CONTRIBUTII PRIVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR

Z. COVACEF

In studierea culturii anti ce, 0 atentie deosebita t rebuie acordatii. monumentelor sculpturale, care prezinta un real interes nu numai pentru realizarea lor artistica cit, mai ales, pentru faptul ca ele oglindesc cel rnai bine credintele ~i obiceiurile populatiei. Arta Scythiei Minor se ca-racterizeaza prin fuziunea elementelor grece!?ti eli cele occidentale 1,. fapt ce dovede~te ea aici se ajunsese ~i ]a 0 comunitate a vietH spiri-tuale 2. Altare, inscriptii , stele votive, au fost dedicate atit zeilor of i-ciali Jupiter Optimus Maximus ~i Juno Regina, cit ~i celorlalte divinitati care populau pantheonul roman.

Printre divinitatile care s-au bucurat de 0 atentie deosebita in epoca ramana, in provincia Scythia Minor, se numadi ~i Hercule. Popu-laritatea lui este atestata de un bogat material docurnentar : sculptural, epjgrafi c, numismatic etc.

Dar, ina in tea cultului roman al lui Hercules, a existat eel grec al lui Heracles. Acesta patrunde ~i se raspinde~te, pe teritoriul cuprins intre Dunare ~i Marea Neagra, prin coloniile grece~ti de pe litoralul pontic !?i, in primul rind, din colonia darica a Heracleei Pontica - Cal-latis. Incepind din secolul IV i.e.n., Heracles - ca intemeietor mitic 3 -ori simbolurile sale, apar pe monedele de argint din Callatis 4 (fig. 1) ..

1 Silvio Ferri, Arte romana suI Danubio, Milano, 1933, p. 362 $i urm. ; Radu Vulpe. HAD, Bucure.ti, 1938, p. 210.

2 R. Vulpe, Zoe. cit. 3 Cf. D. M. Pippidi, Studii de istorie a religiilor antice, Bucurelj:ti, 1969,

p. 88 : "dupa marturia lui Pseudo-Scymnos (761-763; GGM I, p. 227) : cetatea ar fi fost intemeiata de heracleoti 1a porunca unui zeu :

• . ' Jail }..ct't ~c; cXn:ou.;(a. Hp::tK;,!O:(

400 Z. COVACEF

Fig. I. Monede callatiene de argint . sec. IV i.e.n.

Pe lTIulte din monedele purtind imaginea sa, se gase~t2 inscrip\ia 'HP"KA'ij~ KTlG7'IJ

CONTRIBUTII PRIVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 401

1110nede ci !?i pe ponduri G ~i desigur ~i in arta scu1pturala 7. Iar ca zeu protector (~i eponi m al metropolei callatiene), va acapara ~i institutii le publice din Callatis .

In sec. III Le.n., este ntestat un tempJu aJ zeului la Callatis. De existen~ acestuia aflam dintr-un decret 8, prin care i se acorda unui strain lnai Inulte onoruri. Magistra~ii 9 cetatii trebuiau sa se ingrijeasdi, ca inscrip~ia sa fie B!?ezata TO i. [epo', 't'OU < Hp!X ]K/.e:ac;lO. Este prima atestare a unui sanctuar al lui Heracles pe teritoriul Dobrcgei. Faptul ca in acest templu erau depuse decretele de onoare ale callatioiilor, ne COI1-fera credinta cii acesta era unul din templele cele mai vechi ~i, pro-babil , de proportii mai mari dedt altele 11

Din doriana Callatidii, cultul lui Heracles se riispinde~te ~i in cele-lalte calanE pantice, milesienele Tomis ~i Histria, un de il gasim dea-semen i reprezentat pe monede din epoca autonoma 12. La raspindirea cultului eroului in celelalte calonii , vor contribui in mare masura ~i strinsele reJatii comerciale dintre aces tea ~i cetiitile Heracleea Pontici ~i, mai ales, Thasos 1;': - faimos centru al cultului lui Heracles in anti-chitate 14. Amfore de Thasos - multe avindu-l reprezentat in ~tampilii pe zeu , in diverse ipostaze, sau armele sale - au fast descoperite 1a Callatis 15, Tomis 16 ~i Histria ", pentru a nu cita dedt cetiitile pontice IE.

G Pe un pond greccsc din plumb, este inHHi~at, pe avers, bustul lui Heracles imberb, avind pe cap pielea leului, iar pe revers armele sale: maciuca ~i tolba eu sageti, cr. Th. Sauciuc-Saveanu, Callatis. II, in Dacia, II , 1925, p. 132-134, nr. 10, fig. 54.

1 De~i pentl'u a ceasto1 perioada nu cunoa~tem inca vre- un relief care s2.-1 reprezinte pe Heracles.

8 A. Aricescu, Nota asupra unui decret elenistic inedit din Muzeul Regional de arheologie Dobrogea. io StCl, V, 196:1, p. 315- 316 (= in Noi monumente epi-grafice din Scythia Minor, Constanta, 1964, p. 35-38) ; J. ~i L. Robert, BE, REG, 67, 1964, p. 193, nr. 287; Th. Sauciuc-Saveanu, Pe marginea unui decret de politie callatian. in SCI V , 18, 3, 1967, p. 501-507.

!) J . $i L. Robert, op. cit., propun sa se completeze a.fpxonet.

402 Z. CQVACEF

Pe 13 mijlocul sec. I e.n., soldatii legiunilor romane aduc cultul lui Hercules In viet us sau Victor, care se suprapune substratului concep-tiei grece~ti a eroului-divinitate.

Hercule a fast venerat pe scara larga in tinutul cuprins intre ·Dunare !}i Marea Neagra, de paturile cele mai diferite. Probe elocvente ale popularitatii cultului lui Hercule sint alit monumentele arheologice, descoperite pretutindeni in Dobrogea, dt ~i numele theophorice, foarte des intilnite pe inscriptii provenind de la Callalis 19, Tomis 30, Histria 21', Trcpaeum Traiani 22, Axiopolis 23, Girliciu (Cius ?) 24.

t(i D. M. Teodorescu. Monumente inedite din Tomi, Bucure~ti, 1915, p . 48-51. nr . 20, fig. 28; M. Gramatopol ~i Gh. Poenaru Bordea, Amfore :}tampilate din Tomis, in SCIV, 19, 1, 1968, p. 41-6l.

(7 V. Parvan, Histria VII, In ARMSI, seria nT, tom. II, p. 32- 38; V. Cana-rache. ]mportul amjorelor $tampilate la Is tria, Bucure~ti , 1957, p. 31-86, in spe-cial nl'. 17, 41, 42, 123, 131.

IS Descoperirile de amfore thasiene sint numeroase nu numai pe teritoriul Dobrogei, ci chiar dincolo de Dunare, d . V. Parvan, Castrul de La POiana, in ARMS!, XXXVI, 1913, p. 101- 102; 0 amCora de Thasos, pe a carei $tampila, He-racIes es-te infati~at a$a cum apare pe monedele din Thasos, din sec. V pina in sec. III i.e.n.

J!) "C. HP17.Ki.d81X n17.t81X cp~)'17.v ... t~prc:~CtVI N~KlXo"W ... ". ef . Gr. Tocilescu, AEM, VI, 1882, p. 6, nr. 9; Th. Sauciuc-Saveanu, Un fragment de epigramci. greceasca pentru Nikaso din Callatis, in Pontica, II, Constanta, 1969, p . 245-251, fig. 1; N ~K(IX XI'LLP€", Hp~Ki .. d8a ... " Th. Sauciuc-Saveanu, OPt cit., fig. 2 ; printre membrii unei asocia~ii de vinatori. ale caror nume sint cuprinse intr-un album, figureaza :;;i ·: "rro!-Lr~l~w.v6t;

CONTRIBUTIT PRIVIND CUL T U L LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 403

Bogaiia materialului arheologic, ne permite sa facem unele obser-vatii cu privire la iconografia ~i tipizarea cultului. Din pacate, cu puiine excepiii, materialul dateaza din secolele II-III. ,In consecinia, observa-liile noastre, cu privire la cultul lui Hereule, il caracterizeaza mai ales in epoca in care i~i manifesta din plin noul caracter.

De la inceput, remarcam faptul ca, reprezentarile plastice ale lui Hercule, sint lipsite de varietate. Nu este surprinzator insa, dat fiind ca din cele 27 monumente pe care Ie cunoa~tem: unul se dateaza in sec. I e.n., doua sint din sec. IV e.n., unul din sec. V e.n., restul de 23 apariinind secolelor II-III e.n.

Prima reprezentare plastica a lui Hercu1e, din epaca ramana, este o statueta din ceram.ica, descaperita 1a Tamis 25, datind din a daua juma-tate a sec. I e.n. (fig. 2 ~i 3): Statu eta este 0 replica tirzie a celebrului Heracles Farnese 26 (fig. 4), de care se. deosebe~te prin poziiia capului. Heracles Farnese este reprezentat iin.jndu-~i capul piecat, in atitudinea unui om dezamagit, secatuit de foria fizica ~i moralii 27. In statueta noas-tra, Hercule i~i tine capul ridicat, iar zimbetul care-i lwnineaza chipul, pri\iirea - indreptata undeva departe - ca ~ i intreaga atitudine, ne of era imaginea unui om obosit, odihnindu-se, batrin, dar inca in cre-

in StCI,IV, 1962, p. 134, fig. 4; unAouKLo,; ~ II pal.;)\doouapare intr-o lista .eumembrii unei asociatii, de caracter nedeterminat, d. D. M. Pippidi, Inscriptii inedite din Isi"os, in StCI, VIII. 1966, p. 45-49, nr. 9, fig. 19. .

22 Stela funerara pusa de Hercu(La]nus, fiul lui Scm'us, in amintirea ~sotiei sale Marcia :!li a fiului sflu Victor Herculanis, cf. D. Ciurea, N. Gostar, lnscriptii de Ia Tropaeum T~aiani, in Arheologia MoldoVf i , VI, 1969, p. 112-114, nr. 2, fig. 2.

, 23 Un monument funerar pus de mai IVulte persoane, intre care una poarta eognomenul ... Herlcula]nus ... , d. D. Tudor, op . . cit., p. 574-575, nr. 34.

:M Stela fUnerara pentru [C> Val(erius) Her]culanus, veteran, fast ·' stator a1 prefectului aZae-i II travacorum, cf. Gr. FIOl~escu, Un nou document epigrafic reJeritor La teritoriuL de Ia nordul Dunarii Moesice, in SeIV, II , 2, 1951, p. 125-135, fig . 1 ; iar intr-o dedicatie facuta lui I.O.M., pentru sanatatea imparatilor M. lulius PhilLipus, M. lulius PhWipus, ~i a A ugustei Otacila printre dedicanti figureaza Ingellus Her(cul~nus) (?), cf. Gr. Florescu, Doua. documente epigratice in legiitu.rd cu organizarea quasi municipala. a comunelor ruraZe (territoria) romane, in SCIV, IX, 2, 1958, p. 342-347.

25 Statueta a fast descoperita in 1964, intr-un mormint de inhumatie. Se afla la Muzeul de arheologie Constanta. Inv. 12365. Dimensiuni: In: 0,143 m; 1.: 0,057 m; gr.: 0,041 m. Piesa a facut obieetul ~i a unor alte consideratiuni. d. A. Radulescu, Dezvoltarea me~te.:>uguriloT in Dobrogea romana.

2(j Lucrare a lui Glieon, datind din sec. IV i.e.n., - realizata dupa un model cl'eat de Lysip - aflata la Muzeul National din Neapole, cf. F. DGrrbach, s.v. Her-cules, in DA, t. III. p. I, p. 121.. fig. 3800; O. Tafrali, Manual de istoria artelor, \". I , Bucure:;;ti, 1925, p. 196-197, fig. 237. Un fragment dintr-o statuie colosala, din marmura reprezentind deasemeni 0 copie a lui HeracZes Farnese face parte din colectiile' muzeului din Chersones. cf. A. H. lllerJloB f e pl!KA OmzblxOIowlIIi, in Xepcouec Ta6plleowu Kiev, 1974, p. 45, fig. 1.

27 F. DGrrbach, loco cit.; Pierre Devambez. s.v. Heracles, in Enciclopedia civiligatiei grece$ti, Bucure$ti. ]969, p. 266. 0 statueta asemaniitoare, dar din bronz, a fost des(:operita in sanctual'ul lUi HercuZe Cuiro din Sulmona, acum la Muzeul National din Chieti, d. V. Cianfarani, Cultura Ad1·iatiche d'Italia - Antichita fra Piceno e Sannio prima dei Romani, Roma, 1970, p. 84, pI. T; Idem. Schede del. Museo Naz1onale, 1972.

404

fig. 2. StatueHi din cera-mica, Tomis, a doua ju-

matate a sec. I e,n.

Fig. 3. Idem, v3zutii din spate.

Z. COVACEF

Fig. 4. Herac!es Farnese.

zator in for\a ~i eapacitatea sa de a face fa\a unor noi incercari. Pe spa-tele postamentului pe care se aIla statueta, este 0 inscrip\ie in limba greaca, pe trei rind uri, care ne indica probaboll, numele autorului (fig. 5).

MONlf lTOYHP[A] Kko[e]

Pentru secolele II-III e.n., tipul principal, mult raspindit, este cel numit Hercules Romanus. Acest tip ni-I prezintii pe Hercule in picioare, nud, viizut din fa\ii, eu barba ~i par ondulat, avind doua elemente din

• simbolurile sale caracteristice: pie lea leului, pe care 0 line pe bra\U1 sting ~i maciuca, in care se sprijina eli mina dreapta.

CONTRIBUTII PRIVIND CULTUL L U I HERCULE IN SCYTHIA MlNOR. 405

Acestui tip ii apar\in patru monumente: doua basoreliefuri ~i doua sta-tuete fragmentare.

1. Basorelief, de dim en-.;i uni mlCl, descoperit 1a Constanta in 1961 28, avind un chenar profilat, mai lat la baza ~i u~or arcuit la partea superioara (fig. 6). Din felul cum este executat basorelie-luI - Hercule, cu un corp bine propor\ionat - mar-mura bine ~lefuita, ne per-mit sa datam monumentul in sec. II e.n.

2. Basorelief, din Fig. 5. Inscriptia ce pe postamentul statuetei din

ceramica. n;>armura, descoperit la Constanta 29. Aici, Hercule

este reprezentat intr-o ni~a adinca, insa cu acela!?i chenar simplu, mai lat la partea inferioara ~i arcuit la partea superioara. 0 nota noua 0 aduc cele doua acrotere simple de la col\uri (fig. 7). Se remarca deasemeni musculatura puternic accentuatii a lui Hercule 30, in special prin pro-funzimea cute lor inghinale 3l. Stilistic, basorelieful se dateazil. la sfir-~itul sec. II - inceputul sec. III e.n.

3. Tors, descoperit recent la Constanta 32. De~i fragmentara - lip-sesc bra\ele, picioarele ~i capul - statueta apar\ine statuariei de buna calitate din epoca romana (fig. 8 a, b) . Statueta a fost lucrata dupa canoanele artei elenistice - care a oferit modele predilecte pentru sculp-tura de epoca imperiala r oman a - ~i se poate data la sfjr~itul sec. II e.n.

4. Statueta fragmentara 33 - al carei lac de provenien\a este ne-cunoscut, dar in Dohrogea 34. Se rem area prin folosirea un or elemente

28 Basorelieful a fost descoperi t la Gara Ve~he. bloc F. Se afla la Muzeul de arheologie Constanta, inv. 1974. Dimensiuni : In. : 0,12 m.

2'J Basoreliefui se ana la muzeul de arheologie Constanta, inv. 1900. Dimen-siuni : In. : 0,53 m) ; 1. : 0,41 m ; gr. : 0,08 m.

3;) Romer in Rumanien, K61n, 1969, p. 198-199, F 33, pI. 43; Civilta' Romana in Romania, Rama, 1970, p. 216, F 89.

31 Asemanator, din acest punct de vedere, eu 0 statuie provenind de la Sucidava, cf. D. Tudor, in Dacia, IX~X , 1941-1944; Idem, Sucidava, col. Latomus LXXX, 1965, p. 54, pl. IX ; Gabriella Bordenache, Sculture greche e ramane, I, Bucure~ti, 1969, p. 69- 70, nr. 127, pI. LVI.

32 Descaperit pe $antierul portului nou, in septembrie 1973. Se afla la mu-zeul de arheo10gie Constanta, inv. 20745. Dimensiuni: In. : 0,24 m; 1.: 0,18 m; gr. : 0,10 m.

33 Lipsese capul $i umarul drept, ambele miini $j IPicioarele de la genunchi 34 G. Bordenache, Sculture ... I, p. 70 , nr. 130, pI. LVII; Romer ... , p. 198, F 30 ;

Civilta' .. .• p. 216 F 92.

406 Z. COVACEF

.~

Fig. 6. Basorelief din marmura. Hercules Romanus. Tam i:; . Sec. II e .n.

disparate ~i neasimilate ale artei grece$ti. Tratamentul inconsec\'ent al structurii complexe a nudului, ca 'ii fap tul cil. pariile din faia ~ i din spate slnt divers tratate (fig. 9 a, b), ne perm it sa datam monumentul la sflr'iitul sec. II - lnceputul sec. III c.n .

Intr-o varianta a tipului Hercules R01lwnus, se adauga in repre-zentare - pe linga pielea leului ~i maciuca - merele de aur, pe care

CONTRIBUTII PRIVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR.

Fig. 7. Basorelief din marmudi. Hercules Romanus. Tomis. Sfir~itul sec. I£ inceputu l

sec. III e.n .

F ig. 8 a, b Tors, Hercules Romanu:> .. i\lar muri'l. Tomis. Sfir~itul sec . II e.n.

407

408 Z . COVACZF

Fig. 9 a, b, Statueta fragmentara . Marmura. Sfir~itul sec. II-inceputul sec. II I. e.n

, . CONTRIBUTll PRIVIND CUL TUL L U I HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 40~

eroul Ie tine in mina stinga. Pentru aceasta varianta avem deasemeni patru monumente.

1. AedicuZu, descoperita 1a Constanta, de:)sebit de interesanta, nu atit pentru felul i~n care a fast executata. sculptura, cit, mai ales, pentru ambianta creata. 3:>, Hercule, inHitL~at in ti pul cunoscut, este amplasat in lEta unui templu, intre doua coloane ell haze piHrate ~i capitele janice. Pe coloane se sprijina un ironton triunghiular, eli laturile reliefate, avind cite a palmeta in acrotere ~i a rozeta in interior (fig. 10). Partea de jos, destul de lata ~i neteda, pare sa fi fast pregiitita pentru a inscrip\ie. Monumentul se dateaza la sfir~itul sec. II e.n. ~i se pare ca a fast folosi! ca stela funerara 36.

2. J1 ediculii, provenind din Tomis 37, eli un relief realizat intr-o maniera rudimentara, in intregime strain de va10rile plastice ale artei greco- romane (fig. 11), ce ne permite sa- l datam in sec. III e.n. Baso-relieful este inconjurat de un chenar simplu . Deasupra are un fronton. dublu profilat, cu 0 polmeta in virf ~i 0 rozeta in interior.

3. Statuetii fragmentara - lipsesc capul ~i picioarele de deasupra genunchiior - lucrata din marmura, descoperita la Callatis 38 De~i este rea1izata 1a 0 scara redusa, se observa 0 grija deosebita in ~lefuirea suprafetei ~i multii insistenta in redarea anatomica a torsului 39 (fig. 12). eu toat2 acestea, este 0 1ucrare de serie, apartinind secolu1ui III e.n.

4. Statuie 1ucrata din calcar , descoperita 1a Callatis liO, careia ii lipsesc capul, picioarele de la genunchi ~i mina stinga. De~i se constata o oarecare grija in redarea torsului, este insa 0 1ucrare de serie, nefi-nisata - spatele ~i partile latera Ie nefiind lucrate de lac (fig. 13). Ca ~i precedenta se da.teaza in sec. III e.n.

La aceasta varianta a tipului mai adaugam 0 aediculd, descoperit

410 Z. COVACEF

Fig. 10. AedicuHi, Hercules Ro:na nus. ToJ :nis. Sil~~jtul se: . I[ e.n.

CQIN'TRIBUTII PRIVIND CULTUL LUI HERCU LE IN SCYTHIA MlNOR. 411

Fig. 11 . AedicuH~, Hercules Romanus. Tomis . Sec. III e.n.

Omagiului adresat divinitatii i se adauga uneori a nota particulara, decurgind din raportul pe care credinciosul se sile~te sa-I stabileasca intre el $i divinitate, conceputa ca patron !?i protector 43. Astfel, lucra-torii din cariera romana de piatra de linga Axiopolis, it adora pe Her-cules Saxanus li/,. caruia i-au dedicat un basorelief pe unul din peretii

43 D. M. Pippidi, Studii de istorie a religiilor antice, p. 288. M, Gr. Florescu. Cariera romand de La. Cernavodd. in AnaZeZe Dobrogei, XVII.

1936, p . 44-46, fig. 7-9; Idem, Romischer Steinbruch bei Cernavoda, Rumanien, tn Germania, XXI, Berlin. 1937, p. 109 ; R. Vulpe, HAD, p. 215, 222 ; D. M. Pippidi, Studii de istorie a religiiloT antice, p. 288.

412 Z . COVACEF

Fig. 13. Statueta fragmentara din marmudi. Hercule. Callatis. Sec. I I I e.n.

C ONTRIBUTII PRIVIND CULTUL L UI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 413

Fig. 12. Statuie din calcar, Hercule. Callatis, sec. III e.n.

carierei. Relieful este realizat eu multa stingacie, de un me~ter pre~ putin dotat ~i care a lucrat fa ra a avea la indemina vre-un model. Intre elementele corpului este 0 tatala lipsa de praportie, eu toate aees-tea seulptorul a reu~it sa redea ideea pe care 0 intruchipa zeul. Ma-rimea exagerata a pieptului, grosimea !?i Inai exagerata a gitului, ca ~i severitatea chipului eolturos, dau impresia fortei biruitoare a tuturor greutiitilar. In aceastii ipastazii Hercule, a fast adapt at ca divinitate pro-tectoare a carierelor ~i a lucratorilor mined 1.5.

Intr-a atitudine asemiiniitaare basareliefului de la Axiopolis, il re-gasim pe Hercule in tr-un relief votiv; lucrat din calcar oolitic, des co-

45 Hercule era Ipatronul divin al muncilor geele din carierele de piatra din Dacia inferior: la Mida exista un collegium prezidat de doi magist(ri) cultOTum Hercul(is), cf. elL, III, 1339; D. Tudor, Ora$e, tirguri .~i sate din Dacia romana. Bucurei?ti, 1968, p. 122, 126,-127.

414 Z. COVACEF

Fig. 14. Basorelief Hercule. Tort;lis. Primele decenii ale sec . III e.n.

perit la Constanta IW. Zeul se sprlJlna ell l11ina stinga in maCIUea, iar in mina dreapta, intinsa, tine un vas . . In partea de jos, sub min a dreapta, este redata 0 masa de sacrificiu (fig. 15).

Nu se poate vorbi de un anunlit sti l la eele doua monumente. Sint 1ucrari spontane, izvorite dintr-un sentiment religios, exeeutate eu multa naiNitate de me~teri improvizaii. eel de al doilea relief, de~i a fost des-coperit 1a Constanta, eredem ca a fast executat intr-un mediu rural, de unde a fost adus, ~i depus, in templul lui Hercule ,din Tomis, de ',In grup de adm'anti, care il invocau sa-i spriji ne in intreprinderea unei actiuni mai dificile 1,7.

1,6 Th. Saueiue-Saveaou, 0 stela. fUnel'aT(i eu inscl'iptie $i cu palmele des-chise in relief, in Analele Dobrogei, XV, 1934, p. 13 - unde relieful este inter-pretat insa ,ca reprezentind doua figuri umane eu miinile ridicate in semn de ruga-('iune -; Gr. Florescu, Monumente antice din Muzeul Regional al DobTogei. •. in Analele Dobl'ogei, XVII , 1936, p. 130-132 (= in Dacia, V-VI, 1936-1936, p. 430-433, or. XII, fig. 13 j l oan Mieu, CdZduza vizitatorului in Muzeul Regional al Dobrogei, 1937, p. 9, nr. 24.

1i7 "fncepind din sec. IV i.e.n., prototipul mintuitoTului-binefdcdtor s-a fixat in persoana lui H eracles-Her cuZes; a carui Jegendara figura a suf"erit, din ace·asta cauza, uimitoare transformaria, d . D. M. Pippidi, Studii de istorie Q religiilo1' Q11 -l ice. p. 185.

CONTRlBUTrr PRlVIND CUL TUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 415

o alta eategorie de monumente 0 formeazii. basoreliefurile sau gru-purile statuare care prezinta scene din mundle lui Hercule. Acest "gen de monumente se e~aloneaza in timp din secolul II e.n., pina in seco-lui IV e.n.

Fig. 15. Relief votiv din . cal~ar oolitic. Tomis. Sec. III e.n.

1. La Constanta a fost deseoperit, mai de mult, un fragment din peretii unui vas de mannura, decorat eu scene din Inuncile lui Hercule :'.8.

2. Tot din Constanta provine un tors al lui Hereule, Iuerat din mannura galbuie 19. Pozitia ineordata a corpului, eu capul dat pe spate, eu mina stingii. intinsii. in falii., iar dreapta indreptatii. in sus, eu greu-tatea pe piciorul drept, exprima a lupta eu un personaj cure nu se mai pastreaza 50.

1,8 l oan Miell, CiiWuza ... , p. 33, nr. 190. '.9 D. M. Teodoreseu, Monumente inedite, p. 101-102, nr. 44, · fjg. 51. ~ I bidem.

416 Z. COVACEF

3. Dintr-o placa de marmura, care cuprindea 0 serie de tablouri, despartite prin coloane $i infa\i~ind muncile lui Hercule 5f, a fost des-coperit coltul din stinga jos, care piistreaza, fragmentar, daua scene. In dreapta colaanei, fusese infati~atii. lupta cu leul din Nemeea - se mai pastreaza leul, pe jumatate daborit. In stinga, nu stim C2 scena a fost reprezentata, deoarece nu se mai pastreaza decit Hercule 52.

4. Printre medalioanele ceramice, care se fixau pe pere~ii locuin-telor de epaca ramana de la Histria, si pe care sint fixate diferite scene mitologice, a fost descoperit unul pe care este infatisatii lupta lui Hercule cu Hidra din Lerna 53.

5. Tot la Histria, a fast descoperit un frag ment dintr-un relief 5t" in care Hercule, cu muschii mult dezvaltati, este angajat in lupta cu un adversar care lipse~te. Proportiile nudului sint masive !?i scurte, iar muscuJatura toracelui este tratatii rigid si artificial (fig. 16). Sint carac-teristici ale artei sculpturale provinciale, care tinde spre dizolvarea pro-portiilor clasice 55. Monlllnentul se dateaza, dupa aceste caracteristici, in prima jumatate a sec. III e .n.

6. Un cap a l lui Hercule, lucrat din marmura, descoperit 1a His -tria 56, il prezinta pe erou sub aspectul brutal al unu i atlet profesio-nist 57, Se dateaza in primele decenii ale sec. III e.n.

Pe teritoriul tamitan, au fast descaperite recent doua baze de statui ale lui Hercule 58. Amindoua bazele au farma unor altare paraleJipipe-dice, eli profilaturi simple in p~iI·tile de sus !?i de jos, avind daar trei laturi fasonate.

7. Prima piesa (fig. 17), este baza unei statui de dimensiuni mai lnici 59. Pe fata superioadi, din statuie, au mai ramas labele piciaarelar lui Hercule, urma lasata de maciucii, linga piciarul drept, iar in spate - in partea dreapta - urma elementulul de sustinere.

8. A doua baza de statuie - de dimensiuni ma i l:1ari decit pre-cedenta 00 - prezinta un real interes. ,prin relieful care decoreaza latura frontal a (fig. 18). Aici, pe 0 suprafata , destul de restrinsii, sculptorul a diutat - ~i a reu~it - sa redea ideea '~ esentiala a eroismului lui H ercule,

51 A fost descoperit la Constanta ~i "oferit de Dl. Banescu". ct. D. Tudor, AntichitCiti din Scythia Minor. Colectia Maria·lstrati Cap$a. Extras din Analele Dobrogei, XVI, 1935, p. 3- 5, nr. 3, fig. 3. a.

5::1 Ibidem. 53 Cf. Scarlat Lambrino, Cetatea Histria. Notitd ~ storicd $i descriptivd. Ex-

tras din revista "Boabe de G riu", I, 1930, p. 17 $i figura de la p . 17. 5'. G. Bordenache, ScuZture ... I, nr. 137, p. 72- 73, pI. LIX. 55 Ibidem. 56 Idem, p. 72, nr. 136, pI. LIX. 57 Ibidem. ~ Excavindu-se pamint pentru construirea unuia dintre barajele vaH Carasu,

1n yarra lanului 1968, 1a 4 km nord de satul Nisipa'r'i, au fost descoperite, la 0 adincime de cca 15- 20 em, eele doua baze de -statui ~i, intre ele, un basorelief eu reprezentarea Cybelei.

09 lnv. 17946. Dimensiuni: In. 0,25 m; 1.: 0,22 m; gr.: 0.18 ,m. 60 Inv. 17948. Dimensiuni: In.: 0.275 m; I.: 0,320 m; gr. : 0,24 m.

CONTRIBUTI1 PRIVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR.

Fig. 16. Fragment dintr-un relief. Hereule in lupta eu un adver-sar. Histria. Prima jumatatc a sec. III c.n.

417

reprezentindu-l pe acesta in doua ipostaze. lIn partea drooptii a baso-reliefului a fost sculptatil prima faptii a eroului, lupta cu leul din Ne-meoo. Hercule este Infa~i~at tinar, imberb, are par scurt ~i ondulat, este nud, cu corpul atletic. -In incle~tarea luptei este vazut din spate, ridicind leul fara vre-un efart deosebit. Proporti!le dintre animal ~i om sint destul de bine piistrate. In partea stinga a reliefului, Hercule realizeazii ultima sa fapta - dupa infaptuirea ciireia va primi dreptul sa treaca in rindul zeilor nemuritori - prinderea Cerberului. In ,aceasta scena, Hercule - nud, viizut din falii - este reprezentat sub infali~area unui barbat matur, cu faja incadratii de barba, cu parul scurt ~i ondulat, dar inca in plina vigoare. Cu. mina dreapta ridiea deasupr.a capului maciuea, iar eu mina stinga, indreptatii in jos, line in 1anl Cerberul. Aeesta, a~ezat

418 Z. COVACEF

, \ '

Fig. 17. Bazel de statuie. Nis ipari. Sec. III e.n.

pe labele din spate, i~i tine ridieate eele trei eapete 6r. Datorita ero-ziunii pietrei, multe amanunte nu se mai pot distinge. Cele doua scene sint despar\ite de 0 floare eu patru petale, plasata la mijloe, in partea superioara.

Dintre toate faptele lui Hercule, cele doua reprezentate in baso-relieful de pe baza de statuie, simbolizeaza eel mai bine forta iiziea, triumful ~i nemurirea. Riipunerea leului din Nemeea - fara ajutorul sabiei, sau 'al altei arme - I-a impus pe Hereule ea un mare erou. Ce-lelalte victorii vor veni de la sine ~i sint de a~teptat dupa un triumf atit de impunator. Pielea leului 0 va purta de-aeum ea pe un talisman !?i, impreuna ell maciuca, vor constitui simbolurile lui caracteristice 1 Prinderea Cerberului ~i intoarcerea v ictorioasa din Infern, ii aduc ne-murirea, tinta a tuturor oamenilor. Motiv pentru care erouI va deveni modelul ee trebuie imitat ~ i dovada ca suferintele indurate eu mare euraj due spre nemurire.

Stilul, maniera de lucru a eelor doua monumente, ne indreptatesc sa Ie datam in sec. III e.n.

iDin aceea~i perioada dateaza ~i doua coloane descoperite la Tomis pe care sint reprezentate doua din muncile lui Hercule.

61 Cerberul apare in acee3,$i pozitie pe un relief de 1a Aquincum, d. Janos Szillagy, Aquincum, Budapesta, .J958, pI. XL j G. Bordenache, La. tTiade eleusine a Tomi, in StC!, IV, 1962, p. 283-284, fgi. 13.

CONTRIBUTD PRIVIND CULTUL LUI HERC ULE IN SCYTlUA MINOR.

fig. 18. Baza de statuie, Cll basorelief pe fata centraia. Nisipar i, sec. III e.n.

419

9. Pe una din eoloane, deseoperitii mai de mult 62, este reprezen-tata, intr-o maniera sehematica, imblinzirea iepelor lui Diomede (fig. 19).

10. Pe a doua eoloana, deseoperitii in 1959 ';:J, este reprezentatii prinderea mistretului de pe muntele Erimant (fig. 20). Hereule nud, eu eorpul atletie bine proporiionat, eu barba ~i par cirliontat, este vazut din fata, in mers, pa~ind eu pieiorul sting &I ~i purtind pe umeri mis-

62 Gr. G. Tocileseu, op. cit., p. 32, nr. 465; G. Bordenache, In Hommages a M. RenaTd. Bruxelles, 1969, p. 79 ~i unm, fig. 4 ; Idem, ScultuTe .. . I, p. 137----138, pI. CXXXIV-CXXXV. Dimensiuni: In. : 1,53 m; D sup. : 0,395 m; In. rel. 0,52 m.

63 Descoperire faeuta de A . V. R iidulescu, pe Bd. Republicii, intre poarta d'e, N :;1 .cea de V a zidului de incinta, in afara (:urtinei, eu ocazi-a niveUirii ~i pavarJi actualului bulevard. Coloana se afia 1a muzeul de arheologie Constan~. inv. 5450. Dimensiuni: In: 0,86 m; D. : 0.395 m; In. r.el. 0,52. Cf. Muzeul de arheologie Constanta, 1961, p. 86, fig. CXLI; V. Canarache, MuzeuZ de arheoZogie din Constanta, 1967.t fig. de la p. 56; G. Bordenache in Hommages a M. Re-nard, fig. 5.

M In general, in reprezentarile eu aceasta scena, Hercule este aratat dintr-o parte, cf. Gloria Ferrari, Il commercio dei sarcofagi asiatici, Roma, 1966, pI. 21,1 ; Marie-Louise Bernhard, Van antique du musee du Louvre, Varsovie, 1960, p. 53, n" 138, pI. XXXV.

420

Fig. 19. Coloana din calcar. Scena: Hercule imblinzind iepeJe lui Diome?e. '('om is,

sec . III e:n.

Z. COVACEF

Fig. 20. Coloa na d in calcar. Scena : Hercule ell mistretul. :rom is , sec. III.

CONTRIBUrII PRIVIND CULTUL LUI HERCU LE IN SCYTIDA MINOR. 421

tre\ul 65, Pielea leului este aruneata pe umarul stin.g, Maciuea este in spatele eroului - abandonata intr-un fel - , iar m fa\a sa este un personaj , 1a seadi redusa, eli fata spre zeu ~i eu 0 mina ridieata im-plorator 66,

11. Ultimul monument din aeeasta eategorie, este un grup sta-luar eare-l infa\i~eaza pe Hereule in lupta eu leul nemeean (fig, 21, a, b),

Fig. 21 a, b. Grup sta tuar: Hercule in lupta cu Jeu!. Hist ria, sec. IVe.n.

deseoperit la Histria 6', Monumentul eonstituie, de altfel, unul din ulti-mele prod use ale p1asticii romane din Scythia Minor 68, atit de saradi in eeea ce prive~te sculptura de epodi tirzie. Hercule are forme dgide,

65 Reprezentarile figurate ale acestui episod of era putine variante. Arta n-u reproduce nicaieri pr-inderea 'mistretuluL Pe 'monumentele vechi, ca $i pe vasele ell figuri negre, Heracles poarta mistretul pe umeri, d. E. Durrbaeh, op. cit. , p. 89.

Gb Este desigu'r IDu1l"Ystheus, a$a cum este figurat in episodul in care Heracles se pregate$te sa arunce mistretul intr-un pithoi mare. in care se ascunsese aC€sta de fr ica. d. F. Durrbach, op. cit., p. 89, fig. 3759:

67 S. Lambrino. Arta greaca # romana in Romania, in Arta ~i Tehnica Gra-fica-, 1938, p. 17, fig. 32; G. Bordenache, Histria alIa Zuce del suo materiale scul-toreo, in Dacia, NS, V, 1961, p. 204-205 .. fig. 21 ; Idem, Scult'~re ... I, p. 73, nr. 138. pI. LIX ; Romer ... , p. 198 $i F 31 ; Civilta· ... , p. 216, F 91.

422 Z. COVACEF

dar incii fidele schemelor compozitive clasice 69, fapt ce ne duce la con-cluzia, ca in atelierele de prelucrare a marmurei din Histria, se lucra incii pe baza unor albume {;U modele 70. Aplatizarea volumelor, obser-vatii in imaginea lui Hercule, rigiditatea sa frontalii ~i folosirea trepa-nului 71, sint elemente concord ante pentru datarea grupului statuar in sec. IV e.n.

In afara reliefurilor votive si arta funerara ne of era monumente care n invoca pe Hercule, sing~ul erou care a patruns ~i s-a int~rs biruitor din regatul umbrelor 72. Antichitatea ne aduce numeroase do-vezi a reprezentiirii acestuia pe astfel de monumente, in special pe sarcofage 73.

1. Pe un monument funeral' tomitan, datind din sec. II e.n., este reprezentat un Eros dormind pe 0 piele de leu 74. Defunctul fi ind un copi!, pie lea leului simboliza faptele teribile, asemiiniitoare cu cele ale lui Hercule, pe care acesta le-ar fi infaptuit, daca ar fi trait 75.

2. Aedicula (fig. 10), in care Hercule este amplasat in fata unui templu, intre doua coloane. Monumentul, datind din sec. II e.n., provine din zona unei vaste necropole romane 76 ~i se pare ca a fost folosit ca monument funerar .

3. La Murfatlar a fost descoperitii arhitrava unui monument fu-neral' de proportii mari 77 in partea dreapta a monumentului este 're-prezentat Hercule, intr-o schema statuara bine cunoscuta: purtind pe br.atul sting pielea leului, iar cu mina dreapta tinind Cerberul. in partea

68 G. Bordenache, Histria aUa luce ...• p. 204. G9 Data fUnd popularitaltea Lui Her-cule !?i a ciclului muncHor sale, in toatii

arta antica. reprezentarile sale au fost multiplicate ~i raspindite peste tot. 70 G. Borden-ache, Sculture ... I , p. 73. 71 Ibidem, n. 2. 72 D. M. Pippidi, Studii de istorie a religiUor antice, p. 19S. 73 C. Robert, Die antiken Sarkophag-Reliefs, III, Berlin, 1897, pI. XXVI,I-

XXXVI, XXXVIII-Xb; C. Bratescu, Sarcofagul cu simboluri din Constanta, in AnaIele Dobrogei, 19311, pI. II, fig. 3, pI. VII, fig. 14; Fr. Griselini, Istoria Bana-tului timi.,an (trad. N. Bolocan), BUcUlie~ti, 1926, p. 205, pI. HOC fig. 3; 1. I. Russu, Monumente scuZpturale din Durostorum, in AISC, Cluj, 1936-1939, p. 194, fig. 6; N. Gostar, Inscriptii $i monumente din Germisara, in Contributii La cunoa$terea regiunii Hunedoara. III, Deva, 1956, p. 84-85, fiT. 15; A. H. lUerJlOB [Joe6u2u [epaKA Leningrad, 1964, p. 117, fig. 5 ; F. Cumont, Recherches sur Ie symbolisme funeraire des Romains, Paris, 1966, p. 28 ~i urm., 174, .239, 293 ~i urm., 417 ; Gloria Ferrari , op. cit., p. 35- 38, pI. 3)6, p. 63-64, pI. 21,1 $i 2; D. Tudor, Ora$e, tirg~ri $i sate ... p. 26; M. Kobylina, La sculpture sur le littoral nord de Ia Mer Notre, Moscou, 1972, p. 28-29. fig. XXVI.

74 Mina Paucker, Un relief al zeului Hypnos, gasit la Constanta, in C~A, X-IXH, 1934-1936, p. 94- 95, pl. IV; G. Bordenache, Temi e motivi della plasttca funeraTia di eta Tomana nella Moesia Inferior, I, in Dacia, NS, VIIII, 1964, p. 167-168, fig. 3; Z. Covacef, Thanatos - simbol aZ nemuririi, in arta funerard din Scythia Minor, fig. 1, comunicare prezentata La cel de al doilea colocviu de studii ~i comunicari, Tu1cea, 2-4 iunie 1974.

75 G. Bordenache, Temi e motivi, I, p. 167-168. 76 Supra, n. 36. 77 Monumentul a fost descoperit tpe teritofliul .tomitan, la Muriatlar, trans-

portat probabil dintr-u.:n:a din necropolele Tomisulw. Se afla la Muzeul de ~~rie al R.S.R. Dimensiuni : In. : 0,75 m; lung. : 1,20 m; gr. : 0,22 m; Gr. G. Tocllescu, Catalogul MNA. 1906, p. 27, nr. 285.

CONTRIBUTII PRlVUfD CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 423

stinga este redata 0 corabie, reprezentata intre doi copaci noduro~i, Jip-siti de frunze, in schimb incarcati cu flori instelate (fig. 22). Compozitia vrea sa sugereze coborirea -lui Hercule in Infern - corabia facind alu-zie la ultima calatorie 78. Fiecare elemental basoreliefului a fost lucrat cu 0 grijii deosebitii. Hercule, bine proportionat, a fost realizat dupa ca-

Fig. 22. Arhitrava unui monument funerar. Murfatiar. Sec. III e.n.

noanele artei elenistice 79, fapt determinant pentru datarea monumentului in sec. III e.n.

4. Din sec. IV e.n., dateazii ultimul monument funeral". Este vorba de unica poarta conservata, apartinind unui mormint de epoca romana, din Scythia Minor 00. Monumentul prezintii un interes deosebit ~i prin continutul figurativ, care constituie un adeviir,at panoptic cultural, con-ceput in spiritul sincretismului de la sfiqitul piiginismului 81. :In relief,

78 G. Bordenache, Temi e motivi, I, p. 171 , fig. 8 . • 79 Poate fi asemuit eu statuile lui Hercule care impodobesc sarcofagul des-

copent la Yunu~lar :}i af.1at .la Muzeul din Konia, cf. Gloria ·Ferrari, op. cit., p. 63-64, pI. 21,1 .i 2. .

00 D. M. Teodorescu, op. cit., p. 112-117, fig. 62- 63' R. Netzhammer Die christlicher Altertiimer der Dobrodscha, Bukares~, 1918, p.' 79- 84; Em. C~ndurachi, Sur deux bas-reUefs ,~chTetiens« de Tomis, in AArh, 13-14, 1937-1938, p. 60-62, fig. 1-2; G. Bordenache, Un documento tardo di sincretismo pagano, in StCl, X, 1968, p. 177-183; I. Barnea, 0 casU, Tomand tirzie de Ia Dinogetia, in SCIV, 20, 2, 1969, p. 258-259; Idem, Relafiile provinciei Scythia Minor cu Asia Mica, Siria $i Egiptul, in Pontica. V, 1972, p. 258.

81 G. Bordenache, Un documento tardo.... p. 181; 1. Barnea, Relatiile ... , p . 258.

424 Z. OOVACEF

alaturi de Isis ~i Harpocrate, Afrodita ~i Eros, apare ~i Hercule, atit de popular ca "salvator" pe drumul greu al ultimei calatorii 82 Hercule este reprezentat in gradina Hesperidelor, sub copacul ale carui fructe, de aur, Ie iine in mina. Tipul de Hercule prezentat aici, constituie un ecou barbarizat a1 unei scheme statu are bine cunoscuta in provincia Scythia Minor.

Tot in spirit sincretist, Hercule, alaturi de Dionysos, apare pe un fragment ceramic, dinlr-un vas descoperit la Dinogeiia 83 - dar care este un import din Africa de Nord 84 - datind de la sfiqitul sec. IV sau chiar inceputul sec. V e.n.

Adorarea deosebita de care s-a bucurat Hercule in secolele -II-III e.n., mai ales in rindurile romanilor din tabere ~i canabae !?i a vetera-nilor, s-a manifestat ~i prin dedicatiile epigrafice. ,In inscripiiile care ii sint dedicate, Hercule prime$te, in general, epitetul de Invictus .

l. M. Stabius Colonus, care era tribunus militum legionis Xl Cla-udiae la Tropaeum Traiani , dedicii un altar pentru I.O.M., Herculi fn-victo, Cereri ~i Libero Patri 85.

2. La Ulmetum a fost descoperita 0 ara, pusii de un Calventius [Cons)tans, pentru [I).O.M. et Herculi 86, probabil in prima jumiitate a sec. II e.n.

3. Vet(erani) et C(ives) R(omani) et Bessi consistentes din Vico Quintionis, dedica un sigillum lui Herculi Invicto, ell ocazia restaurarii unui auditorium 87 Dedicaiia a fost fiicutii pe la jumiilatea secolului II e.n.

4. La Histria, Hercule, in sens sincretist de zeu salva tor, patrona o soo'ie:tate de asigurare pentru caz de moarte. In aceasta ipostazii ii este dedicata, de catre un oarecare - probabil [Her)aclidIos) - 0 arcina, in care urmau sa-fie adunate cotizatiile memhrilor asociatiei 88,

5. Ca divinitate care ocupa un loc de frunte in pantheonul sold a-iesc, lui Herculi lnvicto am (nipotenti) ii este dedicat un altar votiv de catre C(aius) Iulius Fabianus, care era optio leg(ionis) I Jtalic(a)e 89 . Se pare ca monumentul provine de la Noviodunum 90. Apoi, ~tiut fiind ca de-a lungul malului dunarean, incepind de la Axiopolis, au existat

81 Fr. Cumont. op. cit. 83 1. Barnea, 0 casii romanii tirzie ... , p. 259-260, fig. 6/ 1 ~i fig. 7. 84 Ibidem. 85 elL, III, 142141; v. Parvan. tnceputurile vietH romane Ia guriIe Dundrii

p. 192; Idem, Cetatea Tropaeum, in BCMl, IV, 1911, p. 10; R. Vulpe, HAD, p. 224-225; Maria Munteanu, Les divinites du Pantheon greco-Tomain dans les viltages de Ia Dobroudja romain, in Pontica, VI, 1973, p. 75.

86 V. Parvan, Cetatea Ulmetum, I in AARMSI, XXXIV, 1912, p. 559- 560; R. Vulpe, op. cit .• p. 224- 225 ; M. Munteanu, op. cit., p. 83.

81 V. Parvan, Histria IV, in AARMSI, XXXVIII, 1916, p. 617-619, nr. 24; Idem, Inceputurile ... , p. 125- 126; R. Vulpe, 01'. cit., p. 224; M. Munteanu, loco cit. '- ' 88 V. Parvan, Histria VII, in ARMSI, s. III, t. II, 1923, p. 85-86, nr. 56, p!. X, 3.

89 D. Tudor, InscriPtii inedite ...• p. 604--606, nr. 100, fig. 25. 90 Idem, p. 606. Calcarul folosit pentru altar es~ identic cu cel din care

s-au tacut alte doua, gasite aid, ct. Gh. ,stefan, Monuments inedits de Noviodunum, in Dacia, IX-X, 1941-1944, p. 473-478, nr. 1-2, fig. 1,3.

CONTRIBUTII PRlVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 425

numeroase cariere romane de piatra 91', care erau exploatate manu mili-taTi 92, dedicantul - grad inferior in armata - putea foarte bine sa fie din rindul acestor lucratori 93.

6. De la Tropaeum Traiani provine ultimul document epigrafic - cunoscut pina astazi - referitor la cultul lui Hercule94. Este 0 inscrip-tie din sec. IV e.n. , in care, alaturi de numele lui Hercule - HER-CLENTI in text - apare epitetul ripensis 95, inca necunoscut. In -acest cc'1z, zeu1 capata un caracter nou, Hercules ripensis, asociindu-se 1a sis-temul defensiv al limes-ului roman al provinciei Scythia Minor, in sec. IV e.n . 96.

Altaru1 de 1a Tropaeum Traiani consti~uie inca 0 marturie 97 -probabil printre ultimele - a persistentei unui cult pagin intr-o epoca de plin avint a cre~tinismului.

Desigur, 0 manifestare atit de larga a cultului, mai ales in sec. II-III e.n., presupune ~i existenta unor temple, a unor sanctuare, in care credincio!?ii i~i depuneau ofranne1e dnd solicitau sprijinu1 divini-tatii. Am constatat deja existenta unui templu la C-allatis, care a apar-tinut lui HeracJes grec 98.

a inscriptie datind de la sfir~itul sec. II - inceputul sec. III e.n. 99 , djn Calla tis, ne atesta existenta unui templu ~i in aceasta perioada. In-scriptia cuprinde nume1e rnembrilor unei asociatii religioase, care s-a organ izat in cinstea lill Hercule 100. In text este mentionat faptul cil asociatii sint originari din Her acJeea Pontica ~i au constituit aici - la Callatis - un aU'Jooo,:; cHPCXKAE6l'JTW'J101.Zeu1 adorat este zeu1 principal a1 cetatii ~i i~i trage epitetul 'l'O(pO(vyl~'l', de la locul unde, probabil, era plasat sanctuarul'02.

91 Adrian Radulescu, Aspecte privind expZoatarea pietrei in Dobrogea roo mana, in Pontica, V, 1972, p. ]77-200.

92 Gr. Florescu in Germania. XXI, p. 108 ~i unn. 93 D. Tudor, Inscriptii inedite"'J p. 606. 94 N. Costar, Herculens Ripensis. in Analele $tiintifice ale Universitdtii

.,Al. I. Cuza" din Ia~i, 1973, p. 69-73. hu 95 Idem, p. 70. 96 Ibidem.

.c :1Q ..

9i Alaturi de grupul statuar al lui Hereule in lupta eu leul nemeean, des-coperit la Histria - cf. SUP1'a, n. '67 - ~i poarta de mormint roman - document Urziu al sincretismului pagin - d. Supra, n. 80.

9S Supra, n. 8. 99 A. Radulescu, lnscnptii inedite din Dobrogea, in SCIV, XIV, 1, 1963.

p. 84- 89, nr. 7, fig. 7 (= in Noi monumente epigrufice din Scythia Minor, p. 148-153, nr. 7) ; J. ~i L. Rober~ BE, REG, 68, 1974, p. 194, fl.r. 290.

100 J. si L. Robert. loco cit., inbregesc[cHpCtK]/51 yoxpctvyd't7), aeolo unde primul editor completase [Ku;3e]/.l) I.jIa.PlXvye:('7)

JOt A. Radulescu, op. cit., p. 85; J. ~i L. Robert, loco cit., care insa restitue aHpO:K)..E~O''t"(7)v = "adoratof:l ai lui Her-cules".

102 A. Radulescu, Ioc cit.; J. ~i L. Robert, loco cit.

426 Z. COVACEF

Imaginile in aedicula 103, descoperite la Tomis - indiferent de felul in care sint executate - ca $i cantitatea numeroasil de monu-mente ,dedicate lui Her-cule., ne du,c la concluzia eli in sec. III e.n., a existat aici un templu dedicat eroului. Faptul ne este confirm at de altfel, $i de descoperirea celor douil coloane pe care sint sculptate scene din muncile lui Hercule 104, care, sigur, au fa cut parte dintr-un templu 11J5-.

Nu credem cil la Histria Hercule s-a bucurat de aceea$i adoratie 106, ca la Tomis $i CaUatis, incit sa i se ridice un templu, de$i au fost des-coperite ~i aici nwneroase monumente sculpturale, iar 0 asocia~ie de

CONTRIBU'fll PRlVIND CULTUL LUI HERCULE IN SCYTHIA MINOR. 427

Sub influienta greaca, ideea fundamentala a cultului lui Heracles, este aceea de zeu protector al naturii ~i al fertilitiitii, consolidata ~i concretizata pe terenul local, ca protector a l agriculturii, in special al viticulturii ~i al turmelor.

In a doua etapa se inregistreaza patrunderea cultului roman, a1 lui Hercules Invictus sau Victor, adus de soldalii legiunilor romane. Cultul lui Hercule capata, sub influienta romana, un nou continut. Eroul devine protectorul legiunilor militare romane, noile epitete exprimind ideea puterii Romei, a puterii soldatilor 109. De aici marea popularitate a eroului in provinciile Imperiului. Cei care dedicii inscriptii sint, -'iii. general, so1dati sau veterani romanL

Cultul lui Hercule atinge apogeul in sec. III e.n., din aceastii pe-rioada datind cele mai multe monumente. Reliefurile sint lipsite de varietate, totul reducindu-se la unul sau doua tipuri generalizate : Her-cules Romanus ~i Hercule in lupta cu leu!. Sculptura nu mai pastreazii liniile fine, perfecte, mo~tenite de la arta elenisticii, chiar dacii ideile s-au difuzat in continuare. In ateliere 1ucreaza IDe!?teri rutinati, care nu mai of era opere de arta, ci lucrari de serie, de~i, uneori, acestea sint executate cu mai multa grija.

~n sec. IV e.n., in perioada de avint a cre$tinismu1ui, Hercule este conceput in spiritul sincretist, specific sfir~itului paginismului. Repre-zentarile plastice, sau inscriptiile dedicate lui, datind din aceasta pe-rioada, constituie ultimele ecouri ale cultului unei divinitati, care $i-a datorat popularitatea nu numai fortei fizice neobi~nuite, cit mai ales faptului ca, prin aceasta, insufla speranta m nemurire.

In incheiere prezentam trei tabele, cuprinzind repartitia, in spatiu ~i timp, a monumentelor sculpturale ~i epigrafice, care atestii riipin-direa ~i evolutia cultului lui Hercule in Scythia Minor.

I. .Monumente epigrafice care atesta temple ale lui Hercule, sau asociatii legate de cultu l sau.

IOC~ sfir~1tul de Sec. TIl sec. 11 sec. 11 desco- I .. e.n. e.n. inceputul perire sec. m

Callatis I - I Histria - I -Tot a I

, I I I

T ot a 1

2

I

3

f09 A. von Domaszewski, Die Religion des romischen Heers . Westdeutsche Zeitschrift filr Geschichte und Kunst, Trier, 1895, p. 48 ; T. Sarafov, op. cit. , p. 172 ~i urm., 180, A.-H.llJ,erJlOB, fepaKJIQ om8blxalOlUull .

~28 Z. CQVACEF

II. Monumente scuJpturaJe ded icate lui Hercule.

IOC~ sfir!?it de sec. I II sec. II- sec. m IV Total desco- sec. inceput sec. sec. V per ire sec. IU.

[rnis I 4 3 6 I - 15 --- --- - - - ------ --- ---

Histria - - - 3 I - 4 --- - - -

Callatis - - - 2 - - 2 - --

Nisipar i - - - 2 - - 2 --- ------ --- - --

Axiopolis - - - I - - I ---

Murfatlar - - - I - - I --- - -- ---

Dinogetia - - - - - I I - - - - - - ---

Lac necunoscut - - I - - - I ---

I Tot a I I 4 4 15 2 I 27 III. Monumente epigraf ice dedicate lui Hercule.

IOC~ descoperlre datare \

sec. ]I \

sec. TIl I sec. IV I Tot a 1 Tropaeum Traiani I - I 2 Ulmetum I - - I Vicus QUint ionis I - - I Histria - I - I Noviodunum (?) - I - I

Tot a I 3 2 I 6

r f C t