ISTOBIA

ARTELOR-FRUNIOSE(ARCHITECTURA,-SCULPTURA,-PICTURA,-MUSICA,-

DIN TOTE TIMPURILE BSI DIN TOTE TERME, INCLUSIV RUMANIA.)

DE

N. E. IDIERU,PROEESOR DE ISTORIE,

DIRECTORUL SCOLE1 COMERCIALE DE GR. I-16 DIN BUOURESCI.

BUCURESCITIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL

20, - STRADA DC5MNET, - 20(Biserica Kalinderu)

1898.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

ARTELOR-FRUMOSE

www.dacoromanica.ro

e'ditilei arw.ee- aamii,),ife.f-

6/aavek.

www.dacoromanica.ro

Tote exemplarele vor fi semnate de actor.

/ t.,/(

www.dacoromanica.ro

PRECUVRNTAREHomo sum, et nikil humani a mealienum polo.

Terentius

Sunt patru-spre-dece ant de cand ca student si ca stu-dent zabavnic am intocmit, pentru propria si unica mea pla-cere, cadrul si scheletul lucrarii de fata.

Dorinta arclatare si neastamparata care me infriguraseindernnandu-me sa-mI 1Srgesc cercul cunoscintelor si

sa-mi completez cat mat repede instructiunea 'ml coplesisela un moment dat intrega fiinta si luase, in sufletul meu, ca-racterul unei adeverate obsesiuni.

Ast-fel, si in timp de catf-va ant de-a-rendul, citindadesa pana si prin parcurile publice, la umbra vre-unui porn,operile acelor dintre autort, pe carl Inca nu avusesem timp a-Iciti, nici macar in traductiune scotocind adesa prin raftu-rile unora din bibliotecile oraselor pe unde am trait, sail nu-mai m'am oprit vremelnicesce ; petrecand ore intregi, adesadile intregI. prin musee si pinacoteci in ciasurile ce frecuen-tarea cursurilor universitare- si in deosebi vacantele, 'mi lasaulibere, m'am pomenit intr'o di cu un vrav de note, de impre-sit si de datemulte din ele preti6sepe temeiul carora amredactat apoi, asa per jocum cad nici cu gandul nu gan-diam atunct sa public o carte de acest fel in timp de maimulte luni si in limba franceza, doue modeste caiete pe cartle pastrez, cu religiositate, pana adi

Mai pe urma., si de la intorcerea mea in Ora, acest materialcules aprOpe pe nesimtite a fost incet -Incet sporit, modifi-

cat, plamadit in special si acum in urma, cu privire la desvol-tarea artistica a terel nostre in mai multe restim purl, siintru cat ocupatiunile d,ilnice de alte naturl permis-o.

$i de si lipsa totala a unel asemenea lucrari, in limba n6s-

odi-nidra

merefi,

www.dacoromanica.ro

xtra, 'mi era bine cunoscutA, de si patruns de utilitatea unefistorif a artelor-frum6se atat de mult cultivate, dupa vre-muri si dupa WI totusf, dintr'un sentiment ce lesne se vapricepe, am asteptat timp de patru-spre-dece ant ca o aseme-nea lucrare ss fie puss in mainile tinerimei n6stre de cAtravre-unul dintre eruditif si istoricil teref, dintre barbatil nostricompetentf, fie artisti, fie din cei insarcinatf cu predarea ace-stel materif, prin asedamintele publice de cultur5. rumanesca.

Asta-df, dupa" atati ant de zadarnica asteptare, indemnatnumai si numaT de dorinta de a fi util concetatenilor me!nu de traditionalul : (mat multi amid...* v5dend ca suntteri, ca Franta buniora, unde elemente asupra artef si a isto-rid desvoltaref artistice se incerca a se introduce pans si ininv'atamentul primar ; 'ml -am pus intrebarea daca nu ar fi ofalsa modestie din parte-mi a perde ocasiunea de a contribuiinca cu ceva, la adeverata educatiune populara a nemuluf nostru.

Si respunsul a fost afirmativ.Am Os e educaOune popularl*, c5.ci arta pe care unit o

considers ca ceva eminamente aristocratic este cea matumara manifestatiune a spiritulul, este lucrul cel mai inerentnature! intime a omulul, fail esceptiune si ori-care ar fi con-ditiunea sa socials, ca si religiunea, ca si tote formele idealuluf.

Sentimentul frumosului, gustul estetic, sunt atribute, sunt carac-tere constitutive ale omenirel, in aceiasf mesurs ca si simtulmoral sail ca si sentimentul religios.

Numai nesciinta singura ne pote mutila de aceste insusirffonciarmente umane, insusiri pe car! un invatament rational,bine echilibrat si in adever patriotic, este dator acjf s le fa-voriseze pe tote calk si ss le desvolte la infinit, sub pedepsade a produce nisce generatiuni car!, sufletesce, nu vor fi corn-phie de cat din omen! comuni, daca nu chiar din acel fel deomen! pe cart francezul I numesce de tonnes brutes.

Nu e vorba aci de imperi6sa necesitate pentru societateamoderns necesitate pe care o recunoscem de a indrumatin eretul si catre profesiunile lucrative, catre meseril, spre acircumscrie, cu un ceas mai de vreme, pericolele, carf se in-treved deja si la nog, din latirea proletariatului intelectual.

www.dacoromanica.ro

XI

Este vorba de ace saracI cu duhul si incapabili de a'sr ridicaochil spiritulul mai pre sus de prozaismul vietei, de apriga luptApentru existentah, ale caror vederl prevaleza adesa din neno-rocire in unele cercuri si cad sastin urbi et orbi ca pentru ore-ce fel si grad de invatament ceea ce trebuie copiilor popo-rului, este un bagaj solid, bine alcatuit pentru lupta vieteldilnice ; ca O. nu se perda vremea, sd nu se faces lux, sa nuse invete nimic superfluu, dar sciinta si car sciinta, notiunipractice si positive, tot aceea ce inarmeza si inteligenta sibratele si nimic din aceea ce exalteza imaginatiunea).

E posibil sa me inset, dar tema 'mf este ca nu un invatamentcu asemenea tendinti ne pate apropia de ideal, de idealulmodern.

Idealul unel democratic pentru ori-cine intelege rostulsi menirea omului pe pament nu mai pate consista, cred,adf, in o arta apentru un mic numer,, dupa cum nu maipate consista in o educatiune pentru un mic numer sail ino libertate pentru un mic numerx..

Asa fiind, considerand pe de alts parte superioritatea va-dites si de mil de on constatata, in aprape tote profesiu-nile a celor car! au dobandit o cultures generala pe bazeleclasicismului si fares a me erige nefiind nici timpul, nicilocul aci nici ca adversar, nici ca panegirist al uneia sailalteia din cele done directiuni cea positives a sciintelor, sailcea a produselor de literature si de arts-frumOsa, cari seimpun inveta rnentuluT secundar si cari sunt la ordinea dile'

mi se pare ca avea multd dreptate d. profesor G. Draguspunendu-ne, in o conferintel a d-sale la Ateneil, ca multiplelenevoi ale societatei actuale, necesitand o infinitate mare despecialitati, vom risca mult a vedea sufletul comun al natiung,unitatea patriei, fragrnentandu-se din cale afara, ba chiar pu -verisandu-se, daces nu vom cauta sa remediem printr'o puter-nica cultures generala. al care! baza A. fie unica.

Nu trebuie, credem asemenea, scapat din vedere ca socie-tatea nu pate trai fares sacrificiul cetatenului pentru densa sica, pentru a atinge acest tel trebuie, mi se pare, ca fiii ace-

patrif sa fie nu numal destepti, iscusiti, cu pornir! mer-leiaf

www.dacoromanica.ro

XII

cantile i inzestratt cu o cariera prolesionala, ci in acela timpbunt, ,generost, capabili de aspiratiunt superiare, de aventurientusiaste, capabili de sacrificif i de devotament pentru bineleobtesc, ceea-ce nu vom putea obtine, cred, cu o exagerataeducatiune sciintifica.

Literile, sciintele istonce si filosofice, sciintele morale ipolitice, artele-frumOse i chiar istoria acestora, cand eanu e numai o inirare de nume proprii i de date, cuprindin ele tot ce este mat divin in om, pe cand din veritatile fi-zice, matematice i astronomice nu vom trage precum ob-serva atat de juditios d. F. Brunetiere nict o data un atomde devotament pentru binele public.

0 cultura exclusiv sail numai exagerat sciintifica si utilitaradesvolta in not, numai si numai grija eulut nostru personal.ne face mat egoistl chiar de cum ne-a plamadit natura, iaregoismul, cum cjicea filosoful Fichte. ucide chiar pe egoist.

Studiile asa numite umaniOre oferind, in complexul lor, fo-losul de a ne face s cundscem pe om sub raportul intelec-tual si moral, iar complementul ]or firesc fiind filosofiaStudiuasemenea cam neglijat in invetamentul nostru am creclut cavoiil face bine, din tote punctele de vedere, imprimand acestellucrart un ore -care caracter filosofic, caracter cu care, cred,ca mat tote ramurile de invetament ar trebui imbibate.

Este drept ca un asemenea caracter convine cu deosebire,unor studit de esteticaestetica fiind filosofia artelsciintacare implica cunOscerea nature! morale a omulul i a faculta-tilor pe cart artistul be pune in joc prin productiunile artis-tice, cunOscerea telulut ce trebue sk1 propuna si a mijlocelorcart 'I sunt la dispositiune.

S. nu se scape insa din vedere ca, pe de o parte, astalucrare e destinata nu numai specialitilor, artitilor sail celorcart aspira a deveniI cart numai et vor fi nevoitt a face sistudil de esteticaiar pe de alta ca., chiar istoria generalsfara filosofia sa, nu e de cat o cronologie, mat mult sail maiputin bine intocmita.

Ca in fine, clack istoria artet fara estetica este o simply Ca-talogare de nume omenesci i de opere, mat mult sail mai

www.dacoromanica.ro

XIII

putin bine grupateinsa ffira vre-o deosebita utilitate pentruspirit apol o filosofie a iston'el arta) dace me pot exprimaast-felsi asa cum m'am incercat s'o schitezar fi nu numa!o lecture instructive pentru or! -cine poseda o anumita doze deculture, dar este indispensabila acli si ar fi de nature, cred, aridica mult nivelul cultural, inlesnind tuturor putinta sa lute-lega caracterul epocilor, a scOlelor si a artistilor, causele deo-sebirilor liar; sa se ridice, cu spiritul, panA la principiile carfle-au servit de calauze; sa constate de ce i cum artelemodificat odata cu ideile, cu tendintele sociale, politice si re-ligiose; se judece valorea absolute a diverselor scole, a dife-ritilor maestri, precum si val6rea for relative in domenuluniversal al artel; sa ccncentreze, in sarsit, in vastul for an-samblu, istoria generala si istoria artelor, spre a trage apoltin acest complex : istoria civilisdreI, ale caret cele marinalte 1 mai pure maniteptatiunf sunt arta si sciinta.

Acestea sunt, pe scurt, si. motivele car! m'ati indemnat s'ointocrnesc si ideile ce am urmArit, sail cel putin am dorit saurmaresc, in acesta lucraredestinata nu numal tinerimef stu-diose, nu numal sc6lelor nOstre de bele-arte, ci si publicululcult in genera], druia nu -1 mai e permis astAcIf sa ignoreze,cel putin desvoltarea artisticaor! cat ar fi ea de rudimentarya terii sale.

Asa cum eba chiar dace intocmirea el ar lasa si matputin de dorit lucrarea de fate nu va fi, scitl bine, pe placultuturor: unit vor gasi indrasneta fntreprinderea, altifcu mafmulta dreptateii vor gasi defectuositatf diverse.

Me astept, cu liniste, la acestea si la multe artele sivoiu respunde Inca de pe acum ca, spre a fi util, am facutceea ce 'm! -a stat in putinta c5, las altora pe viitor, meritul dea face si maf bine si, in definitivinsusindu-ml cugetarea numar sciti cuica, Kdaca se afla cine-va pe pament care sa sciesa place la tots lumea, cu tOta onOrea '1 rog sa me invetesi pe mine acesta artap.

N. E. IDIERUBucuresci, 12 lunie 1898.

s'ail

www.dacoromanica.ro

Erata se gdsesce la sfarfit.

www.dacoromanica.ro

X V

Lucrdri utilisate, numaT consultate, sad earl' pot servi ca isvO repentru u11 studift mar aprofundat :

Histoire de la philosophic du X VIII siecle, par Victor Cousin, Paris, 1829;Problemes de l'esthdtigue contemporaineL'art au point de vue sociologigue pat Guau,Eldments de l'esthetigue gdnerale mis a la portde de tons, par Guilt.

Hub. de Coster. Bruxelles. 1880 ;Elements d'archdologie nationals, par Louis Batissier ;Traitd thdorique de l'art de &Mr. par J. Bondelet ;Dictionnaire d'architecture, parL'art chez les anciens, par Winkelmann ;Petite histoire de Part. par R. Motte, Paris, 1896 ;L'histoire des beaux-arts, par Ltibke ;Die Moldauisch-Byzantinische Baukunst, von Carl A. Romstorfer,

Wien, 1896 ;Hrisdvele mondstiril Moldovita, 1862 ; de F. A. WickenhauserIstoria orasului Cernauti, 1874 ;Istoria documentald a monelstirii Solca, 1877 ;Horecza, adaus laistoria Cernautilor. 1880 ; 5Istoria mOn6stirei Hornor, bf. Onufrie, Ilbrodnic

Petrouti, 1881 ;Coloniile germane in Bucovina 1885-1888;Istoria episcopiel Radauti. 1890 1891 ;Campulungul rusesc f t moldovenesc, 1890 ;Etymologicum Magnum. Romaniae, de B. P. Ilasded, fasciOra IV, Bu-

curesci, 1887 ;Monumentele nationale (mOdastia si bisericl ortodoxe, eolectie de ra-

porturile Comisiunei, intoemite de Ministerul Instructiund publicepentru cercetarea lor, eomisiune compusa din d-nil' Pantazi Ghica,Nicolae Ionescu, Ten Slavici si G. Mandrea, architect ; in 2 p5rti,intrunite intr'un volum. Bucuresci. 1881) ;

Uricarul, de Th Codrescu, XXV volume, Iasi, 1852-1888;Istoria Romanilor 1800 1821, dupa documente inedite de V. A. Ureehia

2 vol., Bucuresci, 1897 ;Istoria Romanilor din Dacia Traiand, de A. D. Xenopol, 6 vol. in

80, Iasi, 1888-93 ;Anuarul general al lnstructiunei publice pe anul 1863-64, lucrare

oficial5 euprinOtore de date statistice scolare, de sub direcOunead-lui V. A Urechia, Bucuresci, 1864 ;

Buletinul Instructiunei publics, pe anul 1865-66, detto, detto, detto,Bucuresei, 18116 ;

Recherches sur Part statuaire. par Emeric David;La Grammaire des arts du dessin, par Ch. Blanc;Etudes sur Phidias par Beule;Diction encyclop d'histoire, de biographic, etc. etc., par Louis Gre-

goire, Paris, 1889 ;Diction. encyclop. des lettres et des arts, par Louis Gregoire, Paris

1886 ;Histoire de l'architecture, par Hope ;Colectia de desemnuri, ornaments cuseituri nationale, intoemit4 de

de egtre Ministerul Instruc. publiee.

Viollet-le-Due-;

a

f

fi

www.dacoromanica.ro

xvt

Colectia de porturi populare, lucrare Avirsitri in vederea expositiel uni-versale din Paris de la 1867, de ciltre Szatinary ;

Artele rumane la expositia din Viena, in Monitorul official din anul, 1873 ;Ph,ilosophie des beaux-arts applique a la peinture, par Sutter, 1858;.Histoire de la peinture et, fresque, par Breton 1866 ;Les Merveilles de la peinture. par L Viardot ;Histoire de la peinture flamande et hollandaise, par Alf Michiels, 4

vol , in. 8 , Bruxelles, 1845-1847 ;Biographie des peintres flamands et hollandais qui out existd depuisJean et Hubert van Eyck jusqu'a nos fours, par Balkema, 1 vol., in

80, Gand. 1844 ;Manuel de Uhistoire de la peiniure: ecolles allemande, flawande et

hollandaise, par Waagrn, trod. par He) mans et Petit, Bruxelles,1863. 3 vol., petit in. 8 ;

Manuel d'icovographie chrdtienne par Didron et Durand Paris, 1843 ;Histoire de DieuGalerie des peintres flamands, hollandais et allemands recuiellie par

Lebrun. 3 vol , in fol . Paris 1792;Les splendeurs de fart en Belgique, texte par Moke, Fetis. Van Hasselt ;

illustrations par Hendrickx et Stroobant. in 8 Bruxelles, 1848 ;Les anciennes peintures mexicaines par .. M. de Rosily, in. 4, cu atlas

Paris, 1855 ;Iconologia creftind occidentald, de Dr. S. Muresianu, 1 vol., Bucu-

reseT, 1894 ;Tratat despre cinstirea i inchinarea icdnelor, in biserica ortodoxd,

de episcopul Melchisedec, Bucuresci, 1890.Essai sur la musique des anciens Grecs, par Vincent ;Histoire de l'arrnonie an moyen-age, par de Cousemaker, in. 4 1852 ;Histoire de la musique, par P. Martini, 3 vol , in 4 Pails, 1757 1781 ;Diction. de musique, par J J. Rousseau :Histoire de la musique d'dglise, par l'abbe. Herbert, 2 vol , in 4, 1774 ;Histoire de la musique religieuse. par Felix Clement, 2 vol., in 8, 1860 ;Histoire generale de la musique, depuis les temps les plus reculdsjusqu'a nos fours, par Fetis, in. , Paris. 1869-1873 ;Biographic universelle des musiciens, par Fetis, Paris. 1875;La musique, les musiciens et les instruments de musique, chez les dif-

ferents peuples du monde, par Oscar Comeltant, 1 vol. in 8. 187:3 ;Le theatre, la musique et la danse de l'ancienne France, jusqu'en

1789, (Biblioth list. ilustree) 1 vol Paris 1887 ;Diction. universel des contemporains, par Gustave apereau, 1 vol.,

6 edit, Paris, 1893 ;Poezia popularei pusd in music& culegere din tote rumane pentru

voce si piano, de Dim. Vulpian, 4 vol, in fol, Bucuresci 1886 97;Revista Noud, anit 1889 la 1894 inclusiv,Arta, revist4 musical6 a D-Iii Titus Cerne, aniT 1884 18.96 lasT ;1nstrumentele rnusionle populare, de Titus Cerne, brosur5, 14; 1895;Colectiune de cdnturl narionale, in curs de publicatiune, de d. Oprescu

Buciirescf, (898;Scrisorl catrd V. Alexandri, de Ion Ghica, 1 vol., in 16", editiune nourt

Bucuresci, (887;Scriitori qi artigi, de luliil 1. Bosco, Bucuresci, 1890 ;

tgrile

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERELe but supreme de l'arg'est de mener

l'itomme au biers par is beau, commiecelui de le science est de l'y conduirepar le trai.

O. H. De Costar.

Istoria filosofiei ne ofera multe teoril cu privire lanatura frumosulul.

Multi l'ail confundat cu pl acutul, cu utilul; altil l'aticautat in perfecta potrivire a mijlOcelor in raport cuscopul, in proportiune, in ordine, adica in unitate, etc.

Frumosul este el Ore adeverul ? Nu, cad acela estecontemplat pe cand acesta conceput ; este el Ore bi-nele ? De asemenea nu, de Ore ce in bine, care e sco-pul fiintelor, scopul apare deosebit de fiinta care 'Iindeplinesce, pe cAnd in frumos, scopul apare realisatin fiinta ea insast

Dupa Victor Cousin, cea mai verosimila dintre teo-riile asupra frumosulul este Inca aceea care '1 compunedin doue elemente contrare si cu tOte acestea de o po-trivA necesare : unitatea si varietatea.

Priviti o &Ire frumOs'a'. Fara' indoiala unitatea, or-dinea, proportiunea, simetria chiar, tOte se gasesc in ea,cad fara aceste calit'ati, ratiunea ar lipsi si se scie catOte lucrurile ail ratiunea for de a fi si sunt ca'cute cuo minunata ratiune. In acelas timp cata diversitate in

www.dacoromanica.ro

2 INTRODUCERE

acea flOre ! Cate nuante in colOre cata bogatie in celemai micf detalii!

Chiar cu privire la Matematic-1, ceea ce e frumos,ceea ce nu e un princip abstract, este acel princip caretrage cu sine un intreg lant de consecinp. Nu este fru-musete lath viata, ear viata este miscarea, diversitatea.

Unitatea si varietatea se aplica tuturor felurilor defrumusete: frumusete fisica, frumusete intelectuala, fru-musete morala.

Dar Ore nu exist& o frumusete unica, fats de caretOte frumusetele particulare sa nu fie de cat nisce re-flexuri de nuante ? f Credem ca tOte acestea se resolvain una si aceiasi frumusete, dice V. Cousin, frumuseteamorala, intelegendu-se prin acesta, impreuna cu frumu-setea morala propritl-disc, orl-ce frumusete spirituala3..

Frumosul, in intelesul platonician, este ideea viclibilet.Forma nu pcite fi insa o forma singura ; ea trebue

s fie forma unui lucru. Frumusetea fisica este sem-nul unel frumuseti interiOre, care este frumusetea spi-rituala si morala si aci se si gasesce fondul, principiul,unitatea fru'mosului.

TOte frumusetele pe care le-am enumerat compunaceea ce se numesce frumosul real. D'asupra acestuiaexists o frumusete de aft& ordine : frumusetea idealet,care nu resida nice intr'un individ, nice inteo- colectiunede individi.

Natura sail experienta ne procura ocasia de a con-cepe idealul, insa el este esentialmente deosebit. Omulsimte trebuinta de a creea el insusi nisce imaginl (icOne)si nisce represintatiuni mai conforme cu ideea frumo-sului si pe care le concepe inteligenta sa si de a re-produce asta frumusete ideala pe care nu o gasescenicaerl in jurul sell Atunci se nasce arta 1) care con-

1) Ian) conferintai recent& tinut5. la Paris intilulata Artd 0 MoraldF. Brunetiere sus(ine c, la basa ori-cArei forme de arta, este un germende imoralitate; nu numai in formele inferiore ale artel, dar chiar in capo-d'operile celei mat desaverqite arte.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 3

sista in tot ce este graios, frumos salt admirabil si acares misiune este de a represinta idealul. Acest idealinsa fuge, se departeza cu cat omul se apropie maimull de el.

Ultimul sal refugiii este in infinit, adica in Bum-mezeil, care e frumosul absolut.

)1e-* *

Dupd, ddnsul, nu e adev6rat ca arta fie ea genial& purifie& siino-bileza tot ce atinge. Pretinsa castitate a sculpture' grecesci nu este de cato gluma, data nu o ipocrizie. Bajazet a lui Racine, Rodogune a lul Cor-neille, Antiope a lui Corregio, i se par lul Brunetiere nisce opere adineimorale, in cart se desfdsur& crima si nerusinarea.

In sprijinul tezel sale, F. Brunetiere aduce contra artel Ire capete deacuzatie:

aJ C& arta, on -care ar fi ea, nu luerez1 asupra nasal de cat prin mij-locirea placerei sad a voluptatil sirnturilor. De aci o pornire a antes de anu tinti de cat asta placere sad asta voluptate si de a se schimba intr'omediatore. Ca exemplu eitez& arta secolulul al XVIII, cu Crebillon.fiul, cuDuclos, cu Laclos, Clodion, Boucher, Fragonard, Chiar elegiile lulAndre Chenier nu sunt dup. F. Brunetiere de cat o continua atatarela debov, cu atat mai periculosl cu cat e mai eleganta;

b) Ca principiul artel este imitarea natures, dar ca natura, chiar datae frumosd, nu este frumesii In tot-de-una; ba une-orl e si urata; nu ebund.; este imorall pan& inteal&t, in cat orT-ce moral& este o reactiunein contra nature; ba nu e flier macar adeveratl, fiind piina de exceptiunlvt de rnonstruositatt Imitatiunea naturiT conduce deci la imoralitate;

e) Ca artistul, in fine din causa trebuintel, legitimd in sine pe care osimte de a cultiva acesta originalitate de impresil, earl este isvorul talen-tulul s6ts ajunge la un exces de individualism, la dispretnl 6menilor,la at preocupdrilor celor mai trebuinciOse si al sentimentelor celor mairespectabile. Exemplu: Doctrina antisocial& a unuf Gustave Flaubert sailGoncourt.

Concluzia e c& artistic nu trebue, fair& IndoialA, a se fats predicatorldar a arta a nu'sI Mb& obiectul in ea inavl; ea trebue s& aiba o tintsmai inaltd. Arta are o functiune social& si moralitatea et e conseiinta cucare se achita de acesta functiune. Care functiune ? Cunoscintele n6streaunt relative, adica nu putern defini un lucru de cat in raport cu alt lucru:Racine in raport cu Corneille si Voltaire; teatrul francez in raport cu tea-trul antic si Cu teatrul englez sad spaniol. Tot ast-fel, functiunea social&a artel se definesce in raport cu alte functiunT sociale, cu acele ale reli-giunil, ale traditiunel vi ale sciinteT.

Intaietatea fie -caret din aceste forte este periculosl : aceea a religiunitd& nascere teocratiel; China, Italia Renascerel si epoca actual& ne arat&respectiv pericolele preponderentet traditiel, artel si sciintel. Niel una dinaceste functiuni nu trebue s& calce pe domenul celor-lalte, ci s& intretieintro ele un echilibru statornic. Brunetiere crede ca depinde de vointa Ome-nilor sa mentina said a restabilesa acest echilibru si invitif lumea sit mun--ciasa in acest stop.

N. A.

'Puny.

www.dacoromanica.ro

4 INTRODUCERE

Lucrarea artistica cuprinde compositiunea si exe-aqiunea. Compositiunea, Wta de domenul cugetaril,are scopul,avend in vedere unele materialuri nea-Orate executiuniisa dea completamente expresiuneasubiectulul. Este vorba de un monument, de o bise-rica de exemplu, compositiunea sa va avea scopul sa.permita credinciosilor intrarea for lesniciOsa si putintade a'sT indeplini comod datoriile cart 'I aduc intr'e'nsa.Biserica va permite si preutilor sh'si exerciteze slujbafor fall stanjinire; punctul principal, altarul, va face-ca totul sa convergeze catre el: atentiunea publiculuTsi serviciul divin. Nisce split marl, si alte precautiuntse vor lua, spre a evita inghesuelile si vor . da accesprin anexele indispensabile pentru serviciu.

Executiunea va consista in alegerea materialurilor,in perfecta for instalare din punctul de vedere al stabili-tatli si al soliditatii, in gustul cu privire la decora-tiune, care va trebui sa corespunda, se cadreze cu.constructiunea, in alegerea obiectelor de arta apro-priate mediulul in care vor fi asezate.

Este vorba de o sculptura, de un atlet de exemplu,compositiunea sa va avea scopul sa exprime, prin ale-gerea postureT, actiunea ce incepe. Executiunea va fiin perfecta imitatiune a naturel.

Pentru un tabloir, este vorba de exemplu, de represin-tarea unul miracol, personagiul care'l indeplineste va tre-bui pus in evidenta, iar tot ce va insoti acest fapt principal, se va sterge fata de cugetarea ce este a se exprima.

Alegerea colorilor va intra in compositiune si elevor trebui sa mariasca. efectul.

Executiunea va consista, ca si pentru sculptura, inperfecta imitatiune a frumusetelor naturale si, in spe-cial, in imprastierea cu chibzuinta a luminel.

Pe Tanga acestea insa, s. nu uitam ca sentimentuldat operel de arta *a un rol considerabil. Sunt ta-blouri celebre al caror farmec si valOre artistica estenumal in sentimentul exprimat.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS 5

DEFINITIUNEA SI DIVIDIUNEA

Thin cuvintele Arte-FrumOse (Beaux-Arts) se inte-leg in genere artele cari au de obiect represintareafrumosului.

Multi autori le divid in doue categorii : arteledesemnului, cari la rendul for ar cuprinde architectura,-sculptura si pictura; artele sunetutui, cari ar cu-prinde poezia si muzica. Altil mai adaoga si dantut.

Cei mai autorizati insa credsi cu drept cuventni se pareCa numele de arte-frumOse trebue sa fierezervat numal Architecturd, Sculpturd, Pictures si

La acestea putem alipi multe arte secundare, earl-sunt ca niste dependinte cari se inspire din ge-niul lor, ca auraria-arginta ria (giuvelaria), cize-tura, ebenisteria, Bravura (pe amnia, pe lemn, etc),litografia, chromo-litografla, lotografia, etc., etc.

ORIGINA ARTELOR- FRUMOSE1)Artele-FrumOse s'ati nascut, putem dice, data cu

omul. Ele isi au origina in chiar sufletul omenesc,cari din primele timpuri omul, desi Inca grosolan, atrebuit sa aiba sentimental vag, nebulos, al frumosuluisi a trebuit sa caute a'l realisa, cu Wta imperfectiu-nea mijlOcelor de cari dispunea.

1) Arta fiind unul din factorii eel mai puternici si mai respanditi inomenire, credem interesant ca in limitele cadrului nostru si in momen-tul chiar cand ajungem si studiem origina Artelor-Frurnosesa cerce-tam originele Artei ea-Insasi gi sa vedem cum 41 ia nmtere acest factor.Facend acesta, vom intelege de sigur si mai bine puternica menire aartei, precum fatala putere creeatore a artistuluf. Ba potP,pa'trunsl deaste cunoscintivom pricepe mai bine chiar operile de arta. UniT inv6-tati moderni clic: arta ;IS ia nascere dintr'un ,surplus de vista, iarinceputul, origina arta, trebue cdutatd in joc. Plecbnd de la acestedoue adev6ruri, sa ne coborim cat mai jos in omenire, ba chiar pant):la animalele mai superi6re. S'a dis ca arta IV are origina intr'un prisos,de vieta, adica ca dupe ce animalul Indeplinit functiunile neaparattrebuitore insului, anume de a se hrani si reproduce. pe urma, dad.Ina! are un prisos de vieta, cauta manifesteze intr'un mod ore-care.

Muzicei.

sari

si

'0-a021

www.dacoromanica.ro

6 INTRODUCERS

Artele au progresat inmultit pe me'sura cesi omul el-insusi se maria prin inteligenta si se civi-lisa, insa ele n'at progresat de sigur in mod simul

Iata teoria luf Herbert Spencer cu privire la origina artel: Animalele-inferkire sunt silite a avea URA forta for vitals atintita numal spre a In-deplini functiunile esentiale trebuitore vietel for si perpetuarel speciel; deore -ce aparatul for nervos a Inca forte imperfect. Ins& cu cat ne urcamspre animalele de un tip mat superior, avend facultat1 mai puternice simai numerose, incepem a vedea ca timpul si puterile for nu sunt cutotul absorbite de cerintele imediat trebuitore. Hranindu-se mai bine, dincausa orgaiaismuluf lor mat perfectionat, ele ad nn prisos de fort& ner-vosa si musculara, pe care trebue sal cheltuiasca intr'un chip ore -care.orb -ce organ trebue swat indeplinesca functiunea Jul specialfi si cantita-tiva.: ficatul secreteza o anumita &gime de fiere; inima execute un anumitnamer de pulsatiunT, tot ast-fel creerul trebue sa cheltuiasca o anumitacantitate de Iona nervosa, ca inteligenta, simtire, miscare. Ast-fel ca.animalele superiOre sunt capabile de o miscare mat mare de cat aceeape care be o cere nevoia luptel pentru trail: creerul for e capabil de unprisos de viola, care trebue sa fie cheltuit

Acest prisos Inc:16mpa animalul la joc si la exercitif, la un fel de imi-tatie a vietel; asa de pilda: alerga dupa o prada incbipuita. pisica,prinsa de nostalgia venatuluT de sOrecl, suite ghiarele si le exercita pepaiele unul scaun, sau alerga dupa un ghem orl dap& propria sa coda-- se is -la lupta cu tovarasil lul inchipuindu-1 dusmanT lent, tigrul,car! cheltuesc acest prisos in salturf si jocurl sirnuland prinderea unelpad!. Dar cea mat concludenta dovada ca jocul datoresce origina lufune1 forte nervose acumulate, care ca electricitatea din njsce norl incar-cat! cc ea are nevoie sit se descarce, sunt jocurile din copilarie : ater-gar1, batAl, jocurl de-a hotiT, de-a reshoiul; incur! imitative, in specialfetele : de-a mama, de-a vecina, jocurl cu papusile, etc. Asta nazuinta.neinfranata spre joc a prisosul de viola pe cate copiil n'ad nevoie sa '1cheltuiasca alt-fel. Cu varsta si cu nevoile vietel acest prisos a din ne-in ce mai mic: totusl destul de puternic la tineret sub forma de dant,biliard, popice, etc. In tote insa este Imboldul de a invinge pe altul.

Acest prisos de vieta. pe care animalele superior '1 ad in virtutea,une1 moscenirl acumulate din most-stramokle o inmagasinare de forts ner-vosa gala a fi cheltuita, cand nevoia o cere. Acesta. inmagasinare a fostfOrte folositdre animalelor si omulul ; multumita el s'a desvoltat senti-mentele si inteligenta, ajutand tot-de-odata pe animal in lupta pentrutrait, si se pole zice n tocmal acele animate sau omen! ant putut biruiin viola, car! In copilarie s'au jucat mai mull, de Ore-ce acele jocurlpregatit pentru lupta vietel. Nurnal multumita putintet ce ad celulele ner-vose de a desfasura la an moment dat o cantitate neobisnuita de fortsnervosa., animalele se pot apara find atacate de dusmanl neprevedut1Cu vremea, jocurile imitative car1 pe langa ca sunt dintr'un prisos deviola, dar sunt in acelas Limp folositOre insulul iad, mat cu soma la om,o desvoltare din ce in ce mat mare. Az1 mat nu e popor la care sa nugasim jocurl de venat, resboinice, amortise si religiose, ma! simple, orlmat complicate, dupe gradul de culture al acelut popor.

Jocurl prin cart barbatul cant& sa incante pe sotia sa, se gasesc pang.gi la pasert Dar cele mat simple si ma! inferiOre jocurl sunt cele de ye-nat. Tasmanianul cerca sa imiteze miscgrile kangurulul, iar altif sa'!

si s'ati

i -ad

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 7

tanei si istoria ne arata.' ca ele s'at desvoltat inegaldup6, vremuri, dilpa mediul social, care le era matmult sail mai pulin favorabil.

prinda. Kasmadalit imitoza mersul greoid al ursulut, care e principalulfor venat, asemenea jocurile de resboid cart Bunt maT complicate siadesa insotite de cuvintesunt venatorea omulul de catre om.

Toll selbatien jock aruncand lancea, lovind un dusman inchipuit, can-tand din instrumente, ort din gull. Ort-ce act mat insemnat : nascere, ca-satorie, negot, primire de ospetl, tote sunt insotite de dant

Pentru popOrele selbatice sad chiar numat barbare, dantul e o pa-tima neinfranata.

La not chiarin popordantul e forte pretuit, si nu e s'erbatore faraca in fie-care sat sa, nu se incing hore. De notat e ca aste hore suntInsotite de cuvinte rimate si flacaul care scie or! p6te improvisa matmulte, e socotit cel mat islet.

Cu deosebire in Transilvania, sunt sute de asemenea hore.lata doue mostre :

.Cine j6cd i nu strigdFace-i-s'ar gura strimbd.C'afa-/ jocul romanescCu strigat ardelenesc..

sad

cLa mandrufa judiusaE gunoiul dupd us d.La mandrufa joc barbatelCurtea e nemeituratd.La mandruca in joc voinicdSpald oala to pisicd!)

Cum vedem continutul astor hore e mat mull umoristic, sad de dra-goste, alte-orl resboinic.

In asemenea inceputurl gasim origina dantulut, a muzicel, a poezielinteun cuvent, a artei.Acosta Ins& nu este de cat una din cele tret teoril principale teoria

positivistilor cruise cu privire la origina si esenta artet.A doua teorieaceea a evolutionistilor sustine el departe de a fi

un divertisment futil, un joc, arta este una din trebuintele vitale aleomulul, care aspira, la frumos din tOta fiinta sa, precum el aspira laadever, din tot cugetul sad.

A treia teorie, In fine, teoria idealistilorpretinde ca arta este revs-latiunea unet cugetart divine in o forma ore -care, a unul suflet intr'uncorp, revelatiunea Divinitatit in o opera. (A se vedea, si pe larg, expu-nerea acestor diverse teoril, in scrierite remarcabile ale D -lul Guyau :Problemes de l'Esthetique contemporaine qi Part au point de vue so-c iologique).

N. A.

'n

www.dacoromanica.ro

S INTRODUCERE

Printre densele, architectura a fost cea d'inteiii ma-nifestapne artistic,, kpretutindenl pe unde omul avietuit.

Architectura a fost arta care a dat tuturor periOde-lor stilul WI distinctly si, intru cat -va, punctul deplecare al tuturor celor alte arte.

De aceea vom si incepe mai inteiti cu densa.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. INTATA

ARCHITECTURAGENERALITATI

Architectura a fost cea d'intaiti dintre arte.La inceput ea a trebuit sa satisfaca trebuintele omu-

lul, sa-1 furniseze o locuinta, sa-I servesca a se apara ;pe urma, in timpul primelor civilisatiuni sacerdotalesi despotice ea a construit temple, palate, pira-mide, etc. Edificiile greede si impuna'tOre a Egiptulul-si a Asiriel s'ail inaltat sub inspiratiunea ideilor simple,marl, dominatrice ale preutilor si regilor, cart vroiailsa imprime respectul sail terOrea, carl aveil orgoliulputerel, cari dispuneil de mule de brate necesare larealisarea operilor for gigantice.

Architectura a fasonat, a aseclat massele de materieinorganics, urmand legile geometrice ; ea a cerut dinprimele timpuri chiar, infratirea stiintei cu arta.

Insa ideile ce a exprimat ea ail avut tot-d'a-unaceva vag si nedeterminat. De alts partesi contrar ope-rilor de sculpture si picture, carl sunt nisce icOne alunor obiecte reale architectura, spre a desavarsi oopera de arta, nu dispune de cat de un mijloc : edi-ficiul ce este a se construi.

www.dacoromanica.ro

I0 ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Architectura a trebuit sa precedA sculptura si pic-tura, earl ambele fost mult timp, de sigur, de catnisce accesoril si nisce dependinte ale et templul sipalatul au trebuit sa preceda ornamentele destinateale infrumuseta.

Architectura este arta de a clsadi, de a construi.La inceput o ramuth a industries omenesci cand

nu era vorba de cat de a pune pe om la adapostulintemperiilor anotimpurilorarchitectura deveni o artaatunci cand incepu sa se aplice la construirea tem-plelor si mormintelor, a palatelor si chiar a locuin-telor ornate si impodobite ale simplilor particulari.

Mai mult de cat atat cu timpul si cu progreselerealisate de omenire, architectura intim domenul,care at cuprinde on -ce fel de constructiuni.

Ast-fel, avem ads architectura hidraulica, sariarta de a conduce, de a misca, de a reline apele princanaluri, mori, rote hidraulice, poduri, pompe, etc.;architectura nava/a, sail arta de a construi cord-biile ; architectura militard, sari arta de a executatote lucrarile de constructiune necesare la aparareasail la atacul oraselor sari teritoriilor, ca fortificaciuni,ccizeirmi, etc.

Aste diferite specialitati fac parte all din geniul civil,maritim sari militar.

Inutil a mai semnala aci, c in lucrarea de fat& nune vom ocupa de cat de architectura civila si religiOsa.si Inca. lasand la o parte chestiunile technice si me-canice.

Ne vom ocupa numai si numal de desvoltarea is-torica, din punctul de vedere artistic.

** *

Utilitatea este scopul principal ce architectura isspropune si, precum adesa s'a sustinut, ea trebue sa aibain vedere : potrivirea, adia sa dea edificiulul un ca-

*

'si-a

nail

:

:

www.dacoromanica.ro

GENERALITAV

ratter care sa respunda destinatiunii sale si se apro-prieze asta destinatiune obiectului seil ; salubritatea,cad cladirile trebue sa fie aerate, bine expuse, con-struite in modal cel mal favorabil spre a ne feri de-caldura prea mare si de frigul escesiv ; meirimea ;

comoditatea; invecinarea ; massa unui edificiuizolat trebue sa fie in raport cu obieclele earl '1 in-cunjOra.

Sunt apol nisce reguli de domenul gustului call' seimpun architecturil, asa : simetria, care constitue acearegularitate care da o infatisare pla.'cuta celor mai ne-insemnate edificil ;proportionalitatea, cand fie-careparte are o marime cuviinciOsa in fine simplieitateasail lipsa ornamentelor inutile, cart incarca edificiile.

*

Daca examinam monumentele diferitelor popOre sidiferitelor epoci, gasim urmele diverselor stari de civi-lisare si nu ne putem opri de a nu recumisce ca,Ore-cari puncte de vedere, aste monumente sunt ade-verata criere a popOrelor.

Ast-fel, si pentru a nu vorbi de o cam-data de catdespre lumea veche, gasim ca architectura a avut patrumarl leganuri : India, unde monumentele au o infa-tisare selbatica, desordonata, cu un caracter de exu-beranta neregulata;China, unde se tradeza usurintaplind de monotonie si ciudatenia locuitorilor ; Egiptul,ale carui monumente, opere ale castelor sacerdotale,au un caracter de o trista severitate, de o greOie sivecinica soliditate ; Asia centrala (Babilonul si Ni-nive, Media, Persia si Asia mica), unde monumentelesunt grele, massive, Cu un caracter teatral si cu unlux exagerat de ornamentare.

In fine, in Grecia, al caret locuitorl avea sentimen-tal frumosulul sadit puternic in suflete si unde formaartistica se desvolta repede imbratisand kite manifes-raffle artel ; gasim ordinal dorian ; acoperisul se inclina,

din.

www.dacoromanica.ro

'I2 ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

din causa exigentelor climai, si da nascere frontOne-,lor triunghiulare ; ordinile -Ionian si corintian, mat ele-gante, se ridica alaturi de ordinul dorian, mat simplu_Avura grecil apoi, si rend pe rend, artisti ca Fidias,Mnezicles, Ictinos, Calicrates, etc., si se construesc laAtena o multime de monumente consacrate religiel, ar-telor, poporului. Este frumOsa epoca a architecturilclasice in care frumusetea rezulta din simplicitateamaiestOsa si din armonia tuturor proportiunilor. Dap&secolul lui Pericle incepe o periOda de decadenta, matintait lentacand eleganta inlocuesce simplicitateamai tarcliti repede, sub succesoril lui Alexandru celmare, cand profuziunea ornamentelor distruge bunul gust.

*

DESPRE STIL SI ORDIN IN MATERIE DE BELE-ARTE

Se'numesce stil in materie de bele-arte, in general vor-`bind, modul particular unui artist, unui gen, unel epoci.

Ast-fel oicem : acest tabloil este in stilul Boucher,aceste mobile in stilul Ludovic X1V, etc. De acelascuvent ne servim si cand e vorba de o opera de ar-chitectura ; asa, se zice : un stil de architectura, sti-lul gotic, etc. Totusi, cu privire la acesta din urmaarta, si in special cand e vorba de architectura mo-numentala a Greciei, remasa clasica, cuventul ordineste de preferinta.' admis si usitat si insemneza forma,dispositiunea partilor esite in afara (saillantes) aleunui monument, in particular, al colOnelor si al ex-tremitatil superi6re a zidurilor (entablement).

Vitruv, architect roman, nascut catre anul 85 in. deChristos si autor al tractatului De architectura, de-dicat lui August si forte pretios in aceea ca constatastarea architecturil in acea epocanu recunoscea de cattrei ordine deosebite : dorian, ionian si corintian.

Autorii rnoderni ail adaugat alte doue : composituli toscanul.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA VECHILOR INDIENI CHINEZI 13.

ARCHITECTURA TIMPURILOR ANTICE

1. Architeetura vechilor IndienT si Chine&Asia, care este leganul omenirii, este si continentuL

dire care trebue mai intaiti sa ne indreptam privirile-spre a cunOsce origiriele artel.

Religiunea, in acelas timp. panteistA si mistica a In-dienilor a influentat in mod puternic asupra architec-turil lor. Caracterul distinctiv al templelor indiene este-o dimensiune indefinite in adancime, care se manife-steza in acele vaste escavatiuni practicate in inimastancii. Chiar in constructiunile piramidale ale pagode-lor, se recuncisce caracterul primordial al cavernel, iarmaterialurile ingramadite par a 6 cele sceise din pa--mentul sapat. In ce priveste cupolele si minaretele,acestea sunt opere musulmane, cars nu ail nici un stilindigen.

In architectura indiana zidurile sunt acoperite, innAuntru ca si pe din afara, cu baso-reliefuri, carl re-presinta subiecte religiOse, produse ale naturei: vege-tate, animate (bol, lei, elefanti, maimut,e), cleii brah-rnanismului si arabescuri numerOse si variate inincoheranta lor. ColOnele sunt scurte si multiplicate.Tavanurile sunt intocmite din pietre enorme aseqatedrept.

Monumentele vechilor Indieni se divid in trel clase :1) Templele subterane, din cari cele mai vestite se-

Osesc in insula Ceylan si prin imprejurimile orasulufBombay;

2) Stancile taiate si sculptate.Acest sistem de constructiune este posterior si gasim

exemple in cele septe pagode de la Mavalipuram ;3) Pagodele piramidale, Mcute din materialuri aduse.

Monumentele cele mai considerabile sunt nisce fort5.-

W

www.dacoromanica.ro

"14 ISTORIA ARTELOR-FRIJWSSE

rete cart cuprindeil in acelas timp locuinta regilor sitemplul deilor.

Unul din cele mal frumOse specimene a architec-turil piramidale a Indienilor este, far& indoiala, pagodade la Tanjaur, inchisa si acesta, ca orl-ce pagoda,intik) fortareta si care se compune de o serie dedoue-spre clece etaje de ferestre simulate ea are 70,metri inaltime. Pagodele se compun dintr'un numerde incinte de caramidA. Templul proprit dis se ga-sesce in incinta principal& si cuprinde o tinda (nef),un sanctuar de obiceiti inconjurat de patru sail cinclrenduri de colOne de piatra cioplita cu ingrijire, fnrnijlocul caruia este celula destinata idolulul deului.

Intinsul teritoria al Indiel este acoperit de o sur-princlatOre cantitate de monumente de acestea.

Printre templele cart s'aii pastrat pan& azi, putemcita :

Templul Payach la Casmir.Kathmandu # Nepal.Boro-Budor Java.Ragun Pegu.

*

Chinezil au putina imagingiune si eleganta, iar bunulsimt, cu care sunt indestrati este cam prea practic-ceea ce face ca adesa acest bun simt s& se gAsescadesfigurat, daca nu chiar nimicit, de gustul forti chi 6.

In general putem zice ca arta chineza e grotesca siibarbard, iar in architecture el par a fi luat un cort,ca tip al constructiunilor for monumentale.

Acel numerost stalpi de lemn, Para baze si far& ca-piteluri, carl sustin tavanul edificiilor, represinta tarusilprimitivl, dice d. Hope acoperisurile, carl din dreptul-acelor stalpi par a projecta in depArtare spatele si

1) Vec,1, Histoire de l'Arehitecture.

;

)0

)*

*

fis-

1);

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA VECHILOR INDIENI CHINEZI 15

cOstele for pastrand forma convexa, sunt pieile sistofele intinse pe franghil si pe bambusi ; in ascutisu-rile incovoiate cart ciucureza aste acoperisuri, not vedemcarligele de _cari se agatat pieile si stofele desfasurate ;in fine, in intinderea, mica inaltime si ingramadireadiverselor pail, nu putem sa nu recunOscem tOte for-mele precum si caracterul distinctiv al locuinteloracelor pastori al caror urmasi sunt Chinezil.

Palatele semana cu un Ore-care numer de corturl,intrunite ; pagodele ele insi-le, turnurile cele mai Matte,nu sunt alt-ceva de cat nisce corturl ingramadite,ticsite, ca sa dicem asa, unele peste altele.

Orb -ce aglomeratie, de la cel mai neinsemnat satpans la resedinta imperials, pans la orasul Peking, in-fatiseza imaginea unet tabere (lagar).

Edificiile chinezesti sunt mai remarcabile prin pro-portfile for usOre si svelte, prin aspectul for gratios decat prin grandiosul dimensiunilor lor. Ele tind in tot-de-una catre forma piramidala si se compun, cele maimulte, din mai multe etaje de acoperisuri, ale carorunghiuri sunt ridicate in sus si ornate de clopote saufiguri fantastice. Ele au colOne de lemn earl se spri-jina pe o temelie de piatra. Extremitatea for superiOra,in loc de a avea un capitel, este traversata de grindi.Zidurile sunt imbracate cu caramidi uscate sail arsesi lacuite. Olanele acoperisurilor sunt semi-cilindrice.Chinezil nu intrebuinteza de cat materialuri de dimen-siuni mid In genere, tOte edificiile for sunt zugravitesi produc un elect' placut.

Templele sunt fOrte mid si se compun din o sin-gura camera numita ting. Ele sunt inconjurate de ogalerie si, cate odata, precedate de cull

Gel mai remarcabil monument chinez antic estetemplul de porfelan din ora,p41 Nanking.

HI

www.dacoromanica.ro

16 ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

II. Architectura Egiptenilor.

Necesitatea de -a. construi in mod solid s'a impusprimilot locuitori ai Egiptului, pentru ca locuintele forsa fie in stare a rezista inundatiunilor periodice aleNilului. Pe de alta parte, chiar natura pare a-1 fi ajutatin acesta, cad sub nomolul depus de apele fluviuluisolul era tare si, in adancimile sale, gisementele depiatra si de granit formail nisce blocuri uriase pe undesi adt se gasesc Inca. unele de Cate 10 metri lungime.

Istoria architecture) egiptene imbratiseza mai multesecole.

Pe te'rmurile Nilulul gasim cele urme a unelactivitatl artistice, iar in piramidele de la Memfisgasim monumentele cele mai vechi ale lumei, de Ore-ce vrasta for se urea, la peste 3 mil de ani inaintede era cresting.

Piramidele erati zidiri cu baza patrata si cu patrufete triunghiulare, servind ca loc de ingropa.' ciune pen-tru regi.

Constructiunea for consista in nisce etaje dispuse informa. de terase, cari se ridicall ingustandu-se de josin sus si a caror sectiuni se Wail in unghiii drept,spre a se termina intr'o forma piramidala. trunchiata.

Materialurile intrebuintate la aceste edificii erail blo-curile de piatra, Cate data chiar caramida, a carel fa-bricatiune egiptenii o cunosceti. Cele trei mai marl pi-ramide sunt situate in imprejurimele orasului Cairo, insatul Gizeh.

Aceste trei marl piramide au fie-care inaltimea de150 metri (marea piramida), de 135 metri si de 66 metrisi au fost edificate in onOrea Jul Cheops, Chefren si Mi-cerinus. In jurul acestora se gasesc unele mai putin inaltesi al caror inaltime variaza. intre 15 si 20 metri.

In interiorul piramidelor se &iau sanctuare destinatecultului mortilor, mormintele regilor si ale personagiilor

d'intein

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA EGIPTENILOR 17

importante, caci egiptenii erail fonciarmente religiosi sicrecleil in invierea mortilor. Respectul for pentru mortiisvoria din aste credintI si be impunea datoria de asustrage distructiunii remasitele muritOre ale on -cardiegipten, on -care i-ar fi fost rangul. Procedeul intrebuinat pentru conservarea cadavrelor era complicat si a su-

ferit, dupa vremuri, multe progrese. Corpurile conser-vate se numesc mumii si acestea erati de trei categorii.

Intre secolul al XVI si XIII, inainte de Christos, 41are locul marea desvoltare a acestui regat. Tot in acestinterval si architectura egiptena atinge periOda sa ceamai stralucita in constructiunile de temple, at caror ca-racter dominant este rigiditatea. si soliditatea.

ColOna constitue partea principala a templului egip-ten, al carui prototip se gasesce in ruinele templulaide la Karnak, langa cetatea Teba.

* *

Pe langa acestea, si desi piatra la egipteni nu a fostintrebuintata de cat la construirea templelor si a mor-mintelor asa ca nu ne -au remas de cat putine vestigiide al te monumente totusi casele construite in caramidasail in lemn, frumeisele vile de prin interiorul cetati-lor, pavilionul regal, grdnarele, forta rekle forturilesicanalurile adi in adever completamente disparutedar de a caror existenta ne convingem. gratie picturilor sibaso-reliefurilor tote acestea dovedesc in de ajuns caegiptenii au avut nu numai o architectura religiose,dar chiar o architecturd civild 1) si militard tot atatde mestesugite si de solide dad. nu tot atat de mas-sive si de grandiose.

Printre marile lucrari civile si folositOre, intreprinsede egipteni, mai putem cita sdparea lacului Moeris

I) In astA privintA putem cita Labirint-ul, eel mat colosal palat, corn-pus din :AN de camere ; Obeliscurile, nisce monumente cu patru fetedreptunghiulare terminate printr'o piramidA, etc.

'N A.2

*

www.dacoromanica.ro

i8 ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

si a canalurilor cari conduc la densul si cari ne arata.ca, cu mult inaintea Distil, el recunoscusera, necesita-tea de a strabate istmul de Suez. Iar ca remasip ce-lebre a architecturil militare egiptene va fi de ajuns A,citam ruinele celor doue fortarefe numite Semneh siKumneh, carl se ved si 01 si at carol. rol ele findaseclate cu dibacie in nisce gaturi pe unde Nilul curgestrins intre munti a fost sa" protegeze cursul acestulfl uviii.

Intr'un cuvent, este o stransa legatura intre arta ye-chilor egipteni si religiunea lor.

Religiunea lor e sumbra si severe, arta lor este ase-menea. Ideea dominanta a religiunii egiptene, este aceeaa mortii si a vietei eterne, care urmeza mOrtea. Asta,idee se degajeza si din operile lor. Aste opere suntmarl, massive, solide, solemne.

Ele sunt si misteriOse ca si mOrtea.

111. Architectura Asiel centrale

i.) Babilonul si NiniveExaminand ruinele edificiilor remase de la popOrele

Caldeiel si a Asiriei, archeologul sh simte fata de niscerase absolut militare. Monumentele sunt crestate, iarsubiectele tratate de sculpture si pictura sunt tot-d'a unanisce scene de carnagiu. Vedem mereil nisce regi carinu au alts ocupatie de cat luptele si alta, petrecerede cat veratOrea leilor.

Egiptul, cu respectul sea pentru mOrte, cu repre-sintarile vietei sale intime si in ciuda apoteozelor salemilitare, ne da. impresiunea unel poezil grandiose, carenu e lipsita de melancolie; din contra, istoria cetali-lor din Asiria este feroce si crude.

In Caldeia si Asiria, trel cetatl cu deosebire atragatentiunea archeologulul. Acestea sunt : Babilonul, Ni-nive si Ecbatanamal cu sena cea dint:ail:1.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ASIEI CENTRALE 19

In aste cetati gasim sediul unel civilisatiuni fOrtevechi, despre care vechiul testament ne spune adeve"-rate minunl.

Daca trebuie sa credem pe istorici, Suprematia Ba-bilonului nu ar fi tocmai veche, ea nu ar fi durat decat pana la cucerirea egiptena, iar mai larzia Ninivear fi pus mana pe putere si a impus rivalei sale ju-gul dominatiunel, timp de o mie de ani.

In asta epoch' sa si gasesc regi earl semnalattrecerea for pe tron prin monumente superbe. Ast-fel :Assurnazipal, Salmanazar If, sardanapalul grecilor siSargon, invingatorul egiptenilor, sidonienilor, etc., etc.,si constructorul Korsabad-ului, care el singur ne fur-niseza cea mai mare parte din documentele artisticenin iv i te.

Sennacherib, fiul lui Sargon, distruse Babilonul, darin schimb el infrumuseta Ninive si construi la Ko-niundyck un palat, ale carul ruine interesante au fostregasite si furniseza nisce informatiunl pretiOse.

Dup. o era de invasiuni si de lupte. Ninive disparesi Babilonul reia suprematia cu Nabu-cudur-usur, alcarul nume se gasesce pe Vote monumentele.

Palatul lui Nabu-eudur-user (600 ani inainte deChristos), este cea mai augusta si mai superba antichi-tate de pe glob, insh astacli el numai formeza de cato imensa colina de ruine.

Merita Inca a fi cital mhretul palat al regilor asi-rieni de la Ninive I).

1) Trebuiesc asemenea citate Grddinile atdrnate din Babilon, atribuiteTeginel legendare Semiramis si considerate ca una din cele qdpte minunldin lume.

Construclia astor gradinT era in amfiteatru, agedate pe bolt1 si acope-rite cu un strat de parnent pentru plantarT Au Post distruse de Arabi, cuprilejul cuceriril celul de al 2-lea imperiii persan.

Cele alte sese minunl sunt : Piramidele din Egipt, cart exist& si azT;Statua lui Jupiter olimpianul, sculptata de Fidias, din aur, fildes sipietre pretidse si care nu se scie ce s'a facut; Mormdntul regelui Mau-sole din Halicarnas, transformat In fortgret& de catre cavaler I loanitl Inevul-mediu si care exists Inca pang azT ; Colosul de la Rodos. resturnatde un cutremar de pament in anul 282 in de Chr.; Labirinf -ul, pala

www.dacoromanica.ro

20 ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Dupa Nabu-cudur-usur, ora declinului suna pentruaste doue cetati ; ele tree sub dominatiunea Persilor siAlexandru cel mare, el insusl, nu le a putut vedea de-cat in ruine, prin earl se gasesc si adl caramill vitrificate de arsita seirelui ca si cand ar fi fost arse in foe')_

2.) Medii si Persii

Observand monumentele Persiel antice si a Medielarcheologil constata cea mai mare asemanare a for et}acele ale Asiriei. Totusi, architectura acestor doue po-pore constitue un nal progres, asupra celul realisatde catra babilonieni si de catra niniviti.

Din cauza contactulul Persilor vechi cu Grecii din.Asia-mica, gasim la el un noil element : edificiul cucolOne, intrebuintarea marmorei si alte cite -va orna-mente de origine greca.

Scriitoril vechi ne vorbesc apol de faimosul palatde la Ecbatana, de castelul de la Suza sail. Mem-n,onia, de m,ormentul lui Cirus de la Pasargade.

Tot de la densil scim ca, sub domniile lul Darius,si Xerxes vestiti prin resbOiele for infructucise contraGrecilor, intre anil 492 si 449 inainte de Christos,a fost construit maretul palat din Persepolis, ale

egipten compus din 3000 de camere ast fel dispuse, that cu gred se gasia-esirea, destinat locuintel regilor si dedesubt pentru ingroparea lor ; Tem-plul Diana din Efes, ars prin focul pus de zmintitul Erostrat.

Uneia din cele septe minuni, mai multi scriitorl substituesc sad Tem-plul din Ierusalim sad Zidurile Babilonului, ddrAmate de cdtre Dariu ;iar altil, ad adaugat pe Esculap din Epidaur, pe Minerva din .Atena-pe Apollon din Delos si Capitolul.

1) Particularitatea cea mai caracteristica a architecture) asiriene esteabsenta pietrei in construcfiune. Solul umed at acestor terenurl, inundate-de Eufrat Tigru, presintA adesa argil& la suprafata ; and apele se re-trAgead, sorele usca asta materie iar omenil au v'eclut indatd folosul ce.ar putea trage. Argila putandu-se aglomera in forme capabile de a fi su-pra -pose, s'a inventat ast fel caramida, care la inceput fu uscata la sore,iar in urin& fu ars& in foe. Piatra nu lipsea ins era rezervat& sculpturil;tauril de la tiorsabad ne arata ca architectil, cand vroiad, sciaiiprocure piste blocurl de cite 32,000 kgr. N. A.

WO

si

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ASIEI CENTRALE 2I

.carui ruine se ved Inca si all. In acesta cladire somp-tuosa, se lice a Alexandru cel mare, in stare de-ebrietate, arunca o facia aprinsa.

3.) Asia-MicaNumprOsele rase earl ail locuit acesta regiune se

afirma cu deosebire in ceea ce privesce construireamormintelor propril for si cart, la diferitele natiuni,poseda cate-ceva particular. Cele mai vechi se gasescin Lidia; in fine, .mausoleuri prin Frigia si Caria,iar alte monumente prin Licia. Tot pe aci s'aii des--coperit mausoleuri taiate in stanca, cu porticurl sus-tinute de colOne si cart reveleza in exteriorul for in--fluenta grecilor aselatl pe cOstele Asiei -mici.

4.) Tirul, Sidonul, CartagineaOriginele artel occidentale trebuesc cercetate, in ge-

nere, in Orient si in Egipt.Regiunile orientale, separate prin Mediterana de cele

din Occident, nu puteil fi puse in contact cu aceste dinurma de cat prin un popor de navigatorl.

Fenicia a fost, prin situatia sa geografica, interme-diarul necesar ; cele doue marl cetati ale sale, Tirulsi Sidonul, devenira la un moment dat antrepositele,pe cOstele Mediteranel, a tot ce industria si arteleorientale si egiptene produceil.

Trasatura de unire a fost comertul. PopOrele Feni-ciei nu puteti nimic obtine din pamentul teril tor,eI se fa.cura marinari si negutitort Rolul for in istoriaartel, a fost acel al unor vulgarisatori. De aceea nicinu se gasesce, in nici una din cetatile for sail dincoloniile ce au fondat, nisce principil estetice ori-ginate. Totusi, este drept a constata ca on -ce trans-misiune implicand modificareei ail contribuit a de-gaja arta greca de imitarea servila a arta egiptene.

Sculptura, pictura feniciana nu feral nimic deosebit.

www.dacoromanica.ro

22 ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Nu se gasesc de cat nisce imitatiuni a modeleloregiptene si asiriene ; arta indigena nu presinta nici uninteres. Superioritatea acestui popor se afirma in ta-lentul for de inginerie, talent desvoltat prin aptitudi-nile for comerciale. Urmele trecerei for se regasesc laCartaginea, la Malta, in Sardinia, in Prove*, in Spa-nia si in Etruria ; in aste teri t6te monumentele des-coperite sunt, in construirea lor, inspihte de aceleasiprincipii pe cars fenicienii le adusera, probabil, inGrecia, unde aste principiimultumita temperamen-tulul artistic particular Helenilors'ail desvoltat repedesi s'au transformat.

In privinta marilor constructiuni architectonice fe-niciane, nu ne putem face o idee de cat din povesti-rile autorilor antics, caci templele, palatele, monumen-tele, au disparut odata cu cucerirea romana, dupacare n'a mai remas piatra pe piatra.

5.) IudeeaUn alt popor din Asia, care ocupa un mic loc in is-

torie din punctul de vedere artistic, este poporulIn Iudeea, interdictiunea de a represinta figura ome-

nesca era o dogma religiOsa si, prin urmare, artaplastica se gasia lipsita de cel mai frumos dintre ele-mentele sale.

Afara de muzica, arta ebreilor are deci, ca unicamanifestatie, architectura, pe care un decret al legis-latorului nu o putea suprima, caci necesitatea de a'siconstrui un adapost se impunea on -carui om. In cer-cul restrans in care s'a desvoltat e permis a crede caarta ebraica a suferit influenta Tirulul si SidonuluLDe altminterl, nici nu trebue sa ne mire ca un popor-ca cel ebreesc ne a lasat patine vestigil din vechea.sa splendOre, de Ore-ce discordiile neintrerupte din si-nus sea lasat putin ragaz, pentru indeletnicireasa cu lucrarile pacil.

Ebreii.

1-ati

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRiCA 23

Este adev'erat, precum s'a dis, Ca dad. legile religiOseopriaix represintarea figurei umane, ele permiteii con-struirea de monumente utile. Insa egalitatea era maimare printre ebrei de cat la cele-alte popOre vechi ;la e1 era mai greii de a ajunge destul de puternic, spre arechizitiona munca concetatenilor in vederea construc-tiunii locuinti luxOse.

Numai sub domnia regilor gasim nisce manifesta-tiunt artistice demne de studiat.

Capo-d'operile, artel ebreesci ati fost templul din le-rusalim si palatul lui Salomon. Gel diniaiu fu con-struit catre anul 1000 inainte de Christos, multumitaurbanitatii lui Hiram, regele Tirului si contimpuran luiSalomon. Lui Hiram s'a adresat Salomon pentru con-struirea templulul, cad ebreii nici architecti, niciingineri sau maistri, ba nici chiar uvrieri capabili s.duca la bun sfarsit o lucrare de atata importanta.

Stofele, lemnele pretiOse, bronzurile, etc., fury adusedin Tin Izraelitil, pastor' sau soldati, nu eraiI in staresa'si construiasca de cat locuintele lor, de oral sail de teed.

Ast-fel, construirea templulul find incredintata unorfenicieni, el nu represinta arta ebreiasca de cat find-ca totul era in conformitate cu obiceiurile religiOse aacestui popor. In detalit templul era fenician.

Absenta or' -care' represintatiuni a figure' omenesci'I harazia singura caracterul izraelit.

IV. Architectura Greco.

In genere, in Grecia, arta a ajuns la cea mai maredesvoltare si la cea mai desavarsita perfectiune. Archi-tectura a devenit aci o arta si artistii gasind legile pro-.portlunilor, le aplicara tot-de-una cu talent, adesa cugenia.

NicaerI aiurea architectura ri a infalisat atata vietasi delicateta, unite cu mat multa forta.

unor

n'aveil

www.dacoromanica.ro

24 ISTORIA AR TELOR-FRUM6SE

Cu tote acestea, principiile artel grecesci n'at fost in-digene. Ele fusesera importate din Asia si Egipt de catrafenicieni ; ceea ce si explica, pole repediciunea cu carearta s'a desvoltat, studiile preliminare find facute decatre

In adever, artele in Grecia find d'abia la Inceputullor, in timp ce India si Egiptul erat in plina civilisare,e greil sa admitem ca grecii n'ar fi profitat de vre-oInriurire asiatica sau africana..

Totusi, geniul grecesc sciu sa desvolte primeleidei streine si, imbogatindu-le de detain pe

cars egiptenii le neglijasera, forma temelia prima a ar-chitectures sale nationale.

De aceea, din acest punct de vedere arta greca sedistinge printr'un puternic caracter de originalitate siprin sfortarea personala. De aceea Inca., in Grecia nuvedem, ca prin terile supuse unei autoritati absolute,aceiasi figura infatisata de mii de ors. Operile cars neau remas de la greci sunt operile unui artist sail aleunei epoci si nu acelea ale unei dinastii. In Asiria, inEgipt. in Persia, regele afirma ca a construit un templu,a ridicat o statue ; in Grecia, Fidias a %cut pe Mi-nerva si fie-care, ca si densul, revendica paternitateaoperei sale.

Ratiunea acestora o gasim in faptul ca grecii nu fur&guvernati de regi, cars sa se creza urmasi at cieilor,ceea ce a permis artistilor sa aduca mai mult realismin conceptiunile lor; cleft' represintati de artistic grecisunt facup dupa chipul si asemenarea omulul.

Arta, in Grecia, nu avea de scop sa perpetueze amin-tirea vre unui print puternic: ea era patrimoniul tuturor.

Daca cultul a avut sanctuare remase celebre, astesanctuare erail pentru usul exclusiv al religiunif si su-veranil nu'si disputail locul cu divinitatea, ca in Egipt.

1) Cel mal vechiY tip dintre stilurile grecesci stilul dorian este la in-ceputul sed, aprope identic cu cel intrebuintat de egiptenl la construireamormintelor Heptanomidel (Egiptul de mijloc). N. A.

prin-cipii ai

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRECA 25

Nicaeri mat mutt de cat in Grecia, afirmatiunea ca,desvoltarea artelor dintr'o tarn este intim legata deprodusele soluluil, nu a primit o mat completa si matstralucita confirmatiune.

Carierele de marmora din Pentelic, furnizati o ma-terie de prima ordine lucrului sculptural si ingaduiaartistilor sa atinga, in operile lor, o perfectiune si un.finit incomparabile. Marmorele de Paros, aveil o tarieindestulatOre spre a se putea taia in t6te senzurile,Tara a fi, ca granitul, rebele fOrfecilor sculptorului.

Cu tote acestea la inceput constructiunea grecesca'Ate fi infatisata ca bazata pe intrebuintarea lemnulul 1),iar cand se opereza transitiunea de la constructiuneain lemn la constructiunea in piatra, punctul de rezimdevine colOna, grindile devin architrave, traversele tri-glife si extremitatea acoperisului formeza strasina 2).Pine-inteles ca atunci proportiunile n'au mat remasaceleasi, cad a trebuit sa se dea marmorei grosimeanecesara ca sa pbta rezista sarcinei ce avea sa su-porteze,

* *

1.) Vechii PelasgiIn timpul vrastei eroice, monumentele se compuneit

din blocuri de pietre de forme diverse, asa cum iesaele din cariere, as6date destul de regulat unele pestealtele si ne-av'end de cat fetele din afara cioplite ;

1) Pe timpul lul Licurg, era interilis sa se intrebuinteze alte materialurl.de cat lemnul : locuinta trebuia O. fie construild numal cu ajutorulferdstrdulul si a secures. Mal tarzid, intrebuintarea cardrnicjel si a ola-nelor (tuiles) a (cost autorizata. Numal de la domnia Int Filip incOce, luxuls'a introdus In cetate. N. A.

2) Colona se compune din : bazd (le pied), corp sad feud (le filt), aco-perit in genere de dune scobite (cannelures), capita sad partea de susa colonel (chapiteau). Peste capitelurl, din axa unel colOne la axa alteia,-se intind puternicile grind ale architrave (sad epistilulu1), peste careeste ageclatg. friza (sad partea de mijloc a chenarului pe sub strasind sicare se aft intre architravd intre cornisd). Friza porta pe ea desemnurl-sculptate. D'asupra el inaintOza Una exterior cornifa, (chenarul de subs trasin A). N. A.

*

si

www.dacoromanica.ro

26 ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

interstitiile dintre aste pietre neregulate, quadrunghiu-lare sail poligonale. erail astupate cu alte pietre mai'merunte.

In acest sistem de cl'adire a consistat architecturavechilor locuitori al Greciel, a pelasgilor, si Nea nu-mete de architectura ciclopeancl, iar cladirile satimonumentele fOrte usitate, nu numal in Greciapropria-disc, dar in Asia-mica si in Italia sudica,se numiaii constructiuni ciclopeene.

2.) Grecii propriu-clisT

a.) Ordinul dorian. Numit ast-fel fiind-ca do-rienii eel d'intaill '1 adoptara. El pare a fi fost impru-mutat de la egiptenI, cad s'a gasit in adever in maimulte monumente a vechiului Egipt.

Caracterul principal al ordinulul dorian este nobletasi gravitatea ansamblului, simplicitatea severa a deta-liilor si sobrietatea ornamentaril. ColOnele nu a.1 baza,stalpil for (filt) sunt ornati cu dung] scobite (can-nelures), largi si adanci ; capite]ul este compus in asamod in cat semana cu o cupa ; triglifil podObe afrizei dorice apartin exclusiv acestul ordin. Cu WAgravitatea sa, ordinul dorian nu exclude insa orl-cedecoratiune.

Edificiile din Acropola Atenei, in deosebi, Parte-nonul, Templele de la Poestum, cele de la Agri-gent in Sicilia, ofera cele mai frumOse specimene aacestul ordin. Adoptat definitiv in Grecia veche, cuproportiile sale virile, regulate si grave, a fost multavreme singurul caracter al architecture] care se res-pandi in coloniile grece din Italia, din Sicilia si dirtAsia-mica.

Ordinul dorian, lice Ch. Blanc 1), r6spunde idea

1) V e41, la Grammaire des Arts du dessin.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRECA

simplicitat.i mandre si forte. Architectil roman!desfigurat.

Prime! peril:5de a ordinului dorian apartin templulde la Corint, marele templu al lu! Neptun laPoestum, templul din Egina, acel al lui Teseu dinAtena.

Ordinul Dorian a ajuns la apogeil cu Propileel6de la Atena si cu Partenonul.

Acest ordin a pastrat in tot de-una un caracter deforta si de soliditate cam rustica.

b.) Ordinul ionian. POte de asemenea impru-mutat de la egipteni sail de la persi. Ast ordin .,parela Ionienii din Asia-mica. si la cal din Grecia printr'alVI secol inainte de Christos ; este Inuit mai elegantsi a fost destinat sa decoreze templele divinitatilorfeminine sail a celor de rang secundar.

Acest nou ordin, numit ionian, dupa regiunea undeel I I lua nascere, se deosebesce de cel dorian prinproportiile sale mai usOre, prin detaliile sale mai fine,prin intrebuintarea bazelor la colOne, prin forma capi-telului lor, care este mult mai lungareli si ornatunghiuri, cu mar! volute (incolacituri) ale carol. ,spi-rale carl semana cu scoicile de melt sunt cufineta executate.

In triza (partea de mijloc a chenaruluf, aflatOreintre architrave si intre cornisa, pe sub strasina)acestui ordin, incep a apare subiectele pure, car! nusunt de cat o esceptie in ordinul precedent.

Cornisa entablament-ului se imbogatesce cu ciubucein stiuc fOrte fine, decorate de ornamente sculptate.

Cele mai frumOse monumente architecturale con-struite in acest stil, sunt templele lui Erechteu si alMinervei Poliade, pe Acropola Atenel si un mictemplu amfiprostil pe termurile riului Ilissus ; in Asia-mica, se gasesc numerOse specimene remarcabile.

c.) Ordinul corintian. 41 datoresce numeleformei particulare a capitelului, inventat, se zice, de

unelfad

la._

:

www.dacoromanica.ro

..28 ISTORIA ARTELOR-FRIMIOSE

Calimach din Corint. Acesta este cel mai elegant, cel maibogat si cel din urma ordin inventat de catre Greci.

Desi cetatea Corint nu a pastrat vre-un monumentpe care sa se fi putut studia caracterele acestui ordin,s'ail gasit la Atena doue edificil : Tarnul Venturilori monumental lui Lisicrates, cars ne fac s cu-

Discern cum concepeil Grecii acest din urma ordin.ColOna este Inca, si mai elegant., capitelul se lun-

gesce mult mai mult de cat in colOna din ordinulionic si se desface in forma unui cosulet cu Roll; ye-getatiunea cea mai hogata si cea mai ginga0 seamesteca si se incolaceste pe aceste forme decoran-du-le in mod delicios. Partea de d'asupra (tailloir) acapitelului astor colOne, incetezA de a fi pastrat sprea lua forma curviliniata, ale cares pall esite in afar.(saillies) si unghiulare sunt sustinute de incolaciturispiroidale f6rte elegante. Stiucurile sunt impodobite deo decoratiune stralucita.

** *

Am insistat intr'adins asupra compunerel si carac-terului ordinelor grececu bite dificultatile, de sigurputin inlaturate, ce am intempinat din cauza lipseitermenilor corespundetori in limba nOstrafiind-ca,mai intaiii, grecii stabilind nisce regull precise, suntadeveratil regulatorl al architecturii, fiind-ca, ca atari,,ordinele grece sunt baza on -cares architecturi monu-mentale si, in fine, fiind-ca atat artistic romans, celal Renascerei cat si cel al timpurilor moderne, n'ailfacut de cat sa imiteze, mai mull sail mai putin bine,tipurile originate creeate de catr6. greci.

V. Architectura Etrusc4

In Italia, civilisatiunea etruscilor a precedat civili-satiunea Roma

Etruscil au lost unul din pop:Vele cele mai artiste

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ETRUSCA. 29w

din antichitate. Grecii ei-insii landau talentele for sile apreciati mutt operile. Etruscii avusesera mormin-tele for massive, fortificatil ciclopeene si transmiseraRome arcul si bolta. Vom vedea mai departe ea,tot sub inspiratiunea lor, vechii romans construiraagueduc-uri, cloace imense si inaltara chiar templullui Jupiter Capitolinul.

Nu se cunosc insa originele artel etrusce, desi putem afirma cu Ore-care certitudine ca, operile for cele-mai vechl presinta multe si marl analogii cu acele ale-egiptenilor si asirienilor, iar in productiunile for dinultimele epoci se observa. influenta, Ririe viclibila, agrecilor.

Tot ce se scie, mai cu precisiune, este ca o coloniecorintiana, condusa. de Demarat, se stabili in Etruriain secolul al VII in. de Christos si ca., de atunci, re-latiuni comerciale fOrte frecuente si fOrte active att.existat intre etrusci pe de o parte, si helenii din.Grecia-Mare si din Sicilia pe de alta.

Architectura etrusca a lasat insa putine vestigii siele consista in ruine de locuri intarite (remparts) cacele de la Volterra, de la Fiesole, de la Crotone, dela Peruza, etc., formate prin aseqari regulate de blo-curl grOse, fara ciment de tof 1) calcar, pe and blo-curile sunt neregulate in zidirile ciclopeene pelasgice.Etruscil facura apoi de timpuriil, mai multe lucrari spre-a's1 -garanta tera de inundatii saiz spre a dirige apelede irigatiune. Cati-va anticari atribuesc etruscilor restu-rile ruinate ale unui amfiteatru, de prin imprejurimile-orasului Sutri.

Mai scim inch, ca templele inaltate de etrusci la in-ceput erati fOrte midi, necontinend de cat statuia di-

cate ()data altarul se'ti, temple Bari maitarziti numal, avura.' nisce proportiuni mai vaste. Via

1) Un fel de' pament pietros ce se gksesce in subsol, de colore alba,N. A.

vinitatil si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

apoi monumentele architecturil funerare ale etruscilor,car' suet forte numerOse si din car' se tot des--coper allele noue.

Din acestea s'at scos armele, vasele de pament, obiec-tele de bronz si giuvaericalele, ustensilele de tot felul.si sarcofagiile de piatra, car' precum se scie au imbo-gap muzeele Europe' moderne.

VI. Architeclura Romany

Roma, putere cuceritOre inainte de tae, dibace in ase servi de cei cuceriti spre a'si intinde mereu impe-rial, a trait in tot-de-una in detrimental lumil intregi.

Pamentul Italiei continea in sinul sea aprOpe tOtematerialurile pe cad le putet dori nisce constructor' sinisce artist'. Argila, spre a fabrica caramicli bune si olaneescelente, se gasia in abundenta ; straturi grOse de cal-car furnisail nisce blocuri de dimensiuni enorme si, infine, o marmora indestul de tare care se preta admi-rabil sculpturil, precum si esentele lemnOse cele matdiverse abundau prin pa.duri.

Cu tOte aceste varii si pretidse elemente multu-mita carora o arta noue s'ar fi putut desvolta in sinulunel populatiuni cu cel ma' neinsemnat instinct artistic

artele, si in special architectura, nu s'ail desvoltataci de cat and Roma a ajuns sa stapaniasca pe po-pcirele in adever artiste.

Romani' fiind un popor lipsit de imagingiune si deinstincts artistice, un popor positiv, prozaic si utilitar,geniul sea nu l'a condus in acesta. directiune. Archi-tectura, ca si in genere cele-alte arte, nu au avut lainceput nimic personal, nimic original si consista in im-prumutari fa cute diferitelor genuri artistice, de prin tOteterile lumil vechi,

PeriOda cea ma' primitive a architecturil romanepare insa a fi suferit in mod exclusiv inriurirea etrus-

clilnic

3o

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ROMANA. 3

tiler singurii la earl in Italia s'a stabilit un curentartistic Ore-cum original flind-ca constructiunilefor cele mai vechl eraii concepute in sti]ul etrusc.

Mai tarziu and relatiuni se stabilira cu Grecia,architectura greca se introduse la Roma si se combing.cu arta etrusca ; atunci alianta ordinelor grece cu or-dinul toscan, provoa nasterea ordinului composit.

Influenta greed s'a simtit cu deosebire ins& dupa.ce Romanii a prefacut Grecia in provincie romana,catre anul 146 inainte de Christos. Sub August, artaroman& atingea cea mai completa. desvoltare. Se con-struir& temple, ca Fanteonul lui Agrippa, aqueduc-uricu arcade, circuri; locuintele particulare fur& decoratecu marmoth si cu colOne, paretii fury ornatt cu pic-turi ; bade publice 1) (thermae), necesildnd nisce sale,vaste si acoperite, se zidira bolte usOre, etc.

In curend ins& decade* artel urma decadenteimoravurilor : se multiplicara ornamentele in dorintade a inventa si introduce inovatiuni. Totusi, architec-tura romana a fost inca frumOsa sub Antonini, desi-ea perduse simplicitatea si nobleta Grecilor.

Asa, in primul rind stralucesce Coliseul, vast amfi-teatru, inceput de Vespasian si ispavit de catre Titussi care s'a pastrat ; arcul de triumf al lui Titus, al luiConstantin, mausoleul lui Adrian si, in fine, forumromanwm, remarcabil prin splendidele constructiuni,

1) Uzul bailor era in mare fav6re la Romani si constituia nu numalo regula. de igiena, dar o placere. La Inceput intrarea la baie se platia,In urma, pe timpul imperiuluI, intrarea era absolut gratuita. La baieRomanul isl petrecea timpul, in intervalele dintre lupta gladiatorilor sadcursele cu carul ; ad era locul de intilnire, unde se discuta, se faceapolitica, so manta si se citea. In tocmal ca prin cluburile nostre de acji,cu singura deosebire ca atuncl la baia romana, se duced saracii Ca stbogatil, cad thermae erad pentru tote clasele sociale. Erad constructiunigigantice ale caror basinurt puled tontine pang. la 3000 pers6ne. Impe-ratil desfasurasera aci, maT mull ca on unde, un lux ne maT audit : pre-tutindeni nu erad de cat status, grupurl de marmora bronz, picturl,.opere de arta. All fost la Roma seapte marl thermae, purtand fie-carenumele until impdrat. Cele mai vaste ad fost a lul Caracalla si Diocletian.

N. A.

si

www.dacoromanica.ro

32 ISTORIA ARTELOR-FRIIM6 SE

carl '1 inconjuraii, precum si forum trajanum, con-struit de catre architectul Apollodor.

Asemenea, monumentele descoperite la Pompei me-rita o mentiune speciala, caci arata introducerea for-melor grece in architectura romana.

In secolul al VI, Justinian inalta, multe monumente,cu deosebire, biserica Sfintei Sofii din Constanlino-poli sa si inaugura de catre architectii timpuluistilul asa numit bizantin.

Ast-fel, la un moment dat, nu numai in Roma, darin orasele imperiului si chiar pe la tern totul fu aco-perit de temple si de palate. Ruinele acestui imperittacoVer solul lumei intregi pe atunci cunoscute. Si dacarelativ la ,cele alte popOre, isvdrele artel pot ffi cerce-tate in topografie si climatologie, precum si in trebuin-tele propril fie -carui din ele ; ]a romans, la acesticuceritori de meserie, nu e de loc nevoie a se cercetalucruri de earl nici ei nu batut capul si pe carlle-at gasit gata la MO. In adever, cand se studiazaruinele egiptene, asiriene, grece, trebue ca archeologulsa se dud. in Egipt, in Asiria, in Grecia; insa cande vorba de ruinele romane, este inutil sa se duca laRoma, cad ele se gasesc pretutindeni. Acolo underoma.nul se aseza, el construia drumuri. edificatherme, circuri si chiar temple, Vote pentru usul po-porului suveran.

Arta romana este, putem dice, o arta. administra-tiva nascuta din trebuintele ce reclama administra-tiunea ; de aceea sa si caracteriseza prin lucrari deresortul mai mult al inginerului de cat al artistului,precum sunt acele cal de comunicatiune pe earl cir-culars armatele si aprovisionarile romane.

Acest fel de utilizare a omenirii, facuta de Romani,nu putin a contribuit la progresul civilisatiunii si laimpastierea prosperitatii, macar ca a avut darul sadistruga originalitatea artistica a popOrelor cucerite.Venite in atingere cu acest1 administratori-modeli, po-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA 33

pOrele barbare esiail din vieta for animalica si isi asi-milail alte nazuinti, alte gusturi.

De aceea si tote popOrele primitive cucerite de Romaau trecut de la productiunile for copilaresci la o artabazata pe ceea ce Rornanil '1-ail invatat ; acesta a fostun progres ce nu se p6te nega.

Insa, pe de alta parte, sub dominatiunea romana,popOrele inaintate in civilisare au mers repede spredecadenta. Grecil 'si -au perdut eleganta, egiptenil Ca-racterul for grandios. Intr'un cuvent, dad. civilisarea aprofitat pe urmele cucerirel romane, artele in genere'si-ail perdut originalitatea.

Monumentele romane, remarcabile prin utilitatea,prin partea for practick pot fi numerate printre celemal marl monuments ce s'ail executat vre-odata, insadad. eje ne silesc sa le admiram, este numal pentrudimensiunile for colosale si nici de cum pentru apli-carea geniala, la trebuintele unul popor, a principiilorartel architecturale. Principiul utilitar al constructiunilromane a facut ca, dupa caderea imperiului, in Eu-ropa s se inaugureze un noil sistem architectural.

VII. Architectura Daco-RomanA

Ceea ce vecluram ca, Romanii erati si Weil la elacasa, ceea ce ail fost si au facut pretutindenl pe unde'sl-ail intins cuceririle. tot asemenea s'ail aratat prac-tici si doritorl in primul loc de a satisface nevoile ma-teriale ale provinciilor si ail facut si cu Dacia.

De aceea si expunerea primelor manifestatiuni arti-stice din Dacia, se intemeiaza, firesce, mai numai pe ur-mele veclute si remase in Dacia dupa dominatiunearomana. Constructiunile, car! precum vecluram s'ailinaltat pretutindeni de unde piciorul roman a calcat,inzestrara in curend si provincia Dacia cu bite aceleintocmirl materiale, pe carl Romani' le credeti neapa-

3.www.dacoromanica.ro

34 ISTORTA ARTELOR-FRUMOSE

rate, spre a asigura buna stare a populatiunilor ce leeraii supuse.

Printre acestea vom mentiona mal intaitt soselelecars desi in special menite a inlesni marsurile tru-pelor serviatl si ca artere, ca cal de comunicatiunepentru cele-alte nevol sociale.

Veni un moment cand Dacia a infatisat judecanddupa remasitele constatate si adI o retea bogata de so-sele romane. Cele a caror origine e mal bine stability seintind de preferinta prin Transilvania si Oltenia. Dintreacestea, urmatOrele ramurl ati Post explorate Rana acum :a) De la Gradjstea la Hateg si de acolo Rana prin Kis-

peste Mures la Alba Julia (Apulum), Uioara (Sa-linae) si tot in sus, pe cursul Mufesului, intovarasin-du'l cand pe drepta cand pe stanga, pana pe aprOpede punctul unde acest riu isl is directiunea spre sud-vest la Sasz-Regen si Fulhaza ; b) Din acesta ramurase desparte o tale laterala care pornesce de la Alba-Julia catra Baia Abrudulul, vechiul Alburnus maior,unde se aflaii mine de aur, precum si in apropiere deZalatna ; c) Alta ramura laterala care pled tot dinAlba-Iulia pe cursul Tarnovel marl si merge Rana intera Secuilor, la Odorheiul secuiesc ; d) De pe calea ceconduce de la Alba-Iulia catre Sasz-Regen, se desfacein dreptul Uioarei o linie spre nord prin Turda si Clujcatre Mojgrad, vechiul Porolissum, iar de la Cluj in susse bifurca, i,arasI o alta sosea, urmand cursul Samesuluicald, pana la confluenta sa cu Samesul rece la Dees,unde urea cursul acestuia Rana la Bethlen si apoi deaci, parasind valea riulul, apuca catre Rodna si Bistrita,unde era' minele de argint ; e) Tot de la Alba-Iuliamal incepe o alt ramura spre sud-est, prin catrepasul Turnu-rosu, prin care trece in Muntenia urmandcursul OLtului, mere' pe drepta lul, pana Yang imbu-catura sa, la Islaz, cu o ramura la Celeiu, unde erain vechime podul lul Constantin cel mare. Nu departede pasul Turnu-rosu, dupa ce trece in Transilvania,

kalail

SHARI,

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA 35

acesta cale sudica a Romani lor da o ramura lateralarasaritena, care apuca pe valea Oltu lui prin Klein-Schenk,,Cohalmu si Homorodu si ajunge si ea tot la Odorheiulsecuiesc, unde conducea si ramura a doua care se des-facea din Alba-Iulia pe valea Tarnovel; f) In fine, so-seua ce se indrepta cake apus, pe valea Muresului,spre gura lui, din care insa numal o parte, pana laDobra, a fost urmarita si explorata cu deplina siguranta.

Intinderea soselor catre resarit pana aprOpe de Car-patil Moldovei, la Bistrita spre Nord si la Odorheiulsecuiesc ma' la sud, dovedesce ca Romani' tindea saapere pasurile rasaritene ale DacieL de unde mai ales,ea era amenintata de catre popOrele barbare.

gasit urme de lagare romane precum siinscriptiuni la Vecz, unde Muresul esa din stramto-rile muntilor ; la Sand-Imbru (Szent-lmre), la bazamuntilor Gurghiului, astacli pe stanga Muresului ; laMichaza pe cursul superior al Niradului, afluentulMuresului de sus ; la baza acelorasi munti la Enlaka%ntre cele doue Tarnave ; la Odorheiul secuiesc, undese sfarsiall cele doue ramuri ale soselei romane cepleca din Alba-Iulia ; la Galt Heviz, confluentul Ho-morodului cu Oltul si la Bereczk, langa pasul Oituzului.

'Me aceste localitatI sunt aseclate la piciorul Car-patilor cars separa Transilvania de Moldova si anumela locurile ce oferiaii trecetori maT indema.'natece, incat se vede ca Romani' intocmisera la baza Carpati-lor oriental' al Transilvaniel un lant intreg de intari-turi militare, menite a apara provincia for de navaliri.

Daca insa despre resarit Dacia se putea mult ma'usor apara protejata fiind de inaltimile Carpatilornu tot ast-fel se putea dice despre partea e' de apus,unde lantul de munti este spart ca sa zicem asa, prinlargile vaY ale Samesului si Muresului. Apararile e' fi-resci find mult mai slabe in acesta parte, ele trebuiati

Antarite prin lucrari omenesci, car' se si ved ca, aufost efectuate. Exista anume pe langa Mojgrad, vechiul

Sail si

www.dacoromanica.ro

36 ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

Porolissum, cel de pe urma oral al Daciel din sprenord, un val roman, care incepe din malul riululSames si merge incovoindu-se cu concavitatea spreTransilvania, pana in malul Crisului-repede inchizendast-fel larga vale a Samesului si trecend pe aprOpede Mojgrad, vechiul Porolissum.

Ceva mai jos, in dreptul Aradulul, incepe din malulMuresulul un alt val roman care trece peste riurileBega si Poganisul, pan& langa riul Caras. De la Timi-Ora in jos, pe unde era de aparat chiar centrul provinciel de barbaric apuseni, incepe un al treilea valroman, ce se intinde paralel cu cel pe dinafara lul si se cobora pana in riul Barsava. Parteasud-estica a Banatulul era aparata de un al patruleaval, care se intindea mai spre apus. de pe la Alibunarsi se cobOra pana in Dunare. Ast-fel vedem ca. latureaapusana a Daciel mai slab intarita de naturaera pe mai tot percursul sea preveluta cu intariturimaestrite.

Dar nu e numai Mat. Pe langa marile construe--fiuni militare ca soselele si valurile aceste dinurma prevezute cu lagare intarite Dacia ne a maipastrat si urmele unor numerOse zidiri civile, ale carorruine acoper si asta'zi unele locurl, in cari adesa plugulteranului roman restOrna impreuna cu brazda si pietre,cari alta data se inallau in colOne frumOse peste su-prafata pamentului, tau dedeti adapost dmenilor subcupolele formate din ele, in contra elementelor atmos-ferice, car! acum le farama si le surpa.

Dintre construcOunile cele mai insemnate ale carorurme se intalnesc in Dacia, insemnam mai intaiil am-fiteatrele, cad serviaa, ca si in Roma, la jocurile de-flare si de gladiator!, cele mai obicinuite petreceri aleRomanilor.

Asemenea zidiri se gasiati nu numal prin centrelemarl, precum In Sarmizagetuza sr Apulum, unde seved si all ruinele lor, ci pana si in cetatea cea mat

d'intaitl

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA. 37

nordica a lard, in Porolissum (la Mojgrad), unde s'agasit o inscriptiune, care amintesce refacerea din noua amfiteatrulul celul daramat prin vechimea luidecatre imperatul Antonin Piul, sub ingrijirea lui TiberiuClaudiu Quintilian, procuratorul seta. Inscriptiunea finddin timpul consulatului al IV al lui Antonin, dinanul 158, urmeza ca zidirea amfileatrului, care se re-para atunci, ca stricat prin vechimea lul, trebuia sadateze din timpul lul Traian ])

Acesta imprejurare ne arata insa ca cele mai multedin Zocalitatile dacice, ale caror nume ni pastrat.nu erati nisce simple statiuni sail sate neinsemnate, cirase importante, in cars populatia era indestul de nu-men:Ss& spre a avea trebuintia de petrecerl publice.

In afara de aceste orase mai de sema, al carornumer si nume este cunoscut, mai eraii si sate ase-ate prin jurul lor.

Pe langa amfiteatruri se mai ridicara in Dacia sialte zidiri de utilitate publica. Asa aqueductele (ape--dude), earl. pretutindeni alimentaa cu apa orasele ro-mane, nu lipsiau nici in Daciaimperatul Adrian aduseapa in Sarmizagetuza. prin ingrijirea lui Cneius Papi-rius Aelianus, propretorul seu, precum ne arata, o ins-criptie din anul 133, care s'a gasit chiar la intrareaunui conduct subteran, pe unde veniau apele. Rama-sitele unui alt aqueduct se regsesce in Alba- lulia,unde era vechiul Apulum. Lang ruinele lui s'a gasitde asemenea o inscriptie in care Ulpianus Procu-I inns speculator (adica supraveghetor) legionis XIIIGeminae Gordianae, ridica din 'Anent b cismea, careprobabil era alimentata din acel apeduct.

1) Asemenea si In ce privesce monumentul circular de la Adam-Klissimonument care este un trofeu si despre care d. Grigore Tocilescu, direc-torul muzeulul national de antichitati din Bucuresci, ne spune cg, a fostinaltat de Imp6ratul Traian dup5. cucerirea Daciet In anul 10819 (VedlCastrul Tropaeum Traianum de la Adam-Klissi raport presintat ded. Tocilescu ministru al cultelor si instructiunif publice; unde 10 paginl, cu gravurl; Bucuresci 1892). N. .A.

salt

d.lul in-folio

www.dacoromanica.ro

38 IST ORIA ARTELOR-FRUMOSE

Si in Dacia sunt apol Mile thermae prinearl, precum sa scie, Romanil ingrijiau cu deosebitastaruinta de una din primele conditiuni igienice. Avemo multime de dovecli ca si in Dacia er' bal pentruusul locuitorilor, cat si allele speciale pentru usul .trupelor cart paziati tera.

Inscriptiunile ne arata existenta unor bM publice inApulum, unde ziditorul for ingrijesce si de uleiul, cucare Romanil isi ungeti corpul dupa baie. Tot in Apu-lum s'a aflat de numele unuia Publius Aelius Geme-lius, care zidesce pe cheltuiala sa o bale publica dintemelie.

In Veczel, pe Mures, spre apus de Deva, in o loca-litate al cares nutne daco-roman nu ni s'a pastrat, s'agasit o inscriptie, care adeveresce ca imperatul Per-tinax (193 d. Christos) a intocmit iarasi Mile cohortela Il-a a Comagenilor, ruinate prin vetustate. Mai multealte inscriptiuni arata apol ca aci era locul de statiunea acestel cohorte.

In fine, cultul atat roman cat si cel