preţul unui număr 3 Lei. Anul XX.

Cenzurat Bla j , la 20 Noemvrie 1938 Nr. 47

V

fi 5 1 «'

A B O N A M E N T U L : L an 150 Lei \ t jumătate . . . . 75 Lei U străinătate . . . 300 Lei

hi i

lt 4 i-

li

Proprietar: MITROPOLIA ROMÂNĂ UNITĂ din BLAJ

întemeietori: f AL. LUPEANU-MELIN s l IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de ap licăr» a tarlfalul comercial, categoria V

Din nou la drum Adunarea generală a Agru-lui arhidiecezan şi a Reuniunii Mariane a

Femeilor Române Unite din Arhidieceză Un congres, în viaţa unei asociaţii,

ale un popas după un drum lung şi griw, w frilej de lămurire a gândurilor şi fi­xarea scopurilor viitoare. La astfel de po­nturi membrii asociaţiei se apropie mai mit unii de alţii, privesc împreună asupra turnului făcut şi strâng rândurile, pentru ta uniţi şi întăriţi, să poată porni din nou la muncă. Şi mai este un congres vremea t&ni membrii unei asociaţii se strâng kntru a-şi vedea roadele muncii şi sbu-iiumării lor, aşa dupăcum plugarul harnic p fiecare toamnă îşi revede şi culege ro-\vl trudei lui din lunile de vară.

Anul acesta Asociaţia Generală a Ro-finilorUniţi „din Arhidieceză, Agrul, şi-a but adunarea la Blaj şi odată cu Agrul Io ţinut adunarea şi Uniunea Mariană iFemeilor Române din Arhidieceză.

Rostul ac <« s/or organizaţii, mai ales ¡«1, când buruiana, răului creşte cu atâta mitre în lume, nu-l mai poate tăgădui ni-unia. A spune insă că Agrul vrea să juci pe oameni mai buni, înseamnă că ^untrn prea puţin Agrul vrea adân-'bta vieţii religioase, vrea să facă din focare creştin un membru viu al bisericii, «« vrednic soldat al lui Hristos. Agrul ,r«« o înoire a feţei lumii, o înălţare şi Hlcare a ei spre culmi, spre slăvile luminii.

urmăreşte nu numai trezirea vieţii re-Woase în sufletul membrilor, ci trezi-('« vieţii religioase în sufletul întregului totn, de a da o înfăţişare creştină sta-

de a fi un dig puternic in faţa pu­cului de răutăţi şi necredinţe.

După trei ani de muncă, duminecă 13 e>nvrie membrii Agrului Arhidiecezan

8" întrunit din nou la Blaj, în bătrâna ttate a culturii româneşti. Au venit dele-

Hn toate părţile, preoţi şi mireni. °upă sfânta liturghie, slujită solemn

i' c<*tedrald, lumea s'a îndreptat spre sala Mtir>ă a liceului de băiet), unde s'a ţinut Wnţa publică a congresului. Părintele ca-IWcDănilă, preşedintele Agrului arhidie-

('a«, într'un minunat cuvânt de deschidere, f " * membrilor cum se înfăţişează situaţia ' a«l a Agrului. Arată ceeace s'a lucrat

e«drele ei, vreme de trei ani de când s'a J W ultimul congres, şi schiţează drumu-

e te cari trebue si se lucrtse de-acum "nte. Spune că membrii Agrului trebue 'upte cu toţii pentru a se face dreptate

bisericii noastre şi a i-se da locul ce i-se cuvine în ţara romanească la întărirea căreia a lucrat mai mult ca ori care altă biserică.

Araţi în deosebi atacările ce ne vin din partea fraţilor ortodocşi şl greutăţile mari pe cari nl-le fac el. (Partea aceasta din cuvântare o dăm şi no | în întregime pentru a cunoaşte şi cititorii! lupta aceasta a bisericii şi a-si da seama de greutăţile pe cari le întâmpină):

.Mult mai vehemente şl mal metodice sunt atacurile fraţilor ortodocşi combinate cu ale statului.

Ne dispenzăm de-a determina precis, când şi cum s'au deslănţult aceste atacuri. Ştim însă atât că biserica noastră, a intrat în Ro­mânia-Mare cu un prestigiu pe care biserica soră nu I I-a putut întuneca niciodată şi care era recunoscut de toţi; ştim că îa timpurile de răsrrişte ale dominaţiei streine amândouă bisericile româneşti au luptat umăr la umăr pentru afirmarea noastră naţională; ştim că in acele timpuri încercările de învrăjbire confe­sional i erau timbrate de atentate la solidari­tatea naţională. Era firesc aşadar ca aceste două biserici să se bucure de nn tratament egal şl din partea statului român. In cele ale dreptului scris aşa s'a şl făcut In bună mă­sură, căci de pildă Constituţia, această lege fundamentali a statului, şl fixează egalitate de drepturi, în toate formele in care ea a dăinuit şl dăinuieşte, declarându-le pe amân­două biserici naţionale, şl vrednice de-a fl proteguite la fel. Până şl faimoasa Dominaţie a bisericii ortodoxe a fost z igizui tă între li­mite naturale, voind ca să însemneze nu o stăpânire ci simpla majoritate a sufletelor de religie ortodoxă In statul român.

Ca toate acestea suntem nevoiţi a con­stata, că ceeace a fost şi este scris In Consti­tuţie na acoperă realitatea. Şl care este a-ceastă realitate? Este faptul, pe care-1 expe-rlem de multeori câ mulţi nici astizl nu ne cred români; este faptul câ printr'o propa­gandă susţinută şl multilaterală se caută întunecarea meritelor bisericii noastre şl ptin aceasta desfiinţarea el, ca a unei piedecl ce-ar fl în calea desăvârşitei noastre contopiri; este faptul că pe toată linia cu ocazlunea sărbă­torilor naţionale suntem trataţi mal rău ca o Cenuşotci; este faptul că in mllltărle nu avem preoţi militari corăspunzător numărului de soldaţi uniţi; este faptul că biserica noastră na beneficiază din bugetul statului în pro­

porţie şi dreaptă măsură nici măcar tn ţinu­turile seculzate; este faptul că potrivit nonei legi administrative preoţlmea unită tn consi­liile comunale este tratată ca o preoţime mi­nor i ta r i ; este faptul că In manualele de şcoală se tolerează ca situaţia şi vredniciile blaericî unite aă fie prezentate tn lumină falşă şl de­favorabilă. Şl multe altele! — pe cari nu le mai înşirăm, ca să nu fie prea lung pomel­nicul.

Şl totuşi... totuşi, viitorul nu ne apare lipsit de speranţă.

Această speranţă a noastră se razlmă înainte de toate pe încrederea ce o avem cu toţii tn Mântuitorul nostru Isus Hristos, care a spus învăţăceilor săi: „Indrâsnlţl, Ea am biruit lumea", şl care a ridicat pe Petru din vâltoarea mării: «Puţin credtnclosule, pen­tru ce te-al îndoit?*

Curajul nostru sporeşte, când ştim că Bi­serica, această uriaşă corabie a lui Petru, e cârmuită ca braţ tare de unul din cei mal în­ţelepţi Papi, cari au ilustrat istoria, — de fe­ricitul nostru Părinte Papa Pius al Xl-lea.

Dar, încrederea noastră capătă tărie mai pe sus de toate atunci, când privim atenţi, când cumpănim înseşi realizările ce au prins fiinţă chiar subt ochii noştri. Cine ar putea, de tx„ să nege .opera pozitivă, de zidire su­fletească, de adâncire a credinţi!, şl de per­fecţionare a mijloacelor apostolic!. Iu domeniul spiritual mai ales, putem privi cu mândrie calea străbătuţi . S'a îmbunătăţit simţitor pre­dica şl cateheza; se încetăţenesc tot mai mult, exerciţiile spirituale; sporesc asociaţiile de pietate şl de caritate. Dar bisericile, câte s'au ridicat, din jertfelnicla credincioşilor! Misiu­nile s'au sistematizat şi generalizat. Spoveda­niile şl cuminecările sporesc îmbucurător. Ca să nu mal pomenim seriile de conferinţe ce se ţin in aproape toate centrele noastre de viaţă bisericească, serbările şl festivalurile cu caracter religios din sate şi orăşel* La aceste constatări ale .Culturii Creştine", — şl car! dealtfel sunt la îndemâna oricui, diţl-ml voie să adaog şl modesta activitate a Agrului arhi­diecezan, care şl ea contrlbue pe cât numai se poate Ia progresul general, smerit până acum, şl mal ales nepus in evidenţă.

Vorba e, Onorat Congres, că deşi ne este dat să «ne Izbim de mari şl variate di­ficultăţi, deşi atacurile ce se îndreaptă Împo­triva bisericii noastre par să-şl fi ajuns apo­geul, avem, avem, destule motive, să privim cu încredere viitorul, avem destul temei să scoatem din mintea noastră pe moşnetgul ca ca toate cutele lai de îngândurare şl de îngri­jorare, şl să punem în locul Iul Imaginea in-suflătoare de credinţă şl de biruinţă a miresei Iul Hristos, a bisericii, cu iubirea el, cu la­mina el, cu strălucirea el.

P a g . 2

Ia acest semn, ia această credinţa, a unui viitor şi mai rodnic, am onoare a declara deschis Congresul Agralai nostru srhldlecezin".

*

V o r b e l e «P°l d n a E Hopârtean în no­mele U. M. F. R U. lai dl I. Blana, primarul Blajulni, in nomele oraşului.

Ia nomele condocerii generale a Agralai şi a dlai profesor universitar A. Borza vor­beşte pir. Cosma Avram, iar în nomele A-graiul Bacareştl şl a întregului protopopiat vorbeşte p i r . canonic Dr. V. Aftenle. Salutai Reuniunilor Mariane din întreg cuprinsul Ar-hldlecezel, la această adunare îl aduce: dna Damian Pop in nomele Reuniunii Femeilor din Turda Veche, dna Crefa în numele Reu-nlanii Femeilor din Targa Mareş, dna Tătar în numele Reuniunii Femeilor din Dlclosân-mărtln, precum şi alte delegate în nomele reu­niunilor din protopopiatul Ţichindial Aiad, Câmpia Târzii.

Pâr. canonic Dănilă propune apoi ca să se trimită următoarele telegrame:

1. Preafericitului Părinte Papa Pius XI. Roma, Cetatea Vaticanului

Congresul Asociaţiei Generale Arhidiece-zane a Românilor Uniţi, împreună cu U. M. F. R. U. întrunit aici in Blaj depune la picioarele Sanctităţii Tale mărturia neclintitei sale cre­dinţe şi cere smerit apostolică binecuvântare.

Preşedinte: G. DĂNILĂ

2. Maestăţii Sale Regelui Carol II. Bucureşti

Congresul Asociaţiei Generale a Româ­nilor Uniţi din arhidieceza Blajului, împreună cu U. NI. F . R. 13. ţine sa exprime Maiestăţii Voastre sentimentele sale de profundă loiali­tate şi supanere, urându-Vă ani mulţi de glo­rioasă domnie spre binele ţării si mărirea nea­mului.

Preşedinte: G. Dănilă

U N I R E A P O P O R U L U I

Şulaţla Inginer Braşov, Dr. U u - T T ^ vocat Făgăraş , Dr. Iosif StoUhltâ 1 l r | t u Alexandra Bărbat adv. Sibiu, n . T*k\ adv. Ladof, Dr. Alexandru Cenş.n , ° d

l n K Gheorghe Gabor prlmpretor Gheorl ' Victor Bordan notar public Ocna M ' D' Onorin Cisraăşlu notar public Dlcloiâ"''1 D ' Nicoîale Pop profesor Dumbrăveni Cbeţlano advocat Turda, Gr ig 0 r e Bo H ^ giner Ta rda , Dr. Nicoîale Marca, dir d

l | ' Aiad, Dr. Aarel Laslo advocat Odorhei' laie Stolan advocat Odorhel, loachlmNi Inspector şcolar Odorhei, Dr.Machedoni primpretor 0 ; l a a d , Aarel Şara adv. ju Traian Migia prefectul judeţului Târnivjy 1

NKO. •TORT.

— - I " 1 U I 1

Traian Pop prof. Târgu-Mureş, i 0 I n „ prof. Targa-Mureş , Dr. Nicoîale P o p , ° 7 Bocnreşti, Dr. Gheorghe Rusa advocat B resti, loan Nemeş Galaţi, Nicolaie LnpnBrîi,

C o m i t e t u l de c B N « J Preşedinte: Dr. Emil Nsamţia direct

Aiad. Membrii: George Sicin. h.^xitr P0,,îî Victor Pop-Cerghi farmauèt Si. Gneorghe, D| Aurei Boaria advocat. Iernat, Vaille vîiii, primpretor pena. Sebeş. Delegaţi la congni general: Dr. Ioan Blana, Laarenţiu Moldovu Traian Popa, Dr. Iosif Stoichiţa, Dr. Onori, Ctsmaşin.

După alegere, păr. Dr. Victor Macive! într'o frumoasă cuvântare mulţumeşte păr.ci-nonic Gh. Dănilă pentra manca desfăşaritl in ogorul „AgraMal , salată pe noni preţe' dinte fi-i urează spor mult Ia mancă şi BLU. cuvântare dela Damnezeo. Risponde, profoni mişcat noul ales, care mulţumeşte pentii cinstea şl încrederea ce 1-s'a arătat.

La sfârşit păr. canonic Gh.Diniii cllc|!i următoarea moţiune, aprobată de Intreifi i-danare .

Moţiune Congresul Arh'dipcez»u al Agralnl,to

nit în Blaj, în ziua DE 13 Notmvne 1938,IŢI exprimă şl ca această ocazlooe alipirea ut-s t ran ia ta t i către Sfântnl Pariate, a muftii Si­tala! Petra, păstorul întrrgei lami catolicei

Forţa ^UNIRII POPORULUI*

$ O A G Ă « T E M E R E U , C R E Ş T I N E Rosgâte mereu, creştine, Cei m ce toate ie ţine Celuice doar cu cuvântul Făcu ceriul şi pământul.

Roagă-te mereu, creştine, Să ţi ajute, să-ţi dea bine Celui ce cu a Sa putere Conduce azi toate cele

Nu uita, fratele meu, Că rugându-te mereu Domnului sfânt să-ţi ajute, De nimic lipsă nu-i duce,

Căci Domnul a zis aşa: „Cereţi şi vi-se va da. Cine la mine aleargă Croi nu va ieşi afară".

Adu-ţi aminte, creştine, Căci sfântul proroc Ilie Prin rugăcinne-a'ncuiat Ceriul de nu a plouat

Ş'apoi tot prin rugăciune

Putu cerul să-I descuie Şi îndată a plouat Peste pământul uscat.

Frate dragă, rugăciunea Te ajută'n totdeauna, Când cu inima curată O înalţi spre bunul Tată.

Deci nu uita, frăţioare, Cât trăeşti aici sub soare, Să te rogi Tatălni sfânt, Făcând bine pe pământ.

Ca o floare... Ca o floare înflorită Ca o casă împodobită Este omul ce în lume Face numai fapte bune, Ferindu-se de ce-i rău Slujeşte lui Dumneseu.

Ca o floare scuturată Ca casa nemâturată Este omul ce mereu Umblă ca să facă rău, Ingropându-şi în păcate Sufletul mai scump ca toate.

Lângă cruce...

Lăngă cruce... lăngă cruce... Ne chiamă Isus cel dulce.. Cu glasul blănd şi duios Chiamă pe cel păcătos... Lăngă cruce să grăbească Mântuire să primească...

Că sângele Său vărsat Spală-a omului păcat Deci veniţi, creştini iubiţi» Lăngă cruce odihniţi: Toţi tntr'un cuget şi un gând Veniţi la Isus cel blând..

corn. Valea LarsV'

Chiuituri Lung e drumul BlajuW, Da/i mai lung al dorului Drumul Blajului se gat»/ Al dorului niciodată.

Am avut un bădişor Frumos ca un domnişor, Dar nu k m ştiut ţine», Că şi acuma l/aş ave»; Şi nu U m ştiut g«« Că şi/acuma putea fc.

3. Excelenţei Sale Dr. Alexandru Nicoltscu

Cluj Clinica Medicală

Congresul Agrului arhidiecezan exprimân-du-şi sentimentele sale de filială dragoste şi supunere, Vă urează ca bunul Dumnezeu, din comorile nesecate ale milostivirii Sale, să Vă dăruiască însănătoşire grabnică spre binele bi­sericii şi gloria neamului

Preşedinte: G. Dănilă *

Se alege comisia de verificare şi urmează apoi citirea rapoartelor.

întâi citeşte raportai , secretarul general al Agralai, dl prof. O . Birna. DSa arată manca desfăşurată de cele 65 de orgtnlzaţii agriste, pe teren religlos-coltaral-soclal fi economic. Arată înfăptuirile minunate la cari s'a putut sjoage acolo unde a fost puţină bunăvoinţă şi încredere în Damnezeo. Dl prof. V. Stancio, secretarul Uniunii Mariane a Femeilor Române Usite, face o scurtă dare de seamă despre ac­tivitatea reuniunilor mariane din întreg cuprin­sul arhldiecezei, iar dşoara Vetar iaFai icea ci­teşte raportai asupra cassel Reuniunii Femei­lor. Raportai asupra cassel „Agralai", In local dlai casier bolnav, 11 citeşte dl prof. O 1 . I. Bârna.

După citirea fi aprobarea rapoartelor de către comisia de verificare, se face p ropu­nerea de descărcare a comitetului vechia şi alegerea anal noa comitet. Sant propuşi şi aleşi ca unanimitate armatori i :

C o m i t e t u l a r h i d i e c e z a n

Preşedinte: Nicoîale F. Nfgraţla director de Hcea Dambrăveoi. Vicepreşedinţi'. Gh îo rghs Mogi medic-general în retragere Sibiu. Dr. Io an Blana primar-advocat Blaj. Secretarii Olimpia Bârna, prof. Blaj. Dr. Septlmiu To-doran prof. de teologie Blaj. Casier: Emil Nireşteana prof. Blaj. Membrii: Dr. Victor Fodor medic Aiad. Dr. Grlgore Gherman advocat Alba, Eugen Mera director Alba-Iolla, Dr. Aron Snclu advocat Braşov, Fiavlu

fir. 47

irl

(]lDbolnl unităţii adevăratei Biserici a Ini lins Hfiitoi.

Sub înţeleaptă şl de Spiritul Sfânt Inipl-cârmuire a Sfântului Părinte, se revană

'\te neamurile pământului o neînfrântă all-pC dtre credinţa şi poruncile Iul lini. Din P eaită credinţă Iivoreşte Iubirea frăţeaici prin ',C

fe ie încheagă statele naţionale şl lesgi pe £,lpânlţl de atăpânltorl. ' Din aceste roade spirituale s'a hrănit în „rial veacurilor trecute şi Neamul Românesc. L r o , eternă, leagănul Neamului şl al Credln-

ooastre străbune, a cimentat pentru eter-

Ü N I R E A P O P O R U L U I Pafî. 3

|ltite şl temeliile Statului nostru in actualele ,11c hotare fireşti şi a legat pentru totdeauna jeimul românesc de actuala sa dinastie şi <rednlcul său Rege Carol II-lea, căruia Con-iresul ÎI exprimă omtgll de fidelitate şl de neclintita supunere.

Congresul mărturiseşte devotamentul şl dragostea sa filială către Preasfinţiţil Epis­cop! români uniţi şl îndeosebi către I. P. S.Sa Arhiepiscopul şi Mitropolitul Dr. Alexandru Nlcoleicu, părintele său sufletesc.

Cu această ocaziune congresul îşi în­dreaptă gândul către Guvernul ţării exprlmân-da-şi sentimentele sale de înaltă şi de dreaptă preţuire pentru opera de ridicare a neamului, fDgându 1 să albă în vedere — Ia aprecierea dealderatelor Congresului — rolul istoric ne­pieritor ce I-a avut Biserica noastră la redeş­teptarea naţională şi-1 are la întărirea unităţii noastre etnice.

Congresul reînoleşte postulatele Bisericii române unite, formulate şi în congresele an­terioare:

1. Respectarea dreptului bisericii noastre naţionale la onorurile publice cu ocazia ser­bărilor naţionale.

2. Namlrea de învăţători români uniţi tn V.omunele unde majoritatea populaţiei e de re-jilgla română unlti.

3. Ia armată pentru soldaţii români uniţi ii se dea preoţi militari de aceeaşi lege.

4. Ia şcoli s i se treacă în programa de itadii ore de rel'gie suficiente pentru educa-a sufletească a copiilor. Cerem înfiinţarea

posturilor de cattheţl tn comunele cu elevi mulţi.

5. Congresul arhidlecezan cere Insistent înfiinţarea unul organ zilnic de publicitate şl concentrarea publicaţiilor existente.

6. Congresul dorind doreşte să se extlr-peze tendinţele de învrăjbire confesionali din­tre credincioşii celor doui biserici naţionale, colaborând ele in adevăr şl Iubire pentru în­tărirea neamului şl înălţarea Ţării.

7. In vederea împrejurărilor externe, Con­gresul cere factorilor răspunzători si Ia mă­surile de cuviinţă pentru Întărirea sufletească a tuturor fiilor acestei ţări. pregătlndu I să în­tâmpine cu supremă energie şl Jertfire de sine pe oricine ar încerca să ne încalce hotarele.

Votată în congresul Agrulul Aihldiecezau, ţinut In Blaj, In ziua de 13 Nov. 1938.

* Masa comună s'a ţinut într'o atmosferă

câte 4—6 mic! orfani. — Mulţumiţi misurllor medicale luate de dl medic Nlcoară din Reghin boala a slăbit mult, dar se pare ci încă n'a încetat de tot.

(Coreap . ) '

trală îndată după masă, noul comitet a ţinut

o şedinţă la Liceul Comercial de băieţi, în cursul căreia s'a discutat asupra programului de munci pentru viitor. Seara urma si albă loc o petrecere familiari, care din cauza îm­bolnăvirii I. P. S. Mitropolit al Blajului nu s'a mai ţinut.

Din Frunzeni Noua biserică din Frnnzeni e aproape

gata. E frumoasă ca un pahar de cristal; ar putea face fala oricărnl orăşel din ţară. Mal zilele trecute l-au sosit şl cele două clopote mari turnate anume lâ fabrica din Timişoara, în valoare de 120 mii lei. Au fost binecuvân­tate de Păr. Teoftl Tătar, preotul local, şl apoi aşezate in turnuri. Sunetul lor armonios se aude până la mari depărtări spre mărirea lui Dumnezeu şi mârgăerea bunilor credin­cioşi din Frunzeni care au jertfit binişor peste un milion Iei pentru ridicarea noului sion.

Febra tifoidă a făcut malta moarte în această comuni. Intre vlctimile el se află şi patru mame tinere care au lăsat în urma lor

Frunză verde dintre vii Are mândra şase ii: Două'S rupte, două'S sparte, Două nu se ţin pe spate.

Gura mea din c e i făcută? Dintr'un măr şi dintr'o turtă, C i n e i frumos s'o sărute, C i n e i urât să se uite.

Culese d e PelPH P. BaClU Sf. Nicolae — T-va Mică

Câniecc Pe cărare prin livadă Mere mândra supărată, Unde merg tu copilită, Merg vecină la văliţă, Sâ-rn' aduc apâ'n cociţâ*)

Vai în sat îi nuntă mare Ficioraşii toţi călare, Feţe albe, feţe june, Staroste — nănaş şi nune, Merg doi miri în cununie Popa cântă isaie. -

Lângă vale cine plânge Mândra stă şi se deştinge, Şi priveşte'n valórele, Lacrămile curg mărgele.

*) Cofi'ţî,

IV. Tăria Sfântul Vasile cel marc a fost episcop

In cetatea Cesarea din Capadochia prin , — - , _ I veacul al patrălea. Este vestit pentru viaţa

de familiaritate şi dragoste frăţească la „Cen- s a s f â n t ă ş i înţelepciunea sa cea mare. El t r a l i * - a întemeiat mănăstirile călugăreşti şi a scris

legile după cari trăiesc până în zina de astăzi călugării de prin ţările dela răsărit, cari se şi numesc din pricina aceasta ba-ziliani. Pe acest sfânt părinte a voit să-I întoarcă împăratul de pe acele vremuri la legea ariană, pentrucă bine ştia că dacă sfântul Vasile cel Mare s'ar face arian, ar trece împreună ca el şi credincioşii. De aceea trimise la el pe locţiitorul său Modest şi-1 ameninţă, că dacă nu va trece la legea ariană, ti va lua toate bogăţiile, il va da peste hotară şi-n urmă îi va lua şi viaţa. Sfântul Vasile însă răspunse locţiitorului împăratului: Că-mi va lua averile, pof­tească, pentrucă afară de câteva haine şi cărţi nu am nimica. Că mă va trimite peste hotară, iacă-o, întreg pământul al Domnului este şi eu ii pot sluji oriunde. Că-mi va lua viaţa, m'ar bucura foarte mult, căci eu întreagă viaţa mea într'aceea m'am trudit ca să ajung cât mai degrabă la fericirea veşnică". Dupăce locţiitorul împăratului n'a putut isprăvi nimica, a venit însuş împăratul Ia sfânta!, dară a-cesta a rămas neclintit in credinţa sa şi pe urmă împăratul 1-a lăsat in pace.

Era pe vremea revoluţiei franceze. Poporul francez a ajuns să-şi condamne la moarte pe regele propriu, Ludovic al şaisprezecelea, şi să-i taie capul în ziua de 21 Ianuarie 1793. înainte de a-1 omorî însă, l-au ţinut mai multă vreme închis şi l-au torturat în tot chipul. Astfel condu­cătorii revoluţiei au poruncit păzitorilor temniţei, să nu lase pe nimeni la dânsul şi mai cu seamă să nu i-se poată aduce mâncare de afară. Bietul rege a fost deci ne­voit să se îndestulească cu mâncarea robilor. Intr'una din zile, era tocmai Vinerea, mai marele temniţelor a dat poruncă, să i-se dea regelui mâncare bună, şi anume mai multe leliuri de fripturi. Aceasta a făcut-o în nădejdea, că regele, flămând cum era, va mânca Vinerea de dulce şi astfel îşi va pierde şi sufletul. Regele insă 1-a pă­călit. N'a primit nimica din mâncările pre­gătite anume de fostul bucătaral său, ci a luat în mână o bucată de pâne, a înmuiat-o tntr'un pahar cu apă şi a zis: „Acesta este prânzul meu". Mai bucuros a flă­mânzit, decât să calce porunca bisericei.

Amândouă aceste pilde ne arată o tărie mare în a-şi apăra credinţa. Atât Siântul Vasile cel Mare cât şi Ludovic al XVI-lea au fost gata să jertfească orice pentru convingerea lor. Iar această însuşire nu este altceva decât virtutea tăriei.

Omul înarmat cu această virtute a-semenea este leului, care nu se Iasă tn.

Veste mare că s'aude, Pe vale şi pe uliţă, S'o'necat o copilită Cu mult dor şi cu credinţă. Peste vârf peste Opcinâ**) Ieste/O crangă de cietină Suflă vântu ş'o clătină, Din vârf până'n rădăcină Nu' i din vina crănguţii Că/i din vina măicuţii, Că nu mă las' a iubi Cu cine m'aş potrivi N u mă~lasă să iubesc, Cu cine mă potrivesc.

Culese dc O l impiu I. B â r n a din corn. Maieru jud. Năsăud

Un f l ă c ă u o m o a r ă t re i lupi c u c i o m a g u l . In noaptea de 31 Octomvrie flă­căul Gheorghe Anton din Poiana Sibiului pizea caii pe hotarul comunei Topârcea. Noaptea târziu herghelia de ca! a foitaticată de o haltă de lupi. Feciorul curajos fl mal ales încrezător in cânii harnici pe care II avea cu el, n'a fugit, ci s'a luat Ia lupţi cu lopii. Aceştia fiind ţintuiţi pe Ioc de câni, ciobanul a iibutit si omoare trei din el, numa! cu bâta, Curajosul piitor este originar din comuna Polovracl, Judeţul Gorj.

**; Numele unui lac.

Alt Din Biia — Târnava-mică

Ia ziaa de 8 Noemvrie, Cercai cultural B TI motel Clparln" al învăţătorilor din Judeţul Târnava Mici şl-a ţlnat adunarea în fruntaşa comană Bila.

Dupice membrii an ascultat sf. Iltargle, an trecut cu toţii la şcoală unde s'a ţlnat ţfdlnţa intimi a cercnloi, snb preşedinţia d'ul înv. Spineana. Dl preşedinte prlntr'o scurtă cuvântare deschide şedinţa şi di cuvântai dlui învăţător Anuşci At., care ţine micuţilor şcolari o lecţie despre litera , \ B .

După masă la ora 2Va, se face de citre elevii străjeri ai acestei şcoli ridicarea ,Pavi-lonulul Naţional", înălţat pe „Dealul biserici" şi începe şedinţa publici. După cuvântul de deschidere al dlui înv. Spineana, plin de în­văţăminte şi îndemnări bune urmează mai multe poezii de .Slavă" vlăstarului nostru regesc M. Sale Marelui Voevod Mihal a cirul onomastică s'a sirbitorlt In aceea zi.

Dl înv. Ştefan din Sânmlclăaş ţine apoi poporului o frumoasă conferinţă din «Istoria neamului", arătând faptele vitejeşti ale stră­bunilor, iar dl Ciriş Teodor, înv. dlr. în Cl-pâlna de jos di sfatarl pentra traiul de toate zilele.

La aceasti frnmoasă serbare a luat parte «1 dl inginer agronom Victor Ruso, ca delegat din partea eamerei de agriculturi din Blaj. — D-sa îndeamnă popornl la muncă cu toată nădejdea. Vorbeşte despre concursul porum­b u l ce va avea loc la anu\ v\Hor; îndem­nând pe fiecare p'ugar să caute a cultiva soiurile cele mai bane pentra a putea laa parte la concurs cât mai mulţi.

împarte apoi o biblioteci «Societăţii Pom­pierilor" din loc, predându-o săteanului Sâra-botin.

_ Dapă conferinţe elevii străjeri, sub con­ducerea dnei înv. Pia Orlan, au cântat câteva • • • • • n n i n n m M B a B B D B a a a D n fricat de nimic, şi diamantului, piatra cea mai scumpă din lume, pe care nu o poate sgăria nici o altă piatră.

Pilde de tărie avem foarte multe tn Sfânta Scriptură. Astfel mama celor 7 Maca vei, pe cari nu i-a putut infrica nici o tortură. Avram, care a fost gata să-şi jertfească pe fiul său Isac. David, care a primit lupta cu uriaşul Goliat. Dar mai cu seamă miile de martiri, cari au suferit pentru credinţă moartea cea mai crâncenă.

Şi noi, creştinii de astăzi, avem să suferim multe pentru credinţa noastră. Nu numai satana, ci si lumea cea stricată ne învăluie cu tot felul de ispite, de cari nu ne vom putea scăpa, . dacă nu vom avea virtutea tăriei.

Cu astfel de prilejuri să urmărim pil­dele înşirate mai sus. Să ne gândim că bunnl Dumnezeu, care i-a ajutat pe mar­tiri şi pe sfinţi, ne va ajuta şi pe noi şi nu ne va lăsa nimicirei. Lupta este grea, dar scurtă, fericirea cerească însă, pentru care ne luptăm noi, este veşnică, adecă iară de sfârşit.

P ă r i n t e l e l u l i u

cântece frumoase. La sfârşit pir. Mărginean mulţumeşte oaspeţilor pentra sfaturile frumoase ce le-au dat locuitorilor aslgurânda-l de toată bunăvoinţa lor.

Urmează apoi, coborârea „Pavilionului Naţional" şl dl înv. dlr. Gh. Dancu, arată dra­gostea ce trebue s i o purtăm vlăstarului re­gesc, M. S. Marelui Voivod Mlhal de Alba Iulis.

Serbarea ia sfârşit prin „Imnul Regal" cântat de elevi şi toţi cei de f»ţ*.

C.

Din Bihor Marc praznic Ia Mociar şi Brăfeşfi

Dnminecă fruntaşa comună Mociar din ţinutul B borului a avut o frnmoasă şl înălţă­toare sărbătoare religioasă, din prilejul sfin­ţirii bisericii, refăcută acum din temelii.

Dimineaţa la orele 9 soseşte în comnnă I. P. S. Dr. Traian Frenţiu episcopal OrSzil-Marl. înaltului osspe I-se face o primire stră­lucită. Sătenii în haine de sărbătoare îl aş­teaptă cu flori, porţi triumfale fi cete de călăreţi.

Cuvântai de bon sosit îl rosteşte prim-pretoral plasei Tlnca, dl Traian Sfârlea. Mal vorbesc dnil: Alexandra Vicărescu, în numele cereala! sgrist din Holod şl împrejurimi, dl Aurel Mlchiţi în numele locuitorilor din co­mună şi dl învăţător Vaslle Fâşie. O elevă dă înaltului păstor un buchet de fiori. Tuturor le răspunde I P. Sa tntr'o cuvântare frumoasă şl simţită, mulţumindu-le pentru primirea făcută.

La biserică aşteptau nn alt grup de cre­dincioşi în frunte cu preotul comnnei păr. Eugen Pantea, care urează în frumoase cu­vinte bon venit pastorala! săa.

Slajba sfinţirii bisericii şi sfânta Iltargle a fost slojită de I. P. S. episcop, înconjurat de un sobor de canonici şl de preoţi veniţi

| din satele vecine. Dnpi citirea evangheliei I. P. Sa a rostit o frnmoasă cuvântare, plină de învăţături minunate şl alese, îndemnând pe credincioşii veniţi din toate părţile la acest praznic să umble în totdeauna în căile Dom­nului. Foarte frumos şi vrednic de pomenit este faptul ci la Iltargle s'aa cuminecat toţi credincioşii în frunte cu conducătorii şi căr-rararll lor. Atât la Iltargle cât şl la sosirea I. P. Sale în comuni, a cântat muzica fanfară a tiranilor, din comuna „Mlnişol de jos".

Li sfârşitul sfintei liturgli in biserica non sfinţită de episcop s'aa ficat ragiclani pentra odihna sufletelor preoţilor şi cantorilor din comuni adormiţi în Domnul.

După masă la orele 3 1. P. Sa, însoţit de păr. Valerlu Hetcou şl pir. Alexandra Clar-darin a plecat la BriteştI, unde a avut Ioc o sfinţire de clopot.

C o r e s p o n d e n t

Pin legile ţări i

O lege minunată Legea privitoare la controlul circulaţiei

. materialului lemnos Eu am mal auzit oameni sndalnd, dar

ca pe Gheorghe Neamţa U D . întâmplător tre­ceam pe lângă cartea lui şl se auzea o larmă, de nici si fi fost foc. N'am zis o vorbi, cl ara trecut ca omul care-şi vede de treburile Iui. Femeile îşi ficeau crace: Doamne, dar cum 11 rabzi, Doamne, şl nu dai un trămet? Val seca-I-ar gura, dar nn-l picat de Dumnezeu?

Dar Gheorghe Neamţu o ţinea într'ana mal bine de un ceas, suduia corn se zice, tot dela Dumnezeu In sui. Nn se aazia chiar toată

vorba, dar printre înjurătnrl pome n e a

de lemne, de landarml, de lege, de U o t

l t ( ' de primărie şl pedeapsi. l \

La câteva zile după întâmplare tt», tâlnesc cu el în Blaj. Cântărea nişte p 0 J 1 ' cari I-a vândut Ia un negustor din Slbh ^

nneţ| ,e«liil

ca omul care face târg pe aează bani frumoşi, era tare voios p n

banii la şerpar şl, mergând amândoi D e " drum, îl zic:

— D'apol te- al stricat rău frate Qh,ft i Ta, om de omenie în est cam ai f0,t ' acuma, să faci comedia aia, de se uita ^ \ erile prin gardurile din vecini ca la J j BlB' Ea cred că ai foat mănios, dar oricât d""0'' nlos ai fl, nu treboia să faci an craval'cJ'" aşa de mare. la spune, ce ai avot chi., de însemnat? r M«

— Dar cum păcatele mele să nn tadti şl s i na mi cătrănesc? Uite ce p i ţ e i c . D ' tata, fie iertat, ml-a mai rămas o datorie care m'a b#gat la conversiune şi a m p n |

C ' la 17 ani. M'am socotit Insă ca nevasta 2 ar fl mai bine s i facem ce vom putea ţi a plătim toati datoria, ci atunci când te -*le

omul cu datorie, nici mâncarea nn-i cadeblm Am tăiat doi stânjlnl de lemne din pădutn

ce o am tot dela tata şi am pornit cu ei către oraş. Când să întru în satu vecin, mă întî|. nesc cu plutonierul şl, stal.

Mi dace Ia primărie, ml face să descarc lemnele şl-ml spune că Ie vinde la licitaţie tlludci n'am nu ştiu ce hârtie, ci este o lege nouă şl câte şi mai câte. Acolo am lăsat lem­nele şi am venit acasă năcăjit, de no nul ştiam ce-i de mine. Şl-apol ştii, ca ornai li năcaz, am suduit, ce-l drept cam peste mi-sură, dar ce si-i fac? Aşa am ea o naturi proastă, de nu mă pot stăpâni.

— Frate Gheorghe îţi înţeleg năcazul -deşi pentru sudâlmlle acelea, poate Dumnezeu, dar eu nu te-aş putea Ierta, — cu toatei-cestea trebue să ne supunem legilor. Itgu aceea nouă, de care ţi-a amintit plutonierii apărat la 30 Mala 1938 şi cere ca orice tiu-sport de lemne de vânzare pe care-l face o-mul, s i se faci numai cu un bon de vânzut. Transportai din pădure în curte se face nanii ca o foaie de transport. Legea aceasta «re multe puncte noul, dar e făcută tot pentra acel cari umblă în fărădelegi. Ea cred cilem-nele tale nu au fost forate, dar legea na fice deosebire şl cere ca toată lumea să albi bon de vânzare. Cn ocazinaea tăierii parchetelor de pădure din toamna aceasta, se vor apu« mai cu stricteţe aceste măsuri, adacânda-» la cunoştinţa locuitorilor.

— Mie no ml-ar fl ciudă că-i legea a»»j numai s i se ţină cu dreptate. La noi In sant trei Inşi cari nici nn se mal feresc, c lemne zl şi noapte din pidarea «atolul v« şl nn le face nimeni aritare, fUndei sontP" ten! cn pidoraril, Ie mai duc câte un i j grân, câte o ferie de vin, şi lacrorlle »» moarte. . Har

— Cred şi eu că se fac de-aceste , ^ ştii tu zicala că cu urceornl no ^ » « • mnlteorl la fântâni fl apoi când so sp plăteşte tot câştigul ce 1-a făcut pe n (

Elevii I n ­

ternatul S e r b a r e ş c o l a r ă la B l a j . E , e * d e

talul „Vancean" an aranjat Innl «ea prinderea postului, o dragaţi şl f r a f f l °"* '1 • < o» nnezll fmm" bare familiari. S'an declamat poezii şl s'au jucat dooi comedii: donanţa Petrici".

Avarul" fi .Of

Cetiţi „UNIREA POP

:Nr. 47 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5.

Vizita M. S. Regelui în Anglia — Pomenirea lui Mihai Vi­teazul la Alba-Iulia — Germanii îşi cer coloniile —

Moartea preşedintelui Turciei Viz i ta M. S . R e g e l u i la L o n d r a

Maiestate* Sa Regele Carol II al Româ­niei, Inioţlt de Mirla Sa Marele Voevod Mitul, » părăsit fara pentru a face o vizita M. S. Re­gelui Anglie! Gheorghe V, In capitala Sa.

Vizita aceasta este privită cn mnltă dra­goste de întreg poporul englez.

Pentra noi românii această vizită În­seamnă Întărirea fl mal mult a legăturilor noas­tre de prietenie ca puternica Anglie.

Din acest prilej gazetele aa scris largi articole despre ţara românească şl poporul ro­mânesc, arătând pe larg Însemnătatea şl va loarea el ca «t*t în Dsrtc» d s rSsSrit s E irope'.

P o m e n i r e a lu i Miha i Vi teazul Ia Alba-Iu l ia

Din îndemnul „L'gi! Culturale" s'a făcut mirţia trecută ca deoaebltă solemnitate po­menirea Io! Mihai Viteazul la Alba Iulla. La această aleasă sărbătoare au luat parte Inte­lectuali şi popor din toate ţinuturile. Aa fost de f i ţ i şl autorităţile, îa frânte ca dl rezident regal Dănilă Pap şi ca marele cărturar al neamului dl Nicolaie lorga.

O m o r u l d s l a P a r i a

Ia săptămâna trecută, a fost omorlt în locala! s m b a s t d t i germane din Paris, secreta­r i L'gaţie! von Rath. U:lgaşul este un jidan polonez, Grinshaa, fngit din ţara iui şl ajuns la Paris. El a pătruns în localul ambasadei şi t cerut să I-se dea voie să vorbească cu se­cretarul von Rath. Fiind primit, a scos na re-vorver şl a tras două gloanţe asupra secre­tarului. Un glonte I-a lovit pe acesta în umăr, Iar celalalt în ficat. Ucigaşul care are numai 17 ani a fost prins şl das la poliţie. Acolo a mărturisit că este evrea, sapas polonez şi că Prin fapta In! el a vrut să răzbune pe toţi meii polonez! alungat! din Germania.

In arma rănilor primite, secretarul von fath a murit. Ştirea morţii Iul a produs în Întreagă Germania mari mişcări împotriva e-»tellor. La Berlin, Müschen ş! Köln au fost •Prinse şl dărâmate mai multe sintgoge şi Prăvălii jidoveşti. Mii de evrei aa fost arestaţi Bvrcli din Berlin au fost duşi în lagărlle de encentrare. Mişcările împotriva evreilor a'au întins şl la Vlena, unde aa fost arse mal multe sinagogi şi arestaţi peste c!ncl mi! de Evrei.

Omorul dela Paris a produs îngrijorare f1 Intre Evreii din Palestina, cari se tem că V o r avea de suferit pe urma lai.

U ordinal ministrului Göring tarburărlle "> încetat în întreagă Germauia dnpă trei zile.

Un alt ordin al guvernului german anunţă c» răspunsul la omorul dela Paris l e v a II dat beilor pe altă cale.

Poporul francez a cerat guvernului să Ia ¡¡•'«l aspre împotriva streinilor pripăşiţi pe «mintal Franţei, cari nesocotesc legile şl îşi , , c «* cap.

C e h o s l o v a c i a n o u ă

Dapă socotelile une! mar! gazete Ceho-* C e „Ceike Slovo« vechea Cehoslovacie •Iov

avea o suprafaţă de 140.000 km. p. şl o po­pulaţie de 15,3 milioane lo;ultotl. Din acestea a dat Germaniei 28.200 km. p. ca 3,6 mili­oane locuitori; Ungariei 12.000 km. p. cu peste 1 milion locuitori şl Poloniei 1000 km. p. cu 230000 locuitori. Ţara s'a micit deci In total la întindere cam ca 30 la sută (adică 4,85 milioane locuitori).

Cehoslovacia nouă are o suprafajă de 100.000 km. p. şl cam 10.5 milioane locuitori. Ia ordinea statelor europene, ea trece dela iocul al nouălea la al zecelea. La locul al nouălea vine acum Jogoslavla, Iar la locul al unsprezecelea rămâne, ca şi până acum, tot Uogaria, care fireşte a'a apropiat mult de Ce­hoslovacia ca întindere şl populeţte. Ia noua Cehoslovacie saut acama: cehi 6750000 (până acum 7600.000) sau 64,3 (până acum 51) la sută din totalul populaţiei; slovaci 2 200000 (2 500000) aau 21 (16) la sută; ucrsinlenl 640000 (700000) sau 6,1 (4) la sutf; germani 470000 (3.320.000) iau 4,5 (22,3) la sută; un­guri 200.000 1750.000) sau 2 (5) Ia sută. Cele trei naţionalităţi cehoslovace fac împreună 91 Ia sută din populaţia ţării, aşa că acum noua Cehoslovacie se prez'ntS ca an stat naţ'oual.

A 21-a a n i v e r s a r e a r e v o lufiei b o l ş e v i c e la M o s c o v a

Roşia a sărbătorit acum Împlinirea ceia' de al 21 ie* an dela izbucnirea revoluţiei bol­şevice. Din acest prilej la Moscova au fost mari părăzl şl manifestaţii, la cari au luat parte toţi conducătorii bolşevismului, în frunte cu Staiin.

Serbarea a fost deschisă printr'o cuvân­tare a mareşalului Voroşllov, care a atacat pe ta ţ i Japonia şi a spas că in cazul unui atac, fie dela Răsărit fie dela Apus, Rusia ar distruge pe duşmani acasă la ei. Şl-a arătat apoi dra­gostea fafă de China şi Spania bolşevică.

Voroşllov a declarat apoi că un mare răz­boi mondial stă gata să Izbucnească şl că Rusia şl armat* rusească este pregătită pen­tru orice.

S p o v e d a n i a d l u i C h a m b e r l a i n

Primul mlalatru englez d. Nevllle Cham­berlain, atât de cunoscut cititorilor noştri din marile frământări prin care am trecut în vre­mea din armă, a făcut na de malt interesante declaraţii asupra vieţii sale.

Intre altele marele bărbat de stat englez spâne că şl-a început târziu de tot cariera po­litică, la 50 de ani, atancl, când mulţi polltl-tlclanl se retrag. Prin faptul că cel mai mulţi polltclanl sunt oameni tineri, nu înseamnă că bătrâneţea este o pledecă pentru a fl un bun politician .Chiar şl o cămilă bătrână şl obosita" a spua dl Chamberlain „mai poate purta încă poverile alor 20 de măgari»

Spune apoi că a fost crescut şl învăţat din tinereţe să îndrăgească cinstea, adevărul şl pe cel slabi. Socoteşte ceva de tot nefiresc că rodul muncii a mlloane de oameni trebae să fie dat pe gloanţe, paşti şl taaarl , când s'ar

putea face atâtea lucruri bune pentru cel s ă ­raci şl lipsiţi. In împrejurările grele de azi, când lumea întreagă ae înarmează, trebnle şl Anglia aă şe înarmeze pentru a-şl putea apăra Interesele.

A p r o p i e r e fn tre B u l g a r i a ş i S S r b î a

Pare că Intre vecinele noastre dela mia­zăzi prinde a se lega firul unei tot mal trai­nice prietenii. Intr'o întâlnire, pe care a avut-o nu de mult cu ministrul Stofadloovlci al Sâr-biel, ministrul K'oiaelvlcl al Bulgariei a spas , că ţara aa a renunţat la ţinuturile cari se află azi In stăpânirea Jugoslaviel.

In urma acestei declaraţii s'a produs o mare apropiere \zi~c ce!<r dorjf t?rl.

C e ' p l a n u r i a r e G e r m a n i a O mare gazetă rusească scrie c l acum,

dupâce au o:upat şl ţinuturile sudete, Ger­manii nu-şl mal ascund planurile de cuceriri pe care le au. Gizeta arată şl cum vreau sâ-şl ducă Germanii la îndeplinire aceste planari şi anume! îa primăvara acestui an Germania a ocupat Austria, iar Iu toamnă Cehoslovacia. In primăvara viitoare va ataca Ungaria, Iar toamna va face înţelegere cu Polonia. Cum va fl această înţelegere nu se ştie. De bună seama însă că şi de acolo vrea să câştige ceva. In primăvara Iul 1941 va ataca Franţa, Belgia, Olandr, Danemarca, Elveţia şl Rusia.

Gizeta arată apoi gândul Germaniei de a da Italiei o parte din aceste cuceriri, din Franţa, Spania, Grecia, Tarei», Palestina şl Africa de N Î : - * .

Dl C h a m b e r l a i n v r e a s ă d e a G e r m a n i e i c o l o n i i ?

Ia vremea din armă se vorbeşte tot mai mult de coloniile germane. Unele gazete nem­ţeşti scriu că chiar şi di Chamberlain ar fl de părere ca să se dea Germaniei unele co­lonii. Vizita ministrului sudafrican la Londra este socotită ca o pregătire a discuţiilor ce vor arma în chestiunea coloniilor.

Frânţi nu se învoieşte luai să înapoieze Germaniei vechile colon!', Togo şi Kamerun. Se spune Insă că ar vrea să dea Madagasca­rul pentru coloniile germane din Aft ic .

C a r d i n a l u l d i n MOnchen o s â n ­d e ş t e h i t l e r l s m u l

Catolicii germani din întreagă (ara se împotrivesc guvernului hitlerlst. Declararea tineretului catolic ca „duşman al patriei" şi răpirea averilor acestei asociaţii a înverşunat şi mai mult relaţiile dintre biserică şi stat.

Cardinalul Fauihaber, arhiepiscopul ora­şului Mtîachen, tntr'o predică, a criticat cu asprime învăţătura hitleristă, arătând-o cât este ea de primejdioasă şl în contra învăţă­turii creştine. Cardinalul a arătat că omul trebuie să fie liber şi că afară de stat el mal are datorlnţe şl faţă de Dumnezeu, care tre­buie să fie ÎD'âl de foste.

G e r m a n i a Tşi c e r e c o l o n i i l e Cum era şl de aşteptat, dupăce le-au

fost împlinite toate dorinţele în Cehoslovacia, Nemţii cer acuma să 11 se dea şl coloniile. Iu cuvântarea pe care a ţinut-o la Mâachen dl Hltler a spus între altele: „Nu vrem. nimic dela Franţa şl Anglia decât restituirea colo­niilor, cari nc-au fost Iaate contra oricărui drept. — Nu avem nimic de cerut acestor ţări şl nu dorim nimic dela ele. — Dacă vreo putere se va opune ca încăpăţânare Ia reali­zarea drepturilor noastre pe calea negocierilor, nimeni nu va fl Ia drept să se mire câad ne vom asigura acest drept pe altă cale, când cea normală va fl refuzată*. A spus deci limpede

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I Nr.

fl lămurit, c i dacă lomea no le va da Nem­ţilor de b a n i voie coloniile, ei fl-le vor loa cn forţa, ad ic i vor face război.

Aceaată cuvântare a avat an mare răsu-net in toate ţările enropene cari an in s tăpâ­nirea lor foste colonii germane. Belgia, Por­tugalia fi Olanda ao adas la cunoştinţa ma­rilor pateri, hotărlres lor de a na lăsa să li­se ia nimic din coloniile pe cari le ao.

La rândul săo şi Franţa a hotărit să-fi apere ca îndârjire imperial colonial.

Sub preşedenţia mareşalului Franchet D'Experay, în Franţa s'a fl constituit nn co­mitet pentru apărarea coloniilor.

Cine ştie dacă războiul înlăturat, când a fost In Joc soartea Cehoslovaciei, va mal patea fi înlăturat, acum când e vorba de colonii, când marile onterl «unt ele înşile în joc.

A n g l i a v r e a s ă t r ă i a s c ă I n p a c e

In cuvântarea pe care a ţinut-o la des­chiderea parlamentului, regele Angliei a spus intre altele că ţara sa vrea să trăiască Iu pace cu celelalte neamuri. Guvernai englez va fsce tot ce se poate ca să se ajungă Ia o Înţelegere cu Germania, aşa cam s'a hotărit la Muachen. Deasemenla înţelegerea ca Italia Iscălită anul acesta, in Aprilie intră în vigoare.

A anunţat apoi vizita M. S. Regelui Ca-rol In Anglia şi vizita preşedintelui Lebrun al Franţei. Anglia, a spus regele, va continua şl pe mal departe să nu se amestece în războ­iul de acolo şi va lucra pe cât. va putea la împăcarea acestei ţări.

Elveţ ia î ş i î n t ă r e ş t e g r a n i ţ e l e

Conducătorii Elveţiei au hotărit să în­tărească graniţele, pentru a feri ţara de orice năvălire streină. Materialul de război şi re­sérvele de arme au fost deasemenla sporite

Ministrul armatei a declarat că puterea de împotrivire a Elveţiei trebuie să tale orice pof 'ă de năvălire streini .

Noui m ă s u r i î m p o t r i v a E v r e ­i lor î n Italia

In vremea din armă au început şi Ita­lienii să ia măsuri de apărare împotriva E-vrellor pe cari îi au la ei în ţară.

O nonă lege, adusă de curând, hotlreşte că Evreii nu mai pot avea ca servitori cetă­ţeni Italieni creştini. Na mal pot face parte din administraţie, armată şi societăţile de a-sigorare.

R e n u n ţ a r e a la î m p ă r ţ i r e a P a l e s t i n e i

Pentru a pune capăt turburărilor, cari se ţie lanţ de o vreme încoace în Palestina, gu­vernai eiglez a respins planul de impartiré a acestei ţări între Evrei şl Arabi şl a hotărît să ţină an sfat la Londra, la care să ia parte şi reprezentanţii Evreilor şi Arabilor de acolo.

Guvernai englez nădăjduieşte că o hotă-rîre repede şi bană va fl luată în această conferinţă, altfel Anglia va lua ea fnsaşl hotă­râri, fără a mai întreba de Evrei şl Arabi.

A m u r i t p r e ş e d i n t e l e T u r c i e i

Marele conducător al turcilor, preşe­dintele Kemal Atatfiik, acela care a schimbat în întregime faţa Turciei, a murit. A bolit vreme lungă, fi In cele din armă se credea că va fi vindecat. Boala I- s'a înrăutăţit insă din nou şl în 10 Noemvrie a murit.

Kemal Atatú.k, Mastafa Kemal dapă no­mele lai din tinereţe, s'a născot în anal 1880 laSalon.k. In 1901 întră In şcoala militară pe eare o termină cu succes. Oela începutul ca­rierii lai de ofiţer se înscrie fi el îa mişcarea tinerilor tarei, cari voiau o schimbare fl îno-

Ire a Tarcleî. Pr iceperea şi Isteţimea Iul II ridică repede la rangul de general. D o p a r ă s -bolul cel mare patria sa a avut de învins greutăţi multe şl mari. In tot acest timp Ke­mal Paşa a fost în fruntea acelora, cari au luptat pentru mântuirea Turciei. In Noemvrie 1922, adunarea naţională a poporului turcesc hotăreşte detronarea sultanului şi proclamă republica. Preşedinte al republice! a fost ales Kemal Paşa. De atunci a început să mun­cească şi mal mult pentru ridicarea şi întări­rea Turciei. Şterge toate obiceiurile şi legile vech', cari fâcean din Tarcia o ţară sălbatică şl necivilizată. Astfel desfiinţează caii fa tul, o-preşte purtarea fesului şi a vălului de pe faţa femeilor şi opreşte şl aceea ca turcii să-şt ţină mal multe femei. Aduce pentru ţara sa leglari noi şi mal potrivite vremurilor de azi. A sprijinit pe negustori, muncitori şl ţărani. Prin legile sale Turcia a ajuns în scurtă vreme o ţară muncitoare şi modernă.

Ie timpul vieţii Kemal Ataiu k a fost mult Iubit de poporal său.

Faţă de ţara noastră , preşedintele Kemal Ata>u k s'a purtat întotdeauna ca un prieten adevărat şl sincer.

Azi destinele Turcie i au fost încredinţate unui alt b i rba t de nădejde, dlul Ismet Iconn, una! din cei mai bani prieteni a lui A t a t u k . El a fost ales p r e s f d n t e al Turciei.

47

Un om de curaj Ia ţările absolntistice sau totalitare —

cum se numesc acele ţări unde s tăpâneşte câte un singur stăpân, cum este dl. Hitler în Germania, dl. Massollnl în Italts, dl. Stalln în Rusia ori dl Izmet Inona în Turcia — e foarte greu să te opul celui mal mare, că te prăpă­deşte, ÎQchizându-te ori chiar omorându-te.

Inchlpui-ţl văj să-l contrazică cineva lui Stalin, Hitler, Mussollnl ori Izmet Iuonol

Şi totuşi a fost şl este cineva care se opune, şl anume Papa dela Roma.

Veţi zice poate: II e uşor Papei dela j Roma să se opună celor atotputernici, căci

Sfinţia Sa stă in Cetatea Vatlcanalu', unde nu-1 porunceşte nimenea.

Da, e adevărat. Dar, vă Întreb eu, pentrace na se opune

şi Patriarhul dela Constantlnopol? Auzlt-aţi j ori citit-aţi vreodată să 1-se opană vreunui ] atotputernic Patriarhul dela Constantlnopol?

Aşa că nu? Când dl Mussollnl a Început s i « î n d r e p ­

tăţească biserica din Italia, Papa s'a opas ca toată puterea şi atâta 1-a tot dovedit dlul Mn-ssolinl că greşeşte, pânăce acesta, t răglndu-şl pe seamă, a revenit.

Mai nou na Papa, ci cardinalul şi arhie­piscopal Faalhaber din Muachen (Germania) a ţinut o predică, pe care an ascultat-o zeci de mii de creştini, în care predică a spus cam următoarele:

DI. Hitler este astăzi atotputernic In Ger­mania. Taie şl spânzură după banul său plac. Noi oamenii bisericii nu putem însă lăsa ca dl H.tlsr s l se amestece şl îa treburile lai Dumnezeu. Na este de ajuns ca cetăţenii să ţină numai legile statala!. Sunt şl alte legi, şi încă mult mal puternice, legile damnezeeştl! pe cari dacă dl. Hitler vă împiedecă a Ie î m ­plini, Eu vă desleg dţla acest legământ şl vă spun hotărit, că qrj.de câte ori legile omeneşti vin în contrazicere cu legile damnezeeştl, a-veţl să le împliniţi cele damnezeeştl, fiindcă zice sf. Scriptură că se cuvine a ascalta mai bine de Dumnezeu decât de oameni.

Şl au rămas credincioşii, cari se aflaa atunci în catedrala din Müuchsu, înmărmuriţi

de curajul cardinalului Faalhaber Imediat va şi fl deţinut. Dl. H i t L " ? 1 1 " 1 U avut curajul de s-1 deţinea p e

n s i o', curaj, bagseama fiindcă, oricât este T, «» în sine, tot mai are puţină teamă d ? M z»t acela care na ca spada, nici ca «i C ur! 8a«l temniţa şi ca fel de fel de chlnnrl V'61 c» ci aamsl ca blândeţ», e în stare să s t a n ? " ^ peste 4 0 0 de milioane de oameni î l n ( | | U dela Roma. d e P»p,

S t a r e a s ă n ă t ă ţ i i I. P . s . Mitropoij t u l u i A l e x a n d r u , care a fost operat la rf runch! îa Clinica chirurgicală din Cluj, tfa bătă în 12 Noemvrie, este bană. In nomele" cetitorilor noştri ÎI dorim grabnică însănă­toşire.

O g r o a z n i c ă î n t â m p l a r e la Blaj, Joi noaptea spre Vineri 11 Noemvrie femeii Marla Raţia D . Luca din Bacareştl , de origine din jurul oraşului Turda, a împuşcat, cn trei gloanţe de revolver, în cap, pe secretarul Şcolii Normale de învăţători dela Blaj, lom Comşa, de origine din Crăciunelul de joi. Nenorocitul secretar a murit numai decât. Pe urmă şi-a tras şl ea un glonte, în cap care n'a omorît o însă. La mijloc, a fost o dra-goite nenorocită.

C u m s e f a c e l e g ă t u r a Ardealului c u Mi a r a m u r e ş u l . Se ştie că până ara legătura noastră cu Maramureşul, pe căile fer*te se făcea prin Cehoslovacie. Ia arai trecerii acestui ţinut la Ungaria hgitnrai-ceasta a foit raptă, deoarece căiie ferate mi' ghlsre n'au mal vrut 6ă ţină seamă de îoţe-lt gerea pe care noi am avut-o cu Cehoslovacii. Pe viitor legătura se va face cu autobazele C. F. R. Acela cari vreau să treacă în Mura* mure?, vor meige cu trenul numai până 1» Satu-Mare şi deacolo cu autobazele.

O n u n t ă I a r ă m i r e . Tânăra Filomiţ» Ionescu din Râmnlcu Vâlcea urma si se că­sătorească în săptămâna trecută ca tânărul Ion Merlşescu din Târgu-Mureş. Cum tânăra! na Isprăvise încă armata a plecat la reginiw la Bucureşti şi u rma să vină la socrii nom» « prtzlua cununiei. Tatăl fetei, om cu stare, i* dat viitorului său ginere 10.000 de lei ca facă din Bucureşti cumpărăturile trebainclo» pentru n u n t i . In ajunul zilei de ospăfr, « rlle a fost aş tepta t de mireasă şi « o c r l 1 , n'a venit. N'a mal venit însă nici a dos ^ Nuntaşii, c r tzând că mirele va sosi difl ^ ^ în ceas au începus să-şi petreacă tar n (

mai gândi la mire. Abia seara iâ.zlu an cu toţii că au fost păcăliţi. Mirele c» soldat ce era s'a mulţumit cu banii ce­rnise dela socrii şi n'a mal dat pe l a »

C e p ă ţ e ş t i , c â n d t e c e r ţ i c u * o a c r * La începutul lunii trecute l o c n i t ° r J 0 8 |8i< Crlstea din comuna Bibolla jud. B i n ° ( J 0 , 10 parte la o nuntă a nnul consătean a ^ b | <

momentul când nuntaşii voiau să m serici, Toader Crlstea, ameţit de De ^ aşezat în faţa uşii cu un cuţit î n t n " ' , J o r ba­că va opri intrarea în biserică a te J (

trâne. Preotul din sat, văsând ca

Nr. 47 U N I R E A P O P O R U L U I

p 0 J t * »atra Î N B I S E R I C A , a porandt crlmlcolal | 0 »n 0 * v » R , «a tu coţitoi din mân» lui T O I D R R Crlitea. Acesta a împlinit porunca preotului ,1 a împllnit-o aţa de bine c i Toader Crlatea , trebuit sa stea 4 s ip t imân i legat la cap. Snpirat că a fost bătut în aşa bisericii, in fa(a nuntaşilor, Toader Crlstea a ameninţat pe preot şi criznic c i nu-i va mal lisa ai Intre în b ser ic i . Pentrn acest lacra el a tre­z i t însă a i meargi şi la Jndecati. Acolo a ,pns c i atunci a avat o cear t i ca soacră sa ţi de necaz a voit să oprească dela biserici pe toate bătrânele din sat, cari seminaa ca «oacri-sa. Pentra isprava lai tribunalul 1-a condamnat la 2 Ioni închisoare. — Cam aşa piteşti întotdeauna când te cerfi ca soacra şi •cai ales închini şi ca p lhi re la l .

Cartof i c o l o r a ţ i . Din America vine ştirea, că acnma acolo pe ple|ele marilor oraşe ie vând cartofi colorat,/. Vechea coloare pă tnâatlc <i f o « t înlocuita cu o;coloare noai , mai frumoasa şl mai atrăgătoare. Cartofii sunt verzi, roşii, albaştrii, galbeni şi în toate co­lorile curcubeului. Şi na numai la coaje, ci şl ia miez. S e spune apoi c i materia ca care se coioreazi cartofii na este otrăvitoare, cl din contră a ja t i la pis t rarea lor vreme mai în­delungat*. Se poate să fie aşa cam se spâne. Iaşi de bană seama că îmbrăcând aceasta nouă şi luxoasă haini, cartofii coloraţi vor ft mai scumpi şl vor înceta de a mai fl pâae i maculai . — Obrazul subţire cu mare chel­tuială se ţine.

8 ' a u b i t u t c u r a s t a e l a d a l a Jug. Mii mulţi t i ran i din comuna Orodel veneau cu no car ca porci din comuna Sein. In dram aa intâ'sit o * tă ceată de ţâr*m venind dela Orodel, ca carele goale. Fiind toţi beţi t'au laat la ceartă pentrucâ na volaa să şi abată carele nici anii nici alţii. Din cear t i au «juna repede la b i t a l e şi cam n'aveaa altă armi de luptă aa pas mflaa pe resteele din jogal boilor. Trei dintre bătăuşi an cizut In nesimţire, «vând r inl mari la cap şl aa trebait s i fie daşl ia spital.

La o v â n ă t o a r e b a r o n u l Ş t e f a n Weeee lăny l î ş i o m o a r ă f iu l . Ins iptamâaa trecuta mo.iterol Petre Gali a ficat o mire |ao*toate, in pădurile de pe hot*rol comunei Carpatica, d n judeţul Sâiaj. La aceasta vână-toare aa fost chemaţi şi mai mulţi prieteai, de-ai moşiernlnl între cari şi baronul Ştefan Wesselâoyi cu fini său. Vânătoarea a început în zorii zilei. Spre amiazi, când s e terminase goana, şi vânătorii se pregiteau s i - ş i schimbe locurile de pândă, dintr'nn tufiş a Ieşit an ţap înfuriat, care s'a repezit asupra bătrânului birou Wesselgoyl. Bătrâoul a fost doborlt Ia Pâiuâut de ţapul înfariat. Iu c idere arma b i ­enalul a laat foc şi întreagă încărcătura de

alice s'a descircat Ia piciorul flolol sin, care t t * de oând* în apropiere. Tânărul baroa »'« alea ca o rană mare, care sângera paterele, ladata aa fost chemaţi doctorii Ia ajutor, cari 1 au dos la spitalul din Cluj. Pe dram iaş i r ial tal a avat o puternici scurgere de sânge, aşa c i toate silinţele doctorilor de a-l scipa dela moarte au foat zadarnice. A dooa zl spre seară tânlrol baroa a murit. Soarta a volt ca el s i moari In aceeaşi cameră, in care acum 21 de ani vizase lamina zilei. Clidlrea, în care ts te aşezat apltalal, pe vremuri faseae a fa millei Wease e yl şi acolo se niscose şl t i -nirol baron.

Un părinta fel u c i d ă fiul pantru a-l Jefui. Un înfiorător omor s'a întâmplat aa de mnlt In cotnana L'onea dla ju detul Cluc. Dupd 25 de nul aa pi .oegie , I J ân B e a , caie plec»s : «arac Io iamc, s'a rciutora oogat la casa părinţilor. Vrând si-le faci o bocorle acestora, el le-a cerat gizdaire, f i r i si-le s p â n i cine este. Tat i i sin, om închis şl iubi­tor de bani, aflând c i streinul are bao', şi-a pas ia gând ai 1 ucidă şl apoi si-l jefuiască. A trimis pe bitiâoa la cârciumi, iarel lntr 'on moment când fiol său se lungise pe pat, a pas mâna pe secare şi ca mai multe lovituri date în plin, l-a despicat capul. Când s'a re-intora dela cârciumi, biata bătrâni şl-a recu­noscut fini Ia streinul acls şl, în desnidtjdea ei mare, s'a aruncat într'o fântână părăsiţi. Bătrâanl ucigaş, dânda-şi şl ei seama de cum­plita Ini fapt?, a înebanit de sapirare.

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . D u m b r ă v e n i

No. 67—1937.

Publicaţie de licitaţie Sobiemnatul şef P J ' i ă r e l orin »ee»»ta

publică că !R» b-z» dectzluoil No G. 421— 1937 a jadecaiorici mx ta Dumbrăveni in fa­vorul reclamaatulol Ştefan Zabliu repr. prin advocatul Dr. Eog6a Mendel pentru înca­sarea creanţei de 1000 Lei — bani şi ace. se fxeaz i termen de licitaţie pe ziua 24 Noem-vrie 1938 orele — p . m. la faţa locului în Com. Nadeş ia dom. urm. No. c. 307 unde se vor vinde prin llcitaţiune publici judiciari 4 purcei, 5 ferdere g r â a ş i l vaci în valoare de 4050 Lei.

Iu caz de nevoie şt sab pretai de estimare. Dat în Dambriveni la 31 Oct. 1938.

1131 (1—1) Ş ^ Pott i rel FLEFLEA

Clilţl şl răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

0 bogăţie a gospodăriilor noastre Hirnlcu ooul p e g i r ţi priceperea I e l l a

I U p i g i r i e i se v f l e » I d u o l fRlut cum f 9 I îngrijeşte groapa (piaitoiraaj ca bălegar. Cu toatecâ de mii de ani ganoiul a fost conside­rat ca o mare bogăţie a muncitorului de pă­mânt, totuşi In malte din curţile plugarilor noştri nu ae găaeşte o groapa, nn loc pentra ganolal de grajd. — Ei eate aruncat la spa­tele grajdului şl liaat aşa ca porcoi şi g i laa a i -1 răscolească In toată cartea, şl nomai Dumineca dimineaţa, — în pripă — ornai s i- l adune puţin, — aşa pe cât ii ingădae mătura. Aşa apoi na nl-se umple niciodată ham-birul. Se pierde In flecare an prin această negriji a omului aa venit de aproape 4 mili­arde lei, — cam an sfert din bogetal Ţ i r l l .— A lisa grlmada de gunoi ia bitala soarelui, a vântului şl la scormonirea lai de citre găinile din carte, este cel mai mare r i a ce face pla­gerai în gospodirla lai. — Astizl când se ştie, ce scumpa este viaţa, când pe piaţă se canti nomai grane frumoase şi de calitate, tre-bae s i ne îngrijim mai mult de acest îngrăşă­mânt ce ne edace prin puterea lui de rodire, grăunţe, fân şl pale din belşog. Cici este o zlcitoare americană: „ai fân; vei avea vite, ai vite, vei avea bil lgar, . — Vedeţi, câtă în­ţelepciune este în cuvintele acestea. Pă­mântul a fost şi el bogat odată în materiile hrănitoare trebuincioase colturilor de cereale, pomi fi viţi, însă a sărăcit ca timpul, cici de unde iei şi nu mai pai la loc, se Ispră­veşte orice ar ti. Şl treaba aceasta s'a în­tâmplat şi ca pământul, nn acum nici eri sau acum 50 aoi, ci acum mii de ani. Oamenii vechi de dinaintea lai Hristos aa ştiut s i preţaiască bălegarul.

Era o fală mare la popoarele acele grămada de gunoi din curte.

La Greci, — poporul cel mal vechio şt înţelept — existau legi foarte aspre In lega­t a r i ca furtul gunoiului. La Romani stră­moşii poporala! nostra, se foloseaa na numai billgaral de vite cl şi murdăriile omului. — Ei ştiau să preţaiască acest îngrăşământ.

Odată ca laminarea minţii şi schimbarea credinţei, malte obiceiuri arfte aa pierit, oa-rnenii aa îucepot altfel s i preceapi lucrurile şi a i le aranjeze. Astfel şi bilegarol şl-a gisl t colţoşorol lai în carte. Şl care ar fi local cel mal indicat pentra el? Ia apropierea grajdului, Ia 4—6 m. depirtare, pe cât se poate ferit de vânt şl soare, deaceia ar fi bine s i albe ta apropiere copaci: frasin, ga stan, frigar etc. care s i - l apere de uscăciune

O vită mare are nevoie de 4 m. pătraţi un loc mal mare de an stânjâa în lang şl lat.

I. Cum trebue să fie bdligarnlţa {groapa de gunoi?.

1. Să fie totdeauna mal lungă decât lati-forma de dreptonghio a anei osi e cea mal boni .

2. S i fie Impermiablii, adlci s i na se pos t i scorge zeama, udul, p i ş i l i a ta pământ.

3. S i fie în aşa fel aşezaţi ca s i se poată ambia tn jur co carul; incircatul s i fie uşor.

4. Si na albe colţuri prea ascuţite, cici aşezarea, todesarea na se face blue şi deci bălegarul mucegiieşte, ceiace na este bine.

Din frumuseţile ţării noastre

Avem o ţară frumoasă ca'n po -V (Şt', ca şesari domol şi bogate, C D ape limpezi şi adânci în codrii v "z i şi mari. Streinii cari o vizi-'ţazi rămân uimiţi de ea iar aceia S | niacut pe pământul ei n'o mal P°t uita nlcioeat i . In chipai alâ-t 0 r «t te vede castelul delà Bran, ' z l Propietatea Arhiducesei Ileana d e Hababarg.

P a g . 8 O H I R I Â P O P O R U L U I N M 7

5. Mărimea este după numărul de vite «nsrl, de exemplu nn gospodar are 4 capete (doi bol şi două vaci), atonei suprafaţa g r o i -pel ( t inda el) trebue să fie de 12 m. pătraţi. Adică groapa «ă albă lungimea de 4 m. şi l ă ţ imra de 3 m.

6 Adâncimea groapei să nu treacă de 60 —70 cm.cicl este prea grea la căratul b i l e garului ia câmp. — Adâncimea cea mal re­comandabilă este de an jumătate metro.

7. înălţimea grămezii de gunoi s i na treacă de 2 m.

II. Din ce material să se facă groapa de gunolu.

M i gândesc la plugarul de rând ca 5—10 jugăre de pământ. Orice gospodar sărac poate să facă o băllgarnlţă ca pimânt galben căptoş l t i . — Şl cam se face?

Se sapă groapa p â n i la adâncimea de an metru, ţinând «eami ca mărimea ei s i

luată după numărul de vite mari. Se •ocoteşte un stânjân pătrat pentru o vltâ. Păreţil groapei s i fie puţin înclinaţi in afară, adică groapa s i fie mal l a rg i la suprafaţă, in felul acesta gunoiul se aşează mai bine şi na mucezeşte. — Pe faud se p a n e an strat gros de 30 cm. de pământ galben amestecat ca pleavă, care se bătătoreşte bine spre a opri intrarea udului, scurgerea Iul în adâncimi. — Fandai groapei s i se faci puţin mai înclinat, iar in colţul cel mal jos (adânc) s i se sape o groapă în care s i se p a n i an butoi rău, (cadă) nefolosit la altceva, in care s i se scurgă zeama de bilegar, c a care, când e plin butoiul, stropim gunoiul. Peste groapa aceasta se poate construi şl o privată (closet).

Cei cari sunt mai înstăriţi, pot s i p a n i peste pământul acela galben bine bătut o căptuşeală de cărămizi, In dungă ptlnse ca an strat de ciment ş\ na ca tencuială (nisip şl var) căci aceea e mâncată de pişaliu, pe când cimentul no. — Pereţii până la 20—30 cm. deasupra (ia suprafaţa) groapei, se vor face tot din cărămida cimentaţi sau chiar din be­ton, dacă se poate.

Lucrând in felul acesta, gunoiul pe care-1 vom pregăti In gospodăria noastră va 11 mal bună şl roadă hotarului mai bogaţi .

Ing. DEGAN

Dumitru 75, Negrea Ion 563, Petru Alexiu 500, Gligor Ion 323, Man Teodor 740, Doroga Gligor 550, Moga Petru 100, Cristea Iuliu 140, Urs Achidin 35, Păr. UI-mean Vasile 1200, Marinescu Aurel 180, Achim Mărgi­nean 360, Şarlea Porfiriu 480, Nemeş Vasile 513, Sane Octavlan 380, Păr. Morariu Halia 290, Moişi Vasile looo, Of. paroh. Uilac 450, Nicoară Marc 50, Coman Ion 143, Laţiu Romulus 272, Oprită Grigorie 338, Moga Iacob 620, Cuc Iosif 1200, Scridon Toader 360, Huţ Gheorghe 1153, Costin Nicolae 295, Ilieşiu Grigorie 10C0, Weiss Augustin 140, Pop loah 220, Sas Teodor 655, Pascu Ni­colae 50, Goia Nicolae 565, Dănilă Zurman 125, B o z e -dean Ioan 388, Ţicle Alexe 155, Onac Mihai 75, Ienăşel Arcadiu 800, Iclozan Alexandru 145, Ti{i Petru 322, Trauşan Gheorghe Buţu 865, Cârcoană Petru 365, Croi-toru Ion 100, Moca Gavril 229, Păcurar Vaier 450, B u -dău Gheorghe 500, Tiodora Gheorghe Pintii 500, Sprin­ceană Oiga 38, Vasiliu Dumitraş 1053, Cârciu Achim 259, Feldioran Gavril 100, Gal Iosif 450, Copţii Zaharie 353, Diţiu D. Vasile 553, Greab Iosif 100, Matelu Vasile 500, Mocan Corneliu 344, Suclu Iile 230, Părău Vasile 100.

No. 200—1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel p r | n

bllcă c i in baza decizlunli No Q n î ? " a jadecătorlel mixtă Blaj î n favorul r e , 3 4

tulul Banca Sârnăveană S. A. Blaj r

D U n " advocatul Dr. Ştefan Bathoiy pentru i**' P"n

creanţei de 1731 Lei - bani şi , c c

termen de licitaţie pe ziua 22 Noemvrie ir?1

orele 14 p . m. la faţa localul în comunele r nade şi Lunca unde ae vor vinde D r i n « ta ţ iunepabllcă judiciară 30 feldere de n pe talei, 4 perini, 1 lad i , 1 v a c ă , l t ™ * * \ saci de poram, 1 car, 1 purcel, 500 bac i rămlzl In valoare de 10.350 Lei. '

Ia caz de nevoie şi sub preţul de estima» Dumbrăveni, la 1 Nov. 1938.

1128 1—1. Portărel INDESCIFRABIL

No. 188—1938

Publicaţie de licitaţie Subsemnata! Portărel prin aceasta pg.

bllcă c i in baza decizionli No. Q. 1140—1830 a judecătoriei mix t i Blaj în favorul reclam», tulul Banca Târnăveană S. A. Blaj repr. prii advocatul Dr. Ştefan Bathoiy pentru încasarea creanţei de 1765 Le! ban! şi ace. se flxetzi termen de licitaţie pe ziua 22 Noemvrie 193J orele 18 p . m. la faţa locului în Chesler li casa urmăritului unde se vor vinde prin Hcl-taţlune publică judiciară 3 butoaie, 1 car, 7 ol 3 butoaie ca vin circa 500 litri în valoare de* — Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la 1 Nov. 1938.

1127 (1—1) Portărel: IndeicfcW

Cetiţi, şl răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

| A d m i n i s t r a ţ i a C e n t r a l ă C a p i t u l a r ă , B l a j

Posta gazetei Dlui Iacob Sucia V a l e a Largă. Precum vezi,

ele trimise se publică. Aşteptăm şi altele, Gazeta Iţi v a merge regulat şi după dorinţă.

Am primit câte 150 Lei : Cişmaş Ştefan, Muntean Ioan.Gherman Augustin, Deiac Dumitru, Noaghiu Za­harie, Trifu Ioan, Cocan Gheorghe, Oficiul parohial Ocna de fier, Of. paroh. Mărtiniş, Proja Petru, David Alexandru, Stâncel Laurentiu, Păr, Ioan Duma, Toma Iacob, Blai Vasile, Erdeş Mihai, Comeş Gheorghe, Lu-caciu Alexandru, Biriş Mihai, Anderco Ioan, Florea A-tanasie, Câmpean Iosif, Carpu Teodor, Demisca Dumi-. tru, Şuteu Ioan, Dănilă Motoc, P i r . Dumitru Lucaciu

Câte 200 Lei; Hângău I o a n , Farcuţ Grigore, Dr Biriş Slmion, Roman Alexandru, Toma Iosif, Buzilă Va­sile, Gârlea Ioan.

Câte 300 Lei: German Iuliu, Oprişa Gheorghe Gâborean Dumitru, Vlad Nicolae, Finiş Leontina, Oniga Ioan Buinţiu, Muntean Iulian I. Ioan / Curatoratul biser. Diciosânmărtin, Berea Sevestrian, Of. paroh. Copăceni, Cosma Lucreţia.

Diferite sume: Romanţian Remus 208, Traica Gavril 391, Bereş Dumitru 577, Goşa Nicolae 700, Ca-bulea Ioan 700, Simon loja Gheorghe 152, Puşcaşiu Va­sile 100, Emil Sasu 220, Pop.Nicolae Morariu 75, Ţa­rină Ştefan 75, Mândruţiu Nicolae 400, Buda Simion 520 Nemeş Ioan 170, Of. paroh. Fârliug 1000, Moşneag Ge-orge 280, Câmpean Ion l.'Ios 233, Enescu Augustin 210, Berbecar Nicolae 343, Toma Dimitriu şi sofii 448, Pop Grigorie 1V0, Văd. Vaşvarl Aurelia 4504Grama Zaharie 330, Neamţ Ioan 385, Andron Ioan 783, JVulcan..Iordan 400, Pop Avram 350, Galea Florean 50, Văcar Vasile 1. George 338, Oprea ioan 600, Bucşe Ion 1. Mateiu 50, Cernău Gheorghe 325, Oltean Gligor I. Dănilă 100, Roşea

-Nicodin 100, Ţepeş Ioan 120, Bode Gheorghe 696, Bone

Nr. 2095-1938.

Licitaţie publică Se vor vinde prin licitaţie publică lemne

cu delniţa, după cum urmează: 1. In ziua de 22 Noemvrie la pădurea fon­

dului Laday dela Valea Lungă, numită „Valea podului".

2. In ziua de 23 Noemvrie, la pădurea f. Vancea din Sânmtclăuş-pădure, numită «Berc*.

3. In 25 Noemvrie la pădurea f. Bazl-litan dela Bucerdea grânoasă, numită „Stulini".

4. In 28 Noemvrie, la pădurea f. Semi-narial Sâncel, numită „Valea mică".

5. In 5 Decemvrie, la f. Laday, pădurea „Bord" Sâncel, şi

6. In 9 Decemvrie la pădurea f. Vancea dela Căpâlna de jos. — Licitaţia se va începe la orele 9 a. m. Plata se face la faţa locului.

Blaj, Ia 7 Noemvrie 1938. Adm. Centr. Capitulară:

1130 (1-2) G. D ă n i l ă administrator capitular

e deja de mult sub tipar şi va apărea în curând. Va fi unul dintre cele mai frumoase calendare româneşti, dar totdeodată şi unul, din­tre cele mai folositoare.

Pe lângă partea calendaristică, v Calendarul dela Blaj" va da şi anul acesta pe larg tipicul anului bisericesc, aşa că de acest ca­lendar nu se va putea lipsi nici un preot, nici un cantor sau cân­tăreţ şi nici un creştin, căruia-i place să cunoască rânduielile bi­sericeşti.

Partea literară va fi la înălţime. Nu mai puţin de 30 de chi­puri minunate vor împodobi acest calendar, care va avea poezii şi povestiri de toată frumuseţa, pe urmă sfaturi gospodăreşti şi nelip­sita traistă cu glumele.

lârgurile au fost prelucrate după cele mai nouă date ale Ca merelor de Industrie şi Comerţ, aşa că nu va mai fi nici o greşala în datele lor.

întrucât se va putea şi vom avea răgas, vom tipări şi semi­tismul tuturor celor cinci eparhii din Mitropolia Română Unii* de Alba-Iulia şi Făgăraş, ca să avem adresele tuturor parohiile, şi preoţilor noştri. Calendarul cu şematism va fi bine înţeles scump decât cel pentru popor, dar va fi de nepreţuit pentru ori­cine vrea să cunoască biserica unită

Aşteptaţi deci încă vre-o câteva zile şi veţi putea cumpăra ,,C a' lendarul dela Blaj."

Preţul va fi cât se poate de ieftin, ca să-l poată cumpdrd c mai mulţi inşi.

Tipografia Samînarulnl Teologie gr~-~c8t._ Blaj"