ALFRED ROSENBERG
IURNAT1934- 1944
Editat gi comentatlde , _
|tirgen Matthiius gi Frank Bajohr
Traducere diri germani gi note deIOANA CONSTANTIN
Cuviht inainte de
ALEXANDRU FLORIAN
ingrijirea.edifiei in limba romdniELISABETH IN.IGUREANU
Editura Institutului Nafional pentru Studierea
Holocaustului din RomAnia,,Elie Wiesel"
ioana Constantin;f;o r.u -Bucuregti; Curtea
Xmiiiria .Elie Wiesel.., 2017
Lmr:tEi' -EEe Wi esel., 20 17
rrr.1646;* und Frank BajohrIXf O S. Fiscber Verlag GmiH,
I!-
Cuprins
Cuvhnt inainte (de Alexandru Florian) ......7Mul{umiri .........I2
I. Introducere ..... 13
AlfredRosenberg:schi{ebiograficl .... 15
Rosenberg gi jurnalul s[u: datare giprobleme ......... 19
Soarta jurnalului dupl 1945 . ... 30Rosenberg, sistemul nafional-socialist qi ,,chestiunea evreiasce" . . . . 40
,Operaliunea Barbarossa" gi trecerea la genocid .. . . .. 57Rosenberg, ,,Estul" gi ,,solufia finali" pani la inceputul anului 1942 . . . 69Observa[iile introductive ale editorilor ..... ... 85Note. ......86
II. insemnirile diaristice ale lui dfred Rosenberg,lg34-lg4/^. . . . . 1l lIII. Documenteconexe ....449
IV. Apendice.... .... 523Listadocumentelorconexe .......525Bibliografie .. SZ7Lista reproducerilor fotografice .. 536Abrevieri .... 537Indice de toponime .... ... 541Indicedenumedepersoane .....551
Alfred Rosenberg: schifi biograficl
Niscut la 12 ianuarie 1893 in Reval (Tallinn, in limba estoni), pe atunciaflat in Imperiul Rus, Alfred Rosenberg a fost descendentul unei familii de
germani baltici. Dupi absolvirea studiilor de arhitecturi urmate la Riga gilaMoscova s-a mutat la sfdrgitul anului 1918 in Germania, zguduiti pe atuncide infringerea suferiti in rizboiul mondial gi de agitaliile revolufionare. LaMtinchen, Rosenberg s-a aliturat rapid mediului nalionalist gi a redactatcu oarecare succes diverse manifeste de lupti qi scrieri antisemite gi anti-comuniste. in Partidul Muncitoresc Na{ional-Socialist German (NSDAP),recent infiin{at, a fbcut parte, mai ales datoritd pretenliei de a dezvilui pebaza proprlilor experienfe adevirata naturi a ,,dominafiei iudeo-bolgevice'idin cercul restrins grupat in jurul lui Hitler gi din personalul permanent alorganului de partid Vdlkischer Beobachter, al cirui editor a devenit in 1923.Pornind de la scrierile sale timpurii, biograful siu ii atribuie un ,,antisemi-tism de-a dreptul monomaniac"l; printre titlurile reprezentative in acest sens
se numiri prima carte a lui Rosenberg, Die Spur der luden im Wandel derZeiten" (publicati in 1920), din care vom prezentafraqmente ln Partea a III-aa acestei cLrli2; Unmoral im Talmu* (1920); Der staatsfeindliche Zionismus,(1922); Die Protokolle der weisen von zion und die jildische weltpolitikd(1923),precum gi numeroase articole antisemite publicate in periodicul DerWeltkampf, pe care a inceput si-l editeze in 1924 si care avea pretenlia de ase adresa, cu ecou internafional, ,,rasei albe".3
cariera sa ulterioari nu poate fi imaginati in lipsa remarcabilei produc-tivit[fi jurnalistice gi de concepfie din acegti ani, de care pufini membri dinconducerea partidului d[deau dovadi. Hirnicia sa publicistici compensa
a ,,Urmele evreilor de-a lungul timpului".b ,,Imoralitatea din Talmud'.c,,Sionismul, inamiculstatului".d ,,Protocoalele inleleplilor Sionului qi politica mondiald evreiascij'.
15
lurnal 1934- 1944
deficitele evidente in oratoria politici gi hpsa abilit[lilor de organizator qi
i-au consolidat pozilia de om de incredere al lui Hitler. Prima carte a luiRosenberg, definitivatl in 1919, a marcat, cel pulin parlial, pasajele antise-mite dinMeinKampf.a Probabil cd a influenlat indirect giprogramul NSDARficut public in 1920, mai ales punctul4: ,,Cetifean poate fi doar conafionalul.Iar conafional poate fi doar cel cu singe german, fbri legituri cu confesiu-nea religioasi. Niciun evreu nu poate fi, agadar, un conafional." lJn indiciuin acest sens este gi faptul cd, ulterior, Rosenberg a fost comentatorul avizatal programului partidului.5
Dupi egecul ,,marqului asupra Feldherrnhalleu" din 9 noiembrie 1923,Hitler gi alli conducitori nazigti au fost arestali; imputernicit de conduci-torul partidului, Rosenberg a incercat si menlini unite aripile disparate Eifracfiunile din interiorul organizaliei. A reuqit si contribuie la indreptareapartidului citre un curs parlamentar, insi nu avea charismi, gi nici putereanecesari pentru a se afirma ln luptele interne dintre nalionaligtii fanatici.Dupi eliberarea lui Hitlet Rosenberg s-a concentrat exclusiv asupra activitiliisale scriitoricegti. Pe lAngi pozilia-cheie pe care o delinea in calitate de autorde articole gi de editor al periodicelor nafional-socialiste, a reugit si-gi defi-nitiveze opus magnum, prblicat cu titlul Der lulythus des 20. Iahrhundertsb in1930, care i-a consolidat renumele de spiritus rector al ideologiei de partid.Pornind de la Houston Stewart Chamberlain gi Paul de Lagarde, Rosenberga construit un sistem dihotomic in care ,,rasa" gi ,,contrarasa"6, germanii gi
evreii, se aflau intr-o opozilie categorici; avAnd, chipurile, ridicini adinci inistorie, aceasta nu ar fi putut fi depigiti decAt prin victoria uneia sau celeilaltedintre pirli. Niciun alt funclionar nalional-socialist nu a produs un modelmental atAt de ambilios, iar diferenla fali de dimensiunea ideii exprimateln cartea multiplicatA in milioane de exemplare a lui Hitler devine evidentideja din compararea celor doui titluri. Dupa 1933, I\fythus-allui Rosenberga devenit gi a rimas pini la sfdrgitul r[zboiului un bestseller absolut, in ciudastilului dificil qi a unui eclectism ezoteric gi in mare parte ilogic - caracteris-tici ale scrierilor sale teoretice -, vAnzdndu-se in peste un milion de exem-plare qi devenind, alituri de Mein Kampf,manualul de referinlfl, resursi ine-puizabili de citate conformiste sau cadou la modi.7
Capacitatea lui Rosenberg de a combina fidelitatea faln de doctrina ide-ologici cu flexibilitatea tacticd gi sim{ul politic s-a vidit, incepAnd de lajumitatea anilor 1920, in efortul siu de a-gi adjudeca domeniul politicii
Logie monumentali la Miinchen, construitd la ordinul regelui Ludovic I al Bavariei inonoarea armatei. in 1923, aici a avut loc o confruntare a nazistilor conduqi de Hitler cupolilia bavarezil, care a pus capit puciului iniliat de mis,carea nazisti. (N. fr.)
,,Mitul secolului XX': (N. t/.)
16
externe, ignorat in mare mdt
Der Zukunftsweg einer deutsc
ci Rusia era inamicul Germr
germano-britanice. A anticiP
hdrtie in cea de a ,,doua cart
urma succesului NSDAP la a
Reichstag, avAnd astfel Positin politica externl, calitate cr
lui Hitler, funclia de gef al Biinstitulie care fbcea concurer
rea sa in funclia de Reichsle
pentru intreaga educalie 9i
1934).' Rosenberg solicita si
iudeo-bolqevice" in accePlir
impuni chiar gi in fala unc
Goring, RibbentroP sau Go,
ginal in ierarhia conduceriiprin aceasta, puteri reale inambilios, insi, din cauzaftpera gi a ataEamentului fa1l
anului 1938, Hitler a aProb
de universitate nazificati sr
pdni in martie 1941 infiinEvreiegti, gAndit ca Proiect-tic[, ceea ce dovedegte influ
Lucrurile s-au schimbatoctombrie 1940, Rosenberg
nit, al unei centrale ce se o,
lor, bibliotecilor gi a altor ''
perioada urmitoare, EinsatReichsleiter Rosenberg")/Ijaf ia nivel european, coor
de bogate s-au servit nu cmane.l1 Adeviratul salt inSovietice, operaliune in a
20 aprilie t94l a fost nurblemelor spafiului est-eurr
a Viitorul politicii externe gern
b Reichsleiter era a doua fun<
Re i ch sl e it er - ii r[spundeau dir
rbilitiFlor de organizator gilui Hitler. Prima carte a lui
pr4in pa4ial, pasajele antise-indirect gi programul NSDAB
poate fi doar conafionalul.firi legaturi cu confesiu-
un conational." LJn indiciua fost comentatorul avizat
din 9 noiembrie L923,imputernicit de conduci-
unite aripile disparate gi
si contribuie la indreptareaerca charismd, gi nici puterea
dintre nafionaligtii fanatici.exclusiv asupra activiti(ii
o de$nea in calitate de autoriste, a reusit s6-gi defi-
des 20. lahrhundertsb in,wtor al ideologiei de partid.
F Paul de Lagarde, Rosenberggi -contrarasa"6, germanii gichipurile, ridicini addnci in
victoria uneia sau celeilalteialist nu a produs un model
dimensiunea ideii exprimatea lui Hitler devine evidenti
1933, IrIy thu.s- ul lui Ro senbergun bestseller absolut, in ciuda
mare parte ilogic - caracteris-in peste un milion de exem-
de referin(i, resurs[ ine-
fagi de doctrina ide-ic s-a vidit, incepdnd de laadjudeca domeniul politicii
regelui Ludovic I al Bavariei ina nazigtilor conduqi de Hitler cu
milcarea naziste. (N. f,1)
Alfred Rosenberg: schili bio graf,cd
externe, ignorat in mare misuri de ceilalli conducitori nazigti. in lucrareaDer Zukunftsweg einer deutschen Aussenpolitlk", publicatdin 1927, a declaratc[ Rusia era inamicul Germaniei gi a subliniat concordanfa intre intereselegermano-britanice. A anticipat astfel ideea pe care avea s-o puni gi Hitler pehArtie in cea de a ,,doua carte", rimasi nepublicati in timpul vielii sale.8 inurma succesului NSDAP la alegerile din 1930, Rosenberg a ajuns deputat lnReichstag, avAnd astfel posibilitatea de a se prezenta ca expert al partiduluiin politica externi, calitate care i-a adus, imediat dupi accederea la putere a
lui Hitler, funclia de gef al Biroului de politici externi al NSDAP (APA) - oinstitu[ie care fbcea concurentl Ministerului de Externe -, urmati de numi-rea sa in funclia de Reichsleitef (2 iunie 1933) gi ,,insdrcinat al Ftihreruluipentru intreaga educalie qi pregitire ideologici a NSDAP" (24 iaw,nrie1934).' Rosenberg solicita si fie consultat in tot ceea ce privea ,,chestiunileiudeo-bolgevice" in accep{iunea nafional-socialist[ gi reugea deseori si se
impuni chiar gi in fa[a unor concurenli puternici. insi, in comparalie cuGoring, Ribbentrop sau Goebbels, a ocupat p6ni in I94l doar un loc mar-ginal in ierarhia conducerii regimului, neocupdnd o funclie ministeriald gi,
prin aceasta, puteri reale in conducerea statului. Rosenberg era suficient de
ambilios, ins[, din catza firii meschine gi certdrefe, a incapacitilii de a coo-pera gi a atagamentului fali de principii, a intdmpinat dificultili. La mijloculanului 1938, Hitler a aprobat planul lui Rosenberg de creare a unui modelde universitate nazificati sub forma unei ,,Scoli Superioare", dar a amdnatpdni in martie 1941 infiinlarea Institutului pentru Cercetarea ChestiuniiEvreieEti, gAndit ca proiect-pilot gtiinlific gi think tank de consultanli poli-tici, ceea ce dovedegte influenla politici redusd a Reichsleiter-ului.10
Lucrurile s-au schimbat insi pe parcursul primilor doi ani de rizboi. inoctombrie 1940, Rosenberg a reugit s[ oblinl postul de conducere, mult rAv-nit, al unei centrale ce se ocupa de ,,securizarea" colectiilor de art6, arhive-lor, bibliotecilor Ei a altor valori aflate anterior in proprietate evreiasc[; inperioada urmitoare, Einsatzstab Reichsleiter Rosenberg (,,Grupul de AcliuneReichsleiter Rosenberg")iERR a ajuns cea mai redutabild organizalie dejaf la nivel european, coordonatd de regim Ei din ale cirei tezerve extremde bogate s-au servit nu doar Hitler gi Goring, ci gi anumite muzee ger-mane.11 Adeviratul salt in carier[ a venit insa odati cu invadarea UniuniiSovietice, operafiune in a cirei planificare Rosenberg fusese implicat. Pe
20 aprilie l94l a fost numit ,,insircinatul pentru analiza centrali a pro-blemelor spaliului est-european'. in jurnal noteaz6, ci' sosise ,,marele sdu
a Viitorul politicii externe germane. (N. fr.)b Reichsleiter era a doua func{ie in ierarhia NSDAR imediat dupi cea a Fiihrerului;
Reichsleiter-ii rd.spundeau direct in fala lui Hitler. (N. tr.)
t7
lvrnal t934- 1944
moment': iar Rosenberg s-a striduit cu toate puterile si cAgtige increderealui Hitler, elabordnd posibilitali noi, radicale, pentru realizarea obiectivelornafional-socialiste in Europa de Est. Numirea formali in funcfia de ministrual Estului, frcutl publici insl abia pe 17 iulie l94l,l-a fbcut pe Rosenbergstdpin asupra unei regiuni care avea si se intindi de la Marea Baltici pdnila Marea caspici. Aceasti regiune era meniti si asigure aprovizionareaarmatei germane si a ,,frontului din patrie'i sd deschidd germanilor valoro-sul ,,spa!iu de colonizare in Est" si, pe termen lung, si consolidezepoziliainatacabila a Germaniei de mare putere in Europa. Egecul ofensivei germanein fafa Moscovei la sfdrgitul anului l94l a insemnat o limitare a viziunilornafional-socialiste, dar sfera de putere a lui Rosenberg continua si cuprindi,ct Reichskommissariate-le Ostland gi Ucraina, peste jumitate de milion dekilometri pitrali cu 30 de milioane de iocuitori; Rosenberg considera acesteteritorii spaliul in care ,,ideologia nafional-socialisti di dovada mirelieisale".12
Dupi cum vom detalia mai jos, Alfred Rosenberg se num5.ra printreprincipalii autori ai unei politici care punea in practicl strategia germand a
,,rizboiului de distrugere" in spatele frontului, in viala de zi cu zi din tim-pul ocupafiei, cu consecinte fatale pentru cei afectali. Degi, spre deosebirede alli capi nazigti, in memoriile sale pleda pentru o politici de moderafiefali de ucraineni gi alte populalii neruse, meniti sd lnlesneasci accesul laresurse necesare germanilor in rizboi, in realitate a sprijinit politica radi-cali de jefuire, .pacificare" gi ,,germanizare" care a costat viefile a milioanede civili din teritoriile ocupate ale uniunii Sovietice.13 Evreii s-au numiratinci din primele zile de ocupafie germani printre principalele victime aleexeculiilor in masi efectuate de armata german6, de Einsatzgruppen qi depolilie; odati cu organizarea administratiei civile, incepdnd din iulie 1941,Rosenberg si reprezentanlii sii in teritoriu au ciutat s[ se integreze in noulpeisaj al violenfei, gribind astfel trecerea la genocid.la
CAnd situalia militard s-a agravat gi diverse instanle rivale au cigtigat maimulti putere, influenla politici lui Rosenberg a inceput treptat si se diminu-eze. Fidel p6nd la sfdrgit Fi.ihrerului, Rosenberg a fost arestat dupi sfArgitulrizboiului de armata SUA gi judecat de Tribunalul Militar Internalional dela Niirnberg, impreuni cu alf funclionari de varf ai celui de-al Treilea Reich,pentru crime impotriva umanitdfii, crime de rizboi, participarea la preg[-tirea unui razboi cu caracter ofensiv gi crime impotriva umanitifii. Fostulideolog-gef nafional-socialist a continuat neobosit si scrie in celull in spiri-tul utopiei rasiale ce-i plrea in continuare absolut valabili; ,,ultimele insem-ndri" ale lui Rosenberg au ecou pdn[ ast[zi in anumite cercuri de extremidreapti.ls Rosenberg a fost gisit vinovat la toate punctele de acuzare, con-damnat la moarte si executat pe 16 octombrie 1946.
Rosenberg qi i
Privirea asupra nalional-rfost marcati in ultimii an:
,,lch will Zeugnis ablegen r
lui Victor Klemperer; altr
vbzat, la rindul lor, drepl
cAnd Ei-au notat triirile, g
autori nu puteau, atunci, t
gi si vadi consecinlele indistan
puterile sa casdge increderea
F€ntru realizarea obiectivelortbrmala in tunclia de ministru
ie l9{1. l-a fbcut pe Rosenberginda de la Marea Baltici pAniiti sa asigure aprovizionarea
si deschidi germanilor valoro-lung, si consolideze pozi{ia
E gecul ofensivei germaneinsemnat o iimitare a viziunilor
berg continua si cuprindd,peste jumetate de milion de; Rosenberg considera aceste
ialisti di dovada mdretiei
Rosenberg se numdra printrein practici strategia germani ai. in via[a de zi cu zi din tim-i afbctafi. Desi, spre deosebire
pentru o politici de moderatiei si inlesneascd accesul la
tate a sprijinit politica radi-care a costat vielile a milioane
$orietice.13 Evreii s-au numd.ratprintre principalele victime ale
, de Einsatzgruppen gi decide, incepAnd din iulie 1941,
cautat s[ se integreze in noul
Rosenberg gi jurnalul siu: datare gi probleme
Privirea asupra na[ional-socialismului Ei a politicilor sale de exterminare afost marcati in ultimii ani in mod deosebit de jurnalele unor contemporani.,,Ich will Zeugnis ablegen bis zum letzten'n, acesta a fost obiectivul declarat allui victor Klemperer; alte victime ale perseculiilor impotriva evreilor s-auvizut,la rdndul lor, drept cronicari ai unor transformiri importante atuncicand gi-au notat trdirile, gAndurile qi sentimentele in jurnale. Faptul ci acegtiautori nu puteau, atunci, si. aseze evenimentele in dimensiunea lor cotidiandgi s[ vadi consecintele inci incerte intr-un context clar, posibil doar de la odistan
Jurnal 193.1- 1944
Dincolo de toate acestea, transformirile rapide de dupi 1933 gi dinamicaevenimentelor gi a evoiuliilor impulsionatl de migcarea nafional-socialistiimpreund cu alte elite sociale produceau o atmosferl de activitate febril6gi neobositi, nu tocmai propice rd.gazului gi meditaliei. Iar in timp ce pro-paganda nafional-socialistd oficiali ciuta si transmiti mereu aceeasi ima-gine de unitate monolitici gi de consecvenli, varfurile din conducereanafional-socialisti cunogteau foarte bine realitatea celui de-al Treilea Reichin care diverse fracfiuni se luptau pentru influenli gi putere, dugmdnindu-seaprig.
Discrepanla evidenti dintre aparen!6 gi realitate putea fi ignoratd ininsemnirile intime doar cu prelul automistific[rii. chiar dac6 nu se indo-iau de importanla istorici, ori de lipsa de precedent a evenimentelor iniliatein 7933, majoritatea oamenilor din jurul lui Hitler nu dispuneau de aceacongtiinfd a istoriei care le-ar fi permis si lege activitatea din prezent depretenfiile la eternitate ale regimului. Nofiuni de tipul ,,solu{ie finali" sau
,,Reichul de o mie de ani" documenteazd.pe de o parte pretenlia aroganti deanulare a istoriei, de sfargit al ei. Pe de alti parte, politica reali a regimuluiera marcati de intorsituri surprinzitoare gi neprevizute, de naturi si-i pundin dificultate gi pe cei mai convingi nalional-socialigti, cum ar fi, de exemplu,desfiinlarea SA in 1934, pactul cu dugmanul de moarte, Stalin, in 1939, sauzborul in Anglia al lui Rudolf Hess in 1941.
Din toate aceste motive, actorii principali ai NSDAP nu au lisat in urm6jurnale intime, ci cel mult-ca de pildi Heinrich Himmler-agende carele documenteaza acfionismul neintrerupt.lT PAnd qi recent descoperi-tele scrisori private ale lui Himmlerls, adresate soliei gi copiilor, prezintiparlial caracteristicile unei agende de buzunar. Efuziunile sentimentaleale Reichsfi,threr-ului SS, foarte pronunlate la prima vedere, se dovedesc afi, la o citire mai atentd, doar nigte formule sterile gi repetitive. chiar daciHimmler reacfiona uneori destul de emolional in corespondenfa sa oficialisau in discursuri, Reichsfilhrer-ul SS se manifesta in anturajul privat de celemai multe ori cu lipsd de empatie qi nu foarte reflexiv. Acest lucru era provo-cat cu siguranld nu doar de faptul ci practica asasinatelor in masi, cu toatedetaliile sale oribile, i se pirea - spre deosebire de anumifi colaboratori aisdi - imposibil de relatat, fiind un secret de stat ce putea fi amintit doarfale de anumifi oficiali alegi. insd Himmler nu simfea nevoia unei reflectirifiindcd pur qi simplu se simfea impicat cu faptele sale gi nu era chinuit deniciun fel de indoieli.le
Doar doi nafional-socialigti din varful piramidei au lisat in urma lor jur-nale ample: ministrul propagandei |oseph Goebbels, care a linut timp de
20
peste douizeci de ani unideologul-gef al NSDAP, u
clrui insemniri din Periottru prima oari integral 9i
pe toat[ durata celui de-a
o funcfie de corectiv reci
care observalie negativi ftpartid gi care consemna fistreazi c[ Goebbels era Prtitori" qi ci pozilia sa insupraestimat[.
Pe de altl parte, ministtde a trece sub ticere eve.
dezavantajoase. Ar fi, aq
agtept[m de la jurnalele lttivd subiectivi. Cu sigura
nalional-socialiste, aga cu
la mijlocul anilor 1950, o
teazb din interior desPre r
acliunile conducerii nalir
aceste insemniri destinat
vire incitantl in modul dr
lui."22 Este tentant si clulaceasti tentalie ignori ct
tive: jurnalele lui Goebbe
mentele propriu-zise, atu
centrale ale realitl1ii istolNu intdmplltor tocmi
sarcinile lor prioritare s
de-al Treilea Reich qi inte
politica na{ional-socialis
intr-o formi facill, Roser
ideologice a ciror esenlifuncfionarilor de partid I
g[sea mult mai rapid for
deseori lisa s[ treacl s[P
altele, desigur, gi pentru t
tlrii de ,,comunicate cd
diaristice nu cuprind der
'b
de dupi 1933 gi dinamicade migcarea nafional-socialistdatmosferd de activitate febrildmeditaliei. Iar in timp ce pro-transmiti mereu aceeasi ima-
vdrfurile din conducereacelui de-al Treilea Reich
si putere, dugmdnindu-se
realitate putea fi ignoratd inii. Chiar dacd nu se indo-
t a evenimentelor inifiateHitler nu dispuneau de acea
kge activitatea din prezent dede tipul ,,solufie finald" sau
o parte pretenlia aroganti de
, politica reali a regimului, de naturi si-i pund
cum ar fi, de exemplu,de moarte, Stalin, in 1939, sau
ai NSDAP nu au ldsat in urmiHimmler - agende careIt Pane gi recent descoperi-
sofiei gi copiilor, prezinti. Efuziunile sentimentale
prima vedere, se dovedesc a
sterile gi repetitive. Chiar daciin corespondenla sa oficiald
in anturajul privat de celereflexiv. Acest lucru era provo-asasinatelor in masi, cu toate
de anumili colaboratori aistat ce putea fi amintit doarsimlea nevoia unei reflectdri
sale gi nu era chinuit de
au ldsat in urma lor jur-Goebbels, care a linut timp de
Rosenberg gi jurnalul sbu: datare 9i probleme
peste douizeci de ani un jurnal personal- din 1924 pdnl in 194520-,giideologul-gef al NSDAR ulterior ministru al Estului, Alfred Rosenberg, ale
cirui insemniri din perioada L934-l944le prezentlm in aceast[ edilie pen-tru prima oari integral 9i contextualizate.2r Cei doi s-au dugmlnit aproapepe toati durata celui de-al Treilea Reich, ceea ce conferl insemnirilor loro funclie de corectiv reciproc. |urnalul lui Rosenberg, care inregistra fie-care observalie negativl fbcuta la adresa lui Goebbels veniti din cercurile de
partid gi care consemna fiecare umilinfi suferiti de adversarul s[u, demon-slreazd ci Goebbels era prea pufin indrigit tocmai in cercurile ,,vechilor lup-titori" qi ci pozilia sa in aparatul de putere nafional-socialist nu ar trebuisupraestimatd.
Pe de alti parte, ministrul propagandei gi rivalul siu impirtlgeau tendinlade a trece sub ticere evenimentele nepllcute ori care ii puneau in situaliidezavantajoase. Ar fi, agadar, naiv din punct de vedere metodologic siagtept[m de la jurnalele lui Goebbels sau Rosenberg altceva decAt o perspec-
tivi subiectivi. Cu siguranli ci nu oferi o privire complet[ asupra puteriinafional-socialiste, aga cum a afirmat Hans-Giinther Seraphim cdnd a editat,la mijlocul anilor 1950, o parte din jurnalul lui Rosenberg: ,,Aici ni se rela-teazl. dininterior despre modul de func[ionare a aparatului de partid, despre
acliunile conducerii nafional-socialiste gi aie organelor ei; autorul oferi inaceste insemniri destinate doar scopurilor sale personale, neretu$ate, o pri-vire incitanti in modul de a g6ndi gi de a acliona al lui Hitler gi al oamenilor1ui."22 Este tentant si c[utim revelafii senzationaliste in centrul puterii; insiaceasti tentalie ignor[ caracterul problematic al unor surse at6t de subiec-tive: jurnalele lui Goebbels gi ale lui Rosenberg oglindesc doar parlial eveni-mentele propriu-zise, atunci cind nu ignori de-a dreptul anumite elementecentrale ale realitilii istorice.
Nu intimplitor tocmai Goebbels gi Rosenberg au scris jurnale; printresarcinile lor prioritare se numirau oricum reflecfia asupra politicii celuide-al Treilea Reich gi interpretarea ei. in timp ce Goebbels trebuia sd traducipolitica nafional-socialistl in lozinci care si transmiti politicile cotidieneintr-o formi facili, Rosenberg se concentra mai degrab[ asupra principiilorideologice a ciror esen!5 o prezenta in special in discursurile linute in fafafunc[ionarilor de partid sau publicate in presa nalional-socialistl. Goebbelsgisea muit mai rapid formule pregnante decAt Rosenberg, care, mai greoi,deseori lisa si treaci slptimAni intregi fbrl si pun[ nimic pe hArtie - intrealtele, desigur, gi pentru ci, ocupdnd diverse funclii, igi dedica timpul redac-tirii de ,,comunicate citre Fiihrer", memorii gi dosare. insemnirile saie
diaristice nu cuprind decAt intr-o misuri foarte redusi pasaje narative mai
21
JutnaI 1934- 1944
lungi; predomind observaliile mai degrabl laconice, schipte. Pe deasupra,insemn[rile lui Rosenberg se disting printr-o aglomerare de formuliri stAn-gace, gregeli de gramatica gi o sintaxi de multe ori precari, elemente carepe alocuri provoaci cititorului dificultili de lecturi. Nu este lipsit de iro-nie faptul ci tocmai germanului baltic Rosenberg, care s-a erijat in timpulcelui de-al Treilea Reich in interpretul-gef al gdndirii gi culturii germane, iilipsegte pAna gi un minim sim! al limbii germane.
Nici insemn[rile diaristice ale lui Goebbels, nici cele ale lui Rosenbergnu erau destinate publicului. Cu toate acestea, Goebbels a publicat in 1934insemndri din anul l932l33,lovindu-se lnsd de o atitudine de respingereneti manifesti in cercuri largi ale partidului care-i repro$au ministrului pro-pagandei o autotimdiere egocentricl.23 Se pare ci aceasti opinie nu era intrutotul eronati; 9i Rosenberg igi folosea jurnalul pentru a-gi prezenta succesele
intr-o lumind mai strdlucitoare. insi in cazul lui se pare ci insemnirile, de
multe ori rudimentare, serveau in primul rAnd pe post de ancore de memo-rie pentru viitor (,,pentru ca la bitrAnele si pot readuce la via!6 aceste tim-puri")2a gi, de multe ori, pe post de supapl a unor frustriri personale. Pasajele
in care critica,iranitatea gi condescendenfa levantini."2s ale altora ori in care iijudeca plin de uri pe Goebbels (,,producitor de puroi")26 sau pe Ribbentrop(,,un om cu adevirat prost, cu aroganla obignuiti")27 amintesc mai degrabide formuldrile unor adversari invergunafi ai na{ional-socialismului decAt deopiniile unuia din reprezentanfii de frunte ai regimului. Autocompitimireaostentativi a lui Rosenberg gi nimbul de luptitor singuratic in cadrul condu-cerii ,,comunit6fii etnice", vizibile in multe insemndri, ar fi stdrnit probabilconsternare dacd. ar fi fost ftcute publice. Este, agadar, evident ci Rosenberga linut jurnalul doar pentru sine insugi.
Chiar daci Rosenberg a ajuns s[ participe tdrziu la politica operativi a celuide-al Treilea Reich gi a fost de multe ori- deEi nu chiar atdt de des cum s-aafirmat in literatura de data mai timpurie - dezavantajat, poziliasa in interi-orul aparatului de putere nafional-socialist nu a fost niciodati pusi cu adevd-rat la indoial[. Ea se sprijinea in principal pe sentimentul pe care Rosenberg,numit de Hitler, in chip ironic, ,,patriarh al nafional-socialismului" si mait?rzfit,,paznicul Estului"2s, il oferea NSDAP-ului si functionarilor sli de varf,9i anume cd principiile lor ideologice nu se bazau pe idiosincrazii, fanteziide putere si urd, ci, dimpotrivi, pe o filosofie profundi gi pe fundamentegtiinfifice. Rosenberg insugi era fbri indoiali convins de aceasta. cu multinainte sd-gi inceapi insemndrile diaristice gAndea in dimensiuni ideologicecare nu permiteau analiza critici Ei nu permiteau nici accesul reahteFi decatin misura in care aceasta confirma convingerile deja cimentate.2e
Rigorismul ideologic al
a activitifii sale politice.inceputul activit[fii, ci s-z
gice ale lui Rosenberg era
cabil, ci mai degrabi dincaraclerizat nu in ultimuleste valabil Ei in cazul ,,ch
pentru Rosenberg internidin cauz[ cl ii considera a
tismul se numira printrenu a renunlat niciodati. Icare urmau si fie tratali tdacl inifial a avut o opinitnegativi. La inceput Rose
mentale, insi in timpul riminirii.,,Cultura creEtini
tele sale timpurii impotriuiterioare ale,,operelor"erau explicabile nu doar
qi a modific[rilor situaliei
de adaptarea oportunisti,,ideologia" se baza pe o s,
acliune concreti, elabora
in jurnalul lui Rosent
ideologice imuabile este z
urmlrit dintotdeauna o a
ci abia acum ar fi sosit cl
in acelagi timp politicaeterne gi imuabile, Roser
rii nalional-socialiste qi a
funclie de maximi impc
o auri de autocomp[timin practici a agendei na!Norvegia sau a preluiriipatrimoniului cultural E
in rispAndirea lozincilormul rAnd cele oblinute ide elaborarea,,soluliei fiducitor nafional-socialis
