of 54
ASPECTE PRACTICE ALE UTILIZARII PBH IN DIAGNOSTICUL HEPATITELOR CRONICECLUJ-NAPOCA -2008-
FICATUL-RAPEL DE ANATOMIE
FICATUL
ISTORICUL PBH Biopsia hepatica a fost introdusa pentru prima data inpractica clinica in anul 1883, in Germania, de Paul Ehrlich. In 1958, Menghini a raportat pentru prima data tehnica prin care acul de biopsie ramane un timp foarte scurt in ficat one-second needle biopsy in the liver' (folosind acul ce ii poarta numele). Mai tarziu, au aparut sistemele automate de biopsie de tip gun' si folosirea ultrasonografiei pentru ghidarea unei biopsii hepatice. Toate aceste ameliorari au facut ca biopsia hepatica sa permita o evaluare relativ corecta a histologiei hepatice, in asa fel incat multa vreme biopsia hepatica a fost considerata gold standard'-ul evaluarii hepatice.
1
PBH In anul 2003 PBH casi tehnica a fost considerata standardul de aur al diagnosticarii afectiunilor hepatice,cu rezerva ca ,totusi,este o tehnica INVAZIVA.
TEHNICA BIOPSIEI(1)
TEHNICA BIOPSIEI(2)-CU PTERIDINA
TEHNICA BIOPSIEI(3)
Suprafata pielii se dezinfecteaza cuBetadina
TEHNICA BIOPSIEI(4)ANESTEZIA CU XILINA
TEHNICA BIOPSIEI(5)
TEHNICA BIOPSIEI(6)
Fragmentul biopsiat are o dimensiune de 1,5-2/2 cm si trebuie sa cuprinda 5-6 lobuli
TEHNICA BIOPSIEI(7)
TEHNICA BIOPSIEI(8) Acesta constituie ultimul pas al tehniciicare consta in monitorizarea atenta a pacientului caruia i s-a recoltat biopsia hepatica pentru a asigura confortul sau ulterior si a evita eventualele complicatii
BIOPSIE HEPATICADEMONSTRATIE
BIOPSIA HEPATICADEMONSTRATIE(2)
BIOPSIA HEPATICA COMPLICATII Cea mai frecventa complicatie a fostdurerea dupa efectuarea biopsiei. Nu s-au inregistrat decese datorate biopsiei dar complicatiile si esecurile datorate tehnicii de efectuare a biopsiei au fost mai mari in cazul biopsiei fara ghidare ecografica. Cele mai frecvente complicatii ale biopsiei au fost pneumotoraxul si singerarea de la nivelul capsulei hepatice. (DEMONSTRATIE)
EXPLORAREA HISTOLOGICA Fibroza-coloratie cuMasson si rosu Sirrius
EXPLORAREA HISTOLOGICA(2) Necroza si septele conjunctive=coloratie cureticulina(imagine cu necroza centrolobulara)
EXPLORAREA HISTOLOGICA(3) TESUTELASTIC=ORCEINA
GRASIME=ACIDOSMIC
DIRECTIILE MARI MODELUL AGRESIUNII STADIUL FIBROZEI LEZIUNILE DUCTELOR BILIARE EXISTENTA SAU NU AGRANULOAMENLOR PATOLOGIE ASOCIATA
GRADING SI STAGING GRADING=INTENSITATEA ACTIUNIINECRO INFLAMATORII
STAGING=NIVELUL FIBROZEI(CUSEMNIFICATIE PROGNOSTICA)
GRADAREA I HEPATITA LOBULARA Infiltratul inflamator este la nivelullobulilor hepatici, duce la necroza hepatocitelor de la suprafata lobulilor; are loc regenerarea nu duce la ciroza este forma usoara
GRADAREA II Infiltrat inflamator care necrozeazahepatocitele de la nivelul spatiilor porte
este denumita si piece-meal necrosis evolueaza spre ciroza
evolutie lenta
GRADAREA III infiltrat inflamator care necrozeazaheaptocitele dintre doua spatii porte
este denumita necroza in poduri
STADIALIZARE I FIBROZA PORTALA
STADIALIZARE II FIBROZA STELATA
STADIALIZARE III FIBROZA IN PODURI(POATE FI CENTROCENTRALA,PORTO-PORTALA SI PORTO CENTRALA)
STADIALIZARE IV CIROZA
METODE NOI DE DETERMINARE A STADIALIZARIIELASTOGRAFIA-RMN
FIBROSCAN
SISTEME DE SCORIFICARESCOR NI FIBROZA 0-4 0-4 0-6 0-4 Criteriu de incadrare in programul national CIPN KNODELL 18 SCHEUER 8 ISHAC METAVIR 18 3
INDICATIILE PBH INFECTII CRONICE VIRALE CU VIRUSC, ALAT SI ASAT CRESCUTE ATC-VHC-+- SI ARN VHC DETECTABIL CU ALAT SI ASAT NORMALE TESTE HEPATICE ALTERATE FARA O CAUZA CERTA EXCLUDEREA ALTOR BOLI
MANEVRE CE COMPLETEAZA PBH CUANTIFICAREA MARKERILOR SERICI SCORURILE PREDICTIVE ECOGRAFIE COMPUTER TOMOGRAF RMN ELASTOGRAFIE
LEZIUNI HISTOLOGICE ASOCIATELEZIUNEAGREGATE LIMFOIDE LEZIUNI BILIARE STEATOZA M STEATOZA m CP.MALLORY* HEPATOCIT MONONUCLEAR
HVC 49 31-92 69 29 18
HVB 27 10 51 25 0
6
19
*Corpuscul Mallory este numit si hialinul alcoolicel aparand PERMANENT IN
HVB-MICROSCOPIE FICATUL INFECTAT CU VIRUSULHEPATITEI VIRALE B PREZINTA: Leziuni hepatocelulare Modificari reactive(celulele stelate ale lui Saburin) Modificare lob hepatic prin ditorsiunea cordoanelor hepatice(- >necroza) Leziunile predomina in zona centrala Periportal(mononucleate,limfocite,plasmocite,histiocite) Spatii periportale(edem si proliferare de tesut conjunctiv) Colestaza(tormbus,cel kupfer,hepatocite)
HVB
HEPATOCARCINOM
HCVLegenda PT=spatiul portal H=hepatocit PI=inflamatie portala
LI=inflamatie lobulara
HEPATITA B: CITOPLASMA GROUNDGLASS SI NUCLEI NISIPOSI
HEPATITA C: DISTROFIE GRASA, FOLICULI LIMFOIZI IN SPATIUL PORT,LEZIUNI DE CANAL BILIAR
HEPATITA CRONICA AUTOIMUNA SE CLASIFICA IN 1A-LUPOIDA:frecventa la femei,prezintaanticorpi antinucleari si anticorpi antiactina 1B:anticorpi antiactina 2:anticorpi antimicrosomiali ficat rinichi(KLM) 3:anticorpi anti ficat-pancreas
MICROSCOPIA Infiltrat cu plasmocite, arii mari denecroza, formare de rozete
Criterii de diferentiere fata de hepatitelevirale: arii mari de necroza si formarea de rozete
HEPATITA CRONICA ALCOOLICA In evolutie descrie: steatoza(macro si microveziculara) Hepatita cronica alcoolica: CORPI MALLORY(hialinul alcoolic)=mitocondrii uriase Infiltrat PMN in jurul corpilor Mallory Fibroza pericentrolobulara Fibroza pericelulara ------------CIROZA ALCOOLICA
A)STEATOZA, FIBROZA, INFLAMATIE, DISTRUCTIE B)CORPI MALLORY C)FIBROZA PERICELULARA D)DEGENERESCENTA HEPATOCLELULARA , NEUTROFILE
HEPATITA CRONICA MEDICAMENTOASA CAUZE:aspirina, diclofenac, metildopa,sulfonamide(chimioterapice) Microscopie: staza biliara distrofie grasa infiltrat cu eozinofile Criterii de diferentiere: staza biliara si infiltratul cu eozinofile
MARKERI HISTOLOGICI DIFERENTIALI AI HEPATITELOR CRONICE VIRUS B: citoplasme ground-glass, nuclei nisiposi Virus C: distrofie grasa, foliculi limfoizi in spatiul port, leziuni de canal biliar B+C: infiltrat inflamator cu plasmocite si limfocite Autoimuna: arii mari de necroza, formare de rozete si infiltrat plasmocitar Alcoolica: corpi Mallory, infiltrat cu PMN, fibroza pericentrolobulara si pericelulara Medicamentoasa: staza biliara, distrofie grasa, infiltrat cu eozinofile
VA MULTUMIM!!!