Judetul VranceaJudetul Vrancea | Harta Judetul Vrancea | Oferte Cazare Judetul Vrancea Prezentare judetul Vrancea Judetul Vrancea este situat in zona sud-est, la curbura Carpatilor Orientali, reprezentind o veritabila veriga de legatura intre cele trei mari provincii istorice Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m.Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. A treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia. Clima este continentala, influentata de masele de aer venite din estul, nordul si sudul Europei. Regiunea seismica cea mai activa din Romania se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamant, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia. O imensa resursa a judetului Vrancea o reprezinta padurea, care ocupa aproximativ 38% din teritoriul judetului. Viile pe rod ocupa 6% din suprafata judetului si aproximativ 11% din suprafata viilor pe rod din Romania, in judetul Vrancea fiind cea mai intinsa zona viticola din tara, renumite fiind vinurile de Odobesti, Cotesti, Panciu, Jaristea. Orase importante din judetul Vrancea Cazare Marasesti Cazare Panciu Alte localitati din Judetul Vrancea click aici Harta judetul Vrancea

Cazare Focsani Cazare Adjud

Cazare Odobesti Cazare Soveja

1

Judetul Vrancea - Istoric Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti prin munte sau corb, sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin gaura de butoi. Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna, mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit. La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei. Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX pentru iesirea din boieresc, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti. Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789. Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata. Judetul Vrancea - Obiective turistice in Vrancea In judetul Vrancea istoria romana, cultura si civilizatia sunt reprezentate deurmatoarele obiective turistice: - Manastirea Mera - o constructie fortificata construita in 1685; este singura cladire construita in Romania de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si invatatori). - Pivnitele domnest de la Odobesti, construite in 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri imbuteliate din Romania, apatinand unitatii Vincon din Focsani. - Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna. - Muzeul Satului care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat in Crangul Petresti, la 7 km distanta de Focsani. - Mausoleul Eroilor Romani inchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-MarastiSoveja-Focsani-Sud, in Primul Razboi Mondial. Judetul Vrancea - Oferte turism In judetul Vrancea turismul este la el acasa datorita reliefului foarte variat si istoria foarte veche si agitata a locuitorilor aceste zone. 2

Elemente de marketing turistic in Vrancea, Introducere Vrancea era numita n trecut VARANCHA care nseamna "pamntul padurilor" sau "pamntul negru", deoarece o treime din suprafata judetului este acoperita de paduri. n acest judet exista elemente de patrimoniu si evenimente deosebite, unele fiind unice n tara. Elemente de patrimoniu natural: - Focul de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata; - Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m naltime si un debit de 9 metrii cubi pe secunda.; - Rezervatia naturala CHEILE TISITEI aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4,5 kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei, unde poti ntlni capre negre sau o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stnca; - cea mai mare podgorie din Romnia - Odobesti, Cotesti, Panciu, etc.. - zona activa seismic din Romnia, epicentrul seismic aflndu-se n satul Vrncioaia, unde se gaseste o moderna statie seismologica; - Crescatoria de pastravi din satul montan Tulnici, Elemente de patrimoniu arhitectural: - Manastirea Mera - o constructie fortificata construita n 1685; singura cladire construita n Romnia de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si nvatatori); - Pivnitele domnesti de la Odobesti, construite n 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri mbuteliate din Romnia, apartinnd unitatii "Vincon" din Focsani; - Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita n 1770 pe cursul superior al raului Putna. - Mausoleul Eroilor Romni nchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-Marasti-Soveja-Focsani-Sud, n Primul Razboi Mondial. - Teatrul "Maior Gheorghe Pastia",cu foita de aur, o impresionanta cladire europeana oferita locuitorilor din Focsani n 1913. - Piata Unirii din Fossani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite n anii '70; n centru se afla Obeliscul Unirii, nalt de 19,64 m, din granit rosu si care are la baza sa octagonala un basorelief din bronz n care sunt redate 85 de personaje din istoria Romnie; Elemente de patrimoniu cultural si evenimente: - Muzeul Satului Vrncean care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat n Crngul Petresti, la 7 km distanta de Focsani; - Casa memoriala Ion Roata, un taran batrn, ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost direct implicat n Unirea Principatelor; - Casa memoriala Duiliu Zamfirescu, din Focsani; 3

- Soveja, una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice; este cunoscuta si datorita traditiilor populare (aici s-a nascut balada "Miorita"); pastrarea traditiilor (costume populare, serbari populare, trguri de artizanat, obiceiuri vechi , prepararea cascavalului n coaja de brad si a pastravului n cetini de brad); - Tabara de la Galaciuc, situata la circa 700 de metri altitudine, intr-o padure de brad; de aici se pot vedea cinci din cele sapte sate ntemeiate de feciorii Tudorei Vrncioaia. I. Segmentarea pietei turistice Criterii de segmentare: *Demografic * Psihografic Sex -turisti femei Stilul de viata -turisti orientati spre sport -turisti barbati -turisti orientati spre distractie Venituri -turisti cu venit.mici - turisti orientati spre cultura - turisti cu venit.medii - turisti orientati spre sanatate - turisti cu venit. mari Din site-ul www.informatorulmoldovei.ro :

Tulnici, cea mai frumoasa zona turistica a VranceiAdaugat pe Jan 11 in categoria | Vrancea | Comuna Tulnici este cunoscuta din vechime pentru frumusetea si pitorescul locurilor. Aflata la 65 kilometri de Focsani, ajungi n aceste locuri Dumnezeiesti dupa ce treci prin comunele Bolotesti si Vidra. Dupa ce ai admirat peisajele mirifice din Valea Sarii si ai strabatut un drum care serpuieste prin frumoasele tinuturi de legenda unde a trait baba Vrncioaia ajungi n Tulnici unde gasesti frumusetea muntilor Vrancei. Cand am ajuns la Tulnici, n acest tinut legendar considerat centrul Vrancei istorice, soarele lumina ntreaga zona, iar zapada parea ca straluceste pe vrful muntilor. Inca de la intrare n comuna Tulnici observi ca ai ajuns ntr-o zona turistica pentru ca din loc n loc exista numeroase case de vacanta, pensiuni si hoteluri.

4

Satul Tulnici este strabatut de un drum larg, recent asfaltat ce urca spre munte cu ramificatii spre Coza-Paulesti. De la un capat la altul este strabatut de uliti cu case nsirate de o parte si alta care au porti frumos mestesugite. De la Lepsa n sus zona este o mica Elvetie. n urma cu 40 de ani s-a cerut aprobarea autoritatilor sa se construiasca cteva case de vacanta. La acea vreme nimeni nu banuia ca se vor construi sute de astfel de locuinte. Frumusetea locurilor i-a atras pe multi iubitori de munte si dupa cum spunea Simion Harnea, n naratiunea O poveste din Poiana Lepsa, o mai fi poate si prin alte parti locuri minunate si frumoase, dar eu spun ca nfatisare mai placuta, mai mareata si dulce ca n causul muntilor Vrancei nu se gaseste n multe parti. Raiul acestei tari este Lepsa. Se spune ca locul acesta ascuns n capul Carpatilor este ferit de primejdii si mai prielnic vietii, cu ierni blnde fara nvaluiri de furtuni aspre pentru ca nici crivatul nu zburda cu atta furie ca n limpezisul cmpiei, fiind strunit de spinarile muntilor iar verile sunt de obicei dulci si racoroase. Am ajuns n Tulnici n ziua de Boboteaza, zi cnd satenii de aici s-au adunat la biserica Sf. Ioan Botezatorul pentru a lua apa sfintita. Se pare ca doar n aceste locuri binecuvntate se mai pastreaza cruci de gheata n preajma caruia preotul satului mparte agheasma credinciosilor. Oamenii locuri sunt cunoscuti ca ospitalieri si cu frica de Dumnezeu. Ajunsi la primaria Tulnici l-am gasit pe primul gospodar al satului care abia se ntorsese de la slujba de Boboteaza si era ocupat cu problemele comunitatii. Alimentarea cu apa cea mai stringenta problema a tulnicenilor Fire deschisa, edilul ne-a vorbit despre problemele comunitatii din Tulnici dar si despre realizarile si proiectele de viitor ale comune. Vasile Agurida este la al treilea mandat si chiar daca n acest timp Tulniciul a capatat o alta nfatisare, edilul este suparat ca din cauza lipsei banilor nu se vor putea finaliza o serie de proiecte. Apa este o problema la Tulnici. Avem proiect de realizare a alimentarii cu apa a comunei, dar din lipsa fondurilor nu se va finaliza prea curnd. Anul trecut am avut un proiect aprobat prin Hotarrea de Guvern 577, dar ni s-a dat doar o parte din bani si, desi acest proiect trebuie finalizat n 2010, nu cred ca vom primi fonduri. Mai avem un studiu de fezabilitate pentru alimentare cu apa a satelor Lepsa si Gresu. Daca guvernantii nu vor aloca fonduri, aceste proiecte vor ramne doar pe hrtie. Exista apa n Tulnici doar pentru ca multi localnici si-au forat puturi de apa. Daca nu voi reusi sa duc la bun sfrsit aceste proiecte nu voi mai candida, pentru ca atunci cnd am venit la primarie eu aveam o afacere a mea si singurul lucru care m-a determinat sa candidez a fost dorinta ca localitatea sa capete o alta nfatisare, ne-a spus primarul comunei Tulnici. Vasile Agurida a fost alaturi de cetatenii comunei, i-a ascultat cnd acestia i-au povestit necazurile si i-a ajutat sa-si rezolve problemele. n ultimii ani a reusit, mpreuna cu oamenii din echipa sa, sa asfalteze sau sa balasteze drumurile, sa repare si sa modernizeze unitatile de nvatamnt si sa construiasca, ajutat fiind de reprezentantii Obstei Tulnici, un camin cultural nou. n satul Tulnici, spre Coza, am construit un pod peste rul Putna. nainte oamenii nu puteau trece prin zona deoarece nu aveau pe unde. Am asfaltat drumul Tulnici-Coza si au fost balastate drumurile comunale pe o lungime de 10 kilometri. Am 5

facut reparatii capitale la drumul comunal 68, Coza-Alunu, pe o lungime de 3 kilometri. Acest drum a fost distrus de inundatiile din 2005. Distruse de inundatii au fost si drumurile comunale din satele Coza si Tulnici, n apropierea rului Putna, care au fost reparate pentru ca oamenii sa se poata deplasa n conditii civilizate. Am efectuat reparatii capitale la scolile din Gresu, Lepsa, Tulnici si Coza si am modernizat gradinitele din Tulnici si Coza, a mai precizat primarul comunei Tulnici. La nivelul localitatii functioneaza Serviciul de salubritate, care a fost dotat cu fonduri de la bugetul local. De asemenea, a fost nfiintat si un Serviciu voluntar pentru situatii de urgenta, care a fost dotat cu o autospeciala tip APKA, ce actioneaza la nivelul ntregii comune. n satul Lepsa, unde sunt aproximativ o mie de case de vacanta, am construit o statie de epurare a apelor uzate si reteaua de canalizare. Fondurile au fost alocate prin programul SAPARD. Era absolut necesara realizarea acestei investitii, dat fiind ca zona s-a dezvoltat foarte mult n ultimii ani. De asemenea, am extins si modernizat aductiunea cu apa n satul Tulnici pe o distanta de 4 kilometri. Sediul Primariei a fost modernizat, iar n cadrul Consiliului Local am nfiintat un Centru de informare si acces la internet. Aici vin oameni din toata comuna, inclusiv turisti, pentru a se informa. Sala are 20 de calculatoare toate conectate la internet, a continuat Vasile Agurida. Domnia sa a precizat ca au fost efectuate reparatii capitale si lucrari hidrotehnice la prul Streiu, ca urmare a distrugerilor provocate de inundatiile catastrofale care s-au abatut asupra judetului n 2005. Am demarat lucrarile pentru constructia unei statii de epurare si a retelei de canalizare n satul Tulnici, dar si pentru finalizarea acestui proiect nu sunt bani. Valoarea investitiei este de un milion de euro, afirma primarul comunei Tulnici. Una dintre cele mai mari obsti satesti din Romnia Tulnicenii ca mai toti vrncenii s-au gndit ca, numai prin unire, pot face fata vicisitudinilor vietii, att n apararea drepturilor fata de dusmanii din afara, ct si pentru apararea drepturilor pe care le-au mostenit din mosi stramosi n interiorul mosiei Vrancei. Astfel, n 1910 si n Tulnici a fost nfiintata o obste ce avea pente 500 de membri. Dupa caderea comunismului, la Tulnici s-a renfiintat obstea care acum este una dintre cele mai mari din tara, avnd 16 000 hectare de padure si 3 000 hectare de pasuni. De-a lungul timpului, obstea a reusit sa aiba n fiecare an un profit substantial si pe lnga faptul ca este dotata cu utilaje moderne de prelucrare a lemnului, fiecare membru dintre cei 3 000 de obsteni primeste dividente. De asemenea are si o cladire moderna construita din venituri proprii. Prtie de schi la Lepsa Primaria mai are un proiect pentru constructia unei prtii de schi. Este un proiect al Consiliului Judetean n colaborare cu austriecii. Daca n Tulnici va fi amenajata o prtie de schi, aici vor veni sa schieze turisti din toata Europa, a mai spus Vasile Agurida. Partia urmeaza sa se amenajeze n punctul Lepsa Potok. Va fi o partie moderna dotata cu telecabina. Am plecat din Tulnici cnd soarele se pregatea sa se ascunda dupa muntii mpaduriti si se ntrevedea o noapte frumoasa de iarna cum numai aici poti admira. A doua zi era iarasi sarbatoare, era ziua Sfantului Ion, pe care localnicii se pregateau sa o serbeze conform traditiilor mostenite din tata n fiu. (M OLTEANU) 6

Articol din www.realitatea.net :

Podgoriile i zona turistic montan din Vrancea vor fi promovate cu fonduri europene01 feb 2010, 10:26 | Actualizat Mari, 02 Februarie 2010 03:36 REALITATEA.NET

Consiliul Judeean a iniiat dou proiecte de promovare a traseelor turistice din podgoriile Panciu, Coteti i Odobeti i din zona de munte cunoscut sub numele de "Vrancea arhaic".

CJ vrea s promoveze cu bani europeni zona montan din Vrancea Consiliul Judeean Vrancea depune spre finanare din fonduri alocate prin Programul Operaional Regional dou proiecte de promovare a celor dou zone cu potenial turistic ale judeului: zona de deal, care include podgoriile Panciu, Coteti i Odobeti i localitile din zona montan, n care se pstreaz nc obiceiuri arhaice. Proiectul "Drumul podgoriilor vrncene" vrea s atrag turiti prin crearea i marcarea unui traseu turistic care s includ obiective turistice dar i combinate de vinificaie i crame din zonele viti-vinicole Odobeti, Panciu i Coteti. Promovarea locaiilor va fi realizat i prin organizarea de evenimente, diseminarea de materiale promoionale i realizarea unui site. "Vrancea turistic" propune dezvoltarea turismului etnocultural n localitile din "Vrancea arhaic": Boloteti, Vidra, Valea Srii, Brseti, Negrileti, Puleti, Tulnici, Vrncioaia, Nruja, Paltin, Nereju, Nistoreti, Spulber. Una din cele mai vechi tradiii din zona de munte, boteitul oilor de la Negrileti, va fi promovat prin permanentizarea unui trg de produse tradiionale. Bugetul fiecruia dintre cele dou proiecte se ridic la 140.000 euro. Cererile de alocare a fondurilor vor fi depuse spre finanare din Programul Operaional Regional, Axa 5, "Dezvoltarea durabil i promovarea turismului".

Din www.romania-tourist.info :

7

Mausoleul din Soveja, Vrancea este situat n Moldova, n apropierea localitii Soveja avnd coordonatele GPS cu latitudine 45.99992893150061 i longitudine 26.648013305664108 Aici poi vedea o hart turistic i rutier a zonei Moldova unde este situat obiectivul turistic Mausoleul din Soveja, Vrancea. Deasemenea poi vedea i alte obiective turistice care se afl n apropierea Mausoleul din Soveja, Vrancea pentru ai forma o imagine despre ce i cum poate fi vizitat n zona Moldova prin apropiearea obiectivului turistic Mausoleul din Soveja, Vrancea. LEPSA: Cea Mai Apropiata Localitate - Soveja Coordonate Geografice latitude: 45.95, longitude: 26.5667 Zona Turistica Moldova Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu main/vehicul de teren Agrement drumetie, natura, catarat, rural Descriere Situata pe DN 2D la circa 75 km de orasul Focsani, de-a lungul riului Putna, intr-o zona de un pitoresc coplesitor, localitatea LEPSA incearca sa devina un pivot al turismului romanesc. Veche asezare de padurari si crescatori de animale, fructificind avantajele zonei montane in care este amplasata, aceasta localitate a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani. S-au constuit adevarate cartiere de case de vacanta printre care si pensiuni turistice si agroturistice. Ca atractii turistice enumeram: Rezervatia geologica si peisagistica Cascada Putnei. Dupa confluenta cu paraul Tisita,raul Putna curge printr-o vale ingusta,sapata de-a lungul vremii in gresii dure.Apele tumultoase ale Putnii au sapat in mod diferentiat,in functie de duriatatea rocilor,formand o cadere de peste 12 m,iar zona este cunoscuta sub numele de Cascada Putnei.Pentru protejarea obiectivului a fost declarata zona ocrotita suprafata de 10ha. Un obiectiv deosebit este si PASTRAVARIA LEPSA infiintata in 1955 cu o capacitate de 10 tone pastravi, pentru consum si repopulare ape. Rezervatia forestiera, geologica, zoologica, floristica Tisita, a fost extinsa la 5400,1ha.Aceasta cuprinde resturi de paduri seculare pe Masivul Tisaru si Cheile Tisiteio vale adanca si ingusta, sapata de-a lungul timpului de paraul Tisita.Se mai gasesc aici o 8

flora si o fauna interesanta cu multe endemiste si specii rare: capre negre, ursi, caprioare, cerbi. 1. Rezervatia naturala Cheile Tisitei Plimbare pe cheile Tisitei... Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa este o oaza de liniste si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se regasi pe sine. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile Putnei, intr-un peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa. Una dintre principalele atractii ale zonei atat pe timp de vara, cat si in sezonul rece este rezervatia naturala Cheile Tisitei. Aici, paraul Tisita a sapat o vale adanca intre Tisaru Mare si magura Rapa Caprei, formand aceste chei de o deosebita frumusete. Rezervatia naturala, aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4, 5 kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei. Daca vizitati rezervatia, cu putin noroc puteti intalni pe versantii stancosi cateva capre negre, specie ocrotita prin lege. Tot aici traieste si o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stanca. Pe teritoriul rezervatiei traiesc si alte animale salbatice, printre care si ursi, insa pe acestia nu si-ar dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist. Indiferent in ce perioada a anului veniti la Lepsa, puteti intra macar cateva minute in mica bisericuta a Manastirii Lepsa. Amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si ingrijita cu multa dragoste de maicute, Manastirea Lepsa este unul dintre cele mai vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean. Manastirea, care poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului", a fost initial ridicata in anul 1789 de localnici pe locul primit ca danie "de batranul Grigorie Gherman din Tulnici". Daramata in 1927 si refacuta din lemn in 1936, aceasta manastire a fost reinfiintata dupa anul 1989. La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putnei, o rezervatie naturala in miniatura. Aici ajungeti coborand pe niste scari de piatra protejate cu balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12 metri. (sursa: http://www.turistinfo.ro ) VALEA NARUJEI Cea Mai Apropiata Localitate Nistoresti, Vrancea Coordonate Geografice latitude: 45.80805822242841, longitude: 26.57128067016606 Zona Turistica Moldova 9

Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu main/vehicul de teren Agrement pescuit, sanatate, drumetie, natura, catarat, sport agrement, istorie, cultura, traditie, legende Descriere Vrancea - taram ascuns si ocrotit de Subcarapatii si Muntii Vrancei, poate pe nedrept uitat de turisti. Un spatiu unde cine va incerca sa patrunda pe poteci si drumuri circulate sau mai putin batute va cunoaste satisfactii nebanuite. Daca Putna vranceana cu a sa cascada impresionantate face sa te simti mai putin muritor exista acolo, in imparatia Zboinei Frumoase, un alt colt de rai, Cheile Narujei, cu caldarile sale (asemenea caldarilor Zabalei), cu cascade impresionante. In preajma le stau cetatile Misunei, splendida zamislire in gresie. Intr-acolo ne vom indrepta pasii, uitand de agitatia inceputului de vara. Valea Narujei este o zona foarte frumoasa dar foarte putin cunoscuta din Muntii Vrancei. Aici se gasesc mai multe rezervatii naturale printre care Cheile Narujei 1, Cheile Narujei 2, Padurea Verdele, Lacul Negru (turbarie activa), Cascada Misina De la Focsani, urmand drumul medernizat inspre Depresiunea Vrancei si apoi spre rama muntilor cu acelasi nume ce o ocrotesc inspre vest, pe la Naruja si Nistoresti, pana la Vetresti - Herastrau sun 65 km. Din comuna ce include si satele Podu Schiopului si Bradetu un drum forestier patrunde in lungul afluentului Zabalei, Naruja, inspre izvoarele pline de farmec si liniste. In satul Herastrau poate fi vizitata biserica din lemn, durata la anul 1870, renumita pentru cele patru icoane pictate in stil bizantin, pe lespezi de piatra. Pornim din sat (500 m altitudine), inspre vest. Dupa 1,5 km. ajungem la gura paraului Valea Neagra, iar mai sus - inspre dreapta - porneste (insotit de marcajul banda galbena) drumul ce urca prin preajma schitului Valea Neagra (monument istoric din 1746, numit si schitul Vrancei) inspre Varful Zimnicea. Dupa inca 1,25 km, tot la dreapta, urca drumul spre satul Bradetu, cocotat pe culmile de pe stanga Narujei. Treptat valea se ingusteaza. Dupa 2 km. de mers pe drum sosim la confluenta Narujei cu Paraul Secatura. Puncul numi Botu Misunei adaposteste cateva case ale forestierilor. De aici, poecamarcaa cu banda albastra urca spre culmea Misunei, inspre Vf. Zboina Frumoasa. De acum patrundem cu adevara in munte. Valea se ingusteaza tot mai mult. Straturile de gresie, dispuse in pozitii parca nefiresti (inclinate sau orizontale, la foarte mica distanta) srang in chingi puternice apa zglobie. Ceva ne spune ca dupa desele schimbari de directie ne asteapta o surpriza. Si inr-adevar, la varsarea Paraului Misuna, in stanga drumului marcat cu punct albastru, se deschide o lume minunaa a microformelor de relief sculptate in gresie: chei inguste si intunecoase, marmite laterale, praguri si repezisuri, mici cascade, etc. 10

Abaterea pe care o facem din "drumul mare" ne va oferi momente unice de satisfacere a curiozitatii, dorintei de frumos si inedit. Putin in amonte, 15 - 20 de metri, se afla Caldarile Narujei (Cascadele Narujei). Peste cele trei praguri de roca cu duritati diferite din albia ingusta apa de culoarea turcoazului se arunca vijelioasa. Curgand cand pe patul de roca al unui veritabil jgheab stancos, cand despletindu-si undele pe latimea unor praguri, Naruja dovedeste ca lucrul sau nu este mai prejos fata de cel al Putnei, creatoarea cele mai frumoase cascade a Vrancei. Fagii prezenti in preajma albiei sau pe talazul drumului ne indeamna la un popas mai lung. Nu mult mai sus, din drumul forestier principal ce urca pe Valea Narujei inspre amonte se desprinde un altul, care, in panta accentuata sau curba de nivel, ne poarta spre sud, ajungand la obarsiile Misunei, la Cascada Boului (situata la circa 1000 m altitudine). De la capatul drumului forestier, pe poteci tainice, cei indrazneti pot urca direct spre Zboina Frumoasa (un varf de 1657 m), unul din "farurile" Muntilor Vrancei, de pe care se pot admira multe din cotloanele ascunse ale acestei zone. De astfel, de la Gura Balosului (afluent al Narujei) marcarea punct albastru urca in Culmea Zboinei, coboara apoi la Caldarile Zabalei si urca din nou poposind pe Vf. Lacauti (1777 m), binecunoscutul reper al Carpatilor Curburii. Daca dorim, puem sa urcam in sudul Narujei pentru a cunoaste si un al doilea sector se chei (mai inguste si mai spectaculoase). Ele incep in amonte de Gura Balosului si tin 3 -3,5 km. Drumul forestier, insotit de marcajul cruce albastra, urca aproape de firul apei (pe sub steiuri de gresie si marna dispuse impreuna si cu alte roci sedimentare, in pozitii structurale, uneori nefiresi, cutate sau redresate pana la verticala) fie in inalul versantului. Al doilea sector de chei ale Narujei si Lacul Negru (acumulare de alunecare ce adaposteste elemente de flora si fauna deosebite) fac parte dintr-o rezervatie naurala ocrotita de lege si de iubitorii naturii. Ca si primul sector de chei (inclusiv Caldarile Narujei si Cetatile Misunei) se Cer ocrotite de noi toti. Inspre izvoare, drumul forestier urca in Saua Tisitei, usurand accesul in zona inalta a Muntilor Vrancei. Acolo, in preajma codrilor seculari de conifere, langa izvoare bogate si reci, puem pune cortul si priviin aina noptii luna plina sau puzderia de stele. Curand, in taieturile de arbori se va coace zmeura, pe care o iubeste atat omul, cat si ursul carpatin. Vantul aduce de pretutindeni miresmele aromate ale unor plante de munte, iar noi trebuie sa hotaram: mai ramanem inca o noape pe plaiurile vrancene, la foc de tabara si cantec de pasari sau ne retragem in ininsul depresiunii atat de populate. MAUSOLEUL DE LA MARASESTI Cea Mai Apropiata Localitate Focsani Coordonate Geografice latitude: 45.8816536, longitude: 27.2101621

11

Zona Turistica Moldova Accesibilitate autobuz, cursa periodic Agrement istorie, cultura, traditie, legende, cetati, orase, muzee Descriere Mausoleul de la Marasesti Mausoleul de la Marasesti - Monumentul Eroilor din Razboiul de Intregire Nationala se afla la kilometrul 202 pe drumul national ce leaga orasul Focsani de Adjud, pe locul in care, in vara anului 1917, s-a desfasurat glorioasa batalie de la Marasesti. Mausoleul de la Marasesti este cel mai impunator din tara si printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa, fiind un monument dedicat eroilor Primului Razboi Mondial. Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a tinut piept atacurilor armatei inamice, care voia sa strapunga poarta Moldovei pe la Marasesti. Raspunsul a venit cu o forta de nezdruncinat: "Pe aici nu se trece!". Intre 21 iulie - 21 august 1917 la Marasesti si in imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si rasunatoare victorie. In confruntarile de la Marasesti au pierit 480 de ofiteri si 21.000 de soldati romani. Actualmente mausoleul adaposteste 5.073 de soldati si ofiteri in 154 de cripte individuale si 9 cripte comune de pe 18 culoare. Mausoleul de la Marasesti - "Intru slava eroilor neamului" In memoria celor care si-au jertfit viata in luptele de la Marasesti, s-a inaltat Mausoleul "Intru slava eroilor neamului", cum sta scris pe frontispiciul acestuia. Initiativa construirii Mausoleului Eroilor apartine Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane in cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919. La data de 8 octombrie 1919 s-a fixat locul unde urma sa se inalte Biserica Neamului, pamantul pe care avea sa se ridice Mausoleul fiind donat in anul 1921 de catre Georges Ulise Negropontes. Monumentul, printre cele mai importante de acest fel din Europa, a fost realizat dupa planurile arhitectilor George Cristinel si Constantin Pomponiu - castigatori ai concursului de proiecte si premiati cu 40.000 de lei aur - intre anii 1923-1938 si a fost inaugurat in mod oficial oficial la data de 18 septembrie 1038. Piatra de temelie s-a pus in data de 6 august 1923. La data de 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele in prezenta Reginei Maria si a unor personalitati ale timpului. Edificiul are 154 de cripte si gropi comune, in care sunt ingropati peste 5.000 de soldati si ofiteri romani cazuti in Marele Razboi. Lucrarile s-au reluat dupa 12 ani, in anul 1936. In vara anului 1924 a inceput reinhumarea osemintelor ostasilor cazuti pe campul de lupta in criptele mausoleului, iar in august s-au depus osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Marasesti. Dupa 12 ani de la inaugurarea criptelor, in anul 1936, s-au reluat lucrarile de zidire la "Cupola Gloriei" ale carei basoreliefuri au fost sculptate de catre Cornel Medrea si Ion Jalea , acestea redand diferite episoade din timpul crancenelor batalii de la Marasesti. Pictura interioara a fost executata de catre Eduard Saulescu.

12

La data de 18 septembrie 1938, in prezenta Regelui Carol al II-lea, s-a desfasurat ceremonia inaugurarii Mausoleului. Monumentul adaposteste in 154 de cripte individuale si 9 cripte commune dispuse pe 18 culoare un numar de 5.073 de ostasi si ofiteri. Tot in anul 1938, cu prilejul inaugurarii, a fost emisa o medalie jubiliara, cu diametrul de 60 de milimetri, in trei variante: aur, argint si bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (in dreapta) si Carol al II-lea (in stanga), fata in fata, iar in mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului Romaniei. Pe revers, in mijloc, este infatisat Mausoleul Eroilor de la Marasesti. Pe frontispiciul Mausoleului s-au inscris si numele localitatilor unde s-au purtat principalele batalii de pe frontul romanesc. Mausoleul de la Marasesti - stabilirea Eroului Necunoscut In anul 1923, in fata Mausoleului, a fost stabilit Eroul necunoscut de catre un copil de trupa. Tatal baiatului murise in primul razboi mondial, fiind unul dintre miile de eroi necunoscuti. Dupa ce si mama lui a murit, baiatul a fost crescut langa Regimentul din Craiova. Pentru ca a fost cel mai bun elev din promotie, Sandulescu a fost desemnat sa aleaga eroul necunoscut. In fata Mausoleului au fost aduse 10 sicrie cu cate un erou necunoscut din fiecare zona istorica a Romaniei. Baiatul s-a oprit in fata sicriului din Oltenia. Se pare ca ar fi spus: "Acesta este tatal meu". Acest sicriu a fost transportat in Parcul Carol din Bucuresti, unde a ramas pana in 1958, cand a fost construit Mausoleul Eroilor Comunisti, apoi dus din nou la Marasesti si ingropat in fata Mausoleului. In annul 1993, sicriul a fost scos din cripta si depus pentru o luna si patru zile in Mausoleu, iar cripta, mutata in Parcul Carol. In luna septembrie a anului 1993, Eroul Necunoscut a ajuns din nou in Capitala, unde se afla si acum. Mausoleul de la Marasesti - "Cupola Gloriei" si "Culoarul Cavalerilor" Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, acesta are o forma circulara - 30 de metri inaltime si 40 de metri in diametru. Partea superioara a monumentului este terminata cu o cupola - "Cupola gloriei" - a carei baza este flancata de patru vulturi din granit de Deva, inconjurata de o imensa friza in basorelief, cu o suprafata totala de 100 de metri patrati. Trei terase suprapuse conduc spre intrarea in cupola, care este decorata in interior cu o pictura in fresca creata de pictorul Eduard Saulescu. La parterul impresionantului monument se afla criptele care adapostesc osemintele soldatilor si ofiterilor romani. In centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. Generalul Eremia Grigorescu fost decorat cu Steaua Romaniei si Ordinul Sfantul Gheorghe si Sfanta Ana al Tarului Rusiei, a fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare si a primit o sabie de samurai avand gravate cuvintele "Pe aici nu se trece!". Pe "Culoarul Cavalerilor", alaturi de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se afla si mormantul Mariucai Zaharia, copila de 12 ani din Haret care a ajutat armata romana, transmitand din nucul aflat in spatele casei date despre inaintarea nemtilor, pana in momentul in care a fost doborata de glontul unui lunetist neamt. In incinta mausoleului a fost amenajat, intr-o cladire separata, un muzeu al luptelor desfasurate pe aceste locuri, care ofera vizitatorului imagini foto-documentare, armament si echipament militar din dotarea armatei romane la vremea respectiva, obiecte personale ale Ecaterinei Teodoroiu cazuta in timpul luptelor desfasurate pe valea Susitei. La etajul superior se afla o rotonda in care sunt asezate, in mod simbolic, drapelele unitatilor romane participante la batalia de la Marasesti.

13

MAUSOLEUL DIN SOVEJA Cea Mai Apropiata Localitate Soveja Coordonate Geografice latitude: 45.99992893150061, longitude: 26.648013305664108 Zona Turistica Moldova Accesibilitate teren dificil dar accesibil cu main/vehicul de teren Agrement drumetie, natura, istorie, cultura, traditie, legende Descriere Mausoleul Soveja In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat un mausoleu in memoria celor cazuti in luptele din 1916-1918 asa cum consemneaza inscriptia de pe frontispiciul monumentului : Aici odihnesc ostasii cazuti pe aceste plaiuri in razboiul 1916-1919. Urmasii bravilor ostasi au inaltat din blocuri de piatra si beton un mausoleu in anul 1929, care adaposteste in cripte oseminte ale ostasilor romani si rusi. Pe placile de marmura din fata criptelor au fost inscrise numele celor identificati. Pe latura de vest se afla groapa comuna ( osuarul ) care adaposteste 2000 de oseminte. Monumentul care are aspectul unei cetati de piatra strajuie de pe inaltimea pe care s-a ridicat spre a aminti generatiilor viitoare de jertfa celor cazuti la datorie. Alaturi, intr-o cladire situata in spatele mausoleului, s-a amenajat un muzeu in care s-a expus material foto-documentar si armament folosit de ostasii romani in timpul luptelor din primul razboi mondial. Sursa:http://www.vrancea.com.ro/Muzeul-Vrancei/Mausoleul_Soveja.html CASA MEMORIALA ION ROATA Cea Mai Apropiata Localitate Gura Vii Coordonate Geografice latitude: 45.72291569068791, longitude: 27.18428344726567

14

Zona Turistica Moldova Accesibilitate maina de familie, fr mijloace de transport n comun Agrement drumetie, natura, istorie, cultura, traditie, legende, rural Descriere Localitatea: Gura Vaii Adresa: Campuri Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-IV-m-B-06624 Casa lui Mos Ion Roata, monument istoric , reprezinta o casa taraneasca de sfarsit de secol XIX. Aici s-a amenajat o expozitie in memoria celui care a reprezentat judetul Putna in calitate de deputat in divanul Ad-hoc al Moldovei . Transformarea casei fostului deputat in Casa Memoriala in anul 1959, cu ocazia centenarului Unirii Principatelor Romane, este un gand curat de recunostinta si veneratie pentru unul din romanii adevarati pentru care idea de dreptate si cinste, dragoste de neam, au fost mai presus de orice. Casa memoriala a fost inaugurata la 24 ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Romane, in casa in care a locuit Ion Roata, din catunul Gura Vaii si stramutata la soseaua ce leaga orasul Panciu de Soveja. Casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial si social in care a trait Ion Roata si marturii documentare privind activitatea sa in Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), ca deputat al taranimii putnene. Academia de Studii Economice Facultatea de Comert Specializarea Turism

15

Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea Judetului Vrancea

Asezare geografica si cai de acces Pe harta Romaniei judetul Vrancea poate fi identificat in zona sud-est, cuprins intre coordonatele geografice 4523 si 4611 latitudine nordica si 26 23 si 27 32 longitudine estica, se invecineaza cu judetul Bacau, la nord, judetul Buzau, la sud - vest, la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest, judetul Vrancea se intinde pe 4857 km 2 reprezentand 2 % din suprafata tarii, ocupand locul 30 pe tara ca suprafata si locul 7 ca suprafata rurala. Reteaua de localitati cuprinde doua municipii, Focsani si Adjud, orasele Odobesti, Panciu, Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Aceste localitati sunt distribuite in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte. Judetul Vrancea se cifra in anul 2005 la 393766 locuitori, din care 37,8% locuiau in mediul urban, iar 62,2% in mediul rural. Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor. Tabelul nr. 1: Numarul de locuitori in Judetul Vrancea in 2005 - locuitori Romania 818c25i Judetul Vrancea Total persoane 21623849 393766 Mediu urban 16

11879897 148999 Mediu rural 9743952 244767 Sursa: Breviar Statistic Turismul Judetului Vrancea editia 2005 Tabelul nr. 2: Populatia ocupata si numarul somerilor in Judetul Vrancea in 2006 - locuitori si %Romania 818c25i Judetul Vrancea Numar someri Rata somajului Numar someri Rata somajului Total persoane 5816400 5,425 68975 3,875 Barbati 3436300 6,050 44721 5,058 Femei 2380100 4,742 24254 2,708 Sursa: Statistici lunare la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, editia 2007 Ultimele date statistice arata ca rata somajului in Judetul Vrancea este mai scazuta decat rata somajului pe total Romania, insa inregistreaza valori ridicate, pe termen mediu si lung tinzandu-se la micsorarea acestui numar.

17

Prin pozitia sa in teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei. Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km. Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt: E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei. DN 11 A Adjud- Onesti, continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul GhimesMiercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului); DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85; DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (inzapeziri); DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-BarladAlbita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului). Economie Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric. Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte, deal si cimpie. Faima meleagurilor vrincene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura nu se reduce numai la atat.

18

Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si, indeosebi, agricultura, reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara.. Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se lanuri intinse de porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui. Sectorul legumicol si livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta mindrie a locuitorilor din aceasta regiune.

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al Judetului Vrancea Potentialul turistic al Judetului Vrancea este marcat prin doua componente: Potentialul turistic natural Relieful Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza, Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra[1]. Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic o reprezinta campia. Regiunea seismica cea mai activa din Romania 818c25i se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamint, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia. Hidrografia Teritoriul judetului este strabatut de o bogata retea hidrografica. Siretul formeaza spre est pe cca. 80 km, limita cu Judetul Galati. Trotusul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul judetului si se varsa in Siret. Dintre apele ce strabat judetul cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nordvest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km2, colectand toate apele judetului, cu exceptia Zabrautilor, Susitei si Ramnicului, a Berheciului si Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord estica a judetului, pe 4-5 km. Zabala, cu un bazin hidrografic de 559 km2, izvoraste de sub versantul sudic al zonel centrale a Muntilor Vrancei si curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvorand de sub 19

Muntele Monteoru, se varsa in Putna in zona satului Rastoaca. In nord de sub Tiua Golasa si Zboina Neagra, curge spre sud-est, pe 68 km, paraul Susita, cu un bazin de 410 km2, dar cu un debit in general sarac, ceea ce face ca pe ultimii sai 8 km apele sa dispara, in albia de o mare permeabilitate. In extremitatea sudica a judetului curge partial Ramnicul Sarat, care izvoraste de sub Varful Furu Mare. Clima Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte, intre 6 si 9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului.

Vegetatia Vrancea cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele. Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii. Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII lea, atat in tara cat si peste hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha. [2] Fauna Vrancea constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai in tara ci si peste hotare. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica, vestica si mediana ale Muntilor Vrancei, ursul este prezent in aceleasi zone, mai frecvent insa pe Zboina Neagra, Zboina Frumoasa, Vaile Tisitei, plaiul Giurgiului si muntele Cabalasu. Alte speciipe care le putem intalni sunt caprioara, pisica salbatica, rasul, lupul, vulpea, jderul, ariciul, nevastuica, veverita si iepurele de camp. In fauna ihtiolologica se intalnesc pastravul, chiscarul, molanul, biosteanul, porcusorul de munte, mihaltul.[3]

20

Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate: 1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha 2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha; 3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20 ha; 4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha; 5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha; 6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha; 7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha; 8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha; 9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha; 10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha; 11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha; TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha. Potentialul turistic antropic Numele Vrancea este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in latina, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicata de cercetatori in general prin sanscritul vrana munte ori prin vechiul slav vranu corb . Ambele etimoane, ca si altele mai putin acceptate, duc la geografia regiunii: intunecimea codrilor , respectiv defileu , frangere a Carpatilor . De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale inchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de intregire a neamului, pentru apararea independentei si suveranitatii nationale. Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de pictura pe lemn, incepand inca din secolul al XIV lea si pana in secolul al XIX-lea, acesta demonstrand legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult. Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a intregului popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare in pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie, dintr-o singura bucata de lemn, vase din doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de batut untul, coveti si crinte pentru framantat branza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de bici, etc. Insa din punct de vedere artistic cele mai valoroase raman tiparele si papusarele pentru cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de mester in grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt de doua feluri : 21

tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata; papusarele dreptunghiulare, duble, cu care se imprima modulul cu doua fete al casului. Astazi se mai lucreaza inca tipare de cas la Nereju si Negrilesti. O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila : razboiul de tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors. Prelucrarea fibrelor textile este o indeletnicire traditionala, exclusiv feminina, practicata in toate satele. Materialele folosite au fost canepa, bumbacul si lana. Frumoasele tesaturi vrancene pot fi vazute in fiecare casa, decorand chiar si interioarele moderne. Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare - MIORITA, care exprima insasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamana a lunii octombrie se desfasoara la Focsani Festivalul Folclorului Vrancean. De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute in vremea noastra, dar pastrand nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale. Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete, pastrand o nota de eleganta si distinctie. Costumul vrancean are o ornamentatie discreta si de efect. Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea cultural etnografica a poporului nostru. Ca institutii de cultura si civilizatie pot fi amintite : Muzeul satului vrancean,situat in Cringul Petresti, Muzeul Unirii din Focsani, Rezervatia naturala Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervatia geologica Focul viu, din zona montana Andreiasu, Ansamblul arhitectonic Piata Unirii din Focsani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea. Personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti au vazut lumina zilei pe acest tinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul in parlamentul Moldovei, Ion Roata, pictorul Gh.M. Tatarascu, arhitectul Ion Mincu, parintele scolii nationale de arhitectura, scriitorul si diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti de geografie. Mnifestari expozitionale Organizatori : Camera de Comert si Industrie Vrancea Consiliul Judetean Vrancea 07-09 martie MODERN Targ National de Moda si Accesorii Casa de Cultura Focsani ; 04- 06 aprilie Targ de echipamente medicale si ingrijirea sanatatii I Galeriile de Arta - Focsani ;

22

04 06 mai - FABRICAT IN VRANCEA Focsani ; 23 25 mai SAV Piata Unirii Focsani; 05 08 iunie - SALONUL CONSTRUCTORILOR Sala Polivalenta Focsani ; 03 06 iulie SARBATOAREA BERII SI A BAUTURILOR RACORITOARE Piata Unirii Focsani; 08 15 septembrie SAPTAMANA AFACERILOR DE SUCCES Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea, Focsani; 22- 26 octombrie BACHUS Festivalul International al Viei si Vinului, Focsani ; noiembrie. KARAT - Targ Bijuterii, pietre pretioase,ceasuri Casa de Cultura, Focsani; Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului Vrancea Valoarea deosebita a potentialului turistic vrancean cit si stadiul actual de valorificare al acestuia, permit conturarea unor directii principale de dezvoltare a turismului avand in vedere estimarile facute cum ca tot mai multi turisti vor fi interesati de judetul Vrancea.. Acestea se pot fi concentrate in strategii pe termen mediu si lung, avand ca scop integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si internationale. Cu o modernizare radicala a infrastructurii in general si cu precadere a cailor de circulatie rutiera, a retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, vor putea fi promovate formele de turism si produse turistice noi, dupa cum urmeaza: turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepsa si Jitia-Vintileasca; turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a gradului de confort in general in statiunea Soveja; infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor minerale; infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa;

23

turismul stiintific prin reluarea legaturilor si protocoalelor cu universitatea Iasi. Se urmareste valorificarea stiintifica a posibilitatilor rezervatiilor naturale ale judetului; se vor largi baza materiala, activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare din localitatile etno-folclorice sa devina un centru turistic. dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice; lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de asociatia judetelor de munte; infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai mare de turisti.

24

Biserici si Manastiri

25

Biserica de lemn-Ruget Biserica de lemn-Valea Sarii Biserica de lemn-Poiana

Biserica de lemn-Vrancioaia

Sf. Ioan - Piata Uniri Ovidenia Armeni Sf. Anton

Manastirea Mera

Schitul Brazi-Panciu

Schitul Lepsa

Monumente, muzee si case memoriale

Borna de hotar MoldovaTara Romaneasca

Bustul domnitorului Stefan cel Mare Focsani

Bustul poetului national Mihai Eminescu-Focsani

Monumentul Ecaterina Teodoroiu-Straoane

Monumentul Independentei Focsani

Monumentul lui Stefan cel Mare-Barsesti

Monumentul Victorie-Tisita

Casa Memoriala Ion Voda cel Cumplit-Jiliste Casa Memoriala Al. Vlahuta-Exterior Casa Memoriala Al. Vlahuta-Interior Casa Memoriala Mos Ion Roata-Exterior

Complexul Muzeal Vrancea-Crangul Petresti Casa Memoriala Mos Ion Roata-Interior Casa Vrancioaia

Mausoleul Eroilor-Focsani Sud

26

Mausoleul Maras Mausoleul Marasesti

PALTIN: Numele satelor aflate in administratie: Paltin, Prahuda, Vlcani, Ghebari, Tepa Suprafata: 3750 ha Intravilan: 230 ha Extravilan: 3520 ha Populatie: 2280 Gospodarii: 810 Nr. locuinte: 952 Nr. gradinite: 3 Nr. scoli: 5 Asezarea geografica: Partea de sud-est a Romniei, subcurbura carpatic, pe Valea Rului Zbala, coordonate geografice: 45 grade 44 minute i 45 grade i 48 minute latitudine nordic La o distan de 70 km de municipiul Focani, fiind strbtut de DJ 205D Valea SriiNereju Activitati specifice zonei: Cultivarea pmntului Cretere animalelor - oierit Exploatarea lemnului Activitati economice principale: Exploatarea i prelucrarea lemnului - n comun exist trei asociaii de proprietari de pduri - Obti, cu suprafee de peste 1000 ha pduri i puni Obiective turistice: Zonele montane din proprietatea obtilor, pentru drumeii, sporturi de iarn - Platoul Tojanului n special, pe care se pot amenaja o prtie de ski, cabane, pensiuni, camping-uri Muzeul Etnografic al comunei, nfiinat n anul 1972 Evenimente locale: Festivalul Folcloric Interjudeean "Pe Plaiul Tojarului" - anual, n ultima duminic a lunii iulie, aflat la a 44-a ediie, care reprezint i ziua comunei Facilitati oferite investitorilor: Concesionare de terenuri pentru investiii Proiecte de investitii: Alimentare cu ap satele Paltin i Prahuda - n execuie Modernizare drumuri comunale - n execuie

27

Reabilitare i modernizare sediu primrie - n execuie nfiinare i amenajare de parcuri de agrement - n derulare Modernizare baz sportiv - stadion - n derulare Vezi http://www.primariapaltin.ro/index.php?id=4

REZERVATIA NATURALA PADUREA VERDELEDe tip mixt, este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Misina.Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea complexitatii peisajului Cheilor Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare valoare stiintifica si estetica. Rezervatia reprezinta sectorul inferior al Cheilor Narujei, in care relieful apartine bordurii externe a Muntilor Vrancei, orientata nord-sud. Pe malul stang al Narujei se desfasoara Culmea Muntisoarele (1395 m) si Culmea Buhaiului, coborita in chei, din care se desprind o serie de culmi secundare, orientate in general de la NE - SV si respectiv de la V - E; pe malul drept al Narujei, Culmea Misina, orientata in aceiasi directie cu culmea Muntisoarele, in timp ce Culmea Verdele - Cateaua - Piscul Caprei este orientata E - V, ca una din catenele de legatura dintre bordura externa si ceilalti munti, situati central in ansamblul Muntilor Vrancei. Trasatura caracteristica din punct de vedere morfologic este puternica fragmentare a terenului, cu o energie de relief relativ mare, pe intreaga suprafata a ariei protejate si maxima in sectorul Cheilor Narujei, unde diferentele altitudinale sunt de la 700 la 1395 m; altitudinea medie fiind de cca 1000 - 1100 m, iar declivitatea medie este cuprinsa intre 16 30, ajungand in sectorul Cheilor la valori cuprinse intre 70 80. Situl propus este desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea. Valoarea ecologica a sitului este sustinuta de caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural fundamental, pluriene si relativ pluriene, cu varste intre 110 si 150 ani (brad, fag, molid), la care se cadauga pe suprafete restranse, arborete artificiale, relativ echiene, de 10 - 15 ani si trasaturile de topoclimate si de microrelief, care imprima calitatea de favorabilitate ridicata habitatelor pentru carnivorele mari. Statutul de protectie al regiunii este dublat de faptul ca Padurea Verdele este sit Natura 2000. In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare avand cele mai diferite origini fitogeografice. .De un interes deosebit se bucura si habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip LuzuloFagetum si Paduri acidofile cu Picea care adapostesc pe langa numeroasele specii de flora si fauna de interes comunitar, populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protectie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. In cadrul Retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, 28

Padurea Verdele este desemnata ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se suprapune partial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud. Cai de acces Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala, in continuarea drumului judetean Dj 205 A Focsani Nereju. Doua trasee turistice marcate strabat aria protejata Verdele. Marcajul turistic "punct albastru" leaga localitatea Vetresti Herastrau prin Vf, Pitrosu, de creasta Vrancei. Acestuia i se adauga traseul turistic care racordeaza Valea Narujei cu Saua Tisitei si in continuare cu creasta Vrancei, marcat cu "cruce albastra". Limita de nord: - porneste de pe Culmea Cateaua Verdele pe Culmea Halaului pana la in albia Narujei. Din acest punct limita se indreapta spre aval, pe un sector de albie, de unde, abordeaza versantul stang, catre est. Limita de sud: - insoteste albia Narujei, pana la confluenta Naruja Paraul Misina, de unde continua pe culmea Catelei.

REZERVATIA NATURALA FOCUL VIU DE LA ANDREIASU DE JOSRezervatia naturala Focul viu de la Andreiasu de Jos a fost infiintata prin Legea 5/2000 si este situata pe versantul drept al Milcovului in spatiul localitatii Andreiasu de Jos, ocupand un sector al versantului nordic al Culmii Titila, afectat pe o arie extinsa de alunecari de teren active. Structura geologica este marcata de falia Casin - Bisoca, prin ale carei fracturiprofunde hidrocarburile gazoase ies la suprafata si se aprind spontan, cu 29

flacari inalte pana la 30 cm, Debitul emanatiilor de gaze este influentat idirect de nivelul precipitatiilor atmosferice, gazele naturale intersectand panze de ape freatica, pe care o antreneaza in drumul lor spre suprafata. In zona punctelor cu emanatii de hidrocarburi s-a amenajat o infrastructura de vizitare. Cai de acces Drumul judetean Dj 205 A, Focsani Andreiasu de Jos care urmareste albia Raului Milcov, in continuarea caruia se afla drumul comunal Andreiasu de Jos - Andreiasu de Sus. Limita de nord: - se suprapune unui sector al vaii Milcovului situat in sudul localitatii Andreiasu de Jos urmand in continuare limita fondului forestier, pana la drumul local dintre Andreiasu de Jos si Andreiasu de Sus. Limita de est: - se desfasoara in lungul drumului forestier local. Limita de sud: - se desfasoara la limita nordica a localitatii Andreiasu de Sus de la drumul local pana la albia unui organism torential. Limita de vest: - se desfasoara intre albia unui torent si continua catre nord vest pana in albia Milcovului.

REZERVATIA NATURALA REGHIU SCRUNTARURezervatie naturala de tip mixt, desemnata prin Legea nr. 5/2000, cuprinde doua trupuri dispuse pe dreapta si stanga Paraului Milcov, in zona localitatilor Reghiu si Sindrilari. Aria protejata se suprapune sectorelor de vale longitudinala si respectiv transversala a Milcovului, sapate in strate alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si 30

redresate la verticala. Efectul este aparita in peisaj a unui spectaculos relief ruiniform, a carui valoare stiintifica se amplifica prin axistenta resturilor fosile de nevertebrate din Miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena. Relieful este reprezentat de versantii abrupti pana la verticala pe malul drept al raului Milcov, formati din strate cu orientari diferite, alcatuite din roci cu duritati variabile, erodate diferentiat, conferindu-se astfel versantilor un aspect ruiniform. Relieful in ansamblu se prezinta puternic fragmentat de paraie torentiale, cu vai inguste si adanci, dintre care cea mai spectaculoasa este cea a pr. Valcea (Creiu), care strapunge stratele verticale de gresie in punctul numit Poarta Dracilor. In conditiile alternantei de strate cu alcatuiri si duritati diferite, a cutarii si a ridicarii la verticala a stratelor, a puternicelor procese tectonice care au generat falia Casin - Bisoca, precum si a violentelor cutremure de pamant, aceste elemente cu rol in declansarea si desfasurarea proceselor geomorfologice determinante ale unor forme de microrelief, au generat in acest spatiu aparitia unui peisaj de o deosebita valoare estetica si stiintifica. Rezervatie naturala Reghiu Scruntar. Se suprapune sitului Natura 2000 cu acelasi nume. Cai de acces Drumul judetean, care urmeaza albia raului Milcov, Dj 205A Focsani Odobesti Andreiasu, pana in localitatile Reghiu sau Valea Milcovuluio. 1) Limitele trupului (1) situat pe versantul stang al Raului Milcov Limita de nord: - coincide cu baza de versant care se termina in albia Paraului Reghiu. Limita de est: - se desfasoara din albia Paraului Reghiu, spre sud, pana la limita superioara a intravilanului localitatii Valea Milcovului. Limita de sud: - se desfasoara pe o culme secundara care porneste de la vestul localitatii Valea Milcovului si se oresta la obarsia unui afluent de dreapta al paraului Reghiu. Limita de vest: - urmareste spre nord si avale afluentul de dreapta al paraului Reghiu pana in albia Paraului Reghiu 2) Limitele trupului (2) situat pe versantul drept al Raului Milcov: Limita de nord: - porneste din apropierea confluentei Paraului Reghiu cu Milcovul, ontinua pe la baza abruptului, la marginea suprafetei construite a localitatii de pe malul drept, pe limita de subparcela, pana intersecteaza albia Paraului Milcov. Limita de est: - se desfasoara intre albia Milcovului prin punctul numit Poarta Diavolului si prin Dealul Chicera (537 m) pana la obarsia paraului Valcea. Limita de sud: - coincide cu albia, Paraului Valcea, de la obarsie pana la confluenta acesteia cu Milcovul

31

Limita de vest: se desfasoara spre avale pe valea Paraului Milcov, urmnand sinuozitatile abruptului din malul drept, de la confluenta cu Valcea pana in apropierea confluentei cu Paraul Reghiu.

REZERVATIA NATURALA CALDARILE ZABALEIRezervatia naturala Caldarile Zabalei infiintata prin Legea nr. 5/2000 este situata in sectorul cursului superior al Zabalei, in zona de confluenta cu Paraul Zarna. Conserva peisajul complex definit de Zabala, aspectele geomorfologice deosebite ale albiei Zabalei sculptate in pachete compacte de gresii si asociatiile floristice si faunistice de valoare stiintifica ale zonei. Este arie protejata de tip mixt conservand elemente de hidrogeomorfologice, forestiere, floristice, faunistice si de peisaj. Acest areal este remarcabil datorita hidrogeomorfologiei deosebite a albiei Pr. Zabala, cu renumitele marmite de evorsiune de fund suspendate, sculptate in pachete de gresii masive, cunoscute sub denumirea de "Caldari", pentru padurile deosebite de aici si nu in ultimul rand pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in acest perimetru. Relieful este foarte variat sicomplex, in peisaj impunandu-se catre nord Culmea Frumoasele, orientata nord-sud, spre SV Culmea Muselor, Dealul Negru si Culmea Vetrila, in timp ce spre S si SE de Culmea Vetrila. Din culmea Furului (si in continuare spre N - Culmea Pescarului, Culmea Preluca), se desprind spre N si spre V o serie de culmi secundare care separa diferite piraie afluente Zarnei Mici si Zabalei. Rezervatia naturala Caldarile Zabalei este sit Natura 2000 desemnat ca zona cu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul retelei ecologice locale de protectie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, statut justificat de existenta a numeroase habitate caracterizate de favorabilitate ridicata pentru carnivorele mari. Cai de acces Drumul forestier care urmareste albia raului Zabala, in continuarea drumului judetean Dj 205 A Focsani - Nereju. Drum forestier pe valea Zarna Mica si traseu turistic marcat cu punct albastru pana in Mt. Furu. 32

Limita de nord: - nordica se suprapune unui sector al albiei Zabalei orientandu-se pe versantul stang al vaii pana in culmea interfluviului urmand sa reintersecteze albia raului Zabala in punctul de confluenta cu Pr. Zarna Mica. Din acest punct limita urmeaza in aval Zabala aproximativ 500 de metri, pana la piciorul unei culmi secundare a Dealului Coastei (1122m.). Limita de est: - se suprapune unei culmisecundare ce se desprinde catre nord-vest din Dealul Coastei, pana la 950m, de unde se orienteaza catre sud vest, spre albia Zarnei Mici si in continuare pe versantul ei stang pana cca. 1100m. Limita de vest: - urmareste interfluviul dintre Zarna Mica si Paraul lui Lica, sectoare ale vaii Gogoanelor si Zarna Mare pana la confluenta cu Zabala, Culmea Mandrutei si Culmea Paraului Mic.

REZERVATIA NATURALA CASCADA PUTNEIDeclarata rezervatie naturala prin Legea nr. 5/2000 Cascada Putnei este arie protejata de tip mixt, ce cuprinde zona in care raul Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. Aria protejata cuprinde zona in care Putna traverseaza structurile geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane. La iesirea din spatiul montan, raul Putna traverseaza faciesuri structurale diferite (gresii de Kliwa compacte sau in formatiuni cu duritate mai mica), in care a sculptat un sector de defileu, o cascada pe care a parasit-o in urma miscarilor tectonice si o albie actuala caracterizata de o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri. In zona cascadei au avut loc intense procese tectonice dintre care cel mai recent a fost 33

probabil cutremurul din 1802 in urma caruia este posibil ca raul sa-si fi schimbat cursul pe un sector de cca. 350 m aval de actuala cascada Urmarind albia Putnei in aval de viaduct, se constata direct caracterul transversal, marcat de o succesiune de ruperi de panta in trepte, din ce in ce mai accentuate, pe masura apropierii de "saritoare". Dupa ruperea de panta cea mai mare (cascada propriuziza), urmeaza un jgheab ingust de cca. 11,5 m cu mici marmite de evorsiune laterala, care debuseaza intr-o marmita bazala lunga de cca. 200 m si lata de 35 45 m care a ramas separata in actualul curs printr-un interfluviu in peretii caruia se manifesta numeroase microfalieri pe flanc de anticlinal reprezentand vechea cascada, care impreuna cu cea actuala si cu cascada Cainelui formeaza un ansamblu complex unic in Romania. Cai de acces Drumul national DN 2D (Focsani Tg. Secuiesc). Limita de nord: - porneste de la confluenta Pr Porcului cu Putna spre nord-est, ocolind proprietatea pe care se afla si "Motelul Cascada Putnei" pana la drumul national DN 2D, pe care il urmeaza pana in albia Paraului Tunel. Limita de sud: - se desfasoara intr-un prim sector in amunte pe malul drept al Raului Putna, traverseaza Paraul Cainele si interecteaza drumul forestier de pe malul drept urmandu-l spre amunte pana la confluenta cu Paraul Porcu.

Acces in ZonaPrincipalul oras de unde se poate ajunge in zona Muntilor Vrancei este orasul Focsani, capitala judetului Vrancea, unde se poate ajunge pe drumul european E 85 si pe calea ferata.. Din Focsani exista mai multe posibilitati de a accede in zona montana:

34

1. DN 2D Focsani - Targul Secuiesc - Brasov care strabate o portiune din Valea Putnei si poate permite accesul in masiv din localitatile Gresu, Lepsa, in partea de nord si in zonele de interes Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Valea Putnei. 2. DJ 205D Focsani - Vidra - Valea Sarii - Naruja - Nistoresti - Herastrau, de aici putandu-se ajunge in zonele de interes turistic Cheile Narujei, Valea Narujei si Lacul Negru. 3. DJ 205A Focsani - Naruja - Nereju poate duce in zona sudica a muntilor, in Valea Zabalei si mai apoi inspre varful Goru. Din partea de vest a Muntilor Vrancea accesul se mai poate face pe soseau Covasna Targu Secuiesc - Bretcu. De pe aceasta sosea se poate ajunge in localitatile Zabala, Ghelinta, Ojdula, Martanus si de aici in partea vestica a muntilor la varfurile Lacauti, Zarna, Musat. Pentru a ajunge in localitatile Lepsa, Tulnici, Soveja, de unde se poate ajunge in zona inalta a muntilor se pot lua microbuze si autobuze din autogara Focsani, de preferabil dimineata dupa ora 6 cand exista curse in aceste directii. Pentru ocazii se poate sta la iesirea din oras dinspre Orasul Panciu.

http://tara-vrancei.ro/traditii-si-obiceiuri.phpTRADITII SI OBICEIURI Zona teritoriala Tara Vrancei exercita o putere de atractie deosebita datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care le detine. Se pare chiar ca Tara Vrancei este meleagul unde s-a plamadit se pare Miorita, meleag cu o istorie adinc inscrisa in constiinta trecutului neamului. Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile lingvistice, la fel ca si in alte judete ale tarii, atesta continuitatea de viata si cultura din perioada orinduirii comunei primitive pina in zilele noastre. Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta, cu caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. Este un teritoriu care pastreaza tradiii, obiceiuri i meteuguri populare, creaii seculare ale locuitorilor Vrancei Arhaice, tezaurul folcloric i istoria acestor locuri, Vrancea pastoral este i n prezent deintoarea vechilor meteuguri populare tradiionale: oieritul, caul afumat, cioplitul lemnului (mica dogrie, tiparele i ppuarele de ca, troiele, obiectele gospodreti), olritul, esutul pnzei, stofei, tergarelor i confecionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrncenesc, al confectionatului de instrumente populare (fluier, caval, tric, cimpoi, bucium, ocarin,etc) din Nereju, Nistoreti, Spulber i a autenticelor mti tradiionale din Nereju, Nruja, Vintileasca. In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene de razesi, pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi, deci se practicau tehnici agricole stravechi, ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a poporului romn. In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii. Astfel, de exemplu, in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului. Alte sate, ca Nereju, Naruja au structura satelor de tip rasfirat. 35

Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana. In multe sate din Vrancea se pot admira locuinte construite in intregime din barne, cu structura si amenajarea interioara ce pastreaza elementele de baza caracteristice traditiei locale. Sub raportul planului, casele traditionale din Vrancea au odaia curata, denumita si casoita, in care se intalneste textilele de interior specific vrancene, precum si vechi piese de mobilier taranesc. Caracteristice sant puretarele - tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti din odaia curata avand functie estetica, apoi scoartele ce au aceeasi functionalitate si servetele puse pe pereti ca decor. Mentionam, de asemenea, si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene, care in sate ca Nereju, Tulnici, pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare. Tara Vrancei face parte din categoria zonelor etnografice in care populatia din mediul rural continua sa poarte la evenimente specilale costumul traditional specific. Remarcam faptul ca s-au mentinut piese de port ce au asemanari cu unele piese de costum de pe monumentul de la Adamclisi. Asa sant, de exemplu, camasa incretita la git, denumita adesea in literatura etnografica de specialitate si camasa dacica, apoi itarii foarte lungi, strimti pe picior si incretiti ca un fel de armonica, gluga de lana utilizata si azi de ciobani atat pentru a-i apara de intemperii, cat si pentru a-si transporta hrana. In teritoriile Tarii Vrancei apare cu totul remarcabila si activitatea creatorilor populari mai ales in domeniile prelucrarii artistice a lemnului, in broderia pe piele, in cusaturi, in confectionarea de masti, etc. Sant renumite pentru frumusetea lor indeosebi tiparele de cas confectionate din lemn, piese caracteristice pentru arta populara din aceasta zona, alaturi de care am situa si vasele de lemn pirogravate, fluierele, bitele ciobanesti, mastile. Bogatia si originalitatea produselor mestesugaresti fac posibila si organizarea unor expozitii ale creatorilor de arta populara. Astfel, in Negrilesti se mentine mestesugul sculptatului in lemn (tipare de cas din lemn cu ornamente specifice), in Nereju, pot fi intalniti creatorii populari de masti cu un talent exceptional, precum si fauritori de vase pirogravate, vase specifice odinioara activitatii mestesugarilor vranceni. In localitatea Spulber, intre creatiile originale care se mai pastreaza se numara si vechile instrumente muzicale populare, inclusiv buciumul. Astfel, creatorii populari de aici continua sa se ocupe si in prezent cu confectionarea de buciume instrument popular romnesc care, dupa cum este binecunoscut are o larga raspindire in zonele montane ale patriei noastre. De asemenea, comuna este vestita si prin formatia muzicala de fluierasi si buciumasi. Comuna Tulnici, una dintre cele mai pitoresti comune vrancene situate in inima muntilor Vrancei, pastreaza aspectele caracteristice ale asezarii vechi vrancene, precum si ale arhitecturii populare in lemn. Din aceasta comuna se ajunge usor in Muntii Vrancei, in care se mentin aspectele caracteristice ale activitatii pastorale in zona montana. Interiorul caselor taranesti in Tulnici pastreaza pana in prezent amenajarea in maniera mostenita de la generatiile mai in virsta, femeile realizand si acum piese textile de interior ce trebuie situate printre cele mai izbutite piese de arta populara romneasca. Spatiul rural al Tarii Vrancei este important prin potentialul sau turistic generos, atat datorita mediului natural de o inalta valoare ecologica, cat si a valoarilor culturaletnografice si prin obiectivele de patrimoniu localizate in acest mediu.

36

In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In aceste conditii, strategia de dezvoltare a GAL Tara Vrancei isi propune sa pastreze linia de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etnocultural al zonei, prin dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor rurale. Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale intensive in forta de munca, dar mai putin intensive in capital si tehnologie in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca a produsului Tara Vrancei cu o serie de caracteristici clare, usor de recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata traditionala, revigoranta, relaxanta si savuroasa), care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere respectivele produse altor produse alternative, (mai putin originare / mai putin ecologice / mai putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat . In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de comercializare a produselor agricole, alimentare de marca. In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare. Mai mult, mestesugurile traditionale pot constitui in masura in care sunt integrate in circuite comerciale excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura, contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole si forestiere locale. Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a turismului rural si etnografic, care sa valorifice: forta de munca disponibila in mediul rural; modul de viata traditional bine conservat, mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara a fi certificate ca atare inca), existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si sunt rareori comercializate in afara judetului, diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona (bazinul Putnei si in special Valea Zabalei, un adevarat Muzeu Viu , respectiv pe Valea Susitei (in special in zona Sovejei inima culturii mioritice, arie cu populatie provenita din procesul transhumantei) si pe Valea Ramnicului Sarat (cu un specific etnografic care face tranzitia catre partea sudica a Carpatilor de Curbura si a judetului Buzau), festivalurile folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare Adecvata, mestesugurile inca vii, care daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor 37

produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor, targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara , cursuri de scurta durata, ateliere de creatie deschise turistilor. Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea, reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate, industrializate.; Bogatia etnografica a zonei este expusa in unele unitati muzeale cum ar fi: Muzeul Satesc Paltin (care are o traditie indelungata). Muzeul satesc Paltin este localizat practic in centrul zonei cu atractivitrate etnografica maxima (Valea Zabalei). Din pacate, aceste muzee se confrunta cu limitari financiare si umane considerabile, care impiedica o dezvoltare a muzeelor, oadaptare dinamica a modalitatii de prezentare a exponatelor, se confrunta cu insuficienta ghizilor, a materialelor de prezentare multilingvistice si nu sunt prezentate pe internet. Specificul locuintelor rurale traditionale din Vrancea (caracterizate de dimensiuni relativ reduse, comparativ cu alte zone montane ale tarii) si mentinerea activitatilor agricole, respectiv producerea unor alimente traditionale, recomanda agro-turismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare a turistilor in viata satului a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca deosebit de adecvat pentru Tara Vrancei, in special pentru bazinele Zabalei-Narujei. Orientarea catre agro-turism se confrunta insa alaturi de necesitatea unei mai bune diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice cu o serie de rovocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la securitatea alimentara).

38