SilviaDUTU
Constantinh.IISTORICA
#ffiffiWrufuffiffi&ffiWffiffiffiffiffi
Gmrn METoDrc
383 de activlGgi pentru
dezvoftarea creativitatii literare $i lingvistice
Clasele lll-lv
@rOitura CARMINIs
GUpruruS
Dosar de receptare ............. ........ 4
I. Creativitatea in sfera comunicirii orale si scrise - exerci{ii creative pentru: ....................... 6
1. Vocabular gi fonetici ........... ........... 6
2. Morfologie ...........
3. Sintaxl .................. ........ L7
II. Textul literar: compozifia - exercifii creative pentru: ...i.............. ......2I1. Compunerea dupi ilustrafii/benzi desenate/filme/desene animate ...............22
2. Compunerea cu temi/cerinfl datl ...............26
3. Redactarea dupi un plan de idei sau dupi un gir de intrebiri .............. ..........29
4. Redactarea pe baza unor expresii/cuvinte de sprijin ....32
5. Compunerea cu inceput sau cu sfArqit dat ........... ..........34
6.Compozilia narativi in care se introduce dialogul .....".......... .........36
7.Descriereagicompunerea_caractefizaredepersonaj..............
8. Compozilia liberi .......44
9. Textul in versuri - exercilii de compozi\ie ......... ........... 47
UI. Textul nonliterar - exercifii creative pentru: ..............., 50
1. Compunerea-corespondenfi (bilet, invitafie, scrisoare, carte poqtai[, e-mail) .............. 50
2. Textul nonliterar utilitar-publicistic (afig, fluturag, instrucfiuni, organizatori grafici,
harti, plan) ...................57
IV. Se fim creativi! .............. ..... 64
1. Genul,,de frontieri" (proverb, ghicitoare, glumi, anecdotS,, frimAntare de limbil ......64
2. Exercilii gi jocuri de imaginalie gi perspicacitate .......... .................. 68
3. in lumea povegtilor ............... ........77V. Metode, tehnici gi strategii de creafie .............. ..................... 83
1. Metode tradi{ionale ............. ......... 84
2" Metode moderne de grup/echipiipereche ............ ........ 91
VI. Evaluarea in parametrii creativiti{ii literare ..."................ 99
1. Evaluarea compunerilor ............... 99
2. Instrumente alternative de evaluare ........... 101
VII. Exemple de bunl practici in proiectarea la Limba Siliteraturaromfr.nd ..... 105
1. Proiecte de leclie ............1..... ....:.. 105
2. Exemple de teme tratate interdisciplinar ........ .............129
Vlll.locurile fanteziei,- produsele curriculare ale unui eventual CDS ........ ....... 131
g- ffiwwmwffiwffiw#,Yffiffi Hw sffiffiffiffi
ffiffiffiwwmw&wsw wffiffieffi gffi s#wffiwffi8
Comunicarea, oralS gi scrisS, este una dintre .orp"a"nt"le dezvoltate in ciclul primar, constituind
9i unul dintne instrumentele de bazi ale muncii intelectuale. intreaga desf6gurare a disciplinei Limba gi
literatura rom6ni se structLireazd pe obiective legate de dihotomia oral-scris, care valorificS in mod practiccompetenlele, de la situaliile de comunicare concrete, formularea mesajului, cuv6ntul, propozilia, dialogul,pdnd la scriere imaginativS, rezumat gi adaptare stilisticS. Din punctul de vedere al disciplinei, actul comuniciriiurmiregte logica ;i coerenla enunlurilor, corectitudinea lexicalS gi gramaticalS, claritatea rostirii, intonaliamesajului, adecvarea stilistic5, creativitatea, originalitatea, elementele civilizaliei comunicirii. lnterferenladintre creativitate gi comunicare este mai mult dec6t implicitd. Actui crea{iei, indiferent la ce nivel se rea-lizeazd, este determinat decisiv de nivelul comunicirii. Am6ndoui conceptele, at€t teoretic, c6t 9i practic,angajeazi competenle intelectuale gi performanle care depdgesc limita a ceea ce este comun Si obisnuit inprocesul cunoa;terii, care aduc un plus de calitate, de noutate.
Ciclul de dezvoltare, asupra cdruia ne oprim atenlia cu acest capitol, aduce nou in sfera disciplineistudiul gramatical al limbii. Degigranratica este o gtiin!5 exactS, asem6natd deseori cu matenratica prin uti-lizarea logicii, dar ;i prin gradul de abstractizare, totugi este loc de creativitate in demersul didactic ales prinelaborarea exercifiiior care formeazd noliunile de baz5. Excesiva teoretizare nu asigurd o invilare durabilS gi
aproape ei exciude posibilitatea de a forma conexiuni cu ceielalte discipline gi cu experientele trSite zilnic deelev!. Este cunoscutd recornandarea rnetodicd - obligatorle, am spune - ca formarea noliunilor gramaticale,de exemplu, si porneascd de la un text-suport care nu numai cd va servi intereselor noliunii predate, ci vaoferi potenlialitdli sensibile, artistice gi de interes pentru elevii nogtri. giin privinla vocabularului sugestiileexclud memorarea definiliilor cuvintelor noi 9i propun exercilii de valorificare a senlnificaliilor, gisire desinonime, jocuri de cuvinte care aduc plusul de asimilare a ceea ce este nou gi folosit rar de citre elevi.
Exerciliile propuse de noi sar peste tipologia clasic6, de recunoa5tere, subliniere, folosire in contexte,analizd ete., obligatorie, dar banal5 gi cu eficienli scizut5, gi vd supun atenliei acele pArghii care fac apei lacreativitate, g6ndire, joc, scol6nd leclia din generalitate gi elevul din zona de confort.
$. w&ff&ffiruegffi gw ffiffiwffiwffitr&
Prin predarea vocabularului?n gcoala primard se urmdregte mdrirea numdrului de cuvinte cunos-cute, insugirea sensurilor acestora ;i cunoagterea scrierii lor corecte. Elevii care cunosc c6t mai multecuvinte, ale cSror sensuri sunt bine stdpAnite, au posibilitatea de a comunica fapte, 96nduri, sentimenteintr-un mod exaci si nuanlat ;i de a-i inlelege pe ceilalli. Vocabularul trebuie corelat ?n permanenldcu rostirea gi scrierea corectS a cuviqrteloi" noi, fiind urmdrite: organizarea judicioasd a materialuluilexical specific, selectarea cuvintelor noi, explicarea cuvintelor pornind de la experienfa eievilor, darcu ajutorui diclionarului, pronunlarea elar5, utilizarea categoriilor semantice, repeiarea cuvintelor sub
6
tituindnba 9i
practic
alogul,
tniciriilonalia
'erenlase rea-
lractic,
inuit in
ciplinei
rrin uti-les prin'abil5 9i
:ilnic de
aticale,
le, ci va
rgestiile
isire de
evi.
)ntexte,
: apel la
rnos-
nulte
rente
ren!d
lluluir, ciar
rr sub
diverse forme, pentru fixare gi consolidare 9i integrarea lor in contexte variate (enunluri scurte, textesau compuneri). Mijloacele de imbogilire a vocabularului, interne gi externe, pot fi folosite, prin con-textualizare gi adecvare, 9i la clasele primare (de exemplu, derivarea igi poate gisi un substitut foartepotrivit prin exercilii care soliciti formarea uneifamilii de cuvinte). Demersul metodic de dezvoltare a
comunicdrii prin activizarea, imbogd,lirea gi nuanlarea vocabularului impune trei activitSli distincte, dar Iaflate in permanenti corelalie. Astfel, activizarea vocabularului se realizeazd prin comunicarea oralS l.gi scrisS, imbog5lirea vocabularului presupune folosirea noilor cuvinte in comunicare, iar nuanlarea 1
vocabularului are in mare parte de-a face cu adecvarea stilistici. Aspectele de vocabular necesiti un ;efort neintrerupt gi crescdnd, pe misura imbog5lirii 9i perfeclionirii bagajului de cunogtinle generale. :
+:&: €:9.S::q *,* *.,a *.
|# Transcrieli dintr-un text dat cuvintele pe care nu le cunoagteli, ciutali-le in dicfionar, apoi rea-
lizali cAte un desen pentru fiecare.
.W Jocul Gianni Rodari:a\ Asonanfd. Alcituili propozifii in care toate cuvintele s[ inceapi cu aceeagi vocal[.b) Aliterayie. Alcltuili propozilii in care toate cuvintele s[ inceapi cu aceeagi consoani.c) Gisi{i cAt mai multe nume de obiecte care incep cu silaba,,ma-".
d) intr-un timp dat, scrieli cit mai multe nume masculine care se terminl in vocali.e) intr-un timp dat, scriefi cdt mai multe nume feminine care se terminl in consoanl.f) G[sili cAt mai multe cuvinte formate din patru silabe care se terminl cu silaba,,t[".g) Asociali semantic cuvinte care conduc la ideea de ploaie (de exemplu: umbreld, picdturi, ud,
cizme de cauziuc, pelerind etc.).
h) Asociali circumstanlial cuvinte care sugereazi imaginea unui magazin (vitrinl, rafturi, pro-duse, reclami, vAnzitoare, client etc.).
i) Schimbali ultima silabi a cuvAntului,,casi" astfel incit si formali cuvinte cu inleles.j) Schimbali prima silabl a cuvAntului,,masi" astfel incAt si formali cuvinte cu infeles.
:"": focul intruqilor:a) imiti intrusul: rald, barzd, urs, gdind.b) taie intrusul: ;apcd, bluzd, ac, ;or!.c) deseneazl intrusul: automobil, motocicletd, trotinetd, barcd.d) creeazd, o definilie-ghicitoare despre intrus: cle;te, ciocan, thmplar, cui.
{;,!,} Se d[ un decupaj dintr-un ziar sau dintr-o revisti. Decupati gi tipili pe caiet acele cuvinte careconlin grupuri de sunete/grupuri de litere.
i.# Alc[tuili propozilii cu sensurile urmitoarelor cuvinte, date de accentul diferit: acele/acele, copii/copii, veseld/veseld.
..'^o Inlocuiti expresiile subliniate cu cuvinte avind acelaqi inleles (sinonime). Alcituili alte propozilii
cu acestea:
o Er nu-mi aduc aminte cine a scris aceasti carte.* Nici nu-l basasem in seama pAni atunci.
* A fost tras pe sfoard.* La film am fost cu capul tn nori.
v
fi|!}t Schimbali prima literi a fiecirui cuvAnt pentru a obline cuvinte noi, cu inleles: roi, sac, mare,
talon, cat, car.
,f# Pentru fiecare vocall din text desenali urechiuge de culoare albastrl gi pentru fiecare consoanlpicioruge rogii.
,,La plimbare plec voioasd
$i dinu;d, cupldcere, iEu le zic celor de-acasd:
Am plecat! La revedere!"'
,'....l, palindrom:
a) Glsili pentru fiecare literi a alfabetului (acolo unde e posibil) cuvinte formate din trei literecare se citesc la fel de la stinga la dreapta gi de la dreapta la stAnga (upa).
b) Glsili cuvinte formate din mai mult de trei litere care, citite de la dreapta la stinga gi de la
stdnga la dreapta, redau, grafic, acelagi cuvAnt (rever).
c) Gisili cuvinte care citite invers redau alte cuvinte cu inleles (amar).
-:'rji;* Fuga vocalelor. Completali spaliile lipsl cu vocalele potrivite:
,,-- v-.n--t -'n l--p d"-n cr--ng
$-"--1-rg pr*.n s-t s- f-.r
$"- s-.-. d-.-c-- --.n p-"d*r* 4lP cD cr Dlng."' 'r- - " r " a
(George Cogbuc,,,CAntec") j.5#, Logogrit. Eliminali un grup de litere sau o silabl, de la inceput, mijloc sau sfArgit, pentru a obline ?
noi cuvinte:cascadd (cadd) fiecare partener stare j
ril. w ^
t. t it tlr v t. , I +,.tr* Metagrami. Schimbali o literi din cuvAnt pentru a obline cuvinte noi:cetate (citate) poartl pavat om
, s, Anagrami. Schimbali ordinea literelor dintr-un cuvint dat pentru a obline un alt cuvint, cusens diferit:arta - rata rala intrau coajl
.,# Folosind numai literele A, S, U,I, X C, A, N, B R, O, D, O, R, E, M, compuneli cAt mai multecuvinte.
ff l"* Fazan: Se pornegte de la un cuvAnt. Cu ultima silabi se creeazlun nou cuvAnt, pinl cAnd nu mai'm' -q
este posibild gisirea unui nou cuvint. De acolo, se reia jocul cu un alt cuvAnt. (timbru-brutar-t ar t d - t d cer e - r e st aur ant )
.l Ciutali in diclionar sensul cuvintelor:/a lnic, otoman, crdng, pavaj. Glsilisinonime pentru aceste
cuvinte.
", j Prin adiugarea unei litere la denumirea unei arme strivechi de 1upt6, oblinem denumirea uneigridini publice. Care este aceasta? , r\(rlwd)
,111j Denumirea cirei cifre de la 1 la 9 devine un aliment prin inlocuirea literei de la inceputul ei?
I
mare,
lsoane
:i litere
;i de la
a obline
vAnt, cu
ai multe
ilnumairbrutar-
ru aceste
irea unei
ul ei?
rff
i# Schimbali litera de la inceputul cuvintelor sugerate de explicalii pentru a obline cuvintele indicate:s unul dintre strlmogii nogtri - ap[ stititoare;* floare care creste pe cAmp - ambalaj pentru griu;* pocnet de pugci - mamifer rumegdtor din Tibet;* mijloc de transport pe api - sunet scos de broasci.
# focul silabelor in pereche. Pe o foaie de hirtie se scrie, sus, la mijloc, un cuvint format din douisilabe. Primul dintre elevii participanli la joc trebuie sd scrie in stinga un cuvAnt format cuprima silabi, tot din doul silabe. Al doilea elev trebuie si scrie in dreapta un cuvint care incepecu a doua silabi a cuvintului dat. Se continul alternativ pAn[ la umplerea foii. Cigtigl cel care
terminl primul coloana.casa
satulsalam etc.
Scrieli cAt mai multe cuvinte care incep Ei se termini cu litera indicati: p, a e, r, t.
Se dau jetoane cu imagini. Fiecare elev alege un jeton, denumegte imaginea printr-un cuvAnt,
apoi ii glsegte sinonimul gi antonimul.
Joc in echipi. Fiecare echipi primegte acelagi fragment dintr-un basm. in intervalul de timp dat,
elevii trebuie s[ extragi din text cuvinte formate din 3, 4,5 ...litere.
|ocul omonimelor. Pe jetoane sunt notate cuvintele: ,,toc", ,,cot", ,,pui", ,,mare", ,,sare", ,,pod'i,,caf'. Un elev alege un jeton gi spune clasei doul sau mai multe intelesuri ale cuvintului ales.
Ceilalli elevi trebuie si ghiceascd: cuvintul ales.
Joc in echipl. Contracronometru, membrii unei echipe trebuie s[ creeze perechi de sinonimedin jetoanele primite, apoi si integreze in enunluri fiecare pereche.
Formali familiile de cuvinte pentru: ,,grildin[", ,,copil", ,,betran", ,,loc':
Se scrie pe tabli un text in care s-au strecurat gregeli de scriere a cuvintelor. Elevii vor corectaindividual acest text prin rescriere corecti:
Este o zii frumoasd de vara. Soarele zdnbe;te fericit pe cerul albastru ca safrul. Eu tnpreundcu doi preteni ne hotdrtm sdfacem o drume{ie prin padure.
Neamluat rucsacul;i am apucat pe cdrarea;erpuindd ce duce spre gura diham. Din depdrtarese auzea deja freamdtul pdduri.
am intrat in pddure ;i am tnaintat pe prima poteca gasite. Stejari, fagi ;i braziii stdtea in falamea drepli ca ni;te solda{i. Cdt de bdtuAni ierau? Chte vazuserd gi auziserd dea lungu timpului?)tiar fi placut tare mult sd vorbesc cu iei ;i sdmi povesteascd!
Descoperili in dreptunghi cuvintele cu urmitoarele inlelesuri gi colorali',le:* Teren de lAngl casi pe care se cultivi plante,legume.* Neobignuit.* Apus.* Organ al vederii.
capa
catL
nallrffali+f
nairf
:
I
I
