Katz, Mabel - Cea mai usoara cale de a-ti trai viata v.1.0.doc

8/9/2019 Katz, Mabel - Cea mai usoara cale de a-ti trai viata v.1.0.doc

http://slidepdf.com/reader/full/katz-mabel-cea-mai-usoara-cale-de-a-ti-trai-viata-v10doc 1/123





Site: www.secretul. tvYahoo! Group: adevărdivin

202 Editura ADEVĂR DIVIN

!itlul "riginal #n li$%a engle&ăThe Easiest Way to Live: Let Go of the Past, Live in the

Present and Change Your Life Forever, de 'a%el (at&)

200 'a%el (at&)

Pre&enta ediţie este pu%licată prin ac"rd c"ntractual#nc*eiat cu +"ur ,usiness Inc) .)/)A)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiKAT! "AB#$ Cea mai u%oară cale de a&ţi trăi viaţa'deta%ea(ă&te de trecut! trăie%te )n *re(ent %i sc+imbă&ţi viaţa*entru totdeauna 'a%el (at&1 trad): ristian 3anu) 4 ,raş"5:

Ade5ăr Di5in 202I/,N 678 4 909 4 820 4 02 4 8I) 3anu ristian ;trad)<=6)62>)2

Copertă: 'arius 'I3.?@I.

"abel Kat(Pre,aţă de dr. I+alea-al /ew $enCea ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a

&etaea'ă$te de tre"ut, trăiete (n pre'ent i s"hi)ă$%i



via%a pentru totdeaunaTradu"erea din #i)a eng#e'ă:Cristian /AN0

ADEVĂR DIVINBra%ov! 1231



Dedicaţie

Le dedi" a"eastă "arte tuturor "e#or "are "aută feri"irea,



pa"ea interioară i un od de via%ă ai uor*

Cuprins

'ulţu$iriPrefaţăIntr"ducereapit"lul 4 !u eşti dea perfectapit"lul 2 4 A$intirileapit"lul > 4 Btergerea a$intiril"r apit"lul 4 Puterea cu5Cntului 'ulţu$escapit"lul = 4 Intelectul nu a f"st creat cu sc"pul de a

cun"aşteapit"lul 9 4 !"tul #ncepe de la un si$plu gCndapit"lul 7 4 De5in" din n"u la fel ca un c"pilapit"lul 8 4 Iertareaapit"lul 6 4 Aşteptările

apit"lul 0 4 Detaşareaapit"lul 4 udecăţile criticeapit"lul 2 4 ălăreşte un singur calapit"lul > 4 ei Aleşiapit"lul 4 E$"ţiileapit"lul = 4 Viaţa trăită #n $"$entul pre&entapit"lul 9 4 @%işnuinţeleapit"lul 7 4 Dependenţeleapit"lul 8 4 !ea$a



apit"lul 6 4 Pune-te pe tine pe pri$ul l"capit"lul 20 4 Pacea #ncepe cu tineapit"lul 2 4 /c*i$%ă-ţi 5iaţaapit"lul 22 4 #nfăţişarea eteri"arăapit"lul 2> 4 Fericireaapit"lul 2 4 '"$entul ideal pentru a 5"r%i cu altcine5aapit"lul 2= 4 Iu%ireaapit"lul 29 4 Pasiuneaapit"lul 27 4 /uccesulapit"lul 28 4 ,anii

apit"lul 26 4 Eşti dispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteriG,i%li"grafieDespre aut"areResurse legate de arta 3"H"p"n"p"n" rec"$andate de

'a%el (at&u$ p"ate fi c"ntactată aut"area



Mulţumiri

&ores" să (i e+pri re"unotin%a fa%ă de urătoare#e persoane:

Dumne(eu! pentru t"ate %inecu5Cntările pe care le-are5ărsat asupra $ea şi pentru #ncrederea ne$ărginită pe care $i-a dăruit-" de a-$i #$părtăşi inspiraţiile şi răspunsurile pe care$i le tri$ite #n ini$ă)

"ama mea! care a f"st #nt"tdeauna alături de $ine priniu%irea şi spriinul ei #n "rice #$preurare)

"inunaţii mei ,ii "nat*an şi J"nel pentru iu%ireaspriinul şi #nţelegerea pe care $i le-au ac"rdat de-a lungulcălăt"riei $ele prin 5iaţă) Vă $ulţu$esc a$Cndur"ra pentru căfaceţi parte integrantă din 5iaţa şi din $enirea $ea pe Pă$Cnt)

4ael Baruc+! pentru #ncuraările ei şi pentru K%rCnciulL pe care $i l-a dat de care c*iar a5ea$ ne5"ie ca să $ă aşe& #nsfCrşit la $asa de scris şi să-$i găsesc ti$pul şi inspiraţia de ascrie această carte)

Doctorul I+alea-al /ew $en! pentru #n5ăţătura luicare $ă #ntărit şi $-a autat să cresc din punct de 5ederespiritual) a "ra actuală $ă si$t %inecu5Cntată şi $ă c"nsider "

pers"ană $ai %ună dat"rită influenţei pe care a a5ut-" asupra$ea de-a lungul călăt"riei $ele prin 5iaţă)

"orrna+ 5imeona! pentru #n5ăţăturile sale inspirate şi pline de de5"ţiune)Edit"arele şi prietenele $ele "irta 6. Atlas! Debora+

Barnet şi Diana 7alori! pentru că au cre&ut #n $ine şi #naceastă carte şi pentru $ultele "re pe care le-au ac"rdat acestui

pr"iect cu $ultă dedicaţie)5tudenţii mei din )ntrea8a lume! pentru $ărturiile l"r

$inunate care $i-au #ntărit c"n5ingerea că tre%uie să c"ntinuiceea ce fac)



ă u#%ues"* ă u#%ues" din iniă*



Prefaţă

Mn cartea Cea ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a, 'a%el;(ii"Hele< ne #$părtăşeşte perspecti5a ei asupra $"dalităţil"r

prin care pute$ trăi " 5iaţă fru$"asă şi uş"ară) Iată care sunt principiile pe care ni le rec"$andă ea:

) Eu sunt REA! DE D.'NEOE. şi de Iu%irea uiDi5ină după c*ipul şi ase$ănarea ui respecti5 Kcu ini$acuratăL)

2) /IN.R. 'E. /@P #n 5iaţă este să fiu eu #nsu$i

adică să #$i păstre& Kini$a curatăL)>) /ingura $ea sarcină #n 5iaţă c"nstă #n a $ă eli%era de

a$intirile negati5e de greşelile şi de pr"%le$ele din trecutul$eu pe care su%c"nştientul $eu le rulea&ă #n per$anenţă şicare $ă #$piedică să fiu eu #nsu$i adică Kcu ini$a curatăL)

) Prin aplicarea pr"cesului de re&"l5are a pr"%le$el"r nu$it 3@H@P@N@P@N@ şi cun"scut din 5ec*i$e eu p"ti$pl"ra Di5initatea să #$i resta%ilească starea pri$"rdială deKpuritate a ini$iiL eli%erCndu-$ă #n t"talitate de a$intirile$ele)

=) Eu sunt 00Q RE/P@N/A,I pentru creareaa$intiril"r dep"&itate #n su%c"nştientul $eu pe care leeperi$ente& din n"u şi din n"u su% f"r$ă de pr"%le$e)

9) Eu a$ #n fiecare clipă @P?I.NEA de a-$i resta%ilistarea pri$"rdială a Kpurităţii ini$iiL prin aplicarea ne#ncetată astră5ec*iului pr"ces de re&"l5are a pr"%le$el"r cun"scut su%nu$ele de 3"H"p"n"p"n" clipă de clipă)

7) Nu eistă pr"%le$e #n afara $ea) Pr"%le$ele $eleeistă nu$ai #n interi"rul $eu su% f"r$ă de A'IN!IRIR.A!E MN@N!IN.. de $intea $ea su%c"nştientă)

/ingura n"astră $enire de a eista pe acest Pă$Cnt esteresta%ilirea stării n"astre pri$"rdiale de Kpuritate a ini$iiL prin



eli%erarea n"astră de a$intirile care reiterea&ă pr"%le$ele dintrecut #n 5iaţa n"astră actuală a$intiri care eistă #n $intean"astră su%c"nştientă)

KIu%eşte-ţi duş$aniiL a spus un $are #nţelept acu$ $ai %ine de 2)000 de ani) Principalii n"ştri duş$ani sunt a$intirilecare reiterea&ă #n n"i ura tea$a resenti$entele $Cniaataşa$entele şi udecăţile critice din trecut) N"i ne pute$ asu$a#n t"talitate resp"nsa%ilitatea pentru acestea prin aplicareastră5ec*il"r pr"cese de re&"l5are a pr"%le$el"r cun"scute su%nu$ele de 3"H"p"n"p"n" cu$ ar fi K!e iu%escL şi K#ţi

$ulţu$escL)Rec"$and din t"ată ini$a cartea lui 'a%el (at& Cea

ai uoară "a#e de a$%i trăi via%a* &r* -ha#ea.a#/ 0e1 Len



INTR9D0C#R#

După ce a$ ţinut pri$ele cursuri #n Israel #n iunie 2006+ael edit"area $ea #n această ţară a 5enit şi $i-a spus:

'a%el cartea ta Cea ai uoară "a#e, este gr"&a5ădar tre%uie neapărat să $ai scrii una) Această carte descrie cecredea 'a%el #n anul 200> nu ceea ce crede ea la "ra actuală)De aceea nu te $ai repre&intă) De atunci şi pCnă #n pre&ent ai

parcurs " cale lungă şi ai d"%Cndit atCt de $ulte inf"r$aţii n"i pe care le p"ţi #$părtăşi pu%licului larg)

Ni$ic nu #$i place $ai $ult decCt să #$i #$părtăşesccun"aşterea şi inspiraţiile #n speranţa că acestea le 5"r sc*i$%a5iaţa "a$enil"r) De aceea nu $-a$ gCndit decCt un $inut#nainte de a-i răspunde: KDaL) Ade5ărul este că $ă gCndea$ deani de &ile să scriu această carte dar pCnă atunci a$ a$Cnat#nc"ntinuu acest pr"ces)

Mn aceeaşi peri"adă de ti$p a$ pri$it nu$er"ase $esaede la "a$eni din #ntreaga lu$e care $i-au spus: K!re%uie să teaşe&i şi să scrii aceste lucruri la fel cu$ ai pr"cedat cu pri$a tacarte care s-a născut din Inspiraţia purăL) Nu era suficient să #$i#nregistre& cu5intele pe un rep"rt"f"n şi să le dau ap"i latranscris sau să r"g un scriit"r speciali&at să $ă aute cu scrisulcăci inspiraţia tre%uia să treacă direct prin $ine)

Ei %ine de #ndată ce a$ luat *"tărCrea Inspiraţia s-are5ărsat pur şi si$plu asupra $ea) Această Inspiraţie $inunatăla care s-au adăugat nu$er"asele eperienţe pe care le-a$ trăitde-a lungul pr"cesului $-au autat să $ă f"cali&e& şi sătransf"r$ acest pr"iect #ntr-" realitate)

D"resc să #ncep prin a-ţi spune că atunci cCnd c"piii $eierau #ncă $ici "%işnuia$ să le spun că $enirea l"r #n 5iaţă erasă fie fericiţi căci "a$enii fericiţi sunt Kn"r"c"şiL) Nu cred că#nţelegea$ eu #nsă$i prea %ine la acea 5re$e de ce le spunea$



aceste lucruri)Acu$ cred că a$ #nceput să #nţeleg $ai %ine) Atunci cCnd

eşti fericit te si$ţi n"r"c"s căci de5ii un canal desc*is per$iţCndu-i astfel esenţei care te-a creat şi care te cun"aşte cel$ai %ine să te călău&ească) Mn acest fel dansul c"ntinuu al.ni5ersului te direcţi"nea&ă aut"$at către l"cul cel $ai p"tri5it

pentru tine la $"$entul cel $ai "p"rtun) !"t ce tre%uie să faci#n acest sc"p este să #ţi desc*i&i canalele interi"are şi să #i ac"r&i

per$isiunea ta)Atunci cCnd cre&i #n tine #nsuţi şi #ţi accepţi 5iaţa eact

aşa cu$ este reali&Cnd că pr"%le$ele cu care te c"nfrunţi sunt#n realitate paşi către " li%ertate $ai $are şi că nu tre%uieneapărat să ai dreptate sau să ai ulti$ul cu5Cnt te si$ţi aut"$at$ai uş"r şi $ai fericit)

N"r"cul #nsea$nă să fii #n l"cul p"tri5it la $"$entul"p"rtun #$preună cu "a$enii care te p"t auta cel $ai %ine) Decele $ai $ulte "ri tu de5ii n"r"c"s atunci cCnd nu te $ai "puisingur pr"priului tău n"r"c) Dacă #ţi 5ei "pri $"n"l"gul $entalşi dacă #ţi 5ei desc*ide ini$a 5ei per$ite astfel $irac"lel"r să#ţi iasă #n cale)

!"t ce tre%uie să faci #n această direcţie este să ai#ncredere #n ini$a ta căci t"ate secretele %ucuriei fericirii păciiinteri"are şi li%ertăţii se ascund #n aceasta)

Ideile şi $esaele din această carte nu fac decCt să #ţirea$intească de faptul că tu eşti singura pers"ană care #ţi p"atesc*i$%a 5iaţa) Nu eistă ni$eni #n lu$ea eteri"ară care tenedreptăţeşte căci tu eşti singurul resp"nsa%il ;nu şi 5in"5at#nsă< pentru pers"anele şi situaţiile pe care le atragi #n 5iaţa ta)Această carte nu face decCt să #ţi rea$intească de faptul călu$ina şi iu%irea pe care le cauţi de atCta ti$p se ascund #nspatele tutur"r pr"5"căril"r cu care te c"nfrunţi şi #n spateletutur"r %inecu5Cntăril"r pe care le pri$eşti)



/tră$"şii n"ştri ştiau că s"luţiile la pr"%le$ele n"astre nu p"t 5eni decCt din cer) De aceea ei se lăsau #n sea$a credinţeil"r care le per$itea să asiste şi să eperi$ente&e $irac"lea%s"lut uluit"are) Ei #nţelegeau că aceste $irac"le se petrec#nt"tdeauna atunci cCnd "$ul se detaşea&ă de $"dul său de agCndi şi #şi ac"rdă per$isiunea pentru apariţia s"luţiei perfectec*iar dacă nu ştie de unde ur$ea&ă să apară aceasta)

artea de faţă c"nţine $ai $ulte capit"le şi te$e care #şi pr"pun să te aute să de5ii $ai c"nştient) Ele se c"ncentrea&ă peur$ăt"arele idei principale:

Mn lu$ea ta nu $ai eistă altcine5a) Eişti nu$ai tu şigCndurile tale)

!u eşti sută la sută resp"nsa%il pentru ceea ce ţi se#ntC$plă dar nu eşti 5in"5at)

Atunci cCnd " uşă se #nc*ide " alta se desc*ide aut"$at)Mn spatele tutur"r dificultăţil"r cu care te c"nfrunţi se

ascunde lu$ina spirituală)!u eşti singurul care te p"ţi eli%era #nde"se%i de tine

#nsuţiSu cCt "p"&iţia cu care te c"nfrunţi este $ai $are cu atCt

$ai $ari sunt %inecu5Cntările care se re5arsă asupra ta)Atunci cCnd te transf"r$i t"tul se sc*i$%ă #n urul tău)Pacea interi"ară #ncepe cu tine)

Mn anul 200> a$ scris cartea Cea ai uoară "a#e, căcid"rea$ să le #$părtăşesc astfel citit"ril"r $ei secretuldesc"periril"r $ele al lucruril"r care $i-au sc*i$%at 5iaţa)/i$ţea$ ne5"ia să le spun tutur"r "a$enil"r că: KN"i a5e$

puterea de a ne sc*i$%a 5iaţa fără să $ai depinde$ 5re"dată dealtcine5a decCt de n"i #nşineL)

a "ra actuală pasiunea şi $isiunea $ea c"nstau #n a tetre&i pe tine astfel #ncCt să #ţi p"ţi sc*i$%a 5iaţa şi să desc"perila rCndul tău Pacea Fericirea şi i%ertatea pe care le-a$



desc"perit eu şi pe care ştiu că le cauţi)Era$ atCt de sigură că desc"peririle $ele le p"t sc*i$%a

"a$enil"r 5iaţa #ncCt a$ renunţat la cariera $ea etre$ de pr"fita%ilă de c"nta%il şi a$ #nceput să călăt"resc prin lu$e pentru a #$părtăşi acest $esa)

Pentru unii citit"ri această carte 5a fi d"ar " aducerea$inte1 pentru alţii 5a fi " c"nfir$are) @ricu$ ar fi nu a$ nicicea $ai $ică #nd"ială că dacă eşti dispus să te desc*i&i să fiiflei%il şi să te detaşe&i de acea parte ;raţi"nală< din tine carecrede că ştie $ai %ine #ţi 5ei găsi t"ate răspunsurile) Nu tre%uie

să uiţi #nsă că $intea c"nştientă se pretea&ă de $ulte "ri la "rice pentru a a5ea dreptate cu "rice preţ) Mntre%area $ea este si$plă:tu ce #ţi d"reşti 4 să ai dreptate sau să fii fericitG

Dacă lucrurile nu $erg aşa cu$ ţi-ai d"ri #n 5iaţa ta ;sau#n anu$ite d"$enii ale acesteia< dacă nu te si$ţi fericit sau#$păcat in5itaţia $ea este să #ţi tri$iţi pentru " 5re$e intelectulla pli$%are şi să citeşti această carte cu ini$a)

/per sincer să "pte&i pentru Cea ai uoară "a#e de a$%itrăi via%a*







c"ndus de ele) Dacă 5ei #n5ăţa să c"ntr"le&i acest pr"ces 5eide5eni din ce #n ce $ai c"nştient de gCndurile "piniile şi

udecăţile tale critice te 5ei distanţa de ele şi #ţi 5ei păstraseninătatea #n t"ate situaţiile) Dacă 5ei putea "%ser5a " situaţiefără a " etic*eta spunCnd că este %ună sau rea te 5ei eli%era)

Din păcate $"dul n"stru "%işnuit de "perare c"nstă #n aaştepta anu$ite situaţii pentru a decide a acţi"na sau a si$ţi#ntr-un anu$e fel) N"i Kde5eni$L #n funcţie de circu$stanţeleeteri"are şi crede$ că sunte$ ceea ce a$ de5enit) Mn acest felle per$ite$ p"sesiunil"r circu$stanţel"r şi inf"r$aţiil"r din

lu$ea eteri"ară să ne definească identitatea)Dacă d"ri$ să ne resta%ili$ c"neiunea cu Di5inul şi să

ne regăsi$ pacea interi"ară n"i tre%uie să ne #nt"arce$ laade5ărata n"astră esenţă şi să reali&ă$ #n ini$a n"astră cădispune$ dea de t"t ceea ce ne d"ri$) Acest pr"ces ne per$itesă rede5eni$ n"i #nşine şi să trăi$ la unis"n cu #ncrederea şi cuinspiraţia care ne aduc clipă de clipă pers"anele şi situaţiile

perfecte pentru n"i)Mn apr"ape t"ate ca&urile dacă 5ei #nceta să te $ai

defineşti #n funcţie de circu$stanţele eteri"are %eneficiile pecare le 5ei pri$i #ţi 5"r depăşi cu $ult i$aginaţia) Dacă te 5ei#nt"arce la ade5ărata ta esenţă "a$enii te 5"r aprecia $ai $ult

pentru si$plul $"ti5 că te 5ei aprecia tu #nsuţi $ai $ult) Ei te

5"r recun"aşte pentru iu%irea respectul şi #ncrederea pe care ţile ac"r&i singur) Această recun"aştere nu 5a a5ea ni$ic de-aface cu dipl"$ele tale ci nu$ai cu fiinţa ta REAĂ) Acest

pr"ces este si$plu şi natural) Dacă 5ei trece prin acest pr"ces şite 5ei eli%era 5ei c"nstata că nu ai ne5"ie de prea $ulteeplicaţii pentru ca "a$enii să #nceapă să te #ntre%e singuri: Keai făcutG Arăţi altfel $ai tCnăr şi $ai %ineSL

'arianne Tillia$s"n spune unde5a: K!ea$a n"astră cea$ai $are nu este că sunte$ inadec5aţi ci că sunte$



at"tputernici) eea ce ne sperie cu ade5ărat este lu$ina n"astrănu #ntunericul n"stru) N"i ne #ntre%ă$: Kine sunt eu pentru a figenial splendid talentat şi fa%ul"s din t"ate punctele de 5edereGBi de ce nu a$ fiG N"i sunte$ cu t"ţii c"pii ai lui Du$ne&eu)Faptul că ne $ini$ali&ă$ singuri nu f"l"seşte ni$ănui) Aceastăaplecare a capului pentru ca ceilalţi "a$eni să nu ne si$tănesiguri #n prea$a n"astră nu are ni$ic gl"ri"s #n sine) 'enirean"astră este să străluci$ aşa cu$ se #ntC$plă cu c"piii $ici)

N"i ne-a$ născut pentru a $anifesta #n această lu$e sla5a luiDu$ne&eu care eistă #năuntrul n"stru) Ea nu eistă d"ar #n

anu$iţi "a$eni ci #n t"ţi) Atunci cCnd lăsă$ această lu$ină săstrălucească li%er n"i le ac"rdă$ #ntr-" $anieră inc"nştientă şicel"rlalţi "a$eni per$isiunea de a face acelaşi lucru) Dacă neeli%eră$ de te$erile n"astre si$pla n"astră pre&enţă estesuficientă pentru a-i eli%era inclusi5 pe ceilalţiL)

Mntr-ade5ăr atunci cCnd eşti tu #nsuţi le per$iţi şicel"rlalţi "a$eni să fie ei #nşişi #n pre&enţa ta)

a #nceput pare dificil dar dacă ai trăit " dată aceastăeperienţă a c"nştiinţei pure fără "pinii udecăţi critice şiaşteptări #ţi d"reşti să " repeţi cCt $ai des p"si%il c*iar şinu$ai pentru " fracţiune de secundă) u cCt practici $ai $ultcu atCt $ai uş"r de5ine să ră$Ci c"nştient) Acest lucru p"atedura f"arte puţin căci prin $inte #ţi trece " altă a$intire

"ferindu-ţi astfel " n"uă "p"rtunitate de a practica luciditatea şic"nştiinţa de sine)Vei aunge să te si$ţi astfel din ce #n ce $ai li%er la fel ca

un c"pil care "%ser5ă şi ad$iră $inunile 5ieţii) Mţi 5ei regăsiKpuritatea ini$iiL) a un $"$ent dat #ţi 5a fi $ai greu să te#nt"rci la 5iaţa trăită fără luciditate decCt să ră$Ci c"nştient) Nueste ni$ic $ai uş"r decCt să fii !. MN/.?I şi să ră$Cic"nştient) Este un pr"ces natural iar dacă #ncepi să #l practici#ncepi să #ţi a$inteşti aut"$at această sen&aţie #n ini$a şi #n



c"rpul tău) u alte cu5inte ea 5a re5eni la tine din ce #n ce $aides) Vei c"ntinua să atingi astfel clipă de clipă această stare de

pace interi"ară şi de %ucurie pură detaşCndu-te de t"t ce nurepre&intă esenţa ta)

Reţine: siguranţa şi fericirea pe care le cauţi nu re&idă #n p"sesiunile tale $ateriale #n dipl"$e sau #n relaţii) Ele sunt$ult $ai apr"ape de tine decCt cre&i)

Nu eistă a%s"lut ni$ic #n lu$ea eteri"ară care să te p"ată face să te si$ţi c"$plet sau perfect) !"t ceea ce te incităacu$ #n această lu$e #ţi "feră d"ar un fi"r te$p"rar) Astfel de

d"rinţe repre&intă ataşa$ente şi $ai de5re$e sau $ai tCr&iu p"tsă dispară din c"nştiinţa ta #ţi p"ţi pierde interesul faţă de elesau te p"t face să suferi)

Eli%erea&ă-te) Pr"pune-ţi să #nţelegi că dispui dea de t"tce ai ne5"ie şi că nu ai ne5"ie de lucrurile de care nu dispui)Detaşea&ă-te şi per$ite-i acelei părţi din fiinţa ta care ştie $ai

%ine să te călău&ească şi să te pr"tee&e) Mnt"arce-te la sinele tău perfect şi 5ei desc"peri astfel #$părăţia lui Du$ne&eu şi t"t ce aine5"ie) .ndeG #n interi"rul tăuS



Ca*itolul 1

Amintirile

5otoru# "are pune (n i"are #uea dar i pe noi (nine, sunt infora%ii#e*

'aestrul $eu dr) I*aleaalU 3e en afir$ă că atuncicCnd ne naşte$ n"i aduce$ cu n"i un #ntreg pac*et deinf"r$aţii) e 5rea să spună cu astaG Vrea să spună că atuncicCnd ne naşte$ n"i aduce$ cu n"i " su$edenie de a$intiri

ră$ase din trecut inclusi5 de la stră$"şii n"ştri) De aceeasituaţiile prin care trece$ nu sunt nici"dată ceea ce par) AtuncicCnd te c"ntra&ici cu cine5a #n legătură cu " anu$ită situaţie din

pre&ent argu$entele tale nu au ni$ic de-a face cu situaţiacurentă ci repre&intă d"ar " derulare a a$intiril"r tale)

Mngăduie-$i să #ţi dau un ee$plu: atunci cCnd te duci lacine$at"graf şi te uiţi la un fil$ tu ştii că acţiunea nu se petrececu ade5ărat pe ecran ci #n spate #n interi"rul pr"iect"rului) afel se petrec lucrurile şi #n 5iaţa n"astră) Pers"anele şi situaţiilecu care ne c"nfruntă$ sunt ca nişte ecrane) N"i intră$ #n dial"gcu ele şi ad"ră$ să face$ acest lucru #ncercCnd să c"n5inge$un ecran sau altul că a5e$ dreptate) Ne d"ri$ să sc*i$%ă$ecranul dar acesta nu p"ate face aşa ce5a) Dacă d"ri$ ca

situaţia de pe ecran să se sc*i$%e n"i sunte$ cei care tre%uie săne transf"r$ă$ căci fil$ul se petrece #n interi"rul n"stru) ualte cu5inte n"i sunte$ pr"iect"rul)

De ce rulea&ă la infinit a$intirile din su%c"nştientuln"struG Ele reapar la suprafaţa c"nştiinţei n"astre pentru a ne"feri "ca&ia de a ne asu$a #n pr"p"rţie de 00Qresp"nsa%ilitatea pentru eistenţa l"r şi de a ne detaşa de ele)Atunci cCnd face$ acest lucru n"i #i "feri$ practic Di5inităţii;lui Du$ne&eu< per$isiunea de a şterge aceste a$intiri şi de a



ne eli%era #n acest fel) De fapt ceea ce n"i nu$i$ pr"%le$e nusunt altce5a decCt "p"rtunităţi) Viaţa este " suită de "p"rtunităţide a creşte din punct de 5edere spiritual şi de a desc"peri cinesunte$ cu ade5ărat) Ade5ărul este că n"i a$ uitat cine sunte$de ce ne află$ aici şi ce a$ 5enit să face$) N"i ne-a$ născut #naceastă lu$e fi&ică pentru a ne aduce a$inte cine sunte$ şi

pentru a intr"duce c"recturile necesare) Da a$ 5enit ca să nec"rectă$ greşelile) Eact acest lucru #l face 3"H"p"n"p"n" "te*nică 3aaiiană stră5ec*e de re&"l5are a pr"%le$el"r) u altecu5inte n"i pute$ intr"duce c"recturile necesare prin asu$area

#n pr"p"rţie de sută la sută a resp"nsa%ilităţii şi prin in5"careaiertării: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau

pentru că a$ atras această situaţieL)D"resc să preci&e& un lucru: resp"nsa%ilitatea este f"arte

diferită de 5in"5ăţie) Eu nu 5reau să spun cu asta că sunte$5in"5aţi de ce5a ci d"ar că sunte$ resp"nsa%ili pentru situaţia

pe care a$ atras-" #n 5iaţa n"astră) Da n"i sunte$ ci careatrage$ singuri diferitele situaţii din 5iaţa n"astră)

N"i trece$ prin 5iaţă #ncercCnd să ne dă$ sea$a careeste $enirea pe care " a5e$) Ei %ine eu cun"sc această $enire:ea c"nstă #n a te purifica ;3"H"p"n"p"n"< şi #n a te detaşa de t"tceea ce nu repre&intă esenţa ta) !u nu eşti t"tuna cu a$intiriletale) Eşti $ai presus decCt ele dar eşti #ntr-ade5ăr resp"nsa%il

pentru eli$inarea l"r) După cu$ spunea /*aespeare: Ku$eaeste " scenă uriaşă iar n"i sunte$ nişte act"ri desă5CrşiţiSL,ănuiesc că reflecte&i la ce a$ afir$at $ai de5re$e dar

ade5ărul este că nu tre%uie să afli sau să #nţelegi ni$ic)Cndeşte-te puţin: atunci cCnd lucre&i la calculat"r ai 5re" ideedespre cu$ funcţi"nea&ă pr"gra$ele cu care lucre&iG Dacă nueşti tu #nsuţi pr"gra$at"r nu ai nici" idee dar acest lucru nu te#$piedică să te descurci de $inune lucrCnd cu calculat"rul) !"tce tre%uie să ştii este că #n interi"rul acestuia eistă diferite



pr"gra$e care funcţi"nea&ă) Mn $"d si$ilar este p"si%il să nu#nţelegi #nt"tdeauna din perspecti5a realităţii tale curente de cetrăieşti " anu$ită situaţie şi de unde a apărut ea) De altfel acestlucru nici nu este necesar) /ingura ta sarcină este să te detaşe&i)

/ă spune$ de pildă că treci printr-" anu$ită situaţie#$preună cu " altă pers"ană) eea ce se petrece nu are ni$ic de-a face cu tine sau cu cealaltă pers"ană ci repre&intă un si$plu

pr"gra$ de derulare a a$intiril"r tale) Nu este ni$ic de discutatde lă$urit sau de eplicat şi nu ai de ce să #l #n5in"5ăţeşti pecelălalt) Reţine: atunci cCnd percepi " altă pers"ană sau "

pr"%le$ă tu nu le percepi esenţa) /ingurul lucru pe care #l percepi este " a$intire pers"nală ;legată de pers"ana sau desituaţia #n cau&ă<) N"i percepe$ #nt"tdeauna lucrurile ca princeaţă şi nu le 5ede$ nici"dată clar) !"ate percepţiile n"astresunt trecute prin filtrul a$intiril"r udecăţil"r n"astre critice şic"n5ingeril"r n"astre legate de ceea ce crede$ că este c"rectsau de felul #n care ar tre%ui să se desfăş"are lucrurile)

Aşa cu$ spunea$ singura n"astră sarcină este să nedetaşă$) Atunci cCnd face$ acest lucru a$intirea care esteştearsă #n n"i este ştearsă inclusi5 #n cealaltă pers"ană sau #ncircu$stanţa cu care ne c"nfruntă$) Mntr-ade5ăr pers"anele şicircu$stanţele din 5iaţa n"astră se p"t sc*i$%a efecti5 dar #nrealitate nu esenţa l"r se sc*i$%ă ci $"dul n"stru de percepţie)

Atunci cCnd ne detaşă$ de a$intirile n"astre legate de alte pers"ane n"i le percepe$ #ntr-" lu$ină diferită) De aceea cu pri$a "ca&ie #n care te c"nfrunţi cu " pr"5"care pri5eşte-" ca pe " %inecu5Cntare şi ca pe " "p"rtunitate de a te detaşa de a "c"recta şi de a te eli%era) a "ra actuală eşti un scla5) P"ate ţi se

pare că eşti li%er dar realitatea este că eşti scla5ul a$intiril"r şi pr"gra$el"r tale su%c"nştiente care #ţi spun ce este %ine şi ceeste rău ce este şi ce nu este c"rect) Intelectul nu ştie altce5adecCt să pună etic*ete dar #n realitate nu eistă %ine şi rău)





Ca*itolul :

Ştergerea amintirilor

'ulte tete spirituale 5"r%esc despre necesitatea detaşării#n 5ederea c"ntinuării pr"cesului de creştere spirituală dar realitatea este că acest pr"ces #i sperie pe $ulţi "a$eni) Deaceea #n această carte 5"i 5"r%i nu$ai de purificarea şiKştergereaL a$intiril"r şi pr"gra$el"r pentru a putea cun"aşteade5ărata %ucurie şi pace interi"ară)

a $ulte din se$inarele şi cursurile $ele participanţii#$i pun #ntre%ări de genul: KBi dacă nu d"resc să şterg " anu$ităa$intireG Dacă este 5"r%a de " a$intire fru$"asă de care nud"resc să $ă detaşe&G e s-ar #ntC$pla dacă $i-aş şterge t"atea$intirileG Aş ră$Cne singur) u$ aş reuşi să supra5ieţuiescGLAşa cu$ spunea$ f"arte $ulţi "a$eni se te$ de renunţarea laa$intirile l"r)

Relaea&ă-te #nsăS $ai #ntCi de t"ate d"resc să preci&e&că tu ai F@AR!E '.!E a$intiri care tre%uie purificate şişterse) Mn al d"ilea rCnd ştergerea a$intiril"r negati5e c"nduceaut"$at la desc*iderea $ai $ult"r uşi şi la apariţia un"r "p"rtunităţi n"i) u alte cu5inte pr"cesul c"nduce la apariţia #n5iaţa ta a $ai $ult"r "a$eni care te p"t auta şi spriini şi

alături de care p"ţi c"ntinua pr"cesul de purificareSDin fericire nu tu eşti cel $ai #n $ăsură să deci&i carea$intiri tre%uie şterse şi care nu) /ingura ta sarcină este să #ţiac"r&i per$isiunea) Dacă te deci&i să #ţi asu$i #n pr"p"rţie desută la sută resp"nsa%ilitatea pentru acel frag$ent din c"nştiinţata care creea&ă sau atrage anu$ite situaţii sau pers"ane #n 5iaţata partea superi"ară a c"nştiinţei tale care ştie $ai %ine căci te-a creat şi te cun"aşte $ai %ine decCt "ricine altcine5a din aceastălu$e ;unii " nu$esc Du$ne&eu< ştie aut"$at care sunt



a$intirile de care tre%uie să te eli%ere&i)@ altă #ntre%are care $i se pune frec5ent este: KDe ce nu

ne pute$ eli%era si$ultan de t"ate a$intirileG Ar fi suficient săspune$: K,un) A$ #nţeles) Reali&e& că sunt sută la sutăresp"nsa%il şi sunt dispus să afir$: KM$i pare rău1 te r"g să $ăierţi pentru că a$ creat sau pentru că a$ atras aceste situaţiiL)Acu$ şterge t"ate aceste a$intiri dintr-"datăSSHL)

Din păcate lucrurile nu sunt c*iar atCt de si$ple) Estei$p"rtant să #nţelege$ că trupul n"stru repre&intă el #nsuşi "a$intire iar dacă Du$ne&eu ne-ar şterge dintr-"dată t"ate

a$intirile c"rpul fi&ic nu ar putea sup"rta acest pr"ces)'aestrul $eu dr) I*aleaalU 3e en afir$ă că dacă t"atea$intirile n"astre ar fi şterse dintr-"dată c"rpul n"stru s-ar stafidi) Vestea %ună este că aspectul perfect al c"nştiinţei n"astreştie f"arte %ine la ce a$intiri sunte$ pregătiţi să renunţă$ şi le5a şterge #n l"cul n"stru) Pers"nal c"nsider că este $inunatfaptul că nu tre%uie să şti$ care sunt a$intirile şi pr"gra$ele pecare tre%uie să le şterge$ din c"nştiinţa n"astră)

Aşadar t"tul depinde de Ka$intirileL n"astre) @ri de cCte"ri #n 5iaţa n"astră inter5ine " situaţie ea nu repre&intă altce5adecCt " a$intire care se derulea&ă) Mn funcţie de circu$stanţen"i crede$ că pr"cesă$ din punct de 5edere spiritual şieli$ină$ anu$ite a$intiri legate de " pers"ană particulară de

gu5ern de casă sau de %ani dar #n realitate nu$ai Du$ne&euştie cu ade5ărat ce a$intiri sunt pr"cesate şi şterse)@ altă #ntre%are pe care " pri$esc frec5ent referit"are la

pr"cesul de purificare este: K!re%uie să cred neapărat #nDu$ne&eu pentru a trece prin acest pr"cesGL Răspunsul este

N.1 nu tre%uie să cre&i #n Du$ne&eu) Pr"cesul funcţi"nea&ă#nt"tdeauna şi pentru t"ată lu$ea) /ingura ta sarcină este să #ţiac"r&i per$isiunea) Nu tre%uie să #nţelegi sau să cun"şti ce se#ntC$plă) !re%uie d"ar să ai #ncredere că se 5a #ntC$pla EVA)



P"ate că te #ntre%i de ase$enea: K!re%uie să r"stescaceste cu5inte cu c"n5ingere să si$t ceea ce afir$GL D"resc să#ţi răspund printr-" altă #ntre%are: atunci cCnd apeşi tasta Delete;de ştergere< pe tastatura calculat"rului tău faci acest lucru cuc"n5ingere sau Ksi$ţiL ce5a de"se%itG OC$%eştiG /i$ţi " starede c"$pasiune pentru lucrurile pe care le ştergiG Nu nu nu$aică nu faci acest lucru dar nici nu tre%uie să #nţelegi ce se#ntC$plă de fapt atunci cCnd apeşi pe această tastă) Ai #ncercat5re"dată să #nţelegi cu$ se descarcă un pr"gra$ #n calculat"rultăuG Nu1 acest pr"ces se derulea&ă de la sine fără ca tu să

#nţelegi ce se #ntC$plă) Mn $"d si$ilar pr"cesul de eli%erare prin detaşarea de a$intiri se derulea&ă fără ca tu să #l #nţelegi)!"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să aplici instru$entele

pr"cesului repetCnd cu5intele: K'ulţu$escL K!e iu%escL sauK#$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau pentru căa$ atras această situaţieL) Mn c"ntinuare pr"cesul se derulea&ăaut"$at)

Atunci cCnd rec"$and te*nica 3"H"p"n"p"n" t"t ce5reau să spun eu este: K!e r"g fă-") R"steşte aceste cu5inteL)Dacă #ţi 5ei asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea

pentru a$intirile şi pr"gra$ele care nu funcţi"nea&ă #n 5iaţa taşi dacă le 5ei şterge tu 5ei #ncepe să atragi #n $"d aut"$atlucrurile p"tri5ite pentru tine la $"$entele cele $ai "p"rtune)

De 5re$e ce intelectul nu p"ate #nţelege acest pr"ces t"t cetre%uie să ştii #n ini$a ta este că atunci cCnd #l declanşe&i prinac"rdarea per$isiunii tale şi cCnd in5"ci aut"rul acest aut"r 5ine MN!@!DEA.NA) !re%uie #nsă să ai #ncredere şi să ştii #nini$a ta că "ri de cCte "ri #ţi ac"r&i per$isiunea se pr"duce un

pr"ces de trans$utaţie ;pe care nu$ai Du$ne&eu #l p"ate face<)A%s"lut de fiecare datăS #n $"d garantatS

Mţi s"licit părerea #n legătură cu capit"lul pe care t"c$ai l-ai cititW Vi&itea&ă site-ul



111*hooponopono1ay*"o6 theeasiest1ayto#ive 6 şi pune aici#ntre%ările care te pre"cupă sau spune-ţi "pinia sinceră)

'ă p"ţi găsi de ase$enea pe Face%"" la adresa:)Face%"" )c"$'a%el(at&

XXXX

http://www.hooponoponoway.com/theeasiestwaytolive/


http://www.facebook.com/MabelKatz










Ca*itolul ;

Puterea cuvântului „Mulţumesc

Recun"ştinţa "acă un r"l c"5Crşit"r #n 5iaţa n"astră)Cndeşte-te la t"ate lucrurile pentru care p"ţi fi recun"scăt"r)De pildă p"ţi citiG P"ţi ţine această carte #n $Cnă şi #i p"ţi#nt"arce singur paginileG Dacă " p"ţi citi #nsea$nă că p"ţi5edea) 'ai $ult decCt atCt tu respiri te-ai tre&it #n aceastădi$ineaţă şi ai 5ă&ut lu$ina s"arelui ai au&it ciripitul

păsărelel"r şi ai si$ţit parfu$urile din aer) Fiecare $"$ent pecare #l trăi$ pe Pă$Cnt este #ncărcat cu "p"rtunităţi) De fapteste un dar de la Du$ne&eu) 'ulţu$esc D"a$neS

De $ulte "ri n"i nu reali&ă$ cCt de n"r"c"şi sunte$) !er"g "preşte-te pentru " clipă din lectură şi pri5eşte cerul unc"pac sau &C$%etul de pe faţa unui c"pil) 'ir"ase un trandafir)

Atunci cCnd #ncepi să aprecie&i fru$useţea din urul tăudin ce #n ce $ai $ulte lucruri fru$"ase #ţi ies #n cale) /ecretulc"nstă #n a te f"cali&a asupra lucruril"r pe care le ai dea) Din

păcate n"i a5e$ tendinţa de a uita i$ensa putere a recun"ştinţeişi de a c"nsidera natural faptul că ne %ucură$ de atCt de $ultelucruri c"ncentrCndu-ne atenţia nu asupra l"r ci asupra cel"r pecare nu le a5e$ #n l"c să fi$ recun"scăt"ri pentru ceea ce

a5e$) !e r"g să #nţelegi acest pr"ces) Fii recun"scăt"r pentrufaptul că eşti li%erSAtunci cCnd aplică$ te*nica 3"H"p"n"p"n" n"i f"l"si$

cu5Cntul K$ulţu$escL ca pe un instru$ent de purificare) @ri decCte "ri #l repetă$ n"i ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sutăresp"nsa%ilitatea ne detaşă$ şi #i ac"rdă$ .ni5ersului

per$isiunea de a ne "feri t"ate lucrurile %une pe care le$erită$) Atunci cCnd spune$ K$ulţu$escL n"i şterge$ şieli$ină$ t"ate a$intirile care nu ne $ai f"l"sesc) u alte



cu5inte n"i per$ite$ inspiraţiei să intre #n 5iaţa n"astră şi să ne"fere ideile şi s"luţiile perfecte pentru pr"%le$ele cu care nec"nfruntă$) Btiai că de $ulte "ri ceea ce #ţi d"reşti #ţi stă ladisp"&iţie fiind suficient un si$plu K$ulţu$escL pentru a-l

pri$iG Din păcate adese"ri n"i renunţă$ eact #nainte ca #n5iaţa n"astră să apară un e5eni$ent i$p"rtant)

Este infinit $ai uş"r să ne si$ţi$ recun"scăt"ri atuncicCnd renunţă$ la aşteptările n"astre şi cCnd ne lăsă$ duşi de5alul 5ieţii) De $ulte "ri n"i nu si$ţi$ starea de recun"ştinţă

pentru si$plul $"ti5 că ne creă$ diferite aşteptări inclusi5

legate de pr"cesul de purificare pr"priu-&is) "n5inşi că şti$ ceeste $ai %ine pentru n"i n"i p"rni$ de la pre$isa că şti$ cu$"perea&ă acest pr"ces cCnd tre%uie şi cCnd nu tre%uie să se#ntC$ple anu$ite lucruri) Cnd c"nstată$ că realitatea nuc"respunde aşteptăril"r n"astre ne #nfurie$ şi ne #nc*ide$ini$a) De-a lungul acestui pr"ces de5eni$ incapa%ili să $aisesi&ă$ $irac"lul 5ieţii şi să aprecie$ "p"rtunitatea de a ne afla#n $il"cul lui) De aceea secretul fericirii c"nstă #n desc*idereflei%ilitate şi renunţarea la aşteptările n"astre)

*iar dacă te tre&eşti une"ri #n situaţii dificile saudurer"ase ade5ărul este că Du$ne&eu nu #ţi "feră nici"dată $ai$ult decCt p"ţi duce şi este #nt"tdeauna alături de tinespriinindu-te indiferent prin ce treci) Din păcate #n l"c să ne

lăsă$ duşi de 5al şi să spune$: K'ulţu$esc D"a$ne pentru căai #ncredere #n $ine şi pentru că #$i "feri această "p"rtunitateLn"i de5eni$ critici şi #ntre%ă$ .ni5ersul: KDe ce $i se #ntC$plăt"c$ai $ie una ca astaGL

Recun"ştinţa ne sc*i$%ă aut"$at 5i%raţia cC$puluienergetic) Atunci cCnd ne pune$ la unis"n cu ea de5eni$aut"$at #$păcaţi şi #ncepe$ să atrage$ ca un $agnet altelucruri p"&iti5e #n 5iaţa n"astră) In5ers atunci cCnd gCndi$negati5 n"i nu pute$ percepe decCt pr"%le$ele nu şi s"luţiile



la ele)R"stirea cu5Cntului K$ulţu$escL este şi " $anieră de

KdetaşareL) Ea #nc*ide anu$ite uşi per$iţCnd alt"ra să sedesc*idă) @p"rtunităţile ne #nc"n"ară de pretutindeni) .neledintre ele sunt f"arte apr"ape de n"i şi nu aşteaptă altce5a decCtsă renunţă$ la 5ec*ile ataşa$ente ca să apară #n 5iaţa n"astră)De aceea repetă cCt $ai des cu5Cntul K$ulţu$escL atCt #n sineata cCt şi cu 5"ce tare) !e asigur că te*nica nu dă greş nici"dată)Atunci cCnd " aplici #n sc"puri de purificare nu tre%uie să puif"arte $ult suflet #n repetarea acestui cu5Cnt sau să si$ţi ce5a

f"arte pr"fund)R"stirea cu5Cntului K$ulţu$escL ec*i5alea&ă cu apăsarea

tastei Delete #n c"$puterul tău pers"nal respecti5 cu #nt"arcereaceluilalt "%ra& 4 "%ra&ul iu%irii) Iar iu%irea p"ate 5indeca "rice)





N"i sunte$ singurii care ne c"$plică$ eistenţa) rede$că şti$ ce este $ai %ine pentru n"i şi ne face$ liste cu lucrurile

pe care ni le d"ri$ #n 5iaţă şi cu $"$entele #n care d"ri$ să le pri$i$ deşi nu a5e$ niciun indiciu referit"r la ceea ce este cuade5ărat %ine pentru n"i) De altfel cui d"ri$ să #i trans$ite$n"i aceste d"rinţeG reat"rului n"stru care ştie "ricu$ $ai %inedecCt "ricine altcine5a ;inclusi5 decCt n"i #nşine< ce este $ai

%ine pentru n"i şi de ce a5e$ cu ade5ărat ne5"ie) Ctă ar"ganţădin partea n"astrăS

Cndeşte-te puţin la natură de pildă la fl"ri) @a$enii nu

ar putea crea " fru$useţe atCt de desă5Crşită) u siguranţă ei ar tre%ui să recun"ască faptul că eistă " Inteligenţă Di5ină carestă la %a&a #ntregii creaţii) /au gCndeşte-te la c"rpul tău) Acestarespiră şi #şi #ndeplineşte $ultitudinea de funcţii f"artec"$plee fără niciun aut"r din partea $inţii tale c"nştiente) Pescurt n"i trăi$ #ntr-" lu$e a $irac"lel"r di5ine)

'aestrul $eu dr) I*aleaalU $i-a spus "dată " legendă3aaiiană a creaţiei care sună astfel: atunci cCnd Du$ne&eu acreat Pă$Cntul şi i-a aşe&at pe el pe Ada$ şi E5a El le-a spus căacesta este Paradisul şi că nu tre%uie să #şi facă grii pentruni$ic căci 5a a5ea El griă de t"ate lucrurile de care 5"r a5eane5"ie) A adăugat că le 5a da un dar: "p"rtunitatea de a alege dea lua pr"priile l"r deci&ii) u alte cu5inte că le 5a dărui li%erul

ar%itru) Mn acest sc"p El a creat un p"$ fructifer ;un $ăr< şi le-aspus: KAcest lucru se nu$eşte gCndire şi nu a5eţi ne5"ie de el)Eu 5ă p"t asigura t"ate lucrurile de care a5eţi ne5"ie) De aceeanu tre%uie să 5ă faceţi grii dar puteţi t"tuşi alege calea pe cared"riţi să $ergeţi: să $ă ur$aţi pe 'ine sau să 5ă ur$aţi pr"priacale ;cea a gCndirii<L)

D"resc să preci&e& li$pede că pr"%le$a cel"r d"i nu af"st faptul că au $Cncat din $ărul cun"aşterii ci că nu şi-auasu$at resp"nsa%ilitatea şi nu au spus: KM$i pare răuL) Atunci



cCnd Du$ne&eu l-a #ntre%at ce a făcut Ada$ i-a răspuns: KE5a$-a pus să $ănCnc fructulL) De atunci a #nceput KcădereaLu$anităţii) a fel ca Ada$ n"i $Cncă$ #n per$anenţă dinfructul cun"aşterii aungCnd la c"nclu&ia că n"i şti$ $ai %ine)e nu reali&ă$ este faptul că $ai eistă " cale infinit $aiuş"ară)

Ant*"nJ De 'ell" epri$ă #n cu5inte si$ple acestade5ăr: KAtunci cCnd de5ii c"nştient şi lucid de5ii aut"$at $ai#nţelept) Asta #nsea$nă să te $aturi&e&i din punct de 5ederespiritual) Dacă #ţi #nţelegi "rg"liul acesta dispare #n $"d

natural) Dacă #ţi #nţelegi nefericirea aceasta dispare la rCndul ei)Dacă #ţi #nţelegi te$erile acestea se e5ap"ră 4 iar ceea ceră$Cne #n final este iu%irea) Dacă #ţi #nţelegi ataşa$enteleacestea dispar iar ceea ce ră$Cne #n final este li%ertateaL)

A$inteşte-ţi de starea de $inunare c"ntinuă pe care "a5eai cCnd erai c"pil) F"l"seşte-ţi intelectul pentru sc"pul pentrucare a f"st creat şi nu-i $ai per$ite să te #nne%unească) Dacă #ţi5ei desc*ide ini$a şi dacă 5ei #nceta să $ai #ncerci să c"ntr"le&irealitatea #n care te afli $irac"lele 5"r #nfl"ri #n urul tău iar tu#ţi 5ei regăsi %ucuria şi li%ertatea)

X X X

Mţi s"licit părerea #n legătură cu capit"lul pe care t"c$ai l-ai cititW Vi&itea&ă site-ul111*hooponopono1ay*"o6 theeasiest1ayto#ive 6 şi pune aici#ntre%ările care te pre"cupă sau spune-ţi "pinia sinceră)

'ă p"ţi găsi de ase$enea pe Face%"" la adresa:)Face%"" )c"$'a%el(at&"abel Kat(












Ca*itolul =

Totul "ncepe de la un simplu gând

N"i creă$ cu aut"rul gCnduril"r n"astre) Ni$ic nu p"ateeista şi nu p"ate de5eni $anifest dacă nu a eistat $ai #ntCi det"ate su% f"r$a unui gCnd) De pildă cine5a a tre%uit să segCndească la această carte #nainte ca ea s-a eiste iar altcine5a atre%uit să se gCndească la $ersul pe ună #nainte ca acest lucrusă de5ină p"si%il) @rice lucru care eistă #n lu$ea $aterială a

#nceput su% f"r$a unui gCnd)Cndurile sunt etre$ de puternice şi din păcate de cele

$ai $ulte "ri sunt trecute prin filtrul c"n5ingeril"r e$"ţiil"r şiataşa$entel"r n"astre) Este apr"ape i$p"si%il să gCndi$ li%er#n afara prec"ncepţiil"r #nclinaţiil"r te$eril"r şi udecăţil"r n"astre critice) !"ate gCndurile n"astre au la %a&ă a$intirile sau

pr"gra$ările n"astre) u$ a #nceput acest pr"cesGAtunci cCnd era$ c"pii n"i a$ 5ă&ut şi a$ au&it $ulte

lucruri) A$ ascultat ce ne-au spus ceilalţi "a$eni şi a$ luatdeci&iile n"astre ţinCnd c"nt de aceste eperienţe)

a un $"$ent dat a$ #nceput să crede$ că realitateaeistă #ntr-un anu$it fel şi astfel a$ $"delat-" prin gCndurilen"astre) !reptat a$ de5enit capti5i #n acest ciclu al repr"ducerii

c"nstante a c"n5ingeril"r n"astre) Aşa cu$ pr"%a%il ai g*icitacest pr"ces c"nduce ine5ita%il la f"arte $ultă c"nfu&ie şi lanefericire)

N"i sunte$ etre$ de ataşaţi de "piniile n"astre dar nusunte$ c"nştienţi de $ili"anele de c"n5ingeri #n care a$ aunssă crede$ din care f"arte $ulte sunt c"nflictuale) Mn plus $aia5e$ şi nu$er"ase a$intiri din trecut care "acă un r"l etre$de i$p"rtant #n deci&iile pe care le luă$ şi i$plicit #n ceea ceatrage$ #n 5iaţa n"astră)



/ingura $"dalitate cu ade5ărat sigură de a ne crearealitatea este inspiraţia dar pentru ca gCndurile n"astre să fieinspirate ;adică perfecte şi netrecute prin filtrul preudecăţil"r n"astre< n"i tre%uie să ne află$ #n punctul &er")

Mn acest sc"p tre%uie să ne retrage$ c"nştiinţa #n Vidul,eatific din care a$ pr"5enit) Mn această stare de 5id nu eistăgCnduri critice şi acu&aţii) N"i de5eni$ astfel un canal desc*is şicele $ai ui$it"are lucruri #ncep să se petreacă) Inspiraţia aducecu sine idei şi inf"r$aţii n"i) Pers"ana care a in5entat Internetula declarat că nu ştie de unde i-a 5enit această inspiraţie) Ea a

c"%"rCt pur şi si$plu asupra lui) @rice "$ care aunge #n punctul &er" se desc*ide #n faţa acestui flu) El #i per$iteInspiraţiei să #l călău&ească şi să se re5erse asupra lui) Mn $intealui se nasc idei n"i iar el se si$te călău&it şi pr"teat) !"tulde5ine p"si%il #n această stare inclusi5 $irac"lele)

P"ate că te #ntre%i: KDe unde p"t şti dacă $ă aflu sau nu#n punctul &er"GL De $ulte "ri nu 5ei fi sigur dacă ceea cegCndeşti se naşte din a$intirile tale sau de pe ni5elul Inspiraţiei)/arcina ta este să c"ntinui să te purifici ;să te detaşe&i<a$plificCndu-ţi astfel şansele de a-ţi etrage ideile de pe ni5elulInspiraţiei) Purifică-te cCt p"ţi de $ult) u siguranţă 5eic"ntinua să te angae&i #n diferite acţiuni şi să te ataşe&i dediferite situaţii) Aşa pr"cedea&ă $area $a"ritate a "a$enil"r)

Nu c"ntea&ă1 c"ntinuă să te purifici căci sc"pul supre$ este săfii cCt $ai desc*is p"si%il şi să ai acces la Inspiraţie #n fiecareclipă) Mn acest fel p"rţile ţi se 5"r desc*ide #n faţă iar "p"rtunităţile cele $ai $inunate se 5"r i5i #n faţa ta) Dacă 5ei fi

prea "cupat cu griile gCndurile reacţiile şi la$entările tale nute 5ei putea integra #n acest flu şi 5ei rata aceste "p"rtunităţiS

D"resc aşadar să repet: tu iei deci&ii 2 de "re pe &i) Dacă5ei #nţelege acest lucru tu #ţi 5ei putea c"ntinua 5iaţa $ergCnd

pe Cea 5ai 7oară Ca#e 4 titlul pri$ei $ele cărţi) Dacă eşti



dispus să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitateaasupra deci&iil"r tale te 5ei putea eli%eraS





de5enit etre$ de i$p"rtant pentru n"i iar n"i a$ #n5ăţat săcăută$ #n per$anenţă apr"%area l"r) A$ de5enit astfel 5erita%ili$aeştri #n c"$pararea n"astră cu ceilalţi "a$eni şi #n căutarea

perfecţiunii ţinCnd c"nt de diferiţi para$etri eteri"ri pe care nu#i putea$ c"ntr"la) După ce a$ #n5ăţat t"ate aceste lecţii a$#nceput să ne si$ţi$ nefericiţi #n cea $ai $are parte a ti$pului)

Dat fiind că acest pr"ces de educaţie negati5ă a duratf"arte $ulţi ani la rCnd nu este f"arte uş"r să re5eni$ la aceastare de graţie care ne este inerentă şi pe care " cun"ştea$ cCndera$ c"pii) Mn acest sc"p tre%uie să lucră$ f"arte $ult cu n"i

#nşine eli%erCndu-ne #ncetul cu #ncetul de t"ate a$intirilen"astre #nde"se%i de cele care #ncearcă să ne c"n5ingă că n"işti$ $ai %ine)

Mţi rea$intesc #n această direcţie că intelectul nu a f"stcreat pentru a cun"aşte ci pentru a alege) Indiferent dacăreali&e&i sau nu tu faci clipă de clipă " alegere) Indiferent cCtedipl"$e sau cCţi %ani ai "ri din ce fel de fa$ilie pr"5ii tu nuştii a%s"lut ni$ic iar atCt ti$p cCt nu 5ei #nţelege acest lucru nu5ei a5ea nici" şansă de succes) Pentru a te #nt"arce la starea degraţie tre%uie să renunţi la ar"ganţă şi să te s$ereşti) Pentruf"arte $ulţi "a$eni acest lucru #nsea$nă să renunţe lanu$er"asele cun"ştinţe acu$ulate de-a lungul 5re$ii inclusi5

prin educaţia uni5ersitară căci n"i nu ne pute$ red"%Cndi starea

de puritate a ini$ii decCt dacă ne şterge$ a$intirile dinsu%c"nştient inclusi5 cele $ai 5ec*i #ntre t"ate)Este interesant că n"i ne si$ţi$ superi"ri unui scaun de

pildă deşi singura diferenţă #ntre n"i şi acesta este că n"idispune$ de un li%er ar%itru iar scaunul nu) Aceasta este #nsăsingura diferenţă reală #ntre n"i şi scaunul pe care stă$)Alt$interi scaunul ştie f"arte %ine cine este #n ti$p ce n"i nuşti$) El nu se #nd"ieşte nici"dată de sine şi nu #şi pune nici"dată#ntre%ări de genul: K@are sunt un scaun sau " canapeaG /unt



c"nfecţi"nat din le$n sau din "ţel in"ida%ilGL /caunul ştiecine este #n ti$p ce n"i nu a5e$ *a%ar cine sunte$)

N"i a5e$ trei aspecte: $intea c"nştientă ;intelectul sauaspectul $atern< $intea su%c"nştientă ;c"pilul interi"r< şi$intea suprac"nştientă ;aspectul patern<) Relaţia pe care " a5e$cu c"pilul n"stru interi"r este cea $ai i$p"rtantă #n această5iaţă căci acesta deţine t"ate a$intirile n"astre şi per$itec"neiunea cu $intea suprac"nştientă atunci cCnd practică$te*nica de purificare ;3"H"p"n"p"n"<) 'intea suprac"nştientăeste acel aspect al fiinţei n"astre care este perfect şi ştie eact

cine sunte$) Ea este c"nectată cu #ntregul "s$"s şi cuDi5initatea sau reat"rul n"stru)

Pentru a rede5eni precu$ c"piii n"i tre%uie să ne purifică$ #ndelung dar această călăt"rie $erită ef"rtul in5estitcăci c"nduce la tre&ire iar accesul la " cun"aştere de tipsuperi"r ne per$ite să face$ alegeri $ai %une) Astfel n"i pute$"pta pentru a ne detaşa de trecut pentru a ne rec"necta cu#nţelepciunea n"astră şi pentru a a5ea din n"u #ncredere #n 5"ceaini$ii n"astre)

Ini$a nu $inte nici"dată) Ea #ţi spune #nt"tdeauna ceanu$e ţi se p"tri5eşte) De aceea nu ar tre%ui să faci nici"datăce5a dacă ini$a #ţi spune intuiti5 că lucrul respecti5 nu estec"rect sau p"tri5it pentru tine) "nsultă-ţi #nt"tdeauna ini$a

#nainte de a lua deci&ii şi #nainte de a trece la fapte) Rede5in" unc"pil al lui Du$ne&eu) Mnt"arce-te la acea stare de c"nştiinţă #ncare ştii ceea ce tre%uie să ştii) De pildă #n care ştii că nu tre%uiesă #ţi faci nici"dată grii căci nu eşti nici"dată singur) Ai#ncredere #n #nţelepciunea ini$ii tale şi rede5in" c"pilul #nţeleptcare ai f"st cCnd5a şi care repre&intă #nsăşi esenţa ta)



Ca*itolul ?

!ertarea

Ni$ic nu p"ate 5indeca $ai %ine sufletul nu p"atedesc*ide $ai $ulte uşi şi nu p"ate c"nduce la " creştere $aiaccelerată ca iertarea) Deşi une"ri ne 5ine greu să iertă$ade5ărul este că n"i ne-a$ născut cu această calitate) Din

păcate atunci cCnd a$ crescut n"i a$ f"st pr"gra$aţi şi#n5ăţaţi să nu $ai iertă$ cu atCta uşurinţă) /tudia&ă-i pe c"pii şi

"%ser5ă cCt de uş"r renunţă ei la ranc*iună şi la resenti$ente)Iertarea #ncepe #nt"tdeauna cu iertarea de sine căci este

a%s"lut necesar să ne acceptă$ şi să ne iu%i$ eact aşa cu$sunte$) Indiferent ce a$ făcut sau nu a$ făcut ce a$ spus saunu a$ spus 4 n"i nu a$ deţinut un c"ntr"l real asupra cu5intel"r şi faptel"r n"astre căci nu ştia$ ce făcea$) De aceea n"itre%uie să #n5ăţă$ să ne trată$ pe n"i #nşine cu c"$pasiune şicu %unătate) Dacă nu ne pute$ ierta iu%i şi accepta pe n"i#nşine cu$ ne-a$ putea aştepta să " facă alţiiG

@ri de cCte "ri te si$ţi supărat pe tine #nsuţi nu sinele tăureal este cel supărat) !u nu faci decCt să reacţi"ne&i ţinCnd c"ntde a$intirile tale care te c"ntr"lea&ă fără ca tu să ştii) a fel se

petrec lucrurile atunci cCnd eşti supărat pe " altă pers"ană)

Disc"nf"rtul pe care #l si$ţi nu are ni$ic de-a face cu pers"ana#n cau&ă ci depinde #ntru t"tul de a$intirile tale rulate de $inteata su%c"nştientă) Nu este 5"r%a de ce ţi-a făcut pers"ana #ncau&ă ci de $aniera #n care reacţi"ne&i la gestul respecti5) Dacăstai să te gCndeşti nu t"ată lu$ea reacţi"nea&ă la fel ca tine #nfaţa situaţiil"r sau a cel"rlalţi "a$eni) !"tul depinde deKpercepţiileL tale care sunt c"ntr"late de a$intirile taleS Dupăcu$ 5e&i ne #nt"arce$ de fiecare dată la aceste a$intirisu%c"nştiente) Este f"arte i$p"rtant să #nţelegi că şi ceilalţi



"a$eni fac ceea ce fac din cau&ă că sunt $anipulaţi şi c"ntr"laţide pr"priile l"r a$intiri)

/ingura ta resp"nsa%ilitate şi unicul lucru pe care p"ţi să#l faci cu ade5ărat este să te detaşe&i de aceste a$intiri) @ricCtde $ult ai 5"r%i şi ai #ncerca să #i c"n5ingi pe ceilalţi dedreptatea ta #n realitate tu nu p"ţi sc*i$%a $are lucru dinrealitatea eteri"ară) Mn această direcţie d"resc să-ţi rea$intesccă atunci cCnd refu&i să ierţi pe altcine5a tu nu " răneşti pe

pers"ana #n cau&ă ci nu$ai pe tine) De aceea dacă d"reşti să teeli%ere&i iartă şi detaşea&ă-te) /pune-i pers"anei #n cau&ă:

K'ulţu$escL ;#n ini$a ta< căci ea nu a apărut #n 5iaţa ta decCt pentru a-ţi "feri " dată #n plus prileul de a practica purificarea şidetaşarea) Nu ai au&it nici"dată cele%ra &icăt"are: Kucrul căruia#i "pui re&istenţă persistăLG Este f"arte ade5ărat) Atunci cCnd tedetaşe&i de altcine5a pers"ana respecti5ă se detaşea&ă la rCndulei de tine căci tang"ul nu p"ate fi practicat decCt #n d"i)

Indiferent ce se #ntC$plă #n 5iaţa ta tu eşti resp"nsa%il #n pr"p"rţie de sută la sută) e5a din interi"rul tău a atrasrespecti5a situaţie) *iar dacă #ţi 5ine greu să cre&i tu atragi#nt"tdeauna situaţiile sau pers"anele din 5iaţa ta iar acestea tetratea&ă eact aşa cu$ te trate&i tu #nsuţi) Din păcate n"i nu a$f"st #n5ăţaţi să ne iertă$ să ne iu%i$ şi să fi$ %uni cu n"i#nşine dar atunci cCnd face$ acest lucru n"i atrage$ aut"$at

#n 5iaţa n"astră alte pers"ane care ne iu%esc)Pr"%a%il că dacă ai f"st 5i"lat sau a%u&at #ntr-" altă$anieră atr"ce rCndurile de $ai sus ţi se par re5"ltăt"are) 'aigCndeşte-te #nsă) P"ate că eşti un suflet a5ansat care a ales sătrăiască această eperienţă) P"ate că ţi-ai plătit " dat"rie $ai5ec*e pe care nu ştiai că " ai) Indiferent care a f"st cau&a dacăd"reşti ca pe 5iit"r să depăşeşti astfel de "%stac"le şi să teeli%ere&i c"$plet 5a tre%ui să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută lasută resp"nsa%ilitatea pentru t"t ce ţi s-a #ntC$plat şi să accepţi



ideea că #n "rice situaţie eistă " %inecu5Cntare c*iar dacă nu " p"ţi #nţelege #ncă)

Eistă f"arte $ulte fe$ei care au f"st cCnd5a K5icti$eLa%u&ate şi care au de5enit #ntre ti$p 5"r%it"are şi antrepren"arede $are succes care #i $"ti5ea&ă pe ceilalţi "a$eni) u5inteleşi acti5ităţile l"r inspirate #i sc*i$%ă cu ade5ărat pe "a$eni)u$ este p"si%ilG Este p"si%il nu$ai pentru că ele s-au decis sănu $ai dea 5ina pe altcine5a şi să nu se $ai c"nsidere 5icti$e)Eperienţa prin care au trecut cCnd5a le-a autat să #n5eţeanu$ite lecţii şi să crească) Du$ne&eu nu ne dă nici"dată $ai

$ult decCt pute$ duce) Dacă 5ei c"ntinua să te c"nsideri "5icti$ă nu 5ei putea cun"aşte nici"dată succesul #n 5iaţă)

Du$ne&eu este #nt"tdeauna alături de tine gata să te auteşi să te susţină cu singura c"ndiţie să #i ceri acest lucru) Reţine:Du$ne&eu te-a #n&estrat cu un li%er ar%itru) De aceea tre%uie să#i ceri aut"rul) u alte cu5inte tre%uie să #i ac"r&i per$isiuneade a te auta) !u eşti #nt"tdeauna li%er să alegi) Dacă te si$ţi"%"sit frustrat sau lipsit de speranţă depinde nu$ai de tine săsc*i$%i această situaţie) Pers"nal nu p"t decCt să sper că 5eialege sc*i$%area iertarea şi eli%erarea) Reţine: nu tre%uieneapărat să #i spui pers"anei pe care ai f"st supărat că ai iertat-")Iertarea este un dar pentru tine) Dacă d"reşti să eperi$ente&iade5ăratele $irac"le ale iertării t"t ce tre%uie să faci este să

ierţi #n ini$a ta şi să te detaşe&i)





pentru care rată$ nu$er"ase "p"rtunităţi #ntrucCt crede$"r%eşte #n ceea ce ne arată sau ne spun filtrele n"astre) u altecu5inte n"i trăi$ #ntr-" lu$e pe care " creă$ n"i #nşine

p"rnind de la a$intirile şi de la c"n5ingerile n"astre) .ni5ersulse află #ntr-" c"ntinuă transf"r$are dar n"i ră$Cne$ cant"naţi#n c"n5ingerile pentru care a$ "ptat cCnd5a) Pr"%le$a este cădin cau&a legii atracţiei #n 5iaţa n"astră apar pers"ane şi situaţiicare ne c"nfir$ă #n per$anenţă c"n5ingerile $"ti5 pentru careră$Cne$ #n c"ntinuare 5icti$ele circu$stanţel"r eteri"are) Mnacest fel sunte$ prinşi #ntr-un cerc 5ici"s din care ne este

i$p"si%il să scăpă$) Al%ert Einstein a spus cCnd5a: KNe%uniac"nstă #n a repeta aceleaşi lucruri la infinit aşteptCndu-te #nsă să"%ţii re&ultate diferiteL)

.nica n"astră sarcină este aceea de a ne detaşa şi de a nedesc*ide astfel #ncCt să pute$ pri$i) Este ca şi cu$ ne-a$#nt"arce #n c"pilărie) Mţi $ai a$inteşti de această peri"adă din5iaţa ta cCnd erai #nt"tdeauna d"rnic să te "ci să 5ise&i şi sărC&iG .ită-te cu atenţie la c"pii) Atunci cCnd ce5a #i deranea&ăaceştia se supără la fel ca adulţii 4 căci acest lucru este etre$de greu de e5itat 4 dar spre de"se%ire de adulţi ei re5in f"arterapid la starea l"r de spirit "%işnuită şi re#ncep să se "ace să5ise&e şi să rCdă) "piii trăiesc #nt"tdeauna clipa) Ei nu segCndesc prea $ult la trecut şi nu-şi fac grii legate de 5iit"r) Mn

$"d e5ident acesta este secretul) N"i tre%uie să renunţă$ laacele pr"gra$e su%c"nştiente care ne spun la ce tre%uie să neaşteptă$ şi tre%uie să ne ucă$ la fel ca şi c"piii fără săinsistă$ prea $ult asupra a$intiril"r n"astre şi fără să nef"cali&ă$ asupra un"r aşteptări prec"ncepute)

Dacă eşti dispus să te desc*i&i să de5ii flei%il şi sărenunţi la ceea ce cre&i tu că este %ine pentru tine 5ei desc"peri#n urul tău un #ntreg uni5ers pe care pCnă acu$ nu l-ai %ăgat #nsea$ă căci te-ai aşteptat #nt"tdeauna la anu$ite re&ultate



nea5Cnd "c*i pentru altele) Aşteptările se nasc din ataşa$entelen"astre faţă de anu$ite lucruri pers"ane şi l"curi) Prininter$ediul l"r n"i ne creă$ pr"pria n"astră #nc*is"are şide5eni$ pr"priii n"ştri scla5i)

Eli%erea&ă-te) Renunţă la ataşa$entele tale şi laaşteptările de a "%ţine anu$ite re&ultate) Acceptă lucrurile aşacu$ sunt şi cu$ #ţi apar #n faţă) /ecretul c"nstă #n a fi li%er iar acest lucru #nsea$nă să nu ai ne5"ie de ni$ic şi de ni$eni)P"rneşte de la pre$isa că .ni5ersul este perfect şi este eact aşacu$ tre%uie să fie) /ingura $anieră prin care p"ţi face acest

lucru c"nstă #n a fi pre&ent şi a "%ser5a 5iaţa cu curi"&itateaunui c"pil $ic fără udecăţi critice şi fără "pinii su%iecti5e)Dacă 5ei #n5ăţa să trăieşti clipa pre&entă şi să "%ser5i realitateafără preudecăţi 5ei de5eni incredi%il de fericit iar aceastăfericire nu 5a depinde de #$plinirea anu$it"r aşteptări) Veicurge la unis"n cu rCul 5ieţii 5ei de5eni una cu el şi 5ei trăi cele$ai $agice sincr"nicităţi care 5"r face ca #n urul tău să se

petreacă lucruri incredi%ile)u pri$a "ca&ie #n care 5ei trăi " situaţie neaşteptată

respiră pr"fund şi pri5eşte #n interi"rul tău) Cnd lucrurile nu sederulea&ă aşa cu$ #ţi d"reşti "%ser5ă-le fără a te angrena #n eleşi c"nştienti&ea&ă faptul că unica l"r putere asupra ta estedina$i&ată de a$intirile şi de c"n5ingerile tale) Dacă 5ei

renunţa la aşteptările tale 5ei desc"peri pacea interi"ară pe careţi-" d"reşti şi 5ei c"nstata că aceasta transcende #nţelegerearaţi"nală) Mn acest fel fericirea ta nu 5a $ai depinde de#$plinirea aşteptăril"r tale)



Ca*itolul 32 Detaşarea

e se #ntC$plă atunci cCnd ne detaşă$G Răspunsul estesi$plu: n"i #i per$ite$ acelei părţi din fiinţa n"astră care ştie$ai %ine să ne re&"l5e t"ate pr"%le$ele) Du$ne&eu ne-a#n&estrat cu un li%er ar%itru şi ne #ngăduie să "ptă$ #ntre a$erge pe calea ui sau pe calea aleasă de n"i)

Cum ne *utem )nsă deta%aEistă nu$er"ase instru$ente care c"nduc la detaşare

dar indiferent pe care #l f"l"si$ ceea ce c"ntea&ă este să neasu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sură resp"nsa%ilitatea şi săspune$: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru că a$ creat sau

pentru că a$ atras această situaţieL) Atunci cCnd ne decide$ săne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută această resp"nsa%ilitateşi să ne purifică$ $intea su%c"nştientă 'ana sau EnergiaDi5ină c"%"ară i$ediat asupra n"astră şi ne şterge a$intirilecare au atras situaţia cu care ne c"nfruntă$)

e a$intiri sunt şterseG Nu pute$ şti şi nici nu estenecesar) Răspunsul la această #ntre%are pur şi si$plu nuc"ntea&ă pentru n"i) Partea superi"ară a c"nştiinţei n"astre ştie#nt"tdeauna la ce a$intiri sunte$ pregătiţi să renunţă$)

P"ate că te #ntre%i cine eecută acest pr"ces de ştergere)

Ei %ine #n niciun ca& nu este 5"r%a de $intea c"nştientă)Aceasta nu face decCt să #şi dea per$isiunea) Mn esenţă pr"cesuleste si$ilar celui prin care descărcă$ un pr"gra$ pecalculat"rul n"stru sau prin care face$ clic pe " ic"niţă de pedest"p) Nu este necesar să #nţelege$ #n detaliu ce se #ntC$plădupă aceea) !"t ce tre%uie să face$ n"i este să dă$ clic) a felse petrec lucrurile şi #n ca&ul purificării spirituale) N"i dă$ clic

pe " ic"niţă ;de pildă spunCnd K$ulţu$escL< iar parteasuperi"ară a c"nştiinţei n"astre se "cupă de restul)



.ne"ri crede$ că ne purifică$ $intea su%c"nştientă deanu$ite a$intiri şi pr"gra$e legate de " anu$ită situaţie sau de" anu$ită pers"ană) *iar dacă acestea au declanşat #ntr-ade5ăr

pr"cesul de purificare n"i nu şti$ ce a$intiri şi ce pr"gra$esunt şterse de fapt şi nu este necesar să cun"aşte$ cu$funcţi"nea&ă pr"cesul)

N"i sunte$ perfecţi dar a$intirile n"astre sunti$perfecte) !"t ce se #ntC$plă #n 5iaţa n"astră repre&intă ""p"rtunitate de a ne detaşa de a renunţa de a ne eli%era şi de aşterge anu$ite a$intiri şi pr"gra$e derulate frec5ent de $intea

n"astră su%c"nştientă astfel #ncCt să ne pute$ eperi$enta dinn"u perfecţiunea fără a $ai fi c"ntr"laţi de trecutul n"stru) N"inu pute$ face acest lucru decCt atunci cCnd ne pune$ la unis"ncu perfecţiunea .ni5ersului)

Aşadar pr"cesul de detaşare sau de eli%erare #nsea$nă să#nţelege$ că ne află$ aici pentru a afla cine sunte$ cu ade5ăratşi pentru a rede5eni li%eri) N"i nu ne află$ aici pentru a face

%ani pentru a ne cu$păra case şi $aşini sau pentru a a5ea relaţii perfecte) Este p"si%il să ne %ucură$ inclusi5 de aceste lucruri;fapt care de5ine infinit $ai uş"r atunci cCnd ne detaşă$< dar ade5ărata $enire a 5ieţii este "%ţinerea desă5Crşirii #n pr"cesuldetaşării şi #n eli%erarea de 5ec*ile c"n5ingeri prec"ncepţii şite$eri) Ilu$inarea nu este altce5a decCt reali&area faptului că

fericirea pe care " căută$ nu depinde de ceea ce a5e$ sau deceea ce ne d"ri$) Prin eli%erarea de ataşa$entele n"astre n"i pute$ de5eni fericiţi şi #$păcaţi c*iar aici şi acu$)

Atunci! de ce este atât de 8reu să ne deta%ămEste dificil de"arece n"i nu şti$ cine sunte$ #n realitate)

N"i crede$ că fericirea n"astră depinde de anu$ite p"sesiunide atragerea anu$it"r "a$eni #n 5iaţa n"astră şi de "%ţinereaunui anu$it statut s"cial) Această c"n5ingere de5ine atCt de#nrădăcinată #n $intea n"astră su%c"nştientă #ncCt aunge$ să "



c"nsideră$ reală) De aceea nu $ai d"ri$ să renunţă$ la ea şisă ne tre&i$) Preferă$ $ai degra%ă să suferi$ decCt să a5e$#ncredere #n necun"scut)

Mn $"d parad"al eperienţa de 5iaţă $-a #n5ăţat căatunci cCnd te detaşe&i de ceea ce #ţi d"reşti pri$eşti $ult $ai$ult decCt ai 5isat 5re"dată) Nu spun că pr"cesul este uş"r dar te asigur că el funcţi"nea&ă) Ai #ncredere şi detaşea&ă-te iar $irac"lele 5"r #nfl"ri #n 5iaţa ta) /i$plul fapt că ai reuşit să tedetaşe&i de " situaţie dificilă repre&intă " răsplată #n sine)!re&eşte-te la realitate şi reali&ea&ă faptul că p"ţi fi fericit nu$ai

cu tine #nsuţiS Fericirea ta nu depinde de ni$eni şi de ni$icaltce5a)

Mntreaga lu$e funcţi"nea&ă pe %a&ă de inf"r$aţii inclusi5n"i) @ $are parte din aceste inf"r$aţii se derulea&ă su% f"r$ăde a$intiri din $intea n"astră c"nştientă şi din ceasu%c"nştientă iar de cele $ai $ulte "ri n"i nici $ăcar nusunte$ c"nştienţi de ele) /ingura $anieră de a te eli%era şi de adesc"peri %ucuria şi pacea pe care ţi le d"reşti c"nstă #nrenunţarea la aceste inf"r$aţii per$iţCndu-i astfel Inspiraţiei;inf"r$aţia perfectă< să preia c"ntr"lul asupra ta şi să te"riente&e #n direcţia cea $ai p"tri5ită pentru tine)

Reali&ea&ă faptul că pr"gra$ele tale ;alcătuite dininf"r$aţii< te c"ntr"lea&ă şi că nu te 5ei putea eli%era de

c"ntr"lul l"r decCt prin renunţarea la ele) Nu$ai atunci te 5eiafla #n l"cul p"tri5it la $"$entul p"tri5it)



Ca*itolul 33

#udecăţile critice

Nu ţi s-a #ntC$plat nici"dată să intri #ntr-" #ncăpere şi să5e&i " pers"ană pe care nu " cun"şti dar să ai " reacţie f"arte

puternică şi să #ţi spui #n sinea ta: KMn niciun ca& nu a$ de gCndsă $ă aşe& lCngă acea pers"anăLG el $ai pr"%a%il aceastăreacţie are la %a&ă " a$intire din trecut care este derulată de$intea ta su%c"nştientă) u alte cu5inte tu e$iţi " udecată

critică %a&ată eclusi5 pe " a$intire din trecut) Alt$interi nu ainiciun indiciu legat de ceea ce se #ntC$plă de fapt)

'aestrul $eu dr) I*aleaalU $i-a spus "dată că a 5ă&utun cuplu de tineri sărutCndu-se şi #$%răţişCndu-se #n ti$p cec"piii l"r interi"ri se certau şi erau #n de&ac"rd unul cu celălalt)

N"i pute$ c"$unica #n $aniere şi pe ni5ele diferite cu aceiaşi"a$eni fără $ăcar să ne dă$ sea$a de acest lucru) De aceeanu este neapărat necesar să c"$unică$ 5er%al cu cine5a pentrua sc*i$%a " relaţie căci atunci cCnd ne şterge$ a$intirile

pers"nale şi ne eli%eră$ de ele ceea ce se şterge #n n"i se ştergeinclusi5 #n celelalte pers"ane i$plicate)

Din păcate cel $ai adesea n"i pri5i$ e5eni$entele şi pers"anele din 5iaţa n"astră prin filtrul a$intiril"r n"astre şi ne

KgCndi$L că şti$ ce se #ntC$plă) Petrece$ ap"i f"arte $ult ti$psuferind din cau&a felului #n care interpretă$ realitatea) De$ulte "ri preferă$ să a5e$ dreptate şi nu să fi$ fericiţi şi#$păcaţi) Dacă d"ri$ să ne eli%eră$ 5a tre%ui să renunţă$ laideile n"astre prec"ncepute care dist"rsi"nea&ă felul #n care

percepe$ realitatea #nc"nurăt"are şi să 5ede$ lucrurile aşacu$ sunt respecti5 aşa cu$ le 5ede Du$ne&eu) Realitatea nueste nici"dată %ună sau rea c"rectă sau inc"rectă) Ea este pur şisi$plu) N"i sunte$ cei care #i pune$ etic*ete)



Atunci cCnd pri$i$ un c"$pli$ent de genul: K!e pricepiatCt de %ine la acest lucruL sau KEşti fru$"asăL depinde de n"idacă #l acceptă$ sau #l respinge$) De $ulte "ri n"i nu crede$#n ceea ce ni se spune) Ne $ini$ali&ă$ singuri spunCndu-ne:K@ricine p"ate face acest lucruL) .ne"ri " 5"ce din $inte nespune: K@ dacă $i-ar cun"aşte şi cealaltă faţă nu ar $ai crededel"c că sunt gr"&a5L) Alte"ri de5eni$ ataşaţi de pers"ana carene c"$pli$entea&ă căci c"$pli$entele sale ne fac să ne si$ţi$$ai %ine #n pielea n"astră şi aunge$ astfel să a5e$ Kne5"ieL de

pers"ana respecti5ă pentru a ne si$ţi %ine) Dacă această

pers"ană ne spune pe neaşteptate ce5a negati5 ni se pare că#ntregul cer a picat asupra n"astră) u alte cu5inte n"i ac"rdă$" se$nificaţie dispr"p"rţi"nat de $are udecăţil"r n"astrecritice dar şi cel"r ale alt"r "a$eni)

Mn realitate aceste udecăţi critice nu sunt altce5a decCtsi$ple inf"r$aţii pe un $"nit"r care apar #n 5iaţa n"astră cuunicul sc"p de a ne "feri şansa unei n"i purificări) u altecu5inte sunt inf"r$aţii care tre%uie şterse) Aceste e5eni$entene "feră "p"rtunitatea de a spune: KM$i pare rău1 te r"g să $ăierţi pentru că a$ creat sau pentru că a$ atras această situaţieL)/arcina n"astră este cCt se p"ate de si$plă: t"t ce tre%uie săface$ este să apăsă$ tasta Delete ;de ştergere<S Nu are niciunr"st să 5"r%i$ atCt de $ult despre datele care ne apar pe

$"nit"r) Mn acest fel nu face$ decCt să pierde$ un ti$p preţi"s)'"nit"rul nu se p"ate sc*i$%a dar n"i ne pute$ detaşa derespecti5ele date ;le pute$ şterge<)

"nştienti&ea&ă faptul că aceste pr"gra$e se derulea&ă t"tti$pul inclusi5 #n peri"adele #n care pare că nu se #ntC$plăni$ic i$p"rtant) De aceea fii 5igilent şi nu #nceta nici" clipă

pr"cesul de detaşare)Mn c"nclu&ie "ri de cCte "ri inter5ine ce5a #n 5iaţa ta

pri5eşte #n interi"rul tău nu #n afara taS Nu eistă ni$eni #n





Ca*itolul 31

Călăreşte un singur cal

Pri$a carte de $etafi&ică pe care a$ citit-" a f"st scrisăde " aut"are 5ene&uelană care afir$a #n ea: K'ulţi pr"feţi 5"r 5eni dar #i 5eţi recun"aşte după r"adele l"rL) Mn altă partespunea: KIndiferent cine predă sau 5"r%eşte tre%uie să pri5eştidinc"l" de pers"ana saL)

Despre acest lucru d"resc să 5"r%esc şi eu: este f"arte

i$p"rtant să te f"cali&e&i asupra $esaului nu asupra$esagerului) .r$ea&ă-ţi #nt"tdeauna ini$a şi indiferent cineeste cel care #ţi pre&intă respecti5ele inf"r$aţii faMN!@!DEA.NA nu$ai ce ţi se pare c"rect #n ini$a ta şi e5ităceea ce nu ţi se pare astfel)

Este f"arte i$p"rtant să călăreşti #nt"tdeauna un singur cal dacă d"reşti să "%ţii $ai rapid re&ultatele d"rite) 'intea tasu%c"nştientă sau c"pilul tău interi"r ;.ni*ipili după cu$nu$i$ n"i acest aspect #n siste$ul 3"H"p"n"p"n"< p"atereali&a pr"cesul de purificare fără c"ncursul $inţii c"nştiente lafel cu$ super5i&ea&ă respiraţia ta dar nu 5a face acest lucrudacă sari de la " #n5ăţătură spirituală la alta sau dacă practici$ai $ulte te*nici di5ergente #n acelaşi ti$p) De ceG De"arece

c"pilul tău interi"r de5ine c"nfu& iar cCnd se c"nfruntă cu " pr"%le$ă nu $ai ştie ce să facă 4 ce te*nică să aplice #n ca&ul defaţă) u alte cu5inte atunci cCnd sari de pe un cal pe altul turişti să rate&i nu$er"ase "p"rtunităţi ecelente de purificare)

Nu este del"c uş"r să aplică$ #n per$anenţă acest pr"cesde purificare căci n"i sunte$ dependenţi de gCndirea şi de

Epresie a$ericană $ai $ult sau $ai puţin ec*i5alentă cu epresiar"$Cnească: Ka nu sta cu fundul #n d"uă luntriL ;n)tr)<



reacţiile n"astre) Acest lucru ec*i5alea&ă cu a spune că sunte$ad"r$iţi sau pe pil"t aut"$at) ele care acţi"nea&ă şi facalegerile #n l"cul n"stru sunt a$intirile şi pr"gra$ele n"astre)Dacă d"ri$ să "ptă$ pentru purificare ;detaşare sau eli$inare<n"i tre%uie să de5eni$ c"nştienţi şi să #ncetă$ să $aireacţi"nă$ la e5eni$entele eteri"are #n funcţie de pr"gra$elen"astre su%c"nştiente) "pilul n"stru interi"r p"ate face aut"$ataceastă purificare dar nu$ai dacă 5ede că sunte$ angaaţi

plenar şi că ne li$ită$ să călări$ un singur cal 4 #n ca&ul defaţă practica KpurificăriiL)

Reţine: c"pilul tău interi"r te pri5eşte #n per$anenţă) Elnu #ţi ascultă atCt de $ult gCndurile cCt #ţi c"nte$plă acţiunile)De aceea indiferent cCt de $ulte afir$aţii şi 5i&uali&ări p"&iti5e

practici c"pilul tău interi"r ;acea parte a fiinţei tale care$anifestă realitatea #n 5iaţa ta< nu 5a putea să atragă ceea ce ţise p"tri5eşte cel $ai %ine pentru si$plul $"ti5 că #i %l"c*e&isingur calea prin acţiunile tale *a"tice) @ricCt de p"&iti5 aigCndi $intea ta raţi"nală nu p"ate gesti"na decCt = %iţi deinf"r$aţii pe secundă pe care #i percepi #n $"d c"nştient< #nti$p ce #n fundal se derulea&ă alte $ili"ane de %iţi deinf"r$aţii pe care #i derulea&ă $intea ta su%c"nştientă şi carerepetă pr"gra$e de genul: KNu sunt suficient de %un) !re%uie să$uncesc din greu pentru a-$i cCştiga traiul) ,anii sunt un lucru

$urdarL etc) etc) Mn $"d n"r$al n"i nu sunte$ c"nştienţi deaceste gCnduri dar c"pilul n"stru interi"r ;$intea n"astrăsu%c"nştientă< este cel care st"c*ea&ă cele $ili"ane de %iţi şiel ştie perfect unde sunt descărcaţi aceştiaSS Acesta este unul din$"ti5ele pentru care c"pilul tău interi"r p"ate de5eni cel $ai

%un t"5arăş al tău)Afir$aţiile şi 5i&uali&ările sunt utile dar sunt nişte

te*nici de grădiniţă) Dacă te tre&eşti la realitate şi dacă reali&e&icu ade5ărat puterea gCnduril"r tale $erită să c"ntinui aceste



te*nici dar dacă si$ţi că te #n5Crţi #n cerc află că p"ţi #ntrerupeacest cerc 5ici"s) /arcina ta este să fiI tu #nsuţi şi să te detaşe&ide "rice altce5a)

Mn siste$ul 3"H"p"n"p"n" n"i p"rni$ #nt"tdeauna de la pre$isa iu%irii) Mn acest sc"p ne iu%i$ pr"priii duş$ani;a$intirile care se derulea&ă #n $intea n"astră su%c"nştientă< şinu le "pune$ re&istenţă) Nu ne f"rţă$ c"pilul interi"r săgCndească sau să si$tă #ntr-un anu$it fel "ri să $anifesteanu$ite lucruri) A$ nu$it 3"H"p"n"p"n" Kcalea cea $aisi$plăL de"arece cine " practică p"ate eperi$enta li%ertatea

fericirea şi pacea care transcend #nţelegerea raţi"nală sc"p #ncare nu tre%uie să facă altce5a decCt să renunţe la ataşa$entelesale şi la aşteptările sale legate de "%ţinerea anu$it"r re&ultate)

!e r"g să nu $ă #nţelegi greşit) Nu este ni$ic nelal"cullui să #ţi c"ntinui căutarea spirituală dar de #ndată ce desc"pericalea care ţi se p"tri5eşte cel $ai %ine ră$Ci pe ea şi nu $aiKcălări alţi caiLS



Ca*itolul 3:

Cei Aleşi

'area $a"ritate a "a$enil"r se si$t 5icti$e atunci cCnd#n 5iaţa l"r se #ntC$plă ce5a neplăcut) Alţii $erg pCnă ac"l"#ncCt se c"nsideră 5icti$e t"t ti$pul indiferent ce s-ar #ntC$pla)Ei cred că #ntreaga lu$e are ce are cu ei)

Ade5ărul este că Du$ne&eu te iu%eşte #nt"tdeaunaindiferent de #$preurări)

Dacă 5ei #ncepe să practici detaşarea şi să capeţi "#ncredere din ce #n ce $ai $are #n El 5ei desc"peri că eşti unAles) Mntr-ade5ăr tu eşti " fiinţă unică) Atunci cCnd te detaşe&i#ncepi să 5e&i aut"$at lucrarea lui Du$ne&eu care tec"pleşeşte căci depăşeşte "rice i$aginaţie u$ană) Ră$Ci astfelui$it cCt de $ult te iu%eşte Du$ne&eu şi cCt de tare #şi d"reşteEl să fii fericit)

Din păcate n"i sunte$ de cele $ai $ulte "ri cel $ai$are "%stac"l din 5iaţa n"astră şi cul$ea este că dă$#nt"tdeauna 5ina pentru acest lucru pe alţii) De $ulte "ri n"idă$ 5ina c*iar pe Du$ne&eu pentru nefericirea n"astră dar Acesta nu face decCt să aştepte ca n"i să #i ac"rdă$ per$isiunea

pentru a ne re&"l5a pr"%le$ele) Mn acest fel n"i #i ac"rdă$

i$plicit per$isiunea de a ne "feri ceea ce este perfect pentru n"i#n $"$entul respecti5) Mţi rea$intesc #n această direcţie că tu nuai de unde să ştii ce anu$e este perfect pentru tine #ntr-unanu$it $"$entS Dacă ai #nsă #ncredere #n Du$ne&eu şi dacă tedetaşe&i de prec"ncepţiile tale 5ei ră$Cne ui$it de $irac"lele

pe care ţi le-a pregătit Acesta)De un lucru p"ţi fi a%s"lut sigur: dacă #i 5ei ac"rda lui

Du$ne&eu per$isiunea ta 5ei a5ea #nt"tdeauna t"ate lucrurilede care ai ne5"ie eact #n $"$entul #n care ai ne5"ie de ele nu



#nainte sau $ai tCr&iu) Btiu că acest pr"ces p"ate fi #nfric"şăt"r une"ri dar t"c$ai aici inter5ine #ncrederea) Dacă 5ei reuşi să ai#ncredere #n Du$ne&eu 5ei aunge să te si$ţi c"pilul uispecial)

D"resc să #ţi spun " p"5este #n această direcţie)Cnd $-a$ despărţit de s"ţul $eu după 20 de ani de

căsnicie a$ plecat de acasă nu$ai cu ce a5ea$ pe $ine) @ prietenă $i-a sugerat să ne $ută$ #$preună căci princ"$%inarea 5enituril"r n"astre ne putea$ califica pentru " casă$ai $are şi $ai fru$"asă) P"5estea se petrecea #n alif"rnia)

u d"uă &ile #nainte de a se$na c"ntractul de #nc*iriere prietena $ea $-a sunat şi $i-a spus că s-a ră&gCndit şi căintenţi"na să se $ute #n Ari&"na) A$ #nceput i$ediat să practic

pr"cesul de purificare ;de detaşare<) Apr"ape instantaneu prin$inte $i-a trecut un gCnd: să #$i sun agenta i$"%iliară şi să "#ntre% dacă putea$ #nc*eia singură c"ntractul de #nc*iriere) /preui$irea $ea ea a f"st de ac"rd iar la scurt ti$p după ce $-a$$utat #n n"ua $ea casă asupra $ea a #nceput să pl"uă cu "fertede $uncă) 'i-a$ dat astfel sea$a că #$i putea$ plăti singurăc*iria şi deci nu tre%uia să #$part casa cu " altă pers"ană)

@pt luni $ai tCr&iu pr"prietarul casei $-a sunat şi $i-aspus că d"rea să #şi 5Cndă pr"prietatea) A adăugat că ştiind că#$i plăcea casă d"rea să #$i "fere $ie pri"ritate dar dacă nu

era$ interesată tre%uia să $ă $ut pCnă #n luna septe$%rie)De %ună sea$ă că #$i d"rea$ să cu$păr casa şi să ră$Cn#n ea dar cu$ putea$ face acest lucruG Nu a5ea$ %ani dea5ans şi fiind c"nta%ilă de $eserie ştia$ f"arte %ine că nu $ăcalifica$ pentru a "%ţine un #$pru$ut de la %ancă) Intelectul#$i spunea să #ncep să #$i fac %agaele dar ce5a din interi"rul$eu $i-a spus că nu aceasta era cea $ai %ună "pţiune a $ea) Deaceea $i-a$ spus: KDacă Du$ne&eu c"nsideră că acesta estel"cul ideal pentru $ine $ă 5a auta să "%ţin un #$pru$ut căci



eu nu ştiu cu$ p"t face acest lucruL) Btia$ că t"t ce tre%uia săfac era să #i ac"rd per$isiunea $ea şi să $ă dau la " parte dincalea ui) !"t ce tre%uia să fac #n acest sc"p era să $ă detaşe&să a$ #ncredere #n El şi să #i #ncredinţe& #ntreaga c*estiune.ni5ersului)

D"uă pers"ane care $i-au pr"$is că $ă 5"r auta să "%ţinun #$pru$ut au renunţat de-a lungul pr"cesului) "ntractul de#nc*iriere era pe punctul de a epira iar eu nu "%ţinuse$ #ncăun credit ip"tecar aşa că $-a$ decis să #l sun pe pr"prietar) Mnl"c să #$i fac grii $-a$ decis să $ă a%and"ne& #n t"talitate şi

să a$ #ncredere #n re&"l5area fa5"ra%ilă a pr"%le$ei) A$ practicat din n"u pr"cesul de purificare ;detaşare< după care l-a$ sunat pe pr"prietar şi i-a$ eplicat situaţia #n care $ă afla$)/pre surpri&a $ea acesta $i-a spus:

Nici" pr"%le$ă 'a%el) /incer să fiu nu este$"$entul cel $ai p"tri5it pentru a-$i sc"ate pr"prietatea la5Cn&are) De aceea #ţi 5"i prelungi c"ntractul de #nc*iriere) Fă "aneă la c"ntract tri$ite-$i-" prin fa iar eu " 5"i se$na)

'ai tCr&iu cCnd a$ reuşit #n sfCrşit să cu$păr casă nua$ $ai f"st ne5"ită să apele& la alte pers"ane pentru a "%ţinecreditul ip"tecar) A$ f"st sunată de un n"u %r"er ip"tecar şi#nainte de a-$i epira c"ntractul de #nc*iriere a$ reuşit să "%ţin#$pru$utul de la %ancăS

Atunci cCnd lucrurile se derulea&ă aşa cu$ ne d"ri$ n"ine si$ţi$ Aleşi) eea ce tre%uie să #nţelege$ #nsă este că pentrua fi un Ales tre%uie să "pte&i pentru a-ţi ac"rda per$isiunea iar ap"i să te detaşe&i) Mn această direcţie tre%uie să p"rneşti de la

%un #nceput de la pre$isa că n"i nu şti$ ce este $ai %ine pentrun"i şi să nu #ţi %l"c*e&i singur calea)

!u nu te-ai săturat să te si$ţi " 5icti$ăG Nu ţi se pare căai suferit destulG ,ucuria şi pacea interi"ară pe care le cauţi nuse găsesc #n lu$ea eteri"ară) !u #ncă $ai aştepţi ca 5ecinul tău





Ca*itolul 3;

$moţiile

E$"ţiile sunt instru$ente utile pentru supra5ieţuire) /preee$plu tea$a ne se$nalea&ă cCnd tre%uie să ne dă$ la " parteşi să e5ită$ " situaţie p"tenţial pericul"asă pentru n"i) /i$ultan#nsă ele p"t de5eni "%stac"le $a"re #n calea desc"peririi desine şi a li%ertăţii dacă le per$ite$ acest lucru) Nu este ni$ic #nneregulă cu e$"ţiile #n sine) Ele nu sunt #nsă decCt a$intiri care

c"ntinuă să fie derulate de $intea n"astră su%c"nştientă nefiindreale) Dacă d"reşti să te eli%ere&i tre%uie să #nţelegi acest lucru)

'ulte e$"ţii se nasc din #ncercarea de a "%ţine ce5a ce nua5e$ din cra$p"narea de ce5a ce a$ a5ut şi nu $ai a5e$ saudin e5itarea a ce5a ce nu ne d"ri$)

Cndeşte-te puţin) !"tul ţine de ataşa$entele taleS AtuncicCnd eşti atCt de ataşat de ce5a sau de cine5a #ncCt eşti c"n5inscă fericirea ta depinde de aceste lucruri este i$p"si%il să fiifericit) Nu 5reau să spun cu asta că tre%uie să nu-ţi $ai iu%eştic"piii fa$ilia sau prietenii) Iu%eşte-i dar fără ataşa$ent) Nuaştepta ni$ic #n sc*i$%ul iu%irii tale) Este f"arte p"si%il să fii un

părinte un partener de 5iaţă sau un prieten f"arte %un şi afectu"sfără a crede că fericirea ta depinde de altcine5a) Ade5ărata

%ucurie se naşte #nt"tdeauna din interi"rul tău)Este f"arte i$p"rtant să #nţelege$ că ataşa$entele faţă dee$"ţiile n"astre şi faţă de alte pers"ane "%iecte saucircu$stanţe se #n5aţă din fragedă pruncie) Ele repre&intă unadintre cele $ai puternice pr"gra$ări care ne afectea&ă $intea şisufletul dar aceste e$"ţii şi aceste ataşa$ente nu sunt $ai puţinireale) Ele nu repre&intă #n niciun ca& ade5ărata n"astră esenţă)Puterea l"r asupra n"astră este direct pr"p"rţi"nală cu credinţan"astră #n realitatea l"r) Atunci cCnd ne tre&i$ şi #nţelege$ acest



lucru n"i reali&ă$ că sunte$ singurii care decide$ de ce a5e$ne5"ie pentru a fi fericiţi) De aceea tu p"ţi alege c*iar acu$dacă #ţi d"reşti să fii fericit şi li%er sau ataşat şi suferind) Reţine:c*iar şi e$"ţiile cele $ai plăcute p"t c"nduce $ai de5re$e sau$ai tCr&iu la de&ec*ili%re căci "rice lucru creat are un sfCrşitiar dacă eşti ataşat de ele 5ei regreta ine5ita%il dispariţia l"r)

Mţi dai sea$a ce teri%il este acest pr"cesG N"i ne-a$ creatsinguri un cerc 5ici"s prin ataşa$entele n"astre e$"ţi"nale)rede$ că a5e$ ne5"ie de ce5a pentru %unăstarea n"astrăe$"ţi"nală dar c*iar dacă #l "%ţine$ c"ntinuă$ să ră$Cne$

ataşaţi din punct de 5edere e$"ţi"nal de el prin tea$a de a nu-l pierde)

Ade5ărul este că ni$eni şi ni$ic din lu$ea eteri"ară nune p"ate c"nferi " stare de %unăstare e$"ţi"nală) Astfel dec"n5ingeri nu sunt decCt pr"gra$e şi deci&ii luate de $intea tac"nştientă #n speranţa că te 5"r face fericit)

Nu te $ai "pune ade5ărului) Eli%erea&ă-te) Realitatea nuc"nţine ni$ic altce5a decCt sinele tău real) Reţine: " pr"%le$ănu este cu ade5ărat " pr"%le$ă pCnă cCnd nu spui despre ea căeste " pr"%le$ă) De altfel nici" pr"%le$ă nu de5ine astfel pCnăcCnd nu reacţi"ne&i din punct de 5edere e$"ţi"nal #n faţa ei)

D"resc să #ţi #$părtăşesc un citat din cartea 3ta"u# eu"ere)ra# s$a dovedit a fi o reve#a%ie, de dr) ill ,"ite !aJl"r) Dr)

!aJl"r este un $edic neur"l"g pregătit la 3ar5ard şi cu lucrări pu%licate) Mn anul 669 ea a eperi$entat " *e$"ragie puternică la ni5elul e$isferei cere%rale stCngi) artea pre&intă pr"cesul ei de rea%ilitare pri5it din interi"r dintr-" perspecti5ă pe care nu a $ai relatat-" ni$eni pCnă acu$) Iată ce spuneaut"area:



Eu defines" responsa)i#itatea "apa"itatea de arăspunde @ "a fiind "apa"itatea de a opta (ntre fe#u# (n "arerăspunde #a stiu#ii re"epta%i prin sisteu# nostru sen'oria# (ntr$un anuit oent* &ei e+istă prograe #a nive#u#

sisteu#ui #i)i" eo%iona#@ "e pot fi de"#anate autoat, e#edurea'ă ai pu%in de D de se"unde, după "are horoniirespe"tivi sunt e#iina%i "op#et din s4nge* Spre e+ep#u,4nia poate fi o rea"%ie prograată "e se poate de"#anaautoat* dată de"#anată, horonii se"reta%i de "reier inundă"orpu#, iar noi trăi o e+perien%ă fi'io#ogi"ă* La ai pu%in de

D de se"unde de #a se"re%ia ini%ia#ă, "oponente#e "hii"e a#e4niei sunt "op#et e#iinate din s4nge, iar rea"%ia noastrăautoată (n"etea'ă* &a"ă totui ră4ne 4nioi după a"est interva# de D de se"unde, a"est #u"ru se datorea'ă faptu#ui "ăa optat persona# pentru "ontinuarea a"estui "ir"uit* oi optă"#ipă de "#ipă pentru a ră4ne "antona%i (n "ir"uite#e noastreneuro#ogi"e sau pentru a ne re(ntoar"e #a oentu# pre'ent,

peri%4ndu$i astfe# rea"%iei eo%iona#e să se disipe'e odată "u"oponente#e sa#e "hii"e "orespondente*

La nive# inte#e"tua# a rea#i'at (ntotdeauna "ă (i pot onitori'a i s"hi)a g4nduri#e "ognitive, dar ni"iodată nu i$a tre"ut pin inte "ă eu a un "uv4nt de spus i (n "eea "e

privete eo%ii#e e#e* ieni nu i$a e+p#i"at vreodată "ă

eo%ii#e au o "oponentă "hii"ă "e nu durea'ă ai u#t de Dde se"unde, după "are sunte e#i)era%i* 3"eastă des"operire aar"at o diferen%ă fantasti"ă (n via%a ea*

7n a#t otiv pentru "are foarte u#%i oaeni nu optea'ă pentru feri"ire este a"e#a "ă eo%ii#e negative intense pre"u4nia, ge#o'ia sau frustrarea a"tivea'ă anuite "ir"uite

2 "c de cu5inte: response%a&ilit' ( capacitatea de a răspunde) itită #ntr-un cu5Cnt epresia de5ine responsa&ilit' Y resp"nsa%ilitate ;n)tr)<



"op#e+e (n "reieru# #or "are #e sunt fai#iare i "are (i fa" să se sită puterni"i* Cunos" oaeni "are optea'ă (n od "ontient pentru a$i e+ersa (n od regu#at "ir"uite#e neuro#ogi"e a#e4niei, nuai pentru a$i adu"e ainte "ine sunt*

Mngăduie-$i să #ţi pun " #ntre%are: ce pute$ face n"i pentru a ne %ucura de " pace şi de " %ucurie autenticeGRăspunsul c"rect este: tre%uie să ne distanţă$ de ataşa$entelee$"ţiile şi aşteptările n"astre precu$ şi de "%iectele şi

pers"anele din lu$ea eteri"ară) ea $ai si$plă $"dalitate de a

face acest lucru c"nstă #n a ne asu$a #n pr"p"rţie de sută la sutăresp"nsa%ilitatea pentru realitatea pe care " trăi$ #nţelegCndfaptul că n"i ne alege$ singuri reacţiile #n faţa pr"priil"r e$"ţii)

Aşadar acu$ eşti a5i&at) @ri de cCte "ri trăieşti " e$"ţie puternică spune-i: K'ulţu$escL ap"i detaşea&ă-te de ea şieli%erea&ă-te)



Ca*itolul 3<

)iaţa trăită "n momentul pre*ent

Cndeşte-te puţin: #n $"$entul de faţă tu dispui de t"t ce#ţi este necesar) Dacă nu te si$ţi fericit #n $"$entul pre&entacest lucru se dat"rea&ă faptului că te f"cali&e&i asupralucruril"r pe care nu le ai nu asupra cel"r de care dispui dea)Este f"arte greu să trăi$ #n pre&ent căci gCndurile n"astre nec"nduc ine5ita%il către trecut sau către 5iit"r) Rare"ri se

#ntC$plă să fi$ anc"raţi #n $"$entul pre&ent)Din fericire eistă nu$er"ase instru$ente care facilitea&ă

acest pr"ces) Mntre ele trei sunt cu ade5ărat i$p"rtante:Pri$ul este f"cali&area asupra respiraţiei) Acesta este

instru$entul cel $ai accesi%il şi cel $ai eficient de caredispune$) Aşa cu$ spune %una $ea prietenă Jrus @ntii "

pr"fes"ară ce predă J"ga rCsului: KAtunci cCnd respiri eştiaut"$at pre&ent) Atunci cCnd eşti pre&ent eşti plăcutL) Mntr-ade5ăr si$pla c"nştienti&are a respiraţiei este suficientă pentrua ne readuce #n $"$entul pre&ent) Nu ai re$arcat nici"dată că

pri$ul lucru pe care #l faci instincti5 atunci cCnd eşti f"artefuri"s #ngri"rat sau ani"s este să #ţi ţii respiraţiaG Practicărespiraţia c"nştientă şi a$plifică-ţi capacitatea de a ră$Cne

anc"rat #n $"$entul pre&ent) Mn acest fel #ţi 5ei #$%unătăţisi$ultan starea de sănătate şi de %unăstare e$"ţi"nală)RCsul este un alt instru$ent a%s"lut $inunat) De aceea

re&"l5ă-ţi pr"%le$ele prin rCs) Reali&ea&ă faptul că pr"%le$eletale nu sunt altce5a decCt a$intiri) A$u&ă-te pur şi si$plu de

pr"%le$ele pe care le-ai atras #n 5iaţa ta iar ap"i detaşea&ă-te deele) Nu tre%uie să uită$ că atunci cCnd rC&i tu respiri aut"$at$ai pr"fund deci de5ii aut"$at $ai pre&ent)

el de-al treilea instru$ent etre$ de i$p"rtant este





ne "feri "p"rtunitatea de a ne c"recta şi de a ne eli%era n"i luă$aut"$at deci&ii $ai %une care ne influenţea&ă #n $"d decisi55iit"rul) Nici c*iar Du$ne&eu nu cun"aşte acest 5iit"r) El ne-adăruit tutur"r li%erul ar%itru şi de aceea aşteaptă să 5adă cedeci&ii luă$)

Reţine: ni$ic nu este ceea ce pare) Realitatea n"astrădepinde #n t"talitate de a$intirile şi de pr"gra$ele n"astresu%c"nştiente) De aceea "ri de cCte "ri treci printr-" situaţieneplăcută a$u&ă-te şi spune-ţi: Ke interesantS Iată " n"uă"p"rtunitate de a $ă eli%eraSL

De $ulte "ri n"i ne si$ţi$ #$p"5ăraţi dar dacă nec"ncentră$ asupra sa5urării $"$entului pre&ent indiferent cene aduce acesta p"5ara de5ine $ai uş"ară iar n"i sunte$tentaţi să rCde$ din ce #n ce $ai $ult) Du$ne&eu are un si$ţecelent al u$"rului şi ne cun"aşte $ai %ine decCt "ricinealtcine5a)

De5in" un "%ser5at"r al realităţii nu un udecăt"r al ei)Detaşarea este singurul tău $Cntuit"r) rede-$ă: 5iaţa p"ate fi$ai a$u&antă şi $ai uş"ară decCt cre&i acu$) asă-te dus de5al la fel ca şi c"piii $ici care nu au c"n5ingeri şi preudecăţi)!răieşte clipa) @%ser5ă ce se #ntC$plă şi $ulţu$eşte pentru t"t)Dacă #i 5ei per$ite acest lucru 5iaţa 5a a5ea griă de tine #nfiecare clipă: astă&i $Cine şi de-a pururi)



Ca*itolul 3=

+&işnuinţele

@%işnuinţele se nu$ără printre cei $ai crunţi duş$ani ain"ştri) N"i #n5ăţă$ să face$ ce5a #ntr-un anu$it fel după carenu $ai pute$ renunţa la lucrul respecti5 c*iar dacă acesta nufuncţi"nea&ă pentru n"i căci a de5enit un c"$p"rta$entrepetiti5 su%c"nştient st"cat #n $e$"ria n"astră) Pentru a-l

păstra sunte$ dispuşi c*iar şi să suferi$)

@ricCt de greu ar părea de cre&ut suferinţa este "pţi"nală)u alte cu5inte n"i alege$ să suferi$) N"uă ni se p"ate#ntC$pla "rice căci aşa funcţi"nea&ă 5iaţa iar " parte dinlucrurile care ni se #ntC$plă ne p"t pr"5"ca " "arecare dureredar ade5ărata suferinţă este "pţi"nală)

Pr"%le$a nu este durerea sau rana sufletească ci reacţian"astră #n faţa l"r) /uferinţa deri5ă din ataşa$entul n"stru faţăde "%ţinerea unui anu$it re&ultat) Mncercarea de a #nţelege ceeace se #ntC$plă cu $intea "%sesiile şi udecăţile critice sunt"%işnuinţe care pr"5"acă " $are suferinţă) P"ate cre&i că acesteacţiuni repetiti5e sunt ine5ita%ile dar ade5ărul este că nu sunt şică te p"ţi eli%era de ele)

Pentru a renunţa la " anu$ită "%işnuinţă este necesar să

te tre&eşti şi să "%ser5i ce #ţi faci singur) !re%uie să de5iic"nştient şi să reali&e&i că eşti #n pr"p"rţie de sută la sutăresp"nsa%il pentru t"t ceea ce se #ntC$plă #n 5iaţa ta) !u eşti celcare ia deci&iile şi faci acest lucru #n fiecare $"$ent #n funcţiede percepţiile tale şi de felul #n care 5e&i lucrurile) Mn ceea ce

pri5eşte percepţiile tale acestea sunt trecute prin filtrulc"n5ingeril"r "piniil"r şi udecăţil"r tale critice) u altecu5inte tu #ţi cree&i pr"pria realitate şi deci eşti singurul care "

p"ate sc*i$%a)



Mncepe să #ţi pui #ntre%ările c"recte şi să cauţi ac"l" undetre%uie) Dacă 5ei lua deci&ia de a face acest pri$ pas 5iaţa ta se5a sc*i$%a #n %ine iar #n faţă #ţi 5"r apărea din ce #n ce $ai$ulte "p"rtunităţi) /e spune că atunci cCnd discip"lul este

pregătit $aestrul apare) .ni5ersul nu aşteaptă altce5a decCt catu să te tre&eşti) !"tul #ncepe şi se ter$ină cu tine) De aceea tueşti singurul care p"ate pune capăt "%iceiuril"r tale pr"aste)

Ni$eni nu p"ate face acest lucru #n l"cul tău) De $ulte "ri n"icăută$ un guru #n lu$ea eteri"ară pentru a afla ce tre%uie săsc*i$%ă$ #n n"i dar singurele lucruri pe care le pute$ sc*i$%a

sunt #n interi"rul n"stru şi n"i sunte$ singurii care şti$ cefuncţi"nea&ă şi ce nu #n ca&ul n"stru)

Dacă 5ei a5ansa pe cale 5ei găsi $aeştri care #ţi 5"r indica anu$ite direcţii pe care să le ur$e&i şi care #ţi 5"r dainf"r$aţii şi te*nici de aplicat dar dacă nu eşti dispus să le#ncerci şi să le eerse&i $aeştrii respecti5i nu p"t face acestlucru #n l"cul tău) !u eşti singurul care #ţi p"ate sc*i$%adestinul prin renunţarea la 5ec*ile "%işnuinţe greşite) .ne"rieste ne5"ie să treci printr-" $are durere pentru a aunge #n

punctul de a spune: KataS '-a$ săturatSL!u tre%uie să de5ii c"nştient de faptul că "%işnuinţele tale

#ţi creea&ă destinul) Dacă nu #ţi place felul #n care se derulea&ă5iaţa ta actuală sc*i$%ă-ţi "%iceiurile şi i$plicit destinul) Este

$ai uş"r decCt cre&i acu$) Desc*ide-ţi $intea şi ini$a #n faţaalt"r p"si%ilităţi a unei realităţi #n care #ţi asu$i #n pr"p"rţie desută la sută resp"nsa%ilitatea pentru ceea ce se #ntC$plă #n 5iaţata) Eli%erea&ă-te de prec"ncepţii de udecăţi critice şi de "pinii)

Părăseşte de %ună5"ie &"na ta de c"nf"rt c*iar dacă acestlucru te sperie) Ni$eni nu p"ate face acest lucru #n l"cul tău şini$eni nu #ţi p"ate spune ce tre%uie să faci) !u eşti cel caretre%uie să eperi$ente&e acest pr"ces sc"p #n care tre%uie săfaci lucruri care te sperie dar ale căr"r re&ultate sunt garantate)



@ri de cCte "ri #ţi 5ei părăsi &"na de c"nf"rt #n faţa ta se 5"r desc*ide uşi n"i) De aceea c*iar dacă acest lucru te sperie nue&ita să #l faci) Mţi garante& că de #ndată ce 5ei eperi$enta$agia unei $inţi desc*ise a detaşării şi a #ncrederii #nDu$ne&eu 5iaţa ta 5a de5eni infinit $ai uş"ară) Mn final te 5ei#ntre%a de ce nu ai făcut acest lucru $ai de5re$e)

Mncearcă să #nţelegi că tu nu ştii atCt de $ulte lucruri pecCt cre&i) N"ile inf"r$aţii nu p"t pătrunde #nsă #n $intea ta atCtti$p cCt nu 5ei renunţa la cele 5ec*i) !ran&iţia presupune "

peri"adă de c"nfu&ie dar acesta este un lucru %un căci 5esteşte

" sc*i$%are i$inentăSA$inteşte-ţi de 5isele pe care le-ai a5ut #n c"pilărie) !u ai

f"st cel care a decis la un $"$ent dat că aceste gCnduri suntsi$ple 5ise ireali&a%ile) P"ate că cine5a te-a c"n5ins că nu ţi-ai

putea cCştiga traiul dacă le-ai ur$a) Pune la #nd"ială acestedeci&ii care s-au transf"r$at #n c"n5ingeri su%c"nştienterepetiti5e) Acest pr"ces 5a de5eni din ce #n ce $ai uş"r pe$ăsură ce 5ei #nţelege că "%işnuinţele nu sunt altce5a decCta$intiri la care p"ţi renunţa) Eşti dispus să faci t"t ce #ţi stă #n

puteri pentru a renunţa la acele "%işnuinţe care te #$piedică săfii fericit şi #$plinitG @a$enii care #ţi spun că 5isele tale sunti$p"si%ile şi că cel $ai %ine ar fi să renunţi la ele ar tre%ui să te$"ti5e&e să le ur$e&i nu să le a%and"ne&i) Fii recun"scăt"r) Nu

te $ai la$enta) Fă #nt"tdeauna ceea ce #ţi place) 'unceşte dingreu) Renunţă la "%iceiurile pr"aste şi ieşi din &"na ta dec"nf"rt) Dilată-ţi c"nştiinţa şi #ndră&neşte să #ţi iei &%"rul#$plinindu-ţi c*iar şi cele $ai fante&iste 5ise)



Ca*itolul 3>

Dependenţele

Dependenţele nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri care p"t fi şterse şi de care ne pute$ eli%era)

P"ate că te gCndeşti: K,ine dar eu nu a$ nici"dependenţăSL /fatul $eu este să te $ai gCndeştiW

Btiai că gCndirea este " dependenţăG N"i sunte$dependenţi de gCndirea n"astră şi ne te$e$ că nu a$ putea

funcţi"na c"rect dacă nu a$ Kreflecta asupra lucruril"rL) Mnrealitate lucrurile s-ar derula $ult $ai lin şi $ai eficient #n 5iaţan"astră dacă a$ renunţa să le $ai pune$ la cale şi dacă ne-a$lăsa #n gria .ni5ersului)

3rana este " altă dependenţă unani$ acceptată) Pe unanu$it ni5el al c"nştiinţei n"astre n"i a$ decis că nu pute$supra5ieţui fără eaS Din păcate lucrurile nu se "presc aici) De$ulte "ri n"i ne f"l"si$ de ali$ente ca de nişte analge&ice

pentru a scăpa de anu$ite dureri) Mn plus n"i #ncercă$ săe5ită$ prin ali$entaţie anu$ite senti$ente sau să nec"nfruntă$ cu 5iaţa reală)

e să $ai 5"r%i$ de cu$părăturiS De cCte "ri nu te-ai dusla cu$părături nu$ai pentru a te si$ţi $ai %ine prin cu$părarea

unui artic"l drăguţG Cndeşte-te %ine: recun"şti acestedependenţeGRenunţarea la dependenţe durea&ă ce5a $ai $ult decCt

renunţarea la alte tipuri de ataşa$ente) Dacă ai 5edea f"r$ele-gCnduri ;da gCndurile repre&intă "%iecte şi au f"r$e c"ncrete<ai c"nstata că dependenţele tale au 5erita%ile *arp"ane) Deaceea renunţarea la ele este puţin $ai dificilă dar nui$p"si%ilă) eea ce c"ntea&ă este să ai ră%dare şi să nu #ţi pier&iliniştea sufletească)



Nu te gCndi nici" clipă că dependenţele tale sunt KreleL)Reţine: lucrurile căr"ra le "pui re&istenţă persistă) De aceeaarată-le celălalt "%ra& cel al iu%irii) /pune-le ţigăril"ralc""lului relaţiil"r sau intelectului tău care crede că le ştie pet"ate: KVă iu%escLW Iu%irea p"ate 5indeca "rice) /ingura$"dalitate prin care ne pute$ eli%era de lucrurile dificile din5iaţa n"astră c"nstă #n a le iu%i)

Mn plus culti5ă-ţi ră%darea) Dacă #ţi 5ei uca r"lulDu$ne&eu şi-l 5a uca pe al ui dar #n pr"priul /ău rit$ la$"$entul pe care #l c"nsideră cel $ai "p"rtun care p"ate fi

etre$ de diferit de pr"gra$ul tău) eea ce c"ntea&ă de-a lungul#ntregului pr"ces este să e5iţi aşteptările)

ucrea&ă cu .ni*ipili ;c"pilul tău interi"r< căci elrepre&intă aspectul tău e$"ţi"nal) El este #nt"tdeauna cel caresuferă) Din fericire tu p"ţi rec"nf"rta acest aspect al fiinţei tale)V"r%eşte-i c"pilului tău interi"r spune-i că t"tul 5a fi %ine că5ei fi alături de el şi a$inteşte-ţi că 4 #$preună 4 puteţi reuşi)Asigură-l că de această dată nu #l 5ei $ai a%and"na şi că #ţi parerău pentru t"ate $"$entele #n care l-ai negliat)

A$inteşte-ţi #n per$anenţă că tre%uie să te repr"gra$e&isă te de&5eţi de "%işnuinţe iar pentru a a5ea succes tre%uie să fii

%lCnd cu tine #nsuţi) Iu%irea şi acceptarea de sine repre&intăele$ente a%s"lut cruciale pentru reuşita acestui pr"ces) Nu$ai

iu%irea p"ate 5indeca)Dacă 5ei #n5ăţa să c"ntr"le&i acest pr"ces 5ei #ncepe să"%ser5i realitatea #nc"nurăt"are dintr-" perspecti5ă c"$pletdiferită) Vei fi $ai detaşat aşa că 5ei #ncepe să #ţi aprecie&iinclusi5 dependenţele "dată cu 5iaţa şi cu uni5ersul lucruril"r ani$ate şi neani$ate din urul tău) Mn final 5ei reali&a cădependenţele tale nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri şi #ţi 5eiasu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru elesc*i$%Cndu-le) Vei desc"peri astfel că nu eşti t"tuna cu



dependenţele tale şi că p"ţi renunţa la ele căci tu eşti cel care le-a creat şi care le-a atras #n 5iaţa ta)

/c"pul pe care ni-l pr"pune$ n"i este de a ne si$ţifericiţi şi #$păcaţi cu sau fără dependenţele n"astre) N"i tre%uiesă aunge$ #ntr-un punct #n care să ne si$ţi$ %ine fără niciun$"ti5 aparent) Dacă 5ei cun"aşte această sen&aţie te 5ei puteatre&i instantaneu "ri de cCte "ri 5ei tinde să ca&i din n"u #n$reele unei dependenţe sau alta) Mţi 5ei căuta #nt"tdeauna #ninteri"r pacea şi fericirea şi 5ei reali&a astfel că nu $ai aine5"ie de "%iectul dependenţei tale sau de altce5a din lu$ea

eteri"ară pentru a fi fericit) Dacă #ţi 5ei asu$a #n pr"p"rţie desută la sută resp"nsa%ilitatea pentru dependenţele tale reali&Cndcă nu tu le-ai atras #n 5iaţa ta ci pr"gra$ele tale su%c"nştientele 5ei putea spune liniştit K$ulţu$escL) e 5ei fi recun"scăt"r

pentru "p"rtunitatea de creştere pe care ţi-au "ferit-" şi #ţi 5eigăsi ade5ărata fericire #n ini$ă c"nştient că nu $ai ai ne5"ie deele şi că p"ţi renunţa la ele)

Reţine: tu eşti cel care #ţi cree&i pr"pria realitate deci tueşti singurul care " p"ate sc*i$%aS Dependenţele nu sunt altce5adecCt " altă "p"rtunitate de a creşte şi de a-ţi desc"peri sinelereal)



Ca*itolul 3?

Teama

K@priţi caruselul lu$iiS Vreau să c"%"rSL Nu #ţi 5ineune"ri să strigi astfelG Ei %ine n"i ne află$ #n $il"cul unuicCntec aşa că tre%uie să dansă$ pe această $el"die pCnă cCndse ter$ină) Mntre ti$p ne pute$ tre&i şi pute$ 5edea realitateaeact aşa cu$ este) Btiu cCt de #nspăi$Cntăt"r p"ate părea să tedetaşe&i de t"t ceea ce ţi se părea pCnă acu$ real) Atunci cCnd

#ncercă$ să ne detaşă$ de ceea ce cun"aşte$ şi să #$%răţişă$necun"scutul tea$a este ine5ita%ilă)

Partea fru$"asă este #nsă că t"t ceea ce ne d"ri$ la ni5elsufletesc re&idă #n acest necun"scut) De aceea tre%uie să trece$

prin acest pr"ces c*iar dacă renunţarea la realitatea pe care a$cun"scut-" pCnă acu$ ne sperie) Vestea %ună este că dacă 5"$cere aut"r de-a lungul pr"cesului acesta ne 5a fi ac"rdat) !"t cetre%uie să face$ #n acest sc"p este să #l cere$ căci Du$ne&eune-a ac"rdat un li%er ar%itru) De aceea .ni5ersul nu p"ateinter5eni #n 5iaţa n"astră decCt dacă #i cere$ acest lucru) Mnesenţă atunci cCnd practică$ te*nica 3"H"p"n"p"n";spunCndu-i fricii n"astre K$ulţu$escL sau Kte iu%escL< n"i #icere$ .ni5ersului să ne aute) Ne asu$ă$ astfel #n pr"p"rţie de

sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru realitatea pe care " trăi$ şi#i ac"rdă$ lui Du$ne&eu per$isiunea de a ne lua de $Cnă de ane călău&i şi de a ne pr"tea) Ni$eni altcine5a nu p"ate faceacest lucru #n l"cul n"stru) Aşadar reţine: tu nu eşti singur) ereşi 5ei pri$i)

Pr"pune-ţi să #ţi "%ser5i tea$a şi p"rneşte de la pre$isacă tu nu eşti t"tuna cu ea) u alte cu5inte tu eşti $ai presus detea$a ta) Dacă 5ei face acest lucru tea$a ta se 5a di&"l5ainstantaneu fiind #nl"cuită de Inspiraţie care te 5a călău&i



#nap"i către Paradisul pierdut c*iar dacă pentru un singur $"$entS Cnd apare ur$ăt"area a$intire de #nd"ială sau detea$ă c"ntinuă acest pr"ces de detaşare) Fă acest lucru clipă declipă) De pildă atunci cCnd si$ţi că ţi-e tea$ă respiră pr"fundşi rC&i) Pri$ul lucru pe care #l face$ de regulă atunci cCnd nete$e$ este să #ncetă$ să $ai respiră$ sau să respiră$superficial) De aceea acest pas $icuţ te p"ate auta en"r$ să #ţi#n5ingi tea$a)

Cndeşte-te puţin: tu ai p"si%ilitatea de a percepe.ni5ersul aşa cu$ #l 5ede Du$ne&eu fără a te te$e) Este ca şi

cu$ l-ai 5edea pentru pri$a "ară la fel ca un n"u-născut) Este "n"uă şansă de a " lua de la #nceput) Fericirea pe care " cauţi seascunde #n spatele fiecărui K'ulţu$esc1 te iu%escL pe care #lr"steşti #n faţa te$eril"r #nd"ielil"r "piniil"r şi udecăţil"r talecritice #nainte de a te detaşa de ele) Fii recun"scăt"r te$eril"r tale căci acestea nu fac decCt să #ţi "fere " n"uă şansă de a tedetaşa) Ele repre&intă se$nale de a5ertis$ent care #ţi spun că as"sit ti$pul să te tre&eşti şi să faci altce5a sau p"ate să treci laacţiune) !ea$a este creată de pr"pria n"astră $inte iar cea care#i c"nferă putere este credinţa n"astră #n ea) Dacă 5ei #nţelegeacest ade5ăr si$plu ea se 5a di&"l5a rapid)



Ca*itolul 3@

Pune%te pe tine pe primul loc

Atunci cCnd a$ f"st $ici ni s-a spus că este un act deeg"is$ să ne pune$ pe n"i #nşine pe pri$ul l"c şi să face$ ceeace este %ine pentru n"i) A$ #nceput astfel să le face$ pe placcel"r din urul n"stru şi a$ auns să crede$ că ceea ce gCndescei despre n"i este $ai i$p"rtant decCt ceea ce gCndi$ n"i#nşine) Această greşeală este f"arte larg răspCndită #n lu$e şi

generea&ă " cantitate en"r$ă de nefericire)'aestrul $eu dr) I*aleaalU s-a #nt"rs #ntr-" &i de la

pli$%are şi $i-a spus: 5ă sit foarte eo%ionat, "ă"i to"ai a (n%e#es "ă

tot "e ne "ere &une'eu este să ave griHă de noi (nine i să spune: 8Ii pare rău9* 3sta$i tot!

Este cCt se p"ate de si$plu) !"t ce tre%uie să face$ n"ieste să #ncetă$ să le $ai face$ pe plac cel"r din urul n"stru şisă ne pune$ #nt"tdeauna pe n"i pe pri$ul l"c)

Această idee #i sperie pe $ulţi căci n"i trăi$ #ntr-"s"cietate care ne #n5aţă că accentul tre%uie pus #nt"tdeauna pelu$ea eteri"ară inclusi5 #n ceea ce pri5eşte resp"nsa%ilitatea

pentru acţiunile n"astre)

N"i #ncercă$ să le face$ pe plac cel"r din urul n"strudar nu reali&ă$ că dacă anu$ite lucruri nu funcţi"nea&ă pentrun"i ele nu p"t funcţi"na nici pentru ceilalţi) In5ers atunci cCndne pune$ pe n"i #nşine pe pri$ul l"c n"i le per$ite$ inclusi5cel"rlalţi să facă acelaşi lucru) u alte cu5inte le per$ite$ săfie ei #nşişi) N"i nu pute$ auta cu ade5ărat pe altcine5a atCtti$p cCt nu ne aută$ $ai #ntCi pe n"i #nşine) Dacă ai călăt"rit5re"dată cu a5i"nul sunt c"n5insă că ai au&it instrucţiunea

p"tri5it căreia tre%uie să #ncepi #nt"tdeauna prin a-ţi pune $asca



de "igen pe pr"pria faţă #nainte de a auta pe altcine5a să facăacelaşi lucru) Cndeşte-te puţin: ce %ine le-ai putea facecel"rlalţi dacă te neglie&i atCt de $ult pe tine #nsuţi #ncCt de5iiincapa%il să $ai auţi pe cine5aG

Dependenţa n"astră faţă de lu$ea eteri"ară ne deter$inăsă căută$ apr"%area ac"l" unde nu " pute$ găsi) N"i ne d"ri$ca ceilalţi "a$eni să ne apr"%e deci&iile şi să ne iu%ească dar de$ulte "ri sunte$ incapa%ili să ne apr"%ă$ şi să ne iu%i$ n"i#nşine) De aceea pune$ d"rinţele cel"rlalţi $ai presus de alen"astre #n speranţa că ne 5"r accepta şi ne 5"r iu%i) *iar dacă

"%ţine$ #nsă acceptarea l"r #n detri$entul pr"priei n"astreidentităţi n"i desc"peri$ că nu sunte$ cu ni$ic $ai fericiţi)

Ni$ic nu p"ate u$ple g"lul lăsat de negare şi de incapacitateade a ne accepta sinele real)

Pe de altă parte atunci cCnd aşteptă$ ce5a #n sc*i$%ulfa5"ruril"r pe care le face$ alt"ra iar aceştia nu ne "feră ni$icne supără$ f"arte tare căci ei nu reacţi"nea&ă c"nf"r$aşteptăril"r n"astre) Mn acest fel ne #nlănţui$ singuri şi#ncercă$ să #i #nlănţui$ şi pe ceilalţi)

Mn realitate ni$eni nu ne p"ate face decCt acele lucruri pecare #i per$ite$ n"i să ni le facă şi pe care ni le face$ cel $aiadesea n"i #nşine) @a$enii ne tratea&ă #nt"tdeauna aşa cu$ netrată$ singuri) Este greu să reali&ă$ acest lucru dar n"i sunte$

#nt"tdeauna resp"nsa%ili pentru t"t ce atrage$ #n 5iaţa n"astrăc*iar dacă nu face$ acest lucru #n $"d c"nştient) Realitatean"astră nu are ni$ic de-a face cu reacţiile cel"rlalţi faţă de n"ici nu$ai cu ceea ce acceptă$ n"i #nşine) !"t ce se #ntC$plă #n5iaţa n"astră repre&intă " refleie a a$intiril"r şi pr"gra$el"r n"astre su%c"nştiente) De aceea n"i pute$ "pta #ntre a per$iteaceastă refleie şi a ne eli%era de ea)

/ingura $"dalitate prin care pute$ ieşi din acest cerc5ici"s c"nstă #n a ne pune #nt"tdeauna pe pri$ul l"c din t"ate



punctele de 5edere nu d"ar #n ceea ce pri5eşte ne5"ile n"astreci şi #n ceea ce pri5eşte acceptarea pr"priului destin) N"i sunte$$aeştrii acestui destin şi nu$ai n"i ne pute$ eli%era de " s"artă

p"tri5nică prin asu$area #n pr"p"rţie de sută la sută aresp"nsa%ilităţii prin iertarea de sine prin detaşare şi prinac"rdarea per$isiunii n"astre lui Du$ne&eu de a ne ştergea$intirile care nu ne $ai sunt utile)

De $ulte "ri n"i ne si$ţi$ singuri şi căută$ c"$paniedar #n l"curile cele $ai nep"tri5ite) Ade5ărul este că n"i nusunte$ nici"dată singuri căci Du$ne&eu este #nt"tdeauna

alături de n"i) După cu$ "%işnuieşte să spună $aestrul $eu dr)I*aleaalU: 8ii" nu se "opară "u tovărăia #ui &une'eu9*

Mntr-ade5ăr a%s"lut ni$ic din lu$ea eteri"ară nu ne p"ate face cu ade5ărat fericiţi) Pers"anele şi lucrurile din lu$eaeteri"ară nu ne p"t "feri decCt " satisfacţie te$p"rară şiefe$eră) 'ai de5re$e sau $ai tCr&iu ele dispar din 5iaţan"astră sau n"i ne pierde$ interesul faţă de ele după caresuferi$ din cau&a pierderii l"r) De aceea cel $ai %ine este să

pri5eşti #nt"tdeauna #n interi"rul tău căci aici se află #$părăţialui Du$ne&eu care c"nţine t"ate lucrurile de care ai ne5"ie)Mn5aţă să te accepţi şi să te iu%eşti cu ade5ărat pe tine #nsuţi şiastfel #i 5ei accepta şi #i 5ei iu%i $ult $ai uş"r pe ceilalţi)

@ri de cCte "ri te pui pe tine #nsuţi pe pri$ul l"c tu #ţi

transcen&i ne5"ia de apr"%are din partea cel"rlalţi "a$eni şi teu$pli de " %ucurie independentă de circu$stanţele eteri"are)



Ca*itolul 12

Pacea "ncepe cu tine

N"i aşteptă$ #nt"tdeauna ca lucrurile să se re&"l5e de lasine) /peră$ că #n 5iaţa n"astră 5"r apărea sc*i$%ări p"&iti5e şine c"nsu$ă$ atunci cCnd c"nstată$ că nu pute$ $"dela lu$eaeteri"ară #n funcţie de d"rinţele şi de $"fturile n"astre)Ade5ărul este că lu$ea eteri"ară este i$p"si%il de sc*i$%at

printr-" acţiune directă dar se p"ate transf"r$a cu uşurinţă dacă

#ncepe$ prin a ne sc*i$%a pe n"i #nşine) Atunci cCnd ne si$ţi$#$păcaţi #ntreaga lu$e din urul n"stru se si$te la fel)

Percepţiile n"astre legate de realitatea din ur inclusi5 de pers"anele din ea depind #n t"talitate de a$intirile n"astre) Dinfericire dacă eperi$entă$ " stare de tea$ă de agitaţie şi deanietate n"i ne pute$ purifica a$intirile c"resp"ndente careau generat aceste e$"ţii) u alte cu5inte ne pute$ detaşa deele dar nu #nainte de a ne recun"aşte resp"nsa%ilitatea pentrucrearea sau atragerea l"r #n 5iaţa n"astră) Acu$ a$ #nţeles #nsfCrşit că ele nu sunt altce5a decCt si$ple a$intiri derulate de$intea n"astră su%c"nştientă) Partea cea $ai fru$"asă este căatunci cCnd ne detaşă$ de ele şi #l lăsă$ pe Du$ne&eu să leşteargă din su%c"nştientul n"stru ele sunt şterse inclusi5 din

su%c"nştientul tutur"r cel"rlalte pers"ane afectate de ele) Deaceea "ri de cCte "ri ne asu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sutăresp"nsa%ilitatea pentru aceste a$intiri reali&Cnd că nu sunte$una cu ele şi detaşCndu-ne de ele n"i pute$ desc"peri paceainteri"ară generată de punerea la unis"n cu sinele n"stru real)

Mn c"nsecinţă dacă 5ei #ncepe să te purifici şi să tedetaşe&i de t"ate lucrurile care nu repre&intă esenţa ta tu 5ei#ncepe să aprecie&i 5iaţa dintr-" perspecti5ă diferită) Vei de5eniun "%ser5at"r $ai fin şi te 5ei integra #n $"$entul pre&ent) Vei



#ncepe să "%ser5i ca nici"dată pCnă acu$ c"pacii frun&ele carecad şi "ceanul 4 aşa cu$ nu le-ai $ai 5ă&ut 5re"dată) u această"ca&ie 5ei #nţelege că pCnă acu$ ai f"st "r% iar ini$a ta se 5au$ple de pace căci "%ser5area neutră ;c"nte$plaţia< #nsea$năcă nu te $ai angrene&i #n lu$ea eteri"ară şi că nu $aireacţi"ne&i faţă de ea) Dacă te 5ei eli%era de a$intirile tale 5ei5edea 5iaţa eact aşa cu$ " percepe Du$ne&eu)

Mn plus pentru a percepe starea de pace tre%uie să #ţia$inteşti #n per$anenţă că nu stă #n natura n"astră să ucide$ săface$ rău sau să le&ă$ alte fiinţe) @a$enii acţi"nea&ă #n acest

fel nu$ai pentru că reacţi"nea&ă #n $"d c"nstant la a$intirilel"r din trecut pr"ces pe care nu ştiu cu$ să #l e5ite pentru că nusunt c"nştienţi de el)

Atunci cCnd cine5a face ce5a care nu este pe placul tăut"t ce tre%uie să faci este să #i "%ser5i #n $"d c"nştientc"$p"rta$entul ştiind că pers"ana respecti5ă nu este ea #nsăşi#n $"$entul respecti5) Ea nu face decCt să dea curs a$intiril"r rulate de $intea sa su%c"nştientă) De aceea dacă eşti dispus să#ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentruaceastă situaţie p"rnind de la pre$isa că ai atras-" prin pr"priiletale a$intiri acestea #ţi 5"r fi şterse de sinele tău ;parteasuperi"ară a c"nştiinţei tale< şi si$ultan 5"r fi şterse inclusi5din pers"ana al cărei c"$p"rta$ent te afectea&ă)

Reţine: $area $a"ritate a pr"%le$el"r cu care tec"nfrunţi au legătură cu trecutul şi cu stră$"şii tăi nu cu ceeace se #ntC$plă #n $"$entul pre&ent) !"tul este un "c ala$intiril"r)

e cre&i că s-ar #ntC$pla #n această lu$e dacă t"ţi"a$enii ar #nceta să se $ai c"nsidere 5icti$e să #i acu&e peceilalţi să creadă că ei ştiu $ai %ine şi că au #nt"tdeaunadreptateG Rasa u$ană este ign"rantă şi ad"r$ită) N"i nu $aişti$ cine sunte$) e cre&i că s-ar #ntC$pla dacă t"ţi "a$enii ar



#ncepe să #şi asu$e #n pr"p"rţie de sută la sutăresp"nsa%ilitateaG re&i că acest lucru ar putea c"nduce la pacea$"ndialăG

Mngăduie-$i să #ţi spun " p"5este care $i s-a #ntC$platc*iar $ie: acu$ d"i ani a$ plecat #n *ile ca să predau siste$ul3"H"p"n"p"n") /e$inarul tre%uia să dure&e t"ată &iua desC$%ătă şi " u$ătate din &iua de du$inică) Mn ti$pul pri$ei

pau&e pe care a$ făcut-" #n di$ineaţa &ilei de sC$%ătă un palestinian din sală a 5enit şi $i-a spus:

Nu sunt de ac"rd cu ni$ic din t"t ce ai spus şi de fapt

nici nu a$ d"rit să 5in la acest se$inar atunci cCnd a$ 5ă&ut căai un nu$e de fa$ilie e5reiesc)

,ăr%atul era c"n5ins că nu #i putea$ preda ni$ic n"u)'i-a spus t"t ce credea iar la sfCrşit spre $area lui surpri&ă i-a$ declarat că sunt de ac"rd cu t"t ce $i-a spus şi că nu #icerea$ decCt să fie desc*is şi flei%il căci cel $ai pr"%a%ilcredea$ aceleaşi lucruri dar le nu$ea$ altfel) A acceptat şi s-adecis să ră$Cnă)

A d"ua &i di$ineaţă %ăr%atul s-a #nt"rs şi a p"5estit #nfaţa clasei că #n seara precedentă i s-a #ntC$plat ce5a ui$it"r: aa5ut " pr"%le$ă seri"asă ;a f"st i$plicată inclusi5 p"liţia< aşacă a f"l"sit unul din instru$entele pe care i le-a$ rec"$andat cu" &i #nainte) Re&ultatele "%ţinute i-au #ntrecut t"ate aşteptările)

Era de necre&ut cCt de $iracul"s s-au re&"l5at lucrurile) asfCrşitul se$inarului $-a #$%răţişat strCns şi a strigat #n faţa#ntregii clase:

Asta #nsea$nă Pacea #n @rientul 'il"ciuS/per să #nţelegi cCt de pr"fund a f"st ceea ce s-a #ntC$plat

atunci) Practic eu nu a$ f"st ne5"ită să #l c"n5ing pe acel %ăr%at prin cu5intele $ele certCndu-$ă cu el sau #ncercCnd să #lc"n5ing că a$ dreptate) A f"st suficient să #$i ţin gura #nc*isă şisă #$i spun #n sinea $ea: KM$i pare rău1 te r"g să $ă ierţi pentru





,c-im&ă%ţi viaţa

!u #ţi p"ţi sc*i$%a 5iaţa fără a depinde de alte lucruri sau pers"ane din lu$ea eteri"ară) Dacă nu ştii acest lucru asta sedat"rea&ă nu$ai faptului că ai uitat cine eşti) Puterea ta re&idă #ninteri"rul tău nu #n afară şi nu depinde de ni$ic din lu$eaeteri"ară) Pr"cesul este $ai si$plu decCt cre&i) Dacă eştidispus să #ţi sc*i$%i 5iaţa t"t ce tre%uie să faci este să #ţi asu$i#n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitateaS

Indiferent ce se #ntC$plă #n K5iaţaL ta eteri"arărealitatea este că tu eşti cel care a atras e5eni$entele respecti5e)

eea ce atrage$ şi ceea ce percepe$ n"i din 5iaţaeteri"ară depinde #n t"talitate de a$intirile şi de pr"gra$elerulate de $intea n"astră su%c"nştientă care Kintră #n dial"g cun"iL prin această reflectare #n lu$ea eteri"ară) 'inteasu%c"nştientă rulea&ă #n per$anenţă aceste a$intiri la fel ca unD pus pe funcţia KRepetăL) De $ulte "ri n"i nici nu $aisunte$ atenţi la el căci cun"aşte$ prea %ine K$u&icaL sa dar asta nu #nsea$nă că D-ul nu se derulea&ă #n c"ntinuare) AcestegCnduri repetiti5e ne spun ce este %ine şi ce este rău ce estec"rect şi ce nu) Intelectul n"stru este c"n5ins că #nţelege ce se#ntC$plă dar realitatea este că el nu #nţelege ni$ic) El nu

reali&ea&ă nici $ăcar faptul că este c"ntr"lat de aceste a$intiri) N"i nu #ncepe$ să #nţelege$ cu ade5ărat ce se #ntC$plădecCt atunci cCnd ne tre&i$) De5eni$ astfel $ai c"nştienţi şi#ncepe$ să luă$ deci&ii $ai %une) ea $ai %ună alegere pe care" pute$ face c"nstă #n a nu ne $ai c"nsidera " 5icti$ă căci nua$ f"st şi nu 5"$ fi nici"dată una) Dacă te c"nsideri " 5icti$ă acircu$stanţel"r eteri"are află că nu eşti decCt 5icti$a

pr"priil"r tale gCnduri) Mn lu$ea eteri"ară nu eistă ni$eni şini$ic) Ea depinde eclusi5 de percepţiile tale) /pre ee$plu ţie



ţi se pare că altcine5a #ţi KfaceL ce5a dar #n realitate nu eistăni$eni care să te influenţe&e) eea ce 5e&i #n faţa ta suntgCndurile tale legate de alte pers"ane sau de " situaţie) Repet: nueistă ni$eni #n lu$ea eteri"ară)

/c*i$%area pare dificilă de"arece r"lul de 5icti$ă areK%eneficiileL sale) @ricCt de $ult ai nega acest lucru realitateaeste că singurul $"ti5 pentru care "a$enii renunţă la puterea l"r

pers"nală #n fa5"area alt"r pers"ane sau circu$stanţe este că ei"%ţin anu$ite K%eneficiiL #n ur$a acestui pr"ces) De pildă este

p"si%il să "%ţii astfel atenţia alt"r "a$eni sau p"ate că eşti prea

speriat pentru a-ţi asu$a cu fer$itate pr"priul destin #n 5iaţă)Din păcate atunci cCnd ne c"nsideră$ 5icti$e n"i găsi$#nt"tdeauna "a$eni care să ne c"nfir$e acest lucru)/u%c"nştientul n"stru are griă să pr"iecte&e #n 5iaţa n"astrăt"ate situaţiile necesare pentru a ne c"nfir$a ceea ce crede$astfel #ncCt să ne p"ată spune #n final: KVe&iG A$ a5ut dreptatecCnd ţi-a$ spus că nu te p"ţi %a&a pe %ăr%aţi că fe$eile suntrele sau că %anii sunt greu de "%ţinutL) Atunci cCnd crede$ cut"ată c"n5ingerea un anu$it lucru n"i face$ t"t ce ne stă #n

putinţă pentru a de$"nstra că a5e$ dreptate după care nec"nsideră$ nefericiţi pentru că atrage$ #n 5iaţa n"astră nu$ailucruri releS

Eistă #nsă şi " alternati5ă: atunci cCnd ni se #ntC$plă

ce5a neplăcut n"i pute$ "pta pentru a ne detaşa nu pentru areacţi"na c"nsiderCndu-ne " 5icti$ă a #$preurăril"r) Detaşarearepre&intă " alegere c"nştientă şi infinit $ai %ună decCti$plicarea) Mn final ea ne per$ite să găsi$ ceea ce căută$ şi să

pri$i$ infinit $ai $ult decCt a$ cerut) De %ună sea$ă la#nceput ni se pare greu să renunţă$ la 5ec*ile n"astre"%işnuinţe dar dacă #n5ăţă$ cu$ pute$ face acest lucrusfCrşi$ prin a desc"peri că n"i deţine$ c"ntr"lul asupra 5ieţiin"astre şi că ne-" pute$ sc*i$%a f"arte uş"r #n %ine)





Ca*itolul 11

.nfăţişarea e/terioară

Cte p"5eşti nu ne spune$ singuri pentru a ne #$piedicasă ne si$ţi$ fericiţiS De cele $ai $ulte "ri n"i sunte$ cei $ai$ari duş$ani ai n"ştriS /enti$entele n"astre negati5e legate de#nfăţişarea pe care " a5e$ ne p"t influenţa #ntreaga realitate) Elene afectea&ă #ncrederea #n sine ceea ce si$ţi$ #n legătură cuidentitatea n"astră şi felul #n care percepe$ ceea ce cred alţii

despre n"i)Pri5eşte-te #n "glindă) e 5e&iG Ve&i " pers"ană

suprap"nderalăG /i$ţi " strCngere de ini$ă atunci cCnd au&icu5Cntul KdietăLG Eşti "%sedat de $Cncare şi de faptul că nu-ţi

p"ţi per$ite să c"nsu$i "rice #ţi d"reştiG e p"ate fi $aidurer"s decCt să te si$ţi suprap"nderal neaut"rat şinec"nf"rta%il #n pielea taG

Mn siste$ul 3"H"p"n"p"n" n"i susţine$ că astfel degCnduri sunt si$ple a$intiri derulate de $intea su%c"nştientă)Ele au #nsă " putere en"r$ă) N"i ne c"nsideră$ li%eri dar realitatea este că sunte$ c"ntr"laţi de aceste gCnduri şi de aceste

pr"gra$e care se derulea&ă #nc"ntinuu #n fundalul $inţiin"astre) De aceea tre%uie să ne !REOI' şi să face$ alegeri

$ai %une) uciditatea are un efect 5indecăt"r şi este #nt"tdeauna pri$ul şi cel $ai i$p"rtant pas către atingerea ţeluril"r n"astre)u alte cu5inte n"i a5e$ de alesS

Da este ne5"ie de un anu$it ef"rt pentru a respecta "dietă ali$entară căci "a$enii din urul tău 5"r%esc t"t ti$puldespre $Cncare despre l"cul #n care #şi pr"pun să $ănCnce etc)adunCndu-se pentru a $Cnca #$preună) Ali$entaţia este un

pr"ces s"cial) @riunde ne-a$ duce 5ede$ pretutindeniali$ente) Ei %ine ca de "%icei pers"anele şi circu$stanţele din



5iaţa ta repre&intă un dar) Ele #ţi "feră "p"rtunitatea de a#nţelege ce lucruri tre%uie să sc*i$%i #n fiinţa ta să te detaşe&ide ele şi să preiei astfel c"ntr"lul asupra 5ieţii tale)

u$ funcţi"nea&ă acest pr"cesG Mn esenţă tre%uie să de5iic"nştient şi să te Kdetaşe&iL de aceste a$intiri lucru i$p"si%il lani5el raţi"nal căci n"i nu sunte$ c"nştienţi decCt de unfrag$ent infi$ din gCndurile care se derulea&ă c"nstant #n$intea n"astră) ea $ai %ună $"dalitate de a ne KdetaşaL c"nstă#n a ne asu$a #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea

pentru realitatea pe care ne-" creă$ singuri) Pers"nal aplic

te*nica 3"H"p"n"p"n" pentru a-$i KpurificaL #n per$anenţăa$intirile şi gCndurile c"nştiente şi su%c"nştiente) Instru$entul$eu preferat este: K'ulţu$esc) !e iu%escL 4 cu5inte pe care leadrese& a$intiril"r $ele cu sc"pul de a le eli%era)

Pr"cesul p"ate de5eni infinit $ai uş"r dacă lucră$ cu$intea n"astră su%c"nştientă ;cu c"pilul n"stru interi"r< căciacesta este aspectul n"stru care deţine st"cate aceste a$intiri) Mn$"d i$plicit c"pilul interi"r ;sau .ni*ipili #n li$%a 3aaiiană<este şi aspectul care $anifestă realitatea #n care trăi$) Estef"arte i$p"rtant să ne de&5"ltă$ " relaţie puternică de iu%ire şide #ncredere cu c"pilul n"stru interi"r dacă d"ri$ să nesc*i$%ă$ realitatea căci el ne p"ate uşura en"r$ sarcina) Mţirea$intesc #n această direcţie că acesta este aspectul care suferă

#năuntrul tău nu tu) El este aspectul căruia i se face f"a$e saucare crede că nu p"ate supra5ieţui decCt dacă $ănCncă "#ng*eţată de 5anilieS

Aş 5rea să #ţi p"5estesc ce $i s-a #ntC$plat #n ti$pululti$ei $ele călăt"rii #n ap"nia alături de $aestrul $eu dr)I*aleaalU)

ecţia pe care a$ #n5ăţat-" cu această "ca&ie a f"stetre$ de i$p"rtantă pentru $ine) Era$ #n @inaa şi a$ sunatla r""$ ser5ice) A$ c"$andat pui iar acesta $i-a f"st adus cu "



garnitură de "re&) A$ cerut ca "re&ul să fie #nl"cuit cu legu$e)*elnerul a f"st de ac"rd dar cCnd s-a #nt"rs $i-a adus puiul cu" garnitură de cart"fi prăiţiSS Nu-i 5"r%ă #$i plac cart"fii

prăiţi) /inceră să fiu aceştia sunt una din $arile $eleslă%iciuni) Mn trecut nu aş fi spus nici"dată N. unei p"rţii decart"fi prăiţi) Di$p"tri5ă "ri de cCte "ri stătea$ lCngă cine5acare a5ea cart"fi prăiţi #n faţă "%işnuia$ să #i fur cCţi5a şi să #i$ănCnc) Ei %ine de această dată nici nu $i-a$ pus %ine #n gurăun cart"f prăit că l-a$ şi sc"s după care a$ alergat la %aie şia$ aruncat #ntreaga cantitate de cart"fi prăiţiSS Nu-$i 5enea să

#$i cred "c*il"r) /ingurul $"ti5 pentru care a$ putut face acestlucru a f"st acela că aunsese$ #ntr-un punct #n care $i-a$declarat singură: KataS De aunsSL şi #n care $-a$ angaat săfac t"t ce #$i stă #n puteri pentru a a5ea griă de $ine #nsă$i) ualte cu5inte $i-a$ pr"$is să nu #$i $ai fac singură rău)Iu%irea de sine ne dă tutur"r puterea de a perse5era) Nu aş fi

putut fac nici"dată acest lucru fără aut"rul c"pilului $euinteri"r) Mn clipa #n care $i-a$ sc"s cart"ful prăit din gură i-a$spus c"pilului $eu interi"r pe un t"n liniştit"r: KPute$ face#$preună acest lucru) @ să fi$ %ine) !"tul " să fie %ineL)

.n a5ertis$ent #nsă: si$pla sc*i$%are a greutăţii sau a#nfăţişării tale nu #ţi 5a re&"l5a #n $"d aut"$at t"ate

pr"%le$ele) Aceste trăsături sunt Keteri"areL iar lucrurile cele

$ai i$p"rtante pe care tre%uie să le sc*i$%i sunt a$intirile şi pr"gra$ele tale adică ceea ce ai decis cCnd5a să cre&i despretine #nsuţi) Mn ca& c"ntrar fericirea ta nu 5a dura prea $ult căciade5ărata ta %unăstare nu depinde de circu$stanţele eteri"are)Dacă d"reşti să de5ii cu ade5ărat fericit 5a tre%ui să lucre&i #n

pri$ul rCnd cu a$intirile tale care #ţi spun că eşti gras)'aestrul $eu dr) I*aleaalU afir$ă că nu *rana ne

#ngraşă ci gCndurile n"astre legate de ea)Dacă ne pute$ KdetaşaL de aceste a$intiri rulate de



$intea n"astră su%c"nştientă re&ultatele 5"r apărea rapid iar n"i 5"$ face alegeri $ai %une #n d"$eniul ali$entaţiei) De faptse 5a pr"duce " reacţie #n lanţ) Atunci cCnd alegi ceea ce tre%uiecCnd te aprecie&i pe tine #nsuţi şi cCnd te si$ţi %ine #n pielea taaceste gCnduri atrag " realitate si$ilară astfel #ncCt te si$ţi dince #n ce $ai %ine iar la un $"$ent dat de5ii DE NE@PRI!)

!u cCt de $ult #ţi d"reşti acest lucruG Eşti dispus să facit"t ce #ţi stă #n puteri pentru a te %ucura de această %unăstareGEf"rtul nu 5a fi $ic dar tu p"ţi "pta pentru a practica te*nica3"H"p"n"p"n" ;detaşarea< pCnă la #nţelegerea #ntregii i$agini

de ansa$%lu) Asu$ă-ţi resp"nsa%ilitatea şi detaşea&ă-te dea$intirile şi de pr"gra$ele tale negati5e şi astfel #ţi 5ei găsi

pacea şi fericirea nu d"ar #n ceea ce pri5eşte #nfăţişarea taeteri"ară ci #n t"ate pri5inţele)



Ca*itolul 1:

0ericirea

Realitatea #n care trăi$ include t"ate pr"gra$elea$intirile c"n5ingerile ataşa$entele e$"ţiile şi aşteptărilen"astre acu$ulate de-a lungul a $ii şi $ii de ani) Mn t"t acestti$p a$ f"st "r%i şi sur&i ne-a$ c"$p"rtat ca şi cu$ a$ fi f"stdr"gaţi a$ căutat iu%irea aprecierea şi apr"%area eact ac"l"unde nu le putea$ găsi şi a$ culti5at c"$pania un"r "a$eni

nep"tri5iţi pentru n"i) Ne-a$ d"rit succesul puterea şi diferite %unuri $ateriale c"n5inşi că acestea ne 5"r KfaceL fericiţi) A$#ncercat să #i sc*i$%ă$ pe ceilalţi "a$eni şi a$ renunţatc"nstant la puterea n"astră pers"nală p"rnind de la pre$isa căfericirea n"astră depinde de alţi "a$eni şi se circu$stanţeleeteri"are)

@a$enii cred că fericirea este " eperienţă) Dacă te-aşruga să #$i descrii ce #nţelegi tu prin fericire cel $ai pr"%a%il ai#ncepe să #$i faci " listă cu lucruri circu$stanţe şi pers"ane pecare ai d"ri să le ai #n 5iaţa ta c"n5ins că acestea te-ar KfaceLfericit) a fel ca $area $a"ritate a "a$enil"r cel $ai pr"%a%iltu cre&i că fericirea deri5ă din a a5ea ceea ce #ţi d"reşti #n 5iaţă)Realitatea este #nsă cu t"tul alta) *iar dacă si$ţi$ #ntr-ade5ăr "

anu$ită satisfacţie efe$eră atunci cCnd reali&ă$ şi atrage$ #n5iaţa n"astră ceea ce ne d"ri$ ade5ărata fericire este " stare despirit care nu are ni$ic de-a face cu cau&alitatea ;legea cau&ei şiefectului<) Altfel spus atunci cCnd sunte$ cu ade5ărat fericiţin"i nu pute$ eplica de ce ne si$ţi$ astfel) /unte$ pur şisi$pluS

Mn c"pilărie adulţii te-au #n5ăţat că Kai ne5"ieL deanu$ite lucruri pentru a fi fericit dar ade5ărul este că tu eştidea fericit dar nu reali&e&i acest lucru) @ricCt de ne5er"si$il ţi



s-ar părea este ne5"ie de un Kef"rtL pers"nal c"nsistent pentru afi nefericit căci nefericirea este " stare de spirit creată de tine#nsuţi)

'aestrul $eu dr) I*aleaalU repetă adese"ri că n"isunte$ dea perfecţi1 nu$ai a$intirile n"astre sunt i$perfecte)Aceste a$intiri şi pr"gra$e ne spun că a5e$ ne5"ie de diferitelucruri eteri"are pentru a fi fericiţi) De aceea n"i a5e$tendinţa să ne ataşă$ de lucruri de re&ultate de relaţii etc)*iar dacă reuşi$ să "%ţine$ lucrurile pe care ni le d"ri$ n"idesc"peri$ că nu a$ de5enit cu ni$ic $ai fericiţi) Acu$

sunte$ d"ar #ngri"raţi căci ne te$e$ să nu pierde$ ceea cea5e$ şi lucrurile de care ne-a$ ataşat) De altfel r"%inetuld"rinţel"r nu se #nc*ide nici"dată) De aceea atunci cCnd"%ţine$ ceea ce ne-a$ d"rit uită$ rapid cCt de $ult ne-a$d"rit cCnd5a lucrul respecti5 şi ne f"cali&ă$ atenţia asupra alt"r lucruri care ne lipsesc) Mn acest fel n"i ne %l"că$ #n per$anenţăcalea către fericire f"cali&Cndu-ne #n per$anenţă atenţia asupraataşa$entel"r n"astre)

Atunci cCnd ni se pare că sunte$ fericiţi din cau&a unuie5eni$ent sau unei pers"ane din 5iaţa n"astră eteri"arăaceasta nu este " fericire autentică) eea ce n"i nu$i$ fericireeste de fapt " eperienţă satisfăcăt"are pe $"$ent)

Vestea %ună este că dacă ne eli%eră$ de nefericirea creată

de această perspecti5ă li$itată asupra realităţii fericirea care seascunde #n adCncurile fiinţei n"astre iese la suprafaţă şi #şire5arsă lu$ina asupra n"astră) N"i pute$ face acest lucrude5enind c"nştienţi de faptul că nu sunte$ t"tuna cu a$intirilen"astre cu gCndurile care ne spun #n per$anenţă că a5e$ne5"ie de diferite "%iecte circu$stanţe eteri"are şi pers"ane

pentru a ne %ucura de 5iaţă) Ade5ărul este că n"i pute$ alege săfi$ fericiţi) Mn acest sc"p tre%uie să #ncepe$ prin a #nţelege căn"i sunte$ singurii care ne creă$ nefericirea actuală) Cndul



care ne spune că a5e$ ne5"ie de cutare lucru pentru a fi fericiţieste " si$plă a$intire) De aceea pute$ renunţa la elS

Puţini "a$eni si$t ade5ărata fericire dar aceasta esteuş"r de recun"scut) Mn acest sc"p t"t ce tre%uie să faci este să #ţiaduci a$inte de un $"$ent #n care ai f"st fericit fără niciun$"ti5 aparent) Pri5eşte-i pe c"piii care se "acă şi 5ei #nţelege ce#nsea$nă ade5ărata fericire) "piii se a%and"nea&ă plini de

%ucurie #n faţa $"$entului pre&ent) Fericirea l"r nu esteKcau&atăL de ce5a anu$e ci repre&intă " stare eistenţială)

Dacă 5ei #nţelege care este sursa nefericirii tale aceasta

5a dispărea de la sine căci luciditatea are " 5al"are5indecăt"are) "nştienti&area răului pe care ţi-l faci singur te

p"ate eli%era de el) De aceea desc"peră cCt $ai $ulte"p"rtunităţi de a fi tu #nsuţi) Fă nu$ai ce #ţi place) Dăruieşte)Aută-ţi se$enii) Aceste lucruri #ţi 5"r rea$inti de ade5ăratafericire care eistă #n interi"rul tău şi care repre&intă dreptul tău

prin naştere dar care este ascunsă #n spatele a$intiril"r tale al preudecăţil"r griil"r c"nstante udecăţil"r critice te$eril"r şine5"ii de a c"ntr"la #n per$anenţă re&ultatele pe care le "%ţii)Aşa cu$ spunea$ tu eşti dea fericit) Aceasta este starea tanaturală de spirit)

Nu te a$ăgi singur cre&Cnd că dacă ai " anu$ită su$ă de %ani #n c"nt sau dacă pers"ana pe care " iu%eşti #ţi răspunde #n

sfCrşit 5ei fi $ai fericit) Nu $ai pierde inutil ti$pul) Viaţa estescurtă şi se petrece #n $"$entul pre&ent) Acest $"$ent estesingurul lucru de care dispui) De aceea "ptea&ă pentru a fifericit c*iar acu$S





această desc*idere se 5"r reflecta plenar #n relaţiile tale) Mn acestfel 5ei #ncepe să #i 5e&i pe "a$eni eact aşa cu$ sunt nu aşacu$ ai d"ri să fie) Vei reali&a astfel că percepţiile tale de pCnăacu$ au f"st dist"rsi"nate ca şi cu$ ai fi pri5it printr-" sticlăfu$urie ;pătată de a$intirile tale<) u această "ca&ie 5ei#nţelege că "a$enii nu se p"t #$piedica să acţi"ne&e aşa cu$ "fac căci nu cun"sc " altă cale $ai %ună) De altfel "rice "$ facece ştie $ai %ine la $"$entul respecti5 indiferent dec"$p"rta$entul său) Dacă 5ei reali&a acest lucru 5ei c"$unica$ai uş"r cu ceilalţi "a$eni şi 5ei #nţelege că #n unele ca&uri este

de preferat să nu 5"r%eşti del"c)Mncearcă să #nţelegi că tu eşti cel care pune etic*ete

c"nsiderCnd că ceilalţi greşesc şi că faci acest lucru din cau&a percepţiil"r tale) a %a&a acest"ra stau c"n5ingerile tale caredau naştere "piniil"r şi udecăţil"r critice) a rCndul l"r acesteadin ur$ă c"nduc la ne5"ia de a a5ea dreptate dar a a5eadreptate nu ec*i5alea&ă cu a fi fericit) Pr"pune-ţi să nu $aic"$unici p"rnind de la percepţiile tale şi să nu-ţi $ai pr"iecte&iasupra cel"rlalţi ne5"ia de a a5ea #nt"tdeauna dreptate şi 5eic"nstata că pr"cesul tău de c"$unicare cu ceilalţi "a$eni 5asuferi " #$%unătăţire radicală)

Aşadar ia c*iar acu$ deci&ia de a fi fericit) Renunţă lane5"ia de a a5ea dreptate şi de a a5ea ulti$ul cu5Cnt) Pr"%a%il

că ai a5ut dea destule c"n5ersaţii #n care ai a5ut ulti$ul cu5Cntdar #n final nu ai trăit decCt " satisfacţie de $"$ent fără unefect de lungă durată) Fericirea pe care " cauţi se află #ninteri"rul tău) De aceea nu " 5ei găsi nici"dată #n eteri"r) Dacăte 5ei sc*i$%a tu #nsuţi t"tul se 5a sc*i$%a #n afara ta)

Practică această $et"dă şi 5ei 5edea că "a$enii din urultău se sc*i$%ă) Mn realitate cel care se sc*i$%ă eşti tu nu ei)Cndurile tale despre ceilalţi "a$eni s-au sc*i$%at deciKtre%uieL să se sc*i$%e şi ei)



Renunţă la ne5"ia de a 5"r%i de a a5ea dreptate şi de a-ţiapăra #n per$anenţă punctele de 5edere) Iu%eşte-i şi acceptă-i pe"a$eni aşa cu$ sunt) Mncepe #nt"tdeauna prin a te iu%i şi a teaccepta pe tine #nsuţi aşa cu$ eşti căci astfel #ţi 5a fi infinit $aiuş"r să #i iu%eşti şi să #i accepţi pe ceilalţi)

Pr"cesul este cu ade5ărat $inunat) Atunci cCnd ne tre&i$n"i le per$ite$ şi cel"rlalţi să se tre&ească) Ade5ărul te 5aeli%era iar prin eli%erarea ta tu 5ei c"ntri%ui la eli%erarea cel"r din urul tău) !"tul #ncepe #nsă cu tine #nsuţi)

Mncearcă să #nţelegi că ceilalţi "a$eni din 5iaţa ta sunt

si$ple gCnduri ale tale) Cnduri care repre&intă #nsă " %inecu5CntareS

@ cCt de $ult suferi$ n"i din cau&a aşa-&isei iu%iriS N"ic"nfundă$ starea de #ndrăg"stit şi ataşa$entele generate de eacu iu%irea după care perse5eră$ #n această er"are generCndastfel " de&a$ăgire fără sfCrşit) Ade5ărata iu%ire nu pr"5"acănici"dată durere) Di$p"tri5ă ea acceptă t"tul şi estenec"ndiţi"nată1 nu depinde de circu$stanţele eteri"are1 şi estedetaşată de re&ultatele sau de r"adele "%ţinute) Iu%irea autenticăeste pur şi si$plu) Aşa iu%eşte Du$ne&eu) Atunci cCnd de5eni$capa%ili să iu%i$ la fel ca El ini$a n"astră #ncepe să cCnte)Iu%irea reală nu are ni$ic de-a face cu ataşa$entul şi cuaşteptările) Ea eli%erea&ă nu #nlănţuie)

N"i sunte$ cei care decide$ că sunte$ #ndrăg"stiţi ;căiu%i$< atunci cCnd ne si$ţi$ %ine #n c"$pania unei alte pers"ane dar ceea ce n"i percepe$ ca iu%ire nu este decCt "f"r$ă de ataşa$ent) N"i #i #ncredinţă$ ini$a n"astră celeilalte

pers"ane iar atunci cCnd nu sunte$ #$preună cu ea ne si$ţi$inc"$pleţi) Ne c"ntinuă$ literal$ente 5iaţa fără ini$a n"astrăSSDe5eni$ incapa%ili să ne integră$ #n $"$entul pre&ent şi să #lsa5ură$ căci nu ne pute$ gCndi la altce5a decCt la "%iectul aşa-&isei n"astre iu%iri) Mn acest fel de5eni$ ani"şi şi 5eşnic



nefericiţi) Mn $"d si$ilar n"i c"nfundă$ %anii cu %"găţia şi plăcerea cu iu%irea) D"rind să ne cra$p"nă$ de ceea ce ne"feră un $"$ent de plăcere ne ataşă$ de "%iectul acesteia şide5eni$ pri&"nierii unui cerc 5ici"s al anietăţii fără sfCrşit)

Mnainte de a intra #ntr-" relaţie n"i ar tre%ui să #ncepe$#nt"tdeauna prin a ne de pr"gra$a) Mn acest sc"p tre%uie săreali&ă$ că iu%irea pe care " căută$ cu atCta ard"are nu p"ate5eni din afara n"astră) Niciun "$ din lu$ea eteri"ară nu ne 5a

putea KfaceL 5re"dată fericiţi) Mn al d"ilea rCnd ni$eni nu ne 5a putea iu%i 5re"dată $ai $ult decCt ne iu%i$ n"i #nşine) De

aceea este etre$ de i$p"rtant să #ncepe$ prin a ne iu%i şi prina ne accepta pe n"i #nşine eact aşa cu$ sunte$) eea cec"ntea&ă cu ade5ărat nu este ce si$t ceilalţi "a$eni ci cesi$ţi$ n"i #nşine #n ceea ce ne pri5eşte)

Mn "rice relaţie detaşarea este " pre$isă "%ligat"rie) Dr)'ic*ael ,ecit* a spus pe %ună dreptate: KDacă #ţi d"reştice5a detaşea&ă-te de elL) Acest lucru este a%s"lut esenţial)Ataşa$entele n"astre se nasc din a$intirile pr"gra$ele şic"n5ingerile n"astre) Dacă afir$ă$ că a5e$ ne5"ie de cutare

pers"ană #n 5iaţa n"astră pentru a fi fericiţi n"i aunge$ săcrede$ cu ade5ărat acest lucru şi astfel de5eni$ ataşaţi) Acesttip de interacţiune deri5ă din senti$entul că a5e$ Kne5"ieL dealtcine5a pentru a ne si$ţi c"$pleţi) Ade5ărul este #nsă că n"i

nu a5e$ Kne5"ieL de ni$eni din lu$ea eteri"ară căci sunte$dea c"$pleţi) Nu ai re$arcat nici"dată că plăcerea pe care ţi-""feră ceilalţi "a$eni este infinit $ai $are atunci cCnd nu eştiataşat de eiG

P"ate că ţi se pare c"$plicat dar ade5ărul este cărenunţarea la ataşa$ente este $ai uş"ară decCt pare la pri$a5edere) !"t ce tre%uie să faci #n acest sc"p este să te tre&eşti şi săreali&e&i că cele care te c"ntr"lea&ă sunt pr"gra$ele talesu%c"nştiente) Acestea sunt cele care te fac să cre&i că



circu$stanţele eteri"are pers"anele şi lucrurile din lu$eaeteri"ară te p"t face fericit) Detaşarea este " lecţiefunda$entală iar %eneficiile sale sunt nesfCrşite) Ea te face să tesi$ţi $ai uş"r şi $ai fericit 5i%raţii care atrag aut"$at infinit$ai $ultă iu%ire #n 5iaţa ta)

Dacă 5ei reflecta la acest lucru 5ei reali&a rapid că t"atănefericirea gel"&ia şi anietatea din 5iaţa ta sunt re&ultatulataşa$entel"r tale) Detaşarea are puterea de a te eli%era deacestea) De %ună sea$ă atunci cCnd 5"r%esc de detaşare eu nu$ă refer la i$p"liteţe sau la lipsa de resp"nsa%ilitate) Detaşarea

nu #nsea$nă să răneşti senti$entele altei pers"ane) Aceastăne#nţelegere deri5ă din aceeaşi er"are care stă la %a&a felului #ncare defini$ n"i iu%irea) N"i crede$ că tre%uie să fi$c"nsistenţi şi resp"nsa%ili pentru că K#n ca& c"ntrar ceilalţi"a$eni nu ne 5"r $ai iu%iL sau pur şi si$plu pentru că Kaşaeste n"r$al să ne c"$p"rtă$L) Mn realitate atunci cCnd neasu$ă$ #n pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea iu%indu-ne cu ade5ărat pe n"i #nşine este i$p"si%il să nu ne $anifestă$#n $"d natural %unătatea c"nsideraţia şi resp"nsa%ilitatea faţăde ceilalţi "a$eni căci cine se iu%eşte pe el #nsuşi #i iu%eşte #n$"d natural şi pe ceilalţi)

Din păcate n"i a5e$ tendinţa să pr"iectă$ t"tul asupralu$ii eteri"are) !u de cCte "ri pe &i săptă$Cnă lună cauţi

apr"%area şi acceptarea cel"rlalţi "a$eniG Nu ai re$arcat pCnăacu$ că c*iar dacă te %ucuri de apr"%area cel"rlalţi starea ta desatisfacţie nu durea&ă nici"dată prea $ultG Partea şi $aineplăcută este că atunci cCnd se epui&ea&ă acest tip degratificaţie lasă #n ur$a ei un g"l interi"r greu de sup"rtat) AtCtti$p cCt sunte$ incapa%ili să ne iu%i$ să ne apr"%ă$ şi să neacceptă$ pe n"i #nşine nici ceilalţi nu " 5"r face şi astfel nu ne5"$ găsi nici"dată fericirea)

.ne"ri n"i trece$ de la " relaţie la alta repetCnd aceleaşi



situaţii şi atrăgCnd acelaşi tip de "a$eni #n 5iaţa n"astră) Acest pr"ces este generat de a$intirile n"astre care 5"r c"ntinua sărule&e la infinit #n $intea n"astră su%c"nştientă pCnă cCnd 5"$#nţelege că situaţiile prin care trece$ şi pers"anele pe care leatrage$ nu sunt altce5a decCt si$ple pr"gra$e su%c"nştientedin $intea n"astră care atrag #n 5iaţa n"astră partenerul KidealL

pentru ni5elul n"stru actual de de&5"ltare spirituală) Dacă ne purifică$ şi ne detaşă$ de a$intirile pr"gra$ele udecăţilecritice "piniile şi aşteptările n"astre n"i pute$ atrage #n sfCrşitrelaţiile cele $ai adec5ate pentru n"i la $"$entul p"tri5it)

A$ " surpri&ă pentru tine: " relaţie perfectă este#nt"tdeauna acea relaţie care #ţi re5elea&ă de ce anu$e tre%uie săte detaşe&i pentru a-ţi c"ntinua e5"luţia spiritualăS

Detaşarea şi renunţarea la a$intirile n"astre are efecte %enefice asupra tutur"r tipuril"r de relaţii inclusi5 asupra cel"r dintre părinţi şi c"pii) Atunci cCnd #n5ăţă$ să ne detaşă$ sătrăi$ fără aşteptări să face$ ce si$ţi$ că este $ai %ine #nini$a n"astră şi să fi$ n"i #nşine n"i ne eli%eră$ de udecăţilecritice "piniile şi ataşa$entele care ne #$piedică să ne %ucură$de " relaţie sănăt"asă iar prin eli%erarea n"astră #i eli%eră$inclusi5 pe ceilalţi "a$eni) Detaşarea ne c"nduce la pace şi laiu%irea de sine care se reflectă ap"i inclusi5 #n relaţiile n"astrecu ceilalţi)

Pri$ul pas pe care tre%uie să #l face$ este #nt"tdeaunaa$plificarea lucidităţii) N"i tre%uie să #nţelege$ că sunte$dependenţi de ataşa$entele n"astre) uciditatea;c"nştienti&area< are 5irtuţi terapeutice iar recun"aştereafaptului că n"i nu sunte$ una cu dependenţa n"astră ec*i5alea&ăcu reali&area faptului că " transcende$ şi că pute$ renunţa"ricCnd d"ri$ la ea) a fel ca celelalte %l"cae dependenţelesunt si$ple a$intiri din $intea n"astră su%c"nştientă care p"t fişterse) !"t ce tre%uie să face$ #n această direcţie este să ne





?ie de cCte "ri ţi s-a spus să eşti f"arte %un la ce5a şi că ar tre%ui să #ţi faci " carieră din talentul respecti5G 'ie $i s-a spusdint"tdeauna că sunt f"arte pricepută la nu$ere şi că ar tre%ui să$ă fac c"nta%ilă) A$ acceptat acest lucru fără să $ă gCndesc

prea $ult şi $i-a luat $ult ti$p ca să reali&e& că nu aceasta eracalea ini$ii $ele) N"i a5e$ #nt"tdeauna tendinţa să face$ ceeace ne c"nferă siguranţă căci ni$ănui nu-i place incertitudinea)

Ne tre&i$ #nsă $ai tCr&iu că sunte$ nefericiţi şi că nu ne si$ţi$$"ti5aţi c*iar dacă a5e$ " situaţie sta%ilă din punct de 5ederefinanciar)

?i s-a #ntC$plat 5re"dată să si$ţi că te #n5Crţi #n g"l şi cănu aungi nicăieriG Acest senti$ent deri5ă din negarea identităţiitale reale) De $ulte "ri n"i crede$ că ceilalţi "a$eni ştiu $ai

%ine decCt n"i ce ni se p"tri5eşte1 de aceea face$ ce spun ei)Alege$ "pţiunea cea $ai uş"ară şi $ai puţin durer"asă şi nureali&ă$ decCt $ult $ai tCr&iu că a$ putea face ceea ce ne placecu ade5ărat fără să suferi$ neapărat din punct de 5ederefinanciar) Ct de diferită ar fi această lu$e dacă ne-a$ ur$ad"rinţele sincere ale ini$iiS Atunci cCnd ne si$ţi$ #$pliniţi n"isunte$ aut"$at $ai %uni iar această stare de spirit influenţea&ă#n %ine fa$ilia n"astră s"cietatea şi lu$ea #n ansa$%lul ei)

De ce au unii "a$eni un succes $ai $are decCt alţiiGP"ate t"c$ai pentru că fac ceea ce le place cu ade5ărat) @a$enii

fericiţi au tendinţa de a crea afaceri fericite şi "ricine se si$teatras să lucre&e #ntr-un l"c fericit) Atunci cCnd sunte$ fericiţin"i ne si$ţi$ aut"$at #$păcaţi iar atunci cCnd sunte$#$păcaţi le trans$ite$ această stare de spirit şi cel"r din uruln"stru) @a$enii pasi"naţi de ceea ce fac atrag cu uşurinţăclienţi)

Cndurile n"astre sunt atCt de puternice #ncCt atunci cCndspune$ că pute$ face ce5a c*iar pute$ şi in5ers) Asta nu#nsea$nă #nsă că ne pute$ c"ntr"la #n t"talitate $intea şi că





i$p"rtant căci unul din aspectele succesului este f"r$area uneiec*ipe eficiente şi ar$"ni"s integrate care să te spriine) Estei$p"rtant să #nţelegi că tu nu eşti perfect şi nici nu tre%uie să fii)Mn sc*i$% eşti unic) Du$ne&eu te-a creat pentru a face ce5a $ai

%ine decCt "ricine altcine5a) Este la fel de i$p"rtant #nsă să#nţelegi că ceilalţi "a$eni p"t face $ai %ine decCt tine anu$itelucruri) De aceea c"la%"rarea cu ei te p"ate auta să a5anse&i$ai rapid pe calea ta) a de "%icei dacă 5ei #nţelege că nu ştiice ţi se p"tri5eşte cel $ai %ine şi dacă te 5ei lăsa #n $Cna luiDu$ne&eu singurul care ştie ce este $ai adec5at pentru tine

c"ndiţiile relaţiile şi ideile perfecte 5"r apărea #n $"d natural #n5iaţa ta) Dacă #ţi 5ei păstra pasiunea entu&ias$ul credinţa şis$erenia 5ei ră$Cne integrat #n fluul 5ieţii) Acest principiueste uni5ersal) Nu c"ntea&ă dacă ai sau nu %ani dipl"$euni5ersitare etc) /ingurul lucru care c"ntea&ă este să #ţi ur$e&i

pasiunea) @rice "$ se naşte cu " pasiune) I$p"rtant este să neaduce$ a$inte care este aceasta)

un"aşte-te pe tine #nsuţi) Desc"peră ce anu$e te pasi"nea&ă şi lasă-te călău&it de pasiunile tale) De #ndată ce 5ei#nţelege că pCnă acu$ ai f"st ad"r$it şi 5ei de5eni c"nştient căţi-ai %l"cat singur pr"pria creaţie prin gCnduri de genul: KNueistă suficiente resurseL KNu $erit să $ă %ucur de acestlucruL KNu sunt suficient de %unL te 5ei integra #n $"d aut"$at

#n fluul 5ieţii iar pr"gra$area ta negati5ă nu te 5a $ai putea#$piedica să $ergi pe calea ta) Vei desc"peri astfel că #ţi 5a$erge infinit $ai %ine c*iar dacă 4 la pri$a 5edere 4 situaţia taKeteri"arăL nu s-a sc*i$%at prea $ult) !e 5ei si$ţi li%er fericitşi senin)

Ai #ncredere #n ini$a şi #n pasiunile tale şi lasă-tecălău&it de eleS KFii "nest cu pr"priul tău sineSL 4 Wi##iaSha.espeare





Ca*itolul 1>

,uccesul

De $ulte "ri n"i c"nfundă$ succesul cu acu$ularea de p"sesiuni $ateriale)

Bansele de a de5eni fericiţi şi #$păcaţi cresc #nsă en"r$dacă #nţelege$ că succesul nu are ni$ic de-a face cu lucrurile$ateriale şi că el eistă dea #n interi"rul n"stru) AtCt ti$p cCt nusunte$ capa%ili să intră$ #n c"ntact cu %"găţia n"astră

interi"ară şi cu succesul n"stru lăuntric n"i nu 5"$ fi fericiţiindiferent cCt de $ulţi %ani a5e$)

A a5ea succes #nsea$nă a fi !. MN/.?I fericit şi#$păcat indiferent de circu$stanţele eteri"are) Reţine: t"t ceeace cauţi se află dea #n interi"rul tău)

Ade5ăratul succes deri5ă dintr-" sursă i$ua%ilă care nuse sc*i$%ă #n funcţie de circu$stanţele eteri"are) El deri5ă din#nţelegerea identităţii tale reale şi a naturii .ni5ersului)Ade5ărata ta %"găţie este identitatea ta cel care eşti cu ade5ărattalentele cu care te-ai născut şi capacitatea ta de a face anu$itelucruri $ai %ine decCt "ricine altcine5a) u alte cu5inte ea esteunicitatea ta)

Această #nţelegere c"nferă $ultă pace şi c"nduce aut"$at

la succes)Atunci cCnd te afli #n punctul &er" #n care nu $ai ai nici"aşteptare nici" udecată critică şi nici" "pinie #ţi dai aut"$atsea$a că dispui dea de t"ate lucrurile de care ai ne5"ie şi că #nafara l"r nu $ai ai ne5"ie de ni$ic altce5a) !e integre&i astfel #nfluul uni5ersal al 5ieţii şi t"ate lucrurile de care ai ne5"ie #ţi ies#n $"d natural #n cale fără niciun ef"rt din partea ta)

Eistă nu$er"ase pr"gra$e şi a$intiri care rulea&ăc"nstant #n $intea ta atCt #n cea c"nştientă cCt şi #n cea



su%c"nştientă) 'ulte dintre ele #ţi spun că este i$p"si%il să aisucces şi să "%ţii %ani făcCnd ceea ce #ţi place cu ade5ărat)

asă-te #nt"tdeauna călău&it de pasiunile tale) Btiu acestlucru #nsea$nă să ai MNREDERE #n necun"scut) !u nu p"ţi ştide la %un #nceput #nc"tr" te #ndrepţi iar #ncrederea #n ini$a ta

p"ate fi #nfric"şăt"are dar re&ultatele p"&iti5e sunt a%s"lutgarantate)

M$plinirea 5isel"r necesită une"ri $ultă $uncă dar este5"r%a de acti5ităţi pe care nu le p"ţi identifica cu ef"rtul căci #ţi

plac prea $ult) Pentru a a5ea succes tre%uie să fii perse5erent şi

să p"rneşti de la pre$isa că eşti dispus să faci "rice pentru a teeli%era)

Mţi rea$intesc #n această direcţie că luciditatea ;c"nştiinţade sine< are " 5al"are terapeutică) De aceea fă t"t ce #ţi stă #n

puteri pentru a de5eni $ai c"nştient şi pentru a "%ser5a cudetaşare 5iaţa fără udecăţi critice şi fără "pinii su%iecti5e)@%ser5ă-ţi gCndurile şi acţiunile şi integrea&ă-te cCt $ai %ine #n$"$entul pre&ent) Nu te lăsa călău&it şi c"ntr"lat de 5ec*ea ta

pr"gra$are) /ingura $"dalitate de a face acest lucru c"nstă #nre#nregistrarea pr"gra$el"r tale)

Mntr-ade5ăr dacă d"ri$ să ne sc*i$%ă$ 5iaţa n"i tre%uiesă ne repr"gra$ă$) Realitatea n"astră eteri"ară nu este altce5adecCt " refleie a acest"r pr"gra$e din trecut care rulea&ă

#nc"ntinuu #n $intea n"astră su%c"nştientă) Ea nu este nici"datăcau&ată de alţi "a$eni) Vestea cea %ună este că n"i pute$renunţa la pr"gra$ele care nu $ai funcţi"nea&ă pentru n"i c*iar dacă nu şti$ nici $ăcar că le a5e$) Aşa cu$ a$ repetat de $ai$ulte "ri de-a lungul acestei cărţi n"i nu tre%uie să şti$ ce

pr"gra$e tre%uie să şterge$ şi unde sunt #nregistrate acestea #ninteri"rul n"stru) !"t ce tre%uie să face$ este să ne asu$ă$ #n

pr"p"rţie de sută la sută resp"nsa%ilitatea pentru ele iar ap"i săne detaşă$ de ele)



!u cui eşti dispus să #i ac"r&i atenţia taG el"r care #ţispun că nu este p"si%il să faci ceea ce #ţi place cu ade5ăratG Eştide ac"rd să de$"nstre&i #ntregii lu$i acest lucru prin eşecultăuG Dacă da d"resc să-ţi rea$intesc că 5"cile aşa-&isKeteri"areL pe care le au&i nu sunt del"c eteri"are ci suntsi$ple refleii ale pr"gra$el"r su%c"nştiente din $intea ta) Eştidispus să renunţi la aceste gCnduri care nu te $ai aută cuni$icG Ele te-au c"ndus #n l"cul #n care te afli la "ra actuală1 deaceea $ulţu$eşte-le iar ap"i eli%erea&ă-te de ele) Dacă tec"nfrunţi cu dificultăţi pe calea ta către desc"perirea de sine

$ulţu$eşte-le cu iu%ire căci ele te aută să a5anse&i $ai rapid).ne"ri ai ne5"ie de un $ic %rCnci pentru a $erge #nainte

iar Du$ne&eu te aută #n această direcţie sc"ţCndu-ţi #n cale"a$eni care te f"rţea&ă să " apuci #n direcţia ustă) asă-te dusde 5al şi nu $ai "pune re&istenţă #n faţa acest"r $"$ente)

Dacă d"reşti să cun"şti succesul ade5ărat este esenţial săte eli%ere&i de a$intirile şi de pr"gra$ele pe care le rulea&ă#nc"ntinuu $intea ta su%c"nştientă) Mn acest sc"p f"l"seştete*nica 3"H"p"n"p"n" şi purifică-te) /pune-le K$ulţu$escL

pr"gra$el"r tale şi "feră-i lui Du$ne&eu per$isiunea de a leşterge) De pildă dacă ai anu$ite c"n5ingeri legate de resurselede care ai a5ea ne5"ie pentru a "%ţine succesul c"nştienti&ea&ăfaptul că aceste c"n5ingeri sunt si$ple a$intiri din $intea ta

su%c"nştientă) .nele dintre ele au auns pe ni5elul $inţiic"nştiente #n ti$p ce altele c"ntinuă să se derule&e #n fundalulacesteia pe un ni5el la care nu ai un acces c"nştient) u altecu5inte nici $ăcar nu ştii că le ai dar ele c"ntinuă să #ţiş"ptească la urec*e ce tre%uie şi ce nu tre%uie să faci) ine ştieGP"ate că ai dea succes dar nu eşti c"nştient de acest lucru căcinu te si$ţi nici"dată satisfăcut şi te c"ncentre&i #nt"tdeaunanu$ai asupra lucruril"r de care nu dispui #ncă nu asupra cel"r

pe care le ai)



Dacă 5ei accepta să te eli%ere&i de c"n5ingerile talesu%c"nştiente te 5ei putea %ucura de fiecare pas al călăt"riei şi5ei #nţelege că ai dea succes căci nu $ai eşti scla5ul "piniil"r şi preudecăţil"r tale) Eli%erea&ă-te de acestea şi fa ceea ce #ţi

place cu ade5ărat) Mn acest fel 5ei atrage $ult $ai rapidsuccesul #n 5iaţa ta $ergCnd pe " cale infinit $ai uş"ară)



Ca*itolul 1?

1anii

Dacă d"reşti să ai %ani tre%uie să renunţi la $entalitateade 5icti$ă să nu $ai dai 5ina pe alţii şi să #ţi asu$i #n pr"p"rţiede sută la sută resp"nsa%ilitatea) !re%uie să #nţelegi că tu deţiic"ntr"lul asupra 5ieţii tale şi că aceasta depinde nu$ai de tine)

Nu eistă ni$eni #n afara ta) 'entalitatea de 5icti$ă nu atragenici"dată %anii1 ea nu p"ate atrage decCt şi $ai $ultă sărăcie)

Puterea creat"are a gCnduril"r n"astre este atCt de $are #ncCtdacă ne aşteptă$ să nu ne descurcă$ din punct de 5ederefinanciar acest lucru c*iar se #ntC$plă) Atunci cCnd nela$entă$ şi dă$ 5ina pe alţii n"i atrage$ din ce #n ce $ai $ultrealitatea pe care nu ne-" d"ri$) Aut"5icti$i&area ne răpeşte#nt"tdeauna puterea pers"nală)

Mncearcă să #nţelegi că %"găţia nu este t"tuna cu %anii) N"isunte$ %"gaţi indiferent dacă a5e$ sau nu %ani)

,anii nu te p"t KfaceL fericit) u alte cu5inte ei nugarantea&ă #n $"d aut"$at fericirea) Mn sc*i$% c"nştienti&area

%"găţiei interi"are te p"ate face să te si$ţi fericit şi senin) Acestlucru este a%s"lut garantat iar 5estea cea %ună este că n"i nenaşte$ K%"gaţiL) Ade5ărata %"găţie este #nt"tdeauna interi"ară

şi nu are ni$ic de-a face cu p"sesiunile eteri"are ci $aidegra%ă cu cun"aşterea naturală cu talentele pers"nale şi cuidentitatea n"astră respecti5 cu #n&estrarea n"astră nati5ă)

a de "%icei c"n5ingerile n"astre legate de %ani "acă unr"l i$p"rtant #n relaţia pe care " a5e$ cu %"găţia eteri"ară)Eistă f"arte $ulte interpretări greşite legate de acest su%iect)De pildă tu ce cre&i că #nsea$nă: KEste $ai uş"r pentru "că$ilă să treacă prin urec*ile acului decCt pentru un "$ %"gat săintre #n #$părăţia lui Du$ne&euL ;'arcu 0: 2=<G



Eu sunt c"n5insă că ade5ărata se$nificaţie a acestui5erset nu are ni$ic de-a face cu ceea ce cred #n $"d curent"a$enii) *iar l-a$ #ntre%at "dată pe $aestrul $eu dr)I*aleaalU iar acesta $i-a răspuns că n"i nu tre%uie să pune$

%anii pe pri$ul l"c #n ierar*ia 5al"ril"r n"astre) Mnaintea l"r tre%uie să #l pune$ #nt"tdeauna pe Du$ne&eu şi desiguriu%irea) ine face acest lucru se %ucură inclusi5 de %ani) Acestlucru este garantat)

Este F@AR!E I'P@R!AN! să #nţelegi putereagCnduril"r tale legate de %ani) Dacă ai c"n5ingerea că %anii sunt

ce5a i$"ral sau că cei care au f"arte $ulţi %ani sunt lac"$i "riau făcut ce5a ilegal %anii te 5"r "c"li căci $intea tasu%c"nştientă crede că ei sunt ce5a rău şi nu şi-i d"reşte) Mnrealitate %anii nu sunt nici %uni nici răi) *iar şi "a$enii %"gaţi

p"t intra #n #$părăţia lui Du$ne&eu) De aceea nu-ţi $ai faceastfel de grii) !u p"ţi "%ţine "ricCt de $ulţi %ani d"reşti dar $ergi #nt"tdeauna pe calea lui Du$ne&eu ;a iu%irii< nu pe cea aeg"ului tău)

Nu este ni$ic rău #n a a5ea f"arte $ulţi %ani) Di$p"tri5ăcei care dispun de resurse financiare p"t face en"r$ de $ult

%ine #n această lu$e) Mn ca&ul $eu Du$ne&eu $i-a dat infinit$ai $ulţi %ani decCt a$ ne5"ie sau decCt $i-a$ i$aginat5re"dată că aş putea "%ţine) "n5ingerea $ea este că Du$ne&eu

are anu$ite planuri legate de acest lucru pe care nu le cun"sc#ncă) raţie resursel"r pe care $i le-a "ferit p"t auta f"arte$ulţi "a$eni şi $ă si$t recun"scăt"are pentru acest lucru)

Pentru a aunge #n această situaţie a tre%uit #nsă să a$#ncredere #n ini$a $ea) A$ renunţat la cariera $ea sigură şi

pr"fita%ilă de c"nta%ilă şi a%ia ap"i a$ a5ut acces la acesteresurse uriaşe)

.ni5ersul aşteaptă #nt"tdeauna ca n"i să face$ pri$ul pas) Acest lucru p"ate părea #nfric"şăt"r la #nceput dar cine are







Eti dispus să fa"i tot "e (%i stă (n puteri2Pr"%a%il că eşti tentat să răspun&i prin da dar lucrurile

sunt $ai nuanţate) /pre ee$plu dacă nu ai %ani #n $"$entulde faţă #nsea$nă că nu faci t"t ce #ţi stă #n puteri pentru a-i"%ţine) De %ună sea$ă nu $ă refer aici la angrenarea #nacti5ităţi ilicite distructi5e sau pericul"ase)

Mn ulti$a 5re$e i-a$ studiat $ai atent pe "a$enii din urul $eu care se plCng că nu au %ani) 'i-a$ spus #n sinea $ea:KM$i pare rău pentru că a$ creat situaţia #n care aceşti "a$eninu au %ani) M$i asu$ #n pr"p"rţie de sută la sută

resp"nsa%ilitatea pentru acest lucruL) Mn c"ntinuare d"resc să-ţi#$părtăşesc ce a$ "%ser5at)

.ne"ri ne 5ine greu să 5ede$ i$aginea de ansa$%lu şinu sunte$ dispuşi să face$ diferite lucruri care nu ne sunt pe

plac) Alte"ri nu sunte$ dispuşi să lucră$ "re supli$entare sau#n ti$pul eeenduril"r) Dacă i-a$ #ntre%a #nsă pe cei care s-au#$%"găţit cu$ au reuşit acest lucru a$ c"nstata de fiecare datăcă t"ţi au făcut anu$ite sacrificii)

ucrurile sunt #nsă c*iar $ai nuanţate) Atunci cCnd pri5eşti lucrurile dintr-" perspecti5ă $ai a$plă nici $ăcar nu-ţi5ine să nu$eşti KsacrificiuL ef"rtul făcut căci #ţi este f"arteli$pede unde d"reşti să aungi) Pr"cesul necesită #ntr-ade5ăr ef"rt disciplină şi perse5erenţă dar atunci cCnd #ţi place ce faci

nu-ţi 5ine să #l nu$eşti K$uncăL şi cu atCt $ai puţinKsacrificiuL) Pe de altă parte c*iar dacă la $"dul general facice-ţi place asta nu #nsea$nă că nu tre%uie să faci cCnd şi cCndinclusi5 lucruri care nu #ţi sunt pe plac dar care fac parteintegrantă din pr"cesul general) Dacă #nţelegi că aceste lucruri tec"nduc către sc"pul pr"pus este uş"r să aungi să faci cusatisfacţie c*iar aceste lucruri $ai puţin plăcute)

N"i a5e$ tendinţa să e$ite$ f"arte $ulte udecăţi criticeşi să ne asu$ă$ f"arte $ulte "pinii despre a%s"lut "rice) Nu



#ntC$plăt"r cei care se plCng cel $ai tare de eşecurile l"r suntc*iar cei care #i critică cel $ai 5"cal pe alţii) Ei cred că #nţelegeact ce şi cu$ ar tre%ui să facă ceilalţi "a$eni şi nu-şi dausea$a că principalul "%stac"l care le stă #n calea succesului estec*iar această tendinţă de a critica şi de a udeca #n per$anenţă)

F"arte $ulţi "a$eni au " atitudine de K$anagerL) Ei preferă să nu lucre&e pentru alţii sau să nu facă anu$ite lucruri pentru că le c"nsideră Kprea greleL) /e spune că $ili"narii suntcreaţi la $ie&ul n"pţii atunci cCnd ni$eni nu le 5ede ef"rturileangaa$entul şi t"t ceea fac pentru a de5eni astfelS !u eşti

dispus să $unceşti $ulte "re supli$entareG Dar #n eeenduriGEşti dispus să #ţi sacrifici " parte din 5iaţa pers"nală şi relaţiilenese$nificati5e pentru a reali&a ceea ce ţi-ai pr"pusG Ei %ine$area $a"ritate a "a$enil"r nu sunt dispuşi) Dacă i-ai #ntre%a#nsă pe cei care au %ani cu$ au auns #n această situaţie cei $ai$ulţi dintre ei ţi-ar spune că au $uncit $ulte "re supli$entareinclusi5 #n eeenduriS Aşadar tu ai #nt"tdeauna de ales şi p"ţialege "rice #ţi d"reşti dar nu tre%uie să te plCngi de re&ultatele"%ţinute şi nu #i $ai critica pe ceilalţiS

Adese"ri n"i sunte$ atCt de f"cali&aţi asupra lucruril"r pe care nu ni le d"ri$ #ncCt atunci cCnd ni se "feră ""p"rtunitate nu sunte$ suficient de desc*işi pentru a sesi&a

p"si%ilitatea care ni se desc*ide #n faţă inclusi5 de a cun"aşte

n"i "a$eni) De $ulte "ri n"i ne d"ri$ anu$ite lucruri dar nusunte$ dispuşi să face$ paşii necesari pentru a aunge ac"l"unde d"ri$) u alte cu5inte nu sunte$ dispuşi să face$ t"t cene stă #n puteri) @ricCt de durer"s ar părea n"i sunte$ singuriiresp"nsa%ili pentru situaţia #n care ne află$) De aceea nu ar tre%ui să dă$ 5ina pe ni$eni altcine5a) N"i a5e$ " su$edeniede "pinii şi de critici cu pri5ire la "rice şi 5"r%i$ #n per$anenţădespre ceilalţi "a$eni c"nsiderCndu-ne eperţi #n ce ar tre%ui şice nu ar tre%ui să facă aceştia) Din cau&a acestei risipe de



energie n"i nu ne găsi$ nici"dată ti$p pentru a ne c"nte$pla pe n"i #nşine şi pr"pria 5iaţă)

Este f"arte i$p"rtant să nu $ai 5ede$ #nt"tdeauna nu$aiaspectele negati5e ale "p"rtunităţil"r care ne ies #n cale şi sărenunţă$ la pretetele la care ne pricepe$ atCt de %ine

punCndu-ne astfel singuri %eţe #n r"ate) Această atitudine estedistructi5ă şi nu are ni$ic de-a face cu gCndirea p"&iti5ă)Pr"%le$a n"astră este că sunte$ atCt de apr"piaţi de situaţiileneplăcute cu care ne c"nfruntă$ că nu $ai 5ede$ i$aginea deansa$%lu) a şi cu$ acest lucru nu ar fi de auns $ai şi crede$

că le şti$ pe t"ateS N"i tre%uie să face$ #nt"tdeauna t"t ce ne stă #n puteri

indiferent ce d"ri$ să reali&ă$) P"ate că #ţi 5ine să #$i răspun&ică $unceşti dea f"arte $ult dar asta nu #nsea$nă că faci t"t ce#ţi stă #n puteri) Angaa$entul este f"arte i$p"rtant) ined"reşte să ai%ă %ani tre%uie să fie Kcura"sL să iasă din &"na sade c"nf"rt şi să facă t"t ce #i stă #n puteri pentru a-şi #ndeplinid"rinţele ini$ii ;nu cele ale intelectului<) Acest lucru #nsea$năsă faci t"tul să nu te la$ente&i şi să ai #ncredere #n ini$a ta că$ai de5re$e sau $ai tCr&iu 5ei reuşi) Este f"arte i$p"rtant săfaci ceea ce #ţi place cu iu%ire să #ţi asu$i #n pr"p"rţie de sută lasută resp"nsa%ilitatea şi să te angrene&i #n ceea ce faci #n

pr"p"rţie de sută la sută)

"ncentrea&ă-te asupra "%iecti5ului tău) Fii dispus să facisacrificii să $unceşti din greu atunci cCnd este ca&ul dar $ai presus de t"ate să #ţi ur$e&i ini$a care ştie cel $ai %ine ce ţi se p"tri5eşte şi care percepe #nt"tdeauna i$aginea de ansa$%lufiind "ricCnd gata să te aute să aungi ac"l" unde #ţi d"reşti la$"$entul "p"rtun)

Pare greu să renunţi la udecăţile critice şi să pri5eştii$aginea de ansa$%lu #n c"ndiţiile #n care ai f"st #n5ăţat dinfragedă pruncie să diseci realitatea să " anali&e&i şi ap"i să



deci&i ce anu$e este %un şi ce este rău pentru tine) Din fericirete*nica 3"H"p"n"p"n" repre&intă un instru$ent ecelent carene aută să ne sc*i$%ă$ #n %ine 5iaţa fără a a5ea ne5"ie deaceastă disecţie a realităţii) Această artă 3aaiiană stră5ec*e dere&"l5are a pr"%le$el"r afir$ă că eistă #n n"i " c"nştiinţăsuperi"ară care #nţelege perfect i$aginea de ansa$%lu şi careştie ce este cel $ai %ine pentru n"i) Această c"nştiinţăsuperi"ară nu aşteaptă altce5a decCt să #i ac"rdă$ per$isiunean"astră pentru a ne aduce la pici"are cele $ai %une "p"rtunităţi)

Eli$ină 5ec*ile a$intiri şi pr"gra$e su%c"nştiente din

$intea ta şi desc*ide-te #n faţa n"il"r "p"rtunităţi) Nu te $aif"l"si de 5ec*ile pretete pentru a te "pune şi nu $ai fi pregătitsă reacţi"ne&i negati5 la "rice #ţi "feră 5iaţa) Renunţă la "pinii şila udecăţi critice şi $ulte uşi ţi se 5"r desc*ide #n faţă cCnd te5ei aştepta $ai puţin)

De $ulte "ri 5iaţa te sileşte de f"arte $ulte "ri să te si$ţinec"nf"rta%il pCnă cCnd acest disc"nf"rt sfCrşeşte prin a te tre&i)!u #ţi sc*i$%i atunci atitudinea şi "%ţii re&ultate uluit"are) Mnfinal 5ine " &i #n care nu $ai eşti dispus să treci prin t"t acest

pr"ces c"$plicat şi #n care eşti dispus să renunţi la 5ec*ea taidentitate ;asu$ată<) Pr"cesul p"ate părea #nfric"şăt"r căcisea$ănă puţin cu " $"arte) Actuala ta identitate ;falsă< şiactualul tău si$ţ ;fals< al realităţii tre%uie să $"ară pentru ca tu

să-ţi desc"peri ade5ăratul sine) Partea cu ade5ărat tragică este căf"arte $ulţi "a$eni $"r #nainte de a desc"peri cine sunt cuade5ăratS

Mndră&neşte să eperi$ente&i 5iaţa la fel ca un "r%)De&5"ltă-ţi t"ate si$ţurile nu d"ar cel al 5ă&ului) Fii atent lalucrurile care c"ntea&ă) Percepe 5iaţa #ntr-" altă lu$ină) Dacă5ei face acest lucru " 5ei 5edea dintr-" perspecti5ă pe care pCnăatunci nici nu ţi-ai i$aginat că eistă) Eli%erea&ă-te de aşa-&isata cun"aştere şi "acă-te efecti5 cu 5iaţa) Fii dispus să



eperi$ente&i c*iar dacă ţi-e tea$ă) Dar $ai presus de t"ate fiidispus să faci t"t ce #ţi stă #n puteri)



1i&liografie

T/# 90NDATI9N 9 I! INC. ;Freed"$ @f t*e"s$"s< şi IOI ) @a*u 3aaii) Instru$entele $aterialeleşi inf"r$aţiile legate de arta 3aaiiană 3"H"p"n"p"n" suntf"l"site cu per$isiunea acest"ra #n cadrul se$inarel"r:

Se#f$-dentity through 0oJoponopono 111*hooponopono*org

Etrase din cartea 5y Stro.e of -nsight: 3 ArainS"ientistJs Persona# Kourney

De ill ,"ite !aJl"r P*) D "pJrig*t ill ,"ite !aJl"r2009 !rade$ar "f 'J /tr"e "f Insig*t Inc)

Etrase din cartea The Way to Love: The Last 5editationsof 3nthony &e 5e##o

De Ant*"nJ De 'ell" Pu%licat de D"u%ledaJ "pJrig*t66 uarat /a*itJa Praas* "f Anand India

Etrase din cartea 3 eturn To Love: ef#e"tions on the Prin"ip#es of 3 Course (n 5ira"#es 'arianne Tillia$s"n

Pri$a ediţie 3arperPerennial pu%licată #n 66>) Reeditată#n 669 "pJrig*t 662 'arianne Tillia$s"n

&espre autoare

Ma&el 2at* nu numai că te inspiră să te sc-im&i3 $A "ţi va sc-im&a viaţa pentru totdeauna4"abel Kat( trans$ite " inspiraţie ce p"ate dura " 5iaţă)

Prin a%"rdarea ei unică 'a%el le "feră "a$enil"r instru$entelede care au ne5"ie pentru a-şi sc*i$%a 5iaţa şi pentru a "%ţinere&ultate de lungă durată) Vi&iunea ei se adresea&ă esenţei"a$enil"r adică sufletului l"r) Mntr-ade5ăr f"arte $ulţi "a$eniafir$ă că #n5ăţăturile ei le-au sc*i$%at pentru t"tdeauna 5iaţa)

'a%el este " aut"ritate recun"scută la ni5el internaţi"nal

http://www.hooponopono.org/







#n d"$eniul stră5ec*ii arte nu$ite 3"H"p"n"p"n") Ea a studiatintensi5 ti$p de 2 ani #$preună cu $aestrul I*aleaalU 3een ;d"ct"r #n fil"s"fie<) Esenţa acestei arte este cCt se p"ate desi$plă: a%and"nea&ă-te şi lasă-l pe Du$ne&eu să acţi"ne&e printine) a ur$a ur$el"r cine p"ate şti cel $ai %ine ce este ust şi

perfect pentru n"i decCt nu$ai Du$ne&euGAut"are a cărţii Cea ai uoară "a#e #n care descrie

te*nica 3"H"p"n"p"n" şi strategiile ei de afaceri care c"nduc laun succes garantat 'a%el (at& a pu%licat recent " ediţiespecială a acesteia cu un %"nus particular: Cea ai uoară

oda#itate de a (n%e#ege arta 0oJoponopono "e#e ai #ipe'irăspunsuri #a "e#e ai fre"vent puse (ntre)ări* Mntr-ade5ăraceastă ediţie specială răspunde la t"ate #ntre%ările referit"are late*nica de purificare: #n ce c"nstă aceasta cCnd unde şi de cetre%uie practicată ea) Purificarea nu este altce5a decCt ştergereaa$intiril"r şi re5enirea la starea de &er") 'a%el (at& este dease$enea c"aut"are a cărţil"r -nspira%ie pentru rea#i'area de

sine şi 5u#%ues" #ui &une'eu*/e$inarele lui 'a%el i-au deter$inat pe f"arte $ulţi

părinţi să #şi #n5eţe c"piii arta 3"H"p"n"p"n") Acest lucru a#ncCntat-" pe 'a%el care ad"ră să lucre&e cu c"piii) u această"ca&ie ea a reali&at că pe piaţă nu eistă nici" carte pentru c"piireferit"are la 3"H"p"n"p"n") De aceea ea este #ncCntată să

anunţe că intenţi"nea&ă să scrie " astfel de carte intitulată Ce# ai uor od de a "rete* artea 5a a5ea ilustraţii fru$"ase şi5a pre&enta #n5ăţăturile de %a&ă din siste$ul 3"H"p"n"p"n" #n$aniera unei cărţi de p"5eşti)

artea pe care " scrie 'a%el la "ra actuală se nu$eşte Fre"ven%a 'ero* a %a&a ei stă c"n5ingerea sa că atunci cCnd teafli pe ni5elul &er" ;#n acea stare de c"nştiinţă #n care nu $aieistă "pinii udecăţi critice aşteptări şi c"n5ingeri< tu eştic"$plet desc*is #n faţa #nţelepciunii şi %unătăţii lui Du$ne&eu



care 5a a5ea griă să #ţi cree&e cele $ai $inunate "p"rtunităţi la$"$entele cele $ai p"tri5ite)

Mn stilul şi cu graţia ei ini$ita%ile 'a%el transcende practic fr"ntierele li$%ael"r) ărţile ei au f"st traduse şi pu%licate #n engle&ă spani"lă c"reeană p"rtug*e&ă suede&ăger$ană france&ă rusă e%raică şi r"$Cnă)

Născută #n Argentina 'a%el s-a $utat #n anul 68> la"s Angeles unde a de5enit " c"nta%ilă şi c"nsultantăfinanciară de succes) Mn anul 667 ea şi-a #nfiinţat pr"priac"$panie +"ur ,usiness Inc) care nu nu$ai că i-a sp"rit

succesul dar a şi autat-" să lucre&e $ai uş"r cu alţi "a$eni)"$pania ei a pr"sperat autCnd alte afaceri să crească şi să seetindă)

@ 5erita%ilă 5edetă #n c"$unitatea latin-a$ericană din"s Angeles 'a%el a f"st $"derat"area p"pularel"r e$isiuni deradi" şi tele5i&iune intitulate &espertar ;!re&irea< şi K/*"ul lui'a%el (at&L #n cadrul căr"ra le-a "ferit a$ericanil"r de "riginelatină instru$entele necesare pentru a-şi #ncepe şi pentru a-şietinde afacerile dar şi pentru a a5ea relaţii ar$"ni"ase şi

pentru a desc"peri succesul financiar)a &ece ani după ce şi-a #nceput pr"pria afacere 'a%el s-

a decis să renunţe la fir$a ei de c"nta%ilitate deşi aceasta aautat-" să pr"spere precu$ şi la tal-s*"-urile ei şi să #şi

ur$e&e pasiunea ini$ii) a "ra actuală ea călăt"reşte prin#ntreaga lu$e şi ţine c"nferinţe şi se$inare c"ntinuCnd săinspire astfel "a$eni din t"ate culturile)

a " c"nsecinţă a reali&ăril"r ei pers"nale şi de afaceridar şi a gener"&ităţii sale naturale 'a%el a pri$it aprecieri lani5el l"cal naţi"nal şi internaţi"nal)

Kia%a se deru#ea'ă de #a sine i devine u#t ai uoarăda"ă ne dă #a o parte din "a#ea ei i nu ne ai opune ei9*

M 5a)e# Nat'



!elef"nFa: ;88< 998 4 208= supp"rt$a%elat&)c"$)$a%elat&)c"$ )*""p"n"p"n"aJ)c"$)&er"freZuencJ) %i& )%usiness%JJ"u)c"$

5esurse legate de arta 6o7oponopono recomandate de Ma&el 2at*

Cartea lui "abel

http:66111*a)e#* .at'*"o6produ"ts )oo.s* ht# Desc"peră $ai $ulte inf"r$aţii legate de arta

3"H"p"n"p"n" şi de călăt"ria pers"nală a lui 'a%el citindu-icartea Cea ai uoară "a#e*

ntrebări %i răs*unsuri le8ate de /oo*ono*onohttp:66a)e#.at'*"o6te#e1e)"asts$onth#y$O$and$a*htPe $ăsură ce 5ei c"ntinua să afli inf"r$aţii legate de arta

3"H"p"n"p"n" 5ei acu$ula fără d"ar şi p"ate din ce #n ce $ai$ulte #ntre%ări) De aceea c"nsultă fil$ele 5ide" p"state de'a%el pe site-ul ei #n care răspunde la aceste #ntre%ări) Mn acestfel " p"ţi asculta indiferent unde te afli #n această lu$e)

Etiri le8ate de /oo*ono*onohttp:66hooponopono1ay*"o

Mnscrie-te şi pri$eşte inf"r$aţii de ulti$ă "ră sfaturi şiactuali&ări legate de 3"H"p"n"p"n") Mnscrierea este gratuită)Blo8ul lui "abel! ce include un ,orum %i %tirihttp:66hooponopono1ay*"oiteşte ulti$ele artic"le p"state de 'a%el pe %l"gul ei)

P"ţi de ase$enea să #ţi relate&i pr"priile ist"rii legate de această#n5ăţătură să faci c"$entarii şi să pui #ntre%ări)

Febsite&ul o,icial al lui "abel Kat(http:665a)e#Nat'*"o



P"ţi găsi aici inf"r$aţii legate de 'a%el (at& de "rarulei #nregistrări audi" gratuite fil$e 5ide" şi " listă cu alteresurse)

Cea mai uşoară cale de a%ţi trăi viaţa4our Business! Inc.http:66AusinessAyYou*"oDesc"peră Iu%irea ,"găţia şi Fericirea prin practica

3"H"p"n"p"n" su% #ndru$area lui 'a%el (at& şi a Dr)I*aleaalU 3e en) Pe acest site p"ţi găsi inf"r$aţii legate de

e5eni$entele la care participă cei d"i fil$e 5ide" #nregistrăriaudi" şi instru$ente inclusi5 eep"rtse

"abels R55 News eed*ttp:hooponopono1ay*"o6feed

Prin #nscrierea pe acest site p"ţi pri$i ştiri referit"are la %l"gul lui 'a%el direct pe e$ail sau pe citit"rul tău R// fa5"rit)

Pro8ramul de a,iliere al lui "abel Kat(http:665a)e#Nat'*"o6affi#iates* ht

#nscrie-te #n cadrul acestui pr"gra$ şi lasă-ne să terăsplăti$ pentru ceea ce faci respecti5 pentru #$părtăşirea cărţiiCea ai uoară "a#e cu alţi "a$eni)

0rmăre%te&o *e "abel *e Twitterhttp:66t1itter*"o65a)e#Nat'

iteşte aici ulti$ele inf"r$aţii legate de călăt"ria3"H"p"n"p"n" a lui 'a%el)0rmăre%te&o *e "abel *e aceboo-

http:66fa"e)oo.*"o65a)e#Nat'Interacţi"nea&ă cu 'a%el pe pagina ei de Face%"")0rmăre%te&o *e "abel *e 4outube

http:66youtu)e*"o65a)e#Nat'.r$ăreşte aici fil$ele 5ide" şi inter5iurile lui 'a%el)$asă o mărturie vocală sau sub ,ormă de teGt



;? > ;B > BB, e+t* D?B sau supporta)e#.at' "o'a%el #şi d"reşte sincer să #ţi asculte $ărturia referit"are

la felul #n care #n5ăţătura ei ţi-a influenţat 5iaţa)

Cu poate fi "onta"tată autoarea'a%el este recun"scută #n d"$eniul eficacităţii pers"nale

prin se$inarele ei ţinute pentru c"rp"raţii şi indi5i&i) Ea #şic"$%ină eperienţa de 5iaţă acu$ulată #n 2= de ani de practică ac"nta%ilităţii şi a c"nsultanţei cu " f"r$ulă f"arte si$plă %a&ată

pe principiile 3"H"p"n"p"n") Ea predă un siste$ de principii

practice aplicate pentru re&"l5area pr"%le$el"r şi "%ţinereare&ultatel"r d"rite) Aceste se$inare sunt de"se%it de eficiente

pentru accelerarea re5elării c"nştiinţei de sine pentru asu$arearesp"nsa%ilităţii #n pr"p"rţie de sută la sută pentru#$%unătăţirea pr"ducti5ităţii şi pentru pr"$"5area răspunderii

pers"nale)'a%el "rgani&ea&ă se$inare pe te$a a%undenţei şi

#$plinirii pers"nale #ntr-" $anieră naturală şi cCt se p"ate deuş"ară)

KCu to%ii ave puterea de a ne s"hi)a via%a fără sădepinde de a#t"ineva sau de a#t"eva din #uea e+terioară9*

5a)e# Nat'Pentru inf"r$aţii supli$entare legate de se$inarele şi

cursurile lui 'a%el dar şi pentru a-i c"$anda cărţile " p"ţic"ntacta pe aut"are pe adresa:Your Ausiness, -n"*+"ur ,usiness Inc) P)@) ," 27T""dland 3ills A 6>9=Te#ephone6Fa+: <;<@ < > <B supporta)e#.at'*"o

111*hooponopono1ay*"o 111*'erofreOuen"y* )i' 111*a)e# .at'*"o 111*)usiness)yyou*"o





Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	gurzun-mihaela
View:	228 times
Download:	1 times

Katz, Mabel - Cea mai usoara cale de a-ti trai viata v.1.0.doc

Documents