JOI 23 IUNIE 2011 - European Parliament · 2011. 11. 11. · Ne amintim cu toții modul în care...

JOI 23 IUNIE 2011

PREZIDEAZĂ: ALEJO VIDAL–QUADRASVicepreședinte

1. Deschiderea ședinței

(Ședința a fost deschisă la ora 8.30)

2. Depunerea documentelor: a se vedea procesul-verbal

3. Măsuri de executare (articolul 88 din regulament): consultați procesul-verbal

4. Trialogul privind proiectul de buget 2012 (dezbatere)

Președinte. – Primul punct pe ordinea de zi este raportul (A7–0230/2011) elaborat dedna Balzani, în numele Comisiei pentru bugete, referitor la mandatul pentru trialogulprivind proiectul de buget 2012 (2011/2019 (BUD)).

Francesca Balzani, raportoare. – (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, cu mandatulpentru trialog procedura bugetară ajunge la cea mai concretă etapă, etapa în care autoritățilebugetare încep de fapt discuțiile care pot conduce la rezultate utile și semnificative. Acestaeste motivul pentru care, înainte de toate, sper să se profite de oportunitatea acestui trialog,ocazie care nu trebuie ratată.

Am abordat procedura bugetară cu foarte mult realism. În prezent statele membre pun înaplicare politici naționale severe de consolidare bugetară, iar aceste politici trebuie săgăsească un echilibru important între nevoia de a face față crizei și necesitatea de a relansaeconomia și investițiile. Tocmai de aceea în prezent bugetul Uniunii Europene, care are ocapacitate importantă și unică de a oferi valoare adăugată cheltuielilor, investițiilor șiresurselor, poate și chiar trebuie să joace un rol fundamental. Un rol fundamental prin careeste esențial ca strategia Europa 2020 să fie luată drept punct de plecare.

Acest Parlament a considerat de la bun început strategia Europa 2020 un element centralal discuțiilor bugetare. Bugetul pentru 2012 poate și trebuie să fie primul pas în adoptareade măsuri concrete față de această strategie, care este instrumentul ales tocmai pentrurelansarea Uniunii noastre.

În acest sens, oferind strategiei Europa 2020 o dimensiune financiară, aduce în discuție șioferă un rol central coerenței și credibilității noastre. Nu putem construi o strategie atât deambițioasă fără a o pune în aplicare imediat, tocmai într-un moment când este esențial caacest instrument pentru relansarea economiei să fie creat pentru a face uz pe deplin deefectele sale.

Prin urmare, consecvența, credibilitatea și ambițioasa strategie Europa 2020 devin deasemenea decisive și fundamentale în garantarea stabilității de care avem nevoie în prezentîn cadrul Uniunii Europene, precum și în ceea ce privește moneda noastră unică.

De asemenea, există alte activități și politici care ocupă un loc important. Mă refer laprocesele democratice din zona mediteraneeană și la necesitatea de a garanta o dimensiuneexternă a Uniunii Europene, care în acest moment poate să joace cu adevărat un rol și săîși reia o poziție importantă de conducere.

1Dezbateri al Uniunii EuropeneRO23-06-2011

Să nu uităm că bugetul nu este doar un instrument care urmează să fie aprobat când trebuiesă existe o previziune pentru anul următor. Este de asemenea un instrument care trebuiesă funcționeze pe tot parcursul anului. În acest sens, este o problemă care necesită atențiedeosebită pentru gestionarea sa, nu doar în ceea ce privește plățile pentru anul următor, ciși în ceea ce privește punerea în aplicare a bugetului 2011 pentru anul în curs.

Consecvența, credibilitatea și utilizarea hotărâtă și în unanimitate a bugetului ca instrumentfundamental pentru combaterea crizei și compensarea pentru politicile de consolidare alestatelor membre - toate acestea sunt aspecte care necesită un angajament serios din parteanoastră, care trebuie să ne asigure din nou un rol cu adevărat crucial în domeniul securitățiiUniunii Europene și, mai presus de toate - și aceasta este preocuparea mea majoră - carene invită să nu pierdem ocazia trialogului. Trialogul poate și trebuie să fie cu adevărat ooportunitate valoroasă pentru un schimb de opinii concret și util, care în acest an ne vaconduce la o viziune comună asupra alegerilor bugetare pe care trebuie să le facem.

Cred că atunci când se lucrează la un document atât de important ca bugetul, schimbul deopțiuni este un alt semn excelent al capacității noastre de a lucra în cadrul Uniunii, careeste deosebit de importantă în acest moment.

Janusz Lewandowski, membru al Comisiei . − Dle președinte, mă aflu aici pentru a ascultaopiniile dvs. în ceea ce privește proiectul de buget prezentat de Comisie și în ceea ce priveștemandatul pentru trialog.

Avem multe sarcini importante de îndeplinit și vom avea în curând posibilitatea, în cadrultrialogului viitor, să discutăm punctele de interes pentru Parlament. Dar este clar, iar acestlucru a fost prezentat de către raportoare, că în actualele condiții neobișnuite redactareași ajungerea la compromisuri privind bugetul 2012 nu poate fi „starea de normalitate”.Prin urmare, stabilirea unui echilibru între consolidarea finanțelor publice și investițiilecare conduc la creștere economică și la ocuparea forței de muncă este o necesitate și credcă acest lucru este vizibil în proiectul nostru. Chiar și în vremuri de criză avem nevoie deinvestiții pentru a sprijini redresarea foarte fragilă a economiei europene.

Prin urmare, iată o parte a răspunsului nostru pentru bugetul 2012. Am adus de asemeneaîmbunătățiri clare în ceea ce privește prioritățile referitoare la strategia Europa 2020. Potrivitestimărilor noastre, aceasta reprezintă 62,6 miliarde de euro, adică 43,5 % din întregulproiect de buget. De asemenea, este îmbunătățită secțiunea cheltuielilor legate de Tratatulde la Lisabona, care au crescut cu 4 %. Aceasta este prima parte a răspunsului.

A doua parte a răspunsului o reprezintă, desigur, o abordare riguroasă a administrației,creștere zero pentru Comisie și ceea ce noi numim priorități negative pentru evaluareafoarte dură a programelor - pentru a vedea dacă acestea funcționează sau nu - și, pe bazarezultatelor, în unele domenii, finanțarea sub programarea financiară preexistentă pentruanul 2012. În consecință, proiectul de buget pentru 2012 este cu aproape 9 miliarde deeuro sub plafonul perspectivei financiare stabilite pentru 2012.

Nu este de ajuns să elaborezi un buget. Este obligația noastră comună să răspundem laevoluțiile care au loc la nivel global. Acesta este îndeosebi cazul regiunii mediteraneenedin sud. Prin urmare, am convenit să modificăm nota nr. 1 la bugetul 2012, asupra căreias-a convenit în urmă cu o săptămână, în scopul de a îmbunătăți răspunsul bugetar oferitregiunilor noastre vecine și mai ales sudului Mediteranei pentru 2011, 2012 și 2013 cumai mult de 1,3 miliarde de euro.

23-06-2011Dezbateri al Uniunii EuropeneRO2

Pentru anul viitor acest lucru înseamnă mobilizarea unei sume suplimentare de aproape500 de milioane de euro pentru regiunea sud-mediteraneeană și în general pentru aceastăzonă, folosind marja de la rubrica 4, dar acest demers este și în detrimentul instrumentelorde flexibilitate cu până la 150-153 de milioane de euro.

Rezultatul este cel prezentat. Plățile trebuie să crească cu 4,9 %, dar acest lucru nu este dinplăcere; acest lucru este necesar pentru a plăti obligațiile juridice restante, care cresc lasfârșitul perspectivei financiare. Acesta, am să repet încă o dată, este exact cu 8,8 miliardede euro mai puțin decât a fost plafonul pentru anul 2012.

Se investește mai mult în cercetare și dezvoltare, se consolidează coeziunea, care este acumîn mișcare, deoarece programele eligibile s-au încheiat, iar noi trebuie să plătim facturilestatelor membre. Dar, în general, chiar și pentru coeziune, cheltuim mult mai puțin decâtprognoza consolidată a statelor membre pentru 2012.

Prin urmare, pentru a rezuma, nu mă aștept la discuții ușoare cu Consiliul în ceea ce priveșteviitorul. Experiența procedurii din 2011 a fost foarte instructivă. Avem nevoie de sprijinulParlamentului pentru a forma un buget decent pentru anul viitor: pe de o parte consolidareși pe de altă parte contribuție la creștere economică și locuri de muncă. Sper că în acest anprocedura se va desfășura cu mai puține probleme și cum mai puține emoții decât procedurapentru bugetul 2011.

María Muñiz De Urquiza, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru afaceri externe. − (ES)Dle președinte, propunerea Comisiei ca bugetul 2012 să își limiteze creșterea la minimulabsolut necesar pentru a respecta angajamentele juridice ale UE ar însemna înghețareaUniunii Europene, iar Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților dinParlamentul European nu poate fi de acord cu acest lucru.

Noi credem în Europa, credem în politicile sale și în necesitatea de a le finanța, deoarece,dle comisar, UE nu reprezintă o cheltuială, ci mai degrabă o valoare adăugată pentrupoliticile naționale.

După cum a menționat raportoarea, suntem pe deplin de acord că bugetul ar trebui săvizeze realizarea strategiei UE 2020, a competitivității și ocupării forței de muncă, daraceastă preocupare majoră nu trebuie să ne distragă și mai mult atenția de la subfinanțareacronică a acțiunii externe a Uniunii. Acest lucru este incompatibil cu scopul urmărit deParlamentul European, Comisie și Consiliu, ca Uniunea să fie un actor important pe scenamondială, cu o creștere a inflației de numai 2,9 %.

Propunerea formulată face dificilă satisfacerea cererilor publicului și îndeplinirearesponsabilității noastre de a promova pacea, dezvoltarea, stabilitatea internațională șidrepturile omului în lume.

Mă voi concentra asupra punctelor de interes pentru Comisia pentru afaceri externe.

În primul rând, revizuirea politicii europene de vecinătate, în special a dimensiunii salemediteraneene, trebuie să se reflecte în buget. Pentru început, dle comisar, în ceea ce priveștePalestina, procesul de pace din Orientul Mijlociu și Agenția Organizației Națiunilor Unitepentru Ajutor și Reconstrucție (UNRWA), propunerea Comisiei sugerează o reducere abugetului cu 100 de milioane de euro.

Eu cred că pacea în Orientul Mijlociu este o chestiune suficient de delicată, iar activitateaUNRWA suficient de importantă pentru a nu fi supuse, an după an, jocului Comisiei de a


propune sume mai mici, care apoi cresc în timpul negocierilor cu privire la procedurabugetară.

Dle comisar, zona mediteraneeană este foarte importantă, dar nu în detrimentul altor zoneale acțiunii externe a Uniunii Europene.

Un exemplu în acest sens este America Latină și subfinanțarea sa notorie. Pe lângă aceastăsubfinanțare rușinoasă, există și blocarea fondurilor pentru țările care ar putea beneficiade Instrumentul pentru țările industrializate (ITI +), dar - și voi încheia aici, dle președinte- acestea nu sunt în măsură să profite de acest beneficiu deoarece nu există nicio soluțiepentru problema temeiului juridic pentru acest instrument.

Extinderea și instrumentul de stabilitate trebuie de asemenea să primească finanțarea decare au nevoie, după cum ar trebui să se întâmple și cu alte aspecte multilaterale precumcontribuția Uniunii Europene la Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen șiAbilitarea Femeilor (UN Women). Doar o secundă în plus, dle președinte, pentru a spunecă ar trebui să fim flexibili și în utilizarea bugetului.

Jorgo Chatzimarkakis, raportor pentru aviz al Comisiei pentru control bugetar. – (DE) Dlepreședinte, din punctul de vedere al controlului bugetar, Uniunea Europeană este adeseaacuzată de adoptarea unei abordări neglijente în ceea ce privește cheltuielile. Cine esterăspunzător pentru acest lucru? În 80 % din cazuri este vorba chiar de statele membre, caredețin responsabilitate comună pentru cheltuieli. Adesea este vorba despre statele membre.Ne amintim cu toții modul în care premierul britanic, dl Cameron, i-a spus președinteluiParlamentului European că, în loc să solicităm mai mulți bani, ar trebui în primul rând săne asigurăm că banii sunt cheltuiți mai eficient. Care țară a greșit cel mai mult în 2010?Regatul Unit. Toate programele britanice au fost oprite în 2010.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Deoarece normele sunt prea complicate. Prin urmare, așdori să le solicit colegilor mei deputați și în special Comisiei să militeze împreună cu statelemembre pentru norme mai simple, pentru sisteme de monitorizare mai eficiente și maisimple și pentru introducerea de noi elemente. De exemplu, dacă politica de cercetare arinclude un premiu pentru un proiect deosebit de inovativ și care se bucură de succes, acestlucru ar face-o mult mai ușor de monitorizat. Același lucru este valabil pentru politica decoeziune, în cadrul căreia am putea crea un efect de pârghie prin furnizarea de împrumuturipentru proiecte.

Există o mulțime de oportunități deschise nouă în domeniul inovării. Ar trebui să facemun pas curajos înainte.

Pervenche Berès, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afacerisociale. – (FR)Dle președinte, dle comisar, Comisia pentru ocuparea forței de muncă șiafaceri sociale și-a prezentat prioritățile sale în legătură cu un fapt alarmant: criza economică,financiară și socială continuă să facă ravagii, în prezent cu 23 de milioane de șomeri, dintrecare 5,2 milioane sunt tineri.

În rezoluția sa referitoare la orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă alestatelor membre, Parlamentul European a solicitat Consiliului European „să nu considerechestiunile privind ocuparea forței de muncă ca fiind secundare atunci când analizeazărecomandarea Comisiei, inclusă în analiza anuală a creșterii, de a face din consolidareafiscală riguroasă pentru perioada 2011-2012 prima prioritate”. În ceea ce privește bugetul,această cerință trebuie să se traducă în sprijin puternic pentru cele cinci obiective principale


ale strategiei Europa 2020, în special creșterea nivelului ocupării forței de muncă și reducereanumărului persoanelor afectate de către sau supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale subliniază faptul că acesteobiective necesită ca bugetul UE și bugetele statelor membre să fie comparabile, compatibileși complementare.

Îi mulțumim călduros raportoarei noastre Francesca Balzani, întrucât știm cât de multpromovează punctul de vedere adoptat de comisie în cadrul trialogului.

László Surján, raportor pentru aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională. − (HU) Dlepreședinte, Comisia pentru dezvoltare regională a dezbătut și sprijină cu plăcere propunerea.Comisia o consideră destul de prudentă și consideră că aceasta oferă pregătirea adecvatănu doar pentru trialogul în sine, ci și pentru întregul proces bugetar în viitor. Desigur,aspectul cel mai important pentru Comisia pentru dezvoltare regională este finanțareapoliticii de coeziune și atragem atenția asupra faptului că în cursul normal al ciclului deșapte ani, am ajuns la etapa în care statele membre elaborează, sau încearcă să elaboreze,și cheltuiesc sume din ce în ce mai mari pe baza programelor concepute. În țara mea, deexemplu, fondurile pe care le-am primit în ultimul an au fost de două ori mai mari fațăceea ce am fi primit înainte în doi ani. Prin urmare și acest lucru indică o accelerare, careeste datorată de asemenea unor motive interne, dar acest fenomen este vizibil de asemeneași în alte state membre. De aceea, sperăm ca această politică să primească sprijin.

Luis Manuel Capoulas Santos, raportor pentru aviz al Comisiei pentru agricultură și dezvoltarerurală. – (PT) Dle președinte, există trei aspecte-cheie în ceea ce privește rubrica 2: politicaagricolă comună (PAC). Nu sunt probleme majore în ceea ce privește primul pilon, deoareceacesta reprezintă aproximativ 90 % din cheltuieli și este pus în aplicare în proporție deaproximativ 100 %, prin urmare salutăm creșterea cu 3 % a cheltuielilor pentru 2012,întrucât aceasta acoperă perfect costurile de extindere a PAC, care, după cum știm, va avealoc treptat până în anul 2013.

Nici al doilea pilon nu prezintă probleme speciale deoarece se măresc creditele. Acesta esteun pas pozitiv întrucât ne aflăm în mijlocul perioadei de programare. Având în vederecriza și dificultățile cu care se confruntă anumite state membre în ceea ce priveștecofinanțarea, este important să accelerăm punerea în aplicare a acestui al doilea pilon, carereprezintă aproximativ 70 %.

Al treilea aspect pe care aș dori să îl aduc în discuție- și pe acesta îl consider cel maiimportant- are de-a face cu anumite programe specifice. În conformitate cu o hotărâre aTribunalului, proiectul care încurajează consumul de fructe în școli și sistemul de distribuirea laptelui în școli și în special, programul de sprijin pentru cei mai nevoiași, au sfârșit prina fi reduse în mod substanțial, deoarece s-a decis ca fondurile excedentare să fie mobilizateși utilizate doar prin mecanisme de intervenție. Într-un astfel de moment de criză acută,solidaritatea nu ar trebui să fie doar o prioritate politică, ci, mai presus de toate, un imperatival conștiinței. Prin urmare, solicit Comisiei și Consiliului să prezinte propuneri legislativepentru a corecta această situație nedreaptă.

Olle Ludvigsson, raportor pentru aviz al Comisiei pentru afaceri economice și monetare. –(SV)Dle președinte, în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare, aș dori săsubliniez trei domenii prioritare. În primul rând, noile autorități europene de supravegherefinanciară trebuie să fie finanțate într-un mod satisfăcător. Capacitatea acestora de a jucaun rol mai puternic este crucială pentru stabilitatea piețelor financiare. Când autorităților


le sunt atribuite sarcini noi, resursele acestora trebuie să fie sporite imediat. Pe termen mailung, trebuie să analizăm mai atent dacă personalul care este prevăzut în prezent va fi defapt corespunzător. În al doilea rând, Comisia trebuie să fie pregătită pentru a spori resurseleumane în domeniul afacerilor economice odată ce este adoptat pachetul de guvernanțăeconomică. Reglementările actualizate trebuie să fie gestionate eficient de la bun început.În al treilea rând, în buget trebuie să fie prevăzut domeniul de aplicare pentru îmbunătățireacalității statisticilor UE. Statisticile economice slabe ar putea fi unul dintre motivele crizei.

Reinhard Bütikofer, raportor pentru aviz al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie. –(DE) Dle președinte, dle Lewandowski, dnă Balzani, în primul rând aș dori să îi mulțumescdnei Balzani în numele comisiei mele pentru munca foarte dificilă întreprinsă de dumneaeiși pentru cooperarea strânsă. Oferă un exemplu foarte bun.

Dle Lewandowski, ați spus că o abordare obișnuită nu este acceptabilă. Acest lucru este cusiguranță adevărat. Cu toate acestea, dacă analizăm domeniul priorității energetice dincadrul strategiei Europa 2020, Comisia are în mod evident o ușoară tendință de a continuaca și până acum, deoarece zona de prioritate nu a fost finanțată în totalitate. Se opereazăreduceri chiar și în domeniul important al politicii energetice și acest lucru nu are niciunsens. După cum spun americanii, trebuie să ne investim banii acolo unde este nevoie și nutrebuie să facem promisiuni pe care mai apoi nu le putem îndeplini.

În al doilea rând, noi, cei din Comisia pentru industrie, cercetare și energie, dorim să neasigurăm că dramatica creștere a costurilor pentru proiecte importante, precum reactorulde fuziune nucleară ITER și sistemul global de navigație GALILEO PAS nu înghit și maimult din bugetul pentru cercetare. Am făcut propuneri în privința acestui subiect și am fimulțumiți dacă s-ar bucura de un răspuns pozitiv. În cele din urmă, acest lucru se referă laîntreprinderile mici și mijlocii. Vrem să stabilim prioritățile pentru accesul acestora lafinanțare pentru cercetare și inovare și la instrumente financiare inovatoare.

Franziska Keller, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceriinterne . − Dle președinte, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne salută cucăldură creșterea în domeniul libertății, securității și justiției, dar consideră de asemeneacă, înainte de a elabora noi măsuri și programe, cele existente ar trebui să fie evaluate înmod corespunzător, iar aceste evaluări ar trebui să fie considerate drept bază pentruelaborarea programelor noi.

Constatăm că există posibilitatea de a utiliza sinergii și de a evita suprapunerile, de asimplifica lucrurile și de a ne asigura că există o valoare adăugată clară pentru orice ceeace facem la nivelul UE.

Comisia pentru libertăți civile este ferm convinsă că ar trebui să analizăm ceea ce se întâmplăde fapt în prezent în jurul nostru și că trebuie să ne îmbunătățim capacitățile de a facecheltuieli în domeniul protecției refugiaților, precum și în domeniul integrării romilor.Toate agențiile noastre trebuie să fie în măsură să îndeplinească sarcinile cu care le copleșim.

În sfârșit - și acest lucru ar putea fi de asemenea în interesul Comisiei - Comisia pentrulibertăți civile este ferm convinsă că o parte substanțială din bugetul SIS II ar trebui rezervatădeoarece nu există încă niciun rezultat clar. Ar trebui să luăm de asemenea în considerarerezervarea unor părți din cheltuielile cu personalul în cazul în care Programul UE de urmărirea finanțărilor în scopuri teroriste - care a fost discutat până acum doar de Comisie, dar nuși de Comisia pentru libertăți civile - nu obține rezultate.


Barbara Matera, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen.− (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, situația economică și financiară dificilă dinEuropa a scos în evidență punctele slabe ale statelor membre, care fac eforturi din greupentru a evita criza datoriilor suverane. Criza a dus la o scădere bruscă a investițiilor publiceîn domenii-cheie pentru promovarea creării de locuri de muncă și a creșterii economice.Strategia Europa 2020, care este esențială pentru bugetul 2012, propune o modalitate dea întrerupe acest cerc vicios.

Deși recunosc că Comisia a dat dovadă de simț al răspunderii prin alocările planificatepentru 2012, în calitatea mea de raportoare privind bugetul a Comisiei pentru drepturilefemeii și egalitatea de gen, regret creșterea minimă în cazul unor programe precumPROGRESS, prin care se pun în aplicare inițiative importante pentru tineri, pentru luptaîmpotriva sărăciei și pentru egalitatea de gen, și Daphne, care este responsabil pentrupoliticile de combatere a violenței împotriva femeilor.

Așadar, în încheiere, cred că este necesar ca bugetul pentru 2012 să fie în măsură să răspundăîntr-un mod mai concret la provocările cu care se confruntă Europa.

Giovanni La Via, în numele Grupului PPE. – (IT) Dle președinte, dle comisar, doamnelorși domnilor, sarcina cu care se confruntă cele trei instituții implicate în procedura bugetarănu este una simplă și implică identificarea unui nivel de resurse care să ia în considerareangajamentele asumate în anii precedenți și provocările cărora Uniunea se pregătește săle facă față. Scopul este de a încerca și de a găsi un echilibru între creșterea economică șicerințele de dezvoltare și conștientizarea nevoii de austeritate responsabilă.

Astăzi Parlamentul se pregătește să voteze acest document important, care reprezintămandatul, adică o anumită direcție care urmează să fie adoptată în cadrul negocierilor cuConsiliul. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) a dorit să adaugedocumentul prezentat de raportoare, dna Balzani - căreia în mod evident îi mulțumescpentru munca depusă - contribuind astfel la sublinierea necesității de a avea resurse suficientepentru finanțarea obiectivelor strategiei Europa 2020, care este punctul central al bugetului2012, precum și a rolului-cheie al bugetului comunitar ca metodă de realiniere a politicilorstatelor membre.

Prioritățile noastre cuprind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, sprijinulpentru cercetare, dezvoltare, creștere, inovare și muncă, precum și stimularea dezvoltăriiîntreprinderilor mici și mijlocii. Cred că investițiile în aceste sectoare reprezintă singurulmod prin care Europa poate fi scoasă din criză. Sunt un susținător al conceptului de valoareadăugată europeană și această valoare adăugată trebuie să fie realizată prin intermediulbugetului și al planificării financiare.

Cred că ar trebui să adaug un comentariu specific pe tema excedentului. Personal, sunt înfavoarea solicitării ca fondurile necheltuite să rămână în bugetul Uniunii Europene, darîncepând cu viitorul cadru financiar multianual (CFM), pentru că în prezent nu există niciuntemei juridic care să permită Uniunii să păstreze aceste fonduri. Același lucru se aplicăamenzilor și dobânzilor de întârziere.

Voi încheia spunând că anul acesta trebuie să evităm o repetare a ceea ce s-a întâmplat îndecembrie anul trecut și să încercăm în schimb să găsim un echilibru cu statele membreîncepând cu trialogul din iulie. În același timp, trebuie neapărat să obținem o finanțareadecvată pentru politicile strategice și prioritățile de acțiune ale Europei, care sunt


indispensabile pentru o relansare reală a Uniunii și pentru cei 500 de milioane de cetățenieuropeni.

Edit Herczog, în numele Grupului S&D. – (HU) Dle președinte, le urez bun venitdlui comisar și colegilor mei deputați. Practic, bugetul 2012 poate fi considerat fratele maimic al pachetului legislativ privind guvernanța economică, pentru că și acesta urmăreștesă stabilească condițiile pentru un buget echilibrat și creștere economică și să crească nivelulocupării forței de muncă și competitivitatea prin mijloace adecvate de politică economicăși bugetară. Avem nevoie de rezultate, avem nevoie de locuri de muncă, avem nevoie decreștere economică, avem nevoie de politici industriale - cu alte cuvinte, avem nevoie deo economie europeană puternică. În condițiile în care moneda euro este instabilă, nu neputem aștepta ca statele membre să înceapă să majoreze contribuția la bugetul UE în funcțiede PIB-ul acestora, în ciuda crizei și recesiunii, doar pentru că sperăm o creștere a PIB-ului.Cu toate acestea, trebuie creată o bază economică solidă pentru a permite Uniunii Europenepe care am avut-o în vedere să își servească într-adevăr cetățenii. Ne-am identificatobiectivele pentru a realiza acest lucru. Trebuie să punem în aplicare strategia Europa 2020.În loc să ne abatem de la cale, trebuie să deschidem calea către creștere economică pentruEuropa, o cale către revoluția industrială și tehnologică, care este domeniul principal deinovare. Bugetul 2012 ar trebui să contribuie de asemenea la realizarea strategiei noastreEuropa 2020. Vorbim acum despre al doilea an al acestui program pe 10 ani. Nu putemspune că acest lucru se va încheia doar mai târziu. Prin urmare, nu este suficient să sepropună constrângeri sau să se limiteze Uniunea Europeană pentru cetățenii europeni.Este imperios necesar ca proiectul de buget pentru 2012 și al șaptelea program-cadrupentru cercetare, care trebuie să fie pus în aplicare în 2013, să servească acestui scop.

Carl Haglund, în numele Grupului ALDE. – (SV) Dle președinte, în primul rând aș dori săîi mulțumesc raportoarei noastre extrem de competente pentru activitatea sa excelentă. Șieu sunt încântat că strategia Europa 2020 constituie baza acestei activități. Deciziile pecare trebuie să le luăm cu privire la viitor nu pot aștepta până când va intra în vigoare noulcadru financiar multianual; trebuie într-adevărat să începem acum această muncă orientatăspre viitor și, în acest sens, anii 2012 și 2013 vor fi cruciali. În același timp, probabil că artrebui să ne reamintim că elaborarea bugetului pe 2011 a fost un proces destul de dificil.Nu am putut fi de acord cu Consiliul European în privința unei abordări comune. Avândîn vedere acest lucru, din păcate trebuie să contestăm creșterea considerabilă pe care opropune Comisia în ceea ce privește bugetul pe 2012. În Grupul Alianței Liberalilor șiDemocraților pentru Europa credem că această creștere este prea mare. Prin urmare, amdepus de asemenea un amendament care caută să ancoreze bugetul mai bine în realitate,amendament pe care sper că alte grupuri vor fi în măsură să îl sprijine atunci când vomvota astăzi.

Alt lucru pe care am dori să îl subliniem este faptul că avem o cultură înrădăcinată destulde ciudată prin care în fiecare an alocăm sume prea mari anumitor domenii, în ciuda faptuluică știm că aceste fonduri vor fi trimise înapoi neutilizate la sfârșitul anului sau de fapt anulurmător. Nu putem face nimic în privința acestei supra-alocări pentru o serie de activitățidin cadrul Uniunii?

Credem că este absolut esențial să înțelegem realitățile economice din Europa. Din păcate,acest lucru înseamnă că bugetul pe anul viitor nu poate fi atât de mare pe cât crede Comisiacă ar trebui să fie. În același timp, cred în schimb că Consiliul trebuie să își dea seama cănu ne putem descurca nici cu așa-numita creștere zero, ci că avem nevoie de câteva resursenoi pentru prioritățile asupra cărora am căzut de acord. Trebuie găsită aici o cale de mijloc


mulțumitoare și, cel puțin în grupul nostru, credem că aceasta poate fi găsită doar dacătoată lumea își asumă responsabilitatea.

Lajos Bokros, în numele Grupului ECR . – Dle președinte, statul elen este din punct devedere tehnic în stare de faliment. Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să fie scutit dedatorii, ci când trebuie să se întâmple acest lucru. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Instituțiile europene nu reușesc nicicum să înțeleagă natura problemei. Nu este vorbadespre o criză a lichidităților, ci despre o criză profundă de solvabilitate, care reflectă lipsade competitivitate internațională a economiei elene. Copleșirea contribuabilului elen cumai multe datorii nu este doar o măsură inutilă, ci complet contraproductivă. Pentru caGrecia să iasă din criza fiscală, o parte a datoriei ar trebui iertată și absorbită de cătrecreditori, publici și privați deopotrivă.

Băncile franceze, germane și mai ales elene vor trebui să fie recapitalizate. După ce acumpărat o cantitate mare de titluri de stat ale guvernului elen și după ce a acceptat multedintre acestea drept garanție, BCE este acum prinsă într-o situație dificilă. Cu douăzeci deani în urmă, atunci când a început tranziția în fostele țări comuniste, una dintre cele maiimportante reforme structurale a fost înființarea unei bănci centrale independente cuinterzicerea legală strictă a monetizării datoriei publice. Practic, BCE a urmat practica țărilorcomuniste. Există în mod clar un conflict de interese în mandatul său, iar acum zona eurosuportă consecințele acestui lucru.

Tocmai în acest context ar trebui să analizăm bugetul pentru 2012. Este o iluzie să neașteptăm la creșterea contribuțiilor statelor membre pentru anul viitor, având în vederesarcina grea pe care contribuabilii sunt susceptibili să și-o asume oricum. Scrisoarea adresatăde președinții și prim-miniștrii celor cinci țări puternice și solvente nu trebuie uitată și datăla o parte. Experiența negocierilor dificile și eșecul frustrant al Parlamentului de la sfârșitulanului trecut ar trebui să fie de asemenea amintite ca un avertisment. Mandatul delegațieiPE pentru trialog ar trebui să fie mult mai modest și în același timp mai realist, dacăParlamentul dorește să rămână relevant date fiind provocările importante cu care se vaconfrunta UE în viitor.

Helga Trüpel, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dle președinte, dle Lewandowski,doamnelor și domnilor, în primul rând aș dori să îmi exprim acordul general cu ceea ce aspus dl Lewandowski cu privire la faptul că, în vremuri de criză, cel mai important lucrueste să se asigure un echilibru just între nevoia de a face economii, utilizarea eficientă afondurilor, măsurile de austeritate și, în același timp, disponibilitatea și capacitatea de ainvesti, astfel încât să nu provocăm o stagnare completă a economiei noastre. Eu sunt înfavoarea acestor orientări generale și cred că ar trebui să fie de asemenea folosite dreptreferință pentru bugetul nostru.

În prezent se pune întrebarea dacă cerința la care a făcut referire pe bună dreptatedl Lewandowski poate fi efectiv îndeplinită. Există o serie de domenii importante care artrebui criticate din perspectiva Grupului Verzilor/ Alianța Liberă Europeană. Dacăevidențiem un singur proiect special, reactorul de fuziune nucleară ITER, devine clar faptulcă acesta este unul dintre proiectele care beneficiază de cea mai mare creștere a finanțăriiîn bugetul următor, cu alte cuvinte, de 740 de milioane de euro. Este acesta mesajul potrivitcare trebuie transmis într-un moment în care este redusă finanțarea pentru alte proiectede cercetare, în special pentru energia regenerabilă? Vrem să luăm în serios afirmațiileComisiei și ale Uniunii Europene că acestea doresc cu adevărat să lupte împotrivaschimbărilor climatice și să facă progrese în direcția utilizării surselor regenerabile de


energie, dar apoi constatăm că finanțarea acestui proiect este considerată o prioritate devârf și credem că această decizie este greșită. Din acest motiv, nu am putut să susținemmandatul de negociere, deși considerăm că o mare parte din acesta este corectă.

Miguel Portas, în numele Grupului GUE/NGL. – (PT) Dle președinte, grupul meu este deacord cu mandatul de negociere cu guvernele, pentru care suntem aici astăzi să îl adoptăm,dar cu toate acestea aș dori să aduc în discuție o chestiune politică, care nu se află îndocumentul în cauză și care se referă la ceea ce se întâmplă în prezent în Grecia și în țaramea, Portugalia, și la recentele declarații făcute de către Jean Claude Juncker. Aceste douățări, și probabil și altele în viitor, pot fi supuse unui ciclu infernal de politici de salvare, princare salvarea lor servește la salvarea unui alt plan de salvare. Acest plan infernal de austeritateare efecte evidente asupra scăderii nivelului investițiilor publice și al creării de locuri demuncă.

Cred că este absolut esențial ca UE să fie în măsură să aibă o politică de finanțare dinfondurile structurale pentru aceste țări în 2012 și 2013. Acest lucru va presupune nu doarpunerea la dispoziție a unor resurse din aceste fonduri, ci și crearea unor condiții specificecare implică reducerea cofinanțării: cu alte cuvinte, reducerea contribuțiilor naționale lafondurile care creează locuri de muncă și care sunt destinate ca investiții productive. Aceastaeste o chestiune absolut esențială pentru următorii doi ani.

Marta Andreasen, în numele Grupului EFD . – Dle președinte, în timp ce dezbatemmodalitatea prin care poate fi salvată Grecia de la un faliment care ar putea cauza o furtunăeconomică și financiară în întreaga lume, acest Parlament solicită creșterea propriului săubuget pentru 2012 cu aproape 5 %.

Acest lucru pur și simplu nu poate fi prezentat contribuabililor din Europa și nu sporeștecredibilitatea instituțiilor UE. Bugetul UE nu ne-a scos din criză și nici nu va face acest lucru.

Există mai multe domenii ale bugetului în care știm cu toții că am putea reduce cheltuielile.Ar trebui oprite proiectele eșuate. Finanțarea proiectelor în cazul cărora au avut loc neregulisau finanțarea regiunilor în care drepturile cetățenilor nu sunt luate în considerare ar trebuisă fie pur și simplu oprite. Dacă există un simț al realității, acest Parlament va vota pentruo reducere a bugetului UE pentru 2012. În caz contrar, cetățenii deja încercați ai UE vor finevoiți să se bazeze pe șefii lor de stat pentru a-i apăra.

Lucas Hartong (NI). - (NL) Dle președinte, astăzi discutăm despre bugetul UE pentru2012. Firește, Partidul Olandez pentru Libertate (PVV) se opune cu vehemență majorăriipropuse de aproape 5 %. Se examinează tot felul de inițiative emblematice, iar rezultatuleste că se pompează și mai mulți bani în tot felul de agenții europene inutile care nu facdecât să irosească banii contribuabililor.

Cu toate acestea, detaliul cel mai important din proiectul de buget îl reprezintă cele1,3 miliarde de euro suplimentare care sunt necesare pentru proiectul ReactoruluiTermonuclear Experimental Internațional (ITER). Pentru acest proiect trebuie să luăm banide la alte rubrici din actualul buget multianual, ceea ce înseamnă că ne confruntăm aici cuo revizuire a bugetului respectiv. Prin urmare, fiecare stat membru are drept de veto fațăde bugetul 2012. Aceasta este o veste foarte bună, deoarece înseamnă că guvernul olandezîși poate exercita dreptul de a aproba bugetul doar dacă se respectă regula neaplicăriiniciunei majorări pe care o susține guvernul meu olandez. Fac apel la Țările de Jos și lastatele membre care împărtășesc aceeași viziune să continue și să își exercite pe deplin acestdrept.


Salvador Garriga Polledo (PPE). – (ES) Dle președinte, dl Lewandowski este de obiceiînțelept în ceea ce spune, de aceea Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)îl susține.

Anul acesta, mandatul pentru buget este și mai important decât în anii precedenți, avândîn vedere că în 2012 vom negocia următoarea perspectivă financiară.

De fapt, eșecul mandatului pentru trialogul din iunie 2010 a cauzat probleme foarte graveîn acordul din noiembrie. Prin urmare, sperăm că instituțiile au acum o capacitate maimare de consens decât au avut-o anul trecut.

În plus, dna Balzani a elaborat un mandat care este foarte rezonabil, deoarece include toatecondițiile care urmează să fie negociate în perspectiva financiară următoare. Dumneaeisubliniază importanța strategiei Europa 2020 și a cuantificării bugetului, precum și anecesității de a acorda atenție creditelor neangajate, securității și credibilității bugetului.Toate acestea vor fi incluse în bugetul 2012 și în perspectivele financiare viitoare. Prinurmare, este necesar ca acest mandat și trialog să aibă succes deoarece rezultatul acorduluibugetar pentru 2012 va determina în mare măsură succesul negocierilor interinstituționalepentru următoarea perspectivă financiară.

Sprijinim în special solicitarea Comisiei Europene pentru o creștere de 4,9 % a creditelorde plată. Cine nu vede lucrurile în acești termeni trebuie doar să analizeze modul în careeste pus în aplicare bugetul în acest an și problemele majore întâmpinate în identificareaunor plăți suficiente, chiar și pentru a pune în aplicare instrumentul de solidaritate, deexemplu, de care beneficiază unele regiuni defavorizate din Europa.

Estelle Grelier (S&D). – (FR) Dle președinte, aș dori să îi mulțumesc raportoarei noastreși să laud calitatea proiectului de text al acestui mandat pentru trialog, care subliniazănevoia urgentă de a mobiliza în cele din urmă bugetele anuale în beneficiul strategiei Europa2020, într-un mod care să fie în concordanță cu abordarea semestrului european.

Cu toate acestea, se așteaptă ca negocierile să fie dificile, deoarece principiul călăuzitor alComisiei este de a satisface, prin prezentarea unui buget restrâns, cerințele de austeritateimpuse de statele membre, ignorând în același timp nevoile cetățenilor. În acest sens, soartaprogramelor de ajutor alimentar aflate în așteptare destinate populațiilor celor mai săraceeste simptomatică.

La fel ca mulți dintre colegii mei deputați, dle comisar, am aflat din presă de intenția ComisieiEuropene de a reduce în mod drastic fondurile pentru programul destinat persoanelor celemai defavorizate (MDP). Astfel, acesta va fi redus de patru ori, de la 500 de milioane înacest an la doar 113 de milioane anul următor.

Uniunea cheltuiește în prezent 1 euro pe an pe cap de locuitor pentru a apăra principiulfundamental al dreptului acestor cetățeni la hrană, în temeiul solidarității europene.Reducerea acestui euro simbolic pe altarul intereselor naționale și al austerității bugetareilustrează eșecul moral și politic al Europei.

Se spune adesea că nivelul de dezvoltare al unei societăți umane poate fi măsurat prinmodul în care aceasta are grijă de membrii săi cei mai vulnerabili și mai defavorizați.Invocarea dificultăților tehnice și juridice drept scuză pentru desființarea acestui programde ajutor alimentar este dezastruoasă nu doar pentru persoanele în cauză, ci și pentrucredibilitatea și imaginea Europei. Comisia își bate joc de deputații din Parlamentul European


și de cetățenii pe care îi reprezintă propunând în aprilie sume de bani pe care le reduce depatru ori două luni mai târziu.

Dle comisar, sper că vă veți schimba opinia în privința acestei decizii și că veți da ascultareobiectivelor politice și intențiilor bugetare ale acestora care sunt exprimate în acest mandatpentru trialog.

James Elles (ECR). - Dle președinte, aș dori să o felicit pe raportoare. Are de întreprins omuncă dificilă în condițiile în care sunt stabilite ambițiile în strategia 2020 și puțini suntcei care nu sunt de acord cu necesitatea de a finanța o serie de proiecte diferite. Adevărataproblemă constă în identificarea unei metode de finanțare a acestor ambiții în circumstanțeleși mai dificile din prezent- după cum observăm în cadrul Consiliului European și în discuțiilecu privire la moneda euro și după cum a menționat colegul meu, dl Bokros.

Grupul nostru consideră că trebuie să ne concentrăm mai mult atenția asupra problemeivalorii pentru bani și asupra acelor domenii ale bugetului în care chiar putem face reduceri.Comisia a început să specifice acest lucru, cu cheltuieli zero în administrație, dar probabilexistă și alte rubrici ale bugetului asupra cărora nu ne-am concentrat cu adevărat în cadrulprocedurii bugetare.

Întrucât vine toamna, avem nevoie de o revizuire serioasă și am notat aproximativ 60 deîntrebări pentru Comisie cu privire la această chestiune, cu scopul de a identifica cazurileîn care ne confruntăm o punere în aplicare defectuoasă. În caz contrar, precum cinicul dindefiniția frumoasă a lui Oscar Wilde, vom ajunge în situația în care vom ști „prețul tuturorlucrurilor și valoarea niciunuia dintre ele”.

Angelika Werthmann (NI). – (DE) Dle președinte, în proiectul de buget pentru anul2012, obiectivele strategiei Europa 2020 sunt pentru prima dată atent puse în legătură cuprocesul bugetar. Prin urmare, salutăm munca pe care a depus-o dna Balzani.

În Europa, șomajul în rândul tinerilor este în medie de aproximativ 20 %, iar în Spania aajuns chiar la nivelul de 40 %. Acestea sunt cifre alarmante. Ne fac să înțelegem ușor de ceies tinerii în stradă, de exemplu în piața Puerta del Sol, și de ce vorbim din ce în ce mai multdespre o generație pierdută. Trebuie să facem mult mai multe pentru tineri.

În ceea ce privește strategia Europa 2020, potrivit Comisiei, aproximativ 43,5 % dinfinanțarea privind angajamentele va contribui la realizarea obiectivelor pentru 2020. Prinurmare, fac apel la Comisie să întrevadă mai multe posibilități în timpul procesului bugetaral acestui an pentru a redistribui fonduri cu scopul de a îndeplini obiective pe termen lung.

Derek Vaughan (S&D). - Dle președinte, cred că știm cu toții că bugetul și trialogul dinacest an vor fi dificile. Prin urmare, ca Parlament, trebuie să fie clar care sunt prioritățilenoastre și să fim pregătiți să luptăm pentru acestea. Cu alte cuvinte, ar trebui să fim pregătițisă avem în vedere realocarea resurselor pentru prioritățile noastre.

În opinia mea, prioritățile noastre trebuie să fie politicile care promovează ocuparea forțeide muncă și creșterea economică în întreaga UE, în special într-un moment în care statelemembre își reduc cheltuielile.

De exemplu, politica de coeziune și fondurile structurale sunt esențiale pentru stimulareacreșterii în regiunile noastre. Prin urmare, au nevoie de o finanțare adecvată, iar eu susținmajorarea fondurilor structurale. Cercetarea și dezvoltarea în universitățile și instituțiilenoastre academice sunt de asemenea importante. Inovarea este vitală și putem transpunecercetarea și dezvoltarea în proiecte, întreprinderi și locuri de muncă. Investițiile în


infrastructură sunt de asemenea importante. Investițiile în transport, extinderea rețelelornoastre energetice și a internetului în bandă largă, în special în regiunile noastre, toate vorstimula locurile de muncă și creșterea economică.

În cele din urmă, odată cu Tratatul de la Lisabona Uniunea Europeană a dobânditresponsabilități noi, iar noi trebuie să fim pregătiți să investim bani în aceste noiresponsabilități. Aș solicita Comisiei să analizeze și acest lucru în viitor.

Anne E. Jensen (ALDE). – (DA) Dle președinte, putem observa deja că plățile sunt celecare au devenit o problemă de această dată și că în cadrul Consiliului există mai multe statecare nu doresc să plătească. În mod cert trebuie să găsim o soluție la această problemă. Cutoate acestea, depinde foarte mult de capacitatea statelor membre de a utiliza creditelefondurilor structurale. Cred că este extrem de important ca noi să ne asigurăm că nu dămgreș în încercările noastre de a oferi mai multă importanță domeniului energiei în bugetulpentru 2012. Trebuie să ne asigurăm că alocăm fonduri planului SET pentru energiaregenerabilă. Proiectele sunt pregătite și trebuie să ne asigurăm că vom demara acest plan.Trebuie să îl susținem. În al doilea rând, există probleme legate de proiectul pentru energiade fuziune ITER, cu privire la care Comisia pune o mare presiune asupra noastră. Cu toateacestea, presiunea ar trebui să fie pusă de fapt asupra Consiliului, deoarece în prezent acoloeste problema. Parlamentul sprijină proiectul, dar Comisia știe foarte bine că noi nu sprijinimfurnizarea de fonduri prin reducerea creditelor destinate altor proiecte de cercetare.

Seán Kelly (PPE). - Dle președinte, în general vorbind, banii cheltuiți la nivel europeanar trebui să adauge valoare și acest lucru ar trebui să fie clar pentru cetățeni. Din păcate, săadaugi valoare și să demonstrezi acest lucru sunt două lucruri diferite. Trebuie să analizămacest lucru îndeaproape, probabil gestionând bugetul astfel încât să dovedim cetățenilorși statelor membre că ceea ce facem noi aici este să adăugăm valoare.

În al doilea rând, strategia 2020 este crucială pentru viitorul Uniunii Europene. În 2020vom fi judecați nu prin prisma volumului bugetului nostru, ci dacă am îndeplinit sau nustrategia 2020. Dacă vom face acest lucru, Europa se va afla într-o poziție mai bună: se vabucura de o creștere mai mare, de mai multe locuri de muncă, de mai multă energie dinsurse regenerabile, de mai mulți bani cheltuiți pe inovare și de mai mulți antreprenori. Credcă acesta trebuie să fie obiectivul nostru.

În cele din urmă, avem nevoie de asemenea de resursele noastre proprii, și cu cât le obținemmai curând, cu atât vom avea nevoie de mai puțin timp pentru a dezbate bugetele în fiecarean.

Eider Gardiazábal Rubial (S&D). - (ES) Dle președinte, aș dori să încep prin a o felicitape raportoare, dna Balzani, pentru raportul pe care ni l-a prezentat.

Într-adevăr, bugetul este instrumentul de bază, fundamental, care susține toate politicileUE - politica agricolă comună, politica de coeziune, politica de cercetare și politică externă.Acestea ar fi lipsite de sens fără un buget care să le susțină.

Dle comisar, acesta este motivul pentru care astăzi, mai mult decât oricând, într-un momentde criză, avem nevoie de un buget puternic care să răspundă nevoilor cu care ne confruntămîn prezent. Prin urmare, vă rugăm să alocați resurse pentru programe fundamentale, precumprogramele pentru ocuparea forței de muncă și programele de formare profesionalădestinate tineretului sau programul care a fost desființat de către Curtea de Justiție,programul pentru persoanele cele mai defavorizate.


Am dori să solicităm de asemenea Consiliului să înceteze să gândească precum un contabil,să adopte poziția de politician și să nu facă calculele încercând să reducă din plăți, pentrucă am putea ajunge în fața Curții de Justiție având în vedere că, după cum ne-ați amintitdle comisar Lewandowski, plățile sunt obligații legale care decurg din angajamentepreexistente. În caz contrar, pur și simplu nu vom fi capabili să le îndeplinim.

João Ferreira (GUE/NGL). – (PT) Dle președinte, urmează să fie luate unele decizii crucialeîn limitele extrem de strânse ale bugetului Uniunii, pe care factorii de decizie ai UE nu pardispuși să îl schimbe, blocând astfel orice perspectivă de convergență și de coeziune.

Este inacceptabil faptul că, în fața crizei extrem de severe care afectează cele mai vulnerabileeconomii din UE, acestea continuă să facă cereri de cofinanțare care nu pot fi acoperitepentru utilizarea fondurilor Uniunii Europene, în special fondurile structurale. Comisiaînsăși recunoaște utilizarea redusă a fondurilor UE de către aceste țări, dar insistă să facădin cofinanțare o cerință, astfel încât așa-numitele măsuri de austeritate care le sunt impusesă nu le permită să garanteze investiții publice, în primul rând pentru că sunt reduse laniveluri de penurie. Prin urmare, am pledat pentru eliminarea sau reducerea substanțialăa contribuțiilor naționale, până la un maximum de 10 %, astfel încât țările care se confruntăcu dificultăți majore să poată folosi din plin fondurile Uniunii Europene și astfel încât baniisă poată fi utilizați în mod eficient de către cei care au cel mai mult nevoie, în loc să fiereturnați la bugetul celor care au nevoie cel mai puțin de aceștia.

Trebuie să oprim dinamica divergenței continue și de neoprit în care s-a împotmolit UE.Politica bugetară joacă un rol important în această privință.

Andreas Mölzer (NI). – (DE) Dle președinte, după cum știm cu toții, Uniunea Europeanăeste nevoită să își strângă cureaua. Acest lucru se întâmplă nu deoarece creșterea volumuluibugetului ar fi o palmă peste obrazul cetățenilor noștri având în vedere programele naționalede austeritate, ci deoarece plățile pentru anul următor trebuie să se facă în cadrulmecanismului european permanent de stabilizare financiară. Trebuie găsită această sumăîn bugetele naționale deja restrânse.

Atunci când un grup vrea să se sustragă constrângerilor bugetare preluând în anul următorexcedentul bugetar anual, care în mod normal este rambursat statelor membre, este clarcă aceasta este o încercare de a arunca praf în ochii cetățenilor. Acest lucru ar duce la ocreștere a bugetului chiar mai mare decât cea propusă de Comisie.

Da, cheltuielile sunt planificate pentru multe programe multianuale, iar finanțarea aferentănu poate fi redusă în prezent deoarece UE ar putea fi altfel acuzată de încălcarea contractelor.Cu toate acestea, în opinia mea, există o mulțime de domenii de aplicare în care se pot faceeconomii. Pe lângă reducerea numărului agențiilor UE, cel mai important lucru esteîmbunătățirea procedurilor de combatere a fraudei. Doar prin recuperarea sumelor de banicare au fost plătite în mod incorect, vom putea să ușurăm în mod semnificativ presiuneaasupra bugetului.

Edit Herczog (S&D). - (HU) Dle președinte, acest lucru îmi oferă ocazia de a explicacele două propuneri specifice pe care le am. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor șiDemocraților din Parlamentul European sprijină crearea ITER, dar nu acceptă transferul a100 de milioane de euro din fondurile alocate celui de-al șaptelea program-cadru pentrucercetare, deoarece al șaptelea program-cadru este necesar pentru realizarea obiectiveloreuropene. În schimb, am dori să utilizăm flexibilitatea de 5 % specificată la punctul 37 dinAcordul interinstituțional pentru a finanța Programul-cadru pentru competitivitate și


inovare, rețeaua transeuropeană de transport și rețeaua transeuropeană de energie. Aceastaeste o condiție necesară și esențială pentru ca bugetul Uniunii Europene să își îndeplineascăefectiv funcția de redresare economică. Vă mulțumesc și o felicit pe dna raportoare.

Janusz Lewandowski, membru al Comisiei . − Dle președinte, am un scurt comentariuîn anticiparea trialogului nostru și drept răspuns la două întrebări specifice, adresate dedl Capoulas Santos și de dna Grelier, care sprijină programul alimentar pentru „persoanelecele mai defavorizate”.

Aceștia sunt la curent cu ceea ce s-a întâmplat: o hotărâre a Curții de Justiție solicitând caprodusele alimentare care intră în program să provină doar din „stocuri” a dus la o reducerede la 500 de milioane de euro la 113 milioane de euro. Prin urmare, trebuie să găsim osoluție și probabil un nou temei juridic pentru acest program.

Al doilea scurt comentariu pe care îl fac este răspunsul pentru dl Bütikofer care susține cănu am făcut destule lucruri care să reflecte prioritățile energetice în bugetul următor.

Trebuie să se înțeleagă că anul acesta - ca urmare a întârzierii privind proiectele de investiții,în special proiectul Nabucco și alte proiecte cu Azerbaidjan, și de asemenea deoareceAzerbaidjan se relaxează după ce a câștigat concursul muzical Eurovision - întâmpinămmari întârzieri. Din păcate, acest lucru afectează și planificarea pentru perioada următoareîn ceea ce privește principalele interconexiuni energetice.

Pentru toți cei care ar dori să reducă bugetul, mesajul meu este că, printre obligațiile noastrelegale de a efectua plăți în 2012, suntem obligați să efectuăm plăți către Grecia și către altecâteva țări care se confruntă cu probleme. Acestea au nevoie de austeritate, dar au nevoieși de investiții, iar obligațiile noastre legale se referă la investiții - la fondurile structuralepentru aceste țări pentru anul viitor.

Francesca Balzani, raportoare. − (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, cred căaceastă dezbatere foarte interesantă, care urmează celei pe care am avut-o în cadrulcomisiilor speciale, arată că în cadrul acestui Parlament există un consens important înceea ce privește strategiile fundamentale.

Printre multe altele, punctul cel mai important este bugetul, care fără îndoială este singurulși cel mai important instrument pentru atingerea echilibrului delicat între consolidareaconturilor publice și necesitatea de a sprijini creșterea economică. Acesta este singurul scutreal pe care îl avem împotriva riscului ca această consolidare să slăbească economiaeuropeană în mod grav, chiar dacă reversibil. Prin urmare, bugetul este un instrumentfoarte important.

Parlamentul European nu solicită un buget în general ambițios, ci un instrument care săfie puternic în privința tuturor priorităților care în prezent sunt clare și ușor de observat.În strategia Europa 2020, prioritatea este în primul și în primul rând investiția în muncă.Am menționat din nou astăzi în Parlament cercetarea, dezvoltarea, coeziunea socială șienergia, toate prioritățile pentru care bugetul este cel mai important indicator al seriozitățiiintențiilor noastre. Seriozitatea intențiilor noastre implică puternica noastră credibilitateinstituțională.

Prin urmare, în prezent acest buget cu obiective specifice este unul dintre elementele foarteimportante, deoarece am atras încă o dată atenția asupra faptului că el devine ulterior oforță motrice pentru transformarea angajamentelor noastre în realitate, lucru care nu este


deloc lipsit de importanță. În consecință, bugetul devine un element important pentrurestabilirea stabilității Uniunii Europene și, de asemenea, pentru moneda noastră unică.

Prin urmare, sper că în cadrul acestui trialog acest puternic simț al responsabilității pe careîl împărtășim cu toții, și nu ar fi putut fi altfel, va deschide calea pentru negocieri calme,responsabile și constructive pentru viitorul Uniunii noastre.

Președinte. - Dezbaterea a fost închisă.

Votul va avea loc astăzi, la ora 12.00.

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris . – Trialogul bugetar a devenit un moment extrem deimportant in cadrul procedurii bugetare si este o ocazie ce nu trebuie pierduta. Raportulpe care îl vom vota astăzi trebuie sa permită echipei de negocieri ale Parlamentului sa aibăun mandat clar si puternic. Statele membre duc astăzi politici dificile de austeritate ce auo influenta negativa asupra relansări economice. In acest context dificil, bugetul UE trebuiesa aibă un rol fundamental pentru a ajuta economia europeana si mai ales bugetul UEtrebuie conectat si cu obiectivele Agendei 2020. Nu putem avea o astfel de strategie fărăa ii pune fondurile necesare la dispoziție. Pe de altă parte bugetul 2012 este într-un fel,fratele mai mic al pachetului de guvernanță europeană el trebuie să fie un picior economicpentru pachetul politic.

Kinga Göncz (S&D), în scris. – (HU) Salut intenția Comisiei Europene de a oferi maimulte resurse pentru consolidarea libertății, securității și legislației în proiectul de bugetpentru anul viitor. Cu toate acestea, mi se par insuficiente fondurile alocate pentrugestionarea consecințelor incidentelor neprevăzute, în special creditele alocate pentru aface față problemei imigrației, care a crescut în urma revoltelor din Africa de Nord, și pentruinițiativele de parteneriat. Uniunea Europeană trebuie să răspundă în mod eficientschimbărilor din Africa de Nord și trebuie să fie mai bine pregătită pentru gestionareaevenimentelor neprevăzute. Criza poate face presiuni asupra bugetului comun mai multdecât era planificat. Majorarea resurselor alocate pentru protecția frontierelor externe esteo măsură pozitivă a Comisiei, dar în același timp ar trebui majorate Fondul european pentrurefugiați și activele financiare care deservesc integrarea. Punerea în aplicare integrală aCartei drepturilor fundamentale și consolidarea dimensiunii drepturilor omului în UE suntîn interesul fiecărui cetățean al Uniunii. Intensificarea discriminării și răspândirea continuăa intoleranței sunt preocupările noastre comune în întreaga Europă. Acesta este motivulpentru care mi se pare la fel de importantă extinderea programelor care promoveazărespectarea drepturilor fundamentale și consolidarea cetățeniei UE.

5. Al cincilea raport privind coeziunea și strategia pentru politica de coeziune după2013 - Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada2007-2013 - Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii decoeziune - Obiectivul 3: viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționaleși interregionale - O eficacitate sporită a FEDER și a celorlalte fonduri structurale(dezbatere)

Președinte. − Următorul punct pe ordinea de zi îl reprezintă dezbaterea comună privindurmătoarele rapoarte:


– raportul (A7-0222/2011) elaborat de Markus Pieper, în numele Comisiei pentru dezvoltareregională, referitor la cel de-al cincilea Raport privind coeziunea al Comisiei și strategiapentru politica de coeziune după 2013 (2011/2035(INI));-

– raportul (A70111/2011) elaborat de Miroslav Mikolášik, în numele Comisiei pentrudezvoltare regională, referitor la raportul pentru anul 2010 privind punerea în aplicare aprogramelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 (2010/2139(INI));-

– raportul (A7-0218/2011) elaborat de Oldřich Vlasák, în numele Comisiei pentrudezvoltare regională, referitor la Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrulpoliticii de coeziune (2010/2158(INI));

– raportul (A7-0110/2011) elaborat de Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, în numele Comisieipentru dezvoltare regională, referitor la Obiectivul 3: o provocare pentru cooperareateritorială - viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale(2010/2155(INI));

– raportul (A7-0141/2011) elaborat de Georgios Stavrakakis, în numele Comisiei pentrudezvoltare regională, referitor la situația actuală și sinergiile viitoare pentru o eficacitatesporită a FEDER și a celorlalte fonduri structurale (2010/2160(INI)).

Markus Pieper, raportor. – (DE) Dle președinte, aș dori să încep prin a spune că aș dorifoarte mult să mi se aloce două minute pentru comentariile finale. Doamnelor și domnilor,Uniunea Europeană este o Europă a solidarității și susținătorul regiunilor europene. Astăzi,Parlamentul European trimite un semnal puternic către regiunile noastre. Dorim să ajutămregiunile cele mai defavorizate pentru a stabili legături mai bune. Oferim sprijin regiunilorde frontieră, astfel încât Europa să se bucure de mai multă coeziune, și dorim să folosimpotențialul tuturor regiunilor pentru a face Europa mai competitivă.

Chiar dacă criza economică și financiară a eclipsat multe dintre aceste activități, politicastructurală europeană va continua să ofere un stimulent puternic pentru creșterea economicăși ocuparea forței de muncă. După anul 2013 vor trebui luate cu adevărat măsuri din cauzaprovocării schimbărilor demografice, a structurii în schimbare a economiei, a deficiențelordin sistemele noastre de transport, a începutului erei energiilor regenerabile și a creșteriidiscrepanțelor sociale.

Arta politicii structurale va permite regiunilor să inoveze în scopul de a răspunde la acesteprovocări și le va ajuta să se ajute singure. În același timp, Europa are nevoie de potențialulregional pentru a putea pune în aplicare strategia Europa 2020 și pentru a se asigura căaceasta se bucură de succes. Trebuie să ne asigurăm că avem finanțare corespunzătoarepentru toate aceste sarcini. Prin urmare, ne vom opune tuturor încercărilor de a eliminapolitica noastră structurală care se bucură de succes, indiferent dacă acestea suntrenaționalizare, fonduri noi pentru climă sau ocuparea forței de muncă sau orice alte măsuride centralizare pe care le poate planifica Bruxelles-ul. Dorim să consolidăm principiulguvernanței pe mai multe niveluri. Responsabilitatea regiunilor pentru punerea în aplicarea obiectivelor europene aduce o valoare adăugată în sine.

Am făcut o serie de propuneri în raport cu privire la modul în care Europa poate spori șimai mult această valoare adăugată. Solicităm mai multe resurse pentru îmbunătățireainfrastructurii în regiunile noastre de frontieră și pentru consolidarea rețelelortranseuropene. Dorim să investim mai mult în viitorul orașelor noastre și al zonelor noastrerurale și solicităm ca programele să fie mai bine coordonate. Este probabil ca o majoritatea Parlamentului să fie în favoarea unei categorii intermediare, cu rate ridicate de subvenție


pentru regiunile mai puțin dezavantajate. Mă declar mai degrabă împotriva acestui lucru,deoarece va face ca eliminarea treptată să devină stagnare, ceea ce Consiliul nu-și poatepermite.

De asemenea, înaintăm propuneri îmbunătățite pentru creșterea eficienței și transparenței.Este foarte important să ne asigurăm că alocarea fondurilor este condiționată mai strict.Legislația UE trebuie să fie pusă în aplicare înainte ca banii UE să fie puși la dispoziție. Acestlucru se aplică achizițiilor publice și reglementării prețurilor. De asemenea, dorim să seintroducă controale mult mai stricte în ceea ce privește alocarea de fonduri subvenționate.Dacă nu vom denunța în mod regulat statele membre în care au loc cele mai multe cazurilorde fraudă, ne vom pierde credibilitatea.

Solicităm un angajament mai solid din partea Comisiei cu privire la monitorizarea utilizăriifondurilor. Dle Lewandowski, vă rugăm să nu aveți prea multă încredere în statele membre.Asumați-vă responsabilitatea acreditării autorităților naționale de control, iar Parlamentulvă va oferi sprijinul său.

În cele din urmă, aș dori să atrag atenția Comisiei asupra câtorva aspecte care nu suntabordate în raport. Spre deosebire de proiectul de raport, nu mai solicităm reducereacofinanțării, dar, și acesta este aspectul pe care aș dori să îl subliniez, nici nu cerem omajorare. De asemenea, raportul nu mai include propunerea noastră de fuziune a Fonduluieuropean de ajustare la globalizare cu Fondul social european. Cu toate acestea, vă rog sărețineți că nu dorim nici un Fond european de ajustare la globalizare independent. Vă rogsă luați în considerare aceste două exemple, ca dovadă a faptului că Parlamentul este multmai mult în favoarea reformei decât o sugerează raportul. Avem nevoie de reforma politiciinoastre structurale pentru a ne asigura că UE rămâne puternică.

În concluzie, aș dori să spun că în general mi-a făcut plăcere să lucrez la acest raport. Cutoate acestea, m-au supărat numeroasele situații de naționalism egoist care, din păcate, sereflectă în acest raport. Sunt nerăbdător să văd cum va fi tratat acest lucru în momentulvotului. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Miroslav Mikolášik, raportor . − Dle președinte, în primul rând aș dori să le mulțumesctuturor deputaților implicați pentru interesantele contribuții, și în special raportoriloralternativi pentru cooperarea excelentă. S-au exprimat multe idei sugestive și relevante înamendamente, precum și în avize, astfel încât am acordat o atenție specială creării uneiabordări echilibrate, care să poată reține cât mai mult posibil din esența și varietatea acestora.

Elaborarea de rapoarte strategice reprezintă o nouă caracteristică a politicii de coeziune,introdusă în perioada actuală de programare 2007-2013. Odată cu raportul strategicpentru 2010, Parlamentul are prima ocazie de a analiza și evalua consecințele și rezultatelepunerii în aplicare a politicii de coeziune. De asemenea, aceasta este o oportunitate de aexprima opinia Parlamentului cu privire la prioritățile de cheltuieli ale statelor membre șide a evidenția domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv abordarea decătre Comisie a punerii în aplicare a politicii de coeziune și a exercițiului de elaborare derapoarte strategice în sine.

Raportul strategic pentru 2010 se axează în principal pe punerea în aplicare a programelorîn cursul actualei perioade de programare și pe exercițiul de raportare strategică. Totuși,acesta prevede de asemenea mai multe perspective valoroase referitoare la viitorul politiciide coeziune.


În primul rând, în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor, volumul financiarraportat al proiectelor selectate este de 93,4 miliarde de euro, reprezentând mai mult de27 % din resursele UE disponibile în perioada în cauză. Acest lucru poate fi consideratdestul de rezonabil, având în vedere nu doar contextul de deteriorare gravă a situațieisocioeconomice în perioada 2008-2009 din cauza crizei mondiale, ci și reforma politiciide coeziune pentru perioada 2007-2013.

Cu toate acestea, progresele variază semnificativ în funcție de țări și domenii, cu ratele deselecție totală de aproximativ 40 % în cazul a nouă state membre și sub 20 % în patru statemembre. În mod evident încă există disparități economice, sociale și de mediu izbitoareîntre regiunile europene. Pe de altă parte, a existat o rată medie constantă a selecțieiproiectelor pentru cele trei obiective de convergență, competitivitate regională și ocupareaforței de muncă și cooperare teritorială europeană - și același lucru se aplică în categoriiledestinate obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Cele mai ridicate rate de absorbție pentruprogramele de mediu în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană arată valoareaadăugată a cooperării transfrontaliere și interregionale - care prin urmare ar trebui să fieîncurajată în viitor. Pe de altă parte, sunt necesare eforturi suplimentare în anumite domenii,în special pentru a îmbunătăți punerea în aplicare, pentru a evita întârzierile excesive,pentru a asigura o disciplină financiară mai strictă și pentru a spori sinergiile cu alte politiciale UE.

În al doilea rând, în ceea ce privește raportarea strategică în sine, aceasta este un instrumentpentru a reflecta în mod strategic și pentru a discuta dimensiunea tematică a politicii decoeziune, pe baza unor dovezi concrete furnizate de statele membre. Raportarea strategicăeste de asemenea o evaluare a procesului aflat în curs de desfășurare. Aceasta se efectueazăîn cursul perioadei de programare în scopul de a oferi o imagine de ansamblu a progreselorstatelor membre în ceea ce privește atingerea obiectivelor UE și o bază utilă în funcție decare se îmbunătățească rezultatele. Raportul evidențiază astfel multe bune practici carepot contribui la îmbunătățirea calității exercițiului de raportare, sporind implicarea părțilorinteresate din statele membre și îmbunătățind în cele din urmă eficiența punerii în aplicare.

Voi încheia menționând doar una dintre multele bune practici, și anume utilizareaindicatorilor de bază de către toate statele membre.

Oldřich Vlasák, raportor. – (CS)Dle președinte, aș dori să vă împărtășesc mai multe aspecteale raportului pentru care sunt raportor, cu alte cuvinte raportul referitor la dimensiuneaurbană a viitoarei politici de coeziune.

Raportul se concentrează asupra orașelor și a rolului acestora în cadrul politicii de coeziune.Cu toate acestea, aș dori să încep prin a sublinia că acest lucru nu înseamnă că ar trebui săuităm de zonele rurale atunci când distribuim fondurile europene. Dimpotrivă, dezvoltareasincronizată, atât a orașelor mari, cât și a comunităților rurale mici trebuie să meargă mânăîn mână. De altfel, am subliniat aceste teme în proiectele mele de amendamente la raportuldlui Siekierski referitor la viitorul politicii agricole comune.

Aș dori să abordez mai multe aspecte în introducerea mea. În primul rând, trebuie să fimconștienți de faptul că orașele sunt o platformă importantă pentru punerea în aplicare astrategiei Europa 2020, din motive care includ importanța lor incontestabilă în dezvoltareaeconomică a regiunilor europene. Prin urmare, este esențial ca orașelor să le fie acordat unmandat puternic în punerea în aplicare a obiectivelor acestei strategii europene comune.


În al doilea rând, aș dori să subliniez că în multe orașe trebuie să construim infrastructurăde bază. În opinia mea, o soluție bună nu ar fi doar simpla renovare, ci și modernizarea șiinvestițiile tehnologice în infrastructură, prin intermediul tehnologiilor informaționale.Atunci am putea fi siguri că într-adevăr va avea loc creștere economică accelerată șiîmbunătățirea calității vieții în orașe. Ar trebui să acordăm prioritate doar unor astfel deinvestiții privind creșterea, din motive care includ principiul concentrării.

În al treilea rând, aș dori să menționez tema parteneriatului. Parteneriatul este de multe oriun concept gol. Prin urmare, aș prefera să oferim orașelor un sprijin real și, în consecință,invit Comisia să impună statelor membre obligația de a implica reprezentanții politici dinprincipalele orașe și federațiile de organisme locale și regionale în toate fazele procesuluidecizional din cadrul politicii de coeziune. Reprezentanții locali trebuie să aibă posibilitateade a participa la negocierea acordurilor naționale de planificare pentru dezvoltare strategică.

În al patrulea rând, și acesta este ultimul aspect principal din proiectul de raport pe care așdori să îl menționez astăzi, avem instrumentele de inginerie financiară. S-au spus deja multelucruri pe tema inițiativei JESSICA. Cu toate acestea, în realitate nu se întâmplă prea multelucruri. Prin urmare, aș dori să invităm Comisia să evalueze situația cu aceste instrumenteși să modifice normele acestora pentru a le face competitive în comparație cu alteinstrumente de pe piața financiară. În același timp, cred că ar trebui să solicităm statelormembre să pună în aplicare inițiativa JESSICA la nivel de orașe, și nu de regiuni sau state.Doar așa orașele vor beneficia din plin de JESSICA, permițându-i acestei inițiative să aibăun efect pe termen lung.

Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, raportoare. – (FR) Dle președinte, dle comisar,doamnelor și domnilor, este rară o dezbatere prioritară cu privire la politica de coeziune,iar cea de astăzi este extrem de importantă.

Politica regională s-a bucurat de multe succese pe parcursul îndelungatei sale existențe, iarîn 2009 a devenit principalul element de cheltuieli al Uniunii Europene, cu 350 de miliardede euro investite în regiunile noastre în perioada 2007-2013. Astăzi, Parlamentul Europeanva vota cu privire la viitorul acestei politici și va defini prioritățile acesteia ca activitatepregătitoare pentru viitoarele negocieri bugetare și de reglementare pentru următorul cadrufinanciar.

În ceea ce mă privește, am avut onoarea de a lucra la viitorul cooperării teritoriale europene- Obiectivul 3 al politicii de coeziune - și aș dori să mulțumesc raportorului alternativ șiComisiei Europene pentru colaborarea lor fructuoasă.

Ce este cooperarea teritorială? Care este scopul acesteia? Care sunt aspectele în joc? Cât devizibilă ar trebui să fie în cadrul politicii regionale? Acestea sunt întrebările la care trebuiesă răspundem.

În prezent, 196 de milioane de cetățeni europeni trăiesc în regiunile de frontieră. Acesteregiuni dezvăluie, prin diferențele cu care se confruntă, dificultățile țărilor noastre de a seadapta la provocările frontierelor deschise, la finalizarea pieței comune europene și laglobalizare.

UE are 27 de state membre împărțite în 271 de regiuni. În consecință, teritoriul europeaneste divizat și împărțit de un mare număr de granițe administrative care definesc diferitesisteme politice și juridice. Pentru a parafraza un sociolog francez, o frontieră este un obiectpolitic care creează distanță acolo unde există apropiere. În schimb, Uniunea Europeanădorește să creeze apropiere acolo unde istoria a creat distanță, neînțelegeri și uneori ură.


De fapt, preambulul Tratatului de la Roma din 1957 reprezintă elementul comun aleșirolului nostru de reprezentanți europeni aleși. Scopul Uniunii Europene este „o uniune dince în ce mai strânsă între națiuni”. Fără să elimine granițele sau să pună sub semnul întrebăriilegitimitatea acestora, Obiectivul 3, cu 8,5 miliarde de euro, urmărește să reducă impactulnegativ al frontierelor în viața de zi cu zi a cetățenilor noștri, în scopul de a transformaaceste frontiere despărțitoare în frontiere de legătură.

Datorită acestui lucru, cooperarea teritorială europeană reprezintă întruchiparea integrăriieuropene și o sursă extraordinară de competitivitate.

Ce viitor dorim să îi rezervăm?

Acest raport conține propuneri concrete și pragmatice, care rezultă din cererile de la fațalocului, de la numeroasele părți interesate întâlnite și de la așteptările cetățenilor.

În primul rând, o referire explicită la valoarea adăugată a cooperării teritoriale europeneși la potențialului său de creștere a competitivității. O propunere de majorare a fondurilorla 7 % din bugetul următor pentru politica de coeziune. Menținerea structurii generale șirolul-cheie al dimensiunii transfrontaliere, în scopul de a satisface nevoile locale alecomunităților de frontieră. Alocarea de fonduri pentru fiecare program de cooperare,efectuată folosind criterii armonizate, astfel încât să împiedice unele state membre să îșicalculeze câștiguri financiare. O programare mai strategică a fondurilor, în legătură cu ostrategie Europa 2020 teritorializată.

Stimulente, astfel încât programele operaționale regionale să joacă un rol în proiectetransfrontaliere sau transnaționale importante, precum rețelele transeuropene de transport.O mai bună coordonare între dimensiunea transnațională și strategiile macroregionale,simplificarea punerii în aplicare prin adoptarea unui regulament separat. O mai bunăutilizare a grupurilor europene pentru cooperare teritorială, care sunt singurul instrumentpur comunitar pentru guvernanța pe mai multe niveluri. În cele din urmă, îmbunătățireavizibilității și a clarității cooperării teritoriale între autoritățile local și în rândul cetățenilor.

În încheiere, aș spune că această cooperare teritorială este una dintre politicile pur europenecu valoare adăugată ridicată. Este modalitatea cea mai simplă, mai rapidă și ieftină de arealiza o integrare europeană practică și intensivă.

Dle comisar, doamnelor și domnilor, astăzi avem datoria de a consolida obiectivul cel maieuropean al politicii de coeziune.

Georgios Stavrakakis, raportor . − (EL) Dle președinte, dle comisar, principala ipotezăexpusă în raport este faptul că intensificarea sinergiilor dintre Fondul european de dezvoltareregională și alte fonduri ale politicii de coeziune va ajuta foarte mult la creșterea atât aeficienței, cât și a valorii adăugate a politicii de coeziune. În același timp, este nevoie de osinergie mai mare pentru acțiuni de dezvoltare ale Fondului european agricol pentrudezvoltare rurală și ale Fondului european pentru pescuit. În practică, o sinergie mai mareînseamnă că acțiunile finanțate de diferitele fonduri ale politicii de coeziune sunt pregătite,proiectate și puse în aplicare în cadrul unui plan comun integrat, astfel încât fiecare acțiuneutilizează și completează rezultatele pozitive ale altor acțiuni.

Experiența dobândită din punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune ilustreazăclar faptul că succesul celor mai multe acțiuni de dezvoltare regională depinde practic depunerea în aplicare a unor inițiative complementare. De exemplu, îmbunătățireainfrastructurii nu conduce automat la o creștere mai mare dacă nu este combinată cu


investiții în educație, întreprinderi și inovare. Credem, prin urmare, că o coordonare eficientăva aduce beneficii reale din punctul de vedere al eficienței și al îmbunătățirii bunei gestiunibugetare.

Principala solicitare formulată în raport în scopul de a atinge acest obiectiv este de a adoptanorme comune privind gestionarea și punerea în aplicare în cadrul general al politicii decoeziune, alături de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și de Fondul europeanpentru pescuit. În afară de beneficiile obținute din economisirea resurselor și utilizareacomplementarității, acest lucru ar simplifica atât utilizarea fondurilor de către beneficiari,cât și gestionarea fondurilor de către autoritățile naționale. În cele din urmă, simplificarearealizată prin armonizarea normelor la toate nivelurile de programare va facilita participareaagențiilor mici în cadrul programelor politicii de coeziune și va îmbunătăți absorbția defonduri.

În raport salutăm de asemenea inițiativa Comisiei Europene de a adopta un cadru strategicunic care să acopere mai multe fonduri. Cu toate acestea, ceea ce solicităm noi, cei dinComisia pentru dezvoltare regională, este ca acest cadru unic și coordonarea să nu selimiteze doar la etapa de planificare a politicii, ci să fie extinse pentru a acoperi toate etapelede elaborare a politicilor: planificarea, punerea în aplicare și plata, auditul și evaluarea.

De asemenea, aș dori să îmi exprim satisfacția față de faptul că principalele mesaje aleraportului meu au fost adoptate atât în propunerea de rezoluție foarte importantă aParlamentului European referitoare la viitoarea perspectivă financiară a Uniunii Europene,cât și în raportul referitor la viitorul politicii de coeziune.

Pentru a încheia, permiteți-mi să subliniez, după cum am atras atenția de la început, căprincipiul de bază al raportului meu este că o mai mare sinergie între fonduri va îmbunătățiși mai mult eficacitatea politicii de coeziune. Aceasta fiind situația, aș dori să îmi exprimîngrijorarea în special față tendința recent apărută de a împărți politica de coeziune întrediferite linii bugetare. În mod clar suntem împotriva oricărei propuneri de acest fel, deoareceaceasta subminează în mod direct bazele politicii de coeziune în sine, în special parteneriatulși abordarea integrată a dezvoltării regionale.

Johannes Hahn, membru al Comisiei. − (DE) Dle președinte, stimați deputați, vizitatori aiParlamentului European, politica de coeziune este un pilon central al proiectului de integrareeuropeană și, în termeni generali, este una dintre cele mai de succes politici ale ultimelordecenii. În această perioadă am reușit cu adevărat să reducem diferențele de prosperitateîntre regiunile Europei. Modificările aduse clasificării în următoarea perioadă vor confirmaacest lucru.

Trebuie să subliniez încă o dată faptul că, în același timp, politica regională a devenit politicade investiții centrală și durabilă pentru toate regiunile europene. Dacă dorim să ne asigurămcă Europa 2020 va fi un succes și dacă dorim să transformăm strategia care în prezentexistă doar pe hârtie în activități, inițiative și proiecte concrete, tocmai această formăavansată și modernă a politicii regionale trebuie să fie pusă în aplicare în toate regiunilenoastre, în scopul de a obține rezultatele necesare în orașele, comunitățile, întreprinderile,centrele de cercetare și școlile noastre.

Aș dori să mulțumesc Parlamentului European și în special raportorilor, dlui Pieper,dlui Mikolášik, dlui Vlasák, dnei Sanchez-Schmid și dlui Stavrakakis pentru rapoartele lorexcelente, care ne vor ajuta să facem progrese în activitățile noastre. Marea varietate dediscuții purtate nu doar în comisie, ci și cu alte numeroase ocazii a arătat acest lucru. Lucrez


pornind de la ipoteza că multe dintre aceste contribuții importante și extrem de constructivevor fi incluse în planul viitoarei politici regionale. Parlamentul și Comisia merg în aceeașidirecție atunci când vine vorba de principalele aspecte ale viitoarei elaborări a politiciiregionale și aș dori să vă mulțumesc pentru acest lucru. Vreau să fie clar faptul că în cursuldiscuției despre regiunile de tranziție am pierdut de fapt din vedere faptul că avem atât demulte în comun în acest domeniu, inclusiv priorități comune și propuneri foarte importantede modificări referitoare la direcția pe care politica o va urma pe viitor, ceea ce o va face săse bucure de și mai mult succes, să fie mai durabilă, mai vizibilă, mai ușor de înțeles și maitangibilă pentru cetățenii Europei. Ne-am asumat angajamentul comun de a crea legăturiputernice între politica regională și strategia Europa 2020 și de a stabili în comun condițiilenecesare, astfel încât să putem ajuta la depășirea oricăror dificultăți întâmpinate în punereaîn aplicare a politicii. Ne-am asumat, de asemenea, angajamentul comun de a asigura faptulcă politica noastră se axează foarte mult pe rezultate. Acest lucru ne va permite în cele dinurmă să aflăm ce ar putea realiza această politică prin utilizarea precisă a resurselorfinanciare în fiecare regiune în parte până la sfârșitul perioadei și, prin urmare, cu ce arputea contribui la obiectivele centrale ale strategiei Europa 2020.

Dacă îmi permiteți, aș dori să fac câteva observații scurte cu privire la fiecare raport. Înprimul rând, aș dori să fac referire la raportul dlui Pieper. Aș dori să subliniez ceea ce a spusdespre a fi pregătiți pentru introducerea reformei și despre a fi de acord în multe domenii.Este important că am făcut angajamente în vederea inovării, dezvoltării durabile, eficiențeienergetice și exploatării potențialului tehnologiilor ecologice inteligente pentru economiaeuropeană și pentru protejarea locurilor de muncă într-un mediu global competitiv. S-adiscutat acest lucru în cadrul acestei reuniuni și aș dori să mulțumesc Parlamentului pentrusprijinul său considerabil și pentru propunerea de a crea în perioada următoare o așa-numităregiune de tranziție. Am avut discuții frecvente pe această temă. A fost abordată în modcorespunzător și nu este nevoie să intru în detalii despre asta acum. Cu toate acestea, așdori să subliniez încă o dată faptul că am urmărit întotdeauna să înaintăm o propunerepentru a ajuta acele zone ale regiunilor care nu au fost printre cele mai sărace, dar care erautotuși mult sub nivelul mediu și de a oferi sprijin pentru procesul de recuperare. Cu toateacestea, înțeleg preocupările și îndoielile pe care le-au exprimat unele persoane. Suntpregătit, și voi adopta chiar și o abordare proactivă în acest sens, să luăm în considerarespre sfârșitul perioadei următoare posibilitățile deja disponibile pentru o evaluarepreliminară, în scopul de a stabili măsura în care au fost realizate obiectivele în fiecareregiune, de a evalua dacă neîndeplinirea obiectivelor a fost cauzată de factori interni sauexterni și de a identifica concluziile pe care le putem formula pentru alocarea de fonduriîn perioada următoare. Acestea sunt etape rezonabile și necesare prin care ne vom asiguracă acest tip de politică europeană va fi acceptat în viitor de sfera politică, dar și de cetățeni.

Aș dori să îi mulțumesc dlui Mikolášik pentru angajamentul clar exprimat în raportul săude a obține rezultate și pentru trimiterile explicite la importanța și evoluția viitoare arapoartelor strategice, la impactul acestor rapoarte, precum și la modul în care acestea potfi folosite.

Dl Vlasák, care a militat mereu cu tărie în numele orașelor, și întreaga echipă merită deasemenea mulțumirile mele. Orașele noastre sunt un aspect central al obiectivelor noastreeuropene fundamentale, deși nu trebuie să ignorăm mediul rural. Nu voi înceta niciodatăsă spun că, dacă dorim să îmbunătățim eficiența energetică, trebuie să începem cu orașele.Dacă dorim să reducem emisiile de CO2, trebuie să începem cu orașele. Lupta împotrivasărăciei este o luptă pentru îmbunătățirea cartierelor decăzute întâlnite în toate marileorașe ale Europei. Prin urmare, există multe motive pentru care trebuie să începem cu


orașele și, după cum am spus, nu trebuie să uităm zonele rurale. Cu toate acestea, și acestlucru îl privește pe dl Stavrakakis, este necesară de asemenea o cooperare mai bună cucelelalte fonduri din acest domeniu și în special cu Fondul pentru dezvoltare rurală.Coordonarea cu Programul-cadru pentru cercetare, în special în ceea ce privește inovarea,va trebui să fie eficientă, clară și transparentă, întrucât criteriul-cheie de decizie în cazulcercetării este excelența, care nu este determinată în funcție de geografie. Acest lucru esteevident din faptul că mai mult de 30 % din finanțarea pentru cercetare merge în 10 regiunieuropene care au această concentrație. De aceea este importantă. În perioada actualăîncepem să investim bani din fondurile structurale în infrastructura de cercetare în întreagaEuropă, unde natura proiectelor justifică acest lucru, și ne vom spori cheltuielile în perioadaurmătoare. Treptat, acest lucru va face posibilă stabilirea unei baze mai largi de activitățide cercetare în întreaga Europă. În principiu, întreprinderile mici și mijlocii sunt de asemenearesponsabile pentru inovare, de exemplu, în dezvoltarea produselor și în administrație,servicii și marketing, acoperind mai multe niveluri diferite. Avem nevoie de această bazălargă deoarece întreprinderile mici și mijlocii din Europa sunt cele care creează în cele dinurmă locuri de muncă și le păstrează pe termen lung.

De asemenea, aș dori să-i mulțumesc dnei Sanchez-Schmid pentru contribuția sa. Amdiscutat deja de mai multe ori despre cooperarea teritorială. În toată varietatea șicomplexitatea sa, acesta este unul dintre cele mai europene domenii ale politicilor noastre.Acesta ne permite să eliminăm frontierele pe care cetățenii nici măcar nu ar trebui să leconsidere frontiere și să facem progrese reale în procesul de unificare și integrare europeană.De exemplu, noile abordări în domeniul strategiilor macroregionale demonstreazăpotențialul cooperării transfrontaliere.

Vă mulțumesc din nou pentru contribuțiile dvs. Aștept cu nerăbdare discuția. Pot să văasigur că multe dintre aceste gânduri și idei vor fi incluse în propunerea privind temeiuljuridic de care avem nevoie pentru următoarea perioadă de subvenționare, pe care o vomprezenta în luna septembrie a acestui an. De asemenea, vă mulțumesc foarte mult pentrusprijinul dvs. permanent acordat politicii regionale europene și dezvoltării acesteia.

Derek Vaughan, raportor pentru aviz al Comisiei pentru control bugetar . – Dle președinte,o politică de coeziune puternică și finanțată corespunzător este vitală dacă UE dorește săîși joace rolul în crearea de locuri de muncă și de creștere economică, în special atunci cândstatele membre își reduc cheltuielile.

Fondurile structurale contează în locuri precum Țara Galilor și, dacă ne dorim să contezeîn continuare, trebuie să ne asigurăm că politica de coeziune este finanțată în modcorespunzător, că este bine direcționată, că banii sunt cheltuiți în mod adecvat, iar sistemuleste simplificat. Ultimele două aspecte sunt, desigur, foarte importante pentru Comisiapentru control bugetar. Vrem să facem viața mai ușoară și mai simplă, nu doar pentrustatele membre, ci și pentru solicitanți. Trebuie să ne asigurăm că există un echilibru întrea garanta că banii sunt cheltuiți în mod corespunzător și a facilita accesul la fonduri, înspecial pentru organizațiile mici.

În final, aș dori să fac această remarcă. Atunci când se are în vedere orice acțiune către omai mare concentrare asupra zonelor urbane și orașelor, crearea unui potențial nou fondde infrastructură, precum și eventuala creare a unei rezerve de performanță, trebuie să neasigurăm că toate aceste lucruri nu pun în pericol sau nu prejudiciază regiunile mai săracedin UE.


PREZIDEAZĂ: ROBERTA ANGELILLIVicepreședintă-

Veronica Lope Fontagné, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forței de muncăși afaceri sociale . − (ES) Dnă președintă, înainte de toate, aș dori să vă atrag atenția asupracontribuției importante pe care politica de coeziune a adus-o la creșterea economică și laintegrarea cetățenilor și teritoriilor UE.

Din acest motiv, era esențial ca Parlamentul să aibă un cuvânt de spus referitor la politicacare va fi urmată din 2013 și ar fi nedrept să nu menționăm activitatea derulată de dl Pieperîn raportul său amplu.

În cadrul politicii de coeziune, Fondul social european a fost și va continua să fie uninstrument foarte important care asistă statele membre în adaptarea politicilor lor lastrategia Europa 2020 și în combaterea crizei financiare.

Fondul trebuie să își concentreze eforturile asupra creării de locuri de muncă și promovăriiînvățării de-a lungul vieții, sprijinind îndeosebi lucrătorii cu calificări reduse, persoaneleexcluse de pe piața muncii, alături de grupurile cele mai vulnerabile, victimele discriminăriiși, bineînțeles, IMM-urile.

De asemenea, ar trebui să aibă drept scop incluziunea socială și reducerea sărăciei.

Pentru a atinge aceste obiective, este fundamental ca Fondul social, ca parte integrantă afondurilor structurale, să beneficieze de resurse adecvate, iar sarcinile administrative șiprocedurale sa fie cât mai laxe și reduse la minimum.

Antigoni Papadopoulou, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru ocuparea forței de muncăși afaceri sociale . −Dnă președintă, recesiunea economică globală a schimbat radical peisajuleconomic european: a determinat creșterea șomajului, a redus creșterea economică și adeteriorat mediul de afaceri.

Politica de coeziune trebuie să fie un instrument eficient pentru a răspunde provocărilorsocioeconomice cauzate de criza financiară și pentru a reduce disparitățile dintre nivelurilede dezvoltare ale regiunilor europene.

Evaluarea gradului de punere în aplicare a programelor politicii de coeziune cofinanțateprin fonduri structurale în perioada 2007-2013 ar trebui să reflecte impactul proiectelorselectate în cadrul politicii de coeziune asupra redresării economice europene, îndeosebiîn ceea ce privește crearea de locuri de muncă, reducerea disparităților socioeconomice,creșterea gradului de incluziune socială și îmbunătățirea capitalului uman. -

Cu toate acestea, în contextul în care criza economică și financiară accentuează inegalitățilesociale, fondurile structurale alocate statelor membre sunt în scădere. Comisia ar trebui săstimuleze eficiența și vizibilitatea publică a Fondului social european și, în cooperare custatele membre, ar trebui să asigure sinergii puternice între fondurile structurale și politicileeuropene relevante, precum și să promoveze sinergii care să răspundă cerințelor înschimbare ale pieței muncii actuale.

Anna Rosbach, raportoare pentru aviz a Comisiei pentru transport și turism. – (DA) Dnăpreședintă, atunci când vorbim despre orașele viitorului, suntem conștienți că nevoia demobilitate va crește. Transportul va dobândi o importanță și mai mare în viața cetățenilor.Mulți se vor muta din ce în ce mai aproape de zonele rurale și vor face naveta la locul demuncă în apropierea orașelor. Cu toate acestea, pentru a evita poluarea, ambuteiajele și


călătoriile îndelungate, trebuie să găsim noi soluții, precum programele de tip „park andride” combinate cu abonamente lunare flexibile pentru mijloace de transport diferite,precum biciclete, motociclete, folosirea în codiviziune a automobilelor, metrouri, autobuzeelectrice, sisteme feroviare subterane etc. Fără opțiuni flexibile de transport, orașele vorpieri. Prin urmare, avem nevoie rapid de idei noi. Industria automobilelor însăși esteconștientă că avem nevoie rapid de idei noi, altfel companiile din afara Europei ne vordepăși. Se pregătesc pentru un viitor al automobilelor inteligente și al modurilor de transportcombinate. Noi, în calitate de politicieni, ar trebui să facem același lucru.

Toate bune și frumoase, dar nu înțeleg de ce fondurile UE nu pot fi folosite pentru astfelde inițiative, dat fiind că este în interesul regiunilor să devină atractive pentru cetățeni. Înacest context de criză, cred că ar trebui să încetăm, în sfârșit, să cerem mai mulți bani,asemenea unor adolescenți răsfățați.

Tadeusz Cymański, raportor pentru aviz al Comisiei pentru drepturile femei și egalitatea degen. – (PL)Dnă președintă, strategia Europa 2020 ar trebui să contribuie la generarea decreștere economică, astfel încât să contracareze excluziunea socială. Politica de coeziune,fiind unul dintre principalele instrumente ale strategiei Europa 2020, ar trebui, înurmătoarea perioadă, să își sporească contribuția la reducerea fenomenului sărăciei dințările noastre. Activitatea Fondului social european ar trebui să se concentreze îndeosebiasupra acelor persoane care au nevoie de sprijin pentru a-și găsi un loc de muncă și pentrua se integra în societate.

Acest lucru ar trebui sprijinit prin crearea unor facilități moderne de îngrijire și educațiepentru copii și prin formare de înaltă calitate pentru acele persoane care sunt în căutareaunui loc de muncă. Acestea sunt exemple specifice de măsuri care for facilita reconciliereavieții profesionale cu cea privată. Astfel de măsuri merită să fie sprijinite în primul rândprin fondurile structurale și astfel de măsuri sunt cele care vor duce la o reducere a sărăcieiîn rândul acelor persoane care prezintă un risc ridicat de expunere la sărăcie.

În următoarea perioadă de finanțare, este, de asemenea, important ca stabilirea și punereaîn aplicare a fondurilor structurale să se adreseze în special oamenilor, în scopul simplificăriiprocedurilor de folosire a fondurilor. Inspecțiile și auditurile numeroase se traduc prinfaptul că chestiunile formale legate de punerea în aplicare a programelor au devenitprincipala prioritate și reprezintă un impediment în folosirea efectivă și eficientă a ajutorului.

Jaromír Kohlíček, raportor pentru aviz al Comisiei pentru transport și turism. – (CS)Dnăpreședintă, programul INTERREG III pentru cooperarea interregională transfrontalierăeste un instrument complet de dezvoltare. Cred că flexibilitatea stipulată de articolul 21din Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională, cu alte cuvinteposibilitatea de a furniza fonduri pentru cheltuieli care nu respectă obiectivul programului,este un element important.

După părerea mea, punerea în aplicare a programului va fi înlesnită, pe de o pare destabilizarea normelor și, pe de altă parte, de această flexibilitate. Grupările europene decooperare teritorială (GECT) pot, în calitate de entități juridice, să joace un rol important.Cred că statutul acestora va fi finalizat în curând, ceea ce le va consolida poziția. Deasemenea, acest lucru ar putea duce la o sporire a implicării entităților private sau aorganizațiilor contributive și, prin urmare, la o folosire mai efectivă a resurselor. GrupulConfederal al Stângii Unite Europene - Stânga Verde Nordică sprijină acest program decooperare teritorială îmbunătățit.


Erminia Mazzoni, în numele Grupului PPE. – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor,intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a conferit o dimensiune teritorială politiciide coeziune. Acest fapt face ca promovarea unui mecanism de participare reală să fie șimai urgentă. Pentru ca o astfel de implicare să devină mai efectivă și mai eficientă, esteesențial să permitem o folosire mai adecvată a instrumentelor disponibile.

Raportul dlui Vlasák, căruia îi mulțumesc, referitor la Agenda urbană europeană și viitorulacesteia în cadrul politicii de coeziune prezintă o viziune echilibrată asupra dimensiuniiurbane a politicii de coeziune, care ia în considerare toate opiniile exprimate de grupuri întimpul dezbaterii din cadrul Comisiei pentru dezvoltare regională.

Aproximativ 73 % din populația Europei trăiește în zone urbane. Aceștia generează 80 %din produsul intern brut (PIB) și consumă până la 70 % din energia Europei. Prin urmare,evoluția lor este strâns legată de domenii precum ocuparea forței de muncă, incluziuneasocială, protecția mediului și, în general, de atingerea obiectivelor politicii de coeziune.Argumentul invocat de dl Vlasák cu privire la chestiunea fundamentală a relansării politiciiurbane ca platformă de dezvoltare a strategiei Europa 2020 este total acceptabil, deși esteimportant să nu uităm zonele rurale și periurbane.

Există două priorități asupra cărora aș dori să atrag atenția dlui comisar, iar acestea suntpromovarea și consolidarea sistemului de guvernanță pe mai multe niveluri și sinergiaîntre diferitele fonduri, cu alte cuvinte, o viziune și o abordare integrată a finanțării.

Referitor la prima prioritate, am arătat în prezentarea succintă pe care am făcut-o și îndezbaterea ulterioară că autoritățile locale și regionale și societatea civilă nu sunt implicateîndeajuns în conceperea, punerea în aplicare și dezvoltarea planificării regionale, adică înfolosirea instrumentelor de coeziune socială. Pe de altă parte, am arătat dificultățile careapar atunci când finanțarea este rigidă. Prin urmare, am cerut și cerem Comisiei să ia înconsiderare o flexibilizare a finanțării și, în special, o integrare mai mare între Fonduleuropean agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul de coeziune.

Constanze Angela Krehl, în numele Grupului S&D. – (DE) Dnă președintă, politica decoeziune este o politică europeană de succes de care beneficiază toată lumea, atât regiunilecare nu sunt atât de bine dezvoltate, cât și acelea care au deja o economie puternică. O seriede studii au arătat acest lucru. Cu toate acestea, cel mai important este ca, în primul rând,cetățenii europeni să se bucure de beneficiile acesteia. Acesta este motivul pentru care avemnevoie de politica de coeziune în viitor, în toate regiunile Uniunii Europene. Totuși, avemobligația să facem ca politicile noastre bune să fie și mai bune. Acesta este obiectivul pecare Parlamentul European dorește să-l atingă prin raportul dlui Pieper.

O politică modernă de coeziune se traduce prin abordarea noilor provocări, crearea uneiinfrastructuri actualizate, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea securității și aeficienței energetice, promovarea cercetării și a dezvoltării, sprijinirea întreprinderilor miciși mijlocii (IMM-uri) și crearea de locuri de muncă. Bineînțeles, trebuie să ne asigurăm căfinanțarea este folosită în mod eficient. Prin urmare, este clar că politica de coeziune trebuiesă fie mai transparentă și mai orientată spre rezultate și trebuie să presupună mai puținăbirocrație. De asemenea, trebuie îmbunătățită coordonarea între diferitele fonduri șiprograme, după cum dl Stavrakakis a spus mai devreme. Un punct foarte important esteacela că a venit momentul abordării unei noi etape îmbunătățite a principiuluiparteneriatului. Trebuie să implicăm pe toată lumea, inclusiv regiunile, zonele locale,ambele părți ale industriei și organizațiile neguvernamentale importante.


Noua categorie intermediară rămâne controversată. În opinia noastră, categoria intermediarăva ajuta regiunile care au nevoie de sprijin mai mult decât clasicele regiuni încadrate laObiectivul 2. Acestea nu vor fi finanțate în detrimentul altor regiuni. Din contră, rezultatulnu va fi o îmbinare de subvenții. În schimb, numeroasele proceduri de introducere șieliminare treptată vor fi standardizate și cred că este un lucru de care avem mare nevoie înUniunea Europeană. Oricine crede că introducem o categorie de subvenționare permanentăsubestimează Parlamentul European. În ultimii ani, am demonstrat adesea că suntemcapabili să propunem inițiative comunitare în momentul în care este nevoie de ele. Cutoate acestea, am depus eforturi împreună pentru a le elimina în momentul în care obiectivula fost atins. Suntem suficient de competenți pentru ca, la sfârșitul unei perioade desubvenționare, să apreciem dacă rezultatele au fost bune sau dacă programul ar trebuiregândit. Prin urmare, le solicit colegilor mei deputați să sprijine această categorieintermediară în momentul exprimării votului.

Ramona Nicole Mănescu, în numele Grupului ALDE . – În primul rând, doresc să îi felicitpe raportori pentru munca depusă și mă bucur că avem această dezbatere privind viitorulpoliticii de coeziune în prezența comisarului Johannes Hahn.

Avem nevoie de o politică regională comunitară puternică și bine finanțată și în viitor,destinată tuturor regiunilor europene, care să aducă creștere economică, inovare șicompetitivitate. Pentru viitoarea perioadă de programare, consider că o singură abordarestrategică, cu un set de norme comune de punere în aplicare pentru Fondul european dedezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune va genera o valoareadăugată.

Cooperarea teritorială va juca un rol vital și în îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategieiUE 2020 și, tocmai din acest motiv, consider că trebuie să fie mult mai deschisă potențialilorparteneri din sectorul privat, cărora trebuie să le dăm cu adevărat șansa de a deveni partenerideplini în proiectele de cooperare teritorială..

De asemenea, nu trebuie să uităm rolul esențial pe care îl au atât guvernele naționale, câtși Comisia Europeană în elaborarea și implementarea eficace a politicilor europene la nivelnațional, regional și local.

În ceea ce privește politica regională post 2013, susțin ideea înființării regiunilorintermediare pentru a permite în acest fel regiunilor cu un PIB între 75 % și 90 % din mediaUniunii să fie cu adevărat sprijinite, însă prin găsirea unor soluții adecvate.

Nu în ultimul rând, doresc să subliniez necesitatea ca dimensiunea regională să ocupe loculcare i se cuvine atât în cadrul bugetului Uniunii revizuit, cât și al viitorului cadru financiar.Aștept, așadar, din partea Comisiei propuneri corespunzătoare, care să reflecte în primulrând opiniile Comisiei REGI și ale Parlamentului European.

Philip Bradbourn, în numele Grupului ECR . – Dnă președintă, după părerea mea, înaintede ședința plenară de azi, aceste rapoarte nu au reușit să abordeze principalele problemelegate de sistemul actual de finanțare structurală.

La începutul crizei financiare și în contextul unei nevoi permanente de a reduce deficitelebugetare în întreaga Europă, Parlamentul trebuie să recunoască că bugetul pentru coeziunenu poate continua să crească fără a fi verificat. Nu este o stare de normalitate. În schimb,atenția noastră ar trebui să se concentreze asupra remedierii nivelurilor inacceptabile deerori produse în cheltuieli, evidențiate de Curtea de Conturi Europeană.


În același mod, entitățile macroregionale nu constituie răspunsul la creșterea eficiențeicheltuielilor regionale. Valoarea lor este pusă sub semnul întrebării și subminează statelemembre care, în opinia mea, ar trebui să rămână principalul instrument în gestionareacheltuielilor în materie de coeziune. Nu vor contribui la înfăptuirea viziunii noastre de aavea o politică de coeziune mai restrânsă și mai bine orientată, care ar ajuta cu adevăratregiunile europene cele mai defavorizate.

Aceste rapoarte merg într-o direcție total greșită și voi vota împotriva lor.

Elisabeth Schroedter, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președintă, dle Hahn,doamnelor și domnilor, mă văd obligată să-l contrazic pe antevorbitorul meu. Mesajulcentral transmis Comisiei de raportul dlui Pieper este că politica europeană de coeziuneconferă valoare adăugată Europei. Este un instrument care consolidează Europa. Acestlucru este clar pentru cetățenii tuturor regiunilor europene, în special pentru cei din regiuniledefavorizate și regiunile aflate în stare de criză. Structura descentralizată și participativă apoliticii de coeziune îi permite acesteia să aibă o contribuție decisivă la crearea unei Europecaracterizate prin folosirea eficientă a resurselor și reducerea emisiilor de carbon, inovatoareși socială. pre deosebire de părerea personală a raportorului, consider că instrumentelepoliticii de coeziune, împreună cu investiții inteligente pot, de asemenea, să contribuie lacombaterea schimbărilor climatice și a sărăciei.

Prin urmare, suntem dezamăgiți de faptul că, în ciuda tentativelor pe care raportorul le-afăcut și continuă să le facă, aceste două aspecte au fost omise din raport. Aș dori să transmitComisiei că o majoritate importantă a acestei Camere este în favoarea acestor două aspecte.Spre deosebire de raportor, și afirm acest lucru în calitate de cetățean german, sunt depărere că propunerea Comisiei de a crea o categorie intermediară va duce la o structurăechilibrată și transparentă pentru viitoarea politică de coeziune în contextul problemelorgrave ale anumitor regiuni.

Este ridicol să credem că se pot face economii în acest domeniu. De asemenea, pentruGermania este important ca Uniunea Europeană să continue să se dezvolte în mod armonios,dat fiind că acest fapt aduce beneficii Germaniei. De aceea, noi, cei din GrupulVerzilor/Alianța Liberă Europeană votăm în favoarea unei categorii intermediare.

[Vorbitoarea a fost de acord să accepte o întrebare în cadrul procedurii „cartonașului albastru” înconformitate cu articolul 149 alineatul (8) din Regulamentul de procedură]

Miloslav Ransdorf (GUE/NGL). – (CS) (la început fără microfon)... este de acord cu ideeacare decurge din raportul Guellec din perioada anterioară, conform căreia forma actualăa politicii de coeziune nu contribuie la o apropiere a regiunilor, doar statele fac acest lucru,motiv pentru care cele mai dinamice regiuni ale UE își pierd dinamismul.

Elisabeth Schroedter (Verts/ALE). – (DE) Nu pot fi de acord cu această întrebare. Amîncercat din răsputeri să ne asigurăm că toate rapoartele au pus accent pe regiuni. Raportuldlui Pieper, în special, consolidează poziția acestora. Acest lucru are o importanță deosebităpentru noi în momentul de față. Este evident că jucătorii fundamentali pentru viitorulpoliticii de coeziune sunt regiunile și nu statele membre.

Elie Hoarau, în numele Grupului GUE/NGL. – (FR) Dnă președintă, aș spune că printrecele mai defavorizate regiuni din Uniunea Europeană se numără regiunile periferice care,pe lângă faptul că au rămas în urmă, prezintă o combinație de dezavantaje permanente,precum distanța, piețele mici, izolarea și vulnerabilitatea în fața capriciilor vremii.


Este un lucru bun faptul că cel de-al cincilea Raport privind coeziunea a reafirmat necesitateaaplicării unui tratament specific și special acestor regiuni, conform articolului 349 dinTratatul de la Lisabona. De asemenea, raportul solicită ca fondurile alocate acestor regiunidupă anul 2013 să fie cel puțin egale cu cele pe care le primesc în actuala perioadă deprogramare.

În ceea ce privește crearea unei categorii intermediare pentru acele regiuni al căror PIB estecuprins între 75 și 90 % din PIB-ul mediu european, sunt de acord cu aceasta, dacă seîndeplinesc două condiții. În primul rând, ca fondurile pentru Obiectivul 1, destinateregiunilor de convergență, să nu fie reduse - aș dori inclusiv ca valoarea acestora să crească- din cauza economiilor făcute drept urmare a faptului că anumite regiuni nu se maiîncadrează în Obiectivul 1. Aceste economii trebuie să fie în beneficiul noilor regiuniintermediare, bineînțeles, dar și în beneficiul celorlalte regiuni. Cea de-a doua condiție esteca această nouă categorie să fie cel puțin la fel de favorabilă pentru regiunile în cauză caprocesul de eliminare treptată.

În sfârșit, politica de coeziune se bazează pe solidaritate și redistribuire, astfel încât săpermită regiunilor să recupereze și să ajungă la același nivel. Nu poate înlocui nicio altăstrategie, de pildă strategia Europa 2020, care ar trebui să beneficieze de finanțare proprie,diferită de finanțarea pentru coeziune, chiar dacă aceste două politici trebuie, în modevident, să fie coordonate și armonizate. Acesta este motivul pentru care grupul nostru,de exemplu, se opune separării Fondului social european de politica de coeziune.

John Bufton, în numele Grupului EFD . – Dnă președintă, regiunea West Wales and TheValleys ar trebuie să se califice din nou pentru obținerea de fonduri regionale, în ciudascăderii VAB-ului UE, fapt care ridică semne de întrebare dacă într-adevăr politica decoeziune funcționează.

Am înțeles că o sumă importantă a fost alocată dezvoltării sectorului public, deși a fostcompromisă de reducerea pe scară largă a cheltuielilor interne în întreg Regatul Unit. Între2008 și 2009 au fost aplicate sancțiuni de aproximativ 12 milioane de lire sterlineprogramelor derulate în Țara Galilor, în timp ce un total de 35 % din fondurile din aceeașiperioadă au fost recuperat de Comisie prin amenzi. Acești bani nu pot fi folosiți în modeficient dacă rămân în vistieria Bruxelles-ului. În contextul unor propuneri care reduc dince în ce mai mult politica de coeziune și se concentrează pe o salvare bazată pe rezultate,cred că numărul sancțiunilor va crește.

Fondurile regionale nu sunt un cadou al Bruxelles-ului, ci o remunerație infimă pentrumiliardele pe care Regatul Unit le plătește. Consultările publice cu privire la cel de-al cincileaRaport privind politica de coeziune arată o dorință generală de a ne desprinde de politicadictată de Bruxelles. Va fi interesant de văzut dacă dl comisar va acorda atenție acestorpreocupări.

Acești bani nu sunt un dar al Bruxelles-ului. Sunt doar o mică parte din banii proveniți dinbuzunarul contribuabililor, iar apoi cheltuiți după bunul plac al Comisiei, cu risculsuplimentar de a arăta public că un lucru sau altul ne-a fost dat de UE sau de a primi oamendă Sunt o propagandă cinică.

Franz Obermayr (NI). – (DE) Dnă președintă, politica de coeziune va putea fi un succesîn viitor doar dacă înfruntăm anumite probleme acum. În primul rând, ce se întâmplă înstatele membre care încalcă în permanență dispozițiile Pactului de stabilitate și creștere?În aceste cazuri, fondurile structurale nu pot avea efectul scontat. În schimb, banii dispar


pur și simplu, iar UE degenerează într-o uniune de transfer, care este și un sac fără fund.Oricine beneficiază de subvenții regionale, trebuie să accepte și regulile.

În al doilea rând, fondurile structurale nu pot fi centralizate sub egida Comisiei. Acest lucruva duce la creșterea și nu la scăderea activității administrative, iar rezultatul va fi creareaunor agenții descentralizate costisitoare.

În al treilea rând, trebuie să fim mai eficienți în folosirea fondurilor structurale. Trebuie săexiste obiective mai clare și evaluări mai frecvente, iar beneficiarii înșiși trebuie să-și asumemai multă responsabilitate. Principiul cofinanțării trebuie să fie stabilit clar.

În al patrulea rând, pe lângă toate preocupările de natură culturală, socială, religioasă și depolitică externă, aderarea Turciei ar reprezenta o povară imensă pentru Fondul de coeziune.Concret, acest lucru ar fi o lovitură dată bugetului. Suntem toți conștienți că aceasta esterealitatea. Nu sunt doar păreri ale unor persoane. Turcia primește de ani de zile miliardede euro din fonduri structurale. Trebuie să privim dintr-o perspectivă critică aceastăabordare.

Pe scurt, în viitor aș dori să văd că subvențiile regionale ajung acolo unde este într-adevărnevoie de ele, cu alte cuvinte, în proiecte inovatoare care au rezultate clare, la întreprinderimici și mijlocii și, mai presus de toate, la cetățenii din acele regiuni și orașe.

Nuno Teixeira (PPE). – (PT) Dnă președintă, aș dori să încep prin a lăuda activitatearaportorului, colegul meu dl Stavrakakis, care a făcut un lucru extraordinar, identificândviitoarele sinergii dintre diferitele fonduri structurale, în vederea creșterii eficienței lor.Raportul dumnealui este și el discutat în cadrul acestei dezbateri comune privind politicade coeziune, care este extrem de importantă, nu doar din perspectiva mizei, ci, în special,din prisma faptului că această dezbatere are loc la momentul oportun.

În prezent, discutăm propunerea Comisiei, nu doar din punct de vedere al perspectivelorfinanciare, ci și din punct de vedere al viitorului politicii de coeziune după 2013. Politicade coeziune este o politică-cheie pentru UE. Este o politică orizontală, care prininstrumentele sale, fondurile structurale prin excelență, finanțează proiecte și programederulate în statele membre, în scopul reducerii disparităților între nivelurile de dezvoltareale diferitelor regiuni. Cu toate acestea, experiența ne-a arătat dificultățile în materie deeficiență și rezultate, care decurg din fragmentarea și complexitatea acestei politici. Prinurmare, o strategie unică pentru diferitele fonduri, cu o abordare integrată și orientată sprerezultate, ar trebui să constituie un punct de plecare pentru a spori și a îmbunătăți sinergiiledintre diversele instrumente, precum și pentru creșterea eficienței acestora. De asemenea,acest lucru este esențial pentru o mai bună coordonare a diferitelor politici sectoriale șipentru eficientizarea folosirii resurselor.

Trebuie să profităm de existența riscului de criză, căutând noi alternative. Toate rapoarteledezbătute azi vor prezenta, cu siguranță, provocări fundamentale și știm că pentru arăspunde la aceste provocări trebuie să avem un buget sănătos, însă trebuie să facem odistincție clară între aspectele bugetare și obiectivele politice. Obiectivele politice sunt binecunoscute. Într-adevăr, doar prin consolidarea acestor obiective vom reuși să oferim unviitor regiunilor. Date fiind toate acestea, trebuie să punem bugetul în serviciul regiunilorși al publicului, și nu să punem regiunile și publicul în serviciul bugetului.

Pervenche Berès (S&D). – (FR)Dnă președinte, salut această dezbatere, organizată cucâteva zile înainte de deliberarea finală a Colegiului Comisarilor cu privire la viitoarele


perspective financiare și la revizuirea regulamentelor privind fondurile structurale, inclusivFondul social european.

Fondurile structurale sunt unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare apoliticii economice și sociale a Uniunii. În contextul presiunii exercitate asupra bugetuluicomunitar, de care suntem toți conștienți, și al bugetelor naționale micșorate de măsurilede austeritate, este fundamental să folosim aceste fonduri structurale în mod eficient șiinteligent.

Pentru a reuși în această direcție, revizuirea Regulamentului privind Fondul social europeanne va oferi oportunitatea de a ne asigura că acest instrument este creat în beneficiul strategieiUniunii, dar și în cadrul acestei strategii a Uniunii, bineînțeles, în special obiectivele privindocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Acest lucru presupune alocarea de fonduriconform unor indicatori, alții decât PIB-ul, și creșterea procentului alocat Fondului socialeuropean.

În ceea ce privește raportul dlui Pieper, dnă președintă, permiteți-mi să spun câteva cuvintecu privire la punctul 55 referitor la Fondul european de ajustare la globalizare, al căruiconținut îl contest și care nu ar fi trebuit să-și găsească loc în dezbaterea noastră. Fondulacordă asistență angajaților afectați de efectele globalizării și ale crizei. Acest punct intrăîn responsabilitățile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, v-a fostsupus atenției de Comisia pentru dezvoltare regională și ar trebui să poată fi respins întimpul votării separate, care va avea loc ulterior. Mă bazez pe inteligența și eficiența colegilormei deputați.

Riikka Manner (ALDE). - (FI) Dnă președintă, dle comisar, în primul rând aș dori să îifelicit pe raportori pentru rapoartele excelente și importate privind politica de coeziune.Este bine că purtăm această dezbatere împreună, astăzi.

Aceste rapoarte arată că importanța politicii regionale a fost înțeleasă ca instrument careconstruiește Europa ca întreg și care creează unitate, ambele fenomene fiind abordateexcelent în rapoarte. Politica regională a fost cu siguranță un succes, fiind capabilă să reducădiferențele între statele membre și să creeze, astfel, stabilitate în Europa.

Provocările viitorului se schimbă constant, iar politica regională trebuie să fie capabilă săse adapteze la aceste schimbări, așa cum reiese din discuțiile de aici. Trebuie să recunoaștemproblemele avute cu fondurile de coeziune de-a lungul anilor, motiv pentru care, înurmătoarea perioadă, politica regională trebuie să devină mult mai eficientă din punct devedere al aplicării sale și, de asemenea, trebuie să devină mult mai orientată spre rezultate.După cum s-a spus, în următoarea perioadă trebuie diminuată și sarcina administrativă.Astfel, vom fi cu siguranță într-o poziție mai bună pentru a răspunde provocărilor cu carese confruntă și politica de coeziune.

În ceea ce privește strategia Europa 2020, ar trebui să ne amintim faptul că politica decoeziune este unul dintre cele mai importante și tangibile instrumente pentru punerea înaplicare a acesteia. Din acest motiv, este extrem de important ca în acest raport Parlamentulsă adopte o poziție puternică în favoarea menținerii bugetului la nivelul actual. Pe de altăparte, este, de asemenea, important ca raportul să ia în considerare provocările specialeactuale. Un exemplu, în acest sens, sunt zonele care, din păcate, au o populație redusă șicare, de asemenea, au nevoie de ajutor separat conform articolului 71 pentru următoareaperioadă.


În legătură cu aceste rapoarte, astăzi s-au spus multe despre o categorie de regiuniintermediare. Cu toate acestea, aș dori să adresez o întrebare în acest sens Comisiei: creareaunei noi structuri rezolvă singură problema sau am putea răspunde, în acest caz, la provocăriasemănătoare prin dezvoltarea actualului sistem introducere și eliminare treptată?

Tomasz Piotr Poręba (ECR). – (PL) Dnă președintă, nu există nicio îndoială că politicade coeziune ar trebui, după 2013, să continue să servească scopului său actual, și anumecrearea de oportunități egale de dezvoltare, combaterea sărăciei și stimularea dezvoltăriiEuropei. Prin urmare, nivelul de finanțare a noului buget ar trebui să fie mult mai ridicat,pentru a accelera dezvoltarea în Europa, dezvoltarea regiunilor și dezvoltarea durabilă aUniunii Europene.

Faptul că planurile Comisiei includ obiective care sunt ușor diferite față de cele ale actualeiperspective financiare, trebuie să fie cu siguranță deranjant. Mă gândesc la obiectiveleprivind combaterea schimbărilor climatice și inovarea. Cu siguranță, acestea sunt chestiuniimportante, dar noile state membre, precum Polonia, mai au încă nevoie de fonduri pentrudezvoltarea infrastructurii. Fără infrastructură, ne va fi foarte greu să ne comparăm cuUniunea Europeană la nivel de dezvoltare.

Mai există un ultim aspect: cred că pentru viitoarele programe bugetare după 2013, artrebui să ne îndreptăm atenția asupra regiunii Carpaților - una dintre cele mai sărace și maidens populate regiuni din Uniunea Europeană. Cred că o implicare mai mare a UniuniiEuropene în această regiune va fi în beneficiul Uniunii și va contribui, în același timp, lacreșterea nivelului de dezvoltare în țările din regiunea Carpaților, care, pur și simplu, aunevoie de intensificarea și sporirea acțiunilor Uniunii Europene.

Karima Delli (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, politica de coeziune trebuie să asigureo dezvoltare armonioasă și mai ales echitabilă a tuturor teritoriilor. Din acest motiv,sprijinim introducerea unei noi categorii de regiuni intermediare pentru alocarea de fonduri,precum și aplicarea unor noi indicatori de dezvoltare și indicatori pentru justiția socială,bunăstare și justiție în probleme de mediu. Regretăm absența acestui aspect din raportulPieper.

În ceea ce privește echitatea, politica de coeziune trebuie, de asemenea, să abordezeinegalitățile de dezvoltare subregionale, pentru ca termenul „coeziune” să-și recapete sensul,adică solidaritatea care conferă valoare adăugată Uniunii Europene. Pentru a obține acestlucru, trebuie să se concentreze asupra inegalităților, în special în zonele urbane, care suntcele mai afectate de noile provocări - sociale, de mediu - ceea ce constituie o sarcină enormă.

Îmbunătățirea atractivității și a mediului acestor teritorii discriminate se traduce prin redareaîncrederii locuitorilor lor. De asemenea, va promova un nou mediu urban durabil, atractivpentru toți, un model care răspunde la provocările de mediu, energetice și sociodemografice,dar care plasează mediul de viață și bunăstarea locuitorilor săi în centrul preocupărilornoastre.

Voi încheia cu un mesaj clar: după 2013, politica de coeziune trebuie să aibă la dispozițieresursele necesare și stabile pentru a putea exista.

Cornelia Ernst (GUE/NGL). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, cu privirela categoria intermediară, și eu m-am gândit la alte soluții la început, dle Pieper, de exempluun regulament temporar pentru acele regiuni care până acum au primit cel mai înalt nivelde subvenții și pentru care, după 2013, situația se va schimba. Cu toate acestea, din discuțiea reieșit că trebuie să luăm în considerare alte regiuni, în special acele regiuni aflate în


situație de criză. În prezent, discutăm despre 51 de regiuni. În momentul în care neconfruntăm cu atât de multe regiuni care au fost afectate, ar fi o dovadă de neglijență să nustabilim o categorie intermediară. Aceasta este singura modalitate prin care putem creaun cadru furniza fiabil pentru a putea furniza subvenții responsabile acestor regiuni, caretrebuie să recupereze singure întârzierea de dezvoltare.

Pe de altă pate, raportul dlui Pieper cuprinde o serie de lucruri clare și altele mai puțin clare.Printre altele, criticăm faptul că nu există un angajament clar față de o abordare mult maidecisivă a combaterii sărăciei. Credem că formularea raportului, prin care politica decoeziune este condiționată de obligația statelor membre de a pune în aplicare reforme, esteneclară și lasă loc la interpretări. Este de la sine înțeles că politica de coeziune trebuie sărămână un instrument al echilibrului social și al solidarității în toate regiunile.

Juozas Imbrasas (EFD). - (LT) Dnă președintă, azi dezbatem unul dintre cele maiimportante domenii ale politicii Uniunii Europe, care asigură bunăstarea tuturor cetățenilor,precum și competitivitatea și creșterea întregii Uniuni. Anterior, politica de coeziuneincludea câțiva factori decisivi pentru sporirea integrării și a creșterii în cele mai săraceregiuni ale Uniunii Europene și pentru reducerea semnificativă a disparităților economiceși sociale.

Astăzi avem strategia Europa 2020, care acordă un rol mai important politicii structuraleși de coeziune, pentru a depăși criza și a contribui la bunăstarea cetățenilor noștri. Evident,avem numeroase obstacole pe care trebuie să le depășim, legate de globalizare, deschimbările demografice și de conservarea resurselor. Cu toate acestea, pentru a reuși, vatrebui să concretizăm potențialul tuturor regiunilor Uniunii Europene, fără excepție.

Cred că viitoarea politică regională ar trebui să fie legată de obiectivele europenefundamentale în materie de inovare, cercetare, mediu și dificultăți energetice și, bineînțeles,ar trebui să contribuie la crearea unei valori adăugate europene, însă doar prin intermediulunor măsuri ulterioare cât mai transparente și mai eficiente cu putință.

Lambert van Nistelrooij (PPE). – (NL) Dnă președintă, dle comisar Hahn, doamnelorși domnilor, coeziunea este adânc înrădăcinată în politica europeană și în Tratat și, datoritădimensiunii teritoriale a Tratatului de la Lisabona, și-a consolidat poziția. Sunt foartemulțumit că, în cel de-al cincilea Raport privind coeziunea, Comisia a stipulat în modcorect abordările integrate pentru viitor. Menținem solidaritatea, dar făcând legătura întreaceasta și noile obiective ale strategiei Europa 2020, prin intermediul acelor instrumentecare s-au dovedit a fi foarte utile: o abordare descentralizată, parteneriat, programecoordonate la diferite niveluri și o gestionare pe mai multe niveluri. Apoi analizăm noileprovocări. Acest lucru este excepțional. De asemenea, un aspect foarte pozitiv este faptulcă aceste rapoarte sunt supuse dezbaterii. Toate aceste elemente fundamentale, un accentspecial fiind pus pe colaborarea transfrontalieră - Obiectivul 3 - primesc sprijin deplin.

Adevărul este că în cadrul dezbaterii există un aspect recurent. Noi, în cadrul GrupuluiPartidului Popular European (Creștin Democrat) am decis să votăm liber sau deschis încadrul listei noastre de vot în ceea ce privește categoria intermediară și aș dori să vă explicce înseamnă acest lucru. Am luat această decizie din cauza faptului că propunerea pe careComisia trebuie să o prezinte poate lua nenumărate direcții. Dl comisar tocmai a spus căa dorit să vorbească cu regiuni de acest tip despre sarcini specifice, permiteți-ne să lechemăm. Mă bucur că acest aspect este subiectul discuției, dat fiind că încă nu a fost abordat.Încă nu știm care sunt regiunile implicate. Nu știm unde se vor cheltui aceste fonduri. Nuștim care sunt procentajele de cofinanțare. Toate acestea sunt aspecte care pot influența


considerabil rezultatul. Prin urmare, consider că ar trebui să așteptăm prezentarea propuneriiComisiei - și cred că acest lucru se va întâmpla în curând - moment în care vom ști desprece vorbim cu adevărat. Abordarea folosirii mecanismelor și instrumentelor transnaționalenu poate fi supusă dezbaterii. Am făcut deja acest lucru. Dl Manner a spus de asemenea căavem eliminare și introducere treptată, putem pune în aplicare o politică integrată în raportcu strategia Europa 2020. Atunci să facem acest lucru. Prin urmare, acesta este motivulvotului liber din cadrul grupului PPE, în acest moment.

Karin Kadenbach (S&D). – (DE) Dnă președintă, dle Hahn, doamnelor și domnilor,importanța politicii regionale a fost evidențiată astăzi. Politica noastră de coeziune șiconsolidare trebuie să acopere toate regiunile europene. Prin regiuni, mă refer și la locuitoriilor. Acesta este un aspect extrem de important. În cursul delegațiilor efectuate în anumiteregiuni, am văzut cât de importantă este finanțarea europeană pentru dezvoltarearegională,pentru obținerea coeziunii sociale și pentru politicile destinate femeilor și egalitățiide gen. Nu putem decât să încurajăm Uniunea Europeană să sporească numărul programeloroferite în viitor, care sunt primite extrem de pozitiv de oameni și care vizează atingereaacestor obiective, așa cum am stabilit în procesul de cercetare a modului de punere înaplicare. În regiunile europene avem nevoie de oameni care să aibă un sentiment al asumării.Suntem acum în faza în care vorbim despre regiuni intermediare. Acest fapt este extremde important pentru că Europa a contribuit la crearea de locuri de muncă în aceste regiuni.Eu înțeleg creșterea ca fiind în primul rând creștere durabilă dacă oferă justiție socială.Politica de coeziune se află în centrul politicii europene.

Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, nu există nicio îndoială că politica de coeziunecontribuie la îmbunătățirea mediului social și economic și stimulează, mai presus de toate,dezvoltarea regiunilor care primesc ajutor. Cu toate acestea, permiteți-ne să reamintim căgama largă oportunități de investiții oferă și statelor membre bogate posibilitatea să profitede aceasta. Conform estimărilor, valoarea beneficiilor rezultate din aplicarea politicii decoeziune în țara mea, Polonia, pentru țările din „vechea” Uniune ar putea ajunge la38 miliarde de euro până în 2015. Întrucât etapa decisivă a dezbaterii privind viitorulpoliticii de coeziune va avea loc în timpul președinției țării mele, Polonia, sper că acestlucru va contribui la evitarea punerii în aplicare a unor propuneri care prevăd o reduceresemnificativă în domeniul acestei politici.

Din păcate, regiunea mea, Mazowsze, din cauza poziției economice foarte puternice acapitalei, Varșovia, depășește pragul de 75 % din PIB-ul UE. Prin urmare, riscă să piardăsprijinul. Mai există încă 35 de regiuni europene care se află într-o situație similară. Aș dorisă lansez apelul de a adopta propunerea referitoare la crearea unei categorii de regiuniintermediare, ceea ce ar permite o retragere treptată ajutorului. Dacă analizăm situațiaeconomică a regiunii Mazowsze, excluzând orașul Varșovia, constatăm că produsul internbrut al unei părți semnificative a regiunii este departe de a atinge nivelul stabilit de 75 %și, mai mult decât atât, este aproape comparabil cu PIB-ul celor mai sărace regiuni aleUniunii Europene, ceea ce arată că este esențial să se acorde în continuare asistență.

François Alfonsi (Verts/ALE). – (FR) Dnă președintă, politica de coeziune este sufletulpoliticilor Uniunii Europene, cea care exprimă eforturile de solidaritate între statele membre,fără de care nu ar exista o adevărată Uniune.

Experiența din ultimii 30 de ani este una excelentă. Aceasta impune stabilirea unor prioritățipentru viitor. În primul rând, fără reduceri ale angajamentelor bugetare în materie de


politică de coeziune. Pentru a concepe programarea pentru perioada 2014-2020, dl Hahntrebuie să se poată baza pe aceleași alocări bugetare, ca și în trecut.

În al doilea rând, avem nevoie de un cadru revizuit pentru această politică, un cadru adaptatla noile situații și provocări. În acest sens, crearea regiunilor intermediare este esențială.Trebuie să fie eligibile pentru ajutoare mai bine direcționate și mai bine finanțate, astfelîncât fiecare regiune să rămână în media europeană, indiferent de handicapul structural,de întârzierea acumulată din trecut sau de gradul de expunere la actuala sau la viitoarelecrize.

Prin obiectivele legate de regiunile intermediare urmărim un obiectiv pe termen lung înmaterie de echilibru teritorial, pentru a preveni adâncirea diferențelor dintre regiuniledezvoltate complet saturate și regiunile îndepărtate, care au rămas în urmă și chiar suntamenințate de depopulare în Europa de mâine.

În al treilea rând, raportul din proprie inițiativă al dnei Sanchez-Schmid are meritulimportant de a arăta în ce măsură Obiectivul 3 poate genera valoare adăugată europeană.În cadrul noii politici de coeziune, bazându-ne pe stimulentul oferit de macroregiuni,Obiectivul 3 trebuie să fie consolidat semnificativ, după cum cere raportul dneiSanchez-Schmid.

Danuta Maria Hübner (PPE). - Dnă președintă, în ultimii ani, statele membre, Comisiași Parlamentul European au colaborat strâns pentru a identifica o modalitate de a îmbunătățipe viitor eficiența politicii de coeziune a UE, rezultatele și calitatea intervențiilor sale.

Am ajuns la concluzia că, pentru a ajunge la acest lucru, condiționalitatea bine conceputăși stimulentele din cadrul politicii ar putea fi un instrument eficient. În prezent, sunt convinsăcă suntem pregătiți pentru a introduce, în cadrul politicii, instrumente de condiționalitate,care ar spori rentabilitatea investițiilor făcute.

Angajamentele de condiționalitate ar trebui să abordeze legătura dintre politica intervențiilorși progresul în materie de eficiență instituțională, administrativă și structurală. În contextulviitoarelor negocieri, ar trebui să asigurăm un cadru de reglementare adecvat, care săidentifice factorii pozitivi pentru stimularea unei creșteri efective prin politica de coeziune.

Mă aștept ca în procesul de programare să fie integrată în totalitate o condiționalitate exante. De asemenea, mă aștept ca aceste condiționalități ex ante să fie legate direct de politicăși de eficiența programului, ca numărul acestora să fie limitat și ca acestea să fie adaptatecontextului specific și să respecte criteriile convenite.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că procedurile de condiționalitate nu generează sarcinisuplimentare, ci mai degrabă determină o scădere a acestora și că nu produc întârzieri înpunerea în aplicare a politicii, a programelor sau a proiectelor.

Andrea Cozzolino (S&D). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, structurapoliticii de coeziune pe care o dezbatem astăzi este lăudabilă.

Aș dori ca cele câteva comentarii pe care le voi face să fie axate pe trei chestiuni. În primulrând, consider că politica de coeziune este unul dintre instrumentele fundamentale dereducere a dezechilibrelor dintre și din cadrul statelor membre. Prin urmare, este și unadintre politicile fundamentale de combatere a îndelungatei crize economice și financiare,prin care trecem de câțiva ani.


În al doilea rând, cred că ideea implicării unor noi regiuni și cetățeni în politica de coeziuneeste una binevenită. Cu toate acestea, ar trebui să discutăm aceste chestiuni în momentulîn care vom avea o idee clară despre costul acestei politici noi, despre efectele pe care le vaavea asupra politicii de coeziune în general și despre modul în care vom distribui resurseleîn contextul reformării perspectivei financiare până în 2020.

În sfârșit, cred că rolul central al dimensiunii urbane în politica de coeziune este decisiv.Este important că am făcut câteva progrese în această direcție prin raportul dlui Vlasák, cucare sunt în totalitate de acord, și cred că acest raport ne va permite să definim cadrul juridical dimensiunii urbane și să introducem instrumente, precum programele operaționalemunicipale, care să fie capabile să confere calitate politicii de coeziune.

Michail Tremopoulos (Verts/ALE). – (EL) Dnă președintă, scopul acestui raport este dea stabili dacă statele membre au transpus legislația europeană în legislația națională. Ceeace dorim este o primă analiză reală a programelor politicii de coeziune pentru perioada2007-2013.

Mă voi concentra asupra transparenței, care face obiectul proiectului meu de raport.Raportorul, dl Mikolášik, a menționat problema transparenței în alocarea fondurilor cafiind o cerință prealabilă fundamentală pentru atingerea obiectivelor generale ale politiciide coeziune. Cum putem obține o imagine de ansamblu la nivelul Uniunii Europene, încondițiile în care doar 19 țări au furnizat indicatorii de bază necesari în scopul efectuăriicomparației? Deși am cerut Comisiei să îmbunătățească conținutul și calitatea informațiilorobținute, nu există transparență, nu există date disponibile.

Trebuie să transmitem un mesaj clar. Totalul creditelor alocate pentru proiectele selectatenu poate corespunde în medie unui procent de 27 % din totalul fondurilor disponibile; 9state nu pot absorbi peste 40 %, iar 4 state sub 20 %. Nu putem avea o politică de coeziunecu două sau trei viteze. Prin urmare, informațiile cerute trebuie să fie diseminate și folosite.

Jan Olbrycht (PPE). – (PL) Dnă președintă, dle comisar, politica de coeziune este cea maitransparentă politică europeană, ceea ce înseamnă că succesele sale pot fi constatate cuușurință și foarte repede, dar la fel de repede se pot constata și eșecurile și dificultățile salecauzate de slăbiciunea administrației de la Bruxelles și, adesea, a administrației statelormembre. În acest sens, este foarte ușor să tragem concluzii și foarte ușor să ne folosim decondiții externe diferite - precum criza, de pildă - pentru a justifica reducerea cheltuielilorîn cadrul acestei politici în favoarea altor politici europene, ceea ce este, în mod evident, ogreșeală.

Trebuie să ne dăm seama că, dacă ar fi să presupunem că politica de coeziune este o politicăcare se adresează doar săracilor, atunci ar trebui să o eliminăm treptat, ceea ce înseamnăcă, treptat, ar trebui să dispară complet din lista politicilor europene. Cu toate acestea,astăzi nu vorbim despre o astfel de politică, nu-i așa? Această politică este o politică dereducere a disparităților - disparitățile vor exista întotdeauna și vor apărea noi disparități,de care nu suntem conștienți astăzi. Mai mult decât atât, este o politică favorabilă investițiilorși dezvoltării. În acest sens, este o politică care necesită măsuri prevăzute de tratate, darcare, în același timp, are nevoie ca aceste măsuri să ia forme noi.

În consecință, aș dori să-mi exprim acordul față de decizia Comisiei Europene de a reconstruistructura internă a politicii și de a o adapta la noile condiții. De asemenea, aș dori să-miexprim acordul și față de propunerile Comisiei Europene cu privire la măsuri noi careinclud, printre altele, propunerea de a crea o categorie de regiuni intermediare. Cred că


această muncă cu o nouă structură va crește eficiența și va permite politicii să funcționezeîn continuare într-un mod adaptat la provocările cu care ne confruntăm în prezent.

Vasilica Viorica Dăncilă (S&D). - Cooperarea transfrontalieră într-o Europă fără frontiereeste benefică pentru autoritățile locale și regionale pentru că reprezintă un elementimportant pentru dezvoltarea în continuare a pieței unice a Uniunii. Însă zoneletransfrontaliere au o caracteristică importantă, cea a tradițiilor multiculturale comune șia diversității etnice, elemente care conferă de obicei o bază solidă pentru acțiunile de la omla om, dar și pentru cele de la comunitate la comunitate în diverse domenii.

Știm cu toții că zonele transfrontaliere se caracterizează de multe ori printr-un nivel alșomajului de la mediu la ridicat, având însă diferențe interregionale semnificative, precumși printr-un nivel important al șomajului ascuns, determinat de lipsa înregistrării persoanelorfără loc de muncă.

Ca atare, consider că o abordare integrată a pieței muncii din zonele transfrontaliere poatefi benefică pentru găsirea de soluții la problemele structurale și ar apropia cererea față deofertă. De aceea, așa cum a susținut și raportoarea, Obiectivul 3 trebuie puternic consolidat.

Iosif Matula (PPE). - Politica de coeziune reprezintă un instrument eficient pentruabordarea actualelor provocări majore cu care se confruntă regiunile Europei, precumglobalizarea, schimbările climatice sau tendințele demografice. La nivelul Uniunii au fostînregistrate progrese semnificative, dar nu suficiente în dezvoltarea echilibrată a regiunilor.De aceea, avem nevoie de o politică ambițioasă de coeziune la dispoziția tuturor regiunilorUE, care să reducă inegalitățile existente.

Consider că susținerea nevoilor de convergență a zonelor mai puțin dezvoltate trebuie sărămână o prioritate în următoarea perioadă de programare, astfel încât să se asigure unacces echitabil la instrumentele politicii de coeziune. Vom putea pune astfel în aplicareprevederile Tratatului de la Lisabona, care subliniază că în cadrul Obiectivului 1(convergență) trebuie atribuită o parte adecvată celor mai nevoiașe regiuni, pe măsuragravității problemelor lor de dezvoltare.

Uniunea va putea fi competitivă în fața concurenței la nivel mondial numai dacă politicade coeziune poate exploata pe deplin potențialul de dezvoltare al regiunilor zonelor urbane,dar și al celor rurale, cu potențialul lor endogen și dacă va face posibilă o reacție suficientde flexibilă la provocările și dificultățile identificate de strategia Europa 2020.

În acest sens, inovarea, educația și formarea, energia, mediul, ocuparea forței de muncă,competitivitatea, calificarea și combaterea sărăciei sunt și trebuie să rămână parte integrantăa politicii structurale și de coeziune. Noua politică de coeziune trebuie să implice o orientareclară înspre rezultate și o concretizare a reformelor necesare, reducând, în același timp,constrângerile birocratice și simplificând gestionarea fondurilor.

Provin dintr-o țară care va depinde, mai ales în perioada 2013-2020, de modul în carevom înțelege dezvoltarea uniformă a Uniunii. Practic, fondurile alocate acum și în următoriizece ani în România reprezintă o investiție pe termen lung necesară pentru dezvoltareaechilibrată a întregii Uniuni Europene.

Îi felicit pe colegul Pieper și pe toți raportorii pentru excelentul raport prezentat.


PREZIDEAZĂ: LIBOR ROUČEKVicepreședinte

Mojca Kleva (S&D). - (SL) Dle președinte, într-un moment de criză financiară șieconomică, politica de coeziune s-a dovedit a fi cel mai important instrument de reducerea disparităților economice și sociale între regiunile din Uniunea Europeană. Aceasta esteuna dintre politicile noastre fundamentale, ale cărei efecte pozitive pot fi văzute cu adevăratpeste tot; în toate colțurile Uniunii Europene, în toate statele membre, în aproape fiecarecomunitate urbană sau locală din UE.

Aceasta este o politică care permite reforme structurale și progres. De fapt, aceasta oferăo soluție la actuala situație economică dificilă și fără niciun cost. Succesul strategiei Europa2020 va depinde, de asemenea, în mare măsură de succesul politicii de coeziune a UE,motiv pentru care este extrem de important ca în următorii șapte ani, aceste fonduri sărămână o prioritate pentru bugetul european.

Întrucât mai trebuie rezolvat cel mai important aspect legat de integrarea a ceea ce estecunoscut sub numele de noua categorie intermediară de regiuni, în această privință, aș dorisă fac apel la comisar și la Comisia Europeană în ansamblu să ne ofere cât mai curândposibil toate detaliile care rămân neclare în privința creării acestei categorii de regiuni, înspecial aspectele și efectele financiare, deoarece această problemă se referă la dezvoltareaviitoare a regiunilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Alain Cadec (PPE). – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, prin adoptarearaportului Garriga Polledo, Parlamentul a solicitat un cadru financiar multianual pentru2014 egal cu provocările bugetului care ne așteaptă. În acest sens, politica regională trebuiesă păstreze resurse financiare cel puțin echivalente cu cele ale perioadei curente. Aceastaeste o prioritate.

Toate regiunile europene ar trebui să aibă în continuare acces la fondurile structurale.Desigur, trebuie să ne concentrăm eforturile pe sprijinirea regiunilor cel mai puțin dezvoltatepentru ca acestea să recupereze diferențele prin intermediul Obiectivului 1.

Din motive de echitate, ar trebui să oferim de asemenea sprijin adecvat în regiunile carenu se califică pentru Obiectivul 1, dar care se confruntă totuși cu dificultăți structurale.Prin urmare, mă bucur că Comisia Europeană a propus crearea unei categorii intermediarepentru regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor este cuprins între 75 și 90 % din mediaUE. Aș dori să profit de ocazie pentru a-l felicita pe comisarul Hahn pentru activitatea sa.

Acest nou instrument ne va permite să satisfacem mai bine caracteristicile specifice alemultor regiuni care nu sunt nici sărace, nici bogate. Această categorie intermediară va fi,de asemenea, mai echitabilă, deoarece va oferi un sprijin similar pentru regiunile care auun nivel comparabil de dezvoltare. Cu toate acestea, doresc să reasigur regiunile care s-arfi calificat pentru mecanismul de eliminare treptată: nu se pune problema să le abandonăm.Acestea vor fi pe deplin eligibile pentru categoria intermediară și cu siguranță vor fi chiarprincipalele beneficiare.

În cele din urmă, aș dori să subliniez faptul că crearea acestei noi categorii nu va presupunecheltuieli suplimentare, datorită economiilor preconizate de mai multe regiuni care nu semai clasifică la Obiectivul 1. De asemenea, iese din discuție reducerea ajutorului pentruacele regiuni eligibile pentru Obiectivele 1, 2 și 3.


Cu toate acestea, dacă nu vom crea această categorie intermediară, putem fi siguri că bugetulpentru politica de coeziune va fi redus. Prin crearea sa, vom păstra acest buget. Cred cănimeni de aici nu dorește să asiste la reducerea acestui buget. Aș dori să profit de ocaziepentru a-i mulțumi raportorului, dl Pieper, pentru activitatea sa.

Sergio Gaetano Cofferati, raportor pentru aviz al Comisiei pentru ocuparea forței de muncăși afaceri sociale. − (IT) Dle președinte, doamnelor și domnilor, coeziunea economică, alăturide coeziunea socială și de asemenea de coeziunea teritorială, au fost întotdeauna principiilefundamentale pentru definirea tuturor politicilor Uniunii Europene încă de la începuturilesale.

Prin urmare, este foarte important ca aceste obiective să fie subliniate, deoarece sunt incluseîn textele pe care le discutăm și este adevărat că fondurile structurale trebuie să fie revizuiteși modificate pentru a le face mai eficiente în obținerea rezultatelor pe care sunt destinatesă le producă. Dintre acestea, în opinia mea, Fondul social european este fundamental,dintr-un motiv foarte simplu, care este acela că suntem într-o fază acută a crizei economiceși sociale care nu este încă terminată și își manifestă cele mai grave efecte tocmai în privințamuncii și a ocupării forței de muncă.

Este foarte important ca Europa să își susțină modelul social și în același timp, reiterămfaptul că munca are o valoare socială de necontestat și că ocuparea forței de muncă esteunul dintre punctele principale de referință în utilizarea resurselor pe care dezvoltareaeconomică ar trebui să le pună la dispoziție. Din acest motiv, Fondul social trebuie să fieconsolidat, autonomia sa păstrată, iar resursele disponibile sporite. Cunoașterea este punctulprincipal și stimulentul oricărui model de concurență. Toate acestea nu se pot întâmpladecât dacă există o creștere semnificativă a calității locurilor de muncă. Acesta este motivulpentru care Fondul social european este la fel de valoros ca întotdeauna, dacă nu mai mult.

José Manuel Fernandes, raportor pentru aviz al Comisiei pentru mediu, sănătate publică șisiguranță alimentară. – (PT) Dle președinte, mai mult ca niciodată, UE are nevoie de o politicăde coeziune care promovează o convergență reală și stimulează creșterea economică șiocuparea forței de muncă, aducând în același timp o contribuție la realizarea obiectivelorde mediu.

Având în vedere situația financiară actuală și punerea în aplicare a programelor în curs dedesfășurare, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a promova simplitatea șiflexibilitatea normelor de punere în aplicare a programelor și ar trebui să permitărenegocierea ratelor de cofinanțare în cadrul reglementărilor actuale, ori de câte ori acestlucru este necesar și căutat de statele membre.

Politica de coeziune ar trebui să fie orientată spre rezultate prin stabilirea de obiective clareși măsurabile și de indicatori de rezultat. Politica de coeziune ar trebui să promoveze șitransparența. În scopul de a monitoriza acest lucru și pentru a beneficia de transparență,aș spune că informațiile referitoare la adoptarea și punerea în aplicare a proiectelor ar trebuisă fie puse la dispoziție în timp real prin cele mai detaliate clasificări ale unităților teritorialede statistică, astfel încât întregul public să le poată accesa.

Jan Kozłowski (PPE). – (PL) Dle președinte, de la bun început, aș dori să îi felicit peraportori pentru activitatea lor excelentă. După cum au subliniat raportorii, politica decoeziune și-a dovedit importanța, inclusiv în timpul crizei, ca politică de dezvoltare caresprijină investițiile și aduce beneficii în mod direct și indirect pentru toate regiunile. De


exemplu, pentru fiecare euro investit în țara mea, Polonia, aproape jumătate, sau 46 decenți, se întorc în cele 15 state membre „vechi”.

Sprijinul pentru dezvoltare, investițiile, precum și importanța politicii de coeziune pentrurealizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 sunt motivele pentru care această politicăar trebui să își păstreze cel puțin semnificația sa actuală și de asemenea, sprijinul financiar.Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri în procesul de integrare a fondurilor și realizareaunei sinergii depline între ele. Având în vedere pericolele asociate cu șomajul în rândultinerilor și cu schimbările demografice, este esențial ca potențialul Fondului social european(FSE) să se utilizeze la maximum, ceea ce necesită crearea unor condiții favorabile pentruo mai bună coordonare a FSE cu alte instrumente la nivel regional și local.

María Irigoyen Pérez (S&D). - (ES) Dle președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor,actuala criză economică și financiară cu care ne confruntăm subliniază necesitatea politiciiregionale ca cel mai bun mijloc de reducere a decalajelor de dezvoltare între regiunile șistatele membre. În același timp, putem restabili imaginea pozitivă a Europei, pe care cetățeniio asociază în ultima vreme doar cu programe dure de ajustare și cu reducerea cheltuielilor.

Viitoarea politică de coeziune, pilonul solidarității proiectului european și al justiției socialetrebuie să ia în considerare următoarele priorități: în primul rând, consolidarea coeziuniisociale și includerea provocărilor generate de strategia Europa 2020, în al doilea rând,respectarea nevoilor și a caracteristicilor geografice ale regiunilor, în special ale regiunilorcelor mai defavorizate, în al treilea rând, menținerea unei abordări graduale pentru colectareade fonduri, astfel încât regiunile să nu renunțe la obiectivul de convergență, evitândschimbările bruște la primirea de ajutor și în al patrulea rând, promovarea unui sistemechitabil.

În cele din urmă, doamnelor și domnilor, autoritățile aplică politici dure de ajustare fiscală.Prin urmare, sprijinul UE este necesar. Sper că Consiliul va lua act de acest lucru.

Kristiina Ojuland (ALDE). - Dle președinte, DG Dezvoltare și Cooperare este responsabilăpentru gestionarea programelor de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentuluieuropean de vecinătate și parteneriat (IEVP), iar acest lucru a condus la o situație destul deabsurdă atunci când vine vorba despre cooperarea transfrontalieră cu Rusia - care nu estenici o țară-țintă pentru IEVP și nici un beneficiar al asistenței pentru dezvoltare acordatăde UE.

Sunt de acord cu raportorul că responsabilitatea totală pentru IEVP ar trebui să fie reatribuităDG Dezvoltare Regională și că programele de cooperare transfrontalieră ar trebui să fiepuse în aplicare într-un cadru similar cu cel pentru programele Interreg. Indiferent dedimensiunea externă, programele de cooperare transfrontalieră nu ar trebui să se derulezeîn conformitate cu reglementările privind ajutoarele de dezvoltare. Natura lor necesităaplicarea normelor de cooperare teritorială ale UE.

Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE). – (PL) Dle președinte, politica de coeziune estecel mai bun instrument pentru crearea de oportunități egale de dezvoltare a regiunilorUniunii Europene și de stimulare a creșterii economice.

În vederea realizării obiectivelor politicii de coeziune, este important nu numai să utilizămpe deplin mijloacele disponibile, ci mai presus de toate, să le folosim în mod eficient,reducând birocrația și obținând o sinergie corectă între fonduri. Un lucru foarte importanteste utilizarea eficientă a Fondului social european într-un mod care redeschide caleaocupării forței de muncă pentru șomeri și nu contribuie doar la formarea acestora, lucru


care este o practică foarte comună. Banii pentru inovare, cercetare și dezvoltare suntimportanți deoarece permit întreprinderilor și regiunilor să fie mai competitive.

Un obiectiv important al politicii de coeziune este cooperarea europeană transfrontalieră.Așadar, este important să avem o punere în aplicare armonioasă și o promovare a cooperăriiîn zonele de frontieră, atât în ceea ce privește zonele de frontieră internă, cât mai ales zonelesituate de-a lungul frontierelor externe ale Uniunii Europene.

În cele din urmă, macroregiunile sunt foarte eficiente și aici aș dori să îi sugerez comisaruluică, urmând exemplul altor strategii, vom crea o strategie pentru Carpați, una dintre celemai mari regiuni ale Uniunii Europene și una dintre cele mai bogate în resurse naturale.

Patrice Tirolien (S&D) . – (FR) Dle președinte, doamnelor și domnilor, aș dori să subliniezsprijinul acordat de Parlament pentru crearea unei categorii de regiuni intermediare și așvrea să menționez faptul că acest lucru nu va fi, în niciun caz - contrar a ceea ce au spusanumite persoane - o povară suplimentară asupra bugetului comunitar. Ceea ce nepropunem aici este o revoluție în conceptul de tranziție cu un buget nemodificat. Dorințanoastră este să ne îndreptăm spre un sistem mai echitabil, care ajută acele regiuni cudificultăți substanțiale. Această zonă de tranziție între 75 și 90 % din PIB-ul europeanreprezintă un angajament real față de o politică de coeziune consolidată pentru aniiurmători.

În plus, sunt încântat că rezoluția noastră a confirmat angajamentul Parlamentului Europeanfață de regiunile ultraperiferice, care sunt supuse unor dezavantaje specifice și permanentece justifică acest efort de solidaritate, pentru ca ele să devină în mod eficient interfața Uniuniicu lumea.

Anneli Jäätteenmäki (ALDE). - (FI) Dle președinte, politica regională și politica decoeziune sunt necesare pentru a elimina diferențele de dezvoltare. Are o importanță majorăpentru bunăstarea oamenilor și, de asemenea, pentru competitivitatea europeană. Politicaregională la nivelul UE trebuie, mai presus de toate, să creeze valoare adăugată și noiîntreprinderi și, în consecință, locuri de muncă pentru oameni.

Trebuie să ne întrebăm dacă este potrivit să reciclăm toate ajutoarele regionale actuale prinintermediul Bruxelles-ului sau dacă banii ar fi cheltuiți mai eficient dacă ar fi alocați directregiunilor din statele membre. Politica regională a UE este marcată de birocrație și abuz.Există multă birocrație, atât în UE, cât și în statele membre, iar acest lucru a dus la o situațieîn care multe întreprinderi inovatoare, noi sau vechi, nu solicită bani sau sprijin, deoarecear trebui să angajeze unul sau doi oameni care să se ocupe de cerere și ar dura prea multtimp. Trebuie să ne gândim dacă politica de inovare a Europei chiar are un viitor, în cazulîn care politica regională nu o sprijină.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE). – (PT) Dle președinte, politica de coeziune este unuldintre domeniile politice cele mai emblematice ale UE și cel care simbolizează cel mai bineidealul construirii proiectului european. Prin urmare, ea necesită și merită ca toate aspecteledezbătute astăzi aici să fie analizate mai aprofundat, precum și participarea unui număratât de mare de raportori, pe care îi felicit.

Aș dori să subliniez necesitatea unui buget adaptat la această politică, cu o mai mareflexibilitate și control, astfel încât fondurile europene să impulsioneze cu adevărat proiectelede dezvoltare care pot fi durabile. Având în vedere acest lucru, este important ca regiunilecare fac deja parte din Obiectivul 1 să poată să treacă printr-o fază intermediară care


consolidează dezvoltarea de care s-au dovedit a fi capabile deja, în loc să fie bruscabandonate, punând astfel în pericol progresele înregistrate în acest timp.

Csaba Sándor Tabajdi (S&D). – (HU) Dle președinte, discutăm acum un subiect careeste esențial pentru noile state membre, inclusiv Ungaria. Există unele informații care indicăfaptul că unii factori de decizie din Comisie intenționează să reducă drastic bugetul politiciide coeziune începând cu 2014. Aceasta ar fi o măsură sinucigașă. O astfel de mișcare nudoar că ar face imposibilă redresarea regiunilor mai sărace, ci ar pune în pericol, deasemenea, strategia Europa 2020. Propunerea referitoare la instituirea unei categorii desprijin de tranziție este într-adevăr corectă și echitabilă din punct de vedere social. Cu toateacestea, adăugarea sprijinului pentru coeziune la un sistem de condiții macroeconomiceeste inacceptabilă, pentru că am pedepsi regiunile pentru o politică guvernamentală asupracăreia nu au nicio influență. În cele din urmă, mecanismul de funcționare a politicii decoeziune este de succes și sănătos în esență, dar trebuie crescută transparența și redusăbirocrația.

Sabine Verheyen (PPE). – (DE) Dle președinte, doamnelor și domnilor, importanțacooperării interregionale va continua să crească în viitor. Colaborarea transfrontalieră șimacroregională sunt extrem de importante pentru realizarea obiectivelor strategiei Europa2020 într-o Europă care devine tot mai coerentă. Regiunile de frontieră încă se confruntăcu provocări deosebite. Conceptele și proiectele transfrontaliere în domenii precuminfrastructura, cooperarea de afaceri, colaborarea în domeniul cercetării, dezvoltarea piețeiforței de muncă și formarea acționează ca un motor pentru o mare parte a Uniunii Europene.

Avem nevoie de structuri clare, simple pentru proiecte interregionale. Cerințele naționalediferite pentru partenerii de proiect fac adesea mai dificilă cooperarea și punerea în aplicarea unor proiecte specifice. Apelul din raportul dlui Pieper de a extinde proporția de cooperareinterregională, Obiectivul 3, la 7 % este un important pas înainte și sprijin ferm acest lucru.

Luís Paulo Alves (S&D). – (PT) Dle președinte, politica de coeziune este domeniul-cheiede politică pentru viitorul proiectului european. Pentru a funcționa, instituirea unui spațiucomun cu o piață internă și o monedă unică necesită un anumit nivel de convergență întrestatele membre și regiunile lor. Disparitățile actuale în domeniul competitivității și asimetriileîn domeniul dezvoltării au condus în mod inevitabil la slăbirea Europei și la criza careafectează zona euro. Acesta este motivul pentru care această nevoie crucială de convergențănecesită neapărat un buget de coeziune robust, care nu poate fi slăbit pentru a finanța altepolitici. Pentru a face mai mult, UE trebuie să aibă mai mult, iar acest lucru poate fi realizatprin creșterea bugetului său și nu prin reducerea, chiar minusculă, a bugetului pentrucoeziune.

Prin urmare, aș dori să vă întreb, dle comisar, dacă este posibil ca, fără o creștere a bugetuluiUniunii Europene, crearea fondului de infrastructură și noile politici de inovare - care vorfi legate de coeziune și de dezvoltarea regională, pe care le sprijin - vor deveni oare un caltroian adus în bugetul de coeziune?

Czesław Adam Siekierski (PPE). – (PL) Dle președinte, politica de coeziune joacă unrol important în facilitarea dezvoltării regiunilor - regiuni care reunesc zone urbane șirurale și creează unitate între ele. Este o realitate faptul că zonele urbane au o influențăimportantă asupra accelerării dezvoltării regionale. Acestea ar trebui să obțină sprijinulnecesar în acest rol. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că trebuie să depunem eforturipentru dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale și urbane.


Aș dori să precizez că politica de coeziune nu este foarte vizibilă în zonele rurale, în pofidadeclarațiilor făcute în această privință. Este necesar să se aloce fonduri pentru dezvoltarearurală în cadrul politicii de coeziune, pentru că al doilea pilon al politicii agricole comuneîși deplasează activitatea spre o zonă favorabilă mediului, spre „ecologizare”, probleme demediu, dezvoltare agricolă și prelucrare. Cu toate acestea, lipsesc fondurile pentrudezvoltarea întreprinderilor, a infrastructurii tehnice și sociale în zonele rurale, iar acestaar trebui să fie rolul politicii de coeziune. Construcția infrastructurii tehnice estefundamentală pentru dezvoltare, dar nu putem uita dezvoltarea întreprinderilor sau ainfrastructurii sociale, a științei și a cercetării, care afectează în mod fundamental dezvoltareamodernă, inteligentă și inovativă.

Victor Boștinaru (S&D). - Dezbaterea de astăzi este cea mai bună pledoarie pentrunevoia unei politici de coeziune robuste, bine finanțate în viitorul cadru financiar.

Inspirat de discursul excelent al președintei comisiei noastre, doamna Hübner, ca și de unremarcabil raport al colegului Theurer privind lecțiile capacității de absorbție, vă întreb,domnule comisar, din perspectiva europeană a viitorului ciclu de finanțare, cum este posibilca statul cu cea mai scăzută rată de absorbție, România, să se angajeze într-o așa-zisăreformă administrativă care nu are nicio legătură cu reforma regională fără existența unuistudiu de impact, fără mimarea măcar a consultărilor cu DG REGIO (DG REGIO a aflat dinpresă despre acest proiect), fără consultări cu actorii politici, fără consultări cu actorii locali,fără consultări cu societatea civilă, deci, punând în primejdie întregul proiect al stabilitățiiși predictibilității.

Monika Hohlmeier (PPE). – (DE) Dle președinte, aș dori să aduc în discuție două aspecteîn ceea ce privește politica de coeziune și politica regională. Primul este disputa legată deașa-numita categorie intermediară, care are un caracter preponderent național. Cred căeste esențial pentru noi să luăm în considerare următoarele puncte în legătură cu aceastădiscuție: politica regională și politica de dezvoltare economică trebuie să ofere un sistemde stimulare, astfel încât regiunile în cauză să se poată dezvolta. În cazul în care sistemuleste instituit în așa fel încât se dezvoltă o dependență continuă de subvenții fără a necesitaun efort din partea regiunilor pentru a obține resursele relevante, atunci cred că o astfel decategorie intermediară ar fi un adevărat dezastru, deoarece va fi întotdeauna un motiv deconflict și nu va oferi niciun raționament. Cu toate acestea, cred că are sens ca regiunileObiectivului 1 care pierd acest statut de regiuni clasificate la Obiectivul 1 să continue săprimească un sprijin special. De asemenea, cred că are sens ca o regiune care se confruntăcu dificultăți financiare și economice din motive specifice să primească, de asemenea,sprijin. Ceea ce nu dorim este o mentalitate de subvenție continuă; în schimb, ar trebui săoferim ajutor și sprijin pentru regiunile care au nevoie.

Petru Constantin Luhan (PPE). - Nu există nicio îndoială că politica de coeziune esteuna de bază în ceea ce privește evoluția Uniunii Europene și, din punctul meu de vedere,arhitectura este suportul competitivității europene. Consider că, în continuare, regiuniletrebuie să fie susținute pentru îndeplinirea obiectivului de coeziune economică și socială,iar sprijinul financiar trebuie să fie asigurat ținând cont în primul rând de produsul internbrut regional.

Cetățenilor le trebuie asigurat accesul la infrastructura socială, educațională, de sănătate șide transport. Va fi posibil, astfel, să dublăm eforturile dezvoltării economice cu o calitateridicată a vieții, ceea ce îi va face pe cetățenii noștri să rămână acasă, în Europa.


Stimați colegi, IMM-urile sunt esențiale pentru creșterea competitivității economice și eletrebuie încurajate mai departe prin flexibilizarea regulilor de accesare a fondurilor șistimularea lor.

Susțin deci că accesul egal la infrastructură și servicii de calitate, precum și sprijinireaIMM-urilor sunt direcții de bază în arhitectura politicii de dezvoltare regională și că acestaeste drumul spre competitivitate mondială.

Rosa Estaràs Ferragut (PPE). - (ES) Dle președinte, politica de coeziune a contribuit fărăîndoială la creșterea productivității în toate regiunile UE și la eliminarea disparitățilorregionale și nu există nicio îndoială că aceasta s-a dovedit a fi fundamentală pentru toțicetățenii și că va ajuta - și va continua să ajute - la combaterea crizei economice și financiarede care suferă Europa. Acesta este motivul pentru care al cincilea Raport privind coeziuneaeste atât de actual.

Există trei idei principale. Prima este aceea că autoritățile naționale și regionale ar trebui săadauge și alți indicatori pe lângă criteriul produsului intern brut. A doua idee este că artrebui să existe o categorie intermediară, astfel încât toate regiunile care nu intră subincidența obiectivului de convergență și nu reușesc să ajungă la un nivel de competitivitatesă poată fi tratate în mod similar atunci când apar situații asemănătoare și astfel, acesteregiuni să nu sufere niciodată din cauza unei schimbări bruște. A treia idee este de aconsolida Obiectivul 3.

Aș dori să solicit două lucruri. În primul rând, criteriul distanței maxime de 150 km artrebui să fie eliminat pentru a permite multor regiuni, cum ar fi, de exemplu, InsuleleBaleare, să acceseze cooperarea transfrontalieră. În al doilea rând, raportul precizează călimbile de lucru ale UE sunt franceza, engleza și germana. Nu este adevărat. Cele 23 delimbi ale UE sunt acelea care ne fac bogați și diverși.

Nadezhda Neynsky (PPE). – (BG) Dle președinte, aș dori să îi felicit pe raportori pentruactivitatea lor privind acest subiect deosebit de important.

În calitate de politician bulgar, urmăresc cu un interes special evoluțiile propunerii privindcategoria intermediară de regiuni beneficiare, care este planificată a fi creată în cadrul nouluibuget pentru perioada 2013-2020.

Așa cum a fost subliniat în mai multe rânduri astăzi, dar și în timpul dezbaterii, cred căaceastă problemă necesită discuții mai aprofundate, deoarece în acest moment se stabileșteo condiție prealabilă pentru noi diviziuni și excluderi în tratamentul fiecărei regiuni, caresunt împotriva principiului european al solidarității. Categoria intermediară contravineprincipiului de convergență a regiunilor europene a căror dezvoltare este sub nivelul mediudin Uniunea Europeană. Nu este suficient de clar ce bază s-a folosit pentru a selecta chiarlimitele de 75 % și 90 % sau din ce motive, de exemplu, nu a fost creată o categorie pentruregiunile subdezvoltate.

Voi vota pe baza sugestiei raportorului de la punctul 34, cu o rezervă privind menționarearegiunilor care intră sub incidența acestor limite. Voi vota, de asemenea, în favoareaamendamentului 5 pentru criterii clare, stricte, pe care le considerăm ca fiind de oimportanță capitală în scopul de a evita dificultățile atunci când punem în aplicare noulcadru.

Johannes Hahn, membru al Comisiei. – (DE) Dle președinte, stimați deputați, în primulrând aș dori să vă mulțumesc pentru angajamentul arătat în această dezbatere amplă în


care s-au ținut multe discursuri. Aceasta este o dovadă a necesității unei abordări detaliatea chestiunilor legate de politica regională și de politica de coeziune în acest Parlament. Așdori să încep cu ceva foarte important pentru mine. A fost foarte important pentruParlament în ceea ce privește calendarul, lucru pe care l-am salutat, ca Parlamentul să aibăposibilitatea să exprime un aviz detaliat, pe mai multe niveluri, înainte de publicareaproiectelor noastre de regulamente și ca acest aviz să își găsească ulterior expresia înregulamentele relevante. Din acest motiv, vă implor să înțelegeți că în acest moment măaflu în imposibilitatea de a oferi propuneri cuprinzătoare în scris, pentru că acestea vor fibazate, în special, pe rapoartele prezentate acum.

Este foarte important să punem un accent mai mare pe calitatea muncii cu regiunile, înspecial atunci când ne uităm la unele țări care se confruntă cu probleme structurale autentice.În acest caz, este necesar nu numai să abordăm alocarea resurselor și identificareaobiectivelor, ci și să contribuim la definirea programelor de identificare a obiectivelor șisă sprijinim formarea de grupuri în fiecare regiune și parte a regiunilor, în vederea generăriiunei creșteri economice durabile.

Cu riscul de a repeta ceea ce au menționat deja unii vorbitori, aș vrea să subliniez căpropunerea noastră va conține un capitol separat privind guvernanța pe mai multe niveluri,stabilind poziția noastră și invitând toate părțile interesate să coopereze la elaborarea deprograme operative în regiuni. În acest moment, aș face apel, de asemenea, la cei aflați înpoziții de responsabilitate în regiuni să se asigure că sunt incluse administrațiile locale.Spun acest lucru pentru și că eu, ca mulți dintre dvs., am auzit plângeri partea regiunilorcu privire la faptul că autoritățile naționale nu sunt incluse, iar administrațiile locale seplâng de faptul că nivelul regional nu le include.

Dacă analizăm ideea de implicare, care a fost menționată de mai multe ori deja, atunci estecu siguranță necesar ca dvs. să dați cu toții o mână de ajutor. Simplificarea este un conceptutilizat foarte des, ca să nu spunem utilizat în exces, care constituie o provocare pentrunoi toți. Cu toate acestea, simplificarea nu poate însemna pur și simplu o relaxare acontroalelor. Trebuie să utilizăm mijloace adecvate pentru a încerca să ne simplificămafacerile. Îmi pun mari speranțe în activitatea derulată de dl Barnier în domeniul achizițiilorpublice, simplificând procesul prin continuarea standardizării procedurilor, reducândmarja de eroare și contribuind, astfel, în mod semnificativ la simplificare. Trebuie să neaducem contribuția la acest proces făcând propuneri suplimentare în legătură cu sumeleforfetare etc. Aici, de asemenea, va fi important ca statele membre să ne urmeze exemplul.

Unul dintre vorbitori a sugerat că Fondul structural european ar putea fi desprins probabilde familia fondurilor structurale, dar nu avem planuri în acest sens. O mare parte dinacțiunile necesare în zonele rurale ar trebui să fie, de asemenea, acoperite de Fonduleuropean agricol pentru dezvoltare rurală, al cărui scop nu este de a sprijini doar agricultorii,ci și zonele rurale. După cum știm, există mai mulți jucători și participanți în acest sector.Aici, de asemenea, sarcina este de a obține o mai bună coordonare între diferitele fonduri,care este un obiectiv general pentru cadrul strategic comun.

Condiționalitatea ne va ajuta să îmbunătățim calitatea muncii. S-au spus multe astăzi despreregiunile de tranziție, cea mai mare parte au fost lucruri adecvate și importante. Ideea estesă ajutăm dezvoltarea în aceste regiuni, care nu reflectă încă media europeană. Acesta estesensul politicii regionale. Miezul problemei este după cum urmează: să avem o contribuțiecalitativă și cantitativă la creșterea economică și să ne asigurăm că obiectivele Europa 2020sunt atinse, de exemplu, în domeniile energiei, schimbărilor climatice, inovării, cercetării,educației și formării, ocupării forței de muncă și combaterii sărăciei. Aș dori să vă mulțumesc


tuturor pentru această dezbatere extrem de angajată și, de asemenea, pentru sprijinul enormpe care l-a demonstrat Parlamentul față de politicile noastre.

Miroslav Mikolášik, raportor . − Dle președinte, punerea în aplicare a programelor esteun proces continuu și dinamic, care poate fi influențat prin identificarea deficiențelorfrecvente în întregul proces și a domeniilor în care sunt necesare reforme.

În acest context, raportarea strategică, ca instrument nou, crește responsabilitatea înrealizarea obiectivelor de politică și demonstrează că politica de coeziune ar trebui săincludă toate regiunile europene și provocările sociale în scopul de a realiza o creștereinteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în întreaga UE.

Politica de coeziune se bazează pe o bună guvernanță la nivel european, național, regionalși local. O cooperare fără obstacole la toate aceste niveluri este la fel de dorită ca șisimplificarea întregului proces. Desigur, fondurile nu trebuie să rămână neutilizate dincauza birocrației inutile sau a regulilor și procedurilor oneroase. O politică de coeziunebine finanțată ar trebui să fie mai aproape de cetățenii UE și ar trebui să includă în continuaretoate regiunile Uniunii Europene și provocările sociale, ajutând regiunile sărace să recuperezedecalajul și să genereze creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în întreagaUniune Europeană.

Raportul strategic pentru anul 2010 constituie un puternic stimulent pentru a îmbunătățiactuala punere în aplicare a programelor din cadrul politicii de coeziune. De asemenea,încurajează statele membre să corecteze întârzierile în investirea fondurilor UE și săelaboreze planuri de acțiune mai eficiente pentru a obține rezultatele agreate. Prin urmare,sper că rezultatul votului de astăzi privind raportul strategic 2010 va transmite acest mesajcătre statele membre și Comisie.

6. Urări de bun venit

Președinte. − Am plăcerea de a vă informa că membrii unei delegații a Adunării Naționalea Mauritaniei și-au ocupat locurile în tribuna oficială. Aș dori să urez un călduros bun venitacestei delegații conduse de dl El Arbi Ould Sidi Ali. Aceasta se află aici pentru a se întâlnicu deputații din Parlamentul European.

Încă o dată, bun venit la Bruxelles și în Parlamentul nostru.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Mauritania sunt foarte importante pentru ParlamentulEuropean. Sunt convins că dialogul fructuos dintre deputații din Parlamentul European șicei din Parlamentul Mauritaniei poate contribui la consolidarea acestor relații și, deasemenea, la dezvoltarea unor noi domenii de cooperare între UE și Mauritania.

7. Al cincilea raport privind coeziunea și strategia pentru politica de coeziune după2013 - Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada2007-2013 - Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii decoeziune - Obiectivul 3: viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționaleși interregionale - O eficacitate sporită a FEDER și a celorlalte fonduri structurale(continuarea dezbaterii)

Președinte. − Continuăm acum cu dezbaterea referitoare la rapoartele privind politicade coeziune.


Oldřich Vlasák, raportor. – (CS) Dle președinte, aș dori să încep prin a mulțumi tuturorcolegilor mei deputați pentru excelenta cooperare și pentru o dezbatere foarte constructivă.Aș dori să închei prin a face două comentarii mai degrabă provocatoare cu privire la întreagadiscuție.

Fondurile structurale au fost constituite în principal pentru a elimina diferențele dintreregiuni și, prin urmare, ar trebui să fie îndreptate în special spre regiunile cel mai puțindezvoltate din UE, cu alte cuvinte spre Obiectivul 1 de convergență. Regiunile mai bogatevor beneficia de acest lucru prin oportunități de piață mai mari pentru produsele și serviciilelor. Pe de altă parte, trebuie să respingem toate încercările propuse de a stimula investițiileîn regiunile Obiectivului 2 sau de a crea o categorie puternică de tranziție a regiunilor fărăexpertiză financiară. Nu văd niciun motiv pentru redistribuirea nesfârșită a banilor de lacei bogați la cei bogați. Totuși, consider că un mecanism specific de tranziție între Obiectivele1 și 2 este o completare adecvată.

În al doilea rând, cred că este vital să oprim denaturarea pieței prin intermediul fondurilor.Faptul că un om de afaceri obține o subvenție pentru a construi o fabrică și celălalt nuobține acest lucru va conduce în mod logic la o denaturare a pieței. Celălalt va trebui săincludă costul construcției fabricii în prețul produselor pe care le vinde și prin urmare, înmod logic, va avea prețuri mai mari sau profituri mai mici. Ar fi mult mai bine dacăbeneficiarii finali ar fi doar organele administrației publice, cu alte cuvinte statul, regiunile,prefecturile, orașele și satele, care vor investi banii în măsuri de creștere. Este clar pentrumine că o astfel de schimbare radicală este imposibilă. Este însă posibil cel puțin să seîncerce această cale de ieșire și să se facă un mic pas în această direcție. Exprimând acestlucru cu cuvintele lui Neil Armstrong, ar fi un pas mic pentru fondurile europene, dar unsalt uriaș pentru economia europeană.

Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, raportoare. – (FR) Dle președinte, Europa este în prezentîn criză: există o criză financiară, o criză macroeconomică, o criză socială și o criză morală.Cetățenii percep Europa ca pe un dușman care reglementează și impune austeritate drastică.Aceștia nu văd ce face Uniunea pentru a investi, pentru a sprijini creșterea economică,pentru a-i integra pe cei cu mai puține oportunități și pentru a compensa dezechilibrelede dezvoltare între regiuni.

În scurtă vreme vom vota pachetul privind guvernanța economică care stabilește măsuriresponsabile pentru a adera la Pactul de stabilitate și de creștere, care face ordine în domeniulfinanțelor publice și permite începerea creșterii. Politica de coeziune este al doilea pilonpe care trebuie să se bazeze această creștere, o creștere durabilă, inteligentă și favorabilăincluziunii.

Guvernanța economică și politica de coeziune sunt cele două fețe ale aceleiași monede șieste important să subliniem că una fără cealaltă nu pot funcționa. De aceea, trebuie săluptăm pentru a apăra această politică, pentru a-i apăra bugetul, pentru a convinge statelemembre că politica regională nu este un lux, ci o necesitate.

Există multe în joc în cadrul negocierilor bugetului pentru următoarea perioadă deprogramare. Trebuie să continuăm să adoptăm măsuri în favoarea unei politici europenede coeziune integrată și ambițioasă, mai simplă și mai vizibilă, care consolidează cooperareateritorială și vizează în mod egal toate regiunile.

Astfel, susțin în special propunerea prezentată în raportul Pieper, de a crea o categorieintermediară pentru regiunile în care PIB-ul este între situat 75 și 90 % din media UE.


Această categorie va permite mai multor regiuni care se confruntă cu probleme structuralede creștere să primească un tratament echitabil și echilibrat.

Mai mult decât atât, doresc să insist încă o dată cu privire la importanța dezvoltării cooperăriiteritoriale europene. Este întruchiparea practică a cuvintelor lui Robert Schuman: Europanu va fi creată dintr-o dată sau prin integrare globală; va fi construită prin realizări concrete,care creează mai întâi o solidaritate de facto. Acest lucru era valabil acum 60 de ani și încăeste adevărat și astăzi.

Georgios Stavrakakis, raportor. − (EL) Dle președinte, aș dori să îi felicit pe raportoripentru rapoartele lor, care ne-au dat posibilitatea să dezbatem astăzi dimensiunile de bazăale viitoarei politici de coeziune și să ne exprimăm pozițiile principale cu privire la ele. Cutoate acestea, aș dori să comentez asupra raportului dlui Pieper, pentru care am fost raportoralternativ, pentru că prezintă în mod detaliat pozițiile Parlamentului European cu privirela arhitectura post-2013 necesară pentru politica de coeziune.

Aș dori să subliniez faptul că principalele poziții ale Parlamentului European au fost dejaformulate și aprobate în plen într-un capitol special al rezoluției referitoare la perspectivelefinanciare viitoare ale Uniunii Europene în ceea ce privește politica de coeziune. Nu trebuiesă facem concesii cu privire la aceste poziții.

Viitoarea politică de coeziune trebuie să aibă un buget adecvat, astfel încât să poată răspundeîn mod eficient la noile provocări, să sprijine toate regiunile Uniunii Europene, cu un accentdeosebit, ca întotdeauna, asupra regiunilor cu cele mai multe probleme de dezvoltare, săincludă obiective tematice și, în același timp, un grad de flexibilitate, să se bazeze pe normesimplificate, unificate cât mai mult posibil între fondurile sale și să se asigure că toți cetățeniiUniunii vor putea să se bucure de beneficiile sale, chiar dacă locuiesc în cele mai îndepărtatecolțuri ale Uniunii Europene, pe insule și în zone montane.

În sfârșit, referitor la propunerea de a crea o categorie intermediară de sprijin, pe care atâteu, cât și grupul meu politic și o mare majoritate din Parlament am susținut-o întotdeauna,aș dori să subliniez că sunt total de acord cu opinia exprimată astăzi de comisarul Hahn.Crearea sa este absolut justificată și vrem ca viitorul sistem de sprijin regional să abordezeregiunile cu același nivel de dezvoltare în mod echitabil, simplificat și transparent. Cred cătrebuie să transmitem un mesaj clar că analizele Uniunii Europene merg dincolo de statistici,în special în contextul crizei economice actuale.

Președinte. − - Dezbaterea comună a fost închisă.

Votul va avea loc în scurt timp.

(Ședința a fost suspendată la ora 11.45 și reluată la ora 11.50)

Declarații scrise (articolul 149 din Regulamentul de procedură)

Slavi Binev (NI), în scris. – (BG) Îmbunătățirea climatului de afaceri este, de asemenea, oparte a politicii de coeziune. Cu toate acestea, este necesar un sistem judiciar carefuncționează eficient pentru a face acest lucru. Este de remarcat lipsa de acțiune a autoritățiilegislative cu privire la modificările deosebit de urgente necesare în sistemul judiciar. Avemobligații față de partenerii noștri europeni de a întreprinde reforme pe scară largă în acestdomeniu, care trebuie să facă față în mod adecvat numeroaselor cazuri din instanțele dejudecată din Bulgaria, în special celor care implică corupție la nivel înalt și indicații aleacesteia. Numeroasele evaluări negative din partea Comisiei Europene și a instanțeloreuropene în ceea ce privește reformele sistemului judiciar și răspândirea corupției nu au


schimbat atitudinea criminal de neglijentă a guvernului față de orice fel de reforme în acestdomeniu. De ce oamenii care au dreptul de a iniția modificări ale legislației nu o fac, dar,în același timp își justifică greșelile prin lipsa reformelor? De ce sunt protejate standardeleduble? Cine are interesul de a întârzia reformele? Este șocant faptul că în secolul XXI,cetățenii din Bulgaria nu au posibilitatea de a aduce o plângere individuală în fața CurțiiConstituționale, un drept care este de la sine înțeles de către cetățenii din Germania, deexemplu. De ce sunt judecătorii cu experiență aleși într-un mod extrem de dubios, obscurși de ce persistă în continuare îndoieli foarte grave cu privire la interferența executivului?

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . – (LT) În timp ce ne pregătim pentru noua perioadăfinanciară post-2013, trebuie să facem propuneri concrete pentru perspectiva financiarăa Uniunii Europene (2014-2020) cu privire la un cadru strategic unic pentru a asigurapunerea în aplicare a obiectivelor politicii de coeziune a UE și eficiența fondurilor structurale.În acest moment dificil, pentru a depăși consecințele crizei financiare și economice, avemo bună ocazie de a folosi viitoarele negocieri privind următorul cadru financiar multianualpentru spori eficiența guvernanței și a punerii în aplicare a fondurilor structurale și aprogramelor UE.

Comisia Europeană ar trebui să majoreze asistența tehnică acordată statelor membre,organismelor guvernamentale regionale și locale și să organizeze mai multe cursuri deformare pentru acestea, în scopul de a le spori capacitățile și de a le extinde cunoștințelereferitoare la normele aplicate pentru a soluționa problemele legate de punerea în aplicare.În plus, statele membre ar trebui să acorde prioritate investițiilor în capacitatea instituționalăși să simplifice dispozițiile administrative în scopul de a reduce povara administrativă.

Sunt de acord cu solicitarea Parlamentului European adresată Comisiei de a elabora unmanual european privind guvernanța pe mai multe niveluri și de a încuraja statele membresă-l respecte, ținând seama de obiectivele specifice locale și regionale, să extindă aplicareamăsurilor de guvernanță a politicii de coeziune (respectiv, programarea, finanțarea șipunerea în aplicare pe baza unui parteneriat național, regional și local) și să le aplice lafondurile care vor fi incluse în cadrul strategic comun planificat, în scopul de a asigura omai mare eficiență a cheltuielilor publice.

Tamás Deutsch (PPE), în scris. – (HU) Politica de coeziune și-a dovedit necesitatea,eficiența și flexibilitatea în combaterea crizei. În plus, contribuie în mod semnificativ laatingerea obiectivelor strategiei Europa 2020, deși este important să se sublinieze că politicade coeziune este doar unul dintre mijloacele de realizare a acestor obiective și că fiecaredomeniu de politică trebuie să contribuie într-o măsură corespunzătoare la succesul noiistrategii de dezvoltare a Uniunii Europene. Aș dori să subliniez faptul că rata de eroare ascăzut în mod substanțial în ultimii ani, iar majoritatea erorilor provin din domenii carenu fac parte din politica de coeziune (de exemplu, achizițiile publice). Finanțarea politiciide coeziune nu ar trebui să fie redusă, deoarece există încă dezechilibre care pot fi abordatenumai prin politica de coeziune. Regiunile cele mai sărace au nevoie de mai mult sprijin,dar, în schimb, ele ar trebui să fie mai eficiente. În același timp, este important ca condițiileaplicate în domeniul politicii regionale să se refere la domenii care pot influența politicade coeziune, iar statele membre nu ar trebui să fie obligate să pună în aplicare reformesociale și economice esențiale în numele condiționalității. Simplificarea actualului sistemde reglementare extrem de complicat, interpretarea uniformă a normelor și obligațiilor,coerența mediului legislativ și o delimitare clară a responsabilităților sunt esențiale pentrucreșterea eficienței politicii de coeziune. Politica de coeziune nu este o politică de ajutor;mai degrabă, aceasta implică investiții în alinierea zonelor mai puțin dezvoltate, iar


consecințele pozitive ale acesteia vor avea efecte și asupra regiunilor mai bogate, datorităcreșterii cererii.

Filiz Hakaeva Hyusmenovа (ALDE), în scris. – (BG) Politica de coeziune este vitalăpentru eliminarea disparităților dintre regiunile Europei, pentru ieșirea din criză și realizareaunei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii. În ciuda a ceea ce s-a realizat,există încă regiuni a căror dezvoltare a rămas în urmă. Acest lucru impune măsuri maimulte și mai bine orientate care vizează reducerea dezechilibrelor sociale și economice înEuropa și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Pentru a spori eficacitatea politiciide coeziune sunt necesare o mai bună interacțiune între fondurile structurale, precum șio mai bună coordonare cu alte instrumente financiare și de asistență internă ale UE.Flexibilizarea corespunzătoare a programelor operaționale ar constitui o garanție a faptuluică acestea sunt cât mai relevante posibil pentru contextul în care se aplică. Trebuie săreducem povara administrativă cu care se confruntă beneficiarii, inclusiv prin utilizareamai largă a facilităților de eguvernare și să consolidăm rolul jucat de autoritățile locale șiregionale, precum și de partenerii socioeconomici. Cu titlu de concluzie, aș dori să subliniezcă, în scopul de a realiza o coeziune socială, economică și teritorială autentică și de a garantacă fiecare cetățean european are un loc bun de trai și de muncă, dimensiunea fondurilorpoliticii de coeziune în următoarea perioadă de programare trebuie să fie cel puțin la felca în perioada curentă.

Tunne Kelam (PPE), în scris . – (ET) Pe viitor, politica de coeziune a Uniunii Europenetrebuie să fie mai îndrăzneață în adoptarea mai mult decât a fost cazul până acum astrategiilor macroregionale, cum ar fi strategia pentru Marea Baltică și strategia pentruregiunea Dunării. Strategiile macroregionale sunt bine plasate pentru a profita de potențialultransnațional, pentru a îmbunătăți cooperarea între diferitele niveluri de guvernanță, pentruutilizarea unei abordări comune în scopul de a soluționa problemele comune și de a creștecompetitivitatea regională și capacitatea de inovare. În pregătirea politicii de coeziunepentru perioada următoare, este necesar să se precizeze mai exact modalitățile de punereîn aplicare a strategiilor macroregionale din perioada următoare și care ar trebuie să fierolul și locul lor în cadrul politicii de coeziune, precum și modul în care acestea ar trebuisă fie finanțate în următoarea perioadă. Este important ca strategiile macroregionale să fieexaminate în contextul obiectivului de coeziune teritorială europeană prevăzut în Tratatulde la Lisabona și al planului de dezvoltare teritorială a UE pentru anul 2020. ComisiaEuropeană trebuie să furnizeze orientări mai precise pentru statele membre, specificând,de exemplu care sunt direcțiile speciale de acțiune sau zonele care au relevanțămacroregională: de exemplu, coridoarele de transport, libera circulație a serviciilor șiproblemele de mediu. Printr-o mai bună coordonare a mecanismelor de sprijin existente,va deveni posibilă utilizarea mai conștientă a fondurilor structurale ale UE, fără a necesitao mai mare alocare de resurse pentru acele zone de cooperare interregională. De asemenea,cred că este extrem de important să se prevadă resurse suplimentare pentru a coordonastrategiile macroregionale și să se sporească sinergia de cooperare. Coordonarea necesităo îmbunătățire continuă, iar responsabilitatea statelor membre în acest domeniu ar trebuisă fie cu siguranță sporită.

Lena Kolarska-Bobińska (PPE), în scris. – (PL) Politica de coeziune este cea mai bunădovadă a solidarității care există în Uniunea Europeană. Polonia și în special regiunile săraceca cea pe care o reprezint - Voievodatul Lubelskie - au utilizat aceste fonduri pentrudezvoltare rapidă. Astăzi este greu de imaginat cum ar fi regiunea noastră fără sprijin dinpartea UE. Este păcat că nu există informații despre efectele specifice ale cheltuirii acestor


bani, pentru că de fapt cercetarea este cea care evaluează modul în care întreaga regiune afolosit o varietate de programe, și nu evaluarea fiecărui program în parte, care ar trebui săindice calea pe care ar trebui s-o urmeze politica de coeziune în anii următori.

Politica de coeziune este un pilon al strategiei Europa 2020, de aceea banii alocați pentrupolitica de coeziune în viitorul cadru financiar comun nu trebuie să fie mai puțini decâtsumele puse la dispoziție în actuala perioadă de programare. În prezent suntem în căutareaunor resurse pentru obiective noi, care trebuie să crească competitivitatea Europei. Totuși,nu trebuie să ne gândim la acestea în detrimentul orașelor și regiunilor. În raportul Comisieiprivind provocările politice și în raportul Pieper, Parlamentul European a transmis un mesajputernic guvernelor statelor membre și Consiliului: nu manipulați politica de coeziune.

Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris . – Parlamentul European propune în raportulsău referitor la viitoarea strategie pentru politica de coeziune după 2013, o pozițieechilibrată și benefică pentru Uniune. Uniunea are nevoie în continuare de o politică decoeziune puternică și care să fie finanțată corespunzător. În același timp, este necesarăîmbunătățirea regulamentelor. Este nevoie de proiecte cu valoare adăugată europeanămare, corectitudine și responsabilitate si angajament al statelor membre, prin contract cuComisia Europeana, de a utiliza totalitatea fondurilor alocate.

Într-o perioada de scădere economică este nevoie de investiții pentru păstrarea locurilorde muncă și pentru dezvoltare. Politica de coeziune este destinată exclusiv investițiilor.Pentru viitorul exercițiu financiar, bugetul alocat politicii de coeziune trebuie să fie celpuțin la nivelul actual..

Monika Smolková (S&D), în scris. – (SK) Politica de coeziune după 2013 ar trebui săcontinue să fie un factor important pentru dezvoltarea Europei. Aceasta trebuie să garantezedezvoltarea infrastructurii și să corecteze dezechilibrele de dezvoltare între regiuni. Crizafinanciară a agravat diferențele regionale. Europa se confruntă cu șomaj pe scară largă. Înprezent, când există mai mult de 23 de milioane de șomeri, politica de coeziune este unadintre politicile care pot contribui, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă. Probabilcă nu există niciun deputat în PE care să se îndoiască de necesitatea continuării politicii decoeziune și după 2013. Utilizarea eficientă a fondurilor, transparența și îmbunătățireaîntregului proces, precum și randamentul investițiilor devin subiecte de actualitate. Succeselepoliticii de coeziune sunt măsurabile și sunt remarcate și aplaudate de locuitorii UE. Prinurmare, este de asemenea important ca politicii de coeziune să i se aloce fonduri suficienteîn momentul în care va fi aprobat cadrul financiar multianual. Investițiile în dezvoltarearegională sunt investiții în viitor și în dezvoltarea UE.

Zbigniew Ziobro (ECR), în scris. – (PL) Urmărirea obiectivelor politicii europene decoeziune se află, fără îndoială, în direcția cea bună în multe domenii, deși, în acest stadiu,există deja anumite lecții pe care le putem învăța din progresul său până în prezent pentruconstruirea priorităților viitoare ale politicii europene de coeziune. Dată fiind absorbțiarelativ scăzută a fondurilor pentru infrastructură și mediu, trebuie să revizuim instrumentelecare încurajează inițierea unor proiecte în acest domeniu.

Este un lucru deosebit de important pentru țările din Europa de Est, în care cheltuielile dinfondurile alocate în acest scop sunt mai mici în comparație cu alte domenii strategice. Înplus, este necesar un sprijin suplimentar pentru cooperarea transnațională și transfrontalieră,de care este nevoie pentru dezvoltarea și convergența europeană, precum și pentru realizareaunor proiecte regionale comune în domeniul infrastructurii și al mediului.


Un alt element important este consolidarea dezvoltării bazate pe întreprinderi mici șimijlocii. Important aici este nu doar stimularea creării de noi întreprinderi, ci și creareaunor condiții adecvate pentru ca acestea să supraviețuiască pe piață. De aici și nevoia de aintegra mai bine principiile Small Business Act cu politica de coeziune. Analizarea acestordomenii în construcția strategiei și a politicii de coeziune post-2013 poate contribui ladezvoltarea economică durabilă și armonioasă a Uniunii Europene.

8. Acordul interinstituțional privind un registru de transparență (semnare)

PREZIDEAZĂ: JERZY BUZEKPreședinte

Președinte. − Doamnelor și domnilor, stimați colegi, haideți să ne pregătim pentrusemnarea oficială a unui acord foarte important între Parlamentul European și ComisiaEuropeană: „registrul lobbyiștilor”. La ultima ședință plenară de la Strasbourg, am votatpentru raportul Casini, iar acum vom avea semnătura oficială. Am votat la 11 mai 2011.

Pentru semnarea oficială, aș dori să le urez bun venit ministrei Győri și lui Maroš Šefčovič,vicepreședinte al Comisiei Europene, precum și colegilor noștri Diana Wallis, vicepreședintăa Parlamentului European care a fost în echipa de negociere, vicepreședintei Isabelle Durant,vicepreședintelui Rainer Wieland și lui Carlo Casini, președinte al Comisiei pentru afacericonstituționale și, de asemenea, raportor.

Enikő Győri, președintă în exercițiu a Consiliului . − Dle Președinte, stimați deputați, aș dorisă prezint declarația politică a Consiliului cu privire la registrul de transparență.

„Consiliul consideră că transparența ca principiu are o importanță covârșitoare pentruUniunea Europeană. Tratatele prevăd că, în vederea promovării unei bune guvernanțe șia asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniuniiacționează cât mai deschis posibil, iar deciziile sunt luate cât mai transparent și mai aproapeposibil de cetățeni.”

„Potrivit acestor dispoziții, Consiliul își menține angajamentul de a conferi cel mai mareefect posibil principiului transparenței. Acesta recunoaște, de asemenea, că cetățenii seașteaptă ca cei care acționează în numele lor la nivelul UE să respecte cele mai înaltestandarde posibile.”

„Prin urmare, Consiliul salută și sprijină inițiativa întreprinsă de Parlamentul European șide Comisie de a institui un «Registru de transparență» comun.”

„Consiliul consideră că transparența ar trebui să ghideze relațiile cu reprezentanții grupurilorde interese și că registrul oferă o bază utilă pe care să se construiască și să se interacționezecu acestea într-o manieră deschisă, incluzivă și coerentă.”

„Consiliul a primit invitația din partea Parlamentului European și Comisiei de a se alăturaregistrului. Consiliul este pregătit să ia în considerare deținerea unui rol în cadrul registruluiși așteaptă cu nerăbdare să discute despre modalitățile posibile cu celelalte două instituții.”

Președinte. − Ar fi cea mai bună soluție dacă toate instituțiile europene ar avea acelașiregistru pentru interesele externe. Acum aș dori să îi invit pe colegi și pe vicepreședinteleComisiei să mi se alăture în fața podiumului pentru semnarea documentului.


9. Diverse

Stavros Lambrinidis. − Poate că unii dintre dvs. știu deja că acum patru zile am fostdesemnat să devin noul ministru de externe al Greciei.

(Aplauze)

Vă mulțumesc. Partea interesantă a acestui post a fost faptul că duminică și luni, laLuxemburg, atunci când m-am întâlnit oficial pentru prima dată cu colegii mei miniștri deexterne din fiecare dintre țările dvs., nimeni nu a spus „Felicitări”. Toți au spus „Mult noroc”.

(Râsete și aplauze)

Vreau doar să îmi iau un scurt rămas bun. Îmi va fi foarte dor de acest Parlament. Îmi vorlipsi enorm de mult toții prietenii de aici. Nu cred că există un loc mai bun în Europa pentrupasiunea și compasiunea care se pot găsi în acest Parlament. Sunt profund recunoscătorși, pentru că nu vreau ca ultimul meu discurs să fie unul în limba engleză și nici nu vreausă uitați cuvintele grecești pe care le-ați învățat în ultimul an și jumătate, vă voi spune cesugestie am. Vreau să aud din nou cum spunem „în favoare”.

(Deputații: „Υπέρ!”)

Cum spunem „împotrivă”?

(Deputații: „Κατά!”)

Cum spunem „abținere”?

(Deputații: „Αποχή!”)

Foarte bine. Vreau ca socialiștii și GUE să spună „Υπέρ”, PPE și ECR, dvs. să spuneți „Κατά”,Grupurile Verts și ALDE să spună „Αποχή”. Simplu! Haideți să începem.

(Grupurile S&D și GUE/NGL: „Υπέρ!”; Grupurile PPE și ECR: „Κατά!”; Grupul Verts/ALE șiGrupul ALDE: „Αποχή!”)

(Aplauze puternice)

Fantastic. Vă mulțumesc foarte mult.

Martin Schulz, în numele Grupului S&D. – (DE) Dle Președinte, am cerut să mi se permităsă iau cuvântul pentru că sunt sigur că colegii mei deputați mă vor înțelege atunci cândspun, în numele grupului meu, și sunt sigur că ceilalți colegi ai mei deputați vor fi de acordcă vă asumați un rol dificil - sunteți mai conștient de acest lucru decât noi - și că vă bucurațide solidaritatea noastră completă în noua dvs. funcție, deoarece, indiferent de opiniilenoastre politice, cu toții împărtășim aceeași dorință. Această dorință este ca țara minunatăpe care o serviți în calitate de ministru de externe să depășească criza aceasta gravă cât mairepede posibil cu ajutorul nostru. Avem nevoie de Grecia. Suntem alături de țara dvs. și dedvs. Dle vicepreședinte, dle ministru de externe Stavros, ceea ce aș dori să spun la un nivelpersonal este: nu ați fost doar un bun prieten și un coleg minunat, ci ne-ați și îmbogățitviețile, în toate modurile posibile. Vă mulțumim pentru mulți ani de colaborare și multnoroc, Stavros.

(Aplauze)


PREZIDEAZĂ: DIANA WALLISVicepreședintă

10. Componența Parlamentului

Președintă. − După cum știm, dl Stavros Lambrinidis mi-a comunicat numirea sa caministru al afacerilor externe în guvernul elen, care a intrat în vigoare la 17 iunie 2011.

Parlamentul ia act de această comunicare și, potrivit articolului 7 alineatul (1) din Actulprivind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, și potrivitarticolului 4 alineatele (1) și (4), stabilește locul vacant care intră în vigoare începând cu17 iunie 2011.

Ne vom continua activitatea și îi urăm fostul nostru coleg numai bine și succes.

Autoritățile elene competente m-au informat despre alegerea dlui Dimitrios Droutsas careîl înlocuiește pe dl Lambrinidis. Conform articolului 4 alineatul (1), Parlamentul ia act deaceastă înlocuire care intră în vigoare începând cu 22 iunie 2011.

Îi urez bun-venit acestui nou membru...

(Aplauze)

... și să subliniez că, potrivit articolului 3 alineatul (2), atâta timp cât prerogativele sale nuau fost verificate sau nu s-a luat o hotărâre în legătură cu o eventuală contestație, dl DimitriosDroutsas se va bucura de exercitarea deplină a drepturilor sale în Parlament și în organeleacestuia, cu condiția să fi semnat în prealabil o declarație că nu exercită o funcțieincompatibilă cu cea de deputat în Parlamentul European.

Sunt sigură că îi urăm și noului coleg mult succes.

***

Gerard Batten (EFD). - Dnă președintă, ca un punct de pe ordinea de zi, văd de cealaltăparte a încăperii că în Parlament sunt afișate postere politice.

Cred că acest fapt este împotriva normelor. Nu mă deranjează personal, însă am solicitatde atâtea ori în acest Parlament să existe pentru toată lumea o aplicare egală a normelor.

Dacă doamnele și domnii de acolo își afișează posterele politice, atunci aș dori să am dreptulsă îmi afișez și eu permanent pe birou posterul cu „Votați UKIP” și oricine altcineva să îșipoată expune posterele.

Putem avea, vă rog, o regulă de un fel sau altul?

(Aplauze)

Președintă. − Vă mulțumesc foarte mult, dle Batten, pentru că mi-ați atras atenția asupraposterelor. Îi rog pe cei care le afișează să le dea acum jos.

Elizabeth Lynne (ALDE). - Dnă președintă, chiar dacă suntem de acord sau nu cumanifestanții, este absolut greșit că manifestanții au voie să intre în Parlament pentru a-iîmpiedica pe deputați de la vot.

Nu are nicio importanță dacă suntem sau nu de acord cu cauza; trebuie făcut ceva pentrua asigura că deputații pot intra fără piedici pentru a vota.


(Aplauze)

Președintă. − Serviciile au fost înștiințate asupra problemei și nu ar trebui să se repete.

Barry Madlener (NI). – (NL) Vă mulțumim mult, dnă președintă. Aș dori să adaug unpunct pe ordinea de zi. Mai precis, doresc să fac un anunț fericit, și anume că președintelepartidului meu, Geert Wilders, a fost achitat în această dimineață de toate acuzele împotrivalui referitoare la insultarea islamului. Libertatea de exprimare din Țările de Jos a fostgarantată.

Președintă. − Acest fapt nu are nimic de-a face cu activitatea noastră de aici.

11. Un sistem voluntar de etichetare în format Braille pe ambalajele produselorindustriale (declarație scrisă)

Președintă. − Declarația scrisă nr. 14 din2011 depusă de Konstantinos Poupakis, RichardHowitt, Ádám Kósa, Eva Lichtenberger și Cecilia Wikström privind un sistem voluntar deetichetare în format Braille pe ambalajele produselor industriale a adunat semnăturilemajorității deputaților în Parlament și în conformitate cu articolul 123 din Regulamentulde procedură va fi transmisă destinatarilor săi și publicată în textele adoptate ale prezenteisesiuni, iar numele semnatarilor va fi indicat în procesul-verbal.

Konstantinos Poupakis (PPE). (EL) Dnă președintă, aș dori să le mulțumesc, atât personal,cât și în numele colegilor mei, dl Kósa, dna Wikström, dl Howitt și dna Lichtenberger,tuturor celor care au susținut declarația scrisă pe care am depus-o, în credința că ceinevăzători și surzi sunt îndreptățiți să trăiască independent și să participe pe deplin la viațasocială. Sperăm ca această inițiativă să pună bazele unor activități imediate și altor activitățiîn această direcție. Vă mulțumesc tuturor.

12. RO12 - Votare

Președintă. − Următorul punct pe ordinea de zi este votul.

12.1. Numirea președintelui Băncii Centrale Europene - candidatul Mario Draghi(A7-0229/2011 - Sharon Bowles)

12.2. Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: General MotorsBelgium (A7-0191/2011 - Barbara Matera)

12.3. Modificarea articolului 51: reuniunile comune ale comisiilor (A7-0197/2011- Carlo Casini)

12.4. Cerere de ridicare a imunității parlamentare a dlui Adrian Severin(A7-0242/2011 - Francesco Enrico Speroni)

– Înainte de vot:

Francesco Enrico Speroni , raportor. − (IT) Dnă președintă, cazul este relativ de complex,și doream doar să subliniez că în timp ce există o solicitare de autorizare pentru a putea fiacționat în justiție cineva despre care se presupune că a fost mituit, nu există nicio procedurăîmpotriva persoanelor presupuse ca fiind mituitori.


12.5. Posibilitățile de pescuit și contribuția financiară prevăzute de Acordul departeneriat în domeniul pescuitului încheiat între UE și Republica Seychelles(A7-0192/2011 - Alain Cadec)

12.6. Posibilitățile de pescuit și contribuția financiară prevăzute în Acordul departeneriat în sectorul pescuitului încheiat între UE și Republica Democrată SãoTomé și Principe (A7-0194/2011 - Luis Manuel Capoulas Santos)

12.7. Protocolul UE-Andorra privind măsurile vamale de securitate (A7-0198/2011- Vital Moreira)

12.8. Acordul UE-Canada privind siguranța aviației civile (A7-0298/2010 -Silvia-Adriana Țicău)

12.9. Punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada2007-2013 (A7-0111/2011 - Miroslav Mikolášik)

12.10. Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune(A7-0218/2011 - Oldřich Vlasák)

12.11. Obiectivul 3: viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționaleși interregionale (A7-0110/2011 - Marie-Thérèse Sanchez-Schmid)

12.12. O eficacitate sporită a FEDER și a celorlalte fonduri structurale (A7-0141/2011- Georgios Stavrakakis)

12.13. Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (A7-0183/2011 -Elisa Ferreira)

- Înainte de votul privind rezoluția legislativă:

Sharon Bowles, în numele Comisiei pentru afaceri economice și monetare. . – Dnă președintă,aș dori să solicit în numele comisiei amânarea votului final conform articolului 57 alineatul(2).

După cum știți, acesta a fost punctul de vedere al comisiei exprimat marți. și credem căputem trece la alte discuții cu Consiliul cu privire la realizarea unui rezultat satisfăcător.

Prin urmare, solicit amânarea pentru a putea finaliza acest fapt sau pentru a lăsa ușa deschisăspre finalizarea lui printr-un acord la prima lectură în iulie.

Martin Schulz, în numele Grupului S&D. – (DE) Dnă președintă, Grupul Alianței Progresistea Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a votat deja împotriva acestuiamendament la nivelul comisiei. Am fost de părere că acest raport este pregătit pentru afi supus acum votului, iar aprobarea copleșitoare a acestui raport arată că se pare că amavut dreptate. Suntem familiarizați cu argumentele prezentate cu privire la motivul pentrucare ar trebui să începem negocierile cu Consiliul, fapt pentru care aș dori să îmi prezintpoziția referitoare la propunerile de amânare care vor urma celorlalte părți ale acestuipachet. Putem înțelege acest fapt în felul următor. Că guvernul german și cel francez trebuiesă se învârtă încă o dată în jurul a două puncte importante. Totuși, știm de la Consiliu căacest lucru nu se va întâmpla. De aceea, există o întrebare care este de o importanță decisivă


pentru noi: ce au de gând să facă grupurile care susțin această propunere, dacă Consiliulnu reușește să facă nicio schimbare care să ne reflecte deciziile? Vor vota pentru sauîmpotriva pachetelor? Aceasta este o chestiune importantă pentru noi.

Corien Wortmann-Kool (PPE). - Dnă președintă, aș dori să subliniez ceea ce a spus dnaBowles: sperăm să ajungem înainte de sesiunea în plen din iulie la un acord final privindraportul.

Chiar de la început ne-am dat avizul ca Parlament - inclusiv Grupul Socialist - să tratămacest fapt ca pe un pachet. Atunci haideți să tratăm acest lucru ca pe un pachet și să susținemacum propunerea dnei Bowles de a amâna votul până în iulie.

(Solicitarea a fost acceptată)

12.14. Aplicarea procedurii de deficit excesiv (A7-0179/2011 - Diogo Feio)

12.15. Cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (A7-0184/2011- Vicky Ford)

12.16. Supravegherea bugetară în zona euro (A7-0180/2011 - Sylvie Goulard)

12.17. Consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea șicoordonarea politicilor economice (A7-0178/2011 - Corien Wortmann-Kool)

12.18. Măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomiceexcesive din zona euro (A7-0182/2011 - Carl Haglund

12.19. Drepturile consumatorilor (vot final) (A7-0038/2011 - Andreas Schwab)

– Înainte de vot:

Andreas Schwab, raportor. − (DE) Dnă președintă, observațiile mele vor fi scurte. Votula avut de fapt loc în martie, iar acum suntem martorii votului final. Pentru că ne-a luat treiani să ajungem la acest compromis, aș dori să subliniez că a existat într-adevăr o cooperareextraordinară între Consiliu și Comisie. În special președințiile maghiară și belgiană auavut o activitate într-adevăr excelentă. Colegii mei din celelalte grupuri, dna Gebhardt,dl Rochefort, dna Turunen, dl Triantaphyllides și dl Wieland, însă mai ales și dvs., dnăpreședintă, în calitate de co-raportor, au avut o contribuție importantă. Doresc să vămulțumesc călduros pentru aceasta. Cred că această directivă va reprezenta un pas importantîn dezvoltarea pieței interne în interesul consumatorilor și al întreprinderilor.

Martin Schulz, în numele Grupului S&D. – (DE) Dnă președintă, după cum știm, aceastăeste o instituție democratică, iar din când în când trebuie să aplicăm regulile democrației.De aceea m-am hotărât să vorbesc din nou acum că acest pachet este pe punctul de a fifinalizat, deoarece trebuie să adresez o întrebare importantă în numele grupului meu despreacest pachet. Aveți o majoritate clară pentru linia pe care o adoptați aici. Nu există nicioîndoială referitoare la acest lucru și am acceptat această situație, chiar dacă nu suntem deacord cu dvs. Totuși, am o întrebare pentru că procesul încă nu s-a încheiat. De răspunsulla această întrebare depind foarte multe pentru felul în care grupul nostru abordează alteproceduri.


În raportul Wortmann-Kool și în raportul Ferreira i-am adresat Consiliului două puncteimportante sub forma unor întrebări, conturând poziția Parlamentului și solicitându-iacum Consiliului să își schimbe poziția. Acesta este un lucru bun. Aș dori să vă adresezurmătoarea întrebare: ce intenționați să faceți dacă Consiliul nu își schimbă poziția? Vețirespinge pachetul? Vom avea o a doua lectură? Dacă este vorba despre asta, atunci suntemgata să luptăm cu dvs. Sau veți aproba atunci totuși pachetul? În lumina acestei amânăricred că aceasta este o întrebare extrem de importantă pentru Parlament.

Președintă. − Dle Schulz, v-am dat cuvântul, însă nu doresc să deschid ceea ce este înmod clar o dezbatere politică privind dosarul pe care tocmai l-am votat.

(Aplauze)

Acest lucru ar putea dura. Avem un număr mare de voturi de trecut. Dezbaterea politicăva continua.

(Proteste)

Voi adresa cuvântul pe scurt dlui Daul și dlui Verhodstadt, după care am încheiat.

Joseph Daul, în numele Grupului PPE. – (FR) Dnă președintă, știți că mă exprimîntotdeauna pe scurt.

Martin, suntem mari democrați – tu respecți democrația și așa facem și noi. Este adevăratcă este mai ușor să câștigi decât să pierzi. Vom continua negocierile, iar la începutul luiiulie vom avea după negociere votul final asupra raportului.

Guy Verhofstadt, în numele Grupului ALDE . – Dnă președintă, doresc doar să-i spun luiMartin în numele grupului meu că vom continua lupta pentru acest pachet important șipentru votul Parlamentului, incluzând toate elementele pachetului.

Și vom continua aceste negocieri și continuăm această luptă astfel încât să se poată bazape noi. Însă după acest vot mă bazez acum și pe ajutorul constructiv al socialiștilor pentrua câștiga această bătălie.

Rebecca Harms, în numele Grupului Verts/ALE. – (DE) Dnă președintă, doamnelor șidomnilor, în această dimineață am citit un apel impresionant privind viitorul UniuniiEuropene făcut de trei colegi de-ai mei într-un ziar german. O astfel de unitate este îngeneral întotdeauna foarte emoționantă. Totuși, este evident că această unitate este slabăîn detaliu atunci când vine vorba de reglementarea piețelor financiare și a echilibrării justițieisociale. Cred că ar trebui să nu încercăm să ascundem în acest moment dezacordurilepolitice, însă ar trebui mai degrabă să argumentăm și să dezbatem într-un mod transparentdirecția politicii, chiar și pe timp de criză, drept serviciu făcut cetățenilor europeni.

Președintă. − Comisia ne-a trimis următoarea declarație privind amendamentele adoptatede Parlament.

„Comisia reamintește angajamentul său față de garantarea faptului că statele membreelaborează tabele de corespondență care stabilesc o corelație între măsurile de transpunereadoptate de acestea și directiva UE și le comunică Comisiei, în cadrul transpunerii legislațieiUE, în interesul cetățenilor, al unei mai bune legiferări și al unei transparențe juridice sporite,precum și pentru a facilita controlul conformității reglementărilor naționale cu dispozițiileUE.


Comisia regretă lipsa sprijinului pentru dispoziția inclusă în propunerea de Directivă aParlamentului European și a Consiliului privind drepturile consumatorilor de modificarea Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului Europeanși a Consiliului și de revocare a Directivei 85/577/CE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE,care avea ca scop introducerea obligativității de a întocmi tabele de corespondență.

„În virtutea spiritului de compromis și pentru a asigura adoptarea imediată a propuneriimenționate, Comisia poate accepta substituirea dispoziției incluse în text referitoare laobligativitatea întocmirii tabelelor de corespondență cu un considerent prin care statelemembre să fie încurajate să urmeze această practică.

Cu toate acestea, poziția urmată de Comisie în acest dosar nu trebuie considerată unprecedent. Comisia va depune în continuare eforturi pentru a identifica, împreună cuParlamentul European și cu Consiliul, o soluție adecvată la această chestiune instituționalăorizontală”.

12.20. Tractoarele introduse pe piață în cadrul mecanismului de flexibilitate(A7-0091/2011 - Salvatore Tatarella)

12.21. Gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive(A7-0214/2011 - Romana Jordan Cizelj)

– Înainte de votul privind amendamentului 136:

Hannes Swoboda, în numele Grupului S&D. – (DE) Dnă președintă, din păcate am depusprea târziu cererea de vot prin apel nominal pentru acest punct. Cu toate acestea, dorescsă vă rog să fiți indulgenți, atât dvs. cât și Parlamentul, și să permiteți un vot prin apelnominal în votul pe părți.

(Solicitarea a fost acceptată)

– După votul privind amendamentul 136:

Romana Jordan Cizelj, raportor . − (SL) Dnă președintă, se poate să nu fi fost atentă,însă conform fișei mele de votare nu am votat partea a 2 a amendamentului 62.

Președintă. − Dacă ați fi ascultat, ați fi auzit că a devenit caducă.

12.22. Trilogul privind proiectul de buget 2012 (A7-0230/2011 - Francesca Balzani)

– Înainte de votul privind amendamentul 27:

Carl Haglund (ALDE). - Dnă președintă, aș dori să propun un amendament oral în numelegrupului meu la ultima teză a amendamentului 27.

Cuvintele „nu trebuie” ar trebui înlocuite cu „nu ar trebui”.

(Amendamentul oral a fost acceptat)

12.23. PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitoruluilegate de alimentație, resurse naturale și teritorii (A7-0202/2011 - Albert Deß)

– După vot:


Manfred Weber (PPE). – (DE) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, nu există nicioîndoială că Parlamentul European reprezintă un organism care muncește din greu, totușitrebuie să acordăm mai multă atenție echilibrului timpilor de votare, astfel încât să nu avemo situație în care într-o zi să nu existe nimic de votat, iar în a doua zi să existe un număruriaș de votări. De aceea propun acum să ne oprim din votat și să amânăm restul activitățiipână la următoarea ședință în plen.

(Aplauze)

Nu există chestiuni pe agendă care să fie într-atât de presante încât astăzi să fie absolutnecesar un vot. Am votat deja punctele legislative. Consider că acesta a fost cel maiimportant lucru acum pentru acum.

(Aplauze)

Alexander Graf Lambsdorff (ALDE). – (DE) Dnă președintă, cererea dlui Weber aresens. Am încheiat un program cu adevărat enorm care a cuprins câteva rapoarte majore,importante. Nu mai avem alte rapoarte legislative pe care să le votăm. Este deja trecut deunu și jumătate. Ar fi cel mai bine să amânăm rapoartele non-legislative până la sesiuneadin iulie. Nu ar fi o mare pierdere.

Bas Eickhout (Verts/ALE). - Dnă președintă, permiteți-mi să mă exprim pe scurt: maiavem două rapoarte, iar clima de dezbatere este crucială deoarece trimitem un semnalConsiliului care începe în această seară.

De aceea propun să votăm acum aceste rapoarte. Au mai rămas două. Haideți să facemacest lucru – și repede.

(Solicitarea a fost aprobată)

13. Interpretarea Regulamentului de procedură: consultați procesul-verbal

14. Explicații privind votul

Președintă. − Următorul punct pe ordinea de zi îl constituie explicațiile votului.

Raport: Miroslav Mikolášik (A7-0111/2011)

Marco Scurria (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am dorit să votezpentru acest raport deoarece definește câteva elemente fundamentale pentru politica decoeziune și pentru finanțare.

Acestea sunt, în primul rând, proceduri mai uscățive pentru fondurile naționale, iar în aldoilea rând prevederea conform căreia sportul și cultura sunt de asemenea un element decoeziune care este important și decisiv.

Poate că singurul element negativ al acestui raport este că prevede doar cele trei limbi delucru engleza, germana și franceza, ca limbile care trebuie să însoțească cererea alături delimba originală. Din acest motiv, oricum, și din motive mai generale am votat pentru și îlfelicit pe raportor.

Alfredo Antoniozzi (PPE). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, în ciudaimportanței acestui raport, numai 19 state membre au prezentat rapoarte cu privire la


indicatorii de bază. Această situație nu ne permite să avem o imagine clară asupra impactuluipoliticii de coeziune la nivel local.

Sunt de acord cu măsurile și cu bunele practici propuse de dl Mikolášik, și cred căpropunerea de aplicare a indicatorilor de bază este una deosebit de utilă așa cum estepregătirea rapoartelor privind rezultatele și sinergia dintre politicile naționale și politicileUniunii Europene.

Organizarea de dezbateri și consultări publice cu părțile interesate, împreună cu depunereade rapoarte la parlamentele naționale pentru avizare reprezintă în acest sens alte măsuripozitive. Trebuie să facem eforturi pentru a evita reducerea fondurilor puse la dispozițiepoliticii de coeziune în următoarea perioadă de programare. Din acest motiv, am susținutacest raport.

Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Dnă președintă, alocațiile din fondurile UE pentru noilestate membre, Slovacia fiind inclusă, sunt influențate negativ de supra-complexitate,birocrație excesivă, norme neclare și de asemenea de interese ascunse neloiale. Multe dincele care doresc bani din fondurile europene se plâng de tortura birocrată tărăgănată cusfârșit incert. Birocrația și multe dintre obstacole nu vin de la Bruxelles, ci direct de la statelemembre în parte. Dacă legile europene nu sunt simplificate, sub presiunea făcută deParlamentul European și de alții, legile puse în aplicare în fiecare stat membru în parte vorcomplica deseori considerabil situația. În timp ce legile europene originale sunt relativsimple, punerea națională în aplicare a acestora le complică. Dictonul spune că cu câtcobori mai mult pe scară, cu atât mai complex este sistemul. Există de asemenea o problemăimportantă care este aceea că oficialii nu ajută la alocarea fondurilor UE, ci se concentreazăasupra controalelor care întrec pe departe ceea ce este cerut de lege. Prin urmare, problemase află mai ales la statele membre ale UE.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, există un motiv pentru care avem o politică decoeziune, iar o astfel de politică are un început clar și trebuie să aibă și un sfârșit. Cred cămotivul pentru care există politica de coeziune este să echilibreze standardele de trai șidezvoltarea economică prin Uniunea Europeană. De aceea este corect ca regiunile care seaflă sub standardul economic general să fie subvenționate și susținute. Totuși, este la fel deimportant să se garanteze că aceste resurse financiare sunt folosite corect, cu alte cuvintecă au efectul dorit. Acest raport este foarte important pentru mine deoarece conține deasemenea o analiză, care prevede astfel baza pentru concluziile pentru următoarele douăperioade de sprijin. Aș dori să menționez un exemplu: tocmai în regiunea mea din estulGermaniei politica de coeziune a dat dovadă de un efect semnificativ începând cu 1990.Am fost martorii dezvoltării economice de acolo și văd acest fapt ca pe un succes clar cândajungem la un punct unde putem spune că aceste regiuni au nevoie acum de un programde eliminare progresivă, deoarece acest lucru înseamnă că standardele de trai au crescutacolo.

Andrzej Grzyb (PPE). – (PL) Dnă președintă, politica de coeziune în forma sa actualăeste evaluată bine, așa cum sunt rezultatele sale. În statele membre avem beneficii tangibileca urmare a acestei politici, care coroborată cu politica agricolă a UE reduce disparitățiledin dezvoltare, atât în Uniune ca întreg, cât și între regiuni și în cadrul regiunilor. Sunt deacord cu opinia că obiectivele politicii de coeziune și finanțarea pusă la dispoziție ar trebuimenținute în forma lor actuală, însă acest fapt va fi bineînțeles modificat pentru a găzduiregiunile intermediare.


Ar trebui să observăm că această politică este bine evaluată de statele membre și de guvernelelocale, și aș dori de asemenea să remarc aici poziția favorabilă a Comisiei pentru dezvoltareregională. Există așteptări cu privire la reducerea birocrației care este implicată în politicade coeziune. Aceste așteptări sunt deseori și rezultatul, așa cum s-a subliniat deja aici, unorrestricții suplimentare introduse de statele membre. Totuși, actuala criză economică poatefi depășită printr-un număr de măsuri, inclusiv prin continuarea acestei politici, deoareceaceasta este una care aduce o creștere durabilă. Este un lucru esențial pentru întreaga Uniune.

Daniel Hannan (ECR). - Dnă președintă, „putem evada realității”, a scris Ayn Rand, „însănu putem evada consecințelor evadării realității”.

Am atins limita încercării de a pune în mișcare piețele cu bani publici. Oricine poate vedeaacum că Grecia întârzie cu plățile, cu excepția miniștrilor de finanțe din zona euro, care la13 luni după ce au virat 110 miliarde de euro par acum să fie pe punctul de a vira o altăsumă aproape la fel de mare. De fapt nu este fără rost. Nu este doar inutil. Este dăunător,deoarece ceea ce garantăm este că atunci când apare întârzierea plăților, aceasta va fi multmai mare, iar impactul va fi suportat mai degrabă de toți contribuabilii decât doar de unnumăr mic de bancheri și de deținători de obligațiuni.

Astfel interesele lucrătorilor eleni și ale contribuabililor europeni sunt sacrificate în acelașimod în favoarea ambițiilor unui număr mic de prințișori auriți ai eurocrației.

Raport: Georgios Stavrakakis (A7-0141/2011)

Mario Pirillo (S&D). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, susțin pe deplinideea punerii în aplicare a unor programe orizontale polivalente de finanțare cu ținte clardefinite și mecanisme de acces simplificate. Sunt de acord cu raportul profesorului Barcaconform căruia o abordare bazată pe dezvoltarea locală este modul de a îmbunătăți eficiențași eficacitatea și de a opera într-o manieră mai integrată. Trebuie să ne îndreptăm atențiaspre dimensiunea urbană și să asigurăm coordonarea dintre fonduri și celelalte instrumentefinanciare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) și ale Fondului European de Investiții (FEI).În situația în care bugetul este redus, aceste instrumente, împreună cu fondurile de rulment,ar permite monitorizarea rezultatelor. Acest lucru ar multiplica resursele disponibile și arspori numărul beneficiarilor care, la rândul său, ar livra mai multe rezultate.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, trebuie să realizăm o mai mare eficiență întreFondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte fonduri structurale. Cred că esteextrem de important să avem fonduri diferite. Evident, aceste fonduri ar trebui să aibădiferite obiective și abordări țintă. Cred că este extrem de important că am inclus aiciregiunile și că Uniunea Europeană definește orientări care pot fi puse în aplicare în regiuniși pot fi folosite corespunzător. Cu toate acestea, este la fel de important ca această abordarețintă să se îndrepte și către felul în care sunt puse în aplicare chestiunile în regiuni, astfelîncât aceste fonduri să nu se încurce unele pe altele, astfel încât să nu dublăm subvențiile,astfel încât să nu promovăm programele fără rost – cu alte cuvinte trebuie să coordonămobiectivele urmărite prin aceste fonduri. Înțeleg acest lucru ca pe o eficiență în creștere.Aștept să continuăm să lucrăm în acest domeniu și să ne fie prezentate mai multe rapoarteși rezultate.

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, sunt încântată că astăzivorbim despre simplificarea și eficientizarea politicii de coeziune. Am spus în mod repetatcă dezvoltarea statelor membre, susținută de banii Uniunii Europene, și îmbunătățireacalității vieții ar fi mai eficiente dacă am folosi metoda de planificare într-un mod mai


eficient și am asigura că obiectivele pe orizontală sunt realizate prin folosirea banilorproveniți din diferite fonduri.

Cu toate acestea, revizuirea normelor care reglementează ele însele fondurile este la fel deimportant. Deseori este cazul că o problemă este imposibil de abordat din cauza lipsei debani. Alt program, finanțat dintr-un alt fond, nu poate fi folosit, chiar dacă urmăreșteobiective similare. Din păcate, în astfel de cazuri, transferul de bani între fonduri esteimposibil din cauza diferitelor norme. În timp ce salut apelul rezoluției la introducereaunui mecanism de coordonare care are un impact și mai mare, vă invit, prin urmare, deasemenea să schimbați normele privind transferul de bani din fonduri, făcându-i cât maiflexibili posibil.

Raport: Corien Wortmann-Kool (A7-0178/2011)

Gianluca Susta (S&D). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am votat acesterapoarte, cu excepția raportului dnei Wortmann-Kool de la votarea căruia m-am abținutîn ciuda susținerii amendamentelor grupului meu. Prin urmare, nu am votat urmândindicațiile cuprinzătoare ale grupului meu, deoarece cred că ne aflăm în fața unor problemeatât de serioase încât trebuie să dăm dovada în acest moment de coeziune între instituțiileeuropene și de capacitatea noastră de a trata problemele cu care avem de-a face. În ciudaunei anume timidități și aroganțe din partea Consiliului cu privire la această criză, cred cătrebuie să manifestăm această coeziune.

Nu am fost de acord nici cu amânarea, deoarece ne aflăm într-o poziție în care trebuie săle dăm cetățenilor noștri răspunsuri urgente la criza economică care nu este doar rezultatulspeculației financiare, ci și al incapacității noastre de a trata problemele care țin de redresareși de creștere economică. Avem datoria de a vindeca finanțele publice ale Europei și de adefini răspunsuri, care trebuie să înceapă cu implicarea întreprinderilor și a lumii muncii,cu norme diferite și mai deschise pentru a realiza piața unică și a ne afla într-o poziție maibună pentru a concura mai bine pe piața globală. De aceea am votat rapoartele cu excepțiacelui al dnei Wortmann-Kool.

Raport: Elisa Ferreira (A7-0183/2011)

Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Dnă președintă, prima decadă a uniunii economice șimonetare a arătat necesitatea îmbunătățirii cadrului de guvernanță economică. Noul cadruar trebui să se bazeze pe o responsabilitate mai mare din partea fiecărui stat membru pentrunormele și politicile convenite de comun acord, precum și pe un sistem mai solid desupraveghere la nivel european a politicilor economice naționale.

În mod deosebit, experiența ultimilor doi ani a confirmat că realizarea unei competițiiputernice, a unei creșteri economice durabile și a disponibilității de locuri de muncă necesităun nivel durabil de deficit și datorie guvernamentală, reforme pentru a elimina dezechilibrulmacroeconomic și o strategie decisivă a UE pentru creștere și ocuparea forței de muncă.Trebuie să recunosc o anumită jenă personală cu privire la introducerea unor elementeadministrative în mecanismele economice. Pe de altă parte, experiența până în ziua deastăzi arată că mecanismele pieței sunt incapabile să reacționeze rapid și flexibil ladezvoltările negative, rezultatul fiind că o criză financiară se transformă într-o criză adatoriilor.

Daniel Hannan (ECR). - Dnă președintă, doresc să-i salut pe prietenii mei din grupulcomunist și cel verde. Au dreptate în privința unui lucru. Dacă am adopta o zecime din


politica lor chiar am avea probleme, însă în privința unui lucru au dreptate, și anume căaceste sprijine financiare pedepsesc majoritatea oamenilor pentru a-i recompensa pe câțivaindivizi foarte înstăriți. Dacă dorim să salvăm băncile din Grecia expuse pericolului, maiales băncile france și germane, ar fi mai convenabil să le dăm direct banii decât să-i deviemprin Atena.

Însă trebuie să privesc de la distanță și să pun sub semnul întrebării premisele. De ce seașteaptă încă o dată de la contribuabili, dat fiind eșecul primei runde de salvare financiarăa băncilor, să pășească înainte și să îi salveze pe câțiva indivizi foarte bogați de la consecințelepropriei lor erori?

Noi, cei din generația noastră, privim înapoi către vechiul regim european și ne întrebămcum de a putut exista un astfel de regim. Ne întrebăm, cum de a putut fi construit în așafel încât doar nobilimea să fie scutită de impozitare? Cum de am tolerat un sistem în caredoar cei mărunți plăteau impozite? Știți, noi recreăm însă exact acel sistem prin risipitulacestor bani publici în vederea salvării unor interese proprii. Deci, „hasta la victoria siempre”.

Raport: Diogo Feio (A7-0179/2011)

Francisco Sosa Wagner (NI). - (ES) Dnă președintă, pachetul ca întreg se îndreaptă într-odirecție pe care o susțin în calitate de pro-european și de federalist, cu toate că face acestlucru într-un mod timid și cu mari lacune. În plus, conține principii înțelepte pentrugestionarea politică a Spaniei. De aceea, am votat pentru patru dintre rapoartele privindguvernanța economică.

Am votat împotriva raportului Feio deoarece susține politici pro-ciclice care, în cel maibun caz, nu ar ajuta la ieșirea din criză și, în cel mai rău caz, ar încuraja stagnarea și șomajul.

Nu am votat nici eu pentru raportul Wortmann-Kool – am votat împotriva lui – deoarecenu ține cont de Pactul de stabilitate și creștere, Strategia europeană pentru ocuparea forțeide muncă sau obiectivele strategiei Europa 2020, care reprezintă o sursă de speranță pentrumilioane de europeni, mai ales pentru tineri.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, cred că abordarea față de deficitele excesive estepuțin ca un meci de fotbal: dacă se stabilește un set de norme, atunci trebuie și respectate.Nu este suficient să ne privim unii în ochii celorlalți și să spunem: „promitem să respectămtoate nomele”. Viața s-a schimbat. Cu alte cuvinte, dacă regulile jocului nu sunt respectate,atunci trebuie date penalități și pedepse. Desigur, acest fapt nu poate fi realizat printr-odecizie democratică. Aș dori să revin la imaginea meciului de fotbal. Imaginați-vă doar căa fost comis un fault. Arbitrul ia în acest caz o decizie. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacăarbitrul ar organiza de fiecare dată o votare printre jucători pentru a stabili dacă acesta afost într-adevăr fault. Ar fi imposibil. De aceea avem nevoie de un proces decizional clar.Ce facem când cineva încalcă regulile? În sfârșit, aș dori să subliniez că avem bineînțelesnevoie și de solidaritate. Decât să îl pedepsim pur și simplu pe cel care a încălcat regulile,trebuie de asemenea să îl și ajutăm să se întoarcă pe drumul cel bun.

Președintă. − Dle Hannan, trebuie să vorbiți despre raportul Feio, însă sunteți și următorulși singurul pe lista pentru raportul Goulard, așa că vă acord două minute pentru a le folosicum doriți pentru ambele rapoarte.

Daniel Hannan (ECR). - Dnă președintă, sunteți nespus de generoasă, precum și o foartebună președintă.


Aș dori să mă refer la o parte din vocabularul stângaci pe care l-am auzit în ultimelesăptămâni când s-a discutat despre pachetele de salvare financiară. În mediile noastre sevorbește despre salvarea Greciei, acordarea de asistență Portugaliei și de ajutor pentruIrlanda, însă oamenii din țările destinatare nu văd lucrurile astfel.

Motivul pentru care grecii se află pe străzi și protestează este că înțeleg foarte bine care vafi consecința acestei preluări a UE/FMI. Banii nu ajung la grecii obișnuiți, ci la acele instituțiifinanciare care mențin guvernul elen dator. Totuși, rambursarea va veni de la contribuabilulobișnuit: cu alte cuvinte, factura pentru susținerea financiară a întregului sistem bancareuropean ajunge la Irlanda, Portugalia și Grecia.

De ce? Deoarece nu putem ajunge să recunoaștem că uniunea monetară a fost o greșeală.Nu ne putem aduce în situația să înțelegem logic: că înghesuirea unor țări cu condiții șinevoi larg diferite într-o singură monedă avea să provoace exact tensiunile pe care leprevedeau unii dintre noi acum 10 ani când a fost lansat proiectul.

Așadar, întețim criza prin și mai multă integrare și prin toate acele lucruri despre care amauzit în dezbaterea de ieri privind acest raport – „avem nevoie de uniune fiscală”, „avemnevoie de guvernanță economică”. Dragi prieteni, puteți observa eroarea de logică. Integrareaeuropeană a eșuat, deci tot așa! Uniunea monetară nu este suficientă, avem nevoie de omai mare uniune economică.

Realitatea este că acest lucru este despre salvarea imaginii: salvarea imaginii acelor eurocrațicare au lansat primii proiectul și care sunt pregătiți să sacrifice popoarele din țările perifericeși pe contribuabilii din țările sărace pentru a-și susține aroganța.

Desigur, ale lor trebuie să fie cele mai scumpe figuri de la cea a Elenei din Troia care a lansato mie de nave.

Raport: Corien Wortmann-Kool (A7-0178/2011)

Marian Harkin (ALDE). - Dnă președintă, am votat pentru amânarea votului final deoarececred că exista posibilitatea să ajungem la un acord cu Consiliul.

Rapoartele privind guvernanța economică în ansamblu nu reprezintă din punctul meu devedere cea mai bună alegere, însă în situația în care ne găsim sunt probabil cel mai puținproaste.

Ne aflăm în poziția în care avem o structură în sine fragilă care susține moneda euro. Pactulde stabilitate și creștere nu a funcționat; a fost un eșec chiar de la început. Acum ne aflămîn situația în care ori renunțăm la monedă ori încercăm să aplicăm o formă de guvernanțăeconomică care va consolida temeliile și care va reconstrui într-un anume fel infrastructura.

Sunt de acord cu Mario Monti care a spus că o considerație excesivă față de statele membremari a contribuit oarecum la actuala criză economică, iar propunerile noastre ar putea celpuțin opri ca acest lucru să se întâmple pe viitor. Sper să nu fie o situație când se iau măsuridupă consumarea faptelor.

Raport: Andreas Schwab (A7-0038/2011)

Robert Rochefort (ALDE). – (FR) Dnă președintă, în această dimineață, după trei anide muncă, am votat un text foarte important cu privire la progresul protecțieiconsumatorilor în Europa. Acesta se concentrează pe bună dreptate asupra achizițiilor


online care ar putea poate reprezenta peste 20 de ani 25 % din întregul comerț din Europa,ceea ce reprezintă mult.

Unele dintre aceste achiziții vor fi transfrontaliere. Le vor oferi consumatorilor o gamă mailargă de produse, precum și prețuri mai mici. Acesta este un progres real. Pentru IMM-uriși pentru meșteșugari ca întreg este de asemenea o ocazie foarte importantă de a găsi noicentre de desfacere.

Aș menționa două dintre principalele progrese: perioada de retragere care a fost extinsă la14 zile și recapitularea tuturor informațiilor și a prețului total care trebuie plătit înainte deultimul buton sau click care confirmă comanda.

În cele din urmă sunt mândru să pot afirma în contextul acestor explicații ale votului căeu, toți deputații și grupurile politice am votat în unanimitate, deoarece în privința unuiastfel de subiect este nevoie de consens, iar nu de controverse. Am ajuns la acel consens.

María Irigoyen Pérez (S&D). - (ES) Dnă președintă, permiteți-mi să comentez pe scurtcu privire la ce am auzit aici în discursurile celor care au vorbit înaintea mea.

Nu este vorba despre salvarea reputației fondatorilor UE, ci mai degrabă de construireaEuropei și de munca în interesul cetățenilor europeni.

Voi trece mai departe la explicarea votului meu referitor la Directiva privind drepturileconsumatorilor. Salut adoptarea acestei directive care reprezintă un pas înainte spreintegrarea europeană și spre protecția drepturilor consumatorilor, însă în același timpregret că adoptarea unui număr de articole ale directivei implică înlăturarea protecțieimultor consumatori și utilizatori spanioli care se vor regăsi privați de anumite drepturicare erau deja consacrate în legea spaniolă.

Din acest motiv socialiștii spanioli au votat astăzi împotriva unui număr de articole: articolul9 în legătură cu armonizarea deplină a cerințelor privind informațiile pentru contractelela distanță; articolul 17 alineatul (2), posibilitatea ca consumatorul să fie responsabil pentruutilizarea normală a bunurilor în timpul perioadei de retragere; și articolul 22 alineatul (2),introducerea unei termen suplimentar pentru livrarea bunurilor când comerciantul nureușește să livreze bunurile în perioada de timp prevăzută în contract.

Ville Itälä (PPE). - (FI) Dnă președintă, acum scurt timp dl Hannan, care vorbea desprealte chestiuni, s-a referit la necesitatea unei integrări mai reduse și nu mai mari orice ar fi.Această propunere privind protecția consumatorilor a fost totuși în mod specific despreo integrare mai mare și este complet irelevantă. Susținem drepturile cetățenilor și protecțiaconsumatorilor când ne implicăm în comerțul internațional, european. Știm că achizițiileonline reprezintă un fenomen contemporan, însă legile care le guvernează se află în urmavremurilor, iar acum a venit momentul să mergem mai departe.

În țara mea, Finlanda, această legislație se află acum la un nivel destul de avansat, iar uneorite face în mod evident să te miri dacă nu mergem înapoi când facem legi comune. Cu toateacestea, comerțul este european, atunci legile trebuie să fie europene, iar aceasta este caleape care trebuie să continuăm.

Alfredo Antoniozzi (PPE). - (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, propunereade directivă privind drepturile consumatorilor prezentată de Comisie are meritul combinăriicelor patru directive precedente pe această temă într-un singur instrument legislativ.


Sunt de acord cu obiectivele raportului. Este esențial ca consumatorilor din cele 27 de statemembre să le fie garantat un nivel ridicat de protecție, iar în același timp să se țină cont denecesitatea de producători, indiferent de dimensiunea lor, să li se poată furniza bunurileși serviciile consumatorilor europeni fără a trebui să se facă față obstacolelor juridice inutile.

Așa cum stau lucrurile în momentul de față, eliminarea fragmentării legale este un rezultatgreu de realizat. Raportul dnei Wortmann-Kool exprimă de asemenea în mod corect îndoielicu privire la capacitatea armonizării depline de a produce efecte diferite față de cele așteptate.

Prin urmare, am votat pentru, deoarece sunt convins că ar fi util să depunem unamendament la propunerea Comisiei, realizând un minim de armonizare și în același timpgarantând un nivel înalt de servicii pentru consumatori.

Adam Bielan (ECR). – (PL) Dnă președintă, prin votul de astăzi am dus la sfârșit lungulproces al unei activități de peste trei ani privind proiectul de directivă privind drepturileconsumatorilor. Documentul garantează un nivel înalt de protecție a consumatorilor întoate statele membre și va ajuta la clarificarea domeniilor neclare din comerțul cu amănuntulcare are loc între întreprinderile și consumatorii din țări diferite. Natura orizontală adirectivei permite legislației UE, care momentan este în vigoare în acest domeniu, să fiearmonizată într-un întreg.

Prevederile directivei ar trebui să joace un rol deosebit în chestiuni referitoare la toatetipurile de tranzacții online. Sper ca legislația propusă să sporească încredereaconsumatorilor în această formă de a face achiziții. De o importanță deosebită pentruconsumator este de asemenea instituirea dreptului de retragere dintr-un contract în cadrulunei perioade de 14 zile fără a oferi un motiv și dreptul aferent de a obține rambursareatuturor plăților efectuate. Și eu am o opinie pozitivă față de versiunea finală a prevederilorcapitolului 5 privind clauzele contractuale interzise. Sunt sigur că directiva va îmbunătățiîn mod semnificativ drepturile consumatorilor în Uniunea Europeană, astfel încât amsusținut raportul.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, vă rog să mă scuzați pentru că vă atrag atențiaatât de des. Din păcate, aceasta nu a fost săptămâna mea privind procedura „catch-the-eye”.Am lipsit. Erau câteva lucruri pe care doream să le spun și despre acest punct, însă sunt îngeneral încântat că am adoptat această directivă. Și eu am votat pentru.

Sunt de asemenea încântat că am reușit să consolidăm drepturile consumatorilor și că aminclus așa-numita vânzare din ușă în ușă, deoarece există o mulțime de practici suspectelegate de aceasta. Totuși, aș dori încă o dată să vă rog să ne amintim de problema birocrațieiatunci când punem în aplicare această lege. În Germania avem un număr deosebit de marede întreprinderi mici și mijlocii. Cu toate că aceste întreprinderi nu sunt implicate învânzarea din ușă în ușă ele fac deseori afaceri cu consumatorii care sunt încheiate prin abate palma. Aceasta este practica de sute de ani. Trebuie să avem grijă să nu suprasolicitămaceste IMM-uri printr-o birocrație excesivă. Pentru a reformula ideea, sunt încântat și amvotat pentru directivă.

Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dnă președintă, aplaud foarte mult faptul că dl Schwaba ajuns la un compromis cu Consiliul, consolidând drepturile consumatorilor, și căcompromisul de asemenea va include propunerile mele pentru comerțul online. Am votatpentru raport bineînțeles, însă regret să spun că Președinția maghiară mi-a blocat propunerea– susținută de întreg Parlamentul – de a da consumatorilor dreptul la rezervele de bunuridin alt stat sub anumite condiții convenite.


Din păcate, conform Eurostat, o treime din comenzile transfrontaliere sunt respinse astfel.Magazinele de pe internet precum iTunes și altele nu își furnizează bunurile sau serviciilecătre noile state membre. În acest mod, consumatorii cehi sunt discriminați în comparațiecu de exemplu consumatorii din Franța sau țările de Jos. Piața internă nu este încă astfel opiață unică în ceea ce privește mediul digital, iar Consiliul a pierdut astfel o întreagăoportunitate.

Raport: Romana Jordan Cizelj (A7-0214/2011)

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, gestionareacombustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive este în mod deosebit important,atât pentru siguranța mediului și a oamenilor, cât și pentru societate. De aceea invit Consiliul,când adoptă directiva, să se concentreze și asupra avizului Parlamentului European carejoacă un rol din ce în ce mai important atunci când abordează probleme legate de mediu.Din păcate, uneori când ne jucăm jocurile politice dorim să introducem diferite prevederiîn documente care pot fi contraproductive.

Atunci când au aderat la Uniunea Europeană, anumite state membre au adus cu sine povaracentralelor nucleare care le-au fost impuse împotriva voinței lor. Dezafectarea centraleinucleare Ignalia a fost una dintre condițiile aderării Lituaniei la UE. În schimb, UniuneaEuropeană și-a luat un angajament formal de finanțare a dezafectării. Mai presus de toate,acest angajament a fost luat de UE, deoarece unei țări ca Lituania i-ar fi imposibil să-șifinanțeze singură toată activitatea de dezafectare a centralelor nucleare. Activitatea dedezafectare implică gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.

Prin urmare, apelurile de plasare a acestei poveri pe umerii statelor membre implicate arfi contraproductive. Dacă Lituania nu ar primi finanțarea necesară, i-ar fi imposibil săgaranteze efectiv siguranța. În schimb, apropiata perspectivă financiară, dezafectareacentralei nucleare Ignalia trebuie să rămână o preocupare atât pentru Lituania, cât și pentruîntreaga Uniune Europeană.

Raport: Francesca Balzani (A7-0230/2011)

Marian Harkin (ALDE). - Dnă președintă, am susținut cu tărie punctul 25 al acesteirezoluții care „regretă că, având în vedere majorarea limitată a fondurilor destinateprogramului PROGRESS [...]”, deoarece Comisia s-a angajat în 2010 să repună în drepturicele 20 de milioane de euro care mergeau de la PROGRESS la microfinanțare, iar acestlucru în mod evident nu va avea loc.

Instrumentul de microfinanțare însuși, cu toate că este foarte mic, joacă un rol cu adevăratimportant în asigurarea accesului microîntreprinderilor la credit în economia socială șieste crucial acum că instituțiile financiare nu mai împrumută bani.

Cu toate acestea, acest lucru nu trebuie să aibă loc pe socoteala programului PROGRESS.În ceea ce mă privește este o chestiune ce ține de a ne fura căciula.

Însă doresc să spun și că susțin cu tărie sprijinul sporit pentru programul de învățarecontinuă Grundtvig și salut în mod deosebit sprijinul în creștere pentru programul LIFE+.

Raport: Albert Deβ (A7-0202/2011)

Ville Itälä (PPE). - (FI) Dnă președintă, acest raport extrem de important a fost adoptat,și, în primul rând, ar trebui să îi mulțumim și să îl aplaudăm pe raportor, dl Dess, care amuncit într-adevăr din greu pentru a realiza aceste compromisuri, astfel încât această


reformă a politicii agricole comune (PAC) ar putea fi continuată într-un mod atât deimportant.

Îmi dau seama cât de greu este când în fiecare stat membru se fac apeluri foarte diferite cuprivire la ce ar trebui încorporat în reforma PAC, însă aici există o chestiune importantărelevantă, iar aceasta este bineînțeles chestiunea ce ține de ecologizare. Este important caproducătorii agricoli să fie implicați în politica durabilă de mediu, însă cum va fi instituitacest sistem de ecologizare? Trebuie făcut în modul descris de dl Dess. Nu ar trebui să creezemai multă birocrație și nu ar trebui să sporească costurile producătorilor. În plus, trebuiesă ținem cont de diferitele situații din statele membre. Dacă are succes în acest mod, iardacă Comisia va face propuneri detaliate după aceea, atunci ne vom afla pe drumul cel bun,și vom putea să ne bucurăm cu toții că agricultorii sunt implicați în activități de voluntariatpentru protecția mediului.

PREZIDEAZĂ: ISABELLE DURANTVicepreședintă

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE). - (ES) Dnă președintă, am votat în favoarea acesteiinițiative deoarece Europa are nevoie de o politică agricolă comună puternică, fără reduceri,de o politică axată pe promovarea întreprinderilor agricole profitabile și pe asigurareasecurității alimentare, a proviziilor și a calității satisfăcătoare a producției.

În plus, agricultura are nevoie de sprijin în scopul de a inova și de a concentra eforturilepe o utilizare mai eficientă a energiei, apei și solului.

Toate acestea trebuie să fie combinate cu alte forme de gestionare care să permită orecompensă mai corectă pentru activitatea desfășurată de profesioniștii din acest sector,de un grup de oameni care trebuie să înregistreze progrese și să continue să învețe pe totparcursul vieții lor profesionale. Acestor persoane trebuie să le fie furnizate proceduri maisimple, mai puțină birocrație și o mai mare transparență în ceea ce privește obiectivele șiinstrumentele.

Prin urmare, noua PAC trebuie să își consolideze angajamentul față de agricultorii activiși față de contribuțiile pe care aceștia le aduc în ceea ce privește producția și dezvoltareaechilibrată a regiunilor rurale. În plus, rentabilitatea presupune alinierea politicilor dinacest sector cu obiectivele strategiei Europa 2020. Din acest motiv, efortul bugetar trebuiesă fie de asemenea menținut.

Sergej Kozlík (ALDE). – (SK) Dnă președintă, propunerea actuală a Comisiei Europenede a reforma politica agricolă comună este doar o schimbare superficială și nu o reformăorientată către îmbunătățirea pieței și a competitivității producției agricole europene.

În acest context, am susținut, de asemenea, numeroasele constatări și opinii critice aleParlamentului European. Mă opun ferm aplicării în continuare a abordării tradiționale fațăde sistemul de subvenționare și susțin introducerea unor criterii obiective suplimentarecare să țină seama de condițiile de finanțare agricolă în cadrul Europei extinse alcătuite din27 de state. În opinia mea, așa-numitul plafon al subvenției este o complicație care nu vaîmbunătăți condițiile agricultorilor în noile state membre. Politica agricolă comună trebuiesă se bazeze pe doi piloni, primul fiind finanțarea integrală din surse UE. Cel de-al doileapilon trebuie să fie axat pe modernizarea agriculturii, pe competitivitate și pe dezvoltarearurală cofinanțată din surse naționale.


Czesław Adam Siekierski (PPE). – (PL) Dnă președintă, Parlamentul European a adoptatraportul referitor la politica agricolă comună (PAC) în perspectiva anului 2020. Am votatîmpotriva acestuia, deoarece măsurile pe care le propune nu sunt reforme reale, ci doarmodificări minore și superficiale care susțin și mențin abuziva PAC actuală. După 20 deani de stagnare în domeniul producției de alimente în Europa și de venituri mici pentruagricultori, am îndurat destule.

Am uitat că în urmă cu șapte și cu cinci ani Uniunea s-a extins cu noi state membre, cărorali s-a acordat un nivel scăzut de sprijin și cărora li s-a promis că plățile vor fi egalizate după2013. Vreau să subliniez clar acest lucru: ar trebui menținut un al doilea pilon puternic,iar acest lucru ar trebui să includă păstrarea criteriilor actuale de distribuire a fondurilor,care țin seama de diferențele de dezvoltare dintre statele membre. În cele din urmă, estenecesară o mai bună coordonare între politica regională și politica agricolă comună înregiunile rurale. O parte din responsabilitățile celui de-al doilea pilon al politicii agricolecomune ar trebui să fie transferate către politica de coeziune. Regiunile rurale au dreptulde a-și urmări propria dezvoltare folosind sumele disponibile în cadrul politicii regionale.

Aș dori să mai spun un singur lucru, și anume faptul că declarația dlui Barroso cu privirela posibilele reduceri în cadrul celui de-al doilea pilon arată că dumnealui nu are o cunoașterereală a gravității problemei.

Peter Jahr (PPE). – (DE) Dnă președintă, doresc la rândul meu să îi mulțumesc raportorului,dl Dess. Dacă se vrea ca politica agricolă să rămână competitivă și să devină mai ecologică,aceasta trebuie să fie finanțată în mod corespunzător. Aș dori să subliniez cuvântul„corespunzător”. „Corespunzător” se aplică la fel de mult agricultorilor, cât șicontribuabililor. Eu cred că crearea unor structuri competitive în sectorul agricol este unlucru care trebuie să fie salutat în mod expres. Luată în acest context, plafonarea plățilordirecte este o măsură contraproductivă. Treaba noastră nu este să distrugem structurilecompetitive. Am crescut în ceea ce era în trecut Germania de Est, unde politicienii dictauîn detaliu agricultorilor structurile de execuție și toate datele de producție. Acest lucru acondus la falimentul statului. Nu trebuie să permitem niciodată ca o astfel de situație să serepete; doresc să scutesc Uniunea Europeană de o astfel de catastrofă, acesta fiind motivulpentru care sunt împotriva reducerii și, de asemenea, motivul pentru care m-am abținutîn cele din urmă de la votul pe marginea acestui raport.

Marian Harkin (ALDE). - Dnă președintă, am votat în favoarea raportului elaborat dedl Dess, dar trebuie să spun că am fost dezamăgită că amendamentul 4 nu a avut succes.Acesta a fost sprijinit de grupul meu deoarece ar fi permis ca ajutorul specific din cadrulprimului pilon să compenseze handicapurile naturale și, de asemenea, să asigure căactivitatea agricolă este menținută în regiunile muntoase, în regiunile sensibile din punctde vedere ecologic și în regiunile Natura 2000.

Am votat împotriva amendamentului 23 nu pentru că susțin OMG-urile - nu le susțin - cipentru că sprijin subsidiaritatea și cred că statele membre ar trebui să fie în măsură să facăpropriile alegeri în ceea ce privește OMG-urile.

Am fost deosebit de mulțumită de faptul că am sprijinit amendamentul 27, care a respinsîn mod rațional introducerea unor cerințe împovărătoare și neclare derivate dinDirectiva-cadru privind apa în sistemul cost-conform până când vom avea o imagine maiclară cu privire la punerea sa în aplicare în diferitele state membre.


De asemenea, am fost încântată să văd că Parlamentul sprijină o rețea de securitate pe maimulte niveluri în eventualitatea unor perturbări ale pieței și, într-adevăr, a unor situații deurgență. Acesta este un răspuns rezonabil și proporțional.

În cele din urmă, am fost mulțumită de faptul că am votat în număr extrem de mare cabugetul să fie menținut cel puțin la nivel anului 2013. Fără acest lucru, restul sunt doarvorbe.

Zuzana Roithová (PPE). – (CS) Dnă președintă, Parlamentul European a adoptat astăziun raport referitor la PAC în perspectiva anului 2020. Subscriu la obiectivul pe termenlung al raportului de a încerca să introducă condiții echitabile pentru toți agricultorii dinUE, ceea ce presupune abandonarea criteriilor istorice pentru plățile directe.

În ciuda acestui fapt, nu am votat pentru raport, întrucât aș dori să îmi exprim dezacordulfundamental față de adoptarea propunerii pentru un plafon de plăți bazat pe dimensiuneaîntreprinderii agricole. Acest lucru îi va discrimina pe agricultorii cehi, de exemplu, sau îiva obliga să reorganizeze întreprinderile agricole în mod artificial în unități mai mici înscopul de a obține o subvenție. Personal sunt în favoarea dezvoltării întreprinderilor agricolemici, însă aceasta este o măsură care va reduce competitivitatea agricultorilor europeni înanumite țări.

Seán Kelly (PPE). – (GA) Dnă președintă, am fost fericit să susțin acest raport și îl felicitpe raportor, dl Dess, pentru munca de calitate pe care a depus-o. Am participat la dezbatereade aseară de la început până la sfârșit, dar nu am reușit să prind procedura „catch the eye”și mi-a părut rău de acest lucru întrucât doream să îi adresez două întrebări dlui comisar.În același timp, m-am bucurat că Parlamentul a menținut bugetul cel puțin la același nivelca în prezent cu o mulțumire aproape unanimă.

Cele două puncte pe care voiam să le abordez cu dl comisar priveau anii de referință istoricăși cota de lapte.

Ambele trebuie să fie eliminate. Vrem să știm când și ce le va înlocui? Fără a cunoaște acestelucruri este foarte dificil ca agricultorii să își facă planuri pentru viitor. Cu cât avem mairepede răspunsuri la aceste întrebări

– (GA) cu atât va fi mai bine pentru toți agricultorii din Europa. Vă mulțumesc.

Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė (PPE). - (LT) Dnă președintă, politica agricolă comunăeste unul dintre domeniile cele mai mari și, în același timp, cele mai sensibile ale politiciiUniunii Europene, fiind relevantă pentru toate statele membre. Mai presus de toate,agricultura este un domeniu care are un impact semnificativ și direct asupra mediului. Prinurmare, este important ca, atunci când se instituie modele directe de asistență și se susținedezvoltarea rurală, să se acorde prioritate unei agriculturi durabile și diferitelor aspecte demediu, inclusiv agriculturii ecologice.

Dimensiunea dezvoltării rurale este, de asemenea, relevantă pentru acele țări care au aderatrecent la UE. Din păcate, numărul lucrătorilor migranți este cel mai mare în regiunile rurale.Prin urmare, este necesar să le facem mai atractive pentru a trăi și lucra în ele și pentru aatrage tinerii către ele. Pentru a realiza acest lucru este necesar să se utilizeze instrumentepentru dezvoltare rurală, să se sprijine dezvoltarea promițătoare și dinamică a comunitățilorrurale și să se dezvolte în continuare aplicarea metodei LEADER.


Atragerea tinerilor agricultori și a tinerilor din regiunile rurale în procesele de producțieagricolă și dezvoltare rurală este la fel de importantă pentru a stopa abandonarea terenurilor,depopularea rurală, îmbătrânirea populației din mediul rural și alte probleme.

Mario Borghezio (EFD). – (IT) Dnă președintă, doamnelor și domnilor, am de făcut douăobservații cu privire la raportul din proprie inițiativă referitor la politica agricolă comună.Prima este că prețurile de consum ale produselor agricole trebuie să fie proporționale cucosturile, efortul și munca, dar și cu costurile de producție, dacă vrem ca consumatoriieuropeni să poată consuma produse sănătoase din agricultura europeană, din agriculturatradițională care trebuie să fie păstrată.

Cea de-a doua observație este un semnal adresat autorităților europene competente. Cunoscacestea raportul referitor la cotele de lapte elaborat de italianul Carabinieri din Ministerulpentru politici agricole, alimentare și forestiere? Acest raport arată în mod clar că cotaproducției de lapte, care se presupunea că a fost depășită, constituind astfel baza legalăpentru amenzile percepute de la producătorii de lapte italieni, nu a fost de fapt depășită.Ar fi un lucru este foarte grav, pentru că aceste amenzi ar putea îngenunchea mii deîntreprinderi agricole din Padania și le-ar putea conduce la faliment. Eliberați Padania!

Președintă. – Aici se încheie explicațiile votului.

Explicații scrise privind votul

Raport: Sharon Bowles (A7-0229/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Am votat pentru această numire a președinteluiBăncii Centrale Europene (BCE), având în vedere competențele candidatului și vastaexperiență pe care a dobândit-o de-a lungul anilor.

Roberta Angelilli (PPE), în scris. − (IT) Aș dori să îmi exprim mândria față de opinia îngeneral favorabilă a Parlamentului European în sprijinul numirii noului președinte al BănciiCentrale Europene (BCE), Mario Draghi. Această numire va fi, de asemenea, confirmată dereuniunea Consiliului șefilor de stat și de guvern, dar este deja o onoare foarte mare pentruItalia, nu doar datorită profilului extrem de profesional, competenței și experienței îndomeniul afacerilor economice europene ale dlui Draghi, ci și deoarece învestitura sa pentruurmătorii opt ani a primit sprijinul deplin al tuturor liderilor europeni. Îi doresc dluiguvernator Draghi mult succes în activitatea sa.

Pino Arlacchi (S&D), în scris . − Am votat în favoarea candidaturii lui Mario Draghi lafuncția de viitor președinte al Băncii Centrale Europene datorită înaltei sale competențe șiviziunii progresiste cu privire la guvernanța sistemului financiar mondial. În cadrul audieriicare a avut loc săptămâna trecută în cadrul Comisiei pentru afaceri economice, domnia saa subliniat faptul că acum este nevoie de mai multă guvernanță economică europeană șică, sub președinția sa, BCE va continua să se concentreze în principal asupra combateriiinflației. Din toate aceste motive sunt mândru să-i acord întregul meu sprijin.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Membrii Comitetului executiv al Băncii CentraleEuropene (BCE) sunt numiți de către șefii de stat sau de guvern, în urma unei propuneridin partea Consiliului și în urma consultării cu Parlamentul European. În acest caz, Consiliulconsultă, prin urmare, Parlamentul referitor la numirea dlui Draghi în funcția de președinteal BCE începând cu 1 noiembrie 2011. Comisia pentru afaceri economice și monetare, acărei membră sunt, a condus o audiere care s-a dovedit a fi foarte satisfăcătoare. Înconsecință, susțin candidatura dlui Draghi.


Elena Băsescu (PPE), în scris . − Am votat în favoarea candidaturii domnului Mario Draghila președinția Băncii Centrale Europene deoarece consider că deține o înaltă competențăprofesională. La audierea desfășurată în cadrul Comisiei pentru afaceri economice șimonetare, domnul Draghi a răspuns în mod complet tuturor interpelărilor adresate decătre deputații europeni. În acest sens, am apreciat abordarea constructivă față de urmărilecrizei financiare din Grecia.

De asemenea, Mario Draghi a dat dovadă de o reală voință de a implementa un modelîmbunătățit de guvernanță economică la nivelul UE pentru evitarea falimentelor suverane.Tocmai de aceea, prioritizează în candidatura sa combaterea inflației ca parte a obiectivuluide stabilitate al Băncii Centrale Europene, precum și o consolidare a mecanismelor desupraveghere. Pentru asigurarea unei economii puternice este nevoie de un Pact de creștereși stabilitate cu adevărat eficient și prevăzut cu sancțiuni automate.

Antonio Cancian (PPE), în scris. – (IT) În calitate de deputat italian în ParlamentulEuropean, salut candidatura lui Mario Draghi la funcția de președinte al Băncii CentraleEuropene (BCE). Am asistat la audierea sa în Parlamentul European la 14 iunie. Cariera sade prestigiu, începând cu numirile academice și ajungând la poziția ocupată la cele maiînalte niveluri din lumea economică și financiară în calitate de președinte al Consiliuluipentru Stabilitate Financiară, îl face un candidat extrem de important pentru funcția depreședinte. Într-un moment deosebit de complicat pentru Europa, dl Draghi va fi cusiguranță capabil să răspundă nevoilor sistemului financiar european și să garantezestabilitatea financiară și sprijinul pentru creșterea economică. Candidatura sa este un semnalpolitic important pentru Italia, urmând experienței sale strălucite ca director general alTrezoreriei statului și ca guvernator al Băncii Italiei din 2006, perioadă în care a promovatcu succes Italia pe scena europeană și internațională.

Nessa Childers (S&D), în scris . − Dl Draghi ar trebui să fie felicitat pentru numire și credcă domnia sa este un candidat foarte capabil. Cu toate acestea, am încredere că domnia sarecunoaște mandatul care i-a fost acordat de către deputații din Parlamentul European șică, în consecință, le respectă opiniile în calitate de guvernator al BCE.

Lara Comi (PPE), în scris. − (IT) Am votat pentru această recomandare și motivele melemerg mult mai departe de naționalitatea candidatului. De fapt, nu cred că Italia va aveamai multe beneficii decât UE din numirea dlui profesor Draghi. Chiar din contră. Italiapierde un guvernator al Băncii Centrale care este foarte competent și foarte conștient deproblemele economice, monetare și reale. Discutăm despre o persoană cu un curriculumvitae impecabil și cu o experiență internațională semnificativă în instituțiile publice șiprivate, o persoană care a fost întotdeauna extrem de proactivă (de exemplu, în calitate depreședinte al Forumului pentru Stabilitate Financiară). Publicațiile sale stau mărturie pentruun profil academic care se află, fără îndoială, la același nivel cu sarcinile pe care trebuie săle efectueze, și experiența sa în domeniul monetar trebuie să elimine îndoielile legate deabilitățile sale. Nu este o coincidență faptul că a fost atât de unanim consensul cu privirela numirea sa. Domnia sa îndeplinește toate condițiile pentru a fi un președinte excelental Băncii Centrale Europene. Se confruntă cu unele provocări semnificative, având în vederesituația actuală. Prin urmare, îi urez sincer succes.

Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) În această perioadă de criză economică și financiară,este imperativ să avem lideri și persoane responsabile care pot demonstra calm șiindependență. Jean-Claude Trichet, președinte al Băncii Centrale Europene, a reușit întimpul mandatului său să reziste presiunii din partea șefilor de stat sau de guvern. Succesorul


său va trebui să demonstreze aceleași calități și să fie la fel de intransigent. Am votat înfavoarea candidaturii dlui Draghi din partea Italiei, deoarece acesta se bucură de o reputațieexcelentă și a făcut o impresie bună în timpul audierii sale în fața Comisiei pentru afacerieconomice și monetare. Traiectoria carierei sale, în special experiența sa ca guvernator alBăncii Centrale italiene, îi va permite, sper, să gestioneze în cel mai bun mod posibilnumeroasele provocări care îl așteaptă la cârma Băncii Centrale Europene.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Pregătirea academică și profesională a dlui Draghi,precum și audierea sa în fața Parlamentului au arătat că domnia sa deține o înțelegereprofundă și idei clare legate de aprofundarea necesară a guvernanței economice în UE, și,de asemenea, legate de importanța stabilității monedei euro pentru reluarea creșteriieconomice. Având în vedere acest lucru și importanța funcției de președinte al BănciiCentrale Europene, cred că dl Draghi îndeplinește toate condițiile pentru a-și exercita cupricepere și dăruire mandatul pentru care a fost nominalizat acum.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) În mai 2011, Consiliul European,împreună cu Parlamentul, a propus numirea lui Mario Draghi în calitate de președinte alBăncii Centrale Europene (BCE) pentru un mandat de opt ani, începând cu1 noiembrie 2011. Comisia parlamentară pentru afaceri economice și monetare a intervievatcandidatul și acesta a răspuns la întrebările adresate de membrii Comisiei. Acesta a vorbit,de exemplu, despre datoria elenă și, printre altele, și-a exprimat opinia că BCE nu ar trebuisă se oprească din eforturile sale de a menține stabilitatea monedei. Comisia a recomandatulterior numirea dlui Draghi. Întrucât candidatul îndeplinește cerințele stabilite pentruocuparea poziției de președinte al BCE, aș dori, de asemenea, să îmi exprim sprijinul pentrunumirea sa în această funcție.

Bruno Gollnisch (NI), în scris. – (FR) Deși votul privind numirea anumitor oligarhieuropeni este, conform regulamentului, un vot secret, eu doresc să se facă cunoscut faptulcă am votat împotriva dlui Draghi, pentru că în realitate există ceva extrem de nesănătosși pervers, în mijlocul crizei datoriei suverane, în numirea unui fost director european alGoldman Sachs. Perioada în care domnia sa și-a dus la îndeplinire atribuțiile, precum șinatura acestora din urmă, nu se pot sustrage atenției dvs. Cu excepția cazului în care a fostdoar un director mediocru, și chiar dacă nu el a fost instigatorul, nu este posibil ca dl Draghisă nu fi știut faptul că societatea pentru care lucra a orchestrat masarea, aparent în condițiilegale și totuși în mod necinstit, a datoriei elene pentru a justifica aderarea Greciei la zonaeuro. Mai mult, nu puteți ignora rolul Goldman Sachs în speculațiile curente privind datoriilesuverane, la fel cum nu puteți ignora responsabilitățile acesteia în contextul crizei economiceși financiare, și nici anchetele la care este supusă în Statele Unite ale Americii. Faptul căGoldman Sachs apare în CV-ul dlui Draghi îl plasează dincolo de limite, descalificându-lastfel pentru această funcție.

Giovanni La Via (PPE), în scris. − (IT) Sunt foarte mulțumit de rezultatul obținut astăzi,cu majoritate largă în favoarea recomandării Consiliului pentru numirea lui Mario Draghiîn calitate de viitor președinte al Băncii Centrale Europene. De fapt, cred că este o onoarepentru țara noastră să aibă un reprezentant ilustru în fruntea unei instituții strategice cumeste Banca Centrală Europeană (BCE). Este o recunoaștere importantă a angajamentului șia competenței unui om care ne reprezintă țara și care va avea sarcina dificilă și, în acelașitimp, prestigioasă de a conduce BCE într-un moment cum este cel de acum, când Europatrebuie să facă față efectelor unei grave crize economice și financiare. Sper că viitorulConsiliu European va confirma oficial numirea sa și că Mario Draghi va putea conduceBCE începând cu luna noiembrie pentru următorii opt ani cu același profesionalism la nivel


înalt și de necontestat pe care l-a demonstrat în trecut, și că va putea ghida economiaUniunii Europene către o fază de recuperare care va garanta stabilitatea și puterea finanțelordin Europa.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Suntem mulțumiți de propunerea de numire alui Mario Draghi ca viitor președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), întrucât domniasa a arătat că are un profil profesional de nivelul cerut pentru această funcție de prestigiu,precum și o experiență de lungă durată și recunoscută în sectorul internațional financiarși bancar. Îl felicităm pe fostul guvernator al Băncii Italiei pentru candidatura sa și pentrucă a putut să își demonstreze abilitățile și potențialul în abordarea problemelor cărora vatrebui să le facă față în cadrul audierii din Parlamentul European. Noi considerăm că numireasa este un succes pentru Italia, pe care o va putea reprezenta la un nivel ridicat într-una dincele mai prestigioase instituții europene. Îi adresăm urările noastre de bine în activitateasa.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . − Parlamentul European, – având în vedereRecomandarea Consiliului din 16 iunie 2011 (10057/2011), având în vedere articolul 109din Regulamentul său de procedură, având în vedere raportul Comisiei pentru afacerieconomice și monetare (A7-0229/2011), întrucât, prin scrisoarea din 20 mai 2011,Consiliul European a consultat Parlamentul European cu privire la numirea lui Mario Draghica președinte al Băncii Centrale Europene pentru un mandat de opt ani începând cu1 noiembrie 2011, întrucât Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrulParlamentului European a evaluat ulterior atestările profesionale ale candidatului desemnat,în special în ceea ce privește cerințele menționate la articolul 283 alineatul (2) al doileaparagraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și având în vederecriteriul de independență deplină a Băncii Centrale Europene în conformitate cuarticolul 130 din TFUE, întrucât, în cadrul acestui proces de evaluare, comisia a primit uncurriculum vitae din partea candidatului, precum și răspunsurile sale la întrebările scrisecare i-au fost adresate - emite un aviz favorabil privind recomandarea Consiliului referitoarela numirea lui Mario Draghi în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene. Eu suntîmpotriva numirii sale.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Dl Draghi este un candidat cu totul nepotrivitpentru poziția din fruntea Băncii Centrale Europene. Domnia sa a fost vicepreședinte șidirector al băncii americane de investiții Goldman Sachs, unde responsabilitățile saleincludeau Europa și contactul cu guvernele naționale din această regiune. Acest lucru seîntâmpla exact în momentul în care Grecia transmitea UE cifrele falsificate în ceea ce priveștedeficitul și bugetul său. În acest context, Goldman Sachs este acuzată de a-i fi consiliat pegreci în această falsificare. Pe lângă aceste acorduri dubioase, dl Draghi trebuie, de asemenea,să fie criticat în mod deschis pentru poziția sa fără compromisuri împotriva unei reeșalonăria datoriilor Greciei și în favoarea planului de salvare. Ca reprezentant al unui stat membrudin sudul zonei euro care se confruntă cu probleme financiare enorme, numirea sa vatrimite de asemenea un semnal total greșit piețelor și cetățenilor noștri, care nu doresc ouniune a transferurilor, ci mai degrabă o monedă stabilă.

Candidatul potrivit ar fi fost Axel Weber din partea Germaniei. Cu toate acestea, nici măcarnu și-a propus numele pentru funcție deoarece a recunoscut direcția greșită în care seîndreaptă măsurile luate în prezent cu încuviințarea dlui Draghi. Numirea dlui Draghi poatefi privită ca un cui în plus în sicriul monedei euro și o amenințare pentru UE în ansamblulsău.


Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) După audierea excelentă desfășurată în cadrulComisiei parlamentare pentru afaceri economice și monetare, prin prezenta depun cuconvingere votul meu în favoarea numirii lui Mario Draghi la Banca Centrală Europeană(BCE). Votul meu este confirmarea faptului că, în această perioadă dificilă de criză, a fostaleasă persoana cea mai potrivită și mai calificată pentru a conduce BCE. Sunt convins căMario Draghi va ști cum să gestioneze acest rol viitor în calitate de președinte al BCE, așacum a demonstrat în perioada petrecută la Banca Italiei și că va realiza acest lucru prin aoferi Europei bogata sa experiență și înalta competență. Prin mulțumirile față de progreseleînregistrate de Banca Italiei, acea instituție italiană de elită care a atins cel mai înalt nivelde dezvoltare, aș dori să subliniez încă o dată profilul tehnic excelent al lui Mario Draghi,următorul președinte al BCE. Încrezător că Consiliul va confirma votul favorabil alParlamentului, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru afaceri economice șimonetare, îi garantez lui Mario Draghi cea mai mare disponibilitate de a lua parte la ocolaborare fructuoasă cu BCE, în special în această perioadă de dificultate pentru monedaeuro și pentru UE.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Pe baza raportului elaborat de Comisiapentru afaceri economice și monetare și în urma proceselor de consultare și de evaluare aprerogativelor candidatului, având în vedere în special cerințele prevăzute la articolul 283alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și având în vedereobligația ca Banca Centrală Europeană (BCE) să fie pe deplin independentă, am votat înfavoarea raportului referitor la numirea președintelui BCE, și salut numirea dlui Draghi.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Nu pot fi decât în favoarea alegerii de a-l propune peMario Draghi ca viitor președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) pentru un mandat deopt ani începând cu luna noiembrie. Curriculum vitae al acestui candidat indică în mod certun profil cu un nivel maxim de profesionalism și experiență de viață și prezintă o imaginea unuia dintre cei mai iluștri italieni din peisajul economic mondial al zilelor noastre. Înaceastă perioadă dificilă, cred că este esențial să avem o persoană de calibrul cel mai înaltla conducerea BCE, și Mario Draghi este o reprezentare perfectă a acestui profil.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Scopul strategic principal al Băncii Centrale Europene(BCE) este de a menține stabilitatea prețurilor în UE, aducând astfel o contribuție esențialăla soluționarea dificultăților economice și financiare cu care se confruntă statele membre.Cu o diplomă de licență de la Universitatea Sapienza din Roma și cu un doctorat în economiela Massachusetts Institute of Technology, dl Draghi este guvernator al Băncii Italiei, membrual Consiliului guvernatorilor și Consiliului general al BCE, membru al consiliului deadministrație al Băncii Reglementelor Internaționale, guvernator pentru Italia în Consiliulguvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare și al Băncii Asiaticepentru Dezvoltare și președinte al Forumului pentru Stabilitate Financiară.

Votez în favoarea numirii dlui Draghi în calitate de președinte al BCE întrucât consider cădeține o pregătire academică extinsă și o vastă experiență profesională, și deoarece suntadeptul unui angajament ferm din partea instituțiilor europene față de combaterea inflației,consolidarea pieței unice și durabilitate în criza datoriei suverane. De asemenea, considercă noul președinte al BCE va pune în aplicare o cultură a onestității și a rigorii și va contribuila stabilirea unei politici economice robuste și coerente, care să trimită un semnal clar deîncredere pe piețele internaționale.

Dominique Vlasto (PPE), în scris. – (FR) Numirea dlui Draghi la cârma Băncii CentraleEuropene (BCE) este, în opinia mea, o decizie complet justificată, din moment ce confirmă


dorința Uniunii Europene de a continua activitatea începută de președintele actual alinstituției, Jean-Claude Trichet. Într-un context în care situația economică a unor țări caGrecia slăbește moneda euro, voința și hotărârea arătate de dl Draghi de a croi o direcțieechilibrată pentru o monedă puternică sunt indispensabile pentru a asigura credibilitateaeconomiei noastre. De asemenea, salut numirea unei persoane care are toate calitățilenecesare pentru a ocupa o astfel de funcție. Experiențele sale în cadrul Consiliului europeanpentru Stabilitate Financiară și la conducerea Băncii Italiei constituie avantaje considerabilepentru vizibilitatea instituției la nivel internațional și, prin urmare, pentru poziția UniuniiEuropene drept cea mai mare putere economică din lume. În fața provocărilor căroratrebuie să le facem față pentru a ne ridica economia, sunt încântată de numirea unei persoanecare a reușit să creeze un consens și care s-a dovedit a fi capabilă să pregătească calea pentruo uniune monetară stabilă, puternică și competitivă.

Raport: Barbara Matera (A7-0191/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru acest raport, deoarece transmiteun semnal clar de solidaritate comunitară cu criza prin care trec în prezent cetățeniieuropeni. În acest caz, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) va fi utilizat pentrua sprijini foști lucrători de la compania General Motors Belgia și de la patru furnizori aiacesteia care și-au desfășurat activitatea în sectorul autovehiculelor între iunie 2010 șioctombrie 2010.

Toți lucrătorii care au fost concediați vor beneficia de măsuri personalizate, sprijinite definanțare în valoare totală de 9,59 milioane de euro. Aceasta este cea de-a treia mobilizarea FEG în 2011. Prin urmare, cred că este corect și necesar să se aplice fondul în acest caz.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestei inițiativepentru a le ajuta pe cele 2 834 de persoane care au fost concediate de General Motors Belgiasă se reintegreze pe piața muncii, deoarece, ca urmare a crizei economice și financiaremondiale, această societate nu a putut să extindă fabrica de producție de la Anvers. Salutacordul încheiat de partenerii sociali cu privire la pachetul de măsuri propuse.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Am votat în favoarea raportului elaborat de dnaMatera deoarece caracteristicile problemei prezentate de Belgia cu privire la mobilizareaFondului european de ajustare la globalizare (FEG) corespund condițiilor necesare pentrua accesa acest fond. Suma de 9 593 931 de euro solicitată pentru cele 2 843 [sic] deconcedieri care au avut loc la „General Motors” și la patru furnizori ai acesteia care și-audesfășurat activitatea în sectorul autovehiculelor în cursul perioadei de referință de patruluni (din iunie până în octombrie 2010) va fi utilizată exclusiv pentru reintegrarea acestorlucrători care și-au pierdut locul de muncă ca urmare a globalizării continue a piețelormondiale și nu vor fi în niciun fel plătiți de întreprinderea care a efectuat aceste concedieri.

David Casa (PPE), în scris . − Fondul european de ajustare la globalizare este esențial înatenuarea poverilor suportate de lucrători ca urmare a schimbărilor intervenite în structuracomerțului mondial. În contextul General Motors Belgia, cred că concluziile formulate deraportoare sunt justificate și, prin urmare, am decis să votez în favoarea acestui dosar.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), , în scris. – (PT) Salut activitățile desfășurate pe bazaFondului european de ajustare la globalizare (FEG), nu în ultimul rând pentru sprijinireaindustriei autovehiculelor, care a fost afectată de criza economică și financiară. De asemenea,votez pentru decizia de mobilizare a FEG în favoarea Belgiei, în beneficiul lucrătorilor din


sectorul autovehiculelor, prin măsuri care formează un pachet coordonat de serviciipersonalizate menite să îi reintegreze pe piața muncii.

Nessa Childers (S&D), în scris . − Este important că acest Parlament reprezintă potențialuluriaș al FEG.

Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) După valul imens de concedieri de la General MotorsBelgia și de la patru subcontractori ai acesteia care își desfășoară activitatea în sectorulautovehiculelor, anul trecut, la 20 decembrie 2010, Belgia a solicitat asistență din Fonduleuropean de ajustare la globalizare pentru a contribui la recalificarea a 2 834 de muncitoridisponibilizați. Acest fond european a fost creat pentru a oferi sprijin suplimentarlucrătorilor disponibilizați ca urmare a schimbărilor din comerțul mondial. Mă bucur căastăzi Parlamentul a aprobat această asistență care va permite lucrătorilor concediați săprimească ajutor, în special pentru căutarea de locuri de muncă și pentru formareprofesională. Aceasta este o veste bună pentru miile de familii în cauză.

Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. − (SV)Amales din nou să susținem mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare al UE - de dataaceasta pentru a ajuta un total de aproximativ 2 800 de persoane care și-au pierdut locurilede muncă în Belgia - întrucât Europa continuă să suporte efectele crizei economice, iarvremurile excepționale necesită măsuri excepționale.

Cu toate acestea, considerăm că pe viitor ar trebui să folosim instrumente care există deja– cu precădere Fondul social european – pentru a spori capacitatea de inserție profesionalăa celor care se află în preaviz sau au fost disponibilizați. Probabil că nu va fi nevoie deFondul european de ajustare la globalizare în următoarea perioadă bugetară.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece considercă mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) este necesară ca urmarea concedierilor de la întreprinderea General Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia.Ar trebui să fie subliniate eforturile depuse de autoritățile belgiene: acestea au prezentat oserie de măsuri importante pentru a-i ajuta pe lucrătorii afectați să caute locuri de muncă.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fostcreat în 2006 cu obiectivul de a oferi sprijin suplimentar lucrătorilor care suferă consecințeleschimbărilor majore din structura comerțului mondial, în scopul de a le permite să sereintegreze pe piața forței de muncă. Acesta a fost extins în 2009 pentru a include lucrătoriiconcediați ca urmare a crizei economice și financiare. Aceasta este cea de a treia cerere careurmează să fie examinată în cadrul bugetului 2011 și se referă la mobilizarea din FEG asumei de 9 593 931 de euro pentru reintegrarea pe piața muncii a celor 2 834 de lucrătoride la General Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia din Anvers. Potrivit Comisiei,cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate pentru asistență FEG și această instituțierecomandă ca autoritatea bugetară să aprobe mobilizarea acestuia. Fondul va trebui să fiemobilizat rapid și eficient astfel încât să nu îi țină în așteptare pe lucrătorii care ar trebuisă beneficieze de fapt de el.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la propunerea dedecizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului europeande ajustare la globalizare (FEG) în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituționaldin 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetarăși buna gestiune financiară. Creat în 2006, FEG are ca scop sprijinirea lucrătorilor care îșipierd locurile de muncă din cauza modificărilor din structura comerțului mondial ca urmare


a globalizării. La 20 decembrie 2010, întreprinderea General Motors Belgia, din sectorulautovehiculelor, a depus o cerere pentru FEG, fiind forțată să concedieze 2 834 de lucrătoride la întreprinderea principală și de la patru furnizori ai acesteia.

Actuala criză economică și financiară acordă FEG un rol crucial în atenuarea impactuluisocial al falimentului multor societăți, cauzat de multe ori de politicile economice agresivede pe piețele emergente. Aceasta este cea de a treia cerere care urmează să fie examinată încadrul bugetului 2011 al UE. Având în vedere că cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate,sunt de acord cu recomandările raportoarei și votez în favoarea acestei propuneri de decizie.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Au existat cereri pentru mobilizarea Fonduluieuropean de ajustare la globalizare (FEG) în cazuri de concedieri în masă în întreaga Europă.Acest caz presupune mobilizarea a peste 9 milioane de euro pentru ca Belgia să ofereasistență celor aproximativ 2 800 de lucrători disponibilizați în sectorul autovehiculelor.Aceasta este cea de a treia propunere de mobilizare a Fondului care urmează să fie examinatăîn cadrul bugetului 2011. Prin urmare, după deducerea sumei actuale solicitate din crediteledisponibile, o sumă de 489 628 679 de euro din maximul de 500 de milioane de eurorămâne disponibilă până la sfârșitul anului 2011.

Cu toate că susținem această mobilizare, deoarece este esențial să îi sprijinim pe aceștilucrători, am dori să ne exprimăm din nou rezervele și poziția critică în ceea ce priveșteacest fond, întrucât credem că ar fi fost mai important ca în primul rând să se fi luat măsuride prevenire a șomajului. În acest scop, politicile neoliberale aflate în vigoare în UE trebuiesă fie schimbate, inclusiv insistența privind dereglementarea și liberalizarea comerțuluiinternațional.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Deși ne păstrăm poziția critică în legăturăcu Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) deoarece credem că ar fi fost maiimportant ca în primul rând să se fi luat măsuri pentru prevenirea șomajului, am votat înfavoarea mobilizării acestui fond pentru a asigura asistență continuă lucrătorilor afectațide urmările restructurării societăților sau liberalizării comerțului internațional. Acest cazpresupune mobilizarea a peste 9 milioane de euro pentru ca Belgia să ofere asistență celoraproximativ 2 800 de lucrători disponibilizați în sectorul autovehiculelor. Aceasta estecea de a treia cerere de mobilizare a Fondului care urmează să fie examinată în cadrulbugetului 2011.

Prin urmare, după deducerea sumei actuale solicitate din creditele disponibile, o sumă de489 628 679 de euro din maximul de 500 de milioane de euro rămâne disponibilă pânăla sfârșitul anului 2011. Este de-a dreptul simptomatic faptul că puțin peste 10 milioanede euro din suma planificată au fost utilizate într-o perioadă de agravare a crizei sociale șifinanciare, și acest lucru demonstrează cel puțin necesitatea revizuirii regulamentelor careguvernează Fondul.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Fondul european de ajustare laglobalizare a fost creat cu scopul de a oferi sprijin suficient lucrătorilor care simt efecteleschimbărilor majore din structura comerțului mondial. În conformitate cu Acordulinterinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară, Fondul nu poatedepăși o sumă anuală maximă de 500 de milioane de euro. În aprilie 2011, Comisia aadoptat o propunere de mobilizare a Fondului pentru a ajuta Belgia, în scopul de a sprijinireintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați anterior ca urmare a crizei financiareși economice. Evaluarea Comisiei s-a bazat pe o evaluare a legăturii dintre concedieri șischimbările majore din structura comerțului mondial sau criza financiară. În conformitate


cu evaluarea Comisiei, cererea îndeplinește criteriile care îi acordă dreptul de a solicitasprijin financiar și, în opinia mea, este corect să o sprijinim. Parlamentul European, Consiliulși Comisia au confirmat într-o declarație comună în cadrul unei întâlniri din 2008 că, înceea ce privește Acordul interinstituțional, este important să se asigure un proces rapidpentru deciziile privind mobilizarea fondului.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am salutat acest raport deoarece Belgia a solicitatasistență în ceea ce privește cazurile a 2 834 de concedieri (toate vizate de cererea deasistență) de la întreprinderea principală General Motors Belgia și de la patru furnizori aiacesteia care își desfășoară activitatea în sectorul autovehiculelor în regiunea NUTS IIAnvers din Belgia. La 20 decembrie 2010, Belgia a depus o cerere de mobilizare a FEGprivind concedierile de la întreprinderea General Motors Belgia și de la patru furnizori aiacesteia și a completat-o cu informații suplimentare până la 24 ianuarie 2011. Aceastăcerere este conformă cu cerințele de stabilire a contribuțiilor financiare, astfel cum suntprevăzute la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1927/2006. Prin urmare, Comisiapropune mobilizarea unei sume de 9 593 931 de euro.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am votat pentru mobilizarea Fondului europeande ajustare la globalizare (FEG) în favoarea Belgiei întrucât consider că acest instrumenteste o resursă valoroasă pentru sprijinirea lucrătorilor aflați în dificultate din cauza crizeieconomice. După cum s-a declarat în mai multe ocazii, începând cu 2006, FEG oferă sprijinpractic lucrătorilor europeni disponibilizați fie din motive asociate cu relocalizareaîntreprinderilor lor, fie, după modificarea din 2009, din cauza crizei economice, pentru afacilita reintegrarea lor pe piața muncii. Votul de astăzi a vizat o cerere de asistență pentru2 834 de concedieri, dintre care toate sunt vizate de cererea de asistență, de la întreprindereaGeneral Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia care își desfășoară activitatea însectorul autovehiculelor în regiunea NUTS II Anvers, în cursul perioadei de referință depatru luni, de la 14 iunie la 14 octombrie 2010, în valoare totală de 9 593 931 de eurofinanțată de către FEG.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)a fost creat pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor care suferă consecințeleschimbărilor majore din structura comerțului mondial.

Cu scopul de a sprijini reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați ca urmarea crizei financiare și economice mondiale, care a afectat în special întreprinderea GeneralMotors Belgia, Comisia a adoptat o nouă propunere pentru o decizie privind mobilizareaFEG în favoarea Belgiei. În legătură cu aceasta, s-a făcut referire specială la naturaneprevăzută a disponibilizărilor și la impactul acestora în ceea ce privește ocuparea forțeide muncă la nivel local, regional și național.

Să nu uităm că FEG a fost creat ca instrument specific separat, cu propriile obiective șitermene și, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, înlocuindu-se astfeltransferurile de la alte linii bugetare neutilizate care puteau împiedica realizarea diverselorobiective de politică.

Noi credem că cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite în Regulamentul FEGși pledăm pentru aprobarea ei transmițându-ne avizul pozitiv în ceea ce o privește. Ceeace rămâne esențial, cu toate acestea, este o revizuire a Regulamentului FEG pentru a seocupa de problema organizațiilor multinaționale care fac disponibilizări prin restructurăriși transferuri și, în consecință, declanșează intervenția FEG.


Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Mă abțin de la vot din respect pentrulucrătorii belgieni de la fabrica Opel din Anvers care au fost sacrificați în numele globalizăriisacrosancte. În situația în care aceștia sunt aruncați ca rezultat al politicilor neoliberalepromovate de Uniunea Europeană, s-ar putea vota împotriva sumei derizorii pe care le-oacordă elitele europene. Cu toate acestea, puținul pe care li-l dăm le poate diminua greutățile.Acest lucru nu face ca raționamentul Fondului european de ajustare la globalizare să fiemai tolerabil. Acesta susține relocalizările puse în aplicare de firma americană GeneralMotors. Aprobă apetitul pentru profit al companiilor multinaționale și al conducătorilormiliardari ai acestora. De la aceștia ar trebui să scoată profit, și nu din banii contribuabililoreuropeni, care sunt utilizați pentru a ajuta angajații.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . − Este cunoscut faptul că mobilizarea fondului estedestinată celor 2 834 de concedieri (toate vizate de cererea de asistență) de la întreprindereaprincipală General Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia care își desfășoarăactivitatea în sectorul autovehiculelor în regiunea Anvers, în perioada de referință de patruluni de la 14 iunie la 14 octombrie 2010. Astfel, angajații disponibilizați vor beneficia deasistență sub formă de măsuri personalizate susținute de Fondul european de ajustare laglobalizare, care va mobiliza 9,59 milioane de euro pentru acestea. Eu nu sunt împotrivamobilizării asistenței financiare pentru lucrătorii belgieni disponibilizați. Însă consider cănormele de aplicare a fondului ar trebui să fie modificate pentru ca asistența să devinădisponibilă pentru statele membre mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)primește finanțare anuală de 500 de milioane de euro, cu scopul de a furniza sprijin financiarlucrătorilor afectați de schimbările majore din structura comerțului mondial. Potrivitestimărilor, între 35 000 și 50 000 de lucrători ar putea beneficia anual de pe urma acestuisprijin. Banii pot fi utilizați pentru asistență în vederea găsirii de noi locuri de muncă,formare profesională adaptată, asistență în vederea desfășurării de activități independentesau în vederea deschiderii unei afaceri, mobilitate și sprijin pentru lucrătorii dezavantajațisau pentru cei mai în vârstă. Deoarece la producătorii de automobile General Motors Belgias-au făcut 2 834 de concedieri, care au condus de asemenea la alte concedieri de la patrufurnizori, un total de 9 593 931 de euro urmează să fie furnizat de la FEG pentru Belgia.Am votat în favoarea raportului deoarece acesta este exact scopul fondului.

Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Fondul european de ajustare la globalizare a fostcreat pentru sprijinirea lucrătorilor dezavantajați ca urmare a unor disponibilizări sau aaltor schimbări produse de globalizare la nivelul concurenței internaționale. Salut faptulcă apelurile repetate adresate de Parlamentul European au dus la identificarea unor creditede plată în valoare de 47 608 950 de euro în cadrul bugetului pentru linia bugetară aferentăFEG. Tocmai din acest motiv am votat în favoarea acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Banii de la Fondul european de ajustare laglobalizare (FEG) trebuie să fie utilizați într-o manieră specifică și cu finalitate. Asistențafinanciară trebuie să fie alocată cât mai curând posibil, în special în cazurile în care o singurăsocietate a disponibilizat mii de angajați. Întârzierile în furnizarea de asistență financiarăpot avea consecințe deosebit de dureroase și dificile și, prin urmare, este esențial să semobilizeze FEG și să se răspundă prompt la cererea statului membru. Trebuie remarcatfaptul că persoanele care au fost concediate și familiile acestora suferă daune morale șimateriale incalculabile. Mai presus de toate, ei întâmpină dificultăți majore încercând săse întoarcă pe piața muncii și nu au posibilități de a studia sau de a se recalifica. Prin urmare,este foarte important să se asigure că acestor persoane le este acordată asistență financiară


în timp util, astfel încât să se poată integra în mod corespunzător pe piața muncii. Avândîn vedere importanța acestei asistențe financiare, salut propunerea de a aloca asistențăfinanciară Belgiei de la FEG ca urmare a concedierilor în masă de la întreprinderea GeneralMotors Belgia. De asemenea, fac apel la alte state membre în care societățile îșidisponibilizează angajații ca urmare a crizei financiare, să solicite imediat asistențăfinanciară, în scopul de a atenua consecințele negative, de a aborda problemele legate deocuparea forței de muncă și de a încuraja păstrarea și crearea de locuri de muncă.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT)Din păcate, suntem chemați încă o dată pentru avota cu privire la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Spun dinpăcate, pentru că o intervenție de această natură presupune o situație extrem de dificilă.Pe de altă parte, totuși, ar trebui să aplaudăm acest organism care permite ca situațiile decriză gravă să se bucure de un suflu vital esențial care, dacă nu ar exista, ar periclita gravsectoarele industriale și, mai presus de toate, destinul multor lucrători. Sunt de acord cualocarea și utilizarea fondului, dar acest lucru nu poate fi decât o măsură temporară. Aceastăsoluție trebuie să fie susținută de o strategie pe termen lung care vizează susținereaeconomiei europene pentru a garanta că poate ține pasul cu piața globalizată în care trăim.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Fondul european de ajustare laglobalizare (FEG) a fost creat pentru a oferi asistență suplimentară lucrătorilor afectați deconsecințele schimbărilor majore din structura comerțului mondial. La 14 aprilie 2011,Comisia a adoptat o nouă propunere de decizie referitoare la mobilizarea FEG în favoareaBelgiei, pentru sprijinirea reintegrării pe piața muncii a lucrătorilor concediați din cauzacrizei financiare și economice mondiale. Aceasta este cea de a treia cerere care urmează săfie examinată în cadrul bugetului 2011 și vizează mobilizarea unui total de 9 593 931 deeuro din FEG pentru Belgia, pe baza a 2 834 de cazuri de disponibilizări, toate fiindpotențiale beneficiare ale intervenției, de la întreprinderea principală General Motors Belgiași de la patru furnizori ai acesteia. Având în vedere că cererea îndeplinește toate cerințelenecesare pentru mobilizarea acestui mecanism de ajutor financiar, am votat în favoareaacestui raport.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. − (IT) Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) afost creat pentru a oferi sprijin suplimentar lucrătorilor care suferă din cauza consecințelorschimbărilor majore din structura comerțului mondial. La 14 aprilie 2011, Comisia aadoptat o nouă propunere de decizie privind mobilizarea FEG în favoarea Belgiei în vedereasprijinirii reintegrării pe piața muncii a 2 834 de lucrători concediați de la întreprindereaprincipală General Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia din sectorulautovehiculelor din Anvers. Evaluarea Comisiei se bazează pe examinări ale mai multoraspecte ale acestei probleme, cum ar fi: legătura dintre lucrătorii concediați și schimbărilemajore din structura comerțului mondial, criza financiară, natura imprevizibilă aconcedierilor vizate, dovada numărului de concedieri, explicarea naturii imprevizibile adisponibilizărilor respective, identificarea întreprinderilor care efectuează disponibilizăriși a lucrătorilor vizați pentru asistență, teritoriul în cauză cu autoritățile și părțile interesaterespective, impactul disponibilizărilor asupra ocupării forței de muncă la nivel local,regional sau național și pachetul coordonat de servicii personalizate care urmează să fiefinanțate. Pentru a se asigura că aceste persoane sunt reintegrate pe piața muncii, votez înfavoarea propunerii în cauză.

Jacek Protasiewicz (PPE), în scris . − Am votat în favoarea acestui raport, deoarecesprijină propunerea Comisiei de mobilizare a FEG în favoarea Belgiei pentru a-i ajuta pecei 2 834 de lucrători concediați de la întreprinderea principală General Motors Belgia să


își găsească locuri de muncă, ceea ce este în conformitate cu poziția mea și cu pozițiagrupului PPE. Mai mult decât atât, raportul indică în mod rezonabil faptul că bugetul 2011prezintă pentru prima dată creditele de plată (47 608 950 de euro) pentru linia bugetarăaferentă FEG. Acest lucru înseamnă că FEG a fost recunoscut ca instrument specific șiseparat, având obiective și termene proprii, și, prin urmare, este oportun să dispună defonduri specifice pentru a realiza toate scopurile și obiectivele care îi sunt atribuite,înlocuindu-se astfel transferurile de la alte linii bugetare neutilizate care puteau împiedicarealizarea diverselor obiective de politică. Susțin, de asemenea, apelul raportoarei cu privirela necesitatea de a aborda, în cadrul viitoarei revizuiri a Regulamentului FEG, chestiuneareferitoare la modul de abordare a companiilor multinaționale pe care le afecteazărestructurarea sau relocalizarea în timpul schimbărilor majore din structura comerțuluimondial, în special în perioadele de criză financiară, a lucrătorilor obișnuiți care suferă celmai mult de pe urma consecințelor ei și, prin urmare au nevoie de intervenția FEG.

Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Scopul Fondului european de ajustare laglobalizare este de a-i ajuta pe lucrătorii care suferă consecințele unor schimbări majoreîn structura comerțului internațional să reintre pe piața muncii. Acesta este tocmai motivulpentru care cei 2 834 de lucrători concediați de General Motors în regiunea Anvers trebuiesă primească rapid sprijin. Trebuie să sprijinim propunerea Parlamentului de a mobilizasuma de 9 593 931 de euro, care va furniza servicii specifice, personalizate, cum ar fiasistență în căutarea unui loc de muncă, formare pentru interviuri în vederea obținerii unuiloc de muncă, asistență în ceea ce privește activitățile independente și formarea profesionalăindividuală. În fața consecințelor crizei economice și financiare, Europa trebuie să fie unităși să manifeste solidaritate, și astfel ar trebui să răspundă la apelul Belgiei. Cu toate acestea,ajutorul european nu ar trebui să scutească societățile de responsabilitatea și de eforturilenecesare pe care ar trebui să le întreprindă în vederea adaptării strategiilor lor la provocărileactuale.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Am votat pentru. Cerem instituțiilorimplicate să depună eforturile necesare în vederea accelerării mobilizării FEG; salutăm înacest sens procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentuluide a accelera acordarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetareevaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență în cadrul FEG împreună cupropunerea de mobilizare a Fondului; sperăm ca în cadrul viitoarei revizuiri a FEG să serealizeze și alte îmbunătățiri ale procedurii; astfel, reamintim angajamentul instituțiilor dea asigura derularea rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor demobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, având ca obiectivajutarea lucrătorilor concediați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice;subliniem rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilorconcediați; cu toate acestea, solicităm evaluarea integrării pe termen lung a acestor lucrătoripe piața muncii ca rezultat direct al măsurilor finanțate prin FEG.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) La 14 aprilie 2011, Comisia a adoptat o propunerede decizie privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în favoareaBelgiei, pentru sprijinirea reintegrării pe piața muncii a lucrătorilor concediați din cauzacrizei financiare și economice mondiale. Punctul de vedere exprimat astăzi se referă la2 834 de concedieri, toate vizate de cererea de asistență din partea fondului, de laîntreprinderea principală General Motors Belgia și de la patru furnizori ai acesteia care îșidesfășoară activitatea în sectorul autovehiculelor. Pe baza evaluării Comisiei, cerereaîndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite în Regulamentul FEG și instituția a pledat


pentru aprobarea ei de către autoritatea bugetară. Astăzi Parlamentul a manifestat o abordarefavorabilă față de această chestiune.

Bart Staes (Verts/ALE), în scris. − (NL) Foștii salariați și cei patru furnizori ai firmei Opeldin Anvers sunt încă supărați din cauza modului în care au fost tratați de GM. Opel Anversa fost o întreprindere modernă și de succes de asamblare a automobilelor. Cu toate acestea,GM a decis într-un mod foarte arogant să scape de 2 834 de locuri de muncă. Fabricii dela Anvers nu i s-a acordat nicio șansă, în ciuda multor încercări de a găsi un cumpărător.Belgia a solicitat pe bună dreptate ajutor de la Fondul european de ajustare la globalizare(FEG), care a fost instituit pentru a oferi sprijin suplimentar lucrătorilor afectați deconsecințele schimbărilor majore produse în structura comerțului global. În urma unuiaviz favorabil din partea Comisiei, Parlamentul European a decis astăzi pe bună dreptatesă acorde o sumă totală de 9 593 931 de euro din FEG în scopul de a atenua impactulasupra acestor lucrători concediați în mod forțat. Mă bucur că acest Parlament declarăastăzi în mod explicit că a existat o lipsă de voință din partea conducerii Opel de a se adaptala provocările vremurilor. Parlamentul critică, de asemenea, pe bună dreptate, modul încare criza Opel a fost abordată de către statele membre în cauză. A lipsit coordonareamăsurilor pe termen lung menite să susțină acest sector în diverse planuri naționale deredresare. Toate acestea lasă un gust deosebit de amar.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului, din 20 decembrie 2006, a instituit Fondul european de ajustarela globalizare (FEG) cu scopul de a sprijini lucrătorii care își pierd locurile de muncă dincauza schimbărilor structurale în contextul economiei globale. Cu un buget de 500 demilioane de euro pentru 2011, Comisia este de părere că suma de 9 593 391 de euro artrebui să fie pusă la dispoziția Belgiei, astfel încât să se poată ocupa de concedierile de laGeneral Motors Belgia și de la cei patru furnizori și respectiv producători ai acesteia dinregiunea Anvers. Cred că FEG ar trebui să finanțeze măsuri active pentru reintegrarea pepiața forței de muncă, care să permită învățarea de noi competențe și adaptarea lor la nouasituație de muncă cu care vor trebui să se confrunte cei 2 834 de lucrători. De asemenea,cred că instituțiile europene ar trebui să accelereze mobilizarea FEG pentru Belgia, întrucâtstatul membru garantează integrarea lucrătorilor concediați ca urmare a globalizării înviața activă. Am dori să subliniem, de asemenea, faptul că FEG nu ar trebui să fie un substitutpentru responsabilitățile legale și financiare ale General Motors Belgia, ci mai degrabă unsprijin suplimentar acordat de UE în scopul de a reduce dificultățile sociale cu care aceștilucrători se vor confrunta.

Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris . − Am votat pentru propunerea de decizie privindmobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) cu privire la întreprindereaGeneral Motors Belgium, din regiunea Anvers, a cărei activitate este producția de mașiniși echipamente.

În urma a 2 834 de concedieri, la 20 decembrie 2010, Belgia a prezentat o cerere demobilizare a FEG. Cererea se referea la disponibilizările din cadrul întreprinderii GeneralMotors Belgium și a patru dintre furnizorii acesteia. În perioada 14 iunie - 14 octombrie2010 au avut loc 1 336 de concedieri, iar alte 1 498 de concedieri au avut loc înainte șidupă perioada de referință.

Ca urmare a crizei economice și financiare, Europa s-a confruntat cu o reducere drasticăa cererii de autovehicule comerciale și de pasageri, determinând astfel scăderea semnificativăa producției de autovehicule. În Belgia, în 2009, a fost înregistrata o reducere cu 23,8 % a


activității de asamblare de autovehicule și o scădere de 34,8 % a producției de autoturisme,comparativ cu 2008.

Subliniez importanta FEG pentru reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați șisolicit evaluarea integrării pe termen lung a acestor lucrători pe piața muncii, ca rezultatdirect al măsurilor finanțate prin FEG. FEG ar trebui utilizat în mod echilibrat de către toatestatele membre.

Marie-Christine Vergiat (GUE/NGL), în scris. – (FR) O majoritate foarte largă aParlamentului European a aprobat raportul elaborat de dna Matera care solicită mobilizareaFondului european de ajustare la globalizare până la cuantumul de 9,5 milioane de europentru închiderea fabricii General Motors (GM)-Opel din Anvers (Belgia). Am votatîmpotriva acestui raport, deoarece finanțează concedierea a 2 834 de angajați ai uneisocietăți care a primit un împrumut de 5 miliarde de dolari de la autoritățile americane învara anului 2010. În plus, vânzarea multor modele i-a permis să își modifice situațiafinanciară încă din toamna anului 2010 și să fie din nou listată la bursă în lunanoiembrie 2010. Acceptând mobilizarea de bani publici pentru a atenua închiderea uneifabrici, care nu produce nimic în afară de concedieri la nivelul pieței, autoritățile, fie eleeuropene, naționale sau regionale, renunță la competențele proprii. Această decizie estecu atât mai inacceptabilă cu cât este luată într-un moment în care Uniunea Europeană șistatele sale membre adoptă măsuri de austeritate și de reducere a bugetului care vor susținerecesiunea economică, dezmembrarea serviciilor publice, șomajul, nesiguranța locului demuncă, reducerile salariale și inegalitățile sociale.

Raport: Carlo Casini (A7-0197/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru acest raport, întrucât noua versiunea propunerii pentru articolul 51 își propune să atingă trei obiective importante: în primulrând, să amelioreze lizibilitatea dispoziției și, deci, posibilitățile de utilizare a acesteia, înal doilea rând, să redefinească condițiile de aplicare a normei și în al treilea rând să clarificeobiectivul normei.

Alfredo Antoniozzi (PPE), în scris. – (IT) Raportul colegului meu, dl Casini, abordeazăși aduce o contribuție pozitivă la rezolvarea problemelor asociate cu interpretarea șiaplicarea articolul 51 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.Împărtășesc pe deplin opinia dlui Casini potrivit căreia nu era suficient să ne referim la ointerpretare unică și la orientările menite să faciliteze punerea în aplicare. Condițiile pentruaplicarea procedurii cu reuniuni comune ale comisiilor și cu vot comun - și mă refer, înspecial, la criteriile „competenței și importanței majore” a chestiunii în cauză - sunt clareși adecvate pentru eliminarea incertitudinilor juridice care au existat până acum. Îl felicitpentru munca de calitate realizată și sper că acest raport va putea facilita activitateaParlamentului printr-o utilizare mai extinsă a acestei proceduri.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui raportdeoarece amendamentul care este luat în considerare pentru articolul 51, în afară de a fi ometodă de colaborare inovatoare între diverse comisii, va face articolul mai ușor de înțelesși de aplicat. Acesta clarifică condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru punerea sa înaplicare și stabilește conținutul normativ.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Acest raport propune modificarea articolului 51,după ce Conferința președinților a ridicat problema referitoare la limitările Regulamentuluide procedură cu privire la reuniunile comune ale comisiilor. Raportul prezintă o propunere


de modificare a Regulamentului de procedură prin care condițiile de aplicare a articolului 51vor fi verificate mai atent și în conformitate cu criterii mai stricte, inclusiv de către Conferințapreședinților. Faptul că reuniunile comune pot avea loc numai dacă chestiunea în cauzăeste una de importanță majoră garantează că nu va exista nicio aplicare extinsă în modnejustificat a unei proceduri care este, prin însăși natura sa, excepțională. Votez în favoarearaportului elaborat de dl Casini.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raport deoareceîmbunătățește în mod semnificativ cooperarea între comisii, ca parte a reformeiparlamentare necesare. Prezenta propunere răspunde la principalele întrebări cu privire lacompetența unei comisii în cazurile în care un dosar legislativ este de o importanțădeosebită, în același timp aderând la principiile egalității și cooperării.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Regulamentul de procedură al Parlamentului, care afost modificat în mai 2009, oferă acum o nouă procedură pentru reuniunile comune alecomisiilor parlamentare ori de câte ori o chestiune nu intră în mod clar în competența uneisingure comisii. În ciuda integrării depline a acestui nou articol, Comisia pentru afacericonstituționale a fost însărcinată cu clarificarea și consolidarea conținutului acesteidispoziții, astfel încât să fie mai lizibil, în special în contextul procedurii legislative ordinare.Este clar că distribuirea competențelor comisiilor creează unele zone de suprapunere întrecare este dificil să se facă distincția, de aceea consider că această clarificare este un paspozitiv și că formularea propusă va permite o mai mare consecvență în folosireaarticolului 51 din Regulamentul de procedură.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest proiect de raport se referă lamodificările aduse articolului 51 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, urmândatât creării unui grup de lucru care să efectueze o revizuire a Regulamentului de procedură,cât și unei decizii a Conferinței președinților. La 6 mai 2009 Parlamentul European aefectuat o revizuire a Regulamentului său de procedură și a introdus, în conformitate cuarticolul 51, o nouă „procedură a reuniunilor comune ale comisiilor” în scopul de asimplifica procedurile privind aprobarea unor chestiuni care depășesc competențele uneisingure comisii, astfel încât în ședință plenară să fie prezentat un singur raport care săreflecte poziția tuturor comisiilor implicate. După ce a examinat proiectul de orientăriprivind cooperarea între comisii în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul deprocedură, Conferința președinților de comisie a solicitat, prin președintele său, analizareaproiectului de către Comisia pentru afaceri constituționale. Prezenta propunere clarificăaspectele implicate și se referă la adoptarea sa în ședință plenară, având în vedereRegulamentul de procedură în vigoare. Prin urmare, sunt de acord cu recomandarearaportorului conform căreia „comisia mixtă” ar trebui să fie considerată „comisiacompetentă” în sensul Regulamentului de procedură.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) În cursul legislaturii anterioare,Conferința președinților a instituit un Grup de lucru privind reforma parlamentară, careurma să revizuiască funcționarea Parlamentului și să sugereze îmbunătățiri. În cadrulcapitolului consacrat cooperării între comisii, grupul de lucru a propus nu numaiconsolidarea poziției unei comisiei asociate în procedura comisiilor asociate, ci și dezvoltareaunei noi forme de cooperare între comisii, care a fost instituită prin noul articol 51.Raționamentul aflat la baza propunerii era acela că, în cazuri speciale, atunci când un dosarlegislativ foarte important nu ține în mod clar de competența unei comisii, poate fi împărțitîntre mai multe comisii. Conflictul de competențe trebuie soluționat ținând cont deprincipiile egalității și cooperării. Membrii comisiilor relevante pot face apoi o declarație


comună cu privire la amendamentele propuse la propunerea legislativă. Un raport maiechilibrat va fi apoi prezentat în ședință plenară. În opinia mea, facilitarea punerii în aplicarea acestui proces necesită mai mult decât o interpretare a Regulamentului de procedură saua orientărilor. Ea implică o problemă importantă de procedură, care trebuie să fie decisăprintr-un vot majoritar în plen. Trebuie să obținem dispoziții mai inteligibile, care vor aveaastfel o șansă mai mare de a fi puse în aplicare.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Raționamentul care stă la baza propunerii estecă, în anumite cazuri speciale, acolo unde documentul legislativ nu ține în mod clar decompetența unei comisii, ci este mai degrabă împărțit în mod egal între două sau mai multecomisii și are o importanță majoră, soluția la un conflict de competență trebuie să se bazezepe principiile egalității și cooperării. Comisiile în cauză ar trebui să se reunească în comunpentru un schimb prealabil de argumente și pentru ca punctele de vedere majoritare șiminoritare să poată apărea mai clar. Membrii comisiilor vizate ar trebui să voteze apoiîmpreună cu privire la amendamentele depuse la propunerea legislativă prezentată.Rezultatul ar fi prezentarea unui singur raport mai echilibrat în ședință plenară. Am salutat,prin urmare, această propunere.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Noi sprijinim acest amendament la Regulamentulde procedură al Parlamentului European, care, în eventualitatea unei chestiuni legislativede importanță majoră, permite Conferinței președinților să ia decizia de a pune în aplicareo procedură a reuniunilor comune ale comisiilor parlamentare și votul comun. Totuși,acest lucru se poate întâmpla numai în cazurile în care responsabilitatea pentru chestiunenu poate fi împărțită între mai multe comisii, iar chestiunea este una de importanță majoră.Un astfel de amendament trebuie să urmărească cu adevărat să sublinieze caracterulexcepțional al acestei proceduri, și se justifică, inter alia, prin volumul de muncăadministrativă și tehnică pe care îl implică. Noi credem că acest lucru este cu siguranță înmăsură să faciliteze, într-o fază inițială, un schimb de argumente între comisiile în cauzăși că, în cazuri de importanță majoră, poate fi, de asemenea, util în „pregătirea terenului”pentru voturile în ședință plenară.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . − Fiecare articol din Regulamentul de procedură alParlamentului European ar trebui să urmărească trei obiective: să amelioreze lizibilitateadispoziției și, deci, posibilitățile de utilizare a acesteia, să redefinească condițiile de aplicarea normei și să stabilească substanța sa normativă. Sunt de acord în totalitate cu raportorul.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului elaborat de dlCasini referitor la modificarea articolului 51 din Regulamentul de procedură al ParlamentuluiEuropean deoarece acest amendament este rezultatul muncii care rezumă prevederile ceclarifică domeniul în care poate fi aplicat articolul 51. Noul text simplifică articolul prineliminarea trimiterilor la alte articole și printr-o mai bună reglementare a procedurii standardprin care cele două comisii se pot reuni într-o ședință comună pentru a discuta subiecteimportante care reflectă interese reciproce. Scopul acestui amendament constă, prin urmare,în crearea posibilității pentru comisiile interesate de a face schimb de argumente și de a„pregăti terenul” pentru o dezbatere. În timpul procedurii, comisiile mixte devin, astfel,responsabile în sensul din Regulamentul de procedură.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) În cursul legislaturii anterioare,Conferința președinților a creat un Grup de lucru privind reforma parlamentară însărcinatcu revizuirea funcționării Parlamentului și sugerarea unor îmbunătățiri. Ca parte a acestuiproces, prin intermediul noului articol 51 din Regulamentul de procedură, a fost dezvoltată


și introdusă o nouă formă de cooperare între comisii. S-au exprimat unele îndoieli cu privirela punerea în aplicare a acestei noi forme de cooperare între comisii, care au fost transmiseComisiei pentru afaceri constituționale. Comisia pentru afaceri constituționale considerăcă aceasta nu este doar o chestiune de interpretare, ci o problemă importantă de procedurăcare ar trebui să fie decisă printr-un vot în plen de către majoritatea aplicabilă în cazurilereferitoare la Regulamentul de procedură, și anume o majoritate a deputaților în ParlamentulEuropean. Sunt de acord cu versiunea prezentată, care face articolul mai clar și mai ușorde utilizat, așa că am votat în favoarea modificării sale.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Scopul aici este de a crea oportunitatea ca comisiilecompetente să facă schimb de argumente într-o fază incipientă și de a „pregăti terenul”pentru plenară în cazurile de importanță majoră. Acest amendament la articolul 51 sedovedește a fi indispensabil, ameliorând lizibilitatea dispoziției și, deci, posibilitățile deutilizare a acesteia, redefinind condițiile de aplicare a normei și stabilind substanța sanormativă. În vederea atingerii acestor obiective, cele două condiții trebuie să fie stabiliteîntr-o formă clară și imediat inteligibilă. Responsabilitatea pentru această chestiune nutrebuie să fie împărțită între mai multe comisii și, în cele din urmă, trebuie să se determineimplicațiile practice ale aplicării articolului pentru procedura legislativă în curs dedesfășurare. Astfel, în timpul procedurii comisiile mixte devin „comisia competentă” însensul Regulamentului de procedură. Pentru ca un amendament la articolul 51 dinRegulamentul de procedură al Parlamentului European cu privire la procedurile reuniunilorcomune ale comisiilor să poată exista, îmi exprim votul în favoarea propunerii în cauză.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Am votat pentru. În cursul legislaturiianterioare, Conferința președinților a creat un Grup de lucru privind reforma parlamentară,însărcinat cu revizuirea funcționării Parlamentului și cu recomandarea unor posibileîmbunătățiri. Într-un capitol privind cooperarea între comisii, Grupul de lucru a propusnu numai consolidarea poziției unei comisii asociate în cadrul procedurii comisiilorasociate - articolul 50 (fostul articol 47) din Regulamentul de procedură -, ci și dezvoltareaunei noi forme de cooperare între comisii, instituită ulterior prin noul articol 51.Raționamentul de la baza propunerii a fost că, în anumite cazuri specifice, „atunci cândun dosar legislativ foarte important nu ține în mod clar de competența unei comisii, dar,în schimb, poate fi împărțit între mai multe comisii [...], conflictul de competențe trebuiesoluționat ținând cont de principiile egalității și cooperării. Comisiile vizate se reunesc încomun în vederea unui schimb prealabil de argumente (...) pentru a identifica cu mai multăclaritate opiniile majoritare și minoritare la nivelul comisiilor. Membrii comisiilor vizatevotează apoi împreună asupra amendamentelor la propunerea legislativă. În consecință,în plenară este prezentat un singur raport, mai echilibrat (...)”.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Acest raport sprijină propunerea de modificare aarticolului 51 din Regulamentul de procedură cu privire la procedurile reuniunilor comuneale comisiilor. Din toate punctele de vedere, conflictele textuale din articol nu pot fi rezolvatenumai prin interpretare, având în vedere importanța chestiunii procedurii.

Formularea nouă stabilește într-un mod clar și ușor de înțeles condițiile pentru procedurilereuniunilor comune, eliminând necesitatea de a se referi la alte dispoziții. Mai mult decâtatât, actul redefinirii acestor condiții este justificat de volumul de muncă administrativă șitehnică pe care această procedură îl presupune. În cele din urmă, obiectivul generalrecunoscut al reuniunilor comune - acela de a face schimb de argumente și de opinii înprealabil pentru a „pregăti terenul” pentru plenară când chestiunea în cauză este de o


importanță majoră - este realizabil doar dacă comisiile sunt responsabile împreună în toateetapele procedurii până la adoptarea actului.

Angelika Werthmann (NI), în scris. − (DE) Versiunea propusă a articolului 51 dinRegulamentul de procedură al Parlamentului European este o încercare de a aducecooperarea viitoare a mai multor comisii parlamentare într-un cadru juridic unic.Propunerea se bazează pe principiul egalității și al cooperării. Am votat pentru.

Raport: Enrico Speroni (A7-0242/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru de dragul transparenței și acțiunilorfără obstacolele puse de sistemul juridic.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Raportul și activitatea Comisiei pentru afaceri juridiceexprimă destul de clar faptul că nu există motive să se creadă că autoritățile româneacționează împotriva dlui Severin cu intenția de a-l persecuta; în ciuda faptului că pozițiaagenției false de consultanță poate genera îndoieli cu privire la caracterul adecvat al conduiteioperatorilor de informații, rămâne valabil faptul că problema în cauză nu pare să seîncadreze în categoria cazurilor în care imunitatea poate fi făcută să conteze în mod legitim.Votez în favoarea cererii de ridicare a imunității.

Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Parlamentul European a votat în favoarea ridicăriiimunității parlamentare a deputatului român în Parlamentul European, dl Severin, și pebună dreptate. Într-adevăr, după ce a fost acuzat de corupție ca urmare a articolelor publicateîn Sunday Times în luna martie (aduceți-vă aminte de scandalul de corupție care a zguduitParlamentul), Direcția Națională Anticorupție din România a inițiat un proces împotrivadlui Severin pe motiv că se presupune că a acceptat o plată de 100 000 de euro de lareprezentanții unei așa-zise societăți de consultanță create de Sunday Times, în schimbulsprijinului său pentru un proiect de amendament la Directiva privind sistemele de garantarea depozitelor. Uitați-vă la acest spațiu.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Prezentul raport se referă la cererea deridicare a imunității parlamentare a deputatului român, dl Severin, în urma unei proceduriinițiate de Direcția Națională Anticorupție din România la 21 martie 2011. Acest caz sebazează pe informația că dl Severin se presupune că a primit o plată de 100 000 de eurode la societatea de consultanță Taylor Jones Public Affairs în schimbul sprijinului său pentruun amendament la Directiva 94/19/CE privind termenul de rambursare a depunătorilorîn caz de faliment bancar. Această societate i-a promis de asemenea un rol plătit ca membrual Consiliului consultativ internațional al acesteia. Ulterior a reieșit faptul că aceasta era osocietate falsă creată de ziarul britanic The Sunday Times, al cărui comportament esteinacceptabil. Cu toate acestea, deși dl Severin susține că totul s-a întâmplat cu o societatefalsă care l-a înșelat, că nu s-au luat bani și că nicio legislație nu a fost modificată, legislațiaromână pedepsește sever acest tip de comportament. Având în vedere acest lucru și ținândseama de recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice, care recomandă ridicarea imunitățiiparlamentare a dlui Severin, am votat în favoarea acestui raport.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Adrian Severin, fost vice prim-ministrual României, a fost suspendat din Partidul Social Democrat în țara sa de origine după ce aieșit la lumină scandalul de corupție din Parlamentul European în care a fost implicat. Deasemenea, a fost exclus din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților dinParlamentul European, dar rămâne în funcție în calitate de deputat. Împreună cu alți doideputați în acest Parlament, el se confruntă cu o acuzație de corupție, după ce se presupune


că a fost de acord să accepte un amendament legislativ în schimbul banilor. În ciuda acestuifapt, el susține că toate acuzațiile sunt inventate. Eu personal sunt de părere căcomportamentul colegului meu este deplorabil, și că orice caz - sau chiar semn - de corupțieeste total inacceptabil. Avem nevoie de mijloace legislative pentru a aborda situații similareși, de asemenea, cred cu tărie că, dacă o persoană comite o abatere similară, aceasta trebuiesă răspundă pentru comportamentul său. De asemenea, cred că ar fi bine și corect ca înastfel de cazuri să se renunțe la funcția de deputat în Parlamentul European.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . − În urma examinării argumentelor pro și contraridicării imunității deputatului, Comisia pentru afaceri juridice recomandă ParlamentuluiEuropean să ridice imunitatea parlamentară a lui Adrian Severin, ținând seama de faptulcă, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, nu ar trebui să se adopte împotrivadeputatului în cauză nicio măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau oricealtă măsură care să-l împiedice în exercitarea funcțiilor inerente mandatului său. Sunt deacord cu o astfel de opțiune recomandată de Comisia pentru afaceri juridice. Cu toateacestea, ca o chestiune de principiu, sunt împotriva procedurii de ridicare a imunității.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Parlamentul European a fost invitatsă ridice imunitatea parlamentară a colegului nostru deputat, dl Severin, în urmaprocedurilor penale în care este acuzat de defăimare în temeiul Codului penal maghiar. Nuexistă indicii că această cauză ar putea fi un caz de fumus persecutionis din partea autoritățilorjudiciare române; cu alte cuvinte, nu există motive suficient de serioase și precise pentrua afirma că această cauză a fost deschisă cu intenția de a aduce prejudicii politice deputatului.Luând în considerare motivele de fapt și de drept pentru și împotriva ridicării imunitățiideputatului, Comisia pentru afaceri juridice recomandă ca Parlamentul să ridice imunitateaparlamentară a dlui Severin, ținând seama de faptul că, până la pronunțarea unei hotărâridefinitive, nu ar trebui să se adopte împotriva deputatului în cauză nicio măsură de arestare,o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să-l împiedice în exercitareafuncțiilor inerente mandatului său. Din aceste motive, am votat în favoarea acestui raport.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Am votat pentru. În ședința plenară din6 aprilie 2011, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) dinRegulamentul de procedură al Parlamentului European, că la 5 aprilie 2011 a primit oscrisoare de la Direcția Națională Anticorupție (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casațieși Justiție din România) care solicita ridicarea imunității parlamentare a lui Adrian Severin.Președintele a transmis cererea comisiei relevante în conformitate cu articolul 6 alineatul(2) din Regulamentul de procedură. Pe baza mai multor considerente și în conformitatecu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, în urma examinării argumentelorpro și contra ridicării imunității deputatului, Comisia pentru afaceri juridice recomandăParlamentului European să ridice imunitatea parlamentară a lui Adrian Severin, ținândseama de faptul că, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, nu ar trebui să se adopteîmpotriva deputatului în cauză nicio măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertatesau orice altă măsură care să-l împiedice în exercitarea funcțiilor inerente mandatului său.

Recomandare: Alain Cadec (A7-0192/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez pentru acest raport, având în vedere faptulcă actualul acord de parteneriat între Comunitatea Europeană și Republica Seychelles esteîn vigoare din 2006 și că protocolul pentru acest acord a expirat la 17 ianuarie 2011.

Pentru perioada 2011-2014 va fi aplicat un protocol nou cu titlu provizoriu, și eu considercă acest lucru este suficient în momentul de față. Protocolul prevede o contribuție a Uniunii


pentru Republica Seychelles în cuantum de 16,8 milioane de euro pentru o perioadă detrei ani, dintre care 2,22 milioane de euro pe an vor merge în direcția sprijinirii politicii îndomeniul pescuitului a Republicii Seychelles. Aceste sume sunt adecvate.

De asemenea, salut faptul că noul protocol include o clauză de suspendare în caz de încălcarea drepturilor omului.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui acordîntrucât va servi la răspândirea unor metode durabile de pescuit în întreaga lume. Asigură,de asemenea, un control complet asupra cantității de pește pescuit și a tehnicilor de pescuit,precum și asupra stării peștelui luat din mare și trasabilității acestuia pentru siguranțaalimentară și în scopuri comerciale. Mai mult, Republica Seychelles va primi o sumă de16,8 milioane de euro care va promova și moderniza industria pescuitului din arhipelagși va stimula dezvoltarea locală. În cele din urmă, acest acord va permite celor 60 de naveeuropene de pescuit de ton care își desfășoară activitatea în zonă, și anume 48 de tonierecu plasă-pungă și 12 nave cu paragate, să captureze până la 56 000 de tone anual. Deasemenea, acest acord ar trebui să ne permită să lăsăm în urmă demagogia care se aude înacest Parlament cu privire la navele europene care pescuiesc în țări terțe. Navele noastredin Seychelles practică o activitate reglementată care este controlată ferm și care respectăcomplet mediul înconjurător. Acestea nu irosesc resursele și sprijină dezvoltarea locală.Acordurile de acest fel sunt cele care garantează aceste principii. În cele din urmă,amenințarea pirateriei din ultimul an a determinat o reducere cu 25 % a capturilor de peșteîn această zonă de pescuit și în continuare trebuie să fie consolidate măsurile necesarepentru ca navele să poată pescui în condiții corespunzătoare.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Raportul dlui Cadec se referă la încheierea unuiprotocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute deAcordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și RepublicaSeychelles. Am sprijinit acest raport deoarece evaluarea acordului arată că acesta ajută lamenținerea prezenței flotelor UE în regiune, contribuind, în același timp, la crearea delocuri de muncă în regiune; unul dintre motivele pentru care am vrut să sprijin acorduleste faptul că aduce o contribuție semnificativă la stabilizarea pieței europene a conservelorde ton.

Vito Bonsignore (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea acestui document. Acordulanterior de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și RepublicaSeychelles, care a expirat în ianuarie 2011 și a fost reînnoit de către Comisie pentru operioadă de trei ani, a adus beneficii reciproce în ceea ce privește interesele fiecăreia dintrepărți în sectorul pescuitului de ton. Acordul a generat de fapt 230 de locuri de muncă penave pentru populația din Seychelles, 2 900 de locuri de muncă în Seychelles și 760 delocuri de muncă induse în Europa în filierele legate de sector. Prelungirea acestui acord,care facilitează stabilizarea pieței europene a conservelor de ton, se dovedește a fi utilă,deoarece garantează prezența a 60 de nave din flota europeană de pescuit ton din regiune,cu posibilitatea de a crea noi locuri de muncă. Mai mult, se dovedește a fi eficientă și pentrufaptul că a acordat Republicii Seychelles instrumentele necesare pentru dezvoltareapescuitului responsabil, sporindu-i capacitatea de gestionare a resurselor halieutice și demonitorizare a pescuitului. Prin urmare, consider că este corect să avansăm în direcțiaacordurilor de parteneriat în acest sector, ceea ce este vital pentru economia europeană.

Alain Cadec (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport deoarece Acordulde parteneriat în domeniul pescuitului negociat între UE și Republica Seychelles pentru o


perioadă de trei ani va aduce beneficii ambelor părți. Protocolul va contribui la stabilizareapieței conservelor europene și va încuraja, de asemenea, o politică a pescuitului durabil înSeychelles. Acest acord presupune 2 900 de locuri de muncă directe și indirecte în Seychellesși 760 de locuri de muncă în Europa.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut reînnoirea protocolului la Acordulde parteneriat în domeniul pescuitului dintre UE și Seychelles, deoarece aduce beneficiiatât pescuitului din UE, cât și pescuitului din Republica Seychelles. Acest acord a permiscrearea a 230 de locuri de muncă la bord pentru populația din Seychelles, a 2 900 de locuride muncă în Seychelles și a 760 de locuri de muncă în Europa în diferite filiere legate desector. De asemenea, permite Republicii Seychelles să construiască mijloacele necesarepentru a dezvolta o industrie responsabilă a pescuitului. Noul protocol va consolidacooperarea dintre cele două părți și va promova un cadru de parteneriat în care să se dezvolteo politică durabilă în domeniul pescuitului.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor laposibilitățile de pescuit și la contribuția financiară prevăzută în Acordul de parteneriat îndomeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Republica Seychelles, deoareceacesta prevede aplicarea provizorie a unui nou protocol, astfel încât activitatea naveloreuropene să nu fie suspendată. Sunt de acord cu faptul că noul protocol include o clauzăde suspendare în caz de încălcare a drepturilor omului.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Durabilitatea resurselor halieutice este una dintrepreocupările principale ale Uniunii atunci când încheie sau modifică acorduri de parteneriatîn domeniul pescuitului, la fel și impactul pe care această activitate îl va avea asupradezvoltării locale. Dacă nu vom exploata aceste resurse în mod durabil, ne vom îndreptarapid spre dispariția unor specii de pești și spre creșterea poluării maritime. Noul protocolprevede mai multe posibilități de pescuit pentru flotele europene și a condus la crearea delocuri de muncă, atât în Seychelles, cât și în Europa. Sper că actele de piraterie care au avutloc în această regiune nu vor afecta în mod negativ această activitate.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Raportul elaborat de dl Cadec ne prezintăo propunere de recomandare referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privindîncheierea unui protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiareprevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeanăși Republica Seychelles. Un acord bilateral în domeniul pescuitului a fost semnat de UniuneaEuropeană și de Republica Seychelles în 1987. Începând cu anul 2006 s-a aplicat unprotocol care a expirat la 17 ianuarie 2011. Fiind conștientă de importanța reînnoiriiacestui parteneriat și bazându-se pe mandatul acordat de Consiliu, Comisia a negociat cuguvernul din Seychelles un nou cadru de parteneriat bazat pe dezvoltarea unei politicidurabile în domeniul pescuitului. Având în vedere că principalele activități economice înSeychelles sunt pescuitul și turismul, că acest acord aduce beneficii atât UE, cât și RepubliciiSeychelles, că se vor crea 3 000 de locuri de muncă în Seychelles și 760 de locuri de muncăîn Europa, că se vor monitoriza capturile printr-un program sectorial multianual care oferăcooperare științifică și că se va promova pescuitul responsabil și durabil, am votat înfavoarea acestei propuneri de recomandare.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest protocol în domeniul pescuitului asigurăposibilități de pescuit în zona economică exclusivă a Republicii Seychelles pentru flote dindiverse state membre. Printre acestea se numără cinci nave portugheze de pescuit cuparagate de suprafață.


Reînnoirea acestui protocol urmărește să sprijine durabilitatea flotelor de pescuit în largdin statele membre, o secțiune a flotelor care a fost deosebit de afectată în ultimii ani decriza din sectorul pescuitului. Acesta este un obiectiv și un motiv de îngrijorare pe care îlîmpărtășim în mod firesc. Cu toate acestea, nu putem să nu subliniem unele îndoieli carepersistă - care decurg din alte acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului - cu privirela eficacitatea obiectivelor declarate ale cooperării privind dezvoltarea durabilă a sectoruluipentru țara terță în cauză și cu privire la durabilitatea și monitorizarea activităților depescuit. Acestea sunt chestiuni pe care este important să le clarificăm în viitor.

Am remarcat faptul că posibilitățile de pescuit au fost reduse la jumătate și că costullicențelor a fost mărit la 40 000 de euro pentru tonierele cu plasă-pungă, deși numărulacestor nave care fac obiectul acordului a crescut.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest protocol în domeniul pescuituluiasigură posibilități de pescuit în zona economică exclusivă a Republicii Seychelles pentruflotele diferitelor state membre, inclusiv cinci nave portugheze de pescuit cu paragate desuprafață.

Suntem de acord cu reînnoirea acestui protocol în domeniul pescuitului, care este importantpentru a asigura supraviețuirea flotelor statelor membre de pescuit în larg, o secțiune aflotelor care a fost deosebit de afectată în ultimii ani de criza din sectorul pescuitului. Cutoate acestea, având în vedere faptul că termenul acestui acord este de trei ani și că, prinurmare, posibilitățile de pescuit au fost reduse la jumătate, suntem preocupați de faptul căcostul licențelor a fost majorat la 40 000 de euro pentru tonierele cu plasă-pungă, deșinumărul acestor nave care fac obiectul acordului a crescut.

Împărtășim, de asemenea, preocuparea raportorului cu privire la problema pirateriei înOceanul Indian, care afectează din ce în ce mai mult pescuitul. Din acest motiv, acordulde parteneriat prevede „posibilitatea de a aplica o plată pro rata temporis” pentru a compensapierderile suferite de armatori dacă aceștia sunt obligați să părăsească Oceanul Indian încazul în care ar considera că siguranța lor este serios amenințată.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Acordul bilateral din domeniulpescuitului dintre UE și Republica Seychelles a fost semnat în 1987, iar din 2006 a fost învigoare un acord de parteneriat în sectorul pescuitului. Economia Republicii Seychelles sebazează în principal pe turism și pescuit, industria pescuitului fiind centrată în jurulconservelor, reprezentând 15 % din PIB și angajând 17 % din populația locală de vârstăactivă. Pe baza unui mandat al Consiliului, Comisia, în numele Uniunii Europene, a negociatcu Republica Seychelles reînnoirea protocolului la Acordul de parteneriat în domeniulpescuitului între UE și Republica Seychelles. Acordul este reciproc avantajos atât pentruUE, cât și pentru Republica Seychelles, creând 2 900 de locuri de muncă în Seychelles și760 în Europa în filiere legate de sectorul pescuitului. În cadrul acordului a existat oîmbunătățire calitativă în contextul unui program sectorial multianual care vizeazăsprijinirea pescuitului responsabil și durabil în apele Republicii Seychelles, și o clauză desuspendare a fost de asemenea inclusă în protocol, ceea ce face posibilă suspendareaacordului în cazul în care una dintre părți constată o încălcare a drepturilor omului. Acorduladuce o contribuție substanțială la stabilizarea pieței europene, la dezvoltarea unei politicidurabile de gestionare a pescuitului și la exploatarea responsabilă a resurselor halieuticedin zona de pescuit a Insulelor Seychelles. Prin urmare, este corect să aprobăm proiectulnoului protocol la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între UE și RepublicaSeychelles.


Juozas Imbrasas (EFD), în scris . − (LT) Am salutat acest document, deoarece a propusaprobarea reînnoirii protocolului care a expirat la 27 ianuarie 2011. O evaluare ex-post aacordului arată că acesta este pertinent în măsura în care permite menținerea prezențeiflotelor UE în regiune, contribuind totodată la crearea de locuri de muncă locale. Aplicareaprotocolului s-a dovedit a fi eficace dat fiind că a furnizat Republicii Seychelles mijloacelenecesare pentru a dezvolta pescuitul responsabil. Datorită rezultatelor pozitive alepescuitului cu plase-pungă acordul și-a dovedit eficiența prin faptul că a permis păstrareacaracterului util din punct de vedere economic al costului posibilităților de pescuit negociate.Activitățile de pescuit cu plasă-pungă nu constituie o amenințare la adresa durabilitățiibiologice a stocurilor exploatate. Acordul aduce o contribuție substanțială la stabilizareapieței europene a conservelor de ton. Dezvoltarea sectorului pescuitului din Seychelleseste, într-o măsură semnificativă, dependentă de acest acord. Datorită implementăriisprijinului sectorial al contribuției financiare, Republica Seychelles și-a sporit capacitateade gestionare a resurselor halieutice și de monitorizare a pescuitului. Noul protocol este,de asemenea, în conformitate cu obiectivele Acordului de parteneriat în domeniulpescuitului care vizează consolidarea cooperării dintre cele două părți și promovarea unuicadru de parteneriat care să permită dezvoltarea unei politici durabile în domeniulpescuitului și exploatarea responsabilă a resurselor halieutice din zona de pescuit a InsulelorSeychelles. În contextul argumentelor prezentate mai sus, cred că noul protocol propus laAcordul de parteneriat în domeniul pescuitului între UE și Republica Seychelles este îninteresul ambelor părți.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Prin votul de astăzi am aprobat propunerea dedecizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuitși a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului întreComunitatea Europeană și Republica Seychelles. Primul acord bilateral în domeniulpescuitului între Uniunea Europeană și Republica Seychelles a fost semnat în 1987, iarAcordul de parteneriat a intrat în vigoare în 2006. După cum știm cu toții, economiaRepublicii Seychelles se bazează în principal pe turism și pescuit; de fapt, industriapescuitului este responsabilă pentru 15 % din PIB și angajează 17 % din populația activă.Cred că negocierile desfășurate de Comisia Europeană, care au permis extindereaprotocolului la Acordul de parteneriat, au produs proiectul unui document care este reciprocavantajos în măsura în care consolidează nivelul cooperării dintre UE și Republica Seychellesși promovează un parteneriat de dezvoltare a unei politici durabile în domeniul pescuituluidin Seychelles și o exploatare responsabilă a resurselor halieutice în zona de pescuit aInsulelor Seychelles.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Noul acord în domeniul pescuitului dintreComunitatea Europeană și Republica Seychelles va fi valabil pentru o perioadă de trei aniși va facilita crearea de locuri de muncă, exploatarea durabilă a resurselor maritime șipescuitul responsabil pe baza principiului nediscriminării între diferitele flote care pescuiescîn zonă. Simultan, acesta va promova dialogul politic pe tema reformelor necesare carevizează să consolideze cooperarea între cele două părți, prin sprijinirea unui cadru departeneriat care să permită dezvoltarea unei politici durabile în domeniul pescuitului și oexploatare responsabilă a resurselor halieutice din zona de pescuit a Republicii Seychelles.

Cu toate acestea, acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului nu ar trebui să reprezintedoar o modalitate legală de a permite navelor europene accesul la resursele piscicole dințările terțe; aceste acorduri ar trebui să fie, de asemenea, un instrument de promovare aexploatării durabile a tuturor resurselor maritime. Considerăm că este extrem de importantsă se îmbunătățească transparența procedurilor de contabilizare a capturilor totale și să se


garanteze integritatea tuturor mecanismelor în ceea ce privește problema corupției princonsolidarea responsabilității autorității locale. Uniunea Europeană trebuie să primeascăperiodic rapoarte privind punerea în aplicare a acordului în scopul de a facilitamonitorizarea, transparența și coerența politicilor în favoarea dezvoltării.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . – Activitatea de pescuit desfășurată de navele europeneîn Seychelles este reglementată de un protocol valabil în perioada 18 ianuarie 2005 -17 ianuarie 2011. Seychelles deține o zonă economică exclusivă de 1 374 000 km² pentruo suprafață de uscat de 453 km². Acest arhipelag format din 115 insule are o populațieestimată la 80 000 de locuitori, dintre care 88 % locuiesc pe insula Mahé, a cărei capitalăeste Victoria, unde se află principalul port al țării. Economia Republicii Seychelles se bazeazăîn principal pe turism și pescuit. Industria peștelui bazată pe conservarea acestuia reprezintă15 % din PIB și 17 % din populația activă. O evaluare a acordului arată că acesta esteimportant prin faptul că ajută la menținerea flotelor UE în regiune, contribuind totodatăla crearea de locuri de muncă la nivel local. Punerea în aplicare a protocolului s-a dovedita fi eficace deoarece a furnizat Republicii Seychelles resursele necesare pentru a dezvoltapescuitul responsabil. Acordul contribuie în mod semnificativ la stabilizarea pieței europenea conservelor de ton. Noul protocol va fi în vigoare din 2011 până în 2014 și este înconcordanță cu obiectivele Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului care vizeazăsă consolideze cooperarea între Uniunea Europeană și Republica Seychelles.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Acordul de parteneriat în domeniul pescuituluidintre UE și Republica Seychelles servește intereselor ambelor părți. Mai presus de toate,navele UE pot avea acces la apele Republicii Seychelles și pot desfășura activități de pescuit.Aceste nave creează numeroase locuri de muncă noi pentru marinarii din Seychelles.Acordul consolidează cooperarea și promovează un cadru de parteneriat, precum șicooperarea științifică în domeniul pescuitului responsabil și durabil. În plus, sectorulpescuitului din Republica Seychelles se bucură de condiții favorabile dezvoltării prindesfășurarea de activități de pescuit responsabil, prin combaterea eficientă a pescuituluiilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și prin utilizarea pe deplin a sistemului său demonitorizare a navelor. Ar trebui menționat faptul că prevederile acordului reînnoit voravea un impact pozitiv asupra pieței europene a conservelor de ton și va contribui, fărăîndoială, la stabilizarea acesteia. Acesta va promova respectarea măsurilor de conservareîn largul mării și va crea condițiile pentru a împiedica navele să pescuiască ilegal. Salutfaptul că a fost posibil să se ajungă la un compromis între cele două părți și că protocolulprivind reînnoirea acordului include o clauză de suspendare în caz de încălcare a drepturiloromului și de nerespectare a principiilor OIM. Ar trebui să se atragă atenția asupra faptuluică pirateria reprezintă în continuare o amenințare semnificativă la adresa securității navelorîn Oceanul Indian. În consecință, ambele părți trebuie să ia măsurile necesare pentru a opriaceastă activitate ilegală extinsă.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) La 17 ianuarie 2011, protocolul care reglementeazăpescuitul și parteneriatul economic dintre UE și Republica Seychelles a expirat. Cu scopulde a permite navelor europene să continue activitățile de pescuit în zona de pescuit aRepublicii Seychelles din Oceanul Indian, UE a negociat extinderea protocolului la acordulde parteneriat în domeniul pescuitului. Prin urmare, am votat în favoarea recomandărilorConsiliului privind încheierea noului acord de parteneriat cu Seychelles.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Pe baza mandatului care i-a fost acordatde Consiliu, Comisia a negociat cu Republica Seychelles, în numele Uniunii Europene,reînnoirea Protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea


Europeană și Republica Seychelles. Aceste negocieri s-au încheiat cu parafarea unui nouprotocol la 3 iunie 2010, care apoi a fost modificat printr-un schimb de scrisori la29 octombrie 2010. Protocolul acoperă o perioadă de trei ani de la adoptarea decizieiConsiliului privind semnarea protocolului și aplicarea sa provizorie și după expirareaprotocolului actual la 17 ianuarie 2011.

Acest acord este avantajos atât pentru UE, cât și pentru Republica Seychelles: pe de o parte,acesta contribuie în mod semnificativ la stabilizarea pieței europene a conservelor de tonprin acordarea de autorizații de pescuit pentru ton și, astfel, promovează crearea a 760 delocuri în muncă în Europa; și, pe de altă parte, grație punerii în aplicare a sprijinului sectorialal contribuției financiare, Republica Seychelles își consolidează capacitățile de gestionarea stocurilor și de monitorizare a activităților de pescuit.

Consider că documentul în cauză servește intereselor ambelor părți, prin urmare, recomandsă fie adoptat.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Încheierea unui nou protocol la acordul departeneriat între UE și Republica Seychelles este important pentru economia și dezvoltareaflotei europene de pescuit. Noul protocol respectă obiectivele acordului de parteneriat îndomeniul pescuitului, care urmărește să consolideze cooperarea între UE și Seychelles șisă promoveze un cadru de parteneriat pentru a facilita dezvoltarea unei politici durabileîn domeniul pescuitului și o exploatare responsabilă a resurselor halieutice din zona depescuit a Republicii Seychelles, în interesul ambelor părți. Noul protocol presupune ocontribuție financiară pe o perioadă de trei ani și o autorizație anuală de pescuit în apeleRepublicii Seychelles pentru 48 de nave de pescuit cu plase pungă și 12 nave de pescuitcu paragate. Aceste posibilități ar putea fi sporite. Noul protocol acoperă o perioadă detrei ani de la adoptarea deciziei Consiliului privind semnarea și aplicarea provizorie aprotocolului în cauză și după expirarea protocolului în vigoare, la 17 ianuarie 2011. Dinaceste motive și pentru a putea consolida cooperarea între UE și Republica Seychellespentru dezvoltare, exploatare durabilă și pescuit responsabil, votez în favoare.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris .– Împotrivă. Pe baza mandatului care i-afost acordat de Consiliu, Comisia a negociat cu Republica Seychelles, în numele UniuniiEuropene, reînnoirea Protocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintreUniunea Europeană și Republica Seychelles. Aceste negocieri s-au încheiat cu parafareaunui nou protocol la 3 iunie 2010, care apoi a fost modificat, printr-un schimb de scrisori,la 29 octombrie 2010. Protocolul acoperă o perioadă de trei ani de la adoptarea decizieiConsiliului privind semnarea protocolului și aplicarea sa provizorie și după expirareaprotocolului în vigoare la 17 ianuarie 2011. Noul protocol a fost aplicat provizoriu din17 ianuarie 2011 pentru a asigura că navele UE pot pescui în continuare. Totuși, grupulnostru consideră că aceste tipuri de acord sunt în detrimentul resurselor maritime și alconstruirii unei structuri sociale în țările terțe, ceea ce le face prea dependente de UE.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Consider că acest acord de parteneriat în domeniulpescuitului este avantajos atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Republica Seychelles.Vechiul acord a generat deja numeroase locuri de muncă atât pentru populația din RepublicaSeychelles, cât și în Europa, creând astfel locuri de muncă în filierele legate de acest sector.În plus, clauzele de suspendare sunt incluse în acest acord în cazul în care una dintre părțiconstată o încălcare a drepturilor omului. Mai sunt multe lucruri de făcut, mai presus detoate în ceea ce privește fenomenul pirateriei din Oceanul Indian, care este tot mai dăunătorpentru pescuitul de ton în special. Cu toate acestea, alegerea făcută astăzi consolidează


cooperarea dintre cele două părți și promovează un parteneriat capabil să dezvolte unpescuit durabil și să exploateze resursele din Republica Seychelles într-un mod echilibrat.

Michèle Striffler (PPE), în scris. – (FR) În calitate de raportoare pentru aviz al Comisieipentru pescuit, am votat în favoarea raportului Cadec, care include concluziile mele.Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului nu ar trebui să fie doar o modalitatelegală de a acorda acces navelor europene la resursele piscicole ale țărilor terțe. Acestea artrebui, de asemenea, să servească la promovarea exploatării durabile a resurselor maritime.Impozitele plătite de contribuabilul european ar trebui să fie utilizate exclusiv pentruobiectivele de dezvoltare, adică acestea ar trebui utilizate în beneficiul comunităților depescari în scopul de a îmbunătăți condițiile lor trai, de a oferi programe de formare, de agaranta siguranța pe mare și de a crea noi locuri de muncă la nivel local.

Jarosław Leszek Wałęsa (PPE), în scris. – (PL) Am votat pentru adoptarea acorduluideoarece acesta servește intereselor părților din sectorul pescuitului. Activitatea SeychellesFishing Authority (autorității în domeniul pescuitului din Seychelles), care deține un sistemeficient de monitorizare a navelor, este de o importanță deosebită pentru această cooperare.Aceasta este de o importanță deosebită în lumina problemelor legate de capturile ilegale,nedeclarate și nereglementate cu care se confruntă autoritățile din Seychelles. Acordulreglementează mai multe aspecte, inclusiv prezența observatorilor în timpul derulăriiactivităților de pescuit. Vasele europene autorizate să pescuiască în apele RepubliciiSeychelles îmbarcă observatori desemnați de autoritățile din Seychelles și fiecare navă depescuit ton cu plase pungă va lua la bord cel puțin doi marinari din Seychelles, de comunacord cu armatorul, dintre persoanele menționate pe o listă transmisă de autoritateacompetentă din Seychelles.

Acordurile nu se referă doar la chestiuni pragmatice, ci și la programul sectorial multianualcare prevede cooperarea în domeniul pescuitului responsabil și durabil și cercetareaștiințifică comună. Cea mai importantă consecință a acordului este crearea a 230 de locuride muncă la bord pentru populația din Seychelles, a 2 900 de locuri de muncă în Seychellesși a 760 de locuri de muncă în Europa în filierele legate de sector, care, fără îndoială, vorcontribui la îmbunătățirea economică a sectorului.

Recomandare: Luis Manuel Capoulas Santos (A7-0194/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport având în vederefaptul că actualul Acord de parteneriat în sectorul pescuitului încheiat între ComunitateaEuropeană și Republica Democratică São Tomé și Príncipe este în vigoare din anul 2006și că protocolul la acest acord a expirat la 31 mai 2011. Acest nou protocol cu São Toméși Príncipe din 15 iunie 2010 pentru perioada 2011-2014 este, prin urmare, completjustificat și Parlamentul trebuie să își dea acordul.

Protocolul prevede o contribuție financiară a Uniunii pentru São Tomé și Príncipe în valoarede 682 500 de euro pe an, din care suma de 227 500 de euro va sprijini politica în domeniulpescuitului a Republicii Democrate São Tomé și Príncipe, sumă pe care o consider adecvată.De asemenea, salut faptul că noul protocol include o clauză de suspendare în caz de încălcarea drepturilor omului.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestui acorddeoarece acesta îndeplinește obiectivul de menținere a activităților flotei de pescuit a UEîn colaborare cu țările terțe în scopul de a consolida pescuitul durabil, respectând totodatăaspectele sociale, economice și de mediu. São Tomé va primi 682 500 de euro anual, din


care suma de 227 500 de euro va sprijini politica sa sectorială în domeniul pescuitului.Acordul va permite pescuitul pentru 28 de nave de pescuit ton cu plasă-pungă și 12 navede pescuit cu paragate plutitoare. Doresc să subliniez faptul că posibilitățile de pescuit dincadrul acordului anterior nu au fost folosite în totalitate și că, în noul protocol, posibilitățilede pescuit pentru sectorul navelor cu paragate sunt reduse.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Votez în favoarea acestui proiect de rezoluțielegislativă a Parlamentului European referitoare la propunerea de decizie a Consiliuluiprivind încheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuțieifinanciare prevăzute în Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului încheiat întreComunitatea Europeană și Republica Democratică São Tomé și Príncipe. Propunereavizează să consolideze rolul UE în domeniul pescuitul de ton în Oceanul Atlantic prinreglementarea juridică a activității flotei UE. Având în vedere importanța industriei tonuluipentru UE și pentru Italia în sine, dezvoltarea cadrului operativ al flotei UE în Golful Guineeiare o importanță primordială. Din aceste motive, am decis să votez în favoarea acesteipropuneri.

Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului prezentat de dlCapoulas Santos. Încheierea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului are, desigur,scopul de a menține și proteja activitățile flotei europene de pescuit. În special, extindereaacestui acord de parteneriat contribuie la durabilitatea activităților europene de pescuit deton în Oceanul Atlantic prin instituirea unui cadru juridic stabil. Acordul, care ar trebuisprijinit, prevede ca navele UE, dintre care 40 vor fi în zona geografică, să ia la bord celpuțin 20 % din marinarii din São Tomé și Príncipe sau eventual din alte țări ACP (stateledin Africa, zona Caraibelor și Pacific), dar și un observator desemnat de ministerulpescuitului din São Tomé și Príncipe. Aceste prevederi ale parteneriatului fac posibilăcooperarea cu autoritățile locale, creând locuri de muncă importante; de asemenea, acesteapermit Europei să fie prezentă în zone care altfel sunt interzise, facilitând astfel dezvoltareabunelor practici de pescuit și făcând posibilă monitorizarea prezenței și a cantității de peșteîn cauză.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Salut reînnoirea protocolului la Acordulde parteneriat în sectorul pescuitului UE-São Tomé și Príncipe deoarece servește atâtintereselor UE din domeniul pescuitului, cât și intereselor São Tomé și Príncipe. Acordulde parteneriat în sectorul pescuitului UE-São Tomé și Príncipe poate contribui la sprijinireaviabilității sectorului UE al tonului în Oceanul Atlantic, oferind un cadru juridic stabil petermen mediu navelor și sectoarelor dependente din Uniunea Europeană și contribuind lamenținerea zonelor de pescuit din Golful Guineei acoperite de acord.

Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. – (SV)Am votat împotriva acestor acorduri în domeniul pescuitului deoarece nu există un plafonprivind cotele de pește și deoarece studiile indică faptul că stocurile de pește din oceanesunt în scădere. În mai multe dintre țările în cauză există corupție pe scară largă, ceea ceconduce la utilizarea banilor alocați în cadrul acordurilor în alte scopuri decât spre beneficiulpopulației locale. Mai mult, deseori nu se efectuează controale în ceea ce priveșteconformitatea.

Poziția de negociere a Comisiei s-a bazat, printre altele, pe rezultatele unei evaluări ex-posta protocoalelor actuale, care a fost efectuată de experți externi. Aceste evaluări au fostdeclarate confidențiale de către Comisie și considerăm că acestea ar trebui puse la dispozițiaParlamentului European cât mai curând posibil.


Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind posibilitățilede pescuit și contribuția financiară prevăzute în Acordul de parteneriat în sectorulpescuitului încheiat între Comunitatea Europeană și Republica Democratică São Tomé șiPríncipe, deoarece acesta prevede aplicarea cu titlu provizoriu a noului protocol, astfelîncât activitatea navelor europene să nu fie suspendată. Sunt de acord ca noul protocol săincludă o clauză de suspendare în caz de încălcare a drepturilor omului.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Propunerea de decizie a Consiliului se referă la încheiereaunui nou protocol la Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între UE și RepublicaSão Tomé și Príncipe. Noul protocol este considerat benefic pentru ambele părți și poateconsolida stabilitatea sectorului european al tonului în special. Sper ca populația din SãoTomé și Príncipe, cu care Portugalia împărtășește istoria și limba, să beneficieze în modconcret în urma aplicării corecte a acordului de parteneriat în domeniul pescuitului, să îșidiversifice activitățile și să înregistreze un progres și o dezvoltare reale. Sper să aibă locreuniuni periodice ale comisiei mixte, astfel încât ambele părți să poată monitoriza aplicareaacordului îndeaproape. În final, aș dori să îl felicit pe raportor pentru munca depusă.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Raportul dlui Capoulas Santos ne prezintăo propunere de recomandare referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privindîncheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiareprevăzute în Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului încheiat între ComunitateaEuropeană și Republica Democratică São Tomé și Principe. În 2007, Consiliul a adoptatRegulamentul (CE) nr. 894/2007 privind încheierea unui acord de parteneriat în sectorulpescuitului între Republica Democratică São Tomé și Príncipe și Comunitatea Europeană,care a inclus un protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiareși care a expirat la 31 mai 2010. Conștientă de importanța reînnoirii acestui acord și dupăacordarea mandatului de către Consiliu, Comisia a negociat un nou protocol, care a fostîncheiat la 15 iulie 2010. Intrarea sa în vigoare este supusă aprobării Parlamentului întemeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. Având în vedere că acest protocolservește intereselor ambelor părți și că promovează pescuitul responsabil și durabil, votezîn favoarea acestei propuneri de recomandare.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest protocol în domeniul pescuitului asigurăposibilități de pescuit în largul insulelor São Tomé și Príncipe pentru numeroase flote dinstatele membre până la 12 mai 2014. În temeiul acestui acord, Portugalia deține treiautorizații pentru navele cu paragate plutitoare, un număr mai mic de nave decât celprevăzut în acordul anterior.

Având în vedere criza actuală din sector, considerăm că este important ca taxele plătite dearmatori să nu fie schimbate în raport cu acordul anterior, ci să rămână la 35 de euro, înciuda faptului că a existat o creștere semnificativă a capturilor per tonă: 25 de tone pentrunavele de ton cu plase pungă și 10 tone pentru navele cu paragate. Totuși, potrivit uneievaluări efectuate în timp ce acordul anterior era în vigoare, capturile medii anuale exprimateîn tone au fost mai reduse decât tonajul de referință. Potrivit acestei evaluări și înconformitate cu tendințele din ultimii ani, a existat o reducere a tonajului de referință. Deasemenea, s-a constatat că posibilitățile de pescuit pentru navele cu paragate au fost maipuțin utilizate, ceea ce a condus la o reducere în acest sector în raportul actual. La fel ca înalte cazuri, există în continuare preocupări în ceea ce privește eficiența obiectivelor îndomeniul cooperării pentru dezvoltare...

(Explicarea votului a fost redusă în conformitate cu articolul 170 din Regulamentul de procedură)


Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Protocolul în domeniul pescuitului asigurăposibilități de pescuit în largul insulelor São Tomé și Príncipe pentru numeroase flote alestatelor membre până la 12 mai 2014. În temeiul acestui acord, Portugalia deține treiautorizații de pescuit pentru navele cu paragate plutitoare, un număr mai mic de nave decâtîn acordul anterior.

Salutăm faptul că taxele plătite de armatori nu vor fi modificate față de acordul anterior,ci vor fi menținute la 35 de euro, în ciuda faptului că a existat o creștere semnificativă acapturilor de referință. Totuși, potrivit unei evaluări efectuate în timp ce acordul anteriorera în vigoare, capturile medii anuale exprimate în tone au fost mai reduse decât tonajulde referință. Potrivit acestei evaluări și în conformitate cu tendințele din ultimii ani, a existato reducere a tonajului de referință. De asemenea, s-a constatat că posibilitățile de pescuitpentru navele cu paragate au fost mai puțin utilizate, ceea ce a condus la o reducere în acestsector în raportul actual.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Negocierea și semnarea acordurilorde parteneriat în domeniul pescuitului respectă obiectivul general de menținere și protejarea activităților flotei de pescuit a UE, inclusiv în larg. De asemenea, acestea sunt înconformitate cu dezvoltarea relațiilor cu țările terțe într-un spirit de parteneriat și cooperareîn vederea consolidării pescuitului durabil în afara apelor UE, ținând seama de factoriisociali, economici și de mediu. În acest context, în luna iulie 2007, Consiliul European aadoptat un regulament privind încheierea unui acord de parteneriat în domeniul pescuituluiîntre Republica Democratică São Tomé și Príncipe și Comunitatea Europeană. Acordul îndomeniul pescuitului cu São Tomé și Príncipe răspunde nu numai nevoilor flotei europene,ci contribuie, de asemenea, la sprijinirea viabilității sectorului european al tonului în OceanulAtlantic. Domeniul pescuitului din São Tomé se concentrează în principal asupra resurselorde coastă și aproximativ 15 % din populația activă depinde de pescuit pentru a-și câștigaexistența. Propunerea servește, în esență, intereselor ambelor părți și, prin urmare, estecorect să fie aprobată.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Evaluarea ex ante a dus la concluzia că acordulde pescuit cu São Tomé și Principe, în măsura în care răspunde nevoilor flotelor europene,poate contribui la creșterea viabilității sectorului UE al tonului în Oceanul Atlantic, oferindun cadru juridic stabil pe termen mediu navelor și sectoarelor dependente din UniuneaEuropeană și contribuind la menținerea zonelor de pescuit din Golful Guineei. Potrivitraportului de evaluare ex post, s-au realizat progrese semnificative în domeniul mijloacelorde control și de supraveghere a pescuitului (instalarea unui sistem de control al navelorprin satelit se află în fază inițială și s-a instaurat un nou temei juridic pentru crearea unuiregistru al navelor). São Tomé și Principe participă în prezent mai activ în organizațiileregionale sau subregionale și beneficiază de o mai mare vizibilitate în cadrul acestora, cumar fi Comisia internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) șiComitetul regional pentru pescuit în Golful Guineei (COREP). Evaluarea a ajuns și laconcluzia că mai mult de 50 % din contribuția financiară a Uniunii a fost alocată bugetuluiadministrației sectorului pescuitului din São Tomé și Principe: acest lucru este înconformitate cu angajamentul asumat în cadrul vechiului protocol de către autoritățile dinSão Tomé și Principe. Am salutat acest document deoarece reiese clar din evaluãrileprezentate cã acest protocol corespunde intereselor principale ale ambelor părți.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Noul acord în domeniul pescuitului între UniuneaEuropeană și Republica Democratică São Tomé și Príncipe va fi valabil pentru o perioadă


de trei ani și va consolida pescuitul durabil în afara apelor Uniunii, ținând seama în modadecvat de factorii sociali, economici și de mediu.

Sprijinim reînnoirea clauzei de excludere care descrie mai bine conținutul clauzelor desuspendare și de revizuire a plății contribuției financiare, precum și al celor de suspendarea aplicării protocolului în anumite circumstanțe.

Prin urmare, considerăm că Comisia ar trebui să transmită Parlamentului Europeanconcluziile reuniunilor și lucrărilor comisiei mixte, precum și programul sectorial îndomeniul pescuitului menționat în protocol și rezultatele evaluărilor anuale pertinente.De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului și Consiliului, înaintea renegocieriiacordului, un raport complet de punere în aplicare și să faciliteze participareareprezentanților Parlamentului ca observatori la reuniunile sale. În final, Comisia și Consiliular trebui, în cadrul competențelor lor respective, să informeze Parlamentul în legătură cutoate etapele procedurilor referitoare la protocol și la reînnoirea sa.

Alexander Mirsky (S&D), în scris . – Negocierea și încheierea de acorduri de parteneriatîn domeniul pescuitului corespund obiectivului general de menținere și protejare aactivităților de pescuit desfășurate de flota Uniunii Europene, inclusiv de flota de pescuitîn larg și de dezvoltare a relațiilor cu țările terțe în spiritul parteneriatului și al cooperării,în vederea consolidării exploatării sustenabile a resurselor halieutice din afara apelor UE,luând în considerare, în același timp, aspectele de mediu, sociale și economice. În acestsens, Consiliul a adoptat, la 23 iulie 2007, Regulamentul (CE) nr. 894/2007 privindîncheierea unui acord de parteneriat în sectorul pescuitului între Republica DemocraticăSão Tomé și Príncipe și Comunitatea Europeană. Acest acord, în vigoare pentru o perioadăde patru ani, reînnoibil prin prelungire tacită, cu excepția cazului în care ar fi fost denunțatde una dintre părți, anula și înlocuia primul acord de pescuit încheiat în 1984 întreComunitatea Europeană și Republica Democratică São Tomé și Principe. Noul protocol afost semnat la 13 mai 2011, iar cererea de aprobare a fost înaintată Parlamentului de cătreConsiliu în aceeași zi. Sunt complet de acord cu raportorul.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Noul protocol aduce, fără îndoială, beneficiiambelor părți, consolidând parteneriatul și cooperarea în sectorul pescuitului, astfel încâtnavele să desfășoare activități de pescuit responsabil și durabil. Mai presus de toate, acestava dezvolta posibilitățile de pescuit. Navele UE vor avea în continuare posibilitatea săpescuiască în zonele de pescuit din Golful Guineei. Acest lucru va avea un impact pozitivasupra viabilității sectorului european al tonului în Oceanul Atlantic și va sporicompetitivitatea. În plus, este esențial să se asigure că activitățile de pescuit îndeplinescaceleași criterii de durabilitate ca cele din apele UE. Ar trebui menționat faptul că RepublicaDemocratică São Tomé și Príncipe este o țară din rândul celor mai puțin dezvoltate și,totodată, una dintre cele mai îndatorate. În conformitate cu prevederile acordului, un ajutorfinanciar mai mare va fi alocat politicii sectoriale în domeniul pescuitului a acestei țări,ceea ce va crea condiții favorabile pentru dezvoltarea acestui sector. Având în vedere pozițiadeosebit de dificilă a acestei țări, grație acestui acord putem, cel puțin, să aducem ocontribuție minimă la bunăstarea economică a țării, să promovăm crearea de noi locuride muncă, durabilitatea socială și ecologică și păstrarea și refacerea stocurilor de pește.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Protocolul care reglementează parteneriatul îndomeniul pescuitului între UE și São Tomé și Príncipe a expirat la 31 mai 2010; un nouacord a fost semnat la 13 mai și cererea de aprobare a fost prezentată ParlamentuluiEuropean de către Consiliu în aceeași zi. Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului


au scopul de a menține și de a proteja activitățile de pescuit ale UE și de a dezvolta relațiilecu țările terțe în vederea consolidării exploatării durabile a resurselor din afara apelorUniunii. Am votat în favoarea recomandării Consiliului pentru Parlament, pentru a sprijiniîncheierea acordului în cauză.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Negocierea și încheierea de acorduride parteneriat în domeniul pescuitului corespund obiectivului general de menținere șiprotejare a activităților de pescuit desfășurate de flota Uniunii Europene, inclusiv de flotade pescuit în larg, așadar, încheierea acestui document este esențială pentru urmărireaobiectivelor de politică externă ale politicii comune în domeniul pescuitului.

În interesele ambelor părți, Parlamentul a subliniat, în recomandarea sa, anumite aspectelegate de comunicarea instituțională care ar trebui să fie îmbunătățite, cum ar fi faptul căar trebui să se transmită Parlamentului, de către Comisie, concluziile reuniunilor și lucrărilorcomisiei mixte prevăzute în acord, programul sectorial multianual menționat în protocol,precum și rezultatele evaluărilor anuale.

Parlamentul solicită, de asemenea, un raport complet de punere în aplicare a acordului șisolicită ca deputații europeni să fie informați în timpul viitoarei renegocieri a acordului,astfel încât aceștia să poată avea o influență pozitivă asupra procesului de negociere.

Votez în favoarea acestei recomandări.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Această propunere se referă la încheierea unui nouprotocol la acordul de parteneriat între UE și São Tomé și Príncipe. Principalul obiectivaici este de a defini posibilitățile de pescuit oferite flotei UE pe baza surplusului disponibil,precum și de a determina valoarea contribuției financiare care să fie plătită separat pentrudrepturile de acces și pentru sprijinul sectorial. Douăzeci și opt de nave cu plase-pungă și12 nave cu paragate plutitoare vor fi autorizate să pescuiască în regiune. Având în vedereevaluările anuale ale situației stocurilor, aceste posibilități de pescuit vor putea fi revizuiteîn sens crescător sau descrescător, ceea ce va determina o reexaminare corespunzătoare acontribuției financiare. Suma de 682 500 de euro va fi plătită anual drept contribuțiefinanciară. În cazul în care cantitatea totală de capturi ale navelor Uniunii depășește 7 000de tone pe an, suma totală a contribuției financiare anuale este mărită cu 65 de euro petonă suplimentară capturată. Acordul va fi în vigoare timp de trei ani. Din aceste motiveși pentru a consolida durabilitatea sectorului tonului în UE, am votat în favoarea propunerii.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – Negocierea și încheierea de acorduri departeneriat în domeniul pescuitului corespund obiectivului general de menținere și protejarea activităților de pescuit desfășurate de flota Uniunii Europene, inclusiv de flota de pescuitîn larg, și de dezvoltare a relațiilor cu țările terțe în spiritul parteneriatului și al cooperării,în vederea consolidării exploatării sustenabile a resurselor halieutice din afara apelor UE,luând în considerare, în același timp, aspectele de mediu, sociale și economice. În acestsens, Consiliul a adoptat, la 23 iulie 2007, Regulamentul (CE) nr. 894/2007 privindîncheierea unui acord de parteneriat în sectorul pescuitului între Republica DemocraticăSão Tomé și Príncipe și Comunitatea Europeană. Acest acord, în vigoare pentru o perioadăde patru ani, reînnoibil prin prelungire tacită, cu excepția cazului în care ar fi fost denunțatde una dintre părți, anula și înlocuia primul acord de pescuit încheiat în 1984 întreComunitatea Europeană și Republica Democratică São Tomé și Principe. Totuși, grupulnostru s-a opus în mod tradițional acestei proceduri atât din motive legate de formă, câtși de conținut.


Licia Ronzulli (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestei recomandări deoarececonsider că servește intereselor ambelor părți. Acest acord de parteneriat poate cu siguranțăîmbunătăți viabilitatea sectorului UE al tonului în Oceanul Atlantic, oferind un cadru juridicstabil pe termen mediu navelor și sectoarelor dependente din Uniunea Europeană șicontribuind la menținerea zonelor de pescuit din Golful Guineei. Cu toate acestea, este dedorit ca reuniunile comisiei mixte să fie mai dese în viitor și ca deputaților din ParlamentulEuropean să li se permită să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Negocierea și încheierea acordurilor de parteneriatîn domeniul pescuitului este în conformitate cu obiectivul general al UE de menținere șiprotejare a activităților de pescuit desfășurate de flota sa. Votez în favoarea adoptăriiprotocolului la Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între UE și RepublicaDemocratică São Tomé și Príncipe deoarece acesta se referă la dezvoltarea relațiilor cuțările terțe în spiritul parteneriatului și al cooperării, în vederea consolidării exploatăriisustenabile a resurselor halieutice din afara apelor UE, luând în considerare, în același timp,aspectele de mediu, sociale și economice. Noul protocol prevede o contribuție financiarăpentru accesul la zona economică exclusivă (ZEE) a Republicii Democratice São Tomé șiPríncipe în valoare de 2 047 500 de euro pentru posibilități de pescuit pentru o perioadăde trei ani. Se vor acorda autorizații de pescuit pentru 28 de nave de pescuit ton cuplasă-pungă și 12 nave cu paragate plutitoare. Aceste posibilități de pescuit ar putea firevizuite.

Recomandare: Vital Moreira (A7-0198/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport și salut prevedereacare vizează asigurarea unei dezvoltări armonioase a schimburilor comerciale dintre părțila un nivel înalt de securitate vamală, precum și faptul că aceasta include un set de normepentru a garanta consistența acordului cu acquis -ul UE.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acordului deoareceacesta intenționează să asigure că schimburile comerciale se desfășoară la un nivel înalt desecuritate vamală și că se aplică o serie de norme care respectă acquis -ul UE.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestei măsuri care vizeazăextinderea acordului actual între UE și Principatul Andorra la măsuri de securitate vamală.Necesitatea pentru o astfel de măsură a crescut în mod constant în ultimii ani deoarecePrincipatul Andorra și-a asumat un rol central în identificarea traficului ilicit de mărfuri,în special țigări, care apoi sunt introduse în rețeaua comercială a statelor membre ale UE.Prin urmare, este esențial ca UE și Principatul Andorra în sine să definească un cadru decooperare în materie de securitate vamală. Având în vedere că asigurarea securitățiifrontierelor a reprezentat întotdeauna un aspect-cheie al ideologiei politice a Lega Nord,nu pot decât să îmi exprim acordul pentru această măsură.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind Protocolulde extindere la măsurile vamale de securitate a Acordului sub forma unui schimb de scrisoriîntre Comunitatea Economică Europeană și Principatul Andorra deoarece încurajeazăschimburile comerciale dintre părți la un nivel înalt de securitate vamală și de consistențăîntre acord și acquis-ul UE.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Principatul Andorra este legat din punct de vedere istoricde UE în mai multe domenii. Uniunea vamală încheiată în 1990 a sporit aceste legăturiputernice și firești. Această propunere privește modificările aduse Codului Vamal Comunitar


și dispozițiile de aplicare a acestuia, referitoare la normele de securitate vamală pentrumărfurile exportate în țările din afara UE sau importate din aceste țări. Propunerea instituieun regim special între UE și Andorra pentru a garanta fluiditatea schimburilor comercialedintre cele două părți fără a pune în pericol securitatea necesară mărfurilor comercializate.În acest scop, este necesar să se asigure niveluri de securitate echivalente în teritoriilerespective. Sper ca relațiile comerciale dintre UE și Andorra să se dovedească a fi fructuoaseși ca propunerea să contribuie semnificativ la atingerea acestui obiectiv. În final, aș dori săîl felicit pe raportor pentru munca depusă.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Dl Moreira ne-a prezentat o propunere derecomandare referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Protocolîntre UE și Principatul Andorra de extindere la măsurile vamale de securitate a Acorduluisub forma unui schimb de scrisori între cele două părți, încheiat la 28 iunie 1990. La acordulîn vigoare se adăugă un nou titlu IIA care acoperă produsele agricole. Având în vedere că,în relațiile deja extinse dintre UE și Principatul Andorra, acesta reprezintă un alt pas pozitivspre posibila integrare pe piața internă și că, prin includerea normelor care asigurăconsistența acordului cu acquis-ul UE, vizează să asigure securitatea vamală și relațiile fireștidintre cele două părți, salut adoptarea acestei recomandări, în favoarea căreia am votat.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest protocol vizează să extindă măsurile desecuritate vamală din acordul încheiat între UE și Principatul Andorra. Acordul UE-Andorraeste în vigoare din 1990. Cu toate acestea, în prezent s-a decis ca acesta să fie extins laproduse agricole ca parte a acestei înțelegeri privind măsurile de securitate vamală.

Ca atare, acordul asigură fluiditatea schimburilor comerciale dintre cele două părți șimenținerea unui nivel ridicat de securitate. De asemenea, acesta prevede abrogarea cerințeide declarare prealabilă a mărfurilor, cu condiția ca UE și Andorra să garanteze pe teritoriullor respectiv un nivel de securitate similar, așa cum prevede acquis-ul. Cu toate acestea, înpofida votului nostru în favoare, considerăm că interesele privind circulația capitalurilornu ar trebui să fie promovate în detrimentul protecției drepturilor persoanelor și alelucrătorilor.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest protocol vizează să extindă măsurilede securitate vamală ale acordului încheiat între UE și Principatul Andorra. AcordulUE-Andorra este în vigoare din 1990. Cu toate acestea, s-a decis acum extinderea acestuia,ca parte a acestei înțelegeri privind măsurile de securitate vamală, la produsele agricole.Acordul vizează să asigure fluiditatea schimburilor comerciale bilaterale între cele douăpărți și menținerea unui nivel ridicat de securitate vamală. De asemenea, acesta prevedeabrogarea cerinței de declarare prealabilă a mărfurilor, cu condiția ca UE și Andorra săgaranteze pe teritoriul lor respectiv un nivel de securitate similar, așa cum prevede acquis-ul.

La momentul revizuirii acestui acord, am dori să reiterăm că interesele privind circulațiacapitalurilor nu ar trebui să fie promovate în detrimentul protecției drepturilor persoanelorși lucrătorilor.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Decizia Consiliului prezentatăParlamentului European în cadrul procedurii de aprobare reprezintă un instrument juridicpentru încheierea unui protocol între Uniunea Europeană și Principatul Andorra deextindere a domeniului de aplicare a acordului la măsurile de securitate vamală. Acordula servit drept bază pentru uniunea vamală dintre cele două părți. Codul Vamal Comunitarpoate fi aplicat, în principiu, schimburilor comerciale cu toate țările care nu sunt membreale UE, permițând aplicarea altor reglementări în cazurile în care acordurile internaționale


prevăd măsuri speciale de securitate. Protocolul ar trebui să asigure că schimburilecomerciale între cele două părți continuă fără complicații, la un nivel ridicat de securitatevamală și ar trebui să includă un set de norme care să asigure că acordul este în continuareîn conformitate cu acquis-ul UE. Prin urmare, consider că este corect ca Parlamentul săaprobe acest acord. În același timp, totuși, deși relațiile UE-Andorra s-au dezvoltat, acesteasunt fragmentate deoarece părți semnificative din acquis-ul care se aplică pieței interne nuau fost încorporate în legislația din Andorra și astfel nu pot fi aplicate. Prin urmare, artrebui să efectuăm o analiză, în viitorul apropiat, a posibilităților și a modalităților deintegrare progresivă a Principatului Andorrei în cadrul pieței interne.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. – (LT) Salut acest document deoarece propunerea priveștemodificările la Codul Vamal Comunitar și dispozițiile de aplicare a acestuia, referitoare lanormele de securitate vamală pentru mărfurile exportate în țările din afara UE sau importatedin aceste țări. Cel mai important, modificările prevăd prezentarea de către operatori aunui anumit număr de date înainte de importul sau exportul de mărfuri.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Considerăm că încheierea acestui protocol întreUniunea Europeană și Principatul Andorra de extindere a măsurilor de securitate vamalăva asigura dezvoltarea armonioasă a schimburilor comerciale dintre părți la un nivel înaltde securitate vamală și va include un set de norme pentru a garanta consistența acorduluicu acquis-ul UE. Prin urmare, am votat în favoarea aprobării propunerii de către Parlament.Totuși, considerăm că Parlamentul ar trebui să fie informat de către Comisie cu privire laconcluziile reuniunilor și lucrărilor comisiei mixte, precum și cu privire la rezultateleevaluărilor periodice și să i se prezinte, de asemenea, un raport privind aplicarea acordului.

Având în vedere că relațiile dintre UE și Principatul Andorra sunt extinse, dar fragmentate,recomandăm efectuarea cât mai urgentă a unei analize privind posibilitățile și modalitățilede integrare progresivă a Principatului Andorra în cadrul pieței interne. Acest lucru va finecesar pentru a asigura fluiditatea schimburilor comerciale dintre cele două părți,menținând totodată un nivel ridicat de securitate. În final, anticipăm abrogarea cerinței dedeclarare prealabilă a mărfurilor, cu condiția ca UE și Andorra să garanteze pe teritoriullor respectiv un nivel de securitate similar, așa cum prevede acquis-ul relevant.

Alexander Mirsky (S&D), în scris. . – Este cunoscut faptul că protocolul vizează asigurareaunei dezvoltări armonioase a schimburilor comerciale dintre părți la un nivel înalt desecuritate vamală și că acesta include un set de norme pentru a garanta consistența acorduluicu acquis-ul UE. Aceasta este o inițiativă foarte importantă.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Relațiile dintre UE și Principatul Andorra trebuiesă fie extinse în continuare, în mod eficient și consecvent. Trebuie să creăm condițiileadecvate pentru acest lucru. Mai presus de toate, pentru a facilita schimburile comercialeîntre UE și Andorra, este importat să se pună în aplicare în mod adecvat măsuri de securitatevamală referitoare la declararea mărfurilor anterioară introducerii lor pe teritoriul vamalsau ieșirii lor din acesta, la operatorii economici autorizați, precum și la controalele vamalede securitate și la gestionarea riscurilor de securitate. În plus, este necesar să se promovezeextinderea suplimentară a pieței interne în afara UE pe baza normelor de reglementarecomune. Aceasta ar fi atât în avantajul cetățenilor, cât și al întreprinderilor din UE și Andorra.Ar trebui menționat faptul că protocolul stabilește un regim special între UE și Andorrapentru a garanta fluiditatea schimburilor comerciale dintre cele două părți și menținereaunui nivel ridicat de securitate. Salut propunerea ca protocolul să prevadă prezentarea decătre operatori a unui anumit număr de date înainte de importul sau exportul de mărfuri,


astfel încât măsurile de securitate vamală să fie aplicate în mod corespunzător. Considercă este necesară abrogarea cerinței de declarare prealabilă a mărfurilor, cu condiția ca UEși Andorra să garanteze pe teritoriul lor respectiv un nivel de securitate similar, așa cumprevede acquis-ul respectiv.

Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris. – Promovarea frontierelor sigure cu țările vecineale UE este necesară pentru a menține suveranitatea Uniunii noastre și pentru a dezvoltao cooperare reciprocă. Controlul eficient la frontiera UE cu Andorra, un principat întredouă țări mari din UE, Franța și Spania, va asigura o relație mai profitabilă și mai amiabilăîn viitor. Am votat în favoarea acestui protocol deoarece acesta va încuraja schimburilemai eficiente de informații cu Andorra cu privire la controale și la gestionarea riscurilorlegate de securitate, precum și standardizarea măsurilor UE de securitate vamală și vastimula circulația în condiții de siguranță a mărfurilor între Andorra și țările UE.Intensificarea schimburilor comerciale bilaterale între Andorra și UE într-un mediu maisigur și standardizat va aduce beneficii Europei în ansamblu.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului dlui Moreira privindmăsurile de securitate vamală deoarece consider că este important să se stabilească normecomerciale bine definite pentru o țară care, deși nu face parte din UE, este o enclavă încadrul acesteia și, astfel, este foarte bine plasată pentru integrarea comercială. Protocolulintenționează în mod clar să consolideze normele de securitate vamală în ceea ce priveștemărfurile importate din țările din afara UE sau exportate în aceste țări. Controlul la frontiereasigură că operatorii comerciali furnizează informații detaliate în timpul operațiunilorcomerciale, garantând totodată un echilibru corespunzător între viteza și securitateafluxurilor comerciale.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raportreferitor la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Protocolului de extinderela măsurile de securitate vamală a Acordului sub forma unui schimb de scrisori întreComunitatea Economică Europeană (CEE) și Principatul Andorra. Atât Comisia pentrucomerț internațional, cât și Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilorrecomandă încheierea acestui protocol. Încheierea acestui nou acord reprezintă un alt passpre o mai bună cooperare între Principatul Andorra și UE. Este important pentru ambelepărți să se asigure că acordul va monitoriza în continuare dezvoltarea acquis-ului UE înacest domeniu. Această preocupare a fost exprimată în cadrul acordului. Astfel cum semenționează de către raportor, aș dori să subliniez faptul că este necesar ca PrincipatulAndorra și Comisia să continue negocierile pentru a ține cont de implementarea actualăa Codului Vamal Modernizat (și, după caz, pentru a adapta acordurile bilaterale), acestproces urmând să se încheie în UE în termen de doi ani.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Cu privire la încheierea protocolului între UniuneaEuropeană și Principatul Andorra de extindere la măsurile vamale de securitate a acordului,care până în prezent a fost sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea EconomicăEuropeană și Principatul Andorra și care a fost încheiat la 28 iunie 1990. Acordul a stat labaza uniunii vamale dintre cele două părți. Prezenta înțelegere privind măsurile vamale desecuritate va fi încorporată în acordul din 1990 sub forma noului titlu IIA și, spre deosebirede uniunea vamală, se va aplica produselor agricole. Codul Vamal Comunitar este, înprincipiu, aplicabil schimburilor comerciale cu toate țările din afara UE. Totuși, acestapermite aplicarea unor norme diferite în cazul în care acordurile internaționale prevădmăsuri speciale de securitate. Având în vedere modificările din acquis-ul vamal relevant alUE, propunerea instituie un regim special între UE și Andorra pentru a garanta fluiditatea


schimburilor comerciale dintre cele două părți și menținerea unui nivel ridicat de securitate.Din aceste motive și pentru a intensifica schimburile comerciale între UE și PrincipatulAndorra, votez în favoarea noilor măsuri de securitate vamală.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – Am votat pentru. Prezentarea decizieiConsiliului în vederea aprobării acesteia de către Parlamentul European constituieinstrumentul juridic pentru încheierea Protocolului dintre Uniunea Europeană și PrincipatulAndorra de extindere la măsurile vamale de securitate a Acordului sub forma unui schimbde scrisori între Comunitatea Economică Europeană și Principatul Andorra încheiat la28 iunie 1990. Acordul a stat la baza uniunii vamale dintre cele două părți. Prezentaînțelegere privind măsurile vamale de securitate va fi încorporată în acordul din 1990 subforma noului titlu IIA și, spre deosebire de uniunea vamală, se va aplica produselor agricole[articolul 12b alineatul (2) din protocol].

Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) O uniune vamală a existat între PrincipatulAndorra și Uniunea Europeană din 1990 pe baza unui acord sub forma unui schimb descrisori. Modificarea actuală propune să se stabilească, de către comisia mixtă, măsuri deaplicare a dispozițiilor de securitate vamală. Declararea prealabilă a mărfurilor nu va maifi obligatorie dacă UE și Andorra garantează fiecare un nivel de securitate pe teritoriul lorrespectiv. Extinderea standardului pieței interne va aduce, în aceeași măsură, beneficiicetățenilor și întreprinderilor din UE și din Andorra.

Recomandare: Silvia-Adriana Țicău (A7-0298/2010)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestei propuneri, astfel încâtParlamentul să aprobe încheierea acordului. Companiile europene și canadiene vor puteaeconomisi milioane de euro pe an grație unor proceduri mai scurte și mai simple, deci maipuțin costisitoare, de omologare a produselor și de recunoaștere reciprocă a rezultatelorcertificării. În plus, acordul reprezintă un beneficiu net pentru Comunitate, întrucât prinacesta se va institui recunoașterea reciprocă a rezultatelor certificării în toate domeniilenavigabilității pentru toate statele membre. Acordul nu doar va crește competitivitateapiețelor europene și canadiene, ci va spori și siguranța atât în domeniul transportului depasageri, cât și în cel al transportului de mărfuri, deoarece promovează cooperarea în toateaspectele legate de certificare, inspecții și aplicare.

Adam Bielan (ECR), în scris. – (PL) Canada reprezintă unul dintre principalii producătorimondiali de avioane și echipament aviatic. În prezent, doar șase state membre au încheiatacorduri bilaterale privind certificarea serviciilor aviatice. Acordul propus privind siguranțaaviației civile, la fel ca și acordul cu SUA, va îmbunătăți în mod semnificativ cooperareadintre Uniune și Canada și va reglementa această chestiune în toate statele membre aleUniunii Europene. Acordul permite armonizarea sistemului de certificare. Acesta se bazeazăpe încrederea reciprocă în sistemele părților și pe compararea diferențelor de reglementareși astfel se va permite reducerea duplicării testelor și a controalelor. De asemenea, acestava institui un proces de inspecții comune, investigații și schimburi de date privind siguranța.Recunoașterea reciprocă a rezultatelor certificării va permite companiilor europene șicanadiene de aviație să facă economii semnificative. Acordul va spori, pe de o parte,competitivitatea piețelor aviatice și, pe de altă parte, va îmbunătăți siguranța acestora prinreunirea autorităților de reglementare. Având în vedere cele menționate mai sus, sunt deacord cu încheierea acestui acord.


Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoare deoarece acestacord va aduce beneficii companiilor europene și canadiene, companiilor aeriene șipasagerilor. Se vor economisi milioane prin procedurile de omologare a produselor și prinrecunoașterea reciprocă a rezultatelor certificării mai scurte, mai simple și mai puțincostisitoare. Acesta prevede utilizarea și recunoașterea unităților de reparație și întreținereale celeilalte părți. Mai presus de toate, acesta va spori siguranța și competitivitatea pieței.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Țicău deoareceCanada ar trebui să fie considerată un partener prioritar pentru acorduri de acest tip, avândîn vedere că atât Europa, cât și Canada dețin producători de aeronave care sunt liderimondiali. Acest acord va permite reducerea la minimum a duplicării procedurilor șiacceptarea certificării celeilalte părți: în consecință, economiile financiare și simplificareaprocedurilor birocratice vor fi semnificative și vor avea implicații foarte pozitive pentruîntreprinderile noastre.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. . – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarececonsider că un acord bilateral privind siguranța aviației civile între UE și Canada, acestafiind obiectivul acestui acord, va aduce beneficii cetățenilor europeni prin facilitareaschimburilor comerciale între cele două părți. Obiectivul acestui acord este de a reduce laminimum duplicarea evaluărilor, testelor și controalelor și de a permite atât UniuniiEuropene, cât și Canadei să se bazeze reciproc pe sistemele lor de certificare a produseloraeronautice. Prin apropierea celor două ansambluri de cerințe și procese normative,autoritatea importatoare poate emite propriul certificat pentru produsul aeronautic, piesade schimb sau echipament fără o duplicare a evaluărilor efectuate de autoritateaexportatoare. Companiile europene și canadiene vor economisi milioane de euro pe angrație unor proceduri mai scurte, mai simple și mai puțin costisitoare de omologare aproduselor. Companiile aeriene vor avea și ele de câștigat, iar piețele aviatice canadiene șieuropene vor deveni și mai sigure.

Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Recunoașterea reciprocă a rezultatelor certificăriiva asigura proceduri mai scurte și mai simple, deci mai puțin costisitoare, de omologare aproduselor, aducând totodată beneficii economice imense atât pentru companiile europene,cât și pentru cele canadiene.

Votez în favoarea acestui acord deoarece consider că, pe lângă beneficiile economice pecare le aduce, acesta va institui, de asemenea, recunoașterea reciprocă a rezultatelorcertificării în toate domeniile navigabilității pentru toate statele membre. Prin urmare,acesta se bazează pe încrederea reciprocă în sistemele în vigoare, fie din UE, fie din Canadași prevede obligații și metode de cooperare astfel încât autoritatea importatoare poate emitepropriul certificat pentru produsul aeronautic, piesa de schimb sau echipament fără oduplicare a evaluărilor efectuate de autoritatea exportatoare. Companiile aeriene vor aveași ele de câștigat, deoarece acordul prevede utilizarea unităților autorizate de reparație șiîntreținere ale celeilalte părți.

Prin urmare, acordul reprezintă un pas important pentru piețele care sunt mai competitive,dar și mai sigure, deoarece o apropiere mai mare și o cooperare în materie de certificare,inspecții și aplicare ar trebui să permită părților să asigure un nivel mai ridicat de siguranțăatât în domeniul transportului de pasageri, cât și în cel al transportului de mărfuri.

Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului dnei Țicăucare dă undă verde Parlamentului European să pună în aplicare acordul între ComunitateaEuropeană și Canada privind siguranța aviației civile. Acest acord va aduce recunoașterea


reciprocă a sistemelor de certificare pentru un produs aeronautic, piesă de schimb sauechipament în ceea ce privește navigabilitatea și întreținerea. Acest lucru ar trebui să ajutecompaniile ale căror produse au fost certificate într-o țară să nu treacă din nou prinprocedura de certificare în altă țară. Această simplificare reprezintă o veste bună pentru opiață în care schimburile comerciale dintre cele două regiuni valorează aproximativ 50 demiliarde de euro.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestei recomandări deoareceîncuviințez încheierea acordului care, pe de o parte, va aduce beneficii companiilor europeneși canadiene și companiilor aeriene prin economisirea a milioane de euro, grație procedurilorde certificare mai scurte și mai simple și, pe de altă parte, va asigura un nivel mai ridicat desiguranță în domeniul transportului de pasageri.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Asigurarea siguranței aviației și a unor norme armonizatepentru diferiți actori de pe piață reprezintă principalul obiectiv al acestui acord întreComunitatea Europeană și Canada privind siguranța aviației civile, denumit în continuareAcordul.

Acordul este la fel de important ca industriile aviatice ale acestor două regiuni, prin urmare,adoptarea unor norme comune va evita duplicarea proceselor, cum ar fi testele, evaluărileși certificările. De asemenea, ar trebui menționat faptul că recunoașterea reciprocă șiinspecțiile comune, investigațiile și schimburile de date privind siguranța vor spori eficiențapentru toate părțile interesate.

În final, acordul va permite nu numai realizarea de economii importante în industriaaviatică, ci și o eficiență mai mare în cazul companiilor aeriene în sine deoarece acesteavor putea utiliza unitățile autorizate de reparație și de întreținere ale părților la acord.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Relațiile economice și politice dintreUniunea Europeană și Canada datează de mult și au dat naștere la mai multe acorduribilaterale în aceste domenii. La 6 mai 2009, un acord privind siguranța aviației civile a fostîncheiat între UE – pe atunci Comunitatea Europeană – și Canada, similar celui încheiat cuSUA, care viza să consolideze cooperarea dintre cele două părți și să reducă duplicareaverificărilor pentru toate controalele și testele. Am votat în favoarea acestei recomandăriși salut consolidarea relațiilor dintre cele două părți. Acordul va spori siguranța șicompetitivitatea piețelor canadiene și europene deoarece reprezintă un pas important cătrestabilirea unor standarde internaționale în domeniul siguranței aviației civile. De asemenea,acordul va aduce beneficii companiilor aeriene deoarece acestea vor avea posibilitatea dea utiliza unitățile autorizate de reparație și întreținere ale celeilalte părți.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acordul, care face obiectul acestui raport, sereferă la anumite aspecte de siguranță ale aviației civile și va înlocui cele șase acorduribilaterale existente între statele membre și Canada, care includ certificarea produselor.După cum menționează în mod clar raportoarea, intenția de a crea un spațiu aerian completdeschis între UE și Canada, aspect cu privire la care am prezentat îngrijorări semnificative,nu intră în domeniul de aplicare al acestui acord, însă ar trebui să facă obiectul uneirecomandări separate.

Principalele obiective ale acordului sunt de a reduce la minimum duplicarea evaluărilor,testelor și controalelor, cu excepția situației în care acestea reflectă diferențe de reglementaresemnificative, și de a permite UE și Canadei să se bazeze reciproc pe sistemele lor de


certificare. Printre alte aspecte, acest lucru va fi realizat prin apropierea treptată a celordouă ansambluri de cerințe și procese normative ale părților.

Acest acord ar trebui să genereze economii pentru companiile aviatice europene și canadienegrație unor proceduri mai scurte și mai simple, deci mai puțin costisitoare, de omologarea produselor și de recunoaștere reciprocă a rezultatelor certificării.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest acord se referă la anumite aspectelegate de siguranță în domeniul aviației civile, fără a face referire la crearea unui spațiuaerian complet deschis între UE și Canada, care, potrivit raportoarei, ar trebui să facăobiectul unei recomandări separate. Principalul obiectiv al acordului este de a reduceduplicarea evaluărilor, testelor și controalelor, cu excepția situației în care acestea reflectădiferențe de reglementare semnificative, și de a permite atât UE, cât și Canadei să se bazezereciproc pe sistemele lor de certificare.

Acest acord ar trebui să genereze economii pentru companiile aviatice europene și canadienegrație unor proceduri mai scurte și mai simple, deci mai puțin costisitoare, de omologarea produselor și de recunoaștere reciprocă a rezultatelor certificării. Potrivit raportoarei,acordul ar putea, de asemenea, să sporească siguranța deoarece autoritățile de reglementareși de aplicare se vor axa tot mai mult pe cooperare în toate aspectele legate de certificare,inspecții și aplicare, în vederea asigurării celui mai înalt nivel posibil de siguranță atât îndomeniul transportului de pasageri, cât și în cel al transportului de mărfuri.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Recomandarea se aplică Acorduluiprivind siguranța semnat în numele Comunității Europene în luna mai 2009. Dinperspectiva încheierii Acordului privind siguranța aviației civile, care completează Acordulprivind transporturile aeriene, Canada a fost în mod corespunzător privită ca o prioritate,deoarece atât în Europa, cât și în Canada există producători de aeronave, motoare și sistemeelectronice de bord, care sunt lideri pe piața mondială. La fel ca în cazul Acordului privindsiguranța aeriană încheiat cu SUA, principalul obiectiv a fost de a reduce la minimumduplicarea evaluărilor, testelor și controalelor și de a permite UE și Canadei să se bazezereciproc pe sistemele lor de certificare. Prin urmare, acordul urmează în general structuraacordurilor bilaterale existente privind siguranța aviației civile încheiate între statele membreși Canada. Acesta stabilește obligații și oferă metode de cooperare bazate pe încrederereciprocă în sistemele celeilalte părți și pe compararea diferențelor de reglementare.Companiile europene și canadiene vor economisi milioane de euro pe an grație procedurilormai scurte, mai simple și mai puțin costisitoare, de omologare a produselor și derecunoaștere reciprocă a rezultatelor certificării. De asemenea, acestea vor aduce beneficiiși companiilor aeriene, reprezentând un progres major în stabilirea de standardeinternaționale în domeniul siguranței aviației civile. Prin urmare, consider că este corectca Parlamentul să aprobe încheierea acordului deoarece acesta va spori competitivitateapiețelor canadiene și europene, dar și siguranța acestora.

Lorenzo Fontana (EFD), în scris. – (IT) Recomandarea în cauză se referă la Acordul din6 mai 2009 privind siguranța aviației civile. Având în vedere climatul de colaborare dincadrul acordului, îmi confirm votul în favoarea acestui acord.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris . – (LT) Salut acest document deoarece obiectivele-cheiestabilite în directivele de negociere au fost de a reduce la minimum duplicarea evaluărilor,testelor și controalelor (cu excepția situației în care acestea reflectă diferențe de reglementaresemnificative) și de a permite UE și Canadei să se bazeze reciproc pe sistemele lor decertificare. Acest lucru s-ar realiza prin apropierea treptată a celor două ansambluri de


cerințe și procese normative, prin consultări periodice între părți pentru a se verifica dacăorganismele de reglementare implicate în punerea în aplicare a acordului sunt în continuareadecvate și capabile să îndeplinească acest rol și prin înființarea unui comitet mixt care săpropună soluții la orice problemă apărută ca urmare a punerii în aplicare. Pentru a mențineîncrederea în sistemele celeilalte părți, acordul prevede realizarea de inspecții comune,investigații, schimburi de date privind siguranța (inspecții ale aeronavelor și informațiilegate de accidente), precum și o cooperare sporită în domeniul reglementării și consultărila nivel tehnic în vederea soluționării problemelor înainte ca acestea să genereze dispute.Acordul prevede crearea unui comitet mixt și a unor subcomitete în domenii precumcertificarea navigabilității și a întreținerii. În plus, există măsuri de salvgardare riguroasecare ar permite în ultimă instanță fiecărei părți să suspende recunoașterea rezultatelorobținute de cealaltă autoritate competentă sau să rezilieze acordul integral sau parțial. Cutoate acestea, întregul sistem de consultări, comitete și subcomitete este menit să asigurecă orice divergențe sunt soluționate cu mult timp înainte de a se ajunge la această etapă.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Acordul 2009 privind siguranța aviației civilereprezintă un prim pas către stabilirea unui spațiu aerian complet deschis între UE și Canada.Pentru a menține încrederea în sistemele celeilalte părți, acordul prevede realizarea deinspecții comune, investigații, schimburi de date privind siguranța, precum și o cooperaresporită în domeniul reglementării și consultări la nivel tehnic în vederea soluționăriiproblemelor înainte ca acestea să genereze „dispute”.

Mai mult, crearea unui comitet mixt și a unor subcomitete va permite companiilor europeneși canadiene să economisească milioane de euro pe an grație recunoașterii reciproce arezultatelor certificării. Autoritatea importatoare va putea emite propriul certificat pentruprodusul aeronautic, piesa de schimb sau echipament fără o duplicare a evaluărilor efectuatede autoritatea exportatoare.

Companiile aeriene, de asemenea, vor culege beneficiile acordului în măsura în care acestaprevede utilizarea unităților de reparație și de întreținere ale celeilalte părți. Acordul nunumai că va face piețele din Canada și Europa mai competitive, ci va consolida, de asemenea,securitatea globală.

În final, considerăm că acest acord este important pentru faptul că stabilește standardeinternaționale pentru siguranța aviației civile și ar trebui să reprezinte un punct de plecarepentru viitoarele negocieri cu alți producători importanți de aeronave.

Alexander Mirsky (S&D), în scris. – Acest acord este cel mai ambițios acord privindtransportul aerian dintre UE și un partener mondial important. Acordul nu doar va creștecompetitivitatea piețelor europene și canadiene, ci va spori și siguranța acestora, dat fiindfaptul că autoritățile de reglementare și de aplicare se vor axa tot mai mult pe cooperareîn toate aspectele legate de certificare, inspecții și aplicare, în vederea asigurării celui maiînalt nivel posibil de siguranță atât în domeniul transportului de pasageri, cât și în cel altransportului de mărfuri. Acordul reprezintă un pas important către stabilirea unorstandarde internaționale în domeniul siguranței aviației civile și ar trebui să constituiepunctul de pornire pentru toate negocierile viitoare cu alți mari producători de aeronaveși echipamente. O sprijin pe dna Silvia-Adriana Țicău.

Andreas Mölzer (NI), în scris. – (DE) Acordul dintre UE și Canada privind siguranțaaviației civile, care este o completare a Acordului privind transporturile aeriene cu Canada,vizează să elimine barierele de natură tehnică din calea comerțului. În esență, scopul estede a reduce la minimum duplicarea evaluărilor, a testelor și a controalelor, în măsura în


care acest lucru este posibil, și de a permite certificarea uniformă. Se va stabili un comitetmixt care să găsească soluții la problemele care apar în timpul punerii în aplicare.Colaborarea și recunoașterea reciprocă a certificării se vor aplica în domeniile navigabilitățiiși întreținerii. În viitor, există posibilitatea unei recunoașteri reciproce nelimitate. În plusfață de comisia mixtă, care va aborda problemele practice și disputele, există, de asemenea,planuri pentru inspecții comune, investigații, precum și pentru schimbul de date privindsiguranța. Este de salutat faptul că măsurile de salvgardare riguroase vor permite carecunoașterea rezultatelor obținute de cealaltă autoritate competentă să fie suspendată sauca acordul să fie reziliat, dacă acest lucru va fi necesar.

Acordul ar trebui să fie sprijinit cu condiția ca procedurile de omologare a produselor sădevină mai scurte și mai simple, fără a compromite standardele de siguranță.

Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Această recomandare abordează Acordul privindsiguranța aviației civile, semnat la 6 mai 2009 în numele a ceea ce pe atunci era ComunitateaEuropeană. În prezent, doar șase state membre au încheiat cu Canada acorduri bilateraleprivind certificarea produselor. Acestea vor deveni caduce atunci când va intra în vigoareAcordul privind siguranța aviației civile dintre UE și Canada. Măsurile de salvgardareriguroase permit suspendarea recunoașterii rezultatelor obținute de cealaltă autoritatecompetentă sau rezilierea acordului în cazul în care acest lucru ar fi necesar. Este posibilca acordul să fie reziliat integral sau parțial. Acordul trebuie sprijinit cu condiția caprocedurile de omologare a produselor să devină mai scurte și mai simple, fără acompromite standardele de siguranță.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Un acord privind siguranța aviației civile întreComunitatea Europeană și Canada are, fără îndoială, beneficii pentru ambele părți. Artrebui menționat faptul că cei mai importanți producători de tehnologie în domeniulaviației se găsesc în UE și în Canada. Pentru ambele părți, nivelul schimburilor comercialeși al exporturilor în acest domeniu este enorm. Pentru a obține o cooperare eficientă îndomeniul siguranței aviației, este esențial să se asigure că sistemele de certificare îndeplinesccerințele ambelor părți. Sunt mulțumit de faptul că, în timpul negocierilor, s-a ajuns la unacord în ceea ce privește reducerea la minimum a duplicării evaluărilor, testelor șicontroalelor. Consider că este recomandabil să i se dea autorității importatoare dreptul dea emite propriul certificat pentru produsul aeronautic, prevenind astfel duplicarea evaluărilorefectuate de autoritatea exportatoare. Recunoașterea reciprocă în domeniul navigabilității,întreținerii și autorizării întreținerii demonstrează încrederea reciprocă în sistemele părților.Acest acord va facilita îmbunătățirea cooperării între organismele de reglementare ale celordouă părți în toate aspectele legate de certificare, inspecții, aplicare și consultare.Desfășurarea de inspecții și investigații comune, precum și schimbul de date privindsiguranța vor asigura cel mai înalt nivel de siguranță pentru transportul aerian de pasageriși pentru cel de mărfuri. Ar trebui menționat faptul că, prin intrarea în vigoare a acestuiacord, procedurile de omologare și de autorizare a produselor vor deveni mai flexibile, maiscurte și mai puțin costisitoare. Acest acord va reduce cheltuielile pentru companiile dinacest sector.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea încheierii Acordului privindsiguranța aviației civile între Comunitatea Europeană și Canada deoarece consider că acestareprezintă un avantaj clar pentru Uniunea Europeană în măsura în care acesta stabileșterecunoașterea reciprocă a documentației furnizate în toate sectoarele relevante pentruaviație în toate statele membre. Acordul prevede inspecții comune, investigații, schimbulde date privind siguranța, o cooperare și consultări sporite la nivel tehnic. Încrederea


reciprocă în sistemele de certificare ale celeilalte părți consolidează securitatea sistemului,economisește timp, care altfel s-ar pierde prin duplicarea tuturor evaluărilor desfășuratede autoritatea exportatoare și garantează beneficii pentru companiile aeriene grațieposibilității de a utiliza unitățile de reparație și de întreținere ale celeilalte părți. Toate acesteavor spori competitivitatea și siguranța piețelor aviatice.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea acestui raportreferitor la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea unui acord privindsiguranța aviației civile între Comunitatea Europeană și Canada. Similar cu acordulcomparabil privind siguranța aeriană încheiat cu Statele Unite, obiectivele principalestabilite în directivele de negociere au fost de a reduce la minimum duplicarea evaluărilor,testelor și controalelor și de a permite UE și Canadei să se bazeze reciproc pe sistemele lorde certificare. Acest lucru s-ar realiza prin apropierea treptată a celor două ansambluri decerințe și procese normative și prin consultări periodice între părți pentru a se verifica dacăorganismele de reglementare implicate în punerea în aplicare a acordului sunt în continuareadecvate și capabile să îndeplinească acest rol. Aceste măsuri ar putea avea drept rezulteconomisirea a milioane de euro pe an de către companiile europene și canadiene grațieunor proceduri mai scurte și mai simple, deci mai puțin costisitoare, de omologare aproduselor. Recunoașterea reciprocă a rezultatelor certificării reprezintă un avantaj masivpentru UE, având în vedere faptul că se va institui recunoașterea reciprocă a rezultatelorcertificării în toate domeniile navigabilității pentru toate statele membre.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Obiectivele-cheie în acest caz sunt de a permite UEși Canadei să se bazeze reciproc pe sistemele lor de certificare. Acest lucru s-ar realiza prinapropierea treptată a celor două ansambluri de cerințe și procese normative, prin consultăriperiodice între părți pentru a se verifica dacă organismele de reglementare implicate înpunerea în aplicare a acordului sunt în continuare adecvate și capabile să îndeplineascăacest rol și prin înființarea unui comitet mixt care să propună soluții la orice problemăapărută ca urmare a punerii în aplicare a acestuia. Acordul urmează în linii mari structuraacordurilor bilaterale existente privind siguranța aviației (BASA) dintre statele membre șiCanada. Acordul se bazează pe încrederea reciprocă în sistemele părților și pe comparareadiferențelor de reglementare. Prin urmare, acesta stabilește obligații și oferă metode decooperare astfel încât autoritatea importatoare să poată emite propriul certificat pentruprodusele aeronautice, piese de schimb sau echipamente fără o duplicare a evaluărilorefectuate de autoritatea exportatoare. Pentru ca piețele canadiene și europene să devinămai competitive și mai sigure și pentru ca procedurile de omologare a produselor să devinămai scurte și mai simple, votez în favoarea propunerii în cauză.

Zuzana Roithová (PPE) , în scris. – (CS) Nu am rezerve majore în ceea ce privește acordulUE-Canada privind siguranța aviației civile. Totuși, m-am abținut de la vot. Motivul pentrucare m-am abținut se referă la situația nerezolvată în relația dintre UE, Republica Cehă șiCanada în ceea ce privește eliminarea obligativității vizelor impuse unilateral pentru cetățeniiRepublicii Cehe. Am avertizat în repetate rânduri că Parlamentul Republicii Cehe va blocaratificarea acordului în domeniul aviației din aceleași motive. Aș dori să invit Comisia săabordeze în cele din urmă această problemă cu toată seriozitatea. Atitudinea lipsită deentuziasm a dnei comisar Malmström este motivul pentru care situația rămâne nerezolvatădupă doi ani și care a contribuit la deteriorarea relațiilor dintre Republica Cehă și Canada.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – Am votat pentru. Această recomandareabordează Acordul privind siguranța care a fost semnat la 6 mai 2009 în numele a ceea cepe atunci era Comunitatea Europeană. Acordul privind transportul aerian dintre UE și


Canada, semnat la 17-18 decembrie 2009 și care va stabili în cele din urmă un spațiu aeriancomplet deschis între UE și Canada, va face obiectul unei recomandări separate. În momentulde față, doar șase state membre au încheiat acorduri bilaterale cu Canada privind certificareaproduselor. Acestea vor deveni caduce atunci când va intra în vigoare Acordul privindsiguranța aviației civile dintre UE și Canada („acordul”). Întrucât eliminarea barierelor denatură tehnică din calea comerțului cu bunuri intră în competența exclusivă a Uniunii,acordul poate fi încheiat printr-o decizie a Consiliului. Spre deosebire de Acordul privindtransportul aerian, acesta nu face obiectul aplicării cu titlu provizoriu și nu trebuie să fieratificat de statele membre. Canada a fost considerată în mod justificat drept o prioritatela încheierea unui acord privind siguranța aeriană care să vină în completarea Acorduluiprivind transporturile aeriene, deoarece atât în Europa, cât și în Canada există producătoride aeronave, motoare și sisteme electronice de bord care sunt lideri mondiali. Exporturilecombinate de tehnologie în domeniul aviației civile depășesc valoarea de 50 de miliardede euro, în timp ce comerțul total canadian și european de aeronave, nave spațiale și piesede schimb s-a ridicat la o sumă de peste 49 de miliarde de euro în 2008.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Acest acord privind siguranța aviației civile, încheiatîntre UE și Canada, urmărește acordul orizontal adoptat deja de Parlamentul European înmartie 2011. Canada este o țară strategică în acest domeniu pentru statele membre ale UE,deoarece ambele părți sunt lideri mondiali în producția de aeronave, motoare și sistemeelectronice de bord; în prezent, Canada este, de asemenea, cel de-al unsprezecelea partenercomercial important al UE. Obiectivele prezentului acord se concentrează asupra facilităriicomerțului cu bunuri și servicii prin eliminarea barierelor tehnice, precum și asupra reduceriiduplicării evaluărilor, testelor și controalelor de reglementare în domeniul navigabilitățiiprin punerea în aplicare a principiului reciprocității. Crearea unui spațiu aerian deschis vaaduce beneficii economice ambelor părți. Simplificarea sporită și reducerea costuriloradministrative pentru companiile europene și canadiene va crește competitivitateaeconomică și siguranța transportului de pasageri. În calitate de membru supleant al Comisieipentru transport și turism, am votat în favoarea acestui raport, dar aș dori să subliniez dinnou faptul că Parlamentul ar trebui să își asume noi responsabilități consacrate în Tratatulde la Lisabona și să fie informat în toate etapele procesului de negociere a acordurilorinternaționale.

Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Acordul intenționează să reducă la minimumevaluările, testele și controalele, permițând ambelor părți să utilizeze sistemele de certificareale celeilalte părți. Această încredere reciprocă în sistemul utilizat de partea contractantăse bazează pe apropierea cerințelor și a proceselor normative, precum și pe consultăriperiodice între părți și înființarea unui comitet mixt. Întrucât procedurile de omologare aproduselor vor fi mai scurte și mai eficiente în ceea ce privește costurile, companiile dinacest sector vor economisi milioane în fiecare an și vor putea să își sporească, de asemenea,competitivitatea. Acordul va spori competitivitatea și siguranța pieței deoarece autoritățilorde punere în aplicare li se va solicita să coopereze mai intens.

Raport: Miroslav Mikolášik (A7-0111/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Acest raport constată că o disciplină financiarăsănătoasă și transparență în alocarea fondurilor sunt condiții prealabile esențiale pentruatingerea obiectivelor globale ale politicii de coeziune, contribuind la creșterearesponsabilității în ceea ce privește obiectivele strategice. Eforturi suplimentare sunt necesarepentru a evita întârzierile excesive și pentru a îmbunătăți performanța punerii în aplicare.


De asemenea, aș dori să subliniez necesitatea creșterii sinergiilor cu alte instrumente depolitică. Politica de coeziune ar trebui să ajute în continuare regiunile cele mai sărace sărecupereze decalajele și să își adapteze obiectivele la provocările prezente și viitoare, oferindo creștere inteligentă, durabilă și incluzivă în conformitate cu strategia Europa 2020.

Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) Politica de coeziune are în prezent un potențialmai mare decât a avut anterior și acest lucru nu ar trebui subestimat; aceasta poate aduceîmbunătățiri în regiunile mai puțin dezvoltate caracterizate prin dezavantaje naturale saugeografice permanente. A lăsa neutilizate sau a risipi inutil resursele disponibile ar fi orușine teribilă și, prin urmare, este corect să se adopte de urgență o abordare orientată sprerezultat prin stabilirea unor obiective și a unor indicatori specifici clari și măsurabili. Primulpas, care ar trebui să se aplice tuturor resurselor comunitare, este de a simplifica procedurileși de a face alocarea de fonduri mai flexibilă, prin reducerea barierelor birocratice, acosturilor administrative excesive și a altor obstacole care împiedică obiectivele politiciiîn ceea ce privește ocuparea forței de muncă și lupta împotriva sărăciei. Să nu uităm căpolitica de coeziune constituie un mecanism pe termen lung; prin urmare, a lucra pe obază solidă, a stabili obiective exacte și a aloca în mod clar competențe la fiecare nivel alguvernanței sunt factori de progres care vor genera rezultate vizibile doar în a doua partea perioadei de programare.

Elena Oana Antonescu (PPE), în scris . − Realizarea coeziunii sociale, economice șiteritoriale este unul din obiectivele importante ale proiectului european, o țintă pe caretoate țările membre și le-au propus în cadrul procesului de integrare europeană. Tocmaide aceea, consider că procesul de finanțare a proiectelor de coeziune trebuie să se bazezepe o disciplină financiară riguroasă, implementarea în domenii strategice și, nu în ultimulrând, pe principiul bunei guvernanțe. Scopul este reducerea disparităților la nivelul regiuniloreuropene. Pentru a atinge, însă, acest deziderat, trebuie simplificată întreaga schemă depunere în aplicare a acestei politici. Fondurile trebuie utilizate și cred că trebuie să depășimcel mai mare inamic al înghețării sau stagnării acestui tip de proiecte: excesul de birocrațieeuropeană. Nu trebuie să confundăm birocrația cu transparența. Pentru că nu orice înscrispe o hârtie și orice aprobare înregistrată într-un dosar contribuie la caracterul transparental proiectelor de coeziune.

Discrepanțele dintre regiunile europene s-au realizat în perioade mari de timp. Subscriula propunerea raportului ca, pentru a reduce aceste inegalități și pentru a eficientizaintegrarea europeană a tuturor statelor membre, să reducem perioada necesară pentruaprobarea finanțărilor, să micșorăm birocrația și, odată cu ea, toate regulile și procedurilecare, în loc să ajute politica de coeziune a Uniunii Europene, o îngreunează inutil.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Raportul de punere în aplicare elaborat de colegulmeu, dl Mikolášik prezintă un istoric excelent al realizărilor politicii de coeziune în perioadafinanciară 2007-2013. Acesta demonstrează că această politică este utilă deoarececontribuția sa la atingerea obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială înUniunea Europeană nu poate fi negată. În cele din urmă, aș dori să subliniez că adoptareaacestui raport vine într-un moment ideal deoarece a îmbogățit dezbaterea cu privire laviitorul politicii de coeziune (2014-2020). Într-adevăr, Comisia Europeană va publica încurând propunerile sale cu privire la actualizarea și, prin urmare, îmbunătățirea acesteipolitici.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Votul în favoarea pachetului de „coeziune”transmite un mesaj clar în ceea ce privește dorința noastră de a avea o politică de coeziune


care arată solidaritate și care să fie eficientă și ambițioasă deoarece rămâne una dintre celemai importante politici europene. Într-adevăr, într-o perioadă în care criza mondială aînrăutățit situația socio-economică a numeroase regiuni și în care dezbatem deja o nouăpolitică de coeziune, este esențial ca Parlamentul European să sublinieze faptul că se opuneoricărei încercări de a naționaliza politica de coeziune sau de a o face mai sectorială. Înacest raport, în special, care încearcă să evalueze punerea în aplicare a programelor,Parlamentul European a efectuat o evaluare și a subliniat succesele, dificultățile și posibilelesoluții. Acest lucru va fi de mare ajutor în următoarele luni, atunci când Uniunea Europeanăva introduce din 2013 o nouă politică de coeziune care va trebui să remedieze deficiențelepoliticii actuale. În special, va fi important să se simplifice și să se accelereze procedurilede alocare mai ales în favoarea IMM-urilor și să se încurajeze finanțarea prin fonduri multipleși finanțare încrucișată. Prin urmare, am votat în favoarea acestui raport, așa cum am făcutși în cazul celorlalte trei, pentru a-mi exprima din nou angajamentul față de această politicăfundamentală solicitând totodată anumite modificări care au devenit necesare pentru aface față noilor provocări.

Sergio Berlato (PPE), în scris. – (IT) Statele membre, astfel cum demonstrează faptele șicifrele publicate în rapoartele naționale, înregistrează progrese în realizarea obiectivelorpoliticii de coeziune, în ciuda faptului că s-a observat o eterogeneitate intrinsecă la nivelulstatelor și al regiunilor. În plus, vă reamintesc faptul că politica de coeziune constituie unmecanism pe termen lung și că majoritatea rezultatelor vor deveni vizibile doar mai târziuîn perioada de programare. În opinia mea, condițiile prealabile fundamentale pentruatingerea obiectivelor generale ale politicii de coeziune sunt reprezentate de o disciplinăfinanciară sănătoasă și, mai presus de toate, de transparență în alocarea fondurilor. Aspectulreferitor la arhitectura viitoarei politici de coeziune pentru perioada 2014-2020 se va aflaîn centrul dezbaterii politice în anii următori. În contextul negocierilor pentru viitoareaperioadă de programare, consider că o politică regională solidă și bine finanțată a UE esteo condiție esențială pentru atingerea coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE. Prinurmare, fondurile destinate politicii de coeziune în următoarea perioadă de programarenu ar trebui să facă obiectul unor reduceri. În plus, pentru a evita scenariile în care fondurilerămân neutilizate din cauza unor reglementări și proceduri excesiv de complicate, esteesențial ca gestionarea și punerea în aplicare a politicii de coeziune să fie simplificată.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Această propunere de rezoluție a ParlamentuluiEuropean referitoare la raportul pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelorpoliticii de coeziune pentru perioada 2007-2013 cuprinde aspecte care sunt contrareprincipiilor poziției noastre politice și, prin urmare, nu poate fi sprijinită. În special,propunerea solicită îmbunătățirea și facilitarea serviciilor pentru comunitățile de romi caresunt definite de propunere ca fiind comunități „marginalizate”. Lega Nord a subliniatîntotdeauna că minoritatea romă nu poate fi considerată victimă a niciunui fel de„marginalizare” socială deoarece această minoritate este cea care refuză să se integreze însocietatea noastră. Prin urmare, consider că această propunere, care îi consideră pe romivictime ale marginalizării și care solicită un tratament privilegiat pentru aceștia pe bazaacestei presupuse marginalizări, nu poate fi aprobată. Prin urmare, votul meu este împotrivă.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarecepolitica de coeziune continuă să își demonstreze relevanța contribuind la îmbunătățireamediului socio-economic. În plus, politica de coeziune vizează să reducă discrepanțeledintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni europene, înlesnește eforturile demodernizare și de creștere durabilă și demonstrează solidaritatea europeană. Ca atare,


această politică s-a dovedit a fi esențială pentru progresul integrării europene, stabilindtotodată sinergii între numeroase politici europene. În mod evident, regiunile europeneîncă se confruntă cu disparități frapante în domeniul economic, social și în cel al mediului.Unele dintre acestea reprezintă consecințe ale ultimelor două extinderi, în timp ce alteleau fost accentuate de efectele directe ale crizei economice și financiare mondiale. Statelemembre au primit pozitiv noile cerințe și înregistrează progrese în realizarea obiectivelorpoliticii de coeziune, după cum demonstrează faptele și cifrele prezentate în rapoartelenaționale – însă cu o eterogeneitate intrinsecă la nivelul statelor și al regiunilor. Ținândseama de faptul că Fondul social european (FSE) este un instrument de bază pentrucombaterea sărăciei, a excluziunii sociale, a șomajului, a inegalităților dintre femei și bărbați,a discriminării sociale (la adresa persoanelor cu handicap, migranților, persoanelor mai învârstă etc.) prin incluziune profesională, Parlamentul European invită Comisia săconsolideze potențialul și autonomia financiară a FSE. În plus, ar trebui să simplificămgestionarea proiectelor, să armonizăm și să îmbunătățim procedurile și controlul și săameliorăm monitorizarea dosarelor în curs.

Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Politica de coeziune reprezintă unul dintreobiectivele strategiei Europa 2020 și din acest motiv este necesar să se acorde o atenție maimare coordonării activităților dintre UE și statele membre care depind de acest sector. Prinurmare, am votat în favoarea acestui document. Criza economică, precum și reformapoliticii pentru perioada 2007-2013 au încetinit activitatea în Europa. În scopul de abeneficia pe deplin de potențialul oferit de politica de coeziune, astfel cum a ilustrat raportorulîn mod clar, este necesar să se asume într-un mod mai hotărât angajamentul de a reducedecalajele dintre regiunile foarte dezvoltate ale UE și cele mai puțin dezvoltate. Urmărireaacestui obiectiv, în opinia mea, este posibilă prin sporirea fondurilor destinate politicii decoeziune și prin facilitatea unui control mai strict asupra aprobării proiectelor și asuprametodelor de investiții.

Philip Bradbourn (ECR), în scris . – Cu privire la rapoartele Pieper, Sanchez-Schmid,Stavrakakis, Vlasak și Mikolasik: deputații conservatori din PE au ales să respingă acesterapoarte referitoare la viitoarea direcție a politicii de coeziune, cu excepția raportului Vlasakîn cazul căruia ne-am abținut. Acest lucru a fost determinat de o serie de motivefundamentale: considerăm că, într-o perioadă în care consolidarea fiscală este în curs înstatele membre, este complet inacceptabil ca bugetul mare de coeziune al UE să rămânăneatins de aceste eforturi. În general, aceste rapoarte nu reușesc să răspundă la preocupărileconservatorilor cu privire la gestionarea politicii de coeziune a UE într-un mod semnificativ.Aceste rapoarte resping orice încercări de a permite statelor membre mai bogate să îșifinanțeze propria dezvoltare regională și împiedică apariția unei politici de coeziune maimici, mai eficiente și mai orientate către regiunile mai sărace ale Europei. În schimb, noiinstrumente de birocrație, cum ar fi entitățile macroregionale, sunt propuse și statul-națiuneeste din nou subminat de o trecere hotărâtoare la regionalism. Această perioadă deausteritate oferă oportunitatea ca UE să cheltuiască mai puțin în cazul priorităților vechiși ineficiente. Aceste rapoarte se îndreaptă într-o direcție complet greșită.

David Casa (PPE), în scris . – Dosarele care analizează eficiența cu care legislația UE a fosttranspusă în cadrul statelor membre sunt de o importanță crucială. Sunt de acord cuconcluziile raportorului mai ales cu cele referitoare la importanța IMM-urilor pentrueconomiile europene și nevoia de a facilita accesul la finanțare, precum și nevoia de aîncuraja mai mult IMM-urile să stimuleze inovarea, crescând astfel competitivitatea. Dinaceste motive, printre altele, am decis să votez în favoarea acestui document.


Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) În contextul crizei actuale cu care se confruntăUniunea Europeană, politica de coeziune recent introdusă este una dintre modalitățileeficiente de a relansa economia UE. Raportul Mikolášik privind punerea în aplicare aprogramelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, pe care îl sprijin, constituie,în acest sens, o contribuție utilă la redefinirea obiectivelor unei astfel de politici. Solicitândproceduri simplificate, îmbunătățite și transparente de alocare a ajutorului în cadrulstrategiei Europa 2020, acest raport încearcă să stimuleze programele europene de coeziunepentru a aborda sarcinile administrative, acestea din urmă fiind motivul pentru caremajoritatea fondurilor alocate sunt în prezent blocate.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind punerea înaplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, deoarece considercă este necesară adaptarea politicii de coeziune la provocările cu care se confruntă regiunileeuropene, sprijinind creșterea inteligentă, durabilă și incluzivă.

Diogo Feio (PPE), în scris.– (PT) Politica de coeziune rămâne unul dintre cei mai importanțipiloni ai politicii UE deoarece această politică este fundamentală pentru realizareaobiectivelor strategiei Europa 2020. Din acest motiv, politica de coeziune ar trebui săsprijine în continuare în mod ferm toate regiunile europene, contribuind la o creștereinteligentă, durabilă și incluzivă.

Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu o criză economică, financiară și socială fărăprecedent, care afectează în special anumite regiuni care erau deja mai slabe, este esențialpentru viitorul nostru ca politica de coeziune să continue să joace rolul său fundamentalîn cadrul dezvoltării echilibrate și durabile.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT)Acest document, pentru care este raportordl Mikolášik, urmărește comunicarea Comisiei intitulată „Politica de coeziune: raportstrategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada2007-2013”. Aceasta este prima evaluare riguroasă a punerii în aplicare a 450 de programeoperaționale adoptate de către Comisie. Politica de coeziune a UE face parte din cadruleuropean de solidaritate care cuprinde 27 de state membre și cele 271 de regiuni ale acestorași vizează să elimine disparitățile economice și sociale existente în cadrul UE.

Acest raport are o importanță și mai mare având în vedere criza economică și financiarăcu care se confruntă Europa, așadar, ar trebui să existe un instrument de realocare șimaximizare a fondurilor de coeziune. Într-adevăr, având în vedere rata scăzută de punereîn aplicare, este necesar să se creeze mecanisme care să permită celor mai defavorizate statemembre să utilizeze fondurile care le-au fost alocate sau acestea riscă să fie obligate săreturneze fondurile Uniunii care le va redistribui țărilor mai bogate. Salut adoptarea acestuiraport pentru care am votat nu numai datorită soluțiilor pe care le propune, ci și datorităstructurii pe care o sugerează pentru viitoarea politică de coeziune.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport recunoaște problemele existenteîn cadrul politicii de coeziune, începând cu încheierea cu întârziere a negocierilor pentrucadrul financiar multianual (CFM) și pentru pachetul legislativ al politicii, ceea ce duce lafinalizarea cu întârziere a strategiilor naționale și a programelor operaționale. Acești factorisunt reprezentați de insuficiența fondurilor alocate pentru perioada 2007-2013, luând înconsiderare în special extinderea UE, și de utilizarea a doar 27,1 % din resursele disponibileîn perioada actuală, precum și de continuarea cofinanțării naționale și a sarciniloradministrative. Această situație pune în evidență unele dintre erorile și vulnerabilitățilepoliticii de coeziune pe care le-am denunțat întotdeauna.


Țări precum Portugalia se îndepărtează tot mai mult de dezvoltarea economică și socialăpromisă care le-ar apropia mai mult de media UE. Cofinanțarea națională continuă să fieun obstacol pentru accesarea de fonduri, în special pentru țări cu economii mai slabe carecontinuă să vadă cum mai multe milioane de euro sunt returnate în țările care beneficiazăcel mai mult de politicile principale ale UE, mai exact uniunea economică și monetară șipiața internă. Acest lucru mai degrabă crește disparitățile dintre aceste țări decât să le reducă.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport recunoaște problemele existenteîn cadrul politicii de coeziune, cum ar fi încheierea cu întârziere a negocierilor pentru cadrulfinanciar multianual și pentru pachetul legislativ al politicii, ceea ce duce la finalizarea cuîntârziere a strategiilor naționale și a programelor operaționale, insuficiența fondurilorprevăzute pentru perioada 2007-2013, luând în considerare în special extinderea UE șiutilizarea a doar 27,1 % din resursele disponibile în perioada actuală, precum și continuareacofinanțării naționale și a sarcinilor birocratice. Acest lucru pune în evidență erorile șivulnerabilitățile politicii de coeziune pe care le-am denunțat întotdeauna.

Țări precum Portugalia se îndepărtează tot mai mult de dezvoltarea economică și socialăpromisă care le-ar apropia mai mult de media UE. Toate acestea sunt exacerbate depoliticile-cheie ale UE, în special uniunea economică și monetară, concurența pe piațainternă și liberalizarea comerțului internațional, printre alte aspecte.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Rapoartele privind punerea în aplicareanalizează transpunerea reglementărilor UE în legislația națională și aplicarea acestora înstatele membre. În cazul politicii de coeziune, cadrul legislativ constă în regulamente carese aplică direct. Comunicarea Comisiei intitulată „Politica de coeziune: raport strategicpentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013”analizează, prin urmare, dacă statele membre au aplicat în mod corespunzător legislația,precum și modul în care statele membre au înțeles orientările strategice comunitare și le-augestionat în punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale de referință și a programeloroperaționale. Politica de coeziune își dovedește importanța, având o contribuțieconsiderabilă la îmbunătățirea mediului socio-economic. Statele membre înregistreazăprogrese în realizarea obiectivelor politicii de coeziune, după cum demonstrează fapteleși datele prezentate în rapoartele naționale. Totuși, condițiile prealabile esențiale pentrurealizarea obiectivelor generale ale politicii de coeziune constau, desigur, în existența uneidiscipline financiare sănătoase și în asigurarea transparenței alocării fondurilor. Prezentarearapoartelor strategice, ca instrument nou, ar putea fi o contribuție semnificativă la creșterearesponsabilității în atingerea obiectivelor de politică. De asemenea, măsurile care conducla simplificarea gestionării și a punerii în aplicare a politicii de coeziune sunt în continuarefoarte dorite și justificate pentru a atinge obiectivele acestei politici și, astfel, pentru acontribui la solidaritatea europeană.

Adam Gierek (S&D), în scris. – (PL) Am votat în favoarea acestui raport deoarece, înciuda problemelor legate de utilizarea resurselor primite din Fondul de coeziune, actualapolitică de coeziune ar trebui să fie urmărită în continuare în mod consecvent având învedere obiectivul său pe termen lung. Coeziunea Uniunii înseamnă utilizarea eficientă apotențialului regiunilor nedezvoltate din punct de vedere economic și creștere prin utilizareaefectului de scară în întreaga Uniune. Prin urmare, trebuie să se acorde atenție investițiilorîn infrastructura de comunicații, care va facilita funcționarea pieței unice, precum șiecologiei. În noua perspectivă financiară, fondurile nu trebuie irosite pe proiecte sectoriale.


Există, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți coeziunea în cadrul statelor membre șide a utiliza mai eficient resursele financiare alocate pentru investiții în infrastructura legatăde schimbările climatice, cum ar fi construcțiile hidrotehnice. În Polonia, de exemplu,resursele care provin din Fondul de coeziune sunt slab utilizate în proiectele de comunicațiipublice, cum ar fi căile ferate, tramvaiele și internetul. Trebuie să se acorde atenție uneiutilizări mai eficiente a resurselor prin reciclare. Procentajul resurselor Uniunii alocatemodernizării termice este, de asemenea, scăzut, în special în țările din Europa Centrală șide Est. Este în interesul Uniunii ca decalajul dintre centrele importante și periferiilenedezvoltate să dispară astfel încât regiunile periferice să nu fie doar piețe de desfacere șirezervoare de lucrători.

Gunnar Hökmark (PPE), în scris. – (SV) Conservatorii suedezi nu împărtășesc entuziasmulexprimat în raport cu privire la utilizarea fondurilor structurale în politica de coeziune. Nusuntem de acord cu structura și domeniul de aplicare a actualului sistem, însă modul încare fondurile sunt utilizate este totuși important. Acest raport din proprie inițiativă nusprijină alocarea de resurse suplimentare fondurilor și afirmă că ar trebui să se acordeprioritate cercetării și dezvoltării în domeniul creditelor. Prin urmare, putem sprijiniraportul.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris .– (LT) Salut acest document deoarece trebuie să se adopteimediat măsuri corective pentru îmbunătățirea performanței slabe a proiectelor în anumitedomenii prioritare. Documentul recomandă realizarea unei analize aprofundate privindproblemele referitoare la punerea în aplicare în domeniile în care selecționarea proiectelors-a realizat cu întârziere. În acest context, solicită satelor membre să depună eforturisuplimentare pentru a îmbunătăți procesul de selecționare a proiectelor în domeniultemelor amânate și să accelereze punerea în aplicare a tuturor proiectelor selecționate astfelîncât să evite riscul de a nu duce la îndeplinire obiectivele stabilite. Raportul subliniazăfaptul că IMM-urile joacă un rol important ca actori inovatori în economie și evidențiazănevoia de a dezvolta acest sector, printre altele, prin punerea în aplicare a „Small BusinessAct”, facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și capital de exploatare și încurajareaIMM-urilor să se implice în proiecte inovatoare în vederea consolidării competitivității lorși a potențialului de a crea locuri de muncă. Consider că selectarea și punerea în aplicareeficace a proiectelor din anumite domenii este îngreunată de lipsa unor condiții prealabilerelevante, cum ar fi proceduri de aplicare mai simple la nivel național, priorități naționaleclare în anumite domenii de intervenție, transpunerea la timp a legislației UE, capacitățiinstituționale și administrative consolidate și o birocrație excesivă la nivel național.Documentul solicită, prin urmare, statelor membre și regiunilor să faciliteze punerea înaplicare a politicii prin abordarea acestor provocări și, îndeosebi, prin îmbunătățirea cadruluijuridic în domeniul ajutoarelor de stat, al achizițiilor publice și al normelor de mediu și săurmărească adoptarea de reforme instituționale.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Politica de coeziune a fost întotdeauna un elementesențial al Planului european de redresare economică prin intermediul căruia rolul fondurilorstructurale devine clar pentru toată lumea. Având în vedere în special întreprinderile mici,deoarece acestea sunt considerate agenți ai dezvoltării în cadrul teritoriului, măsurile decoeziune au fost promovate pentru a sprijini, la nivel regional, piețele forței de muncă prinreducerea segregării și a inegalităților dintre bărbați și femei, pentru a facilita dialogulinterinstituțional, precum și pentru a ameliora infrastructura și serviciile pentrumicroregiunile dezavantajate cu o rată ridicată a populației marginalizate din punct devedere social. Aceste intervenții, care reprezintă doar câteva din cele existente, sunt specifice


și necesare pentru menținerea echilibrelor esențiale pentru teritorii. Sprijinul meu pentruacest raport recunoaște munca excelentă a dlui Mikolášik și sper ca politica de coeziune,chiar în următoarea perioadă de programare, să își continue activitatea de agregare și dedezvoltare a teritoriilor și a economiei europene.

Bogusław Liberadzki (S&D), în scris. – (PL) Punerea în aplicare a politicii de coeziunepentru perioada 2007-2013 merită să primească atenție din partea Parlamentului din maimulte motive importante, cum ar fi: creșterea sistematică a coeziunii are o importanțăstrategică pentru viitorul Uniunii; Fondul de coeziune este o oportunitate pentru noilestate membre și pentru regiunile care se confruntă cu condiții dificile de dezvoltare; rezerveleîn ceea ce privește punerea în aplicare a politicii au fost exprimate în ultimii ani de cătreComisia pentru control bugetar din cauza unui nivel prea ridicat al erorilor.Raportul Mikolášik merită să fie sprijinit.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Acest exercițiu de raportare strategică reprezintăo nouă caracteristică a politicii de coeziune. Acesta furnizează informații în timp util cuprivire la progresele înregistrate în punerea aplicare în cele 27 de state membre ale UE șipromovează transparența măsurilor prin integrarea cu prioritățile comunitare.

Progresul înregistrat de statele membre poate fi considerat rezonabil, având în vederecontextul de deteriorare gravă a situației socio-economice din cauza crizei globale, dar șidin cauza reformării politicii în perioada 2007-2013. În multe privințe, există în continuareun decalaj evident între diferite regiuni ale UE. Progresele variază semnificativ de la o țarăla altă, respectiv de la o temă la alta: anumite domenii strategice se confruntă în moddeosebit cu întârzieri la selectarea proiectelor.

Domeniile care dau naștere unor preocupări deosebite și în cazul cărora ar trebui efectuatăo analiză detaliată a motivelor întârzierilor sunt următoarele: sectorul feroviar, anumiteinvestiții energetice și de mediu, economia digitală, incluziunea socială, guvernanța șiconsolidarea capacităților. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a evitaîntârzieri excesive, a consolida performanța punerii în aplicare și a asigura o mai maredisciplină financiară.

Politica de coeziune își demonstrează în continuare relevanța deoarece contribuie în modconsiderabil la îmbunătățirea mediului socio-economic. Condițiile prealabile fundamentalepentru atingerea obiectivelor globale ale politicii de coeziune sunt o disciplină financiarăsănătoasă și transparența în alocarea fondurilor.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Politica de coeziune reprezintă o garanție pentruîmbunătățirea mediului nostru socio-economic, care ajută la reducerea disparităților dintrenivelele de dezvoltare a regiunilor și facilitează eforturile de modernizare și de creșteredurabilă. Politica de coeziune este un instrument eficient și eficace pentru a abordaprovocările socio-economice create de criza financiară. Pentru a reduce discrepanțele dintreregiunile europene mai puțin dezvoltate și cele foarte dezvoltate, statele membre trebuiesă fie încurajate să își îmbunătățească capacitatea de absorbție a fondurilor structurale șide coeziune. Statele membre trebuie să participe mai activ la punerea în aplicare aprogramelor politicii de coeziune. În urmărirea acestor obiective, este important să seasigure că proiectele sunt selectate și aplicate în mod corespunzător fără nicio întârziere.Prin urmare, trebuie să existe un mecanism eficient de control și de monitorizare și oreducere a birocrației și a sarcinii administrative. Trebuie remarcat faptul că ar trebui să seacorde o atenție specială și să se aloce fonduri sectorului transporturilor, factor esențial înpunerea în aplicare a coeziunii teritoriale, economice și sociale. Sunt dezamăgit de faptul


că investițiile în sectorul transportului feroviar se află sub nivelul investițiilor din sectorultransportului rutier. Mai mult, întârzierea investițiilor în sectorul transportului feroviarafectează grav punerea în aplicare a rețelei TEN-T. Ar trebui remarcat faptul că, pentruîntreprinderile mici, fondurile structurale constituie un instrument esențial pentru stimulareaeconomică. Este esențial să se utilizeze oportunitățile oferite de aceste fonduri pentru astabili condiții favorabile pentru funcționarea IMM-urilor, pentru a îmbunătăți oportunitățilede finanțare și pentru a promova participarea la numeroase proiecte inovatoare șicooperarea la nivel local și regional.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Politica de coeziune constituie un pilon fundamentalal dezvoltării socio-economice și statele membre au primit noile cerințe în mod pozitiv șirecunosc rapid orientările UE, înregistrând progrese importante în atingerea obiectivelorpoliticii de coeziune. Acest lucru reiese din raportul pentru anul 2010; prin urmare, însperanța că vom continua în acest fel, votez în favoarea raportului privind punerea înaplicare a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013. În plus, raportulformulează propuneri și recomandări pentru o mai mare transparență și flexibilitate înalocarea și utilizarea fondurilor europene.

Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Politica de coeziune este esențială pentruun mediu socio-economic îmbunătățit în Europa și reprezintă o expresie concretă asolidarității între statele membre. Totuși, raportul subliniază în mod corect întârziereafinalizării programelor strategice și operaționale din cauza procedurilor de negocieredificile; totuși, acesta menționează, de asemenea – și acesta este un punct important pentruGrecia – că UE trebuie să găsească modalități pentru a aborda aceste întârzieri atunci cândapar din cauza unei disponibilități scăzute a resurselor publice pentru cofinanțareaproiectelor. În același timp, este important să se sublinieze, cu fiecare ocazie, că, pentru aatinge obiectivele globale ale politicii de coeziune, condițiile prealabile de bază sunt ogestionare financiară sănătoasă, responsabilitate și transparență în alocarea fondurilor.Acest lucru poate fi atins prin prezentarea de rapoarte periodice privind progresul înregistratși prin îmbunătățirea eficacității administrației publice.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Politica de coeziune reprezintă unpilon fundamental al politicii de coeziune a UE și una dintre forțele motoare din spatelecreării unei Europe cu o singură viteză deoarece aceasta contribuie la îmbunătățireaclimatului socio-economic. Statele membre înregistrează progrese în realizarea obiectivelorpoliticii de coeziune, după cum demonstrează rapoartele naționale, deși există oeterogeneitate intrinsecă la nivelul statelor și al regiunilor. Această politică nu oferă imediatrezultate: această politică este un mecanism pe termen lung. Într-adevăr, tabloul completal perioadei de programare 2007-2013 va fi vizibil doar în 2015, la doi ani de la cel de-aldoilea raport strategic, dat fiind faptul că anumite țări dispun de doi ani în plus pentru autiliza toate fondurile alocate. Am votat în favoarea acestui raport care, printre alte aspecte,atrage atenția asupra faptului că selecția și punerea în aplicare eficientă a proiectelor înunele domenii este împiedicată de factori care ar trebui eliminați. Aș dori să subliniezîncheierea cu întârziere a negocierilor pentru cadrul financiar multianual și pentru pachetullegislativ al politicii de coeziune, ceea ce conduce la întârzierea finalizării strategiilornaționale și a programelor operaționale și la o disponibilitate scăzută a resurselor publicepentru cofinanțare în statele membre. Este imperativ ca aceste aspecte să fie abordate astfelîncât obiectivele procesului să poată fi pe deplin atinse.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Acest raport analizează dacă legislația a fost aplicatăîn mod corespunzător de către statele membre, precum și modul în care statele membre


au înțeles și au urmat orientările strategice comunitare în momentul punerii în aplicare acadrelor strategice naționale de referință și a programelor operaționale. Raportul a fostelaborat în principal pe baza următoarelor două documente: Comunicarea Comisiei cătreParlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi intitulată „Politica de coeziune: raportstrategic pentru anul 2010 privind punerea în aplicare a programelor pentruperioada 2007-2013 și Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțeștecomunicarea. Principalele evaluări s-au efectuat cu privire la punerea în aplicare aprogramelor, luând în considerare analiza comparativă a diferențelor pe o perioadă de maimulte luni deoarece astfel de diferențe ar putea influența volumul alocărilor pentru unanumit sector. Evaluări similare s-au efectuat cu privire la exercițiul raportării strategicecare furnizează informații în timp util cu privire la progresele înregistrate în punerea aplicareîn întreaga Europă, care servesc drept fundament pentru o dezbatere la nivel înalt, pentrurevizuirile inter pares și pentru învățarea politicilor, stimulând totodată îmbunătățireacalității performanței, chiar dacă există anumite deficiențe în aceste rapoarte. În scopulcreșterii responsabilității cu privire la realizările politicii de coeziune, mi-am exprimat votulîn favoarea propunerii.

Phil Prendergast (S&D), în scris . – Este important pentru UE să se concentreze încontinuare asupra zonelor defavorizate pentru a garanta că acestea nu mai suferă încontextul actualei crize economice. Sprijinirea regiunilor mai sărace le ajută, de asemenea,pe cele mai bogate prin creșterea puterii de cumpărare pe piețele vecine, aceasta fiind,printre altele, esența pieței unice. Fondurile structurale sunt foarte utile în abordareaprovocărilor din aceste regiuni și trebuie să garantăm că acestea funcționează eficient încontinuare oferind o creștere durabilă și incluzivă. Acest raportat a discutat întârzierile dincadrul procesului de selecție a proiectelor în domenii precum cel feroviar, energetic, ecologic,privind economia digitală, incluziunea socială, guvernanța și consolidarea capacităților.Acestea sunt aspecte-cheie pentru competitivitate și, prin urmare, un aspect-cheie pentrucreșterea economică. UE trebuie să asigure că întârzierile excesive în ceea ce privește alocareafondurilor sunt evitate.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – Am votat pentru. Proiectul de raport afost mai degrabă slab, dar ar fi putut fi îmbunătățit considerabil prin 22 de amendamentede compromis și printr-o serie de puncte mai ferme din diferite avize, de exemplu îndomeniul coeziunii sociale (punctele 7 și 19), integrarea dimensiunii de gen (punctul 9),decarbonizarea transporturilor (punctul 11), eficiența energetică (punctul 14) și protecțiamediului și a climei (punctul 15). Formularea noastră în ceea ce privește sinergiile dintrefonduri („fiecare fond are nevoie de propriile sale norme”, punctul 28) ar putea fi inclusă,precum și solicitarea noastră de a crește finanțarea încrucișată (punctul 29) și de a consolidaparteneriatului (punctul 33) și transparența (punctul 3). De asemenea, avem un text buncu privire la reajustarea programelor la obiectivele UE 2020 privind dezvoltarea durabilă(punctul 35). Cu toate acestea, nu putem să nu ne bucurăm pentru menționarea Strategieide la Lisabona (punctele 5 și 20) și solicităm o mai bună finanțare a proiectelor TEN-T(punctul 12). De asemenea, nu ar fi putut fi îndeplinit obiectivul de a acorda o mai mareatenție măsurilor ecologice pentru a ieși din criză (punctul 27).

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Articolul 174 din Tratatul privind funcționareaUniunii Europene prevede că UE „își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce laconsolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale” și, prin urmare, fondurileUniunii pentru perioada 2007-2013 au fost stabilite la 374 de miliarde de euro, cuantumcare corespunde unui procent de 35,7 % din bugetul total al UE. Votez în favoarea acestui


raport deoarece stabilește o analiză corectă a stării actuale a fondurilor Uniunii menționânddomeniile în care până în prezent s-au cheltuit 93,4 milioane de euro, sugereazărecomandări și domeniile care trebuie îmbunătățite, contribuie la rezolvarea crizeieconomice și financiare și promovează bunele practici și învățarea reciprocă la nivelregional.

Aș dori să subliniez faptul că punerea în aplicare a fondurilor UE variază între statelemembre și este important ca UE să înțeleagă dificultățile pe care unele țări le-au avut înluarea de măsuri corective pentru a contribui în mod activ la o absorbție mai mare defonduri europene în conformitate cu strategia Europa 2020. În final, aș dori, de asemenea,să felicit statele membre pentru eforturile depuse la realizarea primului raport strategicnațional, pentru contribuția activă la o mai mare transparență, flexibilitate, eficiență șiresponsabilitate pentru fondurile politicii de coeziune.

Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris . − Am votat pentru raportul privind punerea înaplicare a programelor politicii de coeziune pentru 2007-2013 deoarece politica decoeziune este esențială pentru realizarea obiectivelor UE 2020, în special în domeniulocupării forței de muncă și al afacerilor sociale. Regret întârzierile din cadrul procesuluide selecție a proiectelor în domenii strategice precum transporturile, anumite investițiienergetice și de mediu, economia digitală, incluziunea socială, guvernanța și consolidareacapacităților administrative. Selectarea și punerea în aplicare eficace a proiectelor dinanumite domenii este îngreunată de lipsa unor condiții prealabile relevante, precumproceduri de aplicare mai simple la nivel național, priorități naționale clare în anumitedomenii de intervenție, transpunerea la timp a legislației UE, capacități instituționale șiadministrative consolidate și o birocrație excesivă la nivel național.

Consider că realizarea unui sistem european de transport intermodal, bazat pe rețeauaTEN-T și pe interconectarea acesteia cu proiectele naționale rutiere, feroviare și cu celeprivind căile navigabile interioare sunt esențiale pentru asigurarea coeziunii teritoriale,economice și sociale.

Regret insuficientele investiții în proiecte de eficiență energetică și de energie din surseregenerabile pentru construirea de locuințe și pentru proiecte de locuințe destinatecomunităților marginalizate. În viitor, Europa trebuie să investească substanțial în inovare,în educație și în noile tehnologii.

Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Raportul strategic privind punerea în aplicarea programelor operaționale cofinanțate sub auspiciile politicii de coeziune reprezintă unnou instrument care va fi esențial pentru transparență și care va ajuta publicul să înțeleagăacest aspect complex în viitor. În fiecare an Curtea de Conturi descoperă nereguli enormeîn distribuția subvențiilor. Dacă este utilizat corect, acest instrument ar putea juca un rolsemnificativ în eliminarea acestui lucru. Din acest motiv, sunt în favoarea îmbunătățirilorsugerate de raportor, în special cele referitoare la calitatea rapoartelor întocmite de statelemembre, care asigură controale eficiente în viitor.

Raport: Oldřich Vlasák (A7-0218/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece acestaanalizează nevoile zonelor urbane concentrându-se în principal asupra a două aspecte:infrastructura de bază și investițiile inteligente în infrastructuri și servicii pe baza evoluțiilortehnologice. De asemenea, sunt de acord cu solicitarea de a se acorda atenție principiilor


de planificare strategică, precum și cu necesitatea finanțării încrucișate care este mai flexibilăîntre Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE).

Elena Oana Antonescu (PPE), în scris . − Diversitatea urbană europeană trebuie să fiesprijinită în primul rând printr-un mecanism flexibil al implementării politicii de coeziune,o coordonare și pliere a proiectele dedicate dezvoltării orașului în funcție de necesitățile șiaxele strategice de dezvoltare ale fiecărei urbe în parte. Se vorbește despre dezvoltareaurbană inteligentă și despre nevoia ca orașele să își îmbunătățească și modernizezeinfrastructura și serviciile oferite. Pentru ca acest concept să nu fie unul gol, consider cătrebuie să acordăm încredere autorităților locale, reprezentanților aleși ai acelor orașe. Săascultăm voința comunităților, să pornim orice construcție de la agenda acestora de prioritățiși să avem încredere că primarii știu cel mai bine care sunt sau ar trebui să fie prioritățileorașelor lor. Tocmai de aceea, îmi exprim convingerea, alături de raportor, că ofertafinanțărilor europene trebuie să corespundă cerinței locale, precum și planificării strategiceintegrate la nivel european. Este nevoie, deci, ca agenda urbană europeană să își propunăreducerea discrepanțelor din domeniile strategice necesare fiecărui oraș european modern,respectiv din infrastructură, cercetare și inovare, transport, mediu, educație, sănătate șicultură. Pentru că doar așa, printr-o abordare integrată a politicii de coeziune, vom ajutaorașele de astăzi să se dezvolte organic, durabil și responsabil față de mediul înconjurător.

Pino Arlacchi (S&D), în scris . – Dle președinte, raportul referitor la „Agenda urbanăeuropeană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune” subliniază faptul că, pe lângăcontribuția semnificativă a acțiunilor din cadrul politicii de coeziune la dezvoltarea zonelorurbane, există și alte politici (precum în domeniul mediului, al transporturilor și al energiei)ale UE cu impact puternic asupra dezvoltării urbane. Din acest motiv, Comisia ar trebui săefectueze o evaluare teritorială a impactului politicilor sectoriale pentru a stimula eficiențaagendei urbane europene. De asemenea, raportul subliniază faptul că una dintrevulnerabilitățile Strategiei de la Lisabona a fost lipsa unei bune funcționări a guvernanțeipe mai multe niveluri și implicarea insuficientă a autorităților regionale și locale și a societățiicivile în etapele de planificare, punere în aplicare, comunicare și evaluare a strategiei. Luândîn considerare această lipsă, este imperativ să se îmbunătățească sistemul de guvernanțăal strategiei UE 2020, cu o mai bună integrare a părților interesate în cadrul tuturor etapelor.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) În calitate de vicepreședintă a grupului de lucruprivind aspectele urbane, acord o importanță deosebită impactului pe care îl poate aveapolitica de coeziune în orașele noastre, în special în zonele care se confruntă cu dificultăți.Am votat în favoarea acestui raport deoarece, în cadrul acestuia, colegul meu, dl Vlasák,promovează un rol important al zonelor urbane și găsește un compromis inteligent întreresponsabilitățile locale, naționale și europene. În final, doresc să adaug că intenționez sălucrez în continuare la legăturile care trebuie dezvoltate între zonele urbane și cele rurale,cele din urmă fiind prea des uitate de politicile de planificare teritorială.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) În timp ce o mare majoritate a populațieieuropene trăiește în orașe și în timp ce aceste orașe se confruntă cu noi provocări, agendaurbană în cadrul politicii de coeziune a rămas relativ necunoscută, dezordonată și, prinurmare, inadecvată. Votul de astăzi a reprezentat o șansă de a sublinia necesitatea de aconsolida cooperarea dintre orașe și suburbii, precum și de a acorda o atenție sporităprovocărilor urbane specifice. Deoarece am fost ales în circumscripția de sud-est, acord oatenție deosebită aspectelor legate de orașe, în special din momentul când Marsilia a devenital doilea oraș francez după numărul de locuitori. Ca multe alte orașe, Marsilia se confruntăcu provocări numeroase, cum ar fi transportul public, ocuparea forței de muncă, locuințele


și combaterea excluziunii sociale care pot fi abordate cu ajutorul UE în special prin politicasa de coeziune. Acest raport se concentrează asupra următoarelor trei obiective: dezvoltareainfrastructurii fizice; modernizarea economică, socială și ecologică a orașelor; și dezvoltareaurbană „mai inteligentă”. Astfel, fără a neglija zonele rurale, raportul subliniază rolul pecare zonele urbane îl joacă în regiunile europene și subliniază faptul că zonele urbane nuar trebui să fie „uitate”, dacă vizăm o dezvoltare regională echilibrată.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoareceprincipalul scop al agendei urbane consolidate ar trebui să fie sprijinirea dezvoltării șimodernizarea de calitate a infrastructurii și a serviciilor în orașele europene. Viitoarelemăsuri ar trebui să fie strâns legate de prioritățile generale ale UE pentru a justifica asistențaalocată din bugetul UE. Orașele Europei reprezintă centrele sale de activitate economică,inovare și ocupare a forței de muncă, însă, cu toate acestea, ele se confruntă cu o serie deprovocări. Probleme complexe, cum ar fi tendința spre suburbanizare, concentrarea sărăcieiși a șomajului în suburbiile urbane, creșterea aglomerării necesită răspunsuri integrate îndomeniul transporturilor, al locuințelor, precum și al planurilor de formare și de ocupare,care trebuie să fie adaptate la nevoile locale. Aceste provocări ar trebui abordate luând înconsiderare politicile europene regionale și de coeziune. În plus, Comisia ar trebui să aibăca obiectiv cea mai bună armonizare posibilă a normelor privind fondurile și programeleUE specifice în temeiul cărora proiectele pentru dezvoltare la nivel local și urban suntdesfășurate, pentru a reduce birocrația și posibilele erori de punere în aplicare. Comisia artrebui să pregătească un studiu comparativ al actualelor practici ale diferitelor statelemembre în domeniul planificării strategice integrate și să elaboreze, pe baza rezultateloracestui studiu, orientări specifice ale UE pentru practicile de planificare a dezvoltării urbaneintegrate, care să promoveze parteneriate reglementate juridic, inclusiv parteneriate urbanetransfrontaliere.

David Casa (PPE), în scris . – Acest raport se referă la o serie de aspecte legate dedimensiunea urbană a politicii de coeziune pe care Comisia pentru dezvoltare regionalăle consideră ca fiind deosebit de problematice pentru viitoarea politică de coeziune. Măsurilede austeritate aplicate în întreaga Europă au sporit presiunile la toate nivelurile cheltuielilorpublice și, astfel, o mai bună coordonare a resurselor a devenit necesară pentru a asigurao utilizare și o distribuire eficientă a acestor resurse. De asemenea, ar trebui să existe unflux eficient al resurselor din UE până la nivel subnațional. Sunt de acord cu raportorul cuprivire la astfel de aspecte și, prin urmare, am decis să votez în favoarea acestui raport.

Carlos Coelho (PPE), în scris. – (PT) Este important să se stabilească o politică europeanăurbană care ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor urbane, luând înconsiderare principiul subsidiarității. Agenda urbană europeană include nu numaidimensiunea urbană a politicilor UE, în special politica de coeziune, ci și componentainterguvernamentală a eforturilor de la nivel european de a coordona politicile urbane alestatelor membre, eforturi puse în aplicare prin reuniuni ministeriale informale.

Este esențial să se consolideze dimensiunea urbană a politicii de coeziune și să se promovezedezvoltarea urbană durabilă, în special prin consolidarea și dezvoltarea instrumentelorpentru a pune în aplicare Carta de la Leipzig la toate nivelurile. În același timp, dinamismuldin zonele urbane ar trebui să fie stimulat prin intermediul unor sinergii efective și eficienteîntre diferitele instrumente europene de finanțare, în special în ceea ce privește cercetareași inovarea.


Prin urmare, ar trebui să se asigure că zonele urbane, în toate regiunile UE, ca centre deactivitate economică, inovare și ocupare a forței de muncă, pot beneficia de sprijinul necesarși adecvat pentru a aborda provocările enorme cu care se confruntă, cum ar fi tendințacătre suburbanizare, concentrarea sărăciei și a șomajului, precum și creșterea nivelului decongestionare și de poluare, printre altele.

Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) Orașele sunt punctul de sprijin al vieții sociale și economiceși reprezintă un factor fundamental al integrării sociale, deoarece, pe de o parte, acesteagarantează conservarea diversității culturale și, pe de altă parte, păstrează o legăturăpermanentă între centru și zonele periferice. Din acest motiv, am votat în favoareapropunerii de a crește fondurile alocate pentru dezvoltare urbană. De asemenea, sunt deacord cu ideea ca noile investiții să nu fie făcute exclusiv în economie și în sectoare specifice;în schimb, consider că este necesar să se pună în aplicare proiecte care vizează într-o maremăsură coeziunea socială și integrarea părților. În acest scop, este esențial să se prezinteproiecte care sunt durabile din punctul de vedere al costurilor și al resurselor și flexibile înmăsura în care fiecare oraș este diferit și solicită soluții care se potrivesc cel mai binecerințelor sale. Obiectivele de dezvoltare ale agendei europene ar trebui, prin urmare, săvizeze: îmbunătățirea coeziunii sociale în zonele urbane, inclusiv, dar nu numai, prinprogres economic; punerea în aplicare a unei politici bine coordonate la nivel european șilocal care implică autoritățile alese la nivel local în procesul decizional strategic; găsireafondurilor și oferirea de stimulente pentru investiții în scopul de a derula proiecte noi înloc de crearea de proiecte pentru a obține asistență financiară.

Karima Delli (Verts/ALE), în scris. – (FR) Sunt încântată că acest raport a fost adoptatdeoarece sunt incluse majoritatea ideilor noastre (clima, coeziunea socială, abordareaintegrată și ascendentă, cartierele defavorizate, finanțarea încrucișată și așa mai departe).Cu toate acestea, regret că, în ceea ce privește punerea în aplicare a dimensiunii urbane, nuexistă un semnal mai clar în favoarea unei utilizări mai extinse a subvențiilor generalepentru gestionarea directă de către orașe. În plus, acest raport ar fi trebuit să prezinteamănunțit deschiderea cartierelor defavorizate, rolul orașelor mijlocii în agenda urbană,precum și lupta pentru climă și diversitate socială în orașe.

Christine De Veyrac (PPE), în scris. – (FR) Deoarece conțin aproximativ 70 % dinpopulație și generează patru cincimi din PIB-ul Uniunii, zonele urbane trebuie să devinăzone deosebit de competitive, solide din punct de vedere economic, poli de atracție pentruexcelența tehnologică și trebuie să fie în legătură directă cu baza lor de sprijin regional.Prin sprijinirea raportului referitor la Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrulpoliticii de coeziune, susțin o nouă abordare a politicii urbane bazată pe o cooperare strânsăîntre operatorii de la diferite niveluri decizionale: UE, nivel național, zone urbane și zoneurbane periferice. Faptul că deputații europeni cu astfel de ambiții sprijină, aproape înunanimitate, politica europeană de coeziune demonstrează importanța pe care o acordămproiectului de reechilibrare a dezvoltării în diferite teritorii.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la Agendaeuropeană urbană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune, deoarece acestasubliniază importanța creării de rețele de orașe, a schimbului de bune practici și a adoptăriide soluții inovatoare, a consolidării dimensiunii urbane a obiectivului de cooperareteritorială europeană, precum și a punerii în aplicare a principiului parteneriatului într-unmod mai eficient în cadrul politicii de coeziune, în vederea unei dezvoltări mai durabile aorașelor, în special în ceea ce privește modernizarea infrastructurii și a rețelelor de transporturban.


Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Una dintre cele mai importante dimensiuni ale politiciide coeziune este orientarea specifică spre orașe în măsura în care majoritatea acestora suntzone urbane care pun în aplicare politica de coeziune și în care se găsesc multe dintreprovocările care trebuie abordate de către strategia Europa 2020.

Potrivit datelor prezentate de către raportor, 70 % din populația Europei locuiește în zoneleurbane. Această populație generează 80 % din produsul intern brut (PIB) și consumă pânăla 70 % din energia UE. Marile zone urbane sunt, de asemenea, principalele centre deinovare, de cunoștințe și de știință, precum și locul unde se desfășoară majoritateaactivităților productive care generează bunăstare și contribuie la creșterea economică. Înplus, cele mai mari provocări în ceea ce privește gestionarea eficientă a infrastructurii și atransportului se întâlnesc, de asemenea, în zonele urbane și acestea au un impact directasupra politicii energetice și de mediu.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Politica de coeziune a UE face parte dintr-uncadru european de solidaritate, care cuprinde 27 de state membre și 271 de regiuni șivizează să elimine discrepanțele economice și sociale existente în cadrul UE. Scopul acestuiraport, elaborat de dl Vlasák, este să asigure o continuare a raportului anterior, „Dimensiuneaurbană a politicii de coeziune în noua perioadă de programare”. Rolul orașelor, undelocuiește 80 % din populația Europei, ca surse de creare a bunăstării și ca centre de dezvoltaresocială și economică, este de necontestat.

Totuși, problemele cu care acestea se confruntă, inclusiv sărăcia și excluziunea socială,șomajul, lipsa de locuințe, criminalitatea și consumul de droguri, sunt uriașe și necesită oatenție deosebită. În pofida creării de instrumente financiare de către Comisie și de BancaEuropeană de Investiții (BEI), cum ar fi Resurse europene comune pentru microîntreprinderiși întreprinderi mici și mijlocii (JEREMIE), Asistență comună pentru susținerea proiectelorîn regiunile europene (Jaspers) și Sprijin european comun pentru investiții durabile înzonele urbane (JESSICA), precum și alte fonduri structurale, rezultatele nu au fost pe măsuraașteptărilor. Prin urmare, sunt de acord cu recomandările raportorului referitoare lapregătirea unei planificări financiare globale și integrate astfel încât fondurile să poată fialocate mai degrabă proiectelor care vizează să atingă obiectivele prevăzute înstrategia Europa 2020 decât acțiunilor care doar consumă aceste fonduri.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Contradicția inerentă majoră din acest raporteste că acordă o atenție mare orașelor, dar uită cetățenii acestora. Se pune un accent deosebitpe consolidarea agendei urbane europene, pe dezvoltarea infrastructurii fizice de bază șipe contribuția acesteia la structura economică, precum și pe durabilitatea energiei și amediului prin investiții bazate pe progresul tehnologic, însă oamenii sunt marginalizați.

Orașele și întreaga lor infrastructură sunt construite de oameni. Oamenii locuiesc în acesteași contribuie la funcționarea învățământului public, a serviciilor de sănătate și de transport,a comerțului și a industriei, precum și a activităților culturale din acestea. Aceste persoanear trebui să se afle în centrul oricărei politici urbane. Totuși, aceste persoane sunt în maremăsură uitate de politicile UE.

Din punctul nostru de vedere, o agendă urbană ar trebui să acorde prioritate unei mai bunerepartizări a populației pe teritoriul anumitor țări, în special în Portugalia, degajând orașeleprin valorificarea zonelor rurale și remunerarea corespunzătoare a agricultorilor; prinextinderea activității de producție în întreaga țară; prin valorificarea serviciilor publice decalitate în zonele rurale și urbane; prin combaterea șomajului; prin apărarea drepturilorlucrătorilor; prin creșterea salariilor și a pensiilor; și prin combaterea sărăciei.


Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport se concentrează asupra Agendeiurbane europene și asupra viitorului acesteia în cadrul politicii de coeziune. Acesta acordăo importanță deosebită orașelor, însă uită o componentă esențială a acestor orașe: populația.Evident, raportul este contradictoriu. Acesta pledează pentru consolidarea Agendei urbaneeuropene, dezvoltarea infrastructurii fizice de bază și a contribuției sale la structuraeconomică, precum și a durabilității energiei și a mediului prin investiții bazate pe progresultehnologic, însă pune oamenii pe locul al doilea. Totuși, orașele și întreaga lor infrastructurăsunt construite de oameni. Acești oameni ar trebui, prin urmare, să se afle în centrul oricăreipolitici urbane. Totuși, aceste persoane sunt în mare măsură uitate de politicile UE.

Din punctul nostru de vedere, o agendă urbană ar trebui să acorde prioritate unei mai bunerepartizări a populației pe teritoriul anumitor țări, în special în Portugalia, degajând orașeleprin valorificarea zonelor rurale și remunerarea corespunzătoare a agricultorilor; prinextinderea activității de producție în întreaga țară; prin valorificarea serviciilor publice decalitate în zonele rurale și urbane; prin combaterea șomajului; prin apărarea drepturilorlucrătorilor; prin creșterea salariilor și a pensiilor; și prin combaterea sărăciei. Nimic dintoate acestea nu reiese din acest raport.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Raportul abordează mai multe aspecteale dimensiunii urbane a politicii de coeziune, aspecte care, potrivit Comisiei pentrudezvoltare regională, sunt esențiale sau problematice în ceea ce privește viitorul politiciide coeziune care ar trebui să devină o politică de sine stătătoare și eficientă, care seconcentrează pe orașele din UE. Diversitatea teritorială și dezvoltarea policentrică suntcaracteristice în Europa și sunt câteva orașe mari în rețeaua urbană relativ densă. O agendăurbană mai puternică necesită dezvoltarea și modernizarea calitativă a infrastructurii și aserviciilor în orașele europene. Este de dorit ca viitoarele acțiuni să fie strâns legate deprioritățile globale ale UE. Deși orașele europene îndeplinesc rolul de centre de activitateeconomică, de inovare și de ocupare a forței de muncă, acestea se confruntă cu numeroaseprobleme a căror rezolvare necesită o abordare individuală, luând în considerare nevoilelocale. Politica regională europeană și politica de coeziune abordează exact acest aspect.Problemele care au apărut trebuie să fie rezolvate printr-o metodă integrată la nivelul UE,la nivel național și regional, iar opțiunile de finanțare trebuie să fie coordonate astfel încâtsă se acopere o gamă largă de cerințe specifice.

Louis Grech (S&D), în scris . – Voi vota în favoarea acestui raport deoarece acestasubliniază importanța depășirii actualului obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efectde seră cu 20 % și trecerea la obiectivul de reducere cu 30 % pentru a acționa în direcțiaobiectivului ambițios de 2 grade Celsius. Acest lucru poate fi realizat numai dacă există oaderare și o participare la nivel mondial la sistemul ETS, care poate fi pe deplin eficientdoar dacă este pus în aplicare pe o scară mai largă. EU ETS trebuie, cu toate acestea, sărămână flexibil atunci când abordează criza economică, luând măsuri financiare carepromovează o reducere a gazelor cu efect de seră eficientă din punctul de vedere al costurilorîn Europa. A devenit tot mai evident faptul că întârzierea acțiunilor este nesustenabilă șinu numai că va crește costurile de reducere a emisiilor, ci va conduce și la pierderea roluluide promotor al UE, în domeniul cercetării ecologice. Prin urmare, trebuie să se investeascăîn continuare în inovarea și promovarea dezvoltării ecologice eficiente în statele membre.Cooperarea internațională în această provocare climatică majoră va asigura că industriaeuropeană este capabilă să rămână competitivă și că nu este niciodată dezavantajată dinpunct de vedere economic. UE, ale cărei emisii globale depășesc doar un procent de 10 %,nu poate combate schimbările climatice singură; aceasta este o problemă la nivel mondial,care necesită o acțiune pe măsură.


Roberto Gualtieri (S&D), în scris. – (IT) Zonele urbane, ocupate de 73 % din populațiaEuropei, generează aproximativ 80 % din PIB și reprezintă cele mai importante centre deinovare, cultură și creștere din UE. Cu toate acestea, dimensiunea urbană nu a primit pânăîn prezent o recunoaștere suficientă. Din acest motiv, este important ca Parlamentul săpropună îmbunătățirea Agendei urbane europene în cadrul politicilor UE, consolidândcontribuția politicii de coeziune la dezvoltarea urbană și încurajând o implicare mai marea părților interesate politice de la nivel local.

Este necesar să se direcționeze dimensiunea urbană a coeziunii politice spre susținereadezvoltării infrastructurii fizice de bază, modernizarea caracteristicilor economice, socialeși de mediu ale orașelor, regenerarea urbană și promovarea inovării sociale în cartiereledefavorizate. Toate acestea necesită participarea directă a autorităților locale și a societățiicivile, precum și implicarea reprezentanților politici ai orașelor în planificarea strategicăși în definirea și negocierea contractelor de parteneriat. În acest context, solicitarea adresatăComisiei de a promova crearea administratorilor urbani și de a înființa un program deschimb Erasmus pentru reprezentanții aleși la nivel local și regional este semnificativă.

Să monitorizăm îndeaproape angajamentul Comisiei de a saluta propunerile importantedin acest raport, în speranța că aprecierea deplină a rolului central al dimensiunii urbanea politicilor UE constituie o condiție esențială pentru succesul acestora.

Gunnar Hökmark (PPE), în scris. – (SV) Conservatorii suedezi nu împărtășesc opiniaexprimată în raport cu privire la o serie de aspecte. Ne opunem controlului suplimentar alBăncii Europene de Investiții, precum și implicării UE în planificarea urbană. Cu toateacestea, raportul nu pledează pentru acordarea de fonduri suplimentare de către UE, însămenționează rolul zonelor urbane ca centre de creștere. Ca urmare, am putut vota înfavoarea raportului în ansamblu.

Brice Hortefeux (PPE), în scris. – (FR) În temeiul principiului subsidiarității, politicaurbană ține de competența statelor membre. Dezvoltarea teritoriilor noastre, totuși, nupoate fi considerată totală în cazul în care dimensiunea urbană nu este luată cu adevăratîn considerare la nivel european. Într-adevăr, orașele joacă un rol esențial în atingereaobiectivelor noastre în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, formarea și eficiențaenergetică.

Acest raport demonstrează cu succes valoarea adăugată a politicilor europene, în speciala politicii de coeziune, atunci când vine vorba de dezvoltarea și modernizarea infrastructuriiși a serviciilor în orașele europene.

Din acest motiv, salut faptul că acest raport a fost adoptat cu o mare majoritate. Acestaîmbină cu succes preocupările naționale și nevoile locale cu prioritățile europene dinstrategia Europa 2020, respectând totodată principiul guvernanței pe mai multe niveluriși al parteneriatului.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris . – (LT) Salut acest document deoarece acesta recomandăca dimensiunea urbană a politicii de coeziune să se concentreze asupra unui obiectiv triplu:în primul rând, sprijinirea zonelor urbane pentru ca acestea să își dezvolte infrastructurilefizice de bază, ca o premisă a creșterii, în vederea exploatării depline a contribuției potențialea acestora la creșterea economică a Europei și la diversificarea bazei economice și lasustenabilitatea energetică și de mediu, mai ales în perspectiva conservării și a îmbunătățiriicalității aerului în zona centrelor urbane, fără a aduce atingere râurilor; în al doilea rând,sprijinirea zonelor urbane pentru ca acestea să-și modernizeze caracteristicile economice,


sociale și de mediu prin investiții inteligente în infrastructură și servicii, bazate pe progresultehnologic și în strânsă corelare cu specificitățile regionale, locale și naționale; în al treilearând, regenerarea zonelor urbane prin recuperarea siturilor industriale și a terenurilorcontaminate, ținând seama de necesitatea legăturilor dintre zonele urbane și zonele rurale,pentru a promova creșterea favorabilă incluziunii, în conformitate cu strategia Europa 2020.Zonele urbane nu sunt elemente izolate în interiorul regiunilor din care fac parte șidezvoltarea acestora trebuie, așadar, să fie strâns legată de zonele funcționale, suburbanesau rurale învecinate. Împărtășesc opinia potrivit căreia obiectivul Comisiei Europene artrebui să fie cea mai bună armonizare posibilă a normelor privind fondurile și programeleUE specifice, în temeiul cărora proiectele de dezvoltare la nivel local și urban suntconsiderate eligibile pentru cofinanțare, pentru a reduce birocrația și posibilele erori depunere în aplicare.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport, care reprezintăo contribuție importantă la valoarea adăugată europeană a finanțării încrucișate întreFondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul social european (FSE), în ceeace privește creșterea flexibilității pentru proiectele de incluziune socială și programele dedezvoltare urbană integrată. Existența unor condiții mai flexibile pentru finanțareaîncrucișată ar putea optimiza, în opinia mea, utilizarea planurilor sau a strategiilor în cauză,exploatând sinergiile complementare ale acestor fonduri într-un mod eficient și eficace.Deseori și în special în zonele urbane care ies în evidență din cauza problemelor deexcluziune socială sau de poluare a mediului, resursele FSE ar putea fi folosite pentru asprijini proiectele locale de prevenire a excluziunii desfășurate într-un mod coordonat șiunit de către autoritățile publice și întreprinderile private care acționează ca lideri ai uneirețele de orașe. Sper ca votul de astăzi să încurajeze o mai bună armonizare a normelorprivind fondurile și programele UE specifice, în temeiul cărora proiectele pentru dezvoltarela nivel local și urban sunt considerate eligibile pentru cofinanțare, pentru a reduce birocrațiași posibilele erori de punere în aplicare.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Considerăm că obiectivul principal al Agendeiurbane europene este de a servi la dezvoltarea și actualizarea calitativă a infrastructurii șia serviciilor în orașele europene. Prin urmare, o evaluare adecvată a procesului de integrare,care să includă o listă de puncte forte și puncte slabe, trebuie să fie efectuată înainte deluarea unor măsuri suplimentare. Acest lucru ar trebui să conducă la o listă de recomandărisau standarde pentru o implicare mai formalizată la nivel local în viitoarea proiectare șipunere în aplicare a politicilor.

Prin urmare, evoluția agendei urbane nu trebuie să fie un proces cu un singur sens, ci săaibă o dimensiune organică, cu o abordare ascendentă. Din acest motiv, este esențial caorașele să își poată exprima punctul de vedere și să primească atenția cuvenită la nivelulUE. De asemenea, credem că ar trebui să se ofere orașelor o flexibilitate suficientă, astfelîncât acestea să fie în măsură să utilizeze fondurile pentru propriile lor priorități.Oportunitățile de finanțare la nivel regional, național și la nivelul UE ar trebui să fiecoordonate pentru a acoperi întreaga gamă de nevoi specifice. În final, considerăm căviitoarea politică de coeziune ar trebui să fie o politică eficientă, valorificată pe deplinpentru orașele din UE.

Franz Obermayr (NI), în scris. – (DE) Zonele urbane reprezintă unul dintre factorii-cheieai dezvoltării europene. Acestea se dezvoltă rapid și concentrează puterea economică,industria și, mai presus de toate, un număr foarte mare de oameni, dând, de asemenea,naștere unui număr mare de probleme sociale și de infrastructură. Astfel, orașele joacă un


rol deosebit de important în politica de coeziune a Uniunii Europene. Acest aspect primeșteatenția cuvenită în raport, motiv pentru care am votat în favoarea acestuia.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Orașele stimulează creșterea economică și spiritulantreprenorial și contribuie la crearea de noi locuri de muncă durabile. Prin punerea înaplicare a agendei urbane, trebuie să ne concentrăm mai mult pe sprijinirea dezvoltării șia modernizării calitative a infrastructurii și a serviciilor în orașele europene. În vedereapunerii în aplicare a conceptului de dezvoltare urbană mai inteligentă, trebuie să se creezecondițiile pentru a dezvolta infrastructura orașelor în mod corespunzător și eficient, prinintermediul unor tehnologii avansate, în special tehnologiile informației și a comunicațiilor(TIC). Aplicarea sistemelor inteligente ar contribui la abordarea unor provocări legate decongestia transporturilor, eficiența energetică și siguranța în sectorul public. Având învedere nevoile specifice ale regiunilor individuale, este necesar să se promoveze investițiileîn progresul tehnologic. Trebuie să promovăm inovarea socială în zonele urbane, în specialîn cartierele defavorizate, prin exploatarea oportunităților oferite de politica de coeziune.Este esențial să se regenereze zonele urbane prin recuperarea zonelor industriale și aterenurilor contaminate, promovând totodată dezvoltarea incluzivă a zonelor urbane șirurale. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesar să se pună în aplicare guvernanța pe maimulte niveluri, programarea teritorială și principiul parteneriatului. Trebuie menționatfaptul că, pe baza celor mai bune practici ale statelor membre în ceea ce privește planificareastrategică, Comisia ar trebui să elaboreze orientări specifice ale UE pentru practica deplanificare a dezvoltării urbane integrate și pentru a face planificarea urbană integratăobligatorie din punct de vedere juridic. Mai mult, inițiativele locale trebuie să urmăreascăîn mod activ parteneriatul între sectoarele public și privat și să pună în aplicare strategiiinovatoare de dezvoltare a infrastructurii urbane.

Georgios Papanikolaou (PPE), în scris. – (EL) Acest raport își propune să identificeprovocările actuale, în special în ceea ce privește standardele de viață, cu care se confruntăcetățenii UE care locuiesc în zonele urbane. Trebuie să ne amintim că în Europa existăaproximativ 5 000 de orașe cu o populație cuprinsă între 5 000 și 50 000 de locuitori șiaproape 1 000 de orașe cu o populație de peste 50 000 de locuitori. Chiar dacă numai 7 %din populația UE trăiește în orașe cu peste 5 milioane de locuitori, comparativ cu 25 % înStatele Unite ale Americii, în numeroase zone urbane, inclusiv în Grecia, populația este încreștere. În orice caz, orașele din Europa sunt centre de activitate economică, de inovareși de ocupare a forței de muncă, iar sprijinirea lor este, prin urmare, importantă în specialîn perioade de recesiune economică. Raportul, în favoarea căruia am votat, constată, pebună dreptate, că acest sprijin trebuie să fie furnizat la patru niveluri (UE, național, regionalși local), prin utilizarea instrumentelor economice și politice corespunzătoare, disponibilela fiecare nivel (fonduri comunitare, programe naționale strategice, programe operaționaleregionale și resurse locale și private).

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Începând cu anul 2009, data primuluiraport intitulat „Dimensiunea urbană a politicii de coeziune în noua perioadă deprogramare”, s-au adus noi contribuții la această problemă și a fost dezvoltată în continuare.Scopul acestui raport este de a urmări raportul precedent, subliniind mai multe aspecte aledimensiunii urbane a politicii de coeziune pe care Comisia pentru dezvoltare regională leconsideră esențiale sau problematice pentru viitoarea politică de coeziune, care ar trebuisă devină o politică de prim rang și eficientă pentru orașele din UE. Am votat în favoare,având în vedere importanța deosebită a acestui subiect pentru exploatarea potențialuluiorașelor mici și mijlocii și al orașelor mari. Sunt de acord cu avertismentul raportorului că


abordarea „proiecte pentru bani” ar trebui să fie înlocuită de abordarea „bani pentruproiecte”. Într-adevăr, proiectele nu ar trebui să fie elaborate în scopul de a obține fonduriledisponibile, ci mai degrabă pentru a îndeplini obiective strategice. Experiența arată că, înmulte cazuri, ideile de proiecte apar pe baza fondurilor disponibile, în loc să fie bazate penevoile reale și pe prioritățile strategice. Combaterea acestui lucru este una dintre principaleleprovocări ale politicii de dezvoltare și, de asemenea, ale politicii de coeziune.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Orașele Europei constituie centrele sale de activitateeconomică, de inovare și de ocupare a forței de muncă, dar acestea se confruntă cu o seriede provocări. Tendința de suburbanizare, concentrarea sărăciei și a șomajului în cartiereleurbane, congestia sporită și alte probleme de o complexitate similară necesită soluții îndomeniul transporturilor și al locuințelor, precum și în sistemele de formare și de ocuparea forței de muncă, care trebuie să fie adaptate la nevoile locale. Politicile europene regionaleși de coeziune abordează aceste provocări. Scopul principal al agendei urbane consolidateeste de a servi la dezvoltarea și actualizarea calitativă a infrastructurii și a serviciilor înorașele europene. Pe de o parte, măsurile viitoare trebuie să fie strâns legate de prioritățileglobale ale UE pentru a justifica contribuția bugetului UE. Strategia Europa 2020, cu toateacestea, se referă în principal la tendințele viitoare. Depășirea discrepanțelor actuale dinorașele europene este la fel de importantă și trebuie să se reflecte în prioritățile viitoareipolitici de coeziune. Ținând seama de experiența Strategiei de la Lisabona, evoluția agendeiurbane nu trebuie să fie un proces cu un singur sens, ci să aibă o dimensiune organică, cuo abordare ascendentă. Pentru ca orașele europene să continue să se dezvolte, votez înfavoarea propunerii.

Phil Prendergast (S&D), în scris . – Europa are aproape 1 000 de orașe cu o populațiecare depășește 50 000 de locuitori și care este în continuă creștere. Având în vederemodificările recente ale populației și migrația, este important să se evalueze continuu modulîn care dorim ca orașele viitorului să se dezvolte. Trebuie să se găsească răspunsuri laprovocările legate de transport, locuințe, suburbanizare și spații verzi. Aceste răspunsuritrebuie să fie adaptate la nevoile locale, recunoscând însă că aspectele cum ar fi șomajul,privațiunile materiale și excluziunea socială sunt probleme universale. Politicile regionaleși de coeziune ale UE trebuie să abordeze aceste provocări. Apariția orașelor ca factorieconomici pentru regiuni și țări înseamnă că agenda urbană trebuie să se bazeze pe strategiispațiale, care recunosc rolul orașelor nu numai ca locuri unde persoanele trăiesc și muncesc,ci și ca locuri în care se prestează servicii pentru cei din interiorul țării și dincolo.

Fiorello Provera (EFD), în scris. – (IT) Europa este caracterizată printr-o diversitateteritorială și o dezvoltare policentrică mare. În acest context, orașele Europei reprezintăcentre de activitate economică, de inovare și de ocupare a forței de muncă, dar acesteatrebuie să facă față unei serii de provocări. Salut faptul că, în conformitate cu această agendăurbană, definirea noțiunii de „urban” este lăsată la latitudinea statelor membre, înconformitate cu principiul subsidiarității. Prin urmare, va fi posibil să se adaptezeintervențiile în funcție de cererile fiecărui stat membru. Din acest motiv, salut aceastămăsură și votez în favoarea sa.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – Am votat pentru. Acesta este un alt raportdin proprie inițiativă referitor la dezvoltarea urbană în Europa, care mai degrabă repetăceea ce s-a menționat deja în rapoartele anterioare privind această chestiune. Singurachestiune relevantă în acest moment se referă la rolul dimensiunii urbane în viitoareaarhitectură a politicii de coeziune după 2013 – cu toate acestea, raportul rămâne deschisdin acest punct de vedere și nu face o recomandare clară. Raportul acoperă mai multe


aspecte ale dimensiunii urbane a politicii de coeziune, cum ar fi guvernanța pe mai multeniveluri, principiul parteneriatului, subdelegarea responsabilităților, planificarea strategicăintegrată și planificarea financiară cuprinzătoare. Pe lângă un text favorabil gestionăriiintegrate a frontierelor, referitor la „dezvoltarea urbană mai inteligentă” (punctul 8), suntemîn principal dezamăgiți de faptul că prezența Grupului S&D a reușit să împiedice o formularebună în ceea ce privește principiul parteneriatului. Proiectul de raport ar fi putut fiîmbunătățit printr-o serie de amendamente de compromis, iar amendamentele noastre aufost destul de bine integrate. Avem un text adecvat cu privire la costurile creșterii economice(punctul 4), protecția climei (punctul 9), coeziunea internă (punctul 10), abordarea integratăși ascendentă (punctele 21 și 23), cartierele defavorizate (punctul 25) și finanțarea încrucișată(punctul 28).

Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) Europa se caracterizează printr-o diversitate teritorialăimensă. Orașele Europei sunt centre de activitate economică, de inovare și de ocupare aforței de muncă, dar acestea trebuie să facă față unei serii de provocări. Sunt de acord curaportorul că politica de coeziune, inclusiv agenda europeană, ar trebui să urmăreascăobiectivul de a elimina discrepanțele teritoriale prin investiții în dezvoltarea urbanăinteligentă cu scopul de a îmbunătăți calitatea infrastructurii și a serviciilor în orașe. ComisiaEuropeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au dezvoltat trei instrumente financiare,dintre care unul are ca scop administrarea sprijinului comun pentru dezvoltare durabilăîn zonele urbane (și anume, Sprijin european comun pentru investiții durabile în zoneleurbane sau JESSICA). Cu scopul de a acoperi nevoile teritoriale specifice, este recomandabilsă se coordoneze la nivel regional, național și la nivelul UE oportunitățile de finanțare încel mai bun mod posibil.

Olga Sehnalová (S&D), în scris. – (CS) Am votat pentru adoptarea raportului dluiOldřich Vlasák privind Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii decoeziune. Salut principalul obiectiv al acestui raport, și anume acela de a sprijini dimensiuneaurbană a politicii de coeziune în noua perioadă de programare și de a lua în consideraredezvoltarea actuală a agendei urbane în UE. De asemenea, aș dori să menționez totușipublicarea recentă a Cărții albe privind viitorul transporturilor până în 2050, care subliniazăpașii către realizarea unui spațiu european unic al transporturilor. În opinia mea, unuldintre principalele obstacolele în calea atingerii obiectivelor ambițioase ale cărții albe estereprezentat de diferențele care subzistă la nivelul infrastructurii și al serviciilor de transportîn numeroase state membre. Instrumentele politicii de coeziune trebuie, prin urmare, săjoace în continuare un rol important în convergența acestor niveluri, în interesul unortransporturi europene durabile și în condiții de siguranță. Aceste instrumente se aplică atâtorașelor, cât și zonelor rurale și în special zonelor transfrontaliere, a căror prosperitate șișanse de ocupare a forței de muncă depind de dezvoltarea infrastructurii.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Consider că Agenda urbană europeană este o politicăa cărei importanța nu poate fi contestată, având în vedere faptul că 70 % din populațiaeuropeană locuiește în orașe și că această populație generează aproximativ 80 % dinprodusul intern brut (PIB) al UE. Un total de 21,1 miliarde de euro au fost alocate pentrudezvoltarea urbană în perioada 2007-2013, care urmează să fie orientate spre reabilitareasiturilor industriale și a terenurilor contaminate, regenerarea urbană și rurală, transportulurban ecologic și locuințe. Agenda urbană europeană se axează pe dezvoltarea infrastructuriiși a serviciilor în orașe. Orașele se confruntă în prezent cu probleme numeroase și diferite,care necesită punerea în aplicare a unor modele adaptate și integrate de dezvoltare locală.Prin urmare, din moment ce politica urbană este integrată în obiectivele politicii de coeziune,


aceasta din urmă ar trebui să servească drept legătură cu zonele rurale, în scopul de apromova dezvoltarea incluzivă. Orașele ar trebui să aibă un cuvânt de spus în rezolvareaproblemelor lor prin intermediul guvernanței pe mai multe niveluri și prin utilizareaprincipiului parteneriatului. În cele din urmă, aș dori să subliniez că dezvoltarea uneiplanificări strategice integrate ar trebui să fie completată de instrumentele de ingineriefinanciară flexibile, astfel încât autoritățile naționale, regionale și locale să fie libere să punăîn aplicare prioritățile lor.

Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris . − Am votat pentru raportul privind agenda urbanăeuropeană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune. Zonele urbane genereazăaproximativ 80% din PIB, sunt responsabile de 70% din energia consumată în UE șireprezintă cele mai importante centre de inovare, cunoaștere și cultură. În perioada2007-2013, aproximativ 21,1 miliarde EUR au fost alocate dezvoltării urbane, reprezentând6,1% din bugetul UE destinat politicii de coeziune. Astfel, 3,4 miliarde EUR sunt destinatereabilitării siturilor industriale și a terenurilor contaminate, 9,8 miliarde EUR pentru proiectede regenerare urbană și rurală, 7 miliarde pentru transportul urban ecologic și 917 milioanepentru construirea de locuințe.

Orașele inteligente necesită o infrastructură inteligentă de comunicații, de transport și deenergie. Susțin dezvoltarea de planuri integrate de mobilitate urbană și încurajez autoritățilelocale să modernizeze transportul public urban, pentru a deveni mai ecologic și mai eficient.Implementarea Sistemelor inteligente de transport (STI) în zonele urbane va creste eficiențaenergetică și siguranța transporturilor.

Deoarece 99 % din fondul locativ european este alcătuit din clădiri vechi, solicit Comisieiși statelor membre ca, în viitorul cadru financiar multianual, să crească de la 4 % la 15 %cota din FEDER pe care fiecare stat o poate utiliza pentru creșterea eficienței energetice alocuințelor.

Viktor Uspaskich (ALDE), în scris . – (LT) Raportorul observă pe bună dreptate că statelemembre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a garanta că dezvoltarea urbanădurabilă devine o prioritate strategică. Deși aproape 70 % din populația Lituaniei locuieșteîn orașe și zone suburbane, țara mea are, cu toate acestea, nevoie de o abordare clară,integrată și durabilă. Acest lucru este cauzat de concurența redusă.

Este foarte important să se echilibreze prioritățile UE și nevoile locale. Agenda urbană aUE nu trebuie să devină un proces cu un singur sens – este esențial ca cetățenii să își poatăexprima opinia.

Raportul face referire la mai multe provocări de planificare urbană, cum ar fi regenerareaurbană, locuințele adecvate și transportul urban ecologic. Din păcate, lista de problemesociale în zonele urbane din Lituania este întrucâtva mai lungă. Potrivit statisticilor oficialeale guvernului lituanian, aproximativ 18 % din locuitorii din mediul urban din Lituaniasunt expuși riscului de sărăcie. Lituania are una dintre cele mai mari rate de suicid urbandin lume.

Statisticile Uniunii Europene arată că peste 25 % dintre tinerii lituanieni sunt obligați săaccepte locuri de muncă prost plătite și să încheie contracte pe termen scurt cu garanții desecuritate socială insuficiente. Acest lucru are un impact semnificativ asupra independențeitinerilor care trăiesc în orașe și provoacă probleme demografice majore, deoareceîntemeierea unei familii în zonele urbane devine o sarcină dificilă.


Angelika Werthmann (NI), în scris. – (DE) Am votat în favoarea acestui raport. Unuldintre motivele pentru care Strategia de la Lisabona nu a putut să își atingă obiectivele afost slaba integrare a orașelor și a regiunilor. Printre propunerile raportorului se numărăschimbarea fundamentală a modului în care fondurile sunt alocate: „proiectele nu ar trebuisă fie elaborate pentru a atrage fondurile disponibile, ci pentru a îndeplini obiectivelestrategice.”

Raport: Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (A7-0110/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Votez în favoarea acestui raport deoarece acestasubliniază necesitatea de a lua decizii concrete în ceea ce privește anumite aspecte-cheieale viitoarei politici de coeziune, inclusiv consolidarea Obiectivului 3. În acest domeniu,este important să nu se neglijeze regiunile cele mai izolate și regiunile ultraperiferice.

Obiectivul cooperării teritoriale este esențial pentru a pune în practică politica de coeziune.Aș dori să subliniez grupările europene de cooperare teritorială (GECT), care aduc ocontribuție semnificativă la coeziune prin programe de cooperare transteritorială.

Roberta Angelilli (PPE), în scris. – (IT) A servi la dezvoltarea armonioasă a UE este unuldintre obiectivele politicii de coeziune, care este un instrument indispensabil pentruconsolidarea realității economice, sociale și teritoriale a Europei, precum și un factor esențialpentru realizarea unei creșteri inteligente și incluzive, astfel cum s-a anticipat înstrategia Europa 2020. Susțin acest raport deoarece consider că această coeziune teritorialăar trebui să fie sprijinită în mod adecvat, prin alocarea de fonduri structurale mai mari și,prin urmare, este corect ca ponderea alocată Obiectivului 3 să fie majorată de la nivelulactual de 2,5 % la 7 %, având în vedere, în plus, că aproximativ 37,5 % din populațiaeuropeană trăiește în regiunile de frontieră. Alocarea de resurse mai mari ar însemna, înprimul rând, investiții în rețelele transeuropene de transport (TEN), a căror modernizareaeste o prioritate urgentă; și, în al doilea rând, acțiunile de reducere a obstacolelor fizice,culturale, administrative și de reglementare, care împiedică cooperarea și coeziuneateritorială.

Pino Arlacchi (S&D), în scris . – Dle președinte, am votat în favoarea acestui raportdeoarece acesta subliniază faptul că, prin contribuția sa semnificativă la modelul deguvernanță pe mai multe niveluri, cooperarea teritorială europeană este unul dintre piloniipoliticii de coeziune. Având în vedere că această cooperare teritorială și-a dovedit eficiențaîn promovarea dezvoltării armonioase a Uniunii în ansamblu, este fundamental, în prezent,să majorăm bugetul acesteia de la 2,5 % la cel puțin 7 % din resursele generale ale politiciide coeziune pentru următoarea perioadă de programare.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Deși reprezint regiunile centrale, Auvergne șiLimousin, care nu au frontiere cu alte state membre ale Uniunii Europene, sunt convinsăde utilitatea cooperării transfrontaliere – și, în general, a cooperării teritoriale – pentrudezvoltarea Europei și pentru construirea de relații între oameni. Sunt pe deplin de acordcu propunerile prezentate de raportoare, colega mea, dna Sanchez-Schmid, în specialatunci când vine vorba despre consolidarea rolului grupărilor europene de cooperareteritorială (GECT), precum și de finanțarea acestui obiectiv.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Scopul Obiectivului 3 al politicii decoeziune este de a apropia mai mult toate regiunile europene, în special regiuniletransfrontaliere, din punct de vedere economic, social și de mediu. Acest lucru se datoreazăfaptului că este important să se consolideze legăturile dintre aceste regiuni, în special în


domeniul energiei și al transporturilor. Într-o perioadă în care trecem prin ceea ce ar puteafi numit o criză a ideii europene, este bine să se reitereze valoarea adăugată europeană pecare o oferă cooperarea teritorială. Pentru ca Obiectivul 3 să poată fi pus în aplicare în celmai bun mod posibil am solicitat, prin urmare, o creștere substanțială a fondurilorstructurale alocate pentru acest obiectiv, cu scopul de a îmbunătăți îndeosebi infrastructurade transport, sporind astfel mobilitatea cetățenilor europeni în cadrul regiunilor și întreacestea. În calitate de reprezentant ales al unei regiuni transfrontaliere, am acordat o atențiedeosebită acestei probleme și mă bucur că am solicitat o cooperare consolidată a autoritățilorlocale, ceea ce înseamnă atât cooperarea dintre autorități, cât și cooperarea cu instituțiileeuropene. Trebuie să îmbunătățim dialogul cu aceste autorități, în scopul de a înțelege maibine problemele care există și de a face față provocărilor. În cele din urmă, deoarece esteîn continuare prea complicat să se pună în aplicare programe de cooperare teritorială, amsolicitat ca acestea să fie simplificate și am subliniat caracterul specific al programelorasociate cu acest obiectiv, care sunt, prin însăși natura lor, programe internaționale.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. – (IT) Votez în favoarea acestui raport, care subliniazăbeneficiile care decurg din cooperarea sporită între regiunile învecinate din diferite statemembre. Sunt de acord cu transformarea obiectivului de cooperare teritorială într-unuldintre pilonii politicii de coeziune în cadrul Comunității de îndată ce este necesar, dinpunctul de vedere al consolidării sinergiilor dintre teritoriile învecinate care, în mod firesc,au aceleași nevoi și probleme, pentru a îmbunătăți capacitățile și pentru a spori mijloacelede realizare a schimburilor politice, economice și administrative între regiunile învecinate.De asemenea, cred că propunerea din raport referitoare la creșterea angajamentului financiaral Comunității în scopul menținerii acestui pilon al coeziunii politice este una pozitivă.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . – (LT) Am votat în favoarea acestui raport deoarecetrebuie să consolidăm cooperarea teritorială care vizează să ajute teritoriile și regiunile săabordeze împreună provocările lor comune, să reducă barierele fizice, culturale,administrative și de reglementare din calea unei astfel de cooperări și să diminueze efectulde frontieră. Programele de cooperare transfrontalieră sunt, de asemenea, importantepentru a asigura eficiența și obținerea de rezultate în punerea în aplicare a strategiilor dereducere a sărăciei și de integrare a grupurilor defavorizate în societatea europeană. În plus,legăturile culturale și lingvistice apropiate dintre regiunile de frontieră din diferitele statemembre, care reprezintă o moștenire istorică, trebuie exploatate pentru a stimula cooperareatransfrontalieră. De asemenea, trebuie să existe o mai bună coordonare între autoritățilede gestionare și instituțiile transfrontaliere deja existente, precum euroregiunile cu ocaziaimplementării programelor transfrontaliere, pentru a garanta un nivel înalt de calitate,transparență și apropiere față de cetățeni a proiectelor.

Vito Bonsignore (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea acestui raport referitor lainițiativa privind cooperarea teritorială transfrontalieră, transnațională și interregională.De fapt, îmi dau seama de importanța unei mai bune cooperări între cei de pe scena politică,care a fost bine evidențiată de raportoare, în scopul de a dezvolta și a realiza proiecte caresunt mai ambițioase și mai utile pentru toți cetățenii. Este binecunoscut faptul că populațiiledin regiunile de frontieră ar putea suferi din cauza lipsei de infrastructură; rezultă căparticiparea tuturor părților interesate ar putea conduce la îndeplinirea nevoilor tuturorpopulațiilor, chiar și în cazul acelor populații care sunt mai departe de centrul Europei.Prin urmare, în vederea atingerii acestui obiectiv, este necesară o planificare mai strategicăși o colaborare la nivel de guvernanță, astfel încât anumite programe financiare să poatădeveni mai ușor de utilizat; de asemenea, utile ar fi controalele mai răspândite pentru a


garanta o mai mare claritate și trasabilitate a fondurilor utilizate. În acest context, considercă este corect să se sporească vizibilitatea acestor instrumente de către Comisie: numaiprintr-o mai bună promovare a acestor măsuri părțile în cauză pot să acționeze în condițiiclare.

David Casa (PPE), în scris . – În ultimii ani, a devenit tot mai important să se limitezeobstacolele de reglementare și administrative din calea coeziunii, astfel încât să se sporeascăcapacitatea diferitelor regiuni de a aborda problemele comune împreună. Sunt în favoareaconcluziilor la care a ajuns raportoarea și am decis să votez în favoarea acestui raport.

Lara Comi (PPE), în scris. – (IT) În prezent, „cooperarea teritorială” constituie cu siguranțăunul dintre principalele subiecte pentru Uniunea Europeană. Necesitatea ca țările săcolaboreze și ca legătura dintre popoare să fie consolidată în continuare este mai evidentăca oricând dacă luăm în considerare faptul că 37,5 % din populația europeană locuiește înregiunile de frontieră. Din acest motiv, cooperarea teritorială se dovedește, prin urmare, afi crucială din diferite puncte de vedere. Pe de o parte, aceasta ar promova în mod eficientconsolidarea pieței interne, contribuind la eliminarea barierelor fizice și culturale careîmpiedică acest proces; pe de altă parte, aceasta ar sprijini integrarea europeană în diferitesectoare politice, ajutând țările să dezvolte proiecte coordonate și comune. Sunt de acordcu alocarea de fonduri mai mari pentru a sprijini această politică, mai presus de toate încazul în care aceasta se referă la creșterea bugetului alocat pentru cooperarea interregională.Un alt punct forte adus la lumină de acest raport este crearea de grupări europene decooperare teritorială (GECT). Consider că stabilirea acestor grupări poate aduce rezultatepozitive atât din punctul de vedere al guvernanței, în sensul că acestea ar însemna oguvernanță transfrontalieră care garantează elaborarea de politici diferite la nivel local șiregional, cât și din punctul de vedere al coeziunii sociale, deoarece creează mai multeposibilități pentru apropierea dintre comunitățile care diferă la nivel lingvistic și cultural.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului intitulat Obiectivul 3:viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale, deoareceeste indispensabil pentru eficacitatea politicii de coeziune. Trebuie să se subliniezeimportanța creării grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT) ca uninstrument-cheie pentru guvernanța teritorială care abordează necesitatea unei cooperăristructurate din punct de vedere financiar, juridic și al unei guvernanțe pe mai multe niveluri.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Un procent de 37,5 % din populația Europei locuieșteîn regiunile de frontieră, făcând cele trei dimensiuni ale cooperării teritoriale -transfrontalieră, transnațională și interregională - o politică-cheie pentru Uniune, deoareceajută teritoriile, regiunile și statele membre să colaboreze mai bine în ceea ce priveșteurmărirea obiectivelor lor comune.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport, elaborat de dnaSanchez-Schmid face referire la Obiectivul 3: o provocare pentru cooperarea teritorială –viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale. Putemconsidera Obiectivul 3, cooperare teritorială europeană, ca fiind „relația deficitară afondurilor structurale”. În ciuda faptului că populația din zonele transfrontaliere se ridicăla aproape 200 de milioane, acestui obiectiv i se acordă numai 2,52 % din fondurile decoeziune. Având în vedere că politica de coeziune a UE este parte a unui cadru de solidaritatecare cuprinde 27 de state membre și 271 de regiuni, care are ca scop să pună capătdiscrepanțelor economice și sociale existente în acestea, este esențial ca următorul cadrufinanciar multianual (CFM) să sporească fondurile alocate acestui obiectiv, deoarece aceste


regiuni au probleme grave de competitivitate, dar sunt esențiale pentru durabilitatea UE.Prin urmare, sunt de acord cu propunerea raportoarei de a consolida obiectivul de„cooperare teritorială”, prin creșterea bugetului general de la 2,5 % la 7 %, prin adoptareade măsuri pentru a simplifica punerea în aplicare a programelor și prin crearea grupăriloreuropene de cooperare teritorială (GECT), care sunt esențiale pentru buna funcționare asistemelor de guvernanță transfrontalieră.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Importanța cooperării teritoriale acrescut considerabil în ultimii ani ca urmare a reglementării de bază a fondurilor structuraleși a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Scopul său este de a elimina barierelefizice, administrative și de reglementare și de a atenua așa-numitul efect de frontieră dintrețări și regiuni, astfel încât acestea să poată reacționa la provocările comune ca o singurăunitate. Este esențial să se mențină relația dintre cele trei elemente de bază – cooperareatransfrontalieră, transnațională și interregională – deoarece fiecare dintre acestea arejustificarea și beneficiile sale. În efortul nostru de a îndeplini principiul coeziunii teritoriale,trebuie să îndeplinim mai întâi obiectivul de cooperare teritorială și procedurile standard.Pentru a putea fi pusă în aplicare cu succes și dezvoltată, cooperarea teritorială, ca ideeeuropeană importantă, ar trebui să fie, de asemenea, un fel de întrupare simbolică a UEpentru toți cetățenii săi.

Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. – (FR) Doresc să salut adoptarea acestui raport șisă subliniez importanța Obiectivului 3, care se referă la cooperarea teritorială, în cadrulpoliticii de coeziune a Uniunii Europene. Parlamentul nostru solicită o creștere a ponderiifondurilor structurale alocate pentru acest obiectiv – de la 2,5 % în prezent, la 7 % – și eususțin cu convingere această poziție. Obiectivul 3 trebuie să fie menținut și mai alesdezvoltat, astfel încât să putem continua integrarea teritoriului comunitar dincolo defrontierele naționale. În calitate de deputat european care reprezintă o circumscripțieelectorală foarte afectată de problemele transfrontaliere și deoarece provin din singuraregiune din Franța care are o frontieră cu alte trei state membre ale UE, acord o atențiedeosebită acestor probleme și proiectelor de cooperare transfrontalieră. Aceste zone decooperare teritorială sunt zone privilegiate pentru cooperarea europeană, în specialcooperarea transfrontalieră. În aceste zone, frontierele, barierele și obstacolele sunt maipuțin „concrete”. În plus, devenind zone de proiect veritabile, aceste zone de cooperare auun rol esențial în consolidarea legăturilor de la nivel local între partenerii din diferite statemembre și între cetățenii solidari, interesați să soluționeze problemele comune. Cooperareateritorială trebuie încurajată.

Mathieu Grosch (PPE), în scris. – (DE) Cooperarea transfrontalieră este esențială înregiunile de frontieră. Acesta este motivul pentru care regiunile Euregio și SaarLorLuxtrebuie să fie consolidate. Acesta este motivul pentru care salut menținerea cooperăriitransfrontaliere ca element-cheie în politica structurală.

Salut în special solicitarea ca cel puțin 70 % din fondurile bugetare să fie alocate cooperăriiteritoriale în colaborare transfrontalieră, pe de o parte, și ca finanțarea pentru cooperareateritorială să crească de la nivelul de 2,5 % în perioada actuală de programare la cel puțin7 % din bugetul total de finanțare în următoarea perioadă de programare.

În plus, stabilirea de alianțe europene pentru cooperarea teritorială este facilitată, deoareceacest nou instrument va îmbunătăți cooperarea pentru administrațiile locale și cetățeni,creând beneficii în multe regiuni, în special în regiunile de frontieră.


În general, acest raport reprezintă un pas important în direcția asigurării viitorului politiciitransfrontaliere în cadrul UE și va permite comunității vorbitoare de limbă germană dinBelgia, ca zonă de frontieră, să consolideze și să îmbunătățească în continuare parteneriatulsău cu regiunile de frontieră.

În ceea ce privește politica de coeziune, mă bucur să văd că s-a adoptat de către Comisiepropunerea mea ca fondurile structurale alocate pentru transport să se concentreze maimult asupra orientării generale a politicii UE în domeniul transporturilor. Acest lucru poate,de asemenea, accelera proiecte importante în zonele de frontieră.

Brice Hortefeux (PPE), în scris. – (FR) Regiunile de frontieră, unde locuiește 37,5 % dinpopulația europeană, sunt extrem de importante pentru integrarea și apropierea cetățeniloreuropeni. Succesul cooperării teritoriale este evident acum. Acest obiectiv, stabilit în 2007și prevăzut cu un buget de 8,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, care estealocat programelor transfrontaliere, transnaționale și interregionale, permite celor 271 deregiuni europene să beneficieze de o finanțare semnificativă care vizează să dezvolte și săconsolideze proiectele comune și să depășească numeroase frontiere naturale și bariere,cum ar fi frontierele terestre și maritime și barierele administrative care afectează viețilecotidiene ale cetățenilor noștri.

Nu am nici o îndoială că raportul dnei Sanchez-Schmid, care a fost adoptat cu o largămajoritate, va influența activitatea Comisiei Europene în cadrul elaborării propunerilorlegislative pe care aceasta le va prezenta în luna septembrie. Acest raport subliniază înspecial necesitatea de a menține pilonul transfrontalier ca atare și de a dezvolta stimulentepentru a impulsiona proiectele mari transfrontaliere și transnaționale, cum ar fi rețelele detransport transeuropene (TEN-T). Acestea sunt recomandări cu care sunt pe deplin de acordși aș dori, prin urmare, să laud încă o dată calitatea acestui raport, care a reușit să obținăun sprijin larg din partea tuturor partidelor.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris . – (LT) Am salutat acest document, deoarece cadrulfinanciar multianual pentru perioada 2007-2013 a transformat obiectivul cooperăriiteritoriale într-unul dintre cei trei piloni ai politicii de coeziune a UE, înlocuind inițiativacomunitară INTERREG. Prin urmare, coeziunea teritorială a devenit, la articolul 174 dintratat, una dintre cele trei componente ale politicii de coeziune, alături de politica economicăși politica socială. Poziția sa stabilește în mod ferm acest obiectiv ca una dintre prioritățileprincipale ale Uniunii Europene. Cooperarea teritorială vizează eliminarea obstacolelorfizice, administrative și de reglementare din calea coeziunii și reducerea efectului de frontierăcare există între teritorii și regiuni, pentru a permite acestora să facă față împreunăprovocărilor comune, indiferent că este vorba despre provocări teritoriale (servicii,infrastructuri, urbanism și amenajarea teritoriului), globale (mondializare, schimbăriclimatice), economice sau societale. Cooperarea teritorială aduce o valoare adăugatăeuropeană și joacă un rol esențial în aprofundarea pieței interne și a integrării europene înmai multe domenii de politică și împărtășesc opinia potrivit căreia cooperarea teritorialăar trebui să rămână unul dintre pilonii politicii de coeziune.

Giovanni La Via (PPE), în scris. – (IT) Instrumentul de „cooperare teritorială”, astfel cumeste subliniat și în cadrul strategiei Europa 2020, joacă un rol crucial în consolidarea piețeiinterne și în promovarea integrării europene într-o varietate de politici sectoriale ale UE.Am votat în favoarea acestui raport, astfel încât aceste obiective să poată deveni realitateîn viitorul apropiat, stimulând creșterea armonioasă, nu numai în diferite sectoare, dar șiîn zone din Europa de multe ori caracterizate prin eterogenitate la nivelul dezvoltării


teritoriale. În acest scop, sunt necesare resurse – și acestea ar trebui să fie alocate pe bazaunor criterii armonizate – dar și o sinergie eficientă între zonele transfrontaliere șitransnaționale tocmai pentru că nevoile locale pot fi coordonate cu cele care au un domeniude aplicare mai larg. Sunt sigur că patrimoniul cultural, istoric și lingvistic enorm al UE artrebui să devină ușor de recunoscut dacă barierele fizice și teritoriale sunt depășite: acestaeste tipul de colaborare care este piatra de temelie a viziunii noastre asupra principiilordemocratice și a unității în diversitate.

Petru Constantin Luhan (PPE), în scris . − Această Rezoluție a Parlamentului Europeanreferitoare la Obiectivul 3 este importantă pentru îndepărtarea obstacolelor administrativeși legislative existente în prezent între statele membre.

Cooperarea teritoriala, așa cum este propusă în raport, are ca scop colaborarea statelormembre în domeniul serviciilor, infrastructurii, urbanismului și a amenajării teritoriului,economice și societale. Această cooperare are potențialul de a crea o uniune mai strânsăși mai durabilă între statele membre ale UE.

Obiectivul 3 prezintă un model complex de cooperare între partenerii din diferitele statemembre, multidimensional, care necesită o abordare și o implementare specifice, concreteși unitare în statele membre, fapt ce va spori coeziunea dintre statele membre.

Nu în ultimul rând, acest raport atrage atenția asupra unui fapt important, și anume că estenecesară atragerea, motivarea și participarea partenerilor din sectorul privat în vederearealizării acestei cooperări teritoriale, deoarece multe servicii sau infrastructuri sunt operateși deținute de către parteneri din acest sector.

Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Cooperarea europeanătransfrontalieră face în prezent parte din politica de coeziune. Pe de o parte, aceastacontribuie la crearea proiectelor supranaționale și a strategiilor UE și, pe de altă parte, ajutăla reducerea barierelor dintre teritorii și regiuni. Sunt convinsă că o cooperare teritorialăeficientă este importantă nu numai în interiorul Uniunii, ci mai ales în zonele de frontierăcu statele membre ale Uniunii Europene. În plus, în timpul președinției poloneze aConsiliului Uniunii Europene vom avea posibilitatea de a promova principii armonioasepentru punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră, atât în zoneleinterne de frontieră, cât și în cele externe ale UE.

În ceea ce privește cele de mai sus, cred că raportul Sanchez-Schmid referitor la provocareapentru cooperarea teritorială – viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere, transnaționaleși interregionale este o contribuție importantă la activitatea privind politica regională șiam votat în favoarea adoptării acestuia.

Clemente Mastella (PPE), în scris. – (IT) Reglementările generale ale fondurilor structurale,precum și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona au crescut considerabil importanțacooperării teritoriale, transformând-o într-unul dintre cei trei piloni ai politicii de coeziunea UE. Desigur, politica de coeziune ar trebui să elimine obstacolele fizice, administrativeși de reglementare din prezent și să reducă „efectul de frontieră” între teritorii și regiuni,pentru a permite acestora să facă față împreună provocărilor comune, indiferent că estevorba despre provocări teritoriale, economice sau societale.

Sperăm că măsurile de cooperare pot fi coordonate la toate nivelurile de guvernanță,împreună cu strategia Europa 2020, care îndeplinește cerințele teritoriilor, precum și cualte strategii teritoriale existente. Pentru a pune în aplicare principiul coeziunii teritorialeîn mod corespunzător și pentru a crește valoarea adăugată europeană a intervenției


fondurilor alocate în cadrul obiectivului „convergență” și „competitivitate și ocuparea forțeide muncă”, considerăm că este necesară o mai mare armonizare între obiectivul „cooperareteritorială” și „mainstream”.

Suntem de acord cu ideea de a adopta, în primele etape ale perioadei de programare, oabordare „teritorială” de credite de „convergență” și „competitivitate și ocuparea forței demuncă” către un număr de proiecte prioritare precum Rețelele de transport transeuropene( TEN), identificate și convenite în prealabil cu partenerii programelor, respectând principiileguvernanței pe mai multe niveluri și ale parteneriatului.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. – (LT) Finanțarea pentru cooperarea teritorială ar trebuisă crească, ținând seama de influența sa asupra politicii de coeziune. Cu toate acestea, înmomentul creșterii bugetului pentru această perioadă de programare, trebuie să indicămîn mod clar liniile bugetare ale politicii de coeziune pentru care se va reduce finanțarea,fără a aduce atingere punerii în aplicare a obiectivelor politicii de coeziune. Cooperareateritorială elimină barierele administrative și de reglementare dintre regiuni și teritorii șiajută la abordarea problemelor legate de coeziunea teritorială, economică și socială. Înplus, cooperarea dintre regiunile de frontieră trebuie să rămână o prioritate comparativ cualte domenii de cooperare. În consecință, finanțarea pentru punerea sa în aplicare ar trebuisă fie sporită. Consider că ar trebui să existe o mai mare flexibilitate în aplicarea limiteigeografice de 150 de km pentru regiunile de coastă și cele maritime. Numeroase programede cooperare regională trebuie să fie luate în considerare atunci când se elaborează și sepun în aplicare strategii pe scară largă. În plus, Comisia ar trebui să evalueze rezultateleprimelor strategii macroregionale puse în aplicare. Cooperarea teritorială este strâns legatăde frontierele externe ale Europei și, prin urmare, este necesar să se asigure sinergii maieficiente între FEDR și alte instrumente de cooperare, să se faciliteze finanțarea și să se punăîn aplicare o nouă politică de vecinătate. Trebuie remarcat faptul că punerea în aplicare aprogramelor de cooperare teritorială este împiedicată în prezent de faptul că aceasta implicănumeroase autorități diferite. De asemenea, este necesar să se simplifice normele de auditși de control.

Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris . – Îmbunătățirea cooperării dintre statele membreale UE la nivel bilateral, regional și interregional nu este doar o parte esențială a mandatuluiUniunii Europene, ci este, de asemenea, tot mai necesară pentru menținerea solidaritățiiUE pe măsură ce abordăm un număr tot mai mare de probleme. Am sprijinit aceastărezoluție deoarece aceasta recunoaște că trebuie să simplificăm elementele punerii înaplicare ale acestor niveluri de cooperare și să implicăm actorii privați, în special în ceeace privește cooperarea privind dezvoltarea economică. Statele membre ale UE vor avea încontinuare mult de câștigat de pe urma mijloacelor îmbunătățite de cooperare cu alte statemembre. Împreună cu raportoarea invit CE să efectueze un studiu aprofundat cu privirela rezultatele primelor strategii macroregionale puse în aplicare.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. – (IT) Viitoarea agendă a cooperării transfrontaliere,transnaționale și interregionale are o importanță strategică în definirea obiectivelor fiecăreirealități teritoriale din Europa și a modalităților în care acestea pot fi atinse. „Cooperareateritorială” este o valoare adăugată care deschide calea spre valorificarea potențialului șicreșterea competitivității unei regiuni. Votez în favoarea raportului deoarece cred că esteimportant să se definească obiectivele care garantează alocarea adecvată a fondurilor pentruprogramele de cooperare și pentru a satisface pe deplin nevoile fiecărei zone, prin implicareacelor mai importante proiecte regionale.


Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) „Cooperarea teritorială” a devenit unuldintre cei trei piloni ai politicii de coeziune a UE, care succede inițiativa comunitarăINTERREG. Prin urmare, „coeziunea teritorială” a devenit, la articolul 174 din tratat, unadintre cele trei componente ale politicii de coeziune, alături de politica economică și politicasocială. Aceasta este una dintre prioritățile principale ale Uniunii Europene. Scopul acesteipolitici este de a elimina obstacolele fizice, administrative și de reglementare din caleacoeziunii și de a reduce „efectul de frontieră” care există între teritorii și regiuni, pentru apermite acestora să facă față împreună provocărilor comune, indiferent că este vorba despreprovocări teritoriale (servicii, infrastructuri, urbanism și amenajarea teritoriului), globale(mondializare, schimbări climatice), economice sau societale. Am votat în favoare datorităprincipalei direcții a raportului, și anume: consolidarea obiectivului „cooperare teritorială”prin programarea coeziunii teritoriale în toate etapele de planificare și în coordonare custrategia Europa 2020; adoptarea unei abordări teritoriale în cazul altor politici ale UE;încurajarea creării de grupări europene de cooperare teritorială (GECT); facilitarea puneriiîn aplicare a acestei politici; și angajamentul de a face vizibilă această politică în Europasunt motivele care stau la baza votului meu în favoare.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. – (IT) Reglementările generale ale fondurilor structurale,precum și intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, au crescut considerabil importanța„cooperării teritoriale” în ultimii cinci ani, transformând-o într-unul dintre cei trei piloniai politicii de coeziune a UE. Cadrul financiar pentru perioada 2007-2013 a transformatobiectivul „cooperării teritoriale” într-unul dintre cei trei piloni ai politicii de coeziune aUniunii Europene, care succede inițiativa comunitară INTERREG. Prin urmare, „coeziuneateritorială” a devenit, la articolul 174 din tratat, una dintre cele trei componente ale politiciide coeziune, alături de coeziunea economică și socială și, de fapt, constituie una dintreprincipalele priorități ale UE. Aceasta vizează eliminarea obstacolelor fizice, administrativeși de reglementare și atenuarea „efectului de frontieră” care există între teritorii și regiuni,pentru a permite acestora să facă față împreună provocărilor comune, indiferent că estevorba despre provocări teritoriale, economice sau societale. Obiectivul 3 prevede ocooperare complexă și multidimensională care reunește parteneri din diferite state membre.Din acest motiv, o simplificare a normelor de audit și de control este necesară. Pentru carespectiva cooperare teritorială să devină întruchiparea simbolică a UE pentru toți cetățeniisăi și ca factorii de decizie și funcționarii publici să se poată familiariza cu aspectele practiceale cooperării teritoriale care se referă la activitatea lor, am votat în favoarea acesteipropuneri.

Fiorello Provera (EFD), în scris. – (IT) Sunt de acord cu raportoarea în ceea ce priveșteafirmarea importanței majore a „cooperării teritoriale”, care vizează eliminarea obstacolelorfizice, administrative și de reglementare și reducerea „efectului de frontieră” dintre regiuni,promovând dezvoltarea armonioasă a acestora. Această nouă abordare va fi, de asemenea,relevantă pentru regiunile montane care ar putea juca, în același mod, un rol central înatingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, pentru a îndeplini acesteobiective, programele de cooperare teritorială trebuie simplificate, iar autoritățile locale șipublicul trebuie să se implice într-o măsură mai mare prin încurajarea unei comunicărimai bune printr-o vastă campanie de informare mass-media.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Am votat pentru. Proiectul de text alraportoarei a corespuns în linii generale poziției grupului nostru cu privire la obiectivulnr. 3. Amendamentele grupului nostru care au fost adoptate de REGI privesc: • o solicitareîn favoarea flexibilității în aplicarea limitei geografice de 150 km pentru zonele costiere și


maritime în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră; • recomandarea ca o primăevaluare a GECT-urilor deja create să fie efectuată pentru a învăța din aceste experiențeinițiale; • legăturile culturale și lingvistice strânse dintre regiunile de frontieră din diferitelestate membre trebuie exploatate pentru a stimula cooperarea transfrontalieră.

Oreste Rossi (EFD), în scris. – (IT) „Cooperarea teritorială” este unul dintre pilonii politiciide coeziune a UE, care vizează eliminarea obstacolelor fizice, culturale, administrative șide reglementare și reducerea „efectului de frontieră” care există între teritorii și regiuni, învederea promovării unei dezvoltări armonioase care le permite acestora să facă fațăîmpreună provocărilor comune. În viziunea strategiei Europa 2020, o mai bună alocare afondurilor este importantă pentru a răspunde adecvat nevoilor și idiosincraziilor teritoriiloreuropene. Din aceste motive, voi vota în favoarea acestui raport.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Din anul 1986, obiectivul politicii de coeziune afost de a consolida coeziunea economică și socială dintre diferitele state membre ale UE.Cu toate acestea, Tratatul de la Lisabona și noua strategie Europa 2020 au stabilit o a treiadimensiune, numită „coeziune teritorială”, care promovează o abordare funcțională adezvoltării integrate a celor 271 de regiuni, considerate zone locuite. Sunt de părere cărespectiva coeziune teritorială ar trebui să contribuie la eliminarea obstacolelor fizice,administrative și de reglementare care există între regiunile europene, precum și săpromoveze dezvoltarea europeană armonioasă și o cooperare sporită prin proiecte comuneîntre diferite regiuni cu caracteristici și obiective de dezvoltare similare. De asemenea,subliniez faptul că strategiile teritoriale ar trebui direct legate de liniile directoare ale rețelelortranseuropene de transport , de strategiile din cadrul politicii maritime integrate și destrategia Europa 2020, astfel încât să formeze o Europă inteligentă, sustenabilă și incluzivă.În cele din urmă, sunt pe deplin de acord cu ideea că este necesară stabilirea unui plan deacțiune pentru regiunile ultraperiferice ale UE, iar principiile multisectoriale ar trebuistabilite pentru a susține dezvoltarea armonioasă a acestora și a contribui la reducereadisparităților teritoriale în comparație cu alte regiuni europene.

Angelika Werthmann (NI), în scris.. − (DE) Cofinanțarea proiectelor transfrontaliere,transnaționale și interregionale este un exemplu perfect al UE. Raportoarea a propus oserie de îmbunătățiri care vizează punctele slabe discutate anterior. Am votat în favoareaacestui raport.

Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului prezentat dedna Sanchez-Schmid. Raportul subliniază valoarea adăugată a „cooperării teritoriale” șipotențialul acesteia de promovare a competitivității. Susținând structura originală aObiectivului 3, raportul propune o creștere a fondurilor și atrage atenția asupra nevoilorspecifice ale populațiilor de la frontiere. O abordare strategică și un răspuns axat pe nevoileși idiosincraziile fiecărei regiuni pot fi garantate prin alocarea de fonduri pe baza unorcriterii armonizate pentru fiecare program de cooperare teritorială.

Raport: Georgios Stavrakakis (A7-0141/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. – (PT) Consider cu tărie că un cadru strategic eficientpoate asigura o abordare comună și valorifica sinergiile dintre toate fondurile, pentru asusține obiectivele politicii de coeziune, cum ar fi cele stabilite în tratate, și, prin urmare,pentru a servi mai bine populației UE și a răspunde așteptărilor acesteia. Raportul seîndreaptă într-o anumită măsură către crearea acestor sinergii și, prin urmare, votez înfavoarea acestuia.


Elena Oana Antonescu (PPE), în scris . − Nevoia unei flexibilități sporite în ceea ceprivește utilizarea fondurilor și a unei culturi administrative care să promoveze o abordaremultidisciplinară și o simplificare a administrării fondurilor este esențială pentru stabilireaunui cadrul strategic comun privind fondurile structurale. În domeniul sinergiilor dintrefondurile structurale, Parlamentul European a insistat asupra necesității de a evita oconcentrare ridicată a capacității în centre de interes economic și regiuni „de top” ale UniuniiEuropene. Consider necesară o abordare integrată a politicilor sectoriale pentru a atingeun rezultat optim în ceea ce privește dezvoltarea și creșterea economică, reducereadisparităților de dezvoltare dintre regiuni, crearea de locuri de muncă, ameliorarea calitățiivieții, formarea lucrătorilor pentru noi locuri de muncă, coeziunea socială și teritorială șirealizarea modelului social european, care constituie un factor de coeziune și decompetitivitate al economiei europene. Concentrarea acțiunii comune a fondurilor la nivelregional sau local sporește valoarea adăugată a acestora și permite părților interesate săadapteze acțiuni specifice la nevoile economice și sociale reale și, astfel, la situația ocupăriiforței de muncă din fiecare regiune specifică. Prin urmare, am votat în favoarea acestuiraport..

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Toți cei implicați în politica de coeziune sunt deacord că, deși dispunem de mai multe fonduri europene în paralel - Fondul european dedezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fonduleuropean pentru pescuit (FEP) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)- acestea nu permit întotdeauna o gestiune optimă a resurselor financiare ale UniuniiEuropene. Am votat în favoarea raportului pentru că propune modalități interesante deatingere a obiectivului imperativ de sporire a consecvenței dintre aceste dispozitive. Amsperanțe mari că această abordare, care este susținută de Comisia Europeană, va face partedin propunerile viitoare ale Comisiei privind cadrul de reglementare care se va aplicaviitoarei politici de coeziune (2014-2020).

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Deși acum analizăm și dezbatem următorulcadru multianual, a fost important să se reitereze faptul că politica de coeziune rămâne opârghie esențială pentru creșterea economică și că bugetul alocat acesteia nu ar trebuiredus. Una dintre modalitățile în care putem aduce îmbunătățiri este creșterea niveluluiconsecvenței dintre diferitele instrumente și politici, în special în relație cu strategiaEuropa 2020, astfel încât să atingem o mai bună sinergie între diferitele fonduri și, prinurmare, să putem obține o politică de dezvoltare regională orientată într-o mai mare măsurăcătre rezultate. Una dintre consecințele proliferării fondurilor este că acestea sunt mai puținvizibile, iar cetățenii și părțile interesate dețin mai puține cunoștințe despre acestea; o altăconsecință este că aceasta poate conduce la duplicări sau inconsistențe și, astfel, la reducereaimpactului general al acestei politici. Prin urmare, în acest raport am specificat trei obiectiveprincipale care considerăm că ar trebui urmărite: punerea în aplicare de programemultifonduri, consolidarea asistenței tehnice și elaborarea unui ghid european. Prinoptimizarea sinergiilor, vom putea spori valoarea adăugată europeană a politicii de coeziunepentru partenerii locali și regionali din întreaga Uniune Europeană, ceea ce va permite, larândul său, cetățenilor să se bucure de avantaje sporite.

Sergio Berlato (PPE), în scris. − (IT) Uniunea Europeană a insistat, în cadrul câtorvarezoluții, asupra nevoii unei abordări integrate între diferitele politici sectoriale în vedereaobținerii rezultatului optim pentru creștere și dezvoltare în UE. Cea mai hotărâtă încercarede coordonare a eforturilor programelor și fondurilor UE a avut loc, în opinia mea, înperioada de după criza în care a intrat Europa. Este foarte clar că, în viitor, nevoia de


consolidare a bugetelor ne va forța să obținem un impact și mai mare al fondurilordisponibile. Consider că acest moment istoric dificil pe care îl experimentează Europaprezintă totuși oportunitatea de a utiliza negocierile privind următorul cadru financiarmultianual (CFM) în vederea obținerii unor sinergii mai ample din programele și fondurileUE. În special, experiența acestor ani demonstrează cu claritate faptul că finanțarea acțiuniloreconomice, cum ar fi inovarea, cercetarea și mediul, din Fondul european de dezvoltareregională (FEDR) poate fi mai eficientă dacă este strâns coordonată și integrată cu acțiunileîntreprinse de Fondul social european (FSE). În cele din urmă, aș dori să reiterez solicitareaComisiei de a promova o cultură care vizează simplificarea gestionării fondurilor UE.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) A trebuit să votez în favoarea acestui raport. În astfelde vremuri, când criza economică și financiară impune cheltuieli mai atente, transparențăși o finanțare sigură și inovatoare, în fața unor resurse mai limitate ca niciodată și a unornevoi sociale mai acute, să încercăm să eficientizăm utilizarea fondurilor structurale nueste numai un obiectiv, ci și o datorie morală a tuturor gestionarilor și, mai presus de toate,a acestei Europe care este percepută de cetățenii săi ca o entitate ce devine tot mai abstractăși îndepărtată de nevoile reale ale populației.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . − (LT) Am votat în favoarea acestui raport pentrucă raționalizarea cheltuielilor implică o mai mare eficiență și eficacitate a politicilor lanivelul UE, precum și la niveluri locale, regionale și naționale. În plus, în cadrul negocierilorinterinstituționale privind noua perspectivă financiară a UE (2014–2020), ParlamentulEuropean ar trebui să furnizeze propuneri specifice referitoare la un cadru strategic unic,să asigure punerea în aplicare a obiectivelor politicii de coeziune a UE și eficiența fondurilorstructurale. Ar trebui să atragem atenția asupra faptului că respectiva criză economică șifinanciară a continuat să sporească nevoia urgentă privind luarea de măsuri în sectoareleacoperite de Fondul social european (FSE), promovând în special ocuparea forței de muncă,reorientarea profesională, incluziunea socială și reducerea sărăciei. De asemenea, aș dorisă subliniez faptul că FSE, ca instrument auxiliar pentru activitățile de formare continuă,dobândire a calificărilor și reorientare în carieră, ar trebui considerat ca fiind o resursăesențială, acesta nefiind în realitate exploatat la maximum, în vederea promovării uneicreșteri complexe și eficiente și a unei competitivități bazate pe cunoaștere în Europa.Cheltuielile în domeniul politicii de coeziune trebuie raționalizate prin reducereafragmentării instrumentelor de finanțare și consolidarea unei mai mari complementaritățiîntre diversele instrumente de finanțare. În plus, trebuie să ținem seama de propunereaComisiei privind o mai bună prioritizare și o concentrare tematică a resurselor naționaleși ale UE pe o serie de priorități în vederea obținerii unei coordonări mai eficiente întrefonduri.

Nessa Childers (S&D), în scris . − Este deosebit de importantă asigurarea eficienței acestorfonduri europene, dar și a altor fonduri de acest tip, pentru a asigura sprijinul continuuacordat acestora de către populația europeană.

Karima Delli (Verts/ALE), în scris. – (FR) Salut ideile luate în considerare, prin adoptareaacestui raport, în vederea consolidării sinergiilor dintre politicile cu impact asuprateritoriilor, pe de o parte, și dintre fonduri, pe de altă parte, în special prin creșterea finanțăriiși stabilirea de programe multiregionale. Cu toate acestea, găsesc că este deplorabil faptulcă implicarea autorităților locale și regionale în procesele decizionale nu este consideratăprioritară. Îmbunătățirea guvernanței prin implicarea suplimentară a autorităților cucapacități de administrare descentralizată este modalitatea de a răspunde nevoii de absorbție,


de eficientizare și de simplificare, toate acestea fiind de dorit în momentul punerii în aplicarea politicii de coeziune.

Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. − (IT) Politica de coeziune economică, socială șiteritorială reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai UE, preocupați nu numai săpromoveze și să dezvolte excelența prin încurajarea inovării, ci și să creeze convergențe șisă elimine diferențele dintre și din zonele mai puțin dezvoltate, în comparație cu cele maiavansate. Programele comune au reprezentat cel mai inovator aspect dinperioada 2007-2013, conducând regiunile și statele membre la adoptarea unei abordăriintegrate între teritorii și resurse ca parte a programării lor strategice și operaționale. Totuși,această abordare importantă poate fi, în multe cazuri, împiedicată să evolueze din cauzaautonomiei substanțiale și a concurenței solide dintre diversele autorități responsabile cugestionarea fiecărui program monofond. Dacă nu reușesc să coopereze în modcorespunzător, acestea pun în pericol nu numai integrarea valoroasă a operațiunilor șiacțiunilor care ar putea fi realizate, ci și avantajele și impactul pe care aceste acțiuni le-arputea aduce. În cadrul următoarei perioade de programare, ar putea fi util să se revină laprogramele multifond, încorporând în acestea experiența dobândită din programareacomună și încurajând o gestiune comună și responsabilă între diversele părți interesate,responsabile cu dezvoltarea regională. Consider că raportul adoptat aduce o contribuțieeficientă la atingerea acestor obiective.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind o eficacitatesporită a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a celorlalte fonduri structurale,întrucât consider că dezvoltarea unui cadru strategic ar putea asigura o abordare comunăși valorifica sinergiile dintre toate fondurile existente, în vederea atingerii obiectivelorpoliticii de coeziune, astfel cum sunt definite în tratate, răspunzând, prin urmare, așteptărilorcetățenilor.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Parlamentul a subliniat în mod repetat nevoia de a creștenivelul eficienței aplicării combinate a Fondului european pentru dezvoltare regională(FEDR) și a celorlalte fonduri structurale, alături de abordarea integrată față de diverselepolitici sectoriale. Din cauza nevoii de a evita risipirea resurselor, care este și mai presantăîn timpurile de criză gravă pe care le traversăm, este recomandabil să căutăm să profitămcât mai mult de sinergiile determinate de resursele puse la dispoziție de fondurile structurale,precum și să evităm ratarea șanselor din cauza unor pierderi excesive. Acest efort de autiliza mijloacele disponibile va contribui la îmbunătățirea oportunităților de creșteresustenabilă, la reducerea disparităților dintre regiuni și la încurajarea incluziunii sociale șia coeziunii dintre regiuni. Totuși, acest lucru nu se va întâmpla dacă Uniunea și statelemembre nu stabilesc priorități clare, împiedicând astfel împrăștierea fondurilor și subliniindaspecte a căror urmărire este cu adevărat esențială. Flexibilitatea vizată ar trebui însoțităde o monitorizare atentă a punerii în aplicare a fondurilor, astfel încât acest lucru să fierealizat respectând pe deplin normele privind rigoarea și transparența.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport, care a fost elaborat dedl Stavrakakis, tratează situația actuală și nevoia de a reuni sinergii viitoare în vedereasporirii eficacității dintre Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și celelaltefonduri structurale. Pe durata a două decenii, fondurile structurale au fost investite în diverseregiuni ale Europei și au adus o contribuție esențială la îmbunătățirea calității vieții amilioane de europeni. Acestea păreau o sursă inepuizabilă din care cele mai dezavantajateregiuni își puteau satisface nevoile proprii de finanțare. Recenta criză economică și financiară


ne-a readus la realitate și ne-a arătat consecințele unui consumerism nelimitat, ce îmbracăforma unor investiții nesustenabile.

Într-adevăr, îmbunătățirea infrastructurii nu este întotdeauna corelată cu o dezvoltareimportantă. O evaluare riguroasă a tuturor proiectelor este, așadar, necesară în mod urgent,alături de redirecționarea strategică a fondurilor încă disponibile, luând în considerareatingerea obiectivelor stabilite de strategia Europa 2020 în ceea ce privește pregătireapentru următorul cadru financiar multianual (CFM). Susțin recomandările din acest raport,orientate către crearea de sinergii prin stabilirea unui instrument strategic care acoperătoate fondurile structurale și este axat pe inovare și dezvoltare tehnologică, pe susținereaîntreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe reducerea costuriloradministrative.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. – (PT) Obiectivul recomandat în raport este clar:crearea unui cadru strategic unic pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)și celelalte fonduri structurale, în special Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP), pentru următoarea perioadă financiarăde după 2013, alături de coordonarea acestuia cu alte instrumente ale aspectelor externeale politicii UE.

Prin crearea unui cadru strategic unic, caracteristicile specifice și diversitatea zonelor și asectoarelor beneficiare se pot pierde, lăsând loc restricționării bugetului UE și reduceriiplăților din fonduri, conform recomandărilor marilor puteri ale UE. Acest nou cadru vizeazăpromovarea concurenței și consolidarea integrării politicilor UE în vederea consolidăriistrategiei Europa 2020, în favoarea marilor întreprinderi și a instituțiilor financiare, precumși a concentrării și centralizării capitalului.

Din partea noastră, vom continua să recomandăm utilizarea deplină a acestor fonduri șicomplementarizarea lor, în vederea susținerii și a promovării producției în fiecare țară, acombaterii șomajului și a promovării locurilor de muncă însoțite de drepturi, a creăriibunăstării și a unei mai bune distribuții a acesteia, a susținerii serviciilor publice de calitate,a combaterii sărăciei și a protejării pescuitului costal la scară mică, a exploatațiilor agricolefamiliale și a celor de nivel mic și mediu.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport recomandă crearea unui cadrustrategic unic pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și celelalte fonduristructurale, în special Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fonduleuropean pentru pescuit (FEP), pentru următoarea perioadă financiară de după 2013,alături de coordonarea acestuia cu alte instrumente ale aspectelor externe ale politicii UE.Ar trebui să se ia în considerare faptul că, prin crearea unui cadru strategic unic,caracteristicile specifice și diversitatea zonelor și sectoarelor beneficiare se pot pierde,lăsând loc restricționării bugetului UE și reducerii plăților din fonduri, conformrecomandărilor marilor puteri ale UE.

Acest nou cadru vizează promovarea concurenței și consolidarea integrării politicilor UEîn vederea consolidării strategiei Europa 2020, în folosul suspecților obișnuiți:întreprinderile mari și instituțiile financiare, precum și în vederea concentrării și centralizăriicapitalului.

Din partea noastră, vom continua să recomandăm utilizarea deplină a acestor fonduri șicomplementarizarea lor, în vederea susținerii și a promovării producției în fiecare țară,folosind pe deplin potențialul acestora de combatere a șomajului și de promovare a locurilor


de muncă însoțite de drepturi, în vederea creării bunăstării și a unei mai bune distribuții aacesteia, a susținerii serviciilor publice de calitate, a combaterii sărăciei și a protejăriipescuitului costal la scară mică, a exploatațiilor agricole familiale și a celor de nivel mic șimediu.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Europa se află într-o perioadă post-crizăși, de aceea, este corect să se depună și mai multe eforturi pentru a coordona activitățilefondurilor și ale programelor UE. În ceea ce privește Fondul social european, experiențaarată că finanțarea măsurilor economice din Fondul european de dezvoltare regionalăpoate fi mai eficientă dacă este mai bine coordonată și este integrată în activitățile desfășuratede acest fond. Ar trebui să se țină seama de faptul că un rezultat bun pentru cele mai multemăsuri și programe depinde, într-o măsură considerabilă, de o combinație de mai mulțifactori, dintre care dezvoltarea resurselor umane este cel mai important. Sistemul actualde planificare și aplicare a programelor, care pune în relație politicile referitoare ladezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea comercială a întreprinderilor mici și mijlocii înspecial, și dezvoltarea infrastructurii, servește drept instrument pentru alinierea regiunilorasistate. Fiecare dintre aceste politici ar realiza, individual, mai puțin decât realizează toateîmpreună în prezent în sistemul integrat de planificare și aplicare a programelor. În opiniamea, trebuie totuși să introducem un mecanism și mai extins de coordonare, care arcontribui la alinierea instrumentelor, a politicilor și a părților interesate. Este de dorit caprogramele și intervențiile atent planificate să fie puse în aplicare în acest mod și ca acesteasă țină seama de specificitățile locale și de avantajele comparative sau de caracteristicilefiecărei regiuni, în cadrul unei abordări integrate, bazate pe specificitățile locale.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris . − (LT) Am salutat acest document pentru că solicităpropunerea în timp util a unui cadru strategic unic pentru următoarea perioadă deprogramare financiară de după 2013, pentru a asigura o abordare comună și pentru avalorifica sinergiile dintre toate acțiunile care contribuie la fața locului la sprijinireaobiectivelor politicii de coeziune, așa cum au fost acestea definite în tratate, și care suntfinanțate de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondulsocial european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fonduleuropean pentru pescuit (FEP). Consider că politica de coeziune este unul dintre piloniiunei politici economice a UE care favorizează strategia de investiții pe termen lung șiincluziunea socială. Politica de coeziune este o garanție a sprijinului pentru regiunile celmai puțin dezvoltate și grupurile defavorizate, care conduce la dezvoltarea echilibrată șiarmonioasă a Uniunii Europene. Valoarea adăugată europeană constă în faptul că toțicetățenii pot beneficia de succesele economice ale UE, prin urmare politica de coeziunetrebuie să fie în continuare independentă, acesteia fiindu-i alocate fonduri mai mari șisuficiente.

Lívia Járóka (PPE), în scris . − Aș dori să salut raportul dlui Stavrakakis referitor la oeficacitate sporită a FEDR și a celorlalte fonduri structurale. O mai mare flexibilitate afondurilor, simplificarea gestionării acestora și coordonarea strategică a instrumentelor,a politicilor și a actorilor reprezintă o cerință pe termen lung și un instrument necesarpentru incluziunea socială a grupurilor marginalizate în cadrul politic complex al politicilorintegrate, utilizând toate resursele financiare ale UE, disponibile în temeiul fondurilor UEși, în special, al FEDR, FSE și FEADR. Modificarea regulamentului care guvernează FEDR,extinzând eligibilitatea intervențiilor în domeniul locuințelor în favoarea comunitățilormarginalizate, permite statelor membre să își revizuiască programele operaționale și să îșireprioritizeze investițiile, folosind maximum 2 % din contribuția totală FEDR pentru


intervenții în domeniul locuințelor în favoarea comunităților marginalizate, vizând atâtînlocuirea, cât și renovarea. Statele membre trebuie să folosească pe deplin aceastăoportunitate în vederea suplimentării eforturilor lor de asigurare a unei incluziuni socialeefective a celor mai vulnerabile grupuri, iar Comisia Europeană ar trebui să propună unplan de acțiune specific privind acest regulament, pentru a accelera utilizarea fondurilorși a pregăti un raport referitor la respectiva utilizare.

Giovanni La Via (PPE), în scris. − (IT) Politica de coeziune este unul dintre pilonii politiciieconomice a UE. De asemenea, aceasta este o garanție a sprijinului pentru regiunile cel maipuțin dezvoltate și grupurile defavorizate, care conduce la dezvoltarea echilibrată șiarmonioasă a Uniunii Europene, precum și o măsură cu o mare importanță pentru cele27 de state membre, cărora li se solicită elaborarea unor linii directoare privind dezvoltareateritorială strategică, printr-o implicare activă sporită a partenerilor sociali. Votul meu înfavoarea acestui raport confirmă încrederea mea în acest obiectiv, dar și faptul că suntconștient de nevoia de a simplifica dispozițiile la nivel național și regional în vederea puneriiîn aplicare a proiectelor până la termenele-limită convenite, de a împiedica întârzierilebirocratice și de a reduce sarcinile administrative, sporind astfel capacitatea de absorbțiea acestora.

Petru Constantin Luhan (PPE), în scris . − O politică de coeziune solidă și finanțatăcorespunzător reprezintă un instrument esențial pentru realizarea obiectivelor strategieiEuropa 2020. Aceasta favorizează o strategie bine elaborată de investiții pe termen lung,generează valoare adăugată, incluziune socială și, în același timp, o dezvoltare armonioasăpe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Consider că trebuie să venim în sprijinul statelor membre și al regiunilor prin încurajareasinergiilor între politicile structurale, cele sociale și cele rurale. Un cadru strategic comunpentru următoarea perioadă de programare financiară ar oferi o abordare consolidată,precum și o valorificare mai bună a sinergiilor dintre măsurile întreprinse în regiunileeuropene menite să sprijine obiectivele politicilor comunitare.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Uniunea Europeană are nevoie de noi sinergii,precum și de o abordare integrată a diverselor politici sectoriale pentru a atinge un rezultatoptim în ceea ce privește dezvoltarea și creșterea economică la fața locului. Trebuie să existeun angajament mai mare față de politica regională, care să fie tot mai flexibilă și integratăcu alte instrumente și programe. Considerăm că finanțarea prin FEDR a inovării, cercetării,mediului și IMM-urilor nu poate deveni mai eficientă decât dacă este strâns coordonată șiintegrată cu acțiunea socială, în general. Acesta este avantajul planificării integrate. De fapt,nu este posibilă soluționarea problemelor complexe numai prin abordarea unilaterală aacestora. O abordare fragmentată poate duce la politici care să se suprapună sau chiar săfie incompatibile, la acțiuni publice contradictorii și, mai rău, la dubla utilizare a resurselor.

Considerăm că o acțiune combinată a planificării fondurilor structurale și a Fondului decoeziune, precum și o mai bună reintegrare a acestora cu Fondul pentru dezvoltare ruralăși Fondul pentru pescuit sunt modalități de eliberare a potențialului regiunilor rămase înurmă. O flexibilitate sporită, o nouă abordare multidisciplinară și simplificarea administrăriifondurilor pot fi elemente esențiale pentru succesul politicii noastre de dezvoltare și decoeziune teritorială.

Barbara Matera (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea raportului Stavrakakis pentrucă sunt de părere că utilizarea diverselor fonduri europene disponibile pentru punerea înaplicare a politicilor regionale ar trebui facilitată. Mă refer în special la dezvoltarea de


sinergii pentru o abordare integrată între diferite politici sectoriale care există în domeniulpoliticii regionale, astfel cum se subliniază în raport. Nevoia de consolidare a impactuluifondurilor disponibile este sporită de criza economică și financiară actuală. În acest sens,raportul sugerează crearea unui cadru strategic unic pentru Fondul european de dezvoltareregională (FEDR), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul socialeuropean (FSE) și Fondul european pentru pescuit (FEP). Asigurarea unei abordări comunea acestor diferite fonduri regionale va servi și la prevenirea suprapunerii și a confuziei înrândul acelor operatori economici de la nivel regional și local, care sunt interesați săprimească finanțare europeană pentru un proiect specific. În plus, adoptarea unei abordărisistematice și sinergice între diferite fonduri europene va contribui la adoptarea obiectivelorpoliticii de coeziune și, prin urmare, la reducerea disparităților referitoare la dezvoltaredintre regiunile europene, și va facilita incluziunea socială.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Trebuie să depunem toate eforturile pentru acrea un mediu favorabil astfel încât toate statele membre să profite de asistența oferită deFondul european de dezvoltare regională (FEDR) și de alte fonduri structurale. Pentru apune în aplicare obiectivele politicii de coeziune, trebuie să clarificăm sinergiile dintreaceste fonduri, să abordăm chestiunile care se leagă de coordonarea acestora și săsimplificăm normele de gestionare a fondurilor. Prin urmare, după 2013, este foarteimportant să respectăm abordarea comună și cadrul strategic unic stabilit. De asemenea,este necesară reducerea fragmentării instrumentelor de finanțare, asigurând raționalizareacheltuielilor legate de politica de coeziune. Ar trebui remarcat faptul că politica de coeziunegarantează o dezvoltare sustenabilă și pe termen lung a Uniunii Europene și, prin urmare,trebuie să rămână independentă și să primească o finanțare sporită. O mai mare atențietrebuie acordată Fondului social european (FSE), care contribuie în mare măsură la o creștereeficientă și la competitivitatea bazată pe cunoaștere. Consider că politica de coeziune trebuiesă se orienteze mai mult către rezultate și mai puțin către regularitatea cheltuielilor și aprocedurilor.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT) Politica de coeziune a Europei este și va rămâne opiatră de temelie a acțiunii tangibile a UE în regiunile sale, precum și o sursă principală deinvestiții în economia reală, capabilă să ajute Europa și regiunile sale să se redreseze dincriză și să devină din nou competitive. Fondul european de dezvoltare regională și celelaltefonduri structurale au realizat multe, dar pot și trebuie să înregistreze succese mai multeși de o calitate mai ridicată pentru Uniunea Europeană. În această idee, susțin conținutulși structura raportului dlui Stavrakakis. În special, sunt de acord cu sugestiile și propuneriledlui Stavrakakis, care vizează eficientizarea utilizării fondurilor UE. Sper că ComisiaEuropeană va lua în considerare solicitarea Parlamentului, în special vizând noua perspectivăfinanciară 2014-2020.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. – (PT) Situația economică actuală ar trebuiconsiderată o oportunitate pentru a reformula orice lucru care ar putea fi mai eficient,combătând cu tenacitate toate situațiile în care timpul și resursele sunt risipite, cu o maimare legitimitate. Nevoia de a consolida bugetele publice implică nevoia de a fi mai inovatoriși de a încerca să obținem un impact mai amplu din fondurile disponibile. Acest raport,pentru care am votat, reflectă situația actuală și nevoia de sinergii viitoare în vedereaconsolidării eficienței dintre fonduri. Coordonarea acestor fonduri ar trebui îmbunătățită.

Instrumentele politicii de coeziune a UE sunt gestionate într-un cadru comun care se întindede la liniile directoare strategice la plăți și raportare. Cu toate acestea, coordonarea dintreinstrumentele politicii de coeziune și alte instrumente ar trebui sporită. Sunt de acord cu


crearea unui sistem integrat de planificare și livrare, care să cuprindă toate domeniilepolitice. Avantajul planificării integrate constă în ideea că problemele complexe nu pot firezolvate decât prin abordarea concomitentă a acestora din mai multe unghiuri. Șomajulnu poate fi combătut doar prin formarea profesională a șomerilor: Trebuie, în același timp,inițiate politici de creare de locuri de muncă, precum sprijinirea întreprinderilor mici șimijlocii (IMM-uri) sau a întreprinderilor aflate la început de drum.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. − (IT) Reforma politicii structurale pentru perioada deprogramare 2007-2013 a condus la separarea dezvoltării rurale de cadrul general alfondurilor structurale. Această separare nu ar trebui să aibă drept rezultat dublarea sauomiterea obiectivelor, iar oportunitățile de dezvoltare ar trebui garantate în zonele ruraleși urbane deopotrivă, însă datele concrete „de la fața locului” sunt contradictorii. Eficiențapoliticilor de dezvoltare rurală presupune o coordonare strânsă cu procesul de implementarea măsurilor în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și cu instrumentelede politică regională, în egală măsură. Este necesar un cadru strategic unic pentru Fonduleuropean de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune, Fondul social european(FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentrupescuit (FEP), pentru a asigura o abordare comună și a spori sinergiile dintre toateinstrumentele de finanțare menționate. Scopul politicii de coeziune este de a reducedisparitățile dintre regiuni și de a promova incluziunea socială, în vederea unei dezvoltăriechilibrate și armonioase. Am votat în favoarea raportului pentru a asigura că fondurilesunt mai bine coordonate, iar autoritățile locale și regionale sunt implicate în dezvoltareași aplicarea de contracte în parteneriat.

Fiorello Provera (EFD), în scris. − (IT) Coeziunea economică, coeziunea socială șicoeziunea teritorială reprezintă principii fundamentale în stabilirea tuturor politicilor șiactivităților UE. Împărtășesc opinia raportorului potrivit căreia criza economică ne va forțasă fim mai inovatori și să încercăm să obținem un impact mai pronunțat de pe urmafinanțărilor disponibile. Inovarea presupune crearea de sinergii și o abordare integrată adiverselor politici sectoriale pentru a atinge un rezultat optim în ceea ce privește dezvoltareași creșterea economică la fața locului.

Sunt, în mod special, de acord cu afirmația raportorului potrivit căreia sinergiile șicoordonarea nu implică soluții universal valabile, în schimb, acestea afirmă necesitateaunei coordonări strategice strânse a instrumentelor, a politicilor și a actorilor, în vederearealizării unor intervenții și programe atent concepute, care să țină seama de specificitățileteritoriale și avantajele comparative sau trăsăturile speciale ale fiecărei regiuni, printr-oabordare integrată bazată pe localizare.

Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. − (IT) Astăzi am votat în timpul ședinței plenare aParlamentului European de la Bruxelles asupra raportului referitor la o eficacitate sporităa FEDR și a celorlalte fonduri structurale. Rezoluția adoptată de Comisia pentru dezvoltareregională propune crearea, începând cu perioada de programare financiară de după 2013,a unui cadru strategic unic pentru a asigura o abordare comună și pentru a valorificasinergiile dintre toate acțiunile care contribuie la sprijinirea obiectivelor politicii de coeziune,așa cum au fost acestea definite în tratate, și care sunt finanțate de FEDR, Fondul de coeziune,Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)și Fondul european pentru pescuit (FEP).

Raportul subliniază faptul că sinergiile sporite dintre fondurile structurale sunt necesarepentru a îndeplini obiectivele Europa 2020, dar și, mai presus de toate, obiectivele politicii


de coeziune. Raportul dlui Stavrakakis solicită adoptarea, în cadrul FEADR, de măsuri dedezvoltare rurală și, în cadrul FEP, de măsuri de dezvoltare durabilă pentru zonele de pescuit,măsuri care să fie integrate într-un cadru unic cu celelalte fonduri structurale; de asemenea,coordonarea ar trebui intensificată la nivelul instrumentelor politicii de coeziune în sineși al activităților efectuate în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru și alProgramului-cadru pentru competitivitate și inovare.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Am votat pentru. Acest text solicită, defapt, propunerea, în timp util, a unui cadru strategic unic pentru următoarea perioadă deprogramare financiară de după 2013, pentru a asigura o abordare comună și pentru avalorifica sinergiile dintre toate acțiunile care contribuie la fața locului la sprijinireaobiectivelor politicii de coeziune, așa cum au fost acestea definite în tratate, și care suntfinanțate de FEDR, Fondul de coeziune, FSE, FEADR și FEP. În plus, subliniază că scopulpoliticii de coeziune ar trebui să fie o creștere economică durabilă, inteligentă și favorabilăincluziunii, răspândită uniform din punct de vedere teritorial și social, reducereadisparităților de dezvoltare dintre regiuni, crearea de locuri de muncă, ameliorarea calitățiivieții, formarea lucrătorilor pentru noi locuri de muncă, inclusiv în domeniul economieidurabile, coeziunea socială și teritorială și realizarea modelului social european, careconstituie un factor de coeziune și de competitivitate al economiei europene.

Oreste Rossi (EFD), în scris. − (IT) Scopul politicii de coeziune este o creștere economicădurabilă și favorabilă incluziunii, răspândită uniform în Europa, precum și reducereadisparităților de dezvoltare dintre regiuni. Pentru a spori sinergiile, ar trebui adoptat uncadru strategic unic, care va consolida integrarea politicilor UE în scopul punerii în aplicarea strategiei Europa 2020. Planificarea integrată permite, în mod clar, folosirea fondurilorstructurale într-un mod care va continua obiectivele politicii de coeziune a UE. Unul dintreobiectivele care trebuie îndeplinite este redistribuirea resurselor europene care nu au fostutilizate în anumite regiuni, către alte regiuni, mai virtuoase, din același stat.

Joanna Senyszyn (S&D), în scris. – (PL) Am susținut rezoluția referitoare la situațiaactuală și sinergiile viitoare pentru o eficacitate sporită a FEDR și a celorlalte fonduristructurale. Studiile desfășurate în Polonia pentru identificarea barierelor în calea utilizăriifondurilor structurale au arătat că cele două obstacole principale sunt lipsa de informațiicuprinzătoare și sistemul birocratic al solicitării de fonduri ale UE și justificarea utilizăriiacestora.

În special, aș dori să atrag atenția asupra nevoii de simplificare a procedurii de solicitarede fonduri, la nivel național și regional. Pentru o utilizare eficientă a acestor fonduri, acestfapt este o prioritate. Solicit, de asemenea, Comisiei să simplifice conceptul de politică decoeziune și să concentreze această politică asupra rezultatelor și nu asupra procedurilorcomplicate de monitorizare. Noua politică trebuie să fie caracterizată de o mai mareflexibilitate, proporționalitate și vizibilitate în ceea ce privește utilizarea fondurilor.Simplificarea procedurilor ar fi susținută de armonizarea normelor privind gestiunea,eligibilitatea, auditul și raportarea referitoare la proiectele finanțate prin Fondul europeande dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul europeanagricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit.

O mai mare coordonare a ajutorului provenit din diferite fonduri ar eficientiza găsirea desoluții pentru problemele complexe. De exemplu, problema șomajului implică formarepentru șomeri, dar necesită și promovarea întreprinderilor și susținerea infrastructuriistructurale. O varietate de fonduri intră în joc aici. Numai sinergia eficientă a acestora va


determina o reducere a șomajului. O abordare cuprinzătoare de acest fel poate contribui,de asemenea, la îmbunătățirea accesului potențialilor beneficiari la informațiile esențiale.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. – (PT) Chestiunea eficienței sporite și a sinergiilor mainumeroase ale diverselor fonduri structurale are o importanță majoră în dezbaterilereferitoare la viitoarea politică de coeziune. Aceasta ar trebui simplificată și integrată înmai mare măsură. Viitoarea abordare ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe un cadrustrategic comun pentru diversele fonduri structurale, pentru a asigura o perspectivă comunăși a optimiza sinergiile care pot fi stabilite între diferite fonduri. Numai cu o viziune integrată,axată pe rezultate și compatibilă cu obiectivele unei creșteri inteligente, durabile și favorabileincluziunii vom putea vorbi despre o eficiență sporită între diferitele fonduri structurale.

În calitate de raportor alternativ al Grupului PPE, consider că trebuie să includem autoritățilelocale și regionale în pregătirea și punerea în aplicare a parteneriatelor, îndreptându-necătre o concentrare tematică a priorităților și a resurselor financiare care vor fi alocate înviitor. Dimensiunea regională ar trebui să fie prezentă și să contribuie la dovedireaavantajelor politicii de coeziune pentru UE. În ceea ce privește instrumentele financiare,posibilitatea utilizării instrumentelor de inginerie financiară ar trebui consolidată, dupăcum ar trebui prevăzută pentru statele membre și regiunile acestora utilizarea programelormultifond.

Angelika Werthmann (NI), în scris.. − (DE) Raportorul a subliniat de mai multe orifaptul că o coordonare mai mare și o planificare și un sistem de punere în aplicare integratesunt vitale dacă se dorește obținerea celor mai bune rezultate posibile cu subvențiile dincele trei fonduri ale politicii de coeziune. Numeroșii ani de experiență pe care îi avemasigură date suficiente pentru a permite utilizarea oportunităților existente și îmbunătățireasemnificativă a politicii de coeziune europeană în viitor.

Rapoarte: Miroslav Mikolášik (A7-0111/2011) - Oldřich Vlasák (A7-0218/2011) -Marie-Thérèse Sanchez-Schmid (A7-0110/2011) - Georgios Stavrakakis(A7-0141/2011)

Philip Bradbourn (ECR), în scris . − În ceea ce privește rapoartele Sanchez-Schmid,Stavrakakis, Vlasak și Mikolasik: deputații conservatori din Parlamentul European au alessă respingă aceste rapoarte privind viitoarea direcție a politicii de coeziune, cu excepțiaraportului Vlasak în cazul căruia ne-am abținut. Acest fapt se datorează unei serii de motivefundamentale: este opinia noastră că, în timpuri de consolidare fiscală continuă în statelemembre, este cu totul inacceptabil ca bugetul mare alocat politicii de coeziune a UE sărămână neatins de aceste eforturi. În general, aceste rapoarte nu răspund într-un modsemnificativ îngrijorării conservatorilor referitoare la gestiunea politicii de coeziune decătre UE. Acestea resping orice posibilitate de a permite statelor membre mai bogate să îșifinanțeze propria dezvoltare regională și împiedică apariția unei politici de coeziune mairestrânse, mai eficiente și mai orientate, destinată celor mai sărace regiuni ale Europei. Înschimb, sunt propuse noi elemente ale birocrației, cum ar fi entitățile macroregionale, iarstatul-națiune este, încă o dată, subminat printr-o orientare hotărâtă către regionalism.Aceste vremuri de austeritate oferă șansa ca UE să cheltuiască mai puțin pe prioritățiînvechite și ineficiente. Aceste rapoarte se îndreaptă în totalitate în direcția greșită.

Raport: Elisa Ferreira (A7-0183/2011)

Pino Arlacchi (S&D), în scris . − Stimate domn președinte, am votat în favoarea acestuiraport pentru că insistă asupra faptului că respectivul cadru pentru prevenirea și corectarea


dezechilibrelor macroeconomice ar trebui să vină în completarea strategiei Uniunii pentrucreștere economică și locuri de muncă, al cărei obiectiv este stimularea competitivității șia stabilității sociale ale Uniunii. Textul invită, de asemenea, Comisia să joace un rol maiimportant și mai independent în cadrul procedurii de supraveghere extinsă în ceea ceprivește misiunile, recomandările și avertismentele.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Evenimentele actuale arată că Pactul de stabilitateși de creștere al UE nu este foarte eficient și nu a reușit să evite ca mai multe state membresă întâmpine probleme serioase la nivelul balanței de plăți sau al rambursării datoriiloracestora. Pe lângă ajutorul acordat acestor țări de către UE, instituțiile colaborează, prinurmare, pentru a consolida Pactul de stabilitate și de creștere, în vederea evitării, pe viitor,a crizelor de acest gen. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică,din care face parte acest raport al colegei mele, dna deputată Ferreira. Raportul trateazăprevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice și susține o supraveghere sporită.Sprijin principiile care stau la baza acestuia, la fel cum sprijin și pachetul privind guvernanțaeconomică în ansamblu.

Regina Bastos (PPE), în scris. − (PT) La 29 septembrie 2010, Comisia a prezentat unpachet legislativ vizând consolidarea guvernanței economice în Uniunea Europeană și înzona euro. Consolidarea guvernanței economice trebuie corelată cu sporirea legitimitățiidemocratice a deciziilor adoptate. Cu alte cuvinte, aceasta necesită o implicare mai puternicăși mai promptă a părților interesate, precum și a Parlamentului European și a parlamentelornaționale. Raportul, în favoarea căruia am votat, afirmă că planul de acțiuni de corecțietrebuie să prezinte acțiunile strategice specifice pe care statul membru le-a implementatsau intenționează să le implementeze și cuprinde un calendar de implementare a acestora.

La fel de importantă printre măsurile de corecție este posibilitatea derulării, de către Comisie,a unor misiuni de supraveghere mai complexe în statul membru vizat, pentru a monitorizapunerea în aplicare a planului. În cele din urmă, aș dori să subliniez competențaParlamentului de a acționa la propria inițiativă sau la cererea unui stat membru și de a îiinvita pe președintele Consiliului, președintele Comisiei și, unde este cazul, președinteleEurogrupului să apară în fața comisiilor parlamentare relevante pentru a explica deciziaprin care se declară neconformitatea.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Incapacitatea de a evalua cu siguranță impactuldirectivelor prezentate în Raportul referitor la propunerea de regulament al ParlamentuluiEuropean și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomiceeste ceea ce m-a determinat să mă abțin de la vot. Nu încape nicio îndoială că amploarearecesiunii economiei din Grecia, alături de riscul unei crize similare ce vizează multe altestate membre, necesită urgent o strategie de prevenire a repetării unui astfel de dezastru.Pe de altă parte, totuși, strategia nu ar trebui să determine o interferență necontrolată aautorității centrale a UE în economiile statelor membre. Protejarea competențelor și alibertăților naționale reprezintă garanția funcționării adecvate a UE și, prin urmare, nutrebuie sacrificată nici măcar în situații precum criza din Grecia.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . − (LT) Am votat în favoarea acestui amendamentpentru că sunt de părere că, în urma crizei economice și financiare care a lovit Europa șirestul lumii, este foarte importantă revizuirea aspectelor legate de disciplina fiscală și dedezvoltarea macroeconomică a Europei. Este un moment dificil, dar și un moment adecvatpentru a finaliza și a corecta modelul existent în lumina datelor din trecut și din prezent,și, pentru prima dată, Parlamentul European este implicat în procesul de elaborare a acestor


decizii importante. Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice este o nouămăsură disciplinară pentru statele din zona euro, în cadrul căreia ar fi introduse sancțiunipentru pedepsirea fraudei sau a refuzului de a acționa în conformitate cu recomandărileaprobate fără o justificare acceptabilă, și nu a incapacității de a îndeplini obiectivele propuse.Această măsură disciplinară va ține seama de totalitatea sancțiunilor impuse unui stat, iarcuantumul total al sancțiunilor este supus unei limite maxime. Amenzile plătite reprezintăvenitul fondului care stă la baza mecanismului permanent de criză.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul Ferreira face parte din pachetul legislativprivind reformarea guvernanței economice, care constă în șase rapoarte elaborate în urmamai multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis un mesaj clar tuturor și, în special,Consiliului. Prin urmare, sper că acest pachet va fi aprobat, în mod definitiv, înaintearecesiunii din vară și, mai presus de toate, pus în aplicare cât de curând posibil, astfel încâtUniunea Europeană să nu fie nepregătită, cum s-a întâmplat în trecut, să depășeascădificultățile care îi amenință stabilitatea. În special, am votat în favoarea raportului Ferreirapentru că sunt de părere că accentul pus pe rolul tabloului de bord, ca instrument pentruidentificarea posibilelor dezechilibre cu ajutorul criteriilor specifice, este o bază excelentăpentru analiza problemei. De fapt, consider că primul pas care trebuie realizat în prevenireaviitoarelor crize economice este analizarea deplină a factorilor de risc care pot conduce ladezechilibre bugetare, iar acest raport abordează, în mod corespunzător, acest aspect. Înplus, aceste criterii sunt comune și măsurabile, prin urmare pot fi evaluate și comparateuniform în întreaga Europă.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului pentrucă sunt de acord că, atunci când analizează datele economice furnizate în tabloul de bordîn legătură cu mecanismul de alertă, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită evoluțieieconomiei reale, inclusiv creșterii economice și ratelor de ocupare a forței de muncă și deșomaj; convergenței nominale și reale în zona euro și în afara acesteia; dezvoltăriiproductivității și a principalilor săi factori determinanți, cum ar fi cercetarea și dezvoltareași investițiile externe sau interne; și tendințelor la nivel sectorial, inclusiv energetic, careafectează performanța atât a produsului intern brut, cât și a bilanțului contului curent.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Actuala criză economică, financiară și socială ademonstrat faptul că modelul actual de guvernanță economică al Uniunii Europene nu afuncționat: cadrul de supraveghere s-a dovedit a fi foarte slab, iar normele Pactului destabilitate și de creștere nu au fost respectate. Prin urmare, susțin pachetul de măsuriprezentate de Comisia Europeană cu privire la guvernanța economică. Susțin raportuldnei Ferreira privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Salut ideeaComisiei de a introduce un tablou de bord, care a avut deja rezultate bune în domeniulpieței interne și al libertății, securității și justiției. Aș dori ca Parlamentul European să poatăfurniza expertiză Comisiei în stabilirea indicatorilor privind tabloul de bord. Se estimeazăun număr foarte mare de indicatori, dar aceștia ar trebui să se axeze, în principal, pe factorirelevanți pentru dezechilibrele macroeconomice. Sunt de acord cu posibilitatea solicităriide reforme structurale în țările care înregistrează excedente, dar cea mai mare atenție trebuieacordată țărilor cu deficite.

Diogo Feio (PPE), în scris. – (PT) Este vitală sublinierea importanței acestui regulament.Deși este cu totul nou în cadrul juridic al UE, este absolut inovator în conținut și propuneri,care vizează identificarea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice din Uniune.


Pe baza învățămintelor desprinse din recenta criză, acest raport trebuie apreciat pentru căîncearcă să prioritizeze monitorizarea și coordonarea politicilor economice adoptate îndiverse state membre, vizând o uniune economică puternică și echilibrată. Raportul esteaxat pe stabilirea unui mecanism de alertă pentru posibile viitoare dezechilibre care potapărea într-un stat membru dat, astfel încât acestea să poată fi imediat remediate cu eficiență.

În cele din urmă, aș dori să îmi felicit compatrioata, dna Ferreira, pentru angajamentul șidedicarea sa, pe care și le-a păstrat în situații nu întotdeauna ușoare, și care sunt clarlăudabile.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Consider că Comisia ar trebui să joace unrol mai important și mai independent în cadrul procedurii de supraveghere extinsă în ceeace privește evaluările specifice fiecărui stat membru în parte, monitorizarea, misiunile șirecomandările. Susțin metoda Uniunii, prin urmare, sunt de acord cu faptul că rolulConsiliului ar trebui limitat la măsurile care conduc la posibile sancțiuni. Cu toate acestea,cel mai important lucru este progresul către guvernanța economică cu puternice elementede prevenție și corecție, în vederea evitării unor astfel de sancțiuni.

Cadrul de prevenire și corectare și cadrul complet al guvernanței economice ar trebui săpromoveze creșterea economică și locurile de muncă și să stimuleze competitivitatea șistabilitatea socială a Uniunii. Așadar, sunt de acord cu faptul că supravegherea politiciloreconomice ale statelor membre ar trebui să depășească simpla supraveghere bugetară,astfel încât să se poată preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și vulnerabilitățiledin cadrul Uniunii. De asemenea, este important să se ia în considerare dezechilibreleinterne, inclusiv datoria publică și privată, evoluția și originea sa (internă sau internațională)și întârzierile în plățile efectuate de țara respectivă, în special cele provenind de la sectorulpublic și marile companii multinaționale către întreprinderile mici și mijlocii.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport este parte a pachetului format dinșase documente legislative privind așa-numita guvernanță economică. Deși intențiaraportoarei și a grupului său politic a fost de a scoate în evidență acest raport în relație cucelelalte cinci, de fapt acesta este foarte relevant în ceea ce privește contradicțiile existenteîn Uniunea Europeană.

Însă nu este suficientă identificarea dezechilibrelor macroeconomice din statele membredacă nu există politici alternative ale UE pentru cele actuale, bazate pe solidaritate și coeziuneeconomică și socială, în vederea remedierii dezechilibrelor. Declarații pioase de bune intențiiprivind protejarea locurilor de muncă, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor socialecontrazic în profunzime declarațiile referitoare la menținerea Pactului de stabilitate și decreștere (care a fost numit „stupid”), inclusiv înăsprirea sancțiunilor împotriva acelor țăricu economii mai vulnerabile care au căzut victime politicilor neoliberale, și Pactul EuroPlus.

Raportoarea și grupul său politic insistă, de asemenea, asupra recunoașterii faptului căpoliticile pe care le-au susținut și aprobat sunt cauzele fundamentale ale crizei, iar creareamonedei unice după modelul mărcii germane s-a bazat pe ipoteze false, care au servitnumai intereselor grupurilor economice și financiare din economiile cele mai puternice.Dacă situația continuă în acest mod, vom fi inevitabil martorii unei deteriorări și maiprofunde a situației economice, sociale și politice.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. – (PT) Acest raport face parte din pachetul formatdin șase documente legislative privind guvernanța economică și arată contradicțiile existente


în Uniunea Europeană. Ideea este că identificarea dezechilibrelor macroeconomice în statelemembre nu este suficientă dacă nu există politici alternative ale UE, bazate pe solidaritateși pe coeziune economică și socială, în vederea remedierii dezechilibrelor. Nu este, așadar,suficient să se facă declarații de bune intenții privind protejarea locurilor de muncă, adrepturilor lucrătorilor și a drepturilor sociale dacă, ulterior, nu se pune capăt Pactului destabilitate și de creștere și Euro Pactului, înlocuindu-le cu un pact autentic de progres șidezvoltare socială, ci se preferă să se impună cereri mai ample și sancțiuni mai dure țărilorși populațiilor care au căzut victime politicilor neoliberale.

Până când liderii Europei nu vor recunoaște că politicile lor sunt cauza fundamentală acrizelor care persistă, vom fi martorii unei deteriorări a situației economice, sociale șipolitice, care, inevitabil, va conduce la mai multe tensiuni sociale și conflicte, cu consecințeimprevizibile. Acest lucru se va întâmpla până când vor recunoaște că moneda unică creatădupă modelul mărcii germane a avut la bază ipoteze false, care au servit numai intereselorgrupurilor economice și financiare influente și că aceasta este cauza fundamentală aexacerbării crizelor...


Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Încercarea de a corecta dezechilibrelemacroeconomice este extrem de importantă pentru viitorul zonei euro și al UE. Parlamentulintenționează să îmbunătățească propunerea Comisiei în vederea creării unui cadru solidși coerent pentru decada următoare, garantând compatibilitatea dintre disciplina fiscală șiobiectivele creșterii economice și ocuparea forței de muncă în UE și în toate statele membre,pentru că stabilitatea și sustenabilitatea Uniunii și ale euro vor fi asigurate numai prinîndeplinirea acestor condiții. Consolidarea guvernanței economice ar trebui să fie asociatăcu sporirea legitimității democratice a deciziilor adoptate. Aceasta necesită o implicaremai puternică și mai promptă în întregul proces nu numai a părților interesate relevante,ci, în special, a parlamentelor naționale și a Parlamentului European. Este corect ca Pactulde stabilitate și de creștere și cadrul complet de gestiune a afacerilor economice să susținăstrategia UE privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă și să respecte acesteobiective, dar, de asemenea, ar trebui să vizeze stimularea competitivității tuturor statelormembre, precum și stabilitatea socială în toate regiunile UE. Prevenirea și corectareadezechilibrelor macroeconomice reprezintă un instrument eficient pentru abordareapunctelor slabe care apar în special ca urmare a tendințelor pe termen mediu și lung, adiferențelor tot mai mari din cadrul Uniunii și din zona euro și, de asemenea, a consecințelorexterne ale politicilor statelor membre individuale. Ar trebui să îmbunătățim cadrulguvernanței economice și, astfel, să generăm o creștere sustenabilă și echilibrată în Uniune,ca întreg.

Marietta Giannakou (PPE), în scris. . – (EL) Grupul de deputați europeni Noua Democrațiea votat astăzi în favoarea celor șase propuneri din noul pachet privind guvernanțaeconomică. Propunerile Parlamentului European au deschis calea către un mediu destabilitate economică, permițând, în același timp, dezvoltarea de mecanisme inovatoare,cum ar fi euro-obligațiunile și obligațiunile europene pentru finanțarea de proiecte.

Louis Grech (S&D), în scris . − Voi vota în favoarea raportului Ferreira, întrucât estesingurul care subliniază insistent importanța crucială a menținerii unei perspectivemacroeconomice generale, care ține seama de nivelurile diferite de productivitate din statelemembre, protejând, în același timp, drepturile fundamentale și sociale prin intermediul„clauzei Monti”. Pe de altă parte, pachetul economic propus de toate celelalte rapoarte


păstrează numai o punere continuă în aplicare a răspânditelor măsuri de austeritate, careau avut, și pot continua la fel de bine să aibă, efecte negative asupra creșterii economice.Politicile care se axează numai pe măsuri de austeritate și încurajează exclusiv reduceripermanente fără planuri de investiții împiedică crearea de locuri de muncă. De aceea voivota împotriva tuturor celorlalte rapoarte și mă voi abține cu privire la raportul Haglund.Trebuie să găsim alternative pentru soluționarea crizei actuale, care implică punerea înaplicare de măsuri de austeritate responsabile, combinate cu un plan solid de investiții, învederea asigurării susținerii celor care sunt cei mai vulnerabili în contextul acestei crize.Într-adevăr, modificări precum o reformă extinsă structurală și a cadrului de reglementareîn sectorul financiar trebuie să aibă loc, dar situația actuală nu se poate îmbunătăți decâtprin crearea de stimulente, precum și prin politici radicale și cuprinzătoare de modernizareși investiții specifice.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris . − (LT) Am salutat acest document, pentru că aceastăprocedură ar trebui să instituie un mecanism de detectare rapidă a apariției dezechilibrelormacroeconomice. Ea ar trebui să aibă la bază un tablou de bord indicativ și transparentcare să conțină praguri indicative, combinat cu o analiză economică. Această evaluare artrebui să țină seama, inter alia, de convergența nominală și de cea reală din zona euro și dinafara acesteia. Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice grave, inclusiv dezechilibrecare pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, se impunedeclanșarea unei proceduri de dezechilibru excesiv care poate include emiterea unorrecomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii și înăsprirea cerințelorde monitorizare, iar pentru statele membre care au euro ca monedă, posibilitatea adoptăriiunor măsuri de executare (sancțiuni), în cazul eșecului repetat în realizarea acțiunilor decorecție. Consider că acesta este un instrument bun pentru evitarea dezechilibrelormacroeconomice.

Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris . − Răspunsul de care are nevoie Europa este un pactde stabilitate. Pachetul are o importanță majoră pentru viitorul UE și, în special, al zoneieuro. Susțin acest raport pentru că reprezintă o bază pentru un dialog economic structurat.Prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice reprezintă un instrument puternicde abordare a fragilităților care apar, din tendințele structurale pe termen mediu și lung,din divergențele care prind amploare în cadrul Uniunii. Avem nevoie de un mecanisme decorecție puse în aplicare la momentul potrivit.

Petru Constantin Luhan (PPE), în scris . − Această propunere de Regulament alParlamentului European și al Consiliului privind prevenirea și corectarea dezechilibrelormacroeconomice dorește să îmbunătățească propunerile Comisiei cu privire la creareaunui instrument puternic unde disciplina fiscală, creșterea economică și ocuparea forțeide muncă în UE sunt interconectate și joacă un rol decisiv pentru stabilitatea Uniunii și amonedei euro în vederea evitării unor crize financiare viitoare cum este cea prezentă. AcestRegulament se dorește a fi un instrument unitar de prevenire a dezechilibrelormacroeconomice ce pot surveni ca urmare a diferențelor economice dintre statele membreUE și a politicilor individuale implementate la nivel național.

Trebuie notat faptul că acest raport este elaborat în baza experiențelor anterioare din cadrulUE cu privire la funcționarea Uniunii economice și monetare, experiențe care identificănecesitatea unui cadru îmbunătățit de guvernanță economică, așa cum este propus deprezentul raport.


David Martin (S&D), în scris . − Am votat în favoarea acestui raport întrucât constituieo îmbunătățire a textului original al Comisiei. Salut îndeosebi dispozițiile privind susținereadrepturilor lucrătorilor și importanța unei evaluări cuprinzătoare a performanței economice,inclusiv, în special, a șomajului.

Arlene McCarthy (S&D), în scris . − Deputații din Partidul Laburist European se opunîn mod fundamental direcției actuale, orientată numai către impunerea unui climat deausteritate, menționată în pachetul privind guvernanța economică. Coordonareaîmbunătățită a politicii fiscale și economice, îndeosebi în zona euro, ar fi favorabilă creșteriieconomice pe termen lung a Europei, dar trebuie să se bazeze pe normele adecvate. Textulnegociat de majoritățile de dreapta din Parlament, de Consiliu și de Comisie pune preamult accentul pe reducerile drastice, pe termen scurt, la nivelul deficitelor, și nu pe creștereape termen lung. Aceste norme ar fi impuse în întreaga Uniune Europeană, eliminândflexibilitatea care ar permite guvernelor naționale să răspundă în viitor cu diferite politici.Creșterea pe termen lung menține tendința descendentă a datoriei, ca procentaj din PIB șieste esențială pentru asigurarea de locuri de muncă și a unei bunăstări economice, precumși pentru finanțarea serviciilor publice de calitate înaltă. Pentru a asigura că acest pachetsusține creșterea economică, trebuie protejate cheltuielile de investiție. Investițiile încercetarea științifică, infrastructura esențială și noua economie ecologică sunt vitale pentrucreșterea pe termen lung și nu ar trebui niciodată reduse pentru a atinge obiectivele UE petermen scurt. Reducerea acestor cheltuieli în vremuri de recesiune ar spori, de asemenea,declinul economic. Deputații din Partidul Laburist European susțin îmbunătățirile adusepropunerii Comisiei privind dezechilibrele macroeconomice din raportul Ferreira, caresusține drepturile lucrătorilor și importanța unei evaluări cuprinzătoare a performanțeieconomice, inclusiv a ocupării forței de muncă.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Comisia va putea acum să acorde notebune și note mai puțin bune în voie. Ea însăși va introduce indicatori care îi vor permiteacordarea de note statelor membre. De asemenea, vor exista sancțiuni pentru statele carenu urmează „recomandările” care le vor fi impuse ulterior. Comisia le va putea pune înaplicare într-un mod semiautomat, grație votului cu majoritate calificată inversată. Comisiava lua chiar și hotărâri când este vorba despre impunerea de sancțiuni. Aceasta este ocapodoperă a autoritarismului. Votez împotriva acestei aberații democratice, pe care ocondamn.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Obiectivele identificate la nivelul creșteriieconomice, ocupării forței de muncă și competitivității nu pot fi atinse prin măsuriplanificate pentru că dezvoltarea economică a statelor membre este încă sufocată. Un cadrupentru controlarea politicii economice poate, probabil, să fie pus în aplicare de cătrediferitele state membre, dar nu de UE ca întreg, pentru că puterea diverselor economiinaționale variază foarte mult. De aceea zona euro ar trebui dizolvată cât mai curând posibil.Statele puternice ar trebui să se unească pentru a forma o nouă uniune monetară, iar celelaltear trebui să revină la propriile monede. O solicitare privind supravegherea politiciloreconomice naționale în situația prezentă ar însemna o intervenție socialistă a statului, lucrucare a eșuat în trecut, și acesta este unul dintre motivele care stau la baza dificultățilorfinanciare actuale din zona euro. Există un grad redus de legitimitate democratică în ceeace privește aceste măsuri și de aceea am votat împotriva acestui raport.

Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Propunerile Comisiei vizează, în principal,înăsprirea normelor din Pactul de stabilitate și de creștere. În același timp, mecanismele desprijin sunt instituite unul după celălalt pentru „oaia neagră a bugetului”, implicând încă


o dată banii contribuabililor. Este timpul să ne concentrăm asupra economiilor naționalesuverane, stabile, reducând datoriile naționale ale statelor individuale. Este revoltător faptulcă acelorași țări care depun eforturi li se cere în repetate rânduri să plătească pentru greșelilealtora. Avem nevoie de soluții democratice mai degrabă decât de proceduri birocraticepentru a asigura coordonarea semnificativă și eficientă a politicii economice la nivelul UE,care va aduce avantaje tuturor popoarelor Europei.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Este foarte important să se stabilească unmecanism complet, pe deplin funcțional pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelormacroeconomice, care să avertizeze cu privire la riscurile de dezechilibre macroeconomiceși să reacționeze prompt la acestea. Este foarte important ca acest mecanism să aibă la bazăun tablou de bord indicativ și transparent. Comisia, alături de Consiliu și de ParlamentulEuropean, trebuie să construiască acest tablou de bord și indicatorii macroeconomici șimicrofinanciari destinați statelor membre. Consider că, în circumstanțe economice speciale,tabloul de bord cu indicatori și praguri de alertă ar trebui să fie simetric și diferențiat pentrustatele din zona euro și cele din afara acesteia. În plus, Consiliul ar trebui să furnizezerapoarte regulate privind măsurile puse în aplicare, care au condus la suspendarea proceduriiprivind dezechilibrele excesive în anumite state membre. Sunt de acord cu propunerea dea acorda Comisiei dreptul de a derula misiuni de supraveghere consolidată, în colaborarecu Banca Centrală Europeană (BCE), cu partenerii sociali și cu alte părți interesate de lanivel național. Riscul de dezechilibre trebuie evaluat în mod constant pentru a preveniapariția acestora, iar statele membre trebuie să primească recomandări oportune pentru aevita posibila interferență cu funcționarea uniunii economice și monetare.

Justas Vincas Paleckis (S&D), în scris . − Am votat în favoarea acestui raport specialprivind dezechilibrele macroeconomice pentru că abordează detaliile referitoare lachestiunea datoriilor actuale din unele state membre și, mai ales, oferă o metodă progresivăde soluționare a acestei probleme grave legate nu numai de consecințele pe termen scurt,ci și de cele pe termen lung. Consider că Europa are nevoie de investiții progresive pentrua contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă și, prin urmare, simplareducere a bugetelor nu ar putea decât să submineze întregul sistem economic și politicpe termen lung. Ca social-democrat care subliniază drepturile sociale fundamentale alepopulației și bunăstarea pe termen lung a societății, susțin această propunere pentruprofunzimea și exhaustivitatea sa în abordarea acestor probleme.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea raportului dnei Ferreira pentrucă sunt de părere că un mecanism de supraveghere coordonat la nivelul UE, destinatidentificării și prevenirii dezechilibrelor macroeconomice, este important, întrucâtreprezintă o procedură de corectare a dezechilibrelor excesive. Sistemul de identificare,descris drept „mecanism de detectare rapidă”, folosește atât un tablou de bord cu indicatoricantitativi, cât și evaluări calitative. Consider că acest tablou de bord este important pentrucă ne asigură o perspectivă generală și completă și, prin urmare, cred că ar trebui să fie uninstrument flexibil și adaptabil astfel încât să poată fi modificat și adaptat diferitelor cerințeși situații, garantând, în mod clar, un cadru de certitudine juridică. Sper ca Parlamentul săajungă la un acord final și să aprobe întregul pachet privind guvernanța cât de curândposibil, pentru a transmite un mesaj puternic și unit publicului și piețelor și pentru a punecapăt speculațiilor.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) La 29 septembrie 2010, Comisia aprezentat un pachet legislativ care vizează consolidarea guvernanței economice în UE șiîn zona euro. Pachetul este alcătuit din șase propuneri: patru dintre acestea tratează aspecte


bugetare, inclusiv o reformă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), iar două noiregulamente vizează detectarea și soluționarea dezechilibrelor macroeconomice apăruteîn UE și în zona euro. Acest proiect de aviz se referă la propunerea Comisiei de regulamental Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 privind consolidareasupravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.S-a convenit în general că PSC nu s-a dovedit eficient în ceea ce privește prevenirea șicorectarea și, prin urmare, trebuie reformat.

Sunt de acord cu amendamentele aduse propunerii prezentate inițial de Comisie, care aufost susținute de o majoritate amplă în Parlamentul European. Aș susține faptul că esteimportant să se ia în considerare experiența dobândită în anii în care PSC a existat, precumși faptul că guvernanța economică a devenit tot mai democratică prin implicareaParlamentului European în cadrul întregului proces de supraveghere. Am votat deci înfavoarea acestui raport.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. − (IT) Experiența dobândită în prima decadă de funcționarea uniunii economice și monetare arată clar nevoia unui cadru de guvernanță economicăîmbunătățit. Propunerile legislative privind guvernanța, adoptate de Comisie înseptembrie 2010, vor trebui examinate cu atenție și îmbunătățite de Parlament, având învedere rolul fundamental al acestora pentru viitorul UE și, în special, în zona euro.Consolidarea guvernanței economice ar trebui să fie asociată cu sporirea legitimitățiidemocratice a deciziilor adoptate deoarece guvernanța economică nu poate fi disociată dereglementarea și supravegherea pieței financiare. În temeiul Tratatului de la Lisabona,Consiliul solicită acordul Parlamentului pentru a ajunge la un consens final. Este primadată când Parlamentul codecide împreună cu Consiliul cu privire la evoluțiilemacroeconomice și la disciplina fiscală din Uniune. Am votat în favoarea unei reformevaste a cadrului de guvernanță pe baza metodei comunitare pentru a asigura că Parlamentulîmbunătățește propunerile Comisiei referitoare la stabilirea unui cadru robust și coerentpentru următoarele decenii, garantând compatibilitatea între disciplina fiscală și creștereaeconomică.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acesta este singurul raport care încearcă săse opună tendinței predominante din întregul pachet privind guvernanța economică. M-amabținut de la vot pentru a sublinia acest aspect și îi recunosc valoarea. Raportul dnei Ferreiravizează prevenirea dezechilibrelor macroeconomice grave. În acesta, deficitul și datorianu sunt mai importante decât excedentele și deficitele comerciale, decât ocuparea forțeide muncă și șomajul sau decât orice provocări calitative care ar putea asigura o strategiede creștere sustenabilă. O astfel de coordonare cuprinzătoare, bazată pe un tablou de bordal diferiților indicatori care identifică dezechilibrele într-o etapă timpurie este rezonabilă.Ceea ce mă împiedică să votez în favoarea acestui raport este faptul că acesta reprezintărelația vulnerabilă a unei forme de coordonare al cărei început și sfârșit sunt tot deficitulși datoria.

Phil Prendergast (S&D), în scris . − Criza economică actuală cu care se confruntă Europaimpune o nouă abordare. Criza este una politică, precum și una economică în natură șiam văzut în repetate rânduri că Europa este cea mai puternică atunci când acționează caîntreg, un răspuns unit la criză fiind cel mai bun răspuns. Chiar și abordarea folosită de UEeste nouă în această privință, întrucât este prima dată când Parlamentul decide împreunăcu Consiliul cu privire la evoluțiile macroeconomice, iar Consiliul are nevoie de aprobareaParlamentului pentru a atinge un consens final. Acest raport reprezintă numeroasecompromisuri ale tuturor părților implicate. Este extrem de important să se transmită un


semnal puternic piețelor și cetățenilor cu privire la intenția UE de a combate criza financiarăși la capacitatea acesteia de a soluționa diferențele și de a aborda chestiunile esențiale. Salut,de asemenea, abordarea privind frauda și refuzul de acționa cu privire la recomandărileconvenite fără o justificare rezonabilă. Este important ca astfel de sancțiuni să existe, dareste la fel de important să nu pedepsim statele dacă acestea nu au reușit să atingă obiectivelepropuse, și salut acest raport în acest sens.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . – (ES) Am votat în favoarea acestui raport.Raportul vizează includerea unor mecanisme de prevenire și corectare pentru statelemembre, atunci când acestea se confruntă cu dezechilibre fiscale. Componenta preventivăinclude mecanisme precum revizuirea anuală a balanțelor fiscale, mecanisme de detectarerapidă din partea Comisiei Europene și recomandări de prevenire pentru a abordadezechilibrele de mică amploare. Ca măsură de corecție, va fi introdusă o procedură deanaliză a dezechilibrelor excesive, și anume procedura de dezechilibru excesiv (PDE), alăturide cerința de a prezenta planuri de acțiune specifice de către statele membre. Am votat înfavoarea acestui raport în principal pentru că include dezechilibrele economice în Pactulde stabilitate și de creștere, în strategia Europa 2020 și în Semestrul european. Cu altecuvinte, economia reală este integrată în procedurile de coordonare și de control economic.În plus, este inclusă o serie de indicatori care să determine dezechilibrele economice și, deasemenea, din motive de consecvență, recomandări și indicatori, cum ar fi investiții încercetare și dezvoltare și în sectorul energetic.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Consider că pachetul de intervenții din propunereade regulament al Parlamentului European și al Consiliului poate fi eficient în prevenireadezechilibrelor macroeconomice, în special în zona euro. În plus, Parlamentul intenționeazăsă îmbunătățească propunerile Comisiei pentru a stabili un cadru legislativ robust și coerent,garantând creștere economică și ocuparea forței de muncă în următoarele decenii. În acestmoment deosebit de dificil pentru UE, este vital să se răspundă prin modificarea, completareași corectarea modelului actual de creștere sustenabilă și prin consolidarea guvernanțeieconomice și a legitimității democratice a deciziilor adoptate.

Kay Swinburne (ECR), în scris . − Grupul ECR a activat întotdeauna în mod constructivpentru a asigura că zona euro poate formula o soluție de durată pentru criza datoriilor destat cu care se confruntă. Defectele Pactului de stabilitate și de creștere, din punctul devedere al substanței și al aplicării sale, sunt evidente de mai mult timp; este bine că se depunacum eforturi pentru a asigura o soluție durabilă, care funcționează. Am contribuit de-alungul procesului derulat în comisie și în trialoguri, în vederea asigurării faptului că rezultatulpreferat al Parlamentului este unul realist, fezabil și de durată. Cu toate acestea, regretămfaptul că propunerile Comisiei susținute de Parlament nu reprezintă o soluție numai pentruzona euro, ci una care include țările a căror monedă nu este euro. Oricum l-am privi,pachetul cu privire la care am votat este unul care sporește competențele UE în detrimentulstatelor membre. Pachetul include concepte inovatoare, cum ar fi votul cu majoritatecalificată inversată și amendarea statelor membre, și asigură faptul că bugetele naționalenu mai reprezintă o chestiune numai pentru parlamentele naționale. Așadar, deși susținemobiectivele pe termen lung, nu putem sprijini mijloacele și am votat împotriva acelorrapoarte care nu se limitează la zona euro.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. − (PT) Stabilitatea zonei euro, în special, și a Europei înansamblu impune restructurarea instrumentelor de prevenire și de supraveghere, în vedereacorectării dezechilibrelor macroeconomice. Consolidarea financiară este esențială pentrucorectarea erorilor din trecut și pentru o creștere sustenabilă a economiilor europene care


nu sunt susținute prin datorii publice și externe, ci, mai degrabă, prin promovarea ocupăriiforței de muncă și a competitivității. Acest raport se axează pe tabloul de bord al indicatorilorstatistici structurali și macroeconomici, care permite realizarea de comparații între statelemembre, reflectând tendințele structurale și tendințele pe termen scurt, mediu și lung.

Includerea noilor indicatori și stabilirea pragurilor superioare și inferioare care suntsimetrice, atunci când este cazul, vor permite acestor indicatori să servească drept niveluride alertă pentru a evita ca Fondul Monetar Internațional și Comisia să realizeze salvărilefinanciare din prezent. Acest nou sistem simetric inteligent va conduce la o supravegheremai riguroasă, la evaluări realizate de Comisie, de Parlamentul European, de Consiliu și deBanca Centrală Europeană, care sunt mai complete, precum și la formularea de recomandăriprivind reformele suplimentare și planurile de corecție. În circumstanțe critice pentruproiectul european, consider că implicarea autorităților naționale și europene este esențialăpentru adoptarea din timp a măsurilor necesare.

Raport: Diogo Feio (A7-0179/2011)

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Evenimentele actuale arată că Pactul de stabilitateși de creștere al UE nu este foarte eficient și nu a reușit să evite ca mai multe state membresă întâmpine probleme serioase la nivelul balanței de plăți sau al rambursării datoriilor. Pelângă ajutorul acordat acestor țări de către UE, instituțiile colaborează, prin urmare, pentrua consolida Pactul de stabilitate și de creștere, în vederea evitării crizelor de acest gen înviitor. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică, din care face parteacest raport al colegului meu, dl Feio. Raportul tratează punerea în aplicare a proceduriide deficit excesiv. Sunt, în special, în favoarea calculării reducerii datoriei în funcție de orată medie calculată pe o perioadă de trei ani, mai degrabă decât în funcție de o rată fixăanuală, pe o perioadă de trei ani. Am susținut acest raport la fel cum susțin pachetul privindguvernanța economică în ansamblu.

Regina Bastos (PPE), în scris. − (PT) Criza economică și financiară a expus și consolidatnevoia de coordonare și supraveghere îmbunătățită a politicilor economice în cadrul uniuniieconomice și monetare. Experiențele recente au demonstrat, de asemenea, lacune șideficiențe în sistemul actual de coordonare și în procedurile de supraveghere existente.Criza a inversat în mod substanțial condițiile favorabile în care a operat sectorul economicși financiar până în 2007, iar majoritatea statelor membre trebuie să treacă printr-un procesde consolidare a conturilor lor pentru a reduce datoria publică. Pentru cele mai multe țări,reducerea datoriei este o chestiune esențială, date fiind efectele negative pe care aceasta leare asupra stimulentelor economice și creșterii economice, din cauza primelor de risc și aimpozitelor majorate. Acest raport susține faptul că Comisia și Consiliul ar trebui să realizezeo evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți, în special a măsurii în careaceștia influențează, ca și circumstanțe atenuante sau agravante, evaluarea respectăriicriteriului datoriei și/sau a criteriului deficitului. Consiliul va solicita ca statele membre săîși atingă obiectivele bugetare anuale, ceea ce va permite o creștere minimă de 0,5 % pe ana produsului intern brut. Pentru motivele de mai sus, am votat în favoarea acestui raport.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Am ales să mă abțin de la votul privind acest raportreferitor la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE)nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Deșirelația stabilită între economiile statelor membre și între acestea și Uniune trebuie revizuită,în special în lumina evenimentelor din Grecia și a faptului că diverse alte state membreprezintă semnele unei crize financiare iminente, de aceeași amploare ca cea din Grecia, o


astfel de revizuire nu poate fi realizată folosind metodele prezentate în acest raport. Raportulvizează corectarea vulnerabilităților economiilor naționale prin sporirea - excesivă în opiniamea - a autorității UE asupra statelor membre însele, sacrificând astfel libertatea șicompetențele acestora în ceea ce privește sectorul financiar. Prin urmare, nu pot vota înfavoarea acestui raport.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul Feio face parte din pachetul legislativprivind reforma guvernanței economice, care este format din șase rapoarte elaborate înurma mai multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis un mesaj clar tuturor și, înspecial, Consiliului. Prin urmare, sper că acest pachet va fi aprobat, în mod definitiv, înainteavacanței de vară și, mai presus de toate, pus în aplicare cât de curând posibil, astfel încâtUniunea Europeană să nu fie nepregătită, cum s-a întâmplat în trecut, să depășeascădificultățile care îi amenință stabilitatea. În special, am votat în favoarea raportului Feiopentru că sunt de părere că subliniază în mod corect rolul esențial pe care Parlamentultrebuie să îl joace în prevenirea crizelor economice viitoare. Textul subliniază importanțaesențială a dialogului pe care Parlamentul va trebui să îl stabilească cu reprezentanțiiparlamentelor naționale în vederea protejării procesului democratic atunci când aparchestiuni legate de stabilitatea economică a UE. În plus, raportul propune o perioadă detrei ani în care să se reducă datoria totală și consider că aceasta este rezonabilă și suficientă.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. − (PT) Am votat în favoarea raportului pentrucă sunt de acord că, atunci când raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (PIB)depășește valoarea de referință, trebuie considerat că acesta scade suficient și se apropie devaloarea de referință într-un ritm satisfăcător, în conformitate cu articolul 126 alineatul (2)litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în carediferența față de valoarea de referință s-a redus în cei trei ani precedenți într-un ritm mediude o douăzecime pe an, ca valoare de referință, în urma unei evaluări realizate pe o perioadăde trei ani pentru care există date.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Criza economică, financiară și socială actuală ademonstrat că modelul de guvernanță economică în vigoare în Uniunea Europeană nu afuncționat: cadrul de supraveghere s-a dovedit a fi foarte slab, iar normele Pactului destabilitate și de creștere nu au fost respectate. Prin urmare, susțin pachetul de măsuriprezentate de Comisia Europeană cu privire la guvernanța economică. Votez în favoareaexcelentului raport al dlui Feio referitor la accelerarea și clarificarea aplicării procedurii dedeficit excesiv. Salut solicitarea de accelerare a procesului prin care Comisia Europeană îșipublică recomandările. Sunt de acord cu propunerea ca Parlamentul European să aibădreptul de a invita reprezentanți ai statelor membre și regret faptul că aceasta nu a fostacceptată de Consiliu. Salut oportunitatea asigurată de Comisie de a derula vizite demonitorizare suplimentare și faptul că Banca Centrală Europeană ar putea juca un rol înaceste vizite.

George Sabin Cutaş (S&D), în scris . − Am decis să votez împotriva a patru dintre celeșase propuneri incluse în Pachetul de guvernanță economică, deoarece am considerat căacestea conțin exclusiv măsuri de austeritate care ar fragiliza și mai mult economiaeuropeană. Pentru reluarea creșterii economice, avem nevoie de un model alternativ celuipropus în pachet, bazat pe investiții strategice și pe crearea de noi locuri de muncă.

Göran Färm, Anna Hedh, Marita Ulvskog și Åsa Westlund (S&D), în scris. − (SV)Ca democrați-sociali suedezi, considerăm pachetul amplu de reforme pentru o guvernanțăeconomică mai solidă în UE drept un instrument important pentru crearea ordinii în


economia europeană. Un Pact de stabilitate și de creștere mai aspru, cerințe mai mari privindtransparența și disciplina cadrelor bugetare naționale și un nou sistem de prevenire adezechilibrelor economice sunt toate elementele-cheie necesare pentru stabilizareafinanțelor publice și a piețelor financiare.

Faptul că am ales astăzi să nu votăm în favoarea a cinci dintre cele șase rapoarte nu sedatorează opoziției noastre față de norme mai stricte. Din contră, considerăm că trebuiepuse în aplicare rapid norme mai stricte. Scopul strategiei noastre de vot a fost, de fapt,transmiterea unui semnal clar potrivit căruia anumite tendințe din pachetul de introducerea măsurilor de austeritate, care sunt mult prea extinse, ar trebui schimbate cu o abordaremai echilibrată în rundele finale de negociere. Normele care nu asigură un domeniu deaplicare suficient pentru investițiile de perspectivă și pentru o creștere solidă nu pot fisustenabile pe termen lung.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Normele de disciplină bugetară, precumși cele privind respectarea și aplicarea acesteia ar trebui consolidate, în special prin acordareaunei importanțe sporite nivelului și evoluției datoriei, precum și sustenabilității. Prin urmare,sunt de acord cu o evaluare a sustenabilității finanțelor publice, inclusiv a nivelului datoriei,a profilului datoriei (inclusiv scadența) și a dinamicii datoriei. În acest context, datoriaprivată nu poate fi uitată, în măsura în care aceasta poate reprezenta o datorie contingentăimplicită pentru guverne. Cadrul vizând controlarea datoriei publice și private ar trebui săsprijine creșterea economică pe termen lung și să țină seama în mod adecvat de rolulanticiclic al politicii bugetare, precum și să îmbunătățească precondițiile pentru investițiiși dezvoltarea pieței interne, acestea fiind esențiale pentru asigurarea funcționării corecteși consolidarea uniunii economice și monetare. Este important să se instituie un FondMonetar European, gestionat conform normelor Uniunii și finanțat, în special, din veniturileobținute din amenzi, pentru a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport face parte din pachetul legislativprivind guvernanța economică și este unul dintre elementele sale cheie. Este regulamentulprivind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv.

Plecând de la premisa că există o criză în zona euro și o nevoie de soluții cuprinzătoare șiintegrate pentru criza datoriilor din zona euro, dat fiind eșecul abordării fragmentateutilizate până în prezent, raportul se încheie solicitând același tip de criterii și politicimonetariste și neoliberale care au condus la această criză. Raportul reiterează și înăspreșteelementele de sufocare reale impuse statelor membre, fără a ține seama de cauzele problemeisau de politici alternative care să ia în considerare diferitele niveluri de dezvoltare aleeconomiilor.

Ca atare, în loc să propună un pact pentru progres și dezvoltare socială, bazat pe solidaritateși pe politici autentice de coeziune socială și economică, după cum am recomandat, raportulsolicită aprofundarea Pactului de stabilitate și de creștere și, acum, a Pactului EuroPlus.Acesta extinde și consolidează aplicarea de sancțiuni statelor membre și plata de amenzide către statele membre care nu respectă cerințele impuse. Aceasta este o interferențăinacceptabilă, care plasează statele membre care fac obiectul acestei proceduri de deficitexcesiv într-o poziție de adevărată supunere colonială față de puterile Europei.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acesta este unul dintre documentele legislativeesențiale din pachetul privind guvernanța economică. Este regulamentul privind accelerareași clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv.


Plecând de la premisa că există o criză în zona euro și recunoscând chiar nevoia de soluțiicuprinzătoare și integrate pentru criza datoriilor din zona euro, dat fiind eșecul abordăriifragmentate utilizate până în prezent, raportul se încheie solicitând același tip de criterii șipolitici monetariste și neoliberale, prin urmare, înăsprirea elementelor de sufocare realeimpuse statelor membre, fără a ține seama de cauzele problemelor sau de politici alternativecare să ia în considerare diferitele niveluri de dezvoltare ale economiilor. Ca atare, în locsă propună un pact pentru progres și dezvoltare socială, bazat pe solidaritate și pe politiciautentice de coeziune socială și economică, raportul solicită aprofundarea Pactului destabilitate și de creștere și a Pactului EuroPlus. De asemenea, acesta extinde aplicarea desancțiuni statelor membre și plata de amenzi de către statele membre care nu respectă niciocerință impusă acestora.

Aceasta este o interferență inacceptabilă, care plasează statele membre care fac obiectulacestei proceduri de deficit excesiv într-o poziție de adevărată supunere colonială față deputerile Europei.

De aceea am votat împotrivă.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Criza economică și financiară globalăa arătat și a aprofundat nevoia unei coordonări mai intense și a unei guvernanțe economicemai bune în cadrul uniunii economice și monetare. Instrumentele și procedurile existentepentru coordonare și supraveghere au permis UE să depășească o criză pe care niciun statmembru nu ar fi putut să o învingă în mod individual. Instituțiile europene și statele membredepun eforturi pentru redresarea din criză. Totuși, experiența aceasta a demonstrat prezențaunor deficiențe și a unor puncte slabe în sistemul actual de coordonare și în procesele desupraveghere. Este esențială consolidarea cadrului uniunii economice și monetare, învederea asigurării stabilității macroeconomice și a sustenabilității finanțelor publice, ceeace reprezintă o condiție prealabilă pentru o performanță durabilă și creștere la nivelulocupării forței de muncă. Elementele individuale ale coordonării în domeniul politiciieconomice, inclusiv supravegherea reformelor structurale, trebuie integrată în noul ciclude supraveghere, așa-numitul Semestru european, care reunește procesele existente încadrul pactului, vizând, în special, politicile economice și asigurarea unei prezentărisimultane a programelor de stabilizare și convergență și a celor de reformă la nivel național.

Marietta Giannakou (PPE), în scris. – (EL) Grupul de deputați în PE Noua Democrație avotat astăzi în favoarea celor șase propuneri din noul pachet privind guvernanța economică.Propunerile Parlamentului European au deschis calea către un mediu de stabilitateeconomică, permițând, în același timp, dezvoltarea de mecanisme inovatoare de acțiune,cum ar fi euro-obligațiunile și obligațiunile europene pentru proiecte specifice.

Mathieu Grosch (PPE), în scris. − (DE) O coordonare mai solidă și o monitorizare maiatentă a politicii economice în statele membre sunt esențiale dacă dorim să învățăm dingreșelile evidențiate de criza economică și financiară și să combatem actuala criză a datoriilordin unele state membre. Acest raport este un răspuns la întrebarea referitoare la modulexact în care trebuie organizat acest nou proces de coordonare și monitorizare.

Dezbaterea privind deficitele imense din unele țări ar trebui remarcată mai ales în Belgia,în special în această perioadă de tranziție în care Belgia nu are guvern. Această perioadăde tranziție este extrem de problematică din cauza influenței sale majore asupra economiei,politicii sociale și sectorului financiar din Belgia și nu contribuie la îmbunătățirea situației.


Dacă o țară precum Belgia dorește să asigure că Europa nu are permisiunea de a adoptadecizii în numele Belgiei pe viitor, atunci este momentul să cerem ca cei responsabili pentrupolitica federală să își recunoască responsabilitățile față de cetățeni, în loc să intervinăalături de Comisie pentru menținerea indicelui sau a politicii sociale din Belgia.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am salutat acest document pentru că acestregulament stabilește dispoziții privind accelerarea și clarificarea procedurii deficituluiexcesiv. Obiectul procedurii de deficit excesiv este prevenirea deficitelor publice excesiveși, în situația în care acestea se produc, stimularea corectării lor prompte, în cazul în carerespectarea disciplinei bugetare este examinată pe baza criteriului deficitului public și acriteriului datoriei publice. Normele de disciplină bugetară ar trebui consolidate, în specialprin acordarea unei importanțe sporite nivelului și evoluției datoriei, precum șisustenabilității în ansamblu. Respectarea acestor norme ar trebui consolidată, alături desistemele de aplicare a acestora. Guvernanța economică ar trebui consolidată și prinimplicarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale într-un mod mai activ șimai oportun.

David Martin (S&D), în scris . − Am votat împotriva acestui raport pentru că mă opuncu tărie programului de măsuri de austeritate paralizante introduse în Uniunea Europeanăde deputații de centru-dreapta. Acest pachet de reforme privind guvernanța economică vareduce creșterea în UE exact în momentul în care avem nevoie de investiții pentru creștere,pentru cercetare și dezvoltare și pentru locuri de muncă, în vederea asigurării viitoruluieconomic al Europei. Pachetul de reforme financiare va afecta în cea mai mare măsurăpopulațiile cele mai sărace din Europa, fără să atingă sectorul financiar - cauza acestei crize.Salut coordonarea îmbunătățită a politicii economice și fiscale europene, dar mă opun cuhotărâre viziunii pe termen scurt în baza căreia aceasta este impusă. Investițiile pe termenlung în economia ecologică, în cercetarea științifică și în infrastructură sunt absolut crucialepentru stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă și creștere economică și nu potsusține acest pachet de reforme care vizează impunerea unui climat de austeritate paralizantăîn Europa.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Această propunere vizează accelerarea șiclarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Considerăm că punerea în aplicare asupravegherii bugetare ar trebui să fie întotdeauna în conformitate cu obiectivele globaleale UE și să se supună mai ales cerințelor privind promovarea unui nivel ridicat al ocupăriiforței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și combaterea excluziuniisociale.

Atunci când se monitorizează respectarea normelor privind disciplina bugetară ar trebuisă se acorde o atenție specială recesiunii sociale care ar putea avea un impact asupra pozițieifinanciare a guvernelor. Susținem, de asemenea, că statele membre care pun în aplicarereforme structurale care contribuie la păstrarea locurilor de muncă sau la crearea de locuride muncă și la reducerea sărăciei ar trebui să aibă posibilitatea de a se îndepărta de laobiectivele lor bugetare respective pe termen mediu.

În cele din urmă, credem că o consolidare a guvernanței economice ar trebui asociată cuconsolidarea legitimității democratice a guvernanței europene și că rolul ParlamentuluiEuropean ar trebui să fie consolidat în întregul proces de supraveghere. În plus, consultareaperiodică a partenerilor sociali și o implicare mai fermă a parlamentelor naționale constituiecondiții prealabile necesare pentru un cadru de supraveghere credibil și transparent.


Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport propune extinderea votuluicu majoritate calificată inversată pentru a amenda statele membre ale căror politici nu seconformează standardelor euroliberale. Și mai rău, acesta solicită Comisiei să introducăun proces rapid de pedepsire pentru nerespectare intenționată. Singura excepție care existăprivește statele membre care își reformează sistemele de pensii astfel cum dorește Comisia.În acest fel se stabilește un regim de federalism autoritar. Nu voi accepta niciodată ca țaramea să plătească cuiva amenzi.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Monitorizarea bugetelor nu ar trebui să implicenumai obținerea unui acces la fapte și cifre corecte. Desigur, Comisia ar trebui să emită, deasemenea, recomandări, de exemplu în legătură cu reducerea datoriei. Cu toate acestea, înnicio circumstanță nu ar trebui să permitem ca statelor membre să li se impună un modde cheltuire a banilor de care acestea dispun. Guvernanța europeană nu este un lucru pecare cetățenii UE îl doresc și aceasta nici nu este prevăzută în tratatele Uniunii. Aceastareprezintă o sfidare clară a principiului subsidiarității. Nu guvernanța condusă de UE vaajuta țările afectate să se redreseze din punct de vedere economic, ci mai degrabă retragereadin zona euro. Nu pot susține această propunere din motivele menționate.

Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Propunerile privind guvernanța economică încalcăîn mod clar principiul subsidiarității. Am votat împotriva acestui raport pentru căsubminează în mod considerabil atât integrarea europeană, cât și condițiile economice șisociale din statele membre.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Procedura de deficit excesiv trebuie să operezemai rapid și mai prompt pentru a preveni deficitele publice excesive. Consider că normeleprivind disciplina bugetară trebuie consolidate prin acordarea unei atenții deosebite niveluluidatoriei. Pentru a atinge obiectivele subliniate, trebuie să i se acorde un rol special Comisieiîn ceea ce privește evaluarea, monitorizarea și formularea de recomandări. În realizarea deevaluări, Comisia și Consiliul trebuie, de asemenea, să țină seama de reformele pensiilorpuse în aplicare de statele membre relevante. Nu sunt de acord cu propunerea de reducerea sancțiunii pentru statele membre care nu au reușit să pună în aplicare sau nu au pus corectîn aplicare măsuri sau instrumente de control al deficitului. Nu cred că este recomandabilăreducerea valorii anuale generale a amenzilor, pentru că amenzile colectate trebuie folositepentru punerea în aplicare a mecanismelor de stabilitate.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT) În primul rând, aș dori să îl felicit pe dl Feio pentruraportul său excelent. Cred că raportul datoriei din PIB ar trebui redus într-un „ritmsatisfăcător”. În acest sens, diferența dintre datoria publică actuală și valoarea de referințăde 60 % ar trebui redusă cu o douăzecime pe an. Salut amendamentul adus de dl Feiopropunerii inițiale a Comisiei, potrivit căruia reducerea ar trebui calculată la un ritm mediude o douăzecime pe an în ultimii trei ani. Sunt, de asemenea, de acord cu faptul că evaluarearespectării acestei condiții ar trebui să înceapă la trei ani de la încheierea procedurilor dedeficit excesiv aflate în curs în prezent. Mai presus de toate, salut faptul că, în aplicareanormelor privind datoria publică, Comisia va trebui să țină seama de „toți ceilalți factorirelevanți”, în special de datoria privată și de alți factori importanți care permit realizareaunei evaluări generale. Sper ca Parlamentul să ajungă la un acord final și să aprobe întregulpachet privind guvernanța cât de curând posibil, pentru a transmite un mesaj puternic șiunit publicului și piețelor și pentru a pune capăt speculațiilor.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Ca parte a pachetului legislativ carevizează consolidarea guvernanței economice în UE și în zona euro, s-a votat și asupra


acestui proiect de aviz privind propunerea Comisiei de modificare a regulamentului privindaccelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv. Am votat în favoarea acestuiraport pentru că, în esență, împărtășesc preocupările raportorului, în special în ceea ceprivește următoarele puncte: 1) punerea în executare a supravegherii bugetare ar trebui săfie întotdeauna în conformitate cu obiectivele globale ale UE; 2) atunci când semonitorizează respectarea normelor privind disciplina bugetară ar trebui să se acordeatenție nu doar recesiunii economice grave, ci crizelor sociale care ar putea avea un impactasupra poziției financiare a guvernelor; 3) amenzile colectate de la statele membre care nudau curs recomandărilor care le sunt făcute ar trebui folosite pentru a sprijini investițiilepe termen lung și obiectivele în materie de locuri de muncă ale UE și nu ar trebui distribuitedoar statelor membre care nu fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv, așa cum propuneComisia; 4) consultarea periodică a partenerilor sociali și o implicare mai fermă aparlamentelor naționale constituie condiții prealabile necesare pentru un cadru desupraveghere credibil și transparent.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (ES) Am votat împotrivă. Și anume dincauza introducerii unei măsuri prociclice dure pentru a aborda deficitul excesiv. Mă referîn mod specific la măsura 1/20 care implică reducerea datoriei publice anuale cu 5 % întrei ani consecutivi dacă aceasta depășește 60 % din produsul intern brut (PIB), deși deficituleste mai mic de 3 % din PIB. Această măsură se bazează pe ipoteza potrivit căreia creștereaeconomică depinde în mod exclusiv de reducerea cheltuielilor publice. Cu alte cuvinte,soluționarea datoriei publice implică aplicarea directă a unor planuri de austeritate, deosebitde riguroase, indiferent de circumstanțe.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Principalul obiectiv al pachetului legislativ prezentatde Comisie în anul 2010 este revigorarea guvernanței economice în UE și în zona euro.Acest fapt are o importanță strategică într-o criză precum cea cu care ne confruntăm înprezent. Îmbunătățirea planurilor de creștere și dezvoltare ale statelor membre, optimizareacoordonării politicilor bugetare și consolidarea procedurilor de monitorizare a deficitelorși a datoriei naționale sunt numai câteva dintre prioritățile care trebuie urmărite. Pentru aatinge aceste rezultate, însă, eforturile noastre trebuie să fie pe deplin compatibile cuplanurile de redresare a pieței muncii și cu politicile de protecție socială, piatra de temeliea unui nou model de creștere sustenabilă.

Kay Swinburne (ECR), în scris . − Grupul ECR a activat întotdeauna în mod constructivpentru a asigura că zona euro poate formula o soluție de durată pentru criza datoriilor destat cu care se confruntă. Defectele Pactului de stabilitate și de creștere, din punctul devedere al substanței și al aplicării sale, sunt evidente de mai mult timp; este bine că se depunacum eforturi pentru a asigura o soluție durabilă, care funcționează. Am contribuit de-alungul procesului derulat în comisie și în trialoguri, în vederea asigurării faptului că rezultatulpreferat al Parlamentului este unul realist, fezabil și de durată. Cu toate acestea, regretămfaptul că propunerile Comisiei susținute de Parlament nu reprezintă o soluție numai pentruzona euro, ci una care include și țările a căror monedă nu este euro. Oricum l-am privi,pachetul cu privire la care am votat este unul care sporește competențele UE în detrimentulstatelor membre. Pachetul include concepte inovatoare, cum ar fi votul cu majoritatecalificată inversată și amendarea statelor membre, și asigură faptul că bugetele naționalenu mai reprezintă o chestiune numai pentru parlamentele naționale. Așadar, deși susținemobiectivele pe termen lung, nu putem sprijini mijloacele și am votat împotriva acelorrapoarte care nu se limitează la zona euro.


Nuno Teixeira (PPE), în scris. − (PT) Evenimentele recente ne-au arătat că diversele Pactede stabilitate și de creștere nu au avut efectul dorit: în schimb, mai multe state membres-au confruntat cu probleme grave în ceea ce privește respectarea obligațiilor și au riscato creștere a datoriei publice. Raportul adoptat astăzi în ședință plenară include un pachetmai amplu de măsuri care constituie propuneri referitoare la guvernanța economicăeuropeană. În mod specific, acest raport analizează chestiunea datoriilor excesive ale statelormembre și ia în considerare problemele Uniunii Europene în ansamblu, nu numai în sensulsoluționării deficitelor, ci și al soluționării nivelului datoriei publice, astfel încât să asigurecă procedurile sunt puse în aplicare în vederea corectării încălcării timpurii și, prin urmare,a prevenirii punerii în aplicare a măsurilor corective când este deja prea târziu. Punerea înaplicare a măsurilor este esențială pentru zona euro. Având în vedere rezultatul negocierilorși progresul înregistrat în ultimele luni la nivelul trialogurilor, sper că putem aștepta carecomandările Comisiei să fie publicate mai rapid și contez pe un dialog economic autentic.Sper ca posibilitatea de a revizui recomandările pe baza recesiunii economice să poatăcontribui, de asemenea, la succesul său, cu condiția să nu amenințe sustenabilitatea fiscală.

Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. − (LT) Unul dintre lucrurile pe care criza din Greciani le arată este nevoia urgentă de responsabilitate fiscală. Altfel, toate statele membre aleUE, nu numai Grecia, se vor confrunta cu probleme serioase, pentru că două treimi dinstatele membre ale UE au un deficit excesiv. Sunt încântat că raportorul subliniază acestlucru.

Raportul include mai multe propuneri, dar cele mai importante privesc rezolvarea problemeideficitului bugetar excesiv și finalizarea mijloacelor de combatere a deficitelor pe viitor.De asemenea, raportul aduce în discuție un alt aspect important - și anume că trebuie săcombatem deficitul bugetar fără a afecta creșterea, în special în ceea ce privește redresareaeconomiei. Este important ca sistemul menit să gestioneze datoria publică și privată săsusțină creșterea pe termen lung. Aceasta ar include îmbunătățirea condițiilor de investițiiși dezvoltarea pieței interne, ținând seama și de prioritățile și nevoile specifice ale statelormembre.

Cel mai important lucru este că avem nevoie de transparență, de responsabilitate și de osupraveghere independentă. Aceasta este o parte esențială a sporirii guvernanței economice.Cadrele bugetare naționale ar trebui să confere un rol mai important organismelor fiscaleindependente și să prevadă publicarea de statistici fiscale transparente.

Raport: Vicky Ford (A7-0184/2011)

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Evenimentele actuale arată că Pactul de stabilitateși de creștere al UE nu este foarte eficient și nu a reușit să evite ca mai multe state membresă întâmpine probleme serioase la nivelul balanței de plăți sau al rambursării datoriilor. Pelângă ajutorul acordat acestor țări de către UE, instituțiile colaborează, prin urmare, pentrua consolida Pactul de stabilitate și de creștere, în vederea evitării crizelor de acest gen înviitor. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică, din care face parteraportul colegei mele, dna Ford. Raportul tratează cerințele referitoare la cadrele bugetareale statelor membre. Am susținut acest raport la fel cum susțin pachetul privind guvernanțaeconomică în ansamblu.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) M-am abținut de la vot pentru că am îndoieli cuprivire la impactul pe termen lung pe care directivele propuse în raport îl vor avea asupraeconomiilor naționale ale statelor membre. În special, aceste directive propun consolidareamecanismelor de supraveghere într-un mod stringent, în vederea prevenirii apariției în


Uniune a altor crize financiare de genul celei din Grecia. În opinia mea, problemeleeconomice ale statelor membre nu vor fi soluționate prin simpla restricționare acompetențelor și a rolului acestora și, de aceea, am decis să mă abțin de la vot.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul Ford face parte din pachetul legislativprivind reformarea guvernanței economice, alcătuit din șase rapoarte elaborate în urmamai multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis un mesaj clar tuturor și, în special,Consiliului. Prin urmare, sper că acest pachet va fi aprobat, în mod definitiv, înainteavacanței de vară și, mai presus de toate, pus în aplicare cât de curând posibil, astfel încâtUniunea Europeană să nu fie nepregătită, cum s-a întâmplat în trecut, să depășeascădificultățile care îi amenință stabilitatea. În special, am votat în favoarea raportului Fordpentru că sunt de părere că armonizarea sistemelor naționale prin elaborarea unor cerințeminime și, mai presus de toate, a unor planuri de previziune pentru sistemele publice decontabilitate este o regulă de bază dacă dorim prevenirea crizelor economice în viitor.Acest lucru nu ar trebui să însemne totuși că omitem natura națională a reglementărilorfiscale, care conțin unele diferențe considerabile, în special între țările din zona euro și celedin afara acesteia.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. − (PT) Am votat în favoarea raportului pentrucă sunt de acord că statele membre ar trebui să stabilească un cadru bugetar pe termenmediu, eficace, supus unui control oficial, care să prevadă adoptarea unui orizont deplanificare bugetară de cel puțin patru ani, pentru a se asigura că planificarea bugetarănațională se înscrie într-o perspectivă de planificare bugetară multianuală. Statele membrear trebui să instituie mecanisme adecvate de coordonare între subsectoarele administrațieipublice pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare și consecventă a tuturor subsectoarelorîn materie de planificare bugetară, de norme bugetare numerice, specifice fiecărei țări și deelaborare a previziunilor bugetare și a planificării multianuale prevăzute în mod particularîn cadrul bugetar multianual.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Criza economică, financiară și socială actuală ademonstrat că modelul actual de guvernanță economică al Uniunii Europene nu afuncționat: cadrul de supraveghere s-a dovedit a fi foarte slab, iar normele Pactului destabilitate și de creștere nu au fost respectate. Prin urmare, susțin pachetul de măsuriprezentate de Comisia Europeană cu privire la guvernanța economică. Votez în favoarearaportului Ford referitor la cerințele privind cadrele bugetare ale statelor membre. Salutfaptul că regulamentul va fi aplicabil în toate statele membre ale UE. Aș sublinia nevoia destabilire a unor mijloace de control independent. Salut posibilitatea ca guvernele caretocmai au preluat ștafeta puterii să aibă dreptul de a-și actualiza cadrul bugetar pe termenmediu, pentru a reflecta noile priorități politice.

Lara Comi (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea acestei directive pentru că sunt depărere că a reușit să stabilească un echilibru între rigoare, care este o cerință în acestdomeniu, și discreție, legată de situația economică. Nu trebuie să uităm că uniunea noastrăeconomică și monetară nu a fost niciodată egală din punctul de vedere al dimensiunii, aleterogenității și al nivelului de dezvoltare. Nu există un manual de instrucțiuni privindmodalitatea de a crea o uniune monetară perfectă și nici nu se poate acorda o valoareabsolută cunoștințelor dobândite până în prezent, din moment ce specificitățilesocioeconomice din zona euro pot face orice comparații inutile. Prin urmare - și raportoareaa făcut foarte bine în această privință - trebuie subliniat faptul că acele criterii de laMaastricht, un excelent punct de referință și un reper adecvat pentru stabilirea credibilitățiinevoilor noastre financiare, nu reprezintă o valoare absolută care să fie susținută peste tot,


în orice moment. Pot exista situații economice în care devierea de la acele limite este unrisc care merită asumat, cu condiția ca orice datorie suplimentară să finanțeze o redresarecare nu mai poate fi amânată. O felicit pe raportoare pentru activitatea excelentă întreprinsăîn scurta perioadă de care a dispus și sper ca dezbaterea politică și cea intelectuală privindaceste chestiuni să poată fi combinate pentru a garanta popoarelor Europei prosperitateala crearea căreia contribuie politica monetară.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Dacă dorim cu adevărat să prevenim viitoarele crize;dacă dorim să creăm o Uniune coerentă și responsabilă din punct de vedere economic;dacă dorim să fim ghidați de o perspectivă de prevenire și corectare; dacă dorim să neangajăm pe calea unei creșteri sustenabile, atunci, pentru ca acest pachet să fie complet,această directivă este esențială. În această directivă găsim o serie de premise fundamentale,a căror aplicare de către guvernele naționale va spori transparența normelor privind politicabugetară a acestora, nu în ultimul rând în ceea ce privește publicarea previziunilor bugetareși performanța.

Consider că, prin progresele pe care le înregistrăm aici, Uniunea va fi tot mai pregătită săcoordoneze și să prevină potențialele probleme, deficiențe și dezechilibre într-un modunitar. În cele din urmă, aș dori să mulțumesc colegei mele, dnei Ford, pentru toate eforturiledepuse și pentru angajamentul asumat în direcția finalizării acestui raport.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Acest raport, elaborat de dna Ford, vizeazăpropunerea legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliuluiprivind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, care face parte dinpachetul privind guvernanța economică, adoptat de Comisie la 29 septembrie 2010, cuscopul de a consolida „stabilitatea macroeconomică și sustenabilitatea finanțelor publice”,astfel încât UE să devină mai robustă și mai sustenabilă. Situația economică și financiarăactuală a diverselor țări din UE demonstrează eșecul Pactului de stabilitate și de creștere.Nu este suficient să se controleze deficitul public. Trebuie, de asemenea, să se evite datoriapublică și privată. Devine necesară introducerea unor mecanisme care îmbunătățesccompetitivitatea și redresează situația finanțelor publice. Statele membre vor fi împiedicatesă înregistreze deficite excesive. Măsurile de coordonare și de supraveghere, care asigurărespectarea disciplinei bugetare, vor fi consolidate. Am votat în favoarea acestei propuneride modificare legislativă, pentru că sunt de părere că este esențial, pentru redresareaîncrederii publice în instituții și pentru creșterea sustenabilă din UE, ca aceste măsuri să fiepuse în aplicare cât mai curând posibil.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport tratează propunerea de directivăprivind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre și constituie unul dintrecele mai serioase atacuri la adresa suveranității statelor membre.

Alegerile bugetare, care sunt esențiale pentru a stabili calea pe care fiecare țară o urmeazăîn funcție de propriile caracteristici, interese și de voința poporului său, sunt amenințate.Situația este deosebit de gravă pentru economiile cele mai vulnerabile din zona euro, desprecare se consideră că au „deficite excesive” și care ar putea face obiectul unor sancțiuni severe.Această directivă face parte din pachetul legislativ privind așa-numita „guvernanțăeconomică”, alcătuit din șase texte legislative și care reprezintă un adevărat atac la adresadrepturilor sociale și ale lucrătorilor, precum și a democrației înseși.

Scopul acestui pachet legislativ este un atac fără precedent asupra drepturilor parlamentelornaționale, iar, în cazul Portugaliei, asupra Constituției Republicii Portugheze înseși. Deacum înainte, deputații parlamentelor naționale vor fi conduși de liniile directoare ale


Uniunii Europene referitoare la bugetele țărilor lor. Aceste linii directoare sunt tot maineoliberale și stabilite, în esență, de grupul de puteri care dețin majoritatea voturilor înConsiliu și Parlamentul European. Singura noastră opțiune este să votăm împotrivă.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acesta este unul dintre cele două rapoartereferitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrelebugetare ale statelor membre. Raportul constituie unul dintre cele mai serioase atacuri laadresa suveranității acestora și această situație va fi și mai grea pentru cei din zona eurocare sunt considerați a avea deficite excesive și care, pe lângă supravegherea continuă aComisiei Europene, ar putea face obiectul sancțiunilor.

Această directivă face parte din pachetul legislativ privind așa-numita „guvernanțăeconomică”, alcătuit din șase texte legislative și care reprezintă un adevărat atac la adresadrepturilor sociale și ale lucrătorilor. De asemenea, acesta face parte din cruciada UniuniiEuropene împotriva independenței naționale și a suveranității.

Rezultatul negocierilor este acordul final între cele trei instituții - Parlamentul European,Consiliul și Comisia Europeană - și va fi, cu siguranță, confirmat de Consiliu la 24 iunie,în pofida contradicțiilor existente la nivelul UE. Rezultatul vizat este un atac fără precedentasupra drepturilor parlamentelor naționale și asupra Constituției Republicii Portugheze,ai cărei membri sunt conduși de liniile directoare ale Uniunii Europene privind bugetelețărilor lor; aceste linii directoare sunt tot mai neoliberale. Prin urmare, am votat împotrivă.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Criza economică și financiară globalăa schimbat brusc condițiile economice și financiare favorabile care predominau până înanul 2007 și a pus în evidență din nou faptul că nu s-au utilizat în mod adecvat profiturileneprevăzute acumulate în perioada favorabilă pentru a crea oportunitatea unor procedurieficiente în perioada nefavorabilă. Disponibilitatea datelor fiscale este esențială pentrufuncționarea adecvată a supravegherii bugetare a UE. Datele fiscale actualizate și fiabilesunt esențiale pentru o monitorizare adecvată și tempestivă, permițând adoptarea de măsuriprompte în cazul unei situații bugetare nefavorabile. Transparența este un elementfundamental pentru asigurarea calității datelor fiscale și trebuie să includă o disponibilitateconstantă a acestora.

Marietta Giannakou (PPE), în scris. – (EL) Grupul de deputați în Parlamentul EuropeanNoua Democrație a votat astăzi în favoarea celor șase propuneri din noul pachet privindguvernanța economică. Propunerile Parlamentului European au deschis calea către unmediu de stabilitate economică, permițând, în același timp, dezvoltarea de mecanismeinovatoare de acțiune, cum ar fi euro-obligațiunile și obligațiunile europene pentru proiectespecifice.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Salut acest document pentru că pachetul legislativprivind guvernanța economică este menit să răspundă la necesitatea unei mai bunecoordonări și a unei supravegheri mai stricte a politicilor economice din cadrul uniuniieconomice și monetare. În plus, se propun cerințe referitoare la cadrele bugetare ale statelormembre, pentru a încuraja responsabilitatea bugetară prin stabilirea unor cerințe minimepentru cadrele bugetare naționale și prin garantarea faptului că aceste cadre sunt înconformitate cu obligațiile stabilite în tratat. Pentru a sprijini modificările adusecomponentei preventive și celei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia apropus, de asemenea, consolidarea mecanismelor de executare pentru statele membre dinzona euro. În general, salut propunerile prezentate cu scopul de a asigura îmbunătățiri alecadrelor bugetare naționale și de a încuraja statele membre să adopte decizii mai bune în


domeniul bugetar în viitor. În special, sunt necesare propuneri referitoare la o raportarestatistică mai bună a datelor fiscale, cu scopul de a evita repetarea experiențelor recentedin anumite state membre. În mod similar, propunerile referitoare la birourile bugetareindependente, la normele bugetare naționale, precum și la un cadru multianual obligatoriude stabilire a bugetului ar trebui să contribuie la asigurarea unei stabilități bugetareîmbunătățite.

David Martin (S&D), în scris. − Am votat împotriva acestui raport pentru că mă opuncu tărie programului de măsuri paralizante de austeritate introduse în Uniunea Europeanăde deputații de centru-dreapta. Acest pachet de reforme privind guvernanța economică vareduce creșterea în UE exact în momentul în care avem nevoie de investiții pentru creștere,pentru cercetare și dezvoltare și pentru locuri de muncă, în vederea asigurării viitoruluieconomic al Europei. Pachetul de reforme financiare va afecta în cea mai mare măsurăpopulațiile cele mai sărace din Europa, fără să atingă sectorul financiar - cauza acestei crize.Salut coordonarea îmbunătățită a politicii economice și fiscale europene, dar mă opun cuhotărâre viziunii pe termen scurt în baza căreia aceasta este impusă. Investițiile pe termenlung în economia ecologică, în cercetarea științifică și în infrastructură sunt absolut crucialepentru stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă și creștere economică și nu potsusține acest pachet de reforme care vizează impunerea unui climat de austeritate paralizantăîn Europa.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Comisia propune consolidarea conformitățiistatelor membre cu Pactul de stabilitate și creștere, sporirea coordonării politicii fiscale,stabilirea de cerințe minime pentru cadrele fiscale și specificarea mecanismelor pentrupunerea în aplicare a actualelor norme.

Salutăm propunerea în vederea unor îmbunătățiri a cadrelor fiscale naționale și a încurajăriistatelor membre să adopte decizii mai bune în domeniul fiscal pe viitor. De asemenea,sprijinim înființarea de birouri bugetare independente și stabilirea de norme fiscale naționaleși de programări bugetare multianuale obligatorii în vederea sporirii stabilității economiceși monetare. Suntem de părere că cerințele prevăzute pentru cadrele bugetare naționalenu ar trebui să asigure numai faptul că planificarea fiscală a statelor membre se bazează pepreviziuni realiste, ci, de asemenea, faptul că se acordă o atenție adecvată durabilitățiisistemelor de protecție socială ale acestora, inclusiv sistemele de pensii și de sănătate.

În cele din urmă, considerăm că cerințele prevăzute pentru cadrele bugetare naționale artrebui elaborate astfel încât să încurajeze statele membre și să le lase acestora libertate demanevră cu privire la investițiile publice orientate către dezvoltare, precum în domeniuleducației și al formării, contribuind la realizarea obiectivelor UE privind creșterea și ocupareaforței de muncă.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport invită Comisia să publicelunar contabilitatea guvernelor naționale. Acestea vor trebui să realizeze acest lucru înconformitate cu normele pe care Comisia însăși le-a specificat. Nu mai pretindem să stabilimbugete la nivel național numai pentru a acorda sprijin. Prezentul raport aprobă aceastăsituație la care a contribuit o majoritate din Parlament votând introducerea Semestruluieuropean. Votez împotriva acestui raport. Francezii îl vor aboli.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Intenția din spatele acestui raport − de a asiguradisciplina bugetară în cadrul statelor membre − trebuie salutată. Deși am auzit mesajul, nusunt sigur că îl cred. De asemenea, există o majoritate tăcută în Europa care este de acordcu mine. Intervenirea în bugetele statelor membre ar trebui respinsă. O serie de abordări


și soluții trebuie încercate și ar trebui dezbătute în cadrul Parlamentului ca o chestiune deurgență, însă, până la momentul de față, acest lucru nu s-a întâmplat. Trebuie să tragemconcluziile corecte în urma pașilor greșiți făcuți în ultimii ani. Atâta vreme cât nu suntpropuse alternative, nu pot aproba acest plan de acțiune și nu pot vota în favoarea moțiunii.

Franz Obermayr (NI), în scris.. − (DE) Pe viitor, se va impune respectarea criteriilor dela Maastricht prin avertismente timpurii și sancțiuni drastice. Totuși, până acum, acest pactnu a funcționat. Nu pot să cred că va începe să funcționeze corect, dintr-o dată, doar înurma introducerii de noi directive. Din acest motiv, nu am votat în favoarea acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Coordonarea și supravegherea politiciloreconomice în cadrul uniunii economice și monetare trebuie să fie eficiente și efective. Învederea atingerii acestui obiectiv, trebuie încurajată responsabilitatea fiscală în rândulstatelor membre. Trebuie să stabilim urgent cel puțin cerințe minime pentru cadrelenaționale și să asigurăm eficiența procedurii de deficit excesiv. În perioadele favorabile,statele membre trebuie să urmeze politici fiscale prudente și determinate pentru a acumulaun fond de rezervă pe care să îl folosească în vremurile mai puțin favorabile. Sunt de acordcu propunerea ca normele fiscale numerice pentru statele membre care au o derogare săconțină specificații care să abordeze definiția-țintă și domeniul de aplicare al normelor,monitorizarea și consecințele în caz de nerespectare. Cred că este adecvat ca aceste cadrebugetare pe termen mediu să includă proceduri de stabilire a unui aviz privind modul încare măsurile propuse vor afecta durabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. În plus,este adecvată aplicarea de clauze derogatorii, care ar stabili cazurile în care ar trebui permisănerespectarea temporară a normelor.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT) În contextul reformei privind Pactul de stabilitateși creștere și având în vedere diferitele inovări introduse și colaborarea mai strânsă întreinstituțiile europene, parlamentele naționale și guverne, raportul Ford referitor la cerințeleprivind cadrele bugetare este fundamental deoarece stabilește cerințele minime pentrusistemele de contabilitate publică, statisticile finanțelor publice locale și centrale șiplanificarea multianuală. Transpunerea directivei nu înseamnă neapărat integrarea în modoficial a prevederilor acesteia în cadrul legislației naționale (printr-o lege de exemplu). Prinurmare, va fi de ajuns și numai un act administrativ atâta timp cât poate garanta aplicareaîn mod transparent a directivei. Sper că acest fapt va determina punerea în aplicare mairapidă a directivei. Sper că Parlamentul va ajunge la un acord final și va aproba întregulprogram de guvernanță cât mai repede posibil, pentru a transmite publicului și piețelorun mesaj puternic și unitar și pentru a combate speculația.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Tot ca parte a pachetului legislativ carevizează consolidarea guvernanței economice în cadrul UE și al zonei euro, a existat un votreferitor la acest proiect de aviz privind cerințele prevăzute pentru cadrele bugetare alestatelor membre. Am votat în favoarea acestui raport deoarece împărtășesc, în esență,preocupările raportoarei, îndeosebi cu privire la amendamentele referitoare la următoareleaspecte-cheie: 1) scopul general al acestei propuneri ar trebui să se lege de promovareaunui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții socialecorespunzătoare și combaterea excluziunii sociale; 2) în contextul Semestrului europeanpentru coordonare politică ar trebui să se stabilească norme în vederea garantăriiîmbunătățirii cadrelor bugetare naționale; 3) cerințele prevăzute pentru cadrele bugetarenaționale nu ar trebui să garanteze numai faptul că planificarea fiscală a statelor membrese bazează pe previziuni realiste, ci, de asemenea, că se acordă o atenție adecvată durabilitățiisistemelor de protecție socială ale acestora, inclusiv sistemele de pensii și de sănătate; și,


în cele din urmă, 4) cerințele prevăzute pentru cadrele bugetare naționale ar trebui, deasemenea, concepute astfel încât să încurajeze statele membre să realizeze obiectivele UEprivind creșterea și ocuparea forței de muncă.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Deși raportul recunoaște importanța șinecesitatea de a avea autorități independente din domeniul statisticii care să fie capabile săfurnizeze informații fiabile și credibile privind previziunile macroeconomice și bugetareale unui stat membru, am votat împotriva acestuia deoarece logica punitivă din spatelesău se încadrează perfect în cadrul unui program mai vast căruia mă opun, din motiveleexprimate deja în rapoartele privind această coordonare economică.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. . – (ES) Am votat în favoarea acestui raportdeoarece implică o armonizare îmbunătățită între previziunile macroeconomice și bugetare,introducerea de norme fiscale numerice și de consolidare fiscală, introducerea unui cadruprivind principalele categorii de cheltuieli pe termen mediu, cerințe sporite cu privire lacontabilitate și statistici și, în cele din urmă, o transparență sporită a cerințelor generaleprivind finanțele și a scopului general al bugetului.

Kay Swinburne (ECR), în scris. . − Grupul ECR a depus întotdeauna eforturi constructivepentru a asigura faptul că zona euro poate găsi o soluție de durată la criza datoriilor suveranecu care se confruntă. Defectele Pactului de stabilitate și creștere, atât cele de conținut, câtși cele referitoare la punerea în aplicare a acestuia, sunt evidente de ceva timp; este adevăratînsă că la momentul de față se depun eforturi pentru asigurarea unei reglementări de duratăcare să funcționeze. Am contribuit în cadrul proceselor întreprinse de comitet și altrialogurilor pentru a garanta faptul că rezultatele preferate de Parlament funcționează șisunt realiste și de durată. Cu toate acestea, regretăm faptul că propunerile Comisiei, sprijinitede Parlament, nu reprezintă o soluție numai pentru zona euro, ci și pentru statele care nufolosesc moneda euro. Oricum am privi, acest program pe care l-am votat sporeștecompetențele UE în detrimentul statelor membre. Acesta include concepte inovatoare,precum votul cu majoritate calificată inversată și sancționarea statelor membre și asigurăfaptul că bugetele naționale nu mai reprezintă o chestiune care privește doar parlamentelenaționale. Prin urmare, deși sprijinim obiectivele pe termen lung, nu putem sprijinimijloacele și am votat împotriva rapoartelor care nu se limitează la zona euro.

Raport: Sylvie Goulard (A7-0180/2011)

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Actualele evenimente demonstrează că Pactul destabilitate și creștere nu este foarte eficient și nu a reușit să prevină mai multe state membresă se confrunte cu probleme grave cu privire la balanța de plăți a acestora și la plata datoriilorpe care le au. Pe lângă ajutorul acordat de UE acestor state, instituțiile depun, prin urmare,eforturi în vederea consolidării Pactului de stabilitate și creștere pentru evitarea pe viitor aunor astfel de crize. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică, dincare face parte și acest raport elaborat de colega mea deputat, dna Goulard. Raportul priveștesupravegherea bugetară în zona euro. Câteva dintre propunerile inițiale ale dnei Goulard,îndeosebi crearea unui Fond Monetar European, nu au fost păstrate în cadrul trialogurilor.Cred că echilibrul atins de Comisie și Consiliu cu privire la acest raport este satisfăcător și,prin urmare, am sprijinit acest raport, la fel cum sprijin și pachetul privind guvernanțaeconomică per ansamblu.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul Goulard face parte din pachetul legislativpentru reformarea guvernanței economice, care constă în șase rapoarte rezultate în urma


mai multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis tuturor, și îndeosebi Consiliului, unmesaj clar. Prin urmare, sper că acest pachet legislativ va fi cu siguranță aprobat înainte devacanța judiciară din vară și, în primul rând, aplicat cât mai curând posibil, astfel încâtUniunea Europeană să nu mai fie nepregătită, cum a fost în trecut, să se ridice la înălțimeaprovocărilor care îi amenință stabilitatea. Îndeosebi, am votat în favoarea raportului Goularddeoarece cred că este important să stabilim criterii, dar, în primul rând, mecanisme pentrumonitorizarea acestor criterii. Pe de o parte, acest raport specifică sarcinile și obiectivelecare trebuie urmărite pe parcursul acestui stadiu de monitorizare și, posibil, de sancționarea bugetelor diferitelor state și, pe de altă parte, identifică forme de stimulare pentruîncurajarea acestora să îndeplinească criteriile (așa numitele euro-obligațiuni) desuplimentare a programului de supraveghere.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. − (PT) Am votat în favoarea acestui raportdeoarece sunt de acord cu faptul că Consiliul ar trebui să fie capabil, în urma dezbateriiunei recomandări a Comisiei, să impună o amendă oricărui stat membru care distorsionează,fie intenționat, fie din cauza unei neglijențe serioase, cifrele privind deficitul și datoriapublică relevante pentru aplicarea articolelor 121 și 126 din Tratat și a Protocolului (nr. 12)la Tratat. De asemenea, sunt de acord cu faptul că amenzile menționate anterior ar trebuisă acționeze drept o piedică eficientă și ar trebui să fie proporționale cu natura, gravitateași durata infracțiunilor. Sunt de acord că nu ar trebui să fie posibil ca amenda să depășească0,2 % din produsul intern brut. Dobânda acumulată de Comisie la depozitele constituiteîn conformitate cu articolul 4 și amenzile colectate în conformitate cu articolele 5 și 6litera (a) constituie „alte venituri”, conform articolului 311 din Tratat, și se distribuieFacilității europene de stabilitate financiară.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Actuala criză economică, financiară și socială ademonstrat că actualul model de guvernanță economică al Uniunii Europene nu afuncționat: cadrul de supraveghere a fost foarte slab, iar normele Pactului de stabilitate șicreștere nu au fost respectare. Prin urmare, sprijin pachetul de măsuri cu privire laguvernanța economică prezentat de Comisia Europeană. Votez în favoarea raportuluiGoulard privind punerea în aplicare eficientă a monitorizării bugetare, deși recunosc căraportoarea și-a depășit atribuțiile într-o serie de domenii, fapt care va face foarte dificilăajungerea la o înțelegere cu Consiliul. Salut aplicarea de amenzi în cazul furnizării destatistici falsificate, în vederea sancționării fraudei privind calcularea deficitului și a datoriilor,atât în cadrul zonei euro, cât și în afara acesteia. Sunt de acord cu faptul că ar trebui să fieposibil ca statele din afara zonei euro să facă parte din acest sistem.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Doresc să subliniez aspectul pe care îl consider a fi celmai semnificativ pas înainte din cadrul acestui raport: posibilitatea de creare a unui sistemcare să nu se bazeze numai pe aspectul privind sancțiunile din Pactul de stabilitate și creștere(PSC), ci, care, dimpotrivă, să permită introducerea de stimulente reale care să determineși să dezvolte o dorință reală în rândul guvernelor statelor membre de a respecta normeleprevăzute în PSC.

În acest sens, doresc să subliniez viitoarea prezentare de către Comisia Europeană a unuiraport privind emiterea de obligațiuni suverane – eurodevize – în temeiul răspunderiicomune și solidare. De asemenea, doresc să subliniez eforturile extraordinare depuse aici,instituționalizarea dialogului economic în rândul diferitelor instituții europene, precumși promovarea participării parlamentelor naționale și a guvernelor în cadrul unei dezbateridemocratice autentice privind politica economică.


În cele din urmă, doresc să o felicit pe colega mea, dna Goulard, pentru munca extraordinarădepusă și pentru angajamentul său în vederea obținerii celor mai bune rezultate în urmaacestui pachet.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Acest raport, elaborat de dna Goulard, sereferă la propunerea legislativă pentru modificarea Regulamentului (CE) nr. 1467/97 alConsiliului, privind supravegherea bugetară în zona euro, care face parte din pachetulprivind guvernanța economică, adoptat de Comisie la 29 septembrie 2010, cu scopul „dea consolida stabilitatea macroeconomică și sustenabilitatea finanțelor publice”, astfel încâtUE să devină mai robustă și mai sustenabilă. Actuala situație economică și financiară aanumitor state UE demonstrează eșecul suferit de Pactul de stabilitate și creștere. Acestanu a reușit să controleze deficitul public. De asemenea, este necesară evitarea datoriilorpublice și private. În plus, acum devine necesară introducerea de mecanisme în vedereaîmbunătățirii competitivității și a restabilirii finanțelor publice. Statele membre vor aveanevoie de consolidarea mecanismelor de coordonare și monitorizare pentru prevenireatuturor erorilor grave care ar putea fi comise în cadrul politicii bugetare a acestora care arputea amenința uniunea economică și monetară. Întrucât consider că este nevoie de soluțiirapide și de calitate în conformitate cu recomandările Băncii Centrale Europene, am votatîn favoarea acestei propuneri pentru o modificare legislativă care, pe lângă încurajareadialogului interinstituțional, consolidează disciplina bugetară și obligă fiecare stat membrusau fiecare instituție să își asume responsabilitățile.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport reprezintă o altă parte dinprogramul de șase texte legislative privind așa-numita guvernanță economică. Votămîmpotriva tuturor rapoartelor care alcătuiesc acest program legislativ din cauza viziuniidin spatele acestuia în ansamblu.

În acest caz, este vorba despre reglementarea privind aplicarea eficientă a monitorizăriibugetare în zona euro. Raportul recunoaște problemele și greșelile din prima decadă auniunii economice și monetare, însă nu trage concluziile necesare, solicitând în schimbun cadru „mai robust” de supraveghere a politicilor economice naționale de către Comisieși Consiliu. De asemenea, adaugă faptul că astfel de politici ar trebui „să se axeze îndeosebipe dezvoltarea și consolidarea pieței interne”: cu alte cuvinte, vizează sporirea politicilorneoliberale, a privatizărilor, a liberei concurențe și a politicilor care îi favorizează pe ceimai puternici în fața celor mai slabi. Acest raport solicită amenzi pentru statele membrecare nu îndeplinesc cerințele impuse în temeiul Pactului de stabilitate și creștere. Acestaspect este, de asemenea, consolidat printr-o încercare de legitimizare a sistemului desancțiuni și de includere a unui sistem de stimulente. Toate acestea se realizează fără aanaliza cauzele reale ale problemelor sau politicile alternative necesare: acest lucru esteinacceptabil.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport reprezintă o altă parte dinpachetul de șase texte legislative privind așa-numita guvernanță economică și este unuldintre textele legislative cheie ale pachetului. Acesta privește reglementarea privind aplicareaeficientă a monitorizării bugetare în zona euro.

Deși recunoaște problemele și greșelile din prima decadă a uniunii economice și monetare,insistă orbește să continue solicitând un cadru „mai robust” de supraveghere a politiciloreconomice naționale de către Comisie și Consiliu. Cu toate acestea, adaugă întotdeaunacă astfel de politici ar trebui „să se axeze îndeosebi pe dezvoltarea și consolidarea piețeiinterne”: cu alte cuvinte, vizează sporirea politicilor neoliberale, a privatizărilor, a liberei


concurențe și a politicilor care îi favorizează pe cei mai puternici în fața celor mai slabi.Adică, în final, solicită același tip de politici și criterii monetariste și neoliberale, consolidândmonopolul veritabil impus asupra statelor membre, fără a lua în considerare cauzeleproblemelor sau politici alternative care țin cont de diferitele niveluri de dezvoltare aleeconomiilor.

Astfel, solicită amenzi pentru statele membre care nu respectă cerințele impuse de Pactulde stabilitate și creștere. Acest aspect este, de asemenea, consolidat printr-o încercare delegitimizare a sistemului de sancțiuni și de includere a unui sistem de stimulente. De aceeaam votat împotrivă.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) În iunie 2010, Consiliul European afost de acord că era urgentă consolidarea coordonării politicilor noastre economice. Acestacord a inclus, mai presus de toate, Pactul de stabilitate și creștere (PSC) și supraveghereabugetară. Aceasta a presupus în principal consolidarea componentei preventive și a celeicorective a PSC și asigurarea faptului că toate statele membre au prevăzute norme bugetarenaționale și un cadru bugetar pe termen mediu în conformitate cu PSC. Statele membrecare folosesc moneda euro au un interes deosebit și o responsabilitate față de punerea înaplicare a politicilor economice care sprijină buna funcționare a uniunii economice șimonetare și față de neaplicarea politicilor care constituie o amenințare la adresa acesteia.Sancțiunile aplicate statelor membre care folosesc moneda euro drept monedă oficială artrebui, în temeiul componentei preventive a PSC, să furnizeze un stimul pentru elaborareaprudentă a politicii fiscale. În același timp, lasă, de asemenea, loc de manevră bugetară,luând în considerare mai presus de toate importanța investițiilor publice.

Marietta Giannakou (PPE), în scris.. – (EL) Grupul Noua Democrație al deputaților înParlamentul European a votat astăzi în favoarea celor șase propuneri referitoare la noulpachet privind guvernanța economică. Propunerile Parlamentului European deschid drumulpentru un mediu stabil din punct de vedere economic, permițând în același timp dezvoltareaunor mecanisme de acțiune inovatoare, precum euro-obligațiunile și obligațiunile europenepentru finanțarea proiectelor.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris.. − (LT) Am salutat acest document deoarece în cadrulcomponentei preventive a Pactului pentru stabilitate și creștere, adaptarea și adeziunea laobiectivul bugetar pe termen mediu trebuie asigurate printr-o obligație temporară a unuistat membru a cărui monedă este euro și a cărui consolidare bugetară nu progresează înmod satisfăcător de a constitui un depozit purtător de dobândă. Acest caz ar trebui să seînregistreze când un stat membru, chiar și cu un deficit de sub 3 % din valoarea de referințăa PIB, deviază în mod semnificativ de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la ritmulde ajustare adecvat în vederea atingerii acestui obiectiv și nu reușește să corecteze aceastăabatere. Depozitul purtător de dobândă impus trebuie returnat statului membru vizatîmpreună cu dobânda acumulată de îndată ce Consiliul a ajuns la concluzia că s-a pus capătsituației care a dat naștere obligației de a constitui depozitul respectiv. Depozitul nepurtătorde dobândă trebuie eliberat după corectarea deficitului excesiv, în timp ce dobânda acestuiași amenzile colectate trebuie distribuite mecanismelor de stabilitate ale statelor membre acăror monedă este euro, pentru furnizarea de asistență tehnică în vederea protejăriistabilității zonei euro per ansamblu.

David Martin (S&D), în scris.. − Am votat împotriva acestui raport deoarece mă opuncu fermitate programului de măsuri de austeritate copleșitoare care este introdus în UniuneaEuropeană de către segmentul de centru-dreapta. Acest pachet de reforme în domeniul


guvernanței economice va reprima creșterea în UE într-un moment în care avem nevoiede investiții pentru creștere, cercetare, dezvoltare și locuri de muncă, în vederea asigurăriiviitorului economic al Europei. Acest pachet de reforme financiare îi va afecta cel mai multpe cei mai săraci cetățeni ai Europei însă nu va avea niciun efect asupra cauzei crizei –sectorul financiar. Salut coordonarea îmbunătățită a politicii economice și fiscale în Europa,însă mă opun cu fermitate viziunii pe termen scurt care este impusă la momentul de față.Investițiile pe termen lung în economia ecologică, în cercetarea științifică și în infrastructurăsunt absolut cruciale pentru stabilitatea economică, pentru crearea de locuri de muncă șipentru creștere și, în ceea ce mă privește, nu pot sprijini acest pachet de reforme careurmărește o austeritate copleșitoare în cadrul Europei.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Acest aviz privește propunerea de regulamentprivind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. Considerăm că aplicareasupravegherii bugetare ar trebui să facă întotdeauna obiectul obiectivelor generale ale UEși, îndeosebi, al cerințelor articolului 9 din TFUE privind promovarea unui nivel ridicat alocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare și luptaîmpotriva excluziunii sociale. La fel de importantă este și stabilirea cadrului de supravegheresporită în contextul Semestrului european de coordonare a politicilor.

În vederea sporirii supravegherii bugetare, un sistem de punere în aplicare nu ar trebuialcătuit numai din amenzi (sancțiuni), ci și din stimulente, consolidând astfel deopotrivărolul Parlamentului European și al parlamentelor naționale. În cele din urmă, ne menținemopinia cu privire la faptul că amenzile colectate de la statele membre care nu respectărecomandările primite trebuie utilizate în vederea sprijinirii investițiilor pe termen lung șia obiectivelor UE privind locurile de muncă.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport exprimă în mod clarsancțiunile la care trebuie să se aștepte statele membre care nu se supun cerințelor impusede Comisia Europeană. Nu arată nicio preocupare față de consecințele pe care astfel desancțiuni le vor avea asupra cetățenilor, nici față de legitimitatea Comisiei de a impunesancțiuni guvernelor alese. Singura concesie făcută este cu privire la dezbaterile publice,care nu se pot desfășura în cadrul unui stat membru sancționat. Cu alte cuvinte, cetățeniinu ar trebui să intervină în cadrul intrigilor unui proces ale cărui victime sunt chiar ei înșiși.Nu voi permite niciodată Comisiei să atace Franța. Votez împotriva acestui raport.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Criteriile de stabilitate nu au fost respectate întrecut. Se poate considera că stimulentele nu vor ajuta nici pe viitor. Trebuie clarificat dacăParlamentul European și parlamentele naționale vor fi capabile să joace un rol fundamentalîn cadrul oricărui proces de supraveghere. Consider că dezechilibrele macroeconomicedin cadrul UE și al zonei euro nu pot fi redresate eficient decât prin separarea euro în douăzone monetare. Adoptarea de măsuri de salvare planificate suplimentare nu este necesarădoar pe motivul unui simț al dreptății, iar aceasta va determina dificultăți majore pe viitorîn cadrul statelor membre din partea nordică a UE. Deși în esență sunt de acord cu prezentulraport, resping abordarea sa, motiv pentru care votez împotriva acestuia.

Franz Obermayr (NI), în scris.. − (DE) Mă îndoiesc de faptul că Pactul de stabilitate șicreștere, care nu a funcționat până la momentul de față, va deveni dintr-o dată un panaceuîn una dintre cele mai dificile etape economice din istoria UE. Deși acest fapt ar fi de dorit,având în vedere criza actuală, acesta rămâne o himeră. Am ajuns într-un stadiu în care nune mai putem permite măsuri de salvare suplimentare. În plus, este foarte nedrept să ne


folosim de bugetele naționale și de banii contribuabililor pentru salvarea delincvențilorbugetari. Prin urmare, am votat împotriva acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Cred că statelor membre care nu respectă cadrulfiscal al Uniunii trebuie să li se impună sancțiuni financiare adecvate. Trebuie să existe odiferențiere treptată a sancțiunilor în cadrul componentei preventive și a celei corective aPactului de stabilitate și creștere. Sistemul de sancțiuni propus va asigura divizarea și untratament egal al tuturor statelor membre, deoarece depozitul purtător de dobândă,depozitul nepurtător de dobândă și suma la care se ridică amenda vor fi alcătuite dintr-ocomponentă fixă echivalentă cu 0,2 % din PIB. În plus, Comisiei i se va oferi dreptul de arecomanda reducerea unei sancțiuni sau de a anula această sancțiune în circumstanțeeconomice excepționale. În vederea punerii în aplicare a unui cadru de supravegherebugetară eficient, este foarte important ca Comisia să prezinte Parlamentului European șiConsiliului un raport privind posibilitatea de introducere de eurodevize. Nu sunt de acordcu propunerea conform căreia veniturile din creditele de plată neutilizate din bugetulUniunii ar trebui reportate în bugetul Uniunii de pe următorul an și alocate unor programefavorabile priorităților Uniunii. Consider că sistemul fiscal trebuie să rămână în sfera decompetență a fiecărui stat membru și, prin urmare, nu este adecvat să se impună Comisieisă prezinte un set de propuneri privind un sistem de impozitare european comun cudrepturi depline.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT)În cazul în care statele care nu respectă obligațiiledin cadrul componentei preventive și a celei corective a Pactului de stabilitate și creșterenu adoptă măsuri adecvate (aprobate de către Consiliu) și nu prezintă un plan dereechilibrare, acestora li se pot aplica sancțiuni financiare egale cu 0,1 % din PIB. Aceastareprezintă o cerință importantă în vederea asigurării faptului că noul cadru stabilit întemeiul reformei guvernanței economice este credibil și eficient. Cu toate acestea, nu estenevoie de o rigiditate prea mare sau de adoptarea unor măsuri extreme; stimulentele pentrustatele membre sunt, de asemenea, o idee bună. În acest sens, aplaud mențiunea referitoarela eurodevize (euro-obligațiuni). Întotdeauna am fost în favoarea emiterii de euro-obligațiunicare, în opinia mea, pot aduce valoare adăugată dacă sunt emise în comun, și a unei monedeeuro puternice. Sper că Parlamentul va ajunge la un acord final și va aproba întregul programde guvernanță cât mai repede posibil, pentru a transmite publicului și piețelor un mesajputernic și unitar și pentru a combate speculația.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) De asemenea, ca parte a programuluilegislativ în vederea consolidării guvernanței economice în cadrul UE și al zonei euro, aexistat un vot privind acest proiect de aviz referitor la aplicarea eficientă a supravegheriibugetare în zona euro. Am votat în favoarea acestui raport deoarece împărtășesc, în esență,preocupările raportoarei, îndeosebi cu privire la amendamentele referitoare la următoareleaspecte-cheie: 1) aplicarea supravegherii bugetare trebuie să respecte întotdeauna cerințeleprivind promovarea unui nivel înalt al ocupării forței de muncă; 2) garantarea unei protecțiisociale adecvate și combaterea excluziunii sociale; 3) o supraveghere bugetară sporită prinintermediul unui sistem de punere în aplicare nu trebuie să includă numai amenzi –sancțiuni – ci, de asemenea, stimulente; 4) un rol consolidat al Parlamentului European,precum și al parlamentelor naționale, în cadrul întregului proces de supraveghere.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport prevede ca statele membre săconstituie depozite purtătoare de dobândă sau să plătească amenzi, ca parte a componenteipreventive și a celei corective a Pactului de stabilitate și creștere. Acesta este un sistem desancționare în avans, în timp ce un sistem bazat pe stimulente ar fi mai util. Gândirea din


spatele acestuia se încadrează perfect în „filozofia” generală a pachetului vizat. Din acestemotive, votez împotriva raportului.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris.. – (ES) Am votat împotrivă. GrupulVerts/ALE a încercat să introducă amendamente-cheie solicitând utilizarea deeuro-obligațiuni, convergență fiscală și aplicarea unei limite sancțiunilor financiare și altorstimulente. Aceste amendamente nu au fost adoptate iar raportul a sfârșit prin a fi nimicmai mult decât o listă de sancțiuni aplicate statelor care nu își respectă bugetul. Directivaeste intrinsec legată de raportul Wortmann-Kool care a fost deja elaborat. Prin urmare, amvotat împotrivă.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) În astfel de vremuri de criză economică extinsă,precum cele cu care ne confruntăm în prezent, necesitatea de a pune în aplicare în modeficient supravegherea bugetară în zona euro reprezintă o prioritate. O astfel desupraveghere trebuie, totuși, aplicată fără a schimba în vreun fel obiectivele fundamentaleprivind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecțiisociale corespunzătoare și intensificarea eforturilor în vederea combaterii excluziuniisociale. Parlamentul European și parlamentele naționale joacă în cele din urmă un rolesențial în atingerea acestui obiectiv ambițios, iar rolul acestora trebuie, prin urmare, săfie consolidat de-a lungul procesului de supraveghere, atât la nivel național, cât șiinternațional.

Edward Scicluna (S&D), în scris. . − În calitate de raportor alternativ al grupului meu,doresc să o felicit pe dna Goulard pentru adoptarea raportului dumneaei și să îi mulțumescpentru buna cooperare dintre noi de-a lungul negocierilor dificile. Aleg să mă abțin de lavotarea acestui raport și a amendamentului propus privind convergența fiscală. Regret că,în ciuda celor mai temeinice eforturi ale raportoarei, Consiliul a diluat sau a înlăturat dintext numeroase propuneri inteligente, fapt care mă împiedică să mai sprijin raportul. Datăfiind poziția mea de raportor alternativ al grupului S&D în ceea ce privește acest raport nuam putut să mă alătur colegilor mei din delegația malteză și să votez împotrivaamendamentului privind convergența fiscală prezentat de grupul meu. Deși sunt de acordcu anumite propuneri prezentate în cadrul amendamentului, nu susțin stabilirea unei ratecomune a impozitului pe profit. Avem nevoie de o coordonare mai bună a politiciieconomice, însă politica fiscală trebuie să rămână în continuare în sarcina statelor membre.

Kay Swinburne (ECR), în scris. . − Grupul ECR a depus întotdeauna eforturi constructivepentru a se asigura că zona euro poate formula o soluție de durată pentru criza datoriilorsuverane cu care se confruntă. Defectele Pactului de stabilitate și creștere, atât cele deconținut, cât și cele referitoare la punerea în aplicare a acestuia, sunt evidente de ceva timp;este adevărat însă că la momentul de față se depun eforturi pentru asigurarea uneireglementări de durată care să funcționeze. Am contribuit în cadrul proceselor întreprinsede comitet și al trialogurilor pentru a garanta faptul că rezultatele preferate de Parlamentfuncționează și sunt realiste și de durată. Cu toate acestea, regretăm faptul că propunerileComisiei, sprijinite de Parlament, nu reprezintă o soluție numai pentru zona euro, ci șipentru statele care nu folosesc moneda euro. Oricum am privi, acest program pe care l-amvotat sporește competențele UE în detrimentul statelor membre. Acesta include concepteinovatoare, precum votul cu majoritate calificată inversată și sancționarea statelor membreși asigură faptul că bugetele naționale nu mai reprezintă o chestiune care privește doarparlamentele naționale. Prin urmare, deși sprijinim obiectivele pe termen lung, nu putemsprijini mijloacele și am votat împotriva rapoartelor care nu se limitează la zona euro.


Marianne Thyssen (PPE), în scris.. − (NL) Am votat cu convingere în favoarea pachetuluide compromis privind guvernanța economică, astfel cum l-am negociat cu Consiliul.Pachetul rezultat în urma negocierilor oferă un număr destul de mare de răspunsuri lagreșelile comise în trecut, inclusiv cu privire la disciplina bugetară. Acest lucru în sinereprezintă un progres. Cu toate acestea, grupul din care fac parte, împreună cu mine,suntem rezervați cu privire la câteva aspecte, îndeosebi cu privire la realizarea componenteipreventive a Pactului de stabilitate și creștere. Pentru a putea ajunge la un acord globalînainte de vacanța de vară, este important ca negocierilor cu Consiliul din următoarelesăptămâni să li se ofere toate șansele și să nu se transmită niciun semnal politic care arputea pune în pericol ajungerea la un rezultat final pozitiv. Pachetul reflectă un echilibrupolitic instabil pe care nu vreau să îl pun în pericol. Din acest motiv, am votat împotrivaanumitor amendamente. Totuși, nu ar trebui să se creadă că nu sprijin în mod fundamentalanumite elemente ale acestor amendamente. Fac referire, îndeosebi, la amendamentul 9,care susține convergența în domeniul fiscal. Cu siguranță există anumite elemente aleacestuia pe care le pot sprijini, precum tranzacțiile financiare sau introducerea la nivelulUE a unei baze de impozitare consolidate pentru corporații.

Raport: Corien Wortmann-Kool (A7-0178/2011

Elena Oana Antonescu (PPE), în scris . − Îmbunătățirea guvernanței economice trebuiesă se bazeze pe un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelormacroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare șisupraveghere consolidată a pieței financiare, precum și un mecanism credibil și permanentde rezolvare a situațiilor de criză. Consider că este necesară o coerență a politicilor carevizează creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, cu un accent deosebitpe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și acompetitivității și un cadru eficace de prevenire și corectare a pozițiilor bugetare excesive.De asemenea, cred că este extrem de important ca această consolidare a guvernanțeieconomice să aibă loc în paralel cu sporirea legitimității democratice a guvernanțeieuropene.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Actualele evenimente demonstrează că Pactuleuropean de stabilitate și creștere nu este foarte eficient și nu a reușit să împiedice anumitestate membre să se confrunte cu probleme grave privind balanța de plăți sau plata datoriiloracestora. Pe lângă ajutorul acordat de UE acestor state, instituțiile depun, prin urmare,eforturi în vederea consolidării Pactului de stabilitate și creștere pentru evitarea pe viitor aunor astfel de crize. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică dincare face parte și acest raport elaborat de colega mea dna Wortmann-Kool. Raportul vizeazăsupravegherea pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.Dezbaterea referitoare la acest raport s-a axat pe chestiunea privind procedura de vot prinmajoritate calificată inversată – aceasta înseamnă că recomandările Comisiei intră în vigoaredacă o majoritate calificată din Consiliu nu își exprimă opoziția față de acestea printr-omajoritate calificată – precum și pe clauza de revizuire. Am sprijinit aceste două mecanismeîn timpul votului deoarece sunt convins că trebuie să fim exigenți și ambițioși pentru aîmbunătăți stabilitatea bugetară în Europa și, prin urmare, pentru a ne proteja viitorul.

Regina Bastos (PPE), în scris. − (PT) Coordonarea politicilor economice ale statelormembre, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, implicărespectarea următoarelor principii directoare: prețuri stabile, finanțe publice și condițiimonetare robuste și o balanță de plăți sustenabilă. Scopul este prevederea de norme dereglementare a conținutului, prezentării, examinării și monitorizării programelor de


stabilitate și a programelor de convergență, ca parte a supravegherii multilaterale de caretrebuie să se ocupe Comisia și Consiliul într-o fază timpurie. Intenția este de a prevenideficitele bugetare și datoriile excesive și de a promova supravegherea și coordonareapoliticii economice, sprijinind, prin urmare, realizarea obiectivelor Uniunii privind creștereași ocuparea forței de muncă. Parlamentul European va fi implicat în mod corespunzătorîn cadrul Semestrului european cu scopul de a spori transparența, dreptul de proprietateși responsabilitatea deciziilor adoptate, îndeosebi prin dialog economic. Pentru motivelede mai sus, am votat în favoarea acestui raport.

Ivo Belet (PPE), în scris.. − (NL) UE și euro se confruntă cu vremuri haotice și avem nevoiede o soluție structurală la problemele din Grecia. Cu toate acestea, oricine a analizat acestechestiuni în profunzime ar trebui să recunoască faptul că Europa va ieși din această crizămai puternică și mai robustă. Supravegherea sporită de către UE a politicii economice șibugetare a celor 27 de state membre reprezintă o condiție prealabilă esențială pentruexistența în continuare a monedei euro. Trebuie să ne asigurăm că latura socială a Europeidepășește această perioadă anevoioasă fără a fi afectată. Vom face oricâte sacrificii va finevoie pentru tradițiile naționale cu privire la acordurile salariale. Cel mai important premiuobținut de Parlament este, fără îndoială, includerea Semestrului european în programullegislativ. Spun acest lucru deoarece rezultatul acestui fapt nu este numai că guvernele vortrebui să asigure finanțe solide, ci și că Europa va fi capabilă să le facă pe acestea să răspundăîn cazul în care nu investesc în mod adecvat în formare și educație, locuri de muncă șicombaterea sărăciei. Acest pachet va îmbunătăți drastic competitivitatea economică șisănătatea financiară a UE. Bineînțeles, aceasta nu poate reprezenta un obiectiv în sine.Acestea sunt instrumente în vederea creșterii, a creării de locuri de muncă și a bunăstăriisociale.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Acest raport referitor la propunerea de regulamenta Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonareapoliticilor economice reprezintă o parte a unui pachet privind guvernanța economică aUE. Acest raport, ca și celelalte rapoarte similare incluse în program, se referă direct larecenta criză financiară din Grecia și stabilește drept obiectiv crearea unui cadru dereglementare în vederea prevenirii repetării unor situații similare. Pe de o parte, nevoia deconsolidare a coordonării și, îndeosebi, a monitorizării financiare a statelor membre esteevidentă, dată fiind seriozitatea crizei din Grecia și repercusiunile acesteia asupra celorlaltestate membre. Cu toate acestea, directivele propuse de raport conțin, de asemenea, și aspecteproblematice care nu ar trebui subestimate. De fapt, directivele determină o creșteresubstanțială a interferenței UE în cadrul afacerilor economice interne ale statelor membre,fapt care sugerează un declin clar al influenței acestora din urmă. Din cauza faptului că unastfel de risc nu poate fi eliminat, a trebuit să mă abțin de la vot.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul WortmannKool face parte din pachetullegislativ pentru reformarea guvernanței economice, care este alcătuit din șase rapoarterezultate în urma multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis tuturor, și îndeosebiConsiliului, un mesaj clar. Prin urmare, sper că acest pachet legislativ va fi cu siguranțăaprobat înainte de vacanța de vară și, în primul rând, aplicat cât mai curând posibil, astfelîncât Uniunea Europeană să nu mai fie nepregătită, cum a fost în trecut, să se ridice laînălțimea provocărilor care îi amenință stabilitatea. Am votat în favoarea raportuluiWortmannKool îndeosebi deoarece consider că Uniunea Europeană are nevoie de unfundament solid pentru prevenirea pe viitor a unor crize similare celei cu care ne confruntăm


la momentul de față. Acest fundament necesită crearea unui sistem de valori de referințăpentru reformarea într-un mod fezabil a Pactului de stabilitate și creștere. Acest lucru estenecesar deoarece trebuie să ajungem la un nou acord care să nu mai oblige statele aflateîntr-o situație delicată să solicite scutiri de la acordurile în vigoare, ci să permită introducerea,prin renegocierea pactului în sine, a unor noi criterii de stabilire a unor obligații durabileși a unor obiective realizabile.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. − (PT) Am votat în favoarea raportului deoarecesunt de acord cu faptul că, în vederea asigurării unei coordonări mai strânse a politiciloreconomice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre,Consiliul trebuie să continue cu supravegherea multilaterală ca parte integrantă aSemestrului european pentru coordonarea politicilor economice, în conformitate cuobiectivele și cerințele prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).Parlamentul va fi implicat în mod corespunzător în cadrul Semestrului european cu scopulde a spori transparența, dreptul de proprietate și responsabilitatea deciziilor luate, îndeosebiprin dialog economic. Sunt de acord cu faptul că în cadrul Semestrului european ar trebuiconsultate Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politică economică, Comitetulpentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială ori de câte ori esteposibil și că părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, ar trebui implicați încadrul Semestrului european în ceea ce privește principalele chestiuni politice, acolo undeeste posibil, în conformitate cu TFUE, cu legislația și cu politicile naționale.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Criza economică, financiară și socială actuală ademonstrat că modelul de guvernanță economică al Uniunii Europene nu a funcționat:cadrul de supraveghere s-a dovedit a fi foarte slab, iar normele Pactului de stabilitate șicreștere nu au fost respectate. Prin urmare, sprijin pachetul de măsuri cu privire laguvernanța economică prezentat de Comisia Europeană. Votez în favoarea raportuluiWortmannKool privind consolidarea supravegherii bugetare și coordonarea politiciloreconomice. Sunt de acord cu votul cu majoritate calificată inversată, care consolideazărolul Comisiei Europene prin solicitarea unei majorități calificate în cadrul Consiliuluipentru derogarea de la decizia Comisiei. Consider că „dialogul economic” prevăzut aicieste foarte important, la fel ca și legătura clară, necesară cu Semestrul european. Salutdispoziția referitoare la abaterea temporară a unui stat membru de la calea de ajustare, înurma unor evenimente neprevăzute, fapt care asigură un proces flexibil și realist.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Putem învăța două lecții importante de pe urma acesteicrize recente: nevoia de finanțe publice sustenabile și nevoia urgentă de a depune eforturiîn vederea unei coordonări sporite a politicilor economice între statele membre, punândaccent pe prevenire. Acest raport vizează exact aceste aspecte.

Doresc să subliniez imediat importanța includerii Semestrului european în cadrul acestuitext legislativ, în vederea furnizării treptate a unei platforme eficiente pentru dezbateripolitice comune referitoare la politicile bugetare adoptate de toate statele membre, carevor favoriza o uniune economică robustă și echilibrată. Doresc să subliniez cât de importanteste ca finanțele publice ale statelor membre ale UE să fie în ordine și, de asemenea, cât denecesară este adoptarea unor politici economice din ce în ce mai responsabile care săasigure stabilitate și creștere.

Trebuie să fim responsabili. Trebuie să adoptăm politici de economisire, îndeosebi învremuri bune, astfel încât să deținem mijloacele de a ne proteja în vremuri mai grele.Consider acest raport esențial în cazul în care noi, ca Uniune, urmărim să atingem o


coordonare și o prevenire din ce în ce mai mare. În cele din urmă, doresc să îi mulțumescdnei WortmannKool, o colegă din grupul meu, pentru eforturile sale exemplare pe parcursulnegocierilor și încheierii acestui pachet.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Acest raport, elaborat dedna WortmannKool, privește o propunere legislativă referitoare la guvernanța economică,adoptată de Comisie la 29 septembrie 2010, supravegherea pozițiilor bugetare șisupravegherea și coordonarea politicilor economice, și face parte din pachetul privindguvernanța economică, adoptat de Comisie la 29 septembrie 2010, care urmărește„consolidarea stabilității macroeconomice și a sustenabilității finanțelor publice”. Cadrulconsolidat pentru guvernanță economică trebuie să promoveze creșterea și ocuparea forțeide muncă, punând un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței unice șipromovând comerțul și concurența la nivel internațional.

Consolidarea guvernanței economice trebuie însoțită de consolidarea legitimitățiidemocratice a guvernanței economice în cadrul Uniunii, care ar trebui atinsă prinparticiparea sporită a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în cadrul tuturorproceselor de coordonare a politicilor economice. Pactul de stabilitate și creștere și întregulcadru pentru guvernanță economică trebuie să fie compatibil cu strategia Uniunii de creștereeconomică și ocupare a forței de muncă și trebuie să vină în completarea acesteia. Amvotat în favoarea acestei propuneri de amendament legislativ, al cărei text definitiv sper săfie adoptat în timpul ședinței plenare din iulie a Parlamentului.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acesta este un alt text legislativ din cele carefac parte din așa-numitul pachet privind guvernanța economică. De data aceasta, se vizeazăconsolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politiciloreconomice. În practică, această dispoziție stabilește normele de reglementare a conținutului,a prezentării, a examinării și a monitorizării programelor de stabilitate și a celor deconvergență, ca parte a supravegherii multilaterale pe care Comisia și Consiliul doresc săo realizeze într-un stadiu timpuriu; scopul este de a preveni deficitele bugetare și datoriileexcesive și de a promova supravegherea și coordonarea politicilor economice. Se repetăla nesfârșit vechiul raționament conform căruia creșterea și ocuparea forței de muncă suntprincipalele obiective.

După cum știm și am spus, rezultatul este chiar opusul. Solidaritatea și coeziunea socialăși economică nu reprezintă nimic mai mult decât vorbe goale: litere moarte în cadrultratatelor. Ceea ce predomină sunt politicile monetariste și neoliberale în interesul garantăriiunor profituri sporite pentru companiile și instituțiile financiare mari. În ceea ce priveștecetățenii, după cum demonstrează experiențele din Grecia, Irlanda și Portugalia, aceștia seconfruntă direct cu o și mai mare inegalitate socială și cu un șomaj și o sărăcie sporite.Trebuie recunoscut, o dată pentru totdeauna, că politicile în vigoare, care în prezent sedoresc a fi consolidate, reprezintă cauza fundamentală a acestei crize.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Aceasta face parte din programul de șasetexte legislative privind guvernanța economică și vizează consolidarea supravegheriipozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice. În practică,această dispoziție stabilește normele de reglementare a conținutului, a prezentării, aexaminării și a monitorizării programelor de stabilitate și a celor de convergență, ca partea supravegherii multilaterale pe care Comisia și Consiliul doresc să o realizeze într-un stadiutimpuriu; scopul este de a preveni deficitele bugetare și datoriile excesive și de a promovasupravegherea și coordonarea politicilor economice. Se susține întotdeauna că obiectivele


vizate sunt creșterea și ocuparea forței de muncă, însă, dat fiind faptul că au uitat de politicilede solidaritate și de coeziune economică și socială, implicându-se doar în politici monetaristeși neoliberale în interesul garantării unor profituri crescute pentru companiile și instituțiilefinanciare mari, nu vom avea parte decât de o inegalitate socială mai mare și de sporireașomajului și a sărăciei, cum se întâmplă deja în cazul Greciei, al Irlandei și al Portugaliei.

Până când conducătorii Europei nu vor recunoaște că politicile lor reprezintă cauzafundamentală a crizelor care persistă, vom asista la o degradare a situației economice,sociale și politice, care, în mod inevitabil, va da naștere mai multor tensiuni sociale și maimultor conflicte...


Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Recenta criză economică și financiarăglobală a scos în evidență și a intensificat necesitatea unei coordonări mai bune și a uneisupravegheri sporite a politicilor economice în cadrul uniunii economice și monetare.Defectele și punctele slabe persistă în cadrul actualului sistem de coordonare și în cadrulproceselor de supraveghere existente. Este esențială consolidarea cadrului uniunii economiceși monetare cu scopul asigurării stabilității macroeconomice și a sustenabilității finanțelorpublice. Majoritatea statelor membre vor avea neapărat nevoie de o consolidare temeinicăpentru a începe să își reducă din datoriile publice. Totuși, problemele sunt și mai urgentedat fiind faptul că societățile și economiile europene se confruntă cu consecințele uneipopulații în curs de îmbătrânire, care ar putea exercita și mai multe presiuni asupra oferteide forță de muncă și asupra bugetelor finanțelor publice. Coordonarea politicilor economiceale statelor membre într-un cadru al UE ar trebui să includă, mai presus de toate, aderareala o balanță de plăți sustenabilă și necesitatea de investiții publice.

Marietta Giannakou (PPE), în scris.. – (EL) Grupul Noua Democrație al deputaților înParlamentul European a votat astăzi în favoarea celor șase propuneri din cadrul pachetuluiprivind guvernanța economică. Propunerile Parlamentului European deschid drumulpentru un mediu stabil din punct de vedere economic, permițând în același timp dezvoltareaunor mecanisme de acțiune inovatoare, precum euro-obligațiunile și obligațiunile europenepentru finanțarea proiectelor.

Roberto Gualtieri (S&D), în scris. − (IT) Europa are nevoie de o guvernanță economicămai puternică și bazată într-o mai mare măsură pe comunitate. Totuși, pachetul de măsurisupuse votului astăzi reflectă în mod greșit tendința actualei majorități de centru-dreaptade a privi guvernanța drept un simplu exercițiu de austeritate, prin consolidarea dimensiuniipreventive și a celei corective a Pactului de stabilitate și creștere fără subliniereamecanismelor și a instrumentelor de sprijinire a investițiilor și a dezvoltării. Regula privindmajoritatea inversată și niște parametri și sancțiuni mai dure nu pot fi acceptate în lipsaunei norme de aur de protejare a investițiilor statelor membre și în lipsa unoreuro-obligațiuni pentru finanțarea investițiilor europene și, în același timp, pentru garantareadatoriilor suverane. Aceasta nu reprezintă o formulă suficient de bună pentru soluționareacrizei, ci, dimpotrivă, o poate agrava. De aceea, vom vota împotriva acestuia și împotrivacelorlalte rapoarte privind supravegherea fiscală. În plus, vom depune eforturi pentru aschimba direcția politicii economice europene și, în același timp, pentru a consolida metodacomunitară și instrumentele și resursele UE.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris.. − (LT) Am salutat acest document, deoarece crizaeconomică și financiară a expus nevoia de revizuire a cadrului pentru Uniunea Economicăși Monetară (UEM) pentru punerea în aplicare a instrumentelor existente și pentru extinderea


procedurilor de coordonare și a supravegherii multilaterale. După cum subliniază Comisiaîn cadrul expunerii de motive a acesteia, trebuie sporită durabilitatea sistemului în vederea„consolidării stabilității macroeconomice și a sustenabilității finanțelor publice, care suntcondiții prealabile indispensabile pentru o creștere durabilă a producției și a ocupării forțeide muncă”. Pachetul privind guvernanța economică este alcătuit din șase propuneri carevizează consolidarea coordonării și supravegherii politicilor economice în cadrul UniuniiEconomice și Monetare (UEM) în contextul strategiei Europa 2020 și al Semestruluieuropean, care este un nou ciclu de supraveghere, un proces de legătură în temeiul Pactuluide stabilitate și creștere și al orientărilor generale de politică economică. Cred că, pentruconsolidarea guvernanței economice, este deosebit de important să se consolideze în acelașitimp și legitimitatea democratică a guvernanței europene. Prin urmare, rolul ParlamentuluiEuropean ar trebui consolidat pe parcursul întregului proces de supraveghere. În plus,consultarea în mod regulat cu partenerii sociali și implicarea parlamentelor naționale suntcondiții esențiale în vederea unui cadru de supraveghere transparent și credibil.

Tunne Kelam (PPE), în scris. . − Am votat în favoarea acestui raport, însă cred că ar fitrebuit să ne exprimăm mai clar și cu mai multă fermitate cererile cu privire la mecanismulde sancționare și penalizare. Actuala poziție rămâne vagă și nu exprimă clar faptul că încaz de încălcare a normelor trebuie să se aplice în mod automat sancțiuni fără a se faceapel la negocieri politice. Deși rolul Comisiei este consolidat, raportul trebuie să sprijineîn mod clar votul cu majoritate calificată inversată conform planificărilor inițiale pentruasigurarea unei proceduri rapide și independente de aplicare a măsurilor necesare. Salutîn general solicitarea unei transparențe și a unei implicări sporite a Parlamentului Europeanși a parlamentelor naționale. Acest fapt este important îndeosebi dată fiind solicitarea dealiniere a bugetelor naționale cu Semestrul european. Toți actorii trebuie să fie pe deplinimplicați și informați pe parcursul fiecărei etape în vederea asigurării prevenirii problemelorși a identificării de soluții cât mai timpuriu posibil.

David Martin (S&D), în scris. . − Am votat împotriva acestui raport deoarece mă opuncu fermitate programului de măsuri de austeritate copleșitoare introdus în UniuneaEuropeană de segmentul de centru-dreapta. Acest pachet de reforme în domeniulguvernanței economice va reprima creșterea în UE într-un moment în care avem nevoiede investiții pentru creștere, cercetare, dezvoltare și locuri de muncă, în vederea asigurăriiviitorului economic al Europei. Acest pachet de reforme financiare îi va afecta cel mai multpe cei mai săraci cetățeni ai Europei, însă nu va avea niciun efect asupra cauzei crizei –sectorul financiar. Salut coordonarea îmbunătățită a politicii economice și fiscale în Europa,însă mă opun cu fermitate viziunii pe termen scurt care este impusă la momentul de față.Investițiile pe termen lung în economia ecologică, în cercetarea științifică și în infrastructurăsunt absolut cruciale pentru stabilitatea economică, pentru crearea de locuri de muncă șipentru creștere și, în ceea ce mă privește, nu pot sprijini acest pachet de reforme careurmărește o austeritate copleșitoare în cadrul Europei.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Sprijinim propunerea privind respectarea într-omai mare măsură de către statele membre a Pactului de stabilitate și creștere și încurajareaunei coordonări sporite a politicilor fiscale ale acestora. Regulamentul adoptat astăzi a fostmodificat pentru a asigura respectarea de către statele membre, în vremuri bune, a unorpolitici fiscale prudente pentru a își asigura fondul de rezervă necesar pentru vremuridificile. Cadrul pentru supravegherea bugetară și pentru coordonarea politicilor economiceale UE trebuie extins pentru a include și aspectele sociale și pe cele privind ocuparea forțeide muncă.


Pe de altă parte, în ceea ce privește programele de stabilitate și convergență ale statelormembre, acestea trebuie să includă informații privind consecvența obiectivelor bugetareale statelor membre cu strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă,iar Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială trebuieconsultate pe parcursul fiecărei proceduri de supraveghere. De asemenea, credem că esteextrem de important ca îmbunătățirea guvernanței economice să se realizeze în paralel cuconsolidarea legitimității democratice a guvernanței europene. În acest sens, Parlamentultrebuie consultat în mod regulat și trebuie implicat în cadrul întregului proces, la fel ca șiceilalți parteneri. Aceasta este o condiție prealabilă necesară pentru un cadru desupraveghere credibil și transparent.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest raport propune sprijinireaComisiei pentru a identifica cele mai bune instrumente de măsurare a eșecului de ordinpolitic al conducerii pentru care ar putea fi responsabile guvernele. Este necesar să luămdrept referință obiectivul bugetar stabilit de Comisie sau o rată de referință ca funcție aPIB-ului? Aceasta este singura preocupare a majorității parlamentare. Din cauza acestorinstrumente, cetățenii europeni vor ajunge la mila agențiilor de rating. Acestea vor extindeplanurile de austeritate care secătuiesc în prezent Grecia, Irlanda și Portugalia.

Votez împotriva acestui raport pe care îl dezaprob. Franța este un stat independent șisuveran.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Măsurile planificate nu prevăd participareaobligatorie a băncilor. Totuși, nu se va putea evita o reprogramare a achitării datoriilor.Contribuabilul nu trebuie să plătească neapărat pentru erorile de speculație comise debănci. După cum ne demonstrează exemplul Islandei, falimentul aranjat al statului poateconstitui răspunsul corect.

Grecia reprezintă leagănul culturii europene. Având în vedere incapacitatea actorilorpolitici, neputința acestora de a recunoaște care este cauza și care este efectul și refuzul lorde a își asuma responsabilitatea, se pare că această cultură s-ar putea încheia tot prin Grecia.Am votat împotriva acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Consolidarea guvernanței economice ar trebuisă se realizeze în paralel cu consolidarea legitimității democratice a guvernanței europene.Trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura stabilitate și durabilitatemacroeconomică în cadrul finanțelor publice. Pentru a asigura o coordonare sporită apoliticilor și acțiunilor statelor membre este necesară extinderea procedurilor de coordonareși supraveghere multilaterală. În vederea identificării unor discrepanțe așteptate ale pozițieibugetare de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calea de ajustarecorespunzătoare în vederea atingerii acestui obiectiv, Consiliul și Comisia trebuie să realizezeo supraveghere multilaterală. Trebuie să monitorizăm în continuu punerea în aplicare înconformitate cu obiectivele programului de convergență a programelor de convergențăși a politicilor economice ale statelor membre cu o derogare. Cred că termenul limită decinci luni, pentru abordarea abaterii de la calea de ajustare în vederea obiectivului bugetarpe termen mediu, este suficient. În plus, acțiunile adoptate de un stat membru în vedereaabordării acestei abateri trebuie strict controlate.

Alfredo Pallone (PPE), în scris. − (IT) Permiteți-mi să îi transmit mai întâi cele mai sincerefelicitări dnei WortmannKool pentru munca pe care a depus-o referitor la pachetul privindguvernanța economică. Pactul de stabilitate și creștere este slăbit; trebuie introduse normemai serioase și mai eficiente pentru statele membre, care trebuie, de asemenea, monitorizate


mai îndeaproape. În acest sens, sunt fundamentale acțiunile preventive, deoarece acesteapermit prevenirea situațiilor fără a fi nevoie de adoptarea unor acțiuni ex post. Sunt deacord cu raportul în ceea ce privește sprijinirea abordării Comisiei și extinderea utilizăriivotului cu majoritate calificată inversată pentru blocarea unei decizii a Comisiei în Consiliu.Scopul Parlamentului trebuie să fie prevenirea utilizării metodei interguvernamentale, însătrebuie să privim lucrurile dintr-o perspectivă globală și, fără a dilua regulamentul, să găsimsoluții pentru a asigura că independența Comisiei este garantată și că Parlamentul poate fiun actor, și nu doar un spectator, în cadrul procesului, ajungând la un acord reciproc cuConsiliul. Sper, de fapt, că Parlamentul va ajunge la un acord final și va aproba întregulpachet de guvernanță cât mai curând posibil, pentru a trimite un mesaj puternic și unitarpublicului și piețelor și pentru a combate speculația.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Ca parte a pachetului legislativ carevizează consolidarea guvernanței economice în UE și în zona euro, a existat, de asemenea,un vot privind acest proiect de aviz referitor la consolidarea supravegherii pozițiilor bugetareși supravegherea și coordonarea politicilor economice. Am votat în favoarea acestui raportdeoarece împărtășesc, în esență, preocupările raportoarei, îndeosebi cu privire laamendamentele referitoare la următoarele aspecte-cheie: 1) cadrul UE pentru supraveghereabugetară trebuie extins pentru a include aspectele sociale și pe cele privind ocuparea forțeide muncă; 2) liniile directoare pentru politicile în domeniul ocupării forței de muncă alestatelor membre trebuie luate în considerare în momentul prezentării de către acestea aprogramelor lor de stabilitate și convergență, precum și în timpul examinării acestorprograme; 3) supravegherea multilaterală a programelor de stabilitate și convergență trebuierealizată ca parte a Semestrului european; și 4) programele de stabilitate și convergență alestatelor membre trebuie să includă informații privind consecvența obiectivelor bugetareale statelor membre cu strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă,precum strategia Europa 2020 și, îndeosebi, cu orientările generale de politică economicăși cu orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport vizează asigurarea respectării decătre statele membre a limitelor de deficit și îndatorare prevăzute de Pactul de stabilitateși creștere. Votez împotriva acestuia din două motive principale: deoarece pactul a căruireglementare o vizează este responsabil pentru o decadă de creștere mediocră în Europași deoarece măsurile disciplinare ale acestuia se bazează pe sancțiuni care, în realitate,agravează problemele pe care își propune să le soluționeze. Acest raport, precum și celelaltedin cadrul pachetului, ar fi trebuit cel puțin să aibă bunul simț să țină investițiile publiceseparate de calculele privind deficitele, în numele creării de locuri de muncă, acesta fiindprincipalul obiectiv al oricărei coordonări economice conștiente de preocupările cetățeniloreuropeni.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (ES) Am votat împotrivă, deoarece acestraport încearcă să soluționeze deficitul public exclusiv prin ajustări ale cheltuielilor publice.În mod specific, se introduce un obiectiv pe termen mediu privind creșterea produsuluiintern brut (PIB). Acesta va fi controlat cu strictețe de către Comisie. De fapt, se acordăComisiei Europene prerogative extraordinare, care includ capacitatea de sancționareimediată a statelor membre ale zonei euro, exceptând cazul în care Consiliul se opune prinmajoritate calificată. Acest raport presupune ca respectiva consolidare fiscală să aibăprioritate în fața obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung și a obiectivelor UE privindcrearea de locuri de muncă, combaterea sărăciei și coeziunea socială. Aceasta reprezintăpartea cea mai dură a pachetului. Acesta încearcă să sublinieze punerea în aplicare a


ajustărilor și a mecanismelor de austeritate, excluzând utilizarea mecanismelor anticiclice.În plus, îi lipsesc stimulentele necesare pentru a atinge obiectivele de creștere pe termenmediu și se concentrează exclusiv asupra sistemului de sancțiuni.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Consider că Pactul de stabilitate și de creștere ar trebuiactualizat, iar coordonarea politicii fiscale îmbunătățită, pentru a consolida monitorizareabugetelor naționale și a ne asigura că statele membre iau decizii „prudente” în perioadefavorabile pentru economie, constituind astfel un tampon necesar pentru perioadele dificile.Aceasta este singura cale reală de a ne asigura că modelul datoriei și deficitului va fimonitorizat mai atent. În încheiere, salut propunerea privind stabilirea unor cerințe specificepentru cadrele bugetare naționale, îmbunătățind mecanismele de aplicare ale statelormembre din zona euro.

Bart Staes (Verts/ALE), în scris. − (NL) Astăzi, Parlamentul și-a stabilit poziția față deguvernanța economică europeană. Uniunea Europeană are nevoie de o supraveghereeconomică europeană mai strictă și de o reformă a Pactului de stabilitate și de creștere.Totuși, viziunea pe termen scurt a alianței de centru-dreapta nu asigură o bază solidă pentruo reformă credibilă și coerentă. Viziunea lor limitată, focalizată pe reduceri fără a vizasporirea veniturilor UE, nu constituie o bază pentru o politică fiscală durabilă. Aceasta arînsemna doar creșterea sărăciei în UE. Consolidarea fiscală trebuie coroborată cu investițiileguvernamentale și alte cheltuieli colective dacă dorim să creăm mai multe locuri de muncăși să evităm instabilitatea socioeconomică excesivă. Nu poți pretinde educație și pregătirede înaltă calitate în contextul reducerii bugetelor relevante. Prin urmare, am votat împotrivarapoartelor prezentate de dna Wortmann-Kool, dl Feio și dna Goulard. Grupul Verts/ALEsusține o abordare macroeconomică în cadrul căreia balanța comercială a diferitelor statemembre ar trebui să fie aliniată mai bine. Măsurile economice trebuie plasate într-un cadrumai larg, care să includă alte elemente, precum solidaritatea și responsabilitatea. Prinurmare, am acordat sprijin raportului privind pilonii macroeconomici, care oferea oabordare de ansamblu, sistematică și care ar face posibilă evitarea unor crize viitoare. Deasemenea, am votat în favoarea rapoartelor dlor Ferreira, Haglund și Ford.

Kay Swinburne (ECR), în scris . − ECR a lucrat întotdeauna într-o manieră constructivăpentru a asigura că zona euro poate formula o soluție durabilă pentru criza datoriilorsuverane. Defectele Pactului de stabilitate și de creștere, atât de substanță, cât și de punereîn aplicare, au fost evidente de mai mult timp; este drept că, în prezent, se fac eforturi deasigurare a unui aranjament durabil care să funcționeze. Ne-am adus contribuția în cadrulcomitetului și al reuniunii trilaterale pentru a asigura că rezultatul propus de către Parlamenteste realist, fezabil și durabil. Totuși, regretăm faptul că ceea ce a propus Comisia și asusținut Parlamentul nu este o soluție destinată exclusiv zonei euro, ci una care includemonedele celor care nu fac parte din zona euro. Indiferent de abordare, pachetul pe carel-am votat este unul care crește puterile UE în detrimentul statelor membre. Acesta includeconcepte inovatoare, cum ar fi votul cu majoritate calificată inversată și amendarea statelormembre, și asigură că bugetele naționale nu mai depind exclusiv de parlamentele naționale.Prin urmare, deși susținem obiectivele pe termen lung, nu putem susține mijloacele aferente,astfel că am votat împotriva acelor rapoarte care nu se limitează doar la zona euro.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. − (PT) Criza economică și financiară care a zguduit zonaeuro, a amenințat instrumentele uniunii economice și monetare și a demonstrat efectelenegative ale șocurilor asimetrice și ale riscului sistemic, într-o zonă monetară care nu esteconsiderată a fi optimă. Acest raport, care face parte dintr-un pachet de șase rapoarteprivind guvernanța economică în UE, urmărește crearea unor mecanisme de prevenire și


de corecție, evitându-se astfel deficitele bugetare și datoria excesivă. În plus,instituționalizează semestrul european prin nevoia de implicare a tuturor instituțiiloreuropene, acolo unde programele naționale de reformă ar trebui să includă obiective aleUE. Aș dori, de asemenea, să subliniez că încearcă să extindă mecanismul votului cumajoritate calificată inversată în Consiliu la toate etapele procesului de evaluare, examinareși monitorizare a Pactului de stabilitate și de creștere și la programele de convergențănaționale. Votez în favoarea acestui raport, întrucât consider că UE trebuie să transmităun mesaj de stabilitate către piețe, utilizând o strategie de guvernanță economică pe termenscurt și pe termen lung. Criza datoriilor suverane care zdruncină UE – în special cele treițări cărora li s-au acordat deja ajutoare, nu în ultimul rând Portugalia – va fi depășită numaiprin decizii concertate și prin creșterea gradului de participare a instituțiilor UE, în speciala Parlamentului și a Comisiei.

Derek Vaughan (S&D), în scris. − Pachetul privind guvernanța economică aprobat deo majoritate de dreapta în Parlamentul European va risca statornicirea austerității în legislațiaUE. Am votat împotriva întregului pachet, întrucât nu consider că este adecvat în actualulclimat financiar. Guvernele de dreapta încearcă să impună un număr de politici economicevizând reducerea deficitelor pe termen scurt, însă nu oferă perspective de creștere economicăa țărilor pe termen lung. Îmbunătățirea coordonării în planul politicii economice este, fărăîndoială, o idee bună pentru creșterea economică pe termen lung a Europei. Totuși, avemnevoie de o alternativă progresivă pentru a asigura creșterea economică fără de care esteimposibilă crearea de noi locuri de muncă și servicii publice. Cheltuielile de investiții artrebui tratate separat de cheltuielile guvernamentale anuale obișnuite în regulamenteleprivind îndatorarea. De asemenea, este vital pentru guverne să poată efectua cheltuielipentru stimulare, așa cum a procedat guvernarea laburistă din 2008/2009, pentru aîmpiedica transformarea crizei într-o depresiune globală.

Marina Yannakoudakis (ECR), în scris . − Stimate dle Președinte, m-am abținut să votezîn cazul rapoartelor prezentate de dna Wortmann-Kool și dl Feio, care urmăresc revizuireaPactului de stabilitate și de creștere. Mă bucur că rapoartele pun un accent puternic penecesitatea evitării datoriilor și a deficitelor, fiind întocmite, desigur, în conformitate cu ofilozofie economică pe care o îmbrățișez. Totuși, mă îndoiesc că ajustările aduse Pactuluide stabilitate și de creștere, care a eșuat lamentabil în ceea ce privește asigurarea stabilitățiiși a creșterii deopotrivă, sunt soluția corectă pentru problemele economice ale Europei.De asemenea, am mari îngrijorări privind votul cu majoritate calificată inversată în deciziileConsiliului legate de aceste rapoarte. Nu ar trebui să subestimăm precedentul pe care acestaîl creează și pierderea de putere pe care aceasta o presupune pentru Consiliu.

Iva Zanicchi (PPE), în scris. – (IT) Am votat în favoarea raportului prezentat de dnaWortmann-Kool. Acesta susține abordarea Comisiei, adăugând votul cu majoritate calificatăpentru anumite părți ale procedurilor. Rezultatul dialogului economic dintre instituțiileeuropene și statele membre este acela că programele naționale de reformă vor trebuiîntocmite de fiecare stat membru în parte, ținând seama de atingerea obiectivelor UE. Esteimportant să subliniez că, potrivit raportului dnei Wortmann-Kool, rolul Parlamentuluiva presupune solicitarea și prezidarea audierilor președintelui Eurogrupului.

Raport: Carl Haglund (A7-0182/2011)

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Evenimentele recente arată că Pactul european destabilitate și de creștere nu este foarte eficient și nu a reușit să prevină problemele serioaseprivind balanța de plăți și plata datoriilor cu care se confruntă mai multe state membre.


Suplimentar ajutorului acordat de către UE acestor țări, instituțiile lucrează, așadar, laconsolidarea Pactului de stabilitate și de creștere pentru a evita pe viitor crizele de acestgen. Acesta este obiectivul pachetului privind guvernanța economică din care face parteacest raport întocmit de colegul meu, dl Haglund. Raportul abordează măsurile de executarepentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. Am sprijinitacest raport, la fel cum sprijin pachetul privind guvernanța economică în ansamblu.

Regina Bastos (PPE), în scris. − (PT) Propunerile Comisiei privind îmbunătățireaguvernanței economice sunt esențiale pentru viitorul UE și pentru creșterea economică.Prin urmare, cadrul guvernanței economice trebuie îmbunătățit și trebuie întemeiat pe oasimilare sporită, la nivel național, a regulamentelor și politicilor adoptate și pe omonitorizare mai robustă la nivel european a politicilor economice naționale. Acest raport,pe care l-am votat, susține necesitatea statelor membre de a crea sisteme de contabilitatecare să acopere integral și temeinic toate sectoarele administrației publice.

În plus, susține că statele membre trebuie să asigure că planul lor bugetar se întemeiază peprognoze macroeconomice și bugetare realiste. Planificarea bugetară trebuie să aibă labază un scenariu realist. Pentru a ajuta statele membre să își întocmească prognozelebugetare, Comisia ar trebui să furnizeze prognoze privind cheltuielile UE, pe baza niveluluide cheltuieli planificate în cadrul financiar multianual.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Scopul acestui raport referitor la propunerea deregulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de executare pentrucorectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro îl reprezintă prevenireaunor noi crize economice de tipul celei care a lovit recent Grecia, completând astfel o seriede alte rapoarte cuprinse în același pachet privind guvernanța economică. Obiectivulgeneral al raportului, și anume acela de consolidare a coordonării între economiile UE,este, fără îndoială, unul pozitiv, însă nu se poate spune același lucru despre mecanismeleconcepute pentru atingerea lui. De fapt, raportul, la fel ca și celelalte rapoarte similareincluse în pachetul privind guvernanța economică, propune, în esență, consolidareasupravegherii și a monitorizării centralizate ale economiilor individuale ale statelor membre,ceea ce ar slăbi treptat și în mod considerabil rolul și libertatea economiilor naționale. Înconsecință, am decis să mă abțin de la vot.

Antonio Cancian (PPE), în scris. − (IT) Raportul dlui Haglund reprezintă o parte apachetului legislativ de reformare a guvernanței economice, care este compus din șaserapoarte rezultate în urma mai multor luni de negocieri. Parlamentul a transmis un mesajclar tuturor, în special Consiliului. Prin urmare, sper ca acest pachet să fie aprobat definitivînaintea vacanței de vară și – cel mai important – să fie pus în aplicare cât mai curândposibil, în așa fel încât Uniunea Europeană să nu rămână nepregătită, după cum a fost cazulîn trecut, și să poată face față provocărilor care îi amenință stabilitatea. În special, am votatîn favoarea raportului dlui Haglund, întrucât consider că, în viitor, va trebui să nu repetămgreșelile din trecut și să eliminăm posibilitatea ca unele țări din zona euro să încalceregulamentele de stabilitate care vor fi adoptate. Așadar, consider că sistemul de amenzianuale pentru nerespectarea acestor regulamente, după cum s-a propus în raport, ar trebuisprijinit și, înainte de toate, aplicat cu strictețe. În plus, cererea de extindere a votului cumajoritate calificată inversată reprezintă o dovadă suplimentară a dorinței acestui Parlamentde a lua măsuri și de a răspunde crizei.

Maria Da Graça Carvalho (PPE), în scris. − (PT) Am votat pentru acest raport, întrucâtComisia ar trebui să publice un raport privind aplicarea acestui regulament la trei ani de


la intrarea lui în vigoare, iar, ulterior, la fiecare cinci ani. Sunt de acord că acest raport artrebui să evalueze, inter alia, eficiența regulamentului, progresul înregistrat în vedereaasigurării unei coordonări mai strânse între politicile economice și a unei convergențedurabile a comportamentului economiilor statelor membre, în conformitate cu tratatul.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Actuala criză economică, financiară și socială ademonstrat că actualul model de guvernanță economică al Uniunii Europene nu afuncționat: cadrul de supraveghere s-a dovedit a fi prea slab, iar normele Pactului destabilitate și de creștere nu au fost respectate. Prin urmare, sprijin pachetul de măsuri pecare Comisia Europeană l-a prezentat privind guvernanța economică. Am votat în favoarearaportului dlui Haglund privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelormacroeconomice excesive. Regret faptul că reglementarea nu se aplică și oricărei țăridoritoare din afara zonei euro. Sunt de acord cu votul cu majoritate calificată inversată șiregret faptul că Consiliul continuă să se opună acestui mecanism.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Aș dori să salut introducerea unui mecanism de sancțiunipentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în concordanță cu ceea ce se întâmplăîn prezent cu Pactul de stabilitate și de creștere. Haideți să ne propunem aici, încă o dată,să acordăm mai puțină importanță aspectului punitiv, și mai multă celui corectiv.

Procedura prevăzută de acest raport este complet nouă pentru cadrul legislativ al UE șiconsider că va continua să joace un rol indispensabil în viitoarele politici macroeconomiceale statelor membre. Aceasta permite nu numai o mai bună coordonare, dar și oresponsabilitate sporită a guvernelor la nivel național și la nivelul UE.

Aș dori să subliniez introducerea regulamentului privind majoritatea calificată inversatăîn Consiliu, atunci când se adoptă decizii care sunt esențiale pentru funcționareacorespunzătoare a acestui pachet. În final, aș dori să-mi felicit colegul, pe dl Haglund,pentru munca excelentă depusă și pentru dăruirea sa.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Regulamentul privind măsurile de executarepentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro reprezintă unalt element-cheie al pachetului legislativ privind guvernanța economică. Regulamentulabordează un sistem de sancțiuni și aplicarea de amenzi oricărui stat membru care nuîndeplinește cerințele impuse de Comisia Europeană în baza actelor delegate.

Ne confruntăm cu un proces de intervenție care apelează la același tip de politici și de criteriimonetariste și neoliberale care au condus la actuala criză, afectând în special cele maivulnerabile economii. Presiunea aplicată statelor membre este sporită, ignorându-se cauzeleproblemelor sau politicile alternative care țin seama de nivelurile de dezvoltare diferite aleeconomiilor.

Deși propunerea se referea inițial doar la statele membre a căror monedă este euro,Parlamentul European intenționează să o aplice oricărui stat membru care a înștiințatComisia că dorește să aplice acest regulament, chiar dacă nu face parte din zona euro.Intenția este aceea de a extinde aplicarea sancțiunilor și plata de amenzi la oricare statmembru care nu respectă cerințele stabilite, plasându-l într-o reală poziție de supunere înraport cu instituțiile europene și grupul de puteri care, în realitate, le conduc...

(Abreviată în conformitate cu articolul 170 din Regulamentul de procedură)

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acesta este regulamentul privind măsurilede executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice din zona euro și reprezintă


încă un element-cheie al legislației din pachetul privind guvernanța economică. Acestregulament se referă, înainte de toate, la un sistem de sancțiuni și aplicarea de amenzioricărui stat membru care nu îndeplinește cerințele impuse de Comisia Europeană în bazaactelor delegate.

Deși propunerea se referea inițial doar la statele membre a căror monedă este euro,Parlamentul European intenționează să o aplice oricărui stat membru care a înștiințatComisia că dorește să aplice acest regulament, chiar dacă nu face parte din zona euro.

Aceasta reprezintă încă o măsură intervenționistă care apelează la același tip de politici șide criterii monetariste și neoliberale, sporind presiunea pusă pe statele membre, ignorândcauzele problemelor sau politicile alternative care țin seama de nivelurile diferite dedezvoltare a economiilor. Acesta extinde aplicarea sancțiunilor și plata de amenzi la oricarestat membru care nu respectă cerințele impuse, plasându-l într-o reală poziție de supunereîn raport cu instituțiile europene, tocmai pentru a servi intereselor marilor companii șiinstituții financiare...


Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Existența dezechilibrelormacroeconomice mari, inclusiv a diferențelor extinse, persistente, în tendințele decompetitivitate, părea deosebit de dăunătoare pentru UE în momentul declanșării crizei,în special pentru moneda euro. Costul de finanțare redus din anii premergători crizei acondus la o distribuție incorectă a resurselor. Acestea au fost alocate deseori unor obiectivemai puțin productive, care, în unele state membre, au condus la un nivel nesustenabil alconsumului, la formarea bulelor imobiliare și la creșterea datoriei externe și interne. Prinurmare, este important să creăm o nouă abordare structurată pentru a preveni și a corectaun dezechilibru macroeconomic nedorit în toate statele membre. strategia Europa 2020stabilește o strategie ambițioasă și cuprinzătoare de asigurare a creșterii inteligente, durabileși incluzive a economiei UE. În contextul crizei, această strategie desemnează noi aspecteasupra cărora trebuie să ne concentrăm în abordarea părților slabe ale Europei, ținândseama de cadrul de supraveghere a problemelor macrofinanciare și structurale. Aceastainclude o provocare legată de elaborarea unui cadru politic specific pentru zona euro, cuscopul abordării dezechilibrelor economice extinse și, în special, pentru a ține seama, încadrul acestuia, de legăturile economice și financiare profunde din interiorul zonei euroși de impactul lor asupra monedei unice. Din acest motiv, consider că este esențial să avemun mecanism de monitorizare a dezechilibrelor macroeconomice și, dacă este necesar, săasigurăm că se adoptă măsuri adecvate de corecție a acestora. Principalul aspect-cheie estelegătura dintre măsurile preventive și cele corective.

Marietta Giannakou (PPE), în scris . – (EL) Grupul de deputați în Parlamentul European„Noua Democrație” a votat astăzi șase propuneri din noul pachet privind guvernanțaeconomică. Propunerile Parlamentului European pregătesc terenul pentru crearea unuimediu de stabilitate economică, permițând în același timp dezvoltarea unor mecanismede acțiune inovatoare, cum ar fi obligațiunile europene și obligațiunile europene pentruproiecte specifice.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am salutat acest document, întrucât punerea înaplicare a regulamentului privind dezechilibrele macroeconomice din zona euro ar trebuicoroborată cu constituirea unor depozite purtătoare de dobândă, în cazul statelor membrecare nu au respectat recomandările și nu au luat măsura corectivă recomandată de Consiliu,depozite care sunt convertite în amendă anuală în cazul nerespectării repetate a


recomandărilor de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive. Aceste măsuride executare se aplică statelor membre a căror monedă este euro. Pentru a asigura untratament egal între statele membre, depozitul purtător de dobândă și amenda ar trebui săfie identice pentru toate statele membre a căror monedă este euro și egale cu 0,1 % dinprodusul intern brut (PIB) pe anul anterior al statelor membre în cauză. În opinia mea,Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a propune reducerea nivelului amenzii sau anulareaacesteia în cazul unor circumstanțe economice excepționale, iar competența de a adoptadecizii individuale de aplicare a sancțiunii prevăzute în acest regulament ar trebui conferităConsiliului.

David Martin (S&D), în scris . − M-am abținut de la acest vot. Am sprijinit raportulînsoțitor al dlui Ferreira, însă nu am putut sprijini acest raport, întrucât mă opun vehementprogramului de măsuri de austeritate devastatoare care este pus în aplicare în UniuneaEuropeană de partidele de centru-dreapta. Acest pachet de reforme privind guvernanțaeconomică va sufoca creșterea în UE exact în momentul în care este nevoie să investim încreștere, cercetare și dezvoltare și în crearea de noi locuri de muncă pentru a asigura viitoruleconomic al Europei. Acest pachet de reforme financiare va afecta cel mai mult categoriilecele mai sărace ale populației europene, în timp ce cauza crizei – sectorul financiar – rămâneneatinsă. Salut coordonarea îmbunătățită a politicii economice și fiscale în Europa, însămă opun cu vehemență viziunii pe termen scurt pe baza căreia aceasta este impusă.Investițiile pe termen lung în economia ecologică, în cercetarea științifică și în infrastructurăsunt absolut cruciale pentru stabilitatea economică, crearea de locuri de muncă și creștere,prin urmare nu pot susține acest pachet de reforme care vizează măsuri de austeritatedevastatoare în Europa.

Clemente Mastella (PPE), în scris. − (IT) Propunerile Comisiei de guvernanță economicăîmbunătățită sunt foarte importante pentru viitorul Uniunii Europene și pentru creștereaeconomică a țărilor din zona euro. Guvernanța economică ar trebui să se bazeze pe oasumare mai puternică la nivel național a regulamentelor și politicilor convenite de comunacord și pe un cadru mai solid de supraveghere la nivel european a politicilor economicenaționale. Pentru ca acesta din urmă să fie credibil și eficient, trebuie să fie consolidat prinintroducerea unor amenzi anuale pentru nerespectarea recomandărilor sau a obligației dea întocmi un plan de acțiuni corective suficiente.

Considerăm că guvernanța economică și politica economică națională ar trebui să fie oproblemă de interes comun pentru toate părțile implicate și că ar trebui să se pună accentulpe detectarea și prevenirea din timp a eventualelor dezechilibrele macroeconomicedăunătoare. Prin urmare, este necesară o implicare mai puternică a parlamentelor la nivelnațional și la nivelul UE.

În final, considerăm că Comisia ar trebui să joace un rol mai puternic și mai independentîn procedura de supraveghere vizând evaluările, specifice fiecărui stat membru,monitorizările, misiunile, recomandările, avertismentele și sancțiunile. Considerăm, deasemenea, că transparența și responsabilitatea sporite sunt cruciale pentru întărireasprijinului și a presiunii inter pares și că Parlamentul ar trebui să joace un rol mai puternicîn procesul de supraveghere, însă nu un rol executiv.

Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Confruntată cu amenințarea Comisieide a impune amenzi anuale statelor membre care îi sfidează autoritatea, majoritatea nupoate găsi altceva mai bun de făcut decât să propună extinderea acestora. Mai mult decâtatât, ei propun ca sumele obținute astfel de UE să fie alocate pentru fondul de stabilitate al


UE-FMI, ale cărui efecte sunt resimțite acum de populația din Grecia, Irlanda și Portugalia.Aceasta echivalează cu salariul călăului plătit de către victimă. Votez împotriva acestuiraport.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Lipsa de onestitate a guvernului elen, constând înprezentarea de informații false privind situația sa bugetară, a contribuit la actuala criză amonedei euro și a UE. După acordarea recentului pachet de salvare, guvernul socialist dinGrecia nu a reușit să pună în aplicare schimbările structurale dureroase, dar necesare. Toatemăsurile europene de guvernanță planificate vizează să smulgă puterea din mâinile statelormembre, să sporească influența puterilor centrale de la Bruxelles și să limiteze democrațiaîn Europa. Neparticiparea băncilor și a investitorilor care au realizat profituri considerabileîn ultimii ani arată cât de mare este în realitate influența exercitată de aceste grupuri asupraelitei politice europene. În timp ce primii zece mii vor încasa, astfel că niciuna dintre plățileefectuate către Grecia nu vor ajunge la poporul elen, în schimb vor umple buzunareleinvestitorilor, cetățenii europeni se afundă din cauza poverilor financiare din ce în ce mainejustificate. Cum această situație trebuie respinsă fără ezitare, am votat împotriva acestuiraport.

Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Din ce în ce mai multe noi pachete de măsuri desalvare se constituie pentru Grecia, se irosesc miliarde de euro din banii contribuabililorși se elaborează planuri de guvernanță economică pentru întreaga Europă. Toate statelemembre trebuie să economisească bani pentru a face față poverii crizei monedei euro,plasei de siguranță și pachetelor de măsuri de salvare pentru Grecia. Toate aceste măsuride austeritate afectează salariații și cele mai slabe categorii ale societății. Prin urmare, amvotat împotriva acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Un cadru îmbunătățit de guvernanță economicăar trebui să se bazeze pe asumarea mai puternică la nivel național a normelor și politicilorși pe un cadru mai solid de supraveghere la nivel european a politicilor economice naționale.Cadrul de guvernanță trebuie reformat pe scară largă. Pentru a asigura că dispozițiileregulamentului privind dezechilibrele economice din zona euro poate fi pus în aplicare înmod adecvat și pentru a atinge obiectivele prezentate, trebuie instituit un sistem diferențiatde alocare a sancțiunilor. În consecință, depozitele purtătoare de dobândă trebuie aplicateunui stat membru în cazul în care acesta nu respectă recomandările și nu aplică acțiunilecorective propuse de Consiliu. În cazul nerespectării repetate a recomandărilor, depozitelepurtătoare de dobândă sunt convertite într-o amendă anuală. Sunt de acord cu propunereapotrivit căreia depozitul purtător de dobândă și amenda ar trebui să fie identice pentrustatele membre a căror monedă este euro, pentru a asigura un tratament egal pentru toatestatele membre. Doar o Comisie puternică și independentă poate supraveghea și propuneorientări în mod adecvat în noul cadru de supraveghere a politicii economice, mai profundși mai amplu. În consecință, Comisiei trebuie să i se confere dreptul de a recomandareducerea mărimii unei sancțiuni sau de a o anula în circumstanțe economice excepționale.În același timp, competența de a adopta decizii individuale privind aplicarea sancțiunii artrebui conferită Consiliului.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) Am votat în favoarea acestui raportprivind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesivedin zona euro, care este parte a pachetului legislativ vizând consolidarea guvernanțeieconomice în UE și în zona euro. Propunerile Comisiei de îmbunătățire a guvernanțeieconomice sunt foarte importante pentru viitorul UE și pentru creșterea economică, înspecial în zona euro. Importanța crucială a acestor măsuri înseamnă că raportorii


Parlamentului au decis să examineze propunerile Comisiei în mod exhaustiv sub formaunui pachet și să le îmbunătățească în așa fel încât să stabilească un cadru solid și coerentpentru deceniile viitoare. Raportorii au considerat propunerile Comisiei drept punct deplecare pentru munca lor. Aceasta este prima dată când Parlamentul codecide cu privirela dezvoltarea macroeconomică a Uniunii, împreună cu Consiliul. Noile competențeconferite de Tratatul de la Lisabona au generat noi responsabilități, iar Consiliul nu poateadopta o decizie finală asupra întregului pachet fără acordul Parlamentului. Scopul acesteiproceduri este acela de a asigura coerență și adoptarea rapidă a tuturor părților acestuipachet; lucru care s-a și realizat cu ajutorul acestui raport.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. − (IT) Guvernanța economică și politica economicănațională ar trebui să fie într-o mai mare măsură o problemă de interes comun pentru toatepărțile implicate. Propunerile Comisiei privind o guvernanță economică îmbunătățită suntde foarte mare importantă pentru viitorul Uniunii Europene. Este posibil ca acestea să fieun bun punct de plecare, însă trebuie consolidate în continuare. Aspectele care trebuieconsolidate în continuare sunt: un accent mai puternic pe prevenirea politicilormacroeconomice și fiscale nesustenabile; necesitatea ca programele naționale de reformăși programele de stabilitate și convergență să fie tratate în mod corespunzător la nivelnațional înainte de a fi prezentate pentru supraveghere la nivelul UE; un rol mai puternicși mai independent pentru Comisie în cadrul procedurii de supraveghere; mai multăindependență pentru Comisie în raport cu Consiliul, în ceea ce privește respectarea normelorUE; necesitatea introducerii procedurii de adoptare a deciziilor bazate pe votul cu majoritatecalificată inversată în Consiliu, atât în ceea ce privește părțile preventive, cât și cele corectiveale cadrului; consolidarea transparenței și a responsabilității în vederea întăririi sprijinuluiși presiunii inter pares; un rol mai independent al Comisiei în procedura de luare a deciziilor,dar și o responsabilitate mai mare din partea acesteia; în final, necesitatea ca Parlamentulsă aibă un rol mai puternic în procesul de supraveghere, dar nu un rol executiv. Din acestemotive, am votat în favoarea raportului.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Scopul acestui raport este acela de a stabili oserie de măsuri de acțiune comună care vor permite corectarea dezechilibrelormacroeconomice periculoase din zona euro. Registrul de măsuri disponibile se întinde dela depozitele purtătoare de dobândă până la aplicarea de amenzi, rezonând astfel perfectcu filozofia punitivă a pachetului în ansamblu, pe care eu o dezaprob. În sine, includereadezechilibrelor macroeconomice în universul coordonării economice este pozitivă, însănu s-au extras concluziile corecte din aceasta. De exemplu, în timpul procesului de aplicarea sancțiunilor, nu se ține seama absolut deloc de simetria și interdependența dintre țărilecu surplusuri comerciale și cele cu deficite comerciale. Toate pedepsele se aplică celor caresunt deja în dificultate, chiar dacă acestea sunt rezultatul supraevaluării monedei euro înraport cu dolarul.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (ES) M-am abținut. Partea negativă estecă acest raport introduce posibilitatea sancționării statelor membre care nu aplică măsurilede corectare a dezechilibrelor excesive. Mai concret, se introduce posibilitatea de a impuneo sancțiune de 0,1 % din produsul intern brut (GDP) în cazul statelor membre care nuaplică recomandările. Totuși, partea bună este că include, de asemenea, cerința deintroducere a clauzei privind mecanismul de „vot invers” care presupune că sancțiuniletrebuie adoptate, exceptând cazul în care Consiliul (exclusiv membrii zonei euro) voteazăîmpotrivă prin majoritate calificată. Atunci când cerem guvernanță economică și coordonareîntr-o măsură mai mare, acestea trebuie însoțite, desigur, de anumite măsuri de sancționare.


Totuși, încă nu este clar care ar fi efectul economic real și efectul aplicării acestei sancțiunifoarte rigide asupra cetățenilor statelor membre. Întrucât nu există rapoarte care să oferejustificări, am decis să mă abțin.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Dacă guvernanța economică europeană trebuieîmbunătățită, coerența și adoptarea rapidă a tuturor părților acestui pachet trebuie garantateimediat, în contextul acestor proceduri. Toți suntem acum conștienți de nevoia unui cadruîmbunătățit de guvernanță economică pentru a garanta un cadru mai solid de supravegherela nivelul UE a politicilor economice naționale. În plus, această supraveghere trebuie extinsăpentru a preveni dezechilibrele macroeconomice dăunătoare, cu o garanție care, în viitor,va depăși sfera politicii fiscale și, de asemenea, va asigura că formularea ei va fi extinsă ladetectarea și prevenirea din timp a dezechilibrelor economice potențial dăunătoare.Supravegherea macroeconomică nu poate avea la bază un cadru de referință static șisimplist. Mai degrabă, această procedură ar trebui să aibă la bază analize economice detaliateprin studii aprofundate de cercetare a unei game largi de factori economici.

Kay Swinburne (ECR), în scris . − ECR a lucrat întotdeauna în mod constructiv pentrua asigura că zona euro poate formula o soluție durabilă pentru crizele datoriilor suverane.Defectele Pactului de stabilitate și de creștere, atât de substanță, cât și de punere în aplicare,au fost evidente de mai mult timp; este drept că, în prezent, se fac eforturi de asigurare aunui aranjament durabil care să funcționeze. Ne-am adus contribuția în cadrul comitetuluiși al reuniunii trilaterale pentru a asigura că rezultatul propus de către Parlament este realist,fezabil și durabil. Totuși, regretăm faptul că ceea ce a propus Comisia și a susținutParlamentul nu este o soluție destinată exclusiv zonei euro, ci una care include monedelecelor care nu fac parte din zona euro. Indiferent de abordare, pachetul pe care l-am votateste unul care crește puterile UE în detrimentul statelor membre. Acesta include concepteinovatoare, cum ar fi votul cu majoritate calificată inversată și amendarea statelor membre,și asigură că bugetele naționale nu mai depind exclusiv de parlamentele naționale. Prinurmare, deși susținem obiectivele pe termen lung, nu putem susține mijloacele aferente,astfel că am votat împotriva acelor rapoarte care nu se limitează doar la zona euro.

Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Așa cum s-a dovedit în anul precedent, Pactulde stabilitate și de creștere, care trebuia să fie un mijloc eficient de prevenire a încălcării decătre statele membre a politicilor macroeconomice ale zonei euro, nu au avut – să nu fimprea duri – prea mare succes. Acest lucru s-a datorat într-o mare măsură faptului că statelemembre și-au dat seama că nu vor fi pedepsite, deoarece sancțiunile prevăzute de sistemnu se aplicau automat. Măsurile care au fost propuse pun accentul, în primul rând, pecoordonarea mai puternică a politicii fiscale a statelor membre și pe sancțiuni automatemai dure, menite să forțeze statele membre să mențină o mai mare disciplinămacroeconomică.

Rapoarte: Elisa Ferreira (A7-0183/2011) – Diogo Feio (A7-0179/2011) – Vicky Ford(A7-0184/2011) – Sylvie Goulard (A7-0180/2011) – Corien Wortmann-Kool(A7-0178/2011) – Carl Haglund (A7-0182/2011)

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Austeritatea instituționalizată nu poatefi unicul răspuns oferit europenilor. Pachetul de „guvernanță” care tocmai a fost votat este,în mod inerent, slab echilibrat în ceea ce privește modul în care încearcă să ofere un răspunsla criză. Este cert faptul că trebuie să consolidăm Pactul de stabilitate și de creștere și cădeficitele trebuie monitorizate mai atent și chiar penalizate. Totuși, regulamentele strictestabilite pentru deficite și datorie nu pot fi singurul nostru răspuns. Trebuie să ascultăm ce


au să ne comunice cetățenii europeni, întrucât ei sunt cei care au suferit primii efecteleeconomice și sociale ale crizei: austeritatea neînsoțită de alte măsuri este inadmisibilă.Pachetul de „guvernanță” ar trebui compensat de un plan european de investiții care săgaranteze dezvoltarea economică și socială durabilă. Ar trebui să introducă taxa financiarăși obligațiunile europene. În consecință, am votat pentru rapoartele Feio și Wortmann-Kool,abținându-mă să votez rapoartele Ferreira, Ford și Haglund, și am votat raportul Goulard(privind obligațiunile europene). O alegere care reflectă sentimentele mele foarte diferiteprivind acest pachet, care – admit– constituie un progres, însă rămâne încă insuficientechilibrat: Europa nu va putea continua să se dezvolte fără cetățenii săi și, prin urmare, peviitor, trebuie să dezbatem soluțiile în public.

David Casa (PPE), în scris . − Ca urmare a crizei economice globale și a instabilității carecontinuă să afecteze zona euro, Comisia a propus o serie de inițiative legislative, cunoscuteîmpreună ca pachetul privind guvernanța economică. Pachetul vizează corectareadeficiențelor din sistemul de guvernanță economică existent la nivelul UE. Pentru a evitarepetarea crizelor care, în prezent, afectează zona euro, este vital ca țările să manifestedisciplină financiară. Includerea în zona euro a fost, pentru majoritatea statelor membre,esențială pentru atenuarea efectelor adverse ale crizei; cu toate acestea, includerea în acestgrup presupune, de asemenea, responsabilități, întrucât eventuala intrare în incapacitatede plată a unui stat membru va declanșa un val de efecte negative în întreaga zonă euro.Din acest motiv, asigurarea unei politici fiscale prudente este esențială. Mă pronunț înfavoarea unui pachet solid privind guvernanța economică europeană și, prin urmare, amdecis să votez în favoarea celor șase dosare, astfel cum au fost modificate.

Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) În contextul crizei euro, statele membre nuar mai trebui să scape nepedepsite dacă deficitele lor scapă de sub control. Cele șase texteadoptate astăzi ar trebui să permită introducerea unui mecanism de stabilitate însoțit desancțiuni financiare care intervin atunci când deficitul public al unei țări crește către limitaeuropeană de 3 % din PIB. În timp ce pachetul legislativ reprezintă un pas înainte, acestemăsuri legislative privind stabilitatea financiară sunt departe de a fi suficiente. Guvernelerefuză încă să permită Comisiei transmiterea simplă a unui avertisment și aplicarea desancțiuni financiare. Ele refuză, de asemenea, să permită audierea de către Parlament aminiștrilor de finanțe ai acelor state ale căror conturi publice pătrund în zona de avarie.Europa are nevoie, de asemenea, de o politică europeană privind investițiile și deintroducerea unui mecanism de împrumut public la nivelul UE. Acesta ar fi semnul unuirăspuns european unit și puternic în fața crizei. Acest semnal ar putea acționa ca garanțieîmpotriva pericolului de colaps al zonei euro.

Robert Goebbels (S&D), în scris. – (FR) Nu susțin pachetul în ansamblu. Parlamentulse înșeală atunci când apelează la sancțiuni automate, mai severe. Desigur, avem nevoiede disciplină bugetară și de o datorie mai mică. Totuși, politica economică nu este doar osecvență mecanică de proceduri. Puterea politică trebuie să fie întotdeauna capabilă săevalueze textul și contextul și să decidă măsura în care aceste sancțiuni sunt oportune șinecesare. Totuși, guvernanța economică ar trebui să vizeze, în primul rând, cel mai bunviitor posibil, cu alte cuvinte să vizeze o creștere economică mai mare.

Raport: Andreas Schwab (A7-0038/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. − (PT) Am votat în favoarea acestui raport, întrucâtține seama de principalele preocupări ale Grupului S&D din Parlamentul European.Abordarea generală a directivei este acum armonizarea maximă, cu câteva excepții


semnificative. Este deosebit de important ca directiva să se aplice produselor digitale,precum și – parțial – transportului de călători.

Directiva include un număr imens de cerințe de informare a consumatorului de cătrecomerciant înaintea semnării contractului, indiferent dacă aceasta se face în persoană saude la distanță. Este foarte important ca consumatorii să fie informați despre prețul total șicaracteristicile principale ale produsului dat înainte de a îl comanda.

Sophie Auconie (PPE), în scris. – (FR) Este vorba despre îmbunătățirea și armonizareaprotecției consumatorilor la nivel european. Propunerea pentru care tocmai am votatînlocuiește patru directive existente cu una singură, cu scopul de a simplifica și a completacadrul legal existent privind protecția consumatorilor. Acesta este votul final, întrucât s-aajuns la un acord cu Consiliul după primul vot al Parlamentului din luna martie. ÎntrucâtParlamentul a obținut aproape tot ceea ce a solicitat, am susținut în întregime acest raport.

Liam Aylward (ALDE), în scris. – (GA) Salut conținutul raportului privind protecțiadrepturilor consumatorilor și încurajarea comerțului transfrontalier în Europa. Drepturileconsumatorilor sunt deosebit de importante pentru funcționarea eficientă a pieței unice.Am votat în favoarea acestui raport, întrucât propune măsuri de asigurare a protecțieiconsumatorilor pretutindeni în UE. În temeiul dispozițiilor sale, comercianții vor trebuisă furnizeze informații clare și exacte în timp real, iar, în caz contrar, un consumator nuva putea fi obligat să respecte contractele la distanță sau negociate în afara spațiuluicomercial. Salut în mod special conținutul acestui raport cu privire la acordarea pentruconsumatori a dreptului de a se răzgândi după achiziționarea online a unui articol. Acestlucru ar putea fi realizat prin e-mail sau la telefon, într-o perioadă de două săptămâni. Aexistat o creștere semnificativă a achizițiilor online în UE, astfel că trebuie să se asigureprotecția consumatorilor implicați. Totuși, trebuie să se asigure că nu se va plasa o sarcinăadministrativă prea mare asupra IMM-urilor. Trebuie asigurat un echilibru între consolidareadrepturilor consumatorilor și reducerea birocrației.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) E-commerce (comerțul electronic) este,în mod incontestabil, un domeniu de succes. Aceasta este, evident, o tendință durabilă șiva rămâne astfel. Ar trebui să fim, în mod evident, încântați. Rolul legiuitorului este acelade a preveni răspândirea celor mai îndoielnice practici, pentru a evita transformareacomenzii prin e-mail într-o junglă de regulamente. Parlamentul European restabileștecoerența de ansamblu prin acest vot. Mai concret, consumatorului european i se garanteazădreptul de retragere în termen de 14 zile. Conform noilor norme, toate bunurile comandatede la distanță trebuie livrate în maximum 30 de zile. Comerciantul este responsabil pentrutoate pagubele sau pentru pierderea obiectului în timpul livrării. În cele din urmă, dar numai puțin important este faptul că deputații în Parlamentul European au votat pentru otransparență autentică a prețurilor. Acesta este o veste excelentă pentru acest sectoreconomic care are numai de câștigat de pe urma acestei noi evoluții.

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris. – (ES) Am votat în favoarea acestei inițiative,întrucât urmărește obținerea unei mai bune protecții a drepturilor consumatorilor. În plus,stabilește nivelul dorit de armonizare a contractelor la distanță sau a celor negociate înafara spațiului comercial, precum și dreptul de retragere la nivel comunitar.

Mara Bizzotto (EFD), în scris. − (IT) Directiva în cauză a reprezentat o bună ocazie de aîncerca stabilirea unor standarde comune pentru cele 27 de state membre, precum și oexcelentă șansă de a simplifica legislația UE privind drepturile consumatorilor, care încăeste fragmentată în mai multe acte legislative. Totuși, rezultatul procedurilor parlamentare


și, în special, al reuniunilor trilaterale cu Consiliul ne-a oferit un text pe care cel puțin eunu îl consider satisfăcător; părți sensibile și unele aspecte importante ale textului prezentatde Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor au fost eliminate de cătreConsiliu și, în ansamblu, textul final prezintă contradicții între diferite abordări de bazăale acestui aspect. În plus, ar fi fost nerealist – mai ales în acest moment – să ne așteptămla un rezultat care să concilieze tradiția juridică și standardele de protecție care variază înmod semnificativ de la un stat membru la altul. M-am abținut la votul final privind aceastădirectivă.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris . − (LT) Am votat în favoarea acestui raport întrucâta simplificat mult legislația UE în domeniul protecției consumatorilor și a extins drepturileconsumatorilor în cazul achizițiilor online. Pe lângă consolidarea protecției drepturilorconsumatorilor, această propunere de directivă urmărește eliminarea obstacolelor juridiceinutile pentru întreprinderile care doresc să își vândă produsele și serviciile pe întregulteritoriu al Uniunii Europene. Drepturile consumatorilor nou confirmate privind achizițiileonline includ oportunitatea de a returna bunurile în termen de 14 zile de la livrare, dreptulde a anula achiziția dacă bunurile nu sunt livrate în maximum 30 de zile de la comandă șio obligație de informare a cumpărătorului cu privire la prețul final al bunului. În acelașitimp, pentru a proteja vânzătorii cu amănuntul și prestatorii de servicii, raportul prevedeobligații ale consumatorilor, cum ar fi suportarea costul expedierii prin poștă la returnareabunurilor către vânzător și, în cazul prestării de servicii, destinatarul va trebui să plăteascăpentru partea din serviciu care a fost deja prestată.

Zuzana Brzobohatá (S&D), în scris. – (CS) La 23 iunie 2011, Parlamentul a aprobatpropunerea de directivă privind drepturile consumatorilor, înlocuind cele patru directiveanterioare cu un singur document legislativ. În primul rând, aceasta conduce la un regimjuridic mai transparent privind protecția consumatorului în legislația europeană. Directivade mai sus răspunde, în primul rând, fragmentării legislației privind comerțul transfrontalier,în cadrul căruia, în special în cazul achizițiilor prin internet, comercianții nu doresc să fiesub guvernați de regulamentele diferite ale unui alt stat membru. Directiva de mai susreintroduce obligația de informare a consumatorilor privind punctul de lucru, numerelede telefon și de fax și adresa de e-mail pentru a facilita comunicarea cu comerciantul.Reintroducerea obligației pentru comercianți de a rambursa costurile directe pentrureturnarea bunurilor în cazul în care bunul nu depășește valoarea de 50 de euro, este, deasemenea, un element nou. Din perspectiva legislației cehe, propunerea de directivă nu vaavea un impact major asupra normelor juridice privind protecția consumatorului, cuexcepția acestor noi elemente. Noile elemente se aplică în principal contractelor la distanță.Prin urmare, am votat în favoarea propunerii de directivă.

Cristian Silviu Buşoi (ALDE), în scris . − Am susținut prin votul meu adoptareacompromisului final, întrucât acesta reprezintă un important pas înainte pentru protecțiaconsumatorilor, oferind un plus de siguranța juridică atât pentru consumatori, cât si pentrucomercianți. Consider că directiva are numeroase merite, iar unul dintre ele e armonizareamaximala în ceea ce privește contractele la distanță și cele negociate în afara spațiilorcomerciale, cu câteva excepții.

Pentru dezvoltarea pieței interne, prin stimularea tranzacțiilor transfrontaliere și acomerțului electronic, este esențial ca în aceste contracte consumatorii europeni săbeneficieze de protecție uniformă, indiferent de țara de origine. La fel de important este șipentru comercianți să nu trebuiască să se adapteze unor cerințe diferite. Prin regulile înmaterie de informare referitoare la zonele de livrare, la prețul cu toate taxele incluse,


respectiv la dreptul de retragere standard de 14 zile, această directivă este de natură săsporească încrederea consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere.

Salut de asemenea, soluția găsita pentru dreptul de retragere în ceea ce privește produseledigitale, întrucât vânzările de astfel de produse sunt în creștere și o soluție era absolutnecesară. În fine, interzicerea taxelor excesive pentru plățile prin anumite mijloace, respectiva căsuțelor pre-selectate sunt vești foarte bune pentru consumatori aduse de aceastădirectivă.

Françoise Castex (S&D), în scris. – (FR) Introducerea acestei platforme comune dedrepturi pentru toți consumatorii de pe teritoriul Uniunii Europene reprezintă un realprogres pentru cetățenii altor țări în care cerințele de informare a consumatorilor nu suntla fel de severe și în care perioada de retragere este mai slab protejată. Totuși, rezultateleau fost diferite, întrucât scopul primordial al Comisiei și al dreptului european a fost acelade facilitare a comerțului transfrontalier, și nu de armonizare într-o măsură și mai mare aprotecției consumatorului. Este, așadar, un pas mic pentru consumatorul francez, dar unpas mare pentru consumatorul european.

Nessa Childers (S&D), în scris . − Este important să subliniem necesitatea drepturilorconsumatorilor, în special a celor legate de achizițiile online, în acest raport și în alte rapoarteviitoare pe această temă.

Carlos Coelho (PPE), în scris. − (PT) Această directivă urmărește simplificarea șicompletarea cadrului juridic în vigoare, prin fuziunea celor patru directive existente într-unsingur instrument legislativ. Aceste directive prevăd doar clauze de armonizare minimă șilasă adoptarea unor norme mai riguroase la discreția statelor membre. Acest fapt a contribuitla o enormă fragmentare la nivel european și la costuri de conformare ridicate pentruîntreprinderile care efectuează vânzări transfrontaliere.

Este necesară crearea unei piețe interne autentice între întreprinderi și consumatori, caresă poată contribui la un echilibru corect între nivelul ridicat de protecție a consumatorilorși competitivitatea întreprinderilor și, totodată, să poată asigura respectarea principiuluisubsidiarității. Aceasta ar permite consumatorilor accesul la ofertele transfrontalierecompetitive, beneficiind de o mai bună alegere, prețuri mai bune și de avantajele nete alepieței interne, permițându-le totodată să acorde o mai mare încredere unui nivel ridicat deprotecție a drepturilor lor. În același timp, va permite întreprinderilor să ofere bunuri șiservicii fără a întâlni obstacole juridice inutile.

Sunt de acord că soluția ideală ar fi o abordare de armonizare totală, cum s-a propus inițialde către Comisie și s-a solicitat de către mai multe sectoare economice. Totuși, din nefericire,această abordare nu este încă fezabilă în această fază...


Lara Comi (PPE), în scris. − (IT) Salut acest vot care reprezintă un progres semnificativpentru piața internă și este fructul unor negocieri complexe și dificile. Acum așteptămaprobarea oficială a Consiliului. Consider că este important ca Parlamentul European săcontinue să joace un rol în monitorizarea punerii în aplicare a directivei de către statelemembre în următorii doi ani. Deși adoptarea directivei este un rezultat important,transpunerea ei în legislația națională reprezintă, de fapt, etapa-cheie pentru a asigura călegislația este aplicată în mod adecvat de către statele membre și că nu se creează obstacolesau bariere în calea pieței unice. Prin această directivă, consumatorii europeni vor dobândinoi drepturi consfințite la nivel național, care transced granițele naționale. Aceasta va spori


în mod sigur comerțul transfrontalier și va impulsiona comerțul online, care reprezintă oadevărată provocare pentru întreprinderi și pentru redresarea economică a pieței.

Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Astăzi, Parlamentul a adoptat textul modificat alDirectivei privind drepturile consumatorilor, propus de colegul meu, dl Schwab. Salutadoptarea acestei directive care va contribui la consolidarea platformei de norme comunede protecție a consumatorilor, în special în ceea ce privește vânzarea de bunuri online. Deasemenea, salut faptul că legiuitorul a permis statelor membre să includă dispoziții careavantajează mai mult consumatorii în cadrul sistemelor lor juridice naționale. Invers,precum numeroase asociații de consumatori, deplâng faptul că opțiunile au fost prevăzuteîn așa fel încât statele membre să poată ocoli anumite dispoziții ale directivei pentru interesecomerciale sau sectoriale.

Proinsias De Rossa (S&D), în scris. − Am sprijinit acest acord între Parlamentul Europeanși Consiliu, referitor la Directiva privind drepturile consumatorilor. Propunerea de directivăcombină cele patru directive comunitare existente într-un singur instrument legislativ. Așfi dorit să văd un nivel mai ridicat de protecție a consumatorilor în unele domenii însă, peansamblu, propunerea este un compromis foarte bun și va consolida drepturileconsumatorilor la nivelul UE. Mai multe aspecte importante vor însemna valoarea adăugatăreală pentru consumatorul european; directiva se aplică acum produselor digitale și –parțial – transportului de călători; comerciantului i se cere acum să furnizeze consumatoruluiinformații specifice în faza precontractuală, atât în contractele negociate în spațiul comercial,cât și în cele negociate în afara acestuia și în contractele la distanță; înaintea plasării uneicomenzi de către consumator, acesta trebuie informat (din nou) cu privire la prețul integralși principalele caracteristici ale produsului și trebuie să confirme în mod explicit faptul căaceastă comandă presupune și obligația de plată; în plus, dreptul de retragere va fi acumarmonizat integral în toate statele membre, fiind prevăzută o perioadă de retragere de14 zile. În continuare, se vor interzice așa-numitele căsuțele bifate în prealabil care cauzeazăprobleme în special în sectorul transportului de călători.

Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Directiva privind drepturile consumatorilorva permite armonizarea integrală a drepturilor consumatorilor europeni. Acest votreprezintă fructul a doi ani de discuții cu consumatorii și asociațiile profesionale șireprezintă, în special, o victorie majoră pentru Parlamentul European care a rămas unit înjurul acestei probleme. Acest text oferă noi regulamente foarte importante privinde-commerce (comerțul electronic). Am înființat un sistem care va permite garantareasatisfacerii dorințelor consumatorului în orice comandă (caracteristicile principale alebunului sau serviciului, costul total, perioada contractuală), înaintea validării definitive aacesteia. Cu aceste noi norme, vânzătorii vor fi supuși în continuare obligației de a prezentaclar costul total al bunului sau al serviciului, inclusiv toate costurile suplimentare. Astfel,consumatorii vor fi informați mai bine și în mod complet.

Edite Estrela (S&D), în scris. − (PT) Am votat în favoarea acestui raport, întrucâtcontribuie la creșterea încrederii și a protecției consumatorilor în cazul achizițiilor peinternet, precum și la reducerea reținerii întreprinderilor de a vinde în alte țări ale UE. Acesteamendamente vor asigura consumatorilor un nivel de securitate mai ridicat și vor permiteîntreprinderilor, mici sau mari, să furnizeze bunuri și servicii fără obstacole juridice inutile.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Drepturile și protecția consumatorilor, prevăzute înlegislația UE, reprezintă unul dintre principiile fundamentale de funcționare a pieței interne.Consider că protecția și securitatea adecvate ale consumatorului sunt fundamentale pentru


funcționarea corectă a piețelor și pentru comerț, ceea ce constituie o condiție esențialăpentru competitivitate și creștere economică.

Astfel, este esențială asigurarea unui echilibru între un nivel ridicat de protecție aconsumatorilor – în special în ceea ce privește nivelul de informare asigurat șiresponsabilitatea pentru orice daună suferită de aceștia – și costurile acestuia pentruîntreprindere. După cum am afirmat cu ocazia votului din luna martie, este important săavem în vedere diversele particularități naționale și protecția oferită, respectând în modcorespunzător principiul subsidiarității.

Prin urmare, cred că acesta este un domeniu în care, pe de o parte, armonizarea maximăpoate fi utilă, însă, pe de altă parte, armonizarea minimă ar putea fi, de asemenea, adoptată,în funcție de cât de adecvată este pentru un anumit tip de contract.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. – (PT) Acest raport se referă la propunerea dedirectivă a Parlamentului European și a Consiliului privind drepturile consumatorului.Uniunea Europeană a fost preocupată întotdeauna de libera circulație a persoanelor și abunurilor. Totuși, această libertate ridică uneori probleme care trebuie soluționate și, înprimul rând, preîntâmpinate sau prevenite. Într-o lume globalizată în care vânzările sedesfășoară din ce în ce mai mult pe internet, devine esențială adaptarea legislației la noilecerințe ale pieței, având în vedere apărarea drepturilor consumatorilor care, foarte des, nicimăcar nu le cunosc.

Prin urmare, salut adoptarea acestui raport, care reprezintă un progres semnificativ pentruprotecția consumatorilor. De asemenea, salut opțiunea adoptată de Consiliu privindlimitarea acestei directive la vânzările la domiciliu și prin internet – o piață care se extindeîn mod semnificativ, dar în care consumatorii încă se simt puțin depășiți – și aprob măsurilede simplificare adoptate, nu în ultimul rând posibilitatea consumatorilor, dar nu și aîntreprinderilor, de a rezilia contractele prin telefon. În realitate, piața comună necesitănorme mai precise și mai transparente, cum ar fi clauza referitoare la cerința de informareprivind mecanismele de tranzacționare online.

Joao Ferreira (GUE/NGL), în scris- (PT)Aceasta este o nouă propunere pentru un acordasupra unei directive europene privind drepturile consumatorilor, care este punctulculminant al unor negocieri dure între Parlamentul European, Consiliu și Comisie.

Este vorba despre un compromis între normele destinate să asigure o mai bună protecțiea consumatorilor și garantarea condițiilor comune clare pentru companiile care concureazăpe piața unică.

Noi drepturi sunt luate în considerare în această nouă propunere, precum existența uneiperioade de retragere de 14 zile pentru întreaga Uniune Europeană, aceasta fiind calculatăde la primirea produselor. În cazul returnării de bunuri, prețul plătit de către consumatortrebuie să fie returnat în termen de 14 zile de la returnarea bunurilor. Dacă vânzătorul nuinformează consumatorul asupra dreptului acestuia de a returna bunuri, achizitorul are ladispoziție o perioadă de un an să returneze bunurile. În această nouă versiune, produsulva trebui să fie livrat în termen de 30 de zile. Dacă acest lucru nu se întâmplă în aceaperioadă, cumpărătorul are dreptul de a anula comanda și vânzătorul este responsabilpentru orice pierdere sau deteriorare care are loc în timpul transportului și nu va pretindenicio taxă care nu este marcată ca parte din comanda online inițială. Toate costurile adăugatevalorii comenzii vor fi suportate de către vânzător. În ansamblu, considerăm că este opropunere pozitivă și, prin urmare, am votat în favoarea acesteia.


Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris (PT). Această nouă propunere pentru un acordasupra unei directive europene privind drepturile consumatorilor este punctul culminantal unor negocieri dure între Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Acesta este uncompromis între normele destinate să asigure o mai bună protecție a consumatorilor șigarantarea condițiilor comune clare pentru companiile care concurează pe piața unică.

Dintre noile drepturi, următoarele sunt importante în mod special:

- o perioadă de retragere de 14 zile pentru întreaga Uniune Europeană, care va fi calculatăde la primirea produselor, perioadă în care consumatorii care cumpără la distanță au dreptulde a se răzgândi. În cazul returnării de bunuri, prețul plătit de către consumator trebuie săfie returnat în termen de 14 zile de la returnarea bunurilor. Dacă vânzătorul nu informeazăconsumatorul asupra dreptului acestuia de a returna bunuri, achizitorul are la dispozițieo perioadă de un an să returneze bunurile. -

- produsul este livrat în termen de 30 de zile. Dacă acest lucru nu se întâmplă în aceaperioadă, cumpărătorul are dreptul de a anula comanda.

- comerciantul este responsabil pentru orice pierdere sau deteriorare care are loc în timpultransportului și nu va pretinde nicio taxă care nu este marcată ca parte din comanda onlineinițială. Toate costurile adăugate valorii comenzii vor fi suportate de către vânzător.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris-(SK) Scopul acestei propuneri este acela de agaranta că consumatorii din toate cele 27 state membre ale UE se pot baza pe un nivelridicat al protecției consumatorilor și că companiile de toate mărimile sunt capabile săfurnizeze bunuri și să asigure servicii consumatorilor din toate cele 27 state membre aleUE fără obstacole legale inutile. Fragmentarea normelor existente este considerată, de fapt,descurajantă atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderile care fac comerțtransfrontalier. Consumatorii se plâng frecvent că nu pot să profite pe deplin de avantajelepieței unice, deoarece comercianții care desfășoară afaceri în alt stat membru nu suntîntotdeauna pregătiți, atunci când intră pe o nouă piață, să facă față diferitelor prevederiaplicabile în cadrul acelei piețe. În plus, ei refuză adesea să inițieze acțiuni juridice în altstat membru. Domeniul de aplicare modificat al directivei propuse pare să ofere o posibilăsoluție pentru dificultățile care au apărut, întrucât, în afară de introducerea multor variațiisectoriale, domeniul de aplicare al directivei ar fi în principal limitat la contractele încheiateîn afara spațiilor comerciale, contracte care formează partea mai mare a tranzacțiilortransfrontaliere. Prin urmare, cred că este de dorit punerea în aplicare a unei abordări alcărei scop să fie o armonizare țintită, extinsă și completă, limitată la aspecte specifice aleanumitor contracte, menținând în același timp un nivel ridicat al protecției consumatorilor.

Lorenzo Fontana (EFD), în scris.(IT) Aș dori să îl felicit pe dl Schwab pentru misiuneaimportantă și colosală pe care a îndeplinit-o. Cu toate acestea, dată fiind situația economicăcurentă, poate nu este cel mai potrivit moment să adoptăm acest text. Efortul de a consolida27 de tradiții juridice diverse într-un singur document este, poate, prea îndrăzneț. Dubiiprivind consecințele transpunerii acestei directive în statele membre individuale șiînlăturarea din text a amendamentului aprobat de către membrul nostru din comisie mădetermină să mă abțin.

Elisabetta Gardini (PPE) , în scris (IT) Votez în favoarea acestui raport deoarece cred căa venit momentul armonizării sistemului legal european în ceea ce privește protecțiaconsumatorilor.


În 2008, Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru o directivă privind drepturileconsumatorilor, ceea ce a consolidat cele patru directive existente ale comunității într-unsingur instrument juridic, cu scopul de a simplifica și a standardiza cadrul de reglementareexistent în domeniul protecției consumatorilor. Acum este important atât să se garantezeun nivel ridicat al protecției consumatorilor în cele 27 de state membre ale UE, cât și să seasigure posibilitatea companiilor de a furniza produsele și serviciile lor fără a întâlniobstacole legale inutile a căror cauză sunt diferențele dintre sisteme.

Până acum, această situație a deteriorat piața unică Europeană. În era achizițiilor online șia globalizării consumului, fiecare comerciant care operează în alt stat membru trebuie săse simtă încurajat să intre pe piață în alte țări europene fără a avea dificila sarcină de a seadapta reglementărilor naționale ale acestora. Sper că acțiunea noastră va putea să răspundăprovocării de a proteja consumatorii și nevoii de extindere a companiilor, pentru a consolidao piață puternică și competitivă.

Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. -(FR) După săptămâni de negocieri, s-a ajuns la unacord în privința acestei probleme cruciale pentru cetățenii europeni, și anume drepturileconsumatorilor. Adoptând această propunere de directivă, care înlocuiește patru directiveexistente cu una singură, sperăm să îmbunătățim regulamentul protecției consumatoruluiși să garantăm tuturor un nivel minim de protecție. Astfel, această directivă conțineimportanți pași înainte și mai ales o supraveghere mai bună a vânzărilor de la distanță șia comerțului electronic. Această directivă va ajuta la facilitarea miilor de achiziții făcutezilnic din alte țări europene. În termeni concreți, un client francez care cumpără ceva depe un site german va beneficia de aceeași protecție de care ar beneficia un client german.În calitate de cetățean care reprezentă o circumscripție transfrontalieră și care provine dinsingura regiune din Franța care împarte granița cu alte trei state membre ale UE, sunt foartesensibilă la aceste probleme, iar această directivă reprezintă un mare pas înainte. Dincolode acest aspect, unul dintre cele mai mari succese ale UE este piața internă. Garantând oprotecție neechivocă a consumatorilor, vom putea să consolidăm încrederea consumatorilorîn piața internă și în general în UE.

Roberto Gualtieri (S&D), în scris -(IT) Parlamentul European a finalizat lunga procedurălegislativă pentru directiva privind drepturile consumatorilor adoptând raportul Schwab,care este un compromis satisfăcător cu Consiliul și Comisia. Trebuie făcuți, așadar, doi pașiimportanți. Pe de o parte, am adoptat un singur instrument legislativ privind drepturileconsumatorului, ceea ce asigură armonizarea și preia controlul de la cele patru directiveanterioare din acest domeniu. Pe de altă parte, am stabilit norme detaliate pentru vânzareași cumpărarea online, pentru a promova comerțul transfrontalier și pentru a garantatransparența atât pentru companii cât și pentru consumatori.

Noua directivă stabilește aspectele care sunt menite să ofere o protecție mai mareconsumatorilor europeni, cum ar fi informațiile pe care trebuie să le conțină contractelede vânzare, timpul de livrare, dreptul la retragere și dreptul de a repara sau înlocui unprodus cu defecte, precum și cazurile în care riscul este transferat de la vânzător lacumpărător. Deși alte norme detaliate pot fi stabilite în viitor, textul care a fost adoptatreprezintă un compromis pozitiv în armonizarea regulamentelor existente, garantândachiziții sigure și stopând definitiv practicile tipice nefavorizante pentru consumator șicare se ascund în spatele achiziționărilor electronice.

Sylvie Guillaume (S&D), în scris -(FR)Am susținut acest raport deoarece cred că va oferi,mai presus de toate, o mai mare siguranță consumatorilor care achiziționează produse


online asigurând o mai bună informare anterioară a consumatorului. Cu această ocazie așdori să laud faptul că nu a fost acordată prioritate numai intereselor pieței. Subliniez căaceste noi reglementări oferă consumatorilor o perioadă de retragere de 14 zile de laachiziționare, prin intermediul unui formular de retragere standardizat în UE, și că aceastăperioadă poate fi extinsă până la un an dacă furnizorul nu îl informează pe cumpărător cuprivire la dreptul de a se retrage. Au fost asigurate derogări pentru întreprinderile mici șimijlocii, a căror activitate ar fi fost în pericol dacă textul ar fi fost prea strict. În acest fel,neliniștile lor au fost ascultate.

Ian Hudghton (Verts/ALE) în scris - Doresc să-i felicit pe raportor și pe colegii din toategrupurile politice pentru activitatea excelentă în cadrul negocierii acestui pachet. Cândacest Parlament a primit propunerea Comisiei , era evident că drepturile consumatorilordin numeroase țări erau amenințate, nu consolidate. Acest pachet de compromis a înlăturato parte din aceste amenințări și sperăm că va duce la un mediu al consumatorilor mai bunîn UE.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris -(LT)Am primit bucuros acest document, deoarece scopulacestei directive este acela de a dobândi un nivel înalt al protecției consumatorului și de acontribui la funcționarea prosperă a pieței interne aproximând anumite aspecte ale legilor,reglementărilor și prevederilor administrative ale statelor membre privind contracteledintre comercianți și consumatori. Cele mai importante aspecte ale amendamentuluidirectivei sunt legate de contractele la distanță sau contractele încheiate în afara spațiilorcomerciale. Acest act le va oferi consumatorilor un control mai mare în momentulachiziționării de bunuri, îi va proteja de activități incorecte, va extinde alegereaconsumatorului și va spori concurența. Acest act poate contribui de asemenea la creșterearandamentului comerțului transfrontalier și la stimularea vânzării la distanță. Aceastădirectivă nu se va aplica în cazul contractelor privind: servicii sociale, asistență medicală,servicii financiare, bunurile imobile,construcția de clădiri noi și contractele încheiate prinautomate sau în spații comerciale automatizate și contracte încheiate cu operatori detelecomunicații prin intermediul unui telefon public în scopul folosirii conexiunii la internet,telefon sau fax (stabilite de către consumator) sau care au legătură cu acestea. Statele membrepot alege să nu aplice această directivă contractelor încheiate în afara spațiilor comerciale,pentru care plata care urmează să fie efectuată de către consumator nu depășește 50 deeuro. Această directivă nu îi va împiedica pe comercianți să ofere consumatoriloraranjamente contractuale care depășesc protecția care le este asigurată prin această directivă.Trebuie menționat faptul că Organizația Europeană a Consumatorilor salută aceastăpropunere.

Sandra Kalniete (PPE), în scris (LV) Am votat pentru directiva privind drepturileconsumatorilor astăzi pentru că eu cred că va simplifica și va îmbunătăți reglementărileexistente în domeniul protecției consumatorilor. De-a lungul multor luni, membrii Comisieipentru piața internă și protecția consumatorilor au încercat să ajungă la un acord cuConsiliul cu privire la aspecte importante ale acestei reglementări, pentru a asiguraconsumatorilor o mai bună protecție, fără a aduce prejudicii companiilor, prejudicii datorateunor reguli mult prea stricte și inutile care ar restricționa activitatea companiei și ar favorizabirocrația. Acum am reușit să ajungem la un rezultat echilibrat, care este prietenos atât cuconsumatorii cât și cu companiile. Totuși, aceasta nu înseamnă, în opinia mea, că trebuiesă ne culcăm pe lauri. După ce am consultat organizații pentru protecția consumatoruluiși reprezentanți ai lumii afacerilor, înțeleg că trebuie să insistăm și mai mult asupra uneimai mari armonizări a drepturilor consumatorilor din UE. În prezent există diferențe


semnificative și acestea sunt un obstacol pentru oamenii de afaceri care doresc să se extindăpe piețele acelor state membre unde standardele sunt mai ridicate. În opinia mea, Letoniaeste un bun exemplu în domeniul protecției consumatorilor deoarece standardele noastresunt dintre cele mai ridicate, dar sunt proporționale și ele nu împovărează mediul afacerilorcu cerințe birocratice.

Othmar Karas (PPE), în scris -(DE) Am votat în favoarea rezultatelor negocierilor directiveiprivind drepturile consumatorilor deoarece a fost posibil să se găsească un compromisechilibrat între interesele consumatorilor si cele ale comunității de afaceri. Armonizânddrepturile consumatorilor, contribuim la consolidarea pieței interne, consolidând astfelEuropa. Directiva permite companiilor să treacă granițe fără niciun risc, piața internă fiindastfel cu un pas mai aproape de a deveni o piață de origine europeană. Noile norme oferăconsumatorilor mai multă securitate și încredere atunci când fac achiziții, mai ales atuncicând folosesc internetul.

Cu toate acestea, din păcate, unele prevederi omit esențialul. Aș fi primit bucuros dacăConsiliul în special ar fi convenit asupra unor soluții mai obiective care să fie îngăduitoarecu întreprinderile mici. Mai presus de toate, ar fi fost posibil să se adauge elementul deachiziție la definiția contractelor care sunt încheiate în afara spațiilor comerciale.

Constance Le Grip (PPE), în scris -(FR) Am susținut acest raport al colegului meu, dlSchwab, raport care a fost subiectul unei înțelegeri între Comisie, Parlament și Consiliu șicare a atins un echilibru potrivit între o mai mare protecție a tuturor consumatoriloreuropeni și un acces mai facil la piața europeană pentru întreprinderile noastre. În timp ceaceastă directivă are în vedere contractele de vânzări și servicii dintre companii șiconsumatori, în special contractele încheiate la distanță, este încurajator că legislațiaeuropeană abordează în sfârșit problema comerțului electronic, care urmează să joace unrol din ce în ce mai important în economiile noastre și în practicile de cumpărare. Garantândun număr minim de regulamente privind protecția consumatorilor în cadrul UE, oferimcetățenilor și întreprinderilor securitatea si garanțiile de care au nevoie pentru dezvoltareaachiziționărilor transfrontaliere și a celor efectuate prin comerțul electronic. Ne îndreptămdeci către dobândirea unei adevărate piețe interne.

Bogusław Liberadzki (S&D), în scris (PL)Drepturile consumatorilor necesită grijăcontinuă, atât în domeniul legislației, incluzând domeniul reglementării, subiectulreglementării și obligațiile și drepturile părților vizate, cât și în domeniul respectării acestordrepturi. Este bine că analizăm periodic și să modificăm prevederile din aceste domenii.Informațiile oferite consumatorilor, suportul pe care sunt înregistrate aceste informații,bunurile cu valoare comercială redusă și posibilitatea returnării bunurilor sunt cele maiimportante aspecte de astăzi. Chestiunile importante menționate mai sus se regăsesc înraportul Schwab.

Petru Constantin Luhan (PPE), în scris . − Noua directivă reprezintă un acord echilibrat,care aduce beneficii precum dreptul consumatorilor recunoscut la nivel european de a serăzgândi într-un interval de două săptămâni după ce au primit bunul comandat,obligativitatea comercianților online de a oferi informații complete privind prețul total șidatele de contact ale comerciantului. Era nevoie de un astfel de cadru pentru tranzacțiileonline, întrucât acesta este modul în care au loc cele mai multe vânzări transfrontaliere.

Trebuie să urmărim pe viitor protejarea consumatorilor de clauzele contractuale abuzive.De multe ori, pentru serviciile bancare, pentru serviciile de comunicații electronice și pentru


serviciile turistice, clauzele contractuale sunt scrise cu litere foarte mici și de multe oriclienții sunt de acord fără să ia cunoștință de clauzele contractuale.

Clemente Mastella (PPE), în scris -(IT)Scopul directivei privind drepturile consumatoriloreste acela de a simplifica relațiile contractuale dintre consumatori și întreprinderi,contribuind astfel la o mai bună funcționare a pieței interne și la sporirea încrederii înachiziționări transfrontaliere. Directiva ar trebui să garanteze consumatorilor un nivel mairidicat de protecție și să garanteze că întreprinderile pot furniza consumatorilor bunurileși serviciile lor fără a întâlni obstacole juridice.

Comisia Europeană propune punerea în aplicare a principiului „armonizării complete”,deoarece divergența curentă din legislația națională a contribuit la fragmentarea pieței șia cadrului de reglementare. Considerăm că o asemenea propunere nu este practică în acestmoment și propunem în schimb o armonizare minimă la un nivel înalt al protecțieiconsumatorului ca regulă, subliniind nevoia unei convergențe a reglementărilor naționaleprivind exercitarea și efectele dreptului de retragere. Toate acestea vor ajuta la consolidareaîncrederii consumatorului și la sporirea interesului întreprinderilor față de tranzacțiiletransfrontaliere. Oamenii și organizațiile care sunt interesate de protecția consumatoruluivor raporta Comisiei rezultatele punerii în aplicare a acestei directive. Pe baza acestora,Comisia va realiza un raport și va prezenta propuneri pentru eventuale revizuiri.

Hans-Peter Mayer (PPE), în scris -(DE) Raportul privind drepturile consumatorilorconține în continuare numeroase neajunsuri, în special legate de prevederile pentrumeșteșugari. O serie de îmbunătățiri sunt în continuare necesare aici și trebuie mai întâisă vedem impactul reglementărilor asupra meșteșugarilor în practică. Cu toate acestea,întrucât conține o serie de îmbunătățiri față de propunerea Comisiei și, în special, oferănumeroase beneficii consumatorului european, am votat în favoarea acestui raport.

Andreas Mölzer (NI), în scris -(DE) Trebuiesc stabilite anumite condiții care să oferecompaniilor un stimulent pentru a intra pe scena comerțului transfrontalier. Mai presusde toate, acestea includ protecția consumatorului, care trebuie adusă la același standardridicat în toată UE. Există în continuare nesiguranță asociată în special -cu achiziționărileonline mai ales din partea consumatorilor -, deoarece nu există o bază legală pentruasemenea tranzacții. Neînțelegerile apar în mod regulat, mai ales în legătura cu dreptul laretragere al cumpărătorului și condițiile de livrare.

Am votat în favoarea acestui raport deoarece este esențial să putem oferi consumatorilorun anumit nivel de protecție chiar și atunci când aceștia fac achiziții în afara țării lor. Aceastăprotecție ar trebui standardizată la nivelul UE.

Tiziano Motti (PPE), în scris -(IT) Sunt mulțumit să văd că, după ani de negocieri, s-aajuns la un acord între diferitele grupuri politice și că noua directivă privind drepturileconsumatorilor a fost în cele din urmă adoptată astăzi. Noile reglementări vor consolidasemnificativ drepturile consumatorilor. Consumatorii vor fi mai bine informați cu privirela termenii contractului și condițiile vânzării, precum și cu privire la termenele de livrareși posibilitatea retragerii din contract. Mă gândesc, de exemplu, la perioada de rambursareîn cazul produselor returnate, care va fi redusă considerabil, asigurând consumatorilor ogaranție din punct de vedere financiar și dreptul de a se răzgândi care va fi extins la 14 zile.Aceștia sunt pași mici dar importanți care vor fi apreciați nu numai de către consumatori,de vreme ce directiva, astfel cum a fost amendată, va aduce de asemenea beneficiiîntreprinderilor mici si mijlocii, oferindu-le posibilitatea de a-și extinde afacerile pestegranițe, unde multora dintre ei, mai ales micilor întreprinzători le este în continuare greu


să activeze din cauza neîncrederii consumatorilor în noile tehnologii, în tranzacțiile online,în asigurările ca vor primii banii înapoi și în restituirile legale în cazul în care se răzgândesc.

Franz Obermayr (NI), în scris -(DE)Acum, când companiile se implică regulat în vânzăritransfrontalier pe piața internă, este de dorit să le putem oferi consumatorilor protecțietransfrontalieră. Cu toate acestea, armonizarea nu este ceva care poate fi dobândit prinforță. Am votat, așadar, în favoarea acestui raport.

Rolandas Paksas (EFD), în scris -(LT)Trebuie să depunem toate eforturile pentru a neasigura că există un nivel înalt de protecție a consumatorilor în întreaga UE. Numai atingândacest obiectiv piața internă poate funcționa eficient. Mai presus de toate, trebuie saarmonizăm cerințele legislative ale statelor membre referitoare la contractele încheiate ladistanță și la contractele încheiate în afara spațiilor comerciale. Prin urmare, trebuiau săfie impuse cerințe legate de informații specifice în cazul acestor tipuri de contracte pentrua asigura o protecție adecvată a consumatorilor. Odată ce măsurile sunt aplicate,consumatorii vor deține mai mult control atunci când achiziționează bunuri. În afară deaceasta, ei vor fi protejați împotriva activitățile neloiale. Va exista de asemenea o creșterea opțiunilor consumatorilor, a concurenței și a fluxului comerțului transfrontalier și avânzării la distanță. Trebuie subliniat faptul că statele membre au dreptul să nu apliceprevederile acestei directive contractelor încheiate în afara spațiilor comerciale, dacă sumacontractată nu depășește 50 de euro, pentru a evita obstacolele juridice suplimentare.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris -(PT) Am votat în favoarea acestui raportreferitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și al Consiliului privinddrepturile consumatorilor. Obiectivul acestei directive este acela de a dobândi un nivelridicat de protecție a consumatorilor. Încercarea Uniunii Europene de a combinaarmonizarea pieței interne cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor poate fi realizatăcel mai bine încercând sa ridicăm nivelul minim curent al armonizării în direcția celor maibune practici naționale existente în câteva state membre. În viitor, sistemul european derăspundere în cazul neconformității ar trebui dezvoltat în așa fel încât să îmbunătățeascăprotecția consumatorilor și încrederea în piețe: acest lucru este corect față de întreprinderiși încurajează o creștere a ciclului de viață al produselor. Punerea în aplicare a acestui lucrunecesită crearea unui model european pentru soluționarea litigiilor consumatorilor. Nutoate marile ambiții pentru directiva privind drepturile consumatorilor au fost realizate,dar cred că un pas important a fost făcut, pas care nu compromite funcționarea normalăa pieței.

Aldo Patriciello (PPE), în scris-(IT) Această propunere pentru directivă este rezultatulrevizuirii acquis-ului cu privire la consumatori, care a început în 2004 cu scopul de a simplificași de a completa cadrul de reglementare existent referitor la protecția consumatorilor.Propunerea este menită să asigure că, pe de o parte, consumatorii din cele 27 de statemembre se pot baza pe un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și, pe de altă parte,faptul că întreprinderile, fie mari sau mici, pot să furnizeze bunuri și servicii, fără obstacolejuridice inutile, consumatorilor din cele 27 de state membre ale UE. Pentru a evita o și maimare fragmentare a reglementărilor existente în acest domeniu, s-a încercat o armonizarețintită și completă; cu alte cuvinte, armonizarea limitată la aspecte specifice a anumitorcontracte, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Acestlucru necesită o ajustare a domeniului de aplicare. De fapt, cu excepția unei serii de derogărisectoriale din cadrul unei game largi de sectoare, directiva este restricționată la contracteîncheiate în afara spațiilor comerciale, contracte care constituie o parte tot mai mare a


contractelor transfrontaliere. Pentru ca cetățenii UE să beneficieze complet de piața internă,în special în legătură cu comerțul electronic, votez în favoarea propunerii în cauză.

Phil Prendergast (S&D), în scris -O directivă care armonizează drepturile consumatorilor dinîntreaga UE este de dorit. Aceasta are de asemenea potențialul de a ridica întreprinderilecare vând pe internet sau la distanță deoarece cumpărătorii vor avea mai multă încredereîn serviciile bazate în UE. Oferirea acestor informații le va da consumatorilor încredere șiîi va încuraja să profite de comerțul transfrontalier, oferindu-le valoare și opțiuni mai bune.Orice creștere în cadrul comerțului transfrontalier va fi un beneficiu pentru piața internăca întreg. Vânzările online și comerțul electronic din Europa valorau 163 de miliarde deeuro în 2010 si Centrul de Cercetare al Vânzării cu amănuntul preconizează că vânzărileonline vor crește cu 18,7 %,ajungând la 202,9 miliarde de euro în 2011. Aceasta este opiață extrem de productivă și trebuie să asigurăm consumatorilor o protecție adecvată.Această directivă protejează și întreprinderile. Diferitele legi privind consumatorii dinstatele membre au împiedicat companiile să-și extindă piețele. Armonizând aceste legi dinUE, întreprinderile pot fi sigure că normele care se aplică în cazul pieței din țara lor se aplicăoriunde altundeva în UE.

Rovana Plumb (S&D), în scris . − Propunerea de directivă privind drepturileconsumatorilor a Comisiei Europene reunește patru directive existente într-un singurinstrument legislativ, cu obiectivul de a simplifica și de a completa cadrul de reglementareexistent privind protecția consumatorilor. Obiectivul dublu al propunerii se referă lagarantarea faptului că toți consumatorii din cele 27 de state membre ale UE pot aveaîncredere într-un nivel înalt de protecție a consumatorilor și că întreprinderile de toatemărimile sunt capabile să își ofere bunurile și serviciile consumatorilor din cele 27 de stateale UE.

Noile reguli privind drepturile consumatorilor includ aproape toate tipurile de vânzări, înmagazin, prin telefon sau online, dar consolidează în special prevederile referitoare lavânzările internaționale. Noua legislație prevede ce tip de informații trebuie să primeascăcumpărătorul din partea vânzătorului, condițiile de livrare și regulile care se aplică atuncicând riscul aparține cumpărătorului, precum și dreptul acestuia de a anula sau refuzacumpărăturile sau dreptul de a beneficia de repararea sau înlocuirea unui bun.

Susțin propunerea de introducere a unei combinații între principiul armonizării maximaleși cel al armonizării minimale, fiind posibilă astfel menținerea drepturilor câștigate deconsumatori prin prevederile naționale.

Fiorello Provera (EFD), în scris -(IT)Într-o piață internă atât de mare ca cea a Europei,există nevoia de a asigura faptul că drepturile consumatorilor sunt protejate. Raportul dluiSchwab are scopul de a contopi patru directive diferite. cele privind contractele încheiateîn afara spațiilor comerciale, vânzările la distanță, garanțiile și termenii contractuali neloiali.Este dificil să reconciliezi 27 de tradiții juridice diferite. Probabil nu este cel mai potrivitmoment în istorie să promulgăm reglementări cu privire la o astfel de complexitate. Ar fifost mai oportun, în opinia mea, să ne concentrăm pe aspecte și sectoare specifice, decâtsă încercăm să creăm o nouă competență împărțită între UE și statele membre. De fapt,pentru anumite state, această directivă va reprezenta un pas foarte mare și foarte entuziastînainte, în timp ce alte state vor fi nevoite să facă concesii în numele armonizării europene.Din acest motiv, deși recunosc efortul grozav depus de către dl Schwab, nu pot vota înfavoarea raportului.


Frédérique Ries (ALDE), în scris-(FR) Un consumator bine protejat este un cetățean înlargul său și un semn de maturitate în democrațiile noastre moderne. Acesta este motivulpentru care directiva adoptată astăzi este atât de importantă. Nu trece nicio zi în careconsumatorul european, atunci când trebuie să aleagă să facă o achiziție online sau săaccepte un amendament la un abonament făcut telefonic, să nu se confrunte cu problemaconformității contractului pe care l-a semnat sau aprobat. Ca răspuns la relațiile adeseainegale dintre profesioniști și consumatori, Parlamentul European a negociat drepturileesențiale, și anume: un drept de retragere într-o perioadă de 14 zile, fie că achiziția a fostfăcută online, prin e-mail, prin telefon sau prin intermediul agenților de vânzări de la ușăla ușă. Dacă comerciantul nu a anunțat cumpărătorul cu privire la dreptul de a se retrage,va fi posibilă returnarea produsului într-o perioadă de un an de la data achiziționării. Toatelivrările trebuiesc făcute în termen de 30 de zile. Odată ce această perioadă a fost depășită,cumpărătorul se poate retrage fără nicio justificare. Acest vot are loc după negocieri dureîntre Parlament și statele membre și constituie un semnal puternic că aceleași drepturitrebuiesc exercitate în cadrul UE.

Crescenzio Rivellini (PPE), în scris -(IT)Am votat în favoarea raportului Schwab, careconsolidează drepturile consumatorilor și îi protejează mai ales atunci când sunt parteacontractuală slabă, de exemplu atunci când fac achiziții în afara spațiilor comerciale.Directiva, care reprezintă sfârșitul unei lungi dezbateri între Parlament și Consiliu, asigură,printre altele, dublarea perioadei în care consumatorii se pot retrage de la șapte lapaisprezece zile și o protecție sporită în cazul neconformității. Termenii obligatorii aicontractului sau cei neloiali pentru consumatori trebuie să fie extrem de clari.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris -Noile norme aprobate de către ParlamentulEuropean vor întări drepturile consumatorilor din Europa. Foarte important este faptul căconsumatorii vor avea dreptul să renunțe la o achiziție timp de 14 zile după ce aceasta afost făcută. Noile norme vor oferi de asemenea o protecție mai mare în cazul achizițiilorefectuate online, normele fiind aceleași în întreaga Europă. Acest lucru va oferi mai multăliniște cumpărătorilor online. Verzii aplaudă protecția mai mare oferită consumatorilorcare achiziționează conținuturi digitale. De acum încolo, consumatorii vor fi informați înmod corespunzător atunci când achiziționează conținuturi digitale online și vor aveadreptul să se retragă în anumite condiții. Noile norme vor aduce de asemenea îmbunătățiripentru pasagerii care achiziționează bilete online. Practicile de taxare trebuie să fietransparente și nu va fi permisă suprataxarea consumatorilor care folosesc cărți de credit.

Licia Ronzulli (PPE), în scris -(IT) Unul din doi europeni folosește internetul și numărulachizițiilor online s-a dublat în ultimii șase ani. Cu toate acestea, piața online tot nu estefolosită la adevăratul potențial. Existența clauzelor de minimă armonizare a dus lafragmentarea cadrului de reglementare, împiedicând finalizarea pieței unice.

Raportul adoptat ajută la îmbunătățirea funcționării pieței interne, consolidând în acelașitimp încrederea consumatorilor. Întreprinderile au avut prea des dificultăți în a funcționanu numai pe piața lor națională, dar și pe piețele transnaționale. Fragmentarea excesivă aredus de asemenea opțiunile a milioane de cetățeni europeni și i-a determinat să fie maipuțin încrezători în achiziționarea de bunuri din străinătate.

Propunerea adoptată azi introduce obligația de a furniza informații clare și lizibile,încurajând astfel opțiunile perspicace și informate. Consumatorii vor putea recurge la oserie de remedii în cazul în care achiziționează un produs care nu este în conformitate cucontractul și vor fi îndreptățiți să pretindă daune în cazul în care situația nu este remediată.


Prevederea pretinde de asemenea publicarea unei liste de termeni care sunt considerațidezavantajoși și care sunt, așadar, interziși în UE.

Oreste Rossi (EFD), în scris -(IT) Drepturile consumatorilor reprezintă numai unul dinmultiplele exemple ale eșecului instituțiilor europene, în acest moment istoric, de a elaboraacte de mare importanță juridică și politică. Nu dorim să pierdem toată munca realizată șirezultatele pozitive obținute, de exemplu contribuția amendamentului nostru privinddreptul la recurs, care vizează introducerea unei îmbunătățiri clare la nivelul activitățiimicilor comercianți, fără a afecta negativ drepturile consumatorilor.

Această sesiune plenară are efectul de a anula puținele lucruri bune pe care raportorul șigrupurile politice le-au introdus în ceea ce era o propunere nesatisfăcătoare de la bunînceput. Responsabilitatea pentru această situație nu aparține Parlamentului, ci ComisieiEuropene. În privința anumitor aspecte, noi, euroscepticii din Liga Nordică suntem pregătițisă spunem „da” unui grad ridicat de armonizare, dar numai dacă acesta coincide cu bunulsimț, interesul public, interesele întreprinderilor mici și mijlocii și cu prerogativele statelormembre. Protecția consumatorilor fiind o chestiune complexă, o abordare care să reflectetoate cele de mai sus a fost necesară de la început. Ne-am abținut de la vot.

Tokia Saïfi (PPE), în scris -(FR) Piața internă rămâne unul dintre pilonii și motorul integrăriieuropene. Am votat în favoarea acestui raport deoarece reprezintă nu numai o avansarepe calea integrării, dar aceste reglementări, odată ce vor fi puse în aplicare, vor ofericetățenilor posibilitatea de a beneficia de același nivel ridicat de protecție, indiferent demodul în care este făcută achiziția. Astfel, achiziționările online vor deveni, în sfârșit,subiectul unor reglementări clare. Comerciantul trebuie să ofere cumpărătorului informațiicomplete cu privire la cost și caracteristicile bunului și să îi ofere, de asemenea, un punctde contact. Achiziționările „tradiționale” se vor bucura de asemenea de un nivel mai ridicatde protecție: toți consumatorii europeni vor beneficia de o perioadă de retragere de 14zile, care poate fi extinsă dacă aceștia nu au primit anumite informații esențiale.Consumatorii și comercianții vor fi mai bine informați și vor beneficia de protecție standardîn întreaga UE. Ei vor putea, așadar, să beneficieze și mai mult de avantajele pieței interne.

Olga Sehnalová (S&D), în scris (CS) Am votat pentru adoptarea directivei privinddrepturile consumatorilor întrucât cred că va consolida drepturile consumatorilor europeni.Grupul meu în particular a reușit să sprijine anumite puncte-cheie care păstrează nivelulridicat de protecție a consumatorilor în țări în care protecția ar fi redusă prin introducereanormelor comune. A fost important pentru Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor șiDemocraților din Parlamentul European și pentru mine personal ca directiva să se apliceproduselor digitale astfel cum se aplică, în parte, transportului pasagerilor. Un alt punctimportant este că directiva include o listă lungă de cerințe care au de a face cu informațiilecare trebuie furnizate consumatorilor în stadiul pre-contractual în cazul contractelorîncheiate în afara spațiilor comerciale și la distanță. Un alt element este acela că consumatoriitrebuie informați cu privire la prețul întreg și caracteristicile produsului înainte de a-lcomanda pe internet și aceștia trebuie să confirme că doresc să plătească acel preț. În plus,dreptul de a se retrage din contract va fi armonizat complet în toate statele membre, oferindo perioadă de paisprezece zile în care acest lucru este posibil. Noua directivă desființeazăderogarea pentru contractele încheiate în afara spațiilor comerciale sau la distanță, derogarede care au abuzat în Republica Cehă vânzătorii ambulanți sau organizatorii evenimentelorpromoționale pentru oameni în vârstă care îi privau pe consumatori de drepturile lor, cumar fi dreptul de a se retrage din contract.


Joanna Katarzyna Skrzydlewska (PPE), în scris -(PL)În cadrului votului de astăzi, amsusținut amendamentele la directiva privind drepturile consumatorului care faciliteazăachiziționările pe internet, deoarece este un foarte mare pas înainte spre ridicarea completăa barierelor, protejând în același timp drepturile consumatorilor. Dreptul garantat lainformații precise privind posibilitatea de retragere din contract, prețul produsului, costurilelivrării, costul total al achiziționării și detaliile comerciantului sunt menite să sporeascăsecuritatea unor astfel de tranzacții și va fi de asemenea un stimulent pentru vânzări.

Consumatorii se plâng adesea că dreptul lor de a beneficia de toate privilegiile pieței uniceeste incomplet și acest lucru se reflectă în lipsa de încredere în tranzacțiile online și însentimentul de nesiguranță în ceea ce privește întinderea protecției de care ar trebui să sebucure consumatorii. În același timp, comercianții explică că neîncrederea în tranzacțiiletransfrontaliere este cauzată de diferențele dintre legislațiile piețelor diferitelor state membre.Prin urmare, o soluție legală la nivelul Uniunii Europene este esențială. Experții estimeazăcă până în 2015 o pătrime a comerțului se va fi mutat pe internet, astfel încât este foarteimportant ca încrederea în acest tip de tranzacții să crească. Felicit autorul acestui raportși pe celelalte persoane care s-au implicat în elaborarea acestei propuneri.

Laurence J.A.J. Stassen (NI), în scris -(NL) Partidul pentru Libertate (PVV) votează în favoareadirectivei privind drepturile consumatorilor întrucât aceasta va asigura o mai bună protecțiepentru consumatorii olandezi care fac achiziții online. Consumatorii care fac achiziții înȚările de Jos se bucură de protecție bună, dar atunci când fac achiziții online, adeseori dinmagazine străine, acea protecție nu este garantată sau este neclară. Directiva privinddrepturile consumatorilor va îmbunătăți protecția pentru achiziționările online, și are astfelo valoare sporită pentru consumatorii olandezi. Acest lucru va însemna că, în viitor,consumatorii olandezi se vor bucura de dreptul la o perioada de reflecție de 14 zile în toatăEuropa. Este în mod evident o îmbunătățire față de perioada de 7 zile din prezent. Partidulpentru Libertate crede de asemenea că este un lucru bun faptul că această directivă va punecapăt costurilor ascunse și costurilor adăugate la sfârșit. Prețul final pe care trebuie să îlplătească un consumator trebuie să fie afișat clar în avans. Astfel, această directivă va ajutala protejarea consumatorilor olandezi și la îmbunătățirea pieței interne și Partidul pentruLibertate este pe deplin în favoarea acestor aspecte.

Marc Tarabella (S&D). în scris (FR)Această directivă care este adoptată azi de mareamajoritate a Parlamentului European marchează un stadiu important în dobândirea uneimai bune protecții a consumatorilor în cadrul UE. Noile reglementări vor consolidaconsiderabil drepturile consumatorilor, mai ales în privința informațiilor, a livrării și aretragerii din contract. Dreptul de retragere a fost extins la 14 zile pentru toți cetățeniieuropeni și aceasta reprezintă un pas decisiv înainte. Cu toate acestea, domeniul în caredirectiva deschide drumuri noi este reprezentat de drepturile consumatorilor în comerțulelectronic: interzicerea căsuțelor pre-marcate și informațiile complete cu privire la diferitelecosturi sunt într-adevăr instrumente pentru protecția consumatorilor.

Nuno Teixeira (PPE), în scris -(PT)Directiva privind drepturile consumatorilor a ajunsacum la votul final, ca urmare a votului meu „pentru" la sesiunea parțială din martie 2011.Această nouă directivă, care conține fuziunea a patru directive deja existente, își propunesă dea un nou stimulent finalizării pieței interne prin înlăturarea obstacolelor juridice carestau în calea comerțului transfrontalier. Fiind rezultatul unor lungi negocieri dintre variiinstituții, acest nou cadru legal asigură condiții clare și comune pentru cetățeni șiîntreprinderi din cadrul UE. Tranzacțiile comerciale transfrontaliere și tranzacțiile onlinesunt acum armonizate, asigurând astfel securitate și transparență sporite pentru cetățenii


și întreprinderile europene. Informațiile care trebuie oferite consumatorilor trebuie să fieclare, inteligibile și furnizate la timp. Specificitățile contractelor privind rezervările lahoteluri sau restaurante sunt de asemenea protejate, lucru care nu era valabil în propunereainițială. Cred că această nouă directivă va crește tranzacțiile în Europa. Acest lucru va asiguraprotecția consumatorilor și buna funcționare a pieței unice , potrivit articolului 26 alineatul(2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. „Piața internă va consta într-unspațiu fără frontiere interne în care libera circulație a bunurilor, persoanelor, a serviciilorși a capitalului este asigurată."

Rafał Trzaskowski (PPE), în scris (PL)Achizițiile făcute online, care devin din ce în cemai populare, au ocazia să devină mai simple și mai sigure datorită acestei directive. Aceastaeste o veste bună pentru președintele Poloniei, deoarece e comerțul este una dintreprioritățile noastre și este un lucru pe care dorim să-l folosim pentru a crește competitivitateaeconomiei Uniunii Europene. După ce noua legislație intră în vigoare, comerciantul va fiobligat să ofere informații clare cu privire la țările în care sunt făcute livrările. În acestmoment, multe magazine nu trimit bunuri tuturor statelor membre ale UE și adeseoritranzacțiile noastre sunt încheiate.

Viktor Uspaskich (ALDE), în scris -(LT)Cred că noile norme conținute de acest raportoferă claritate și definesc criterii acceptabile atât pentru consumatori, cât și pentruîntreprinderi în privința tranzacțiilor online. Sper că acestea vor îmbunătăți protecțiaconsumatorilor și funcționarea pieței interne, stimulând în același timp comerțultransfrontalier din UE.

Aceste amendamente vin târziu – directivele originale anticipaseră revoluția digitală, darazi consumatorii care fac achiziții online nu beneficiază de o protecție adecvată. Noilenorme sunt vești bune pentru Lituania, care are una dintre cele mai mari rate ale introduceriiinternetului din Europa. Potrivit raporturilor din mass media lituaniană (Verslo savaitė), înLituania numărul consumatorilor care fac achiziții online a crescut cu 73 % în ultimii doiani. Lista achizițiilor este extrem de vastă, de la bilete (32 %) , haine, pantofi și accesorii (tot32 %) la produse electrocasnice (23 %).

Cu toate acestea, îmbunătățirea drepturilor consumatorilor nu ar trebui restricționată lainternet. Trebuie să reducem birocrația și să promovăm transparența în toate domeniiledrepturilor consumatorilor. Ar trebui de asemenea să încercăm să ne asigurăm că oameniivor fi mai bine informați cu privire la drepturile consumatorilor. Studii efectuate în UEarată că șapte din zece lituanieni doresc în continuare să știe mai multe despre drepturilelor atunci când achiziționează bilete de avion sau când se confruntă cu costuri suplimentare.

Derek Vaughan (S&D), în scris-Am susținut acest raport pentru a consolida protecțiaconsumatorilor din Wales. Această nouă legislație va proteja acei consumatori care facachiziții online - consumatorii vor avea la dispoziție o perioadă de două săptămâni în carese pot răzgândi în privința achizițiilor făcute online. Această nouă legislație ia în calcul„revoluția digitală” și va ajuta atât consumatorii, cât și comercianții. Comerțul transfrontalierva deveni mai ușor, ajutând în aceeași măsură consumatorii și comercianții. Directivaprivind drepturile consumatorilor semnalează de asemenea și sfârșitul taxelor pentrucredite mari sau pentru carduri de debit, pe care multă lume le plătește când face achizițiionline - îmi face plăcere să spun că acest raport declară ilegale practicile de adăugare ataxelor pentru carduri de credit sau de debit care nu au nicio legătură cu costurile datorateîn cazul unei achiziții online. Sper ca guvernul britanic să pună în aplicare aceste noi norme


fără întârziere pentru a asigura protecția consumatorilor din Regatul Unit al Marii Britaniiși Irlandei de Nord.

Iva Zanicchi (PPE), în scris -(IT)Am votat în favoarea raportului dlui Schwab deoarececred că este o bază solidă pentru negocierile cu Consiliul și Comisia pentru un acord privindnivelul de armonizare necesar pentru a obține drepturile consumatorilor care pot fiexercitate în fiecare stat membru.

Raport: Salvatore Tatarella (A7-0091/2011)

Izaskun Bilbao Barandica (ALDE), în scris -(ES) Am votat în favoarea amendamentuluila Directiva 2000/25/CE. Acesta a stabilit o reducere graduală, pe etape, a emisiilor poluante.Aceasta este datorată perioadei de timp care se impune pentru dezvoltarea tehnologicănecesară pentru aplicarea fazei a-III-a. Cea din urmă asigură o reducere mai drastică aemisiilor și, prin urmare, modificări importante ale motoarelor, care nu au fost posibilepână acum. În plus, criza economică a afectat producția de tractoare. Prin urmare, trebuiesă asigurăm perioada de timp necesară și să adoptăm măsuri care permit fabricanților săvândă tractoare, să caute resurse pentru investigații și care permit agricultorilor săînlocuiască tractoarele lor cu unele mai puțin poluante, care să fie întotdeauna înconformitate cu legislația europeană în domeniul mediului.

Diogo Feio (PPE), în scris -(PT) Directiva în cauză are în vedere emisiile generate detractoarele agricole și asigură o modificare cantitativă, fără a altera obiectivele de mediustabilite în Directiva 2000/25/CE. Date fiind dificultățile curente din acest sector, o creșterea procentajului numărului de motoare aflate pe piață în cadrul mecanismului de flexibilitatear putea aduce beneficii. Astfel cum menționează raportorul, propunerea aflată în discuțieeste menită să dea posibilitatea fabricanților Uniunii să vândă tractoare, să depășeascăperioada de criză economică prin care trecem în momentul de față, să găsească noi resursepentru investigații și să respecte limitele legislației europene privind protecția mediului,înlocuind în același timp cele mai învechite tractoare cu tractoare noi care au motoare maipuțin poluante. Pentru a face ca protecția mediului să fie compatibilă cu protecțiaactivităților industriale si agricole, sunt recomandate măsuri de tranziție precum prezentulmecanism de flexibilitate.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris -(PT) Raportul dlui Tatarella privește propunereacomună pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare aDirectivei 2000/25/CE în ceea ce privește prevederile privind tractoarele existente pe piațăîn cadrul mecanismului de flexibilitate privind gazele de eșapament. Protecția mediuluieste una dintre prioritățile Uniunii Europene. Această directivă stabilește nivelul maximde gaze de eșapament pe care le poate emite un tractor cu motor diesel, luând în considerareputerea acestuia și stabilește un program de reducere treptată a acestor emisii. Cu toateacestea, directiva nu asigură o reducere atât de drastică precum cea care a fost preconizată,din cauza aplicării întârziate a noilor soluții tehnologice și a scăderii cifrei de afaceri cu maimult de 20 % în 2009 și 2010. Am votat pentru recomandările raportorului deoarece suntde acord nu numai cu privire la faptul că această directivă va ajuta vânzătorii de tractoaresă respecte legislația europeană depășind în același timp actuala criză economică, dar și căle va oferi agricultorilor ocazia să înlocuiască tractoarele vechi cu mașini agricole noi cumotoare care sunt mai eficiente și care poluează mai puțin.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris -(SK) Directiva în cauză se aplică în cazulemisiilor generate de tractoarele agricole și scopul acesteia este modificarea cantitativă a


Directivei 2000/25/CE. Directiva este urgentă deoarece are un impact asupra perioadeicare a început la data de 1 ianuarie 2011 și este semnificativă în vederea rezultatelor pozitivepe care este așteptată să le aducă sectorului aflat în discuție. Se stabilește un nivel maximde emisii pentru fiecare tip de tractor în funcție de performanța motorului și este stipulatăo reducere graduală în faze multiple. Limitele stabilite pentru etapa care tocmai începesunt mult mai stricte decât cele pentru etapa anterioară. Pentru o tranziție mai ușoară dela o etapă la alta, directiva introduce un mecanism de flexibilitate, permițând fabricanțilorde tractoare să scoată pe piață un număr limitat de tractoare cu motoare calibrate în funcțiede limitele de emisie permise în etapa anterioară. Directiva propusă de Comisie ar trebuisalutată. Aceasta ia în considerare obiectivele de mediu aprobate de UE acum ceva timp.Dacă amendamentul propus nu ar fi aprobat, ne-am confrunta cu situația opusă, întrucâtmulți agricultori ar putea hotărî să păstreze tractoarele vechi și poluante, cauzând astfeldeteriorarea mediului în Europa. Cred, prin urmare, că este de dorit să sprijinim aceastămodificare a directivei, deoarece aprobarea acestuia ar realiza scopul protecției mediului,promovând în același timp perspectivele ramurii industriei aflate în discuție.

Lorenzo Fontana (EFD), în scris -(IT) Sunt în favoarea atât a propunerii Comisiei cât șia raportului Tatarella deoarece este absolut vital să sprijinim un sector aflat în maredificultate. Directivele privesc emisiile generate de tractoarele agricole și de motoareleechipamentelor mobile non-rutiere. Dată fiind scăderea cu 25 % a cifrei de afaceri încomparație cu perioada de dinainte de criză, acest sector, un sector important și binedezvoltat în regiunile noastre, are nevoie de sprijinul nostru, iar nu de mai multeconstrângeri.

Elisabetta Gardini (PPE), în scris -(IT) Votul de azi le va da posibilitatea fabricanțiloreuropeni de tractoare agricole să abordeze cele mai stricte limite pentru emisii impuse prinintrarea în vigoare a stadiului III B al Directivei 2000/25/CE.

Trebuie să ne amintim că, de fapt, pentru a putea respecta noile limite, motoarele vor suferimodificări majore, care vor determina schimbări fundamentale în designul vehiculelor. Înmulte cazuri , soluțiile pentru adaptarea tractoarelor la noile motoare nu sunt încădisponibile sau definitive.

În afară de timpul necesar pentru dezvoltarea tehnologică, trebuie luate în calcul sunt șiefectele crizei economice care a lovit din plin sectorul industrial, determinând o scădere acifrei de afaceri cu 20-25 % în comparație cu anul 2008.

Din acest punct de vedere, consolidarea mecanismului de flexibilitate va determina otranziție lină între diferitele etape de stabilire a limitelor pentru emisii, oferind astfelîntreprinderilor posibilitatea de a dispersa investiția necesară pe o perioadă mai lungă detimp, inclusiv în domeniile dezvoltării și cercetării.

În fine, aș dori să subliniez faptul că, deși modificarea acestei directive va avea un impactsemnificativ asupra mediului, ea va genera și beneficii economice majore, ajutându-i pefabricanți să depășească această perioadă de criză, respectând în același timp limitele stabilitede UE în vederea protecției mediului.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris -(LT) Am salutat acest document, deoarece aceastădirectivă vizează emisiile generate de tractoarele agricole și aduce doar o modificarecantitativă Directivei 2000/25/CE, fără a altera obiectivele de protecție a mediului,metodologia sau perioada de validitate. Este o directivă urgentă, deoarece afectează operioadă care a început deja la 1 ianuarie 2011, și este foarte importantă datorită impactului


pozitiv pe care se preconizează că îl va avea asupra industriei vizate. Directiva 2000/25/CEprivind emisiile poluante generate de tractoarele agricole stabilește nivelurile maxime demonoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC), oxizi de azot (NO) xși pulberi în suspensiecare pot fi emise prin gazele de eșapament generate de motoarele diesel ale tractoarelor.Pentru fiecare tip de tractor, directiva stabilește nivelul maxim de emisie în funcție deputerea motorului și asigură reducerea graduală, pe etape, a emisiilor. Este important sămenținem o dezvoltare economică adecvată a industriei aflate în discuție contribuind înacelași timp la protecția mediului.

Cătălin Sorin Ivan (S&D), în scris . − Am votat pentru compromisul la care raportorula ajuns în negocierile cu Consiliul din considerente legate de interesele României. Chiardacă grupul politic din care fac parte a avut o poziție diferită, cea adoptată în Comisiapentru mediu a PE, susținând o creștere de la 20% la doar 35% a producției de tractoarecare pot fi plasate pe piață, chiar dacă nu îndeplinesc standardele actuale de mediu, deciziaa fost să urmăm interesele României. În condițiile de față, România este avantajată în modclar de o limită mai ridicată a acestei producții, date fiind criza economică, criza sectoruluiagricol național și decalajul tehnologic.

Claudio Morganti (EFD), în scris (IT) Doresc să îmi exprim sprijinul pentru acest raportprivind tractoarele existente pe piață în cadrul mecanismului de flexibilitate deoareceintroduce măsuri adecvate care iau în considerare numeroase aspecte. Pe de o parte, se țineseama de faptul că criza a perturbat întreaga economie și scena producției și, prin urmare,și industria tractoarelor. Acest mecanism de flexibilitate asigură refacerea imediată a acesteiindustrii și va avea de asemenea un impact pozitiv asupra agriculturii per ansamblu. Pe dealtă parte, nu este vorba despre o abandonare a problemei poluării, care este importantăîn continuare, ci de folosirea unui criteriu care să asigure punerea în aplicare a bunuluisimț. Aceasta este Europa pe care o apreciem, o Europă capabilă sa răspundă nevoilorspecifice și să adapteze, atunci când este nevoie, măsurile deja luate atunci când acestea numai sunt suficiente datorită schimbărilor circumstanțelor.

Rolandas Paksas (EFD), în scris -(LT)Salut această rezoluție. Pentru a îndeplini obiectiveale mediului legate de emisii, cred că nivelul maxim de emisie al tractoarelor ar trebui săfie stabilit în funcție de puterea motorului. Acest lucru ar asigura aplicarea efectivă a reduceriigraduale, pe etape, a emisiilor. Salut faptul că directiva include un mecanism de flexibilitatecare va facilita tranziția de la o etapă la alta. Aplicarea acestui mecanism va lua în considerareperioada de timp necesară dezvoltării tehnologice și consecințele negative ale crizeieconomice. Prin urmare, vor fi luate în considerare atât interesele fabricanților, cât și aleagricultorilor. Fabricanții nu vor trebui să înfrunte o altă povară și vor avea destul timppentru a-și schimba cele mai vechi tractoare cu unele noi, ale căror motoare vor fi maipuțin poluante. În consecință, cred că este adecvat să majorăm scutirile la vânzările anualede tractoare de la 20 % la 50 %. O astfel de reglementare va crea un mediu favorabil pentrudezvoltarea economică a industriei, menținând în același timp nemodificat programul deprotecție a mediului.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris-(PT). Acest raport se referă la o propunerede directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/25/CEcu privire la prevederile privind tractoarele existente pe piață în cadrul mecanismului deflexibilitate. Directiva aflată în discuție are în vedere emisiile generate de tractoarele agricoleși aduce doar o modificare cantitativă Directivei 2000/25/CE, fără a altera obiectivele deprotecție a mediului, metodologia sau perioada de validitate. Directiva este urgentă, deoareceare un impact asupra perioadei care a început la 1 ianuarie 2011, și este semnificativă în


vederea rezultatelor pozitive pe care se așteaptă să le aducă sectorului în cauză. Toți aceștifactori bazați pe acest raport mi-au influențat votul în favoarea raportului.

Aldo Patriciello (PPE), în scris -(IT)Propunerea de a amenda Directiva 2000/25/CEprivind emisiile tractoarelor agricole se referă numai la partea cantitativă a lucrurilor.Propunerea de modificare nu abordează și nu modifică obiectivele protecției mediului șinu are niciun impact asupra metodologiei sau perioadei de validitate. Această directivăabordează problema gazelor de eșapament generate de motoarele diesel instalate întractoare. Aceasta stabilește nivelul maxim de emisie în funcție de puterea motorului șiasigură reducerea graduală, pe etape, a emisiilor. La 31 decembrie 2010, etapa A a luatsfârșit, iar la 1 ianuarie 2011 a început etapa B. Limitele stabilite pentru etapa care tocmaia început sunt mult mai stricte decât cele pentru etapele anterioare. Tocmai pentru a facilitatranziția de la o etapă la alta, directiva introduce un „mecanism de flexibilitate”, permițândfabricanților de tractoare să scoată pe piață un număr limitat de tractoare cu motoarecalibrate în funcție de limitele de emisie permise în faza anterioară. Amendamentulmajorează procentajul acestor tractoare de la 20 % la 50 %. Din aceste motive și pentru căperioada necesară dezvoltării tehnologice și criza financiară globală au împiedicat ajustareaacestor factori, am votat în favoarea raportului.

Rovana Plumb (S&D), în scris - Directiva propusă de comisie este cu siguranță binevenită.Aceasta respectă obiectivele protecției mediului adoptate de UE cu ceva timp în urmă.Datorită crizei economice, Comisia ar fi putut să facă propuneri mai radicale, cum ar fi unmoratoriu referitor la directivă, o schimbare a coordonării în timp a etapelor sau un procentși mai mare al flexibilității. Cu toate acestea, Comisia a optat pentru introducerea uneimăsuri care este simplă, eficientă și de actualitate și care va face posibile: (a) vânzareatractoarelor de către fabricanții din UE, depășirea crizei economice, găsirea de noi resursepentru cercetare și respectarea limitelor stabilite de legea UE cu privire la obiectiveleprotecției mediului. (b) posibilitatea agricultorilor de a înlocui tractoarele vechi cu unelenoi ale căror motoare vor fi mai puțin poluante. Sprijin acest compromis dat fiind cămecanismul de flexibilitate poate fi mărit în mod provizoriu și exclusiv în etapa IIIB saupână la trei ani dacă nu există nicio etapă ulterioară; pentru această perioadă nivelul deflexibilitate poate fi de maxim 37,50 %.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris -Am votat împotrivă. Cu toate că acordul estepuțin mai bun decât propunerea originală a Comisiei, compromisul slăbește în continuarelegislația existentă. Verzii au votat împotriva raportului comitetului, nu au sprijinitnegocierile care au avut loc cu ocazia primei lecturi și, în consecință, nu au cosemnatacordul pentru a ajunge în plen. Folosirea crizei economice drept scuză pentru a slăbivalorile de limită existente (după ce au intrat deja în vigoare) creează un precedent nefericitpentru legislația UE pentru mediu, recompensând nesupunerea și pedepsind acele companiicare au făcut la timp investițiile necesare pentru a se conforma legislației. În timp ce impactulacestei propuneri asupra calității aerului Uniunii Europene este mic, este vorba despre ochestiune de principiu.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Consider că propunerea Comisiei privind dispozițiilepentru tractoarele introduse pe piață în cadrul mecanismului de flexibilitate conține măsuriutile, simple și eficiente. Permițând vânzarea unui procent mai mare de tractoare calibrateconform limitelor vechi de emisie nu foarte stricte, acest lucru va servi, de fapt, la protejareaintereselor economice ale acestui sector strategic de fabricație, fără a modifica obiectivelede protecție a mediului care au fost deja stabilite. Dacă această cerere nu ar fi fost aprobată,în realitate situația ar fi mult mai gravă. În prezent, am reușit, într-adevăr, să eliminăm


riscul ca agricultorii să fie puși într-o situație în care, din cauza climatului economic dificil,să trebuiască să folosească mai mult timp decât este necesar tot tractoarele vechi, mult maipoluante.

Oreste Rossi (EFD), în scris. − (IT) Aceste două propuneri de modificare a directivelorsunt esențiale pentru supraviețuirea întreprinderilor producătoare europene. Comisia apropus să scoată 50 % din tractoarele fabricate în UE în ultimii cinci ani, din cauzadecalajului de dezvoltare tehnologică, ceea ce face imposibilă - cu excepția cazului în carese cheltuie o sumă enormă de bani - efectuarea de modificări mecanice necesare pentru ase trece la etapa următoare, și din cauza crizei economice care afectează piața tractoarelorce a cunoscut o scădere anuală de 20 % din cifra sa de afaceri începând din 2008.

Ne-ar fi plăcut ca propunerile Comisiei să fi fost acceptate pentru ambele directive, deoareceimpactul asupra emisiilor ar fi cu adevărat neglijabil. Este regretabil faptul că poziția negativăa grupurilor de stânga și a dnei Pietikäinen este cauzată doar de chestiuni de principiu șiignoră complet riscul cu care s-ar confrunta dacă aceste scutiri ar fi respinse: prin urmare,fabricile noastre s-ar închide și locurile de muncă s-ar pierde.

Compromisul final la care s-a ajuns în urma dialogurilor tripartite a dus la un acord înprimă lectură pentru o scutire de 40 % pentru tractoare și una de 37,5 % pentru echipamentemobile nerutiere. Deși s-ar putea să nu fim mulțumiți, vom vota în favoarea directivelordate fiind termenele extrem de scurte: depășirea acestora ar face directivele redundante.

Raport: Romana Jordan Cizelj (A7-0214/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. − (PT) Votez pentru această propunere, cu modificărileGrupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.Propunerea Comisiei stabilește cerințe specifice pentru a garanta că statele membre vorinstitui un cadru național de reglementare și organizațional și vor elabora programenaționale adecvate pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, dela generare până la depozitare.

Este esențial să se impună o interdicție privind deșeurile exportate. De asemenea, esteesențial ca autoritatea de reglementare competentă să poată să stopeze anumite activitățiîn cazul în care evaluarea arată că acestea ar fi nesigure. Deșeurile nucleare nereciclabilenu trebuie să fie exportate către țări terțe. Avem nevoie de o strategie responsabilă și demijloace adecvate de eliminare a tuturor deșeurilor nucleare produse în scopuri energetice,pentru cercetare sau pentru utilizări medicale.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Viitorul aprovizionării cu energie a planeteinu se bazează pe energia nucleară. Viitorul se află într-o combinație surse de energie. Cutoate acestea, încă va trebui să gestionăm această tehnologie timp de cel puțin câteva decenii(să gestionăm dezafectarea centralelor electrice și, de asemenea, deșeurile radioactive șicombustibilul uzat). Trebuie să înțelegem că aceste deșeuri au o viață care durează deceniiîntregi. Astăzi este vital să se creeze un cadru pentru statele membre și să se consolidezesupravegherea modalităților în care statele membre aleg să stocheze deșeurile. Prin urmare,am votat în favoarea directivei privind gestionarea acestor deșeuri. Chiar dacă textul arputea fi îmbunătățit în continuare și există un punct important care după părerea mearămâne nerezolvat, și anume definiția deșeurilor radioactive, cred că ar trebui să depunemîn continuare eforturi în acest domeniu și este inutil să negăm nevoia de a trata deșeurile.De asemenea, am votat pentru, deoarece a fost respinsă posibilitatea de a exporta către țăriterțe. Acesta a fost ,într-adevăr, un aspect fundamental. Ar fi cu totul inacceptabil dacă am


permite exportul celor mai periculoase deșeuri ale noastre în țările din afara UE, deoarecenu putem fi siguri de nivelul de siguranță a tratării și stocării deșeurilor pe termen lung.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. − (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarecegestionarea și depozitarea responsabilă a deșeurilor care sunt dăunătoare pentru mediu șiom este fără îndoială importantă. Mai ales acum, în urma accidentului produs la centralanucleară de la Fukushima, ne gândim cum să garantăm că centralele nucleare sunt cât sepoate de sigure și chiar discutăm dacă trebuie să refuzăm complet acest tip de producțiede energie electrică în Europa. Prin acest raport, Parlamentul European a aprobat în principiupropunerea Comisiei pentru o directivă care stabilește un cadru juridic al UE pentrucombustibilul uzat și deșeurile radioactive. Cadrul juridic propus de Comisie are dreptobiectiv să oblige statele membre să elaboreze programe naționale pentru combustibiluluzat și deșeurile radioactive. Raportul Parlamentului European propune următoareleîmbunătățiri la textul viitoarei directive: consolidarea așa-numitului principiu alreversibilității , potrivit căruia s-ar crea chiar acces la deșeurile îngropate prin depozitareageologică la mare adâncime, în cazul în care s-ar descoperi un mijloc de prelucrare adeșeurilor la un moment dat în viitor, de exemplu. De asemenea, raportul propuneprevederea de obligații financiare mai stricte pentru statele membre, solicitându-le să acordefonduri pentru posibila gestionare a deșeurilor, precum și pentru finanțarea de rezerve șistipulează în plus un cadru pentru controlul proiectelor regionale de gestionare a deșeurilor.

Vito Bonsignore (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea raportului privind gestionareadeșeurilor radioactive. Parlamentul a făcut mult timp apel la standarde armonizate, iaracest raport contribuie la un corpus legislativ coerent, care vizează asigurarea gestionăriiîn condiții de siguranță. Concomitent cu respectarea principiului reversibilității, ar trebuisă fie avute în vedere concepte și soluții tehnice pentru eliminarea finală în scopul de apermite accesul potențial și recuperarea deșeurilor din motive tehnice sau dacă progresulîn cercetare permite apariția unor noi soluții tehnologice, cum ar fi transmutarea. Sunt deacord cu obiectivul propunerii de a asigura economisirea unor resurse financiare suficientepentru îndeplinirea cerințelor de dezafectare a centralelor nucleare și gestionareatransparentă a deșeurilor. Statele membre sunt în continuare responsabile pentru gestionareaîn condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor, dar ele își pot îndeplini aceastăobligație, lucrând în același timp asupra unor inițiative comune pentru a partaja gestionareadeșeurilor radioactive în condiții riguroase și definite în mod corespunzător.

Rachida Dati (PPE), în scris. − (FR) Propunerea de directivă pentru care a fost consultatParlamentul European este un alt exemplu al modului practic în care Europa este în măsurăsă acționeze pentru a proteja cetățenii europeni. Organizarea standardelor armonizate îngestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive răspunde la o cerere și la onecesitatea de a consolida siguranța în acest domeniu. Am fost deosebit de încântată săasist la adoptarea unei propuneri care, dincolo de principiile fundamentale de securitatestabilite de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), ar impune cele maiînalte standarde de siguranță care reflectă practici moderne la nivel operațional și dereglementare și cea mai bună tehnologie disponibilă (best available technology - BAT).

Anne Delvaux (PPE), în scris. – (FR) Salut votul privind acest raport. Consolidareasecurității nucleare și a normelor de securitate a fost esențială din mai multe motive. Desigur,un motiv este gravul accident nuclear din Japonia. Cu toate acestea, îl salut de asemenea,deoarece în momentul de față ceea ce numim deșeuri radioactive „de înaltă activitate și cudurată lungă de viață” sunt încă depozitate de o manieră provizorie. Combustibilul uzateste în general stocat în siguranță în apropiere de reactoare, dar trebuie recunoscut faptul


că, pentru depozitarea permanentă, nivelurile de securitate ar trebui să fie mult mai ridicate.Prin urmare, este obligația noastră să solicităm o siguranță maximă. De aceea am votat șieu pentru modificarea prin care se interzice amplasarea structurilor de gestionare adeșeurilor nucleare în zone seismice sau de coastă, acolo unde există riscuri semnificativede creștere a nivelului mării și de tsunami. În plus, cred în principiul că poluatorul plăteșteși am votat și în favoarea amendamentului care face apel la o evaluare a costurilor, lamonitorizare, la raportarea regulată în fața Comisiei Europeană, precum și la participareaguvernelor naționale.

Proinsias De Rossa (S&D), în scris . − Am sprijinit acest raport referitor la propunereade directivă privind gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Actualadirectivă se referă doar la structurile de depozitare a combustibilului uzat legate în moddirect de instalațiile nucleare, iar propunerea de față urmărește asigurarea siguranței petermen lung a gestionării deșeurilor radioactive existente și viitoare. Este esențial să lucrămîmpreună pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță posibile. Într-adevăr,multe generații care vor veni vor fi supuse riscului. Prezentul raport invită statele membresă accepte standarde minime comune, să investească în noile tehnologii și, mai important,să interzică exportul de deșeuri nucleare către țări terțe.

Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. – (FR) Evenimentele tragice de la Fukushima nu aufăcut decât să întărească voința Parlamentului de a avea o directivă clară și puternică privindexportul și prelucrarea deșeurilor nucleare. Exportul de deșeuri nucleare în țări din afaraUE trebuie să fie interzis, iar exporturile în cadrul UE trebuie să fie permise numai prinintermediul unor acorduri bilaterale. De asemenea, trebuie să avem norme mai strictepentru a proteja lucrătorii, o mai bună monitorizare și consolidare a competențelor deanchetare ale autorităților competente pentru a fi în măsură să efectuăm evaluări periodice,inspecții și anchete privind securitatea nucleară. În același timp, trebuie să fie intensificatăcercetarea în domeniul alternativelor pentru depozitarea deșeurilor la adâncime. Problemanucleară nu mai poate fi tratată fără consultarea opiniei publice, care manifestă o pozițietot mai nefavorabilă. Trebuie să avem o politică comună privind energia regenerabilă și sădezvoltăm alte surse de energie, fără a reveni la combustibilii fosili, încercând în acelașitimp să avem propriile resurse.

Edite Estrela (S&D), în scris. − (PT) Am votat în favoarea raportului privind gestionareacombustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, deoarece cred că este nevoie de o strategieresponsabilă și de mijloace adecvate pentru a face față situației tuturor deșeurilor nuclearecare provin fie din producția de energie, din cercetarea științifică sau din medicamente. Deasemenea, trebuie luat în considerare faptul că deșeurile nucleare nereciclabile nu trebuiesă fie exportate în țări terțe.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) Directiva propusă stabilește un cadru juridic europeanpentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Aceasta prevede cerințespecifice, astfel încât să se asigure că statele membre dispun de mijloacele de reglementareși organizatorice necesare care să le permită să abordeze problema cum se cuvine. Deoareceprezenta propunere se întemeiază pe Tratatul de instituire a Comunității Europene a energieiatomice (Euratom), Parlamentul European este doar consultat. Acesta este un subiect extremde delicat privind mediul, care necesită o atenție maximă din partea factorilor de deciziepolitică, precum și o monitorizare sigură și atentă a gestionării acestor deșeuri. Evenimenteleteribile de la Fukushima au făcut ca problema să devină o urgență și o dramă pe care noiar trebui poate să o depășim, atunci când dezbatem probleme legate de resurse energetice.Climatul emoțional care s-a dezvoltat - lucru ușor înțeles - nu pare să ofere cea mai bună


direcție în probleme de această magnitudine. În mod evident, acest lucru nu înseamnă cănu ar trebui să urmăm o politică de control și monitorizare strictă a tuturor lucrurilor careau legătură cu energia nucleară.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Problema gestionării combustibilului uzatși a deșeurilor radioactive este abordată în raportul dnei Jordan Cizeli pe care tocmai l-amvotat. În urma dezastrului de la Fukushima, aspectele legate de securitate au făcut dinaceastă problemă una neașteptat de acută. De fapt, Parlamentul European a făcut apel laadoptarea unei noi directive în acest domeniu de ceva timp deja. O atenție mai mare trebuieacordată deșeurilor radioactive din cauza siguranței, nu doar a lucrătorilor care lemanipulează, ci și a publicului larg. În plus, nu putem uita consecințele asupra mediuluiale acestui tip de deșeuri care afectează biodiversitatea. Prin urmare, am votat pentru aceastăpropunere care vizează punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește” - larespectarea acestuia s-a ajuns treptat - și introduce măsuri de restricționare a exportuluiacestor mărfuri către țări terțe. Într-adevăr, este esențial să devenim mai conștienți de faptulcă nu putem lăsa aceste probleme generațiilor viitoare. Salut introducerea unui mecanismfinanciar care ar ajuta la gestionarea acestor deșeuri pentru a nu mai fi atât de periculoase,precum și adoptarea reglementărilor care sunt mai exigente și previn încălcarea prezenteidirective.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) În noiembrie anul trecut, Comisia alansat o propunere de directivă pentru a stabili cadrul juridic al UE pentru gestionareacombustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Propunerea stabilește cerințe concrete,care ar trebui să asigure manipularea în condiții de siguranță și gestionarea combustibiluluiuzat și a deșeurilor radioactive, de la crearea până la depozitarea lor. În procesul deplanificare și de soluționare tehnică pentru depozitarea finală - în principal stocareageologică la adâncime a combustibilului uzat și a deșeurilor puternic radioactive - principiulreversibilității ar trebui luat în considerare de urgență. Scopul este de a permite accesul ladeșeuri și recuperarea inversă a acestora, fie din motive tehnice, fie prin crearea unei soluțiitehnologice noi, pe termen lung, prin progrese în cercetare. Cu toate acestea, depozitareadeșeurilor în magazii trebuie, în orice caz, să se efectueze în conformitate cu standardelede siguranță, cu cerințele și cu metodologia acceptate pe plan internațional. În analizafinală, statelor membre le revine obligația gestionării în condiții de siguranță a oricăruicombustibil uzat și a deșeurilor radioactive produse, inclusiv a depozitării lor în condițiide siguranță. Deși este vital ca fiecare stat membru să își elaboreze propriul program naționalpentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive, poate fi o alternativă interesantă să secaute o soluție comună la această problemă. Totuși, sunt de părere că un astfel de conceptnu poate în niciun caz să fie un substitut, încurajând statele membre să își evite obligațiilenaționale referitoare la gestionarea deșeurilor radioactive.

Lorenzo Fontana (EFD), în scris. − (IT) Propunerea de directivă este concepută pentrua se asigura că statele membre instituie un cadru național de reglementare și organizaționalși elaborează programe naționale adecvate pentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive,indiferent de perspectivele aplicațiilor energetice nucleare și neenergetice.

Elisabetta Gardini (PPE), în scris. − (IT) În Uniunea Europeană se produc în fiecare anmii de metri cubi de deșeuri radioactive. Din acest total, 80 % reprezintă deșeuri radioactivecu durată scurtă de viață, 5 % deșeuri radioactive cu durată lungă de viață și mai puțin de10 % constituie deșeuri de înaltă activitate. Înarmați cu aceste informații, cred că esteimportant să instituim un cadru legislativ european de reglementare, cu ajutorul unor


programe naționale, a combustibilului uzat și a producției de deșeuri radioactive și asectorului de depozitare.

Eliminarea durabilă a anumitor substanțe este un obiectiv care necesită o monitorizare încurs de desfășurare și apariția treptată a soluțiilor tehnologice pe termen lung. De aceeasunt de acord cu raportorul privind necesitatea de a ne concentra pe reversibilitate, însperanța că cercetarea va duce în curând la transmutarea definitivă a combustibilului uzatși a deșeurilor radioactive, astfel încât să poată fi folosite în alte scopuri. De fapt, cercetareași dezvoltarea tehnologică reprezintă baza acestui sector: acestea vor permite utilizarea încondiții de siguranță a energiei nucleare, care este capabilă să răspundă necesitățilorenergetice ale sectorului produselor alimentare, ale sectorului medical, industrial, agricol,ale sectorului cercetării și al educației.

În sfârșit, sper că adoptarea acestui raport va fi un pas important spre realizarea obiectivuluiunui plan energetic european.

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (S&D), în scris. – (PL) În calitate de raportoarepermanentă în domeniului privind temeiul juridic al legislației în cadrul Comisiei pentruafaceri juridice a Parlamentului European, aș dori să atrag atenția în special asupra unuiaspect al raportului - problema temeiului său juridic. În contextul controverselor ce aparîn prezent în legătură cu energia nucleară și cu faptul că sistemul instituțional al UE s-aschimbat de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, cred că Parlamentul Europeanar trebui să fie inclus în procesul decizional în domeniul energiei nucleare. Prin urmare,acesta este motivul pentru care am recomandat articolul 192 din Tratatul privindfuncționarea Uniunii Europene și articolele 31 și 32 din Tratatul Euratom ca temei juridicadecvat pentru această directivă. Din păcate, din cauza schimbărilor survenite în calendarulactivităților Comisiei pentru afaceri juridice, părerea mea nu a fost luată în considerare decomisia competentă pentru directivă - Comisia pentru industrie, cercetare și energie - carea votat cu o majoritate foarte mică acceptarea Tratatului Euratom ca unică bază juridică.Cred ca acest lucru a fost în detrimentul transparenței procesului decizional în domeniulenergiei nucleare - o chestiune atât de importantă pentru cetățenii UE.

Estelle Grelier (S&D), în scris. – (FR) Am votat în favoarea acestui raport privindgestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive pentru a transmite un mesajclar statelor membre: poluatorii trebuie să fie responsabili pentru deșeurile lor. Într-adevăr,fie că este vorba despre deșeuri rezultate din activitățile legate de producția de energieelectrică sau din activități în alte domenii cum ar fi medicina, cercetarea și industria, exportulde deșeuri radioactive în țările terțe este o practică iresponsabilă care a fost condamnatăde Parlament prin adoptarea acestui raport. În ciuda succesului acestui vot, având în vedereimplicațiile transfrontaliere pentru siguranța și sănătatea cetățenilor europeni, regret rolulminor acordat Parlamentului în domeniul nuclear, întrucât acesta are doar un rol consultativîn această chestiune. Datorită unui amendament propus de Grupul Alianței Progresiste aSocialiștilor și Democraților din Parlamentul European, acest raport subliniază necesitateade a găsi un nou temei juridic pentru legislația în domeniul nuclear pentru ca intereselecetățenilor europeni să fie mai bine reprezentate în aspecte care sunt de interes direct pentruaceștia.

Roberto Gualtieri (S&D), în scris. − (IT) Cutremurul tragic din Japonia încurajeazăEuropa să analizeze mai profund consecințele utilizării tehnologiei nucleare și impactulacesteia asupra siguranței cetățenilor europeni. În adoptarea raportului referitor lapropunerea de directivă privind gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive,


Parlamentul arată că este deosebit de sensibil la această chestiune și manifestă o dorințăclară de a găsi soluții comune, definitive pentru depozitarea deșeurilor nucleare în Europa.

Făcând apel la standarde minime comune pentru toate statele membre, încurajăm guvernelelor să investească în noi tehnologii cu scopul de a obține rezultate rapide, concrete în ceeace privește eliminarea acestor deșeuri extrem de periculoase.

Prin urmare, salut cele două amendamente depuse de Grupul Alianței Progresiste aSocialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care fac apel la ParlamentulEuropean și la Consiliu să codecidă asupra chestiunilor referitoare la utilizarea energieinucleare și sprijină interzicerea fundamentală a exporturilor de deșeuri către țări terțe, ointerdicție care demonstrează hotărârea Parlamentului de a-și asuma responsabilitățile.Prin urmare, votul Parlamentului reprezintă un pas înainte spre abandonarea treptată aenergiei nucleare, în favoarea unor soluții de energie durabilă care sunt sigure pentrupopulație.

Sylvie Guillaume (S&D), în scris. – (FR) După incidentul de la Fukushima din Japonia,UE trebuie să se înzestreze cu standarde ambițioase și tratate-cadru în domeniul energieinucleare și al politicii energetice. Am votat în favoarea raportului Cizelj privind gestionareacombustibilului uzat și a deșeurilor radioactive din sectoarele energetic, medical și decercetare. Țările terțe nu sunt „coșul de gunoi” al statelor membre ale UE. Salut faptul cădeputații europeni au adoptat amendamentul Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilorși Democraților din Parlamentul European privind interzicerea exportului de deșeuri înmasă în țări terțe, cu excepția cazului în care sunt exportate în vederea reciclării și apoireimportate în UE. Prin autorizarea unui stat UE de a-și exporta deșeurile într-un alt statmembru numai în baza unui acord bilateral se asigură cadrul adecvat pentru siguranțanucleară și a mediului. Mă bucur că Parlamentul s-a opus depozitării deșeurilor de aceastănatură în regiunile seismice și că atribuțiile autorităților naționale au fost consolidate. Înciuda faptului că poziția Parlamentului privind revizuirea Tratatului Euratom are doarvaloare consultativă, deputații europeni au transmis un mesaj clar Consiliului: UE trebuiesă furnizeze mijloacele adecvate pentru dezvoltarea unei politici energetice responsabile,pe care o poate lăsa moștenire generațiilor viitoare.

Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris . − Ororile de la Fukushima au servit la evidențiereapericolelor inevitabile ale industriei nucleare. Partidul meu a desfășurat mult timp ocampanie împotriva folosirii Scoției drept depozit nuclear de către alte țări, iar unul dintreprimele acte ale guvernului scoțian SNP a fost de a retrage Scoția din poziția Regatului Unitprivind depozitare geologică de adâncime. Deși votul de astăzi ar fi putut merge mult maideparte, salut decizia colegilor de a respinge depozitarea deșeurilor nucleare în țările terțe.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am salutat acest document, deoarece stabileșteun cadru juridic al UE pentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive. Propunereastabilește cerințe specifice pentru a se asigura că statele membre instituie un cadru naționalde reglementare și organizațional și elaborează programe naționale adecvate pentrucombustibilul uzat și deșeurile radioactive, de la generarea până la depozitarea lor.Gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat este deosebit de importantăatât pentru mediu, cât și pentru siguranța publică. Cu toate acestea, nu putem garantasiguranța fără finanțarea corespunzătoare și, prin urmare, cred că scoaterea din funcțiunea centralelor nucleare de tipul Ignalina nu ar trebui să fie o preocupare doar pentru un statmembru, în acest caz Lituania, ci pentru întreaga Europă.


Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) Am rezerve în privința gestionării deșeurilorradioactive și cu toate că această inițiativă conține unele idei bune, acest lucru nu estesuficient pentru a rezolva problema esențială, motiv pentru care m-am abținut de la vot.Chiar dacă industria nucleară a petrecut cinci decenii în căutarea de soluții pentru deșeurileradioactive, suntem încă la primul pas în acest sens. Deșeurile nucleare sunt transportatepeste tot în Europa în convoaie care îi costă milioane pe contribuabili, implicând un riscridicat de accidente. Depozitarea fără riscuri timp de milenii este imposibilă, iar o astfel deidee duce argumentul unei energii electrice curate și ieftine bazate pe energia nucleară pânăla absurd. Siturile de depozitare nucleară din imediata vecinătate a centralelor nucleare și/sau din zonele unde sunt predominante cutremurele sunt deosebit de riscante. În modîngrijorător, în cazul depozitului Krsko se aplică ambii factori.

Franz Obermayr (NI), în scris. − (DE) Cu ceva timp în urmă, am redactat o propunerecare face apel la o mai mare siguranță pentru reactoarele nucleare din regiunea Dunării.La urma urmei, regiunea Dunării, care se află chiar în inima Europei, este plasată acolounde sunt amplasate unele dintre cele mai periculoase reactoare: Temelin, Bohunice,Mochovce, Dukovany și Paks. Majoritatea metodelor de construcție învechite au condusla standarde de siguranță redusă. Incidentele periculoase apar cu o regularitate alarmantă,dar sunt în mare parte „ascunse sub covor”. Țările vecine, precum Austria, de multe orinici nu sunt informate atunci când are loc un incident. Chiar și în cadrul procedurii deevaluare a impactului asupra mediului, consultările cu statele vecine sunt insuficiente saulipsesc cu desăvârșire. Cu toate acestea, acum sunt puse la dispoziție fonduri pentruelaborarea și finanțarea de planuri în vederea închiderii reactoarelor aflate în funcțiune.Acesta este motivul pentru care m-am abținut de la vot.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Trebuie să depunem toate eforturile pentru a neasigura că vom lua cele mai sigure decizii în domeniul combustibilului uzat și a deșeurilorradioactive. Accidentul de la centrala nucleară de la Fukushima a demonstrat că eliminareadeșeurilor radioactive rămâne un proces complicat și riscant care poate avea consecințenegative deosebit de dureroase. Prin urmare, evaluările, cercetarea și inspecțiile privindsecuritatea nucleară trebuie să se facă fără întrerupere. Trebuie să schimbăm continuubunele practici în acest domeniu în întreaga Uniune Europeană. Nu trebuie să permitempunerea în pericol a sănătății oamenilor sau a mediului. Este esențial ca statele membre săinstituie un cadru național de reglementare și organizațional și să conceapă programenaționale pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generareapână la depozitarea lor. Având în vedere principiile de siguranță și de economie, cred căstatele membre pot folosi în comun structurile de gestionare a combustibilului uzat și adeșeurilor radioactive, dar o astfel de utilizare trebuie să se bazeze pe un acord între părți.Astfel, statele membre vor putea să profite de avantajele geologice favorabile și tehnice aleunui anumit teritoriu și să împartă sarcina financiară a acestui proiect. Trebuie remarcatfaptul că bazinele de depozitare a combustibilului nuclear uzat prezintă un risc și pericoleenorme și, prin urmare, tot combustibilul neutilizat ar trebui să fie transferat în depoziteuscate cât mai rapid posibil.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. − (PT) În noiembrie 2010, Comisia a publicato propunere pentru o directivă de instituire a unui cadru juridic al UE privind gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Propunerea stabilește cerințe specificepentru a se asigura că statele membre instituie un cadru național de reglementare șiorganizațional și elaborează programe naționale adecvate pentru gestionareacombustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, de la generare până la depozitare.


Propunerea Comisiei a fost bine primită, deoarece a fost redactată pe baza principiilor dejaexistente la nivel internațional și a abordărilor deja adoptate în majoritatea statelor membrecelor mai avansate și oferind un cadru pentru o gestionare mai responsabilă, inclusiv: (i)un cadru național bazat pe o distribuție clară a atribuțiilor și a responsabilităților întrepărțile implicate, (ii) un program național de asigurare a etapelor principale, termene șiclaritate în procesul decizional privind deșeurile radioactive și (iii) norme echilibrate privindtransparența și informarea, supravegherea și controlul. Împărtășesc îngrijorările exprimatecu privire la efectele potențial dezastruoase ale erorii umane în gestionarea deșeurilorradioactive și a combustibilului uzat și aș dori să subliniez necesitatea de a aplica standarderiguroase de formare, siguranță la locul de muncă, precum și pentru inspecțiile autoritățilorindependente.

Aldo Patriciello (PPE), în scris. − (IT) Propunerea de directivă prezentată de Comisiestabilește un cadru juridic al UE pentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive.Propunerea stabilește cerințele pentru a se asigura că statele membre instituie un cadrunațional de reglementare și organizațional pentru a fi în măsură să elaboreze programenaționale adecvate pentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive, de la generarea șipână la depozitarea lor. Propunerea se întemeiază pe Tratatul Euratom și, în special, peorientările prevăzute în raportul „Evaluarea Euratom – 50 de ani de politici europene îndomeniul energiei nucleare”. Raportorul identifică patru priorități principale printreamendamentele depuse la proiectul de raport, iar membrii comisiei trebuie să le ia înconsiderare. Prima este necesitatea de a prevedea concepte și soluții tehnice pentrudepozitarea definitivă, în special depozitarea geologică la adâncime. A doua este nevoiade a asigura faptul că resursele financiare adecvate sunt folosite pentru a îndeplini cerințelede dezafectare a centralelor nucleare și a deșeurilor rezultate după eliminarea lor. A treiaprioritate se referă la construirea de depozite regionale, în timp ce a patra se referă latransparența și participarea publicului. Din aceste motive, am votat în favoarea propuneriide directivă.

Rovana Plumb (S&D), în scris . − Prezenta propunere de directivă instituie cadrul juridical UE privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive șirevizuiește propunerea Comisiei pentru o directivă a Consiliului (Euratom) privindgestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.

Gestionarea durabilă a deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat trebuie să cuprindătot ciclul de viață al deșeurilor (de la generare, la depozitarea temporară sau finală, precumși în perioada post-închidere a depozitelor) și refacerea mediului. În tot acest timp trebuieo monitorizare atentă a factorilor de mediu pe perioada depozitării/stocării deșeurilor,precum și pe parcursul transportului acestora și al produselor obținute prin reciclareacombustibililor uzați. Toate aceste măsuri trebuie respectate pentru a asigura siguranțasănătății și protejarea mediului.

Phil Prendergast (S&D), în scris . − Acest raport evidențiază o deficiență gravă aguvernanței UE care trebuie corectată cât mai curând posibil. Statele membre implicate înenergia nucleară se bucură de un avantaj competitiv față de statele care nu au o asemeneacapacitate. Cu toate acestea, statele vecine țărilor cu centrale nucleare pot fi afectate negativde acestea. Se va reaminti faptul că în trecut, emisiile de carbon din unele state membre aucreat ploi acide în alte țări. De asemenea, precipitațiile nucleare de la Cernobâl au afectatstatele UE. Acesta este cazul Irlandei, unde Sellafield - una dintre cele mai mari centralenucleare de reprocesare - a contaminat Marea Irlandei ,afectând Irlanda încă din anii 1950.În afară de pericolul accidentelor sau al atacurilor teroriste, există, de asemenea, dovezi


considerabile ale efectelor negative asupra sănătății de-a lungul coastei de est a Irlandeicauzate de deversările de la Sellafield. Europa a folosit tehnologia nucleară mai mult de 60de ani și încă nu există nicio politică privind gestionarea și eliminarea deșeurilor nucleare.Cel de-al 12-lea Congres al Asociației internaționale pentru protecția împotriva radiațiilora solicitat o abordare regională pentru transportul de deșeuri nucleare. Sectorul industrialși Parlamentul ar trebui să recunoască faptul că depozitarea reziduurilor și reprocesareasunt, de asemenea, un domeniu de politică transnațională, care nu poate fi lăsată lalatitudinea fiecărui stat membru în parte.

Fiorello Provera (EFD), în scris. − (IT) Această directivă este concepută pentru a garantacă statele membre instituie un cadru național de reglementare și organizațional și elaboreazăprograme naționale adecvate pentru combustibilul uzat și deșeurile radioactive, indiferentde perspectivele aplicațiilor energetice nucleare și neenergetice.

Poziția Comisiei este lăudabilă: aceasta determină statele membre să fie responsabile pentrugestionarea, inclusiv depozitarea, în condiții de siguranță a combustibilului uzat și adeșeurilor radioactive pe care le generează, prin dezvoltarea de programe proprii. Pe dealtă parte, multe dintre amendamentele cuprinse în text sunt discutabile. În privința uneiastfel de probleme sensibile, o maximă transparență și informarea publicului sunt cruciale.Cu toate acestea, alegerile de acest tip nu pot fi limitate doar la participarea publicului laprocesul decizional. De fapt, pericolul de a nu stabili norme precise este că nu vom reușisă luăm deciziile necesare pentru a asigura gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilorradioactive. Din acest motiv, nu pot susține acest raport.

Frédérique Ries (ALDE), în scris. – (FR) Este important ca Parlamentul European să îșiexprime o opinie cu privire la revizuirea Directivei privind gestionarea combustibiluluinuclear uzat și a deșeurilor radioactive. Este un semn de responsabilitate și de maturitatesă putem închide ochii la divergențele privind menținerea sau eliminarea energiei nucleareși să propunem o politică eficientă pentru îngroparea deșeurilor nucleare. Acesta este unuldin primele învățăminte care trebuie să se desprindă din votul de astăzi. În mod evident,siguranța nucleară presupune și consolidarea securității nucleare și a normelor de securitateîntr-un peisaj de după Fukushima. Salut în special adoptarea amendamentelor 124 și 130care fac apel la interzicerea instalării de structuri de gestionare a deșeurilor nucleare înregiunile seismice sau de coastă, care sunt supuse riscului și elaborarea unei documentațiide siguranță care să însoțească orice activitate de gestionare a deșeurilor radioactive. Rămânesă sperăm că miniștrii europeni pentru energie vor fi foarte atenți la acest mesaj puternic,care este în favoarea unei culturi a siguranței. Pentru acest lucru este necesar, în modinevitabil, să se acorde prioritate soluțiilor de îngropare la adâncime, cum ar fi depozitareapermanentă în rocă uscată sau depozitarea permanentă în camere la mare adâncime (3 000până la 5 000 metri adâncime), care sunt încă în curs de examinare. De asemenea, salutrecurgerea, în ultimă instanță, la transportul de deșeuri puternic radioactive.

Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Trebuie să ne exprimăm o opinie referitoarela o propunere de directivă privind deșeurile nucleare în temeiul Tratatului Euratom, iaravizul Parlamentului nostru cu privire la acest text este doar unul consultativ, lucru pe careîl regret. Sper că poziția noastră va fi luată în considerare de către Consiliu. Unul dintrecele mai controversate subiecte în această dezbatere este dacă trebuie autorizat sau nuexportul de deșeuri nucleare în țările din afara UE. Am susținut în mod clar posibilitateade a interzice exporturile către țări terțe, spre deosebire de propunerile inițiale. Am sprijinit,de asemenea, propunerea de a nu permite exporturile de deșeuri, pentru alte scopuri decâtreciclarea, cu condiția expresă ca acestea să fie importate ulterior înapoi în UE. Această


poziție a fost susținută de o majoritate și mă bucur de acest lucru. În plus, aș îndemna calucrătorii implicați în gestionarea deșeurilor radioactive, de la producție până la depozitareaacestora, să beneficieze de protecția adecvată și de formare. Spre deosebire de Comisie,care consideră că stocarea geologică la adâncime este cea mai sigură opțiune pentru deșeurileputernic radioactive, cred că ar trebui să sprijinim și să intensificăm cercetarea privindalternativele pentru îngroparea deșeurilor la adâncime.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . − Abținere. În timp ce rezultatul votuluide astăzi este cu siguranță mult mai bun decât s-a așteptat, normele propuse în continuaresunt mult prea slabe și sunt departe de a aborda preocupările reale legate de deșeurilenucleare. Aceste norme au scopul de a crea percepția că problemele legate de deșeurilenucleare sunt rezolvate, dar nimic nu poate fi mai departe de adevăr. În mod semnificativ,normele nu se aplică deșeurilor nucleare rezultate de la instalațiile militare, deșeurilor dela minele de uraniu sau combustibilului uzat, care urmează să fie trimise spre reprocesare.Este o mare ușurare faptul că deputații au respins totuși o propunere de a exporta deșeurinucleare către țări terțe. Este scandalos să se sugereze că din cauza imposibilității de arezolva noi înșine chestiunea deșeurilor nucleare, nu este nicio problemă să depozitămdeșeurile nucleare proprii în alte țări. Sperăm că acest vot va convinge acele guverne careinsistă că exportul este o soluție să renunțe la această abordare. Este important că s-a adoptatun amendament verde, care face apel la interzicerea depozitării deșeurilor nucleare în zoneseismice. Catastrofa actuală de la Fukushima ar trebui să fie un semnal de alarmă privindriscurile uriașe legate de depozitarea deșeurilor nucleare și salutăm faptul că deputațiieuropeni au luat notă de acest apel.

Peter Skinner (S&D), în scris . − Dle președinte, am votat în favoarea raportului JORDANCIZELJ într-un modul pe care îl consider cel mai responsabil față de preocupările energeticeviitoare ale Europei. Mă refer la faptul că aproximativ 15 % din aprovizionarea energeticăactuală a UE se face din energia nucleară. Aceasta reprezintă o parte semnificativă a cereriinoastre de energie, o cerere care este prevăzută să crească în următoarele decenii. Prinurmare, este esențial ca această secțiune semnificativă a rezervelor noastre de energie sănu fie stopată de teama și panica produse în urma incidentului de la Fukushima. Dlepreședinte, mi-e teamă că aceste preocupări au fost amplificate în scopuri politice de cătreanumite facțiuni de aici și din alte părți în Europa și aș dori să exprim o poziție clară în ceeace privește aprovizionarea noastră cu energie pe viitor, care trebuie să se facă fără frică șipanică și abordează subiectul energiei nucleare bazate pe știință și dovezi. Aș dori sămulțumesc raportoarei, prietenei și colegei mele, dna Edit Herczog, pentru toate eforturilesale în acest sens. Adevărul este că energia nucleară și cercetarea nucleară vor constitui oparte a cererii de energie și de aceea am votat astfel, pentru a mă asigura că deșeurile șicombustibilul uzat sunt tratate corespunzător. Vă mulțumesc!

Bart Staes (Verts/ALE), în scris. − (NL) M-am abținut de la votul privind raportul Cizeljcu privire la o propunere a Comisiei de stabilire a normelor de gestionare a deșeurilorradioactive. De ce am procedat astfel? Nu am votat împotriva raportului pentru că în acestfel, comisarul pentru energie, dl Oettinger, are șansa să își susțină propunerea inițială și săinterzică exportul de materiale radioactive în țările terțe. Acest lucru este contrar dorințelorunui număr de state membre care ar dori să se ridice interdicția existentă asupra unor astfelde exporturi. Fiind conștient că nivelul de informare privind gestionarea sau mediul, ca sănu mai vorbim de o cultură strictă a siguranței în ceea ce privește domeniul nuclear, nuexistă sau abia dacă este prezent în multe țări în curs de dezvoltare, mi se pare că a permiteastfel de exporturi este complet iresponsabil. În plus, Europa trebuie să își gestioneze


propriile deșeuri nucleare dacă UE dorește atât de mult energie nucleară. Unele state membredoresc frontiere pentru a stopa infracționalitatea la nivel guvernamental în Europa. Esteregretabil faptul că nu este interzis exportul combustibilului nuclear uzat în Rusia și Ucrainapentru procesare. Cu toate acestea, Grupul Verzilor/ Alianța Liberă Europeană, este foartemulțumit de faptul că o majoritate din acest Parlament a respins exporturile ulterioare șia aprobat un amendament al grupului nostru, care interzice depozitarea deșeurilorradioactive în zone seismice active. Pe de altă parte, nu am putut vota în favoarea acestuiraport, deoarece normele propuse sunt mult prea slabe.

Silvia-Adriana Ţicău (S&D), în scris . − Am votat pentru Raportul referitor la propunereade directivă a Consiliului privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilorradioactive, deoarece de corecta gestionare a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactivedepinde securitatea nucleară în UE. Responsabilitatea finală pentru gestionareacombustibilului uzat și a deșeurilor radioactive revine statelor membre. Acestea trebuie săse asigure că informațiile privind gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactivesunt puse la dispoziția autorităților locale și regionale interesate, a lucrătorilor și a populațieiși că acestea participă în mod efectiv la procesul decizional aferent. Comisia și statelemembre trebuie să asigure resursele financiare adecvate, pe termen lung, pentru activitățileși instalațiile necesare gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor.

Prin amendamentele depuse am solicitat planuri de educație și formare profesională pentrua menține și dezvolta expertiza și aptitudinile necesare gestionării combustibilului uzat șia deșeurilor radioactive. Consider că o forță de muncă bine pregătită și asigurarea de condițiide muncă adecvate contribuie la creșterea securității nucleare. Nu susțin interzicereaexportului de deșeuri radioactive, dar solicit ca toate contractele specifice încheiate întrestate membre și terțe țări să respecte Recomandarea 2008/956/Euratom privind criteriileaplicabile exportului de deșeuri radioactive și de combustibil uzat în țările terțe.

Raport: Francesca Balzani (A7-0230/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. − (PT) Sunt de acord cu principalul mesaj politic alproiectului de raport, care susține că bugetul UE deține un rol crucial în sprijinirea redresăriistatelor membre în urma crizei economice și sociale, în sensul promovării creșteriieconomice și a locurilor de muncă.

Acest raport respinge, de asemenea, urmarea exclusivă a unei abordări care promoveazăausteritatea pentru soluționarea problemelor economice ale UE. Nu pot să nu evidențiezfaptul că există o nevoie de mai multe investiții pentru a ajuta punerea în aplicare a strategieiEuropa 2020, iar acest raport subliniază această nevoie.

În cele din urmă, aș dori să subliniez ideea importantă, adresată Consiliului, de a-l presa sănu facă simple tăieri aritmetice, iar în cazul în care procedează astfel, să explice care au fostprioritățile stabilite.

Marta Andreasen (EFD), în scris . − Am votat împotriva raportului Balzani privindmandatul pentru negocieri tripartite de la Comisia pentru bugete, deoarece urmărește sămărească bugetul UE pentru 2012 cu 3,7 % pentru angajamente și cu 4,9 % pentru plăți.Nu am putut vota în favoarea amendamentului Partidului Conservator de înghețare abugetului la nivelul celui din 2011, deoarece cred cu tărie că este vorba de o reducereimperioasă, iar poziția lor reprezintă un punct slab de plecare pentru negocieri.


Gerard Batten (EFD), în scris . − Am votat împotriva raportului Balzani privind mandatulpentru negocieri tripartite de la Comisia pentru bugete, deoarece urmărește să măreascăbugetul UE pentru 2012 cu 3,7 % pentru angajamente și cu 4,9 % pentru plăți. Nu amputut vota în favoarea amendamentului Partidului Conservator de înghețare a bugetuluila nivelul celui din 2011, deoarece cred cu tărie că este vorba de o reducere imperioasă, iarpoziția lor reprezintă un punct slab de plecare pentru negocieri.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. – (FR) Cum și în ce măsură ar trebui să fie finanțatITER? Subiectul a devenit acum un element recurent pe ordinea de zi a ParlamentuluiEuropean. A fost ridicat din nou într-un moment când ni se cere să votăm asupra bugetuluipentru 2012. În timp ce costul proiectului a crescut exponențial, deoarece a fost lansat în2006, de la 6 la 16 miliarde de euro, cred că trebuie să se continue acum cu resurseledisponibile. Niciun euro în plus nu mai trebuie alocat ITER. Prin urmare, am votat înfavoarea amendamentelor prin care se respinge creșterea cheltuielilor pentru ITER. Cutoate acestea, din păcate, nu au fost adoptate, din lipsa unei majorități. În timp ce cercetarea- în domeniul fuziunii și al fisiunii - este un lucru bun (deși diversificat), regret profundcreșterea creditelor (700 000 de euro pentru 2012), precum și anticipata cârpeală financiară,care ar duce la cheltuirea unei părți din bugetul european de cercetare doar pentru a finanțaITER. Ca să nu mai vorbim de faptul că sunt prevăzute reduceri bugetare în acest domeniu,creând mai mult dezechilibru între cheltuielile de cercetare în domeniul energiei nucleareși cele din domeniul energiei regenerabile. Totuși, este esențial să se restabilească echilibruldintre aceste două domenii, în special în Franța, unde aproape 80 % din bugetul de cercetareeste încă dedicat energiei nucleare.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. − (LT) Am votat în favoarea acestui raport, deoarecepune în evidență orientările generale pentru bugetul pe 2012 al Uniunii Europene și oferădeputaților Parlamentului European competențe pentru a reprezenta Parlamentul Europeanla negocierile tripartite cu Consiliul și Comisia Europeană privind proiectul de buget pentru2012. Raportul subliniază faptul că bugetul pe anul viitor trebuie întocmit în așa fel încâtcă ajute Europa să se redreseze cât mai repede posibil în urma crizei economice și sociale.În consecință, statele membre sunt îndemnate să continue să investească în domenii careconsolidează creșterea economică și ocuparea forței de muncă, dar trebuie, de asemenea,remarcat faptul că bugetul Uniunii Europene ar trebui să sprijine eforturile colective alestatelor membre de a consolida bugetele naționale în vremuri de austeritate. Raportulsolicită continuarea investițiilor în educație pentru tineret, mobilitate și ocuparea forței demuncă, sprijinind și promovând întreprinderile mici, inovarea științifică, integrarea socialăși reducerea sărăciei.

John Bufton (EFD), în scris . − Am votat împotriva raportului Balzani privind mandatulpentru negocieri tripartite de la Comisia pentru bugete, deoarece urmărește creștereabugetului UE pentru 2012 cu 3,7 % pentru angajamente și cu 4,9 % pentru plăți. Nu amputut vota în favoarea amendamentului Partidului Conservator de înghețare a bugetuluila nivelul celui din 2011, deoarece cred cu tărie că este vorba de o reducere imperioasă, iarpoziția lor reprezintă un punct slab de plecare pentru negocieri.

Lena Ek, Marit Paulsen, Olle Schmidt și Cecilia Wikström (ALDE), în scris. − (SV)Reducerea destul de bruscă sau înghețarea bugetului UE pentru anul viitor nu ar fi o abordareresponsabilă. Prin urmare, am ales să votăm împotriva propunerilor prin care se solicitaacest lucru. Pe de altă parte, susținem apelul pentru o revizuire a cheltuielilor în toatedomeniile de activitate pentru a garanta că toate cheltuielile sunt eficiente, în vedereaidentificării acelor domenii în care se pot face economii. De asemenea, credem că ar trebui


în primul rând să realocăm fondurile existente înainte de a cere noi resurse. Totuși, deoareceaceastă propunere nu a fost agreată, am ales să ne abținem la votul final.

Edite Estrela (S&D), în scris. – (PT) Am votat în favoarea raportului privind mandatulpentru dialogul tripartit privind proiectul de buget pentru 2012, deoarece bugetul UniuniiEuropene ar trebui să stimuleze redresarea în urma crizei economice și sociale în statelemembre, prin promovarea creșterii, ocupării forței de muncă și a investițiilor, care suntesențiale pentru realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Göran Färm, Anna Hedh, Olle Ludvigsson, Marita Ulvskog și Åsa Westlund (S&D),în scris. − (SV) Am ales să votăm în favoarea raportului privind mandatul pentru dialogultripartit privind proiectul de buget pentru 2012. Credem că este foarte important caactivitatea din cadrul strategiei UE 2020 să înceapă imediat și ca acesteia să i se aloceresursele financiare necesare pentru a preveni o repetare a eșecului Strategiei de la Lisabona.De asemenea, credem că este important ca UE să aibă resursele necesare pentru a putea săîși îndeplinească noile sarcini în temeiul Tratatului de la Lisabona.

Nu suntem de acord că nivelul plăților de la bugetul UE ar trebui să fie înghețat în timpulanului 2012, motiv pentru care nu susținem amendamentul 16. Plățile sunt bazate pedeciziile bugetare din anii precedenți în ceea ce privește angajamentele și, prin urmare,nivelul plăților este pur și simplu o consecință a demersurilor anterioare. Uniunea trebuiesă plătească în mod inevitabil ceea ce a promis să plătească. În același timp, dorim, deasemenea, ca UE să urmeze o politică bugetară responsabilă și, prin urmare, salutăm acelepasaje care prevăd că vom continua, de asemenea, să identificăm și să evaluăm prioritățilenegative.

Cu toate acestea, am dori să subliniem că nu credem că este necesar să continuăm să oferimsprijinul UE pentru programul de distribuție a fructelor în școli și ajutorul pentru programulprivind persoanele defavorizate, deoarece considerăm că este mai bine ca măsurile pentruaceste programe să fie luate la nivel național. Nu suntem de acord nici cu faptul că inițiativelepentru o trecere la o agricultură mai ecologică și durabilă ar trebui să fie luate fără acompromite competitivitatea agricultorilor din UE. Din păcate, nu a fost posibil să se votezeseparat cu privire la aceste aspecte.

Nigel Farage (EFD), în scris . − Am votat împotriva raportului Balzani privind mandatulpentru negocieri tripartite de la Comisia pentru bugete, deoarece urmărește creștereabugetului UE pentru 2012 cu 3,7 % pentru angajamente și cu 4,9 % pentru plăți. Nu amputut vota în favoarea amendamentului Partidului Conservator de înghețare a bugetuluila nivelul celui din 2011, deoarece cred cu tărie că este vorba de o reducere imperioasă, iarpoziția lor reprezintă un punct slab de plecare pentru negocieri.

Diogo Feio (PPE), în scris. − (PT) strategia europeană pentru creștere economică durabilăși favorabilă incluziunii rămâne în capul listei de preocupări ale Uniunii și nu poate să nufie inclusă în proiectul de buget al UE pentru 2012. Rolul rezervat întreprinderilor mici șimijlocii (IMM) este extrem de important, deoarece IMM-urile vor reuși cel mai bine săstimuleze acest tip de creștere. Acest buget apare într-un moment deosebit de dificil dinpunctul de vedere al crizei cu care se confruntă țările periferice - inclusiv Portugalia - șipoate juca un rol important în modul în care aceste țări își vor administra eforturile pentrua reveni pe calea stabilității financiare și a conturilor publice sănătoase. În plus, noilecompetențe, precum cele referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție, necesităconsolidarea resurselor sale și capacitatea de acțiune. Ar putea exista și necesitatea de aspori resursele, pentru a face față consecințelor modului în care evoluează conflictele din


zona Mării Mediterane. Sper că dialogul tripartit privind proiectul de buget pentru 2012va avea loc într-un climat constructiv și va ține seama de principalele nevoi și preocupăriale europenilor, contribuind la furnizarea de resurse adecvate Uniunii pentru îndeplinireaîn mod corespunzător a sarcinilor și responsabilităților care derivă din acestea.

José Manuel Fernandes (PPE), în scris. − (PT) Intenția este ca strategia Europa 2020 săînceapă acum orientarea bugetului pe 2012. Trebuie remarcat faptul că punerea în aplicarea acestei strategii va necesita o cantitate enormă de investiții pe termen lung până în 2020,estimate la aproximativ 1 800 de miliarde de euro. Începând chiar de azi, trebuie să încercămsă îmbunătățim nivelurile de educație, să promovăm incluziunea socială - nu în ultimulrând prin reducerea sărăciei - și să favorizăm dezvoltarea unei societăți a cunoașterii,întemeiate pe capacitatea științifică și tehnologică globală a UE. Prin urmare, există nevoiade a sprijini cercetarea, dezvoltarea și inovarea, precum și întreprinderile mici și mijlocii.Proiectul de buget al UE pentru 2012, astfel cum este propus de Comisie, se ridică la147 435 de milioane de euro în credite de angajament și la 132 738 de milioane de euroîn credite de plată. Aceste sume reprezintă 1,12 % și, respectiv, 1,01 % din venitul internbrut al UE prognozat pentru anul 2012. Trebuie remarcat faptul că rata anuală a inflațieicelor 27 de state UE pentru anul 2011 este estimată la 2,7 %, ceea ce înseamnă că creșterilenominale propuse pentru 2012 de 3,7 %pentru creditele de angajament și de 4,9 % pentrucreditele de plată, sunt, în comparație cu bugetul pe 2011, de 1 % și, respectiv, 2,2 % întermeni reali.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. − (PT) Nu este acceptabil să subordonăm încă o datăstrategia privind bugetul UE - de această dată pentru anul 2012 - obiectivelor așa-numiteistrategii Europa 2020, moștenitoare a defunctei „Strategii de la Lisabona”, ale cărei obiectivedeclarate de reducere a sărăciei și de creare de locuri de muncă nu au fost mai mult decâtpropagandă.

Situația specială a țărilor precum Portugalia demonstrează acest lucru, cu mai mulți oameniaflați în stare de sărăcie, șomaj și de inegalitate adâncită. Proiectul de buget pentru 2012ar trebui să ia în considerare această situație, sprijinind producția în fiecare stat membru,creând bunăstare, combătând șomajul și creând locuri de muncă cu drepturi, combătândinegalitatea socială și sărăcia, apărând și promovând serviciile publice.

Orientările pentru buget, acceptate de majoritatea din Parlament, sunt „pe deplin înconformitate cu dinamica semestrului european”, încercând să impună ajustări structuralecu conținut neoliberal. Este inacceptabil faptul că, în fața crizei extrem de grave careafectează cele mai vulnerabile economii din UE, continuă să existe cerințe insuportabilede cofinanțare pentru utilizarea fondurilor Uniunii Europene, în special a fondurilorstructurale. Acesta este motivul pentru care am sprijinit eliminarea sau reducereasubstanțială - la un maximum de 10 % - a contribuțiilor naționale.

Am votat împotrivă din toate aceste motive.

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. − (PT) Considerăm că este inacceptabil faptul căbugetul Uniunii Europene - de această dată pentru 2012 - este din nou subordonatobiectivelor așa-numitei strategii Europa 2020, moștenitoare a defunctei Strategii de laLisabona ale cărei obiective declarate de reducere a sărăciei și de creare de locuri de muncănu au fost mai mult decât propagandă. Situația specială a țărilor precum Portugaliademonstrează acest lucru, cu mai mulți oameni aflați în stare de sărăcie, șomaj și deinegalitate adâncită.


Orientările pentru buget, acceptate de majoritatea din Parlament, sunt „pe deplin înconformitate cu dinamica semestrului european”, încercând să impună ajustări structuralecu conținut neoliberal. Este inacceptabil faptul că, în fața crizei extrem de grave careafectează cele mai vulnerabile economii din UE, continuă să existe cerințe insuportabilede cofinanțare pentru utilizarea fondurilor Uniunii Europene, în special a fondurilorstructurale. Acesta este motivul pentru care am sprijinit eliminarea sau reducereasubstanțială - la un maximum de 10 % - a contribuțiilor naționale.

Proiectul de buget pentru 2012 ar trebui să ia în considerare această situație, sprijinindproducția în fiecare stat membru, creând bunăstare, combătând șomajul și creând locuride muncă cu drepturi, combătând inegalitatea socială și sărăcia, apărând și promovândserviciile publice.

Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. – (SK) Reducerea investițiilor publice alestatelor membre în anumite domenii nu este o soluție adecvată, deoarece lupta pe care UEși statele individuale o duc împotriva crizei prin reducerea costurilor nu este cu adevăratcea mai viabilă abordare. Dacă avem cu adevărat interesul de a restabili creșterea economiceși ocuparea forței de muncă, dacă intenționăm să facem acest lucru și dacă dorim cu adevăratsă punem în aplicare strategia Europa 2020, atunci creșterea investițiilor publice trebuiesă fie mult accelerată. În plus față de strategia Europa 2020, acest lucru ar fi, de asemenea,pe deplin în conformitate cu semestrul european. Printre altele, acest lucru ar trebui săducă la o completare reciprocă între bugetele naționale ale statelor membre și bugetul UEși la colaborarea sinergetică a acestora în vederea îndeplinirii acestor obiective. Cu toateacestea, Comisia tinde să amâne saltul uriaș necesar sub aspectul unui efort financiar comunpentru cadrul financiar multianual de după 2013. O astfel de poziție însă va amenința înmod serios realizarea obiectivelor principale până în 2020. Prin urmare, este de dorit caComisia să își reevalueze poziția fără echivoc.

Jiří Havel (S&D), în scris. – (CS) Proiectul european de buget pentru 2012 va fi doaral doilea de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. După negocierile complicatede anul trecut, anul acesta ne putem aștepta la o luptă dură până în ultima clipă privindbugetul. Cu toate acestea, adevărata luptă instituțională va începe doar ulterior, cândUniunea decide cu privire la noul cadru financiar multianual. Tocmai din acest motiv, vafi necesar să subliniem o mai bună coordonare între toți participanții la procesul denegociere atunci când se pregătește dialogul tripartit actual, astfel încât bugetul europeanva asigura fonduri suficiente pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Acesteobiective promovează o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, prinurmare, investiții în crearea de locuri de muncă decente. Sunt pe deplin de acord cuprioritățile stabilite de raportoare, dna Balzani. De asemenea, cred că bugetul UE ar trebuisă îndeplinească un rol de principal mecanism de stimulare și restabilire a creșteriieconomice și a ocupării forței de muncă. De asemenea, aș dori să subliniez că concluziileraportoarei sunt pe deplin conformitate cu dinamica semestrului european, care, fiind uninstrument nou pentru consolidarea gestionării economice europene, are ca obiectivcreșterea coeziunii și complementaritatea, precum și coordonarea bugetului UE și abugetelor naționale în punerea în aplicare a investițiilor comune a UE, în ceea ce priveșterealizarea obiectivelor strategiei Europa 2020.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. − (LT) Am salutat acest document, deoarece investițiilenecesare - atât la nivelul UE, cât și al statelor membre - trebuie să se facă acum și fărăîntârziere pentru a îmbunătăți nivelul de educație și pentru a promova incluziunea socială,în special prin reducerea sărăciei și dezvoltarea unei societăți a cunoașterii, bazate pe


capacitatea științifică și tehnologică a UE. În acest context, avem nevoie să sprijinimcercetarea, dezvoltarea, inovarea și IMM-urile, precum și dezvoltarea de tehnologii deutilizare eficientă a resurselor. Sprijinul pentru formarea tinerilor, mobilitatea și ocupareaforței de muncă, IMM-uri, cercetarea și dezvoltarea ar trebui să constituie o prioritate-cheiea bugetului UE.

Giovanni La Via (PPE), în scris. − (IT) Prin votul de astăzi, Parlamentul a adoptat mandatulpentru dialogul tripartit privind bugetul pentru 2012. În calitate de raportor alternativpentru Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), sunt foarte mulțumit dedocumentul final. Acesta va oferi direcția pentru negocierile cu Consiliul, lucru care ne vapermite să aprobăm bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2012, la încheiereaîntregii proceduri. Documentul identifică în mod special prioritățile Parlamentului European,punând pe primul plan al bugetului pentru 2012 nevoia pentru o creștere inteligentă,durabilă și favorabilă incluziunii, consacrată în strategia Europa 2020. De asemenea, nepropunem să sprijinim cercetarea, dezvoltarea, inovarea, ocuparea forței de muncă șiIMM-urile. Cred de fapt că investițiile în aceste domenii reprezintă singura cale de a scoateEuropa din criză și că bugetul UE poate fi, chiar și în vremuri de austeritate, un instrumentimportant pentru stimularea acțiunii europene.

Toine Manders (ALDE), în scris. − (NL) Partidul Popular olandez pentru Libertate șiDemocrație (VVD) se opune unei creșteri absolute a bugetului UE pentru 2012. În timp cetoate statele membre suferă în prezent de reduceri severe ale finanțelor publice proprii, UEnu poate face excepție, ci trebuie să facă o selecție a acțiunilor pe care să le întreprindă saunu.

Marian-Jean Marinescu (PPE), în scris . − Am votat pentru Raportul referitor la mandatulpentru trilogul privind proiectul de buget 2012. Sunt voci care spun că, în condițiileexistenței unor mari deficite bugetare și grade de îndatorare, statele membre ar trebui săcontribuie cât mai puțin la bugetul Uniunii. Cred că este o eroare.

2012 este penultimul an din actualul exercițiu financiar. Este un an important, de vârffinanciar pentru programe europene. În momente de criză este nevoie de investiții pentrulocuri de muncă și dezvoltare. Bugetul Uniunii Europene este 95% buget de investiții.Fondurile sunt distribuite pentru proiecte și politici europene în toate statele membre, esteadevărat, în proporții diferite. Beneficiul este direct sau indirect pentru toate statele membre.

Creșterea bugetară propusă este absolut necesară. Nu văd de ce să fii împotriva acesteicreșteri. Sunt politici absolut necesare, aprobate de statele membre și, ca urmare, trebuiefinanțate pentru a fi aduse la finalizare.

Andreas Mölzer (NI), în scris. − (DE) UE trebuie să strângă cureaua. Și acest lucru nudoar pentru că o mărire a bugetului ar fi o palmă pentru cetățenii noștri, având în vedereprogramele naționale de austeritate, ci și pentru că plățile de anul viitor urmează să fieefectuate în mecanismul permanent de stabilizare a euro. Această sumă trebuie găsită învistieriile deja goale ale statelor membre. Se poate la fel de bine ca cheltuielile să fieprogramate pentru numeroase programe multianuale, iar finanțarea necesară să nu poatăfi tăiată în prezent, deoarece UE ar putea fi acuzată de o încălcare a unor prevedericontractuale. Cu toate acestea, există numeroase posibilități de economisire. Din acestemotive, am votat împotriva proiectului de buget.

Claudio Morganti (EFD), în scris. - (IT) Consider că acest raport referitor la mandatulpentru trialog este suficient de satisfăcător. Din punctul meu de vedere, este bine că într-o


perioadă de criză și de reduceri necesare s-a înregistrat totuși o creștere a resurselor dinbugetul european pentru rubrica 3a referitoare la gestionarea imigrației. Prin urmare, spercă Uniunea Europeană nu va mai evita abordarea acestei situații problematice sau nu vamai lăsa Italia să gestioneze situația singură.

Unele reduceri sunt necesare, prin urmare unele priorități pot trece pe locul doi. Întotdeaunaeste greu de spus unde și cum trebuie să se facă lucrurile, dar trebuie să începem de undeva.Am putea începe cu reducerea cheltuielilor administrative, de exemplu, și în această privințăsuntem departe de a îndeplini cererea comisarului de a păstra creșterea sub 1 %. Fărăîndoială, Oficiul European pentru Selecția Personalului este, printre altele, un exempluclasic de gestionare greșită și putem începe să încercăm să reducem costurile administrativeale Europei aici și la alte agenții. Din motivele expuse mai sus, aleg să mă abțin în cadrulacestei votări.

Franz Obermayr (NI), în scris. - (DE) Direcția luată de guvernele statelor membrefondatoare ale UE, de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană devine din ce înce mai clară. Scopul principal al propunerilor Comisiei este de a înăspri condițiile Pactuluide stabilitate și creștere. Pe viitor, respectarea criteriilor de la Maastricht se va aplica prinavertismente timpurii și penalizări drastice. Totuși, acest pact nu a funcționat în trecut șiprobabil nu va funcționa nici în viitor. Este timpul să ne concentrăm pe economii naționalesuverane stabile și pe reducerea datoriilor naționale ale statelor. Este revoltător că acelorașistate muncitoare li se cere din nou și din nou să plătească pentru greșelile altora.

Maria do Céu Patrão Neves (PPE), în scris. - (PT) Acest raport referitor la mandatulpentru trialogul privind proiectul de buget 2012 prezintă un interes deosebit din cauzaperioadei economice prin care trecem. De fapt, 11 din cele 22 de comisii parlamentarepermanente au prezentat avize cu privire la acest raport. Acesta va fi cel de al doilea bugetadoptat în conformitate cu normele stabilite de Tratatul de la Lisabona, deci este un exercițiuimportant să stabilim ce nu a mers bine anul trecut, pentru a îmbunătăți procesul. Amvotat în favoarea acestui raport deoarece sunt de acord în ansamblu cu mandatul pe careacest raport îl oferă reprezentanților Parlamentului în cadrul trialogului pe această temă,care va avea loc la 11 iulie 2011. Aș dori să subliniez următoarele aspecte de interes cuprivire la mandatul pentru trialog: 1) sumele din bugetul UE 2012 alocate în sprijinulstrategiei Europa 2020; 2) propunerea de revizuire a actualului cadru financiar multianual2007-2013 pentru a răspunde nevoilor de finanțare suplimentară a proiectului pentrureactorul termonuclear experimental internațional (ITER); și 3) sustenabilitatea financiarăși ușurința de gestionare a rubricii 4 în 2012, cu precădere în vederea viitoarei scrisorirectificative care va aborda tranziția democratică în spațiul sud-mediteraneean.

Vincent Peillon (S&D), în scris. - (FR) Am votat în favoarea acestui raport al colegeimele, dna Balzani, care definește poziția Parlamentului referitoare la viitoarele negocieriprivind bugetul 2012. Astăzi, Parlamentul European a dat instrucțiuni deputaților care îlvor reprezenta în fața Consiliului și a Comisiei pentru negocierile bugetare ce vor începela 11 iulie. Dacă vrem să transmitem un mesaj prin acest vot, atunci acela este că mareamajoritate dintre noi intenționăm să avertizăm Consiliul că nu vom accepta nicio încercarede reducere a bugetului european. Bineînțeles, nu promovăm cheltuielile de dragulcheltuielilor. Suntem toți foarte conștienți de criza teribilă care răvășește continentul. Totuși- și socialiștii afirmă acest lucru de mult timp - Europa nu va ieși din această criză dacă îșisacrifică viitorul și își vinde creșterea de mâine pe nimic. Ar trebui, mai degrabă, să avemcurajul să ne facem auziți și să nu ne temem să confruntăm populismul. Nu avem nevoiede mai puțină Europă. Avem nevoie de mai multă Europă. Până nu acordăm Uniunii


resursele de care are nevoie pentru a-și îndeplini ambițiile, ar fi o iluzie să credem că Uniuneava fi capabilă să se întoarcă pe calea pe care cetățenii își doresc să o urmeze.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris . - Împotrivă. Deși în mare raportul estepozitiv, avem o problemă mare cu părțile referitoare la ITER.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. - (PT) Obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștereinteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ar trebui să fie priorități centrale ale viitoruluibuget pentru 2012. De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii ale Uniunii Europene artrebui să primească o atenție deosebită și, astfel, ar fi bine să insistăm asupra necesității dea clarifica implicațiile bugetare ale inițiativelor emblematice ale strategiei Europa 2020.Ar trebui să menționăm că, în contextul în care multe state membre își revin, bugetulUniunii Europene trebuie să își asume rolul prin consolidarea sprijinului pentru investițiilenaționale pentru încurajarea creșterii. Prin urmare, nivelul alocărilor de plată, după cum apropus Comisia Europeană, ar trebui să fie menținut, luând în considerare în același timpfaptul că toate programele ar trebui să înceapă rapid. Ca atare, trebuie să încercăm să neconcentrăm asupra priorităților și să avem ca scop reutilizarea resurselor. De asemeneaexistă și alte domenii care ar trebui să aibă echivalent în buget, cum ar fi acela al justiției,libertății și securității, și trebuie să reacționăm și la evenimentele din spațiul mediteraneean.

Ramon Tremosa i Balcells (ALDE), în scris . - Votez împotriva amendamentului 11 cuprivire la reținerea fondurilor europene pentru regiuni care folosesc „Ley de Costas” în modretroactiv, fără a compensa cetățenii afectați. Nu sunt deloc de acord cu starea actuală defapt în ceea ce privește „Ley de Costas”, dar mai cred, în special în acest moment de crizăeconomică, că nu este responsabil să adoptăm o poziție atât de fermă, deoarece sute demii de cetățeni ar fi afectați dacă s-ar reține fondurile. Situația cetățenilor afectați de „Leyde Costas” trebuie să fie abordată în mod direct și solicit Comisiei să facă toate presiunileposibile asupra guvernului spaniol pentru a obține un rezultat pozitiv pentru cetățeniiafectați, pentru a proteja drepturile lor de proprietate.

Raport: Albert Dess (A7-0202/2011)

Luís Paulo Alves (S&D), în scris. - (PT) Votez în favoarea acestui raport pentru că, interalia, include o propunere care subliniază nevoia de a evalua situația specifică a sectoruluilaptelui și al produselor lactate înainte de martie 2015, pentru a asigura funcționareacorespunzătoare și stabilitatea pieței laptelui. Consider că această adoptare este un mesajimportant al Parlamentului European prin care Comisia trebuie să afle, fără considerentedogmatice, dacă o decizie luată cu ani în urmă pe baza anumitor norme va introducebeneficii reale când va veni momentul intrării sale în vigoare, luând în considerare situațiadupă 12 ani, sau dacă, dimpotrivă, va contribui la exacerbarea situației.

De asemenea, raportul menționează și că politica agricolă comună ar trebui să fie maicorectă și mai echitabilă, cu o distribuire mai echilibrată a resurselor financiare între țăriși cu un sistem de sprijin direct pentru agricultori mai corect și bazat pe criterii de mediuși sociale.

Marta Andreasen (EFD), în scris . - Am votat împotriva amendamentului 21 al raportuluiDess care încearcă să înlăture din PAC nevoia de cofinanțare a creditelor pentru modulareși plafonare ca metodă de ajutor forfetar. Aceasta ar însemna că UE va întâmpina mai puțineobstacole atunci când va oferi banii contribuabililor britanici beneficiarilor din întreagaUE. Aceasta ar însemna și că acești bani nu vor fi returnați din bugetul UE la trezoreriabritanică dacă nu vor fi folosiți. Pe scurt, ar crește sarcina fiscală impusă de UE


contribuabililor britanici. Cred și că va susține argumentul celor care doresc să eliminerabatul britanic, deoarece vor putea afirma că acești bani vor fi acordați și agricultorilorbritanici.

Pino Arlacchi (S&D), în scris . - Am votat în favoarea acestui raport deoarece subliniazăîn mod evident că bugetul agricol al UE trebuie să fie menținut în următoarea perioadăfinanciară cel puțin la același nivel ca și pentru 2013, având în vedere că doar prin resursefinanciare adecvate va fi posibil să răspundem provocărilor pe care le ridică securitateaalimentară și protecția mediului. Datorită amendamentelor Grupului Socialiștilor, raportuleste acum mai echilibrat și în conformitate cu comunicarea Comisiei care recunoaște nevoiade a reforma și mai mult PAC în contextul schimbărilor din sectorul agricol din UE27 șiîn noul context internațional al globalizării.

Sophie Auconie (PPE), în scris. - (FR) Deși recunosc că diferitele sectoare agricole suntîngrijorate cu privire la viitorul lor, am votat în favoarea raportului dlui Dess deoarecesusține o politică agricolă comună (PAC) puternică și durabilă, în beneficiul tuturoragricultorilor. De fapt, în contextul actual, Uniunea Europeană trebuie să asigure mai multca niciodată independența alimentară, calitatea produselor alimentare, protecția mediuluiși venituri adecvate pentru cei care contribuie la acestea. Bineînțeles, schimbările suntnecesare, dar PAC trebuie să evolueze și nu să fie revoluționată. Din acest motiv, salutactivitatea raportorului.

Bastiaan Belder (EFD), în scris. - (NL) Este nevoie de o politică agricolă comună puternică,cu resurse corespunzătoare, pentru a asigura siguranța alimentară. Acest raportdemonstrează că acest fapt este acceptat de reprezentanții aleși ai poporului și deci și decetățenii Uniunii Europene. Când vine vorba de structura plăților directe, sprijin în totalitatepăstrarea primei de bază deoarece producția alimentară europeană îndeplinește cerințeexigente care adaugă numeroase costuri pentru agricultori, fără ca piața să ofere recompenseadecvate. Comisia și Parlamentul au propus furnizarea de servicii de ecologizare, contracost, ca ajutor suplimentar la primele de bază. Vreau să subliniez că acestea nu trebuie subnicio formă să ducă la creșterea sarcinii de reglementare. Dimpotrivă, trebuie să simplificeoportunitățile de ofertă. Prin urmare, aceste servicii ar trebui să fie furnizate în mod voluntar.Raportul arată că și Parlamentul se opune naturii obligatorii a acestor ajutoare suplimentarepropuse de Comisie. Solicit ca, atunci când se vor întocmi liste cu opțiuni de servicii deecologizare, să se încerce să se găsească proiecte care să fie reciproc avantajoase atât pentrumediul înconjurător, cât și pentru agricultori, ducând la alte inovații și creștere durabilă.Un astfel de exemplu este transformarea gunoiului de grajd în energie. Aș vrea să subliniezîn special faptul că propunerile menționate mai sus vor putea fi aplicate la nivel generaldoar dacă va crește bugetul pentru agricultură.

Jean-Luc Bennahmias (ALDE), în scris. - (FR) Acest vot a provocat mai puțină agitațiedecât pachetul privind guvernanța economică, dar, totuși, este un vot foarte important încadrul acestei sesiuni plenare de la Bruxelles. De fapt, politica agricolă comună (PAC) devineun subiect din ce în ce mai important și, în apropierea unei mari dezbateri despre ajustareaPAC după 2013, acest vot ne-a arătat un traseu destul de interesant. Ne așteaptă chestiunideosebit de importante. Deputații din Parlamentul European au stabilit liniile directoareale priorităților lor. PAC trebuie să fie o oportunitate de a face un pas înainte spre adoptareaunor practici mai ecologice. Acest vot va ajuta în această privință. Parlamentul Europeantrebuie să aloce plățile în mod mai echitabil între țări și între agricultorii europeni. Acestvot va ajuta și în această privință. Prin acest vot, Parlamentul European a demonstrat din


nou că este locul unde se poate ajunge la un consens constructiv și că s-a angajat să sepregătească pentru viitor.

Vilija Blinkevičiūtė (S&D), în scris. - (LT) Am votat în favoarea acestei rezoluții, deoarecesunt de acord cu faptul că schimbările demografice, schimbările climatice și obiectivelepoliticii de coeziune impun revizuirea și modernizarea politicii agricole comune a UE.Rezoluția ne solicită să menținem nivelul actual al cheltuielilor pentru agricultură dinbugetul UE, dar ne îndeamnă să respingem disparitățile în alocarea acestor fonduri statelormembre. Rezoluția propune folosirea alocării fondurilor pentru a introduce o schemă destimulare pentru agricultori pentru a dezvolta o agricultură mai curată și mai ecologică,pentru a gestiona eficient resursele limitate și pentru a reduce în același timp costurile deproducție. Aceasta propune și plăți diferențiate între diferitele sectoare agricole și agricultoriși consolidarea puterii de negociere a agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cualimente. De asemenea documentul atrage atenția asupra influenței politicii agricole asuprareducerii disparităților dintre diferitele regiuni ale UE în ceea ce privește nivelul de dezvoltareteritorială și economică, precum și asupra dezvoltării zonelor rurale și încurajării tineriloragricultori.

Jan Březina (PPE), în scris. - (CS) Mă îngrijorează faptul că plafonul planificat pentruplățile directe către agricultori nu a fost eliminat din raportul referitor la noua politicăagricolă a UE după 2013, pe care Parlamentul European l-a aprobat azi. Aprobarea unuiplafon pentru subvenții înseamnă practic că se va stabili o limită a subvențiilor directe înfuncție de dimensiunea exploatației agricole. Aș vrea să subliniez că Republica Cehă înspecial, unde dimensiunea medie a exploatațiilor agricole este de 85 ha (media europeanăeste de aproximativ 15 ha) are cele mai mari exploatații agricole din UE, deci ar plăti unpreț greu pentru plafoanele pentru plățile directe. Plafonul pentru plățile directe ar fi ocatastrofă nu doar pentru agricultorii cehi. Agricultorii cehi ar pierde, în cel mai rău caz,până la 13 miliarde CZK din cauza poziției lor competitive mai slabe pe piață. Prin urmare,după părerea mea, rezultatul anunțului de astăzi îi avantajează pe agricultorii din vechilestate membre, unde fermele sunt de obicei de dimensiuni mai mici. Sunt convins că unplafon pentru plățile directe ar discrimina fără îndoială exploatațiile agricole mari. Ar ducela situația în care, pentru a minimiza pierderile financiare, exploatațiile agricole mari s-ardiviza în mod artificial, cu riscul de a crește dificultățile birocratice. Până la urmă agriculturaeuropeană în ansamblul său va plăti prețul unei divizări artificiale și forțate a exploatațiilor.

Alain Cadec (PPE), în scris. - (FR) Am votat în favoarea raportului Dess intitulat „PAC înperspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație,resurse naturale și teritorii”. Sunt încântat de faptul că acest document solicită continuareaunei politici agricole comune (PAC) puternice și durabile. Pentru a realiza acest lucru, estenevoie de un buget direct proporțional cu obiectivele ambițioase. Prin urmare UniuneaEuropeană solicită ca bugetul agricol al UE pentru viitoarea perioadă de programarefinanciară să fie menținut cel puțin la același nivel ca bugetul agricol pentru 2013. Acestraport foarte cuprinzător ia în considerare toate interesele diferite implicate. Dezvoltarearurală și interesele agricultorilor sunt protejate, la fel și componenta de protecție a resurselorși politica de mediu.

Antonio Cancian (PPE), în scris. - (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarececonsider că acordă atenția cuvenită rolului jucat de sectorul agricol din punct de vedereeconomic și al ocupării forței de muncă, și în domeniul dezvoltării durabile și al conservăriibiodiversității. Europa are nevoie de o politică agricolă solidă, formată din normetransparente și instrumente de prevenire eficiente și rapide, astfel încât să reducă costurile


administrative, să gestioneze riscurile și să adopte politici eficiente de prevenire a crizelor.„Inovarea” și o „rețea de infrastructură bine organizată” sunt criteriile de bază necesarepentru ca agroindustria să devină competitivă, competentă și bine pregătită și pentru aasigura accesul zonelor rurale la cultură și formare. Trebuie acordat mai mult sprijin tineriloragricultori pentru ca ei să nu părăsească zonele rurale, iar reînnoirea generațiilor ar trebuisă fie promovată ca modalitate de a asigura continuitatea activităților desfășurate. Toateacestea trebuie să fie însoțite de un buget proporțional cu nevoile existente, precum și deidentificarea unor instrumente de care să nu se poată abuza și de eforturi de a controlavolatilitatea prețurilor. În ultimul rând, nu trebuie să uităm că provocările legate deagricultură sunt în legătură directă cu provocările reprezentate de alimentație și, prinurmare, prezintă o importanță majoră în ceea ce privește protejarea sănătății cetățeniloreuropeni.

Françoise Castex (S&D), în scris. - (FR) Noi, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilorși Democraților din Parlamentul European, am introdus schimbări radicale ale proiectuluiîntocmit de raportorul conservator german al Grupului Partidului Popular European(Creștin Democrat), considerat de mulți ca fiind extrem de inadecvat, și am reușit să obținemmajoritatea în Parlamentul European pentru obiectivul de alocare mai echitabilă a plățiloragricole. Abolirea valorilor de referință istorice, ajutorul către agricultorii cu exploatațiiagricole mici, o reechilibrare în favoarea sectorului creșterii animalelor și, în special,adoptarea principiului de diminuare a plăților directe în funcție de ocuparea forței de muncăși de mediu reprezintă în această privință progrese considerabile. Salut activitatea depusă,care va fi permis instituirea unor instrumente care angajează agricultura către o dezvoltaremai durabilă, luând în considerare obiectivele legate de siguranța alimentară, de mediu, deteritorii și de locuri de muncă. Ecologizarea plăților din primul pilon îi va încuraja peagricultori să adopte bune practici agricole și să fie performanți din punct de vedereeconomic și ecologic. Dacian Cioloș, membru al Comisiei Europene responsabil pentruagricultură și dezvoltare rurală trebuie să folosească acum acest raport pentru a înaintapropuneri bune până la sfârșitul anului.

Lara Comi (PPE), în scris. - (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoarece consider căs-a făcut o treabă excelentă, în ciuda complexității subiectului. Îmbinarea securitățiialimentare cu durabilitatea mediului pe termen mediu și lung, cu dezvoltarea rurală, cu unaccent puternic pe gestionarea atentă a resurselor financiare și cu aspecte legate de modelelede comerț internațional a necesitat multă pricepere și consider că raportorul și-a îndeplinitsarcina foarte bine, pentru care îl felicit. Am apreciat în special referirea la calitate ca fundațiepe care se construiesc toate celelalte elemente. În plus, nu este de prisos să spunem că plățilebazate pe cei doi piloni ai PAC nu sunt simple resurse publice, ci de fapt cumpără un bunpublic pe care piața s-ar putea să nu îl recompenseze în mod proporțional cu importanțasa. În plus, ecocondiționalitatea este un criteriu excelent de a preveni deșeurile, dar punereasa în practică trebuie să fie îmbunătățită. Raportul răspunde principalelor subiecte la careabordarea PAC nu oferise răspuns. Consider că un alt aspect pozitiv este și monitorizareacontinuă a aspectelor mai puțin evidente.

Luigi Ciriaco De Mita (PPE), în scris. - (IT) Sectorul agricol încă mai joacă un rol strategicîn societățile și economiile noastre de astăzi. Și aceasta în primul rând din perspectivaalimentației, deoarece nu doar că oferă materie primă pentru alimentație, dar siguranțaacestei alimentații este esențială pentru sănătatea noastră. În al doilea rând, din punct devedere al mediului, deoarece vitalitatea sectorului și calitatea proceselor sale de producțiefavorizează gestionarea ecologică a terenurilor. În al treilea rând, din perspectivă socială,


deoarece oferirea de locuri de muncă de înaltă calitate și inovative pentru tineri reprezintăo provocare. În al patrulea și ultimul rând, din perspectivă economică, deoarece o abordarelocală/globală permite dezvoltarea economică a produselor tradiționale, de înaltă calitate,certificate și cu o înaltă valoare adăugată, prin adoptarea unor modele de gestiune caretransformă societățile și produsele lor în cooperative competitive pe scară mondială. OPAC echitabilă care promovează întreprinderile agricole micro, mici și medii și produseletradiționale, de înaltă calitate și certificate, care sprijină procesele ecologice, care introduceplafoane pentru ajutoare și care prevede resurse adecvate pentru dezvoltarea rurală este opolitică ambițioasă și orientată spre viitor care este în folosul cetățenilor, al consumatorilorși al operatorilor agricoli. Cred că raportul adoptat oferă această posibilitate.

Marielle De Sarnez (ALDE), în scris. - (FR) Europenii trebuie să aibă acces la o alimentațiesănătoasă, variată, echilibrată și diversificată. Astăzi, agricultura și producția alimentarăsunt foarte strategice, iar reglementarea lor internațională are o importanță majoră.Alimentația este un aspect foarte specific, iar încurajarea concurenței în agricultură întrediferite regiuni ale lumii compromite securitatea alimentară a comunităților noastre. Vomobține un grad mai mare de autosuficiență în UE atât prin îmbunătățirea productivitățiiteritoriilor, cât și dacă devenim mai competitivi la nivel internațional. În plus, UE ar trebuisă încerce să asigure venitul câștigat de producători, în principal prin propria lor muncă.În lumina reformei aplicabile în 2014, politica agricolă comună trebuie să răspundăurmătoarelor priorități: o producție alimentară viabilă, gestionarea durabilă a resurselornaturale, măsuri de combatere a schimbărilor climatice și dezvoltare teritorială echilibrată.Pentru ca politica agricolă a UE să asigure aprovizionarea cu alimente sigure și de înaltăcalitate și să contribuie în același timp la protecția mediului și la energia regenerabilă,finanțarea ei va trebui să fie proporțională cu scopurile pe care le urmărește.

Edite Estrela (S&D), în scris. - (PT) Am votat în favoarea raportului referitor la politicaagricolă comună în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor viitorului legatede alimentație, resurse naturale și teritorii, pentru că înaintează propuneri care răspundunor provocări noi precum siguranța alimentară, protecția mediului și schimbările climatice,asigurând în același timp echilibrul teritorial în zonele rurale ale Europei.

Nigel Farage (EFD), în scris . - Aceste două amendamente (10 și 11) au fost sprijinitepentru a opri introducerea unui plafon sau a unei limite pentru plățile directe. Efectul unuiastfel de plafon ar fi crearea unui coșmar administrativ și birocratic deoarece proprietariide terenuri vor încerca să divizeze exploatațiile mari pentru a evita plafoanele care le-arreduce fondurile: reprezintă cea mai rea formă de stimulare birocratică vicioasă pentru uncomportament îndoielnic dar probabil legal.

Diogo Feio (PPE), în scris. - (PT) Agricultura ar trebui considerată o activitate economicăcare generează bunăstare și dezvoltare în cadrul strategiei Europa 2020. Prin urmare,reforma sa ar trebui să fie gândită în contextul competitivității și durabilității producțieieuropene. În acest scop, este nevoie de un suflu nou, prin simplificarea procedurilor, darși prin consolidarea bugetului politicii agricole comune (PAC), deci consider că este foartebine că raportul solicită menținerea bugetului PAC cel puțin până în 2013, fiind puținprobabil ca Parlamentul să accepte vreo reducere.

Doresc din nou să subliniez cât de importantă este pentru Portugalia menținerea cotelorde lapte sau a oricărui mecanism eficient de reglementare a pieței și să subliniezangajamentul meu, în calitate de deputat în PE, de a o apăra.


José Manuel Fernandes (PPE), în scris. - (PT) O agricultură europeană durabilă, productivăși competitivă ne permite să răspundem provocărilor legate de siguranța aprovizionării însectorul alimentației și în cel al energiei, de schimbările climatice, de mediu și debiodiversitate, de sănătate și de schimbările demografice din UE. Trebuie remarcat faptulcă Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că populațiamondială va crește de la 7 miliarde la peste 9 miliarde până în 2050, necesitând o creșterede 70 % a producției agricole mondiale. Prin urmare va fi nevoie să se producă o cantitatemai mari de alimente pe fondul creșterii costurilor de producție, al volatilități grave apiețelor agricole și al creșterii presiunii asupra resurselor naturale, ceea ce înseamnă căagricultorii vor trebui să producă mai mult folosind mai puține terenuri, mai puțină apăși mai puțină energie. Aș dori să argumentez că ar trebui să păstrăm o politică agricolăcomună (PAC) pe doi piloni, iar structura și obiectivele fiecărui pilon să fie definite șiconcepute astfel încât să le permită să se completeze reciproc. Sper că va exista mai multăegalitate în ceea ce privește primul pilon. Consider și că ar trebui să li se acorde o atențiedeosebită micilor agricultori, deoarece aceștia au o contribuție semnificativă la obiectivelePAC. Consider că este esențial să păstrăm sistemul actual al cotelor de lapte.

João Ferreira (GUE/NGL), în scris. - (PT) Acest raport vine ca urmare la raportul întocmitanterior de dl Lyon cu privire la liniile generale ale reformei politicii agricole comune (PAC)și la comunicarea Comisiei cu privire la PAC, cu care este în mare parte de acord. În ciudaunor aspecte importante, pe care le recunoaștem, precum refuzul de a reduce bugetul totalal PAC sau propunerea de a păstra drepturile de plantare în sectorul vinicol, conținutulraportului este profund negativ, susținând o PAC ale cărei consecințe constituie un pasfoarte clar către declinul și distrugerea agriculturii portugheze.

În concordanță cu reformele anterioare, reaccentuează și adâncește dereglementarea șiliberalizarea piețelor, și „orientarea pe piață” a produselor, amenințând astfel drepturilețărilor la producție, la securitate alimentară și la suveranitate, precum și supraviețuireaagricultorilor mici și mijlocii. Continuă să sprijine subordonarea agriculturii față de normeOrganizației Mondiale a Comerțului, promovând astfel modele de producție intensivă șiorientată spre export, în detrimentul producției locale și al consumului local, care suntdurabile din punct de vedere social si al mediului. Având în vedere profunda nedreptatecare există astăzi între țări, producători și produse, redistribuirea propusă a fondurilor PACnu poate fi disociată de garantarea minimizării pierderilor de către beneficiarii majori...

(Declarație redusă în conformitate cu articolul 170 din Regulamentul de procedură)

Ilda Figueiredo (GUE/NGL), în scris. - (PT) Am votat împotriva acestui raport pentru cănu răspunde nici provocărilor viitorului și nici problemelor serioase din prezent. Tocmaide aceea am propus o serie de proiecte de amendamente pe care le considerăm esențialepentru modificarea profundă a actualei politici agricole comune. Regretăm că acestea nuau fost adoptate în întregime, în special cele care susțineau instrumente pentrureglementarea piețelor și pentru mecanisme de intervenție care să garanteze un preț corectpentru agricultori și dreptul la producție al fiecărei țări.

Totuși, vom continua să susținem menținerea unui sistem de cote de producție de lapte cao condiție esențială pentru apărarea producătorilor din țările care sunt mai sensibile,menținerea drepturilor de plantare în sectorul vinicol și menținerea subvențiilor pentrudistilarea alcoolului alimentar și distilarea de criză. De asemenea vom continua să luptămpentru crearea unui sistem de asigurări agricole finanțat de UE, care le-ar permiteagricultorilor să aibă un venit minim asigurat în caz de catastrofă naturală.


Monika Flašíková Beňová (S&D), în scris. - (SK) Politica agricolă comună (PAC) seconfruntă cu o întreagă serie de provocări - unele dintre acestea sunt specifice și altele suntneașteptate - motiv pentru care UE trebuie să adopte decizii strategice cu privire la viitorulpe termen lung al agriculturii și zonelor sale rurale. Pentru ca PAC să răspundă în modeficient acestor provocări, ea trebuie să fie implementată în cadrul unor politici economicesănătoase și al unei finanțări publice durabile, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelorUE. Pe viitor, PAC trebuie să rămână o politică comună puternică, care să se străduiască săasigure securitatea alimentară pe termen lung a cetățenilor europeni. În egală măsură,trebuie să sprijine comunitățile agricole care le oferă cetățenilor europeni o mare varietatede alimente sănătoase de înaltă calitate. Nu în ultimul rând, trebuie să contribuie lamenținerea unor comunități rurale viabile, pentru care agricultura este o activitateeconomică importantă, care creează locuri de muncă la nivel local. Reforma continuă aPAC ar trebui să aibă drept țintă o creștere mai durabilă, mai inteligentă și mai favorabilăincluziunii pentru zonele rurale ale Europei.

Pat the Cope Gallagher (ALDE), în scris . - Am votat în favoarea raportului Deß referitorla politica agricolă comună, care evaluează comunicarea Comisiei Europene cu privire laPAC în perspectiva anului 2020. De reținut, raportul Deß subliniază rolul important pecare îl poate juca agricultura în strategia Europa 2020. În special, subliniază importanțaagriculturii ca sursă de locuri de muncă în zonele rurale. Conținând atât elemente favorabilecât și nefavorabile, raportul oferă o bază bună, solidă, pentru un pachet de reforme. Dupăpărerea mea, cel mai important element în acest stadiu al procesului de reformă este sămenținem sprijinul bugetar actual pentru PAC pentru perioada 2014-2020.

Elisabetta Gardini (PPE), în scris. - (IT) Avem speranțe mari în ceea ce privește subiectulfoarte important și delicat al politicii agricole comune. Ne aflăm la jumătatea unui drumlung și complicat, pentru că trebuie să le oferim un răspuns agricultorilor și, în același timp,să abordăm provocările globale legate de securitatea alimentară.

Progresul și inovarea tehnologică vor juca un rol cheie în noua PAC.

Un alt element important în raport este susținerea unei reduceri decisive a birocrației pentruagricultori și autorități naționale, pentru a simplifica numeroasele obligații administrativeale sectorului.

PAC trebuie să contribuie și la atingerea ambițioaselor obiective cuprinse în strategia Europa2020. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o PAC mai ecologică și mai durabilă, care să garantezefinanțare suplimentară pentru agricultori, recunoscându-le în același timp rolul jucat înprotecția mediului și care să îi ajute să aleagă tehnici agricole ecologice.

În ultimul rând, este important să dezvoltăm instrumente transparente și eficiente care săajute agricultorii să gestioneze lanțuri scurte de producție, să promoveze calitatea și să leofere informații consumatorilor, promovând astfel formarea corectă și transparentă aprețurilor.

Nathalie Griesbeck (ALDE), în scris. - (FR) Am votat în favoarea acestui raport referitorla viitorul politicii agricole comune (PAC). În urma negocierilor și votului din Comisiapentru agricultură și dezvoltare rurală, acest document, deși este încă prea vag, a evoluatsemnificativ și încearcă acum să realizeze o adevărată reformă a PAC. În special, menținereabugetului PAC după anul 2013 a fost un punct esențial. Într-adevăr, vrem ca bugetul agricolal UE să rămână neschimbat până în 2020 pentru a încuraja agricultorii să asigure securitateaaprovizionării cu alimente și protecția mediului, pentru a crea noi locuri de muncă și a


asigura un sector agricol competitiv. Apoi am votat împotriva paragrafului referitor laplățile acordate în sprijinul organismelor modificate genetic (OMG-uri) și pentru punctulreferitor la retragerea OMG-urilor, și am susținut punctul care se opune finanțării producțieide alimente provenite din animale clonate și din descendenții acestora. În ceea ce priveștereforma pieței vinicole, sunt în favoarea păstrării drepturilor de plantare. În ultimul rând,și foarte important din punctul meu de vedere, am votat în favoarea păstrării schemei desprijinire a celor mai sărăci membri ai societății. Această schemă este un simbol puternical solidarității dintre cetățenii UE și sper că creditele acordate acestei scheme pot fimenținute.

Roberto Gualtieri (S&D), în scris. - (IT) Raportul Dess adoptat de Parlament respectăîntru totul orientările stabilite deja de Comisia Europeană. Acesta solicită revizuirea politiciiagricole comune pentru perioada 2014-2020 pentru a răspunde la provocările legate dedurabilitatea mediului, de crearea de noi locuri de muncă și de asigurarea unor alimentesigure de înaltă calitate.

Prin adoptarea acestui text, Parlamentul European își demonstrează opoziția față detendințele regresive și propune ca bugetul pentru viitoarea PAC să rămână cel puțin laacelași nivel ca și bugetul pentru 2013, asigurându-se astfel că agricultorii vor primi sprijinulnecesar pentru a investi în noi tehnologii, un pas esențial pentru ca acest sector să rămânăcompetitiv.

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European a avuto contribuție decisivă - în parte ca urmare a numeroaselor amendamente înaintate atât înședința Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, cât și în ședința plenară - înobținerea unui rezultat convingător, trimițând astfel un mesaj clar Comisiei Europene învederea propunerilor legislative programate pentru luna octombrie.

Sylvie Guillaume (S&D), în scris. - (FR) Consider că acest raport este un pas hotărâtcătre o politică agricolă comună (PAC) puternică, durabilă și, din acest motiv, am votat înfavoarea lui. Am trimis un mesaj clar, structurat în jurul a trei priorități: facilitarea accesuluituturor cetățenilor europeni la alimente, încurajarea agricultorilor în direcția schimbăriimetodelor de lucru, concentrându-se pe aspecte privind biodiversitatea, pe gestionareapoluării apei și solului și pe reciclarea deșeurilor și, în sfârșit, protecția ocupării forței demuncă în agricultură, minimizând în același timp impactul asupra teritoriilor. Toate acestease obțin printr-o mai bună alocare a plăților directe, o altă formă de reglementare a piețeiși prin prioritizarea dezvoltării durabile. Susțin aici o PAC mai echitabilă, care să poatăsprijini oamenii și sectoarele care au nevoie cel mai mult de ajutor.

Ian Hudghton (Verts/ALE), în scris . - Este important să avem o PAC puternică și durabilăși activitatea derulată permanent pentru reformarea acesteia este una dintre chestiunile-cheiepentru acest Parlament. Sectorul agricol trebuie să fie inovator și competitiv, iar cei caremuncesc în țara mea își mențin angajamentul că vor juca un rol important în cadrulsectorului european în general.

Juozas Imbrasas (EFD), în scris. - (LT) Am salutat acest document, deoarece un sectoragricol european durabil, productiv și competitiv poate aduce o contribuție esențială laatingerea obiectivelor stabilite de tratate pentru PAC și a obiectivelor strategiei UE 2020și poate să ajute și la abordarea noilor provocări politice precum securitatea aprovizionăriicu alimente, materia primă în sectorul energetic și industrial, schimbările climatice, mediulînconjurător și biodiversitatea, sănătatea și schimbările demografice în UE. Salutcomunicarea Comisiei „PAC în perspectiva anului 2020: cum răspundem provocărilor


viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”. Consider că este necesară ocontinuare a reformei PAC în concordanță cu natura schimbătoare a sectorului agricol înUE 27 și în contextul internațional al globalizării. Pe viitor, trebuie să menținem o PACputernică și durabilă, cu un buget proporțional cu obiectivele ambițioase urmărite, înefortul de a răspunde noilor provocări. Cred cu tărie că cel mai important obiectiv estedistribuirea echitabilă a asistenței între statele membre și între diferitele categorii deagricultori. În prezent, noile state membre, precum Lituania, primesc mai puțină asistențăfinanciară decât vechile state membre. Sunt convins că armonizarea plăților directe esteuna dintre condițiile prealabile pentru crearea unei piețe agricole unice europene. Primăvaratrecută, împreună cu un grup de colegi deputați, am adresat o declarație Comisiei Europene,Consiliului European și Parlamentului cu privire la armonizarea plăților directe pentruagricultorii din toate statele membre ale Comunității.

Sandra Kalniete (PPE), în scris. - (LV) Rezoluția de astăzi este un pas înainte în direcțiacea bună, astfel încât după această reformă, politica agricolă comună să fie mai echitabilăși mai eficientă. Am făcut un progres semnificativ în chestiunea plăților directe, accentuândcă este esențial să definim nivelurile minime și maxime adecvate ale ajutorului, exprimateca procent din media UE, pe care îl pot primi agricultorii din fiecare stat membru. Aceastava ajuta la modificarea situației actuale absurde și inechitabile în care cuantumul sprijinuluipoate diferi chiar și de șase ori mai mult, punându-i astfel pe agricultorii din unele statemembre în circumstanțe inegale și distorsionând concurența între agricultorii europeni.Aș dori să subliniez că perioada de tranziție trebuie să fie cât mai scurtă cu putință și considercă pentru acele state membre ai căror agricultori primesc plăți directe mai mici, procesulde egalizare trebuie să înceapă încă din 2014. O perioadă de tranziție care să se prelungeascăpână în 2020 ar însemna că o întreagă generație ar fi obligată în continuare să munceascăîn condiții de concurență inechitabilă. Trebuie să recunoaștem, totuși, că ParlamentulEuropean mai are multe de făcut, deoarece există întrebări cu soluții schițate în termenigenerali doar în raportul Dess, întrucât opiniile deputaților cu privire la soluția pentru oanumită problemă sunt diferite sau chiar diametral opuse.

Elisabeth Köstinger (PPE), în scris. − (DE) Votând raportul referitor la PAC, decidemelementele de bază ale viitoarei politici agricole a UE. Salut hotărârea că politica agricolătrebuie să devină mult mai durabilă, că trebuie să consolidăm competitivitatea agriculturiieuropene și să căutăm un echilibru între statele membre vechi și noi. Mă opun cu vehemențăreducerilor din bugetul agricol al UE deoarece consider că politica agricolă comună trebuiesă rămână un domeniu-cheie în bugetul UE. Pentru cetățenii UE, serviciile sunt esențialepentru calitatea și siguranța alimentelor, pentru bunăstarea animalelor și standardele demediu și pentru vitalitatea regiunilor rurale. Piața nu recompensează aceste serviciisuplimentare. Fondurile agricole sunt plăți legate de servicii, care permit o planificare fiabilăpentru familiile de agricultori. Este esențial ca noi să aderăm la modelul stabilit „al celordoi piloni”. Competitivitatea inovatoare și durabilitatea sunt posibile numai prininteracțiunea dintre primul și al doilea pilon. Cel de-al doilea pilon reprezintă un elementsolid pentru agricultura durabilă. Modificarea indemnizațiilor compensatorii pentru zoneledefavorizate din cadrul primului pilon ar avea consecințe dezastruoase pentru majoritatearegiunilor. Salut faptul că exploatațiile agricole mici trebuie să primească sprijin mai mareprin clasificarea plăților. Un plafon pentru plățile directe este, de asemenea, obiect dediscuții. Decizia fundamentală de astăzi a Parlamentului definește parametrii care urmeazăsă fie utilizați de către Comisia Europeană ca șablon la elaborarea pachetului legislativ.Politica agricolă trebuie să rămână un element-cheie al politicii europene.


Giovanni La Via (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea raportului elaborat de dlDess, care este un document de importanță strategică pentru agricultura europeană. Înultimele luni a avut loc o dezbatere intensă în scopul de a concilia cerințele, așteptările șinevoile nu numai ale agricultorilor, ci și ale cetățenilor europeni în ansamblu. PAC este opolitică a tuturor și pentru toți. Aceasta include resurse pentru competitivitateaîntreprinderilor, pentru securitatea alimentară, pentru garantarea unor prețuri corectepentru consumatori și pentru aprovizionarea societății cu bunuri publice care sunt protejatede garanții din ce în ce mai multe. De la începuturile sale până în prezent, PAC a suferit oserie de reforme care atestă sprijinul său pentru agricultură, care este în continuă evoluție,în scopul de a răspunde mai bine numeroaselor provocări cu care a trebuit să ne confruntăm.Salut acest vot, care este o realizare pentru Parlamentul European. Pentru prima dată, esteexprimarea dorințelor a 27 de țări în ceea ce privește viitorul agriculturii UE.

Constance Le Grip (PPE), în scris. – (FR) Am susținut raportul elaborat de colegul meu,dl Dess, referitor la viitorul politicii agricole comune (PAC) după 2013. Prin acest document,Parlamentul European și-a demonstrat încă o dată hotărârea de a menține o politică agricolăcomună puternică, ambițioasă, cu un nivel ridicat al finanțării. Scopul PAC este de a nesprijini agricultorii și de a răspunde provocărilor majore: producerea unei cantități dealimente suficiente pentru a hrăni 500 de milioane de concetățeni și contribuția la asigurareahranei pentru restul lumii. Din momentul în care PAC a fost reformată ultima oară,provocările au evoluat: o cerere mondială în creștere pentru produse alimentare,internaționalizarea comerțului cu produse agricole și volatilitatea prețurilor, schimbărileclimatice, criza energetică, deficitul de resurse naturale disponibile, precum și punerea subsemnul întrebării a rolului și scopului PAC de către cetățenii noștri. Toate aceste aspectear trebui incluse în PAC după 2013 și ar trebui să fie luate în considerare atunci când estereformată. De asemenea, salut dorința Parlamentului European de a-i ajuta pe miciiagricultori, precum și pe tinerii agricultori, în special la începutul activității lor. În cele dinurmă, este important ca PAC să le garanteze agricultorilor venituri mai bune, deoareceacestea s-au diminuat constant în ultimele decenii și acum reprezintă jumătate din veniturilegospodăriilor din mediul urban.

Elżbieta Katarzyna Łukacijewska (PPE), în scris. – (PL) Creșterea economică șidezvoltarea societății depind într-o mare măsură de starea de sănătate a cetățenilor. Calitateaproduselor pe care le mâncăm și modul în care acestea sunt produse care au o importanțăfundamentală pentru sănătatea noastră, iar acest lucru este, prin urmare, motivul pentrucare starea de sănătate a cetățenilor Uniunii Europene ar trebui să constituie un aspectimportant al politicii noastre agricole. Prin introducerea unei politici agricole comune maiinformate vom putea fi mai eficienți în combaterea bolilor civilizației asociate cu un stilde viață nesănătos și cu un regim alimentar sărac.

Obezitatea, diabetul, cancerul și diferitele forme de boli ale sistemului circulator constituieo amenințare reală pentru cetățeni. Datele statistice arată că în fiecare an afecțiunilecardiovasculare sunt cauza a aproximativ 4,3 milioane de decese în Europa și peste 1,7milioane de persoane mor de cancer. Cred că raportul referitor la PAC în perspectiva anului2020: cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale șiteritorii merge în direcția greșită, așadar am votat împotriva lui.

Barbara Matera (PPE), în scris. − (IT) Am votat pentru raportul elaborat de dl Dess,deoarece sunt în favoarea unei reforme a politicii agricole comune care să reflecte naturaîn schimbare a sectorului agricol al UE. Raportul prevede o PAC simplificată, structuratăîn jurul a doi piloni, primul pilon fiind finanțat integral de la bugetul UE și cel de-al doilea


furnizând o programare multianuală și o abordare prin cofinanțare. Acest model bazat pepiloni ajută să clarifice PAC pentru operatorii agricoli în cauză și să elimine suprapunerea.În plus, susțin acest raport deoarece menționează necesitatea de a menține bugetul agricolal UE pentru următoarea perioadă de finanțare, post-2013. Resursele financiare adecvatesunt esențiale în scopul de a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, protecțiamediului, schimbările climatice și echilibrul teritorial în UE în urma extinderii sale spre est.Raportul elaborat de dl Dess solicită, de asemenea, dezvoltarea politicii în domeniul calitățiiproduselor alimentare cu indicații geografice [denumirile de origine protejate (DOP) șiindicațiile geografice protejate (IGP)], o măsură necesară dacă dorim să asigurămautenticitatea specialităților alimentare locale și regionale. Susțin raportul deoarece acestainclude dimensiunea de gen a PAC. El prevede că ambii soți ar trebui să beneficieze deaceleași drepturi atunci când lucrează în sectorul agricol. Patruzeci și două de procente dinpersoanele care lucrează în agricultură sunt femei, dar numai o întreprindere agricolă dincinci este condusă de o femeie.

Véronique Mathieu (PPE), în scris. – (FR) Am votat în favoarea raportului referitor lapolitica agricolă comună (PAC) după anul 2013 pentru a ne asigura că bugetul PAC estemenținut la nivelul actual până în 2020. De asemenea, aș dori să văd că agricultorii suntrăsplătiți pentru munca lor în domeniul biodiversității. Ne-am dori ca protecțiabiodiversității să constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană prin diferitele saledomenii de competență. Majoritatea agricultorilor sunt sensibili la această problemă șialeg metode ecologice de producție. Prin urmare, contribuția agriculturii la protecțiamediului ar trebui să fie recunoscută și inclusă în obiectivele PAC după 2013. În acest sens,susțin propunerile Comisiei de a institui un sistem de stimulente finanțat de UE pentrusprijinirea agricultorilor care se orientează spre o dezvoltare durabilă.

Marisa Matias (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport urmărește să înlocuiască cu criteriisociale și de mediu legătura cu producția în cadrul noului sistem de sprijin direct pentruagricultori. Acesta solicită introducerea unui model degresiv al plăților directe în funcțiede dimensiunea unei exploatații agricole și ca acestea să fie rezervate exclusiv pentruagricultorii activi care folosesc terenurile agricole pentru producție și care le mențin înbune condiții agricole și de mediu. Astfel se realizează un pas în direcția stopării acordăriide subvenții absurde proprietarilor feudali.

Raportul face modificări cu privire la volatilitatea prețurilor și solicită crearea unor soluții,la nivel mondial, pentru a combate speculațiile privind produsele agricole și volatilitateaextremă a prețurilor. De asemenea, susține o plasă de siguranță și promovează asociereamicilor agricultori. Sunt diagnosticate unele dintre problemele cauzate de piață și se acordăo importanță mai mare aspectelor sociale și de mediu. Beneficiile acestor puncte ar trebuisă fie recunoscute și acestea ar trebui să fie concretizate și dezvoltate în continuare. Cutoate acestea, soluțiile propuse în raport urmăresc liniile de aprofundare a acelorașimecanisme de piață care sunt responsabile pentru actuala criză a prețurilor volatile șipentru distribuirea inegală a profitului de-a lungul lanțului de producție. Acesta este motivulpentru care m-am abținut.

Hans-Peter Mayer (PPE), în scris. − (DE) Am votat în favoarea adoptării acestui raportdeoarece cred că, în forma în care se prezintă, compromisul pe care l-a elaborat dl Desseste unul corespunzător și demonstrează o mare sensibilitate în ceea ce privește situațiaagricultorilor europeni. Cu toate acestea, ar trebui să continuăm să ne asigurăm că nuvorbim doar de o reducere a birocrației, ci că de fapt o punem în aplicare.


Jean-Luc Mélenchon (GUE/NGL), în scris. – (FR) Acest document propune câtevaevoluții interesante, cum ar fi independența de energia fosilă, sprijinirea lanțurilor deproducție scurte, consolidarea puterii de negociere a producătorilor, precum și instituireaunui sistem de notificare și de acțiuni coordonate la nivel mondial pentru stocurile agricole.Din păcate, nu cuantifică în termeni monetari niciuna dintre aceste evoluții. Nu pune îndiscuție eliminarea cotelor de lapte sau dezmembrarea mecanismelor de protecție a piețeiagricole. Am votat împotriva acestui document.

Louis Michel (ALDE), în scris. – (FR) Politica agricolă comună (PAC) ar trebui să fiereformată, astfel încât să poată răspunde mai bine provocărilor legate de securitateaalimentară, schimbările climatice, gestionarea durabilă a resurselor naturale, gestionareapeisajului și menținerea unei economii rurale dinamice. Este necesar să sporimcompetitivitatea sectorului și să facem din PAC o politică mai echitabilă, ecologică,profitabilă, eficace și eficientă. Aceasta ar trebui să fie formulată în termeni ușor de înțeles,astfel încât să poată fi înțeleasă de toată lumea, în termeni mai exacți nu doar pentruagricultori, ci și pentru consumatori și contribuabili. Raportul reprezintă o evoluție îndirecția cea bună în sensul că depune toate eforturile pentru a face agricultura mai dinamicăși mai competitivă, astfel încât să fie mai bine echipată pentru a îndeplini obiectivele stabilitede strategia Europa 2020. În plus, raportul prevede menținerea unor resurse bugetareadecvate după 2013, ceea ce este, în sine, o victorie.

Claudio Morganti (EFD), în scris. − (IT) Politica agricolă comună a fost de-a lungul istorieiprincipalul domeniu și cea mai importantă intervenție a UE, și este încă extrem deimportantă astăzi. Acest raport, pe care îl sprijin pe deplin, reușește să sublinieze valoareaagriculturii, atât din punctul de vedere al dezvoltării alimentare și rurale, cât și din punctulde vedere al conservării terenurilor. PAC a fost deja reformată radical (și pe bună dreptate)în trecut: noile provocări cu care ne confruntăm în continuare se referă la simplificarea șiconformitatea sa. Întreprinderile agricole mai mici suportă de multe ori costuri ridicateatunci când se conformează normelor de mediu și de sănătate. Salut, prin urmare, cerereapentru o posibilă ajustare a acestor norme pentru a reflecta condițiile specifice diferitelorexploatații agricole. PAC poate permite fraudă și înșelăciune, așadar este corect de asemeneasă identificăm agricultorii cu adevărat „activi” la nivel european în scopul de a preveni opierdere inacceptabilă a resurselor. În cele din urmă, aș dori să subliniez necesitatea de ane opune ferm speculațiilor de pe piețele internaționale privind prețurile alimentelor:consider că este inacceptabil ca mediul financiar să poată influența un sector strategic cumeste acesta, care asigură aprovizionarea cu alimente și chiar supraviețuirea oamenilor.

Mariya Nedelcheva (PPE), în scris. – (BG) Am votat în favoarea raportului elaborat dedl Dess care prevede o PAC mai echitabilă după 2013. Raportul susține reducereadiferențelor dintre fondurile primite sub formă de plăți directe de către diferitele statemembre, regiuni și sectoare. Acest pas, deși unul mic, merge în direcția cea bună, și îl sprijin.Raportul elaborat de dl Dess ia de asemenea în considerare problema referitoare la crescătoriide animale din țările care aplică schema de plată unică pe suprafață (SAPS), dintre caremajoritatea nu dețin terenuri și, prin urmare, nu primesc plăți directe. Sper că Comisia vaanaliza această chestiune și va sugera o soluție. În timpul votării mi-am exprimat, deasemenea, sprijinul pentru micii producători agricoli, precum și pentru furnizarea decombustibil mai ieftin și accize mai mici pentru producătorii agricoli. Raportul elaboratde dl Dess sprijină și propunerea mea de flexibilizare a celui de-al doilea pilon. Acesta este,de asemenea, unul dintre motivele pentru care am votat în favoarea raportului de față.Statele membre și regiunile trebuie să fie în măsură să își stabilească propriile priorități,


astfel încât să se poată realiza o dezvoltare autentică în regiunile rurale. Flexibilitatea esteimportantă, deoarece situația variază în diferitele state membre. De asemenea, salut măsurilepropuse în raport care sprijină tinerii din sectorul agricol. Cred că acest lucru oferă o metodăeficientă de combatere a depopulării din regiunile rurale.

James Nicholson (ECR), în scris . − Grupul ECR a susținut acest raport deoarece reprezintăo îmbunătățire semnificativă pe marginea comunicării Comisiei și păstrează spiritulreformelor anterioare bazate pe piață. De asemenea, se concentrează pe provocarea legatăde ecologizarea PAC în primul rând prin măsuri de dezvoltare rurală. Cu toate acestea,Grupul ECR nu susține plafonarea plăților către exploatațiile agricole mari sau propunerilede extindere a intervenției pe piață și în alte sectoare. Noi credem că acestea vorinstituționaliza ineficiențele din sectorul agricol. Am sprijinit, prin urmare, toateamendamentele opuse plafonării. În general, raportul elaborat de dl Deß este mult maipozitiv decât propunerea Comisiei. Propunerea Comisiei include ecologizarea plăților încadrul Pilonului 1, reintroducerea sistemului de scoatere a terenurilor din circuitul agricol,accentul pe politica socială și o creștere a rolului articolului 68, care permite reintroducereaplăților cuplate în anumite sectoare. Toate acestea sunt pași înapoi care vor complica șimai mult PAC și nu vor ajuta agricultorii să răspundă forțelor pieței. Deși raportul elaboratde dl Deß cuprinde niște elemente mai slabe ale unora dintre aceste propuneri, spre deosebirede comunicarea Comisiei, acesta nu aduce atingere direcției pro-piață în care merg reformeleanterioare. Grupul ECR a susținut, prin urmare, raportul final, deși nu susținem toatedispozițiile cuprinse în el.

Rolandas Paksas (EFD), în scris. − (LT) Un sector agricol durabil, productiv și competitivgarantează securitatea, în ceea ce privește produsele alimentare și resursele naturale, precumși echilibrul teritorial. Având în vedere faptul că populația globului este în creștere, producțiaagricolă mondială va trebui, de asemenea, să crească în mod corespunzător. Prin urmare,trebuie să ne străduim să creăm o PAC puternică și durabilă care corespunde schimbărilorînregistrate de sectorul agricol din toate statele membre. Trebuie să luăm cele mai bunedecizii pentru a ajuta la combaterea declinului din mediul rural și pentru a contracaraeventualele presiuni asupra economiei agricole din țările terțe. Ar trebui să ne concentrămmai mult pe IMM-uri. Trebuie să eliminăm disparitățile în furnizarea de ajutor și asistențăpentru agricultori. Plățile directe sunt o sursă legitimă de venit pentru agricultorii europeni.Prin urmare, schema generală trebuie să se asigure că plățile directe sunt distribuite în modcorect și că sunt create condiții echitabile de concurență în întreaga UE. Fiecare stat membruar trebui să primească un procent minim din media plăților directe din UE. Pentru a realizaacest lucru ar trebui să se stabilească un plafon. Este esențial să se pună în aplicare măsuride reglementare a pieței și mecanisme de intervenție, pentru a se asigura că produsele auun preț corect și că agricultorii primesc un nivel adecvat de venit care să garantezecontinuarea producției și o aprovizionare regulată cu alimente.

Miguel Portas (GUE/NGL), în scris. − (PT) Acest raport urmărește să înlocuiască cu criteriisociale și de mediu legătura cu producția în noul sistem de sprijin direct pentru agricultori.Solicită introducerea unui model degresiv al plăților directe în funcție de dimensiunea uneiexploatații agricole și solicită ca acestea să fie rezervate exclusiv pentru agricultorii activicare utilizează terenurile agricole pentru producție și care le mențin în bune condiții agricoleși de mediu. Astfel se realizează un pas în direcția stopării acordării de subvenții absurdeproprietarilor feudali.

Raportul face modificări cu privire la volatilitatea prețurilor și solicită crearea unor soluții,la nivel mondial, pentru a combate speculațiile privind produsele agricole și volatilitatea


extremă a prețurilor. De asemenea, susține o plasă de siguranță și promovează asociereamicilor agricultori. Sunt diagnosticate unele dintre problemele cauzate de piață și se acordăo importanță mai mare aspectelor sociale și de mediu. Beneficiile acestor puncte ar trebuisă fie recunoscute și acestea ar trebui să fie concretizate și dezvoltate în continuare.

Cu toate acestea, soluțiile propuse în raport urmăresc liniile de aprofundare a acelorașimecanisme de piață care sunt responsabile pentru actuala criză a prețurilor volatile șipentru distribuirea inegală a profitului de-a lungul lanțului de producție. Acesta este motivulpentru care m-am abținut.

Phil Prendergast (S&D), în scris . − Salut în special propunerile cuprinse în acest raportde a proteja și încuraja tinerii agricultori prin scheme de grant și alte măsuri. Profilul devârstă în agricultură rămâne deplasat spre grupul de vârstă mai înaintată: 34,1 % dinfermierii din UE au peste 65 de ani, în timp ce doar 6,1 % din agricultori au sub 35 de ani.O PAC reformată trebuie să răspundă pentru acest lucru. Este nevoie de reforme în altedomenii, ceea ce va presupune schimbări majore pentru unii agricultori. Din acest motiv,noua PAC trebuie să includă dispoziții tranzitorii în sectoarele stabilite supuse uneischimbări radicale orientate către viitor. Schimbarea este întotdeauna dificilă, dar sectorulagricol trebuie să se adapteze la realitățile pieței. Cererea globală și admiterea într-o măsurămai mare a nevoii de securitate alimentară înseamnă că agricultura va fi un domeniu decreștere economică pentru progresul UE și un domeniu deosebit de important pentrueconomiile mai puțin dezvoltate. Noua PAC trebuie să se adreseze în mod eficient zonelorineficiente prin stimularea de noi practici. De exemplu, în Irlanda, dimensiunileexploatațiilor noastre agricole trebuie să crească, iar modificarea utilizărilor tradiționaleale terenurilor oferă oportunități deosebite în întreaga UE. De exemplu, turismul șiactivitățile de agrement pot constitui motoare importante ale economiilor rurale. Astaînseamnă că bugetul PAC trebuie să fie menținut la nivelul actual și indexat după 2013.

Britta Reimers (ALDE), în scris. − (DE) Votez împotriva includerii reformei pieței vinului− și a altor sectoare specifice −, nu pentru că, în linii mari, sunt împotriva ideii, ci pentrucă anumite ramuri ale producției nu ar trebui să fie menționate în acest stadiu al politiciiagricole comune. În acest moment ar trebui să negociem principiile viitoare ale politiciiagricole comune.

Frédérique Ries (ALDE), în scris. – (FR) Politica agricolă comună (PAC) este singurapolitică cu adevărat europeană. Deși este posibil ca aceasta să fi fost un scut împotrivadeficitelor de aprovizionare și a crizelor sectoriale pentru o lungă perioadă de timp, ea numai este un refugiu pentru agricultori și familiile lor, care au fost afectate grav de volatilitateaprețurilor materiilor prime și de concurența mondială. Citez ca dovadă scăderea continuăa numărului de exploatații agricole din Belgia și scăderea zguduitoare a numărului de locuride muncă (a scăzut cu 56 % în decursul a 30 de ani). Acesta este motivul pentru care PACar trebui să fie reformată și să răspundă provocărilor actuale ale producției și securitățiialimentare, protecției mediului, precum și producției de energie regenerabilă. Raportulelaborat de dl Dess, care a fost votat la prânz, este în conformitate cu orientările principalestabilite de Comisia Europeană în favoarea unei reforme treptate bazate pe un sistem deplăți mai echilibrate și mai bine orientate și cu o direcție „ecologică” pregnantă. Aceastaeste o veste bună. Este clar că trebuie să se stabilească norme pentru a reglementa piața șică exploatațiile agricole mici, care până acum au fost uitate în reformele succesive, trebuiesă fie ajutate. Aceasta este singura cale de care dispunem pentru a restabili speranța tinerilor,pentru a-i motiva să preia întreprinderile familiale, pentru a-i convinge că agricultura este,pur și simplu, un sector cu un viitor.


Crescenzio Rivellini (PPE), în scris. − (IT) Ca răspuns la zvonurile legate de reducereafinanțării în cadrul celui de-al doilea pilon al politicii agricole comune, repet că eu sunt înfavoarea garantării unor resurse financiare adecvate și pentru dezvoltarea rurală. Noi trebuiesă păstrăm bugetul UE pentru agricultură la nivelul actual până în 2020, pentru a ne asiguracă agricultorii primesc stimulente ca să asigure stocuri de produse alimentare sigure, ca săprotejeze mediul, să creeze noi locuri de muncă și să asigure competitivitatea sectoruluiagricol din UE.

Acest vot transmite un mesaj clar și puternic comisarului responsabil pentru agriculturăși dezvoltare rurală, Dacian Cioloș. Deși politica agricolă a UE urmărește să ofere produsealimentare sigure, de înaltă calitate și contribuie la protecția mediului și la energiiregenerabile, aceasta trebuie să fie finanțată în mod corespunzător, astfel încât să încurajezeagricultorii să folosească tehnici moderne, ecologice. Lupta împotriva speculațiilor cuproduse agricole și a volatilității extreme a prețurilor necesită o soluție la nivel mondial învederea asigurării unei stabilități mai mari pentru agricultori și a aprovizionării pe scarălargă cu produse alimentare sigure. Sprijin, prin urmare, un sistem mondial de notificarea nivelului stocurilor curente, cu scopul de a combate speculațiile necontrolate cu produseleagricole.

Robert Rochefort (ALDE), în scris. – (FR) Deși ideea de a introduce un plafon superiorpentru plățile directe în funcție de dimensiunea exploatațiilor agricole poate părea lăudabilă,nu am nicio îndoială că aceasta ar duce pur și simplu la punerea în aplicare a unor măsuritehnice de către exploatațiile agricole în cauză care, în caz contrar, ar depăși limita autorizată,în scopul de a continua să primească subvenții europene. Cu toate acestea, eu sunt total înfavoarea introducerii unui alt sistem pentru a aloca mai multe fonduri pentru exploatațiileagricole de mici dimensiuni, de exemplu, prin introducerea unui sistem de degresivitate aplăților directe în funcție de dimensiunea exploatațiilor. De aceea am votat pentruamendamentele 10 și 11 și pentru punctul 25. În plus, mă bucur că, în acest raport,Parlamentul invită Comisia să ia în considerare propunerea ca drepturile de plantare dinsectorul vinicol să fie menținute după 2015. Acest lucru este foarte important pentrunumeroșii producători de vin din sud-vestul Franței, și, desigur, de aceea am votat așa cumam făcut-o. În sfârșit, în ceea ce privește piața laptelui, textul final este, în opinia mea, foarteechilibrat. Prin urmare, raportul are sprijinul meu.

Raül Romeva i Rueda (Verts/ALE), în scris. – (FR) În favoare. Așa cum a declarat dlBové, votând astfel, Parlamentul i-a dat dlui comisar Cioloș un vot de încredere. În termeniconcreți, propunerile sale ar trebui să fie acum transpuse în măsuri legislative care urmeazăsă fie propuse în octombrie 2011. Vor exista dificultăți reale atunci când va veni vorba destabilirea unui echilibru între, pe de o parte, măsurile de promovare a ocupării forței demuncă, menținerea activităților în toate teritoriile implicate, protecția mediului și prevenireaschimbărilor climatice și, pe de altă parte, argumentul uzat al concurenței, competitivitățiiși liberalismului. Riscul unui decalaj mare este destul de real. După acest vot istoric alParlamentului European, Europa s-a angajat să uite de obsesia pentru productivitatea înagricultură. Statele membre trebuie să își asume responsabilitatea colectivă și Comisiatrebuie să transpună această nouă direcție în legislație. După eșecurile reformelor din 1992,1999 și 2003, o altă capitulare în fața insistențelor grupurilor de interes ar însemna sfârșitulsperanțelor a milioane de agricultori și a 500 de milioane de cetățeni europeni.

Licia Ronzulli (PPE), în scris. − (IT) Am votat în favoarea acestui raport deoareceîmpărtășesc punctul de vedere al raportorului cu privire la punctele focale ale reformeipoliticii agricole comune pentru perioada de după aprilie 2013.


În primul rând, dacă se vrea ca PAC să contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa2020, bugetul UE pentru agricultură pentru următoarea perioadă de finanțare ar trebui săfie menținut cel puțin la același nivel ca bugetul agricol pentru 2013. În special, PAC trebuiesă fie simplificată: trebuie să existe mai puțină birocrație pentru organele administrative șipentru agricultori, iar costurile gestionării politicii la nivel de stat membru trebuie să fiereduse.

În sfârșit, dacă se vrea ca Uniunea Europeană să continue să joace un rol conducător înacest sector, atunci calitatea și siguranța alimentelor, care sunt raison d’être al agriculturiila nivelul UE și la nivel mondial, trebuie să fie consolidate în continuare.

Tokia Saïfi (PPE), în scris. – (FR) Politica agricolă comună (PAC) este una dintre cele maivechi politici la nivel comunitar. Deși trebuie să fie adaptată pentru a satisface noile nevoiși așteptări, ea nu trebuie să dispară. Este o politică care și-a dovedit valoarea și pe care sunthotărâtă să o sprijin, așa cum sunt numeroși colegi și cetățeni. Acest raport, pe care l-amsusținut în plen, demonstrează în mod clar evoluțiile din lumea agricolă, care aduc cu elenoi provocări pentru viitor. Acestea includ tendințe demografice, cum ar fi îmbătrânireapopulației din agricultură și obstacolele cu care se confruntă tinerii agricultori la început.De asemenea, există preocupări noi, cum ar fi necesitatea de a combate volatilitateaprețurilor agricole, în scopul de a garanta o mai mare securitate alimentară, sau necesitateade a lua în considerare protecția mediului. În fața tuturor acestor provocări, soluția poatefi găsită doar la nivel european. Soluția este cea susținută de acest raport: PAC trebuie sărămână o politică cu adevărat comunitară, dar funcționarea sa trebuie să fie revizuită pentruca aceasta să devină mai echitabilă și mai eficientă.

Bart Staes (Verts/ALE), în scris. − (NL) Politica agricolă comună a viitorului trebuie săgaranteze accesul tuturor la alimente sănătoase și produse la nivel local. Susțin exploatațiileagricole familiale, prețurile corecte și stabile, atât pentru agricultori, cât și pentruconsumatori, și trecerea la o agricultură durabilă și socială, cu respect pentru limiteleresurselor noastre naturale. Susțin faptul că ar trebui să se pună capăt debarasării deproducția excedentară a Europei pe piețele din sud deoarece această practică perturbatoarepentru piață îi afectează grav pe producătorii locali din regiunile respective. Aceștia nu potconcura cu exporturile la prețuri mici ale Europei. Trebuie să restructurăm creșterea debovine într-o producție favorabilă animalelor și ecologică, una care să pună capătdependenței de importuri de soia pentru hrana animalelor. Prin urmare, am votat în favoareatuturor amendamentelor care limitează subvențiile pe bază de persoană sau de întreprindereși, de asemenea, în favoarea amendamentelor care asigură o ecologizare a subvențiilor.Prin urmare, am susținut, de asemenea, amendamentele care sprijină agricultura „cu aportredus” din punct de vedere ecologic și amendamentele care abordează concentrarea enormăa pieței în favoarea agroîntreprinderilor și a vânzării cu amănuntul. Am sprijinit, în egalămăsură, amendamentele care susțin exploatațiile agricole mici, familiale și am votatîmpotriva importurilor de masă pernicioasă de soia în Europa. Prin urmare, sprijinsuveranitatea alimentară.

Nuno Teixeira (PPE), în scris. − (PT) Obiectivul principal al politicii agricole comune(PAC), consacrat la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este„creșterea productivității agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurareadezvoltării raționale a producției agricole, precum și prin utilizarea optimă a factorilor deproducție și, în special, a forței de muncă”. Votez pentru acest raport deoarece cred că elconține măsuri care consolidează și garantează viabilitatea PAC după 2013, în același timpcontribuind de asemenea la realizarea obiectivelor înscrise în strategia Europa 2020, și că


ia în considerare diferențele clare dintre statele membre noi și vechi. Consider că este esențialca PAC să încurajeze dezvoltarea de produse alimentare sigure și sănătoase, destinate nudoar publicului larg, ci și industriei alimentare în special. De asemenea, ar trebui să fieintroduse măsuri administrative pentru reducerea birocrației atunci când agricultoriipregătesc cererile de finanțare în scopul de a facilita accesul la fondurile UE. În cele dinurmă, am votat pentru amendamentul privind laptele, întrucât nu sunt de acord cusolicitarea Comisiei Europene ca sistemul de cote de lapte să fie desființat, ceea ce doar vaagrava poziția deja precară a producătorilor naționali.

Georgios Toussas (GUE/NGL), în scris. – (EL) Votând împotriva raportului, PartidulComunist Elen a votat împotriva PAC în ansamblu, atât cea actuală, cât și cea „nouă”, carea ruinat exploatațiile mici și mijlocii și promovează dezvoltarea agriculturii pe bazacriteriului de rentabilitate a monopolului întreprinderilor din domeniul alimentar. Raportulinclude „noua” PAC în strategia Europa 2020, în scopul de a distruge exploatațiile mici șimijlocii și de a concentra terenurile, producția, subvențiile și comerțul numai în mâinilesocietăților agricole capitaliste. Acesta este motivul pentru care solicită acordarea de sprijindirect agricultorilor activi, excluzându-i astfel pe cei săraci forțați să lucreze în afarasectorului agricol. În același timp, principiile enunțate pentru o PACcompetitivă/viabilă/echitabilă, coroborată cu decuplarea producției de la plățile directe,vor aduce beneficii marilor proprietari de terenuri. Revizuirea anterioară a PAC a pustemeliile, ducând la reducerea drastică în ultimii doi ani a venitului real pe cap de agricultorși la reducerea ocupării forței de muncă în sectorul agricol. Raportul tratează produselealimentare ca pe o marfă, ca producție agricolă pentru profit, fapt care cauzează scandalurilealimentare zilnice ale monopolurilor produselor alimentare. Acesta nu formulează niciorestricție privind OMG-urile care prezintă riscuri uriașe pentru sănătatea publică și pentruecosistem. Singura cale de ieșire este dacă lucrătorii și clasele sărace se pot bucura de bogățiape care o produc.

Rafał Trzaskowski (PPE), în scris. – (PL) Astăzi, deputații polonezi în ParlamentulEuropean au votat împotriva rezoluției privind politica agricolă comună după 2013. Înopinia noastră, propunerile cuprinse în rezoluția parlamentară sunt menite să menținăstarea de lucruri existentă și pot afecta atât competitivitatea agriculturii poloneze, cât și pecea a agriculturii europene.

Ramon Tremosa i Balcells (ALDE), în scris . − La amendamentul 10, în favoarea căruiaam votat, nu pentru că nu vreau să pun capăt sistemului care permite ca agroexploatațiilemari să primească milioane de euro din banii publici, vreau să introduc un plafon superiorpentru plățile directe. Din câte observ, problema, căci eu vreau să abordez problema reală,este că exploatațiile mari care primesc aceste sume mari de bani se pot diviza cu ușurințădoar în scopuri contabile și atunci nimic nu se va schimba. Banii publici se vor afla în acelașicont curent în loc să îi ajute pe producătorii noștri mici și mijlocii care sunt cei care au cuadevărat nevoie de această plată.

Viktor Uspaskich (ALDE), în scris. − (LT) Agricultorii lituanieni muncesc mult și aduco contribuție semnificativă pentru societatea noastră. Cu toate acestea, există o limităpentru ceea ce pot ei să realizeze dacă infrastructura locală și finanțarea sunt insuficiente.Dacă se vrea ca viitoarea PAC să primească aprobarea contribuabililor din UE, aceastatrebuie să garanteze securitatea alimentară și locuri de muncă. Prin urmare, bugetul alocatpentru agricultura UE ar trebui să rămână neschimbat.


Lituania nu își poate permite să neglijeze sectorul agricol. Anul trecut, țara mea a exportatproduse agricole în valoare de 2,6 miliarde de euro, iar agricultorii din Lituania asigură7,1 % din întreaga forță de muncă, în timp ce media UE este de 4,8 %. PAC trebuie să neajute să construim exploatații agricole competitive, durabile și o economie rurală dinamică.Potrivit datelor statistice ale UE publicate luna trecută, Lituania încă mai încearcă sărecupereze - în Lituania, 51,5 % din plățile PAC merg spre dezvoltarea rurală, în timp ceîn UE-27 cifra corespunzătoare este de 23,3 %. Trebuie să sprijinim în continuare eforturileagricultorilor noștri de a-și moderniza exploatațiile agricole.

Susțin apelul raportorului de a distribui asistență în mod corect între statele membre șidiferitele categorii de agricultori. În prezent, statele membre noi, cum ar fi Lituania, primescasistență financiară mai mică decât statele membre vechi.

Janusz Wojciechowski (ECR), în scris. – (PL) Aș dori să spun că am votat împotrivaraportului elaborat de dl Dess. În ciuda faptului că raportul conține multe măsuri bune,acesta este nefavorabil agriculturii din Europa, pentru că nu susține ideea de alinierecompletă a plăților directe, consolidează discriminarea împotriva noilor state membre șimenține, de asemenea, situația absurdă în care, în domeniul agriculturii, țările bogate suntajutate mai mult, iar cele sărace mai puțin. Din aceste motive, nu am putut vota pentruadoptarea raportului elaborat de dl Dess.

Anna Záborská (PPE), în scris. – (SK) Producția de alimente are legătură cu sănătatea șisiguranța oamenilor. Este corect și potrivit ca Uniunea să facă totul pentru a se asigura căprodusele alimentare care ajung pe piața europeană sunt de o calitate înaltă. Din păcate,uneori se utilizează instrumente îndoielnice în acest scop. Unul dintre acestea este stabilireaunui nivel maxim de sprijin de 300 000 de euro pentru o singură exploatație agricolă. Încazul în care calitatea este ceea ce ne preocupă, atunci de ce nu facem distincția întreproducătorii mici și mari? Din păcate, niciuna dintre propunerile prezentate de colegii meideputați și de mine, în scopul de a elimina din text această condiție absurdă, nu a fostaprobată. Acest lucru confirmă încă o dată faptul că politica agricolă comună nu vizeazăo producție eficientă.

15. Corectările voturilor și intențiile de vot: a se vedea procesul-verbal

16. Declarații scrise înscrise în registru (articolul 123 din Regulamentul deprocedură): consultați procesul-verbal

17. Transmiterea textelor adoptate în cursul prezentei ședințe: consultațiprocesul-verbal

18. Calendarul următoarelor ședințe: consultați procesul-verbal

19. Întreruperea sesiunii

Președintă. – Declar suspendată această sesiune a Parlamentului European.

(Ședința a fost închisă la ora 14.30)


Date post:	31-Mar-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

JOI 23 IUNIE 2011 - European Parliament · 2011. 11. 11. · Ne amintim cu toții modul în care...

Documents