A n u l X X V I

ABONAMENTUL

Pentru m o n a r h i c

Pe sn 18 cer. '/, aii 9 cor. 1

4 4-50 fii.

Pentru străinătate -Pe un an 24 coroanf

'i-, in 12 cor. Vi aa-6 coroane.

N u m ă r u l 5.

INSERŢIUNl.

Un şir garmoad; odată 14 fii., a (ions ?.?.ră 12 fii., a t re i s

oară 30 fi!.

To' ce pl iveşte fozis să se adreseze lai Re* dacţiunea şi adiainî-: î r a ţ iunea „Unir*i*

in Blai .

F o a i e K : ; x : ••.ysiiPSÜi* t." -

ar ta , ş i Sâmbăta.

— 0 n o u ă fundaţii ine cul tura lă de

1 0 0 0 0 0 co rcane . —

Primim o depeşă laconică, în care ni*se spune, că protopopul ces. şi reg. militar Dr. T E O D O R D A V I D , asesor consistorial al die* cezei de Lugoj, a repausat în Caşovia, la 23 a 1. c.

Ştieam de mai înainte, că adur* mitul în Domnul şi*a testat Consist toríuluí nostru toată averea lui de 100.000 (una s u t ă m i i ) c o r o a n e pentru scopuri culturale şi de b i n e facere.

în luna Iulie a anului trecut, am avut ocazia să trecem cu ochii peste actul fundaţional al generosului binefăcător. Regretăm, că nu*l avem şi acum la îndemână. îl vom schiţa deci, din memorie) până îl vom primi din Oradea*mare, când îl vom da în întregime.

Noul binefăcător al bisericii şi neamului nostru, a fost o persona* lítate puţin cunoscută marelui public, înafară de momentele, când era can* didat serios la scaunul arhieresc din Lugoj. Născut în Jucul*de*jos (com. Clujului) a urmat, cu mari greutăţi studiile gimnaziale în Cluj, apoi cele teologice, trecând în dieceza de Lugoj. A continuat apoi studiile superioare teologice în Augustineul din Viena, unde a luat doctoratul. Dupăce a servit în cancelaria diecezană de Lugoj, trece în calitate de capelan eastrens, la Braşov, când a început si pună temeiul fundaţiunei, ce îi va perpetua numele pentru genera* ţiile viitoare.

Pe cât ne amintim noi, funda* ţiunea adurmitului în Domnul Me* cenat, va fi pusă în circulaţie numai mai târziu, când va atinge o cifră impunătoare, ce va pune pe funda* torul de azi, alături de cei mai

mari binefăcători ai bisericii şi nea* mului nostru.

N e amintim, că trecând cu ochii peste actul fundaţional, am remarcat generozitatea, cu care noul nostru fundator îşi aduce cu drag aminte de copiii săraci, cari se ridică din opincă până la breasla meseriaşilor, ori, dacă le îngăduie aptitudinile, şi mat sus.

înregistrăm, ca cronicari fideli numele repausatuîui Dr. T E O D O R D A V I D , alături de cele mai ilustre figuri, ce s'au învrednicit de recuno* ştinţa obştei.

în unul din numerii proximi, vom publica, în întregime, actul fun* daţional, perpetuând astfel amintirea unui suflet nobil, care fără a se fi obtrus în atenţia obştei, s'a dovedit vrednic de recunoştinţa ei.

Fie pomenirea lui binecuvântată, după cum vor binecuvânta*o şi ge* neraţiile viitoare, ce se vor împărtăşi din roadele vieţii lui de jertfă şi idealism!

D i n p a r l a m e n t u l ungar . — Din sunete le a l a r m a n t e a le vorb i r i lo r de anu l nou, pa r l amen tu l s'a t rez i t deocamda tă cu ten ta ţ iunea unei puri f icăr i a vieţii publ ice . De mult s'a vent i la t p r in presă , că mulţ i d intre păr in ţ i i ţăr i i ş i -au utilizat convinc-tu r i l e poziţii l o r pen t ru & face afaceri . Opoziţia, c a r e se foloseşte a c u m de toa te mij loacele p e n t r u a face nep lăce r i g u v e r ­nului , a p re t ins sâ se facă lumină în ches t i e şi deputaţ i i cu afaceri să fíe aduş i înaintea par lamentu lu i . In ch iaosul p r o v o c a t de opoziţ ie , s'a r id ica t la suprafa ţă două n u m e , a baronulu i Daniel Gábor şi a depu ta ­tului g u v e r n a m e n t a l Mussky, de sp re ca r i s'a spus , că au în t reveni t pe lângă mini­s te ru l de răsbo iu în favorul unor l iferanţi ai a rmate i , câş t igând cu in te rvenţ ie însem­nate sume de bani . Cazul a venit t ocmai la t imp, ca să m â n e apa pe m o a r a o p o ­ziţiei, c a r e a c e r u t c e r c e t a r e a cazur i lo r , p r e c u m şi e x t r ă d a r e a ce lora la l ţ i deputaţ i impl ica ţ i în a facer i de na tu ra aceas ta .

Conte le T i sza răspunzând , a z is , că accep tă punc tu l de v e d e r e a l opozi ţ iona-r i lo r şi e ga ta să c i tească lista ce lo r

v inovaţ i , căc i nu e apl icat a sufer i , ca st se r id ice acuze ocul te împot r iva oamen i lo r nevinovaţ i şi mai a les să se facă î n c e r c ă r i de e compromi te par t idu l întreg. A spus apoi numele mai mul to r deputaţ i , ca r i au r e c o m a n d a t pe unul sau al tul d in t re l ife­ranţ i în minis te ru l de răsboiu , da r aceş t ia au documenta t a p r o a p e toţi, că r e c o m a n -daţ ia a fost cu ra t inc identa lă sau vre-un se rv ic i nevinovat , făcut dintr 'o da tor in ţă , ce o a re omul faţă de semenii săi. Câşt ig însă or i a l t ceva n'ime n'a avu t pe u r m a ace s to r „ in tervenţ i i " . Cu toa te a c e s t e desba t e r ea se u rmează şi zilnic mai i e s câ te un nou uume la iveală.

Iu jurul s f o r ţ ă r i l o r «le p a c e a l e lu i W i l s o n . — P e ziua de azi, o nouă ser ie de comenta r i i ş i de dec la ra ţ i i din par tea bărba ţ i lo r de s tat cu r ă s p u n d e r e în j u r u l soliei de 'pace a lui Wilson.

Din Viena se anunţă eă pu te r i le cen­t ra le sînt şi acum ho tă râ te să -ş i con t inue sforţăr i pen t ru a dobândi o pace d reap tă . Asta re iesă şi din declara ţ i i le conte lu i T isza făcute în C a m e r a ungară , ca r ă s p u n s îa in te rpe la rea lui Lovassy . Tisza, în în ­ţe legere cu minis t rul de ex te rne conte le Czernin, r e c u n o a ş t e în par te veder i le jus te a le lui Wi lson mai a les în ce p r iveş te l iber ta tea măr i lo r şi la pr incipiul na ţ i ona ­lităţilor. Contele Tisza a stabili t ch ia r un acord între punc tu l de vede re al iui Wi l son în ches t ia naţ ional i tă ţ i lor şi cel al m o n a r ­hiei aus t ro -ungare . Căci declara ţ i i le t ex tua le a le contelui T i sza sunt :

— în t r eaga opinie publ ică u n g a r * re spec tă pr inc ip iu l naţ ional i tă ţ i lor . î n t r e a g a opin ie publ ică u n g a r ă doreş te l iber ta tea dcsvo l ta rea şi înflorirea naţ iuni lor . D a r pr inc ip iu l na ţ iona l i tă ţ i lo r poa te duce numai aco lo la c r e a r e a de s tate na ţ ionale , unde naţiunile sepa ra t e , l ocuesc pe ter i tor i i în g ran i ţe p rec i se etnograf ice, potr ivi te p e n t r u fo rmarea de s ta te sepa ra te . Dar aco lo u n d e diferite naţ iuni l ocuesc ames teca te , e s t e imposibi l ca fiecare din e l e să formeze un stat na ţ ional . Aco lo poa te exista numa i un s ta t fără c a r a c t e r na ţ ional , sau numa i acea na ţ iune ca r e în u r m a număru lu i ei şi greută ţ i i sa le este mai pu te rn ică decâ t ce le la l te naţ ional i tă ţ i în ace l stat, — poa te oferi aco lo condiţ i i le de ex i s t en ţ i ele s ta ­tului naţ ional .

In a semenea împre jură r i , p r inc ip iu l naţ ional se poa te val idi ta numai în m ă s u r ă r e s t r ânsă , l uc ru ce a a r i t â t - o de altfel în mod jus t şi p reşed in te le Sta te lor Uni te $

când ce r e ca fiecare na ţ iune sâ a ibe s igu­ran ţa vieţii naţ ionale , a serv ic iu lu i re l igios , a desvo!tăr i i p e r s o n a l e şi socia le . Cred că c e r e r e a aceas ta n ică ier i nu-i împlinită în măsu ră mai m a r e ca în ce le două s ta te a le monarhie i noas t re . De ace ia ne simţim abso lu t una cu pos tu la tu l accen tua t de p reşed in te l e Wilson.ş i vom căuta să apl icăm pr inc ip iu l aces ta în reg iune le din apropi ­e rea noas t ră nemijlocită.

Declaraţiile lui B o n a r L a w despre adresa lui Wilson.

Din discuţiile încinse nu de muit In jurul păcii abia mai răsună câte un cuvânt ca echoul îndepărtat a unui cântec din bătrâni.

tn adunarea ţinută In zilele trecute la Bristol, deputatul Bonar Law din partidul unionist, In numele cabinetului englez, a răspuns la adresa de pace alui Wilson.

La ofertul de pace a puterilor centrale — a spus Bonar Law — guvernele statelor ententei au dat tingurul răspuns posibil şi demn. Vor­birea lui Wilson e o vorbire francă şi ar fi la loc ca toţi membrii guver­nelor aliate să se exprime cu aceeaş sinceritate.

— Nu se poate ca Wilson s e considere chestiile suspenze din acelaş punct de vedere ca şi noi. Ori şi ce convingere personali ar avea prezi­dentul statului neutral, el trebuie sâ manifeste o atitudine neutrali . A m e ­rica, ca stat neutral, e departe de grozăveniile răsboiului, pe când noi

j suntem în mijlocul acestora. Noi i suntem în clar cu aceea, că motivele

răsboaielor din veacurile trecute, cari I sunt necunoscute înaintea lumii, sunt

dispárente faţă de greşala capitală, , ca lumea cu calculi calmi să fíe târîră i In răsboiu. Cei cari suni: răspunzători I pentru aceasta au crezut, că vor câş-; tiga spesele acestui răsboiu.

Scopul nostru ca şi alui Wilson ¡ e să asigurăm în vii. or pacea pentru

toate popoarele. Aceasta se va putea i realiza numai prin alianţa de pate i între toate statele. Ar fi injust sâ I privim aceasta propunere de utopie. | Problema aceasta nu e o chestie

abstractă din viitor, ci aparţine vieţii j prezente. Vom sili pe toţi să respecte j convenţiile dintre state, deci drumul ales | de noi pentru redarea păcii diverseazâ ! total de cel propus de Wilson. En-| tenta a respins ofertul Germaniei de-a i întrâ în tratative de pace, — nu din i aspiraţii de cuceriri teritoriale, sau | învingeri, ci din acel motiv, fiindcă ! pacea care s'ar încheia acum, ar fi o ! pace, bazată pe învingerea Germaniei

F O I T Revin în minte-mi iară. . .

Bevin în minte-mi iară, cu aripi fermecate, Poteci bătute cândva, cântări cândva cântate... Afară-i vânt, e viscol, sunt şuere — e iarnă Cu fulgi ca spuma 'ncepe ninsoarea să se-

[ aştearnă Şi'n ochi-mi, din lumina ce joacă pe fereşti, Apar poteci, şi ape, şi planuri ca poveşti, Şi codrii plini de doine, şi câmpuri de mătase:

„Mai ştii de noi şi visul frumos ce ne legase, Mai ştii de noi?" — Privirea şi tâmpla mi-e

[ferbinte, Iresaiu, mă sbat şi tremur — s: nu-mi aduc

[aminte! Şi-acum prin val de neguri, c'o patimă nătângă, Cântări cândva cântate îmi râd ţi-mi prind

[tă plângă, Par stol de turturele cu aripi de mătase:

„Mai ştii de noi şi visul frumos ct ne legase Mai ştii de noi?" — Privirea şi tâmpla mi-e

[ferbinte, Şi ca 'ntrun svon de ape îmi vin pe rând

[în minte:

Un vis... o rază dalbă.. un plop bătrân ce [sună...

Un strigăt de durere... un asfinţit de lună, Dar şterse, colbuite şi veştede 'n beteală, Că stau ades pi gânduri c'o tainică 'n doială Şi abia le aş mai cunoaşte că-s cântecele mele De naş cunoaşte glasul şi inima din ele!

Nastasia Comitetului, i.

E u cu numele ăs ta am pomeni t -o , ba oameni i din sat ii z ic şi mai pe s c u r t : „Comite tul" . O să vă şi spun cum merge t reaba , m i c a r c ă vai , e destul de d u r e r o a s ă poves t ea şi des tul de v e c h e : de p e v r e m e a când biata Nastas ia r ămăsese văduvă .

Văduvia ca văduvia, da r a l ta e ra buba. Bărba tu-seu o lăsase c'un p r u n c la s in şi c'o g r ă m a d ă de da tor ie pe cap . După doi ani de căsnic ie apoi î n c e p u r ă a ieş i comisi i le una după alta, pănă - i p a p a r ă toa tă moşiuţa şi biata Nas tas ia în alţi doi ani se t rezi că a r ă m a s n u m a i cu casa şi cu g răd ina din jurul casei . Atunci a răsuflat una din a d â n c u l inimei — şi a luat p r u n c u l pe genunchi , l'a să ru ta t pe frunte şi — ia şopti t la u r ech i :

C o n s i l i u l e n t e n t e i fn P e t r o g r a d . — în Pe t rog rad au sosi t esmişii s ta te lor ententei pen t ru a dece rne mai amănunţ i t chesti i le, ce s'au luat în diferite eonfe-ren ţe , ţ inute în capi ta le le al iaţ i lor . L a aces te discuţii F r a n ţ a e reprez in ta tă p r i n minis t rul de colonii , D o u m e r q u e şi g e n e ­ralul Castc lnau, Anglia p r in ministrul , lordul Milner, şi gene ra lu l Witson, I ta l ia p r in minis t ru l Seialoja şi genera lu l L a -deroni .

Scopu l pr inc ipa l , după cum anun ţă agenţi i le te legrafice din Pe t rograd , — e s tabi l i rea de mij loace şi uni ta te c o m u n ă pen t ru con t inuarea răsboiului .

Ziarele i ta l iene „Tr ibuna" şi „Cor i -e r re dela S e r a " accen tu iează şi acum ca şi de atâteaori înainte de î n c e p e r e a v r e ­unei conferenţă entent is te , — că scopu l întrunir i i din P e t r o g r a d e s tabi l i rea unui front uni tar din s tud ie rea si tuaţiei ac tua l e şi po rn i r ea opera ţ i i lor s t r a t eg ice des iz ive cu concursu l câ to rva d in t re aliaţi. în t ru ­nirea a re loc în Rusia ca pr in discuţi i le pe r sona le să se m ă r e a s c ă voia de răsbo iu şi să se deie un co lor i t favorabi l s ch im­băr i lor obveni te , în t impul din urmă, în guve rn şi a r m a t ă rusească .

î i a d o s l a v o f f d e s p r e t r e c u t ş i v l i t a r . — Pr imminis t ru l bulgar , R a d o s -lavoff, într 'o convorb i r e ce a avut -o cu colonelu l amer i can E m e r s o n , a d e c l a r a t u r m ă t o a r e l e :

— Guvernu l rus a r v rea să înfăţişeze astfel lucrur i le , ca şi cum buigar i i da to -r e s c ruş i lo r pu te rea lor naţ ională . O r i c u m e un fapt is tor ic , că Rusia ne -a ajutat să deven im l iberi , dar a tăcut -o exclus iv cu scopul , de-a se folosi de ţara noas t ră , ca o punte de t r e c e r e pen t ru Cons tant inopol . De a c e e a pol i t ica rusă e ra în to tdeauna îndrep ta tă în senzul , de-a pune Bulgar ia sub tutelă rusească , ca să a j u n g i o s implă p rov inc i e rusă , cum a r fi F in landa . R ă s -

— Acum am r ă m a s noi do i . . . d o a r de noi o r închepea comis i i l e ! . . .

Au şi încheput ; de fapt comisii în cu r t ea ei n'au mai întrat . T r ă i a ferici tă în căsu ţa ei, fără să-şi ba tă capul cu lumea asta. Nu ştia bia ta că afară de comisii — mai sun t în lume ş i . . . „comi-te tur i " .

Dar a ş t iut-o şi asta pes te v re -o j umă ta t e de an, tocmai în" ziua de Ispas . Atunci îi t răznise unui vecin pr in cap, că fie ie r ta t bă rba tu seu tă iase câ te va b rezde din grăd ina lui şi — hai cu pâ ră la birăul . I a r b i răul îi spuse că v a ieşi comitetu la faţa locului şi va judeca . Acum iar se începură nopţi le nedurmi te , de susp ine şi lacr imi . Şi dacă se în t împla totuşi să a d o ­a rmă pe câ te -o clipită — atunci se visa biata cu — comitetul . II vede câ te -oda tă în formă de vu l tur cu ciocul de t re i o r i încâr l igat , i a r al tădată în formă de ba l au r c'un ochiu în frunte. Se t rez ia sper ia tă şi-şi făcea c ruce . In sfârşi t sos i şi z iua „comitetului" .

Notarul c o m u n a l c'o zi înainte îşi aduce un sc r i i t o r nou, un om uscăţ iv şi înalt, c a r e avea n u m a i un ochiu, iar în locul celuia la l t p u r t a o linte n e a g r ă de sticlă. II t r imese p e el cu b i răul şi cu

mane au accentuat, mai ales în con-ferenţa economică din Paris - că Germania după realizarea păcii nu va fi recunoscută de /actor cu drepturi egale, şi au decis sd foarte răsboiu sistematic con­tra ei.

încercările de pace ale îm­pătritei alianţe s'au zădărnicit de pofta de cucerire a adversa­rilor cari voesc să dicteze pacea.

Sub firma principiului de naţionalităţi şi-au demascat sco­pul răsboiului de a împărţi şi umiliGermania, Âustro- Ungaria, Turcia f t Bulgaria.

în fiţa tendinţelor noastre de pace ei au pus nizuinţele lor de a-ne nimici, ei vreau luptă până la extrem. Àstfel s'a creat o nouă situaţie, care sileşte Ger­mania la nouă deriziune. De doi ani şi jumătate Anglia îşi usează forţa maritimă pentru planul mârşav de-a constrânge Germania sâ capi­tuleze prin înfometare. Cu planul acesta;* care vatămă în mod brutal dreptul internaţional, Anglia împie­decănu numai comerciul legitim al contrarilor, ci constrânge şi sta­tele neutrale se restrângă circulaţia eomerciala. Poporul american cu -noaste nizuinţele depuse în con­strângerea Angliei şi aliaţilor la res­pectarea, drepturilor şi legilor in­ternaţionale şi la libertatea mărilor. Gufernul englez nu abstâ delà răs­boiul de infometare, care nu strică puterii de apărare, dar apasă greu asupra femeilor, copiilor, bolnavilor şi bătrânilor.

Astfel îngrămădeşte cu calmi-tate pofta de domnie a Angliei su­ferinţele lumii, desconsiderând orice prttenziuni umanitare, protestele statelor neutrale greu deteriorate şi chiar şi dorinţele de pace, ce se ivesc la popoarele lor. Orice zi în care continuă viforul acesta, aduce noui distrugeri, noui lipsuri, noui cadavre.

Guvernul german ar simţi remuşcări de conştiinţă faţă de poporul german şi istorie dacă n'af încerca cât mai iute cu toate mijloacele apropierea spre final a răsboiului.

Guvernul imperial a crezut îm­preună cu presidentul Statelor-Unite, că «copul acesta se va putea ajunge pria tratative. Dupăce inamicii au răspuns k încercările aceste cu lupte mai vehemente, guvernul imperial — cercând să servească intereselor înalte umanitarea, — e constrâns să poarte răetoiul de esistinţă eu toate

mijloacele. In urma acestora e constrâns să delâture opreliştea aceea, care a fost observată in luptele maritime.

In credinţa că poporul şi gu­vernul american vor recunoaşte ne­cesitatea acestei dec iz iuni , guvernul imperial sperează, că şi Stateie-Unite îşi vor da concursul să împedece sufer inţe le noui.

Guvenul imperial face cu­noscut preşidentului american, că respingerea în mod brusc a ofertului de pace, a constrâns pe aliaţi să înceapă cu 1 Febru­arie un răsboiu de submarine pe o reţea întinsă pe mările din jurul Angliei, Franţei şi Italiei, precum şi în părţile ostice dela marea Mediterană.

Decisu l acesta a fos t a d u s la cunoş t in ţa statelor neutrale şi prin nota dată de ministerul de ex terne austro-ungar .

REVISTE. ^ U S t r i a . Naţionalităţile din Au­

stria ridică protest uuisono împotriva tentaţiunilor ententei, de a fi folosite de armă ia încheierea păcii. Pressa oehă respinge aplicaţiunile principiului de naţionalitate în feiiul cum entanta voeşte şi e absolut împotriva oricărei »eliberări t resuscitate de anglo-fran­cezi. Clubul român din Reichsrat a dat de asemenea o nouă declaraţie

: de fidelitate cătrâ Tron şi patrie şi ! respinge orice amestec dinafară In

trebile dinlăuntru ale Monarhiei, unde , frecare popor şi-a aflat şi tn trecut

toate condiţiile unui traiu individual.

GrtCia. Telegramele din urmă I anunţă, că nenorocita Grecie a capi-j tulat înaintea postulatelor ententei şi : s'a declarat gata a-se supune tuturor ' condiţiilor, cuprinse In uiti matele alia-' ţilor. Conform acestora, comandantul ; garnizoanei din Athena, generalul ; Kallaris, a fost depus din aceasta ; slujba. El a fost învinuit, că la tur-; burările înscenate de rezerviştii greci, ; cărora a căzut jertfă o mulţime de

matrozi francezi, şi-ar fi avut o tn-i semnată parte. Regele prin un decret

special a disolvat toate societăţile şi cluburile rezerviştilor, iar garnizoana

\ Athenei a îndrumat-o sâ defileze Îna­intea stindardelor franceze, dându-le

i onorurile militare. Briand răspunzând unei interpelaţii

In chestia Greciei, a declarat, că e mulţumit cu resolvirea afacerii şi are toate asigurările, că oştirea lui Sarrail

nu va fi surprinsă de nici o eventua­litate neprevăzută, cu atât mai puţin va putea fi lovită m coaste de oştirea gtecă. Va cere însă Greciei să satis­facă obligamentelor sale şi cu privire la Sârbia, cu care a stat în alianţă până la isbucnirea războiului.

Condoleanţe. Corpul profesoral dela gimnaz,

din incidentul morţii prof. Dr. loan Rapiu, a primit următoarele con­doleanţe:

Nr. 166—1917.

RvBtrenditsimc în Hristos Frate! î n ţ e l egând din t e l egrama sosi tă astăzi

dela Dr . Alexandru Nico lescu , oanoa ic teolog şi v i ca r a rh i ep i scopesc genera l cumcă profesoru l Dr . l o a n Raţ iu a r e -a a u s a t ; aces t Cons i s to r cu a d â n c ă în t r i ­s ta re iea la cunoş t in ţă p i e r d e r e a t impur ie a ace lu i bă rba t de l i t e re şi pa r t i c ipă la doliul corpulu i profesora l dela g imnaziul a rh iep i scopesc din Blaj .

Binevoieş te a c e s t e * a l e î m p ă r t ă ş i ş i familiei văduvi te a repausa tu lu i , — iară pen t ru sup l in i rea in ter imală a ca ted re i deveni tă v a c a n t ă a profesoru lu i Dr. l oan Raţiu a face p r o p u n e r e î a c o a c e .

Din şedinţa coas is tor iu lu i a rh iep i sco­pesc de Alba-Iul ia şi F ă g ă r a ş , ţ inută în Oradea -mare , Miercur i In 10 Ian. n, 1917.

Victor Mihdlyi m. p . Mitropolit de Alba-Iulia

fi Făgiraş.

Nr. 41-^1917.

Nagyszeben—Sîbi iu , în 12 Ian. 1917.

Multetimate Domnule Director! Avem du re r ea de a Vă a d u c e la cu­

noştinţă, că comitetul nos t ru cent ra l , în şedinţa sa ţ inută la 11 1. e., a lua t aét cu m a r e p ă r e r e de r ă u de t r e ce r ea din vieaţă a Drulu i loan Raţiu, mer i tuosu l p ro f e so r al g imnaziului din Blaj, m e m b r u a l comi ­tetului c en t r a l şi a secţ ie i l i t e ra re a A s o -ciaţiunii noas t re , c a r e s'a dis t ins p r in o vieaţă l abo r ioasă şi p r in a căru ia p e r d e r é p r ea t impur ie şcoa la şi l i t e ra tura n o a s t r ă sunt l ipsi te de un p rea v redn ic munc i to r în o g o r u l lor .

Din aces t p r e a d u r e r o s pr i le j , Vă r u g ă m Mul ts t imate D o m n u l e Di rec to r , s i primiţ i , împreună cu Onor . C o r p p rofesora l a l gimnaziului , expres tunea s ince re lo r n o ­as t re condolen ţe .

A. Bărseanu Romul Simu preiident. -secretar *upl.

- Nr. 18—1917.

Prenonoratei Direcţiuni gimnaziale Blaj.

Corpul profesora l al Seminaru lu i nos t ru teo logic cu adâncă d u r e r e a pr imi t anunţul desp re adormi rea în Domnu l a preaiubi tu lui şi neui ta tului coleg, dist insul profesor , Dr. Iosn Raţiu. Simţim ş i d e ­p lângem f i noi împreună cu colegi i de l a

Nr. 5. U N I R E A

boiul de azi a dovedit , că Cons tan t inopolu l nu poa te fi cuce r i t d inspre Marea Neagră , ei numai de p e usca t p r in Bulgar ia . Ruşi i au ş i voit înainte ca noi să în t râm în răsboiu , să d e b a r c e t rupe la Varna şi Burgas , tot aşa, ca cum englezii au d e ­b a r c a t la Sa lon ic , ca să poa tă înainta apoi ne împedeca ţ i sp r e Constant inopol . — B u l ­gar ia însă. nu va admi te nic iodată , ca ruşi i să se s tab i lească la Cons tant inopol .

P r i n înf rângerea Sârbie i şi Românie i luc ru r i l e s 'au clarificat astfel, că noi bu l ­gar i i ş t im unde stăm, ş i spe răm, că m a r e a l ă rg i r e de te r i tor a tât de dorită, pa r t ea c e a mai m a r e din Macedonia şi Dobrogea v o r r ă m â a e în poses iunea noas t ră . Sperăm, că vom cuce r i în cu rând Monas t i ru l cu împrejur imi le sa le bu lgare . P e n t r u aces t s cop , t rebuie să ţ inem s t râns la a l ianţa noas t r ă cu pu te r i l e cen t ra le . „F . P . R."

A t a c r u s e s c p e iieia Riga— MUan. — Biroul „Woiff" anun ţă : Afară de lupte le g r e l e ce au avut loc pe ambele păr ţ i ale râu lu i Aa, ruşi i au în t repr ins acţ iuni şi în t r 'un a l t loc a l frontului . E i spe rau , că pr in a jutorul gaze lo r înăbuşi­toa re , un mijloc ce nu l-au folosit încă pe frontul Riga, vo r pu tea s t r ăba t e liniile noas t r e . S p r e o r a 7 s e a r ă ei au dat d rumul la nor i de gaz înspre linia Riga—Mitau. Cu tot v iscolu l şi ge ru l cumpl i t ce domnia a tunci sent inele le noas t re au fost a tente şi au in te rp re ta t în m o d jus t şue ra tu l lung ce venia d inspre poziţii le ruseş t i şi aşa. au dat a la rmă, ca t rupe le noas t r e să se p r egă t ea scă con t ra unui a tac de gaze asfi­x iante . F i e c a r e din soldaţ i i noş t r i ş t iau ce t rebuie să facă, şi toţi în t r 'o at i tudine exempla r ă au făcut p regă t i r i l e necesa re . T r u p e l e noas t r e pline de î nc rede re în mi j ­loace le l o r de a p ă r a r e şt iau dela capăt , că a t a c u l r u s e s c se va t e rmină cu un insueces . După 5 minute s'a şi văzut ven ind un pă­r e t e plut i tor de ceaţă , de 5 met r i înăl ţ ime.

E r a atât de des şi de invizibil, încâ t nu pu teau fi zăr i te nici g r a n a t e l e luminoase a runca te . înce t p lutea no ru l pe r i cu lo s pes te poziţi i le noas t r e . După un s cu r t t imp mai u r m ă un val mai s lab de gaze asfixiante şi în ace l a ş t imp ar t i l e r ia duşmană a d e ­sch i s focul inundând poziţiile noas t r e în câ teva minute cu pes te 2000 de g r ana t e umplu te cu gaze înăbuş i toare . Duşmanu l a c rezu t de s igur că pr in a tacu l lui cu gaze a p r o v o c a t zăpăcea lă în rândur i le t rupe lo r noas t re . D a r s'a înşelat . Cu un foc liniştit ş i bine n imer i t am opr i t p r ime le t rupe de a tac duşmane, De a c e e a Ruşii n 'au mai căuta t să continue în m ă s u r ă mai m a r e acea s t ă acţ iune. î n c ă oda tă s'au afirmat în m o d admirabi l mij loacele noas t re de apă­r a r e con t ra gazur i lor înăbuş i toare . P e când ac ţ iunea aceas ta a pr ic inui t Ruş i lo r p ier ­de r i sângeroase , noi n ' am avut de în reg i ­s t ra t nici un caz de o t răv i re .

„F. P . R . a

Răsboiul european. In apus luptele stagnează fa urma

ninsorilor şi frigului mare. La frontiera Lotaringiei spre sud de Leintrey s'au dat lupte puternice de artilerie. Seara francezii au dat atac contra unei părţi de tranşee; i-am respins.

Pe frontul arhiducelui Iosif ruşii au Început noui atacuri in sectorul dela Mesticăneşti. Două atacuri le-am respins total, la al treilea am pierdut punctul de operaţii ce cade spre sud de drumul dela Valea-Putnei. In apro­piere de Dunăre au înaintat divizii puternice ruseşti. Trupele turceşti le-au respins. Pe celealaire fronturi nimic de semnalat.

câţ iva jura ţ i îa faţa locului , pe capul Na-stasia , t ocma i în Sâmbăta Rusa le lor .

Nas tas ia văzu de depar te , pe uliţă In sus , o cea tă de oameni cu o negrea ţă la mijloc. Şi cum se ap rop iau mereu, cu-n o s c u de depar te pe ju ra ţ i şi p i rău l . Apoi văzu ochiul cel de s t ic lă al scr i i toru lu i şi se in f io ră . . . .

— Vine şi „comi te tu l" cu e i ! . . îş i z i s* a tunci abia ţ inându-ş i răsuflarea. I a r în c l ipa u r m ă t o a r e :

— U i . , că h î d u - i . . bată-1 c rucea ! Şi începu a se boc i de gândia i că se

p r ăpădeş t e pământul . „Comite tu l" veni şi î nce rcă să vo r ­

bească cu b ia ta Nas tas ia . D a r . . . de as ta i-a t recut . E a biata se uita cu ochi i holbaţ i la ochiul cel de s t ic lă şi scuipa m e r e u . . .

— P f u i . . . ucigă- te c r u c e a . . . că tocmai a ş a te-am visat şi eul Se duse ră cu toţi în g răd ină şi l ă sa ră pe Nastas ia pe p r i spa casei . Acolo i sprăv ise ră iute, da r fără să facă vec inulu i voia deplin. Bă tură câţ i -va poeiumbij mu ta r ă b r a s d a cu v re -o 10—12 cent imet r i mai î ncoace ş i . . . atât . — Când se r e i n t o a r s e r ă în cu r t e — p e Nas tas ia o găs i r ă cu och i în l ac r imi — d a r nu se ma i bocia . Se uita p ie rdu tă la ei şi abia din când în când ma i suspina câ te una .

Scr i i toru l notarului , adecă „comi te tu l" — o pr ivi blând şi-i zi ;e c'un g las plin de b lânde ţă :

— Nu fl nebună Nas tas ie ! i n g r â -deşte- ţ i g răd ina cu gard , că a tunci nu mai dai de pacos te ! Eşt i doar t inără şi fru­moasă încă, ce vrea i? D o a r t rebu» sâ te mai mări ţ i î n c ă , . , a lduiască- te Dumnezeu!

Şi s'au dus toţi — car i încăt rău .

Nas tas ia biata a ascul ta t sfatul „ c o ­mitetului" . A adus c reng i din pădure , tot cu spate le , până şi-a îngrădi t în t reagă g r ă ­dina numai cu mani le ei. Şi începu de aci înco lo a se împopoţona şi a-şi coase flori pe suman şi pe m â n e c i şi spunea la toată lumea că a şa i-a porunc i t „comi te tu l " ; că aş teaptă peţi tori i , că d o a r e t inără încă şi f r u m o a s ă . . .

Oameni i dădeau din cap şi o p r iveau cu milă. Şi v r emea a t r ecu t şi a şa i-a r ă m a s numele : „Nastasia comi te tu lu i" . I a r p runc i i pe uliţă, când o vedeau îşi p ă r ă s e a u jocu l şi o luau la fugă:

— Fugi ţ i măi, că vine „comi te tu l" !

(Va urma).

Sept im iu Popa

P«fr 3-

Răspunsul guvernului german. Nou răsboiu submarin.

In 31 1. c. s'a înmanuat guver­nului Statelor-Unite nota de urmâ-torul cuprins:

Excelenţia Voastră ne-aţi co­municat în 22 1. c. solia, adresată în aceeaş zi senatului american de. preşedintele Statelor-Unite. Guver­nul imperial a luat-o la cunoştiinţâ cu aceeaş demnitate ce compete desbaterilor mari dictate de senti­mentele înalte ale dlui prezident. Guvernul imperial declară, cu sa­tisfacţie, câ directivele acestei solii se concoardă în mare cu princi­piile fundamentale şi aspiraţiile atri­buite şie-şi de Germania.

Aci aparţine în locul prim ni-zuinţa tuturor naţiunilor pentru dreptul de guvernare şi egală în­dreptăţire. Germania, recunoscând principiul acesta, ar saluta cu bu­curie libertatea Irlandezilor şi In­dienilor şi altor popoare cari nu se bucură de independenţă. Poporul german încă îşi ridică cuvântul contra acelor acorduri, cari mână popoarele în emulări de egemonie şi intrigi. îşi ofere con­lucrarea pentru acele nizuinţe ce au. de scop evitarea răsboaielor in vii­tor. Libertatea mărilor, ca un. factor de liberă descălţare a po­poare lor, a fost principiu directiv al politicei germane.

Guvernul imperial regretă, câ atitudinea râsboinicâ a adversarilor pune obstacole realizării acestor planuri sublime pentru lumea în­treagă.

Germania şi aliaţii au tost apli­caţi să între de urgenţă în trata­tive a căror bază au designat-o în onoarea, existinţa şi libera desvol-tare a popoarelor lor. Intenţiile lor după cum s'a accentuat în nota din 12 Deeemvrie 191i, nu s'au îndrep­tat la nimicirea sau distrugerea ini­micilor, şi acelea după convingerile lor se indentifică pe deplin cu drep­tul altor popoare.

Ce priveşte în special Belgia, care e un obiect de simpatii în Statde-Unite, cancelarul imperial a declarat cu câteva săptămâni înainte, că Germania nicicând n'a inten­ţionat anexarea acestei teri. Ger­mania a voit ca în pacea ce s'ar în­cheia cu Belgia, regatul acesta sâ nu fie în viitor un motor la aten­tatele inimice. Prevenirea aceasta cu atât a fost mai imperativă dupăce bărbaţii diplomaţi ai statelor duş-

Pat>, 5

gimnaziu marea pe rde re , ce o îndură în aceste timpuri gre le , b iser ica , şcoala şi literatura noastră pr in moar tea regre ta tu lu i •coleg şi amic, al că ru i sunt de da tor in ţă , diligentă neobosită şi zel înf lăcărat pent ru promovarea culturei şi înflorirea l i te ra ture i noastre servesc ca model . Să ne fie s c u m p ă amintirea lui, să-i u rmăm pilda bună şi să rugăm pe Dumnezeu, ca sA-1 încununeze cu coroana neveştezi tă a fericirii ce reş t i .

Oradea mare , în 12 Ianuar i e 1917.

Dr. Isidor Mar cu rectorul seminarului teologic

arhiepiscopesc gr. cat.

Directorul supr . al ce rcu lu i Cluj, dl Ştefan Ssentimrei :

„A sulyos vesz tcseg a lkalmâboî , mcly a balâzsfalvi gbr. ka th fogimnâziumot Dr. Ratiu Jânos intdzeti r endes t ână r e lhuny-tâval erte, fogadja Igazga t6 ur es a Tanâ r i ka r igaz szivbol fakado meîcg r e sz -v&emet".

Preaon. Direcţiuni a gimnaziului gr. cat. Blaj.

Deplâng, eu nespusă dure re , moar t ea prea timpurie a neuitatului şi va lo rosu lu i profesor gimnazial, Dr. Ioan Raţiu — de vreme ce esprim P. O. Direcţiuni şi Ono­rabilului Corp profesoral , s incere şi adânc simţite condolenţe, pentru pe rde rea grea , ce a suferit.

Bunul Dumnezeu să-i facă pa r t e cu d rep ţ i i !

Zlatna, la 11 Ianuarie 1917. Cu adânc r e spec t

Iacob Domşa v .-pvotopop.

Reverendissime D-le Director! La perderea adânc simţită a Institu­

tului D-Voastrc, prin moar tea prea t impurie a vrednicului şi în veci neui ta tului Prof. Dr. Ioan Raţiu, ca re a fost şi fala noas t r ă a tuturor — cu adâncă d u r e r e sufleteasca mă alătur — espr imându-Vă cu în t reg Corpului Profesora l s incer i le espres iun i de condolinţă.

Dumnezeu să-1 odihnească cu drep ţ i i ! Saj6magyaros (Sieu Măgieruş) la 24

Ianuarie 1917. Teodor Moldovanu

preot.

D e s u s . Privesc prin geam. Din negurile

lăsate in jos se strecură miliarde de fulgi de omăt. tn drumul lor din înăl­ţimi sâ iau ia luptă cu adierile vân­tului. Fulgii sfioşi de orice atingere sunt purtaţi pe aripile vântului In toate părţile şi dupăce i-a învârtit în vira-juri ameţitoare şi i-a frământat şi re-sucit, In formă de pul vere măruntă se aşează pe pământ. Fulgii, cu her­minele strânse sâ nu se murdărească, nici aci nu au pace. Suflarea vân­tului li scormoneşte din patul alb şi iar se porneşte la joc. Pentru ei firicele albe, gingaşe, jocul cu vântul e mai mult o luptă istovitoare. Puterile lor deseacă in curând, lăsându-se in

' voia şi puterea tovarăşului, care plin ! de mânie, furios, îi ia pe braţe, îi su­

ceşte în loc, li poartă In toate părţile ! ca ia urmă să-i trântească la pământ, i Privesc cu desnădejde sus. Nu se ! mai pot mişca. Aripile le sunt în-| greunate de noroiul, tn care i-a aruncat • fatalitatea crudă. Alţi lulgi de zăpadă I s e aşează peste ei în straturi dese, j mărunte şi se ţese covorul de omăt.

Bieţii fulgi au dispărut în noroi, împreună c u visul, pentru care au venit de sus.

; Vâ văd în castelul vostru de | ghiaţă, aninaţi in barba moşneagului I împărat de omăt, acolo vă trâiaţi j vieaţa departe de grozăveniile acestui ; pol Dar şi fericirea voastră a lost

aieşiută de mâna destinului şi castelul de ghisţâ a împăratului vostru s'a scuturat şi voi fulgi de zăpadă în câte zile şi peripeţii aţi făcut drumul prin oceanul infinit, să aflaţi un loc de odihnă pe pământul nostru.

Decepţia v'a fost dureroasă, spe­ranţa vi-s'a prăbuşit. Aţi fost luaţi în goană nebună de mânia vântului, şi dupăce v'a istovit şi lovit de toate părţile, v'a trântit în noroi şi aţi dis­părut cu visul vostru venit din alte sfere.

Şi văd multă asâmănare între soarta acestor fulgi de zăpadă şi su­fletul meu. El o simte. Se înduio­şează de peirea desnădăjduită a ful­gilor, cari trăiau In fericire îq castelul de cristal

Şi el e pornit din sfere mai curate, scăldat în lumina divină a eternităţii şi a căzut aci. Asemenea fulgelui de zăpadă şi cu el să joacă suflarea vântului, îl aruncă în noroiul patimilor omeneşti.

Suflete de ce te frămânţi şi zbaţi când vezi soarta crudă a fulgilor gin­gaşi? Hermina ta poartă pecetea dumnezeiască, adunăţi-o, ţine-o curată şi atunci din noroiul patimilor, în cari ai ajuns, se va ridica castelul divin, de unde te-ai pogorât.

Şi In felul acesta vei ajuta să reînvie şi fulgii a căror destin te face sâ cresari.

Orbul şi ologul. i S'au proptit de perete. Amândoi

erau lipsiţi de mijloacele, cu cari te ! poţi mişca liber In agoniseala hranei,

unul cu piciorul amputat dela genunchi, iar celalalt cu ochii stinşi. Ţineau câte un vas de tinichea, pe care 11 mişcau cu mâna amorţită de frig, de câteori venia rre-un om. Ologul se apropia din când în când cu multă umilire de crucea de lemn atârnată de gâtul

ţ orbului şi o săruta, şi cu sughiţuri şi

! lacrimi îşi continua cântarea vieţii cu | melodia ei de cerşire. Şi iar săruta | crucea, tezaur scump, rămas dela vre-o I rudă, căruia încă i-a fost dat sâ-şi i susţină vieaţa pe toate drumurile şi j târgurile. I Şi cumpărătorii şi vânzătorii tre-j ceau pe lângă cele două fiinţe. Rar, | câte un bătrân sau bătrână, îşi des-I Î&C3&U din colţul brobodei câte un | ban şi îl lăsau în vasul cerşitorilor... | Şi cântecul sinistru al ologului j Întovărăşit cu al orbului continua j mai departe. Glasurile celor doi to-j varâşi de trai se contopeau tn sunete I false şi sinistre... ! Lume multa a'a adunat. Ea privea \ cu amărăciune la schimbul de vorbe I jignitoare schimbate brusc între cei ' doi tovarăşi.

Ologul asculta cu mirare ocările tovarăşului de câştig şi nu le pricepea rostul. Orbul scotea din vas câte un

i ! ban şi cu degetul trăgea pe margini | sâ-1 poată deosebi de banii mai mari.

Faţa i-se întuneca, bolborosa cuvinte neînţelese, aşeza banii în vas, iarâş li ridica, mişcând din buze, poate îi

; număra. Şi nu se aştepta la atâta. întreagă

fisonamia i-s'a schimbat tn haina des-perării, şi cuvintele de acuze la adresa colegului de suferinţe curgeau alături cu fulgii de zăpadă.

— Nu ţi-am luat, abia am şi eu cu ce să-mi cumpăr ceva să-mi alini foamea.

! Orbul nu înţelegea. In cuvinte I aspre, dojenitoare cerca să apeleze la i simţul de dreptate a publicului asistent. ' Oamenii priveau răci, cu indiferentă | la situaţia desperată a orbului. Zbu-! ciumul lui depus în îndeplinirea con-' ştientă a carierii de-a stoarce mila j trecătorilor, nu i-a adus nici un ban. j Trebuia să meargă la alt târg, dar i nu avea cu ce. Foamea 11 ardea, Îşi I clătina capul In toate părţile şi oamenii * credeau, eă-i turmentat.

— Ortace Vasile, tu nu vezi ce-i în lume, oamenii nu-s aşa milostivi cum ştiai tu. N'am nimic, mă doare capul. — Din ochii ologului mari, negrii, cu privirea umilită ca de câne isgonit, pornesc râuleţe de lacrimi, ce-şi fac cursul pe faţa scobită de vărsat tn tovărăşia sughiţurilor. Orbul tşi ridici capul ploşcăit, ochii lui sufleteşti În­ţeleg ceva, el simte, c i ortacul nu-i vinovat.

Ologul Îşi aşeazi subsuorile pe cârge, el porneşte lmpletecindu-se după el prietinul de suferinţe statornice. Bat drumul cernit al pribegiei.

€ătr& cetitori. Din pricina greutăţilor teh­

nice, mai ales neavând perso­nalul suficient la culegerea, tipă­rirea şi expediţia mărului, încă nu suntem în aceea situaţie a corespunde întru toate angaja­mentului nostru de-a scoate foaia de trei ori la săptămână. Până ce vom putea face şi aceasta, ne mărginim a da un suplement la »Unirea«. Cetitorii vor înţe­lege greutăţile tiparului şi ne vor sciisa.

Informaţiuni. In caaa de sus Itustri-

tatea Sa episcopul Dr. De-tnetriu Radu a făcut impor­tanţe declaraţii referitor la prin­cipiul de naţionalitate al ententei cu care ocazie a remarcat fide­litatea nestrămutată a Românilor austroungari faţă de tron şi patrie.

In numărul viitor le vom publica în întregime.

Ziua natală a împăratului Vilhelm-Sâmbătă şi-a serbat împăra tu l Germaniei ziua de cincizeci şi opt de ?ni. împăratul a primit urări din întreagă Germania, care au i'ost spedate la cart ierul general , unde se află de prezent . Azi a primit şi urările guvernului ungar, tălmăcite, din încredin­ţarea prim-ministralui contele Tisza de ministrul de externe, Czernin.

Frumosul dar Duleelui Jsus! Zslui ne­obosit al vech nlui păstor sufletesc întru în­gri j i rea de binele sufletesc şi t rupesc al turmei sale, alături de zelul însufleţit al tinărului cooperator Înfloreşte mereu şi între miile de dureri şi neajunsuri, ce ne împrej-inuesc. îndemnurile multe d u neîntreruptele predici de Dumineca şi săibători au fost tot a tâ tea seminţe bune aruncate in pământ bun, eari având căldură ti umezeală, au încolţit ;i au dat roduri vrednice de dragostea cre­ştinească. Aşa cu prilejul naşterii Domnului un a t a re îndemn a prins rădăcini adânci în inimile nobile ale femeilor, cari cuprinse de focul dragostei faţă de Dulcele Isus, au co­lectat frumoasa şi modesta samă de 250 cor. pentru procurarea unui potir in noua bise­rică — alte colecte vor nrma — p e n t r u care faptă marinimoasă preoţii si euratorati.il le aduce mulţămită ţi pe calea aceasta.

Meşei oac, la 25 Ianuar ie 1917.

Moartea unui mare învăţat la Blaj. Ia 9 Ianuarie st. n. a murit la Blaj un prea învăţat profesor, Dr. Ioan Baţin. A fost un rar om de manea mult a serii şi multe eărţi a alcătuit, la toată viaţa lui a cercetat «irţile, învăţând el şi dând învăţătura lui, lamina, mai departe.

Blajul 9 vestit, că de acolo au ieşit cei dintâi mari invitaţi ai neţ t r i , de acol ni-a

răsări t soarele. Cum luceafărul varsă lumina In Imunerecnl nopţii, aşa învăţaţii Blajului au revărsat lumina în întanerecul poporului nostru. Poporul nostru a ausit numele multor preoţt-Ioceferi din Blaj: Şin~ai, Maior, Ciain Bunea, .eari toţi au strălucit şi s'au stins unu după altul. Cel din urmă. care s'a strius, e Dr. Ioan Raţiu.

A fost ficior de t i r a n sărac, ca cei mai mulţi dintre oaracn i mari ai noştri, c.i-.re numai prin hărnicia lui s'a ţ inut la şcoli şi s'a ridicat Ia e ta urai mare cinste între Români. Munca a fost. sufletul lui; un dascăl şi mucenic al muncii a fost el. Al muncii, caro singura dă preţ omului, care sin­gură îţi eâşt gă nume cinstit şi adevărată vază.

- Vie să fie pururea înaintea fiecăruia d 'ntre noi pilda omului muncitor; cea mni frnmoai'ă însuşire creştinească. Iar numele Dr-ulm Ioan Raţiu să fio neu.tat între noi; un astfel de nume cu sfinţenie păstrând, să cerem delà Tatăl ceresc, ca să-i FII că parte de răsplata muncii în măsura, cure a făgă­duit-o Fiul sau şerbului credincios: biue slugă bună şi credincioasă, peste puţin ai fost credincios, peste multe te voi pune: Intră intru bucuria Domnului tău!

„Calea Vieţii".

Contribuţie în favorul orfelinatului. Dl Francise Hossu Lonqin, adv. in Deva şi soţia-sa, a:ş dăruit orfelinatului nostiu 30 cor. ca rescumpărare a cuuunei pe mormântul neuitatului lor amic, Vaille Mica, mort la 27 Ianuarie 1917, in Sooieşodoiheiu.

înrolarea tinerilor de 18 ani. Ministrul de honvezi, baronul Hazai, aduce la cuno­ştinţă tu turor municipii 'or, că la 10 Martie a. c. trebuie să fie înrolaţi toţi tinerii de 18 ani, cari un fost găsiţi »pţi pentru ser­viciul militar.

Cedex iuris canonici ecclesiatici. Noul cod al dreptului canonic va apărea în curând în tipografia Vaticanului r i încă în cinci volume. Singuraticele volume vor avea ur­mătorul cuprins: Vol. I: Normaa générales (De legi bus eeclesiasticis, de consuliudine et de rescriptis, de privilegii*, de dispeusatic-nibus). Vol. I I : De personis (De clerici», de religiosis, de laicis). Vol. I I I : De rebus (De sacramentis, da locis et temporibus sacris, de cultu diviuo, de magisterio eccie-siastico, de benefieiis aliisque instituţia eecle­siasticis nou eoilegiatis, de bonis eecleeiae temporalibus). Vol. IV: De indicis. Vol. V: De delictis poenis.

Apariţia noului cod ecclesiastic este aş tepta tă de toate cercurile bisericeşti cu mare nerăbdare, căci se prevede a fi de în­semnătate epocală în vieaţa bisericii catolice. Nu ne îndoim, că el va forma ţi pentru biserica noastră un stimul de a ne preciza multe din normele generale a procedurii noastre ecclesîastici şi a regula definitiv afacerile legislaţiei bisericeşti.

Spesele răsboitilui. Pentru finea luoei a 30-a de răsboin statistica a ra tă suma de K. 360 miliarde pentru totalnl gpeselor de răsboiu. Suma aceasta se repart izează între s tatele beligerante astfel: Austro-Ungaria 42 miliarde cor., Germania 65 mii. cor., Anglia 80 mii. cor., Fran ţa 66 mii. cor., Rusia 55 mii. cor , Italia 18 mii. cor., Cele­lalte 34 mii. cor. Spesele zilnice ale râs-boiolai se urcă de prezent la K. -100 milioane.

Proxima întrunire de pace va avea îoc în Madnd. Regele Spaniei, Alfongo, a intervenit la domnitorii statelor neutral» de-a se întrni i in capitala Spaniei, pentru începerea discuţiilor de pace.

Generali ruşi contra păcii. ,Az Est* publică, după „Matin" următoarea depeşă din Petrogrsd: Comandanţii Brusilov, Evert şi Diraitrifc-v de când a răspuns ententa, au lansat cătră armată un nou ordin, în car» pro tes 'EEZÂ în contra apucărilor de pace şi îndeamnă pe ostaşii ruşi ia continuarea răsboiu lui.

Cutremur de pământ. Aparatele seis-mogrstice din Budapesta au semnalat în 30 Ianuarie un cutrămur groaznic de pă­mânt, care a avut ioc la o distanţă d« 8300 klm. Probabil, că cutremurul a fost în părţilă ostice din Asa , sau in America-de-nord.

Deiragerea din circulaţiune a pieselor da nichel de 20 filerl. Ordonanţa ministrului de finai.ţe d.n 31 Imie 1916 dispune, după cum se ştie, de t iag^rea din circulaţiune a acestor piese începând cu 1 Ianuarie 1917. Repetăm aici, că aceeaşi erdonanţă dispune, ca oficii ie şi cassieriile de s tat să primească piesele de nichel do 20 fileri până la 30 Aprilie 1917. Piesele de 10 fileri r ămân si mai depar te in circulaţiune.

Aplicarea femeilor în fabricele din Anglia. Ziarele anunţă din Londra, că In fabricii.* eiiglezo de muniţii lucră 20 mii femei.

Posta Administraţiunii. Clopodia. Plătirea din 23/1. e pe 1916

sero. 1. Evangelia, pe cât ştim, n'a apărut încă in ediţie nouă.

Bârseid-de-sus solvit până în 1/10 1917. Bardoş achitat pe 1916. S. P — Bol. Numărul cerut se espe-

diază. Scn.-oziie deocamdată nu putem si ţi-ie rettiapoiem. CeWa'alte tunt bine.

Pf ' jcnafsr . edunr şi Redactor responsabil ' I o a n S o o i n .

Caută post o domnişoară din familie bună la vre-un institut comercial românesc. Poate îndeplini şi serviciile de gu­vernantă lângă copii, ori ca candu-cătoare şi econoamă la familii. — Posede limba română, magiară, germană şi rusă.

Doritorii să se adreseze zia­rului nostru.

Se caută: d-şoara Silvia Chirilld, fosta în­văţătoare la şcoala de aplicaţie a pedagogiei din Lugoj.

Ceice ştiu unde se află de prezent, sunt rugaţi să-i comunice adresa ia: Lucreţia Darvaşiy

Nagyvârad (Magyar u. 22 sz.)

TtpogHtfti 0kfto«*t«mfe,V«>L R», Olt. g»&fWyr ••»!»(.