Jeffrey a. Kottler - Jon Carlson - Mumia de La Masa Din Sufragerie

ATRer

Cele mai neobi~nuite 32 de cazuri

de psihoterapie

Jeffrey A. Kottler • Jon Carlson

Mumia

de la masa din sufragerie

'Q.)

«>Q.)'4-4Q.)

---,

•c:oV>'euUc:o

---,

cv"i::cvC'I'tJL--:::JV)C

"CI

I'tJV)I'tJ

EI'tJ

cv"CI

I'tJ

E:::J:E

1www.edituratrei.1 ()

ISBN 973-8291-9

III IIII911789738 291911

1

Povestirile din aceasta carte sunt absolut uimitoare ~i lit'

obi~nuite. Cu toate acestea, ea nu este menita sa glorifice celt

mai bizare aspecte ale comportamentului uman. Ea este de fapl

o colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice care all

produs transformari majore ~i semnificative atat In viata tera

peutilor cat ~i a clientilor lor. Sunt povestiri despre compasiune

~i solicitudine, care demonstreaza tipul de angajament pe care IIpresupune meseria de terapeut. Aceasta nu este 0 carte carl'

~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi ~i eroine din terapeu11

(de~i prezinta in multe dintre paginile ei strategiile creative ~Iabsolut uimitoare ale unora dintre cei mai mari practicieni con

temporani). Mai degraba este 0 carte care omagiaza curajul unol

oameni care, confruntandu-se cu probleme majore, cu const'

cinte ~evastatoare asupra conditiei lor fizice ~i emotionale, all

reu~it In cele din urma sa Ie depa~eascar prin eforturi sustinute

~i prin Increderea permanenta aratata terapeutilor lor.

1

Jeffrey A.KottlerJon Carlson

MUITlia de la

lllasa din sufragerie

Terapeuli renurnili dezvaluie cele maineobi~nuite cazuripe care Ie-au avut ~i cene invala ele despre comportarnentulurnan

Traducere din limb a engleza de

Adina Avramescu

ATReI

Editori:MARIUS CHIVU

SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Redactor:

DANIELA ~TEFANESCU

Coperta colectiei:DlNU DUMBRAVICIAN

Tehnoredactarea computerizata:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiKOTTLER, JEFFREY A.

Mumia de Ia masa din sufragerie : Terapeuti renumitidezvaluie cele mai neobi~nuite cazuri pecare Ie-au avut ~ice ne invata ele despre comportamentul uman / Jeffrey A.Kottler, Jon Carlson; trad.: Adina Avramescu. - Bucure~ti :Editura Trei, 2004

p. em.

(Psihologie)ISBN 973-8291-91-7

l. Carlson, JonII Avrameseu, Adina (trad.)

821.111

Aceasta carte a fost tradusa dupaTHE MUMMY AT THE DINING ROOM TABLE,de Jeffrey A. Kottler ~i

Jon Carlson, Jossey-Bass, 2004, San Francisco, SUA

Copyright © 2003 by Jeffrey A. Kottler and Jon Carlson.THE MUMMY ATTHE DINING ROOM TABLE

Copyright © Editura Trei, 2004

pentru ediria in limba mmana

c.P. 27-40, Bucure~tiTel./Fax: +4021 2245526, +4021 2244771

e-mail: [email protected]

ISBN 973-8291-91-7

lIiiiiiii

Cuprins

Introd ucere 9

Capitolul unu, Jeffrey A. KottlerOmul care voia sa i se taie nasul 17

Capitolul doi, Jon CarlsonMumia de la masa din sufragerie 36

Capitolul trei, Frank PittmanFixatia orala a albinei bazaitoare , , .51

Capitolul patru, Arnold Lazarus

o dilema oedipiana :.................................................•.69Capitolul dnd, William GlasserNevoia de a manca din lada de gunoi 82

Capitolul ~ase, Domeena RenshawPenisul care avea nevoie de permisiunea bisericii ..........................•96

Capitolul ~apte, Violet OaklanderTerapie eu un ~arpe TOzator ~i eu 0 ~oparHi eu corn 107

Capitolul opt, Harville HendrixCum sa scapi de veehituri ..................................•...............................120

Capitolul noua, Scott MillerTerminatorul s-a trezit Intr-o sectie de boli menta Ie 135

Capitolul zece, 1nsoo Kim BagEi au Invatat sa traiasea cu fantomele ........•.....................................147

Capitolul unsprezece, Michael YapkoFemeia care ar fi trebuitsa fie deprimata 160

Capitolul doisprezeee, Albert EllisFemeia care ura pe toata lumea 175

Capitolul treisprezeee, Bradford KeeneyVraciul care nu a avut niciodata 0 viziune 188

Capitolul paisprezece, Susan JohnsonFemeia care s-a spanzurat pentru a vedea de cat timpare nevoie sotul ei pentm a reactiona 202

Capitolul dndsprezece, Ernest RossiDoctorul hip-nas gase;;te biletelepentm concertullui Michael Jackson 215

6 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

Capitolul ~aisprezece, Arthur FreemanAvocatul de co;;mar 226

Capitolul ~aptesprezece, Robert A. NeimeyerReconstruind puzzle-ul memoriei unui metrolog 241

Capitolul optsprezece, Pat Loveo hipnoza de urgenta pentru a rezolva infractiuneade la Burger Joint 258

Capitolul nouasprezece, Samuel GladdingFrumoasa ;;i bestia 268

Capitolul douazeci, Gay Hendricks

Minciuna care se ascundea in spatele lui : 280Capitolul douazeci ~i unu, Howard KirschenbaumClientul care voia ca terapeutullui sa fie altcineva 292

Capitolul douazeci ~i doi, Joel Bergman .Mireasa purta frac, iar mirele trena ;..306

Capitolul douazeci ~i trei, David ScharffRevenindu-~i din amintirile regasite 319

Capitolul douazeci~i patm, Howard RosenthalAtacuri de panid provocate de gratarele canalelor,parcurile de distractie ~i partidele de sex cu mini~tri 333

Capitolul douazeci ~i cinci, Jay HaleyProstituata de optzeci ~i doi de ani ........•...........................................342

Capitolul douazeci ~i ~ase, Stephen LanktonSalvat de 0 stafie ; 350

Capitolul douazeci ~i ~apte, James F.T. BugentalEl va ramane intotdeauna un negru 364

Capitolul douazeci ~i opt, Michael Mahoney"Nu m-a~ supara sa fiu tipul acela din oglinda" 368

Capitolul douazeci ~i noua, Laura S. BrownAlcoolica la trei ani ...............•..; ; 383

Capitolul treizeci, Donald MeichenbaumCel mai negru co~mar al fiecarui parinte 394

Capitolul treizeci ~i unu, Peggy PappA treia identitate sexuala ; 402

Capitolul treizeci ~i doi, Len SperryColonelul "pasare" care s-a transformat intr-un elefant .416Autorii ; , ; .428

Copiilor no?tri: Cary, Kirstin, Matt,Karin, Ben ~i Kali, fn speranta ca auasimilat Tectia pe care noi am fncercatsa a traim pe viu, ~i anume, sa-ti recuno?ti gre~elile ~i sa fnvefi din de.

Introducere

d\{uyeti recunoa~te nici unul dintre personajeledin aceasta carte (s-au facut ef.ortUri foar.temari pentru a Ie ascunde identitatea), dar cusiguranta ca yeti avea ocazia sa remarcati aspecte ale personalitatii voastre reflectate in povestirile lor incredibile. Oameniicare sunt prezentati in aceste cazuri au fost pu~i in fata unorprovocari grele ~ineobi~nuite, dar nu foarte diferite de cele pecare poate ca le-ati intampinat voi in~iva in viata. Diferite suntdoar modul in care ei au incercat sa se lupte cu demonii lor,perseverentade care au dat dovada ~i norocul pe care I-auavut de a ajunge in grija unui terapeut extraordinar.

Povestirile din aceasta carte sunt absolut uimitoare ~ineobi~nuite. eu toate acestea, ea nu este menita sa glorifice celemai bizare aspecte ale comportamentului uman. Ea este defapt 0 colectie de povestiri despre relatii psihoterapeutice careau produs transformari majore ~i semnificative atat in viataterapeutilor dH ~ia clientilor lor. Sunt povestiri despre compasiune ~i solicitudine, care demonstreaza tipul de angajamentpe care il presupune meseria de terapeut. Aceasta nu este 0carte care ~i-a propus in mod deliberat sa faca eroi~i eroinedin terapeuti (de~i prezinta in muIte dintre paginile ei strategiile creative ~iabsolut uimitoare ale unora dintre cei mai maripracticieni contemporani). Mai degraba este 0 carte care omagiaza curajul unor oameni care, confruntandu-se eu probleme

De ce aceste cazuri?

majore, cu consecinte devastatoare asupra conditiei lor fizice~iemotionale, au reu~it m cele din urma sa Ie depa~easca, prineforturi sustinute ~i prin mcrederea permanenta aratata terapeutilor lor.

In domeniul comportamen~ului uman, am vazut mult maimulte decat ceea ce oferim m aceasta carte m materie de ca

zuri deosebit de neobi~nuite~i dificile. 0 buna parte dintreacestea au contribuit la dezvoltarea psihoterapiei ~i au reu~ittotodata sa capteze atentia publicului. Cazul Annei 0., alluiSigmund Freud, a stat la baza evolutiei ulterioare a psihanalizei. Era yorba de 0 tanara femeie a carei perceptie vizuala eraafectata, care avea dificuHati candmghitea, iar bratul ei dreptera paralizat. Toate aceste probleme nu aveau msa cauze fiziceoFreud ~i colegul sau, Josef Breuer, s-au gas it nu numai msituatia de a trata primul caz de isterie, dar s-au ~i indragostit de particularitatile conditiei Annei (Breuer s-a indragostitputjn ~i de Anna, dar asta este aHa poveste).

In vremurile mai recente, povestea lui Sybil, primul cazdocumentat de tulburare personalitate multipla, a ajuns unbest-seller. $i nu numai profesioni~tii au fost interesati sa citeasca despre aceasta femeie care avea ~aisprezece personalitati distincte ~i despre cum a reY:$itterapeutul ei sa faca fataacestei provocari. La fel se poate spune ~idespre alte cai'ti careau urmat in aceasta traditie menita sa prezinte publituluilargcazuri ciudate. Bifrbatul care a confundat-o pe sofia lui.cu 0 piflif

rie a pus m mi~care 0 intreaga industrie de povestiri despreoamenicu ciudate tulburari neurologice, psihologice sau decomportament.

Ne-am intrebat adeseori de ce comportamentul straniuexercita 0 fascinatie atat de puternica nu numai asupra pub licului larg, dar ~i asupra membrilorprofesiei noastre. Din anumite motive, ne reamintim unele cazuri chiar ~i dupa douazeci sau treizeci de ani, iar pe altele Ie uitam pur ~i simplu. De

11Mumia de la masa din sufragerie

asemenea, este semnificativ faptul ca, din miile decazuri pecare Ie-am avut in viata noastra, ale gem sadiscutam despreunul anume. De ce ajungem oare sa consideram ca un pacienteste mai neobi~nuit sau mai special decat toti ceilalti?

In anumite cazuri, terapeutii au ales sa discute despre pacientul care a fost "primul" mtr-o anumita serie - primul suc~ces sau primul e~ec, primul cazalunei entitati de diagnostic(tulburari schizofrenice sau de personalitate, de exemplu). Celmai adesea, cazurile selectate au fost acelea care se distingeauprin gradullor de "noutate", ceea ce inseamna ca ele erau cutotul~i cutotul diferite de toate cazurile pe care terapeutulleavusese inainte sau dupa ele. De asemenea, fiecare caz pe carebarn ales spune tot atat de multe lucruri despre noi ca ~i despre oamenii pe care Ii prezentam.

De ce ace17titerapeuli?

Trebuie sa avem m vedere ca terapeutii, ca grup profesional, au 0 capacitate de exprimare ~i de comunicare care ii de~ta~eaza cu muit fata de celelalte grupuri profesionale. In aceasta meserie noi suntem foarte bine pregatiti ~i avem 0 experienta vasta m toate nuantele comunicarii, m problemele legate deconceptualizare, precum ~icuprivire la relatiile interpersonaIe. Suntem buni vorbitori ~iexperti m a explicaideicomplexem termeni u~or de mteles. Munca noastra propriu-zisa constain esenta m a-i convinge pe oameni sa fadi ceea ce ei nu vorsa faca ~i sa renunte la credintele sacre (dar autodistructive)pe care Ie-au avut toata viata.

Mai departe trebuie sa ne gandim ca in cadrul acestei populatii de profesioni~ti, care sunt cei mai talentati vorbitori din.tume, exista un subgrup - mai putin de unulla suta ~ careeste mca ~i mai fluent decat restul grupului. Ace~tia sunt ceicare scriu carti ~imanuale ce stau la baza practicii celorlalti terapeuti. Ei sunt terapeutiipe care ii vedeti la emisiunile de latelevizor, des pre care cititi in ziare sau reviste sau pe care iiauziti minterviuri laradio. Ei sunt cei mai buni ~i cei mai stra-

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson10

12 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 13

luciti membri ai unei profesii care s-a remarcat deja de multtimp prin inteligenta, receptivitatea,sensibilitatea ~i comunicativitatea celor care activeazain ca+.lrulei. Ace~tia sunt oamenii ale caror voci Ie veti auzi in aceasta carte.

Colectia noastra provine de la treizeci dintre cei mai renumiti ~imai apreciati terapeuti. Ei traiesdn regiuni diferite alelumii. Sunt specializati in diferite discipline ale psihologiei,psihiatriei, consilierii, terapiei de familie ~i in asistenta sociala. Ei folosesc metode terapeutiee radical diferite: psihanalitice, cognitiv-behavioriste, constructiviste, feministe, umaniste,sistemice ~i a~a maideparte. Despre multi dintre terapeutiiprezenti in aceasta carte s-ar putea spune nu atilt ca urmeazao orientare teoretiea anume, ci mai degraba ca au in'lJentat una.Ei au scris majoritatea cartilor importante din domeniu, dupacare se ghideaza in practica lor toti ceilalti terapeuti.

In aceasta carte veti avea ocazia sa-iauziti pe cei mai mariteoreticieni ~i practicieni contemporanidiscutand despre celemai ciudate cazuri ale lor. In fiecare povestire, veti avea privilegiul de a observa indeaproape modalitatile uniee in care uniioameni au ales sa se adapteze la dificultatile prezente in viata lor ~icum cele mai luminate minti alegeneratiei noastre aureu~it sa abordeze situatiile complexe ale acestora intrcun modcare sa duca la vindecarea lor. Ca niciodatapana.acum,yetiafla despre £elul in care terapeutii lucreaza cu cei mai dificiliclienti ~i veti ajunge lao intelegere mai profunda a suferinteiumane.

De la neobisnuit la bizar,Pe masura ce adunam aceste cazuri, ne-am dat seama ca

nu exista a metoda universala dupa care sa strucmram interviurile sau capitolele care rezultau din ele. Am inceput cu unchestiona,r pentru interviu - chiar am trimis din timp participantilor 0 lista cu intrebarile posibile. Credeam ca intrebarea principala era destul de clara: povestiti-ne cel mai neobi~nuit caz pe care l-ati avut. Ne a~teptam sa auzim relatari de-

spre cele mai bizare variatii ale comportamentului uman ~i,desiguri a~a s-a ~i intamplat. Dar unii dintre terapeutiau interpretat aceasta cerinta intr-un mod diferit: in loc sa se concentreze asupra a ceea ce era cu adevarat ciudat la pacientiilor, ei au ales sa discute despre aceste cazuri ~i din punct devedere al celor maineobi~nuite aspecte ale lor. In alte cazuri,ei au considerat ca ceea ce era memorabilIa ele nu tinea atatde comportamentul bizar al oamenilor, ci mai degraba de circumstantele neobi~nuitein care se aflau ei ~i care le-a cerut saactioneze in moduri uimitor de inventive.

Fiecare dintre conversatiile noastre a fost uniea, luand nunumai directia pe care 0 stabilisem noi initial, dar ~i pe aceeape care 0 dorea maestrul terapeut cUcare discutam. Avand invedere faptul ca lucram cu persoane cu 0 vointa puterniea ~icare stapaneau foarte bine arta conversatiei, nu ne-a fost u~orsa pastram disc uti a pelinia previzibila pe care 0 stabiliseminitial. Aceasta inseamna ca fiecare capitol este diferit de celelalte, nu numai in ceea ce prive~te varietatea materialului prezen tat, dar ~i in alte aspecte legate de stilul ~i structura luLUnii terapeutii au dat dovada de multa deschidere ~i flexibilitate fiind gata sa accepte oriee directie ar fi putut sa ia discutia noastra. Altii redactasera din timp cazullor ~iau vrut sani-l citeasca inainte sa vorbim despre implicatiile luL Jar altiiau insist at sa ramanem la planul pe care ni~l facusem cu multtimp inainte.

Am fost de asemenea surprin~i de faptul ca terapeutii pecare i-am abordat au conceptualizat subiectul propus de noiin feluri foarte diferite. Initial Ie-am explicat ca noi colectionam povestiri despre cele mai "neobi~nuite" cazuri pe care eiIe-au avut. Acest cuvant nu a fost retinut de toti cei cu care amvorbit. Uniiau preferat cuvantul memorabil pentru a descriecazullor; altora le-a pHkutnatura mult mai descriptiva a cuvantului bizar. In sfar~it, alti terapeuti au evitat ace~titermeni,preferandin schimb expresii precum de neuitat, obsedant, interesant sau ciudat. Inqiferent de cuvantul pe care-l foloseampentru a descrie ceea ce cautam, era aproape sigur ca terapeutul caruia ne adresam il va inlocui cu un altul.


Toate cazurile au in comun Japtul ca eleau confruntat te~rapeutul cu probleme clinicepentru care acesta nu era prega~tit. Prin urmare, ele trebuie privite .nu numai ca ni~te relatariale evolutiei unor pacienti aflati in suferinta, ci ~ica experiente seminale pentru viata terapeutilor lor. Unele cazuri au statla baza elaborarii unor noi teorii in domeniu.

Un~le masuri de precaufie

Una dintre preocuparile majore legate de aceasta carte afost pastrarea confidentialitatii ~i a intimitatii persoanelor descrise in aceasta carte. Unii dintre pacientii prezentati nu maisunt in viata. In alte situatii, terapeutii au primit din parteapacientilor lor perrnisiunea de a vorbi despre cazurile lor. Darin toate cazurile, pumele ~i trasaturile care ar putea duce laidentificarea pacientilor au fost schimbate,la fel ca ~i uneledintre caracteristicile ~i cadrelemcare au avut loc intalnirilecu ei pentru a Ie deghiza identitatea. Ca ~i in cazul medicilor,prima regula a practicii terapeutilor este sa nu se.actioneze indefavoarea pacientuluL Daca ace~ti pacienti descopera t,otu~io asemanare intre ei ~icei descri~i in aceasta carte, speram case vor simti mandri sa constCj.tecat de important a fostrolulpe care I-au jucat in viata ~i in muncCl terapeutilor.

Speram de asemenea ca aceste povestiri au darul de a dezvalui compasiunea ~ipreocuparea intensa pentru pacienti decare au dat dovadaace~ti terapeuti. Daca inunele cazuri vocile celor care au contribuit la Clceastacarte suna cinicsau cri

tic sau chiar par sa rada pe socotealaaltora, neasumam intreaga responsabilitate in a fi impins lucrurile atat de de parte. De fapt, farmecul ~i profunzimea acestor conversatii suntasigurate tocmai de spiritulliber ~i informal in care am incercat sa Ie conducem.

Dumneavoastra, dragi cititori, 0 sa aveti impresia ca asistati la cele mai intime conversatii private intre colegi de nadejde, dar 0 data cuacest privilegiu yeti avea oportunitatea uneimai bune intelegeri a contextului in care ele au avut loc. Este

adevarat ca terapeutii vorbesc despre cele mai neobi~nuite cazuri ale lor exact a~a cum instalatorii, contabilii sau chirurgiidiscuta despre ale lor; este un mijloc important prin care profesioni~tii din orice domeniu i~i imbunatatescperformantele-- invatam din fiecare varia tie care poate aparea ~i ne adaptam metodele pentru ca pe viitor sa se dovedeasca mult maiflexibile ~i mai potrivite.

Toate aceste povestiri sunt in intregime adevarate - oricatdeincredibile ar putea sa para. De~i in unele cazuri dialogula fost refacut pe alocuri, esenta cazurilor ~i invatamintele pecare Ie au de transmis au fost pastrate.

Multumiri,

Ii suntem recunosdHori lui Alan Rinzler, al treilea "partener" la aceasta intreprindere, ale carui pricepere terapeutica~i talente editoriale ne-au ajutat sa facem din aceste relatariadevarate pove~ti despre puterea de transformare a oamenilor.

I se cuvin multumiri lui Jean Naggar, agentul nostru.Ii suntem indatorati lui Laurie Johnson, care a transcris toa

te interviurile ~i s-a ocupat de corespondenta voluminoasa cuparticipantii no~tri.

Le sun tern deosebit de recunoscatori celor care au con

tribuit la aceasta carte - unii dintre cei mai buni terapeuti~i teoreticieni din lume - pentru ca au acceptat sa-~i sacrifice 0 parte din timpullor spre a realiza aceste interviuri ~i arevizui dupa aceea povestirile rezultate. In schimbul eforturilor lor, ei nu au primit nimic in schimb, nici macar drepturile de autor. Singura rasp lata a fost placerea de a discuta cunoi despre cele mai inedite aspecte ale muncii lor. Ei au participat la acest proiect pentru ca au avut convingerea ferma

. ca ceilalti terapeuti pot invata foarte multe lucruri din cazurile lor atat de neobi~nuite.

In cele din urma, suntem datori sa omagiem curajul incredibil ~idevotamentul de care au dat dovada oamenii prezen-

tati m aceasta carte. Ei au cautat ajutor, au perseverat ?i de celemai multe ori au reu?it samvinga dificultati enormepentrua-?i reveni de pe urma unor traumepe care Ie-au suferit m trecut. Ei nu au Hicut numai dovada bogatiei ?i diversitatii uimitoare a comportamentului uman, dar ?i a flexibilitatii de careeste capabil fiecare dintre noi pentru a depa?i limitele noastreprezente.

Jeffrey A. KottlerHuntington Beach, California

Jon CarlsonLake Geneva, Wisconsin

CAPITOLUL UNU

Jeffrey A. Kottler

Omul care voiasa i se taie nasul

eabinetul de consultatii era gol, cu exceptia a doua scaune?i a unui birou. Intr-un colt seafla 0 chiuveta, ves

. tigiu al vremurilor in care aceasta, parte a spitaluluiera destinata mai degraba cazurilor medicale decat unei clinicipsihiatrice cu tratament ambulatoriu. Eram un doctorand plin

, de avant, pregatindu-se sa-?i mceapa prima zi de practica.A?teptand sa-mi mtampin primul pacient, devenisem des

tul de agitat. Cativa ani lucrasem m calitate de consultant psihiatric, msa majoritatea clienWor mei proveneau din randuriIe copiilor ?i studentilor. Acum eram pe punetul de a mcepesa lucrez cu adulti ale caror probleme erau mult mai serioase.

L-am auzit pe pacientul meu chiar mainte sa-?i faea aparitia, m timp ce era condus catre eabinetul de consultatii. Mergand, fkea un zgomot zornaitor de parca ar fi fost legat culanpri. In curand s-a dovedit ca,presupunerea mea nu era departe deadevar: zeci de ?iruri de margele ?i lanpri aHlrnau lagatul ?ila mcheieturile mainilor lui.

Am respirat adanc ?i m-am pregatit saascult povestea intaiului meu pacient. Acesta era debutulnoii mele cariere ?ieram hQtarat sa fac tot eeea ce imi statea m putinta. Speramdoar<ca problema lui sa faea parte din categoria celor pe careIe puteam aborda. Nu-mi puteam imagina atunci ce diserepan,ta se va dovedi intre a?teptarile lui~i eapacitatile mele.


Halatul de medic din jur, strambandu-se, ~i apoi tragandu-lin piept cu multzgomot. Pentru ca era prima mea zi de munca, ma mtrebamcum sa solicit ajutor in caz ca va le~ina. Mi-am adus amintedin emisiunile de la televizor de ceva m legatura cu solicitarea procedurii de urgenta, dar probabil ca aceasta era valabila doar pentru cazurile de stop cardiac.

- Spuneai ceva de 0 duoare, a, adica de 0 duhoare.Invatasem bine lectia ... - cand nu ~tii ce sa spui nu tre

buie decal sa repeti ceea ce tocmai ai auzit.Omul din fata mea s-a multumit sa dea din cap, balanga

nindu-~i ~uvitele de par pline de margele.- Ce fel de miros? am sondat eu terenul.

Incepusem deja sa-l imit, adulmecand aerul din jur ~i tragandu-l adanc m piept. Tot ceea ce am putut detecta a fost mirosul de antiseptic din spital ~i pe cel al propriei mele transpiratii, caci ma strad uisem pesemne prea tare sa ma descurconorabil cu primul meu pacient.

- Nu samti mirosul de vacadomle?- Vacadomle?

Imi spargeam creierii, incercand sa-mi dau seama ce eraaia 0 vacadomle, fara sa-mi treaca prin minte di pe elll obseda de fapt mirosul de vaca ~i in acela~i timp mi se adresa miecu apelativul "dom'le"; acest miros 11preocupa atat de multmcat nu se mai putea gandi la nimic altceva.

Incercand sa adun cat mai multe informatii, am aflat caManny traia impreuna cu familia sa la 0 ferma aflata destulde departe de ora~. Nu parasea prea des ferma, dar m ultimultimp se simtise atat de afectat incat nu prea mai reu~ise samunceasca.

- Prin urmare, I-am mtrerupt eu incercand sa aflu ce voiade la mine,la ferma, simti mirosul de la vaci?

- 'inteles ca Ie samt mirosulla ferma. Doar acolo sta ele.- Inteleg, am spus nemtelegand de fapt nimic. La ferma

sunt vaci.

Bine ca supervizorul meu nu era de fata, pentru ca intreaga afacere devenise de-a dreptul penibila. State am de yorba cupacientul meu de aproape un sfert de ora ~i tot ceea ce afla-

- Ei bine, am mceput eu pe un ton cat se poate de binevoitor, cu ce pot sa-ti fiu de folos?

- Pai, dom'le doctor, ziceam ~i eu ca poate ma scapati demirosul asta!

- De miros? I-am intrebat pe acel individ foarte agitat, ne-~tiind despre ce vorbe~te.

- PM da. Nu-l samtiti? 0 duoare!-Duoare?

Am avut grija sa pronunt cuvantul exact cum 11rostise el.- Duoare. Va zic, duhne~te.- Aha, duhoare. Duhoare vrei sa spui?Vocea lmidevenise mai vioaie deoarece intelesesem in cele

din urma ce voia sa spuna omul din fata mea. Nu faceam parte din personalul spitalului ~i nici macar nu imi luasem incalicenta in psihologie. Lucram pur ~i simplu ca intern. Cu toate acestea, administratia spitalului ne recomandase sa purtamaceste halate medicale albe care ne confereau un aer de res

pectabilitate. Pe buzunarul halatului meu era inscris numeleunui doctor plecat de multa vreme, dar care fusese destul decumsecade ca sa-~i lase halatul aici. Trebuie sa recunosc ca lucrul asta ma facea sa ma simt oarecum mult mai familiar cu

locul. Totu~i eram destul de agitat, poate chiar mai mult decat pacientul care statea in fata mea.

Omul avea tenulmchis ?i purta mai multe randuri diferite de haine, fiecare m contrast evident cu celelalte. Cama~a cudungi. Pantaloni cadrilati. 0 vesta. $osete desperecheate. $ipeste toate astea, binemteles, lanturile ~i margelele. Arata deparca ?i-ar fi ales dintr-o cutie, la intamplare, piesele tinuteisale zilnice. $i poate chiar a?a ?i facuse.

De~i infati~area sa era izbitoare, mtr-un fel chiar grandioasa, ceea ce mi-a atras atentiaerau ~uvitele lui de par impletite. Parea sa fie african sau poate jamaican, de~i dupa accentprovenea in mod sigur din zona rurala a Virginiei. Acest lucru nu era deloc surprinzator de vreme ce ne aflam chiar latara, in Virginia. Gudat era faptul ca adulmeca intruna aerulIi

Ii

~----~ ... --

20 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 21

sem era ca el simtea mirosul de vaci de la ferma la care locuia. Faptul ca familia lui detinea la ferma 0 mica cireada de vacinu parea 0 descoperire deosebit de utila.

- Vacile este peste tot, a tinut sa explice Manny. Mirosullor este peste tot.

- $i tu poti sa simti ~i acum mirosul de vaca?Manny m-a privit dezamagit ca ~i cum ar fi vrut sa-mi ara

te ca ii in~elasem a~teptarile. Sperase tot timpul ca ~i eu simteam mirosullor.

Acum era randul meu sa ma simt dezamagit. EI se plangea de faptul ca percepe un miros imaginar cronic ~i suparator de bovina. Aceasta parea sa fie 0 problema care tinea decompetenta unui specialist O.R.L. sau cel putin a unui neurolog. Oar se pare ca, din anumite motive, fusese trimis la clinica no astra, probabil pentru ca nu fusese inca detectata nici 0cauza fizica a afectiunii sale.

Am respirat inca 0 data adanc, atat pentru a ma calma cat~i pentru a ma asigura ca nu exista nici un miros de vaca incamera in care ne aflam.

- $i cum a~putea sa te ajut? I-am intrebat pe Manny, abordand cel mai afectat ~i mai plin de solicitudine ton cu putinta; cel putin la a~a ceva ma pricepeam destul de bine.

Manny s-a uitat la mine ca ~i cum a~ fi fost un idiot, iarapoi a cli'itinat din cap, dezamagit de faptul ca intelegeam atatde greu. _

- Pai, dom'le doctor, a spus el rostind cu grija cuvintelepentru a se asigura ca il pot urmari, vreau ca dumneata sa-mitai nasul.

- Vrei ca eu sa-ti tai nasul?Incepusem sa ma simt de-a dreptul exasperat ~iasta nu din

cauza a ceea ce discutam, ci pentru ca pur ~i simplu nu-mi dadeam seama ce a~ fi putut sa mai spun sau sa mai fac spre a-Iajuta pe acest biet om aflat in suferinta.

Manny s-a uitat la mine placid, dand din cap. Eram hipnotizat de margelele care se leganau la capatul gaitanelorlui lungi. Un timp nu am facut nimic altceva decat sa nemasuram unul pe celalalt. Nu aveam nici cea mai mica idee

in legatura 'cu ceea ce se petrecea in mintea lui, dar incercam sa ma concentrez asupra posibilitatilor pe care Ieaveam pentru urmi'itoarea mi~care. Sa-l programez la chirurgie ca sa-i taie nasul? Sa cer 0 consultatie neurologica?Sau poate 0 evaluare psihiatrica? Mi-am amintit apoi ca eueram evaluatorul psihiatric. Eu eram cel care ar fi trebuitsa-i evalueze starea mentala ~i sa stabilesc cumva un tratament care sa-i aline simptomele suparatoare ale afectiunii.Erau atatea lucruri pe care eram gata sa Ie fac pentru a-i ajuta pe oameni ~i in special pe primul meu pacient, insa taiatul nasurilor ma depa~ea. In plus, nu aveam voie sa facacest lucru chiar daca primisem un halat alb cu titlul de doctor inscris pe el.

In mod cert, tulburarea cronica a mirosului de care suferea acest om avea 0 cauza psihologica. Daca nu exista nici 0explicatie medicala pentru conditia sa, atunci inseamna caea se datora unor probleme emotionale sau unei traume suferite candva. Atat am putut sa deslu~esc de unul singur.Cum sa dau insa de capatul acestei probleme in cele doarcateva ~edinte care imi erau alocate pentru a-mi consulta pacientul?

De~i aceste evenimente au avut loc acum mai bine dedouazeci ~i cinci de ani, inainte sa trecem la 0 "terapie scurtal' administram un fel de "bandaj" psihologic, dupa careurma sa-i trimitem pe oameni inapoi la viata de zi cu zi. Taierea nasului unui pacient nu era tocmai acest tip de tratament,ci mai degraba unul radical ~idirect pentru care era nevoie deaprobarea consiliului de medici al spitalului. Oar oricat deatragatoare mi s-a parut in acel moment optiunea in cauza,imi alesesem meseria pentru ca imi placea sa fac pe detectivul~i sa merg pana la radacina problemei. Pe cand cei asemenealui Freud aveau la dispozitie luni daca nu chiar ani pentru arezolva diferite cazuri, eu trebuia sa 0 fac doar in cateva ~edinte. Cel putin acestea din urma erau prevazute ca ;;edintedubIe, de nouazeci de minute, ;;i prin urmare aveam timp saexplorez ceva mai adanc situatia.


Secretul

- Poti sa-mi spui cate ceva despre felul in care iti petredtimpul?

Aceasta a fost 0 intrebare foarte buna, deschisa. Pentruca nu ~tiam cum sa procedez in continuare cu Manny, amhotarat sa ma familiarizez cu - sa-i spunem - lumea luifenomenologica. Era clar ca aveam nevoie de mai muIte informatii pentru a ajunge la sursa problemelor sale legate demHOS.

- Is de la 0 ferma, a inceput din nou Mam1Yin stilul saulaconic.

In urmatoarea jumatate de ora i-am pus 0 serie de intrebari: uncle anume locuie~te, cu cine locuie~te, ce lucreaza ~icum i~i petrece timpulliber. Am aflat urmatoarele: de~i aveadouazeci ~iceva de ani (m-am uitat pe fi~a lui pentru ca nu-midadeam seama ce varsta avea numai dupa infati~are), Mannytot mai locuia cu familia sa la ferma. I~i produceau ei in~i~ihrana de zi cu zi, iar 0 parte din recoIta 0 vindeau. Aveaugaini. ~i, bineinteles, aveau vaci sau, am banuit eu, vite. Deoa'rece eram baiat de ora~, nascut ~i crescut in Detroit, eram maimuIt decat fascinat de viata de la tara, ne~tiind mai nimic despre aceasta, in afara de ceea ce vazusem la televizor, la emisiunea "Pogoanele verzi".

Manny i~i petrecuse toata viata la ferma ~i parea a fi fericit acolo, de~i fusese oarecum izolat (cel mai apropiat vecinera la 0 distanta apn:ciabila). Sarcina lui era sa scoata vacile(vitele?) la pascut ~i sa Ie aduca inapoi dupa ce i~i terminau"cina". Intre timp, avea destula vreme sa hoinareasca ~i sa facace voia. Era putin cam evaziv in legatura cu acest din urmalucru, a~a ca a trebuit sa-l indemn sa vorbeasca despre el maiin amanunt.

- A~adar, Manny, ce aItceva mai faci ca sa te distrezi? Bineinteles in afara de a-ti petrece timpul cu familia ta. Ai 0 prietena sau ceva in genul asta?

Manny a ridicat din umeri ~i a privit in pam ant. Apoi a datdin cap ca nu, ~i pret de un minut ~i-a ridicat privirea in di-

rectia mea, dupa care ~i-a coborat-o iar. Era acesta un semnalca puteam sa continuu discutia pe aceasta tema sau ca trebuia sa 0 abandonez? Nu mi-am putut da seama. Cu toate acestea, simteam in atitudinea lui ceva ce nu puteam deslu~i pemoment.

De~i era imbracat excentric, Manny nu era un barbat respingMor. De fapt, era chiar bine facut, cu 0 figura interesanta~i cum era in floarea varstei mi s-a parut rezonabil sa aflu maimuIte lucruri despre viata lui amoroasa.

- Prin urmare, nu ai 0 prietena?A clMinat din nou din cap, de data aceasta mai hotarat. Era

atat de fascinant sa prive~ti coditele lui impletite leganandu-semuzical inainte ~i inapoi - ma gandeam eu in timp ce ii puneam intrebarea pentru a treia oara doar pentru a mai urmarispeetacolul.

- Imi ascunzi ceva, Manny? m-am aventurat eu.Pentru prima data de la inceputul conversatiei noastre pa

rea ca se inchide in sine. Pana in acest punet fusese deschis laorice in.trebare i-a~ fi adresat sau la orice cale pe care ne-am fiaventurat, dar acum dadea inapoi. Simteam acest lucru. In urmatorul moment acesta a devenit evident pentru mine: ~i-a incolacit bratele lui lungi in jurul taliei ~i s-a aplecat inainte sprijinindu-se pe genunchi de parca ar fi vrut sa se faca mic ~i sase ascunda de privirea mea iscoditoare.

- Iti zisei ca nu am pretina.Pentru prima data Manny m-a surprins, ridicand tonul.

De~i parea destul de calm, m-am uitat precaut catre ie~irea dincabinet.

- Am inteles, Manny, am spus bland. Vreau doar sa ~tii caputem discuta despre orice dore~ti tu.

Relatand acum aceste lucruri, ar putea parea ca ele s-audesfa~urat intr-o maniera logica, ordonata, de parca a~ fi urmat 0 procedura sistematica, menita sa scoata la iveala oricesecrete. De fapt, fiind un incepator in aceasta meserie, chiardaca unul entuziast, nu faceam decat sa vorbesc vrute ~i nevrute, punand orice intrebare care imi trecea prin minte. Cuputin no roc sau poate din cauza insistentei ~i a zelului meu,


am reu~it m final sa aud 0 versiune mai eompleta a eeea ee faeea Manny zilnie. Am aflat de asemenea, ehiar mai mult deeM a~ fi vrut, despre motivele pentru care nu avea propriu-ziso prietena. Dar eeea ee am invatat m final din aceasta ~edintaa fost ca 0 data ce deschizi 0 u~a nu poti face alteeva deeM saintri. Intrueat insistasem sa mergem pana la surse - pana laradacina, ca sa zic a~a - pentru a-i rezolva problemele - nune ramasese altceva deeM sa urmam pana la s£ar~it aeeasta linie a cercetarii.

Se parea ca Manny incercase 0 vreme sa se mtah1easca cufete. Facuse curte m eateva randuri unei vecine ~i ehiar se mtamise cu 0 fata de la ora~ pe care 0 cunoseuse cu ocazia drumurilor sale in aeelloc. Insa el gasise ca aceste intalniri eraufrustrante, daca nu cumva chiar nesatisfacatoare. Cand i-am

cerut sa-mi explice mai pe larg la ce se referea, Manny mi-araspuns ca m general fetele trebuie tratate foarte atent. Trebuiesa spui cuvinte frumoase, sa Ie oferi cadouri, sa Ie scoti m ora~~isa cheltuie~ti multi bani cu ele. ;;i m ciuda tuturor investitiilor de timp ~ide bani, nu e~ti niciodata sigur ca 0 sa fii tu "norocosul". Nu cred ca a folosit chiar expresia asta, dar cu siguranta ca a fost yorba de 0 alta bizarerie eufemistica pentru sex.

De~i eram casatorit de curand, eu ~i Manny eram cam deaceea~i varsta, a~a ca ii intelegeam nemultumirea. Imi aduceam mca aminte de ritualurile lungi ~iplictisitoare de dinaintea fieearei mtalniri pe care trebuia sa Ie suport pentru a reu~isa ma "apropii" de 0 femeie care imi placea. M-am gandit sa-ispun ca-i mteleg frustrarea. Apoi i-a~ fi putut oferi un discursmotivational despre necesitatea de a fi rabdator, de a-ti asuma riscurile, de a te aventura m afara zonei de confort. Invatasem deja terapia cognitiva ~i, prin urmare, eram gata saabordez temerile sale irationale legate de e~ec. Aveam totultrasat m minte ~i eram fericit ca in sfar~it descoperisem ca puteam sa fac ceva pentruel. Cu toate acestea, ?timn ca imi scapa ceva.

- Manny, spuneai ca acum nu te mai mtame~ti cu nimeni.- Nu, renuntai la asta.- Inteleg.

Am tacut amandoi. De data aceasta, eram hotarat sa nu fiueu cel care rupe primul tacerea. Oricat de mult a~ fi dorit sama concentrez asupra refuzului sau de a se intalni eu fete ~isa-i atac convingerile sale disfunctionale, am decis sa-l ascultm eontinuare. In ciuda lipsei mele de experienta, imi dadeamseama ea Manny are ceva de spus ~i acum era mult mai important pentru mine sa ascult decat sa vorbese. Chiar ~i dupaahWa ani, inca pastrez convingerea ca de cele mai multe oriaceasta este cea mai mare gre~eala pe care 0 facem noi, terapeutii: ne preeipitam sa rezolvam problemele din cauza propriului nostru sentiment de neputinta.

Scara

Dupa 0 perioada de timp care parea sa fi ajuns la catevaminute, dar care in realitate nu depa~ise mai mult de douazeci sau treizeci de secunde, Manny mi-a spus cum i~i petrecea timpulliber ~i de ce nu fusese prea sincer atunei cand declarase ca nu are 0 prietena. De fapt, Manny chiar avea 0 viata sexuala foarte activa, de~i nu cred ca aceasta avea ceva incomun eu ceea ce numim noi "iubire". Dar poate ca asta eradoar parerea mea pentru ca aveam de-a face cu 0 situatie caredepa~ea cu mult ceea ce imi imaginasem vreodata. Acum mteleg ca aceste situatii nu sunt atM de neobi~nuite la tara.

- Spuneai, Manny, ca nu te vezi cu prea multe femei.- A~a-i, a recunoscut el, dand din cap.Era ceva in neregula la capitolul asta. Expresia fetei lui de

venise destul de transparenta; mtr-un fel, imi aducea amintede un copil care fuseseprins cu minciuna. De fapt, el se uitain jos, m timp ee racaia linoleul cu varful ghetei lui eu ~ireturidezlegate.

- ;;i totu~i nu mi-ai spus tot, m-am aventurat eu cu grija;nu voiam sa-l sperii, insistand prea mult.

- Da, dom'le doctor.- ;;i nu ai vrea sa-mi poveste~ti?- Nu. N-a~ prea vrea.


- Nici 0 problema, am incercat eu iar. Manny, mi-ai spusca vrei ca eu sa-ti tai nasul, dar inainte de a discuta despre astatrebuie sa aflu mai multe lucruri despre ceea ce se intampla.

EI m-a privit suspicios, dupa care a continuat sa-~i frecevarful ghetei de podea. I-am lasat suficient timp pentru a sedecide daca are destula incredere in mine ca sa-mi spuna cenu era in regula.

- Pai, cum sa va spun? E yorba de aceasta vaca cu carema vad. 0 cheama Mertle.

Se vedea cu vaci la ferma? Ce tot vorbea? Tot ceea ce am

putut sa fac a fost sa repet ceea ce-mi spusese el.- Oa, dom'le doctor, ii cea mai buna din lot. Avuram ~i

noi 0 aventura ..

- Ai fost impreuna cu vaca asta, cu ... Mertle e numele ei,nu-i a~a?

- A~a-i! a zambit el incantat ca mi-am adus aminte de numele ei.

Eram inca intr-o stare de confuzie, ca urmare a celor relatate de el. Apoi, brusc, mi-am dat seama ce voia el sa spuna:Manny facuse sex cu 0 vaca pe nume Mertle. ~i, mai mult decat atat, fusese dragut cu ea.

- A~adar, Manny, vrei sa spui ca tu ... a.., tu ... ai ...- A~a e. Eu ~i cu Mertle. 0 facem de cate ori simt nevoia.Vedea cum ma luptam cu aceasta situatie ~i, de~i se simtea

incurcat el insu~i, pard ii parea ~i mai rau de mine. Totodatael vazuse cat de mult ma straduisem sa-l ajut ~iparea ca apreciaza foarte mult acest lucru.

- Inteleg, am spus, ~i din nefericire acum totul imi apareafoarte claro

Oar imi veneau de asemenea in minte 0 multime de intrebari. Ma intrebam cum poate cineva sa fad sex cu 0 vaca? Laurma urmei, vacile sunt ni~te animale foarte mari in comparatie cu oamenii. ;>ice I-a determinat pe Manny sa 0 aleaga peMertle ca partenera a sa? ;>i,mai mult, cum a ajuns el sa seapuce de asemenea lucruri.

In adolescenta, Manny a aflat despre sex privind vacile ~icaii in perioada de imperechere. (Nu ~tiusem pana atunci d

ele au 0 asemenea perioada.) Se pare ca el statea ~i se uita cumvreun armasar cu 0 erectie nefireasca se urca pe iapa penetrand-o intr-un abandon salbatic. ;>inu putea sa fad altcevadecat sa se gandeasca la ziua in care va avea 0 prietena cu caresa faca sex. Cu to ate aces tea, dupa ce a fost respins de maimulte ori de catre doua fete pe care incercase sa Ie curteze,Manny a renuntat ~i ~i-a indreptat eforturile dtre cele pentrucare era nevoie de 0 persuasiune bovina.

;>inumai atitudinea mea calma, profesionalismul ~i sensibilitatea mea superioara m-au impiedicat sa nu cad pe jos doborat de ras sau de ~oc. De~i nu prea credeam cele auzite, amramas stoic la locul meu, iar privirea standard de psihiatru(obi~nuiam sa exersez in fata oglinzii) mi-a inghetat pe figura. Am dat din cap la fel de firesc de parca el tocmai mi-ar fispus ca ii plac ouale la micul dejun.

- A~adar, i-am raspuns lui Manny cu 0 voce care speramsa para cat mai ferma, spui ca tu ~i aceasta vacL. vreau saspun, Mertle, va intalneati din cand in cand?

Manny s-a uitat direct in ochii mei, cercetandu-mi atent reactiile, apoi a incuviintat din cap.

Prin urmare, aceasta era sursa mirosului de vaca care 11insotea pretutindeni. Aveam 0 pregatire temeinid in domeniulteoriei psihodinamice a~a ca nu a fost mare lucru sa leg simptomele lui de vina pe care 0 simtea in subcon~tient fata decomportamentul mai degraba neobi~nuit in ce prive~te intalnirile sentimentale. Am considerat ca probabil nu ar fi cel maiintelept lucru sa explorez sentimentele oedipiene pe care elle-ar fi putut avea fata de mama lui, de vreme ce ar fi putut sase simta ofens at de implicatia ca mama lui semana cu 0 vaca.In primul rand, aveam nevoie sa aflu mai mult despre ce sepetrecea de fapt.

Ei bine, venise timpul pentru confesiune. Muream de curiozitate in legatura cu aceasta situatie. Cum poate cineva safad sex cu 0 vaca? Adica, vreau sa spun, vacile sunt ni~te animale foarte mari.

Eram hotarat sa obtin raspunsuri la unele dintre intrebariIe mele. Oescoperisem ca unul dintre cele mai importante lu-


cruri legate de profesia de terapeut era ca ajungeai sa-i intrebipe oameni tot felul de lucruri foarte personale fara ca ei sa seenerveze. Daca reu~e~ti mai mult timp sa pari indiferent, ca ~icfmd ai mai fi auzit aceste lucruri de nenumarate ori inainte,oamenii iti vor spune cele mai profunde secrete. Ma bucuramde aceasta putere ~i am decis sa aflu cat de departe puteam samerg. Ca sa fiu sincer, nu eram prea sigur daca in acest felimiurmaream propria curiozitate sau imi ajutam pacientul.

- A~adar, Manny, am spus eu pe un ton firesc, cum xeu~eai sa ajungi pana la Mertle ca sa 0 fad cu ea?

- Pai, foloseam 0 scara. Aduceam 0 scara pe care 0 tineameu. Uneori 0 foloseam pentru a fixa stiUpii in gard ~ialte chestii de astea.

- Bine, am raspuns. Nu aveam nid cea mai mica idee cesa fac mai departe. A~adar, te urcai pe scara ...

- Exact, a raspw1s Manny zambind timid. Parea ca se simtea mai bine povestindu-mi despre acest rendez-vous secret.

Inca nu puteam sa-mi dau seama exact cum se petreceaacest lucru. Cum 0 facea el pe nenorodta aia de vaca sa steanem~~cata? Trebuia oare sa-~i mute tot timpul scara in jurul ei?Vadi ii place a acest lucru? Ma gilndeam chiar daca nu cumvatrebuie sa raportez activitatea lui Manny vreunei agentii guvernamentale care activa impotriva cruzimii fata de animale.$tiam ca eram obligat sa rap ortez cazuri suspecte sau confirmate de abuz sexualla adresa copiilor, dar cazul de fata faceaparte din cu totul ~i cu totul alta categorie pe care nu 0 intalnisem niciodata in timpul specializarii mele.

Mi-am dat seama ca in momentul acela depa~isem punctulin care informatia pe care mi-o furniza Manny era utilapentru cazul sau. Dar mai aveam totu~i inca 0 intrebare pentru el: Cum 0 alesese el pe Mertle drept vaca lui favorita? Ceanume il atragea la ea?

Ei bine, poate ca acest lucru este cu mult peste ceea ce doriti sa aflati despre aceasta poveste. Pentru mine, era ca ~icuma~ fi trecut pe langa un accident de ma~ina sau m-a~ fi uitat laun film de groaza. 0 parte din mine voia pur ~i simplu sa-miacopar ochii ca sa nu mai vad toata grozavia aceea, ~i cu toa-

te aces tea, ceva aproape irezistibil ma impingea sa trag cuochiul printre degetele care-mi acopereau privirea. De9i voiam foarte mult sa schimb subiectul ~i sa merg mai departe,nu ma puteam abtine sa nu-mi pun in continuare 0 multimede intrebari legate de mecanica imperecherii cu 0 vaca. Nu puteam sa cred ceea ce aflasem.

Relatilnd despre comportamentullui sexual, Manny oferise 0 ratiune destul de plauzibila pentru faptul ca optiunile luiin materie de "intalniri amoroase" erau preferabile altora. Ela explicat ca in felul acesta nu avea nevoie sa ca~tige afectiunea vacilor sau sa cheltuiasca bani cu ele. Ele nu I-au respinsniciodata. Aveam totu~i cateva probleme legate de acest lucru,cad ma intrebam daca ele ii acceptau, ca sa zicem a~a, compania ~i atunci cand nu erau in perioada de imperechere, darmi-am dat seama CEl deja mersesem mult mai departe cu aceasta chestiune decat intentionasem. De fapt, in acel moment maintrebam cum naiba 0 sa scriu vreodata despre aceste lucruriin insemnarile mele de cabinet. Ce aveam sa-i spun supervizorului meu?

Ei bine, cel putin am gasit 0 explicatie plauzibila pentru lucrurile de care se plangea Manny. Se parea ca in cele din urmanu era nevoie sa-i taiem nasul daca reugeam sa-l ajut sa se impace cu comportamentullui.

Intrucat timpul alocat ~edintei expirase, i-am multumitlui Manny pentru ca fusese atftt de deschis in privinta situatiei lui ~i i-am promis ca yom continua in saptamana urmatoare. In acest fel am incheiat prima noastra intalnire. Eu, bineinteles, am ie~it imediat din cabinet pentru a Ie spune colegilor mei interni despre acea stranie prima ~edinta prin careabia trecusem.

Parfumul

In urmatoarea saptamana, Manny m-a intihnpinat foartecalduros, cu un zambet largo La ~edinta anterioara nu observasem dH de mult aur avea in gura. Acum puteam sa vad al-


bul din centrul fied'irui dinte care era imbn'icat in aur. Am ob

servat de asemenea d'i era imbracat ceva mai potrivit decatdata trecuta -lucru pe care l-a~ fi considerat in mod optimistdrept un semn al progresului daca nu a~ fi simtit mirosul intens de colonie ieftina.

Abia puteam sa respir in duhoarea aceea dulceaga ~i bolnavicioasa de English Leather sau de altceva foarte comun.Nu cred ca acest produs a fost creat pentru a fi folosit in asemenea cantitati, iar dupa mirosul insuportabil parea ca Manny i~i turnase toata sticla pe el. Cu toate acestea, parea foartemultumit de el.

La inceput, am crezut ca talentele clinice superioare decare dadusem dovada la ~edinta anterioara i-au adus lui Manny aceI nou zfunbet aurit. Trebuia sa fie yorba de acea legatura empatica pe care reu~isem sa 0 stabilesc cu noul meu pacient. Sau poate ca era yorba de maniera profesionista in carema infati~asem, imbracat atat de corect in halatul meu de medic.

- Vad d te simti mai bine, am inceput eu conversatia.Asta ii permitea sa constate ca eram un observator perspi

cace al conditiei sale interne.Manny nu a £acut decat sa zambeasca ~i mai incantat. Lu

minile fluorescente din tavan se reflectau in dintii lui auriti.In acele vremuri, Ientile Ie de contact "permeabile la gaz" pecare Ie purtam faceau ca ochii mei sa fie foarte sensibili la lumina, motiv pentru care clipeam foarte des. Mi-era teama cadad inchid ochii mai mult timp a~ putea sa pierd ceva foarteimportant.

-- Observ de asemenea ca azi te-ai dat cu foarte mult par-fum.

- Este colonie.- Exact. Colonie. E ceva destul de tare.

Spunand aceasta, am dat din umeri in semn de aparare ~imi-am mutat scaunul ceva mai departe ca sa pot respira. Masimteam putin ametit.

- La naiba, ai dreptate, a recunoscut Manny. Am folosit-ope toata pe care 0 aveam.

-Uuuh!

A~teptam ca Manny sa-mi explice de ce se daduse cu atatde multa colonie, dar el parea ca avea mult mai multa rabdare decM mine. $i apoi, el nu trebuia sa dea socoteala unui supervizor care dorise sa ~tie de ce nu stabilisem un diagnosticpentru acel caz ~i cu atat mai putin un plan pentru tratament.Pledasem pentru faptul ca aveam nevoie de mai mult timpspre a "aduna informatie". $tiam ca daca a~ fi recomandat amputarea nasului, acest lucru nu ar fi fost bine primit de catrepsihiatrii ~i psihologii cu barbi a la Van Dyke, imbracati in haine de tweed ~i fumatori de pipa care stateau in jurul mesei laconferintele noastre dedicate discutarii cazurilor pe care Ieaveam.

- Spuneai ca ai folosit tot parfumul pe care l-ai avut, I-amindemnat eu din nou.

- E colonie. T'am spus asta.Acum zambeam ~i eu, dar proste~te. Aceasta situatie nu

ducea nicaieri. Am incercat din nou.

- Poate ca ai putea sa-mi explici de ce te-ai dat azi cu atatde multa colonie.

- Mirosul ast' de vaca. Acum nu mai e. Manny parea foar-te mandru de el.

- Vrei sa spui ca acum nu mai miro~i a vaca?o incuviintare din cap.- Asta inseamna ca dupa ultima no astra conversatie ai de

cis sa, uf, sa nu mai continui cu ... cu scara ta?Pur ~i simplu nu puteam sa pomenesc cu voce tare de pro

blema sexului cu vaca. Dar se parea ca primul meu contact terapeutic fusese atat de puternic ca Manny nu mai prezentasimptomele lui suparatoare. Doamne, eram a~a de bun sau ce?

Cand Manny s-a uitat la mine cu oarecare disconfort,mi-am dat seama ca presupunerea mea era incorecta. De fapt,Manny continuase sa faca sex cu vaca in saptamana care trecuse de la ultima noastra ~edinta. Nu se schimbase nimic inaceasta privinta.

Singurullucru diferit era ca Manny gasise 0 modalitate dea camufla mirosul care 11deranja de atata timp. EI i~i rezolva-


se singur problema Hira sa aiba nevoie de interventie chirurgicala. Acum el i~i putea continua multumit afacerea lui bovina far a sa mai simta vreo vina suparatoare sau mirosul devaca.

- A mai buna parte, doctore, mi-a spus el inainte sa-mistranga solemn mana ~i sa iasa pe u~a pentru ultima oara, esteca, la urma urmei, nu trebuie ca tu sa-mi mai tai nasul. $i potsa-ti spun ca de fapt nici nu ai vrut sa faci asta.

InvaH'imintele,De~i au trecut multi ani de cand I-am vazut ultima data pe

Manny, inca mai sper ca in cele din urma el a reu~it sa facatranzitia la 0 relatie cu unul dintre semenii lui. Imi place sacred cat intr-o masura oarecare, faptul ca a vorbit cu mine ~i~i-a dezvaluit secretull-a ajutat sa progreseze catre un nivelmai potrivit al interacFunii umane. Cu toate acestea, pot saspun ca am fost sigur de un singur lucru, ~i anume ca nu-~iputea permite in nici un caz cantitatea de colonie necesarapentru a se da in fiecare zi acoperind astfel mirosul persistent.

Dupa cea de a doua ~edinta, Manny nu s-a mai intors niciodata la clinica, cel putin in perioada in care am lucrat eu aco10. Aceasta este povara meseriei me Ie de terapeut - foarteadesea nu aflu finalul pove~tii. Clientii pleaca pur ~i simplu.Pleaca ~i nu se mai intorc niciodata. Ei nu raspund la scrisorisau la telefoane. $i in felul acesta suntem lasati sa ne imaginam singuri ce s-a intamplat, uneori cu ajutorul teoriilor inventive ale supervizorilor no~tri.

Cand am prezentat cazullui Manny grupului de psihiatri~i psihologi de la conferintele noastre saptamanale destinatediscutarii cazurilor, bineinteles ca au avut 0 zi plina de discutii· Era adunarea distinsa a un or membri proeminenti ai FacuItatii de Medicina, multi dintre ei imbracaF identic, nu inhalate medicale ci in costume cu vesta de parca ar fi fost clonele lui Sigmund Freud. Chiar ~i singura psihiatra prezentapurta un costum cu vesta (de~i nu avea ~ibarba necesara).

Acesta era un grup competitiv, a~a ca membrii ei au desfa~urat dezbateri cu privire la cea mai avantajoasa medicatiepentru pacient ca ~i despre cazurile pe care Ie intalnisera inpractica 10l~cu mult mai interesante decM cel pe care il analizam. Am incercat sa Ie spun ca Manny nu se va intoarce, ca inloc de Clozaril, Prolixin, Fluanxol sau unul dintre medicamentele lor favorite antihalucinogene, el preferase parfumul, darei erau prea cufundati in discutia lor ca sa ma poata auzi. Pareau dezamagiti, daca nu cumva chiar intrigati, de faptul canu ma gandisem sa-l invit pe unul dintre ei sa cunoasca acestcaz curios pe care il avusesem.

Lenjeria intima

Ma intreb azi ce mo~tenire mi-a lasat Manny. In primulrand, a~ vrea sa-mi alung din memorie imaginea prea vie alui Manny apropiindu-se de 0 vaca aratoasa cu 0 scara subbrat. Cu siguranta ca am invatat ~i chiar ma pricep sa-mi tinjudecatile sub control. De fapt, cazul imediat urmator ce mis-a repartizat a fost acela al unui cadru universitar care avea~i el un secret de marturisit. Supravietuisem deja primuluimeu pacient in incercarile mele de a-mi pastra calmul, a~a canu mi s-a parut foarte dificil sa raman netulburat in timp ceinstructorul marturisea di se imbraca cu lenjeria soFei luidupa care simte apoi 0 nevoie incontrolabila de a da fuga instrada. In naivitatea mea, ~i pentru ca nu m-am putut gandila un alt lucru pe care sa i-I spun, i-am raspuns impulsiv.

-Inteleg. A~adar, spuneti-mi in ce problema ati dori sa vaajut?

- Pardon? a spus el, sincer incurcat.- Ei bine, am raspuns eu atent, dandu-mi seama acum ca ar

fi fost foarte bine sa gasesc 0 explicatie buna pentru raspunsulmeu neglijent. Spuneati ca aveti ni~te preferinte sexuale bizare.La fel au foarte multi oameni. va place sa va imbracati cu lenjerie de dama. $i ce-i cu asta? Pur ~i simplu ma intrebam ce este inneregula cu acest comportament ~ipe care doriti sa-l modificati?


Nu era yorba, bineinteles, de ce am spus ci de cum am spuscare i-a indicat tanarului profesor ea nu eram deloc oripilat deconfesiunea lui. Desigur, comportamentul era un pic cam neobi~nuit, in special in ce privea fantasmele lui obsesive legatede fuga prin vecini imbracat cu sutien ~i chiloti, dar, la naiba,auzisem 0 gramada de lucruri mult mai ciudate stand intr-unbar.

Profesorul m-a examinat foarte, foarte atent, cautand unsemn al dezgustului sau chiar al vreunei judecati critice. Dardeja petrecusem ceva vreme cu Manny. Nu doar pretindeamca sunt neutru, dar chiar a~a ma simteam in sinea mea. Dobandisem deja unul dintre cele mai importante talente ale terapeutilor: cum sa incetezi sa-i judeci pe ceilalti. Dupa tot ceeace auzisem pana atunci, oamenii puteau sa-mi spuna orice farasa obtina vreo reactie puternica din partea mea.

Cind I-am intalnit din nou pe acest instructor, in saptamana urmatoare, mi-a spus ca fantasmele lui recurente ll,cetasera. Teoria lui era ca faptul ca eu il acceptasem I-a facut sase simta atat de minunat incat ru~inea pe care 0 avusese initial s-a diminuat substantial. $i chiar m saptamana care a Ufmat primei noastre ~edinte el a dezvaluit unui prieten secretullui, iar acesta a reaqionat aproape m acela~i fel ca ~imine.De fapt, individul i-a imparta~it la randullui propriile salepreferinte sexuale ciudate.

Cfmd ne-am mUilnit pentru ultima data, doua saptamanimai tarziu, instructorul mi-a spus aproape cu regret ca nu maisimtea nevoia sa se imbrace cu lenjeria sotiei lui. Intr-un fel,acest lucru parea sa fie 0 pierdere pentru el, ca ~i dind ar fifost nevoit sa lase un anumit lucru m urma, de;:;iprobabil unulnesanatos, pe care 11considera mea placut. El fusese "vindecat" de problema sa in primul rand de catre puterea de acceptare din partea oamenilor. Pentru ca nu-l judecasem la modulcritic ~i nu reactionasem negativ fata de dezvaluirile lui, el amceput sa se accepte pe sine ca un om caruia uneori ii placesa se imbrace cu lenjerie de dama, a;:;acum fac ;:;ialti barbati.In acest caz, "vindecarea" nu a constat atat de mult in stoparea comportamentului - de;:;ifrecventa lui s-a diminuat sub-

stantial - dit in acceptarea faptului ea el nu era 0 persoanarea, dementa, doar pentru ca prefera 0 placere stimulativa carenu dauna nimanui.

Nu am uitat niciodata aceasta lectie, cel putin atuncicand e yorba de munca mea. Totu~i ceea ce ma macina m continuare este faptul ciiadeseori m viata mea personala nu practic ceea ce fac cu clientii mei, cel putin m ce prive~te aceastadimensiune. De indata ce 0 persoana intra m cabinetul meu,pot sa ascult orice imi spune tara sa am aproape nici 0 reactienegativa. La naiba, am intervievat criminali in serie ;:;iam ascultat marturisirile lor criminale fara sa am nici 0 reactie vizibila (~i nid chiar interna) fata de ceea ce auzeam. Dar 0 datace ies din arena profesionala, pot sa fiu la fel de critic, de rautacios ;:;ide ironic ca ~i cei mai buni dintre ei. Dacii observ cacineva nu traie~te conform standardelor me Ie neobi~nuit deridicate, dau din cap dezaprobator. Daca cineva se mi~ea maimcet dedH cred eu ca trebuie sa se mi~te, atunci devin extremde nerabdator. Adevarul pe care eu nu vreau sa-l recunosc estecii (mea) nu am invatat sa transfer total a mea aeceptare ~ijudeeata necritiea fata de cei care vin la mine la cabinet asupracelor din viata mea personaM care conteaza eel mai multo

Dupa cum sigur v-ati dat seama din aceasta confesiune,sunt la fel de neiertator eu propriile mele slabiciuni ea ;:;ieuscaparile celorlalti - cel putin ale celor care nu sunt clientiimei. Dar unul dintre luerurile minunate legate de munca meaeste ca m permanenta reflectez la ceea ee fac, la cum fae ;:;ilafelul m care pot sa-mi traiesc viata mult mai functional. Totula ineeput eu Manny.

Mumia de la masa din sufragerie 37

CAPITOLUL DOl

Jon Carlson

Mumia de la masadin sufragerie

A

£Intimp ce ma pregiiteam sa scriu contributia mea laaceasta carte, am incercat sa calculez cate ~edinte deterapie facusem in viata mea. Cred ca suma totala

se ridica la aproape cincizeci de mii de ore, de-a lungul apeste treizeci de ani, pe care Ie-am petrecut cu familii, cupluri~i persoane individuale. A fost destul de greu sa aleg doarunul sau doua din toate aceste cazuri, cele mai neobi~nuitesau mai bizare, dar Ulcele din urma a trebuit sa admit ca uneIe dintre ele ie~eau cu adevarat in evidenta. 0 sa incep cu cateva cazuri mai scurte, dupa care am sa trec la evenimentulprincipal.

Omu! care purta scutece

Gandindu-ma la cazurile me Ie cele mai remarcabile, imivine in minte un individ care era cu adevarat ie~it din comun.Chiar a~a.

Li'l Ricky era un barbat la patruzeci ~i unu de ani care,dupa propria sa declaratie, avea 0 dorinta compulsiva de a ie~iin public imbracat in scutece. Nu trebuie sa se illteleaga ca Iepurta pe sub haine. Pur ~i simplu eli~i dadea jos toate haineIe ca sa se plimbe pe strada imbracat doar in scutece. Acest lu-

cru nu era prea u~or, avand in vedere di greutatea lui se ridica la mai bine de vreo doua sute de kilograme.

Cum era de a~teptat, familia lui era foarte alarmata deaceasta situatie. Parintii erau muncitori intr-o fabrica. Erau ni~te oameni simpli, care nu avusesera niciodata 0 casa a lor. Li'lRicky era singura lor ruda. Erau foarte ingrijorati in ce prive~te viitorullor ~i se gandeau ca nu aveau cui sa-l lase in grijape fiullor. Li'l Ricky a venit pe lume cand cei doi soti trecusera de patruzeci de ani ~i se consolasera deja cu ideea ca nuvor avea niciodata un copil. Au fost incantati de aparitia copilului, de~i ar fi preferat sa aiM 0 fetita.

Parintii lui Li'l Ricky erau de-a dreptul innebuniti de felulin care ajunsese fiullor ciudat. Ei facusera tot ce Ie statuse inputinta pentru a impiedica ie~irile lui ill scutece, dar se pareca nimic nu mergea. In final, s-au decis sa-l inchida pur ~isimplu in camera lui pe timpul noptii ca sa nu-i mai faca de rasdefiland pe strazi cu burta lui rotunda care se revarsa pestescutece.

Pe masura ce discutam cu Li'l Ricky, devenea tot mai evident ca ceea ce i~i dorea cu adevarat era sa fie femeie. El construia in secret 0 mica ghilotina cu care intentiona sa-~i taie penisululdeplinindu-~i astfel visul. 9i cum incepuse sa capete incredere ill mine, mi-a marturisit ca spera sa faca aceasta in biroul meu. Singurullucru care mi-a trecut prin cap pentru a-Iface sa renunte la aceasta idee a fost sa-i atrag atentia ca secretara mea va refuza sa curete mizeria care ar rezulta ill urma

acestei operatiuni. In cele din urma s-a aratat dispus sa accepte scuza ~i sa-~i amane planul cel putin pana in momentululcare i~i va putea permite 0 operatie propriu-zisa de schimbarea sexului. In s~mn de buna-credinta el mi-a adus ghilotina luipentru penis care era inca neterminata. Nu sunt specialist illasemenea probleme, dar mi s-a parut ca aparatul cu pricina arfi putut fi foarte operativ la astfel de treburi.

In mod cert, Li'l Ricky avea nevoie sa fie adus pe calea ceabuna. El trebuia sa fie ajutat sa depa~easca acest rol infantil ~isa-~i asume responsabilitatile unui om matur. Pentru a puteaface acest lucru, avea nevoie de ceva illdemanare ~i de 0 sluj-

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 39

ba. Intrucat parea sa aiba 0 inclinatie artistic a deosebita, dovedita de mica ghilotina pe care 0 construia, i-am sugerat saincerce sa caute un loc de munca unde sa-9i valorifice acest talent. El a acceptat sfatul meu 9i in cele din urma a gasit sa lucreze ca grafician. Mai mult dedH atat, a reu9it sa se duca infiecare zi la lucru fara sa poarte scutece - sau eel putin faraca acestea sa se vada. C'lnd I-am vazut ultima oara, locuia incacu parintii. Penisullui ramasese insa intact.

Dar nu acesta a fost cel mai ciudat caz pe care I-am avut.

Un non mod de a trimite pe cineva la medic

Cu cativa ani in urma am primit un telefon cam ciudat.- Dr Carlson? a intrebat 0 voce impersonala.Pentru un moment am crezut ca persoana respectiva pu-

sese telefonul pe speaker.- Da. Cu ce va pot fi de folos?- Sun de la sediul asociatiei de stat OZN.Era vorba de 0 fraternitate sau de cine 9tie ce organizatie

profesionala la care ma asociasem uitand intre timp sa platesccotizatia? Fac parte din atat de multe asociatii indH imi estegreu sa tin evidenta fiecareia.

-OZN?

- Da, a raspuns'vocea cu 0 aroganta de parca a9 fi fost unidiot care nu era in stare sa-~i dea seama cu cine vorbe9te. $titi,OZN, obiecte zburatoare neidentificate. Noi monitorizamaceste activiHiti in cadrul statului, tinem evidenta aparitiilor9i oferim sprijin celor care au fost rapiti.

- Rapiti?- Da. De fapt, v-am telefonat pentru ca ma intrebam daca

nu cumva lucrati cu oameni care au avut asemenea intalniri.- In talniri?

- Da, intalniri. Ne intrebam daca ati ajutat vreodata pe oa-menii care au vazut extratere9tri sau care au fost rapiti de ei.

- Ah, nu, am spus eu. Nu am prea multa experienta inacest domeniu.

- E in regula. Presupun ca nu sunt prea multi profesioni9ti care au a9a ceva. Aceasta este 0 specialitate destul denoua. Dar sunt sigur ca, pe masura ce aceste intalniri se vorinmulti, yeti intalni tot mai des asemenea persoane. $i, domnule doctor, credeti-ma, ele se vat inmulti.

- Banuiesc ca nu pot decat sa contez pe cuvantul dumneavoastra in aceasta privinta.

- A, hm. In fine, ne int~ebam daca nu vreti sa acordaticonsultatii in acest domeniu.

- Bineinteles, am raspuns bucuros.La naiba, voi consulta aproape orice persoana care imi tre

ce pragul - in ce ma prive9te, cu cat este cineva mai ciudatcu atat mai bine. Acesta este unul dintre aspectele care imi place eel mai mult la munca mea.

La putin timp dupa aceasta convorbire, 9i-a facut aparitia inbiroul meu 0 femeie cu 0 infati~are destul de comlma. Nu 9tiula ce ma a9teptam din partea cuiva care s-a aflat pentru un timppe alte planete 9i de asemenea a cruatorit de la una la alta, daraceasta persoana era pU'lcuta 9i, spre surprinderea mea, foarteinteligenta. Ea i9i petrecuse aproape 9apte ani la colegiu, adunand un credit de peste doua sute de ore, dar fara sa reugeascasa opteze pentru 0 specialitate principala sau sa absolve. Credca problema ei era ca nu putea sa se concentreze. Dar motivulpentru care venise sa ma vada nu era nici pe departe acesta.

Femeia avea doi copii, un baiat 9i 0 fata. Fiul spargea u~iIe din casa. Ea 11trimitea in camera lui, iar el se enerva ~i dobora u9ile. Inainte sa aflu mai multe despre acest c'omportament ciudat, femeia m-a mai informat ca fata ei a paras it decurand ora9ul in care tocmai se instalase circui. Se pare ca seindragostise de un baiat care lucra la circ. Acesta i-a spus diera trapezist de9i mai degraba arata ca unul dintre baietii caremontau instalatiile 9i aveau grija de ele.

E cum nu se poate mai bine, ma gandeam eu, incercand sadau de cap at tuturor aces tor lucruri. Aceasta femeie se intaJne9te cu extratere9tri. Unul dintre copiii ei tocmai s-a alaturatcircului, iar celalalt adora sa puna u~ile la pamant. Dar era maimult decat atat.


Se pare ca faptul ca locuia cu sotul ei ?i cu un fiu furios nuo impiedicase sa-?i invite iubitul sa se mute cu ei. Astfel, martea, miercurea ?i sambata urma sa-?i petreaca noaptea cu sotul ei, iar in zilele de luni, miercuri ?i vineri, cu prietenul ei.Duminica ei ar fi procedat prin rotatie.

- Pare un aranjament echitabil, am observat eu, ne?tiindce altceva sa zic.

- A?a credem ?i noi, a raspuns ea. Dar nu ma aflu aicipentru a discuta despre asta. Am venit pentru ca ei mi-au spusca trebuie sa discut cu cineva des pre extratere?tri.

- Bine. Haide sa vedem despre ce este yorba.$i astfel a inceput relatia noastra terapeutica. La ?edinte am

avut intr-adevar parte de descrieri foarte vii ale rapirilor ei.Cu toate acestea, tratamentul s-a axat pe preocuparile ei multmai pamante?ti. In cele din urma ea a fost in stare sa puna ordine in familie. In primul rand a pus capat aventurii ei obligandu-l pe prieten sa se mute de la ea. Apoi a hotarat ca fiulei sa urmeze un tratament medical. Cat despre fiica sa, nu i-apermis sa revina acasa decat cu conditia sa-?i plateasca chiriasau sa se intoarca la Hceu.

Eram destul de multumit de progresul ce-l il facusem. Singurullucru pe care se parea ca nu puteam sa-l rezolv erau pretinsele ei contacte cu extratere?trii. Grice a? fi spus, ea insistaasupra faptului di nu putea controla aceste relatii extraterestre. In cele din urma mi-am dat seama ca, in comparatie cu celelalte probleme pe care Ie avea, aceasta era de-a dreptul minora.

Dar nu acesta este exact cazul despre care doream sa va povestesc. Mai am unul, mult mai bun, care se refera la 0 familie pe care cu siguranta nu 0 veti uita.

Piatra

Primullucru pe care I-am remarcat la Trina a fost nervozitatea ei accentuata. Masura camera de la un capat la celalalt, uitandu-se cand in dreapta cand in stanga ca ?i cum ar

fi cautat pe cine va care s-ar fi ascuns acolo. In afara de aceasta nelini?te evident a - ?i, de altfel, trebuie sa recunoa?temca majoritatea oamenilor care vin la mine sunt un pic tematori - mi-a facut impresia unei persoane bine facute ?i atragatoare, poate putin cam plinuta. Singurullucru in legaturacu ea, care mi s-a parut cam nelalocullui, era tendinta de a-?ilegana intruna piciorul atunci cand vorbea. Intr-un fel, eraca ?i cum mi?carile piciorului erau conectate la activitateacreierului, reflecHind ceea ce gandea sau vorbea in acel moment.

Se pare ca nervozitatea Trinei se extindea ?i asupra feluluiin care incerca sa-?i organizeze viata. Era deosebit de atentain ce prive?te punctualitatea. La ?edinte, venea intotdeaunamai devreme. Indiferent de ora la care erau programate intalnirile noastre, 0 auzeam intrand in camera de a?teptare cuzece, cincisprezece minute, uneori chiar cu 0 jumatate de orainainte de ora fixata. Astfel, am fost foarte surprins cand, intr-o zi, nu a aparut la ora stabilita.

Tocmai incepusem sa ma uit pe 0 lucrare, cand Trina ?i-afacut aparitia, cu aproape 0 jumatate de ora intarziere.

- Imi pare foarte rau, s-a scuzat ea. Imi pare foarte, foarte rau.

- Ei, nu-i nimic, am spus eu. Despre ce ai vrea sa vorbimastazi?

- Pur ?i simplu nu am putut, a continuat sa se scuze in legatura cu intarzierea ei neprevazuta.

Am observat ca in timp ce vorbea piciorul ei facea mi?caricirculare foarte largi.

- Nu e nici 0 problema, am asigurat-o eu din nou.- Am vazut 0 piatra in mijlocul drumului. Am trecut pe

langa ea cu ma?ina.- A! am exclamat eu neavand nici cea mai mica idee de

spre ce ar putea sa insemne asta.- Pur ?i simplu nu am putut sa-mi scot din minte imagi

nea acelei pietre a?ezate acolo. Aproape ca ajunsesem aici eram la cativa kilometri - cand mi-am dat seama ca trebuiesa ma intorc ?i sa iau piatra.


- Ai faeut tot drumul inapoi pana aeasa daar ea sa eulegio piatra?

Speram ea intrigarea mea s~ nu razbata in tonul eu care iipusesem intrebarea. Nu voiam sa-I ranese sentimentele.

A dat din cap trista, dupa care a ineeput sa se eaute in buzunar pentru a-mi arata dovada. Era 0 piatra pur ;>isimpluobi;>nuita, eu diametrul de cativa eentimetri.

Fotografii de familie

o data ee am reu;>it sa treeem de piatra, pe care am a;>ezat-o eu grija pe biroul meu, a ineeput sa-mi povesteasea despre familia ei. Era u;>or sa te pierzi in toata multimea aeeeade detalii. Trina eredea ca mama ei era lesbiana. Iar tatal ei

era un alcoolie agresiv. Mi-a mai spus ea fratele ei era homosexual, iar sora sa loeuia singura la a ferma izolata - eel maiapropiat veein se afla la vreo zeee kilometri. Apoi, in mijlocuI tuturor aeestor relatari despre familia, mi-a marturisit cadaea ar slabi cateva kilograme s-ar putea intelege mai bme eusotul ei.

La ;>edinta urmatoare, Trina a venit impreuna eu sotul ei.Era un individ inalt, matahalos, eu 0 tunsoare dezordonata;>icare parea ;>imai nervos deeat sotia lui. Pe tot pareursul intalnirii ;>i-aframantat ineontinuu palmele, ea ;>icum s-ar fi spalat. La un moment dat am simtit nevoia irezistibila de a-I oferiun sapun.

- Ei bine, a ineeput el sa ma informeze, familia sotiei meleeste destul de ciudata, poate ehiar mai mult deeat a mea, de;>itrebuie sa reeunose ca avem ;>inoi in;>ineciudateniile noastre.

- Nu prea inteleg ee vrei sa spui, I-am ineurajat eu.Dupa mi;>earea mainilor lui la care era aeompaniat de pi

eiorul saltaret al Trinei, mi.-am dat seama ea avea sa urmeze 0poveste foarte interesanta.

- Vedeti, sora mea ...-A, a ...- Vedeti, ea are fata asta.

- Adica nepoata ta, i-am venit eu in ajutor.- Cored. Nepoata mea. In orice eaz, fata toemai s-a logo-

dit eu baiatul asta.

- Spune-i numele ei, Jake, a intervenit Trina. $i apoi, intorcfmdu-se eatre mine: Numele ei este Melba, ea ;>ibiscuitii.A ras nervos seuturandu-;>i piciorul. Cu un nume ea asta, la eete poti a;>tepta.

- Tu vorbe;>ti, s-a rastit Jake la sotia lui, eu familia aia a tal

- Spuneai ca ai 0 nepoata care toemai s-a logodit, am spuseu ineereand sa-l fae sa revina la povestea initiala.

- Cored, a raspuns Jake, spalandu-;>i mainile eu ;>imaimulta ravna. Eram eu totii in easa surorii mele cand ne-aanuntat aeest lueru. Toata lumea a ramas surprinsa ;>i...

- Sigur ca da, I-a intrerupt Trina, pentru ca nimeni nu sea;>tepta ea aeeasta fata sa se marite vreodata.

- Spuneam ..., a eontinuat Jake, aruncandu-i sotiei 0 privire plina de repro;>.

Am fost de acord eu el, trebuia sa-l lase sa vorbeasea. In eema prive;>te, voiam sa aflu unde dueeau toate aeeste lueruri.$i de asemenea trebuia sa revin la istoria familiei Trinei.

- Unde ramasesem? a intrebat Jake.- Toemai ii spuneai eeva despre biseuitele ala nebun de

Melba.

- Cored. Prin urmare, eram eu totii aeolo. Sora mea ne-aintrebat daca vrem sa vedem 0 fotografie a prietenului. Bineinteles ea voiam, eu atat mai mult eu cat vedeam cat de ineantata era de faptul ea fiiea ei urma sa se marite. A seos imediatpoza din geanta. Se pare ca purta aiureala aia tot timpulla ea,in eaz ea eineva ar fi vrut sa-l vada pe proaspatullogodnic alMelbei.

- Spune-i odata, a sarit Trina nerabdatoare.S-a uitat la mine eu un zambet larg pentru a ma asigura ca

urma eeva tare.

- Bine. BUle.Potole;>te-te.A;>a,deci m-am uitat la fotografie ;>i,trebuie sa reeunose, nu era un tip urat. Nu arata ea unmaneehin sau eeva de genul asta, dar avea 0 fata draguta.

- Spune-i ;>irestul, a zis Trina lovind eu pieiorul in aer.


- Ei bine, domnule, in fotografia aceea individul era eupantalonii in vine. ~i avea 0 erectie uria~a.

- 0 erectie? am intrebat eu nefiind sigur ca am auzit bine.- Da, avea 0 scula imensa care statea in erectie. ~i nebu-

na de sora-mea era a~a de mandra ca fata ei se marita eu tipulasta. Ea purta peste tot pe unde se ducea poza asta eu el ~i eueoco~elullui. Probabil ca 0 seotea din geanta cand se ducea lapiata ca sa 0 arate vanzatorului sau oricui era prin preajma.

- Ei bine, nimic nu se compara cu 0 soacra mandril, amobservat eu ne~tiind ce sa mai spun.

Matu~a de mult pierduta

- Jake, a spus sotia lui, de ce nu-i poveste~ti doctorului ~ialte lucruri despre familia ta trasnita?

Lui Jake insa nu-i place a sa fie in centrul atentiei ~i ar fivrut ca eu sa ma intorc la Trina, de vreme ce ea era persoanape care trebuia sa 0 ajut. Desigur, aproape in toate cazurile, sotia e cea care este considerata drept pacient, ea este eea careaduce euplulla terapie. Oar chiar daca in aceste probleme suntimplicati de regula atM sotul cat ~i sotia, am invatat sa nu punaceasta chestiune prea repede pe tapet, pentru ca sotul ar fievitat sa mai vina.

- Bine, Trina, am incurajat-o eu, spuneai ca, la randul tau,provii dintr-o familie cu multe probleme.

- Nu uita sa-i spui doctorului despre fratele tau, desprematu~a ta ~i despre toti ceilalti, a inghiontit-o Jake.

- El se refera la fratele meu care este un fel de homosexu

al ~i la matu~a mea, 0 persoana timida in felul ei, a spus Trina.

- Matu~a ta nu se simte foarte confortabil in prezenta altora?Trina a ras nervos. Piciorul ei a inceput sa se legene atat de

tare inainte ~iinapoi incat am crezut ca i~i va pierde pan.toful.- Da, s-ar putea spune ~i a~a. ~i a ras din nou nervos. Ea

~i cei din famila ei traiesc cam izolati. ~i apoi trebuie sa recunosc ca ma vad foarte rar cu familia mea.

Marturisirea asta parea sa 0 intristeze.- Vrei sa spui ca ei nu prea ies? am grabit eu lucrurile.Nu eram prea sigur unde vrea sa ajunga dar, daca era sa

ma iau dupa barometrul piciorului ei, povestea aceasta aveasa 0 depa~easca cu siguranta pe cea despre nepoata lui Jake ~ilogodnicul ei.

- Da, ei stau mai mult in casa. A~ putea spune ca toti dinfamilia asta sunt cam excentrici.

Spunand aceasta, Trina s-a oprit brusc ca ~i cand nu ar maifi vrut sa mearga mai departe. L-a privit intrebator pe sotul eicare de data aceasta nu a mai provocat-o in nici un fel.

Dupa acest incident, terapia a mers destul de bine. I-amajutat sa invete sa se asculte ~i sa nu se mai intrerupa unul pecelalalt, astfel incat au ajuns sa aiba 0 comunicare mai buna.Am observat ca ticurile lor nervoase pareau ca se diminueazain timp. Oar lucrul cel mai suparator pentru Trina era ca nureu~ea sa slabeasca indeajuns. In plus, am ajuns amandoi laconcluzia ca traia cam izolata. Avea doar cativa prieteni, iarcu cei din familia ei se vedea foarte rar. Cu timpul, Trina aajuns sa inteleaga ca nu va face progrese daca nu va reu~i sacomunice cu rudele ei ~i sa Ie inteleaga mai bine.

In primul rand, Trina a incercat sa vorbeasca cu fratele eihomosexual. Acesta nu mai avea nici un fel de relatii cu familia. Nu se simtise niciodata acceptat cu adevarat de membriiacesteia. De~i s-a bucurat sa 0 vada, el nu prea a avut ce sa-icomunice despre restul familiei. Apoi Trina a sunat-o pe soraei, care i-a dat 0 multime de informatii, dar care nu erau nicirecente ~i nici utile la ceva. In cele din urma ea s-a gandit caar fi bine sa incerce la singura ruda care mai era in viata in afara lor, matu~a ei, cea despre care imi spusese ca este timida.Trina nu 0 vazuse ~i nici nu auzise nimic despre ea de foartemult timp. A sunat-o de mai multe ori acasa, dar nu a primitvreun raspuns. In putinele ocazii cand cineva a ridicat receptorul, unul dintre copiii ei probabil, i-a spus ca aceasta esteocupata ~ica nu poate veni la telefon. Se parea ca matu~a disparuse, nefiind niciodata in preajma sotului sau a eopiilor ei.Era foarte eiudat.

II

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie 47

In final, Trina a decis ci'iar trebui sa-i faci'imatu?ii sale 0 vizita neanuntata. A luat legatura cu fratele ei pentru a 0 ajuta?i, impreuna, au plecat cu ma?ina acasa la ruda lor pentru avedea cum stau lucrurile. Ajun?i acolo, au ciocanit la u?a. Intr-un final le-a deschis unchiullor care le-a spus pe un tonferm ca matu?a nu poate veni la u?a. Ei au continuat sa strige, dar de fiecare data unchiul ii alunga spunandu-Ie ci'imatu?a efectiv nu era disponibila.

Misterul

Exasperata ?i ingrijorata, Trina a persistat in eforturile eide a intra in legatura cu matu?a de mult pierduta pentru ea.

- A~a ci'ine-am mai dus de cateva ori acolo, mi-a spus Trina la 0 ~edinta la care eram numai noi doi.

De obicei, dlnd Jake nu era prezent, nu mai era atat de nervoasa ~i se arata mult mai cooperanta. De data aceasta insa,observand felul in care i~i agita piciorul, mi-am dat seama caera cu mult mai nelini~tita decat 0 vazusem pana atunci.

- In cele din urma am sunat la politie pentru a verificacum stau lucrurile.

- Asta inseamna ca erati foarte ingrijorati.- Dumneavoastra nu ati fi fost? Vreau sa va spun ca nu 0

mai vazusem de ani de zile. $i pe masura ce ma gandeam laacest lucrul, mi-am dat seama ca nici macar nu vorbisem cuea la telefon in tot timpul asta. Noi doua fuseseram foarteapropiate candva, dupa care, dintr-o data, ea a lncetat sa maitina legatura cu mine ~i cu toti ceilalti.

- Spuneai ca ati sunat la poliFe.- Da, ?i politi?tii s-au dus acolo ca sa vada ce se intampla.

Au batut la u~a, dar unchiul meu nu le-a permis sa intre incasa. Ei I-au avertizat ca vor reveni cu un mandat de perchezitie, dar acesta le-a raspuns ca nu au decat sa faca ce vor. Unchiul meu statea impreuna cu copiii lui la u?a ?i pur ?i simplunu lasau pe nimeni sa intre in casa. Cand politi~tii au intrebatde matu?a mea, ei Ie-au raspuns ca era in baie, ~i asta a fost

tot. Dupa care au trantit u?a, iar politi?tii au fost nevoiti sa pIece.

-- In situatia asta, am spus eu, presupun ci'inu mai avetice sa faceti.

-- La naiba, sigur ci'i0 sa facem ceva! In casa aia se petrece ceva ciudat ?i eu vreau sa aflu eu orice pret.

Astea fiind zise, ?edinta no astra a luat sfar?it.

Mumia

La urmatoarea ?edinta, Trina a venit din nou singura. Parea putin mai agitata decat de obicei. Eram intr-o dispozitiebuna a~a ca am intrebat-o:

- 0 alta piatra pe drum?-A?- Se pare ca ceva te-a suparat in mod deosebit azi. Ma in-

trebam daca nu cumva ai gasit 0 alta piatra pe drum.- Nu, nu e yorba de pietre.Parea foarte trista.

- Atunci, ce se intampla?- Ei bine, nu 0 sa-F vina sa crezi, dar au gasit-o pe matu-

~a mea.- Asta e grozav!- Nu, vreau sa spun ca politia a gasit-o.- Ce vrei sa spui? Matu?a ta se ratacise?- Nu, de fapt este moarta.-Moarta?

- Da, politia a obtinut un mandat, a reu~it sa intre in casa?i in cele din urma a gasit-o. Era moarta.

Fata Trinei se umpluse de lacrimi. Era atat de suparata incat pana ?i piciorul ei ineetase sa se mai mi?te.

Am taeut 0 vreme, lasand-o sa se lini?teasca, dupa care amintrebat-o ce se intamplase de fapt.

- Este moarta de mai multa vreme, a raspuns Trina printre lacrimi.

-- Vrei sa spui ca a murit eu cateva zile in urma.


Piciorul ei a inceput din nou sa se legene.- Nu, vreau sa spun demult.- Ce inseamna demult?

-. Ei bine, acum ~apte ani.- Stai putin. Da-mi voie sa inteleg. Din cauza aceasta nu

te-ai vazut cu matu~a ta in toti ace~ti ani? Pentru ca era moar-t" ?a.

Trina s-a multumit sa dea din cap.- Era ingropata in casa sau ceva de genul asta? De fapt,

ce s-a intamplat? Un cadavru emana un miros ingrozitor. Vecinii nu au suspectat nimic?

Voiam sa-i pun 0 muljime de alte intrebari, dar apoi mi-amdat seama ca eram mult mai interesat sa-mi satisfac curiozitatea decat sa 0 fac sa se simta mai bine.

- Ei bine, ce s-a intamplat de fapt a fost ca unchiul meu ~iun stomatolog ciudat au transformat-o intr-o mumie.

Nu ~tiam dad sa-i cer explicatii despre mumie sau desprestomatolog.

- Continua.

- Intr-adevar, era 0 mumie exact cum vezi la televizor,umpluta ~i infa~urata intr-un fel de material. Arata ca in filmele de groaza, cu pielea atarnandu-i, galbena ~i zbarcita.Avea chiar ~i par pe cap.

Se pare ca matu~a ei avusese 0 serie de probleme cu sanatatea, care nu raspundeau la tratamentele traditionale, astfel cain cele din urma ea a apelat la un dentist care pradica medicina alternativa. El a tratat-o cu 0 serie de lojiuni pentru spalaturi intestinale facute din suc de lamaie ~i alte substante carese pare ca deveneau toxice in urma administrarii prelungite.In cele din urma matu~a a murit din cauza acestor tratamente.

Devastat de durere, sotul a decis sa-~i imbalsameze consoarta ~i sa 0 transforme intr-o mumie. In felul acesta, el ~icopiii lui i-ar fi simtit prezenta in continuare ~i nu ar mai fi fostatat de indurerati. $i iata cum, in toti ace~ti ani, matu~a a fosttinuta in casa. De multe ori, cand luau masa, ei 0 puneau incapul mesei din sufragerie. In felul acesta ea putea sa vegheze intalnirile de familie, a;;a cum facuse in tot timpul vietii.

No,:ptea, sotul i~i ducea sotia mumificata in pat cu el, a;;a caputeau dormi in continuare impreuna. Dimineata, intreaga familie ajuta la imbracarea ei. Ei ii pieptanau parul - cu mareatentie, pentru ca incepuse sa-i cada in smocuri. Apoi 0 instalau in fotoliul ei favorit din fat a televizorului pentru a se putea uita la telenovele ~i la jocuri in timp ce ei erau plecati la~coala ~i la munca.

- Ce s-a intamplat in cele din urma? am intrebat-o pe Tri-na.

- Ce vreji sa spuneti?- $tii tu, am indemnat-o eu, cu familia matu~ii tale.$tia atat de multe pove;;ti ciudate despre familia ei, incat

uneori uita sa Ie spuna pana la capat.- A, da. Ei bine, autoritajile au ingropat-o pe matu~a mea,

iar copiii au fost dati in grija serviciilor sociale. Am aflat insaca dupa cateva zile, ei s-au fitors sa locuiasca cu tatallor ~icudentistul.

- Vrei sa spui, cu cel care i-a omorat sotia?- Chiar cu el.

Descifrarea cazurilor ciudate

Cu toate ciudateniile pe care Ie spunea, client a mea era 0persoana foarte simpatica. Imi placea foarte mult ~i abia a~teptam sa 0 intalnesc la ~edinte. In ciuda excentricitajilor ei ~iale familiei, avea destul de mult succes in afaceri: cumparacase impreuna cu sotu1 ei, Ie amenaja, dupa care Ie vindea inprofit. Facuse acela~i lucru cu iahturi, apoi cu ma~ini. I~i petrecea mai tot timpul cumparand ~ivanzand lucruri, fapt careafecta intr-o oarecare masura stabilitatea viejii ei de zi cu zi.In perioada in care am lucrat cu ea s-a mutat de vreo zece oridintr-o casa in alta.

Chiar ~i dupa ce Trina ~i sotu1 ei au renuntat la tratament,am continuat sa ma gandesc la ei. Ma intrebam de asemeneace s-a intamplat cu mumia familiei. Oar, a~a cum a menjionat~i Jeffrey in povestirea lui, acesta este cel mai frustrant lucru


care se poate mtampla intr-o terapie - oamenii renunta uneori mainte de a fi pregMiti sa faca acest lucru.

De cate ori am de-a face cu cazuri de-a dreptul stranii, cuma fost acesta din urma, ma mtreb care este scopul unui asemenea comportament? Cum functioneaza el pentru persoana mcauza?

Cazul mumiei a fost unul foarte dificil de mteles. Aparent,familiei i-a fost foarte greu sa se desparta de mama. Ea era ceacare, prin prezenta ei, reu\3ea sa uneasca familia. Un alt lucrustraniu legat de acest caz a fost ca atunci cand fiecare membru al familiei a fost supus unor evaluari psihologice, s-a dovedit ca toti erau normali.

CAPITOLUL TREI

Frank Pittman

Fixatia oraUi,a albinei bazaitoare

grank Pittman este, fn domeniul sau, una dintre vociIe impunatoare ale autoritafii morale. In articolele saledin Psychology Today ~i Psychotherapy Networ-

ker, ca ~i fn carfile sale dedicate problemei devotamentului fn cadrulrelafiilor, Pittman f~i exprimii fntr-un mod destul de fndriiznef opiniile cu privire la ceea ce crede el ca este bine pentru oameni (a~acum se va vedea ?i fn acest capitol).

In calitatea sa de psihiatru, Pittman a f11lbrafi~at fnca de la fnceputul carierei sale a abordare bazata pe sistemele familiale. EI a depus de asemenea un efort considerabil pentru a fncerca sa fnfeleagafelul fn care tinerii ?i barbafii adulfi sunt socializafi fn rolurile lorsexuale. De nenumarate ori, fn scrierile ?i discursurile lui despreproblemele fidelitafii ~i intimitafii, Pittman subliniaza importanfaasumarii de clitre fiecare individ a responsabilitiifii morale pentruopfiunile ?i comportamentul sau.

La prima vedere, cititorul ~i-ar putea imagina ca accentul pus peasumarea de catre individ a responsabilitiipii pentru comportamentul sau fine fn bunii masura de 0 abordare behaviorista. eu toateacestea, Pittman este mai degrabii un ana list al istoriei precum ?i unadmirator al sistemelor familiale mai mari. De fapt, fn recenziile salecinematografice, el examineaza de obicei filmele contemporane fncontextul originilor lor istorice ~i modul fn care ele reflecta cuUuranoastra.


Printre ce/e mai cunoscute carfi ale sale se numara: TurningPoints: Treating Families in Transition and Crisis (La rascrucede drumuri: cum sa tratezi familiile care trec prin perioade decriza sau de tranzitie); Private Ries: Infidelity and the Betrayalof Intimacy (Minciuni private: infidelitatea ~i tradarea intimitatii); Man Enough: Fathers, Sons, and the Search for Masculinity (Destul de barbat: tati, fii ~i cautarea masculinitatii) pi

Grow Up! How Taking Responsability Can Make You a Happy Adult (Maturizeaza-te! Despre modul in care asumarea responsabilitatii te poate transforma intr-un adult fericit).

Pe langa abilitiifile lui de comunicare, Pittman dii dovada de unspirit glumef pi provocator, motiz) pentru care este invitat adeseorila emisiunile TV, atunci cand este nevoie de vocea matura pi lucidiia unei autoritiifi 'in probleme de siinatate mentalii.

** *

Pittman ne-a marturisit ca cel mai memorabil dintre cazu

rile sale a avut loe eu patruzeei de ani in urma, la inceputulanilor '60, pe cand era psihiatru rezident. A~a cum se obi~nuia in aeea perioada, el urma 0 pregatire intensiva pentru a deveni psihanalist specializat in tratamentele individuale de lunga durata.

- Nu pot sa-mi scot Albina Bi'lzaitoare din minte, a inee-put Frank conversatia.

- Ce bazaitoare?- Nu ceoCine. Albina Bazaitoare era numele sau.

Astfel 11 numea el pe unul dintre pacientii sai pe care, maimult decat pe oricare altul, nu putea sa-l uite sub nici 0 forma.

- Prima data am lucrat cu Bi'lzaitorul timp de doi ani.Apoi am pleeat la Denver, unde am faeut un fel de terapie preventiva de familie. ~ase ani mai tarziu, eand m-am intors inAtlanta, ea director al serviciilor psihiatriee de la spitalul undeI-am inti'llnit pentru prima data pe Bazaitor, aeesta ~i-a faeutdin nou aparitia ~i in eele din urma am ajuns sa luerez eu eltimp de douazeei de ani.

- Asta a fost 0 terapie scurta, a comentat Jeffrey. Unui terapeut obi~nuit i-ar fi luat cel putin patruzeci de ani pentru a-Ivindeca pe acest individ.

Pittman a ras aprobativ.- Ei bine, a continuat el plin de modestie, nu ~tiu daca el

s-a ales sau nu cu ceva din aceasta terapie, dar cu sigurantaca eu am invatat foarte multe.

- Pai, poveste~te-ne ceva despre acest caz, am spus noinerabdatori.

Frank Pittman nu este omul pe care sa-l faci sa se grabeasca. Cu accentul sau u~or sudic ~i cu manierele sale alese, estenascut sa fie povestitor. Ne-a cerut sa-llasam sa-~i spuna povestea in ritmul ~i in felul sau propriu.

- Sunt de-a dreptul dezamagit atunci cand intalnesc persoane ale carol' probleme imi sunt atat de familiare incat potsa trec pe pilot automat. Daca nu este yorba de ceva nou pentru mine sau care sa ma provoace, mi-e teama nu numai di 0sa-mi pierd timpul meu dar ~i pe allor. Pur ~i simplu nu mastimuleaza astfel de probleme, oricat de inedite li s-ar parealor la acea data.

Inainte sa treaca la povestea lui, Pittman a tinut sa explieecum comportamentul, in special cel sexual, este modelat decatre experientele noastre cele mai timpurii, legate de ceea cene apare atractiv. Chiar daca este un terapeut specializat in sistemele familiale, radacinile sale psihanalitice sunt adanc Infipte in gandirea sa.

- Imi aduc aminte de un tip a carui sotie se plangea defaptul ca 0 in~ela tot tirnpul. Era cea de a cincea lui nevasta.El a venit la mine ~i mi-a explicat ca avea relatii sexuale cufoarte multe persoane. Se culcase bineinteles cu toate sotiilelui, dar ~i eu cateva mii de alte femei, vreo doua sute de barbati ~i chiar cu cateva persoane care treceau prin operatii deschimbare de sex.

De~i noi am izbuenit in ras, Pittman nu parea deloc amuzat de acest gen de probleme. Devotamentul ~i fidelitatea SW1tteme importante in munea sa cu cuplurile.


- Pe Hlnga toti ace~ti parteneri sexuali, tipul mi-a spus caprima sa experienta sexuala 0 avusese la doisprezece ani, cumagarul vecinului sau. Mi-a marturisit ca, m ciuda faptului caa avut relatii sexuale cu un numar mare de persoane, mca maiare erectii cand vede un magar dragut. Astfel am descoperitca primele experiente sexuale ale indivizilor ii marcheaza ?i Iesemnaleaza lucrurile de care vor fi atra?i de acum mcolo. DedUe ori imi aduc aminte de Bazaitor, meditez la acest lucru.

Lucrurile sunt diferiteatund cand ai crescut la tara,

- Albina Bazaitoare era un analfabet care terminase ~aseclase, venit de undeva de la tara din Alabama, a continuat Pittman. Am crescut ~i eu acolo, intr-o familie diferita de cea aBazaitorului dar probabilla fel de nebuna. Este un loc idealpentru a face pe nebunul - nimeni nu te observa. In fine, tatal Bazaitorului plecase cu 0 alta femeie ~ide atunci nu se mai~tia nimic despre el. Mama sa era retardata ?i trclia din ajutorul social. Ei locuiau intr-o mica coliba cu podeaua plina demurdarie. Mama nu fusese la film niciodata. $i cu sigurantaca nu citise in viata ei 0 carte. Nu aveau televizor sau ceva degenul asta. In schimb aveau un bunic care era un predicatorHoly Roller obsedat sexual. Era un batran poruncitor ~i autoritar, capricios ~i imprevizibil ~i care inspira teama familieisale. Avea obiceiul sa se duca acasa la ei ~isa Ie predice despreorarile sexului dupa care se apuca sa-i batao

Culmea ironiei a fost ca toate aceste discursuri despre sexi-au stimulat pe Bazaitor ~ipe sora lui mai mare. Trebuie sa tinem cont ca avem de-a face cu regiunile rurale ale Alabamei,unde kilometri mtregi nu mai intalne~ti alti copii ~i unde nupreet ai parte de prea multe distractii. Astfet cei doi frati au mceput sa aiba contacte sexuale unul cu celalalt. Foarte multe.

Dupa ce am discutat despre relatiile sexuale cu magari ~iapoi despre incest, Pittman a facut referiri la 0 carte pe care elo recenza ?i care trata problema sexualitatii.

- Tocmai am realizat cat de diferit sunt percepute relatiiIe sexuale de catre cei care vin de la tara, din Sud, a observatPithnan. Trebuie sa mtelegeti ceva: atunci cand locuie?ti la taranu sunt prea multi oameni m jurul tau ~i din cauza aceasta lucrurile stau foarte diferit acolo.

Am ras din nou ~i de data aceasta Pittman ni s-a alaturat,dar dincolo de comicul celor spuse de el se simtea ~i altceva.

- A~adar, Bazaitorul a avut la noua ani 0 relatie incestuoasa cu sora lui mai mare. La zece ani facea sex oral cu colegiilui pentru bani. A fost dat afara din ?coala pentru ca cei deacolo nu au reu~it sa-l faca sa renunte la acest obicei. Se pareca acesta a fost singurullucru din viata lui pentru care a fostapreciat. Prin urmare, el a parasit ?coala ~i s-a intretinut dinpracticarea prostitutiei masculine, de la varsta de doisprezece pana la ~aisprezece ani cand a dat serios de necazuri.

- Vrei sa spui ca nu daduse mca de necazuri?- Ei bine, trebuie sa avem in vedere ca acesta era un mic

ora~el din Alabama unde oamenii nu se plimba pur ?i simplude colo-colo oferind sex oralIa cerere. Bazaitorul trebuia sa

mearga din u?a in u~a ?i sa intrebe daca i~i putea oferi serviciile. Era singurul talent pe care ?i-l cultivase pana la acea data.

In cele din urma, Bazaitorul a parasit ora~ul ~i s-a stabilitin Atlanta, unde a intalnit-o pe Sue, care la acea data aveacincisprezece ani. De~i avea ?i el doar ?aisprezece ani, a lasat-oinsarcinata, dupa care s-a casatorit cu ea ~i s-a mutat la parintii ci.

S-a intamplat ca in ajunul Craciunului Bazaitorul, neavandbani pentru cadouri, sa-i ofere socrului sau 0 partida de sexoral. Astfel, a ajuns sa aiba 0 aventura cu tatal sotiei lui care adurat cativa ani.

- Stai putin, Frank. Ia-o mai incet, I-am avertizat noi, incercand sa asimilam toate lucrurile pe care ni Ie spunea.

Singurullucru la care se pricepea Bazaitorul era sa faca sexoral cu alti barbati. S-a casatorit, dar in cele din urma a ajunssa aiba 0 relatie eu socrul sau. Incercam sa facem ordine m toate aceste lucruri, m vreme ce Pittman ne bombarda cu tot maimulte informatii.


La vremea la care Bazaitorulimplinise optsprezece ani aveadeja un al doilea copil, dar ramasese la fel de incapabil sa-~i gaseasca un serviciu pentru ca era analfabet ~inu avea alte talenteill afara de fixatia sa orala. Tot atunci, mama lui Sue a descoperit ca ginerele sau se culca cu sotul ei ~ieu fata ei. Lucrurile nuputeau continua ill felul acesta, a9a ca I-a dat afara din casa peBazaitor. Sue nu s-a opus, gandindu-se ca oricum nu avea ce samai faca cu acest individ ciudat care nu 9tia sa scrie ?i sa citeasca, nu avea un serviciu 9i, cu siguranta, nu inspira incredere.

Parintii lui Sue au divortat. Bazaitorul era acum ~omer ~iin plus nu mai avea locuinta 9i nici nu putea sa-~i vada copilul. Toate acestea i-au provocat un atac de anxietate. Primulsimptom a fost 0 insuficienta respiratorie despre care a crezutca este infarct. In cele din urma a ajuns la spital, unde PittmanI-a vazut pentru prima data.

Pacientul ~i supervizorul

Sa ne aducem aminte ca.,in prima faza a terapiei Bazaitorului, Pittman i~i facea rezidentiatulin psihanaliza. Aceastainseamna ca la acea vreme avea 0 puternica inclinatie sa abordeze cazurile dintr-o perspectiva freudiana ~i care fara indoiala I-a dus la concluzia ca.ill cazul Bazaitorului are de-a facecu 0 fixatie orala severa.

- Parea cel mai dulce, eel mai agreabil 9i cel mai tembelcopil din cati cunoscusem pana atunci, ne-a descris Pittmanprima impresie pe care i-a facut-o Bazaitorul. Dar ill realitateavea optsprezece ani 9i era tatal unui copil de doi ani. Am rnceput sa lucrez cu el ~i i-am prescris pentru inceput Sinequan,un antidepresiv triciclic. L-am sfatuit sa foloseasca mijloacecontraceptive. De asemenea, am illcercat sa-l indrum ~i ill ceprive~te perceptia lui cu privire la eeea ce este 9i ceeace nueste social acceptabil.

Cu alte cuvinte, el i-a spus Bazaitorului ca nu era 0 ideeprea buna sa continue sa ofere sex oral barbatilor. Oamenii arputea sa-~i faca 0 idee gre9ita des pre el.

- A fost ingrozit sa afle ca.oamenii ar putea sa creada despre el di este homosexual. Doar pentru ca ofere a aces tor oameni sex oral nu insemna ca este homosexual. Era convins de

heterosexualitatea sa, lucru pe care il sustinea cu tarie. Pentruel, aceasta era 0 chestiune care tinea de mandrie.

- Supervizorul meu nu credea cu adevarat ca acesta eraun caz tratabil, dar incerca sa ma invete totu?i tehnica psihanalitici'i. In aceasta situatie, nu aveam decat sa pretind ca aplictehnica supervizorului meu in vreme ce faceam ceva desprecare nu voiam ca el sa ~tie. Ii ofeream Bazaitorului tot felul deteste legate de perceptia asupra a ceea ce este social acceptabil precum ~i de reparentare. Incercam sa ma port cu el ca untata, sa-i ofer ceea ce i-ar fi dat un tata.

La acea data, Pittman nu ~i-a dat seama de acest lucru, darmai tarziu, reflectand asupra cazului, el a realizat ca de faptincercase sa elimine influenta acelui bunic neb un, obsedat sexual.

- L-am vazut de cateva ori pe Bazaitor impreuna cu sotialui, lucru la care supervizorul meu s-ar fi opus cu inver~unareoL-am ajutat chiar sa se angajeze ca ~ofer pe un camion culapte. In felul acesta a reu~it sa se puna din nou pe picioare.

- In momentul in care el ~i Sue s-au impacat au inceputsa apara dificultati serioase. Mama lui Sue era atat de furioasa din cauza ca sotul ei avusese 0 relatie cu ginerele, incat s-aopus violent reeoncilierii dintre Sue ~i Bazaitor.

Sue a fost 9antajata de mama ei: trebuia sa puna cap at relatiei ei cu Bazaitorul, altfel aceasta ar fi rupt orice relatie cuea. Era un serios mijloc de constrangere de vreme ce mama luiSue se ocupa de cre9terea fetitei ei.

- Nu m-a ajutat aproape deloc faptul ca urmaIl;l tehnicasupervizorului meu psihanalist, a adaugat Pittman, 0 data ceera clar ca acest caz nu se incadra in parametrii ei.

- Incerc sa-mi imaginez care ar putea fi parametrii in careacest eaz s-ar fi incadrat, a spus Jon.

- Am incercat sa fac terapie cu cateva cupluri. Dar ill celedin urma mi-a fost teamasa ii chern pe mama lui Sue, pe tatal sau, pe mama retardata din Alabama sau pe psihoticul bu-


nic Holy Roller. M-am gandit 0 vreme la acesta din urma, darapoi m-am temut ca-mi va intinde 0 cursa.

Pittman se referea la practica de acum acceptata de a invita la 0 ~edinta diti mai multi membri ai sistemului familial.Acest lucru permite producerea unor schimbari care merg dela 0 persoana individuala la intreaga structura de baza a familiei. El ajuta de asemenea la u~urarea situatiei unei persoane, concentrandu-se asupra contribuFei fiecarui membru alsistemului la problemele imparta~ite.

Pe langa ~edintele comune cu Bazaitorul ~i Sue, Pittman apetrecut foarte mult timp incercand sa combata vina obsesivaa Bazaitorului legata de posibila lui homosexualitate. Acesteganduri 11tulburau intr-o asemenea masura, incat au inceputsa-i controleze intreaga existenta. Auzea voci care-l acuzau caeste homosexual.

- Este interesant ca acum cand ma gandesc la toate acestelucruri imi dau seama ca atat pacientul, cat ~i supervizorulmeu erau amandoi obsedati de problemele legate de identitatea sexuala ~i de inclinatiile sexuale. Nici unul dintre ei nu parea sa aiba in vedere faptul ca Bazaitorul trebuia sa fie ajutatsa functioneze in mod responsabil ~i matur. Pentru amandoi,marea problema era sa afle daca Bazaitorul era un fel de homosexual innascut. Poate ca el avea un creier diform care 11

predispunea la acest tip de comportament sau poate ca acesta era rezultatul faptului di in copilarie fusese molestat de soralui mai mare. 0 alta posibilitate era ca el sa aiba un anumit tipde psihopatie.

Pittman ne-a atras atentia ca aceasta se intampla acum patruzeci de ani, cand astfel de lucruri erau privite intr-un modcu totul ~i cu totul diferit.

- Inca nu exista propriu-zis conceptia potrivit careia sexul este ceva care se invata. Atractia sexuala - fie ca era vorba de barbati sau femei, de blonde inalte sau de brunete mignone, de magari sau de gaini - era considerata mai degrabaca fiind innascuta decat ca rezultat al experientelor de viata.In final, intreaga noastra mund s-a concentrat asupra acesteiprobleme. Bazaitorul credea ca Ounmezeu 11va pedepsi pen-

tru toate gandurile ~i inc1inatiile pe care Ie avea ~i care eraudiferite de cele pe care se presupunea ca trebuie sa Ie aiba.

- Era de-a dreptul fascinant cat de mult se asemana supervizorul meu psihanalist cu bunicul Bazaitorului. Amandoierau obsedati de sentimentele pe care Ie au oamenii, de faptul d sufletul acestora "nu trebuie sa fie dominat de desfrau".Potrivit lor, eforturile trebuiau indreptate in directia corectarii sentimentelor, in timp ce comportamentul ca atare era considerat ca fiind in afara controlului nostru.

Lui Pittman i-a placut foarte mult sa lucreze cu Bazaitorul.II atrageau noutatea cazului pre cum ~i provocarile la care ilsupunea. In munca de supervizare, au loc dezbateri indelungicu privire la diagnostic, incercand sa se stabileasca dad esteyorba de un caz de schizofrenie paranoida, retardare mentala, sociopatie sau de alte asemenea tulburari.

- Am invatat foarte multe, a marturisit Pittman, apoi aadaugat sec, la urma urmei acesta a fost rezidentiatul meu.

Pittman era destul de multumit de progresele pe care Ie facuse.

- II recuperasem pe Bazaitor de pe strada. Acesta a renuntat sa se mai prostitueze ~i s-a apucat sa livreze lapte. Am facut, de asemenea, terapie de cuplu reu~ind sa-i aduc impreuna pe el, sotia ~i copilullor. L-am ajutat sa devina un barbatmatur, in stare sa gaseasca ~i altceva valoros la elm afara desex. 0 data ce a trecut pe medicatie, a incetat sa mai aiba msuficienta respiratorie. In conc1uzie, m-am gandit ca facusemo treaba buna.

Ce treeusem eu vederea

L-am felicitat pe Pittman pentru reu~itele pe care le-a avutatat de devreme in cariera lui ~i in legatura cu un caz foartecomplicat. Pittman era insa destul de retinut, considerand caa fost yorba de un succes limitat.

- Oa, cred ca a~a au stat lucrurile. Oar am pierdut foartemult pentru ca I-am facut sa se concentreze asupra ganduri-


Ilil

mil;

lor ~i sentimentelor lui in loc sa-i indrept atentia catre lumeadin jur in vederea unei educatii sociale.

Pittman a oferit explicatii despre natura acestui domeniula inceputul anilor '60. Toata atentia era indreptata asupra psihologiei, biologiei ~i comportamentului individual, in. timp cesociologia precum ~i contextul mai larg in care se desfa~uracomportamentul erau considerate mai putin interesante. In cazul de fata, contextul avea un rol major - atat din cauza 10cului in care crescuse Bazaitorul precum ~i a particularitatilorfamiliei sale.

~ Mi se pare atat de ciudat, acum cand privesc inapoi, caam petrecut atatea ore cu el incercand sa-mi dau seama decine se simte atras ~i de cine nu. Era aHit de ru~inat de ceeace se petrecea in mintea lui. Toate acestea nu erau decat ni~te tampenii care nu aveau nimic de-a face cu problema reala.Erau la fel de departe de subiect ca ~ipovestea cu omul ~'imagarul.

Pittman se referea la individul dubios care avusese sute de

relatii sexuale, incercand prin aceasta sa se distanteze de mariajul ~ide familia sa. Comportamentul sau nu era manat dedorinta de a avea contacte sexuale, ci mai degraba de aceeadea fugi de intimitate, precum ~i de a evita responsabilitatile ~iprocesul de maturizare.

- Individul cu magarul nu facea de fapt nimic pentru a-~iajuta copiii. EI nu s-a considerat niciodata adult ~iprin urmare a ramas tot timpulla stadiul pubertatii. Pur ~i simplu s-atrezit peste noapte ca i-a crescut parul pubian fara sa-~i deaseama in ce directie indica aceasta. Terapia care era practicata indeob~te in anii '60 presupunea ca oamenii au 0 doza solida de sanatate mentala, ca ei au asimilat intregul stoc mondial de intelepciune ~i contact cu realitatea sociala ~i ca ~tiaumult mai mult decat dadeau sa se inteleaga despre cum merglucrurile in viata. Aparent, totul se afla in noi in~ine ~iera treaba terapeutului sa ne elibereze de orice perversitate, de tot cene impiedica sa folosim toata aceasta intelepciune. Pittman afacut 0 mica pauza dupa care a adaugat: Indivizi ca Bazaitorul sau omul cu magarul pot sa aiba cele mai bune intentii,

dar Ie lipse~te un manual bun de indrumare. Ei au creiere, corpuri, organe genitale, dar nici 0 idee despre felul in care trebuie sa Ie utilizeze ca oameni maturi. Omul cu magarul aveanevoie de acela~i lucru ca ~i Bazaitorul ~i ca alti indivizi imaturi - un tata care sa-i invete cum sa se poarte ca barbati adevarati.

Gandindu-se la munca sa din trecut, cu Bazaitorul sau Cll

multi aW oameni, Pittman regreta ca nu a avut totu~i intelegerea ~i curajul sa Ie spuna pacientilor ce ~tia el ~i sa se bazeze pe intelepciunea lui. In schimb, el a constatat ca abordareapsihanalitica se dove de a tot mai refractara ~imai enigmatica.

- Nici in ziua de azi nu ~tiu daca Bazaitorul era schizofrenic. Tot ce pot sa spun este ca avea 0 personalitate inadecvata. Nu ~tiu daca acest lucru era innascut sau daca suferea detulburari severe ale atentiei. Cred ca aceasta din urma este ceamai probabila explicatie. Oar lucrul de care avea el nevoie eelmai mult era ca cineva sa-i spuna cum sa se poarte ~i ce safaca.

Sase ani mai tarziu,Bazaitorul a ie~it in lume, s-a impacat cu sotia lui, ~i-amen

tinut slujba bunicica de ?ofer pe ma?ina de lapte ~i s-a abtinutsa dea curs fixatiei sale orale. Pittman a plecat la 0 noua slujba in Colorado ~i vreme de ~ase ani a pierdut contactul cu Bazaitorul, pana in momentul in care s-a intors in Atlanta pentru a-~i lua in primire un post administrativ la spital.

- Bazaitorul a reaparut. EI ~iSue pusesera capat definitivrelatiei lor. De cate ori ii aparea sotia lui in fata, Bazmtorul aveaimpresia ca 11vede pe tatal ei, astfel ca vechile lui obsesii legate de acea aventura au reaparut. EI ~i-a dat seama ca relatiasexuala cu Sue il fikea sa se simta mai degraba homosexualdecat heterosexual, din cauza di ii tot aducea aminte de tatalel.

In perioada cat fusese plecat, Pittman 11recomandase peBazaitor unui alt terapeut.

62 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

- Acesta a incercat sa vada daca Bazaitorul era cu adeva

rat homosexual sau nu. El a incercat sa-l impinga inapoi, eatre 0 identitate homosexuala, lucru care I-a speriat de moartepe Bazaitor. Din cauza aceasta el a intrerupt terapia 9i a ramasde capul sau.

Pittman crede ea fiintele umane nu sunt numai bisexualeci ~i ornnisexuale.

- Putem foarte bine sa facem sex cu barbati, femei, copii,ma9ini, animale 9i cu anumite tipuri de plante. Chiar 9i cu magari. Nu prea conteaza de ce suntem atra9i. Sfar~im prin a fiatra~i de oricine sau de orice ne-a oferit cel mai recent placere sexuala. Cred ea incercarea de a gasi acestei probleme uninteles mai adanc nu duce in cele din urma decat la accentuarea confuziei. Ea ii lasa pe oameni mai degraba prada impulsurilor lor decat sa-i faca apti sa aleaga singuri.

Acest punct de vedere este foarte important pentru a putea intelege urmatoarea afirmatie a lui Pittman. Bazaitorul arenuntat la tratamentul oferit de noul sau terapeut pentru di~i-a dat seama incotro se indreptau lucrurile. In mod inevitabil, avea sa fie etichetat intr-un fel de care se temea cel maimulto La randullui, Pittman regreta ca a eazut in capcana acestei dihotomii in loc sa-9i dea seama ca aceste categorii, homosexual-heterosexual, erau irelevante.

Pentru a-~i afirma masculinitatea ~iheterosexualitatea, Bazaitorul a inceput 0 relatie cu 0 alta femeie (maritata). Aceasta relatie s-a dovedit mult mai U90r de intretinut intrucat, dedata aceasta, el nu a mai avut raporturi sexuale cu tatal femeii.La acea data inea mai locuia cu Sue 9i conducea 0 ma~ina delapte.

Intr-o zi, in timp ce descarca laptele, Bazaitorul a fost ealcat de un alt camion. Lovitura a fost atat de putemiea, incatacesta nu a mai fost de atunci in stare sa ridice lucruri grele.Era intemat in spital cu pelvisul 9i umarul fracturate, cand I-acontactat din nou pe Pittman pentru a-i cere ajutorul.

- Dorcas, ultima sa partenera sexuala, era pe cale sa nasea un copil. SoFa lui, Sue, nu 9tia nimic despre asta, a9a ea else aHa intr-o situaFe destul de delicata.

- Am scos la iveala toata aceasta poveste. Am ajutat-o peSue sa faea fata acestei situaFi. M-am intalnit cu Bazaitorul 9icu sora lui pentru a rezolva vechea problema a relatiei lor incestuoase. L-am dus la un centru de reabilitare prin munca,iar cei de acolo I-au trimis la 0 9coala de barbieri. Cativa aniam lucrat cu el 9i cu Sue, astfel incat aceasta a ajuns sa accepte copilullui cu Dorcas ~ichiar I-a ajutat sa aiba grija de el. Peatunci era inca la ~coala de barbieri a~a ea nu prea avea bani.Lucrurile au inceput sa mearga aiurea pentru ca el era incaprada emotiilor sale, iar din cand in cand pendula intre Sue 9iDorcas. Draga de Sue, intotdeauna fidela 9i toleranta, plina deintelepciune ~i de spirit de sacrificiu, i-a supravietuit lui Dorcas, care s-a intors la sotul ei acceptand totu9i ca Bazaitorul sao ajute la cre9terea fetitei lor. Nici Bazaitorul ~i nici eu nu amputut sa 0 facem pe Sue sa renunte la el.

De la barbier la hair stylist

Bazaitorul a absolvit 9coala de barbieri. A inceput sa faeaterapie de grup pentru a se putea restabili. A inceput de asemenea sa practice noua sa meserie, iar lucrurile au mers destul de bine in urmatorii cativa ani. Fiica sa a absolvit liceul,prima persoana din familie care a reu~it sa faea lucrul acesta,ceea ce a fost 0 sursa de nesfar~ita mandrie pentru el. Lui Pittman i s-a parut incredibil 9i foarte imbucurator faptul ca Bazaitorul a fost in stare sa ajute la cre9terea copiilor, avand invedere ca el insu9i era un copil ~i continua sa se comportecaatare. Dupa ce relatia lui cu Dorcas a luat sfar~it, a inceput saiasa cu Penny, 0 coafeza cu care lucra. Bazaitorul i9i pusesemari sperante in aceasta prietena despre care credea di va reu~i sa-l tinape calea cea dreapta.

- Bazaitorul a renuntat complet ~i definitiv la inclinatiasa homosexuala, dar cu toate acestea nu reu~ea sa se inteleaga cu Sue. Atunci cand nu se simtea destul de barbat cuSue, incepea sa se incurce cu tot felul de femei pentru a-9ireafirma masculinitatea. In acest timp, am incercat sa-l fac

If'I'

!


sa inteleaga d dad voia sa fie barbat trebuia sa-?i afirmemasculinitatea actionfmd responsabil ?i nu prin intermediulsexului. A fi tata ?i sot inseamna a-ti asuma responsabilitatile pe care Ie presupun aceste calitati. Am incercat sa-l facsa gandeasca in acest fel, dar s-a dovedit foarte dificil avandin vedere ca el insu~i fusese lipsit de un taU'!.Oamenii carenu sunt prea inteligenti tind sa-~i aduca aminte de primullucru pe care I-au invatat despre orice domeniu ?i uita ce urmeaza.

Lucrurile au mers destul de bine cu Penny. Aceasta nu numai ca I-a invatat cat de cat sa scrie ~i sa citeasca, dar I-a ajutat ?i cu alte probleme. Bazaitorul se descurca destul de binein meseria lui, dar in cele din urma afacerea nu a mai mers.Acest lucru se intampla in anii '70, cand barbierii au inceputsa nu mai fie la moda ~i lumea prefera in schimb hair styli~tii.

- Dar Bazaitorul, a spus Pittman chicotind, nu voia sadevina hair stylist pentru simplul motiv ca acest lucru i separea ca ar avea ceva in comun cu homosexualitatea. Era hotarat sa ramana barbier pentru ca aceasta era 0 ocupatie barbateasca. $i-a biHut capul destul de mult timp cu aceastaproblema, dar, in ciuda tuturor eforturilor noastre - careau durat ani buni -, nu a reu?it sa-?i dezvolte a perceptiede sine. A parasit grupul de terapie ?i nu s-a mai intors pentru un timp. Nu a mai fast in stare sa-?i achite notele de plata. Afacerea cu barbieritul a inceput sa mearga ~i mai prost.Ii era ru~ine ca nu reu?ea sa ca?tige destui bani ?i in cele dinurma a fugit ?i de Penny.

In urmatorii zece ani, Bazaitorul a aparut doar ocazional,atunci cand se aHa in mijlocul unei crize de vreun fel sau altul. Rareori reu~ea sa-?i plateasca ?edintele de terapie, insa Pittman nu i-a repro~at acest lucru.

- Nu I-am putut convinge sa ramana cu grupul pentru case simtea foarte vinovat di nu era in stare sa-?i plilteasca terapia. In fiecare dimineata cand veneam la birou gaseam a cutie cu discuri cu muzica clasica veche pe care elle cumpara dela targul de vechituri ?i mi Ie oferea drept plata pentru ~edin-

te. Aproape in fiecare an ma a?tepta ceva de genul acesta. Uneori ma suna ca sa-mi dea ve~ti despre fetele lui ~i sa ma asigure ca se comporta ca un tata bun. Alteori ma suna in momente de criza, iar eu 11invitam la cabinet.

- Sue nu s-a mai casatorit niciodata, dar a avut succes catehnician radiolog (ea putea sa vada prin oricine). Trecea cuu?urinta peste aventurile sexuale ale Bazaitorului ~i nici unterapeut nu a putut sa a convinga sa renunte la el. De cateori ajungea in incurcaturi'i acesta fugea inapoi la ea. Ea 11primea ~i 11ajuta de fiecare data. Uneori ea ma suna ca sa-mispun a di Bazaitorul se muta din frizerie in frizerie ?i treceade la a femeie la alta. Apoi, in ultimul an - avea atunciaproape ?aizeci de ani - am primit un telefon de la Sue, caremi-a spus ca Bazaitorul a murit in urma unui infarct. Fiindpe moarte, el a rug at-o sa ma sune ?i sa-mi spuna ca nu m-auitat niciodata ~i ca nu s-a mai intors niciodata la vechile obiceiuri, ca a fost un tata bun pentru cele doua fete ale sale.Voia doar ca eu sa ?tiu aceste lucruri.

Privind in urma

Pittman a petrecut peste patruzeci de ani eu Albina Bazaitoare, aproape toata viata lor de adulti. Frank inca mai are regrete legate de ceea ce nu ~tia sau nu putea intelege la vremeaaceea. Se gande?te la modalitatile in care ar putea sa abordeze intr-un alt mod un asemenea caz astazi.

- Ar fi trebuit sa fiu mai ferm in convingerea mea caorientarea lui sexuala nu conta in nici un fel ?i nu insemna mmic. Sexul are loc in testicule, iar acest lucru lasa urme in creier. Nu invers.

Era remarcabil, am observat noi, ca 0 persoana atat de simpIa ca Bazaitorul a prezentat un caz in mod cert atat de complex. El nu ~tia cum sa se comporte ca un adevarat schizofrenic.

- El nu ?tia cum sa se comporte ca un neschizofrenic, aspus Pittman, intorcandu-se la tema pe care a abordase mai

66 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

devreme, legata de rolul pe care il au terapeutii in a-i invata pe oameni cum sa se comporte. El auzea voci ~i aveaideea asta paranoida ca oamenii 11de clara homosexual numai dupa 0 simpla privire. Gind I-am inti'Unit prima dataera un copil frumos, dar care se temea ca pe masura ce vacre~te i~i va pierde aceasta infati~are. Era terorizat de idee aca oamenii cred despre el ca arata ca un homosexual. $i-alasat barba ca sa-~i scoata in evidenta masculinitatea. Obsesia asta I-a insotit toata viata. La fel ca ~i cu multi alti oameni pe care i-am cunoscut, ~i care sufereau de schizofrenie, cu cat ajungi sa-i cuno~ti mai bine, cu atat bariera dintre normal ~i anormal incepe sa fie mai putin vizibila. Dacanu te invata nimeni cum sa te porti ca un barbat adevarat,daca nu ai nici un modet ajungi sa improvizezi tot timpul.Te afli in permanenta intr-un fel de stare paranoida in carepoti fi luat foarte u~or drept nebun.

In dezvoltarea profesionala a lui Frank Pittman, cazul acesta a fost pe buna dreptate deschizator de drumuri. Bazaitorula fost cu siguranta cel mai memorabil dintre pacientii pe carei-a avut, nu numai din cauza comportamentului lui ciudat, aobsesiilor sale sau a perioadei considerabile de timp pe careI-au petrecut impreuna, ci mai degraba a tot ceea ce Pittmana invatat despre conduce rea unei terapii.

- In momentul de fat a ma apropii mult mai u~or de pacienF. Nu-mi mai este at at de teama sa-i adopt. Considerca oamenii fac lucrurile pe care Ie fac pentru ca ei nu cunosc diferenta - ei au cele mai bune intentii dar dispun deo carte de instructiuni plina de gre~eli. Sunt total dezinformati in ce prive~te modul in care trebuie sa se comporte inviata. Meseria mea este sa invat de la toti ceilalti pacienti aimei cum poti sa ratezi in viata ~i cum poti sa te reabilitezi,iar apoi sa fac pe oricine vine la mine sa devina mult maicon~tient de posibilitatile existente. Oricare dintre pacientii mei care au avut probleme legate de identitatea sexualaa auzit de Bazaitor, a auzit de individul cu magarul ~i, intre cei doi, acele doua povestiri aduna totulla un loc.

Nu intreba

In momentul in care Pittman a ajuns cu povestea la finals-a lasat 0 tacere deplina. Experimentam cu totii un soi de reverenta in fata acestui caz. Cople~iti de complexitatea incredibila, intorsaturile ~i rasturnarile de situatie ale acestui caz, numai ~tiam ce sa spunem. Frank a fost cel care a rupt primul tacerea.

- Daca ai facut vreodata sex cu un barbat sau cu 0 feme

ie, cu un copil sau cu un magar, cu siguranta ca nu vei uitaniciodata acest lucru; el i~i va pune amprenta asupra comportamentului tau sexual ulterior. Am intalnit candva un individ

care nu putea sa faca sex dedH cu femei care aveau un singurpicior. El spunea ca daca ai facut vreodata sex cu 0 femeie cuun singur picior nu vei putea fi niciodata satisfacut de una cudoua picioare.

- Din ce cauza?Pittman a ras.- Nu intreba.

Intorcandu-ne la subiectul anterior, Frank a remarcat ce tipminunat era Bazaitorut in ciuda excentricitatilor sale. Oamenii 11iubeau pe acest individ. Era intotdeauna gata sa ofere totce avea celor care erau draguti cu el. Sue mi-a spus ca Dorcas,Penny, sora Bazaitorului ~icele doua fete ale sale au fost la inmormantarea luL Toate aceste persoane i-au acordat 0 marelibertate de mi~care. Ele nu se a~teptau ca el sa se comporte caun om normal. Nu te poti a~tep.ta de la oameni sa fie normalidaca, in copilaria lor, nu au cunoscut pe nimeni care sa fie caatare.

- Am cunoscut un individ la care ma gandesc de asemenea adesea, ca ~i la Bazaitor ~i la omul cu magarul, ~i care lafel ca ~i ace~tia a crescut intr-o familie ciudata. Tatal sau se culca cu fiica. Mama lui organiza pentru acest individ ~i pentrufratii sai spectacole de striptease in vreme ce ace~tia trei stateau pe podea ~i se masturbau. Se pare ca in cele din urmapersoana in cauza ajunsese sa fadi sex cu toti membrii fami-


liei, cu exceptia surorii sale, a~a ca In noaptea de dinaintea disatoriei acesteia s-a culcat ~i cu ea. Tatallui era de asemeneaun predicator Holy Roller obsedat sexual, dar care, spre deosebire de bunicul Bazaitorului, credea ca cea mai buna cale dea controla asemenea impulsuri este sa te la~i in voia lor. $ichiar era convins ca aceasta este cea mai buna cale spre a scapa de asemenea tentatii.

Pittman nu ar fi fost deloc surprins daca, odata ajuns doctor, acest individ s-ar fi apucat sa Ie ceara pacientilor, asistentelor ~i studentilor de la medicina, de ambele sexe, sa faca sexcu el.

- Asta 0 supara foarte mult pe sotia lui, a~a ca am lucratun timp cu acest tip pana cand a Incetat sa mai faca astfel delucruri. In loc sa cercetez cauza comportamentului sau ori cefel de sentimente il impingeau catre acesta, m-am multumitsa-i explic ca a fost informat gre~it. Oamenii nu traiesc in felul acesta. Acest comportament nu este social acceptabil ~i,maimult decat atat, In curand ii va aduce numai necazuri. Se pareca el a fost mult mai receptiv la modul acesta de a pune lucrurile decM la toate terapiile anterioare care se concentrau asupra sentimentelor sale ~i a traumelor care ar fi putut conducela acest tip de sentimente. Nimeni nu i-a dat peste mana spunandu-i sa se opreasca. Jar acesta este unul dintre lucrurilecare trebuie facute In asemenea cazuri.

CAPITOLUL PATRU

Arnold Lazarus

o dilema oedipiana

dfrnold Lazarus, primul teoretician care a lansat ter

menul de terapie behaviorista, 9i-a dedicat 0 buna

parte a distinsei sale cariere largirii sistemului sau

de gandire in scopul de a incorpora ~ialte abordari ale modijicarilorcomportamentului uman. Terapia sa Multil1lodala a fost unul dintre primele sisteme terapeutice integrative. 1n cadrul procesului deevaluare, Terapia Multimodala se concentreaza asupra cOl1lportamentului urmarind totodata trasaturile cognitive, el1lofionale, sen

zoriale, interpersonale, imaginare ~ifiziologice.Lazarus a elaborat pentru prima data metoda sa in anii '60, pe

rioada in care a inccput sa lucrezc ca psiholog in Africa de Sud.

Dupa 0 practica de zece ani, el a publicat ideilc sale despre 0 abordare mult mai cclcctica in Behavior Therapy and Beyond (Terapia behaviorista ~i dincolo de ea, 1971). Dupa 0 perioada petrecuta la universitafile Stanford, Yale 9i Temple, el s-a stabilit la Universitatea Rutgers unde s-a desfa~urat cea mai mare parte a carierei sale.

Lazarus a publicat optsprezece carfi ~ipeste 250 de lucrari pro

fesionale acoperind 0 varietate de subiecte de interes clinic. Printrecele mai cunoscute lucrari ale sale se numara: The Practice of Mul

timodal Therapy (Practica Terapiei Multimodale) 9i Brief ButComprehensive Psychotherapy: The Multimodal (Psihoterapia scurta dar comprehensiva: Metoda Multimodala). Lazarusa scris de asemenea cateva carfi adresate publicului larg, cum ar fi:

-------- -~_.--------


I Can If I Want To (Dad vreau, pot); Marital Myths Revisited:A Fresh Look at Two Dozen Mistaken Beliefs About Marriage(Revizuirea miturilor maritale: a noua abordare a douazecide credinte eronate despre mariaj) pi The 60 Second Shrink:101 Strategies for Staying Sane in a Crazy World (Psihiatrulde 60 de secunde: 101 strategii pentru a ramane normal intr-olume neb una) (aceasta din urma a scris-o 'impreuna cu fiul sau,Clifford N. Lazarus).

Cu paml sau grizonant ~i linuta atletica, maiestuoasa, Lazarus

se remarca printr-o atitudine distinsa. Spiritualitatea debordanta ~iaccentul sau sud-african te fac sa te concentrezi ceva mai mult de

cat 'in mod obi~nuit la ceea ce spune, altfel, daca nu e~ti atent, cu siguranfa ca vei pierde ceva amuzant sau important.

Cand I-am 'intrebat pe Lazarus ce parere are despre intenfia noastra de a-I include 'intr-o antologie a celor mai memorabile cazuri aleterapeufilor faimopi, el ne-a raspuns cu umorullui obi~nuit:

- Dupa cum ptifi, 'intre experienla pi profesionalis11l este 0 diferenla uria~a. Cu tolii cunoa~tem terapeufi cu experienfa - vreausa spun colegi care au practicat 0 vreme 'indelungata - ~icu toateacestea putem sa spllnem despre unii dintre ei ca'in cel mai bun caz

sunt mediocri. Dupa parerea mea, terapeufii cu adevarat eficien/isunt cei care dau dovada de caldura, 'incredere, grija, 'inlelegere, preocupare sincel'a ~icare sunt inteligenfi, 'inlelepfi, plini de tactica ~ipersuasiune.

Aceasta este 0 desC1'iereexacta a lui Arnold Lazarus, de~i el esteprea modest pentru avorbi despre sine 'in tennenii ace~tia. Ceea cene-a surprins totu~i a fost ca, 'in ciuda faptului ca era renumit pentm contribufiile sale la terapiile behavioristii ~icognitiva, el apareala acea data mai degrabii ca un terapeut al relafiilor - ceea ce lallrma urmei suntem cu tolii.

** *

- Dad vreti sa vorbim despre ceva ciudat, a inceput Lazarus, exista un caz care imi vine acum in minte, dar parca ezitsa vi-l spun.

Bineinteles ca in felul asta reu;;ise sa ne atate curiozitatea.$tiind cat de mult i~i practicase Lazarus meseria ~i cate cazuridificile ii fusesera adresate de terapeuti mai putin experimentati ~i profesionali~ti, aveam certitudinea d mintea lui reprezinta 0 adevarata mina de aur.

- Da-i drumul, I-a incurajat Jon. Amandoi ne-am tinut respiratia timp de cateva secunde care ni s-au parut interminabile, pana cand Lazarus s-a decis sa inceapa.

- Intotdeauna sunt pus in dificultate cand mi se cere sama concentrez asupra unui lucru in conditiile in care imi vinin minte 0 multime. De-a lungul anilor am vazut mii de oameni, insa pe c:eimai multi dintre ei i-am uitat complet dincauza ca dementa mea senila este intr-un stadiu foarte avansat.

Am ras cu totii cu pofta. Memoria lui Arnie, ca ~i controlul sau asupra limbajului erau impecabile.

Reuniunea

- Ei, bine, a inceput Lazarus, apoi a respirat adanc.Nu ~tia daca sa ne vorbeasca sau nu despre acest caz. Noi

nu voiam sa-l presam, dar nici sa-llasam sa ne scape in caz cas-ar fi aratat dornie sa-~i dea drumul ~i sa ne vorbeasd despreacest caz ciudat.

- E yorba de 0 femeie care a venit la mine, a inceput el dinnou. Avea aproape cincizeci de ani, iar povestea spune ca tatal ei ~i-a abandonat familia cand ea avea abia vreo doua Iuni.Pe masura ce cre~tea, mama ii tot repeta cat de ticalos fusesetatal, dar odata ajunsa I-a maturitate ea s-a decis sa-l caute. Incele din urma I-a gasit. La acea data el avea vreo ~aptezeci deani ~i se afla la a patra casatorie. De fapt, ea dorea inainte detoate sa afle de ce 0 parasise tatal sau ~i alte detalii prozaicelegate de acest eveniment. Dintr-una intr-alta eel doi au ajunssa se reguleze.

Lazarus i~i continua relatarea, dar nici unul dintre noi nu-lmai urmarea. Povestea totul intr-o maniera atat de directa m-

n ~ _


cat ne intrebam daca I-am auzit bine. Ne spusese oare ca pacienta lui a inceput 0 relatie sexuala cu tatal ei?

- Vorbesc despre schmedipus oedipian, I-am auzit pe Lazarus dupa ce am revenit la povestire. A;;;adar, ea venise lamine pentru terapie deoarece se simtea foarte vinovata de faptul ca intretinea relatii sexuale cu tatal ei.Mai mult decat atat,mi-a marturisit ca niciodata nu avusese parte de partide desex atilt de bune, de atat de multe orgasme ;;;ica individul seregula ca un ;;;arpecu clopotei.

Am mceput sa radem pe de 0 parte ca urmare a ;;;ocului(;;;iin momentul acela credeam ca am au zit totul!), pe de alta parte pentru ca nu ne puteam imagina cum arata un ;;;arpecu clopotei care se reguleaza.

- Ea se afla intr-o situatie foarte, foarte conflictuala, aad au gat Lazarus - cu toate ca nu era necesar. Cu sigurantaca era foarte nefericita din cauza asta, dar exista ;;;i0 partebuna a intregii afaceri: doamna aceasta era maritata cu un individ care abia i;;;iducea traiul de pe 0 zi pe alta. Tatal sau aveao multime de bani \,i incepuse sa-i cumpere bijuterii \,i haine.Ii plate a 0 buna parte din chirie. La un moment dat i-a facutcadou 0 ma~ina. Sotul sau ;;;itoti ceilalti credeau ca acesteasunt gesturile unui tata care se caie;;;te.In acest context pareafoarte normal ca el sa-;;;iasalteze cu bani ;;;icadouri fiica pe carenu 0 mai vazuse de atat de mult timp.

Lazarus a facut 0 pauza pentru un moment dupa care a intrebat:

- Sa continuu?

- Bineinteles, a raspuns Jon pe un ton agitat, temandu-seca Lazarus ar fi putut sa ne lase cu ochii m soare.

- lata ce s-a intamplat dupa aceea, a continuat Lazarus cuo voce din ce in ce mai insufletita; ne tachina ;;;tiindcat de multne doream sa auzim intreaga poveste. In continuare am aflatca tatal planuise ca el \,i fiica sa sa-;;;iparaseasca sotii ;;;isa semute impreuna - tatal de ;;;aptezeci de ani;;;i fiica/iubita depatruzeci \,i ;;;aptede ani.

- In acest punct, a spus Lazarus, ea a inceput sa se gandeasca daca nu cumva lucrurile ajunsesera prea departe.

Lazarus a mtrerupt un minut povestirea pentru a face referire la ceea ce el considera a fi punctul crucial al intregii afaceri. El a subliniat ca in vreme ce asculta aceasta poveste incredibila se mtreba cum sa procedeze cu pacienta.

- Ce trebuie sa-i spun? Ce ar spune cei mai multi dintrecolegii mei? Sa fac referire la moralitate? Sa invoc Biblia? Cesa fac?

La randul nostru, ne puneam acelea;;;i intrebari. Ne gande am la ce i-am spune unui client care ne-ar pune intr-o asemenea incurcatura. Pe de alta parte ne simteam u;;;urati caacesta fusese cazullui Arnie ;;;inu al nostru. $i muream de nerabdare sa aflam cum se descurcase cu ea. De data aceasta nu

ne-a lasat sa a\'teptam prea multo"Uite", i-a spus Lazarus clientei sale, "haide sa examinam

aceasta situatie mai mdeaproape. Fapt este ca din punct de vedere psihologic, acesta nu este tatal tau. El este tatal tau numai din perspectiva biologica. De;;;isituatia ar putea sa-i ;;;0

cheze pe unii oameni, am putea spune totu;;;i ca mtr-un sensea nu are loc in contextul unei relatii propriu-zise mtre tata ;;;ifiica."

Aceasta era 0 reinterpretare creativa a unei situatii, la carecu siguranta ca nu s-ar fi gandit nici unul dintre noi. Lazarusa avansat ideea ca deoarece ea nu-l cunoscuse pe acel barbatpana atunci, deoarece I-a mtalnit cand era deja 0 femeie matura, nu s-a gandit niciodata la el ca la un tata ;;;inici el nu s-agandit la ea ca la 0 fiica. Cei doi erau ca doi straini care s-auintalnit, au avut 0 scurta relatia dupa care s-au hotarat sa-ipuna capat. lar daca tatal dorea sa-i cumpere cadouri nu aveanici un motiv sa se simta vinovata.

Aceasta interventie a dat roade, iar femeia a inceput imediat sa se simta u~urata. Nu la fel s-a simtit msa ;;;icutezatorul nostru terapeut care se gandea cu ingrijorare la faptul capoate mersese prea departe ;;;ica neutralitatea sa moral a ar fiputut face obiectul unor critici. Chiar \,i in timpul conversatieinoastre, Arnie a simtit ca are unele ezitari, ne;;;tiind daca estebine sa ne povesteasca despre acest caz \,im special despre rolul pe care I-a avut in absolvirea pacientei. Foarte multi tera-


peuti ar fi crezut, ~i ar fi avut motive intemeiate sa faca acestlucru, ca batranul i~i exploata ~i i~i abuza fiica, ~i asta dupa ceo abandonase la putin timp dupa ce se nascuse. Cu toate caea era matura ~i, in plus, consimtise la aceasta relatie, era grellsa admiti ca avea aceea~i putere de influenta ca ~i tatal ei.

Sa asculti fara sa judeci

De~i Lazarus era cunoscut pretutindeni ca unul dintreprincipalii teoreticieni ai terapiei interventioniste, el a recunoscut ca in acest caz s-a comportat mai degraba asemenealui Carl Rogers, inventatorul terapiei orientata spre relatie,umanista. Lazarus ~i-a ascultat pacienta fara sa 0 judece. 0data ce ea ~i-a marturisit teribilul secret, el a reactionat acceptand-o ca persoana ~i iertand-o pentru comportamentulei pe care I-a etichetat nu ca pe un pacat ci mai degraba cape 0 gre~eala care poate fi inteleasa. Tinand cont de circumstantele in care tatal ajunsese sa 0 exploateze, reactia ei erade inteles.

L-am intrebat pe Lazarus daca nu cumva pacienta lui arputea sa spuna 0 aHa versiune a povestirii decat aceea pe careel tocmai ne-o relatase. Ce ar spune ea care sa fie diferit?

Lazarus s-a gandit un timp, dupa care ne-a raspuns:- Nimic la care sa ma pot gandi acum.- Nimic? Eram surprin~i de acest raspuns.In vremurile aces tea, cand a~a-zi~ii terapeuti constructi

vi~ti (cei care ii ajuta pe oameni sa arunce 0 privire criticaasupra vietilor lor) sunt din ce in ce mai populari, este un lucru obi~nuit sa vorbe~ti despre realitati multiple ~i despreperceptii diferite ale aceillia~i eveniment. In plus, dupa totiace~ti ani, cum ar mai putea sa ~tie ce ar gandi ea? Am fostsurprin~i sa aflam ca el 0 vazuse recent cu ocazia reintoarcerii ei la tratament.

- Am avut ocazia sa 0 revad din cauza problemelor pecare Ie avea cu sotul ei. Ea descoperise ca el avea 0 aventura,iar acest lucru a creat tensiuni in mariajullor. In consecinta,

m-am intalnit 0 vreme cu amandoi. Cand am vazut-o din nou

singura, ea mi-a adus aminte de aceasta poveste de parca a~fi.putut sa 0 uit. A recunoscut di nu poate sa fie foarte aspracu iubitul ei din moment ce a avut una dintre cele mai teribi

Ie aventuri. Cu toate acestea era foarte suparata din cauza lipsei de fidelitate a sotului ei.

Lazarus era inca intrigat de intrebarea pe care i-o puseseram in legafura cu ce ar fi putut ea spune care sa difere de versiunea pe care ne-o prezentase. EI a admis totu~i ca era posibil ca ea sa fi inteles lucrurile intr-un mod oarecum diferit decel pe care-l intentionase el.

- De exemplu, am subliniat noi, ca terapeutul meu a spusdi este in regula sa am 0 aventura cu tatal meu ...

- ...pentru ca, dintr-o perspectiva psihologica, el nu era cuadevarat tatal meu, a incheiat Lazarus.

- EI mi-a scris chiar un bilet in care spunea ca este in regula, in cazul in care cineva ar fi intrebat.

- Autentificat, a glumit Lazarus.- Nu ti s-a parut oarecum surprinzator ca ea s-a intors sa

te vada? I-a intrebat Jon pe Arnie.- Ea ~tia ca Arnie va uita in cele din urma cazul ei, a in

tervenit Jeffrey.In loc sa se amuze, Arnie a devenit cat se poate de serios.

Era clar ca avea sa ne spuna ceva foarte important.- Nu, nu am fost surprins de faptul di ea s-a intors. Din

cand in cand ma intersectam cu ea ~i intotdeauna ma salutacalduros, bucuroasa ca ma vede. Avea incredere in mine. $tiaca 0 respect, ca nu 0 dispretuiesc ~i ca, in orice caz, nu 0 judec.Simtea ca eu 0 accept intr-un fel in care nu fusese niciodataacceptata de cafre tatal ei ~i de cei mai multi dintre cunoscutii.

Bineinteles, respectul pe care Lazarus 11avea fata de pacienta sa nu era singura problema, dupa cum ea nu era singura care savar~ise un pacat pentru care merita sa fie blamata.Chiar daca ea ~i-ar fi propus sa-l seduca pe biltran, in scopulde a-I pedepsi, tatal ramanea acela care purta cea mai mareparte a vinei.


Modalihl~i diferite de interpretare

Avand In vedere implicatiile morale ale acestui caz deosebit de dificil, I-am intrebat pe Lazarus ce ar face acum diferitin caz ca acea femeie ar veni azi la el ~i i-ar cere ajutorul. Amaflat ca de-a lungul anilor el a discutat despre acest caz cu uniidintre colegii sai de incredere, fiind curios sa afle ce ar fi facutei in circumstantele respective. A~a cum probabil era de a~teptat, reactiile lor au fost extrem de variate, pornind de la 0 acceptare deplina a strategiei lui pana la dezgustul plin de oroare fata de ideea ca el ar fi procedat intr-un asemenea mod, ineat praetic a aprobat comportamentul ei. Unii se intrebau dece el s-a concentrat exdusiv asupra comportamentului ei ~inual tatalui. Desigur, astfel de lucruri se intfunpla frecvent atuncieand ne consultam cu colegii no~tri - ~i nu numai in ce prive~te cazurile neobi~nuite, dar ~i in cele mai banale. Intrebatio duzina de terapeuti cum ar proceda ei In aproape orice situatie ~i, cu siguranta, yeti primi 0 gama foarte variata de raspunsuri.

Lazarus putea sa inteleaga de ce unii terapeuti nu pot fi deacord cu abordarea sa, dar, in acela~i timp, se arata surprinsde faptul ca 0 serie de a~a-zi~i profesioni~ti erau atat de criticila adresa altora.

- Oare ei cred ca ar fi fost mult mai bine pentru ea dacaa~ fi mustrat-o? Daca acest lucru ar fi devenit repetitiv, cu altecuvinte daca ea ar fi fost in cautare de rude cu care sa aiba re

latii sexuale, atunci, intr-adevar, am fi avut 0 problema. Dareste absolut dar ca aceasta a fost 0 aventura unica pentru ea.A~a ca, de ce sa 0 patologizam?

Intr-adevar, privind inapoi la felul in care a procedat, elnu-~i putea imagina ce altceva ar fi putut face. Pentru Lazarus, problema majora care se punea, era daca cineva fuseseafectat de ceea ce se intamplase. De asemenea, el a tras conduzia ca in spatele acestei relatii nu se ascundea 0 patologie.

Din pura curiozitate, pentru ca noi in~ine nu pre a ~tiamcum am fi procedat in acest caz, I-am intrebat pe Lazarus careau fost abordarile alternative pe care i Ie-au oferit colegii sai.

Intotdeauna este foarte interesant sa compari relatarile desprefelulln care ceilalti ar proceda in anumite situatii terapeuticedificile.

- Cred ca majoritatea celor cu care am discutat i-ar fi semnalat pacientei mele ca a procedat intr-un mod foarte nepotrivit. Trebuia oare sa mearga atat de departe, ajungand sa se reguleze cu acest individ, in loc sa se poarte a~a cum era de a~teptat din partea unei fiice? De asemenea, ei ar fi cercetat multmai atent daca ceea ce a facut este caracteristic pentru ea ca fiinta sexuala. Putea sa fie aceasta 0 parte a unui pattern aflat inplina desfa~urare?

o alta cale de abordare era aceea care pornea de la semnalarea inegalitatii de putere ce caracteriza aceasta relatie. Despretata cu greu se putea spune ca fusese inocent, un receptor pasiv al avansurilor sexuale. $i de fapt ~u s-a ~tiut niciodata cuexactitate cine a initiat aceste avansuri. In orice caz, pentru fiica,tatal a reprezentat intotdeauna obiectul idealizat al a~teptarilor sale, cineva la care ea s-a gandit mereu ~i pe care il cautaseo viata intreaga pentru a afla de ce fusese abandonata. In moddar, ea era nevoia~a, vulnerabila ~i tanjea dupa atentie. Se poate spune ca pur ~i simplu el i-a tras-o de doua ori.

Lazarus a observat ca sunt multi "morali~ti" in domeniucare sunt interesati nu numai in a-~i ajuta propriii lor dienti ci~i in a ne instrui pe noi ceilaltipentru a se asigura ca traim inconformitate cu conceptiile lor specifice despre ceea ce estebine pentru oameni.

Ajunsa aici, discutia s-a intors in directia noastra. LazarusI-a intrebat pe Jon cum ar fi procedat in cazul acestei femei.

- M-a~ fi simtit ca un iepure surprins de lumina farurilor,a marturisit Jon. Ce pot sa spun acum? Din punet de vedereal impactului pe care I-a avut asupra comportamentului pacientei, mi-a placut cum ai procedat, Arnie. La urma urmei cuii-a facut rau aceasta aventura? Cred ca a~fi curios sa aflu careau fost motivele care i-au determinat pe cei doi sa se imp liceIntr-o astfel de relatie.

Jeffrey a recunoscut ca, probabil, el nu s-ar fi gandit sa reinterpreteze lucrurile in felul in care a facut-o Lazarus. Desi-


gur, in acele vremuri, strategia reinterpretarii nu fusese incainventata formal.

- Lucrul care m-ar fi surprins cel mai mult, a continuatJeffrey, ar fi fost furia pe care ea trebuie sa 0 fi resimtit fata detatal ei. Nu ~tiu daca ea I-a sedus pe tatal ei sau daca acesta asedus-o pe ea, dar a~ fi interesat sa aflu ce semnificatie a avutaceasta relatie pentru ambii.

Amandoi am fost de acord ca nu am fi ajuns niciodata inpunctul in care a ajuns Lazarus.

Ce este de Invatat?,Cu siguranta ca un caz atat de memorabil trebuie sa fi avut

in perioada care a urmat un oarecare impact asupra terapeutului. L-am rugat pe Lazarus sa ne vorbeasca despre efectelede durata pe care acest caz Ie-a avut asupra lui precum ~i amodului sau de lucru.

- Sper ca ceea ce vor invata unii din acest caz este sa seabtina de la orice judecata critica, moralizatoare sau peiorativa pe care la un moment dat simt nevoia sa 0 adreseze celorlalti. Primul ~i cel mai important principiu care trebuie sa-ighideze este daca acea situaFe pe care 0 abordeaza are consecinte nocive. Daca raspunsulla aceasta intrebare este afirmativ atunci avem de-a face cu 0 situatie foarte diferita de aceeape care am prezentat-o. Dar daca raspunst1] este negativ,atunci nu are rost sa facem 0 problema dli

Ajuns in acest punct, Lazarus ~i-a adus aminte de un altcaz. De fapt, atunci cand practici meseria asta de la fel de multtimp ca ~i el, orice iti aduce aminte de un caz. In cazul respectiv era yorba de 0 femeie foarte dezorientata care a venit sa-lconsulte. Aceasta, copil fiind, fusese implicata in tot felul dejocuri sexuale. Ei ii placusera aceste jocuri ~i Ie a?teptase defiecare data cu nerabdare.

- Apoi, a spus Lazarus, cand a ajuns la colegiu a aflat caceea ce i se intamplase fusese un lucru ingrozitor. Din acel moment a inceputsa se simta extrem de vinovata. In cele din

urma ea a venit la terapie spunand ca nu-?i da seama de ce sesimte atat de vinovata din moment ce ea nu s-a simtit astfelpana nu a aflat ca ar trebui sa se simta vinovata.

Intr-o maniera similara cu cea din cazul de dinainte, Lazarus a considerat ca intrucat nimeni nu fusese afectat de peurma acestei situaFi, existau putine motive pentru ca pacienta lui sa aiba remu~cari fata de ceea ce se intamplase.

~ Am incercat sa 0 eliberez de orice vina ?i i-am recomandat sa se uite la ceea ce se intamplase ca la un lucru inocent,un fel de preludiu al sexualitatii sale latente. Aceasta nu insemna ca era un om rau. Intotdeauna, lumina calauzitoare trebuie sa porneasca de la idee a daca victima a suferit sau nu depe urma situatiei respective.

Versiuni multiple ale povestirii

Ne-am intors la intrebarea pe care am pus-o mai devremereferitoare la versiunea diferita pe care clienta sa ar fi putut sao aiba in minte. Adeseori, suntem mandri de felul in care concepem ceva sau interpretam 0 situatie sau de modul creativ incare ne confruntam cu cineva ?i ii criticam convingerile. Cutoate acestea, atunci cand auzim versiunea clientului nostrudespre ce s-a intamplat in cadrul terapiei, suntem surprin?i deceea ce i?i aduce aminte acesta. De multe ori, ceea ce spune elseaman a foarte putin cu propria noastra varianta.

- Ai intru totul dreptate, a fost de acord Lazarus. Acestlucru imi aduce aminte de un alt caz. E legat de perioada pecare am petrecut-o in America de Sud. Aveam atunci un pacient foarte agitat.

"Dite", i-a spus individullui Lazarus, "am sa-ti povestescceva, de?i ?tiu foarte bine ce va urma. 0 sa ma iei la ?uturi sauo sa apuci 0 matura ?i 0 sa-mi dai cu ea in cap spunandu-misa plec naibii de aici".

Lazarus s-a pregatit pentru teribilul secret pe care avea sa-lauda. In general, el se considera un tip foarte deschis ~i, dacaar fi sa-l raportam la intreaga populatie a terapeutilor, a?a cum


de altfel am putut constata, el se afla pe primele locuri in ceprive~te gradul de acceptare a celuilalt. Cu toate acestea, el~tia ca era pe cale sa auda 0 minciuna gogonata ~i voia sa seasigure ca fata sa nu trada nici 0 urma de surprindere sau dezgust care ar fi putut sa-l intimideze pe c1ientul sau. Era aproape sigur ca acesta din urma va marturisi ca a strangulat pe cineva.

"Ei bine", I-a indemnat Lazarus pe un ton ales cu grija, despre ce ai dori sa-mi vorbe~ti?"

Dupa bolboroseli ~ieschivari, individului i-a scapat in celedin urma ca a facut sex cu 0 negresa.

"Continua", I-a incurajat Lazarus."Asta e tot", a spus individul, dupa care a privit in jos ru

~inat.Lazarus ne-a reamintit ca acest lucru se intampla in Ame

rica de Sud, in perioada apartheidului, cand relatiile sexualeinterrasiale erau considerate imorale.

- I-am spus individului ca aceasta era 0 decizie arbitraraa acelei lumi nebune in care traiam. Lucrasem un timp la Londra, iar la sfar~itul saptamanii mergeam la Paris. Oriunde maduceam vedeam foarte multe persoane albe ~i negre impreuna. Africa de Sud nu era decal 0 anomalie culturala din acestpunct de vedere. De ce sa fi pus acest lucru la inima? Ei bine,asta I-a reconfortat vizibil pe ace1individ. Era 0 si~uatie similara cazului femeii de care v-am povestit mai devreme. Credca el se a~tepta sa fie castrat, ca urmare a celor povestite. Dincontra, eeea ce a obtinut de la mine a fost sa-l asigur in repetate randuri ca nu era nimic in neregula eu el ~i ca, de fapt, societatea in care traia era bolnava.

De~i am fost de aeord eu 0 bun a parte din ce spunea Lazarus, am recunoscut ca in domeniul nostru exista multe persoane care cred ca terapeutii trebuie sa se puna pe 0 pozitie morala mult mai ferma pentru ca societatea sa nu se duca derapa. Ele ii critica desehis pe acei profesioni~ti care i~i aecepta ~i i~i sprijina c1ientii ehiar ~i atunci cand aee~tia fac lucruricare contrazic normele eulturale. Iar in primul caz prezentat,este foarte probabil ca cineva sa fi fost afectat, mai exact, fiica

sa fi fost prejudiciata de eatre tatal ei, care mai intai a abandonat-o iar apoi a regulat-o. Pur ~i simplu.

Lazarus a fost intru totul de aeord ca oamenilor nu trebuie

sa Ii se permita sa-\,i faca rau lor in~i\,i sau sa faca altora. El afacut referire la maltratarea copiilor, comercializarea drogurilor ~i alte eomportamente similare. In aceste situatii ca ~iin altele asemanatoare, terapeutii pot \,i trebuie sa ia 0 atitudineferma pentru a-~i impiedica c1ientii sa continue sa se poarteintr-un mod distructiv. Insa el a facut 0 distinctie clara intreeomportamentul descris in cazurile despre care ne-a vorbit ~iaeela pe care el il considera cel mai daunator.

Felul in care Lazarus a procedat cu clienta sa care intretinea relatii sexuale cu tatal ei, ~i care a avut efeete terapeuticeevidente, tinea mai putin de metodele sale profesionale obi~nuite ~imai mult de atitudinea sa binevoitoare, grijulie pe careo adoptase in cazul ei. A facut-o sa se simta in siguranta. El i-aasigurat pe cei doi pacienti ai sai ca nu puteau fi ni~te fiinteumane oribile doar pentru ca se eomportasera intr-un mod pecare cei mai multi dintre semenii lor I-ar dezaproba. Mai multdedH atat, el a asigurat-o pe client a sa ca, in ciuda faptului caavusese cea mai teribila aventura posibila, ea a ramas totu~i 0persoana buna.

CAPITOLUL CINCI

William Glasser

N evoia de a mancadin lada de gunoi

!b espre William Glasser putem spune, pur ~i simplu, caafast unul dintre cei mai influenfi instructori ~i terapeufi din difi au existat. 1n anii '60, el s-a numarat

printre primii teoreticieni care au dezvoltat 0 metoda relativ simplapentru a-i ajuta pe oameni sa faca fafa unei game largi de problemepersonale, de la depresie pana la dependenfa ~i probleme legate destilul de viafa.

Concentrandu-se asupra consecinfelor comportamentului individului ~i a alegerilor pc care acesta Ieface, Glasser a oferit un cadru teoretic pentru a-i ajuta pe oameni sa ia 0 atitadine mult maiconstructiva In ce prive~te viafa lor. Carfile sale clasice, Reality Therapy (Terapia Realitatii, 1965), Positive Addiction (Dependenta pozitiva, 1976), Reality Therapy in Action (Terapia Realitatii in actiune, 2000) ~i Counseling with Choice Theory (Consiliere cu teoria alegerii, 2001), au instruit dUe'Vagenerafii de adepfiai teoriei sale. De atunci, Terapia Realitafii a devenit atat de populara Indit Institutele Glasser s-au raspandit peste tot In lume, dinAustralia ~i Hong Kong, pana In Rusia ~i Orientul Apropiat. 1nacest moment, practic fiecare terapeut folose~te cate'Vadintre aspec

tele metodei sale..Influenfa lui Glasser s-a facut resimfita nu numai In domeniul

practicii terapeutice, ci ~i In cel al educafiei. Prin intermediul carfilor sale, $coli la care succesul este asigurat (1969) ~i $coala Ca-

Mumia de la masa din sufragerie

litatii (1990), el ~i-a extins "teoria alegerii" pentru a proiecta sisteme educafionale ~i strategii disciplinare care, pe de 0 parte ofera co

piilor mai muIta putere de decizie iar, pe de aWl parte, Ii fac muItmai responsabili pentru comportamentullor.

EI a Inregistrat succese similare prin dezvoItarea "comunitafilorteoriei alegerii" In care cuIturile civice ~i corporatiste sunt restructurate Intr-un asemenea fellncat sa puna un accent mai mare pe acfiunile cooperante~i autonome.

De~i are la baza 0 pregatire psihiatrica, Glasser ~i-a petrecut ceamai mare parte a activitafii sale profesionale lucrand In domeniileeducafiei, consilierii, dependenfei, comportamentului organizafional~i al saniitafii publice. Recent el ~i-a concentrat eforturile In direcfia Imbuniitafirii relafiilor maritale, lucru care se poate observa ~i In

carfile sale What Is This Thing Called Love? (Ce este acest lucru numit dragoste?, 2000) ~iGetting Together and Staying Together (Cum sa intemeiezi 0 relatie de durata, 2000). De~i seapropie de optzeci de ani, Glasser este Inca activ In viafa publica. Elcontinua sa-~i perfecfioneze ideile ~i sa aplice teoria alegerii In domenii noi.

** *

Bill Glasser are 0 atitudine binevoitoare ;:;iglumeata -lucru la care nu te-ai a;:;tepta avand in vedere varsta inaintata ;:;ipozitia sa profesionala. De;:;ieste cunoscut indeob;:;te pentrumetodele sale practice, intemeiate pe realitate, atunci cand vorbe;:;te despre cei pe care i-a ajutat in viata lui da dovada demulta afectiune. Pentru el, ace;:;tianu sunt doar pacientii sai,ci ;:;imembrii familiei sale extinse.

Ultimul padent

Glasser a inceput conversatia precizand ca intentioneazasa ne vorbeasca despre ultimul pacient pe care I-a vazut inainte sa-;:;iin.chida cabinetul.


- De fapt, a spus el enigmatic, gedintele pe care Ie-am avutcu aceasta pacienta nu s-au desfa9urat in cabinetul meu.

Era yorba de 0 H\nara femeie de douazeci 9i unu de ani,provenind dintr-o familie pe care Glasser 0 cuno9tea foartebine. El ii consultase inainte atat pe tatal cat 9i pe sora ei.

- Jucam tenis cu pediatrul ei, a spus Glasser. Familia apreferat sa 0 duca mai degraba la el decat la mine.

Acest lucru il deranja pe Glasser nu numai pentru ca alegerea lor era nepotrivita, dar 9i pentru ca acest medic nu vedea cu ochi buni practica psihiatrica. Totu9i, cum nu fusese instare sa faca ceva pentru pacienta sa, pediatrul a cerut familiei sa-l contacteze pe Glasser in vederea unei consultatii.

- Femeia aceasta avea ceea ce azi este catalogat drept probleme cu alimentatia.

Am zambit cand am auzit acest lucru, pentru ca 9tiam ceeace avea sa urmeze. Glasser era notoriu pentru atacurile saleindarjite la adresa etichetarilor psihiatrice traditionale. Nici nune-a dezamagit.

- Eu nu cataloghez nici un fel de tulburare psihica. Pentru mine, singura suferinta psihica este nefericirea, iar atuncicand e9ti nefericit Dumnezeu 9tie de ce e9ti in stare. Apoi,dupa 0 pauza dramatica, a ad au gat: Problema ei era ca manca din lazile de gunoi.

- Manca din lazile de gunoi?- Scormonea in lazile de gunoi in timp ce mergea pe stra-

da.Acest lueru nu ni se parea din cale afara de neobi9nuit.

Multi oameni ai strazii scormonesc dupa mancare pe undeapuca.

- E adevarat, numai ca acest lucru se intampla in parteavestica a Los Angeles-ului intr-un cartier foarte bun.

Treptat ne-a venit in minte ca era yorba de un comportamentalimentational electiv. Se pare ca aceasta tanara femeie lua laziIe de gunoi de pe strada sa drept un fel de bufet suedez.

Glasser voia sa ne spuna cum a tratat acest eaz, dar noiI-am intrerupt pentru ca doream sa obtinem 0 imagine maiclara a situatiei cu care el se confruntase.

- Ea iegea din casa 9i scormonea in gunoi pana cand ga-sea ceva care i se parea bun de mancat.

- Avea anumite preferinte culinare?- Da, a raspuns Glasser. Ii placeau dulciurile.A continuat explicandu-ne ca de9i avea un mod de a se ali

menta cam ciudat, tanara femeie era intr-un fel atragatoare.Principala ei problema era ca se considera lipsita de orice merit. Se simtea pierduta 9i nesigura in legatura cu ceea ce aveasa faca in viitor.

Inainte ca el sa apuce sa-9icontinue relatarea despre sentimenteleei de inadaptare, Jeffrey I-a intrerupt din nou. Era ceva in ceeace ne povestise pana in acel moment care nu se prea potrivea.

- Bill, cum explica ea faptul ca atunci cand i se facea pofta de dulciuri nu se ducea pur 9i simplu sa-9i cumpere unSnickers?

Din cate reu9ise sa afle, Glasser a ajuns la concluzia ca tinerei femei ii placea sa mana.nce din lada de gunoi pentru caacest lucru 0 scotea din minti pe mama ei.

Aha.

Din birou in strada

Aceasta intamplare avea loc in anii '70, perioada in careGlasser a scris un nou best-seller care a avut un impact puternic asupra tratarii problemelor legate de sanatatea mentala.Adictia Pozitiva avansa ideea ca oamenii pot sa se elibereze eiin9i9i de obiceiurile daunatoare, substituindu-le cu alternative mult mai sanatoase.

In timpul celor cateva gedinte pe care le-a avut cu tanarala cabinetul sau, Glasser a putut sa afle cate ceva despre catde nefericita era 9i despre viata mizerabila a familiei ei.

"Nu pot sa fac nimic in privinta familiei tale", i-a spusGlasser. "Dar pot sa te ajut sa faci ceva pentru tine. Ce ai degand sa faci in privinta asta?"

Mama ei era 0 persoana meticuloasa ~iperfectionista. Pentru ea, pe lista prioritatilor, euratenia se afla cu siguranta dupa


eueernieie. A~a di imaginea fiieei mandind din gunoi era eueertitudine eel mai diu lueru pe care ~i-l putea inehipui. Evident, aveam de-a face eu 0 fata care ~tia exact unde sa 0 10veasea pe mama ei.

Spre deosebire de alti terapeuti care ar fi cautat ca paeienta sa eon~tientizeze ea aceasta era 0 forma nepotrivita de exprimare a resentimentului sau care ar fi determinat-o sa-~i examineze convingerile negative sau sa inteleaga rolul treeutuluisau in dezvoltarea acestor comportamente, Glasser a avut intotdeauna 0 incredere ferma in actiune. El nu este interesat sa-iajute pe oameni numai sa inteleaga ceea ee au gre~it ei ~i sa-~ischimbe comportamentul scindat.

Glasser s-a dovedit intelegator eu situatia grea a paeienteisale 9i a fost intru totul de acord eu ea ea traia intr-o familiedisfunctionala. Totu~i el considera ca aeesta nu poate fi un motiv sufieient pentru ea ca sa-~i faea viata mizerabila, mancanddin gunoi.

"Nu ai 0 parere buna despre tine", i-a spus Glasser. "Te uitila tine ~i iti dai seama ea nu faei nimic cu viata ta, in afara defaptul ea 0 exasperezi pe mama ta." Glasser s-a intrerupt pentru un moment apoi a adaugat: "Nu cred ea aeeasta poate fi 0vocatie pentru 0 femeie matura."

Tanara a fost intru totul de acord cu aeeasta apreeiere, darapoi a inceput sa intrebe ce putea sa faea in legatura cu situatia ei dificila.

Timp de un minut, terapeutul ei a cantarit situatia."Pur ~i simplu nu vad cum ai putea sa-ti faei vreun bine

stand aiei la birou;:;i diseutand despre aceste lucruri."Dupa cum vedeti, Glasser era (~i fusese intotdeauna) scep

tic in legatura cu faptul ca discutiile terapeutice pot sa aiMsingure un efect de durata.

"Bine, atunci",l-a indemnat femeia, "ce credeti ca va merge?"

Intr-un fel, Glasser a convins-o ea era timpul sa treaca laun alt stadiu al vietii ei ;:;isa depageasea episodul cu lazile degunoi.

Dupa ee i-a explicat natura dependentei pozitive, Glassera sfatuit-o sa faea in mod regulat exereitii, cum ar fi alergatul,

ca 0 alternativa legitima la vechile ei obiceiuri legate de alimentatie, denotand un deficit de adaptare.

"Cata vreme ai tendinta sa fii dependenta de ceva", i-aspus Glasser, "poti foarte bine sa alegi un obiect al dependentei care sa-ti fie benefic."

Glasser a explicat ca de-a lungul anilor a primit foarte multe serisori de la oameni care, luand contact cu aeeasta teoriereferitoare la dependenta pozitiva, au inceput sa alerge ~i safaea exercitii in mod regulat. Ne-am dat seama cu totii de influenta de care se bucura in randul oamenilor. Acum douazeeide ani nici maear nu visam ea ne yom arata prieteno;:;i fata deun om care ne-a facut dependenti de alergat.

Terapie pe fuga

In acele vremuri, Glasser, care treeuse de eineizeci de ani,obi;:;nuia sa alerge in mod regulat, practicand el insu9i ceea eereeomanda celorlalti. Avea 0 eonvingere ferma in puterea obieeiurilor sanatoase, astfel ea punea multa pasiune in a-i determina pe paeientii sai sa faea exereitii. Dar in acest din urmaeaz, tratamentul sau s-a dovedit un pic eam neconventional,

desi&ur, dupa standardele acelor timpuri."In loe ea tu sa vii la mine la birou", i-a spus Glasser pa

eientei sale, "voi veni eu sa te vad de doua ori pe saptamana.Ne yom intalni la interseetia San Maeeni eu Brentwood. Aeeasta este 0 strada pe care se poate alerga. Multa lume aleargaaeolo iar eu loeuiese in apropiere."

"Lasa-ti ma;:;inain parearea supermarketului ;:;ine intalnimchiar acolo. Putem diseuta in timp ce alergam. Singura diferenta va fi ea tu vei alerga ;:;apte zile pe saptamana, iar eu tevoi in.soti doar doua zile. Nu pot sa te oblig sa alergi, dar eredea aeest lueru te poate ajuta eu adevarat."

Glasser 9i paeienta sa au alergat impreuna de doua ori pesaptamana eate treizeei de minute. Au faeut aeest lueru timpde mai multe luni. Dupa ee i~i terminau traseul, obi9nuiau sastea in ma~ina ;:;isa discute despre planurile ei de viitor. Ea a


marturisit ca era interesata sa lucreze cu copiii ~i ca i~i doreasa devina educatoare. La scurta vreme, a declarat ca intenfioneaza sa se mute din casa parintilor ei ~i sa se intretina singura, ceea ce curand dupa aceea a ~i reu~it sa faca. $i - probabil nu e de mirare - aincetat sa mai manance din gunoi.

- Ati alergat vreodata in ziua in care se colectau gunoaieIe? a intrebat Jon.

- Nu. Cand alergam, nu era niciodata tentata de lazile degunoi. Dupa ce a inceput sa alerge, problema cu gunoaiele adisparut complet.

- $i cum iti explici acest lucru? I-a intrebat Jeffrey.- Acum ea facea ceva din viata ei, ceva pe care il putea

controla. La fel cum putuse sa controleze alimentarea din tomberon, acum reu~ea sa controleze alergarea.

Glasser s-a oprit un moment gandindu-se la aceasta pacienta la care tinuse atat de mult incat devenise instructorul eipersonal.

- Pana nu de mult, primeam ve~ti de la ea in fiecare an,de Craciun. Mai intai am aflat ca s-a casatorit, apoi mi-a trimis poze cu primul sau copil, apoi cu cel de al doilea copil ~icu sotul ei.

- Pana ~ipediatrul a recunoscut, cand ne-am mai intalnitdupa aceea, ca am reu~it sa 0 ajut pe aceasta femeie.

La acea vreme, Glasser i~i inchisese biroul, a~a ca i~i permite a sa petreaca mai mult timp tinand cursuri ~i scriind. El~i-a ad us aminte de acest caz, in parte pentru ca aceasta tanara fusese ultimul pacient pe care I-a avut inainte sa abandoneze practica psihiatrica.

Fetele lui Ventura

Nu am fost surprin~i sa aflam ca 0 serie de medici i-au trimis lui Glasser cei mai ciudati ~i mai dificili pacienti. La aceavreme el reu~ise sa-i ofenseze pe multi dintre colegii sai punand sub semnul intrebarii metodele traditionale de care sefoloseau ei in terapie. Glasser refuza sa foloseasca metoda tra-

ditionala de diagnostic are. El nu sapa adanc in trecutul pacientilor sai ~i nu acorda 0 atentie prea mare intuitiilor psihologice. $i mai ales nu avea nici 0 retinere in a Ie spune colegilor sai ca gre~eau atunci cand se incapatanau sa aplice vechiIe lor metode favorite. El credea ca acesta era unul dintre mo

tivele pentru care ii era atat de greu sa-~i atraga pacienti ~i incele din urma a decis sa lucreze intr-o maniera netraditionala. Noi credeam ca acest lucru s-a intamplat pentru dOi lui i-aplacut intotdeauna sa actioneze intr-un mod nonconformist.

Dupa atat de multi ani, lui Glasser ii este greu sa-~i aducaaminte de multe din cazurile sale, chiar ~i de a~a-numitele cazuri speciale. Oar avea cele mai dragi amintiri despre anii candlucrase la 0 inchisoare juvenila pentru fete din Ventura, California.

- Trebuie sa fi avut vreo cateva fete ciudate pe acolo, I-amimboldit noi.

- Mda. A~ spune di Ventura a fost ultimul bastion pentrutinerele delincvente.

- Atunci, poveste~te-ne cate ceva din vremurile de atunci.Glasser parea sa aiba nevoie sa fie impins de la spate.- Ce ar fi de spus? Fetele emu inchise. Era 0 inchisoare ju

venila. Existau un psihiatru ~i vreo ~ase consilieri. Era 0 situatie buna. Tot ce imi aduc aminte este ca imi placea sa lucrezacolo. Fetele acelea ar fi ucis pentru mine.

Glasser nu glumea.- Ma iubeau foarte multo Niciodata nu am avut parte de

atata afectiune. Fetele astea au reu~it la ~coala noastra.Experientele lui Glasser de la Ventura au stat la baza idei

lor sale des pre ,,~coliin care succesul este asigurat" in care copiii urmau sa fie tratati cu respect cerandu-li-se in acela~i timpsa actioneze responsabil.

- Oar unele dintre fetele acelea comisesera infractiuni gra-ve.

- Citeva erau condamnate pentru omucidere.Lucrul acesta era cat se poate de serios.~ E yorba de acele indience din California de Nord. E ade

varat ca ele savar~isera crime, dar acest lucru s-a intamplat in


urma abuzurilor la care au fost sup use incepand de la varstade ~ase sau ~apte ani.

Glasser le-a spus fetelor di el intelegea de ce au comis faptele pe care Ie-au comis. Unii dintre oamenii aceia trebuiauomorati. Era singura cale prin care fetele puteau scapa de ceeace Ii se facea.

- Nu Ie-am Uisatpe fetele acelea sa se mtoarca in rezervatie. Ele trebuiau sa stea cu noi timp de trei ani. Au fost celemai bune fete pe care Ie-am avut vreodata la acea ~coala. Amaranjat ca ele sa locuiasca in comunitate ~i sa mearga sa munceasca, lucru de care s-au achitat foarte bine. Nu erau in niciun caz delincvente. Ele doar omorasera pe cineva, asta e tot,de multe ori 0 persoana care cred ca merita sa fie omorata.

Nu ne-am putut da seama daca Glasser glume~te sau nu,dar banuiam ca era un avocat atat de bun pentru pacientelesale incat chiar ajunsese sa inteleaga de ce savar~isera acele infractiuni. El nu considera ca ace~ti copii cu care lucra sunt dincale afara de neobi~nuiti; comportamentullor fusese completrezonabil avand in vedere circumstantele in care traisera.

• Aceasta discutie i-a adus aminte de unul dintre pacientii pecare ii tratasera la inceputul carierei sale.

Adop!ia

Glasser, trecut acum de ~aizeci de ani, I-a vazut pentru prima data pe acest client cand era student la universitate. Constatarea aceasta I-a facut sa zambeasci'i pentru ca individul esteacum la pensie, in vreme ce Glasser continua sa munceasca.

La vremea aceea, aparuse cartea lui Glasser Terapia RealitaIii, un best-seller nu numai pentru profesioni~ti, dar ~i pentrupubIicullarg. Oamenii il cautau aidoma unui pelerinaj la Lourdes - 0 ultima ~ansa inainte de a se da batuti.

- Thnarul auzise de mine. Mi-a marturisit ca era decis sa

se sinucida. Avea de gand sa mearga sa se arunce in prapastie.Nu mai putea indura. Dar mi-a spus ca daca cumva aveamsa-l vad ~i sa-l conving sa nu 0 faca, poate ca r,enunta.

Glasser ~i-a dat seama ca, in ciuda depresiei ~i deznadejdiisale, el nu voia cu adevarat sa se sinucida. Voia doar sa fie ajutat.

- Locuia cu mama lui care era earn inapoiata ~icu tatal vitrego Tatal sau adevarat I-a renegat cand era mic, iar de atuncinu I-a mai vazut niciodata. Avea un frate vitreg pe care tatalvitreg il iubea ca pe ochii din cap. Toate acestea erau lucruristandard de tipul respingere.

Pe Glasser I-a intristat foarte mult situatia tanarului student pentru ca ~i-a dat seama ca, de~i era un individ foarte capabil, viata lui era foarte searbada.

Ce a facut el, in aceasta situatie? Ei bine, cei mai multi psihiatri ar prescrie medicamente pentru depresie, iar 0 buna parte a terapeutilor ar face apella sentimentele baiatului referitoare la propria lui valoare sau ar face sapaturi in trecutulluipentru a gasi cauzele suferintei. In schimb, Glasser a preferatsa se duca acasa ~i sa vorbeasca cu sotia lui despre acest baiat.

"Uite care e treaba", i-a spus el sotiei, "pu~tiul asta are nevoie de 0 mama ~i de un tata. Este un baiat de treaba ~i credca va trebui sa fim parintii lui. Sunt ingrijorat ca ar putea sase sinucida".

Dupa foarte multi ani de convietuire cu Glasser, sotia numai era atat de surprinsa de metodele lui destul de neortodoxe de tratament. Ea a acceptat acest aranjament.

- A~a ca I-am adoptat, a spus Glasser simplu. El a devenit un membru al familiei noastre, fratele mai mare al baiatului meu ~i a~a mai departe. Acum are peste ~aizeci de ani ~i aie~it la pensie. A avut foarte mult succes ~i a facut 0 multimede bani.

Glasser spunea aceste lucruri cu mandrie, ca ~i cand ar fifast yorba de fiul sau adevarat.

- $tiu ca in calitate de psihiatru nu ai voie sa faci astfel delucruri. Dar eu nu am nici un fel de reguli sau regulamente.Fac doar ceea ce cred di este bine. A~a ci'iam continuat sa fiupsihiatrullui. El nu s-a mutat niciodata la noi. Avea propriasa locuinta.


De;>ieram foarte uimiti de faptul ca.Glasser a mers panaacolo incat a "adoptat" simbolic un pacient care avea nevoiede parinti afectuo;>i, asta ne-a adus aminte de modul in careoamenii fac terapie in alte parti ale lumii. In anumite regiuniale Africii, de exemplu, cei care au probleme de sanatate mentala se muta in casa celui care ii trateaza pana la vindecarealor completa. (Acest luau l-ar motiva foarte mult pe un psihiatru sa lucreze din greu pentru a ajuta pacientii; in caz contrarar trebui sa locuiasca cu ei in permanenta.)

In cele din urma clientul/ fiul s-a casatorit ~i~i-a intemeiatpropria familie.

- Dar venea intotdeauna cu familia la noi de Ziua Recu

no~tintei, pentru ca, spunea el, trebuia sa-~i arate recuno~tinta fata de cei din casa., ,

Glasser a mention at in treacat acest lucru, dar ne-am datseama cat de mult insemna pentru el. La urma urmei, acestafusese un caz la care tinuse atat de mult incat ani de zile a depus eforturi pentru rezolvarea lui, implicandu-i pana ~ipe ceidin familia sa in aceasta intreprindere. Elnotarase ca acest baiat avea nevoie, mai mult ca de orice, de parinti stabili ~i de 0familie sanatoasa. Prin urmare, trebuia sa-i ofere exact acestelucruri.

- Cel mai ciudat aspect al acestui caz, i-am spus noi luiGlasser, nu a fost comportamentul baiatului, ci reactia ta atipica fata de intreaga situatie.

- Mda, a fost cam ciudata, nu-i a;>a?~tiam ca Glasser il adoptase pe ace1baiat in mod simbolic

~i nu legal, dar ne intrebam totu~i cum i-a propus baiatuluiacest lucru. Cum sa spui cuiva a~a ceva?

- I-am spus pur ~i simplu ca are nevoie de un tata ;>ide 0mama, a;>aca nu are decat sa vina cu mine. A cunoscut-o pesotia mea. I-a cunoscut pe copiii mei. Venea la noi la cina. Nucniar in fiecare seara. Astfel am devenit familia lui.

Totul pare incredibil de ironic daca ne gandim la faptulca Glasser este cunoscut in primul rand pentru metoda saterapeutica behaviorista orientata catre atingerea unui scop.Profesorii, consilierii, terapeutii ~i liderii din intreaga lume

aplica tehnicile Teoriei RealiH'itii urmand cativa pa~i foartesimpli. ~i cu toate acestea, in cazurile despre care Glasser adiscutat cu noi - femeia care manca din gunoi, fetele dinVentura ;>itanarul care voia sa se arunce in prapastie - ceeace a contat cel mai mult au fost dragostea ;>idevotamentulsau. Glasser a fost gata sa treaca dincolo de obligatiile profesiei sale pentru a Ie adta acestor oameni cat de mult iipasa de ei.

Cum sa stabilesti 0 relatie, ,

Glasser era intru totul de acord ca cel mai important lucruintr-o relatie in care iti propui sa-l ajuti pe celalalt este gradulde implicare. In acest sens el a facut referire la un capitol dincartea sa in care discuta despre Rebecca, 0 pacienta care fusese diagnosticata cu schizofrenie. El putea sa 0 vada la spitalnumai ca vizitator deoarece ii fuses era refuzate orice privilegii medicale. De~i administratia Spitalului UCLA se schimbase de mai multe ori de cind i;>iincepuse rezidentiatul, prezenta lui Glasser nu era deloc apreciata.

- Ce ai putut oare sa Ie faci acelor oameni de nu suportausa te vada pe acolo?

Ne intrebam daca nu cumva a dat foc spitalului sau a agresat pe cineva de acolo.

- Cand eram rezident, a explicat simplu Glasser, Ie-amspus ca psihanaliza nu ajuta pe nimeni.

Glasser era modest. E adevarat ca elle spusese celor de aco10 ca principala forma de tratament pe care 0 aplicau la aceavreme e inutila, dar ceea ce a con tat a fost felul in care a facutaceasta remarca, astfel ca nu ;>i-amai lasat loc de buna ziua.

- Nu cred in intuitia psihologica, Ie-am spus supervizorilor mei. Toata lumea are intuitie; intuitia nu face doi bani. ~iapoi, oamenii ;>tiuce trebuie sa faca in viata. Daca aleg sa nuurmeze calea cea buna, cu siguranta ca au 0 multime de motive pentru aceasta. Principalul motiv este ca ei sunt deconectati de la viata reala ;>inimanui nu-i pasa de ei.

94 Jeffrey A. KottJel~Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 95

Prin urmare, aceasta era ratiunea pentru care el a pus atatde mult suflet in a Ie arata oamenilor ca ii pasa de ce se intampla cu ei. Desigur, se poate spune ca el este renumit pentru pa;;ii foarte simpli pe care ii urmeaza in abordarea pacientilor, intrebandu-i ce i;;i doresc, ce fac in acest sens ;;i evaluand daca acest lucru este eficient, insa esenta metodei salede abordare a constat intotdeauna in grija cu care i-a tratatpe cei din jur.

Referindu-se din nou la Rebecca, Glasser ne-a spus ca ea areu;;it sa-;;i depa;;easca schizofrenia dupa ce au stat de yorbaun timp ;;i au stabilit 0 relatie solida.

- Nu am avut niciodata prea multe dificultati eu cazurilede acest fel, chiar ;;i pe vremea cand eram rezident. Am avutfoarte multi pacienti care au reu;;it sa-;;i depa;;easca schizofrenia ;;i sa devina din nou functionali.

Glasser nu a crezut niciodata ca stari precum sehizofreniaexista cu adevarat. Din acest motiv, el prescria foarte rar medicamente pentru aceste probleme. Ell-a indicat pe John Nashdin filmul 0 minte striilucitii ca fiind un exemplu bun de persoana care inca are manii ;;i halucinatii, dar care intelege deunde provin ;;i alege sa nu cada in capcana lor. Alegerea estede altfel elementul principal al teoriei lui Glasser.

Intorcandu-ne la cazul Rebeccai, I-am intrebat pe Glassercum au de curs vizitele pe care i Ie facea la spital. Cum a reu;;it sa vorbeasca eu ea avand in vedere ca era sau eel putin se

comporta ca 0 sehizofrenica?- Nu am facut altceva decat sa discut ;;i sa stabilesc 0 re

latie eu ea.- Despre asta era yorba? Asta este secretul tau?- Ei bine, eu nu cred ca exista schizofrenie. Desigur, exis-

ta simptome psihotice. Dar, in multe cazuri, este rezultatulstradaniilor acestor oameni de a trai potrivit unor a;;teptari excesive fie din partea lor, fie din partea eelorlalti.

- Rebecca era 0 studenta stralucita. Apoi, la un momentdat, ea nu a mai vrut sa fie a;;a. Nu-;;i dorea decM sa joace bridge ;;i ;;ah ;;i sa dea meditatii doar pentru a se intretine. Totimembrii familiei aveau studii superioare.

Glasser ;;i-a dat imediat seama ca problema ei majora parea sa fie legata de faptul ca i;;i dezamagise familia din cauzaalegerilor pe care Ie facea.

- Ce face acum?

- Este profesoara la un colegiu ;;i se descurdi foarte bine.A;;a cum prezenta Glasser lucrurile, totul parea foarte sim

plu. El ia pacientii care nu raspund la medica tie, la tratamentul de ;;oc sau la cea mai buna terapie pe care 0 poate oferiaceasta profesie ;;i "stabile;;te relatii cu ei". Desigur, asta esteeeea ce spune el ca face cu pacientii. De fapt el face mult maimulte. El ii provoaca. Ii incurajeaza sa faca diferite alegeri caresa fie mult mai in aeord cu dorintele lor adevarate. 9i, de asemenea, el da dovada de muM grija ;;i devotament fata de binele lor.

In cazul Rebeecai a existat un moment-cheie pe care Glasser ;;i-l aminte;;te ca fiind deosebit de semnificativ.

"Domnule doctor Glasser", I-a intrebat ea, "poti sa auzivoci ;;i totu;;i sa nu fi nebun?"

"Absolut", a asigurat-o el. "Poti sa creezi orice in minteata abita vreme cat ;;tii de unde provine. Nu e nici 0 nebunie inasta. Lui Beethoven i s-a spus ca este nebun pentru ca auzeamuzica de;;i era surd. Daca Einstein s-ar fi nascut putin maidevreme ar fi sfar;;it intr-un spital de nebuni din cauza iluzieisale referitoare la faptul ca lumea fizica functioneaza intr-unmod diferit fata de eel descris de Newton. La fel s-a intamplat;;icu Galileo - I-au pus pe rug ;;i I-au amenintat ca il vor tinela frigare pana cand va spune ca pamantul este centrul universului. 9i el a fost de acord in cele dinurma. Nebunie esteatunci cand lncepi sa auzi lucruri care sunt atat de rupte derealitate incat lncep sa-ti distruga viata."

Glasser a incheiat seria remarcelor sale observand ca exista

o multime de oameni, acolo, afara, care cred ca el este nebun.- Iluziile sunt un lucru foarte obi;;nuit. Ele apar atunci

cand te abati de la norma intr-o asemenea masura ineat deviiincomod pentru cei din jur. In ee ma prive;;te, psihanaliza esteo iluzie majora. Oamenii cred ca ma in;;el cand spun acest lucrlt, a;;a ca iata-ne ajun~i din nou de unde am pleeat.


CAPITOLUL SASE,Domeena Renshaw

care vorbe~te despre cele mai explicite aspecte ale comportamentuluisexual, ea este fara indoiala 0 prezenta unica in domeniul psihiatriei

~i al terapiei cuplurilor.

** *

Penisul care avea nevoiede permisiunea bisericii

A

£/nainte sa vina in Statele Unite, in anii '60, Domeena Ren-shaw a lucrat ca chirurg intr-o mica misiune medicala dinZululand, Africa. Ea s-a specializat in urologie, ginecolo-

gie ~i neuropsihiatrie, ajungand astfel sa aiM 0 pregatire medicalasolida care i-a permis 0 mai buna intelegere a legaturilor dintre factorii psihologici ~ifizici implicafi in tulburarile psihice. Dupa ce ~i-aincheiat rezidentiatul in psihiatrie la Universitatea Loyola din Chicago, a ramas in cadrul acestei facultati iar apoi a intemeiat 0 clinica particulara pentru terapia sexuala.

In ultimii treizeci de ani, Renshaw a tratat mii de cupluri cu di

ferite disfunctionalitafi sexuale ~i afacut cunoscute metodele sale deterapie sexuala de scurta durata la mii de psihiatri. Programul sauoriginal consUi din ~apte ~edinte care combina educafia sexuala cuterapia individuala ~i de grup.

Renshaw ~i-a publicat ideile sale intr-un best-seller, SevenWeeks to Better Sex (Cum sa-ti imbunatate~ti performantelesexuale doar in ~apte saptamani), care i-a adus notorietate in intreaga hllne pentru abordarea ei sistematica, integratoare ~i eficienta. La inceputul carierei, inainte de a incepe sa se specializeze in terapia sexuala, a scris 0 serie de carti despre copiii hiperactivi ~i despre tratare a victimelor incestului.

Ceea ce te frapeaza la Domeena Renshaw este energia debordanta. Cu accentul sau sud african, statura mica ~i maniera degajata in

Avand in vedere faptul ca Renshaw are 0 practica medicala indelungata ~i ca specialitatea pe care ~i-a ales-o este terapia sexuala, un domeniu in care se intalnesc cele mai multecomportamente bizare, nu este de mirare ca ea a avut cu prisosinta de unde sa selecteze cazuri interesante. Cu toate acestea, ea considera ca pacientul despre care are cea mai vie amintire este interesant nu pentru preferintele sale sexuale ciudate ci pentru lectia importanta pe care i-a oferit-o despre respectul care trebuie acordat sistemului de valori al fiecarui pacient.

Ea ne-a prezentat principalele trasaturi ale acestui caz inmaniera concisa in care se adreseaza medicilor rezidenti·

Penisul era obosit si avea nevoie sa doarma,- Intamplarea a facut ca el sa fie un diabetic dependent

de insulina, a inceput Renshaw, evidentiind faptul ca in ceeace prive~te impotenta de care se plangea acest pacient erauimplicati atat factori psihologici cat ~i fizici. A venit la noi cuaproape zece ani in urma. E important momentul pentru ca eyorba deci de 0 perioada in care Viagra nu aparuse inca. Cutrei ani in urma, se casatorise pentru a doua oara. Avea copiimari din prima casatorie.

Cea de a doua soFe, care I-a adus la tratament, era din cein ce mai frustrata ~i mai impacientata din cauza ca mariajullor nu se consumase inca din cauza problemelor pe care elleavea cu erectia. La incepul relatiei lor el i-a explicat ca nu poate sa faca sex cu ea inainte de casatorie deoarece este catolic

practicant.


De atunci trecusedi cativa ani, iar el sau cel puFn penisullui se dovedea in eontinuare necooperant. In afara de problemele lor sexuale - sau mai degraba de lipsa lor de activitatesexuala - pareau sa aiba 0 relatie tandra. Certurile lor aveauca unic motiv viata sexuala. Cand erau in pat sotia se aratafoarte interesata de barbatul ei, dar de fiecare data acesta seeschiva ~i in cele din urma adOl'mea.

Penisul avea nevoie de injecfii

Renshaw a inceput prin a stabili dimensiunile medicale alecazului barbatului, supunandu-l in acest scop unui examen fizic complet. Ea a descoperit ca dimineata el avea erectie, ceeace insemna ca era foarte probabil ca problemele lui sa fie denatura psihologica. Totu~i,din cauza problemelor cu diabetul~i a dependentei de insulina, ea I-a trimis la un urolog pentrua verifica circulatia sanguina din penis, care poate fi afectatade aceasta boala.

Medicul urolog a gasit intr-adevar 0 oarecare ingustare avaselor mici de sange. Din fericire, existau injectii pe care sotulle putea folosi pentru a-~i induce chimic erectia. $i puteasa fie invatat cum sa ~i Ie administreze atunci cand dorea safaca sex.

In timp ce Renshaw ne povestea aceste lucruri, nu ne puteam scoate din minte imaginea acului imens al seringii deasupra bietului penis mititel, obosit ~i necooperant. Ne intrebam unde trebuia infipt aceI ac ~i cat de mult trebuie sa doara. Ea ne-a asigurat ca acul este de fapt foarte mic, iar procedura, chiar daca nu este exact ceea ce am numi un preludiusexual placut, dadea intr-adevar "rezultate" consistente. Abiaacum am realizat cat de miraculoasa trebuie sa fie Viagra pentru acele cupluri care au astfel de probleme.

Dupa 0 sap taman a, sotul a venit pentru a i se testa injeeFa, iar rezultatul care s-a produs in cabinetul doctorului a fostde-a dreptul spectaculos. Cu toate acestea, in loc sa alerge acasa la nerabdatoarea lui saFe, bi'irbatul s-a decis in mod inex-

plicabil sa se opreasca in drumul catre casa, la un restaurant,pentru a lua cina. Parca ni-l imaginam stand la 0 masa, ignorandu-~i penisul neastamparat care-i zvacnea in pantaloni infavoarea unui cocteil de erevete.

- Cand a ajuns acasa, a spus Renshaw, erecFa ii disparuse. Sotia a fost foarte furioasa ~i a insistat ca el sa-~i faca 0 altaprogramare la doctor. De data aceasta, a spus ea, va merge cuel ~i va invata ea insa~i cum sa-i faca injectia.

Eram gata sa 0 intrebam pe Domeena cum poate sa fie invatat cineva sa faca acest lucru? Exista un penis de jucarie pecare se putea exersa sau sotia trebuia sa experimenteze pe barbatul ei? $i, din nou, imaginatia no astra a inceput sa lucrezefara voie. Pardi vedeam penisul individului expus pe masa deoperatie, aeoperit cu acele halate ehirurgicale din care doar capul este lasat la vedere. Doctorul ~i sotia stau deasupra micului pacient cu un ac imens. Mana femeii tremura, a~a di doctorul este nevoit sa 0 ajute sa indrepte acul eatre Fnta.

Penisul este hartuit,

Renshaw a intrerupt aeeasta fantezie.- EI intarzia sa apara. Programul nostru se intinde doar

pe durata a ~apte saptamani, iar noi ne aflam atunci in cea dea ~aptea ~i ultima saptamana de terapie. In cele din urma a venit, dar era teribil de suparat. Sotia lui, care-l insotea, era foarte furioasa.

Renshaw i-a convins pe cei doi sa se calmeze, apoi i-a intrebat ce se intamplase. Era evident ca avusese loc 0 rupturamajora intre ei. Chiar ~iin toti ace~ti ani in care avusesera conf1ictedin eauza lipsei de activitate sexuala, ei reu~isera sa ramana respectuo~i ~i plini de afeetiune unul fata de celalalt.

- Ceea ee se intamplase, ne-a explicat Renshaw, a fost easotul s-a trezit intr-o dimineata la ora doua ~i a gasit-o pe soFa lui cu penisullui in mana stanga ~i cu seringa incarcata inmana dreapta. Intre dinti, tinea 0 lanterna pentru a iluminazona de operare.

Penisul se apara singur

Cred ca nu mai e nevoie sa spunem ca barbatul a fost de-adreptul ~ocat sa-~i vada consoarta pe punctul de a-i administra 0 injectie in penis, in toiul noptii. Se pare ca ea planuisesa-i provoace chimic 0 erectie far a consimtamantullui ~i safaca sex cu el in timp ce dormea.

Sotul era terifiat de comportamentul sotiei lui. Ea era larandul ei indignata pentru ca el sabotase eforturile lor de aavea 0 viata sexuala normala - de a avea vreo viata sexuala.

- Cand am auzit aceasta poveste, mi-a fost foarte greu sama abtin sa nu rad, a recunoscut Renshaw. Dar eram hotarata sa aflu ce se intampla.

Acest incident critic i-a oferit lui Renshaw ocazia sa cer

ceteze mult mai in amanunt ce se intampla cu sotul ~i sa aflede ce acesta, in ciuda intentiilor sale decla~ate, se opunea cuatata fermitate ca actul sexual sa aiba loco Impingand lucrurile cat mai delicat cu putinta, ea a clarificat in cele din urmasituatia.

Barbatul era catolic practicant. De~i divortase legal cu aniin urma, biserica nu recunoscuse inca anularea primei casatorii.

- Procesul de anulare dura mult timp pentru ca oameniibisericii trebuiau sa-i investigheze pe cei doi soti. EI avea convingerea ca numai atunci cand biserica il va absolvi de primulsau mariaj ~iil va anula, va fi liber chiar ~i numai pentru a segandi sa faca sex. A recurs la programul respectiv. Executamangaierile ~ipreludiul, dar cand ajungea la momentul penetrarii nimic nu-l convingea sa 0 faca.

Prin urmare, acesta era un caz clar de autoaparare morala.Penisul refuza sa coopereze cu programul pentru ca nu primise inca permisiunea bisericii de a-~i consuma noul mariaj.

- Dupa incheierea programului, cu opt sau noua saptamani mai tarziu, sotul a primit actul de anulare a primei casatorii. Curand dupa aceea el ~i-a consumat mariajul.


Penisul prefera sa navigheze

In ciuda faptului ca am avansat destul de mult in ce prive~te procedurile chimice de inducere a erectiei, Renshaw sustine ca decizia de a Ie administra trebuie luata tinand cont desentimentele ~i nevoile reale ale oamenilor.

- Chiar daca-ti administrezi injectii sau pas tile de Viagra, erectia nu se va produce daca nu e~ti cooperant. Pastilele au aparut pe piata la 16 aprilie 1998. Am primit atunciun telefon de la un cuplu - de fapt de la 0 femeie - carefusese la clinic a pentru terapie sexuala cu noua ani in urma.Era 0 doamna foarte galagioasa. Vorbea intruna. Sotul ei numanifesta nici un fel de interes sexual. Cu toate aces tea 0 iubea~i nu se gandea sa divorteze. Pentru a face sex ea trebuia sa traga de el. De fiecare data el era prea obosit pentruasta. Spunea ca a doua zi 0 sa mearga cu iahtul a~a ca va trebui sa se scoale devreme. In cele din urma ea I-a tarat panala clinica.

- Cu toate ca avea ~aizeci ~i doi de ani, sotul arata multmai tanar. Avea erectii normale ~i i~i satisfacea nevoile sexuale masturbandu-se, lucru pe care nu-l putea divulga sotiei

Fara sa mai a~tepte indemnul nostru, Renshaw a inceputSa ne vorbeasca despre ceea ce a invatat din acest caz referitor la terapia de cuplu.

- Avem de invatat atat de multe lucruri din acest caz, despre ceea ce inseamna sa fii impins de la spate, sa fii cons trans,sa spui cu gura ta "Da, vreau terapie sexuala" in timp ce penisul, in limbajul sau propriu, spune "Nu! Nu sunt gata pentru asta!".

Renshaw s-a intrerupt un moment gandindu-se cat de inutil este sa impingi pe cineva sa faca un anumit lucru pentrucare el nu este pregatit.

- A fost inutil ~i fara nici un rezultat acest efort al sotieilui de a incerca sa-~i forteze sotul ~i sa injecteze bietullui penis in speranta eEl el nu se va trezi din somn.


lui. Cel mai bun ajutor pe care I-am putut oferi acestui cuplua fost sa 0 invat pe sotie sa se masturbeze ~i sa 0 incurajezsa-~i ia un vibrator cu care sa-~i satisfaca propriile dorintelesexuale. Nu m-am mai gandit la ea ani de zile, pana in momentul in care m-a sunat ~i m-a intrebat daca imi mai aducaminte de ea.

"Cum a~ fi putut sa te liit?" i-a spus Renshaw sotiei.De fapt, singurullucru de care i~i aducea aminte era ca so

tul ei obi~nuia sa navigheze pe lacul Michigan pentru a scapade plangerile ~i sacaielile ei permanente.

"Credeti ca ati putea sa-i prescrieti Viagra sotului meu?" aintrebat-o femeia intr-un final, dezvaluind astfel motivul pentru care 0 sunase.

"Cu siguranta", i-a raspuns ea pacientei, dar trebuie sa vinala cabinet.

"Ei, vedeti. Ma intrebam daca ati putea sa-mi dati mie reteta."

"Imi pare rau", a raspuns Renshaw, dandu-~i seama ce punea femeia la cale, "dar trebuie sa-i iau tensiunea ~i sa vaddaca este in regula din punct de vedere medical."

"Inteleg", a spus femeia, gandindu-se la un alt mod de a-~ipune planul in aplicare. "Ei bine, daca obtin aceste pastile, credeti ca a~ putea sa-i strecor seara cate una in cana lui cu ciocolata fierbinte."

"Nu, nu puteti sa faceti asta. Nu este etic ~i in plus nimeninu 0 sa va dea aceste pastile. Trebuie sa-i fie date pacientului."

Ceea ce nu ~tia Renshaw era di pastilele de Viagra se puteau obtine prin Internet. Nu trebuie decat sa raspunzi la cateva intrebari ~i sa plate~ti 50 de dolari, iar compania iti va trimite 0 reteta.

Femeia a tacut un moment dupa care a intrebat:"Credeti ca Medicare va pUHiaceste pas tile pentru ca so

tul meu are ~aizeci ~i noua de ani?"Renshaw i-a raspuns ca nu ~tie.- Nu am mai ~tiut nimic despre ea de atunci, dar sunt si

gma di sotul ei inca mai navigheaza in loc sa ia Viagra.

103Mumia de la mas a dirl. sufragerie

Variatiuni pe aceea~i tema

- Cazul care m-a uimit cel mai mult a fost acela al unui

cuplu de peste patruzeci de ani. Ea era profesoara ~iavea patruzeci ~ipatru de ani ~i el era inginer ~iavea patruzeci ~i~ap'te de ani. Mariajullor incepuse cu douazeci ~i trei de ani inurma ~i ramasese neconsumat.

$tim cu totii ca acest fenomen al cuplurilor care se casatoresc dar nu au viata sexuala este pus in discutie insuficient.$tim de asemenea ca Renshaw ~i angajatii ei vad sute de asemenea cupluri de-a lungul anilar. Cu toate acestea, parea destul de neobi~nuit ca acest cuplu nu reu~ise sa aiba relatii se"male vreme de peste doua decenii.

Cand cuplul cu pricina a venit la clinic a, Renshaw a fostcurioasa sa aile inainte de orice un anumit lucru.

"De ce acum?" i-a intrebat ea pe cei dol.. "De ce abia dupadouazeci ~i trei de ani v-ati gandit sa va rezolvati problema?De ce nu v-ati obi~nuit pur ~i simplu cu situatia asta?"

Sotia a privit in jos dupa care a spus foarte incet:"Nu am ~tiut ca exista un loc ca acesta unde putem fi aju-

taW'Cand ne-a spus aceasta poveste Renshaw suna trist. Sunt

atat de multe cupluri care au nevoie de ajutor, iar cele maimulte dintre ele nu au nici cea mai mica idee ca pot fi ajutate.Pentru mai bine de 80 la suta dintre cuplurile pe care Ie vede,tratamentul oferit de Renshaw are rezultate bune. Chiar ~iceicare nu se vindedi complet constata 0 imbunatatire semnifi;cativa a relatiei lor sexuale. Cu toate acestea, bugetul ei esteatat de saracacios incat cu greu i~i poate intretine clinica. Mul-te din companiile de asigurari nu platesc tratamentul. Listelesale de a~teptare sunt lungi, dar cei mai multi dintre clientinu-~i pot permite decat costuri minimale.

- Inainte sa ajunga la mine, acest cuplu fusese la maimulti doctori ~i facuse terapie de cuplu, dar nimeni nu a putut sa-i ajute pentru ca problema lor nu era de natura sexuala. Nimanui nu i-a trecut prin cap sa-i intrebe macar de ce nu


Confesiuni

fac sex. In cazul acesta, ceea ce-i impiedica pe cei doi sa aibao relatie sexuala era faptul ca soFei ii era teama de durerea pecare ar putea-o avea in momentul penetrarii.

Ca urmare a unor discutii lini~titoare, a dHorva saptamanide tranchilizante ~ia unei creme anestezice locale pentru deschiderea vaginului, cei doi ~i-au putut consuma in cele dinurma mariajul. Ambii ~i-au exprimat regretul pentru anii deplaceri pe care ii pierdusera.

Trecand in revista cazurile de acest gen pe care Ie-am auzit pana acum, ne-am pus intrebarea de ce exista atat de multe variatii ale comportamentului sexual. In cazullui Jeffrey, deexemplu, aveam de-a face cu un individ care se ata~ase foarte mult de 0 vaca. Un alt terapeut pe care il cunoa~tem, auzind de cartea aceasta la care lucram, ne-a relatat cazul unuipacient de al sau caruia ii placea sa faca sex cu pisicile. Cfmda fost intrebat daca prefera pisicile sau motanii, el a replicatindignat: "Ma luati drept homosexual?"

Pentru Renshaw, faptul ca asemenea cazuri neobi~nuitesunt foarte numeroase se explica, dincolo de tabuurile evidente asociate cu sexul, prin modalitatile deosebit de variate incare oamenii cauta sa se elibereze. Cu 0 seara inainte de con

versatia noastra, ea fusese consultata de un alt terapeut, caretrata un cuplu in care sotul avea fantezii sadomasochiste careo deranjau pe sotie. Cei doi nu dadusera curs nici unuia dintredelirurile batau~e ale sotului, asHel ca problema lor proveneadin vina pe care ace~tia 0 resimteau doar gandindu-se la acestelucruri.

- De atat de multe ori terapeuFi vin in intampinarea nevoii de confesiune a oamenilor. Adeseori glumesc cu pacientii mei spunandu-le ca am un guler de preot in sedarul de josal biroului pe care am sa mi-l pun in momentul in care vor incepe sa se confeseze. Tinand in tine secretele nu faci decat sa-tispore~ti anxietatea. Oamenii au nevoie sa vorbeasca cu cine-

105Mumia de la mas a din sufragerie

va despre problemele lor, iar terapeutul poate sa indeplineasca un asemenea rol.

Renshaw a ilustrat acest punct de vedere relatandu-ne uncaz pe care ea il tratase cu douazeci ~i cinci de ani in urma.

- E vorba de doi parinti care au venit la mine impreunacu fiica lor de ~aisprezece ani - 0 fata inalta ~i tot atat de sociopata pe cat putuse sa faca Dumnezeu pe cineva. Era la liceu, iar in timpulliber lucra pe undeva. La un moment dat ainceput sa se plictiseasca de munca ei, a~a ca intr-o buna zi asarit intr-un autobuz care mergea la aeroportul O'Hare. Era intoiul iernii. Ajunsa acolo s-a dus pana la poarta pentru United Airlines ~i a luat un tichet de imbarcare. Acest lucru se intampla pe vremea cand securitatea aeroportului nu era ceeace este astazi.

Renshaw parea intrucatva amuzata de aceasta intamplare.Chiar daca imoralitatea comportamentului fetei 0 indigna, gasea totodata ceva nostim in indrazneala de care aceasta daduse dovada. In cele din urma, fata a ajuns la Honolulu unde, cuultimii ei dolari, a luat autobuzul catre plaja. Acolo a furat portofelele de sub prosoapele celor care stateau la plaja, dupa cares-a dus la cumparaturi folosind cartile de credit pe care Ie gasise in portofele.

In cele din urma tanara fata s-a plictisit de Hawaii, a~a ca~i-a pus in gand sa faca 0 escapada in California. In timp ceincerca sa faca uz de cartile de credit furate pentru a cumpara un bilet de avion, a fost prinsa de autoritati ~i bagata la 1:nchisoare. Afland despre cele intamplate, tatal ei a luat avionulpana in Hawaii, a scos-o pe fiica sa din inchisoare ~i a adus-oacasa. Aici, a decis sa-~i duca odrasla la Clinica Loyola pentrua vedea ce se petrecea cu ea.

- Mama era cu aproape 0 palma mai inalta decat tatal.Acesta era un om foarte dragut ~i pa~nic in vreme ce soFa luiera 0 femeie au tori tara, aroganta ~i ve~nic furioasa. Veniseraimpreuna la clinica. Am fost supervizorul rezidentului pe careI-au consultat. Intamplarea a facut ca acesta sa fie un preot carese specializa in psihiatrie. Atunci cand a consultat-o pe fataera imbracat in haine civile. In opinia lui fata era sociopata. El


le-a spus pEirintilor di fata lor nu avea nevoie de spitalizare.Ea avea nevoie doar de terapie. $i inainte de toate, avea nevoie de limite.

Auzind acestea, mama s-a ridicat in picioare ~i a spus foarte furiaasa: "Fata mea nu are nevoie de psihiatru ci de un preat catolic!", dupa care cei hei au ie~it ca a furtuna din birou.

Dupa aceea, Renshaw I-a supervizat pe terapeut ~i I-a intrebat de ce nu s-a a~ezat pur ~i simplu jos, punandu-~i gulerul ~i spunand acelei familii ca el era preot. Ce-i drept, avusese de-a face cu 0 situatie la care cu siguranta ca nu s-ar fi a~teptat niciodata. El a explicat ca a fast atat de ~ocat de plecarea rapida a mamei ineat a uitat cine era ~i cu ce se ocupa intimpul cat nu era la clinica.


CAPITOLUL SAPTE,Violet Oaklander

Terapie cu un ~arpe rozator~i en 0 !70parla cu corn

<Violet Oaklander este una dintre figurile i11lportante din. domeniul terapiei copiilor. Ea este cunoscutii in pri11lulrand pentru 11lodulcreativ in care sefolose~te de jocuri,

piipu~i, muzicii ~ipove~ti pentru a-i ajuta pe copiii cu probleme. Cartea sa, Windows to Our Children (Ferestre pentru copiii no~tri),este consideratii una dintre sursele standard pentru lucru cu copii

~i adolescenti, in special de ciitre aceia care urmeazii 0 abordare experi11lentaliigestaltistii. De-a lungul carierei sale, Oaklander a dezvoUat ~ia prezentat met ode foarte eficiente pentru a trata problemeprecUln l1iperactivitate, traume infantile, timiditate excesivii, autism~iagresivitate.

in prezent, Violet pregiite~te terapeuti din lumea intreagii pentru a lucra cu copiii ~i adolescenfii ~ieste profesor adjunct la Institutul Universitar Pacifica situatin apropiere de Santa Barbara, Ca

lifornia, unde ea s-a stabilit.

** *

Oaklander nu ~tia despre acest baiat deeat ca este periculos. In noaptea din ajun mama lui sunase innebunita pentruca fiui ei de paisprezece ani a alergase prin toata casa cu uncutit in mana. Ii fusese teama ca a s-o omoare.

Prima impresie

- A mai facut ceva de genul acesta inainte? a intrebat Violet, temandu-se pentru propria ei siguranta ~i in acela~i timpintrebandu-se daca era intr-adevar persoana potrivita pentrua discuta cu acest baiat.

- Nu, a recunoscut mama lui, niciodata nu s-a mai intamplat a~a ceva. E adevarat ca uneori se infurie foade tare pe sotul meu, tatallui vitreg. Cand ati putea sa-l vedeti?

Cei de la clinic a i-au programat chiar in urmatoarea zi.Odata ajun~i, Oaklander a ie~it sa-i intampine pe Hlnar ~i pemama lui, oarecum tematoare fata de adolescentul despre careaflase ca manuia cutitul ~i ca era un potential violent. In salade a~teptare se afla un baiat subtirel, care zambea. Avea un~arpe uria~ infa~urat in jurul gatului. La vederea lui Violet ascos un tipat de spaima.

"Doarnne, Dumnezeule!" a strigat ea, "ce mai e ~i asta?""Este un ~arpe", a spus baiatul cu mandrie, dupa care i-a

apucat capul ~i I-a indreptat in directia ei. $arpele ~i-a scos limba lunga ~i sub tire cu care a inceput sa plesneasca aerul. "Vretisa-l tineti?"

"Nu, multulnesc."$arpele era imens - avea peste un metru lungime, 0 cu

loare maro murdar ~ipete pe tot corpul. Sigur nu 0 fi fost otravitor? Oare l-ar fi lasat mama lui sa mearga peste tot cu un9arpe otravitor? AP?i i~i aduse aminte ca el 0 a111enintase peaceasta cu un cutit. In acel moment ~i-a dat seama ca mamalui era acolo; a facut cuno9tinta cu ea 9i ~i-au strans mainile.Aceasta zambea amabil fara sa para catu9i de putin deranjatade prezenta ~arpelui.

Oaklander a facut tot posibilul sa para cat mai lini~tita,dupa care i-a condus in biroul ei. Dupa ce s-au a~ezat confortabil sau cel putin pe cat de confortabil se putea avand in vedere faptul ca 0 reptila care arata periculos se tara pe umeriiclientului sau, ea I-a intrebat pe baiat cum 11cheama.


"Gregory", a raspuns el vesel.,,$i pe prietenul tau de acolo?" a spus ea aratand in direc-

tia chestiei de culoare maro care ii incolacea trupul firav.,,0, el este doar $arpele. Nu are un nume.""Inteleg.""Vreti sa-l tineti?" a intrebat-o el din nou."Nu, nu, e in regula." Aratarea aceea nenorocita avea 0 lim

ba enorma. Parea destul de lunga ca sa ajunga pana la ea incaz ca i-ar fi trecut prin cap a~a ceva. "In plus", a adaugat ea,"nu ~tiu cum se tine un ~arpe."

,,0", a asigurat-o Gregory, "nu aveti de ce sa va fie frica.Nu va face nimic. Este doar un ~arpe rozator."

"Asta insearnna ca nu este otravitor?" I-a intrebat ea, apois-a uitat la mama lui pentru a-i confirma acest lucru. Mamalui Gregory a zambit ~i a dat din cap in semn de aprobare.

"Nuu, el mananca doar iepuri, popandai 9i alte animale degenul asta. Le stoarce de sange pana ce mor."

Ultima remarca nu prea a avut darul sa 0 lini~teasca peViolet. Cu toate acestea, era mandra de priceperea - ca ~i debunavointa - de care dadea dovada in a se apropia de copiiindiferent de situatia lor. Despre acest baiat cu greu se puteaspune ca este violent - parea mai degraba pa~nic ~i lipsit deaparare - dar niciodata nu poti sa ~tii ce se ascunde in spatele unor astfel de impresii. Violet nu avea fobie de gerpi, darnici nu-i placeau. In ciuda a ceea ce ii spunea ratiunea, ea s-aintins catre ~arpe 9i I-a atins, ferindu-se cat putea de gura lui.Era mai neted decat crezuse ea. Gregory era incantat.

"Ii place sa fie atins", spuse el.

Oaklander a incercat sa-l angajeze pe Gregory intr-o discutie, dar acesta nu raspundea la intrebari 9i in general nu preaavea chef sa vorbeasca. Nu facea decat sa stea acolo, cu unzambet pe fata, tinandu-~i 9arpele pe care din cand in cand ilageza ba pe umeri, ba in bratele sale.

Un tratament silentios,


"Gregory, tu ~tii de ce te afli aici?" I-a mtrebat Oaklander.El ~i-a ferit privirea.Violet s-a mtors catre mama lui.

"Ati putea sa-mi spuneti ce v-a determinat sa-l aduceti peGregory aici? In felul acesta 0 sa afle ~i el ca eu ~tiu ce s-aintamplat."

"Ei bine", a inceput ea timid, "ieri Gregory a fugit dupamine cu un cutit, iar acest lucru m-a speriat. Dar nu cred caintention a sa ma raneasca", a adaugat ea vehement.

Gregory s-a uitat zambind la mama lui.. "Gregory", i-a spus Violet, "te superi daca iti pun cateva

intrebari?"A dat din umeri.

"Ma intreb daca dormi bine noaptea. Ai cumva co~maruri?"

Gregory a privit-o zambind in timp ce i~i mangaia ~arpeIe.

"Ce poti sa-mi spui despre pofta ta de mancare? Ce iti place sa mananci?"

,,$erpilor Ie place sa manance ~oareci. $i pasari.""Dragut. Dar ce poti sa-mi spui despre tine. Tie ce iti pla

ce sa mananci?"A dat din umeri.

Lucrul acesta era foarte ciudat. Intr-un anume fel, Gregory se comporta aproape ca un autist - imobil ~i fara sa reactioneze. Singurullucru care parea sa-i starneasca interesul eraorice fel de conversatie care avea legiitura cu ~arpele.

Oak lander ~i-a examinat foarte atent clientul. De~i aveapaisprezece ani, era foarte firav. Avea un par blond dirliontat.~i cu toate ca nu vorbea, multumindu-se sa dea din cap ~i dinumeri, el a ramas zambitor pe parcursul intregii ~edinte. Inaceasta situatie, Oaklander i-a adresat mamei lui mtrebarilecare se pun de obicei la prima ~edinta. Daca avea frati sau surori (nu), despre ~coala (0 ura), daca avea prieteni (nu aveanici unul), despre tatal sau adevarat (i-a parasit cand Gregory avea trei ani, iar de atunci nu a mai avut nici un semn dela el), despre relatia cu tatal sau vitreg (il ura) ~i despre evo-

IIIMumia de la masa din sufragerie

lutia lui din copilarie (normala pana la varsta de patru ani).Mama lui Gregory a raspuns pe scurt ?i raspicat la fiecare mtrebare cu exceptia eelor referitoare la relatia dintre sotul ei ~iGregory unde raspunsurile ei au fost ceva mai elaborate. Ea arecunoscut ca sotul ei era extrem de intolerant cu baiatul ?i dil agresa verbal iar uneori era chiar nevoita sa intervina pentru ca acesta sa nu-Iloveasca. Pe parcursul acestei conversatii, Gregory nu a reactionat in vreun fel deosebit; stiitea pe scaun ~i i~i mangaia ~arpele. Oaklander s-a gandit cum ar fi dacas-ar intalni doar cu elma rog, asta daca nu includem 9i 9arpele.

La urmatoarea gedinta, programata doar cu Gregory, aces-ta a venit din nou cu tovara?ullui. Oaklander s-a gandit sa-iceara sa-9i lase 9arpele acasa, dar instinctul ii spunea ca acesta nu ar fi eel mai potrivit mod pentru a incepe 0 relatie bunaeu el; mai degraba m felul asta il va obliga sa se desparta desingura persoana ... ma rog, reptila - de care se simtea apropiat.

Gregory stiHea pe scaun alintandu-9i ca de obicei ?arpele,dar altfel era complet rupt de lume. Nu se uita la Violet ?i nicinu era atent la ce spunea ea. Se comporta de parca ar fi fostsingur in camera.

"Mama ta mi-a spus ca nu te simteai prea bine la ~coala ?ima intrebam dad ai putea sa-mi zici cate ceva despre acestlucru."

Nici un raspuns. Nici 0 reactie. Parea ca nu 0 auzise. Ni-mic altceva decat mangaiatul ritmic al ?arpelui.

"Vad ca e9ti foarte preocupat de 9arpele tau."De fiecare data cand Violet mentiona 9arpele, Gregory re

venea cu picioarele pe pamant. Oaklander ~i-a dat seama casingurul subiect care l-ar interesa ?i l-ar pune in contact cu eaar fi fost sa discute despre ?arpe. EI ignora complet toate celelalte subiecte sau incercari din partea ei de a vorbi cu el.

Nu manifesta nici un fel de interes fata de lucrurile din ca

mera: jocurile de pe rafturi, lucrarile de arta, un co? cu instrumente pentru percutie, tobe, papu9i, tava cu nisip. Pana in aceImoment el nici macar nu aruncase 0 privire in directia lor.

Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson110

Jocul1n nisip

,,~i unde l-ai inHUnit pe prietenul tau?""In de~ert, in spatele casei noastre.""A~a deci. ~i unde 11tii pe ~arpe?""I-am luat 0 cu~ca. Acolo sta el."Atiita vreme cat Oaklander se rezuma sa discute despre

~arpe, Gregory se arata cooperant chiar daca raspunsurile luierau laconice. In momentulin care ea incerca sa discute de

spre orice altceva, Gregory disparea pur ~i simplu din peisaj.Astfel, Violet a aflat 0 multime de lucruri in timpul celei de adoua ~edinte - dar toate se refereau la ~arpe. Ea a aflat caacestuia ii placea cel mai mult sa manfmce ~oareci ~i ca Gregory trebuia sa depuna eforturi considerabile ca sa-i prindapentru el. In fond a fost impresionata de dH de multe lucruri~tia el despre ~erpi.

Exact in momentul in care Oaklander se gandea ca facuseoarecare progrese, Gregory ~i-a facut aparitia la cea de a treia~edinta eu 0 geanta plina eu ~erpi. Asta nu era bine deloc.

In acea saptamana, mama lui Gregory ii daduse telefonpentru a-i aduce la cuno~tinta ca ni~te copii il batusera la~coala. EI a refuzat sa se mai duca acolo pentru ca profesoara nu i-ar fi dat voie sa vina cu ~erpii. Oaklander a realizatastfel cat de important fusese faptul ca ea ii permisese luiGregory sa vina cu ei la ~edinte, chiar ~i cu geanta aceea plina ochi eu ereaturi ~erpuitoare care incepusera sa fo~neascape podea.

Mai mult decat atat, Oaklander a scos un aparat Polaroid~i s-a oferit sa-i faca poze lui Gregory impreuna eu ~erpii lui.Dupa aceea le-a pus pe un panou pe care il atarna pe pereteinainte de fiecare ~edinta. De fiecare data cand venea, el se ducea imediat sa se uite la pozele facute la ~edinta anterioara.

"Aici este Lady", arata el. "Ea este regina ~erpilor mei. Iaraici este Tyrone, celalalt ~arpe rozator. Cred ca este varul ~arpelui."

113Mumip de la masa din sufragerie

EI insista ca Violet sa scrie numele aces tea in dreptul fiecarei fotografii, iar dedesubt sa adauge "Proprietatea lui Gregory".

Gregory era atras de fotografiat ~i se impliea foarte multoCand Oaklander i-a adus aminte de ineidentul cu bataia, energia lui s-a dizolvat iar el a "disparut" pur ~i simplu. Ea s-a inOrs imediat la discutia despre fotografiile cu ~erpi, iar el a ineput sa devina iara~i ceva mai vioi. La cea de a patra ~edina, Gregory a venit cu un ~arpe nou, de un fel pe care Oaklaner nu-l mai vazuse niciodata.

"Pot sa-l pun in cutia cu nisip?" a intrebat-o el. Ji place niipul pentru ca vine din de~ert."

"Nu, Gregory, ma tern ca nu poti sa faci asta. Nu este 0 cuie cu nisip adevarata. Se nume~te tava de nisip." Era 0 cutiee lemn de aproximativ jumiitate de metru pe un metru, a~eata pe 0 masuta. Era umpluta cu nisip alb, pur, iar pe un raft

deasupra ei se aflau tot felul de obiecte in miniatura: copaci,case, oameni, lucruri simbolice precum stele, cruci, mon~tri,

imale, figurine, scoici, pietre ~i alte asemenea."La ce folose~te?""Ei bine, copiii ca ~i adultii construiesc tot felul de scene

e nisip folosind oricare dintre obiectele de pe rafturi. Ei poestesc despre aceste scene iar uneori eu Ie cer sa pretinda caunt unele dintre acele figurine ~i sa-mi spuna cum se simt.au ei reprezinta un vis pe care I-au avut sau un loc sigur peare ei ~i l-ar dori sa-l aiba, ~i tot a~a."

Pentru prima data, Gregory a manifestat un real intereserttru alteeva decat ~erpii sai. El s-a a~ezat pe un scaun, in

ata tavii, ~i a ineepuAtsa aranjeze 0 gramada de soldati, unanc ~i 0 piatra mare. In acea zi adusese eu el 0 broseuta raioaa, Myra, ~i bineinteles un ~arpe nou. A intrebat-o pe Violet

claca poate sa puna macar broseuta in varful pietrei."Nu am sa pun ~arpele pe ea, dar broasea nu va mi~ca pia

tra. 0 sa am grija ea ea sa nu faca asta", a spus el.Parea ceva inofensiv, a~a ea Oaklander i-a dat voie lui Gre

gory sa 0 puna pe piatra. Lucrul acesta parea sa aiba 0 importanta deosebita pentru el. Pe rafturi se mai gasea un ~arpe de

'"


Terapia ~arpelui

In urmatoarea saptamana, Oaklander a facut cuno~tinta cuun nou prieten, Bert. Era un popandau, 0 creatura care aratainspaimantator ~ieareia Ii crescusera coarne pe cap, ehiar deasupra ochilor. Parea un animal periculos, cu ~iruri de tepi pespate ca 0 armura ~i care se uita in jur suspieios ca ~i cand nuprea ar fi vrut sa stea pe acolo.

Oaklander ~i-afacut datoria ~i i-a fotografiat pe Bert ~iGregory impreuna, a~a ca de fieeare data. Pe spatele ei, baiatul ascris cu grija "Bert, proprietatea lui Gregory".

Trecuse destul de mult timp de cand se intalneau, darGregory continua sa nu vorbeasca eu Oaklander despre problemele pe care Ie avea in familie ~i la ~cola. Ei nu puteau sadiscute decat despre ~erpi sau despre Bert, caz in care el oferea raspunsuri scurte referitoare la locul unde i-a gasit sau lamancarea lor preferata. Cel putin, Violet reu~ise sa-~i depa~easca intr-o oarecare masura aversiunea fata de reptile, ast-

jucarie, pe care Hlnarull-a introdus bineinteles imediat in scena. Cat timp a aranjat aceste obiecte el nu a vorbit deloe fiindfoarte absorbit de ceea ce facea. Jocul acesta parea sa-i placafoarte mult. Broasca se uita foarte atent dar, a~a cum promisese el, nu ~i-a paras it loeul.

"Vrei sa-mi poveste~ti despre seena ta de pe nisip?"Gregory a ignorat-o continuand sa-~i aranjeze lucrurile

dupa placul sau. El a pus caFva soldati, morti, sa stea cu fatain sus. De~i era uimita de scena de razboi ~i de broasca ee statea pe piatra, Violet nu-~i putea imagina ce insemnau ele.

"Broasca ta este pusa bine la adapost pe piatra, departe deviolenta. Ma intreb daca Myra se simte in siguranta."

"Uuuh!""Pariez ca ~i tu vrei sa te poti simti in siguranta uneori."Acesta a fost singurul comentariu pe care I-a facut. Cand

timpul a expirat, el ~i-a luat ~arpele, a pus-o pe Myra in buzunar ~i a ie~it din birou fara maear sa-~i ia la revedere.


fel ca acum putea sa tin a un ~arpe in mana, far a sa se maiteama. De fapt, in timpul unei ~edinte, ei au construit 0 cursacu obstacole in jurul camerei folosind jucarii ~i euburi, dupacare fiecare a luat cate un ~arpe ~i i-au pus la intreeere de laun capat la altul al incaperii. Violet nu era sigura daca baiatul era ceva mai bine acum, dar in schimb avea certitudineaca ei incepusera sa-i placa intalnirile lor mai degraba neobi~~:LUite.Uneori stateau amandoi pe podea privind la ~erpii care.se tarau prin camera prin tunelele pe care Gregory Ie construise din cuburi.

Intr-o buna zi, ei i-a venit in minte 0 idee. In loc sa vorl;peasea cu Gregory, lueru care se dovedise extrem de dificil,ea ~i-a dat seama ca ajunsese sa aiba relatii destul de bune

~eu ~arpele, cu Lady sau cu Tyrone pentru a putea sa Ii se~adreseze lor direct. S-a uitat mai intai la Gregory, apoi a~Spus:~.• "A~ vrea sa-ti imaginezi ca poti vorbi pentru prietenii tai!.~ica ei la randullor pot vorbi ~i pot spune unele lucruri pe\care tu ai vrea sa Ie spui. Poti sa faei asta? Vreau foarte mult(sa vorbesc cu ei!"

Gregory a dat prudent din cap nefiind insa prea sigur 1a(ceea ce se angaja.

"Bine", a spus ea pe un ton prin care voia sa-i arate ca toc!imai incheiasera un fel de intelegere. Apoi s-a uitat la ~arpele.rozator care se tara pe podea; numele lui era Unu.

"Hei, ~arpeUnu, ce faei azi?""Bine", a raspuns Gregory pentru prietenul sau, faeandu-~i

astfe1 intrarea in joe."Ai prieteni, domnule ~arpe?""Sigur. °multime", a raspuns Gregory concentrandu-se

serios asupra a ceea ce avea sa spuna.,,~i ce faceti voi impreuna?",,0, prindem ~oareei, starn la soare, tot felul de lucruri din

astea."

~i astfel ~edintele au 1uat 0 turnura noua."Hei, ~arpe", spunea Violet, "te simti singur uneori? Cred

ca este foarte trist sa stai singur intr-o eu~ca."I


"Da", raspundea Gregory m numele ~arpelui, "chiar ca masimt singur. In timpul zilei dilld Gregory este la ~coala nu preaam ce sa fac. Nu am prieteni cu care sa ma joc."

"Dar tu, Gregory? Te simti ~i tu la fel de singur?"o incuviintare din cap. 0 mi~care abia schitata dar care fu-

sese totu~i prezenta."A~adar, $arpe, nu simti uneori ca 0 iei razna?""Mda, 0 multime de lucruri ma fac sa 0 iau razna."Lucrurile mergeau foarte mcet. Din cand in cfmd, aparea

dUe un mic progreso Cu foarte multa rabdare ~i dupa nesfar~ite conversatii cu ~erpii, popandaii ~i uneori chiar cu broasca raioasa, Gregory a devenit interesat ~i de alte lucruri m afara de reptilele sale. Pe Hl.ngafotografiile sale de pe pereti, a mceput sa observe ~i alte lucruri din birou. Oaklander adusesela un moment dat 0 galeata de acasa pe care a umplut-o cu nisip; m felul acesta, Gregory avea un loc m care sa-~i puna prietenii a~a ca el ~iOaklander puteau sa vorbeasca lini~titL Se jucau cu tava cu nisip. De cateva ori au facut figurine din plastilina. Au jucat 0 serie de jocuri. Uneori el devenea agitat ~ipunea capat preocuparilor lor, dupa care mergea direct la galeata cu ~erpi.

"Banuiesc ca s-a intamplat ceva care te-a suparat, dar ~tiuca nu vrei sa vorbe~ti despre asta. E in regula dadi nu vreisa-mi spuL"

Oaklander zise asta pe un ton impaciuitor, lasandu-l sa mteleaga ca ea ii mtelege retinerea. Apoi au inceput sa comunice din nou prin intermediul ~erpi1or.

"Ai familie?" a intrebat ea ~arpele."Da.u

"Frati, surori?""Nu.""Mama?""Nu.""Tata?""Nu.""Dar tata vitreg?" Acesta fusese mentionat destul de rar m

conversatiile lor. Ea trebuia sa il introduca msa ~i pe el.

Gregory a ezitat un moment, dupa care a incuviintat dincap.

"A~adar, ai un tata vitreg?" I-a mtrebat ea pe ~arpe.o u~oara mcuviintare din cap."Ei bine, cum te mtelegi cu el?""II urasc. II urasc.""Doarnne, trebuie sa-ti fie foarte greu sa stai cu cineva de

care nu-ti prea place."In cele din urma, Gregory a mceput sa vorbeasca despre

tatallui vitreg, dar de fiecare data cand facea acest lucru, semultumea sa spuna cat de mult il dispretuie~te. Oaklander eracurioasa sa afle de ce il ura~te Gregory atilt de mult, a~a ca ahwitat-o din nou pe mama lui la cabinet. Se pare ca sotul einu suporta sa stea m preajma acestui copil ciudat care umblamereu drapat m ~erpi ~i popandai.

Odata, Gregory i-a spus lui Violet:"Intotdeauna ai mcercat sa ma faci sa desenez a~a ca acum

am sa desenez ceva. Dar nu ai voie sa te uiti pana ce nu-tispun eu."

Oaklander a fost mcantata sa auda asta. Un timp, el a desenat, dupa care i-a spus:

"E m regula, acum poti sa te uiW'A pus 0 foaie de hartie peste desenullui astfel mcat sa nu

se vada decat jumatate din acesta, apoi a mtrebat-o daca i~i daseama despre ce e yorba.

,,$tiu eu ce sa zic, pare a fi un catellatos cu urechi foartemarL"

Gregory a luat foaia de hartie de pe desen. Acum se putea vedea clar ca desenul reprezenta 0 femeie dezbracata.Era foarte incantat de desenullui ~i i-a marturisit lui Violetca un baiat din vecini 11invatase cum sa-l faca. Acesta fiindsingurullucru mai apropiat de varsta lui pe care-l facuse decand incepusera sa se intalneasca, Violet a considerat ca desenul reprezinta un progres uria~. Au discutat un timp d~spre acest "true" ~i, ca din intamplare, Violet I-a intrebatdaca are 0 prietena.


Disparut din senin

"Pai, la ~coala este 0 fata care imi place. Este draguta cumine. Dar banuiesc ca nu se poate spune ca este prietenamea."

A zambit timid.

Trecuse aproape un an ~ijumatate, timp in care ei s-au mtalnit saptamanal. Dupa fiecare patru pana la ~ase inta.lniri,mama Ii se alatura la 0 ~edinta, dar de fiecare data cand venea Gregory refuza sa stea langa ele pe scaun. I~i punea ni~teperne una peste alta ~i se ascundea m spatele lor.

"Ei bine, cum mai merg lucrurile?" a mtrebat-o Oaklanderpe mama la una din ~edintele lor comune. Aceasta a mceput saplanga apoi s-a repezit la geanta pentru a-~iscoate 0 batista.

"Ce se mtampla? E ceva in neregula?" Oaklander a inceput sa se alarmeze gandindu-se ca cine ~tie ce lucruri groaznice se mtamplasera - poate avusese loc mca 0 vanatoare cucutitul.

"Nu, nimic", a raspuns mama m timp ce-~i ~tergea nasul.In ace1moment Violet I-a vazut pe Gregory ie9ind dintre

perne ~i uitandu-se mgrijorat la mama lui."Vad ca plangeti", a spus Oaklander."E doar ... e ca... aseara s-a mtamplat un lucru minunat."Dintr-o data un zambet victorios i-a luminat fata. Violet a

rasuflat u~urata."Cum adica?"

"Ei bine, asta-noapte, Greg a venit la mine ~i m-a imbrati~at. Mi-a spus ca ma iube~te. Nu a mai facut niciodata a~aceva."

Dintre perne s-a ivit capullui Gregory, iar Oaklander a putut sa observe un zambet larg care-l inunda. El mcerca sa-l ascunda, dar zambetullui era pur ~i simplu prea mare.

Acesta este punctul in care s-ar putea spune ca povesteaajunsese la acel final satisfacator, dupa care fiecare din protagoni~ti a trait fericit. Mama lui Gregory s-a hotarat sa divor-


teze. Acest lucru i-a creat dificultati financiare care au fortat-osa se mute mtr-un alt stat pentru a locui cu familia ei. Din aceIrnoment, ea a disparut impreuna cu fiul ei.

Gregory ~i terapeutullui au avut 0 ultima ~edinta. Laaceasta intalnire, el s-a concentrat in cea mai mare parte atimpului asupra ~arpelui pe care 11adusese cu el, eel pe careOaklander I-a recunoscut ca fiind primul din seria celor pe care-i cunoscuse. Emotionata, ea ~i-a luat la revedere de la Gregory ~i de la 9arpele sau, spunandu-le cat de dragi ii erau ~ica 0 sa-i fie dor de ei. De data aceasta msa nici unul dintre ei

nu i-a raspuns.- Pentru mine, aceasta a fost 0 experienta bizara, a mar

turisit Oaklander. Am lucrat din greu impreuna 9i pentru 0perioada foarte lunga de timp. Cu to ate acestea nu am aflatniciodata cum s-a mcheiat aceasta poveste. Pur 9i simplu s-atenninat brusc. Nici macar nu am aflat cum a ajuns Gregorysa se mfurie atat de tare meat sa 0 alerge pe mama lui cu cutitul. Presupun ca era terorizat fizic 9i emotional de catre tatallui vitreg, dar nu am reu~it sa verific lucrul acesta. Au fost atatea lucruri pe care nu am reu~it sa Ie discut cu e19i mult maimulte de care nu am aflat niciodata.

Daca acest lucru vi se pare frustrant, imaginati-va cat degreu trebuie sa fi fost pentru Violet care investise m aceastarelatie atat de mult timp 9i energie ~i chiar a invatat sa tina~erpi fara sa se tearna.

Violet mea mai are fotografiile Polaroid cu Gregory standmandru in picioare langa ;Jarpe, Lady, Unu, Tyrone ~i toti ceilalti. Ea poate citi cuvintele pe care acesta le-a scris pe margiflea alba a fiecareia: "Proprietatea lui Gregory". Din cand incand, ea scoate fotografiile 9i Ie prive~te atent, mtrebandu-sece face oare Gregory. Ii place sa i~i inchipuie ca in cele dinurma ~i-a gasit propria lui voce 9i ca nu mai trebuie sa comunice prin intermediul reptilelor lui.

Violet spera ca mtr-o buna zi sa aiba ve9ti de la ei sau eelputin sa primeasca un telefon de la un alt terapeut aflat m cautare de informatii despre acest caz, dar telefonul se lasa a9teptat. Jar Violet a ramas cu nedumeririle ei.

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlsonu8

Show-ullui Oprah

lor. Se numea Cum sa obpii dragostea pe care pi-a dorepti ~i a fostprezentata ~i sustinuta de catre Oprah Winfrey, care i-a facutde asemenea reclama ~i in cadrul show-ului ei. Ca urmare,aceasta emisiune a avut 0 audienta foarte mare, multi dintretelespectatori contactandu-l apoi pe Hendrix pentru a-i ceresfatul in legatura cu problemele pe care Ie aveau in casnicie.Printre ace~tia s-au numarat Fred ~i Greta, care i-au solicitatlui Hendrix 0 consultatie de urgenta. Aceasta este povestea aceea ce s-a intamplat.

Fred ~i sotia lui, Greta, stau in sufragerie ~i se uita la Oprah

Winfrey Show.- II vezi pe tipul ala? a intrebat-o Fred pe sotia luL- Mda, a raspuns ea, ~i ce-i cu asta?Greta provenea din Ungaria, dintr-o familie de tarani ~ivor

bea cu un accent puternic. Se certa tot timpul, mai ales cu sotul ei. Cei doi se cunoscusera pe vremea cand Fred se aHa la 0conferinta care se tinea intr-un loc foarte aproape de casa ei.Era profesor la 0 ~coala particulara de elita. De~i era american,Fred adoptase felul de a vorbi ~imanierele britanice. Greta, careavea aceea~i profesie, ilintalnise pe viitorul ei sot la conferinta. De la casatoria lor trecusera mai bine de treizeci de ani.

- Ei bine, a raspuns Fred, ma gandeam dad tipul asta nune-ar putea ajuta.

- Uita-te la ell Uita-te la el! Ce naiba crezi ca ar putea safaca? Nu este decat unul dintre ~arlatanii aia. Avem ~inoi indivizi din a~tia in Ungaria. Poti sa spui ce vrei despre eei dela guvernare, dar ei nu ar permite niciodata ca asemenea ~arlatani sa apara la televizor. In Ungaria, unul ea el ar sfar~i-oin inchisoare. Ar...

- Uite ce e, Greta, nu am vrut sa spun dedt ca el este expert in probleme maritale. Nu vezi? Este la Oprah, pentruDumnezeu! Ea nu ar aduce pe oricine la show-ul ei. Poate caar putea sa ne ajute. Pana aeum nimie altceva nu a mers.


*

Cum sa scapi de vechituri

CAPITOLUL OPT

* *

Cu cativa ani in urma, Hendrix ~i sotia lui au facut 0 emisiune pentru televiziunea publica bazata pe best-seller-urile

Harville Hendrix

cJ+rVille Hendrix este fondatom/ Terapiei Imago de Reafie, a abordare a lucru/ui cu cuplurile care combi

nii pregiitirea sa spiritua/o-religioasii din tinerefe cuelementele care contribuie la dezvoltarea relafiilor pi a comuniciirii.

Aceasta metoda unicii afast prezentata Intr-o serie de carpi: Gettingthe Love You Want: A Guide for Couples (Cum sa obtii dragostea pe care ti-o dore~ti: Un ghid pentru cupluri); Givingthe Love That Heals: A Guide for Parents (Cum sa oferi dragostea care vindeca: Un ghid pentru parinti);Keeping theLove You Find: A Guide for Singles (Cum sa pastrezi dragostea pe care ai gasit-o: Un ghid pentru cei singuri) pi The Couples' Companion (Indrumar pentru cupluri), care confin a serie de exercifii pi activitiiji ce fac parte din programullui pentru a"casnicie angajata".

Hendrix spune despre sine ca este un newyorkez care doarme InNew Jersey. El pi sofia lui, Helen LaKelly Hunt, nu nwnai ca au co

laborat In cadru/ Institutu/ui Imago precum pi la scrierea unoI' carfi,ci au fiicutpi pase copii.

122 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia dela masa din sufragerie 123

-Ha!- Ce inseamna asta, Greta?- Am spus, ha!Fred s-a multumit sa dea din cap. Era un domn cu 0 in

fati~are distinsa, foarte potrivit pentru meseria de profesor~i foarte obi~nuit cu toanele sotiei sale. Pe parcursul celordoua ore, cat a durat show-ul, cei doi nu au mai vorbitaproape deloc. Hendrix a prezentat diferite metode pe carecuplurile pot sa. Ie invete pentru a reu~i sa comunice multmai eficient ~i sa dea dovada de mai mult respect ~i afectiune. Cei doi soti au fost foarte atenti in special cand Hendrixa vorbit despre manie, acesta fiind un sentiment atat de'evident in relatia lor.

- Uite, a incercat din nou Fred, poate ar trebui sa-l vedempe acest tip.

Spunea aceste lucruri cu vocea din ce in ce mai sfar~ita aunui om care este convins ca nu mai exista nici 0 speranta.

- Ha,a spus Greta pentru a treia oara, dar de data aceasta cu mai putina vehementa.

Gteta era 0 femeie micuta dar plina de energie. Avea parulnegru, carliontat, prins mtr-un coc. Purta ochelari cu rame metal ice, subtiri care ii incadrau fata plina 'de riduri. Era foartesubtirica, neaducand deloc cu 0 taranca unguroaica tipica.

- Ei, a continuat Greta dupa 0 pauza lunga, urmarindu-lpe Hendrix cum lucra cu un cuplu. Parea sa fie un tip amabil.Avea 0 voce minunata, cu 0 rezonanta aparte. Nu ~tiu dacaexista ceva care ar putea sa ne ajute, in special pe tine. Darsunt de acord ca trebuie sa facem ceva.

Era acela~i gen de conversatie pe care il aveau de candse casi'itorisera. Cel putin amEll1doi erau de acord cu un lucru, ~i anume ca mariajullor era jalnic ?i ca a~a fusese intotdeauna. Cu toate acestea, exista ceva de natura emotionala care ii tinea impreuna. ~i mai era de asemenea respectul pe care ?i-l purtau reciproc pentru capacitatile lor profesionale.

- Bine atunci, a spus Fred fara a-~i mai continua gandulpana la capat.

Nu prea ~tia cum sa continue aceasta conversatie fara ca sase ajunga la 0 noua cearta. Cea mai mare parte a carierei sale,Fred fusese profesor ~i pentru el un comportament adecvatvalora mai mult decM mice altceva. EI se imbraca chiar ~i acasa in costumele lui de lana ~ifonate, cama~i albe ?i cravate cudungi.

In vreme ce Greta era uneori agresiva ~i certareata, stilullui Fred era mai degraba pasiv-agresiv, el rezista sotiei lui farasa i se opuna direct adoptand 0 tactica mai ocolita. Dupa anide lupte, fiecare dintre ei se adaptase la stilul celuilalt in a~afel incat puteau sa-~i continue conflictulla nesfar~it.

Invazia germana

Greta a crescut intr-un sat mic din Ungaria, in timpulcelui de-al doilea razboi mondial. Ea avea amintiri foarte

vii despre trupele germane care mar?aluiau prin sate - ea?i familia ei fiind nevoiti sa se ascunda in pivnita pentru aevita sa dea ochii cu ele. Saptamani de zile au trebuit sa sedescurce cu foarte putina mancare ?i apa. Era atat de frigincat au trebuit sa puna pe foc balegar de cal pentru a seincalzi. In cele din urma, au fost nevoiti sa manance calul,pierzandu-~i asHel ?i singura sursa de combustibil pentruincalzire.

Mama Greteia fost cea care a reu~it sa tina familia unita ?iinsiguranta. De cate ori apareau soldati inamici, ea i~i adunafamilia ?i se ascundeau la subsol unde rodeau cartofi putreziti ~i beau apa pe care 0 gaseau in jgheaburi.

Dupa ce nemtii se retrageau din zona, membrii familiei seputeau intoarce la viata lor grea, incercand sa 0 duca de azi pemaine intr-o tara devastata de razboi. La un moment dat, auvenit trupele aliate ?i i-au pus pe fuga pe germani. Din pacate ?i aces tea s-au dovedit la fel de periculoase ~i de imprevizibile ca ?icele inamice. Aceasta viata, traita in teroare, a durat ani de zile. In parte ea explica de ce Greta era atM de irascibila ~i de patima~a.

Terapia incepe

Cand Fred ~i Greta ~i-au Hkutaparitia in biraullui Hendrix, cei doi aveau foarte putine sperante in ce prive~te imbunatatirea situatiei lor. Fred a fost cel care a intrat primul, distins ~i bland ca intotdeauna. Greta se impingea in spatele luisa intre. Avea 0 privire sup arata, sfidatoare.

- Unde sa ma a~ez? a latrat ea la Hendrix inainte ca acesta sa apuce sa se prezinte.

- Va las pe amandoi sa va decideti unde vreti sa va a~ezati, a raSplU1SHendrix, curios sa vada unde ~i cum se VOl' a~eza. Eu am sa stau pe acest scaun, iar voi puteti'sa luafi oricescaun doriti.

- Tu stai acolo, i-a poruncit ea sotului ei, iar eu am sa iauacest scaun.

Ei se a~ezasera exact cum stateau acasa: Greta in stanga,iar Fred in dreapta.

- A\,adar, i-a intrebat Hendrix pe cei doi, cu ce va pot fide ajutor?

Greta ~i-a incruci~at bratele ~i I-a privit pe sotul ei ca ~icand ar fi vrut sa-i spuna: "Tu ne-ai tarat in mizeria asta, a\,aca nu ai decat sa explici singur de ce suntem aiei."

- Noi nu putem sa comunicam unul cu celalalt, a raspunsFred simplu ~i la obiect. Se pare ca nu suntem m stare sa discutam fara sa ne certam.

- Ce-oi fi vrand sa spui? I-a apostrofat ea, demonstrandexact ce el tocmai declarase. Eu vorbesc foarte frumos. Tu e\,ticel care nu vorbe\,te niciodata.

Hendrix s-a uitat la Fred, a\'teptand un raspuns.- E adevarat, a recunoscut el. Eu nu vorbesc prea mult.- Bine, a admis Hendrix. Cum credeti ca a\, putea sa va

ajut?- Te-am vazut la televizor, a spus timid Fred.-Da.- Am vazut cum ai procedat cu cuplul acela, ajutandu-i

sa comunice mai bine.- Ha, a mormait in barba Greta.

- Ai spus ceva? a intrebat-o Hendrix.Greta s-a incruntat ~i ~i-a incruci~at bratele. Aveam de-a

face cu 0 doamna foarte furioasa.

- Prin urmare, a raspuns Hendrix uitandu-se atent la fiecare, amandoi sperati ca a\, putea sa fac ceva pentru a va ajuta sa comunicati mai bine. Eforturile voastre m aceasta directie nu au avut prea mult succes a~a ca ati venit la mine pentru ajutor.

Greta i-a aruncat lui Hendrix 0 privire peste ramele ochelarilor ei de sarma.

- Ma rag, a spus ea dand din umeri.Hendrix nu \,i-a dat seama daca prin aceasta i\,i exprimase

acordul sau simpia indiferenta.- A~ vrea, daca se poate, ca fiecare dintre voi sa spuna ce

a\'teapta de la aceste \,edinte. $i a~ dori sa vorbiti mai degraba unul cu ceialait decat cu mine.

Fred a mceput primul, 0 alegere u~oara avand m vedere caGreta parea hotanlta sa ramana muta ~i necooperanta.

- Tot ce vreau eu este sa fim m stare sa vorbim fara sa tipam tot timpul.

- Uita-te la sotia ta cand spui lucrurile astea, i-a indicatHendrix.

Fred a incuviintat din cap, dar a continuat sa se uite maidegraba la terapeut decat la sotia lui.

- Dar tu, Greta? a sondat Hendrix terenul. Tu ce ai vrea?- Nu ~tiu, a spus ea. Nu \,tiu ce vreau.Pentru prima data atitudinea ei trada 0 oarecare vulnera

bilitate - cu siguranta ca nu era at~Hde puternica pe cat mcerca sa para.

- Bine, a mcuviintat Hendrix. Spune-i lucrul asta sotuluitau. Spune-i ca nu \,tii ce vrei de la el.

Greta ~i-a mtors putin scaunulm directia lui Fred, dar privirea ei s-a atintit mai degraba asupra spatiului dintre scaunele lor decat asupra lui.

- Nu ~tiu ce poate Fred sa ...- Fred sta chiar langa tine, a intrerupt-o Hendrix, spune-i

lui, nu mie.

125Mumia de la mas a din sufragerieJeffrey A. Kottler, Jon Carlson124

o camera pUna cu cutii

Ignorandu-i indicatiile, Greta a continuat sa i se adresezelui Hendrix, ca ~i cum Fred nu ar fi fost in acea camera.

- Pur ~i simplu nu cred di el poate sa reu~easca ceva inprivinta asta. El nu este capabil sa aiba emotii. Nu vorbe~te.Asta e! dupa care ~i-a incruci~at din nou mainile.

In timpul care a mai dimas pana la s£ar~itul ~edintei, Hendrix i-a incurajat sa vorbeasca despre principalele dificultati pecare Ie intampina in relatia lor. El a observat ca Greta vorbea faranici un fel de retinere despre dezamagirile ~i insatisfactiile pecare Ie avea din partea sotului ei, in timp ce despre ea nu aveanimic de spus. Pe de alta parte, Fred se judeca foarte aspru pesine, dar aceasta parea mai degraba 0 modalitate de a se ascunde ~i de a evita sa vorbeasca despre orice altceva rezonabil.

Singurullucru pe care Fred a tinut sa-l sublinieze cand avenit yorba de soFa lui a fost faptul ca aceasta se dovedise 0gospodina jah1ica.Aveau 0 casa foarte murdara pentru ca Gretei nu-i placea sa faca curat. Ea refuza sa mature, sa ~teargasau sa frece podelele. Probabil ca dupa standardele rurale ungure~ti casa lor arata perfect normal.

Pentru Fred, care aspira sa devina un gentleman englez impecabil ~icare i~imentinea tinuta imaculata, performantele jalnice ale Gretei in ce prive~te gospodarirea casei erau de-adreptul frustrante.

- Spune-i ei asta, Fred, I-a indernnat Hendrix. Spune-i sotiei tale ce ai dori sa se schimbe in casnicia voastra.

- I-am spus, a protestat Fred. Ii spun ~i acum, dar nu 0 saaiba nici un efect.

- Nu-mi spune mie, Fred. Spune-i sotiei tale. ~i uita.-te laea cind vorbe~ti.

- Ea ~tie. Crede-ma ca ea ~tie.- Bineinteles ca ~tiu, I-a apostrofat ea. Cum sa nu ~tiu? Imi

spui tot timpullucrul asta. Pentru mine casa e in regula. Tue~ti eel care are probleme.


Intr-un fel ea avea dreptate. Mizeria din casa era problemalui, dar cu toate acestea ea devenise 0 sursa permanenta dediscutii aprinse intre ei doi. Pe Fred il deranja in mod specialfaptul ca Greta umpluse 0 camera intreaga cu teancuri de cutii care nu contineau decat vechituri - reviste vechi, haine pecare nu Ie mai purtau ~i alte lucruri inutile. Teancurile de cutii ajungeau pana in tavan.

- Ea nu arunca nimic, a acuzat-o Fred pe soFa lui. A stransatatea cutii in nenorocita aia de camera ca nici macar nu potisa intri acolo.

Se pare ca sotul ei nu avea intru totul dreptate pentru caGreta sustinea ca lasase un spatiu, ce-i drept destul de stramt,dar care-i permitea sa aiba acces la cutiile stranse acolo ~i saadauge altele la colectie.

- Aceste cutii, a spus Fred, aratand pentru prima dataemotie, sunt pline toate cu mizerii. Nu e nimic de valoare inele. Sunt ca ~i relatia noastra. Relatia noastra este plina de mizerii ~i de alte chestii care s-au acumulat. Nimic nu se mi~cain viata noastra. Nimic nu se clarifica. Nimic nu se schimba.

Hendrix a fost foarte impresionat de aceasta observatie, dar~i deosebit de frustrat de directia in care 0 luasera lucrurile. Ise parea imposibil sa-i faca sa comunice pe ace~ti doi oamenifurio~i ~i plini de resentimente. Era ca ~i cum ar fi incercat sastapaneasca doua animale salbatice. Greta era la fel de narava~a precum un cal salbatic. Fred se comporta ca un mielbland, exceptand momentele in care, in mod nea~teptat, incepea sa dea din picioare exact cand sotia lui se potolea.

Intrebata de ce pastra aceste cutii, Greta a raspuns ca eleerau pline de amintiri.

- Nu mi-a ramas nimic din copilarie. Fiecare lucru cat demic pe care-l aveam folosea la ceva. Nimic nu era risipit. Nimic nu a fost aruncat. M-am gandit pur ~i simplu ca intr-o zis-ar putea sa avem nevoie de unele obiecte din aceste cutii.Daca Ie arunc la gunoi s-ar putea sa ne para rau.

Aceasta era intr-adevar numai una dintre sursele permanente de conflict intre ei, dar cu siguranta era cea mai dramatica. Hendrix a incercat sa-i faca sa se gandeasca atent la sem-



nificatia simbolica a cutiilor ~i la certurile pe care Ie aveau inlegMura cu ele. In cele din urma ei au ajuns la un acord: in fiecare saptamana, Gretaurma sa sorteze continutul cutiilor ~isa arunce la gunoi lucrurile pe care nu aveau sa Ie mai folosease a vreodata. Cu siguranta ca aceasta nu a fost cea mai interesanta terapie ~i nici eel mai dramatic progres, dar era totceea ce putusera sa faca pe moment.

Dialog

In curand a devenit evident ca atat Greta cat ~iFred aveau 0mentalitate de supravietuitori. Aveau putini bani ~i trillau la limita saraciei. Ca profesor la 0 ~coala particulara, Fred era platitfoarte prost ~i,in plus, locuiau intr-o zona foarte scumpa. Gretei Ii era in permanenta teama ca ei ar putea sa piarda totul, cain orice moment Fred ar putea sa ramana fara slujba, lucru carei-ar fi adus la sapa de lemn. Frica ei nu avea nici un temei rational, din moment ce Fred lucra de foarte multi ani la acea ~coala. In orice caz, frica fusese 0 prezenta permanenta in viata ei.

Intre timp ei munceau la sortarea lucrurilor din cutii. Avansau foarte incet, dar in cele din urma au reu~it sa se debaraseze de 0 parte din gunoaiele care Ie invadasera vietile. Hendrixa aflat ca mai exista un lucru pozitiv in viata lor: amandoi iubeau muzica clasica. Concertele ~i discurile pe care Ie ascultau impreuna reprezentau pentru ei 0 sursa de placere divinape care 0 impartageau uneori in locul durerii obi9nuite. 0 expresie de incantare s-a intiparit pe fata Gretei in timp ce descria ultima simfonie pe care 0 ascultasera impreuna.

In timp ce ea vorbea despre aceasta experienta, lui Harville i-a venit in minte un gand.

- Spune-mi, a intrebat-o el, va tineti de mana in timp ceascultati muzica?

- Sa-l tin de mana? De ce a~ face asta?A9adar cei doi i~i refuzau pana 9i cele mai elementare ges

turi de tandrete. Aceasta constatare i-a sugerat lui Hendrix 0noua idee.

- Ma intreb daca ati putea sa discutati intre voi despre ceinseamna sa fiF mai apropiati unul de celalalt.

Greta s-a gandit un moment la aceasta sugestie, dar in celedin urma a refuzat sa raspunda. Ea s-a multumit sa priveasd,\timid in directia sotului ei.

- Sigur, a raspuns Fred fara sa ezite. Mi-ar placea sa fiumai intim cu ea. Cred ca au trecut cinci sau poate chiar 9aseani de cand nu am mai facut sex.

- Ai fost norocos ca ai avut parte de el chiar 9i atunci, asusurat Greta.

Fred s-a uitat la Hendrix rugMor, ca 9i cand ar fi vrut sa-ispuna, te rog, fa-o sa inteleaga pe femeia asta.

- In plus, a adaugat Greta, ce motiv a9 avea ca sa fac sexcu tine?

- Pai, a inceput sa se bRlbRie Fred, pai, este pur 9i simpluun lucru pe care sotii 9i sotiile il fac.

Se simtea foarte stanjenit de directia pe care 0 luase conversatia.

Incet-incet ei i-au oferit lui Hendrix 0 imagine destul deaproximativa a vietii lor sexuale, in masura in care i~i mai puteau aduce bine aminte de ea. Relatia lor sexuala fusese nesatisfacatoare pentru amandoi. De cand se casatorisera, ei facusera sex numai pe intuneric, iar Greta era intotdeauna imbrikata.Nu existasera nici un fel de preludiu, nici pasiune, doar un felde hihjoneala penibila ~istang ace in intuneric, cu hainele pe ei.Simplul fapt ca reu~isera sa-~i consume mariajul era un miracol. Hendrix era uimit d'Ltde primitivi erau din punct de vedere emotional. In conditiile in care din punct de vedere intelectual erau ni9te persoane sofisticate. In felul acesta, se ivise ocazia perfecta pentru ca Hendrix sa initieze un exercitiu la carecei doi se puteau angaja reciproc la un nivel mult mai intim.

Tema pentru acasa

Hendrix a conceput 0 serie de situatii in care cei doi se puteau angaja intr-un dialog despre sentimentele pe care Ie aveau

unul fata de celalalt. In decursul interactiunilor lor, el a observat un fenomen straniu pe care nu-l mai intalnise pana atunci:nici unul dintre ei nu se uita in ochii celuilalt. Ei traiau impreuna de peste treizeci de ani. Dormeau in acela~i pat. Mancaula aceea~i masa. Discutau despre ce facusera Ill. timpul zilei,despre visele lor, despre temerile lor, dar nu se uitau niciodata unulla celalalt in timp ce faceau toate lucrurile astea.

o data ce a observat acest pattern, Hendrix le-a cerut celordoi sa se uite unulla celalalt atunci cand i~i vorbesc.

- Cand ii spui ceva lui Fred, a instruit-o el pe Greta, vreausa te uiti in ochii lui. Jar tu, Fred, vreau sa faci acela~i lucruatunci cand ii raspunzi sotiei tale.

De fiecare data cand el repeta aceste instructiuni, atat Fredcat ~i Greta se uitau fiecare ill directia celuilalt, dar niciodatanu se priveau direct in ochi. Aceasta sarcina parea atilt de dificila pentru ei d pard ei nascocisera un mod de a privi fix lafruntea sau la gum celuilalt sau cel mai adesea ill centrul pieptului, dar niciodata ill ochii lui.

- Observ ca atunci cand vorbiti unul cu celalalt, le-a repetat Hendrix, nu va priviti niciodata in ochi.

- Pot sa ma uit la el, a sustinut Greta, dar nu vreau.- Poate ai vrea sa incerci sa faci lucrul asta acum, a suge-

rat bland Hendrix.

Oricat de mult s-a straduit, ea nu a reu~it sa-~i ridice privirea mai sus de nasullui.

- Dar tu, Fred? a illcercat mai departe Hendrix.- Imi este foarte greu sa ma uit la ea, a admis el. Ea are

illtotdeauna 0 privire atat de furioasa ca-mi piere cheful sa maiprivesc in ochii ei.

Hendrix i-a lini~tit pe amandoi ~i le-a spus ca este evidentca ei nu sunt ill stare sa faca ceea ce Ie ceruse el. A privi directin ochii cuiva este un gest care presupune un gen de intimitate care cu siguranta era mai mult decat puteau da ei.

- Acum, ceea ce a~ vrea sa incercati, ~i puteti sa va opritioricand doriti, este sa faceti 0 experienta. Haideti sa vedem ceseintampla. Vreau sa va concentrati asupra respiratiei voastre. Relaxati-va. Bine. Acum vreau sa va uitati unulla celalalt.

Hendrix a poftit-o pe Greta sa spuna ce se intilmplase cuea. Acest exercitiu declan~ase un anumit lucru ~i el se intrebadespre ce ar putea fi yorba. Se pare ca frica, teroarea erau ni~te sentimente atat de adanc illradacinate in ea lncat evitase sa

vorbeasca pana acum despre ele ~i chiar sa Ie recunoasd fatade ea insa~i.

Greta s-a in tors la amintirile ei din copilarie cand satul incare locuia fusese ocupat de germani. In cele din urma, Hen-


Uitati-va direct in ochii celuilalt doar pentru cateva secunde.Apoi vreau sa-mi spuneti cum a fost.

Hendrix a cronometrat timpulill care cei doi s-au privit illochi. Au fost exact cinci secunde.

- Pur ~i simplu nu suport a~a ceva! a oftat Greta.La randullui, Fred a illcuviintat din cap.- $i pentru mine a fost foarte, foarte nepHicut!- Este de inteles, a admis Hendrix. Acesta este un lucru

pe care 0 sa-l exersati de acum inainte. Ceea ce vreau sa facetica tema pentru acasa este sa petreceti ceva timp practicandacest exercitiu pana ill momentul in care, de la cinci secunde,yeti ajunge la doua minute.

Amandoi au ramas uluiti de ceea ce auzisera. Era ca ~icand Harville le-ar fi cerut sa faca cel mai illgrozitor lucru cuputinta. Cu toate acestea, au fost de acord sa lncerce.

Cand au revenit in urmatoarea saptamana, Fred ~i Gretaau raportat ca au avut cea mai teribila cearta din casnicia lor.Era de-a drepul imoral. Era scandalos. $i era de asemeneaurat. Prima data a explodat Greta. Apoi, in mod nea~teptat,Fred a izbucnit ~i el. El s-a apucat sa tipe la ea, dupa care s-aridicat ~i s-a incuiat ill birou. Greta a inceput sa ciocane la u~alui, dar el nu i-a dat drumul. In cele din urma, aceasta femeiemicuta s-a illfuriat atilt de tare illdH a luat un scaun ~i I-a ruptill bucati. Acest exercitiu al privirii s-a dovedit a fi peste puterile lor.


drix a aflat ca de fapt ea nu reu~ise sa fuga din calea lor. Greta ~i cei din familia ei au fost gasiti de soldati. Aceasta se mtampla la sfar~itul razboiului eand ei se retrageau sub presiunea armatelor eliberatoare. Erau disperati ~inu mai aveau nimic de pierdut de vreme ce rezultatul razboiului fusese dejadecis. Pe masura ce se retrageau spretara lor, soldatii Hiceauravagii printre civilii pe care ii gaseau. Greta impreuna cumama ~i sora ei au fost violate de nenumarate ori de catre soldati.

Printre lacrimi, Greta a povestit de ce a ajuns sa fie atat desuspicioasa in privinta barbatilor, de ce simpla idee a intimitatii cu un barbat, oricare ar fi el, 0 mspaimanta atat de multincat aproape ca nu putea sa vorbeasca despre acest lucru.

Hendrix I-a vazut pe Fred'lacrimand ~i s-a gandit ca elplangea impresionat de durerea pe care 0 resimtea sotia lui.Cand I-a intrebat insa ce se intampHi, acesta a mceput sa dezvaluie propriul sau secret pe care nu-l mai spusese nimanuipana atunci. Chiar la mceputul pubertatii sale, Fred a fost molestat de mama lui, relatia lor sexuala continuand pe parcursuI mtregii lui adolescente. Simtindu-se ingrozitor de vinovat~i de ru~inat, el nu a spus nimanui despre aceasta experienta,evitand chiar sa se mai gandeasca el msu~i la ea. La fel ca ~isotia lui, el a mgropat trecutul ~ia cautat sa se casatoreasca cucineva care sa nu-i forteze intimitatea ~icare sa se multumeasca cu 0 relatie in care implicarea emotionala era minimala.

Greta ~iFred au mceput sa manifeste empatie unul fata decelalalt. Ei erau cu adevarat ni~te supravietuitori ai abuzurilor care ii ranisera atat de mult ~iii facusera vulnerabili. Acumeand secretele lor ie~isera la iveala ei s-au simtit mai apropiatiunul fata de celalalt decat erau inainte. Un alt lucru remarcabil in privinta celor doi a fost ca ei au mceput sa se priveascain ochi atunci cand i~i vorbeau - nu pentru mult timp dar important era ca ochii lor se intalneau.

Cum ~edinta se apropia de sfar~it, cei doi au fost de acordsa incerce din nou exercitiul care Ie fusese recomandat ca temapentru acasa. Voiau sa vada cat de mult se puteau uita unulla celalalt atunci eand i?i vorbeau.

Au facut-o!

Acesta nu era totu~i un film de fictiune in care in urmaunui moment de revelatie se produce 0 vindecare instantanee.Celor doi soti Ie-au trebuit mai multe saptamani de exercitiupentru a ajunge sa se priveasca m ochi timp de cincisprezecesecunde. $i mca 0 luna pentru a ajunge la 0 jumatate de minut. Progresul era mcet dar ferm.


Intr-o zi, eand Greta ?i Fred au venit la ~edinta, Hendrix aremarcat ca ei aveau 0 expresie a fetei cam ciudata. Aceastaurma sa fie ultima lor mtalnire mainte de vacanta de vara caredura ?ase saptamani.

- Ei bine, a inceput Harville ?edinta, ce se petrece cu voidoi? Parca s-a schimbat ceva.

Greta a afi?at 0 mina superioara, inabu~indu-?i un chicotit, apoi a privit in directia sotului ei care zambea cu satisfactie.

- Am facut-o! a anuntat Greta.- E fantastic! a spus Hendrix cu mandrie.Probabil se straduisera atat de mult meat acum puteau sa

se uite unul in ochii celuilalt timp de doua minute, tara sa intoarca privirea.

- Nu, a spus Greta, n-ati ll'lteles. Am facut-o!- Ati facut-o?- Da! Da! Am facut-o. Ne-am regulat! Pentru prima data

dupa ~ase ani!Stupe fiat, Hendrix s-a uitat la Fred care a ll'lcuviintat din

cap.- E adevarat! Am facut-o. $i a fost atat de minunat sa simt

langa mine un trup cald.- Un trup cald? a repetat Hendrix. Vrei sa spui ca ai dez

bracat-o?

Ignorand mtrebarea, Greta s-a uitat direct in ochii sotuluiei 9i i-a spus:

- E9ti un tip tare!


Felicitarea de Craciun

Primavara a luat sHir~it ~i vacanta de vara a inceput. Intoamna, cand Hendrix a revenit la birou, a fost anuntat ca Fred~iGreta au decis ca nu mai au nevoie de terapie. In timpul verii ei nu s-au certat niciodata. Faceau sex 0 data pe saptamana, dezbracati ~icu lumina aprinsa. In plus, ei se puteau priviin ochi fara sa se mai simta stingheriti. Mai bine decM atat nicica se putea spera. VOl' suna daca VOl' mai avea nevoie de ajutor.

$ase luni mai hlrziu, Hendrix a primit 0 felicitare de Craciun. Fred ~i Greta voiau ca el sa ~tie ca sunt bine. Totodatai-au spus ca in cele din urma au reu~it sa fadi curat in camera ~i sa se descotoroseasca de toate vechiturile. Nu mai aveaunevoie sa ramana agatati de trecut.


CAPITOLUL NouA

Scott Miller

Terminatorul s-a trezitintr-o sectie de boli mintale,

~ cott Miller reu~e~te sa Imbine Intr-un mod foarte in.teresant cercetarea e11lpiricacu terapia orientatil spre re

latie. 1mpreuna cu colegii sai, Bany Duncan ~i MarkHubble, el a facut eercetari cu privire la ceea ce conduce la modificari de durata In terapie ~i a ajuns la eoncluzia ca tehnicile pe careIefolosesc azi terapeufii se dovedese relativ neimportante atunci candsunt comparate cu alfi factori. Ultima cercetare, spre exe11lplu, a de11l0nstrat cii metoda folosita eontribuie eu celmult 8 procente succesul unei terapii. eu mult mai importante sunt a~teptarile pozitive ale clientilor ~i terapeutilor, ealitatea relatiei, precu11l~i propriileresurse ~i I1wti11atiiale clientlilui -ultimele doua contand cel11laimult In modijiearile survenite In terapia de succes. Potrizlit lui Miller, aceasta Inseamna ea cea 11laibuna terapie este aceea care stabi

le~te 0 relatie ce exploateaza propriile idei ale clientului, puterea luide refacere, sistemele de sprijin preeum ~i resursele interioare.

1ntr-o serie de carfi care all la baza 0 eercetare desfa~urata eumulta atenfie, Miller, Il11preUnaeu Duncan ~i Hubble, eombina abordarile umaniste, orientate spre relafie, eu eficienta unei terapii descurta durata. Printre cele mai eunoscute llicrari ale lor se nll1nara:

The Handbook of Solution - Focused Brief Therapy (Manualul terapiei de scurta durata axata pe solutie); Escape fromBabel; Psychotherapy with Impossible Cases (Ie~irea din Babel; Psihoterapia in cazurile imposibile) ~iThe Heart and Soul

Terminatorul in Tara Bibliei


tulloI' era mai degraba capricios 9i imprevizibil, in ciuda medicatiei care Ie era administrata.

A;;a cum se intampla cu toti cei care i;;i petree 0 gram ada de timp cu oamenii deranjati mental, Miller se obi9nuisecu munca sa ;;i cu comportamentele pe care Ie intalnea.Apropo, ar trebui mentionat faptul ca lui nu-i place ca oamenii cu care ellucreaza sa fie considerati deranjati. In acestsens, el ne-a relatat 0 povestioara, pe care nu mai ;;tia undea auzit-o, cu un surd care, aflandu-se intr-o seara 1aplimbare, a ajuns in dreptul unei case unde avea loc 0 petrecere.Era muzica iar oamenii dansau. Urmarind pe fereastra lumea care se mi;;ca in feluri care mai de care mai ciudate ;;imai extravagante 9i nefiind capabil sa auda muzica, omul atras concluzia ca cei dinauntru erau nebuni. El a fugit sa-iavertizeze pe cei din sat. Ajuns la finalul povestioarei, Miller ne-a spus:

~ Noi ii numim pe unii oameni ciudati sau - ca sa respectam uzantele - deranjati. S-ar putea ca noi pur ;;i simplusa nu auzim muzica lor. In ce ma prive9te, nu fac deeM sa mcere sa dansez pe muzica pe care clientii mei 0 aud.

La inceputul carierei sale profesionale, Miller a lucrat intr-un spital dintr-o camunitate religioasa conservatoare. Pen

,tru cei care nu inteleg semnificatia ;;ioriginile ei, cultura 9i obi,ceiurile practicate ar putea sa para foarte ciudate. Acela;;i lueru se poate spune insa 9i despre practicile 9i atmosfera dintr-o clinica psihiatrica obi;;nuita.

- Aceasta era inima Tarii Bibliei, ne-a explicat Miller, a9ad nu era de mirare ca m-am trezit cu un pu;;ti de nouasprezece ani care era pe punctul de a pleca mtr-o misiune religioa

,Sa dintr-un tinut indepartat. Pregatindu-se pentru aceasta sare cina, el invatase 0 limba straina la un centru special pentru mvatarea limbilar strihne. Domne;;te 0 atmosfera foarte tensionata acola unde misionarii au de invatat 0 limba strain a m nu-

Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson

* *

of Change (Inima ;;i sufletul schimbarii), care trec zn revistii ul

timele cercetiiri cu privire la cele mai bune metode folosite in practica de clinicii.

In ultima sa carte, The Heroic Client (Clientul erou), Scott

Miller ~i Duncan continuii cercetarea lor ~i elaboreazii teorii cu privire la puterea de refacere a pacientului.

Pe langii 111uncasa dedicatii descoperiri ingredientelor esentialepentru schimbarea tempeutieii, Miller a luemt multii zmmze eu persoane provenind din stmturile defavorizate ale societiitii (cum ar fieei saraci sau care nu au loeuintii). In cadrullnstitutului pentruStudierea Sehimbiirii Tempel/tiee, Miller face temp ie, conduce workshop-uri ~i, bineznteles, z~i continua investigatii1e.

In primii ani ai carierei sale, Miller a lucrat intr-un spitalcare trata persoane considerate psihotice. Pacientii pe care i-amtalnit aici se luptau m mod tipic cu iluzii, halucinatii, comportamente nocive pentru cei din jur ;;ipentru societate in general. In prezent Miller se gande;;te d ei sunt sursa unoI' pove;;ti care ar putea fi calificate drept extraordinare de9i la momentul respectiv el nu Ie considera m acest fel.

Intr-o zi, nepoata lui i s-a adresat in gluma:- Asculta, Scott, cum e sa vorbe9ti toata ziua cu bolnavii

a;;tia ciudati?La mceput, intrebarea ei I-a pus m mcurcatura. Dupa ce s-a

gandit un moment, i-a oferit fetei urmatoarea explicatie:- Asta este meseria mea. Te pot asigura ca nu e nimic

magic sau misterios in legatura cu ea. De fapt, oamenii a;;tia nu sunt atat de ciudati. Ei arata la fel ca cei mai multidintre oameni. S-ar putea spune ca problemele lor sunt similare.

Bineinteles, pentru oricine altcineva, oamenii pe care Miller i-a tratat ar fi aparut dreptfoarte neobi9nuiti. Ei aveau obiceiul sa vorbeasca singuri ;;i, mai mult decat atat, auzeau inmintea lor voci care Ie raspundeau de acolo. Comportamen-

*

Terminatorul este interogat

Miller a observat ca baiatul nu vorbea cu un puternic accent austriac, a9a cum era de a9teptat din partea cuiva care$ustinea ca este Terminatorul, ci avea mai degraba 0 exprimaresacadata 9i extrem de rapida, motiv pentru care se faceaJoarte greu inteles. Miller s-a gandit ca el ajunsese sa vorbeasCain acest fel pentru ci'inu putuse gasi pe nimeni care sa aibarabdare sa-l asculte. Inainte ca el sa apuce sa Ie adreseze uncuvant ei 11incuiau intr-o camera 9i ii dadeau 9i mai multe medicamente.

"Pot sa-ti spun Terminatorul?" I-a intrebat Miller pe bi'iiatpe. un ton foarte mieras.

"Sigur", a raspuns el repede, intinzandu-se pentru adamana cu el.


clinica, baiatul a inceput sa sustina ci'i.este Terminatorul, personajul interpretat de Arnold Sehwarzenegger in cele douafilme faimoase ale lui James Cameron. Mai mult decat atat,acum credea ci'idU9manii lui 11tin in inchisoare. Din aceastacauza el incerease de cateva ori sa fuga din sectie, luand cativa "prizonieri" cu el. Totodata asistentele medicale au primit in cateva randuri telefoane de la cineva de la sectia deobstetric a spunandu-Ie ca a observat un grup de pacienti tarandu-se in stilul "Thorazine" catre ie9irea din spital. (Cande9ti dopat cu aceste medicamente puternice nu e9ti in staresa mergi normal. Tot ceea ce poti face este sa-ti tara9ti picioarele.)

Este inutil sa mai spunem ca personalul de la sectia de psihiatrie era din ce in ce mai exasperat de escapadele "Terminatorului". Oricat de bine 11supravegheau, el reugea intotdeauna sa gaseasci'i noi modalitati de a fugi. In acela9i timp, seriiIe de evadari 9i capturari nu faceau decat sa-i intareasca con

.vingerea tanarului ci'i.el eracu adevarat un luptator neinfricatcare se confrunta cu dU9manii care-l tine au inchis impotrivavointei lui.


mai opt saptamani, urmand ca apoi sa fie supu9i unui examende competenta lingvistidi.

Se pare ca aeeasta presiune s-a dovedit de nesuportat pentru tanarul in cauza, care a fost primit la spital cu diagnosticuI de psihoza reactiva pe termen scurt. In concluzie, era maniac, paranoid, avea halueinatii 9i parea foarte torturat. Statura sa inalta, musculoasa 9i infati9area dezordonata te faceausa simti cum te tree fiorii atunci cand 11intalneai pe holurileclinicii. Pentru a-I face mai cooperant 9i mai u90r de controlat,is-au administrat imediat medicamente puternice.

Cand Miller I-a intalnit pentru prima data pe noul sauclient, aeesta, imbnkat numai in chiloti, era inehis intr-o camera pentru izolare. Aceasta este un loe special, cu peretii ci'iptU9iti 9i cu podelele de eauciuc unde sunt tinuti izolati eei caresunt considerati pericul09i pentru ei In9i9i sau pentru ceilalti.Nu exista decat 0 fereastri'i mica, undeva sus deasupra u9ii.

Apropiindu-se de U9a,Miller a putut sa vada cre9tetul flacaului aparand la fereastri'i 9i apoi disparand din nou. Din cauza ca fereastra era situata foarte sus, pacientul incerca saajunga la ea folosind podeaua de cauciuc drept trambulina.Miller 9i-a dat seama ci'itanarul suferea de asemenea 9i de akathaisia, efecte secundare ale medicamentelor neuroleptice carese manifesta prin agitatie, leganare 9i ridicarea picioarelor.

Cand Insotitorul a deschis u9a, tanarul statea pe podea instil indian, cu picioarele incruci9ate, mi9candu-9i nein.cetat talpa piciorului.

"Salut", a spus Miller prezentandu-se, "numele meu esteScott. Al tau care este?" Dupa aceea, el s-a agezat pe podeaimitand pozitia clientului sau.

"Eu sunt Terminatorul", a spus individul cu aplomb, satulparci'i. sa tot repete oamenilor ceea ce era evident de la sine.,,$tii, trebuie sa-l salvez pe John Connor."

"Zau? E uimitor! Ma bucur sa te cunosc."Miller a a9teptat un moment sa vada daci'i tanarul acela

de nouasprezece ani 0 sa-i explice mai multe despre cum aajuns la clinici'i. Personalul spitalului 11informase deja desprecazullui. Potrivit acestora, din momentul in care a ajuns la

o deghizare

Miller ?tia di sarcina lui era sa-l convinga pe baiat ca el nueste Terminatorul. In mod normal, in acest caz el trebuia sa ur

meze abordarea psihiatrica traditionala care interzicea oricefel de implicare in "fantasmele" pacientului. Nu trebuia insasa fii Sigmund Freud ca sa-ti dai seama ca metoda folosita laclinic a, ?i care consta in a confrunta ?i a elimina fantasmele,nu ar fi mers in aceasta situatie. In cel mai bun caz, en nu ar fifacut decEit sa alimenteze convingerile tanarului.

Folosindu-se de experienta sa destul de limitata la aceadata, Miller a inceput sa caute 0 modalitate de a intra in relatie cu clientul sau. EI ?i-a amintit de faimosul hipnotician Mil-

"Mie poti sa-mi spui Scott", a zis Miller, aratand spre el."Mi-au spus ?i mai rau decat atat."

,,$i mie la fel", a replicat imediat tanarul. ,,$i m-au intero-gat de nenumarate orL"

"De cate ori?"

"N-a? putea sa spun cand ?i de dUe ori.""Aceea?i persoana?""Ei, un tip. tred ca este comandant sau ceva de genul asta.

lar ceilalti vin ?i pleaca cand nu te a?tepti.""Ingenioasa strategie", a spus Miller. Jntotdeauna te lasa

sa ghice?ti urmatorul pas.""Mda, ufo Ei vor sa ma otraveasca. $i incearca sa-mi coru

pa software-ul cu un virus."Bine spus, a remarcat Miller in sinea lui. De fapt misiona

rul nu era departe de adevar cand spunea ca cei care I-au capturat il otravesc. La urma urmei, ei ii dadusera medicamente

care il faceau sa fie dezorientat ?i agitat ?i din cauza caroracorpullui reactiona atat de ciudat.

"Se pare ca ei incearca sa-ti puna tot felul de opreli?ti", aspus Miller dupa un moment de reflectie.

"Mda", a spus tanarul privind in podea ?i incuviintandu?or din cap.


ton Erickson. Acesta avusese un pacient care sustinea ca este

Isus Cristos. $i din cate ?tia Miller, psihiatrul neortodox nu ?i-acontrazis clientul ci a acceptat pur?i simplu afirmatiile sale.

Fara sa se mai gandeasdi unde ar putea duce aceasta con

versa tie ?i la posibila cenzura din partea supervizorilor sai,Miller a respirat adanc ?i a continuat pe aceea?i linie. Cei doiau petrecut un timp discutand despre aventurile ?i faptele glorioase ale Tenninatorului pana in ace I moment. Discutia s-aaxat nu numai pe evadarile recente din spital, dar ?i pe anumite scene din filmele Terminator. De?i nu era nicidecum ex

pert in a?a ceva, Miller ?i-a adus aminte de suficient din acestefilme incat sa poata urmari relatarile clientului lui despre totfelul de lupte ?i urmariri ?i chiar sa faca unele comentarii menite sa-l stimuleze pe acesta din urma. In aceast fel reu?isera

cel putin sa aiM 0 conversatie.La un moment dat, lui Scott a inceput sa-i incolteasca in

minte 0 ic!ee. $i din nou, aceasta se baza pe cazullui MiltonErickson. In ace a situatie, Erickson nu numai ca acceptase realitatea clientului sau, dar a utilizat-o intr-un mod care aveain cele din urma sa-i fie de folos acestuia. "E?ti tu Isus? il in

trebase el, tamplarul?" $i pentru ca omul a confirmat acest lucru, Erickson I-a pus sa faca rafturi de carti pentru spital.

Punand la lucru ideea misionarului, Miller I-a intrebat peadolescentul care statea in continuare cu picioarele incruci?ate:

"Ma intreb daca tu e?ti cu adevarat Terminatorul."Baiatul i-a aruncat 0 privire plina de suspiciune ?i de furie.

lata ca i se intampla din nou acela?i lucru: inca unul dintre ra

pitorii rai era pe punctul de a-i spune ca el nu este cine se pretinde a fi. Cum pot sa fie ace?ti oameni atat de pro~ti ?i de in

capatanati, se intreba el. Chiar nu puteau sa-~i dea seama cineera el? De cate ori trebuia sa Ie explice?

"Stai putin", a intervenit Miller rapid, dandu-?i seama caera pe punctul sa-~i piarda clientul. ,,$tii, in timp ce te ascultam, am avut vaga impresie ca tu nu e~ti de fapt Terminato

rul." Apoi, dupa 0 clipa, a adaugat: "Nu cumva e~ti ArnoldSchwarzenegger?"

Jeffrey A. Kottle1~ Jon Carlson140

Un rol diferit

Intr-un fel, Miller a trebuit sa foloseasca parghia pe care 0descoperise pentru a-I ajuta pe baiat sa faca un pas inainte catre 0 realitate diferita, care semana ceva mai mult cu lumea incare traiesc cei mai multi dintre noi.

"Arnold, tu e~ti un actor foarte, foarte bun.""Multumesc."Cu toate ca aceasta ar fi putut foarte bine sa fie replica lui

Schwarzenegger, baiatul nu-~i batuse deloc capul sa imite vo-

Se pare ea aceasta ultima afirmatie I-a luat prin surprindere pe tanarul cu pricina. Treptat, expresia de surprindere depe fata lui s-a transformat intr-un soi de amuzament.

"Cum de ai ~tiut?" a spus baiatul uimit de-a binelea. "Cumde ai ~tiut cine sunt eu cu adevarat?"

Cum statea in fata acestui individ uria~, doar cu chilotii peel ~icare zambea satisfacut, Miller ~i-a spus in sinea lui: "Doarafurisitul de noroc m-a indrumat".

"Prin urmare", a zis el, "cum sa-ti spun? Preferi sa ti sespuna Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger?"

"Prietenii mei imi spun Arnold", a ranjit din nou baiatul,apoi ~i-a lins buzele.

Are buzele uscate, s-a gandit Scott, un alt efect secundar almedicamentelor.

"Bine, e in regula Arnold, iti multumesc. Pai nu e~ti easatorit cu Maria Shriver?"

"Mda, nu-i a~a ca este minunata?"Chiar in fata lui Scott se produsese 0 transformare majora.

Acum el vorbea cu Arnold Schwarzenegger ~i incerca sa-~iaduca aminte cat mai multe lucruri despre filmele actorului.In timp ce discutau despre ce a insemnat pentru Arnold safaea filmele Terminator, Miller incerca sa se gandeasea la urmatoarea mi~care. Initial i se paruse 0 idee buna sa-l faca peacest individ sa creada ea este Arnold Schwarzenegger, daracum nu mai era sigur de asta.


cea inceata a lui Schwarzenegger sau accentul sau austriac.Din contra, el pronuntase foarte rapid cuvintele de parca vocea sa ar fi fost 0 mitraliera.

"Ma intreb daea ai fi dispus sa interpretezi un rol de-adreptul inedit pentru tine."

lICe vrei sa spui?" a intrebat baiatul, curios sa afle undevoia sa ajunga Scott.

"Ma gandesc la un 1'01 pentru tine care este foarte diferitde cele pe care le-ai jucat pana acum. Acesta nu presupune safii un luptator precum Terminatorul. Este ceva mult, mult mai,ei bine, provocator."

"Eu pot sa joc orice rol. Doar ea a~tia de la Hollywood ... ei"bine, am fost stereo-nu~tiuce."

"Stereotipizat?""A~a. Dar a~ putea sa fac mult mai mult.""Te cred", a raspuns Miller. "De asta m-am gandit ea ai fi

perfect pentru acest rol.""Bine, bine, a~adarceaipentrumine?"Era atat de surescitat incat nu reu~ea sa faea pauza intre

cuvinte. Picioarele lui loveau cu putere in podeaua de cauciucde parea ~i-ar fi pus in minte sa 0 desprinda. Miller ~i-a adusaminte din nou de momentulin care il zarise prima oara peacest individ, cand cre~tetul sau aparea ~i disparea ritmic inspatele ferestrei inalte a camerei.

"Nu este yorba de un persoana calma, puternica, ca ~iTerminatorul", l-a pregiitit Miller.

,,$tiu~tiuasta e'nregulae'nregula.""De fapt el nu este deloc un erou de actiune."Baiatul a dat din cap energic."Bineaminteles, atunci, desprece'ivorba?""Vreau sa joci rolul unui boh1av mintal."lICe inseamna asta?"Era foarte incurcat, se a~tepase la cu totul ~i cu totul altce

va."Asta inseamna ea eu vreau ca tu sa joci rolul unui pacient

dintr-o sectie de boli mintale. Ceea ce presupune ca vei lua parte la toate activitatile din aceasta sectie impreuna cu ceilalti pa-


Inapoi la misiune

o data ce au cazut de acord asupra urmatorilor pa~i, Miller I-a asigurat pe clientul sau di 0 sa vorbeasca cu personalulspitalului pentru a-i da drumul din camera de cauciuc, astfelca el sa-~i poata incepe noul sau rol de pacient bolnav mintal.

- Cand Ie-am relatat celor de la spital ce am facut, ne-aspus Miller, au fost ?oca}i ?i intriga}i. Ganditi-va, sec}ia astade psihiatrie foarte traditionalista era situata la randul ei intr-o zona conservatoare. A?a ca oamenii l?i doreau sa ramanaancorati in realitate ?i sa nu incerce nimic prea in afara ei. Inacela~i timp insa erau deosebit de pragmatici. Ei ?tiau foartebine ca nimic din ceea ce fusese incercat pana acum in acestcaz nu daduse nici un rezultat. Chiar ?i a?a, din cate mi-amputut da seama, opinia generala era ca entuziasmul meu naiv

cienti. Te vei alatura grupului lor ?i vei vorbi despre problemeIe tale. Te vei duce de asemenea la ?edintele de terapie."

"Asta inseamna ca va trebui sa ma due la programul dearte ~i meserii?"

El se referea la 0 serie de activitati de-a dreptul ridicole pecare cei de la spital Ie organizasera pentru pacienti in scopul dea-i tine ocupati cu confec}ionarea unor lucruri utile din punctde vedere social, cum ar fi vase de lut ?i picturi cu degetul.

"Mda", a spus Miller, abordand un aer de regizor de film."Acesta 0 sa fie un rol foarte, foarte provocator pentru tine."

"Ah", a spus Arnold."Dar cred ca e~ti pregatit pentru aceasta provocare.""Da", a raspuns tanarul cu un aer ganditor. Acum vorbea

ceva mai lent.

"Nimeni nu trebuie sa ~tie ca este doar un rol. Trebuie safii foarte convingator."

Baiatul a incuviintat din cap.,,$i inca ceva", a adaugat Miller."Ce?""Fara evadari."


Descifrand intentiile,

Cu toate ca dupa standardele de azi, abordarea lui Millereste oarecum obi~nuita, in vremurile acelea comportamentullui a fost considerat ciudat, daca nu cumva chiar neprofesional. Deoarece era la inceputul carierei sale, Miller s-a aratat

a fost inspirat dar nu avea cum sa fie eficient pe termen lung.tn orice caz, in urmatoarele zile am continuat sa ma intalnesceu acest tanar. Ma gandeam de fiecare data daca va veni la

ine sa-mi spuna ea face acest lucru - ca joaca rolul pacien,tului bolnav mintal. $i ce credeti? Dupa trei sau patru zile ba'rlerele au inceput sa se estompeze. Nu puteai sa-}i dai seama

aca era Terminatorul sau Arnold Schwarzenegger sau cela-alt individ - misionarul-, cel pe care 11?tia toata lumea.in ce in ce mai mult devenea el insu~i.

Chiar ?i acum, eand reflecta la acest caz, Miller nu era si-ur daca baiatul i~i revenise ca urmare a felului in care proceased el sau asistentele ~i celalalt personal medical sau puri simplu a medica}iei care ii fusese administrata.

- E foarte probabil sa fi fost yorba de 0 combina}ie a tuturor acestor lucruri. Insa ceea ce m-a impresionat eel mai multla acest caz a fost cat de plastica ~i cat de flexibila se dovedise realitatea - nu numai pentru acel pacient dar ~ipentru toata lumea. In plus, cazul acesta mi-a demonstrat ca este multmai important sa incerci sa-i intelegi pe cei pe care vrei sa-iajuti decat sa-i contrazici. Am fost nevoit ca in loc sa incerc sa-lonving pe acest tanar ca se in~ala, sa gasesc 0 modalitate de

a-limplica in acest demers.Curand dupa asta, baiatul a fost externat ~i a Inceput din

:nou sa se pregateasca pentru misiunea lui - binemteles nuera yorba de 0 misiune de tipul Terminator, ci de una religioaa. Mai tarziu Miller a aflat ca biserica hotanlse sa-l tina mai

aproape de casa ~i sa nu-l mai trimita in strainatate. Exista totu?i teama ca nu era yorba doar de un scurt episod psihotic,ei mai degraba de debutul unei schizofrenii cronice.



dispus sa accepte 0 serie de riscuri la care supervizorii sai multmai conventionali nici nu s-ar fi gandit.

Ne intrebam ce ar putea invata alFi din acest caz. Miller aexplicat ca terapia sau relatia pe care 0 stabile~ti in general cucineva presupun intr-o buna masura a se identifica perceptiape care celalalt 0 are asupra realitatii ~ia se imparta~i apoi acelpunct de vedere. Aceasta observatie i-a adus aminte de un altcaz, mult mai recent.

Persoana in cauza era un barbat de peste patruzeci de anidiagnosticat cu schizofrenie ~i care mai era ~i dependent dealcoo!. Asta insemna ca, pe langa medicamentele antipsihotice pe care Ie lua, el se trata de asemenea ~i cu alcool, ceea cefi'icuse adevarate ravagii asupra corpului ~i a mintii sale dejafragile. El urma un tratament la centrullocal pentru sanatatementala unde Scott a fost chemat spre a fi consultat in legatura cu cazul acestui pacient. Personalul medical care se ocupase de el vreme de patru ani se simtea acum pus in incurcatura. Procedura lor consta in a-I ajuta pe pacient sa "internalizeze ceea ce fusese lnvatat la terapie."

- Prin urmare, a spus Miller, m-am dus sa vorbesc cuacest tip. El mi-a dat de inteles ca ii lipsea orice fel de motivatie interioara pentru a renunta la bautura. Singurele motivepentru care ar fi incetat sa mai bea erau de ordin extern - elar fi facut acest lucru doar pentru a-i multumi pe terapeutiilui sau pentru a arata ca este un sup us umil allui Dumnezeu.La s£ar~itul ~edintei, Ie-am sugerat celor care 11tratau sa fie maiputin preocupati sa-l ajute sa internalizeze ceea ce il invatasera ~i sa gaseasca in schimb 0 modalitate prin care acest pacientsa se fad util celorlalti renuntand la bautura.

Recomandarea lui suna foarte simplu, dar implicatiile eierau deosebit de profunde. Una dintre cele mai importantesarcini pe care ~i Ie propunea in munca sa era sa descifreze intentiile clientilor sai, sa auda muzica lor.

- Este u~or sa-i intelegi pe cei care gandesc sau simt ca noi.Trebuie sa intelegem insa actinnile ~icomportamentul din perspectiva celor care Ie exercita pentru a ajnnge sa avem nn dialog util cu ei. Fara acest lucru, schimbarea nu este posibila.

CAPITOLUL ZECE

Insoo Kim Berg

Ei au invatat,sa traiasea eu fantomele

eombinand 11letodele ~tiintifice occidentale ~i strategiileterapiei de scurtii duratii cu filosofia orientalii, lnsoo Berga colaborat la a serie de proiecte foarte influente pentru

a impune practica terapiei centratii pe solutie. Contribuind la dezZJoltareaunui model de terapie care pune accentul pe solutiile suc.,inte, instructive ~i creative la problemele prezentate, Berg s-a do~Jeditde un real folos Tn a-i ajuta pe terapeufi sii lucreze mult 11lai

4icient ~icu rezultate mutt mai bune. Mai degrabii decat sii urmeze practicile traditionale care constau Tnabordarea trecutului, ciiutarea unor probleme subiacente ~i tratarea simptomelor ca simplesemne ale lmor probleme mult mai profunde, Berg a pus Tn evidenii i11lportanta riimanerii pe cat posibil Tn prezent ~i a tratiirii prolemelor curente.

Pe langii 11luncasa de la clinicii ~ipozitia de director executiv Tnterapia familialii de scurtii durata, din Milwaukee, Berg a scris 0 serie de carti printre care se numiirii: Interviewing for Solutions(Stand de yorba cu pacientul pentru gasirea unor solutii); Tales of Solutions (Pove~ti despre solutii); The Miracle Method:A Radically New Approach to Problem Drinking (Metoda mi,taculoasa: 0 noua abordare radicala a problemei alcoolismudui) ~i Solutions Step by Step: A Substance Abuse TreatmentManual (Solutii pas cu pas: Manual pentru tratarea abuzuluide substante).

- Of, ~i inca cum!Dandu-~i seama ca era mult mai folositor sa 0 intrebe pe

Tanya de momentele in care ii era bine decat de celelalte, Berga incercat sa afle ce se intampla cand sotul ei 0 lasa in pace.

- Ei bine, uneori ma lasa in pace, a recunoscut ea.- Cum se face ca uneori te lasa in pace?- Nu ~tiu, cred ca i se face mila de mine. Atunci aspir pra-

ful din casa, scot cainele la plimbare, ~i alte lucruri de genulasta.

- Bine, a spus Berg, incercand sa caute 0 ie~ire din confuzia care domnea de cand incepuse ~edinta. $i cand te necaje~te sotul tau?

- Chiar acum.

- El te necaje~te chiar acum? In timp ce noi vorbim?- Exact. El imi spune tot timpul ce sa fac.- De unde ~tii asta? a intrebat-o Berg. Cum poti sa spui ca

el te necaje~te?- Pentru ca il aud mereu cum vorbe~te cu mine, exact ca

in momentul asta.

- Vrei sa spui ca el vorbe?te acum cu tine?Tanya a incuviintat din cap cu toata seriozitatea.- Ei bine ..., pentru un moment, Berg a ramas blocata ne

putand sa-~i dea seama ce se petrecea ... Pot sa teintreb undeeste el acum?

Poate ca intrase in birou in timp ce vorbeau ~iea nu observase. Oricum situatia era cam stranie.

- El este chiar aici, in capul meu, a spus Tanya aratand cudegetul in directia fruntii sale.

Berg a observat de asemenea ca pe masura ce Tanya vorbea de fostul ei sot, ticul ei devenea din ce in ce mai frecvent.Acum, la fiecare cateva secunde, partea dreapta a fetei i se contracta iar capul i se da.dea pe spate.

Tanya sustinea ca fostul ei sot traie?te in capul ei ~iii directioneaza toate mi~carile la fel cum facea atunci cand erau casatoriti. El merge cu e!l-pretutindeni, spunandu-i mereu cepoate sa faca ?i ce nu. In ultima vreme ii spusese ca ar trebuisa stea cat mai mult in casa.


** *

Berg s-a gandit la doi clienti care se incadrau perfect in categoria celor mai memorabile cazuri din cariera ei. Ambii puteau fi considerati schizofrenici avand halucinatii auditive ?ivizuale. Pentru ca, in mod obi~nuit, Berg nu folosea metodeIe traditionale de diagnosticare, ea a considerat ca cei doi pacienti au perceptii neobi~nuite asupra realita-tH~i a inceput sase gandeasdi cum ar putea mai degraba sa utilizeze decat sacorecteze perceptiile lor.

E1 traia In mintea ei

- Vreau sa-mi gasesc un loc de munca, a spus Tanya, deexemplu, intr-un magazin de aparatura electronica.

- Bine, a fost de acord Berg, ~i care este problema?- Sunt divortata de aproape patru ani.-Inteleg, a spus Berg, nemtelegand deloc ce legatura avea

asta cu slujba de la magazinul de aparatura electronica. Ea aobservat ca femeia avea un fel de tic nervos.

- Ei imi dau tot felul de medicamente, a incercat sa explice ea din nou, dar eu nu vreau sa mai iau a~a ceva. Ma simtciudat dupa ce Ie iau ~i nu ma ajuta deloc.

Prin urmare, erau trei directii pe care Berg incerca sa Ie ur~mareasca: ceva legat de medicatia femeii, de divortul ei ~i deslujba de la magazinul de aparatura electron.ica pe care ?i-odorea.

- A~adar, de ce ai nevoie ca sa obtii slujba de la magazinul de aparatura electronic a?

Berg voia sa inceapa cu 0 problema in legatura cu care puteau face ceva.

- Fostul meu sot. Ma necaje~te mereu. Pur ~i simplu numa lasa in pace, sta. tot timpul pe capul meu ?i-mi spune canu pot sa fac asta sau aia.

- Sotul tau te tot neca.je~te?

Mumia de la mas a din sufragerie 149

o conversatie dirijata

- Nu trebuie sa aspiri praful din casa?- Exact. Lui nu-i place zgomotul.- ~i ai mai spus ca el nu te lasa sa ie9i prea mult din casa.- Of, fostului meu sot nu-i place sa ies la plimbare. Une-

ori ma gandesc sa ies, dar pentru ca el este m capul meu, 9tiela ce ma gandesc chiar inainte sa fac ceva. In felul asta el poate sa ma opreasca.

Berg s-a oprit pentru un moment ca sa-9i adune gandurile9i sa vada ce 0 sa faca mai departe. Ea 9i-a dat seam a ca existau mai multe variante, dintre care una parea deosebit de potrivita 9i de ingenioasa.

Pentru ca Tanya sustinea di sotul ei 0 insote9te pretutindeni 9i 9tie tot ceea ce face ea, Berg s-a hotarat sa urmeze rationamentul ei.

- Crezi ca el poate sa ma auda cand vorbesc cu tine? a mtrebat ea.

- 0, da, el aude tot ceea ce spui 9i nu-i place deloc.- Vrei sa spui ca el nu numai ca aude ceea ce spun dar 9i

mtelege?Tanya a incuviintat din cap.- Din moment ce tu poti sa auzi ce spune el iar eu nu pot,

crezi ca ai putea sa-mi transmiti 9i mie ce spune el?- Nu 9tiu, a dat Tanya din umeri. Dar pot sa incerc.- Bine, atunci spune-mi care este numele lui?- Michael.

- Michael, a confirmat Berg. Bine, Michael, a9 vrea sa dis-cut ceva cu tine.

- El spune ca te aude, a raspuns Tanya m numele sotuluiei.

- Bine, a spus Berg. Michael, sunt foarte curioasa in legatura cu situatia ta actuala. Dupa divort, cei mai multi barbatipleaca 9i i9i refac viata. Am inteles de la Tanya ca te-ai recasatorit 9i di ai un copil mic.


- Spune ca da, a raspwls Tanya.- Cu siguranta ca inca 0 mai iube9ti foarte mult pe Tanya

de vreme ce stai tot timpul pe langa ea 9i 0 pui sa faca acelelucruri care crezi tu ca sunt benefice pentru ea 9i sa Ie evite pecele care i-ar face rau.

- Cum ar fi sa dea cu aspiratorul.-Exact.

- A9adar, ma intrebam cum de nu ai plecat pana acum casa-ti vezi de viata ta? De ce continui sa 10cuie9ti m capul Taniei cand ar trebui sa ai propria ta viata?

- El spune di nu este treaba ta.Berg a continuat sa vorbeasca cu Michael sperand sa ajun

ga la 0 conversatie mai politicoasa. Ea a observat totodata caticul Taniei nu mai era atat de pronuntat.

- Michael, sunt inca destul de nedumerita de relatia pecare 0 ai tu cu Tanya. Dupa cum am mai spus, cred ca mca 0mai iube9ti foarte mult pe Tanya 9i ca iti este greu sa renuntila trecutul pe care l-ati avut impreuna. Ce ar trebui sa facapentru ca tu sa te poti desparti de ea 9i sa-ti vezi de viata ta?

- El spune di nu este treaba ta 9i ca nu 0 sa mai vorbeasca cu tine. Ticaloaso!

Dupa cateva incercari nereu9ite de a-I face pe Michael savorbeasca, Berg a inceput sa se enerveze.

- Cum indrazne9ti sa-mi vorbe9ti in felul asta? Nu-mi place deloc limbajul tau agresiv. $i la urma urmei ce fel de ome9ti tu? Unul care nu are curajul sa traiasca pe propriile picioare preferand sa stea ascuns mtr-o biata femeie.

Berg s-a mtors catre Tanya 9i i-a spus:- Nu este un tip prea politicos, nu-i a9a?-Michael, a incercat Berg din nou, e9ti foarte nepoliticos.- Ti-am spus ca nu am nevoie sa vorbesc cu tine. Ticaloa-

so.

Ultimul cuvant a fost spus pe un ton foarte rastit, lasand sase mteleaga foarte clar ca nu mai avea de gand sa coopereze.

Complet dezgustata, Berg s-a intors catre Tanya.- Nu numai ca este nepoliticos dar nici macar nu este in

stare sa vorbeasca pentru el insu9i.


ii'1,1

Nu e~ti tu, ci el

Ignorand vocea


ea insa~i a deelarat ca se simte mult mai bine. Ticul ei aproape ca disparuse.

- Ei bine, a intrebat Berg, ce ti s-a intamplat? Arati multmai bine.

~ Data trecuta, ciind am plecat de aici, in loc sa ma duc direct acasa am fost sa fac 0 vizita fratelui meu 9i sotiei lui carelocuiesc nu departe de aici. Mi-au spus mereu sa trec pe la ei,dar eu nu am facut lucrul asta pentru ca Michael nu ma lasa.Cu toate acestea, in loc sa 0 iau spre casa, m-am dus la ei. Ampetrecut sfar~itul de saptamana impreuna cu ei ~i m-am jucatcu nepotul meu, ceea ce m-a distrat grozav.

Pe masura ce povestea era din ce in ce mai vesela. Ticul eiaproape ca nu se mai observa.

- Ma intreb ce ai putea face ca sa fii sigura ca Michael nute mai controleaza. In felul asta vei putea sa vizitezi pe cinevrei ~ichiar sa dai cu aspiratorul prin casa fara ca el sa mai intervina.

- Ca sa fiu sincera, a spus Tanya, el a fost intotdeaunafoarte autoritar. Chiar ~i cand eram casatoriti. 0 compatimescpe noua lui sotie.

Tratamentul Taniei a durat destul de mult, cu sui9uri ~icobora~uri. In cele din urma, Berg a aflat ca Tanya consuma 0mare cantitate de alcool, lucru care trebuia adus sub control.

Treptat insa starea ei s-a imbuni'itatit ~i in cele din urma ~i-agas it 0 slujba unde ticul ei facial nupunea probleme. Ea aajuns sa lucreze ca ingrijitor medicalla domiciliu. Aceastamunca presupunea sa ajute persoanele in varsta sa se descurce la treburile zilnice.

Dupa trei ani, Berg a aflat ca Tanya reugea sa se intretinasingura, iar bi'itranul de care avea grija ~i familia lui 0 indrageau foarte multo Din cand in cand ea lua legatura cu elinicade psihiatrie doar pentru a anunta ca se simte bine.

Nu trebuie sa tragem de aici concluzia ca Michael a ie~itvreodata din capul ei. Din cand in cand el continua sa 0 necajeasca ~i sa-i dea ordine. Oar ea era hotarata sa-l ignore. Laurma urmei ei nu mai erau casatoriti. $i in plus, Berg 0 convinsese dl, de fapt, el era acela care avea probleme serioase.


- Da, a fost de acord Tanya, e ca un ~oricel, nu-i a~a?

152

In timpul care a mai ram as pana la sfar~itul ~edintei, Tanya i-a explicat ca a cheltuit banii pe care i-a obtinut prin intelegerea incheiata la divort. Acum trebuia sa-~i gaseasca 0slujba. Intotdeauna i~i dorise sa lucreze ca vanzatoare la unmagazin de aparatura electronica din ora~. Problema era ca decate ori incercase sa pIece de acasa ca sa-9i gaseasca 0 slujba,Michael, cel din capul ei, 0 oprea.

Berg nu 9i-o putea imagina pe Tanya lucrand undeva cavanzatoare. Cu siguranta ca ticurile ei frecvente ar fi atrasatentia ~i ar fi deranjat pe aproape toti elientii.

Dupa 0 pauza de cateva minute in care s-a gandit la conversatia pe care a avut-o cu Tanya, Berg a alcatuit 0 lista cucomplimente pe care urma sa i Ie aduca Taniei: curajul de a-Iinfrunta pe Michael din capul ei 9i intelepciunea de care dadea dovada recunoscand ca are nevoie de 0 slujba. Berg a laudat-o de asemenea pentru curajul ei de a-I sfida pe Michaelvenind la ~edinta. In continuare, Berg i-a explicat ca Michaelera 0 persoana foarte dificila care avea la riindullui foarte multe probleme. In orice caz nu era omul pe care sa vrei sa-l asculti foarte mult timp.

- Data viitoare cand vii, i-a spus Berg, vreau sa faci tot posibilul sa-l aduci 9i pe Michael. Se vede elar ca este foarte tulburat ~i cred ca are nevoie de ajutor.

Reformuliind astfel situatia, Berg a reu~it sa abata atentiade la excentricitatile Taniei stabilind ca adevarata problemaera vocea din capul ei. Michael era nebunul, nu ea.

Trei zile mai tarziu, ciind s-a intors pentru cea de a doua~edinta, Tanya parea mult mai calma ~imai relaxata. De altfel

IIII!j

Iii

II""

iii

i..I ..il·iiiii

II

,III

Finl vine in vizWi

Un alt caz allui Berg, care seamana uimitor de mult cu celde dinainte, este legat de 0 feme ie, Jackie, care sustinea ca infiecare zi este vizitata de fantoma fiului ei mort. Aceasta nunumai ca se arata foarte clar dar ~i vorbea cu ea. Cu trei ani inurma, tanarul fusese omorat intr-un accident de ma~ina. Candse produsese accidentul, el se afla in drum spre ~coala.

Sprijinindu-se cu 0 mana intr-un baston, iar in cealalta tinand 0 cea?ca de cafea Styrofoam, lui Jackie i-a luat ceva vreme ca sa se deplaseze din sala de a~teptare in biroul terapeutului. Ea a refuzat orice ajutor preferand sa-~i tarasca singurapicioarele de-a lungul holului. Ajunsa in birou, ea s-a prelinsincet intr-un scaun de parca drumul pana aici ii consumasetoata energia. Era 0 femeie de origine africana, care avea in jurde patruzeci de ani, dar care arata mult mai in varsta, ca ~icand ar fi avut 0 viata foarte grea. Fata sa aproape ca nu lasasa se intrevada nici 0 emotie iar voce a ii era inflexibila. Aratade parca ar fi fost moarta pe dinauntru.

Initial, Berg a crezut ca femeia lua medicamente, dar atuncicand a intrebat-o, aceasta a negat cu hotarare. Ea a explicat caa venit la terapeut pentru ca ii era foarte frica de fiul ei care 0vizita din cand in cand ~i s-a gandit ca ar putea fi ajutata in legatura cu acest lucru. Vocea sa abia putea fi auzita a~a ca Berga fost nevoita,pe masura ce vorbeau, sa-~i traga scaunul dince in ce mai aproape de ea. Mirata de aceasta informatie initiala, ea a rugat-o pe Jackie sa-i explice mai in amanunt.

Jackie nu a putut sa indeplineasca aceasta cerinta, a~a caBerg a fost nevoita sa 0 reformuleze intr-o maniera mult maidetaliata ~i mai punctuala, adresandu-i pacientei 0 multimede mtrebari despre cine, ce, cum ~icando

- Cand vine sa va vada fiul dumneavoastra? a intrebatBerg.

- Vine tot timpul, a raspuns Jackie.- In ce parte a casei 11 gasiti de obicei?- EI sta de obicei la capatul patului meu, dar uneori 11 vad

stand intr-un colt, in sufragerie.

Ce spnne fantoma


Pentru a descifra misterullegat de fantoma, lui Berg i separea esential sa afle ce incerca fiul sa-i spuna mamei lui. DarJackie sustinea ca nu ~tie acest lucru. Cat a durat interviul, vocea femeii a ramas neschimbata, cu exceptia momentelor incare cobora atat de mult incat se transforma pur ~i simplu in~oapta, motiv pentru care Berg a trebuit sa-~i mute scaunul ~imai aproape de pacienta sa pentru a reu~i sa auda ceva. Pentru Berg, acesta era un semn ca Jackie ii permitea sa reducadistanta dintre ele.

Ajungand sa stea chiar sub nasullui Jackie, Berg a observat ca aceasta avea unghii foarte lungi, vopsite in nuante multicolore. ~i pentru ca voia sa 0 implice mai mult in discutie, eaa intrebat-o cine i-a facut un!?hiile ~icum a ajuns sa aleaga modelul ~i culorile respective. In timpul acesta Berg ii tinea mainile intr-ale ei, lucru la care Jackie nu s-a opus. Jackie a mceput sa vorbeasca mcet dar mult mai articulat.

Ea a spus ca sora ei i-a facut unghiile. Pornind de aici, eleau ajuns sa vorbeasca despre ceilalti membri ai familiei. Astfel Berg a aflat ca, pe langa fantomaticul ei fiu, care murise lanouasprezece ani, Jackie mai avea ?i 0 fiica, Angela, de ~apte-

- Ce spune cand va vede? a intrebat Berg.-Nu~tiu.Ea a spus acest lucru pe acela~i ton cu care vorbea de obi

cei - fara nici 0 expresie pe chip ~i fara ca in voce sa se simta vreo schimbare. Aveai impresia ca este plecata de pe lumeaasta.

- Nu ~tii ce iti spune? Cum a~a?- Nu, nu ~tiu, pentru ca dau televizorul foarte tare. In fe-

lul asta nu sunt nevoita sa-l mai aud. Ma sperie de moarte.Berg i-a adresat lui Jackie intrebari mai amanuntite, in

urma carora insa nu a aflat decat ca el "mormaia" in timpulvizitelor sale care erau imprevizibile. Venea ~ipleca m cele mainea~teptate momente.

Jeffrey A. Kottle1~Jon Carlson154

Vorbind printre lacrimi

Gandindu-se ca poate un ritual de despartire s-ar dovedide folos m aceasta situatie, Berg a illtrebat-o m continuare:

- Dar la cimitir? Te duci vreodata sa-ti vizitezi fiul acolo?- Nu, sunt prea speriata ca sa ma duc acolo. ~i nici llu-mi

place sa ma duc illtr-un asHel de loc.A?adar, Jackie era terorizata de ideea ca fantoma fiului ei

ova urmari peste tot unde se va duce. Ceea ce 0 punea cel maimult in incurcatura pe Berg era faptul ca fiul fusese un baiatfoarte bun ?i ca cei doi fusesera foarte afectuo?i ?i apropiatiunul fata de celalalt. Cum se facea oare ca ea ajunsese sa seteama de propriul ei fiu? Berg era foarte nedumerita cu privire la urmatorul pas pe care trebuia sa-l faca.

Berg a facut 0 scurta pauza pentru a-?i aduna gandurile.Ea a mceput sa reflecteze cu atentie la lucrurile pe care Ie aflase in timpul interviului incercand sa formuleze acel gen de feedback care i-ar fi putut fi de folos lui Jackie. In cele din urma,Berg a facut urmatoarea observatie:

- Jackie, ma bucurca te-ai hotarat sa vii ?i sa stai de vorba cu mine pentru a gasi 0 modalitate de a rezolva problemavizitelor nedorite ale fiului tau. Asta dovede?te ca e?ti 0 femeiefoarte puternica ?i hotarata sa-?i controleze singura existenta.Pe masura ce aflu mai multe lucruri despre tine ?i despre fiultau, imi dau seama cat de greu ti-a fos,tsa te descurci in ace?tiultimi trei ani. Nu pot sa-mi imaginez cat de ill.grozitor trebuiesa fi fost pentru tine sa-ti pierzi copilul in felul acesta.

- E adevarat, a spus incet Jackie.Avea in continuare ochii plini de lacrimi.- Pe maSUfa ce te ascult imi dau seama ca poate fiul tau

incearca sa-ti spuna ceva foarte important. Cred ca va trebuisa aflam ce vrea el sa-ti spulla.

- Cred ca este 0 idee buna.- Poate ca ar fi bine, a sugerat Berg, sa te intalne~ti cu fiul

tau in camera lui. Nu in alta parte. Daca i?i face aparitia m dor-

157Mumia de la masa din sufragerieJeffrey A. Kottler, Jon Carlson

sprezece ani, care era la liceu. Ea era foarte mandra de faptulca fata ei era 0 eleva foarte buna.

~tia oare Angela ca fratele ei vine sa 0 viziteze pe mama ei?-. Nu, pentru ca nu am spus nimanui despre el.- Fiul tau 0 viziteaza ?i pe Angela? a intrebat Berg-- Nu cred, a raspuns Jackie, aHHde incet ca Berg a trebuit

sa se apIece catre ea pentru a auzi ce spune. Cel putin ea numi-a pomenit nimic.

- A~adar, in momentul de fata e~ti singura persoana pecare 0 viziteaza fiul tau?

- Ei bine, el se ducea uneori sa 0 vada pe prietena lui. Eami-a spus lucrul asta. Dar acum nu se mai duce pe acolo.

- Prin urmare, el vine sa te vada numai pe tine pentru caii place sa stea de yorba cu tine. In tine are cea mai mare mcredere.

- Poate ca a~a e, a admis ea. Am fost foarte apropiati. Eraun baiat bun.

- Ma intreb, oare ce mcearca fiul tau sa-ti spuna? a intrebat Berg, apoi a raspuns ea msa?i la mtrebare. Eu cred ca el teiube~te foarte mult ?i ii este tare dor de tine.

- A?a sper?i eu, a mcuviintat ea.Fata lui Jackie era m continuare inexpresiva, dar lacrimile

mcepusera sa i se prelinga pe obraji.- Ma mtreb, a spus Berg, daca fiul tau vine sa te vada ~i

m alte locuri, m afara de dormitor ~i sufragerie.Dadi fantoma aparea numai in incaperile respective, se

gandea ea, atunci Jackie ar fi putut sa-?i gaseasca adapost inalta parte.

- Nu, el vine numai In acele camere, a raspuns Jackie.- Dar dormitorullui? Se duce vreodata acolo?- Nu ?tiu. Nu ma duc niciodata acolo.- Cum a?a? s-a minunat Berg.- Sunt prea speriata.Jackie a explicat in ?oapta ca, de cand i-a murit fiul, ea nu

a mai intrat niciodata in camera lui. A lasat-o exact cum eramainte de moartea lui. De atunci nu s-a mai atins de nici un

lucru din acea mcapere.

ce, credea eo" el ar fi plecat dupa aceea ~i ea nu l-ar mai fi vazut niciodata. La sfar~itul celor 9ase gedinte, Jackie a spus ca

nu mai are nevoie sa vina 10, clinic a, pentru ca simtea ca nu iimai este atat de frica de fiul ei, chiar dad 0 va mai vizita dincand in cando $i 10, urma urmei, spunea eo" 0 sa invete sa traiasca cu vizitele lui.

De 10, aceasta ultima intalnire au trecut doi ani, iar Berg nuamai vazut-o de atunci pe Jackie.

jl""""ll


mitor sau m sufragerie, spune-i ca vrei sa te mtiUne~ti cu elmdormitorullui. Acolo este locullui ~i prin urmare acolo trebuie sa va intalniti.

Jackie a admis ca aceasta ar putea sa fie 0 idee buna ~iprinurmare s-a decis sa mcerce. Eo,a revenit in urmatoarea saptamana ~i a marturisit ca mca ii era frica de faptul d'i fiul ei voiasa-i vorbeasca. Era evident ca nu voia co,fiul ei sa 0 viziteze,indiferent de ce avea sa-i spuna.

Eo,~i Berg au avut cam acela~i gen de conversatie co,~i 10,

prima ~edinta, singura diferenta a fost ca izbucnea mult maiu~or m lacrimi de Hecare data cand se pomenea de vizita fiului ei. Berg i-a explicat ca vizitele nedorite ale fiului ei reprezinta probabil modullui de a-I arata cat de mult ii lipse~te ~ica dore~te sa-i spuna ceva intim ~i personal.

- Nu am apucat niciodata sa-mi iau ramas-bun de 10, baiatul meu, a spus Jackie ~i, pentru prima data, fata ei trada 0emotie reala. De data aceasto,nu mcerca sa-~i mai ascunda 10,

crimile. Nu i-am spus niciodata cat de mandra am fost de el.Imi este atat de dor de el, dar a~ vrea sa mceteze sa mai vina10, mine.

In timpul ~edintei, Berg a asigurat-o pe Jackie, de cate oria avut oca,zia, ca fiul ei dore~te co,eo,sa fie fericita ~i sa aiba 0viata lini~tita. Mai mult dedit atat, spunea eo" avand m vedere ca acest tanar a fost un fiuiubitor ~i atent, cu siguranta cael se uW'iin fiecare zi din ceruri 10, mama lui urandu-i sa aibao viata buna.

Jackie a incuviintat din cap. Cople~ita de lacrimi, eo,nu areu~it sa spuna ceva. Cand Berg i-a oferit ~ervetele co,sa-~i~tearga fata, Jackie Ie-a luat dar nu a facut altceva decat sa Ietina in mana ca ~icand s-ar fi temut sa atinga lacrimile.

Pe parcursul urmatoarelor ~ase ~edinte, Jackie a continuatsa-~i exprime durerea legata de pierderea fiului ei. Plangea mtruna tamponandu-~i din cand m cand obrajii cu ~erveteleleoferite de Berg. In cele din urma ea a ajuns 10, concluzia ca fiulei nu voia sa-i faca nici un rau ~i ca doar incerca sa-~i ia ramas-bun: pentru ca Jackie chiar avea nevoie de aceasta despartire. Cu toate aceasta, eo,se temea inca sa-l asculte deoare-

Mumia de 10, masa din sufragerie 159

CAPITOLUL UNSPREZECE

Michael Yapko

Femeia care ar fi trebuitsa fie deprimata

~ ichael Yapko a scris peste zece carfi despre tratarea dep resiei folosind a combinatie de metode careinclud hipnoza clinica precum !li terapiile cogni-tive !listrategice . Trei dintre cartile sale recente, Breaking the Patterns of Depression (Deconstruind patternurile depresiei);Hand Me Down Blues: How to Stop Depression in Families(lnsote9te-ma in abisuri: Cum sa pui capat depresiei in famiIii) !li Psychological 911:Depression (Urgenta psihiatrica: Depresia), Stint surse practice de informare !li de fndrumare pentru ceicare sufera de depresie. Celelalte lucrari ale ei, printre care se numa

ra, When Living Hurts (Glnd viata te doare) !li Treating Depression with Hypnosis (Tratareadepresiei cu ajutorul hipnozei), ofera terapeufilor indicatii referitoare la utilizarea unor inter

ventii de scurta durata atunci cand lucreaza cu pacien{i care suferade depresie. Pe langa aces tea, eI a mai scris ciiteva lucrari de specialitate, cum ar fi cartea sa devenita clasica Trancework (Despretransa), care se refera la metodele hipnozei clinice.

** *

Yapko este psiholog, locuie9te aproape de San Diego 9ilucreaza cu persoane individuale, cupluri sau familii cu pro-


bleme. Interesul aproape unic pe care I-a manifestat pentrustudierea modului in care oamenii reugesc in viata a dus laaplicatii inovatoare ale muncii sale; spre exemplu, pentru 0vreme el a ocupat postul de consultant in problemele legate de cre9terea elefantilor captivi, la Gradina Zoologica dinSan Diego. Sarcina sa era sa-i invete pe dresori metode multmai eficiente de a comunica cu elefantii in speranta ca acestlucru va asigura intr-o masura 9imai mare succesul in cre9terea elefantilor.

Avand in vedere ca 9i-a petrecut trei ani lucrand cu elefantii 9i cu dresorii lor, ne a~teptam ca Yapko sa aiba un sacplin cu cazuri neobi~;nuitedin care sa aleaga cu u~urinta peeel mai memorabil. Cazulla care s-a oprit in final este foarte diferit de celelalte prezentate in aceasta carte. Yapko nu aparut interesat sa scoata in evidenta trasaturile ciudate alecazului sau simptomele neobi~nuite pe care Ie prezenta padenta sa; ceea ce I-a impresionat mai degraba la acest cazau fost curajul 9i rabdarea de care a dat dovada aceasta femeie in conditiile in care a fost in mod repetat victima unorerori medicale.

La fel ca multi dintre cei care au contribuit la aceasta carte, Yapko a intiUnit acest caz la inceputul carierei sale. Pacienta i-a fost recomandata de catre un alt terapeut, intr-operioada in care programul sau era foarte incarcat. La vremea aceea el se afla in plina activitate didactica desfa9urandun program de pregatire in domeniul hipnozei intensivecare se adresa medicilor. Apoi a plecat sa predea in strainatate. Singura modalitate de a ca~tiga timp pentru noua sapacienta recomandata in regim de urgenta a fost ca aceastadin urma sa accepte sa lucreze cu el in cadrul unui programde demonstratii clinice ca parte din workshop. Aceasta insemna ca ea trebuia sa vorbeasca despre problemele ei infata unor persoane straine - situatie care de obicei ar descuraja pe cineva sa-~ideschida sufletul inca de la prima ~edinta. Dupa cum s-a dovedit, aceasta era de departe cea maiinsignifianta dintre problemele ei.

Negru ~i albastru pe dinauntru

Vicki a fost trimisa la Yapko pentru a invata sa-;>icontroleze durerea cu ajutorul hipnozei. Doar cu doua saptamani inainte ea fusese diagnosticata cu cancer. Boala facuse metastazain tot corpul ei, cuprinzand glandele suprarenale, oasele, plamanii ~icreierul. In aceasta situatie nu numai ca mai avea putin de trait, dar trecea prin ni~te dureri atroce pe care spera cava reu~i sa Ie controleze cu ajutorul hipnozei.

Vicki a venit la ora programata pentru consultatie. Era prima data cand Yapko 0 vedea. ~tia doar ca avea 0 singura ~ansa s-o ajute pe aceasta femeie sa-~i controleze cum va durerea.Nu avea nici cea mai mica idee despre ce avea sa urmeze. Femeia abia trecuse de patruzeci de ani, dar boala care ii macina corpul pe dinauntru i~i pusese amprenta ~i asupra infati~arii sale exterioare facand-o sa arate mult mai in varsta. Avea

o constitutie firava ~i un par ~aten lung pana la mijlocul spatelui. Se mi;;ca greu ~i era evident d'i sufera cumplit.

,,~tiu ca nu mai am mult de trait", a inceput Vicki conversatia, ,,;;i lucrul acesta ma preocupa foarte mult. N-a~ vreasa-mi petrec timpul care mi-a mai ram as intr-o stare incon;;tienta indusa de medicamente."

Yapko a fost surprins ;;i totodata incantat de franchetea ei.El ;;tia ca aceasta era 0 situatie foarte dificila pentru pacientalui care trebuia sa marturiseasca in fata unei sali pline custraini ca este pe moarte. Trebuia sa-i u~ureze cum va situatia;;i sa-i ca~tige increderea.

"M-am obi;;nuit cu ideea ca am sa mor", a continuat Vicki."Dar nu asta este partea cea mai grea. Partea cea mai grea estesa reu;;esc ca in timpul care mi-a mai ramas sa fac ce mi-ampropus."

In timp ce vorbea, Vicki se tot mi~ca in scaun incercandsa-;;i gaseasca 0 pozitie cat mai comoda. Din cauza tumorilor care se inmultisera in tot corpul, ea avea dureri de picioare, iar unul dintre brate era aproape imobilizat astfel incatnu putea sa stea prea mult timp lini;;tita intr-un loc. Pentrua se putea concentra mai bine asupra activWitii sale hipnoti-

]62 Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

ee, Yapko i-a cerut lui Vicki dHeva informatii despre naturadurerilor ei.

"Ma doare foarte tare umarul", a spus Vicki. "E ca ;;i cum

1fl~ avea ceva imens inauntrul articulatiei, ceea ce de altfel cofrespunde cu situatia reala. ~i preseaza, preseaza, preseaza atM[,detare de parca oasele stau gata sa explodeze. E 0 durere care::cre~teincontinuu pana in punctul in care ajunge la maxim, ~ilparca mai mult de atat nu se mai poate. Din cauza aceasta nufpotsa-mi mi~c sau sa-mi ridic bratul.". Pentru a demonstra acest lucru, Vicki a incercat fara suc~ces sa-~i mi~te umarul stang. Cand vorbea, gesticula doar cu~..

l;mana dreapta.! "Ma simt de parca cineva m-ar fi lovit in umar cu 0 batalide baseball", a spus ea, ,,;;i mi-ar fi facut 0 vanataie oribila.j'Numai ca eu nu am vaniltaie, dar daca te-ai uita inauntru, nulai vedea decat negru;;i albastru."

~..Falsa inchisoare

, Yapko a observat ca Vicki vorbea despre simptomele ~idut rerile ei intr-un mod care nu invita la compasiune. Avea 0 ati,tudine directa ~ioarecum deta~ata fata de necazurile prirt care'trecea. Nu la fel s-a intfunplat cand a venit yorba de furia pecare 0 resimtea fata de numero~ii doctori pe care ii consultase de-a lungul anilor.

De foarte mult timp, Vicki suspectase ca ceva nu este in regula. Cu toate acestea, toti doctorii refuzasera sa 0 asculte fiind convin~i ca este neb una ~i ipohondra. Ca urmare, cancerul ei nu a fost diagnosticat la timp pentru a putea fi tratat efident. Avea sa moara pentru ca nimeni nu 0 crezuse ca era bolnava sau ca avea dureri.

Yapko i-a cerut lui Vicki sa-i spuna mai multe lucruri despre ea. Astfel el a aflat ca in urma cu peste douazeci de ani,Vicki a nascut-o pe fetita ei. La scurta vreme dupa aceea sotul, cu care de altfel avea relatii destul de reci, a internat-o intr-un spital de boli mentale cu ceea ce Yapko suspecta a fi fost


o depresie postpartum, dar care la acea data a fost luata dreptaltceva.

"Sotul meu m-a internat intr-un spital de psihiatrie", a spusea, "unde am fost diagnosticata cu schizofrenie catatonica. Amfost astfel inclusa in randul pacientilor care nu mai aveau nicio ~ansa sa paraseasca spitalul. Iar asta a fost 0 etichetare ingrozitor de greu de suportat."

Intr-adevar, de cand a fost inchisa din gre~eala, ca sa zicema~a, faima de neb una a urmat-o peste tot. Chiar ~i cu catevaluni mai inainte de a se intalni cu Yapko, ea a trecut prinaceea~i situatie stanjenitoare cand a incercat sa consulte un terapeut pentru a se alatura unui grup de sprijinire.

"I-am povestit acestei femei 0 parte din trecutul meu", aspus Vicki, vizibil enervatii de modul nefericit in care 0 tratasera doctorii. "De fapt mi-am petrecut aproape toata viata prinspitale. Ea mi-a spus ca nu poate sa ma primeasca in grupulei pentru ca sunt prea bolnava -asta dupa ce a stat de yorbacu mine 0 ora, luandu-mi apoi bani pentru ~edinta, ceea cecred ca a fost un lucru meschin din partea ei."

Yapko ne-a explicat ca, in ciuda tuturor eforturilor, Vickinu a reu~it sa scape de acest diagnostic ~i sa-i convinga pe oameni ca nu este nebuna. 0 data ce oamenii ajung la 0 concluzie, este foarte dificil sa Ie zdruncini increderea in ea.

"In spital a continuat Vicki, "mi-au dat foarte multe medicamente psihotropice care au avut ni~te efecte secundare oribile. Am incercat sa Ie explic oamenilor ... dar nimeni nu maasculta. Ei imi spuneau: «Ai nevoie de mai multa Torazin.» Cucat imi administrau mai multe medicamente cu aHHma simteam mai rau. Am tot incercat sa vorbesc cu cineva, dar nimeni nu m-a ascultat."

Acesta a de venit laitmotivul vietii lui Vicki: nici doctorii,nici sotul ei, nici macaI' ceilalti membri ai familiei ei sau prietenii nu au putut sa creada sau sa inteleaga prin ce trecea ea.o data ce a fost calificata drept "nebuna" de catre doctori ~iin ciuda reu~itelor ei din viata, nimeni nu a mai luat-o in serios nici mikar atunci cand incerca sa Ie explice ce se intampIa cu corpul ei.


~tiam di all putea

La randullui, cand ne-a relatat povestea lui Vicki, Yapkoera foarte mahnit ~i furios. Era indignat de faptul ca ea fusese tratata atat de mizerabil. $i de asemenea era impresionat deputerea ~i de resursele ei interne.

- Relatia cu sotul ei a fost dureroasa. A avut parte de unmariaj foarte violent, a explicat Yapko, oferindu-ne mai multedetalii despre viata ei. In. cele din urma ea ~i-a parasit sotul, dar neavand unde sa se duca a ajuns in strada. 0 vremea fost nevoWi sa doarma pe la u~ile oamenilor. In final s-adecis sa puna cumva ordine in viata ei. Astfel a ajuns la unterapeut competent care a ajutat-o foarte multo S-a dus ~i sastudieze pentru a-~i lua diploma de licenta. In momentul incare am cunoscut-o era inscrisa la masterat. Multe din schim

barile pe care reu~ise sa Ie faca in viata ei erau pur ~i simpluuimitoare.

Yapko ne-a spus toate lucrurile acestea cu 0 voce aproape tremuranda. Chiar ~i acum, dupa atatia ani, inca mai eracutremurat de puterea de care daduse dovada aceasta femeie.

- Atunci cfmd trebuie sa Ie spui unor oameni, "Imi parerau dar mai ai doar trei sau patru luni de trait", acest lucru iideprima aproape instantaneu pe cei mai multi dintre ei.Aveam in fata mea 0 femeie care avea toate motivele sa fie deprimata ~i probabil ell. trebuie sa fi fost deprimata, dar care refuza sa se lase invinsa.

Yapko a fost foarte curios sa afle cum reu~ise Vicki sa-~ipastreze demnitatea, optimismul ~i speranta in fata atator ~iatator obstacole. El ne-a spus ca acest caz a fost pentru el unmoment crucial in intelegerea naturii depresiei ~i a puterii pecare cineva trebuie sa 0 aiba pentru a-i face fata. A fost pur ~isimplu uimit de atitudinea acestei femei in fata vietii pe careo avusese ~i a mortii care 0 a~tepta.

"La inceput", i-a spus Vicki lui Yapko, "am fost devastatade faptul ca nu voi obtine licenta. Reu~isem sa obtin media4.0, ceea ce era perfect. Apoi mi-am dat seama ca lectia este ca

Mai mult decat povestea vietii tale

nu trebuie sa obtin licenta. Este la fel de important faptul ca~tiam ca a~ putea sa fac acest lucru."

Atilt Yapko cat ~i terapeutii care asistau au fost foarte mi~cati de povestea lui Vicki.

- Nu cred ca era cineva in saUlcaruia sa nu-i fi dat lacri

mile, ~i-a amintit Yapko.Ea voia sa preia controlul asupra vietH ~i a corpului ei.

Acesta era motivul pentru care era acolo - ca sa invete hipnoza pentru controlarea durerii. Era ceva foarte special sa veziaceasta schimbare uimitoare la cineva care fusese internat in

tr-o clinica de psihiatrie, cu diagnosticul de schizofrenie catatonica, cineva care dintr-un mariaj violent ajunsese in strada~i care in final devenise un student bun. Vicki a pus in lumina dUeva dintre cele mai import ante lectii pe care cred ca artrebui sa Ie invatam in viata.

In opinia lui Yapko terapeutii ar trebui sa renunte la convingerea complet eronata ca viitorul unei persoane este automat dictat de trecutul ei.

- Partea cea mai dificila a muncii mele a fost sa reu~esc sacomunic cu fiecare dintre pacientii mei, in special cu cei cu depresii severe, sa-i fac sa inteleaga ca viata lor nu se reduce latrecutul pe care I-au avut. Trecutul pe care l-ai avut nu-ti dic~teaza destinul. Poti sa schimbi aproape orice aspect al vietiitale daca reu~e~ti sa ai 0 atitudine receptiva potrivita ~i sa teconcentrezi asupra lucrurilor care merita.

Vicki a invatat aceasta lectie la modul cel mai dur cu putinta. Ea a dovedit fara nici 0 urma de indoiala ca poate sa depa~easca toate calificarile care is-au facut: de femeie fara adapost, schizofrenica, ipohondra, catatonica ~i cu tulburari depersonalitate.

- Vicki ne-a descris atilt de elocvent ca 0 data ce ai fost

categorisit drept neb un, oamenii te trateaza ca atare. $ichiar incepi sa crezi tu insuti ca e~ti nebun. Apoi incepi sa


_ Pana la urma, a explicat Yapko, faptul di ~edintele noastre se desfa~urau in fata unei sali pline cu terapeuti s-a dovedit a fi un lucru foarte valoros. A~a cum a recunoscut ~i ea,Vicki era 0 persoana cu un trecut psihiatric foarte bogat. Memoria sa avea gauri consistente ca urmare a supradozarii cumedicamente ~i a altor lucruri care i se facusera in numele"tratamentului". Din cauza aceasta era foarte suspicioasa candvenea yorba de psihiatri.

$i iata ca lui Vicki i se facea acum terapie in fata unei audiente aldHuite din exact acele tipuri de oameni care 0 igno,rasera ~i 0 tratasera atat de rau inainte. Acum ei ascultau. Jar,ea era auzita. Timp de peste doua ore neintrerupte, avea po-sibilitatea sa Ie spuna multe din lucrurile pe care ea ar fi vrutca ei sa Ie auda cu ani in urma.

_ Ea mi-a cerut un lucru foarte clar, a zis Yapko. In esen-

ta, ea mi-a spus: "Daca vrei sa nu fi ca ceilalti doctori atunciai face bine sa ma asculti".

La exact doua minute dupa ce Vicki a ajuns ~chiopatand laun scaun ~i s-a a~ezat, Yapko ~i-a dat seama ce se petrece.

_ lmediat ce a spus ca mai are putin de trait ~i ca nu vreasa-~i petreaca timpul care i-a mai ramas sedata ~i ametita demedicamente, am ~tiut exact ce am de facut. Ea folosea expresii precum ,,0 parte din mine spune asta ...", ,,0 parte din minespune altceva ...". Era foarte cIar ca ea gandea in termeni disociativi sau compartimentati. Astfel am ~tiut ca tinta noastraera anestezia hipnotica, iar mecanismul trebuia sa constea intr-un fel de disociere.

'In cele din urma, a fost auzita

te porti ca un nebun. Ajungi sa tdiie~ti conform a~teptarilor lor.

Probabil ca acest caz, mai mult decat oricare altul, I-a inva-

tat pe Yapko ca terapia trebuie folosita in primul rand pentru.aintari puterile oamenilor ~i apoi pentru a reduce patologialor.


Transa

Yapko vorbea despre metoda sa hipnotica in care el adapta acest proces la limbajul, metaforele, gfmdirea, personalitatea ;;inevoile specifice fiedirui pacient.

- A;; fi putut sa fac ;;edinta exact in cinci minute dupa intah1irea cu ea, dar era evident ca ea avea nevoie sa vorbeasdi.

A;;a ca am lasat-o sa vorbeasca. Simpatizam cu situatia ei ;;i 0compatimeam ;;i i-am reintarit fortele. In ciuda faptului ca fusese atat de prost tratata de catre medici, ea reu;;ise sa treacapeste atitudinea lor ;;i sa-;;i construiasca 0 viata proprie. Catde puternid trebuie sa fi fost dadi a putut sa faca lucrul acestal Cata clarviziune trebuie sa fi avut pentru a fi in stare sa fadlucrul acesta! In tot timpul cat a durat interviul, nu am facutaltceva decat sa-i dau dreptate ;;i s-o apreciez pentru ceea cespunea.

Dupa prima ora in care Vicki ;;i-a spus povestea, Yapko areu;;it sa stranga toate informatiile de care avea nevoie, despretrecutul ei, stilul, imaginile favorite ;;ipattern-urile limbajuluiei, astfel d a putut sa organizeze 0 ~edinta de hipnoza care acorespuns perfect situatiei ei.

"Respira adanc de cateva ori ca sa te relaxezi", a indrumat-o el. "Cand simti ca e;;ti gata, Vicki, lasa-ti ochii sa se inchida. Un timp nu trebuie decat sa te cufunzi in tine."

La inceput, Yapko s-a comportat cat mai ingaduitor cu putinta, invitand-o cu blandete sa se relaxeze, sa-l asculte fara sase teama ;;i sa aiba incredere atat in metodele lui cat ~iin propriile ei resurse interne.

"Nu trebuie decat sa-ti ingadui luxul special de a-ti lasamintea sa calatoreasca sau sa se relaxeze ... Poate sa se intam

pIe 0 multime de lucruri sau poate sa nu se intample nimic ...Poate sa te asculte sau poate sa nu te asculte ..."

In loc sa aplice metoda hipnozei traditionale, care presupune instructiuni directe ;;i foarte simplu de urmat, Yapko apreferat sa-i dea lui Vicki posibilitatea sa aleaga, sa 0 imputer-

nieeasca, sa 0 lase sa detina controlul asupra procesului ei deautodescoperire. De asemenea, el a facut ceva unie in cadrulacestui tip de hipnoza u;;oara, ill sensul ca a accentuat anumite cuvinte cu scopul de a induce unele sugestii care sunt incriptate in ele. Este vorba despre un anumit fel de sugestii hipnotice de care in general nu avem cuno;;tinta pentru ca ele ocolesc con;;tientul ;;i miqoreaza toto data rezistenta.

"Pentru ca mintea este atat de complex a, a continuat Yapko pe un ton bland, lini;;titor, este foarte avantajos ;;i reconfortant sa ;;tim ca in timp ce con;;tientul tinde sa se centreze asupra a ceea ce ii capteaza atentia pe moment, exista ill noi 0 parte muIt 111aiprofunda care poate cu adevarat sa ajunga la un nivel surprinzator de relaxare ?i confort."

Yapko accentua cuvintele confort, profund ;;i relaxare, cu scopul de a se folosi de ele mai tarziu in incercarea de a facilita ;;imai mult integrarea lui Vicki in acest proces.

- Am facut 0 ;;edinta de hipnoza destul de lunga, ne-aspus Yapko. A durat aproape patruzeci ;;icinci de minute, adica peste 0 ;;edinta obi;;nuita. $tiam ca aceasta avea sa fie singura ei ;;edinta cu mine. Nu eram terapeutul ei. Aveam rolulde consultant care trebuia sa 0 invete 0 anumita deprindere.Erau atatea lucruri pe care a;; fi vrut sa pot sa Ie fac direct ;;iindirect pentru a 0 ajuta in rolul meu de consultant.

Yapko a explicat d hipnoza este 0 metoda cu ajutorul careia poti sa-i ajuti pe oameni sa-;;i schimbe experientele lor subiective, perceptiile pe care Ie au asupra realitatii, indicandu-Ieanumite puncte focale asupra carora sa se concentreze.

- Depinde de lucrul asupra caruia indrepti atentia oamehilor ;;i de modulill care Ie focalizezi atentia asupra lui ca sareu;;e;;ti sa generezi diferite tipuri de experiente.

El ne-a oferit un exemplu in acest sens. Daca asculti 0 melodie in timp ce prive;;ti apusul soarelui ;;i asta in opozitie cuin timp ce incerci sa cite;;ti, vei tinde sa te concentrezi asupraunor lucruri diferite ;;i sa auzi lucruri diferite.

- In acest caz anume, voiam sa 0 fac pe Vicki sa se lase absorb ita de experienta sa interioara. I-am dezvaluit 0 serie demetode de a-;;i percepe corpul intr-un mod foarte diferit.

Mumia de la masa din sufragerieJeffrey A. Kottler, Jon Carlson168

Deschide ochii

"Fara sa ie~i din aceasta stare de relaxare", i-a spus Yapkolui Vicki in momentul in care a inceput sa 0 chestioneze despre calitatea experientei hipnotice din care nu ie~ise inca, "aiputea sa constati un lucru deosebit de interesant, ~ianume cagatul ~i vocea ta sunt atat de confortabile ~i relaxate ineat potisa-mi descrii ceea ce simti."

"Senzatia de arsura la inima a disparut.""Bun. Corpul tau este confortabil."Jl simt u~or."

Pentru a sustine acest punet de vedere, Yapko a amintit 0serie de cercetari care demonstrau ca.hipnoza este una dintrecele mai bune metode de a controla durerea in special atuncidlnd oamenii sunt invatati sa se disocieze de ceea ce se petrece in corpullor.

- Prin disociere inteleg ca oamenii abordeaza experienteIe lor globale ~i Ie desfac in parFle lor componente. Dupaaceea, poti sa amplifici un element al experientei unei persoane prul. sunplul fapt de a-I aduce in centrul atentiei, ceea ce reduce intensitatea celorlaIte elemente. Cu alte cuvul.te, aducandpe cineva in situatia de a se concentra total asupra identificarii gandurilor sale, 11determini astfel in mod indirect sa inceteze sa se mai concentreze asupra a ceea ce se petrece in corpullui in ace1moment. Cand te concentrezi asupra unui aspect alexperientei, simuItan scade atentia ta asupra celorlalte aspecte.

In cazullui Vicki, Yapko a ajutat-o sa se deta~eze de corpulei pana in punetul in care ea putea sa-l resimta ca pe un locmuIt mai confortabil in care sa poata trai. El a ajutat-o sa sUnta amorteala in acele partiale corpului care de regula erau celemai dureroase, in special in picioare ~i umar. Cel mai important lucru a fost ca ea a putut sa invete sa faca singura acestelucruri ~i sa se foloseasca dupa termUl.area ~edintei de deprinderea pe care 0 dobandise dupa cum credea de cuviinta.


Yapko prUnea acum feedback de la Vicki referitor la faptulca durerile ei, chiar ~i acelea mal superficiale, cum ar fi senzatia de arsura la inima, se disipasera.

"Este 0 experienta interesanta, nu-i a~a? Sa ai corpul intransa ... Sa ai mintea confortabila .... $i cat de departe estecorpul tau de locul in care e~ti acum?"

"Nu este prea departe.""Suficient de aproape pentru cand ai nevoie de el. $i des

tul de departe pentru ca sa te sUnti cu adevarat confortabil."Vicki a continuat sa-i raporteze cum se simtea, ce senzatii

experimenta ~i in ce masura durerea ei se diminuase. Yapko apus inca 0 data in evidenta ceea ce reu~ise ea sa faca ~i totodata a asigurat-o ca va putea sa repete aceasta experienta decate ori va avea nevoie. Apoi a trezit-o incet din transa aducand-o inapoi in camera unde se aflau.

"Cand simti nevoia ... cand e~ti gata ... poti sa deschizibchii."

Ochii lui Vicki s-au zbatut ca ~i cand ar fi fost lipiti. Ea incerca sa-i deschida, dar lumina era prea tare iar ea se simteain continuare atat de confortabil, atat de lini~tita. Nu avea nicio tragere de inima sa rupa vraja ~i sa deschida din nou ochii.

"A~teapta un moment", a incurajat-o Yapko. "Nu trebuiesa te reorientezi complet... nu inca."

Vicki a a~teptat cateva secunde, a clip it, dupa care a deschis ochii ~i ~i-a potrivit pozitia.

"Cum te simW" a intrebat-o Yapko zambind."Mi-a placut foarte muIt! Am ajuns atat de u~or acolo. Sper

sa nu uit."

Yapko a asigurat-o ca va primi 0 caseta cu inregistrarea ~e-dintei pe care va putea sa 0 revada de cate ori dore~te.

"Ei bine", a spus Vicki, "afost 0 experienta foarte placuta.""Asta e bine a replicat Yapko. "Ai vrea sa ... ""Da!" a raspuns Vicki inainte ca el sa termine ce avea de

spus.Yapko a fost foarte surprins sa constate ca cineva care pana

atunci nu avusese deloc incredere in medici era gata sa accepte orice i-ar fi cerut el, chiar inainte de a ~tidespre ce este vor-


- Oamenii sunt uneori atat de intimidati de doctori incatajung sa accepte pasiv situatiile in care ace~tia nu Ie acordaatentia cuvenita. In loc sa pretinda 0 ingrijire de calitate, Vickis-a lasat sa devina victima. Ea ~i-a asumat intreaga responsabilitate pentru acest lucru. In mod cert ea a vrut sa comuniceoamenilor mesajul ca doctorii nu sunt ni~te zei. Doctorii facgre~eli. Doctorii sunt orbiti de propriile lor convingeri, prejudecati ~i a~teptari. Daca nu ai incredere in tine, daca nu luptipentru convingerile tale, poti deveni foarte u~or 0 victima uneori cu consecinte fatale, a~a cum a fost cazul cu Vicki. Ceimai multi dintre oameni nu vor trece niciodata prin acele experiente oribile de care a avut parte aceasta femeie. Ei nu vorfi aruncati intr-un spital psihiatric, diagnosticati cu schizofrenie catatonica ~i dopati cu medicamente pana ajung in coma.Majoritatea nu vor fi victime ale violentei fizice in casniciilelor ~inu vor sfar~i prin a ajunge in strada. Dar simplul fapt caVicki a fost in stare sa rastoarne atat de dramatic aceasta si

tuatie trebuie sa convinga pe oricine ca trecutul nu poate sane dicteze viitorul.

Erau atata tristete ~i frustrare - ~i totodata 0 furie nestapanita - in vocea lui Yapko cand discuta despre acest caz.El avusese loc cu doi ani in urma, dar Yapko inca se maigandea foarte mult la Vicki ~i folosea in continuare acest cazpentm a-i invata pe terapeuti cat de important este sa asculti fara prejudecati, sa gase~ti ~i sa amplifici puterile fiecarei persoane in loc sa te concentrezi asupra aspectelor patologice. Yapko este convins ca aceste perspective Ie suntmult mai folositoare oamenilor decat orice alta tehnica uti

lizata de terapeuti·- Din pacate, lucrurile nu s-au schimbat, a spus Yapko.

Ma uit ce se petrece in domeniul nostru. Tara asta este atat defascinata de medicamente incat a ajuns sa cC5nsume75 la sutadin productia mondiala de Prozac ~i90 la suta din cea de Ri-

. talin. Companiile de medicamente i~i folosesc incredibila lorinfluenta pentru a-i convinge pe oameni ca dificultatile pe careIe au in viata se datoreaza mai degraba unui dezechilibru neurochimic ~i nu circumstantelor in care traiesc.


ba. Era foarte mandru de faptul ca reu~ise sa stabileasca 0 relatie atat de solid a cu ea ~i intr-un timp atat de scurt.

"Voiam sa te intreb daca ai fi de acord sa raspunzi la ni~teintrebari din partea publicului."

Vicki a acceptat imediat ~i chiars-a bucurat ca a avut ocazia sa vorbeasca despre experienta ei unor doctori care in celedin urma ajunsesera sa 0 asculte ~i sa 0 considere ca fiind persoana cea mai avizata sa vorbeasca despre experienta ei. Seprodusese 0 adevarata rasturnare a situatiei cu care fuseseobi~nuita.

Epilog

La cateva zile dupa ~edinta, Yapko a primit un bilet demultumire din partea lui Vicki in care ea ii marturisea cat erade recunoscatoare pentru acea experienta. Cand a primit biletul, el era deja plecat din tara.

In primele cateva saptamani dupa consultatie, Vicki a fostin stare sa se uite la caseta video pe care era inregistrata ~edinta ~i sa practice tehnicile de controlare a durerii pe care Ie invatase. In ciuda tratamentului cu radiatii ~i a chimioterapiei,tumorile au continuat sa-i macine corpul ~iea nu a mai pututsa se urmareasca pe film, mai ales dupa ce frumosul ei parlung i-a cazut. In schimb, ea a folosit 0 caseta audio cu ~edinta respectiva pentru a-~i dirija singura ~edintele de controlarea durerii.

Cand cancerul de la creier s-a extins ~i mai mult, Vicki a inceput sa aiba crize, iar capacitatea ei de a se concentra s-a diminuat foarte mult. A murit la mai putin de opt saptamanidupa ~edinta cu Michael.

Leetii de luvatat, ,

Yapko considera ca acest caz poate sa ofere un numar de lectii importante nu numai terapeutilor dar ~i celorlalti oameni.


Pe masura ce vorbea despre acest subiect, vocea lui Yapkodevenea din ce in ce mai aprinsa.

- Pana ~i psihologii, a spus el cu dezgust, care ar trebuisa se opuna consumului masiv de medicamente, cer ei in~i~iprivilegii pentru prescrierea acestora. $i mcet-incet, ei Ie obtin. A~adar, in IDesa arate ca pot aborda tulburarile psihice ~imalt mod dedit 0 fac doctorii care apeleaza doar la medicamente, au trecut ei in~i~i de partea celor care militeaza pentruaceasta solutie.

Mo?tenirea lasata de Vicki lui Yapko ?i, spera el, multoradintre aceia pe care i-a instruit, este ca a-i asculta pe oamenieste mult mai important decat a-i eticheta ~i este eel putin lafel de important ca orice alt mijloc de tratament.

In cazul acesta era yorba de 0 femeie care avea toate motivele sa fie deprimata. Ea era pe moarte. Avea adesea durericumplite. in cele din urma a reu?it sa-~i ia viata in maini ?i astamtr-un moment in care mai avea foarte putin timp la dispozitie. Era mdreptatita sa se simta dezgustata, sa fie furioasa ~ievident, deprimata - ?i, cu toate acestea, pana la ultima suflare ea a refuzat sa devina victima disperarii ?i a durerii.


CAPITOLUL DOISPREZECE

Albert Ellis

Femeia care ura pe toata lumea

c::Iflbert Ellis, eel care a elaborat Tempia Comportamen

tului Rational-Emotil' (REBT - TCRE), este unuldintre cei mai influenti teoreticieni din istoria psi-

hoterapiei. In anii '50, cand aceasta disciplina era dominata in principal de psihanali~ti, Ellis a dezl'oltat 0 forma comprehensiva de terapie care ii ajuta pe oameni sa examineze felul in care gandurile ~iconvingerile lor interioare Ie determina sentimentele ~i comportamentele. Aceasta s-a numarat printre primele terapii de scurta duraJa ramanand una dintre cele mai populare abordari din practicatempeutica actuala.

In ultimele decenii, Al a activat la Institutul Albert Ellis din New

York. De aici el a desfa~urat numeroase calatorll prin toata hllnea,ocazie cu care a contribuit la promovarea metodelor cognitive. Con

tributiile sale academice sunt de-a dreptul uimitoare, elfiind autorula peste ~ase sute de articole ~iaproape ~aizeci de carti. Prima sa carte, How to Live with a Neurotic (Cum sa traie?ti cu un nevrotic), a scris-o acum cincizeci de ani. De atunci, el a publicat 11ll1ne

roase carfi pentru profesioni~ti, cum arfi: Reason and Emotion inPsychotherapy (Ratiune ~i emotie in psihoterapie) ~i GrowthThrough Reason (Ratiune ~ieducatie), doua lucrari foarte cunoscute care au lansat rel'olutia terapiei cognitive. Totodata el a scris zeci

de carfi destinate publicului larg despre cum sa aplici strategiile C011lportamentului rational-emotil' pentru a contracara pattern-urile de

gandire irationale ~ide auto17pamre, Printn' cele mai populare lucrari


ale sale se numiirii: A Guide to Rational Living (Ghid pentrutraiul rational), Sex Without Guilt (Sex tara vina); How to Control Your Anger Befor It Controls You (Cum sa ajungi sa-ti controlezi mania inainte de ate controla ea pe tine) ~iHow to Stubbornly Refuse to Make Yourself Miserable About Anything Yes, Anything (Cum sa refuzi cu inci'ipatanare sa te simti mizerabilin orice ocazie - da, in orice ocazie).

De~i se apropie de varsta de nouazeci de ani,Ellis nu ~i-a pierdut prea mult din fntelepciunea sa acerbii ~i din dorinta puternicade a descoperi dit mai rapid posibil esenta comportamentului disfunctional.

** *

In acest capitol, ne-am dat toata silinta sa pastram pe catposibil vocea teoreticianului in situatia in care Ellis are un limbaj propriu, adeseori presarat cu abrevieri pe care le-a inventat pentru a descrie fenomenele pe care Ie observa. El este, deasemenea, cunoscut pentru modul sau de a vorbi foarte direct~i taios ... Totodata se poate spune ci'iin cei ~aizeci de ani depractici'i, Ellis nu a mai intalnit pe altcineva - coleg, studentsau client - care sa fi incercat atat de mult, precum pacientuldin acest caz, sa-i intre sub piele. A trebuit sa dea dovada demulta hotarare ~iautocontrol pentru a ramane calm in fata singurei persoane care I-a invatat cele mai multe lucruri desprece inseamna sa ai rabdare.

ASN, ANC si ANV,Descriind cel mai memorabil caz pe care I-a avut ~i care a

aparut intr-un grup de terapie pe care il conducea, Ellis ne-afamiliarizat rapid cu limbajul unic de diagnosticare pe care ilutiliza pentru a califica diferitele modalitati in care oameniiajung sa se supere pe ei in~i~i.

- Dorothy avea practic tot ce exista sub soare in materiede simptome pe care eu incerc sa Ie modific prin terapie. Inprimul rand, ea avea un grad scazut de ASN - adica acceptare de sine neconditionata. Ea se desconsidera masiv :;;inucontenea sa se pedepseasca pentru felul in care credea ea caeste. In al doilea rand, era foarte ostila fata de multi oameni

din jurul ei ~i practic nu avea ANC (acceptarea neconditionata a celorlalti).

Ellis ne-a spus ca Dorothy avea un simt critic deosebit deacut fata de ea insa~i ~i in special fata de ceilalti. Ea ii suparafoarte mult pe cei care faceau parte din grupul ei de terapie ~idin viata ei in general, acuzand ~iblamand din plin pe fiecare in parte pentru ci'inu se ridica la nivelul a~teptarilor ei. 0buna parte din furia ei s-a rasfrant asupra lui Ellis.

Ca ~icand aceste lucruri nu ar fi fost de ajuns, lui Dorothyii lipsea cu desavar~ire ceea ce Ellis nume~te ANV - acceptarea neconditionata a vietii. In loc sa incerce 0 oarecare deta~are, ea se impiedica de orice lucru ii aparea in viata. Era in permanenta furioasa ~i extrem de intoleranta, motiv pentru carea reu~it sa-i indeparteze pe aproape toti cei cu care venise incontact.

- 0 buna parte a ostilitatii ei, a spus Ellis, era adresatamarnei ei pe care 0 considera cea mai mare ticaloasa din lume.La serviciu, toata lumea era "de-a dreptul insuportabila".Cand era in grupul de terapie se certa tot timpul cu ceilalti.De multe ori urla chiar ~i la mine:;;i ma acuza de tot felul dein~ela torii.

Ellis a vazut-o pe Dorothy timp de doi ani atat in cadrulterapiei de grup cat :;;ial celei individuale. Chiar ~i a~a, easimtea ca nu are destule oportunitati pentru a-~i eliberamania, astfel ca a inceput sa mearga in paralel ~i la aU terapeut doar pentru a putea lua in bataie doua tinte dintr-odata.

- Nu am vazut niciodata pe cineva atat de inver~unat irnpotriva oamenilor. Nu trebuia decat sa pomene~ti pe cineva ~iimediat i~i dezlantuia furia impotriva lui. Poti sa spui ca eraun geniu in privinta asta.

- Cazullui Dorothy este similar Cll muIte alte cazuri detulburari foarte severe de personalitate, a explicat Ellis. Aproape intotdeauna atat ereditatea cat ~i mediul ambiant duc laaceste tulburari. Din cate mi-am dat seama, mama ~i toate rudele ei pe linie materna au avut tulburari de personalitate foarte severe. Cred ca Dorothy ar fi putut sa fie diagnosticata cuo tulburare asemanatoare. Cazul ei era totu~i mult mai complicat deoarece prezenta numeroase ~i variate sirnptome. Delavarsta de doi sau trei ani, ea suferea de 0 depresie puternica ;;i adeseori avea ganduri sau dorinje sinuciga~e. Bineinjeles, aceste simp tome se datorau in buna masura unor factoriambientali importanji cum ar fi faptul ca mama ei era extremde intoleranta ~i 0 critica foarte aspru.

- Dorothy nu se aecepta pe sine decEitocazional d\.nd performanjele ei erau exeesiv de bune. Dar daca facea cea maimica gre~eala - sau daca altcineva din jurul ei se facea vinovat de 0 eroare, oricat de mica - ea declan~a un adevarat potop de acuzajii la adresa ei. $i vreau sa spun potop cu P mare!

Ellis s-a straduit foarte mult pentru a 0 face pe Dorothy sainjeleaga conceptul de acceptare de sine neeondijionata. Acesta presupune ea, indiferent de ceea ce faci ~i de cat de lamentabil te porji, sa te aecepF totu~i ~i sa te apreciezi ca persoanain continuare. Accepji pacaiosul, a subliniat el, dar nu pacatul. Pur ~i simplu recuno~ti ca ai facut mai pujin decat ji-aipropus ;;i apoi sa treci mai departe. Trebuie sa inveji din gre~eli1etale, nu sa-ji pierzi timpul gandindu-te obsesiv la ele ~iblamandu-te la nesfar~it.

In repetate randuri, Ellis a pus in discujie aceste lucruri.De asemenea, elle-a cerut celorlalji membri ai grupului sa argumenteze ~i sa intareasca aceste idei, iar lui Dorothy i-a fixatanumite teme pentru acasa. Cu toate acestea ea a refuzat sa sesupuna ?i a continuat sa fie extrem de critic a ~i de negativista. Ellis a subliniat in repetate randuri ca Dorothy ca persoana nu era aceea;;i cu eeea ce jacea sau nu jacea.

"Nu e cu putinja ca tu sa te define~ti prin ceea ce faci"i-a spus Ellis, "pentru ca dad te porji bine ~i prin urmaree~ti 0 persoana buna, in viitor va trebui sa te porti mereu


Furia controlaHi si dezUintuita, ,In timpul unei ~edinje de grup, Ellis a spus ceva care a

scos-o din minji pe Dorothy. El i-a atras atenjia di fiind tottimpul nervoasa ~icu capsa pusa nu va objine niciodata ce dore~te. Din contra!

- Nu am auzit niciodata ceva care sa semene cu tirada

care a urmat, ~i-a amintit Ellis. Ea s-a dezlanjuit impotrivamea, a institujiei noastre, a lumii intregi ~i a tot ceea ce-i trecea prin minte in acel moment. A inceput sa urle la mine ~i sama ameninje ca ma va da in judecata ~i ma va pedepsi. Mi-aspus ca nu sunt bun de nimic ~i ca nu 0 ajut deloc.

Ceilalti membri ai grupului au incremenit. Ei ~tiau ca dacase apuca sa vorbeasca cu Dorothy cand era intr-una din fazeIe astea, ea 0 sa-~i direcjioneze furia asupra lor. Prin urmare,ei 0 evitau iar lucrul acesta nu 0 ajuta deloc ci 0 starnea ~imaimult impotriva lor. Din punctul ei de vedere, nu aveau decEitsa se duca cu toji la dracu' pentru ca nu erau in stare sa 0 ajute cu nirnic.

In privinja relajiilor sale interpersonale exista un aspectde-a dreptul straniu. La locul de munca - lucra ca secretara- era foarte eficienta. Intr-un fel ea reu~ea sa se abjina sa vorbeasca in timpul orelor de lucru, evitand astfel sa intre in contact cu colegii ei atat de straini de eeea ce 0 framanta pe ea.Asta nu insernna ca ei ii placea cineva de la serviciu - de faptea avea un disprej universal faja de ei - dar, intr-un fel, gasise 0 cale de a-~i jine sub control voce a sa critica cel pujinpana ie;;ea de la munca.

Cum a ajuns ea a~a

L-am intrebat pe Ellis cum poate cineva sa ajunga sa-i urasca ataJ de muIt pe ceilalji semeni ~i sa fie atat de critic la adresa lor. Pentru cei care sunt familiari eu teoria lui despre puterea gandirii in formarea comportamentului, raspunsullui constituie 0 excepjie de la regula obi~nuita.

Mumia de la masa din. sufragerie

.1

179

Toleranh'i extrem de scazuta. fata de frustrare, ,

in acest fel. Daca., din anumite motive, te porti rau atuncivei deveni din nou 0 persoana rea. Mai mult, daca devii 0persoana rea asta inseamna ca de aici inainte te vei purtaintotdeauna rau."

Uneori, Dorothy parea ca intelegea ~ica accepta aceasta 10

gica a iertarii, dar nu a reu~it sa 0 aplice niciodata in mod consecvent. De fiecare data eand e~ua intr-un fel sau altul saueand constata ca cei din jurul ei nu actioneaza perfect, ea luaacest lucru drept un pacat ingrozitor, de neiertat ~icare nu putea fi rectificat.

De~i Ellis este specialist in tratarea clientilor cu 0 toleranta scazuta a frustrarii, el a marturisit ca nu a mai inUUnit niciodata pe cineva care sa aiba aceasta problema intr-un mod atatde serios cum era cazul cu Dorothy. Un exemplu tipic: ca saajunga la serviciu din Brooklyn unde locuia, ea lua intotdeauna autobuzul pentru ca metroul era prea aglomerat ~i ar fiputut sa nu gaseasca nici un loc liber. Se trezea cu 0 ora maidevreme decat era necesar, ca sa fie absolut sigura ca va sta pescaun pana va ajunge la destinatie.

Dorothy se intorcea de la serviciu la 0 ora de maxima aglomeratie astfel ca era imposibil sa gaseasca un loc liber ~i eranevoita sa stea in picioare. Ce credeti ca facea? Ea incepea saplanga pentru ca era foarte furioasa pe toti acei oameni carestateau pe scaune ~icare "nu aveau absolut nici un drept sa malipseasca de un loc pe care eram complet indreptatita sa-l am!"Prin urmare, aproape in fiecare seara din cursul saptamanii, deindata ce intra intr-un metrou aglomerat ea izbucnea intr-o cascada de lacrimi ~i de bocete aprinse. Ceilalti calatori incepeauimediat sa se alarmeze gandindu-se ca este bolnava ~i, in modinevitabil, cineva renunta la locul sau in favoarea femeii innebunite. Dar nici asta nu 0 lini~tea: inca vreo douazeci de minute continua sa planga ~i sa tipe, urandu-i de moarte pe toti ceicare se aflau in tren, inclusiv pe cel care-i oferise locul.


Pentru orice terapeut, unul dintre cele mai placute momente apare atunci cand intalne~te un caz care este atat de provocator, atat de de parte de orice situatie cu care a avut de a facepana atunci, ineat il obliga sa gaseasca 0 noua modalitate dea-I aborda. Ellis a intalnit exact 0 asemenea situatie in momentul in care tehnicile lui cele mai simple ~i mai eficiente, testate de-a lungul timpului, s-au dovedit incapabile de a strapunge armura defensiva a lui Dorothy ~i de a pune capat furiei ei.

Intr-o seara, ea a ajuns la ~edinta de terapie de grup intr-ostare de furie salbatica. (Dad Dorothy era suparata, tot mapamondul era la curent cu ce se intamplase.) La ora 7.30 dimineata, in drumul ei catre serviciu, ea s-a trezit (statea jos!) intr-unmetrou foarte aglomerat in care aproape d nu putea sa respire. In vagon se afla 0 fetita de vreo zece ani care mesteca guma~i facea baloane pe care Ie spargea cu muIt zgomot. Din cauzaaglomeratiei Dorothy nu putuse sa scape de ea. Douasprezeceore mai tarziu, cand povestea grupului despre acest incident,Dorothy era inca extrem de furioasa din cauza "lipsei incredibile de respect ~i a egoismului ingrozitor" de care dad use dovada fetita. "Am simtit nevoia acuta sa 0 omor pe fata aceeacare mesteca guma!" a strigat ea in fata grupului.

"A~ omori-o chiar acum, a~ taia-o intr-un milion de bucati~ia~ distruge-o complet! Nu! A~ taia-o in dOlll'i milioane de bucati ~i i-a~ arata ce jigodie a fost pentru ca m-a tinut cu cruzime in trenul acela aglomerat. Mi-ar placea atat de muIt sa 0spintec in bucati! Merita asta!"

Fata care mesteca gum a

Cand Ellis ~i ceilalti membri ai grupului i-au sugerat ca"oroarea" de a sta un timp in picioare intr-un metrou cu greupoate sa justifice mania ei extrema, Dorothy nici macar nu avrut sa admita ca era posibil sa fi reactionat oarecum exagerat. De fapt, ea credea ca toti ceilalti membri ai grupului suntni~te ticalo~i, la fel de nedemni de luat in seama ca ~i cei dinmetrou.


Ellis a vazut 0 gramada de lucruri la viata lui, dar explozia asta intrecea orice. Oare Dorothy exagera cand spunea cai~i dore~te cu disperare sa 0 omoare pe fetita de zece ani?

Dorothy a confirmat cele mai negre temeri ale grupuluicontinuand in acela~i stil:

"Chiar daca a~ fi arestata ~i condamnata pentru ucidereafetei tot ar merita! Fiarele egoiste ca ea ar trebui exterminate _~i a~ fi extrem de fericita sa fiu trimisa pe scaunul electric pentru di am spintecat-o in bucati mici ~iam scuipat apoi pe €Ie!"

"Nu inteleg ce a fost atat de ingrozitor, a abordat-o precaut 0 membra a grupului, ca a trebuit sa cedezi in fata unuiplescait de gum a din metrou. Am vazut lucruri ..."

"Tu nu ai fost acolo!", a tip at Dorothy la ea. "Nu ~tii cat detare se auzea! A fost unul dintre cele mai ingrozitoare lucruripe care Ie-am auzit vreodata. Nu numai pu~toaica aia ingrozitoare ~inepoliticoasa ar trebui sa fie trimisa intr-un lagar deconcentrare, dar ~i parintii ei ar trebui bagati la inchisoare ~ipedepsiti aspru pentru ca au educat-o in felul acesta. Da, inchi~i ~i pedepsiti!"

"Stai putin", a intrerupt-o Ellis. "Uita-te la tine ~i la lucrurile pe care Ie spui." Intorcandu-se cafre membrii grupului, ela intrebat: "Poate cineva sa 0 ajute pe Dorothy sa-~i dea seama ca lucrurile pe care Ie spune cu atata convingere sunt irationale, de-a dreptul nebune~ti? Am discutat de ati'Heaori despre asHel de situatii incat ~titi foarte bine ca de fapt fetitaaceea nu are nimic de-a face cu furia lui Dorothy. De fiecaredata, ea ~i-o provoaca singura iar voi puteti sa-i ariHati cumsa inceteze sa mai reactioneze asHe!."

"Dorothy are probleme serioase cu folosirea verbului «atrebui»", a strigat 0 femeie din grup, apoi s-a li'isat cat mai injos pe scaunul ei.

Altul a sugerat:"Ea i~i spune ca fetita nu ar trebui sa se poarte a~a - ca

trebuie sa fie mai atenta."

"Asta a~a e", a incuviintat Ellis. "Dorothy, tu «trebuie~ti»peste tot. Pretinzi ~iordoni ca aceasta fetita sa fie altfel de cumeste doar pentru ca te deranjeaza mestecatul ei de guma."


Ellis s-a uitat din nou la cei din grup ~i a intrebat:,,$i ce altceva credeti ca.mai face Dorothy?""Ea «ingrozitore~te»", a strigat Dan, un alt membru al

grupului, iar cc'l.tivaau inceput sa ritda aprobator. Celor dingrup Ie placea sa 0 infrunte pe Dorothy pentru ca aceasta obi~nuia sa se amestece in problemele tuturor.

"Bine", I-a incurajat Ellis. "Dan, explica-i lui Dorothy ce aivrut sa spui. Noi am discutat despre lucrurile astea de nenumarate ori, dar lui Dorothy i-a fost foarte greu sa inteleaga ca,de~i unele lucruri pot fi incomode, numindu-le ingrozitoare,noi nu Ie schimbam ci mai degraba Ie facem sa apara ~i mairele decat sunt in realitate."

"Doar prin faptul ca i~i spune incontinuu ca zgomotul baloanelor sparte de catre fetita este catastrofal ~i de nesuportat,Dorothy nu face decat sa se supuna unei forme cumplite detortura. Ea sustine ca acesta este cel mai rau lucru care i s-a intamplat vreodata ~i ca nimic nu poate fi mai rau."

"Dan, spune-i asta lui Dorothy", I-a indemnat Ellis in momentul in care a observat ca acesta se uita la el atunci cand

vorbea. "Eu ~tiu destul de bine lucrurile astea."Membrii grupului au ras nervos, nu atat din cauza glumei

ci pentru ca a~teptau din moment in moment ca Dorothy saexplodeze din nou.

Dan a incercat sa se uite la Dorothy. Se vedea ca ii era teama sa 0 infrunte.

"Spuneam ca ea ... Adica, spuneam ca tu, Dorothy, exagerezi ~i faci din incidentul acesta mic 0 adevarata catastrofa. Aifi putut mai degraba sa-ti spui: «Da, zgomotul pe care il facecopilul asta mestecand guma este suparator dar in nici un caznu este ingrozitor sau terifiant»"

A urmat tacere deplina. Inainte sa continue discutia, cei dingrup voiau sa vada daca cele spuse de Dan ~i-au atins tinta.

Dorothy nu scotea nid un cuvant. Ellis nu-~i dadea seamadaca ea se gandea la cele ce i se spusesera acolo sau daca erapur ~i simplu bosumflata.

- Pentru un timp, ~i-a amintit Ellis, am continuat dialogul,iar Dorothy ne-a uimit prin calmul de care a dat dovada. Ea da-

cauza fetijei. Ea a admis (de~i nu-i facea pHicere) ca fetija aveatot dreptul sa mestece guma~i sa sparga baloanele pe care Iefacea ~i, cu toate ca acest comportament este nepoliticos, nureprezinta sH\r~itullumii. Dar inainte ca Ellis sa apuce sa 0 felicite pentru acest pas, Dorothy a inceput sa peroreze pe 0 altatema, indreptandu-~i de data aceasta mania impotriva lui pentru ca,spunea ea, ii luase al naibii de mult sa 0 ajute.

"Dite", i s-a adresat Ellis, "chiar acum; in momentul acesta, cand e~ti ata! de pomita impotriva mea, ce iti spui in sineata care te face atat de furioasa?"

"Ca e~ti un idiot", a ripostat Dorothy. "Ce zici de asta pentru inceput?"

"Bine", a raspuns calm Ellis. 0 ~tia pe Dorothy de atMavreme inca! acum era mai degraba amuzat de stilul ei. "Astae tot ce poW"

"Ma intreb daca ai reu~it vreodata sa ajuti pe cineva cu rahatul asta. REBT are cu siguranta partile ei bune dar nu in felul in care 0 faci tu. ~i chestia asta pe care tu 0 nume~ti institut. .. nu-mi vine sa cred ca cineva e in stare sa lucreze aid

pentru mai mult timp. Eo tampenie ce ne inveti tu aici! Tu nume~ti asta terapie?"

"Sa presupunem ca tot ce spui tu este adevarat", a acceptat Ellis. "Sa presupunem ca mi-am facut absolut ingrozitortreaba cu tine ~ica toata lumea este de acord ca sunt al naibiide prost ca terapeut. Sa presupunem ca terapia pe care 0 facern noi aici la institut este cea mai rea din cate au existat vre

odata. La ce bun sa te infurii pe mine? In felul asta nu-ti facidecat rau ~i cu siguranja ca furia ta nu te va ajuta sa maschimbi."

Oridit de ciudat ar parea, Dorothy a continuat sa vina laterapie, de~i sustinea ca lucrul asta 0 ajuta foarte putin. Ce-idrept, nu prea avea de ales. Avea treizeci ~i cinci de ani ~i 0buna parte din viata ei ~i-o petrecuse la ~edinjele de terapie.In momentele in care renunja sa mai ceara ajutor, anxietatea~i depresia ei se accentuau.

Mai tarziu, Dorothy a inceput sa aiba probleme medicaleserioase. Ea a consultat mai multi doctori, dar pentru ca era 0


~ea din cap in semn ca injelegea ceea ce Ii spuneau cei din grnp.In cele din urma, ~i-a dat seama ca ceea ce se petrecuse in metrou nu era deloc ingrozitor. Oar tot a ramas furioasa.

Tema pentru acasa

Ellis i-a dat lui Dorothy 0 tema pentru acasa - ea trebuiasa-~i combata cu multa forja ~ihotarare convingerea ei irajionala ca fetija din metrou gre~ise ~i ca trebuia sa fie pedepsita~i incartirnita pentru ca fusese "ingrozitor de egoista.". Dorothy a acceptat aceasta sarcina ~i a fost de acord sa se intoarcasaptamana urmatoare ~i sa spuna ce a facut.

"Ti-ai facut tema?" a fost intrebata Dorothy la urmatoarea~edinja.

"Mda", a raspuns ea sfidi'itor. ,,~i ce?""Ei bine", a incurajat-o Ellis sa continue, "cum te simji

acum?"

"Cum ma simt?" a tipat Dorothy, "vrei sa ~tii cum ma simtacum?" Pe masura ce se ambala vocea ei devenea din ce in ce

mai ascutita. "A~ vrea sa 0 strang de gat pe fetija aia pana seineaca cu gum a ei de mestecat cu tot. Merita sa lloara pentrucomportamentul ei necioplit."

Ceilalti membri ai grupului erau din ce in ce mai ingrijorati ~i mai speriati. ~tiau ca Dorothy nu 0 va urmari pe fetitaca sa 0 omoare, dar nu mai vazusera niciodata pe cineva caresa fie ata! de suparat pentru un lucru de-a dreptul insignifianl:.Ellis a insistat ca ea sa-~i termine tema pe care i-o dad use cuo saptamana in urma.

Dorothy s-a intors saptamana urmatoare ~i a dec1arat ca acontinuat sa se gandeasca la fetita ~i la faptul di voia sa se razbune pe ea. Perseverent ca intotdeauna, Ellis i-a cernt pentrua treia oara lui Dorothy sa-~i puna in discutie pretentiile ei irationale fata de ceilalji pana in momentul in care va inceta samai fie furioasa.

Se pare ca a treia oara cerinja lui a fost indeplinita. In celedin urma, Dorothy a spus ca a incetat sa mai fie furioasa din


Ce a invatat Ellis,

persoana atat de dificila ;:;ide refractara la recomandarile doctorilor, ea nu a reu;:;itsa se ingrijeasca de sanatatea ei mai multdecat de celelalte aspecte ale vietii ei.I s-a spus ca are 0 formaserioasa de cancer ;:;ica trebuie sa se opereze urgent pentru eaaltfel risca sa moara. In cele din urma s-a dus sa se programeze pentru operatie, dar boala ei avansase deja foarte mult ;:;inu mai putea fi controlata. Dorothy a murit singura, fara rudesau prieteni. Dar in ultimele sale zile ea s-a impacat cu gandul ca va muri ;:;ia folosit ceea ce a invatat la terapie pentru aajunge la pace cu ea insa;:;i ;:;icu lumea.


tulburari grave de personalitate sunt aproape alergici la acestfel de iertare profunda ;:;icel mai adesea raman illtepeniti laun nivella care nu contenesc sa se condamne pe ei in;:;i;:;i;:;ipecei din jur. Din nefericire, ei sunt nascuti ;:;icrescuti in spiritulprejudicierii oamenilor, inclusiv a lor in;:;i;:;i.Lor Ie place sa fieimplicatiin relatii terapeutice de lunga durata, dar cel mai.adesea nu iau in seama indicatiile terapeutilor. La randullor,

iterapeutii au adesea dificultati in a ajunge la 0 acceptare neiconditionata a lor in;:;i;:;i;:;ia clientilor lor. Acest lucru este valabil mai ales atunci cand au de-a face cu clientii neobi;:;nuit

.de dificili cum era de exemplu Dorothy; adeseori ei sunt tentati sa-i condamne pentru "rezistenta" lor - ;:;i,bineinteles, eise condamna frecvent ;:;ipe ei in;:;i;:;ipentru ea nu au fost in sta

. re sa obtina rezultate deosebite in tratarea aeestor "rezistori".

..Prin urmare, daca 0 tehnica de terapie se dovede;:;te a nu fiprea eficienta, ei pot sa incerce ;:;ialte metode, sperand ea in

, cele din urma una dintre ele va avea, in mod miraeulos, sucees. Ei refuza sa admita ca, in multe cazuri, nu exista nici 0tehnica de terapie care sa fie foarte efieienta in tratarea indivizilor care sunt complet intepeniti in comportamentele lormareate de tulburarile de personalitate.

Cand totul a luat sfar;:;it,Ellis ;:;i-adat seama ca Dorothy fusese 0 pacienta deosebit de interesanta. Cazul ei I-a supus unorincercari eare-i fusesera complet straine pana atunci. In felulaeesta, el a fost stimulat sa dezvolte noi modalitati de a intralneontact eu oamenii la care terapia cognitiva traditionala nuputea sa ajunga.

- Dorothy era 0 adevarata paeoste, a constatat Ellis ellsimpatie, dar m-a ajutat foarte multo Daca am putut sa lucrezeu ea inseamna ca pot sa lucrez eu oricine.


La fel ca in cele mai multe din cazurile memorabile relatate in aceasta carte, acem:;tapacienta neobi;:;nuita a avut un impact semnificativ asupra a ceea ce Ellis a avut de invatat atMdespre terapie cat ;:;idespre el insu;:;i ;:;idespre limitele metodei sale. Eli;:;i aminte;:;te ca in anii '50, cand a inceput sa dezvolte REBT, oamenii despre care se spune astazi ca au tulburari de personalitate erau diagnosticati la acea data ca fiind lalimita psihotici.

- De fapt, ei pot fi considerati un fel de psihotici la limita, a spus Ellis, pentru ca, pe langa sentimentele ;:;iconvingerile lor distructive, ei au deficiente cognitive, emotionale ;:;icomportamentale grave sau handicapuri biosociale. Atat factorii genetici cat ;:;icei ambientali joaca un rol important in formarea acestor personalWlti toxice ;:;iIi fac ingrozitor de dificilipentru cei din jur. Chiar ;:;icei mai buni terapeuti au problemeserioase in a-i aborda.

Ellis crede ca, intr-un fel, ace;:;tiindivizi sunt ;:;imai greu detratat decat psihoticii propriu~zi;:;ipentru ca ei au mari dificultati ill acceptarea neconditionata a lor in;:;i;:;i;:;ia celor care auacela;:;itip de disfunetii.

Ellis a eontinuat:

- In vreme ce "nevroticii normali" pot sa invete destul deu~>orin cursul terapiei acceptarea neconditionata, pacientii cu

CAPITOLUL TREISPREZECE

Bradford Keeney

Vraciul carenu a avut niciodaHi 0 viziune

~ radford Keeney artrebui sa primeasca premiul pentrucea mai eclectica colec!ie de carli semnate pi de preocupari in domeniul cercetarii. Profesor universitar pi te-

rapeut in trecut, iar arum antropolog cultural pi critic social - cariera lui Keeney se imparte astfel in etape diferite, fiecare dintre elecautand sa integreze munca sa de dinainte.

EI a scris carpi clasice In domeniul terapiei, cum ar fi: Improvisational Therapy (Terapie improvizata), Aesthetics of Change(Estetica schimbarii) pi Mind in Therapy (Procesele mentale interapie). De asemenea este autorul unor lucrari populare despre fenomenele culturale: Crazy Wisdom Tales for Dead Heads: AShamanic Companion to the Grateful Dead (Pove~ti de intelepciune nebuna pentru capete moarte: Un ghid ~amanic despre mortul recunoscator) pi The Lunatic Guide to the DavidLetterman Show (Ghidullunatic al spectacolului lui DavidLetterman). ;>inu in ultimul rand el a oferit publicului larg 0 serie de carpi printre care se numara: Everyday Soul: Awakeningthe Spirit in Everyday Life (Sufletul de zi cu zi: Mobilizareaspiritului in viata de zi cu zi) pi The Energy Break (Upsa deenergie). In Shaking Out the Spirits (Izgonirea spiritelor), Ke

eney povestepte cum a ajuns sa renun!e la cercetarea universitaraclasica pentru a investiga metodele de 'oindecare indigene pi pamanice.


In ultimul timp, Keeney a studiat pi a scris despre practicilede vindecare din Japonia (Ikuko Osumi, maestru japonez inSeiki Jutsu), Africa (Vracii bo~imani din Kalahari), America

de Nord (Gary Taurul Stant, Omul Lakota Yuwipi), InsuleleCaraibe (Shakerii din St. Vincent) pi din multe alte regiuni alelumii.

Brad este viceprepedinte al Funda!iei Pietrele Rasunatoare, din

Philadelphia, organiza!ie a carei men ire este sa faca cunoscute practicile alternative de vindecare din diverse culturi. De asemenea, el

este profesor de consiliere psihologica la Fullerton, Universitatea deStat din California, pi antropolog culturalla Institutul de cercetare

a proceselor mentale din Palo Alto, California. Locuiepte In Tucson,Arizona.

** *

Inainte de a trece la relatarea cazului sau, Keeney a tinutsa ne precizeze ca inca de la inceputul carierei a avut 0 atitudine sceptica fata de diversele ~coli de psihoterapie careexistau la acea data. In opinia lui, cele mai reu~ite terapii lacare a asistat sau la care a participat au fost acelea in care selucra independent de sistemele terapeutice formale ~i in careoamenii intrau pur ~i simplu in contact unii cu altii intr-unmod creativ.

- Am fost un cinic. radical, a spus Keeney, foarte impresionat de mi~carea antipsihiatrica precum ~i de abordarile maiexotice. Am pastrat intotdeauna acest spirit ~i el m-a facut safortez limitele in munca mea. Cred ca propria mea evolutie caantipsiholog are prea putin de-a face cu vreo tehnica terapeutica sau cu vreo ~coala de gandire. In timp, am devenit dince in ce mai interesat sa Ie ofer oamenilor 0 serie de sugestiicare sa Ie fie utile in viata.

Este bine sa aveti in minte aceste remarce introductive alelui Brad atunci cand yeti urmari povestea unui caz foarte neobi~nuit condus de un terapeut foarte neobi~nuit.

Primele impresii

Nate era un individ cu 0 infati~are izbitoare. Greutatile princare trecuse I:ilasasera 0 serie de cicatrice pe nas ~i pe frw1te.Inca mai pastra alura specifica meseriei de carmaci pe care 0avusese candva: corpolent, musculos ~inemi~cat ca 0 stanca.Parull:i era prins intr-o coada care-i atarna mult pe spate.

Nate avea 0 voce blanda, expresiva, care contrasta puternic cu prezenta lui impunZitoare. Nu vorbea prea mult, daratunci cand 0 facea, cuvintele lui erau calde, profunde. In trecut, fusese un fel de vraci al poporului sioux, iar acum ajunsese conducatorul acestor oameni. Cu mult timp in urma I:nsa,Nate facuse 0 serie de gre~eli din cauza carora a avut probleme serioase.

- Avea mersul unui american original care a trecut prinviata cu bautura, relatiile ~i cu tot soiul de lucruri care te debarca in cele din urma in inchisoarea federala, ne-a spus Keeney. Acum, Nate avea ca unic tel in viata sa-i ajute pe cei careerau dependenti de droguri.

Nate I-a contactat pe Keeney la sugestia unui membru altribului care auzise ca Brad lucrase cu americanii ~icu alte populatii indigene. I se spusese ca, spre deosebire de ceilalti albi,Keeney era 0 persoana care avea rabdare sa te asculte.

Nate s-a dus sa-l intalneasca pe Keeney la el acasa. A venitinsotit de un barbat ~i 0 femeie. Aceasta din urma era sotia lui,Melanie. Era 0 femeie a~ezata ~i foarte serioasa. Arareori zambea. Keeney a putut observa ca avea un respect deosebit fatade traditiile indigene. Avea ni~te ochi iscoditori carora nu Iescapa nimic.

Omul care venise cu Nate era Ken, prietenullui, care arata mai degraba a om de afaceri decat a indian. Avea un partuns foarte scurt ~i purta pantaloni kaki ~i 0 cama$a albastra.Aceasta era intr-un contrast evident cu Nate, care purta blugi,cizme de cowboy ~i un tricou care avea imprimat un sloganactivist american. Ken era administratorul centrului de tratament din rezervatie.

Brad i-a primit pe cei trei I:nsufragerie. Nate statea la mijloc, intre soFa sa Melanie ~i prietenul sau Ken. Ei au palavragit 0 vreme despre cuno~tintele lor comune ~i despre locurilein care fusesera I:mpreuna. Keeney a a~teptat rabdator fara saaduca yorba vreodata de motivul vizitei lor. Cei trei nu aveaudecat sa abordeze acest subiect I:nmomentull:n care se sim

teau pregatiti."E adevarat ca acest lucru nu prea este luat in serios", a in

ceput Nate povestea sa, "dar trebuie sa spun ca sunt un maestru al practicilor traditionale. Eu I:iajut pe oameni sa faca lucrurile care sunt cu adevarat importante in cultura noastra. Iiajut sa I:nvete cum sa aiba grija de ei. Ii I:ndrum catre acelesweat lodges unde ne rugam ~i comunicam cu Creatorul. Ii ajutsa se pregZiteasca sa mearga sa stea singuri pe un deal pentrua posti ~i a avea viziuni."

Dupa fiecare dintre aceste declaratii, Melanie dadea solemndin cap, pentru a confirma ca ceea ce spunea sotul ei nu numai ca era adevarat dar reprezenta in acela~i timp AdevarataNatura a Lucrurilor. Spre deosebire de sotia Iui Nate, Ken parea cam plictisit de toata aceasta poveste, ca ~i cum batuse undrum prea lung doar ca sa auda a~a Ceva.

"Potrivit traditiei mele", a spus Nate cu vocea lui blanda,"pentru a afla adevarata cale a vietii noastre trebuie sa stam 0vreme izolati de ceilalti, postind ~i spunand rugaciuni. A~teptam in acest fel 0 viziune care va da vieW noastre 0 semnificatie aparte ~i ne va indica totodata ce trebuie sa facem."

"Da", I-a incurajat Keeney. ,,$tiu lucrurile acestea."Nate a tacut cateva momente ca 9i cum ar fi incercat sa se

decida cat de departe sa mearga cu toata povestea asta. El s-auitat la sotia lui cautand incurajare, dar Keeney nu a observatnici 0 reactie vizibila din partea acesteia. Melanie statea pur ~isimplu nemi~cata, uitandu-se la sotul ei cu 0 expresie de devotament total.

"A?adar, Nate", I-a indernnat Keeney, "care e problema?"


Traditii,


Camera intunecata.

Este important sa ~tim ca la acea data Keeney era pe punctul de a renunta la tot ceea ce invatase despre psihoterapie.Cu cativa ani mainte el caHitorise in regiuni indepartate alelumii - ajungand pana la bo~imanii din Africa ~i la aborigenii din Australia - 9i lucrase cu triburile de americani indigeni, msu~indu-~i 0 buna parte din metodele de vindecare indigene. Aceste experiente I-au mzestrat cu 0 cunoa9tere careare foarte putin de-a face cu ceea ce noi numim terapie traditionala. Daca ar fi tratat cazullui Nate a~a cum ar fi facut-oun terapeut, reactia lui ar fi fost foarte diferita de cea care aurmat.

"Hai sa mergem jos, Nate", a spus Keeney, ,,9i sa facemceea ce 9tii tu ca trebuie facut in asemenea situatii: hai sa nerugam impreuna."

"Hm", a ezitat el, "mi-e ru~ine sa va spun de ce am venit.Nu vreau ca oamenii mei sa afle despre asta."

"Inteleg.""Dupa cum ~titi, eu ii ajut pe oameni sa aiba viziuni m le

gatura cu viata lor. Ma supun tuturor ritualurilor ~i actionezpotrivit culturii mele, iar oamenii ma ~tiu drept 0 persoanaspirituala. Dar ..."

Nate s-a intrerupt din nou, gandindu-se, a~teptand, straduindu-se poate sa ia 0 hotarare. Era un lucru extrem de neobi~nuit ca un vraci de statura lui sa se decida sa aiba mcredere mtr-un alb ~imai ales sa vorbeasca cu el despre chestiunilegate de cele mai sacre ceremonii ale poporului sau.

"Dar", a repetat Nate, cu capul m pamant, "eu nu am avutniciodata 0 viziune ... eu personal nu am avut niciodata 0 viziune ... nu ~tiu de ceoAm vorbit cu cei mai m varsta. Ei m-audus pe deal sa tin post ~i sa ma rog. Am facut toate aceste lucruri, ~i Ie-am facut cu sinceritate, dar nu am avut niciodata 0viziune." Nate ~i-a ridicat apoi capul, s-a uitat drept m ochiilui Keeney ~i i-a spus: "Vreau sa ma ajutati sa am 0 viziune."


Tratamentul celor douasprezece crengi

"Nate, mi-a venit 0 idee ~i a~ vrea sa ti-o imparta~esc."

Brad 9i Nate i-au lasat singuri pe Melanie ~i pe Ken ~i aucoborat scarile la subsol. Keeney avea acolo 0 dimaruta m carefostul proprietar obi9nuia sa depoziteze vinul. Era solid construita, aproape izolata din punct de vedere fonic ~i completmtunecata.

Ei au intrat in camaruta, au stins lumina ~i s-au a~ezat pepodea fata in fata ~i cu pieioarele ineruci~ate. De altfel, trebuiesa mentionam ca eele mai multe ritualuri ale amerieanilor indigeni se desfa~oara pe mtuneric. Keeney intentionase sa arate respect fata de cuItura lui Nate, mergand mtr-un loe specialcare era separat de spatiul destinat preocuparilor de zi eu zi.Vechea pivnita de vinuri era loeul perfect pentru aeest seop.

"Nate", a meeput Keeney de indata ee s-au a~ezat, "mcearca sa-ti la~i mintea libera. Lasa-te purtat oriunde simti ca itiva face placere. Haide sa stam lini~titi."

"Ho", a raspuns Nate, euvantul sioux pentru afirmatie."S-ar putea sa simti nevoia sa vorbe~ti, sa canti, sa te rogi

sau sa faci alteeva."

Pentru diteva minute au stat intr-o taeere deplina, dupacare Nate a meeput sa cante un cantee traditional sioux pe careKeeney nu-l ~tia. La ineeput a cantat incet, iar dupa aeeea dince m ee mai tare ~i eu mai muIta pasiune. 0 data ee Keeney aprins ritmul ~i sunetele, i s-a alaturat lui Nate ~i amandoi aucantat 0 vreme impreuna. Cantau eu insufletire. Cantau eu undevotament absolut fata de sunete. Keeney nu avea nici eeamai mica idee ce insemnau aeestea, cu toate aces tea il peaeompania pe Nate.

Dupa cateva minute, Keeney s-a simlit transportat mtr-o aItastare. Cei doi stateau m spatiul acela mie, mtr-un mtunerie desavar~it, 9i eantau din rasputeri. La un moment dat, in mintealui Keeney a meoltit 0 idee. Nu ~tia de unde a aparut sau cu eeseop, dar ideea a meeput sa se dezvolte ~i sa eapete 0 forma.


"DaN, a raspuns el incerd\nd sa-~i ascunda nerabdarea. Eradisperat sa gaseasca 0 ie~ire din situatia stanjenitoare in carese aHa. Nu putea fi nimic mai ru~inos ~i mai umilitor pentruun vraci decM sa admita ca.nu a avut niciodata 0 viziune. Se

simtea ca un impostor, indrumand oamenii catre 0 ca.latoriespirituala in care el nu fusese niciodata. Aceasta era cea maiteribila criza existentiala prin care putea sa treaca cineva aHatin pozitia lui.

"Te vad ducandu-te intr-o padure", a continuat Keeney."Aceasta este aproape de rezervatia in care locuie~ti tu. ~i uitece vreau sa faci. Odata ajuns in acea padure culege douasprezece crengi. Ramurile astea nu trebuie sa fie mai lungi de jumatate de metru. Taie 0 ramura care este indreptata spre sud,cea catre care te conduce Spiritul. Apoi 0 alta, din nord. Culege apoi una din est ~i alta din vest. Celelalte trebuie sa provina din diferite puncte cuprinse in spatiul desemnat de punctele cardinale."

Lui Keeney i s-a parut ca.-Ivede pe Nate incuviintand dincap in intuneric.

"Insemneaza cu atentie fiecare creanga astfel indit sa ~tiide unde provine fiecare."

"Ce trebuie sa fac cu ele?" a intrebat Nate."Vreau ca in timp ce aduni aceste ramuri sa te gfll1de~tidi

e~ti in ca.utarea unei viziuni. Trebuie sa-i marturise~ti MameiNatura dorinta ta sincera ~i ca e~ti decis sa 0 aduci la indeplinire. Arata-i ca nu te abtii in vreun fel."

"Cum sa fac asta?" a intrebat Nate."Te vei duce in padure ~i vei cere permisiunea sa fii con

dus la fiecare dintre crengile astea ... Fiecare creanga trebuie safie speciala."

"Am inteles.""Apoi te vei duce cu crengile acasa ~i Ie vei a~eza sub pa

tul tau in forma de cerc. Fiecare creanga trebuie sa fie indreptata in directia sa initiala, cea care a fost luata din sudtrebuie sa fie indreptata inspre sud ~i a~a mai departe. Ai inteles?"

"Ho."

o sapHimana mai tarziu

"Brad, sunt Nate.""Nate! Ce mai faci?" Keeney fusese ingrijorat 0 vreme pen

tru ca.Nate nu dadea nici un semn. La un moment dat insa s-a

gandit ca. lucrurile i~i urmau cursullor firesc ~i ca trebuia saaiM rabdare.

"Omule, simt ca explodez. Nu ~tiu ce ai facut sau desprece a fost yorba, dar eu am facut ce mi-ai spus."

"Uuuh!"


"Vreau ca ramurile sa fie a~ezate astfel incat, atund candstai intins in pat, centrul cercului sa se aHe chiar in dreptul inimii tale. Chiar in centrul cercului trebuie sa pui 0 ofranda, ni~te tutun de exemplu."

Cei doi barbati s-au ridicat, s-au imbrati~at ~i au inceput saurce scarile inapoi in sufragerie.

Jnainte sa ne intoarcem", I-a instruit Keeney, "a~ vrea catoate aces tea sa ramana doar intre noi doi. Nu trebuie sa spuinimanui ce fad ~i din ce motiv."

"Nici lui Melanie?""Nu, asta este doar intre tine ~i Creator."Justificarea aceasta i s-a parut perfecta lui Nate, pentru ca.

la urma urmei a~a se face au lucrurile intre membrii tribuluilui.

Cand au ajuns sus, Melanie ~i Ken discutau despre excursiile in care mergeau pentru a aduna pietre din care sefaceau pipe pentru tineri. Ei erau curio~i sa afle ceea ce sepetrecuse jos, dar ~i-au dat seama di e mai bine sa nu intrebe. In cele din urma, ~i-au strans lucrurile ~i au plecat.Keeney a ramas in pridvor intrebandu-se ce va face Nate.Dar era inca ~i mai curios sa afle de unde venise proprialui viziune referitoare la tratamentul cu cele douasprezececrengi.

In timp ce se indreptau catre ma~ina, Keeney I-a auzit peNate spunandu-i sotiei lui: "A fost bine acolo, jos."


Capitolul doi

Cateva luni mai tarziu, Keeney a aflat intr-adevar ce se intamplase cu Nate. Pornind de la viziunea pe care a avut-o, incare i;;i lua zborul din corp ;;i se vedea pe el insu;;i copil, Natea pornit intr-o cautare vizionara incerdnd sa rezolve 0 seriede probleme din copilaria lui, lucru care, credea el, l-ar fi ajutat sa devina un vraci mai bun. El ;;i Melanie au calatorit pecontinent in locuri unde puteau sa continue sa munceasca lmpreuna. Keeney a fost incantat sa auda cu dta emotie vorbeaNate despre ceea ce invatase ;;i despre lucrurile la care lucra.~i totul incepuse cu prima lui viziune.


La scurta vreme dupa ce s-au intors din calatoria lor, Melanie a sunat pentru a-;;i face a programare.

"Am fast pur ;;i simplu uluiti de felul in care l-ai tratat peNate ;;i de impactul pe care I-a avut asupra lui. Vreau sa tevad."

"Foarte bine", i-a spus Keeney. "Vina pana aici."De data aceasta au sosit patru persaane: Melanie ;;i Nate,

Ken ;;i sotia lui. Ei au venit din rezervatie in jurul pranzuluia;;a ca au luat masa impreuna ;;i au sporovait despre vietile lor.

La un moment dat, Melanie a anuntat ca vrea sa stea deyorba cu Keeney in camaruta de la subsol. Ea i-a marturisit caun prieten de al ei murise de curand ;;ica de atunci ea nu maiputuse sa doarma. Pur ;;i simplu nu intelegea ce se intampla.Ii aparuse ;;i 0 iritatie foarte urata pe piele pe care i-a aratat-olui Keeney pentru a 0 examina.

Dupa ce s-au instalat in camera intunecata ~i au inceput sacante impreuna, a;;a cum facuse el ;;icu soted ei, Melanie a scosun Fpat. Oe;;i era intuneric bezna, ea sustinea ca vede un paianjen uria;; ;;i luminos in camera.

"Asta e bine", a raspuns Keeney cu blandete. "Paianjenii\ au substante tamaduitoare."

Melanie s-a calmat imediat. Printre ai ei, paianjenii erauconsideraF 0 sursa sacra pentru leacuri.


"M-am dus m padure exact cum mi-ai spus. Am gasit crengile pe care Spiritul mi le-a aratat. Le-am pus sub pat a;;a cumm-ai mvatat."

"Cu tutunul drept ofrand a?""Binemteles. ~i dupa aceea m-am dus ;;i m-am culcat. Am

avut un vis. Oar dnd m-am trezit visam m continuare."

Keeney ;;i-a dat seama ca Nate vorbea despre ceea ce noinumim vis lucid sau treaz. Oar pentru Nate el fusese 0 viziune, 0 adevarata viziune.

"Imi luasem zborul din corpul meu", a spus Nate cu emotie ;;i teama in glas. "Am zburat mapoi in timp, la vremea canderam un baietel ;;i mi-am vazut tatal ;;i intreaga mea familie.Apoi mi-am dat seama ca zburam ;;i ca eram complet treaz,iar acest lucru mi-a dat fiori. In cele din urma, m-am trezit."

"Ei bine, cred ca de data aceasta ai avut tu ins uti 0 viziune.u

"Brad, omule, a fost prea mult pentru mine. Sunt inspaiman tat. Nu sunt sigur daca mai vreau sa pun din nou crengiIe alea sub pat."

"Fugi de aici! Ia zi, cat tutun ai pus sub pat?"Au izbucnit amandoi in ras.

Keeney a fost surprins de ceea ce auzise, dar el nu mai gandea ca un terapeut ;;i prin urmare nu a incercat sa determine;;i sa analizeze cauzele acelei experiente.

"Nate, este de-a dreptul uimitor cat de u;;or poti sa obtiiceea ce-ti dore;;ti dnd te arati sincer ;;i hotarat in fata Creatorului."

"Cred di ;;tiu ce trebuie sa fac acum", a spus Nate.In vreme ce un terapeut ar fi incercat sa afle despre ce era

yorba, Keeney a preferat sa nu se amestece; era suficient caclientul sau avea raspunsurile pe care Ie cautase.

- Oar nu erai curios? I-am intrebat noi pe Keeney. Pusesela cale acel minunat ritual terapeutic, iar acum nici macar nuera prea sigur de ce se intamplase.

- Mai degraba a;; fi aruncat inca un lemn pe foc, a explicat Keeney, decat sa scot unul de acolo, sa-l examinez ;;i sa-lprivesc cum se race~te.

acea interaqiune care m-a schimbat atilt de radical. Ea mi-apermis sa arunc pe fereastra tot ceea invatasem, ~tiind ca dacazabovesc un timp in intunericul de acolo pot sa accesez cevadin imaginatie. A fost 0 metafora incredibila.

Dupa ce Melanie ~i Brad s-au alaturat celorlalti, cu totii ausimtit ca ceva profund se intamplase.

"Vreau sa va spun ceva", a sarit Ken cuprins de entuziasm."Mi-am tot batut capul daca sa ma intorc la vechile traditii ~isa ma duc ~i eu in lodge, dar educatia mea catolica ma imp iedica in continuare. M-am tot gandit la asta. Am aflat ce s-a intamplat cu Nate, iar acum vad ce ai facut cu Melanie."

Keeney a zambit cu modestie. El ar fi vrut sa Ie explice cade fapt nu a facut prea muIte, dar ~i-a dat seama imediat caera mai bine sa-~i tina gura.

"Dupa ce am aflat despre vreascurile de sub pat", a continuat Ken, "am avut cea mai ciudata experienta din viata mea.Nu am idee ce poate sa insemne."

"Poveste~te mai departe, omule", I-a incurajat Nate. "Spune-i ~i lui."

Ken s-a uitat la sotia lui care state a pe marginea eanapelei.Era 0 femeie lini~tita care nu vorbea prea mult. Ea a incuviintat din cap, dandu-i voie sa-~i continue povestea.

"Ei bine, am visat ca eram in lodge. Coliba era facuta dinpari ~i impletitura de crengi. Erau acolo vraci ~i un foe mare~i piei care acopereau crengile. Era 0 coliba indiana imensa.Cum stateam eu acolo, I-am vazut pe bunicul meu. Avea cu elo scoica ~i vopsea ro~ie. El ~i-a bagat degetul aratator in vopsea ~i mi-a trasat 0 linie pe frunte. M-am inspaimantat pentruca atunci cand m~am intors am vazut ca toti oamenii de aco10 aveau capete de animale. Nu ~tiu daca erau ma~ti, dar oricum pareau foarte reale."

Ken s-a oprit ~i s-a uitat la cei din jur ca ~i cand ar fi vrutsa se asigure ca erau pregi'ititi pentru ce avea sa urmeze. A privit din nou spre sotia lui care a incuviintat din nou din cap.

"Cand m-am trezit eram complet inmarmurit. Transpirasem ~istrigasem in somn reu~ind astfel sa 0 scol pe sotia mea."In timp ce spunea aceste lucruri, soFa lui a cascat adanc, ca ~i


"Baide sa ramanem lini~titi aici."~i din nou, Ke~ney a fost strafulgerat de 0 idee venita nu

se ~tie de unde. In afara de momentul in care Melanie I-aanuntat brusc ca a vazut un paianjen, ei nu au mai avut aItaconversatie.

"Melanie, nu ~tiu despre ce este yorba ~i daca ce am sa-tispun eu poate sa aiba vreo semnificatie pentru tine. Oar acesttip, despre care ai zis ca a murit, prietenul tau ... il vad cumincearca sa iti dea un inel."

lmediat Keeney a auzit-o pe Melanie cum incepe sa planga.

"Ce se intampla?" a intrebat-o el cu blandete."Era bijutier", a raspuns ea printre sughituri. "lnelul de

care vorbe~ti este probabil eel despre care imi spunea mereuca ar vrea sa mi-l daruiasca. Eu tot ii spuneam ca vreau acelinel iar el imi raspundea ca 0 sa mi-l ofere intr-o buna zi. Eraun fel de joc intre noi doi."

"Cei din familia lui ~tiu ceva despre lucrul asta? ~tiu ca inelul iti era destinat?"

"Nu", a spus ea. "Nu am vrut sa Ie pomenesc despre asta.""Nu ~tiu exact de ce, dar cred ca ar trebui sa vorbe~ti cu ei.

Poate ca ei a~teapta ca tu sa Ie spui ceva."In cele din urma, Melanie s-a dus sa vorbeasca cu familia

prietenului ei ~i le-a povestit despre inel. Cuprin~i de emotie,ei au fost absolut incantati sa-i ofere inelul care insemna atiltde muH pentru ea. Curand dupa aceea iritatia i-a disparut ~ia putut din nou sa doarma.

Confirmarea

Cand Brad ~i Melanie au ie~it din pivnita, amandoi erauinfiorati de ceea ce se petrecuse acolo. Cu siguranta ca acestanu era stilul obi~nuit de lucru allui Keeney.

- Eram acolo, ne-a spus el, intr-un intuneric desavar~it ~idintr-o data am simtit ca ma inalt de pe locul in care stateam.Ceva care nu are nimic de-a face cu psil10terapia a pus la cale


Punctul de cotitura

dind ar fi vrut sa-~i umple plamanii cu aer inainte de a se scufunda in apa.

"Ea a sarit din pat ~i a aprins lumina. Apoi a inceput satipe."

Toti s-au uitat la sotia lui Ken care arata foarte speriata."Ceea ce a vazut sotia mea era 0 dunga ro~ie pe fruntea

mea."

Keeney ne-a precizat ca ace~tia nu erau genul de oamenicare sa fie inclinati sa inventeze lucruri. Oaca ei au spus ca a~as-au petrecut lucrurile, atunci inseamna ca a~a a ~i fost.

Acesta a fost un punet de cotitura in viata ~i in cariera luiKeeney. EI a decis ca e timpul sa acorde ~amanilor mai multaatentie. Era timpul sa se dezbare de terapie ~i sa inceapa propria sa calatorie in scopul de a invata cat mai multe desprevindecare.

- Fiecare traditie, a spus Keeney, sustine ca undeva in oricare dintre noi se aHa raspunsurile la toate intrebarile noastre.Fie ca este yorba de 0 solutie la 0 anumita problema sau de intregul sens al existentei noastre, ele sunt cu siguranta acolo,in adancul nostru. De multe ori lucrul acesta nu ne este preaclar, motiv pentru care uneori simtim nevoia sa ape lam la altcineva pentru a-I pune in lumina.

- Felul in care se roaga oamenii pe care i-am vazut in calatoriile mele prin lume este foarte diferit de simpla impreunare a mainilor la mas a pentru a spune rugaciunea de multumire. EI presupune transformarea cuvintelor in emotie pura.EI inseamna sa dai voie sunetelor sa iasa, iar apoi acestea setransforma de la sine in cantec ~imuzica ce vin direct din inima. Intreaga putere se aHa in felul in care cerem lucrurile pecare ni Ie dorim. Acesta este un lucru pe care cred ca culturanoastra I-a pierdut. Noi ne limitam sa solicitam plini de umilinta ajutorul.


Privind inapoi la acea experienta, Keeney este convins caexact acest lucru s-a intamplat - Nate, Melanie ~i indirect Kenau fost invitati sa ceara ceea ce ei i~i doreau cu adevarat, dareu 0 voce atat de pasionata incat facea imposibil refuzul.

Keeney spune ca orice terapeut a trecut prin momente asemanatoare celor de care a avut el parte in intuneric. Singuraintrebare este daca ei iau in seama aceste viziuni ~iinvata cevadin ele.


* **

Terapeutii sunt cei mai ciudati c1ienti


Florence a intrat in birou trasa de mana de sotul ei. Tineain brate 0 carte mare. Johnson a observat ca era yorba de Manualul statistic pi de diagnostic al boli/or mintale sau MSO(=OSM), care este folosit de toti profesioni~tii din domeniu cao lucrare standard de referinta ?i sursa pentru diagnosticareaproblemelor de sanatate mentala.

- Am citit toate cartile dumneavoastra, a inceput Florence, a~a ca ?tiu exact ce?i cum 0 sa faceti. Nu-mi ramane decatsa sper ca sunteti la fel de buna pe cat pretindeti.

Inainte ca Johnson sa aiba vreo ~ansa sa reactione~e la acestdebut cam neobi?nuit al relatiei lor, Florence a continuat savorbeasca aducandu-i la cuno~tinta pretentiile ei cu privire lamunca pe care urman sa 0 faca. impreuna. Ea a cerut punctualitate absoluta. A enuntat cerintele ei specifice de plata. Apoia enumerat calificarile ~i specializarile pe care Ie avea ca tera-

AscuWind-o pe Sue Johnson, inca mai poti deslu~i urmeleaccentului ei Cockney, in ciuda eforturilor serioase depuse demama ei pentru a ~terge orice dovada a originii sale modeste.Sue ~i familia ei au crescut deasupra unei carciumi - loculperfect spre a i se trezi interesul pentru oameni ~i pentru felulin care ei intra in relatii unii cu altii.

Tredind in revista cele mai ciudate cazuri pe care le-a intiUnit in cariera ei, Johnson a ajuns repede la concluzia ca ceimai interesanti clienti pe care i-a avut au fost ni~te colegi deai sai, terapeuti. Jar dintre ace?tia, unul i-a atras atentia in moddeosebit.

Johnson este profesor de psihologie la Universitatea Ottawa din

Canada. Ea este de asemenea directorul Institutului pentru Familii~i Cupluri din Ottawa.

CAPITOLUL PAISPREZECE

Susan Johnson

Femeia care s-a spanzuratpentru a vedea

de cat timp are nevoie so~ul eipentru a reac~iona

due Johnson este unul dintre teoreticienii TerapieiCentrate pe Elllotie (EFT-TCE), 0 abordare carepune accentul pe ata~ame11t ~i care este destinata ce-

lor care lucreazif cu cuplurile. Acest gen de tempie are un caractel' ~tiintific ~i umanist In acela~i timp, prin i111portanta pe careo acorda expri11larii e11lotionale constructive. Scopul ei este saajute partenerii sii-~i acceseze senti11lentele lor profil11de, Indeobste nerecunoscute, si sa aaseasca diferite 11l0dalitiiti de cO/nu-I , L~ ) 1 I

nicare care sa contribuie la sporirea inti11litiitii ~i a Intelegeriireciproce.

Ointre car/ill' scrise de Sue Johnson 0 buna parte sunt dedicate TCE: Emotionally Focused Therapy for Couples (Terapia centratc'i. pe emotie destinata cuplurilor); The Practiceof Emotionally Focused Marital Therapy (Practica terapieimaritale centrate pe emotie); Heart of the Matter: Perspectives on Emotion in Marital Therapy (Centrul problemei:Perspective asupra emotiei in terapia maritala) ~i Emotionally Focused Couple Therapy for Trauma Survivors (Terapia de cuplu centrata pe emotie pentru supravietuitoriitraumelor).

peut. Pe tot parcursul acestei IHanii, sotul ei, Ted, s-a uitat rugator la Johnson, cu 0 privire care pardi ii spunea "Ajuta-ma,ajuta-ma!".

- Vad ca ai adus cu tine un MSO, a remarcat Johnson, intimp ce Florence rasfoia in graba paginile acestuia ca ?i candar fi diu tat 0 chestiune anume.

- 1hi, a adaugat Florence fara sa se intrerupa din treaba ei.Aha, aici este! Ea a indicat cu degetul pasajul pe care-l cautase.

- Pot sa te intreb ce faci? a abordat-o mai direct Sue.

- Ei bine, a spus Florence, cum am putea sa discutam de-spre problema sotului meu fara sa facem referire la MSO?

-- Crezi ca sotul tau are 0 "problema"?- Oa, bineinteles. E clar ca are tulburari de personalitate,

de?i nu sunt prea sigUl'a daca este schizoid sau un dependentmai pasiv. Ar putea fi yorba eventual de ni?te trasaturi de tipAvis I?

In timpul acestei discutii Ted se uita cand la una cand lacealalta, ca la un meci de ping-pong.

Johnson parea cople?ita.- Hm, s-a aventurat ea cu prudenta, poate ca inainte sa

trecem la diagnosticul sotului tau ar fi bine sa discutam despre problemele care v-au adus aici pe voi doi ?i cum a? putea sa va ajut.

- SoFa mea crede ... Inainte ca el sa termine ce avea de zis,Florence I-a intrerupt precizand ca va vorbi ea pentru amandoi.

- L-am trimis deja la un analist pentru terapie, a spus Florence aratand catre sotul ei. $i ii merge destul de bine.

Ted a incuviintat viguros din cap. La acea vreme el nu numai ca se adancise in psihanaliza cu un terapeut pe care i-I gasise sotia lui; dar i se "ceruse" sa consulte ?i un specialist interapia sexuala.

Pentru un moment Johnson s-a uitat nedumerita in jur intrebandu-se daca nu cumva era victima unei glume. Se simtea de parca juca intr-o satira umoristica, a?teptand ca din moment in moment sa sara cinev3 din spatele canapelei cu un

aparat de filmat in mana. Oar nu a fost a?a. Florence ?i-a continuat monologul, punand in evidenta trasaturile patologicepe care ea Ie identificase la sotul ei. Vorbea cu Johnson ca ?icum ele ar fi fost doua colege care consultau un pacient pecare urmau sa-l trateze impreuna.

Sue a respirat adanc.- Pana acum ai vorbit foarte mult despre felul in care il

vezi pe sotul tau ?i despre ce crezi tu ca este in neregula cu el.Jar el a spus doua sau trei cuvinte despre cum considera el castau lucrurile. Acum a? vrea sa aflu care crezi ca este rolul tauin aceasta relatie ?i cum au evoluat lucrurile intre voi doi.

- Ce Dumnezeu vrei sa spui?- Ti-am pus aceasta intrebare pentru ca am constat at ca

te-ai gandit foartemult la aceasta situatie ?i ai depus multaenergie pentru a 0 analiza. Este evident ca e?ti, la randul tau,o experta in materie. Prin urmare m-ar interesa sa aflu de latine ce rol crezi ca ai in aceste probleme care au aparut in relatia dintre voi doi.

- 0, a exclamat Florence, nu sunt aici ca sa vorbesc despre mine. Nu e nevoie; nu trebuie sa vorbim deloc des premIne.

-Nu?

- Nu. Cu siguranta ca nu. La urma urmei, nu eu sunt pro-blema. In aceasta casnicie eu am avut un comportament absolut splendid. Am fost calda, incantatoare, sexy, blanda, ferma?i pretentioasa, dar ?i intelegatoare. $i, dupa cum vedeti, amfoarte multa grija de sotu1 meu.

In acest moment Ted ?i-a inchis pur ~i simplu ochii.Lui Johnson i-a venit sa rada, dar apoi a simtit cum i se in

cle?teaza maxilarele pe masura ce Florence facea enumerareacelor mai elevate calitati ale ei - dintre care, bineinteles, multe nu erau apreciate.

Intr-un final, Johnson a intrerupt-o.- Imi pare nespus de rau. $tiu ca tu crezi ca ai muncit din

greu pentru aceasta relatie ~i ca te-ai purtat aproape perfect,~i poate ca a~a a fost, dar eu nu am nici cea mai mica idee despre cum sa fac terapie de cuplu in conditiile in care intregul


proces este centrat asupra unei singure persoane iar cealalUiTIU face dedit sa asiste. Daca mi-ai citit cartile, inseamna ca ~tiidit de importante sunt pentm mine discutiile despre rolurilepe care ambii parteneri Ie au in dansul pe care-l desfa~oaraimpreuna.

- Vrei sa spui di este vina mea, d am avut vreo vina pentm toata mizeria din casnicia asta?

- Nu, Florence, nu vreau sa spun acest lucru.- $i auzisem atatea lucmri bune despre tine. Se vede ciar

ca nu sunt toate adevarate.

Florence se uita sfidator la Johnson a~teptand sa vada cumraspunde la aceasta provocare.

- Vite ce e, Florence, eu nu vreau sa te supar. Pur ~i simplu nu ~tiu sa fac terapie in felul in care vrei tu. Dupa cum aispus, l-ai "pus" deja la terapie pe sotul tau. Jar tu, Ted, ai fostde acord sa te duci la terapie. $i amandoi ati deciarat ca merge destul de bine.

Auzind aces tea, Ted ~i-a deschis ochii ~i a incuviintat dincap de mai multe ori. Parea ca vrea sa spuna ceva, dar s-a razgandit ~i ~i-a inchis din nou ochii. Johnson a incercat sa-l incurajeze sa vorbeasca, dar el s-a abtinut in continuare.

- A~adar, a continuat Johnson, nu prea inteleg de ce ai nevoie de mine - mai ales dad nu vrei sa vorbe~ti decat desprerolul pe care 11are Ted in relatia voastra.

Constatarea aceasta nu a facut decat sa 0 infurie ~imai tarepe Florence.

- Ce ... am ... sperat, a spus ea pronuntand apasat cuvintele ~i cu pauza intre ele, este di l-ai putea invata cum sa semai invioreze. Dupa cum vezi, are un drum lung de parcurspana acolo.

- Dar nu-l ajuta terapeutul pe care-l are? a intrebat Johnson. Apoi, intorcandu-de catre Ted: Crezi ca ai nevoie sa vii lamine la terapie?

El a scuturat din cap. Chiar daca acest terapeut nou pareaca simpatizeaza cu situatia lui grea, el se abtinea sa-i raspunda pentru ca nu voia sa ri~te inca 0 admonestare din parteasotiei lui.


Florence a insistat sa Ii se faca 0 noua programare. Sue a

acceptat, dar s-a hotarat sa-i cherne separat, sperand ca in acestfel va putea sa ajunga la 0 comunicare mai buna cu fiecare dintre ei. Cel putin va putea sa afle punctul de vedere allui Ted.Din pac ate, aceasta strategie s-a dovedit pur ~i simplu ineficienta. Florence era in continuare refractara ~i furioasa din cauza ca Johnson nu urma planul de tratament pe care ea il indicase - bineinteles, era yorba de un tratament care il aveain vedere exclusiv pe Ted.

Dintre toti clientii sai, acesta a fost primul pe care Johnsona refuzat sa-l mai vada in continuare. Facuse at at de putine

progrese ~i era atat de frustrata ineat a simtit nevoia sa-i spu-na lui Florence:

_ Imi pare foarte rau, dar nu pot sa fac terapie in terme-nii pe care mi i-ai indicat. Nu ~tiu cum sa fac acest lucru ~imasimt foarte inconfortabil sa vorbesc despre Ted ca ~i cum nuar fi prezent.

Florence a acceptat cu greu sa puna capat terapiei, susti-nand in continuare ca nu e deloc nevoie sa vorbeasca despreatitudinea ~i reactiile ei ~i ca terapia de cuplu l-ar putea ajutain schimb pe Ted.

Cateva luni mai tarziu, cand Johnson facea 0 prezentare

publica a terapiei de cuplu centrata pe emotie, ea a,constatatcu stupoare ca Florence se afla in randul din fata. In pauza,Johnson a intrebat-o cum se mai simte ..Florence a ~optit pe unton conspirativ ca era mai bine. Se hotarase sa-~i paraseascasotul care era ,,0 cauza pierduta", iar acum i~i punea mari sperante intr-o noua relatie.

Johnson s-a tot gandit daca. ar fi putut totu~i sa fadi cevapentru a-i ajuta pe Ted ~i Florence. In cele din urma ea a recunoscut ca, in ce 0 prive~te, procesul de terapie trebuie sa fie ~isa-i ramana un teren familiar, dar termenii lui Florence ~iDSM-ul folosit in felul acela negativ au facut ca terapia sa-i

apara ca un proces strain, ciudat ~i prin urmare nefunctional.Acest caz i-a reamintit cat de greu este sa fii un terapeut care

,,~tie" ~i sa-ti scoti palaria terapeutica ~i sa fie pur ~i simplu 0persoana care uneori se mai "pierde" in propria sa existenta.


E1 nu era in ape1e 1ui

Acest eaz al terapeutei autoritare care a incercat sa-~i trateze propriul sot i-a real11intit lui Johnson de un pattern similar care a avut 0 eonfiguratie relational a ~i mai neobi~nuita.In prineipiu, Johnson evita sa foloseasca termenii MSD pentru a ineadra pacientii in diferite eategorii, dar uneori se intampla sa intalneasea situatii atat de eiudate ineat este nevoita sa se abata de la propriile reguli. In aeest caz, ea nu a avutee sa faea deeat sa apliee termenii standard de etichetare psihiatriea.

Femeia care a intrat era extrem de agitata - striga ~i gestieula teatral folosind expresii de nereprodus. Helga practic aexplodat in mOl11entulin care a ineeput sa-~i spuna povestea.La un moment dat ea s-a apueat sa bata eu pumnul in l11asalui Johnson, zdrobind obiectele care se aflau acolo.

Spre deosebire de ea, sotul ei, Adam, semana foarte multeu sotul din euplul mentionat mai inainte. El statea lini~tit peun seaun, iar din dind in eand i~i frangea mainile. Parea foarte necajit insa nu a scos nici 0 yorba pana dind nu i s-a cerutaeest lueru.

Cei doi se apropiau de ~aizeei de ani. Se eunoseusera pe unvas de eroaziera. El fusese un celibatar convins, eoleetionar detimbre ~i petreearet. Dupa dite se parea, cu Helga nu se simtea in apele lui.

- E~ti al optulea terapeut pe care-l vedem, a anuntat Helga. Pana acum nici unul nu a fost bun de nimic.

- Vreti sa spuneti ea terapia nu v-a ajutat eu nimie panaacum? a intrebat eu precautie Jolmson.

Era cam ingrijorata. Daca femeia asta ar fi explodat dinnou, risea sa ramana fara fotografiile de pe birou.

- Da, a~a e. Ei nu au Hkut alteeva deeat sa-mi preserie medicamente.

Pe moment, Johnson a incuviintat din cap, simpatizand cuplfmgerea lor, dar apoi s-a gandit ca era posibil ea tratamentul medieamentos sa fie mai potrivit in cazul Helgai. Nu treeusera nici zece minute de eand discuta eu femeia aeeasta ~i


Helga a trait in Europa de Est, undeva in Balcani. Dupa eeI-a cunoseut pe Adam pe vasul de croaziera, ea s-a mutat inAmerica de Nord, a~a ineat sa se poata easatori. Ea sustineaca anumite lueruri nu mergeau intre ei ~i ca sotul ei se dovedise a nu fi cel care eredea ea ea este.

- Ce vrei sa spui eu asta? a mtrebat Johnson._ Am sacrificat totul pentru aeest om, s-a smioreait ea tea

tral. Mi-am parasit tara, familia, prietenii. Am lasat totul inurma doar ca sa fiu eu el. ~i el nu mi-a oferit nimie in sehimb.Nimic!

Spunand aeestea ea i~i tinea mana in dreptul fruntii intr-oatitudine seoasa parea direct dintr-un film veehi.

_ Nu ai putea sa-i spui lui aeest lueru? i-a indicat Johnson.Ajuta-l sa inteleaga.

Ineerea sa-i faea pe eei doi sa eomunice intr-un mod maidirect renuntand doar sa se planga terapeutului.

_ I-am spus luerurile acestea de osuta de ori, a zis Helga,eontinuand sa se adreseze lui Johnson. Apoi s-a mtors manioasa catre Adam. ~i tu! Nu e~ti un sot adevarat! E~ti... e~ti.. e~tiun papa-Iapte! Daea a~ fi pe moarte sunt sigura ca nu ai ridiea nid un deget ea sa ma salvezi ..

Adam parea ca sufera cu adevarat, dar nu a faeut alteevadecat sa continue sa-~i franga mi'linile.

_ Vrei sa spui ea simti ca el nu este alaturi de tine? s-aaventurat din nou Helga cu grija.

_ Pur ~i simplu nu-i pasa de mine, s-a tanguit Helga. Nu-ipasa daca traiese sau mol'.

Avand in vedere ca Helga i~i dovedise deja inclinatia eatreexagerare, Johnson nu a luat in serios ultima ei afirmatie. Pur~i simplu nu putea sa fie adevarata.

deja se intreba cum ar putea sa ajute 0 persoana care parea atatde capricioasa.

Helga a meeput apoi sa relateze urmatoarea poveste.


Mai departe, Johnson a aflat ca la inceputul acelei saptamanii, Helga se hohirase sa puna la incercare devotamentulsotului ei. Ea i-a spus lui Adam di avea de gand sa se sinucida. Nu mai suporta sa vada ca lui nu-i rasa de ea, cu atatmai mult cu cat ea renuntase la tot pentm el. De fapt, I-aanuntat ea, 0 sa se duca in pivnita chiar in acel moment?i 0sa se spi'mzure. Adam a rihnas nemi?cat, fara sa spuna uncuvant.

Helga a trecut la fapte. Ea s-a dus ?i a luat 0 franghiedin garaj ?i, in mod intention at, a trecut pe langa sotul eicu franghia in mana. S-a oprit in fata lui ?i a inceput sa-lacuze ca este totallipsit de omenie pentm ca nu facea nimic ca sa 0 opreasca. Apoi a coborat la subsol ?i a trantitu?a in urma ei.

Adam s-a uitat nervos in direcFa u?ii, dar nu prea ?tia cesa faea sau macar ce voia soFa lui de la el. De fapt, el nu pricepuse niciodata ce voiau femeile ?i in special aceasta femeievulcaniea din Estul Europei.

Intre timp, Helga reu?ise sa se urce pe un scaun pentm aprinde franghia de una dintre grinzi. Apoi a inceput sa faeazgomot, ca?i cum s-ar fi spanzurat. Inrealitate ea nu facea decat sa-?i priveasea ceasul in lumina slaM din pivnita.

- $ase minute, a spus Helga. Iti vine sa crezi? Ticalosuluii-a luat ?ase minute ca sa coboare ?i sa vada ce fac. Puteam safiu moarta ?i el abia se mi?ca.

- Am incercat..., a inceput Adam, dar Helga i-a taiat-oimediat.

- Te-am ascult"t destul pana acum, a spus Helga.- Stati putin, i-a oprit Johnson ca un arbitru. Dati-mi

voie sa inteleg. Vrei sa spui ea te-ai dus in pivnita pretinzand ca te vei spanzura, cand de fapt nu voiai decat sa cronometrezi cat timp ii ia sotului tau pentru a incerca sa tesalveze?

- Exact! A? fi putut sa fiu moarta! a repetat Helga, ?i el nua ridicat un deget ca sa ma salveze. Cum sa triliesc cu un asemeneaom?


Dupa toate cele auzite, Johnson nu ?tia pur ?i simpluurn sa procedeze cu acest cuplu. In ziua aceea, ea a condus

tot dmmul pana acasa vorbind de una singura. Incerca sa-?iaduca aminte cine i-a trimis la ea pe cei doi, pentru a se putea rilzbuna intr-o buna zi. Femeia aceasta avea de gand sao innebuneasca, cu atat mai mult cu cat Johnson nu intele

gea nimic din ce se petrecea. In mintea ei se apucase sa deshida MSD-ul, incercand sa vada ce diagnostic i s-ar potrivi

elgai.~ M-am dus acasa, ne-a spus Johnson, ?i am facut un lu

eru pe care m-a? abtine sa-l menFonez in cartile mele sau inworkshop-uri. Dar am deseoperit ea este cel mai potrivit luem in astfel de situaFi. Am stat in cada ?i am baut 0 gura sau

!loua de gin. Nimic alteeva. Mi se pare de-a dreptul uimitor,dar trebuie sa reeunosc ea merge. Nu ?tiu exact de ee, dar merge. Cred ea in astfel de situatii iese la iveala 0 alta parte dinmine, 0 parte pe care 0 pot aeeesa numai in aeest fel.

Cum state a in baie, Johnson a ineeput sa vorbeasea de unasingura: liCe naiba faei? Credeam ea e?ti un terapeut experimental. Terapeutii experimentali iau oamenii a?a cum sunt. Eipornese de la ideea ea oamenii au motive foarte intemeiatepentm a fi eeea ce sunt. Ei incearca sa nu aplice etiehete ?i l?ifolosese imaginaFa pentm a se pune in locul celorlalti, simpatizand eu situatia lor. lar in eazul de fataeste yorba de un ata~flment dramatic - care seamana intotdeauna eu 0 problemadeviata?i de moarte -, prin urmare ee pot sa insemne toateaeestea?"

Printre sorbiturile de gin, Johnson a eontinuat sa monologheze ajungand ineet-ineet sa faea progrese.

- Luerurile au ineeput sa-mi apara diferit. Ma simteam ea~i eum a? fi ajuns intr-un loc nou, in eare puteam sa eomuniecu Helga ?i sa 0 inteleg.

La urmatoarea ?edinta Johnson a abordat 0 atitudine diferita fata de Helga.

Gin si 0 baie calda,Jeffrey A. Kottler, Jon Carlson210

- Imi pare atat de rau, s-a scuzat ea fata de Helga, dar laultima noastra ~edinta eram foarte obosita. Tu erai suparata ~imi-am dat seama dupa aceea ca eu nici macar nu am fost 'instare sa te ascult cu mai multa atentie.

Helga a fost foarte surprinsa de aceasta marturisire carea avut darul sa 0 lini~teasca aproape instantaneu. Din momentul acela a 'inceput sa 0 ascuIte pe Johnson cu mai multa atentie.

- La prima noastra ~edinta, a continuat Johnson, tumi-ai relatat 0 poveste care la acea data m-a surprins. Mi s-aparut cam ciudata. Dar gandindu-ma mai bine mi-am datseama ea de fapt tu ai facut un lucru uimitor ~i curajos totodata. De fapt, tu crezi ca omul acesta, sotul tau, nu este mstare sa aiba grija de tine a~a cum ti-ai dori. Tu simti ea nute poti baza pe el - ~i cel mai bun exemplu este ca daca aifi pe moarte e foarte probabil ca el sa nu fie langa tine a~acum ar trebui sa fie un adevarat sot. Ai mari 'indoieli 'in privinta asta, care te macina necontenit. Gare, daca ai muri, elar fi acolo ca sa te tina 'in brate? Fie ca recunoa~tem sau nuacest lucru, toti avem acest tip de fantezie, 'in care ne imaginam ca persoana iubita va fi 'intotdeauna langa noi 'in momentele grele. In cele din urma tu nu ai facut decM sa puila 'incercare aceasta convingere a ta. Eu nu a~ avea niciodata curajul sa fac acest lucru.

Helga aizbucnit 'in lacrimi ~i timp de vreo douazeci deminute a plans 'inceti~or. In tot timpul acesta, Johnson a simtit ea, pe langa satisfactia oferita de aceasta noua abordarea cazului, se simtea totodata ru~inata de faptul ca la mceputo judecase pe aceasta femeie, atribuindu-i tot felul de etichete. Incercase sa 0 includa 'intr-o anumita patologie 'in loc safaea eforturi pentru a 'intelege prin ce trecea Helga - acesta fiind de altfel unul dintre cele mai importante principiiale metodei sale.

In continuare Helga a povestit despre traumele pe care le-asuferit cu ceva timp m urma ~idespre pierderea teribila ~istresullegat de imigrarea 'in Canada. rar acest lucru a facut-o peJohnson sa se 'incline ~i mai mult in fata acestei femei.


- Toata lumea spune ca sunt nebuna, a suspinat Helgarintre lacrimi.

Johnson a respirat adanc pentru ca la randul ei fusese peunctul de a face acela~i lucru.

- Toti ceilalti doctori m-au considerat sarita de pe fix. Amevoie de cineva care sa-mi spuna ca nu sunt nebuna, ca nuste drept sa fiu numita a~a. ~tiu ca sotul meu nu este un omau. EI pur ~i simplu nu poate sa fie langa mine in felul'in care

i doresc eu. In buna masura este vina mea pentru ca a~teptela ellucruri pe care nu este m stare sa Ie faca.

Johnson a fost complet luata prin surprindere de profun:timea de care dadea dovada Helga. Se pare ca 0 data ce simtea ca este acceptata ~i ca i se da dreptate, ea putea sa discuteincer despre situatia ei, dand dovada de 0 maturitate deoseita. Nu mai era nici urma de manierisme histrionice ~ide exa

gerari dramatice. Parca era 0 aIta persoana.La urmatoarea ~edinta, Helga a depH1.nssfar~itul mariaju

lui ei, dar tara sa dea vina pe sotul ei sau pe ea insa~i pentruacest lucru. Ei hotarasera sa se separe declarandu-~i m acela~itimp intentia de a ramane in continuare prieteni apropiati·Cand Helga a 'incercat sa-i multumeasea lui Johnson pentruajutor, aceasta s-a simtit jenata sa-i accepte gratitudinea.

- Dar tu ai facut totul, a protestat Johnson.S-a abtinut insa sa admita ca la mceput fusese pe punctul

de a 0 abandona.- Nu, a insistat Helga, ceea ce ai facut tu a fost foarte im

portant pentru mine. Tu ai acceptat ceea ce am spus eu. Mi-aispus ca nu sunt nebuna. M-ai facut sa inteleg singura anumite lucruri. Nimeni nu a mai facut a~a ceva pentru mine.

Acest caz, probabil mai mult decat oricare altul, i-a confirmat mea 0 data lui Johnson cat de important este sa-i acceptipe oameni a~a cum se prezinta ei cand vin sa-ti ceara ajutorul.De obicei, la prima mtah1ire, oamenii sunt foarte disperati ~ivulnerabili. In aceasta situatie de multe ori este greu sa intrezare$ti potentialullor de a se corecta ~i maturiza. Atunci cand


accepF felulill care ei vad lucrurile ~i Ie dai impresia ca suntilltele~i, acest potenFal iese la iveala, a~a cum s-a intamplat inacest dramatic caz.

Johnson ne-a intrebat daca ne putem imagina cum s-a simtit Helga stand pe scaun in pivnita ~i a~teptand sa vada dacasotul ei va veni sa 0 salveze. Aceasta este imaginea pe care aavut-o despre ea cand statea in baie sorbind din paharul cugin. $i acest lucru i-a venit in minte cand a pus capat vocii terapeutului care ii sugera un diagnostic ~i a illcercat sa-~i imagineze ce ar simF daca ar fi ill situatia ei. Iat-o pe aceasta micuta femeie, disperata, stand pe scaun ~i facand zgomote ca ~icum ar fi pe moarte, vrand sa verifice cat timp ii va lua sotului ei pentru a ajunge la ea. Cateodata alegem moduri ciudate, disperate chial~ de a vedea daca cineva tine la noi, ill felulacela foarte special. Iar uneori terapeuFi invata sa intrezareasca dorintele ~i temerile noastre comune in aceste reacFi foarte aparte .


CAPITOLUL CINCISPREZECE

Ernest Rossi

Doctorul hip-nasgase~te biletele pentru

concertullui Michael Jackson

.-£ a inceputul carierei sale, Rossi s-a dedicat scrierii unoI'carfi despre hipnoza, care cuprind studii de caz, I1mnuall.')!iculegeri de articole. In anii care au ur11lat1.'1 a ela-

borat 0 abordare terapeutica ce se axa pI.'interactiunile dintre proce

sell.'mentale )!icell.'corporalI.'in procesul de vindecare. In acest sens

el a publicat: The Psychobiology of Mind-Body Healing (Psihobiologia vindecarii psihosomatice); Mind-Body Therapy (Terapia psiho-somatica); The February Man: Ideodynamic Healing in Hypnotherapy (Omullunii februarie: 0 vindecare ideodinamica in hipnoterapie); Ultradian Rhythms in Life Processes (Ritmuri ultradiene ill procesele vitale); The Symptom Pathto Enlightenment (Calea simptomatologiei ci:'itreiluminare);Dream, Consciousness, and Spirit (Visele, con~tiinta ~i spiritul) )!i cea mai recenta, The Psychobiology of Gene Expression(Psihobiologia expresiei genetice). In aceastii ultima lucrare, Rossidescrie cercetarea pI.'care a intreprins-o )!i teoria aferenta referitoare

la optimizarea creati7.litafii )!i a dezvoltarii mentale printr-o aborda1'1.'integrativa care combina hipnoza, medicina alternativa ?i psihoimunologia. Aceasta prezentare a ideilor sale reprezinta punctul culminant almuncii sale de a viafa dedicata cercetarii conexiunilor psi

ho-somatice a)!acwn apar ell.' in experienta omnenilor.

Fundalul contextual

Inainte de a se lansa in deserierea unuia dintre eele mai

eontroversate cazuri pe care le-a avut in eariera sa ~i desprecare nu a pomenit prea muIte lueruri pana aeum, Rossi a tinutsa faea precizarea ea respectiva clienta avea un mod de exprimare stereotip pe care se va stradui sa-l redea cat mai exact euputinta. Aeeasta deoarece dialectul specific al acestei c1iente adat na~tere la numeroase neintelegeri.

In primul rand, pentru a intelege semnifieatia pe care aavut-o aeest eaz pentru viata ~i munea lui Rossi, este important sa eunoa~tem eateva lucruri despre istoria lui personala.Tatallui Rossi a imigrat din Italia ajungand intr-un cartier sarac de muncitori din Bridgeport, Connecticut. Nici un membru al familiei lui Rossi nu a reu~it sa faea mai muIt de opt c1ase.

Cartierul in care a creseut Rossi, predominant italian, a inceput la un moment dat sa se populeze eu afro-amerieani ~ieu aIte grupari etniee.

Muneitorii italieni se temeau foarte mult de negri. De fapt,parintii din eartierullui obi~nuiau sa-~i sperie eopiii spunandu-le "Daca nu e~ti cuminte, vine Omul Negru ~i te ia". Negrii erau porediti in felul aeesta.

Rossi a devenit eea mai educata persoana din familia sa. Elera deosebit de mandru ca reu~ise sa depa~easea prejudeeatiIe ~i rasismul care erau parte integranta a eulturii familiei ~iaeartierului in care fusese creseut. Cu toate acestea, 0 buna parte din eonvingerile sale "revolutionare" - eel putin dupa standardele eartierului sau - erau in mare masura teoretiee, intrue at el nu prea avea contacte cu eei din afara euIturii sale.


Rossi faeea terapie de foarte mult timp, eand intr-o zi a primit un telefon la birou.

- E~ti doctorul hip-nas? a intrebat femeia.Dupa voce, parea sa fie yorba de 0 persoana de euloare,

eeva mai in varsta.- Poftim?- Ziceam, e~ti doetorul hip-nas? E~ti doctorul de memo-

rie?Rossi a taeut un moment ineereand sa-~i dea seama ee spu-

nea femeia aeeea. Apoi s-a luminat.- Ma intrebi daea fae hipnoza?- A~a e. Am nevoie de un doctor hip-nas pentru memo-

ria mea. Tu faei asta?Brusc, Rossi a devenit interesat. La vremea aeeea era ex

trem de nerabdator sa-~i Hirgeasca experienta destul de limitata de altfel ~i sa luereze cu oameni din eele mai diversemedii. Femeia aeeasta ar fi putut sa fie prima persoana deculoare din eariera sa - daca reu~ea sa 0 eonvinga sa vinala el.

Rossi nu prea a inteles ee spunea femeia aeeea, dar i-a facut totu~i 0 programare ~i i-a explieat cum sa ajunga la biroullui. Vorbirea ei era atat de nec1ara ~i de greu de inteles ineatera aproape sigurea avea de a face eu 0 persoana al earei ereier er.a serios afectat. Poate aeesta era cauza lipsei ei de memorie, s-a gandit el.

Abia dupa ce a inchis telefonul, ~i-a dat seama ea din eauza vorbirii ei inealcite nu a putut sa-i ia eorect numele sau numarul de telefon. Dar asta nu eonta prea mult, s-a gandit el,de vreme ee ea urma sa vina la birou.

Doctorul hip-nas

De~i era foarte domie sa cunoasea ~i alt fel de persoane deeateele pe care Ie intalnise in copilaria sa, acest lueru nu s-a intamplat practie deeat in momentul in care ~i-a parasit eartierul aventurandu-se in lumea larga.

** *


Rossi activeaza Intr-o clinica privata din Los 0505, California.

2]6

Biletele la concert

Cazul acesta a avut loc in anii '70, cand Michael Jacksonera in culmea gloriei. In mtreaga lume concedele sale se desfa)lurau cu casa mchisa. Era aproape imposibil sa faci rost deun bilet la vreunul din spectacolele lui.

eu toate acestea, cu 0 luna inainte, un individ a venit acasa la Mary )li i-a dat un pachet de bilete pentru concertulluiMichael Jackson care urma sa aiba loc in curand. Erau locuridintre cele mai bune, foarte scumpe )liexclusive, pretullor msumand sute de dolari.

Rossi a incercat sa afle de ce barbatul acela i-a dat biletele)lide ce i-a cerut sa Ie pastreze, dar nu a inteles nimic din ce-ispunea ea. In cele din urma el a trebuit sa se multumeasca pur)lisimplu cu ideea ca biletele ii fusesera date ei dintr-un anumit motiv )lica ea avea responsabilitatea sa Ie tina pana la data

Spre marea lui uimire, Marya ajuns la birou la ora fixata.Era bine imbracata ~i atragatoare. Singurullucru cam ciudatin infati~area ei era parul care arata cam dezordonat.

- A)ladar, a mceput Rossi, spuneai la telefon ca ai probleme cu memoria ~i ca ai avea nevoie de hipnoza.

Marya incuviintat din cap cu hotarare, lucru care a facutsa-i cada parul pe pod ea. Era de fapt 0 peruca. In acel moment Rossi a vazut ca femeia avea 0 cicatrice lunga ce pornea dintr-o parte a capului pana spre frunte. Fara sa se simta catu~i de putin stanjenita, ea )li-a ridicat de jos peruca )li)li-a pus-o inapoi pe cap. Apoi i-a explicat lui Rossi ca avusese un accident de ma~ina in urma caruia memoria ei a avutde suferit. $i tot de atunci nu a mai fost in stare sa vorbeasca claro

Rossi era incantat ~i fascinat de aceasta femeie de)li nu mtelegea aproape nimic din ceea ce spunea ea. Acest lucru sedatora nu numai vorbirii ei deformate de la accident ci )lifaptului ca el nu era obi)lnuit cu cadenta ~i ritmullimbajului negrilor.


Timpul zboara

Cel mai semnificativ lucru care a reie~it din aceasta primaconversatie a fost ca Mary era foarte convinsa ca ascunsese biletele intr-un loc unde nimeni nu putea sa Ie gaseasdi.

sfabilita. Se pare ca intreaga familie ar fi putut sa foloseasdiaceste bilete pentru a merge la concert - cu conditia ca biletele sa fie recuperate intr-un fel sau altul.

Rossi era foarte impresionat de aceasta femeie ~i de situaFa ei care emanau ceva exotic ~i misterios, motiv pentru carea acceptat sa se multumeasca cu acea descriere confuza a situatiei. La urma urmei problema ei era foarte clara: ea ascunsese biletele intr-un loc sigur, iar acum nU-)limai putea aduceaminte unde este acelloc. Din aceasta cauza, ea voia ca Rossi

sa 0 hipnotizeze pentru a-)li aminti unde Ie pusese.Pentru inceput, Rossi a intrebat-o ce s-a intamplat dupa ce

individul i-a dat biletele.- Era cineva in casa cand a venit acel barbat?- Nu. Doa' eu.

- $i iti aduci aminte m ce camera te aflai cand ai vazut ul-tima data biletele?

- Nu. Nu po' sa mi-amintesc.Au continuat sa incerce sa refadi pa)lii ei, dar era clar ca

amintirile ei despre ceea ce se intamplase erau foarte vagi. Erasup arata, fiind convinsa, a)la cum erau de fapt ~i toti ceilaltidin familia ei, ca pierduse una dintre cele mai valoroase ocazii din viata ei. Intreaga familie dedicase ore intregi cautariicomorii, intorcand practic casa cu fundul in sus. A merge laconcertullui Michael Jackson era unul dintre cele mai bunelucruri care ti se putea intampla intr-un an, a~a ca toata lurneaera mai mult decat suparata.

De fapt, Rossi nu putea decat sa fie de acord cu clienta sa.EI insu~i era un fan Michael Jackson ~i credea sincer ca pierderea biletelor este 0 tragediecumplita. Era hotarat sa 0 ajutesa Ie gaseasca.


Maini magnetice

La acea data, cu toate ca se aHa la inceputul carierei sale,Rossi incepuse sa experimenteze 0 serie de metode alternative de inducere a hipnozei terapeutice. Faptulca foarte putine

Rossi a deyenit atat de interesat de povestea ei ;;i, incantatsa lucreze cu cineva care era foarte diferit de toti ceilalti cucare venise in contact pana atunci, nu a simtit cum zboaratimpul.

Rossi era foarte multumit de sine. Era un tanar terapeut, foarte educat ;;i care lucra intr-o clad ire de peste un milion de dolari. Nu veneau prea multi negri in aceasta partea ora;;ului iar in afara de aceasta clienta nu-;;i aducea aminte sa se mai fi aratat vreunulla u;;a biroului sau. Se petreceau in el contratransferuri uria;;e - era atat de bucuros salucreze cu cineva ca Marya carei origine modesta se asemana atat de mult cu a lui. A sfar;;it prin a se identifica foarte mult cu ea.

Rossi se straduia atat de mult sa rezolve situatia cat maibine cu putinta incat a pierdut notiunea timpului. Asaltata deo multime de intrebari despre familia ;;i despre viata ei, la unmoment dat Mary s-a lasat pe spate ;;ia inceput sa dea din capcu tristete.

- Tu nu doctor hip-nas? a intrebat ea plina de suspiciune.- Ba da. Bineinteles. Eu fac hipnoza, a raspuns Rossi in-

trigat de faptul ca ea devenise brusc ingrijorata.Marry I-a cercetat cu atentie.- Tunu aoctor hip-nas adevarat?Rossi s-a uitat la ceas ;;i a vazut ca mai ramasesera zece mi

nute pana la sfar;;itul ;;edintei. Fusese atat de prins de povestea lui Mary incat uitase sa treaca la hipnoza pe care aceastao solicitase.

Rossi i-a explicat ca inainte ca ei sa poata trece la hipnozaeste necesar sa fie lamurite 0 serie de informatii de baza. Apoia intrebat-o daca este gata sa inceapa.


persoane pot sa intre intr-o stare de transa adanca reprezintao provocare pentru majoritatea terapeutilor. Unii profesioni;;tisustin ca numai 10 la suta dintre oameni sunt cu adevarat hipnotizabili. Dar Rossi voia sa aiba succes cu ceilaIti 90 la suta,ceea ce insemna ca el trebuia sa inventeze 0 metoda care sa in

vinga rezistenta lor obi;;nuita.o procedura standard pentru a verifica susceptibilitatea

oamenilor la hipnoza consta in a Ie cere sa-;;i tina mainile la 0distanta de opt inch una fata de cealalta. Apoi terapeutii Ie sugereaza ca mainile se magnetizeaza, apropiindu-se singureuna de cealalta. Aproape toata lumea shnte 0 oarecare mi;;care, motiv pentru care acest test nu este foarte apreciat de cercetatori deoarece nu distinge foarte bine intre subiectii potriviti ;;icei nepotriviti. Cu toate acestea, Rossi s-a gandit ca succesul obtinut atat de u;;or cu aceasta experienta neobi;;nuita ami;;carii aparent involuntare a mainilor unei persoane poatefi folosit ca 0 noua metoda pentru facilitarea starilor de transa. Pentru ca aceasta tehnica reu;;e;;te cu aproape oricine, ea arincuraja ;;i ar intari convingerea oamenilor ca pot sa aiba succes cu orice tip de experienta pe care 0 presupune inductiahipnotica. Rossi a dezvoltat mai multe variante ale acesteiabordari inovatoare care reprezinta un fel de placebo terapeutic pentru a centra atentia oamenilor asupra descoperirii unorsolutii creative la probl.emele lor intr-un mod care Ie este propriu ;;i prin activarea puterilor ;;i resurselor lor interioare ascunse de care cel mai adesea nu sunt con;;tienti.

Rossi i-a cerut lui Mary sa-;;i ridice mainile, cu palmele fatain fata. EI i-a sugerat ca in curand s-ar putea sa observe ca unadintre mainile ei este mai rece sau mai calda decat cealalta.Sau ca 0 mana este mai grea decat cealalta, ceea ce inseamnaca 0 parte din ea ;;tie unde sunt ascunse biletele. Incet-incet ;;icu ezitari, una dintre mainile ei a inceput sa se lase in jos.

- Da, Mary, in timp ce mana ta continua sa se mi;;te in jos,mai mult sau mai putin de una singura, a;; vrea sa observi catde multe lucruri incepi sa-ti aminte;;ti.

In timp cecontinua sa faca observatii de incurajare, Rossiaconstatat ca Mary era foarte concentrata asupra ei. Ochii i se


lnchisesera spontan fara sa fie nevoie de nici 0 sugestie m acestsens. Zambea ca ~i cand ar fi fost multumitade calatoria pecare 0 facea. in timp ce mana ei cobora foarte meet, el a observat ca ochii ei se mi~cau in spatele orbitelor ~i ca expresia fetei a mceput sa i se schimbe - semn ca era pe drumul cel bunin ce prive~te recuperarea memoriei.

In timp ce se petreceau aceste lucruri, Rossi a sustinut-ope Mary in cautarile ei, in~tiintand-o ca pe masura ce manaei cobora ea devenea din ce in ce mai capabila sa-~i aminteasca. Exact in momentul in care mana ajunsese la jumatatea drumului spre poala ei, Marya intepenit. Gura ei s-adeschis ca ~i cum ar fi vrut sa spuna ceva, dar parea ca seafla in conflict cu ea insa~i, luptandu-se sa-~i Fna buzelestranse de parca nu ar fi vrut sa tulbure concentrarea ~i atenFa ei interioara.

- Ti-ai amintit deja ce trebuie, nu-i a~a? a intrebat-o Rossi.Marya incuviintat din cap cu 0 mi~care abia perceptibila,

nevrand sa tulbure nirnie din ceea ce se petrecea cu ea.- a sa continui sa-ti aminte~ti, nu-i a~a? a indemnat-o

Rossi apoi.Marya mcuviintat din nou din cap.- Acum poti sa vezi exact unde ai pus biletele acelea.a alta incuviitare din cap.- Bine. Asta e minunat. Ce se va mtampla peste cateva mi

nute, dupa ce vei fi absolut sigura ca ~tii unde sunt biletele ~iimi vei spune ~i mie?

Gtteva dipe Rossi nu a spus nirnie, lasand mtrebarea m aer.Tehniea lui obi~nuita era sa nu solicite ~i sa nu directionezeceva in acest proces, lasandu-~i dientul sa decida singur cevrea sa faca. EI sugereaza intotdeauna mai multe 0pFuni, astfel ineat orice alege dientul sa faca va merge la fel de bine, iarprocesul se va desfa~ura fara sa apari'i vreo rezistenta din partea acestuia.

- Ochii tai se vor deschide sau vor ramfme inchi~i atuncieand imi vei spune ~i mie ce ai vazut?

Marya inceput sa-~i deschida incet ochii. Aveau 0 expresie fixa. Corpul nu s-a mi\,cat. Mana se afla m eontinuare la ju-

Misterul este rezolvat

matatea drumului. Era inca intr-o transa adanea. Ea s-a uitatfix inoehii lui Rossi.

- Acum e~ti pregatita sa-mi spui ~i mie unde sunt bileteIe?

Marya incuviintat din cap.- Bine, a spus Rossi, tinandu-~i respiratia in a~teptarea

momentului adevarului. Unde sunt biletele?


In acel moment Rossi s-a uitat la ceas ~i a observat catimpul alocat ~edintei expirase. II a~tepta un alt client ~i nuvoia sa intarzie. Intotdeauna fusese punctual. Trebuia sa intheie imediat ~edinta pentru ca avea nevoie de eel putin eateva minute pentru a 0 scoate pe Mary din transa.

De indata ce Ernie a ineeput sa dea mapoi procesul, a auzit-o pe Mary ~optind ceva.

- Duuap, a murmurat ea indistinct.- Ce ? Ce ai spus? a mtrebat Rossi ineereand sa-~i contro-

leze nerabdarea.

lata ca ea ii ofere a raspunsul dar el nu intelegea. Chiar ~iin conditii optime ii era foarte greu sa inteleaga ce spunea ea,iar sub hipnoza era )iimai dificil pentru ca vorbea in )ioapta.

- Duuap, a repetat ea eeva mai tare ca inainte. Este induuapul de le~erie.

- Duuapul de le~erie?Rossi nu putea decat sa repete sunetelepe care Ie auzise.- Da, bine'nteles, sunt in acel duuap.Duuap, s-a gandit Rossi. Duuap de le~erie. Dintr-o data s-a

luminat. Acum intelegea ee voia ea sa spuna: biletele erau indulapul cu lenjerie!

Biletele nu au putut fi gasite pana atunci pentru ca niciunul dintre membrii familiei nu avea acees la dulapul eu lenjerie. In aeest dulap erau pastrate lucrurile eele mai de pret ~inumai bunica Mary putea sa umble in el. Nimeni nu ar fi indri'iznit sa se apropie de acest loc saeru chiar daca ar fi avut


Postscriptum

Cativa ani mai tarziu, Rossi era pe punctul de a se muta intr-un birou nou. In timp ce i~i desfacea in bucati biroul saumodular, el a observat un cartona;; prins intr-una din laturile

cheile. Rudele lui Mary intorsesera toata casa pe dos, dar niciuneia dintre ele nu-i dad use prin cap sa caute in dulapul culenjerie al bunicii. Era ca ~i cum locul interzis ar fi fost invizibil.

Mary avea un zambet enorm pe chipul ei. Acum ~tia undepusese biletele.

Rossi era ~iel multumit pentru ca misterul fusese rezolvatin cele din urma. In momentul urmator insa, el a inceput sa seingrijoreze gandindu-se ca, din cauza leziunilor pe care MaryIe avea pe creier, era posibil ca ea sa nu-;:;imai aduca aminteceea ce tocmai descoperise. La acea vreme, exista convingereaca hipnoza efectuata in scopul recuperarii memoriei nu era eficienta in conditiile in care existau leziuni pe creier. In consecinta, Rossi a decis sa scrie pe una din cartile lui de vizita: IICa

uta in dulapul cu lenjerie!" El intention a sa-i dea lui Maryaceasta carte de vizita. Cu siguranta ca ea ar fi aratat-o familiei ;:;iastfel biletele ajungeau sa fie recuperate.

La sfar;:;itul ~edintei Rossi era foarte grabit a~a ca cei doi;:;i-auspus repede la revedere. Dupa ce Marya plecat, el ~i-aadus aminte ca uitase sa-i ceara numele, adresa ;:;inumarul detelefon.

A doua zi, Rossi a gasit pe robotul telefonului un mesaj dela una din rudele lui Mary care ii adresa mii de multumiripentru ca 0 ajutase pe bunica lor sa-~i aduca aminte unde pusese biletele. Din pacate nici aceasta persoana nu lasase vreunnumar de telefon sau vreo adresa la care Rossi ar fi putut satrimita nota de plata pentru ~edintele bunicii. Oar asta contafoarte putin pentru ca Rossi se simtea rasplatit din plin prinsimplul fapt ca avusese ocazia sa ia parte la un tratament atatde neobi;:;nuit ~i care fusese incununat de succes.


acestuia. L-a luat ;:;ia vazut ca pe spatele lui era scris ceva demana: IICauta in dulapul cu lenjerie!".

Uimit, el 9i-a dat seama ca la gedinta cu Mary fusese atatde grabit incat uitase sa-i mai dea cartea de vizita pe care notase acele cuvinte. Se pare ca, in ciuda afectiunilor sale craniene, ea reu9ise cumva sa-;:;iaduca aminte de ceea ce descoperise in timpul hipnozei.

Abia acum, dupa treizeci de ani, cercetarile neurologice austabilit ca creierul se poate vindeca chiar 9i la 0 varsta adulta.Ca urmare a unor anumite exercitii ;;ia unor experiente noi ;:;icomplexe, pot sa apara noi neuroni. ;>ipoate ca a;;a functioneaza hipnoza terapeutica - reprezentand 0 experienta deviata complet noua ;:;icomplexa care ne antreneaza cele maicreative facultati pentru a facilita vindecarea.


** *

Istoria familiei


Freeman a descoperit in curand ca pacientul sau cu accentbritanic fals ~i cu costum din stofa ro?ie, de?i avea 0 educatiede prima mana, nu parea totu?i sa aiba vreo slujba permanenta. El i~i schimbase in repetate randuri locul de munca. Pur ~isimplu nu era in stare sa stea mai mult de cateva luni intr-unserviciu.

Inainte sa cerceteze situatia curenta a clientului sau, Freeman a vrut sa afle dHeva lucruri despre familia sa. Astfet el aaflat ca in copilarie Percival a avut parte de 0 serie de evenimente traumatizante. Intr-o zi, cand a venit de la ~coala, I-a

Freeman este ~eful departamentului de psihologie de la ColegiulPhiladelphia pentru Medicina Osteopata.

Cand Percival ?i-a facut aparitia pentru prima data In birou, lui Freeman nu i-a venit sa-?i creada ochilor. In fata luistatea, intr-o atitudine impecabila, un barbat imbracat cu unstralucitor costum tartan din stofa ro?ie. Tesatura era de genulcelei care poate fi observata la cei care frecventeaza cluburilefolclorice - numai ca la ace?tia din urma pantalonii sunt asortati la un jerseu albastru. Oar acest individ purta un costumdin trei piese care iti sarea in ochi. Cu greu te puteai uita la eltara sa-ti fere?ti imediat privirea.

Primullucru pe care i I-a adus la cuno~tinta lui Freeman afost educatia lui excelenta. Absolvent al Colegiului Yale. Facultatea de Drept, la Universitatea Harvard. Apoi un an la Oxford. De?i petrecuse doar un an studiind in Anglia, el adaptase expresiile ?i accentul unui avocat britanic, adica exact ceeace l?i imagina el ca este.

- Ei bine, onorate domn, s-a adresat el noului sau terapeut de parca ar fi fost in fata instantei, haideti sa incepem.

Avocatul de cosmar,

CAPITOLUL SAISPREZECE,Arthur Freeman

dltt ll11Cadesfif~urat£'fde Art Freeman in domeniul te

rapiei cognitive a avut un impact semnificativasupra publicului general ~i de specialitate. EI a

scris 0 serie de carli de specialitate care aplica met odele cognitive- care i~i propll11 sif l1wd!fice procesele interne de gandire ale oammi/or in scopul de a schimba percepliile pi comportamentullor- la persoanele ce sufera de tulburari severe. EI ~i-a petrecut 0 lnmaparte din cariera lucrand Cl/ pacienfi foarte dificili de care cei maimulfi dintre tempel/Ii fug inspifil11antali - cei care au tullntrari de

personalitate cronice ~i netratabile ~i care ii fac sa fie foarte manipulanfi pi vic1cni, punand in perl1ul11enlala incercare rabdarea ce10rlalPi.

Printre cele mai cunoscute carfi de specialitate ale lui Freemanse numifra: Cognitive Therapy of Personality Disorders (Terapia cognitiva a tulburarilor de personalitate), Clinical Applications of Cognitive Therapy (Aplicatii clinice ale terapiei cognitive) ~iThe Comprehensive Casebook of Cognitive Therapy(Repertoarul terapiei cognitive). De asemenea, el a popula1'izataceste concepte intr-o serie de carPiprecum Woulda, Coulda, 5houlda: Overcoming Mistakes and Missed Opportunities (Mintea de pe urma: Cum sa eviti sa faci gre?eli ?i sa ratezi ocaziile care ti se ivesc) ~iThe Ten Dumbest Mistakes That PeopleMake and How to Overcome Them (Cele mai proste?ti zecegre?eli pe care Ie fac oamenii ?i cum pot fi ele evitate).

Percival face fost de primul sau client

gasit pe tatal sau zadmd in dulap. El a vazut 0 balta de sangecare se scurgea pe sub u~a dulapului. Tatal sau se sinucisesetaindu-~i carotida. Din anumite motive, el a vrut ca fiullui sadescopere aceasta scena.

Mama lui Percival a murit in urma unei supradoze de medicamente; nu s-a putut stabili daea a fast yorba de un accident sau de 0 sinucidere.

Intr-o zi foarte geroasa, unul dintre fratii mai mici ai luiPercival s-a dus pana la un lac inghetat. Acolo ~i-a dat jos toate hainele de pe el ~i s-a a~ezat in zapada. In dimineata urmatoare a fost gasit mort.

Aceste evenimente ingrozitoare nu puteau sa explice pe deplin infati~area ciudata a lui Percival ~i istoria pendularilor luiintre diferite locuri de mundi. Cu toate aces tea, ele furnizauun oarecare context al excentricitatii lui.


constate dupa cateva ore de a~teptare ca completase ni~te hartii gre~ite.

- Completeaza Formularul 99-7, i-a spus functionarul cuo voce plictisita, ~i apoi treci inapoi la rand.

- Cum indrazne~ti sa tratezi in felul acesta pe cineva devaloarea mea! a spus Percival cu un accent britanic plin de aroganta. Trebuie sa-ti aduc la cuno~tinta ca sunt membru al baroului din acest stat. Pot ocupa postul tau.

Functionarul ~i-a ridicat nasul din hartiile de pe birou ~ifara sa scoata un cuvant i-a aruncat 0 privire plina de ura.

Oamenii din spatele lui Percival au inceput sa faca glumepe seama lui, dar el a continuat sa-l fixeze pe functionar farasa-i bage in seama.

- Vreau sa vorbesc imediat cu ~eful tau, a spus el uitandu-se la ceas ca ~icand ar fi fost prea ocupat ca sa-~i bata capulcu asemenea oameni de rand.

- Nu am ~ef, i-a spus functionarul cu 0 voce de-a dreptulamenintatoare. Daca te dai mare ca e~ti un avocat atat de grozav, cum se face ea nu ~tii ce formular trebuie sa completezi?$i acum du-te ~i stai din nou la coada.

Cei de la rand au ras plini de satisfactie. Dupa atatea orede a~teptare in care se plictisisera, incidentul acesta Ii se parea un divertisment placut.

Percival a ramas pe loc ne~tiind ce sa faca. Suferise dejadestule umilinte pe ziua aceea, dar in nici un caz nu avea degand sa dea inapoi in fata amaratului acela de functionar idiot.El a cercetat cu atentie in jur ~i a vazut 0 u~a pe care scria Intrarea interzisa, numai pentru angajati. Prin urmare, aici se ascundea supervizorul.

Percival ~i-a strans formularele pe care le-a facut ghemotoc intr-o mana, dupa care ~i-a luat servieta 9i s-a indreptat catre acea u~a. Ca unnare a agitatiei provocate de schimbul dereplici cu functionarul, paza era in alert a astfel ca ea I-a imobilizat imediat pe Percival care ll,cerca sa intre cu forta in zonai.nterzisa.

- Cum indrazne~ti! a strigat Percival spre deliciul audientei. Da-mi drumul imediat. Asta e brutalitate politieneasca! Ati


In continuare, Freeman I-a indemnat pe Percival sa povesteasca mai amanuntit despre slujbele pe care le-a avut ~i despre modulin care a reu~it sa Ie piarda. Art era extrem de curios sa afle cum un judecator educat la Ivy League a putut sae~ueze atat de lamentabil in cele mai multe din lucrurile pecare incercase sa Ie faea.

Percival a relatat istoria angajarilor sale, trecand in revistao serie de ghinioane pe care le-a avut, unele dupa altele. Apoia inceput sa povesteasca despre incidentul care I-a infuriat celmai mult. La vremea aceea el tocmai lucrase ca judecMor destat reu~ind performanta rar intalnita de a fi eliberat involuntar din serviciul civil.

De~i lucrul acesta il facea sa se simta ingrozitor, el a decissa depuna 0 cerere pentru ajutor de ~omaj. Ajuns la biroul de~omaj, el a constatat nu numai ca era singura persoana albadintre cele prezente acolo dar cu siguranta ~i singura imbracata intr-un costum din trei piese ~icare purta 0 valiza diplomat din piele. S-a a~ezat la rand cu sute de alti oameni ca sa

IIIII1]1

'I'I

'111,111,'1

Iii

"i'I'I,"'1

,I,'i

'I" II

1"11

H

Sugestii pentru partenerul managerial

vazut, oameni buni, cum ma agreseaza acest om din Neanderthal?

in cele din urma a fost chemata politia pentru a pune capat disputei. in felul acesta Percival a fost acuzat de infractiunea de intrare intr-o zona interzisa ~i de alte mcalcari ale legiireferitoare la amenintarile la adresa ill1gajatilor de stat.

Percival incercase 0 vreme sa practice avocatura in particular, dar nu a gasit pe nimeni pe care sa-l reprezinte. Acum,vestea buna era ca avea primul sau caz: trebuia sa se apere pesine in instill1ta de acuzatiile care ii fusesera aduse.

Lucrurile s-au calmat. AcuzaFile au fost retrase, de~i acestlucru nu a fost nici pe departe rezultatul apararii judiciare prezentate de Percival. in cele din urma, un prieten I-a ajutat sase angajeze la 0 firma mare unde trebuia sa presteze 0 muncamai degraba potrivita pentru un student m anul doi la Drept.Ei I-au instalat intr-un birou unde se aflau mormane pestemonnane de cazuri neterminate care mai aveau nevoie de 0

simpla hartie sau de un telefon inainte de a fi clasate.Constatand ce sarcina marunta i se repartizase, Percival a

fost cuprins de indignare. Cum indrazneau sa-l trateze cu atata lipsa de respect! $i s-a hotarat sa-i dea de indata 0 lectie partenerului managerial. Trecand ca 0 furtuna pe langa secretara, el a intrat in cabinet unde a inceput sa tipe la un domn maiin varsta care a ramas foarte uimit.

- Cu siguranta ca nu-p dai seama ca sarcinile acestea umiIe care mi-au fost repartizate sunt total necorespunzatoare cueducatia ~i statutul meu profesional, a proclamat Percival. inloc sa fac munca asta stupida de scrib ar trebui sa ma ocup decele mai dificile cazuri pe care Ie ai. La Harvard ni se spuneamereu ca lipsa de apreciere a talentelor este una dintre celemai frecvente erori care se fac in astfel de locuri. De fapt, tocmai v-am pregatit 0 lista cu ceea ce ar trebui sa faceti pentruca lucrurile sa mearga mai bine in firma asta de doi bani.


Percival a fost imediat escortat afara din birou de catre cei

care asigurau paza. Nu i s-a dat voie nici macar sa-~i recupereze geanta diplomat care i-a fost inmanata numai dupa ce aajuns afara din cladire.

Freeman ~i-a dat seama ca intreaga existenta a lui Percivalfusese marcata de asemenea crize care se succedau permanent.Acest lucru se intampla fie pentru ca nu era apreciat de catreceilalti, fie pentru ca oamenii nu realizau pe deplin de ce capacitati dispunea el. Lucrul acesta era valabil nu numai in cazullocurilor de munca pe care Ie pierduse, dar ~i in alte domenii ale vietii lui.

- Haide sa facern un program pentru astazi, i-a propusFreeman lui Percivalla inceputul ~edintei. Ti s-a intamplatceva in ultima saptamana despre care crezi ca ar trebui sa ~tiu~i eu?

Freeman nu a putut sa nu observe ca Percival avea fataumflata ~i ochii invinetiti. Ramele ochelarilor sai erau prinsecu banda adeziva.

- Ei, m-am simtit earn demolat in ultimul timp.- Vad. Dar ce s-a intamplat cu fata talPercival a spus ca in timp ce se plimba pe strada gandin

du-se la ale sale a fost abordat de 0 persoana fara adapost.- Hei, amice, i-a spus individul, poti sa-mi dai 0 tigara?- in primul rand, creatura demna de dispret ce e~ti, i-a

raspuns Percival intorcandu-se catre el, eu nu sunt amicul tau.in al doilea rand, dupa cate vad, ai nevoie mai degraba de 0slujba bine platita decat de 0 Fgara.

Freeman s-a mirat gandindu-se ca Percival insu~i nu aveaoslujba mai buna decat acest om al strazii ~i totu~i avea tupeul sa se ia de ceilalti.

- $i ce s-a intamplat dupa aceea? I-a intrebat Freeman pePercival.

eu permisiunea cardinalului


- Ei, creatura m-a lovit. Mi-a dat un pumn in fata fara niciun motiv. Am incercat sa dau de un politist, dar nu era niciunul prin preajma.

- Dar bine, Percival, de ce Dumnezeu nu ti-a trecut pur ~isimplu prin minte sa-i dai tipului 0 tigara sau sa-l ignori?

- De ce sa fi facut asta?

- Ca sa eviti sa prime~ti un pumn in fata.- Ei bine, dUa vreme asemenea creaturi populeaza urbea

noastra cinstita, este de datoria mea sa Ie aduc la cuno~tintaca viata lor nu are nici un rost daca nu-~i gasesc 0 slujba bineplatita.

Freeman a facut tot posibilul sa-i explice ca exista ~i altemodalitati cu mult mai practice ~i mai avantajoase de a intrain contact cu oamenii, dar Percival sustinea ca nu a fost inteles. Acest incident i-a adus aminte de 0 alta poveste sau maibine zis de 0 alta criza din care abia scapase.

De curand fusese la 0 biblioteca de drept de la 0 universitate locala cu intentia de a se documenta in vederea procesului pe care il deschisese impotriva statului pentru felul in carefusese tratat la oficiul de ~omaj. Spre surprinderea lui, de dataaceasta el a avut putin noroc ~i a dat peste 0 bibliotecara careI-a ajutat foarte multo Cei doi au inceput sa se intalneasca ~iau infiripat 0 relatie, prima de care Percival se bucura dupa 0perioada foarte lunga de timp.

Noua iubita a lui Percival era 0 catolica foarte credincioa

sa. Cum trecuse atat de multa vreme de la ultima sa relatie sexuala ca aproape nu-~i mai aducea aminte de ea, Percival a devenit foarte insistent in timpul imbrati~arilor lor. Dar, cu toate ca ii placea foarte muIt Percival, femeia sustinea ca nu vaavea relatii sexuale pana dupa casatorie. Putea doar sa 0 mangaie fara ca sa-~i dea jos hainele de pe ea.

Percival a pledat cazullui inaintea femeii - sustinand caei se plac unul pe ceUllalt, ca amandoi VOl'sa faca sex -, darea a ramas ferma in privinta limite lor pe care Ie stabilise. Erade-a dreptul impotriva convingerilor sale religioase sa faca sexin afara casaioriei ~i fara binecuvantarea bisericii.

Chiar in acea saptamfma, Percival a sunat la arhidiocezapentru a face 0 programare la cardinal. Acesta nu era un cardinal oarecare ci un biHran foarte conservator care ar fi pututsta foarte bine la dreapta lui Attila, capetenia hunilor. Monseniorull-a invitat la el ~i i-a explicat ca din pacate cardinalulera foarte ocupat, dar ar fi bucuros dadi ar putea sa preia elmesajullui.

- De fapt, a spus Percival, ceea ce aveam in minte era undialog rational intre doi oameni inteligenti. Am 0 problema cubiserica ~i cred ca dumnealui ar putea sa 0 Iamureasea.

- Ei bine, a spus monseniorul, cred ca ati putea sa-mi spuneti mie despre ce este yorba.

- Desigur, domnul meu. Vedeti, eu ma intalnesc eu 0 tanara femeie care este membra a organizatiei dumneavoastrasau, a~ putea spune, a confesiunii dunuleavoastra.

- Inteleg.- $i tinem foarte mult unulla eelalalt.- Foarte bine.

- Ei bine, e simplu, ~i-a dat el drumulla gura, noi vremsa facem sex, dar ea sustine ea nu poate pentru ca este catolica. Nu am auzit in viata mea eeva mai ridieol!

Monseniorul a taeut pentru un moment, foarte ineurcat desituatia respeetiva.

- Sunteti casatoriti? a intrebat el.-- eu siguranta ca nul- Ei bine, sunteti logoditi?- Nu. Dar ee legatura au toate aeestea eu problema mea?- Atunci, imi pare rau, dar potrivit obiceiurilor noastre,

un asemenea comportament este inaeeeptabii.- Prin urmare, vreti sa spuneti ea sexul este in afara ori

carei discutii?- Da, domnule, exact asta vreau sa spun. Cardinalul nu

poat~ fi deranjat eu asemenea probleme.- Ei bine, atunci, s-a inver~Ullat Percival, ce spuneti de

spre sanii ei?- Despre ee?


Vorbind pe limba lui

-- Oespre sanii ei. Sanii ei! $titi, chestiile acelea pe caredoamnele Ie au pe piept.

- Ce-i cu ei? a spus monseniorul, din ce in ce mai tulburat de turnura pe care 0 luase conversatia.

- Ei bine, voiam sa ~tiu daca am voie sa-i ating sau trebuie sa cer permisiunea cardinalului ~i pentru asta?

- Ceea ce va sugerez, a spus monseniorul cu 0 voce incordata, este sa-i spuneti prietenei dumneavoastra sa mearga catmai curand posibilla biserica ~i sa se confeseze.

- Prin urmare, raspunsul este nul

Cu cativa ani inainte de a ajunge la Freeman, Percival trecuse printr-o terapie de lunga durata, incercand sa asimileze trecutul sau traumatic, sa-~i stabilizeze situatia profesionala ~ideasemenea sa se refaca dupa mariajullui cu 0 avocata care absolvise 0 ~coala "mai putin importanta" decM a lui. Ei aveau unfiu linpreuna, dar linpotriva lui Percival fusese emis un ordinde restrictie care 11linpiedica sa se apropie de fosta lui sotie ~ide copil. Se pare ea in trecut elii agresase verbal pe cei doi.

$tiind ca toate eforturile terapeutice anterioare se dovedisera ineficiente, Freeman ~i-a propus sa porneasca cu 0 agenda modesta. Priori tate a sa majora era sa-l ajute pe Percival saidentifice acele aspecte ale vietii sale pe care ar trebui sa Ie reajusteze. Acest lucru presupunea, de exemplu, anumite modificari ale stilului sau interpersonal ~i, bineinteles, renuntarea la a~teptarile sale nerealiste pe care Ie avea fata de ceilalti.Din cauza depresiilor pe care le-a avut in trecut ~i a istoriei sinuciderilor din familia sa, Freeman i-a administrat ~i un testpentru masurarea stabilitatii sale emotionale curente. TestuJpresupunea ca Percival sa evalueze fiecate item pe 0 scara dela Ila 5. Oar cand Freeman s-a uitat la rezultate, a observat caPercival notase anumiti itemi cu 2.5 sau chiar cu 3.65, refuzand sa se rezume la variantele oferite cu intentia de a fi multmai precis in raspunsurile sale.


Percival ameninta ca da in judecata

Percival avea atat trasaturi narcisiste cat ~ihistrionice, a explicat Freeman. Manifesta frecvent tendinte suicidale ~i, avandin vedere istoria familiei lui, acest lucru 11ingrijora foarte multoLua medicamente pentru somn, pentru ca, spune el, nu reu~ea sa se relaxeze in pat, gandindu-se mai tot timpulla diverse lucruri.

AHa data, Freeman i-a cerut lui Percival sa completeze unchestionar care Ii cerea sa faca 0 lista cu cele mai disfunctionale ganduri ale sale, cum ar fi "Nu e sfar~itullumii doar pentru ca oamenii nu se comporta a~a cum a~ dori eu" sau "Nu edeloc realist din partea mea sa ma a~tept sa primesc permisiunea cardinalului pentru a ma culca cu una dintre enoria~elesale". Asemenea teme pentru acasa ocupa un loc important inmetoda pe care 0 folose~te Freeman. In felul acesta oameniisunt ajutati sa-~i identifice diferitele maniere in care ei exagereaza ~i distorsioneaza lucrurile care se intampla in viata lor,exacerbandu-~i astfel propria lor suferinta.

Cand chestionarul i-a fost returnat, Freeman a observat caraspunsurile nu erau scrise in engleza.

- Percival, imi pare rau, dar nu pot sa fac altceva decat saobserv ca ai scris tema pentru acasa in franceza.

- Mais alii! a spus Percival.- ~i pot sa te intreb de ce?- Oa, bineinteles! Pentru ca limba franceza mi s-a parut

mult mai expresiva.- Frumos. Oar cum crezi tu ca a~ putea sa citesc asta?- Vrei sa spui ca lU1om ca tine, despre care se presuplU1e ca

este educat, nu poate sa citeasca in franceza? Quelle dOl11mage!- Vite ce e, Percival, nu sunt decM un biet evreu din

Bronx. In cartierul meu nimeni nu ~i-a pus vreodata problema sa invete franceza. ~i poate ca presupunerea ta di sunt sauca ar trebui sa fiu in stare sa vorbesc limba ta nu este decM un

exemplu al felului in care te raportezi la cei din jurul tau.


In timpul perioadelor de stres, care erau din ce 'in ce maifrecvente 'in momentele de criza, Percival 11 suna pe Freeman pentru a-i cere ajutorul. In cursul unei asemenea convorbiri telefonice care a avut loc la 0 ora tarzie din noapte,Art a simFt ca situatia 'incepuse sa-i scape de sub control.Oe;;i era foarte preocupat de pacientullui, el a consideratca e cazul sa introduca ni;;te limite mai stricte 'in relaFa cuacesta.

- Percival, ti-am atras atentia de nenumarate ori ca noi doiam stabilit 0 mtelegere.

- Sunt foarte con;;tient de acest lucru, doctore. La urmaurmei, sunt membru al baroului ;;i un expert 'in contracte. Nutrebuie sa fii condescendent.

- Oaca a?a stau lucrurile, a spus Freelnan rabdator, atuncipoate 1tivei aminti ca noi ne-am inteles sa ma suni doar m cazde urgenta.

- Binemteles ca 'imi aduc aminte de acest lucru. Oar aceasta este 0 urgenta. Am ajuns sa fumez trei pachete de tigari pezi. Nivelul meu de stres este atat de ridicat ca abia reu;;esc samai fac fata.

- Percival, putem sa vorbim despre toate acestea la ?edintele pe care unneaza sa Ie avem.

- Oar, doctore, ceea ce vreau sa spun este ca tu nu maajuti.

- IF multumesc ca 'imparta;;e;;ti aceasta parere. $i iti promit ca vom vorbi data viitoare despre acest lucru, dar acumnu este cazul. Acum am sa inchid.

- Ooctore, daca mchizi, sunt aproape sigur ca am sa masinucid.

- Oaca a;;a stau lucrurile, atwl.ci trebuie sa te ducem la ur-genta. Am sa sun politia chiar acum 9i ei VOL ..

Percival a 'inchis.Treizeci de minute mai tarziu, telefonul a sunat din nou.- Ooctore, vreau doar sa-ti spun ca slmt atat de suparat

din cauza felului in care mi-ai vorbit mai devreme ca am luat

un vas foarte preFos ?i I-am aruncat pe podea. Era 0 piesa chinezeasca foarte valoroasa, iar acum zace 'impra;;tiata pe po-

dea. S-a spart din cauza lipsei tale de atentie. Ma a9tept sa 0plate;;ti pentru ca a fost vina ta.

- Percival, a spus Freeman cu 0 voce controlata nevrandsa mu;;te momeala, dupa cum ti-am mai spus, putem vorbidespre asta la urmatoarea noastra ;;edinta. La revedere.

La urmatoarea lor intalnire, Freeman a constatat ca 0 altacriza se declan;;ase 'intre timp.

- M-ai ad us m pragul sinuciderii, a inceput Percival conversatia.

- Ce am facut?- M-ai auzit bine. Prima data m-ai facut sa sparg vasul,

iar apoi m-ai enervat atilt de mult ca am avut un alt incident.Freeman s-a straduit din greu sa nu se mcrunte indignat.

El a invatat din experienta pe care a avut-o cu Percival ;;i cualtH ca el care manifest a asemenea tendinte manipulative ;;iegocentriste ca este esential sa ramai cat mai calm posibil.

- A;;adal~cum se face ca te-ai simtit atat de neajutorat saptaman a asta?

De fapt, Freeman nu-l mai vazuse niciodata pe Percival atatde agitat.

- Am crezut ca totul va fi mai bine, a mceput Percival. Amau zit de slujba asta nemaipomenita.

- Inteleg.- Ei cauta un partener senior la aceasta firma mare.- Continua, I-a 'indemnat Freeman, stapanindu-se sa nu

dea din cap m semn de nemcredere.Freeman banuia ca 0 sa urmeze 0 aHa poveste amuzanta ;;i

nu s-a in;;elat. Percival fusese la un centru de copiat din cartierul sau pentru a-9i imp rima CV-ulm vederea cererii pe careurma sa 0 faca pentru postul de partener senior. Cel care lucra la copiator a mdoit una din paginile lui in timp ce 0 introducea in ma9ina.

- Uite ce ai facut, i-a spus Percival individului. Mi-ai distrus complet documentul. Este pur ;;i simplu inacceptabil.

- Lini;;te;;te-te, i-a spus individul, nu este decat 0 pagina.Oaca te deranjeaza, 0 pot introduce din nou m copiator faranici 0 problema.


Spitalul

In cele din urma situatia lui Percival s-a inrautatit pana inpunctul in care a devenit extrem de depresiv ~icu tendinte suicidale. Freeman i-a sugerat ca ar fi timpul sa ia in considerareposibilitatea internarii intr-un spital pentru un timp ~i, spresurprinderea lui, Percival a acceptat imediat.

Din nefericire, camera lui Percival era dotata cu telefon. Nu

se ~tie cum, a reu~it sa convinga pe cineva din personalul spitalului sa-i aduca 0 copie a listei cu numerele de telefon ale


Freeman este renumit pentru faptul ca a lucrat cu oamenicare manifestau tulburari grave de personalitate. De~i este ex-

Ce a invatat Freeman,

membrilor ~colii medicale care administra spitalul in care el seaHa. Avand langa el impresionantul sau diplomat ~i 0 gramada de foi impra~tiate in tot patul, Percival a inceput sa-i sunepe cei care se aflau pe lista. Ell-a sunat pe decanul ~colii medicale. L-a sunat pe ~eful departamentului de psihiatrie. I-a sunat chiar ~i pe pre~edintele universitatii ~i pe membrii consiliului administrativ. De fiecare data, el ii ameninta ea ii da injudecata pentru malpraxis, ca urmare a tratamentului incompetent care ii fusese administrat.

Au fost organizate diverse comisii pentru a investiga acesteacuzatii. Percival aleatuise un dosar uria~ in care relata despretratamentul inadecvat care i se acordase, iar una sau doua pagini erau dedicate modului in care Freeman se ocupase de el.Art a observat ca pe langa alte revendieari pe care Ie formulase in proces, Percival voia ca el sa-i plateasea vasul spart.

Cand a fost chemat sa se apere, Freeman a venit inarmat cuteancul de insemnari. Comisiei de investigatie nu i-a luat preamult timp sa renunte la acuzatiile impotriva lui ~i a celorlaltimembri ai personalului care figurau in pH\ngere. La urma urmei, Percival i~i petrecuse 0 buna parte din viata amenintandu-i ca-i da in judecata pe toti cei care nu se ridicau la inaltimea pretentiilor lui.

Cateva Ilmi mai tarziu, Percival I-a sunat din nou pe Freeman pentru a reincepe ~edintele. Art s-a gandit insa ea cel maibine ar fi ca ei doi sa nu mai continue aceste intalniri ~i I-a recomandat unui psihiatru care era mai in masura sa-i administreze un tratament medicamentos. In felul acesta Percival a ajunssa fie tratat cu diferite medicamente care insa nu au reu~it sa aibavreo influenta decisiva asupra comportamentului lui. El a ramasin continuare avocatul de co~mar cu inclinatii autodistructive ~iincapabil de a avea 0 comunicare buna cu cei din jur.


- Daea ma deranjeaza? Dadf mii deranjeazii? Cred d'i glume~ti. In felul asta mi-ai ruinat orice ~ansa de a mai obtine 0slujba importanta. Trebuie sa-ti SPW1 ea sunt avocat. Iar acumsunt atat de suparat ea nu am sa mai fiu in stare nici macar sama duc la interviu.

Percival a smuls apoi hartiile mototolindu-le ~i mai multoFoarte nervos, el ~i-a pus geanta diplomat pe tejghea, a deschis-o ~i a pus CV-ul inauntru.

- Iti aduc la cuno~tinta in calitate de avocat di imi va faceo deosebita placere sa va dau in judecata pe tine ~i pe aceastainstitutie mizerabila.

- A, da? a spus individul de la tejghea. Ei bine, atunci aflaca sunt student in anul trei la Drept. Am 0 copie a CV-ului tau.Cu adresa ~icu numarul tau de telefon. ;;tiu unde locuie~ti. ;;imai ~tiu ea nu poti sa ameninti oamenii ca ii dai in judecatapentru lucruri frivole. Am de gand sa te reclam la AsociatiaBaroului de Stat.

Acum Percival credea ea i~i va pierde licenta de practicarea avocaturii.

- Ei bine, I-a intrebat Freeman, pur ~i simplu nu intelegde ce iti este atat de greu sa-ti tii gura?

Percival s-a multumit sa raspunda ca din nou a fost inteles gre~it ~i ea in nici un caz nu era vina lui. Lumea era plinade idioti, cretini ~i de aIte asemenea creaturi. Pur ~i simpluavusese din nou ghinion.

pert in narcisismul terapeutic, el a avut dificuWtti foarte serioase cu pacientullui incercand sa modifice un pattern intratabil, cronic, aflat in plina desfa~urare ~i foarte rezistent laschimbare.

- Problemele lui Percival erau intr-adevar netratabile, ne-aexplicat Freeman, in buna masura pentru ca el nu ~i-a dat seama niciodata de ce are nevoie. Grandomania sa era incredibila. Instabilitatea sa in ce prive~te autocontrolul era cea mai readin dHe am intalnit. El ~i-a petre cut intreaga viata scriind dosare ~i dandu-i in judecata pe cei care il suparau sau 11dezamageau.

Tehnologia noastra terapeutica nu este suficient de sofisticata pentru a asigura reu~ita tratamentului lui. Probabil caexista factori biogenetici pe care nici nu poti macar sa-i abordezi. Incercarea de a fi rezonabil nu a fost rezonabila in acest

caz. In cazullui Percival, eel mai bine a functionat magia. Iiplace a magia gene rata de medicamente. Probabil ca ar fi reactionat foarte bine la acupunctura sau la ceva similar. Dar ideeaunei abordari mult mai directe a comportamentului, de natura cognitiva, nu a mers prea bine. El voia magie, iar Freemannu i-a oferit-o.

De~i multe din cazurile relatate in aceasta carte vorbesc despre progrese dramatice ale tratamentului sau chiar desprevindecari complete, Percival este un exemplu graitor in ce prive~te limitele terapiei. Medicatia, la randul ei, nu ajuta intotdeauna in cazul unor tulburari de personalitate severe de genul celei descrise in cazullui Freeman. In situatii de acest fel,scopul urmarit nu consta numai in eliminarea completa a pattem-urilor de autoaparare, ci mai ales in a ajuta persoana respectiva sa devina mai adaptabila ~i mai eficienta in satisfacerea nevoilor sale, fara ca prin aceasta sa fie 0 sursa de iritarepermanenta pentru cei din jurul sau.


CAPITOLUL IjiAPTESPREZECE

Robert A. Neimeyer

Reconstruind puzzle-ulmemoriei unui metrolog

c:R obert Neimeyer este llnul dintre principalii teoreti

cieni ai terapiei constructiviste, 0 abordare care

pune In euidenla manierele unice In care oameniicreeaza senSUrl In situaliile problematice ~i In general In uiala lor dezi cu zi. El s-a specializat In a utiliza aceasta abordare pentru a-iajuta pe cei care au necazuri ~i sunt dezorientali. Neimeyer a publicat ~aptesprezece carli In acest domeniu, printre care se numara:Constructivism in Psychotherapy (Constructivism in psihoterapie); Advances in Personal Construct Theory (Progrese inteoria constructiei personale); Meaning Reconstruction and theExperience of Loss (Reconstructia sensului ~i experienta dezorientarii) ?i Lessons of Loss: A Guide to Coping (Lectiile dezorientarii: Un ghid pentru a face fata unar astfel de situatii).El este de ase111eneaeditor al publicaliilor Death Studies (Studiidespre moarte) ~i Journal of Constructivist Psychology (Revista psihologiei constructiviste).

Neimeyer este profesor de psihologie la Universitatea Memphis.

** *

Din cauza caracterului dramatic al acestei povestiri, relatarea ei este un pic diferita de a celorlalte din aceasta carte. Pa-

Cizmele de cowboy

cientul, Bill, i-a fost recomandat lui Neimeyer de catre un medic, ca urmare a faptului ca nici psihologii, nici medicii careau lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-)'irefad viata dupa 0 experienta traumatizanta.

Bill era in intarziere, a)'a d a grabit pasul in timp ce se indrepta dHre una din aleile casei. Din fericire se aHa intr-uncartier in care aproape toate locuintele fusesera construitecam in acela)'i timp, astfel d nu trebuia sa piarda tim pul dutand contoarele; cel mai rau lucru care i se putea intamplaera sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi)'urile care crescuserapeste aparate.

Era pe autopilot, verificand contoarele a)'a cum facuse desute de ori pana atunci. El inregistra cu gl'ija numel'ele, dupacare se grabea mai departe la urmatoarea casa. Daca ar tine-otot a)'a, se gandea el, ar putea sa se intoarca acasa ceva mai devreme.

- Hei, io-te ce avem aici! Un metrolog. Ei, maestre metrolog. Care-i treaba?

Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile, Bills-a trezit in fata a patru tineri. Fiecare dintre ei era imbracat inceea ce parea a fi uniforma unei bande locale - tricouri rupte, blugi, cizme, iar pe cap aveau legate basmale cu buline.

- Te intrebai, maestl'e, ce invarti p'acilea! Ai ni)'te parale?- Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa

ei dtre urmatoarea casa.

La naiba, se gandea el, iar pierd timpul.- Te intrebai dad ai ni)'te bani. Acuma, tine-ti labele din

calea mea )'i da portofelul.Bill s-a uitat uimit la individ. Pur )'i simplu nu )'tia de ce i

se intampla lui una ca asta. Tot ceea ce voia sa faca era sa-)'itermine traseul )'i sa se intoarca acasa.

In secunda urmatoare, s-a trezit trantit la pamant )'i cu unpistol care-i impungea obrazul pana la durere. Tot ceea ce a


putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis eracizma de cowboy a individului care avea arma.

- 0 singura mi)'care, jigodie, ~i e)'ti un om mort. Ai auzitjigodie de metrolog?

Bill se simtea ametit ~i dezorientat. Nu-i era prea clar ce seintamplase. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee, iar acumera trantit la pamant. Sprijinindu-se intr-o mana, a incercat sase ridice.

- Am spus, a tipat individul cu cizme, sa stai naibii jos!In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se

fad astfel inteles.Bill a simtit din nou arma impinsa eu putel'e in ceafa lui

pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul.- La naiba, ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio

Ai au zit?

$i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu piciorul. Billa simtit cum ii pocnesc coastele.

Lovitura asta brusca in coaste I-a Hisat fara l'espiratie. S-achinuit din nou sa se l'idice incercand sa ia 0 gura de ael',cand, din senin, cei patru indivizi s-au pornit sa-Iloveascasalbatic eu picioarele. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cucizmele peste maini, rupandu-i degetele. Altul illovea cusete in stomac ~i in coaste. In eele din urma, oasele fracturate i-au intepat pHimanii care s-au umplut cu lichid. Celmai violent a fost individul cu cizmele de cowboy, La unmoment dat, el s-a dat un pas inapoi pentru a-)'i lua avant.~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o minge de fotbal.

In timpul acestui asalt nemilos, Bill a incercat in repetateranduri sa se ridice. I)'i spunea in sinea lui ca. ar merit a dacaar reu)'i sa riposteze macar 0 data. Nu i-a trecut deloc prinminte ca in starea in care era nu avea nici 0 )'al1Sasa-~i love asca atacatorii chiar daca reu)'ea sa se ridice in picioare. MainiIe lui erau complet strivite, iar ochii ii inotau in sange. Cu toate acestea, a continuat sa incerce sa se l'idice in timp ce indivizii il dlcau in picioare. Daca ar putea cumva sa se ridice, segandea el, totul ar fi sub control.


Cizmele de cowboy

dentul, Bill, i-a fost recomandat lui Neimeyer de ditre un medic, ca urmare a faptului ca nid psihologii, nici medicii careau lucrat cu Bill nu au avut prea mare succes in a-I ajuta sa-~irefaca viata dupa 0 experienta traumatizanta.

Bill era in int<'irziere, a~a ca a grabit pasul in timp ce se indrepta catre una din aleile casel.. Din feridre se aHa intr-uncartier in care aproape toate locuintele fusesera construitecam in acela~i timp, asHel ca nu trebuia sa piarda timpul cauHind contoarele; cel mai rau lucru care i se putea intamplaera sa fie nevoit sa dea la 0 parte tufi~urile care crescuserapeste aparate.

Era pe autopilot, verificand contoarele a~a cum facuse desute de ori pmla atunci. El inregistra ell grija numerele, dupacare se grabea mai departe la urmatoarea casa. Daca ar tine-otot a~a, se gandea el, ar putea sa se intoarca acasa ceva mai devrenle.

- Hei, io-te ce avem aid! Un metrolog. Ei, maestre metrolog. Care-i treaba?

Ridicandu-~i privirea din tabelul pe care nota citirile, Bills-a trezit in fata a patru tineri. Fiecare dintre ei era imbracat inceea ce parea a fi uniform a unei bande locale - tricouri rupte, blugi, dzme, iar pe cap aveau legate basmale cu buline.

- Te intrebai, maestre, ce invarti p'adlea! Ai ni~te parale?- Ce crezi ca fac? a spus Bill dupa care a trecut pe langa

ei catre urmatoarea casa.

La naiba, se gandea el, iar pierd timpul.- Te intrebai daca ai ni~te bani. Acuma, tine-ti labele din

calea mea ~i da portofelul.Bill s-a uitat uimit la individ. Pur ~i simplu nu ~tia de ce i

se intampla lui una ca asta. Tot ceea ce voia sa faca era sa-~itermine traseul ~i sa se intoarca acasa.

In secunda urmatoare, s-a trezit trantit la pamant ~i cu unpistol care-i impungea obrdzul pana la durere. Tot ceea ce a


putut vedea cu singurul ochi pe care-l putea tine deschis eracizma de cowboy a individului care avea arma.

- 0 singura mi~care, jigodie, ~i e~ti un om mort. Ai auzitjigodie de metrolog?

Bill se simtea ametit ~i dezorientat. Nu-i era prea clar ce seintamplase. Cu 0 secunda inainte el mergea pe alee, iar acumera trantit la pamant. Sprijinindu-se intr-o mana, a incercat sase rid ice.

- Am spus, a tipat individul cu cizme, sa stai naibii jos!In timp ce-i vorbea illovea cu cizma in stomac vrand sa se

faca asHel inteles.Bill a simtit din nou ann a impinsa cu putere in ceafa lui

pana cand fata i-a devenit una cu asfaltul.- La naiba, ai face bine sa asculti cand iti spun ce sa facio

Ai auzit?

$i din nou el ~i-a intarit spusele lovindu-l cu pidorul. Billa simtit cum ii pocnesc coastele.

Lovitura asta brusca in coaste I-a lasat fara respiratie. S-achinuit din nou sa se ridice incercand sa ia 0 gura de aer,cand, din senin, cei patru indivizi s-au pomit sa-lloveascasalbatic cu pidoarele. Unul dintre ei a inceput sa-l calce cu<;izmele peste maini, rupandu-i degetele. Altul illovea cusete in stomac ~i in coaste. In cele din urma, oasele fracturate i-au intepat plamanii care s-au umplut cu lichid. Cel1l,'laiviolent a fost individul cu cizmele de cowboy. La unmoment dat, el s-a dat un pas inapoi pentru a-~i lua avant~i a inceput sa dea cu piciorul in capullui Bill ca intr-o minge de fotbal.

In timpul acestui asalt nemilos, Bill a incercat in repetateranduri sa se ridice. I~i spunea in sinea lui ca ar merita dacaar reu~i sa riposteze macar 0 data. Nu i-a trecut deloc prinminte ca in starea in care era nu avea nici 0 ~ansa sa-~i loveasca atacatorii chiar daca reu~ea sa se ridice in picioare. MainiIe lui erau complet strivite, iar ochii ii inotau in sange. Cu toate acestea, a continuat sa incerce sa se ridice in timp ce indivizii il calcau in picioare. Daca ar putea cumva sa se ridice, segandea el, totul ar fi sub control.


Un an mai tarziu

In timp ce tovara~ii lui lucrau la extremita}i, Cizme deCowboy continua sa loveasca cu putere fata lui Bill, spargandu-i nasul, maxilarul ~i toti dintii cu exceptia molarilor. El i-afracturat oasele facia Ie din jurul ochilor ~icele din obraji. El ~iprietenii lui I-au batut pe Bill pana aproape di I-au omorat. Ultimul gand care i-a venit in minte lui Bill inainte sa le~ine afost ca nu va uita dH 0 sa traiasca imagine a atat de pregnanta a acelor cizme de cowboy.

Cand I-a vazut prima data pe noul sau client, Neimeyer~i-a dat seama ca acesta fusese supus unor operatii de chirurgie plastica. Mai tarziu el a aflat di a fost nevoie de ~apte interven}ii chirurgicale pentru a reface fata lui Bill. Avea cicatrice vizibile pe frunte, pe obraji ~i la buze, iar dintii lui erau nefiresc de albi. Nu era resping<ltor, dar uitandu-te la el nu puteai sa nu te intrebi ce i s-a intamplat.

Bill era imbracat foarte modest: blugi ~i 0 cama~a flanelata. In ciuda hainelor obi~nuite pe care Ie purta, era ceva foarte ciudat in atitudinea lui. De indata ce a intrat in birou, el ainconjurat foarte atent camera alegand scaunul cel mai apropiat de perete. Dupa ce s-a a~ezat a tras scaunul ~imai aproape de zid vrand parca sa se asigure ca nu este nimic intre el ~iperete. Neimeyer ~i-a dat seama imediat ca avea de-a face cuo persoana atat de vulnerabila ~i de hipervigilenta incat cauta cu orice chip sa se simta cat mai in siguranta.

Lui Neimeyer i-a luat ceva vreme sa inteleaga povesteaclientului sau din cauza ca multe din lucrurile pe care Ie spunea acesta nu se legau intre ele. In plus, din cauza danturiiprost fixate, Bill vorbea neclar. Mai tarziu, cand s-a obi~nuitcu terapeutul, i~i scotea dantura falsa de fiecare data cand venea la ~edinte. De~i ii modifica radical forma fetei, acest lucruii permitea lui Bill sa vorbeasca intr-un fel pe care el il resimtea mult mai direct ~i cum va mai real. Avea 0 minte sclipitoare ~i 0 elocventa a discursului surprinzatoare pentru cineva


Construind sensuri din nimic

Neimeyer ~i-a dat seama ca Bill avea nevoie de ajutor nunumai in ce prive~te memoria lui dar ~i pentru a gasi unsens nou, care sa faca suportabila viata sa de acum radicaldiferita. In cadrul abordarii constructiviste pe care 0 aplicalNeimeyer se straduia sa-i ajute pe oameni sa inteleaga contextul experientelor lor traumatice, sa gaseasca un nou sens~i sa capete control asupra vietii lor dezagregate. In cazullui Bill, Neimeyer avea de-a face cu 0 situatie care a dus ladistrugerea nu numai a fetei ~i a corpului dientului sau, dar

care nu reu~ise sa termine liceul. Ce-i drept, era yorba de aceainteligenta care se na~te mai degraba din experienta de viatadecat din invatatura.

Bill fusese diagnostic at cu tulburari de stres posttraumaticel precum ~i cu 0 serie de deficiente cognitive care interferaucu memoria sa ~icu controlul actiunilor impulsive. Din cauzaca era vazut ca 0 autoritate in ce prive~te tratarea pacientilorcare suferisera pierderi traumatizantel Neimeyer a fost rugatsa-l consulte ~i sa-l trateze pe Bilt in speranta ca acest om distrus din punct de vedere fizic ~i emotional va ajunge in staresa func}ioneze mai bine.

Fe langa teama pe care 0 avea ca ceilalti 11pandesc ca sa-ifaca rau - ~iNeimeyer se intreba daca acest lucru putea fi numit paranoia intrucat experienta ii demonstrase lui Bill ca oamenii il urmaresc ca sa-l inhate - Bill era foarte deprimat ~iavea inclina}ii sinuciga~e. Statea toata ziua inchis in casal singur ~i izolat, fara un loc de munca ~i aparent dependent de 0serie de "programe despre realitatea vietii de zi cu zi" care nufaceau altceva decat sa-l traumatizeze din nou. In cea mai

mare parte a timpului el se simtea neajutorat ~i disperat. $i celmai rau lucru era ca nu avea 0 memorie coerenta a ceea ce se

intamplase cu el; in permanenta ii veneau in minte fragmente izolate de imagini care 11torturau. Cea mai vie dintre acestea era imaginea cizmei de cowboy care ii strivea fata.


Franturi de memorie

- Nu ~tiu de ce sunt tot timpul atM de nervos, a spus Bill.Inainte nu eram a~a.

- Spui "inainte", a observat Neimeyer. Poveste~te-mi despre cum era "inainte", despre ce s-a intamplat cu tine ~i carea schimbat totul.

- Pur ~i simplu nu ~tiu! Nici mikar nu pot sa-mi aducaminte de tot ce s-a intamplat. Ce ~tiu este ca indivizii aceiaau incercat sa ma jefuiasca ~im-au bi'itut atM de rau ci'ima mirci'iinca mai sunt in viata. Dar mai mult nu pot sa-mi amintesc.E ca ~i cum mintea mea ar fi complet invaluita in ceata. Pur ~isimplu nu mai fac fata.

Spunand aces tea, Bill a inceput sa planga.Pentru ca pacientul sau nu era in stare sa povesteasca tot

ce i se intamplase, Neimeyer a decis sa aplice 0 tehnica ce arfi putut sa-i fie de ajutor.

lndividul nu a mai apucat sa-~i termine peroratia, pentruca, in secunda aceea, Bill s-a repezit la gMullui. A fost nevoiede trei oameni ca sa-l desparta de el.

- Chiar ca nu ~tiu ce se intampla cu mine uneori, i-a explicat Bill terapeutului. Nu mai am nici un fel de control. Eca ~i cum a~ lua foc pe dinauntru ~i pur ~i simplu explodez.Nici macar nu-mi dau seama de ce am sarit la individul ace

la de la magazin. Nu pot sa spun decM d am simtit ci'ieramin pericol.

Sarcina lui Neimeyer era sa-l ajute pe Bill sa-~i refaca memoria ~i sa construiasca 0 semnificatie pentru acel incidentsub a ci'irui stapanire inca se mai afIa. Acesta era un lucrufoarte dificil pentru ca Bill nu era in stare sa-~i aminteasci'i ces-a intamplat ~i cu atat mai putin sa ordoneze intreaga intamplare intr-o povestire coerenta. Pornind de la acest primpas, scopul sau era sa depa~easca trecutul, pentru a se concentra asupra prezentului ~i mai departe, asupra unui vii tormai optimist.


~i a identitaFi lui personale. Cu siguranta ca infati~area luiera profund schimbata, dar la fel stateau lucrurile ~i cu sensuI identitatii, cu istoria ~i cu capacitatea lui de a-~i reconstrui viata pe care 0 avusese inainte. Era foarte trist ca Billnu era in stare nici macar sa spuna 0 poveste coerenta a ceeace i se intamplase, a~a de descompusa ~i de fragmentata eramemoria lui.

- Dom'le doctor, a spus el cu 0 voce disperata, nici macarnu ma mai recunosc. E ca ~icum m-a~ uita dimineata in oglinda ~i a~ constata ca individul care ma prive~te de acolo nuaduce deloc cu cel care eram dmdva. $i bineinteles ca el secomporta cu totul ~i cu totul altfel decM ma comportam eu.

Intr-adevar, de~i inainte se lasa foarte rar prada agresivitatii sau maniei, Bill devenise atat de capricios ~i de imprevizibil incat, dupa ~aptesprezece ani de casnicie, sotia lui "nua mai suportat" ~i I-a paras it. De curand el fusese la un aprozar unde facuse cumparaturi in stilullui obi~nuit - standmereu cu spatele cat mai aproape de 0 suprafata solida astfel ca nimeni sa nu se poata furi~a in spatele lui. In felul acesta a putut sa ajunga destul de u~or la legumele dintr-un capat al magazinului ~i la produsele lactate din celalalt capat,dar rafturile cu conserve din mijloc s-au dovedit inaccesibiIe pentru el. El a trebuit sa a~tepte cateva minute pana candculoarul de trecere dintre rafturile din mijloc s-a eliberat complet, pentru ca apoi sa se aventureze intr-acolo, sa apuce cateva conserve ~i sa se retraga in siguranta catre peretele cualimente congelate. Se comporta de pard ar fi fost in jungla,vanat mereu de inamic.

In timp ce incerca sa se strecoare catre coada de la casa demarcat, Bill a surprins 0 conversatie purtata cu voce tare.

- Cum adica, nu aveti branza Brie? striga un client la casier. Am nevoie de branza asta ~i vreau sa 0 cum par chiaracum.

- Imi pare rau, domnule, a spus tanarul, daca doriti putern sa sunam la manager ~i sa-l intrebam cand ...

- Las-o balta, a sarit clientul. N-am mai pomenit a~aceva ...


- Bill, ~tiu ca mi-ai spus 0 serie de lucruri despre ataculingrozitor prin care ai trecut. Ma intreb ins a daca nu cumvane-ar fi de folos acum sa incercam doar sa revizuim mai in

amanunt aceasta experienta. Poate ca asta te-ar ajuta sa-mispui unele dintre lucrurile pe care tu ai grija sa Ie omiti atuncidlnd poveste~ti altora ce ti s-a intamplat.

- Ti-am spus ca nu-mi aduc aminte nimic. Pur ~i simplunu pot sa-mi aduc aminte.

- Uneori, cand incepem sa povestim ceva, constatam cane vin in minte din ce in ce mai multe detalii. Prin urmare,ceea ce vreau eu sa facem este sa incepem eu acele parti carein momentul acesta iti sunt cu adevarat clare ~i vii in minte,iar apoi, pe masura ce iti vin ~i altele in minte, presupunandca se intampla a~a, sa facem 0 lista cu ele.

- Vrei sa spui, ea ~i cum am alcMui un puzzle?- Exact. E ca ~i cum am pune impreuna piesele unui puz-

zle. De cele mai multe ori, experientele nefericite din viatanoastra pe care Ie suportam cu greu sunt asemenea pieselorunui puzzle care ne-au scapat pe podea. Lipsindu-ne 0 partedin piese, nu mai putem sa intelegem nimic. $i astfel, daca reu~im sa punem din nou impreuna piesele, ajungem sa refacem intreaga imagine a vietii tale.

- Cand eram copil imi placea sa ma joc cu puzzle-ul.- Atunci sa incercam sa facem acest lucru acum. A~ vrea

sa scrii pe aceste cartona~e tot ce iti aduci aminte in legaturacu atacul.

Spunand aces tea, el i-a inmanat lui Bill un teanc cu vreotrei, patru sau cinci cartona~e.

-Acum?

- Da, daca te simti in stare, haide sa completam catevadintre ele acum, doar ca sa-ti arM des pre ee este yorba. Pe celelalte poti sa Ie completezi mai incolo, de fiecare data cand W

aduci aminte de ceva. Nu trebuie sa te preocupe sa scrii acestelucruri in ordinea in care au avut loc - Ie yom aranja dupaaceea. A~adar, incepe cu primullucru care iti vine in minte despre acea intamplare.

Pentru a-I ajuta sa inceapa, Neimeyer i-a spus sa inchidaochii un moment ~i sa se concentreze asupra uneia dintre prime Ie imagini vizuale pe care poate sa Ie acceseze ~i care arelegatura cu atacul.

Dupa un minut, Bill a deschis ochii ~ia scris cu litere stangace, ca cineva care nu este obi~nuit sa scrie prea mult: La Se1'

viciu. Sunt abordat de patm oameni. Apoi a ~ters cuvantul oameni

~i I-a inlocuit cu hoJj. Sernnificativ, dintre instrumentele de scriscare i-au fost oferite, Bill a ales un stilou care era incarcat cu 0cerneala de un ro~u aprins.

Dupa ce a terminat, el i-a inmanat lui Neimeyer cartona~ul. Acesta I-a eitit, s-a uitat sa vada daca Bill este dispus sacontinue ~i apoi I-a incurajat sa mai scrie unul.

Bill s-a gandit un moment. Limba i se itea din gura lui taradinti. Apoi, fara sa se lase indemnat prea mult, el a inceput sacompleteze cartona~ele, unul dupa altul, noti'md fiecare senzatie vie, fiecare sentiment sau imagine a~a cum ii veneau inminte fara nici a ordine anume - imaginea fulger a eizmeicare ii lovea fata, scanteierea armei, furia lui -, toate se iveauhaotic din spasmele aducerii aminte. Cand Bill a ajuns la vreozece eartona~e, Neimeyer i-a spus:

- Ma intreb daca ai putea sa faei acest lucru in continuare; sa pui pe hartie in zilele care urmeaza. pana la viitoareanoastra intalnire tot ce iti vine in minte in legatura cu ceea ceti s-a intamplat. Memoria ta in legatura cu asaltul este asemenea unui joc de puzzle iar acum tu vii cu piesele, astfel di yomputea sa incepem sa Ie punem impreuna ~i sa vedem cum sepotrivesc in povestea mai larga a vietii tale.

Bill era intrigat ~i tulburat de toata aceasta poveste. Se vedea clar ca era foarte vulnerabil ~i ca avea nevoie sa-~i ia masuri de protectie atunci cand situatia il depa~ea. Lucrand cuel, Neimeyer a aflat ca Bill putea sa fadi fata stresului intr-unmod creativ, ascultand muzica clasica, plimbandu-se sau facand bai prelungite. Neimeyer i-a recomandat sa continue safacii aceste lucruri ca parte a terapiei lui in vederea eliberariide trecutul traumatizant.

Cand Bill a venit la urmatoarea ?edinta cu mai multe cartona?e, Neimeyer I-a indemnat sa Ie aranjeze in ordinea in cares-au petrecut evenimentele ?i sa construiasca legaturi intre aceIe fragmente. Continuand prima parte a povestirii mentionatamai devreme, in final intreaga naratiune suna in felul urmator:

Aceasta metoda a "franturilor de memorie" se dovedise

utila celor care sufereau de dezorientare ?i de pierderi graveale identitatii ca urmare a uno I' traume. Neimeyer spera sa-lajute pe Bill sa recreeze 0 anumita ordine din acest haos, salege amintirile traumei pe care 0 suferise intr-un fel de stl'llctura care sa dea obscurului incident 0 anumita semnificatie.Cercetarile lui Neimeyer ?i experienta pe care 0 avea cu multialti pacienti care se luptau cu pierderea identitatii il invatasera ca 0 asemenea procedura reprezenta un prim pas in a intelege trecutul, a-I control a ?i a trece mai departe catre un prezent mult mai echilibrat ?i un viitor plin de speranta.


- Asta ma face sa ma simt ceva mai bine, i-a spus BillluiNeimeyer la a treia lor ?edinta. Vreau sa spun, sa fiu ajutat sainteleg lucrurile ?i nu doar sa fiu calmat ?i sa mi se dea pastiIe pentru somn. Dar nu vreau numai sa reu?esc sa-mi aducaminte ce s-a intamplat. A? vrea sa inteleg de ce mi s-au intamplat mie toate astea.

A?a cum s-a dovedit, nu era prima data cand Bill fusesevictima hartuielilor sau pe punctul de a fi agresat. In viata luiexista un pattern recurent pe care el voia sa-l inteleaga.

Neimeyer ?i-a dat seama ca era timpul sa extinda discutia ?i sa se concentreze nu numai asupra traumei care durade un an ci?i asupra pove?tii uneivieti care dura de patl'llzeci ?i doi de ani, ?i din care aceasta facea parte. Alcatuindun fel de biografie a lui Bill, cei doi au identificat cateva capitole importante din viata trecuta a acestuia. Pentru fiecare dintre aceste perioade, Bill avea amintiri foarte clare. Deexemplu, el i?i amintea ca intr-o zi, pe eand avea trei ani, venea aeasa eu tricicleta de la 0 balta din apropiere. Parintii luierau foarte speriati pentru ca. il cautasera peste tot. Dar Billi?i adueea de asemenea aminte ci'i,dincolo de asta, s-a simtit foarte mandl'll de curajul ?i de independenta de care daduse dovada.

AHa data, cand Bill avea ?apte ani, tatallui a fost electroeutat intr-un accident de munca. Fiind inca inviata, el a fostdus undeva departe pentru a fi tratat iar sotia lui I-a insotit.Pentl'll ca parintii lui urmau sa lipseasca aproape un an, Bill afost dat in custodia unui unehi ?i a unei mEitu?i pe care abia iieuno?tea. I?i adueea aminte ca in perioada aceea s-a simtit

!oarte singur. Nu intelegea de ee parintii lui il abandonasera.Ii era foarte teama pentl'll ca nu ?tia ce se va intampla eu el.

Neimeyer ?i Bill au trecut mai departe inapoi in timp ajungand la perioada cand aeesta din urma era in clasa a ?asea. Peatunci Bill era un tinta? musculos ?i talentat care juca in LigaMica. "Dand banda inainte" din nou, ei au ajuns sa discutedespre anii tumuHuo?i de liceu. Bill i?i aducea aminte ca fu-

Reconstruind trecutul

Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson250

01nd am ajuns la stalp, ei au venit in fuga spre mine ~im-au inconjurat astfe] ca nu aveam cum sa scap. Mi-au pusin ceafa un pistol automat Ruger de 9 milimetri. Au spus: Ceai la tine? Am ridicat mi'Hnile.

Au spus: la-I. Dupa ce au luat ce au vrut, m-au lovit in capcu arma ~i am cazut la pamfmt. Inainte sa ma loveasca el aspus, tu, nenorocitule.

Imi aduc aminte flashuri de lumina stralucitoare. Erau

atilt de stralucitoare. Nu puteam sa vad nimic. Toti indiviziia~tia ma loveau cu picioarele in cap. Unul dintre ei care aveacizme de cowboy ;;i-a luat avant ~i a sarit pe fata mea. Imiaduc aminte ca am simtit 0 furie imensa in special fata de eelcare sarea cu picioarele pe mine. Ma gandeam ca a~ putea sa-llovesc foarte u;;or daca a;; fi putut sa ma ridic. Am decis caar merita sa fiu lovit numai ca sa reu~esc sa-i dau un dos depalma in nas. M-am hotarat sa fac asta indiferent de urmari.

De cate ori ma ridicam, \oviturile ma puneau din nou la pamanto Am incercat de mai multe ori - cred ca de vreo douazeci de ori.

sese un licean foarte rebel. Era ingrozitor de timid. Majoritatea colegilor 11considerau un nebun singuratic.

- Ripostam impotriva tuturor celor care imi stateau incale, a spus Bill. Nu conta cu cine ma puneam. Incercam sadau pe masura a ceea ce primeam. Dupa un timp oamenii aupreferat sa ma lase in pace.

Bill era foarte mandru de inver~unarea lui, de felul in carese impotrivea la tot ce-i statea in cale. Initial, el nu ~i-a amintit ca in timpul bataii incercase in permanenta sa se ridice.Abia dupa ce a completat cartona~ele el ~i-a ad us aminte caincercase sa riposteze chiar ~iatunci cand se aHa complet imobilizat sub ploaia de lovituri. Aceasta descoperire a fost extrem de importanta pentru el: avusese curajul ~i indraznealasa se opuna chiar ~i intr-o situatie fara scapare.

Trecand in revista episoadele semnificative ale vietii sale,Bill a descoperit curand un pattern - multe din aspectele vietii lui din trecut se repetau in prezent - e yorba de faptul dea fi victimizat ~i de sentimentul abandonului.

Neimeyer a descris situatia in termeni constructivi~ti:- Bill a incorporat experienta atacului intr-un sistem com

prehensiv pe care el a inceput sa-l construiasca de la varsta de~apte ani. Experientele victimizarii sale pe care le-a avut intimpulliceului au contribuit maideparte la dezvoltarea acestuisistem. Acesta a fost scenariul predominant al vietii sale, "partea intunecata a Fortei" care s-a reactualizat in momentul in carea fost atacat. Dar acesta nuacopera intreaga poveste a identitatii lui Bill. Sa ne uitam la felul in care el ~i-a organizat episoadele viepi in functie de 0 serie de teme importante. Ceea ce yomconstata este ca el avea tendinta sa-~iimparta evenimentele existentiale potrivit unei dihotomii alb-negru, foarte stricte: fiecare lucru era complet bun sau complet rau. Acest fapt era asociat cu alte cateva teme care se impuneau la un moment dat cum ar fi: a avea 0 parere buna despre sine in opozitie cu a aveao parere proasta, a fi relaxat versus a fi agitat, a pierde controlul versus a avea control, a putea sa-ti pastrezi integritatea versus a fi atacat, a fi in stare sa rationezi versus a te lasa prada furiei, a avea incredere versus a nu avea incredere in ceilalti.

Finalul pove~tii

Ca urmare a traumei suferite, Bill a ajuns sa asimileze evenimentul respectiv ~i sentimentul identitatii sale din acel moment cu imaginea baietelului de ~apte ani, abandonat, speriat~ifuries. Dupa ce a descoperit acest lucru, Bill a inceput sa inteleaga ca nu era singura modalitate de a raspunde situatieicritice generate de atac. .

Aceste conversatii au avut darul sa-l determine pe Bill saabandoneze imaginea pe care 0 avea des pre viata sa ca fiinduna a complotului general in care el juca rolul de victima, infavoarea unei imagini mult mai cuprinzatoare in care temelemajore ale existentei sale erau mult mai complexe ~i mai variate. In cele din urma, el a inteles ca atacul traumatizant nureflecta decat 0 singura tema recurenta, chiar daca era yorbade cea mai intunecata.


- Doctore, azi ma simt tare. Am dat lovitura.- A~a? Ce vrei sa spui? a intrebat Neimeyer curios, obser-

vand zambetul subtil allui Bill ~i buna dispozitie din voceasa.

_ Ei bine, am jucat primul meu meci de baseball dupaaproape cincisprezece ani. Pur ~i simplu m-am dus ~i m-amalaturat unor tipi care jucau pe un teren din apropiere.

Neimeyer a fost de-a dreptul uluit de aceasta marturisirenea~teptata. Experienta asta reprezenta 0 exceptie semnificativa in viata de pana atunci a lui Bill; in termenii terapiei narative aceasta reprezenta un "rezultat unic". Era un momentinaltator in existenta sa, care reactualiza perioada in care, copil fiind, el juca baseball in Liga Mica, aproape singura in careel se simtise cu adevarat bun la ceva. Fusese intotdeauna unjucator exceptional. Neimeyer a avut grija sa-i atraga atentiaasupra faptului ca acesta era un pas important in a restabililegatura cu cei din jur ~i a pune capat exilului de la spedaumana pe care Bill ~i-l impusese. Pentru a face acest lucru elnu s-a multumit sa-i ofere lui Bill interpretarea evenimentu-


lui, ci i-a solicitat acestuia detalii despre felul in care gasise curajul necesar pentru a se expune in public, permitand celuicare prinde mingea sa stea in spatele lui ~i in general sa sepuna intr-o situape m care trebuia sa alerge, sa strige ~i sa facaefort fizic. El se intreba cu voce tare ceanume putea sa indiceacest eveniment cu privire la viitorul posibil allui Bill: acum,dat fiind ca ajunsese la "prima pozitie" in meciul sau cu paranoia, era oare posibil "sa smulga 0 aWl.pozitie" ~i sa mearga mai departe? Cine din "echipa" era cel mai convins ca estem stare sa "ajunga acasa"? Punand 1ntr-o maniera metaforicaproblema continuarii acestor progrese, Neimeyer a reu~it sa-lcoopteze pe Billmtr-o discupe pe cat de amuzanta pe atat deserioasa despre istoria dominanta a vietii acestuia, legata defrica, izolare ~i slabiciune, punand-o in balanta cu alternativaunei istorii a sperantei, reintegrarii ~i alegerii.

Curand dupa aceea, Bill a mceput sa se intalneasca la 0 cafea cu ni~te indivizi din cartier. Neimeyer a observat de asemenea un alt indiciu semnificativ al progresului lui continuu:in timpul ~edintei Billi~i tragea scaunul din ce m ce mai departe de perete ~imai aproape de terapeut. In felul acesta, nunumai ca reducea distanta dintre ei, dar, a~a cum spunea el,simtea ca nu mai are nevoie sa-~i pazeasca spatele.

Totu?i Neimeyer nu a fost atat de mult impresionat deaceste progrese pe cat a fost de faptul ca la a unsprezecea ~edinta Bill I-a anuntat ca 0 sa lipseasca un timp.

- Nu 0 sa crezi, doctore, dar m-am impacat cu tatal meu.Nu-l mai vazusem de douazeci de ani.

- Oh, dar asta e ceva! Spune-mi mai multe despre acestlucru.

Bill a zambit mfmdru, adl.tandu-?i dantura pe care acum 0purta fara sa-i mai pese.

- Mda, a spus Bill, m-am intalnit cu el de cateva ori. Ammcercat sa reparam amandoi vechea mea motocicleta Harley.Nu am mai mers cu ea de vreo douazeci ~i cinci de ani. Poatechiar de mai mult timp.

Metafora motocicletei parea profund semnificativa. Neimeyer ~i-a dat seama di Billl~i reconstruia viata impreuna cu

Concluzii

Rezultatele terapiei lui Bill au fost amestecate, a?a cum seintampla de cele mai multe ori in cazul unor traume severe deo asemenea amploare. In cele din urma, cei patruindivizi careI-au atacat au fost adu?i m fata instantei, iar Bill a fost obligatsa depuna marturie. A?a cum era de a?teptat, trebuind sa-?iinfrunte atacatorii, 0 buna parte din furia lui a fost reactivata.Totodata, avocatul apaxarii a incercat sa-l atace, punand la mdoiala credibilitatea sa ca martor, dar, cu ajutorul a doi prieteni, Bill a reu~it sa fad fata acestei acuzatii.

Liderul bandei, individul cu cizme de cowboy ?i singurul

pe care Bill apucase sa-l vada bine la fata, a fost condamnat latreizeci de ani de il1chisoare, din care a executat doar zece. Cei

1a1tiindivizi s-au ales cu "lovituri peste degete".


tatiH lui, folosind motocicleta ca pe un mod de a se aventuradin nou m lume.

_ M-am gandit, a continuat Bill, sa iau nenorocita asta demotocicleHl. ~i sa ma duc sa vizitez cat mai mUlte locuri dintara.

Bill nu citise cartea Zen ~i arta fntretinerii spirituale eu aju-

taml matacidetei, dar cu siguranta ca acesta era exact genulde calatorie spirituala la care se angajase. El a umblat printara, dintr-un loc in altul, infruntand multe dificultati ~iavand 0 serie de aventuri inainte de a se intoarce acasa cuun sentiment reinnoit almcrederii ?i sperantei. Nu numai caa inceput sa se cunoasca dar ~i-a dat seama ca ii placea noulsau mod de a fi.

In cele cateva lungi ~edinte pe care Ie-au avut dupa mtoarcerea sa, Bill i-a vorbit lui Neimeyer despre cat de mult ii place sa se ocupe de motocicleta sa. I~i dorea chiar sa lucreze camecanic. De?i a continuat sa lucreze cu tati:Hsau, el a considerat ca pentru ceea ce voia el sa faca in. vii tor avea nevoie demai multa pregatire, a?a ca s-a inscris la un program de instruire profesionala pentru mecanici de locomotiva.


- Ei, a spus Bill scuturand din cap. Adevarul este ca eucred ca merit cancerul pentru ca nu am reu~it sa duc 0 viatamai buna. Nu Durnnezeu m-a adus in situatia asta, ci el doara permis sa mi se intample pentru a-mi indrepta atentia catreel. La fel a fost ~i cand m-a lasat sa fiu bi'itut de acei indivizi.Iar acum, cancerul. Acesta este un mod de a ma readuce in sanul bisericii ~i de a acorda atentie lucrurilor care sunt cu adevarat importante. Ma simt de parca intr-un fel a~ fi atras raulasupra mea. Povestea asta cu cancerul este de fapt cea carem-a facut sa gandesc in felul acesta. Noi nu ne aflam pe acestpamant doar ca sa murim, iar universul mtreg nu a fost creatdoar pentru a fi aruncat in aer ~i a fi transformat asHel intr-ogramada de pietre. Trebuie sa existe un scop in. toate acesteape care simt nevoia sa-l aflu.

Neimeyer a fost cuprins de 0 mare admiratie fata de acestom care nu-~i terminase studiile liceale ~i care nici nu citiseprea mult la viata lui. Pus m fata unor situatii de-a dreptul mgrozitoare, el a reu~it sa Ie infrunte dand dovada de 0 demnitate rar intalnita. Bill nu a putut sa schimbe ceea ce i se intamplase, dar, cu ajutorullui Neimeyel~ el a rescris textul istorieisale, astfel incat in cele din urms. s-a comportat ca un erou luptator aflat intr-o misiune nobila ~inu ca 0 victima pasiva a carui soarta a fost hotarata de altii.


Bill a fost foarte indignat de decizia tribunalului care nufacea dedit sa puna inca 0 data in evidenta nedreptatea dinlume.

- Sunt atat de exasperat, i-a spus Billlui Neimeyer intr-una dintre ultimele lor ~edinte, de toata lumea asta nebuna. Nimeni nu mai are nici un fel de respect pentru viata umana. Pur~i simplu nu reu~esc sa-mi potolesc furia care m-a cuprins.

De parca nu ar fi trecut prin destule nenorociri in viata, Billa fost diagnostic at la putin timp dupa aceea cu melanom malign, cea mai grava forma de cancer de piele. A fost nevoie dedl.teva interventii chirurgicale pentru a indeparta tesutul canceros, iar acest lucru i-a readus in memorie cele mai negre amintiri despre durerea ~isuferinta la care fusese supus doar cu d'itiva ani in urma dind trebuise sa-~i opereze fata ~i mainile.

- Eu ~tiu ci'imelanomul 0 sa reapara, a spus Bill. Trei dintre prietenii ~i rudele mele au murit din cauza acestei boli ~inici unul dintre ei nu a avut vreo ~ansa.

- $i asta te sperie pe tine? I-a intrebat Neimeyer. Perspectiva ca ai putea muri de cancer?

- Ei bine, doctore, nu ar fi prima data cand trebuie sa infrunt ceva care ma sperie. Moartea nu este un lucru pe care 11a~tept, dar nu este nici ceva inspaimantator.

- Ce crezi ca se intampla dupa moarte?- Sufletul tau se duce intr-unul din cele doua locuri posi-

bile. Candva ma gandeam ca 0 sa ajung in rai, dar acum numai sunt atat de sigur. Am ura asta in mine care a revenit ~inu 0 sa mai pIece. Incerc sa ma duc la biserica de dUe ori pot~i am oarecare sperante ca asta va schimba putin situatia,dar ... ~i voeea lui Bill a meeput sa se piarda.

- Dar nu e~ti sigur daca asta este de ajuns, a dus Neimeyer pana la capat gandullui Bill.

- A~a e. Vezi, exista atatea religii diferite. Cine ar putea saspuna care este cea buna, eea pe care trebuie sa 0 urmezi?

- A~adar, s-a aventurat Neimeyer, e~ti furios pe Durnnezeu pentru ca te-a supus la atata durere in viata ~ichiar in momentul in care ai mceput sa-ti revii ~i sa-ti recapeti controlulai fost lovit de cancer. Pare nedrept.


- Doamna doctor Love?-Da.- Doamna doctor Pat Love?

- Da. Cu ce va pot fi de folos?- va sun de la Centrul de Consiliere al universitatii. Avem

un caz urgent de hipnoza ~i ma gfutdeam daca ati putea sa neajutati·

- Hipnoza de urgenta? a intrebat Love.lmaginatia ei 0 lua razna. Fusese cineva introdus in transa

iar acum nu mai putea sa iasa? Sau poate ca i se spusese uneipersoane extrem de sugestionabile ca se aHa intr-un loc friguros iar acum era inghetat bocna. Oare ei se a~teptau ca ea sa-ldezghete?

- Da, aveam un caz care necesita atentie imediata. Dumneavoastra va ocupati de asemenea lucruri, nu-i a~a? a intrebat innebunita vocea. Mi s-a spus ca faceti hipnoza.

Pat era membra a departamentului de consiliere al facultatii care oferea studentilor dHeva cursuri de hipnoza elinica.De cm·and ea urmase un program de pregatire avansata in domeniul hipnozei util pentru practica de elinica dar ~i pentruactivitatea didactica.

- Mda, fir-ar sa fie, sigur ca da, a spus Love cuprinsa deentuziasm. Era incfuttata ca i se oferea ocazia sa aplice ceea ceinvatase. $i, mai ales, era foarte curio asa sa afle despre ce erayorba. Cand ar vrea persoana respectiva sa se programeze?

- Ne intrebam dadi nu am putea sa-l trimitem chiar acum.- Acum? a zis Love. Mda, sigur, avfutd in vedere ca este

yorba de 0 urgenta puteti sa-l trimiteti.- Este deja pe drum.Love era nenl.bdatoare sa vada despre cine era vorba. Un

eaz urgent de hipnoza. Ce putea sa insemne asta? Ce putea fiatat de presant? De ce ar fi avut nevoie cineva sa inh·e imediatin transa?

Din fericire nu a avut de a~teptat prea mult. Cinci minutemai tarziu in biroul ei a intrat un tfmar insotit de doua femei.

Barbatul era mie de statura, eu 0 constitutie firava ~i imbracat cu eeea ce pihea fi un fel de uniforma - pantaloni kaki

CAPITOLUL OPTSPREZECE

Pat Love

o hipnoza de urgentapentru a rezolva infractiunea

de la Burger Joint

~ aca exista cineva camia ise potrivepte pelfeet numeIe, acesta este Pat Love. Ea se prezintil drept consilierin proble11le de cuplu susfinfind ca pi-a pierdut de

l1lult rabdarea pentru terapia continua. Love este autoarea pi coautoarea unoI' carfi foarte populare, CU11larfi: The Truth About Love(Adevarul despre iubire), a carte in care ea discuta despre faptelepi ficpiunile pe care Ie presupun re/afiile stabile, fericite pi de lungadurata; Hot Monogamy (Monogamia pasionala), un programpentru menfinerea pasiunii in relafiile de lunga durata; EmotionalIncest Syndrome: What to Do When a Parent' Love Rules Your

Life (Sindromul incestului emotional: Ce sa faci d\.nd dragostea unui parinte iti domina viata), 0 carte care ii ajuti'i pe oameni

si'i-?ialine suferinfa provocati'i de dominafia afeetiva a unui pi'irintepi How to Ruin a Perfectly Good Relationship (Cum sa ruinezio relatie perfecta), al ci'irei titlu vorbe?te de la sine. Love este renu

miti'i I1UnU11laipentru carfile sale ci pi pentru prezenfa ei carisma

tica din media pi conferinfele in circuit. Ea este nonconformisM, provocatoare ?i creativa.

,.

* *


~i0 cama~a galbuie cu maneci scurte. Era foarte nerabdator ~iagitat, ca ~icand s-ar fi aflat pe punctul de a exploda. Spre deosebire de el, cele doua femei erau deosebit de calme iar mi~carile lor erau foarte lente. Una dintre ele era bine facuta ~ipurta 0 bluza de stofulita, fusta lunga ~ipantofi de tenis. De~iera mai in varsta arata de parca ar fi fost la ~coala parohiala.Cealalta femeie era mai plinuta ~i foarte inalta. II domina petanar cu statura ei impunatoare. Cele doua femei nu au scosnici 0 yorba lasandu-l pe tanar sa vorbeasca in numele tuturor.

- Probabil va intrebati de ce sunt aici, a inceput el.- De fapt, a spus bland Love, ma intreb de ce sunteti cu

totii aici.- Vedeti, a spus el nervos, numele meu este Carl ~i lucrez

la un restaurant din ora~. Imi place munca asta. Sau, mai binezis, imi placea.

- Ah, a spus Love, nu mai lucrezi acolo?El a dat din cap cu tristete. Cele doua femei s-au uitat la el

ingrijorate. Erau iubitele lui, surorile sau, poate, garzile lui decorp? Pareau foarte protectoare. De fiecare data cand el vorbea, ele incuviintau din cap la unison.

- Vedeti, in timp ce eram de serviciu au fost furati ni~tebani.

- Au fost furati ni~te bani? a repetat Love.- Mda. Dar nu i-am luat eu.

- Bine, ~icu ce a~ putea sa te ajut eu?Love se intreba ce avea asta de a face cu hipnoza de urgen

ta. ~i ce cautau femeile acelea acolo?- Compania are 0 anumita politica, a spus ellasand sa se

inteleaga cat de stupida i se parea lui acea politica: atunci dndse constata di lipsesc bani, sunt concediati toti cei care au lucrat in tura respectiva.

-ToW- Exact. Toti. Nu conteaza cine a facut acest lucru. Daca

lipsesc bani, toti sunt considerati responsabili. Ei nici macarnu incearca sa afle cine este vinovatul.

- A~adar, te-au concediat?

- Mda. ~i eu ~tiu ca nu am luat banii.Carl era pe punctul de a izbucni in lacrimi. Femeia mai chi

pe~a a intins mana catre el ~i I-a apucat u~or peste brat, dar elnu a parut sa 0 remarce.

- Nu ai luat banii ~i cu toate astea te-au concediat.- Va vine sa credeti a~a ceva? Nu mi-au dat nici macar 0

~ansa. Pur ~i simplu ne-au spus sa plecam.Zicand acestea, el s-a intors catre insotitoarele lui care se

incruntasera in semn de simpatie.- Cand au sunat cei de la Centrul de Consiliere, a spus

Love incerdl.nd sa treaca la subiect, mi-au spus ceva despre 0hipnoza urgenta. Despre ce este vorba?

- Ei; a spus el, cu 0 figura de-a dreptul nefericita, probabil ca e prea tarziu pentru a-mi recapata slujba, dar trei dintrenoi au avut 0 idee.

- Spune mai departe.- Chiar daca nu am sa ma mai intorc acolo, vreau sa-mi

restabilesc reputatia. Nu a~ lua niciodata bani in felul acesta.Chiar daca abia il intalnise, Love il credea pe acel tanar.

Durerea lui era atat de reala ca nu era nici un chip sa se prefaca. Pe fata lui nu se intrezarea nici 0 umbra de vinovatie sauregrete. Era ceva in infati~area lui care il facea sa apara foarteinocent ~i vulnerabil. Nu era de mirare ca cele doua femei 11urmau de parca el ar fi fost in custodia lor.

- Erai pe punctul de a-mi spune cum crezi ca a~ putea sate ajut, i-a reamintit Love.

- Dupa cum v-am mai spus, nu eu sunt cel care a luat banii. ~i daca nu sunt eu acela atunci trebuie sa fie vorba de unuldintre colegii mei pentru ca numai angajatii au acces la casade marcat.

- Pare logic, a fost de acord Love.- Banii erau acolo. Apoi au disparut.-Exact.- Problema este ca eu am fost la casa tot timpul. Eu sunt

cel care raspunde de bani pe tura mea, a~a ca nu aveau cumsa dispara banii aceia. Pur ~i simplu nu-mi amintesc ce s-a intamplat sau cine ar fi putut sa-i ia.


- Bine, a spus Love. Cu ce crezi dl a~ putea sa te ajut?Nu se adresase tuturor celor prezenti, dar s-a gandit apoi

Cel poate unul dintre ei ii va raspunde in cele din urma.- Ma intrebam daca ati putea sa ma hipnotizati - ~titi

dumneavoastra, sa ma duceti inapoi la fiecare moment al turei mele de la inceput pana la sfar~it. Poate ca in felul acestami-a~ aduce aminte de ceva, un indiciu, un incident care arputea sa ma ajute sa aflu cine a facut asta. Ma supara foartemult faptul ca cineva ar putea sa creada despre mine ca amfurat. N-a~ face niciodata una ca asta.

Cele doua femei au incuviintat solemn din cap. Erau alibiurile lui sau poate ca se aflau acolo pentru a garanta probitatea lui morala?

De~i parea cam ciudat, cererea lui i se parea intemeiata.Poate ca ea ar fi reu~it sa-l introduca intr-o stare de transa caresa-l ajute sa-~i aminteasca un mic detaliu sau un indiciu carear fi putut sa rezolve misterul. Cu putin timp in urma ea hipnotizase 0 femeie pentru a 0 ajuta sa-~i aduca aminte unde pusese un inel foarte pretios, mo~tenire de familie. De ce nu ar fiputut sa-l ajute ~i pe acest individ sa afle cine ar fi fost in stare sa ia banii?

- Poate ca a~ putea sa te ajut cu acest lucru, a sugeratLove.

Love trata foarte serios ~edintele de hipnoza c1inica ~i nusuporta sa Ie transforme intr-un fel de spectacol; tara un motiv c1ar nu avea nici un rost sa ingaduie prezenta a doi observatori. In plus, prezenta lor ar fi putut sa puna in pericol capacitatea clientului de a se concentra ~i relaxa. Inainte de a seocupa de hipnoza, trebuia sa lamureasca problema celor douainsotitoare.

- Ei bine, cu ce a~ putea sa va ajut pe voi? a intrebat Lovedand din cap inspre cele doua femei.

- A, ele au venit aici ca sa ma ajute, a intervenit Carl. Problema e ca de cate ori intru in transa, parasesc lumea asta.

- Parase~ti lumea asta?Aceasta afirmatie a surprins-o aUHde mult inca! nu a fost

in stare decal sa repete ceea ce spusese el.

262 Jeffrey A. Kottlel~ Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie

_ Oh! Parasesc pamfmtul ~i intru in proiectie astrala. $titice inseamna asta?

Pat a incuviintat din cap uluita. Ea ~i-a adus aminte de 0prezentare pe care 0 facuse cu putin timp in urma, in estul indepartat al Texasului, acolo unde se incheie Bible Belt. Laaceasta prezentare ea folosise tehnica imaginatiei dirijate. Doidintre spectatorii prezenti s-au ridicat mormaind indignati intimp ce se indreptau spre ie~ire: "Probabil ca in continuare 0sa 0 vedeti cum fumeaza marihuana ~i face ~edinte de spiritism." Pat putea sa-~i imagineze care ar fi fost reactia localadad s-ar fi aflat ca ea lua parte la proiectii astrale. Oameniidin acea regiune nu-i priveau cu ochi buni pe cei din afara comunitatii lor care veneau cu obiceiuri straine. De fapt, intr-onoapte, unul dintre studentii ei doctorali interni a fost trezitde ni~te bubuituri puternice in u~a ei de la intrare. Individulfurios de la u~a nu era nimeni altul decat ~eriful din comitatul vecin care venise sa 0 ameninte: "Daca vrei sa nu ai probleme, ar fi bine sa pui capat ~edintelor alara de consiliere cusotia mea!" $tiind care sunt obiceiurile locale, Pat s-a hotaratsa 0 lase mai moale ~i sa actioneze cu mai multa precautie.

_ A~adar, cand intri in trans a, parase~ti pamantul ~i intriin proiectie astrala. Corect? I-a intrebat Love pe Carl.

_ A~a e, a admis el. Iar Martha ~i Mary sunt aici ca sa maghideze.

El ~i-a in tins mainile ~i Ie-a luat pe amfmdoua de dupaumeri.

_ Ele sunt ghizii tai? a intrebat Love din ce in ce mai cu-rioasa.

_ Exact, a spus el, incantat ca ea parea sa-l inteleaga. Elesunt aici pentru a ma aduce inapoi pe pamant.

Love s-a uitat la cele doua femei ~ia observat ca amandouadadeau din cap in semn de incuviintare. Ele pareau sa fie nerabdatoare sa-~i indeplineasca misiunea. Aveau 0 privire foarte increzatoare, care parca spunea: "Da. Asta facem noi. Sarcina noastraeste sa-l aducem inapoi pe pamant."

Mda, s-a gandit Love, pot sa lucrez chiar ~i a~a. De fapt,unnl dintre principiile care stau la baza unei hipnoze solide


este utilizarea - cu alte cuvinte, sa folose~ti tot ceea ce iti ofera clientul. In cazul acesta, pacientul venea cu 0 conceptie foarte aparte despre ceea ce l-ar putea ajuta sa se simta m siguranta pe pal'cursul acestei calatorii. Daca el credea ca are nevoiede doi ghizi pentru a-I aduce inapoi pe pam ant, cine era easa-l contrazidi?

- Foarte bine, a spus Love. Haideti sa mcepem.Ea le-a cerut tuturor sa se relaxeze ~i sa mchida ochii chiar

dad in continuare urma sa se concentreze mai mult asupralui Carl. Pentru di nu era sigura cum aveau sa evolueze lucrurile, Love s-a hotarat sa foloseasca 0 inductie generala care eraposibil sa functioneze pentru toti trei.

Dupa ce Carl a intrat intr-o trans a adanca, Love i-a cerutsa se intoarca in timp, la clipa m care mcepuse tura lui. Ea I-apurtat in fiecare moment al acelei dupa-amieze intrebandu-lunde era, ce vedea, ce facea, cine era prin prejma, ce comenzia luat. A fost uimita de cat de detaliate erau relatarile lui. El a

putut sa-~i aminteasca tot ce s-a mtamplat pana la cel mai micamanunt. De asemenea, Carl a fost m stare sa indice locul pecare-l ocupase fiecare persoana din restaurant.

- E m regula acum, I-a lini~tit ea indemnandu-l sa continue relatarea. In momentul acesta serve~ti un client.

- Oh. Numarul cinci. Ketchup ~imuraturi. Fara salata ver-de. 0 portie mare de cartofi prajiti. Coca-Cola fara gheata.

- Foarte bine. Altceva?

- Uite-l pe Elvis.- Spune-mi despre Elvis, a zis Love pe un ton neutru. Era

yorba despre 0 alta expozitie cu Elvis? In momentul acela nimic nu putea sa 0 mai surprinda. Dar lucrurile mersesera binepana atunci, a;>aca s-a straduit sa nu-;>ipiarda calmul.

- Nu, nu e adevaratul Elvis. Seamana cu el. Par negru.Haina de mu;>ama. Blugi stramti. Marvin II serve;>tepentru caeu trebuie sa incalzesc ni;>techifle.

- Cine este Marvin? a mtrebat Pat. Lucreaza cu tine?

- Mda, este unul dintre baietii din tura. Elll ajuta pe El-vis. Imi aduc aminte ca dupa aceea am facut tot felul de glume despre asta.

Mumia de la mas a din sufragerie

Pat ;>iCarl au mers pas cu pas de-a lungul acelei dupa-amieze, iar el a continuat sa descrie tura, aducandu-;>i amintede fiecare client ;>ide fiecare comanda pe care 0 luase. De-a lungul acestei relatari, cele doua femei au stat fara sa scoata niciun cuvant, incuviintand din cap de fiecare data cand erau deacord cu el.

- Haide sa ne intoarcem la Elvis pentru un moment, a sugerat Pat. I se parea ca acest incident trebuia exploatat m detaliu. Poveste;>te-mi mea 0 data ce se intampla.

- Gunoiul este dus afara.

- Cine duce afara gunoiul?- Eu duc afara gunoiul.- Spune-mi exact ce se mtampla.- Ies afara, a continuat Carl, cu trei, nu, patru saci foarte

grei. Dintr-unul picura, 0 bautura, Coca-Cola - nu, Dr. Pepper - se scurge ;>i... El a clipit din ochi ca ;>icum ar fi vrut savada mai bine.

- Em regula. Este foarte bine. Nu te grabi. Ie~i afara cupatru saci, iar dintr-unul se scurge Dr. Pepper. Descrie ce faciafara.

- Pun sacii m tomberon. Dr. Pepper a facut multa mizerie. Trebuie sa cUI'at...

- E minunat. Te descurci foarte bine. Acum, de la tomberon, vreau sa te uiti catre restaurant ~i sa-mi spui ee vezi.

- Suzette luereaza la ghi;>eul pentru servit clientii la ma-;>ina.Ea are probleme eu d'i;>tile.

- Bine. Ce alteeva mai vezi?

- Doar pe Marvin.- Bine, Ce face Marvin?

- Sta langa casa de marcat. Pur ~i simplu sta acolo.Dintr-o data Carl ;>i-asehimbat atitudinea. Acum arata in

spaimantat.- Ce se intampla acum? I-a mtrebat Love. Era surprinsa

sa eons tate d el nu era deloc incantat de revelatia pe care 0avusese m legatura cu rezolvarea misterului. In mod evident,Marvin fusese vinovatul, fiind singurul care avusese aeces la

casa de marcat in timp ce Carl fusese plecat. Oar in loc sa arate u~urat el era foarte speriat.

- Incep sa plutesc, a spus el incet, iar vocea lui parea sase estompeze. Parasesc acest pamant. Acum sunt in spatiu.Sunt una cu universul.

Love a inceput sa se impacienteze dar ~i-a adus aminte eael 0 avertizase ca se va intampla lucrul aeesta. Doar din cauza asta el venise insotit de ghizi.

- E timpul sa vina ghizii tai? I-a intrebat ea.El a incuviintat din cap. Acum era degajat ~i chiar zambea.- Nu trebuie deeM sa te relaxezi ~i sa te simti confortabil

~i in siguranta; ghizii tai.sunt in apropiere.Apoi s-a adresat celor doua femei:- Am sa va rog, in calitate de ghizi interstelari ai lui Carl,

sa puneti fiecare cate 0 mana pe umerii lui ... u~or dar ferm.Foarte bine ... Acum vreau sa-l ghidati inapoi catre pamant.Nu trebuie deeM sa dati din cap in momentul in care va yetiafla toti trei inapoi pe pamant, in camera eu doctorul Love.

Dupa aproape patruzeci ~i cinci de seeunde Carl ~i celedoua femei au dat din cap unul dupa aItul.

- A~ vrea sa-mi indici printr-o seuturare de cap, i-a spusLove lui Carl, eand e~ti sigur ca te-ai llLtorseu adevarat pe pamanto

Zeee seeunde. Cincisprezece. Douazeci. Apoi 0 u~oara scuturare din cap.

Love a respirat adanc. Aceasta calatorie in spatiu fusese extenuanta.

Cei trei au fost seo?i din transa. Ea a executat 0 sugestieposthipnotica pentru ca el sa-?i aduea aminte de tot ce au vorbit, in special de faptul ca I-a identificat pe Marvin ca fiind potentialul hot. Toti trei au pIe cat extrem de multumiti de rezultat, iar mai Hhziu, Love a auzit din surse neoficiale ca eei din

conducerea restaurantului au reu~it sa-l identifice pe fapta~ euajutorullui Carl. Ea nu a aflat insa dadi tanarul proaspat intors din spatiu ~i-a reluat munca.

Love a avut multe de invatat din acest caz, ?i nu in ultimulrand cat de important a fost pentru ea sa se increada in inte-


lepciunea clientilor sai. De fapt aceasta a fost una dintre regulile sale terapeutiee principale. Atunci dind porne?ti de laideea ca doar tu ~tii ee este mai bine pentru cei care vin sa-ticeara ajutorul, intampini dificultati sau eel putin nu reu?e~tisa-ti fad bine treaba.

Ceea ee ii place eel mai muIt in munca de terapeut, spuneaLove, este ea e~ti ?i student ?i profesor totodata. E-adevarat caunii ar putea sa sustina ca acest individ avea halucinatii, darla urma urmei el venise la ea pentru a-i cere un lueru simplupe care ea putuse sa-l faca. Atunei cand cineva vine la ea, incearca sa fie foarte atenta la eeea ee-i solicita ~i sa trateze aeestlueru cu maxima seriozitate.

Cand tipul acesta a venit la ea, nu a facut caz de ceea ce-icerea. A respectat modul in care el vedea lucrurile. $i I-a admirat pentru ca ~tia ce voia ~i de ce avea nevoie. A fost foarteatenta sa actioneze intocmai cum dorea el.

CAPITOLUL NouAsPREZECE

Samuel Gladding

Frumoasa si bestia,

da11luelGladding este unul dintre pri11lii autori care au. scris 11lanualein domeniul consilierii psihologice. Mul

te dintre ele au fost destinate cursurilor de pregatireuniversitarii, cum ar fi: Community and Agency Counseling(Consiliere comunitara ~i privata); Becoming a Counselor: TheLight, the Bright, and the Serious (Cum sa ajungi consilier:u~or, interesant ~i serios); Counseling: A Comprehensive Profession (Consilierea: 0 meserie complexa); Family Therapy:History, Theory and Practice (Terapia de familie: lstorie, teorie ~i practica); Group Work: A Counseling Specialty (Terapiade grup: 0 specialitate a consilierii) ~i Ethical, Legal, Professional Issues in the Practice of Marriage and Family Therapy(Probleme €lice, juridice ~iprofesionale in practica terapiei maritale ~i de familie). Sam este de ase11leneaspecialist In utilizareastrategiilor creative In 11luncade consi/iere. 1n acest sens, el a scriso carte destinatii profesioni~tilor, Consilierea ca arta.

Gladding este profesor de consiliere la Universitatea Wake Forest.

** *

Era vorba de un cuplu care arata nemaipomenit ~i in carecei doi protagoni~ti abia depa~isera treizeci de ani. Prin urma-


re, Gladding a presupus ca nu putea fi vorba decat de ni~teprobleme conjugale minore, cum ar fi, cine are prioritate la folosirea aparatelor de aerobic sau a gelului de par. Privindu-idoar, nu i-ar fi dat niciodata prin cap ca se afla in fata a ceeace avea sa fie cel mai memorabil caz al sau. Acum, cand autrecut atatia ani, Gladding inca Ie mai poarta 0 vie amintire. Eca ~i cu cuplurile fictive din romane care, chiar ~i dupa ce aiterminat de citit cartea, continua sa-ti ramana muIt timp inminte.

Sam i-a salutat pe cei doi care se aflau la u~a biroului sau.Ce-i drept, stateau impreuna dar la 0 distanta suficienta pentru a permite unei camionete sa treaca printre ei. Nu era prima data cand observa acest pattern de pozitionare, dar nu sea~teptase sa-l intiUneasca la un cuplu care putea sa aiba dificuItati minore de acomodare. In acel moment ~i-a dat seamaca dincolo de frumusetea acelor chipuri care se aflau inaintealui ar fi putut sa se ascunda 0 bestie de problema. Pentru a-~itesta noua ipoteza, Gladding a lansat 0 intrebare deschisa ~ibenigna, ~tiind ca ea va atrage dupa sine un raspuns in masura sa-l informeze cu privire la gravitate a situatiei.

- A~adar, ce va aduce aici? i-a chestionat el.Aproape instantaneu, Joe, sotul, un fan al golfului ~iun im

patimit al sportului, a raspuns cu 0 voce putemica ce I-a facutpe Sam sa tresara ~i care trebuie sa fi speriat pe oricine se aflape 0 raza de cativa zeci de metri:

- Ea nu se poarta cum trebuie, a mugit el.- Nu se poarta cum trebuie? a intrebat Gladding cat mai

bland cu putinta. Spune-mi mai exact despre ce este vorba.Joe, fost sergent de instructie, rumen, cu parul blond tuns

regulamentar, se uita la Sam de parca acesta nu ar fi fost intoate mintile. Joe era obi~nuit ca el sa dea ordine iar ceilaltisa-l ascuIte; la fel cum fusese cazul cu noii recruti pe care ii instruise candva sau cu jucatorii de golf pe care ii antrena acumla unul din cIuburile regionale din apropiere.

- Nu se poarta cum trebuie, a repetat el cu sarcasm, aruncandu-i 0 privire incruntata. Adica sa faca ce i se spune. Acumai inteles?

Inainte de a raspunde, Gladding s-a uitat la Mona, sotia lui Joe. Aceasta ?i-a ferit privirea. Parea speriata. Oarchiar ?i intr-un asemenea moment tension at era imposibilsa nu observi ca Mona era 0 femeie foarte frumoasa. Avea

un par blond care-i cadea cu multa grajie pe umeri, de parca Hecare ?uvita in parte ar fi fost aranjata. Ochii alba?tri?i corpul ei zvelt erau absolut remarcabili. Oar ea prezenta imaginea perfecjiunii ?i dincolo de calitatiIe fizice cucare 0 inzestrase natura. Machiajul ei era fara nici un cusur iar hainele pe care Ie purta pareau alese de un expertdintr-un magazin de lux din New York in vederea unei prezentari de moda.

- A?adar, Mona, a spus Gladding, crezi ca motivul pentru ati venit la terapie este faptul ca nu te porti cum trebuie?

Inainte ca ea sa apuce sa raspunda, Joe a intervenit. El s-ami?cat amenintator in direcjia lui Sam?i a latrat vizibil nemultumit:

- Ce faci? Eu sunt cel care te-a sunat. Eu sunt sursa de in

formatii aid. Nu mai pot sa ajung pana la ea. Pur ?i simplu nuasculta. E cIar ca nu-i mai pasa. Uita-te la ea. Nu e nevoie sao intrebi ceva. Se vede cIaI' totulla fel ca nasul de pe fata mea.

Gladding s-a abtinut sa nu se zgaiasca la nasul lui Joe, de?iera tentat sa faca a?a. Joe il invitase sa examineze aceasta papu?a de porte Ian numita Mona, urmand ca apoi sa se intoarca la Joe cu revelatia ca a inteles ceea ce acesta incerca sa-i spuna. Oar in timp ce se uita la Mona, care arata ca 0 jucarie preferata pastrata in dulap ?i scoasa numai la ocazii speciale, s-asimjit mcurcat pentru ca nu reu?ea sa-?i dea seama m ce consta problema pe care Joe 0 invocase ?i care ar putea fi rolulMonei in aceasta relatie.

- Nu cred ca am inteles prea bine ce ai spus, i-a spus elprudent lui Joe.

- E nevoie sa-ji spun pe litere? s-a rastit Joe.Avea 0 voce autoritara care ii aducea aminte lui Gladding

de vremea cand i~i facea armata la Fort Bragg, m Carolina deNord, unde a avut parte de 0 astfel de atmosfera tensionata?iinhibatoare.

- Uite ce e, cand am cunoscut-o pe Mona era saraca, slaba?i sfioasa. Nu avea cIasa. Nu era in nid un caz 0 femeie sofisticata. Era un fel de Eliza Oolittle, dar tara accent britanic. Eu amfacut-o ceea ce este azi. Am scos-o din mizeria aia pe care ea 0nu~ea familie ?i am invatat-o sa se poarte ca 0 femeie stilata.

In timp ce Joe spunea aceste lucruri, Mona ?i-a incrud?atbratele ?i a scos limba la sotul ei, 0 dovada graitoare, se gandea Gladding, a maturitatii cuplului ?i a respectului pe careMona il avea fata de Joe. Oar de indata ce sotul ei a privit-omtr-un anume fel, ea s-a imbato?at precum un soldat care iapozijie de drepti, incetand sa se mai comporte ca 0 papu?a.

- Ma mtreb, Mona, daca tu ...Inainte ca Gladding sa apuce sa 0 invite pe Mona sa vor

beasca, Joe I-a mtrerupt din nou.- Nu am terminat, a spus Joe. Vreau sa-ti mai spun ceva.

Uite care sunt principalele mele plangeri. Noi nu mai facemsex! Ei nu-i place sa iasa in ora? sau sa faca ceva. Nici macarnu mai este preocupata de felul cum arata! Mie imi place casojia mea sa arate bine atunci cand ies in lume cu ea, iar eatrebuie sa vrea la randul ei acest lucru atat pentru mine cat ?ipentru ea msa?i. Am relatii cu 0 serie de oameni importanjidin acest ora?, iar sojia mea trebuie sa arate bine cand e cumine.

- Bine, multumesc, Joe, a incercat Gladding sa-l tempereze. Apreciez faptul ca ai venit sa ceri ajutor in problemele legate de casnicia ta ?i ca ti-ai expus punctul de vedere in legatura cu ceea ce se petrece intre voi. Oar trebuie neaparat saaud lucrurile astea ?i de la sotia ta. Mona, poti sa-mi spui cecrezi tu ca se intampl<\ in mariajul vostru?

In tacerea care s-a lasat, Mona a mceput sa vorbeasca mcetdar ferm:

- El vrea pur ?i simplu totul dar nu oferi!.nimic m schimb.Stau toata ziua singura acasa. Nici macaI' nu ma lasa sa-mi iauo pisica sau un caine. Sunt 0 persoana, nu un obiect!

- lubito, a intervenit Joe, neluand in seama ultima ei afirmajie, ;>tiica animalele fac mizerie. Oaca ne luam 0 pisica sauun caine 0 sa se umple casa se par, mai ales daca ...

271Mumia de la mas a din sufragerieJeffrey A. Kottler, Jon Carlson270


- Imi cer scuze Joe, I-a intrerupt Gladding, dar cred caMona spunea ceva important, ~i acest lucru nu avea legaturacu creaturile cu blana.

- Vezi, a izbucnit Mona intrezarind in discutia eu Sam 0oportunitate de a-~i ca~tiga un aliat. Vezi cum ma trateaza?

- Continua, a indemnat-o Sam. Nu voia sa-i ia parte a cidoar sa 0 asigure ca este ascultata. Spuneai ca te simti singura ~i ca e~ti apreciata doar pentru felul in care arati ~i te portiin anumite ocazii.

- Da! aproape ca a strigat ea, facand ca discutia sa devina ~i mai aprinsa. Ai auzit ce vrea el. Ei bine, da-mi voie sa-tispun dupa el, nu numai eu trebuie sa fiu frumoasa ~i stralucitoare ca 0 moneda nou-nouta ci ~i casa in care loeuim. Joeinspecteaza casa in fiecare zi, daca poti sa crezi a~a ceva. I~ipune manu~i albe la fel ca cei din armata ~i verifica daca estepraf pe rafturi ~i prin alte locuri. Se duee sa vada daca paturile sunt facute cum trebuie. Ma trateaza ea pe un reerut pecare crede ca trebuie sa-l tina la respect pentru ca este maimare in grad. El e convins ca are dreptul sa faca asta pentruca, printre altele, m-a transformat in ceea ce el nume~te 0 "fiinta admirabila".

- Iubito, iubito, a spus Joe, ~tii ca fac asta doar pentru catin la tine. Vreau sa arati cat se poate de bine. Vreau ca locuinta noastra sa fie ...

- Inteleg ca iti este greu sL., a inceput Gladding.- Stai putin, a spus Mona. Asta nu este tot. Mai mult de-

cat orice altceva, trebuie sa-i pregatesc manearurile lui dupaplanul pe care il afi~eaza in fiecare saptamana: 0 portie de carne, doua de legume (nu numai una), paine, desert - ~i toateastea trebuie sa fie pe masa in fiecare seara la ora 6.35. Nu la6.30. Nu la 6.40. Exact la 6.35. ~i mancarea trebuie sa fie fierbinte ~i gustoasa. Ai idee cata mancare am aruncat la gunoinumai pentru ca nu era pe placul acestui sergent?

Mona a continuat sa enumere cu inver~unare ordinele pecare trebuia sa Ie execute. $i cu fiecare plangere pe care ea 0avansa, Joe se agita din ce in ce mai nervos pe scaun. Fata luirotofeie devenea din ce in ce mai ro~iatica. La un moment dat

Gladding a crezut ca 0 sa explodeze. Dar in cele din urma Joea reu~it sa se mentina in limite rezonabile, cu exceptia momentelor in care mormaielile lui dezaprobatoare se auzeau precumrafalele de gloante menite sa reduca la tacere forta ce se dezli'mtuise impotriva lui.

- Nu ai terminat inca? s-a adresat el vehement Monei,dand de inteles ca acum era randullui.

Mona ~i-a ineruci~at bratele, s-a uitat fix inainte, dupa care,asigurandu-se ca Joe 0 vede, a scos din nou limba la el.

- Nu mai am nimic de spus, a replicat ea bosumflata.- Nu e deloc drept, a zis Joe dand din cap dezgustat, ca 0

femeie sa se poarte in felul acesta. Este sotia mea. M-am casatorit cu ea. Este proprietatea mea. Imi apartine. Fiecare partea fiintei ei este a mea, iar ea trebuie sa inteleaga acest lucru ~isa se supuna. Am salvat-o din eel mai ingrozitor loc pe careti-1poti imagina ~i am facut din ea 0 fiinta adorabila. Am mvatat-o cum sa tina casa curata ?i sa gi'iteasca bine. Femeia astaar trebui sa fie recunoscatoare pentru tot ce am facut pentruea. Dar crezi ca imi multume?te? Nu! Ea doar ...

- Ar trebui sa fiu recunoscatoare? Ar trebui sa fiu recu

noscatoare pentru ca m-ai tratat ca pe un obiect? Ar trebui safiu recunoscatoare pentru faptul ca imi alegi pana ?i hainelecu care ma imbrac ~i imi verifici machiajul in fiecare zi? Pentru felul in care ma urmare?ti ?i te uiti la mine in fiecare secunda? Pentru modul in care mi-ai organizat viata pana la celmai mic detaliu? Nu cred, soldatule! Mona se dezlantuise.

Joe a dat din cap dezamagit, dupa care s-a uitat la Gladding cu 0 figura aproape disperata.

- Acum intelegi despre ce vorbeam?

Spiritele se infierbanta

In primele ?edinte, Gladding a strans mai multe informatii despre relatia lor. El a aflat ca Joe ~iMona erau casatoriti de~ase ani ~ica, in ultimul timp, certurile dintre ei erau din ce ince mai aprinse. Mona nu mai voia sa fie supusa. Ea era deci-


sa sa-~i infrunte sotul. Avea convingerea ca merita mai multalibertate ~i respect, iar acest lucru il scotea din minti pe Joe. Elsustinea ca ea a devenit indisciplinata ~ica nu-i mai recunoa~te superioritatea in rang.

Aceste probleme se adanceau pe zi ce trecea. Viata lui Joefusese intotdeauna animata de dorinta de a ca~tiga. De-a lungul carierei sale militare obtinuse 0 serie de distinctii ~i, de cateva ori, chiar fusese citat ca cel mai bun sergent de instructiedin batalion. Acum, cand era suporter de golf, nu se multumea doar sa-i invete pe altii acest joc; la sfar~itul saptamaniipleca in turneu. Era manat de dorinta de a acumula cat maimulte victorii. Acasa, pe ~emineu, se aflau expuse trofeele pecare Ie obtinuse, dovezi ale talentului sau de jucator. Pentru elbarbatia consta in a fi cel mai bun in tot ceea ce facioAceastapresupunea printre altele sa te casatore~ti cu cea mai frumoasa femeie.

Mona era cel mai valoros dintre trofeele sale. El 0 etala decate ori avea ocazia. Frumusetea ~i ~armul ei il faceau sa sesimta important. Originea lui modesta il facuse sa aiba probleme cu respectul de sine, motiv pentru care avea nevoie deMona a~a cum un alcoolic are nevoie de bautura. Ea nu eranumai proprietatea dar ~i obsesia lui. Primii ani de casnicie i-adedicat infati~arii Monei, care trebuia sa atinga perfectiuneaimaginata de el. Apoi Joe a inceput sa-~i petreaca ore intregipentru a se asigura ca 9i casa pe care 0 intretinea ea ~imancarurile pe care Ie gatea erau tot atat de perfecte ca ~iea. Era extrem de preocupat de hainele pe care ea trebuia sa Ie poarte.Inspecta casa inainte sa pIece, iar 0 data pe saptamana i~i cantarea sotia pentru a se asigura ca-~i men tine greutatea ideala.

Pentru Gladding, Mona era acum ca un vulcan care tocmaia erupt. Pur ~i simplu ea nu mai voia sa accepte aceasta situatie ~i, intr-un fel, Gladding 0 admira pentru faptul ca se hotarase sa-l infrunte pe acest individ extrem de pretentios ~i deautoritar. Pe de alta parte, el i~i dadea seama ca Joe ~i Monaaveau 0 viata impreuna care merita sa fie salvata. Aceasta numai dadi Joe ar fi ajuns sa admita ca acum era tot atat de neajutorat pe cat fusese ~i Mona in momentul in care 0 cunoscu-

se. La randul ei, Mona avea un rol important in acest proces.Ea putea sa-~i directioneze constructiv furia care 0 cup rinsese sau sa 0 lase sa erupa pur ~i simplu, generand un sfar~it exploziv al mariajului ei.

Hartuiala,Raspunsulla aceasta dilema a venit brusc ~iintr-un mod ne

a~teptat in intervalul dintre cea de a ~asea ~icea de-a ~aptea ~edinta. Intr-o sambiHa dimineata. Mona i-a dat telefon lui Gladding. Deoarece ii sfatuise pe cei doi soti sa-l sune numai in cazde urgenta, el s-a gandit imediat ca se intamplase ceva gray.Oare Joe iti pierduse cumpatul ~i i~i biituse sotia neascultatoare? Oare Mona pusese otrava pentru ~oareci in mancarea luiJoe? Dar in timp ce 0 asculta pe Mona, el a constatat ca nu eranimic din toate acestea. Mona nu facea decat sa sporovaiascadespre tot felul de lucruri banale, aparent fara nici un scop.

- ~i totu~i, de ce m-ai sunat acasa? a intrebat-o in cele dinurma Gladding dupa ce 0 ascultase vreo zece minute. Te intreb asta pentru ca mi-ai vorbit despre 0 gramada de lucruridar nu ~i despre motivul telefonului tau.

- Ah, imi eer scuze pentru asta. Pur ~i simplu am simtitnevoia sa. vorbesc cu cineva ~i eram sigura ca tu 0 sa ma asculti. Oricum, ne vedem spre sfar~itul saptamanii.

Dupa asta Mona a inchis brusc.Despre ce naiba putea sa fie yorba? s-a intrebat Gladding;

Gestul ei fusese complet neobi~nuit. Nu avea nici un sens. Safi fost vreun motiv ascuns? In timp ce se intorcea la treburilelui de sfar~it de saptamana, Gladding era din ce in ce mai nelamurit. In curand avea sa descopre ca telefonul Monei fusese de fapt 0 IIchemare la arme" .

Revelatia s-a ivit la urmatoarea ~edinta, imediat ce Mona~iJoe s-au instalat in biroullui Gladding. De obicei Gladdingera cel care dadea tonul ~edintelor cu cei doi, punand 0 intrebare sau facand un comentariu. De data aceasta insa, Mona ainceput imediat sa vorbeasca.

tul se intamplase atat de repede ?i cu atata inver\,unare. Gladding incepuse sa se intrebe serios daca nu cumva Joe 0 sa seintoarca fizic impotriva lui, a?a cum procedase ?i Mona, darla modul verbal. Joe parea sa nu dea nici un semn ca ar aveao asemenea intentie ?i, mai mult decat orice, se aHa intr-o stare de stupoare absoluta. Cu toate acestea, Gladding s-a uitatprecaut in jur pentru a gasi 0 cale de a ajunge mai repede latelefon sau la u?a.

- t,)imai vrei sa ?tii ceva? a tipat Mona Ia Joe. Ieri am mancat 0 cutie intreaga de eiocolata ?i m-am ingra?at cu un kilogram! Cand 0 sa ajung acasa azi, am de gand sa mananc inca 0cutie de ciocolata. t,)inu 0 sa poti sa ma impiediei in niei un fel!

- Cum indrazne?ti! a izbucnit Joe, simtindu-se ca \,i cumar fi pierdut controlul asupra Monei ?i a lui insu\,i.

Era inmarmurit \,i speriat, precum eineva care se retrageadin mijlocul unei batalii pentru care nu era pregatit. Hartuiala lui Mona reu\,ise. Autoritatea lui Joe fusese atacata \,i Invinsa.

Mona a simtit gustul dulce al victoriei pe care 0 ca~tigasein urma atacului sau prin surprindere. Fara prea multa valva,ea s-a ridicat de pe scaun, ~i-a netezit cutele fustei ~ifonate \,is-a Indreptat incet dar ferm catre u\,a. In felul acesta ea ~i-aluat ramas-bun de la cei doi. Joe \,i Sam au ramas amandoi cugura cascata.

- Cum ai putut sa-mi faei una ca asta? I-a acuzat Joe peSam. Cum ai putut sa 0 intorei in halul asta impotriva mea?

Inainte sa raspunda, Sam ~i-a dat seama ca Mona I-a traspe sfoara. Ea i~i obtinuse independenta transformand conversatia inocenta pe care ei doi 0 avusesera la telefon intr-un adevarat atac. Inainte ca el sa poata replica, ea a acaparat intreaga scena ~i ~i-a declarat victoria parasind campul de lupta.Frumoasa s-a transformat intr-o bestie, dand in vileag mariajullor a\,a cum era: 0 capcana cu peretii exteriori bine conturati \,i care nu lasau sa se vada ce se af1a inauntru.

Revenindu-~i cu greu dupa aceasta agresiune verbala,Gladding a fost nevoit sa-l asculte pe Joe care se lansase intr-oserie de amenintari ~i injuraturi care mai de care mai picante,


-In primul rand, a zis ea, vreau sa-ti multumesc, domnuIe doctor Gladding, pentru ca ai acceptat sa disc uti cu minedespre Joe.

"Am discutat despre Joe? La ce se referea?" s-a ganditGladding. Tot ce a putut sa-\,i aduca aminte a fost ca ea se lansase la telefon intr-o tirada nesfar\,ita despre cat de mult trebuia sa munceasca pentru a pune casa la punct in vederea urmatoarei inspectii.

- L-ai sunat fara sa-mi ceri voie? a interagat-o Joe pe sotia lui.

- Exact! L-am sunat! a replicat ea. t,)iel a fost de acord cumine ca e\'ti 0 persoana foarte autoritara, nesigura \,i demnade mila. La fel ca \,i mine, a ajuns foarte repede sa-\,i dea seama ce Jel de persoana e\'ti. Se pare ca toate astea au legaturacu sentimentele tale de inferioritate.

- Despre ce vorbe?ti? a urlat el. Apoi s-a intors acuzatorcatre Gladding. Tu ai pus-o sa faca asta? Tu m-ai tradat in feIul asta? Ai facut un lucru imoraI, ilegaI, dezonorant, lipsit derespect ?i de-a dreptul dezgustator!

- Nu, nu, a incercat Sam sa explice pentru a pune capatace lei situatii. E adevarat ca am vorbit cu Mona. Apoi, intorcandu-se catre Mona: Noi doi am vorbit saptamana trecuta,dar, daca iti mai aminte?ti, eu nu am facut altceva decat sa teas cult. De fapt tu nu ai spus nimic. Am avut impresia ca nuvrei decat sa reciti plangerile pe care de altfelle-ai mentionatla ?edintele trecute. In cele din urma am pus capat con versatiei cu tine pentru ca nu era nimic urgent.

- Of, domnule doctor, a spus ea pe un ton mieras, e?tiprea modest. Sincer, m-ai ajutat mai mult decat orieine. In privinta asta, a spus ea uitandu-se cu inteles catre sotul ei. t,)iinplus, a continuat ea adresandu-se de data aceasta direct sotului ei, el a fost de acord cu mine ca tu e\,ti eel care are probleme. Daca nu te-ai simti atat de nelalocul tau ca om, daca ...

- Ce? a mugit Joe. E ridieol! Mona, ai innebunit?Ei bine, Mona chiar ca era nebuna, iar acum nebunia ei se

transformase in ticalo\,ie de vreme ce i?i hartuia atat sotul cat?i terapeutul. Era 0 experienta foarte dureraasa, mai ales ca to-


grad de sofisticare. De fapt, s-ar putea spune ca, a?a cum semtamplase ?i in cazul Monei, Joe reu?ea sa scoata bestia dinfiecare dintre frumusetile lui.

Gladding a aflat de asemenea ca Joe nu s-a mai dus niciodata la consiliere maritala ?i nici una din sotiile lui nu ?i-a reca?tigat libertatea in urma vreunei hartuieli terapeutice. Batranul sold at Joe nu a mvatat niciodata sa foloseasca noi modalitati de a-?i controla consoartele ?i pe sine insu?i. Se pareca in timp el a devenit ceva mai tolerant ?i chiar a renuntat lapattern-urile lui de interactiune. El spunea ca golful a de venitpentru ella fel de important ca ?i femeile. De?i a continuatsa-?i etaleze cu mandrie realizarile lui, el nu a mers niciodatapana la radacina pattern-urilor lui de interactiune.

In ce-l prive?te pe Gladding, se pare ca 0 singura hartuiala i-a fost de ajuns. El a avut grija sa intareasca regula telefoanelar de urgenta. De asemenea, ofere a cuplurilor pe care Ieavea la terapie numerele de telefon de la cateva linii de urgenta. In plus, a devenit un cititor pasionat al istoriei RazboiuluiCivil. Lectura aceasta I-a ajutat sa inteleaga mai bine strategiile implicate in razboiul purtat impotriva unui opresor realsau care este doarperceput in acest fel. Se pare ca acest lucrui-a imbogatit strategiile ?i perceptiile terapeutice intr-un modnea?teptat.


pe care Ie adunase probabil de-a lungul carierei lui de sergentde instructie. In timp ce injura de mama focului, venele de pegat ?i frunte i se mgro?asera ?i pulsau cu rapiditate. Dar cuvintele erau in van. La un moment dat, Joe a ramas cu guradeschisa, fara sa mai spuna nimic, de parca se scursese din eltoata energia. EI s-a ridicat ?i s-a indreptat catre aceea?i u?a pecare ie?ise satia lui cu cateva minute mai devreme. Mobilizandu-?i ultimele rama?ite de energie, Joe a ie?it trantind cu atata putere u?a in urma lui incat peretii au mceput sa vibreze.

Dupa cearHi

Gladding nu a mai revazut niciadata acel cuplu, cel putinnu in biroullui. Mai tarziu el a aflat ca mca mainte de ultima?edinta de terapie, Mona i?i dusese toate hainele de acasa. Astfel a putut sa cons tate inca 0 data ce strateg talentat se dovedise acea femeie. Ea reu?ise sa faca minuni din acea convorbire telefonica /Ide nimic". Sub pretextul ca avea nevoie de ajutor, ea a inceput un nou stil de viata, parasindu-l pe Joe iar maitarziu divortand.

In timp, Mona s-a recasatorit. Gladding a intalnit-o cativaani mai tarziu, intr-un magazin. Era cu baietelul ei de varstapre?colara caruia tocmai ii cumpara 0 jucarie GI Joe. Gladdinga fost foarte surprins de cat de mult se schimbase. Inca maiera 0 femeie atragatoare, dar era nemachiata iar imbracamintea ei era obi~nuita. ~i se ingra?ase destul de multo Cu toateacestea, parea fericita. De?i nu ?i-au spus nid un cuvant, Monaa zambit cand I-a vazut pe Gladding.

Cat despre Joe, el s-a apucat sa colectioneze neveste la felcum procedase cu trofeele de golf. Ultima data cand a facutnumaratoarea, Gladding a constatat ca Joe se casatorise de treiori ~i divortase de tot atatea. Fiecare persoana recrutata pentru mariaj era tfmara ?i draguta dar nesofisticata. ~i toate proveneau dintr-o zona rurala ?i nu aveau prea multa ?coala. Recordul divorturilor lui Joe dovedea ca ii era destul de greusa-?i pastreze recrutii 0 data ce ace?tia dobandeau un anumit


Care este acea minciuna pe careai pastrat-o in corpu! tau?

Hendricks a dorit sa vorbeasca despre doua cazuri, ambeIe fiind axate pe problemele increderii ~ifidelitatii in casnicie. EI ~isotia lui lucreaza adesea cu cupluri care din dindin cand iau avionul pana la ei pentru a experimenta vremede cateva zile terapia intensiva oferita de cei doi soti. Ei prefera acest mod de lucru pentru ca.,pe de 0 parte se intampIa foarte rar ca ei sa stea in ora~ 0 perioada mai lunga detimp, iar pe de aHaparte, au constatat ca aceste ~edinte concentrate sunt eficiente. Gay a descoperit ca in doar catevazile poate sa faca mai multe progrese decat pot sa faca altiiintr-un an. Uneori, cand timpul este limitat sau cand se ive~te vreo criza, ei pot sa lucreze impreuna chiar ~idouazeci ~ipatru de ore neintrerupte, terminand de multe ori spre dimineata.

Primul dintre cazuri a aparut cand un barbat care faceaparte dintr-un grup de oameni de afaceri a venit sa lucreze cateva zile cu Hendricks la alcatuirea unei echipe. Tommy eracasatorit de douazeci de ani cu cea de a doua sotie a sa, care11insotea in acea excursie. Era un antreprenor plin de succes~ifoarte bogat, a~aca cei doi soti stateau foarte bine din pundde vedere financiar; de fapt, erau pe cale de a-~iconstrui casavisurilor lor.

- La prima vedere, a spus Hendricks, se parea ca lucruriIe merg bine intre ei.

Dar in cursul interviului pe care I-a avut cu acel domn, areie~itfoarte limpede ca acesta era nefericit, avand unele probleme atat la serviciu cat ~icu sanatatea. Avea dureri cronicede spat~ care se agravasera atat de mult incat i se recomandase sa se opereze.

281

**

*


§ay Hendricks este profesor la Uni1'ersitatea din Colorado, consilier asociat, practica terapia re/afii/or de cuplu ?i este autorul unor best-seller-uri despre dragos-

te pi relaliile de cuplu. In 11lunca sa terapeuticii el combinii concen

trarea spiritualii, aptitudinile comunicalionale ?i utilizarea con?tiinlei corporale, a respiraliei ?i a mi?carii. Aceastii inseamnii ca e/ iiajutii pe oameni sii-?i conecteze experienla somaticii la dezvoltarea

personalitiilii ?i a relaliilor cu ceilalli. De asemenea, el practicii terapia intensivil, care presupune douii panii la trei ?edinle pe saptiimanii in loc de obisnuita sedintii siiptiimanalii.

In carlile sale,' Concious Loving (Dragostea con~tienHi)pi

The Conscious Heart (Inima con~tienta),el ajutii cuplurile sii-?idezvolte re/aliile intime, indiciindu-le sii ia in considerare 0 serie de

probleme, cum arfi: Care sunt calitiilile pe care Ie ad11lircell11ai inuitla partenerulmeu? Cum a? putea sii apreciez mai bine aceste cali

tiili? Ce pot sii fac ca sa fiu apreciat mai mult ?i ca relalia mea siiprospere?

Hendricks lucreaza impreuna cu solia lui, Kathlyn. Ei ciiliitoresc foarte mult organiziind workshop-uri despre ceea ce trebuie sa

facem pentru a triii intr-un mod mult mai responsabil. De fapt,Gay este aproape tot timpul in mipcare, astfel cii acest interviu i-a

fost luat prin telefonulmobil, in timp ce traversa l11unlii spre Santa Barbara.

Minciuna care se ascundeain spatele lui

CAPITOLUL DouAzECI

Gay Hendricks

Gay ~i Kathlyn obi~nuiau sa lucreze eu cuplurile intr-o maniera foarte simpla. Dupa ce i-au poftit in birou pe Tommy ~ipe sotia lui, Caitlan, pentru 0 ~edinta mai lunga, ei au inceputcu 0 intrebare pe care obi~nuiau sa 0 puna pentru a afla gradul de angajare al pacientului:

"E~ti hotarat sa-ti tratezi durerea de spate?""Ei", a raspuns lent Tommy, "de fapt, nu pentru asta am

venit aici, dar, la naiba, mda, am sa fac tot ce trebuie pentru ascapa de nenorocita asta de durere. Abia pot sa ma mai mi~c."

- Aveam in fata un om care era obi~nuit sa aiba un control absolut asupra afacerilor ~i a vietii sale, iar acum era pur~i simplu exasperat ca trupul sau il trada in felul acesta. Eraintr-o agonie ingrozitoare, atilt din pund de vedere fizic dH ~ipsihic.

Hendricks era convins ca intre problemele psihologice ~isimptomele fizice exista 0 conexiune foarte stransa. Totodata,credea ca 0 singura intrebare importanta ar fi fost suficientapentru a dezvalui originile durerii de spate a lui Tommy. Exista totu~i riscul ca aceasta chestionare sa fie luata drept inoportuna ~i amenintatoare.

"Ma intrebam", a inceput Hendricks cu grija, "ce minciuna ai tinut in tine in ultimii ani din moment ce ai ineeput sasimti durerea de spate?"

"Cum?" a spus Tommy, luat prin surprindere. Incepuse sase inro~easca u~or la fata. "Vrei sa spui ca sunt un mincinos?"

"Nici vorba", a zis Hendricks.E! i-a explicat apoi ipoteza lul. Potrivit aeesteia, Tommy ar

fi putut "sa fi dat ceva la spate" candva, iar acest lucru sala~luia de atunci in spatele lui. Hendricks crede di a~a cum pisicilor ~icainilor li se ridica blana de pe spate atunci cand suntintaratati, ~ioamenii, la randullor, pot sa resimta durerea psihica in spate.

Deocamdata, Hendricks nu sea~tepta ea Tommy sa raspunda.

- Cand pui 0 intrebare dura ca aceasta, nouazeci ~i nouala suta din cei intrebati refuzasa-~i deschida sufletul ~i sa raspunda la ea. Oar felul in care reactioneaza ei este de-a drep-

282 Jeffrey A. Kottler,Jon Carlson Mumia de la mas a din sufragerie

tul revelator, spunand foarte multe despre personalitatea lor.Cu alte cuvinte, oarnenii vor raspunde la aceasta intrebare prinacela~i mecanism pe care I-au folosit de-a lungul vietii lor pentru a-~i satisface nevoile ~i pentru a se apara de durere.

In cazul acesta, Tommy s-a infuriat pentru ca Hendricks indraznise sa-i aduca 0 asemenea acuzatie.

- Aceasta reactie mi-a dat de ~tire imediat di ma aflu pedrumul cel bun, a spus Hendricks. Daca putem sa obtinem 0reactie aUit de puternica punand 0 intrebare de genul acesta,atunci ~tim ca ne aflam pe calea cea buna. Eu Ie spun mereustudentilor mei ea acesta este momentul pentru care terapeutii i~i primesc plata. Intr-un fel situatia este asemanatoare cuaceea a vanzatorilor care sunt platiti pentru momentul in carecumparatorul spune: "Nu, nu vreau sa cum par asta!" Ei bine,in terapie momentul pentru care suntem platiti este atuncicand clientul se incapataneaza sa spuna: "Nu, aici te afli pe undrum gre~it". Acesta este un moment pe care il savurez pentru ca ~tiu ca tocmai mi s-a ivit 0 cale de acces.

Confesiunea

In urmatoarea ora, Hendricks a continuat sa-l preseze peTommy pe aceasta tema. I-a explicat ca ceea ce facea el, orice arfi fost aceasta, nu numai ca nu ducea la nimic bun dar pareachiar sa inrautateasca Iucrurile. In cele din urma, clientul sau ainceput sa cedeze ~i a marturisit - ce-i drept, fara tragere deinima - ca minciuna pe care 0 purta cu sine era ca avea 0 relatie cu 0 aHa femeie. Interesant era ca el a inceput sa aiba dureride spate din momentul in care a debutat aceasta aventura.

- 0 data ce a fost dispus sa admita ca minte ~i sa-i marturiseasca sotiei lui adevarul, a explicat Hendricks, problemeca a lui puteau fi rezolvate in nu mai mult de zece secunde.Bineinteles, cu conditia ca in acest interval sa fie deschis ~i sacomunice ceea ce este esential. Oar, cu toate ca marturisise caavea 0 relatie cu 0 aHa femeie, lui i-a fost frica sa vorbeascadespre aeest lucru pentru ca ~tia ca sotia lui se va supa.ra. ~i,


binemteles, ea s-a suparat. Au urmat cateva ore m care ne-amstraduit din rasputeri sa-i ajutam pe cei doi soti sa depa;;easca aceasta situatie.

Cuplul a parasit ~edinta decis sa mcerce m continuare sa-;;irefaca relatia. Tommy a fost de acord sa fie mult mai sincer,iar Caitlan sa mcerce sa-l ierte. Durerea lui de spate a inceputsa se diminueze. In cele din urma, Tommy nu a mai fost nevoit sa se opereze, simtindu-se mai bine ca oricand.

Ca ;;icum acest aspect al pove~tiinu ar fi fost un exemplu destul de graitor al modalitatilor m care corpul poate sa IIpastreze"

durerea psihica, Caitlan a mceput sa observe, dupa ce cuplul s-amtors acasa, ca se petreceau ni;;te schimbari dramatice m corpulei. Una dintre problemele constante ale relatiei lor era legata defaptul ea ea era supraponderala. In anii In care sotul ei avuseseacea aventura, ea mcercase, fara nici un rezultat, sa scape de celeaproape cincisprezece kilograme pe care Ie avea m plus.

- Cateva luni mai tarziu, Caitlan mi-a trimis 0 scrisoare,ne-a spus Hendricks. Ea spunea ca slabea vazand cu ochii.Nici macar nu a fost nevoie sa faea 0 cura de slabire - kilo

gramele m plus disparusera de la sine. Ceva se schimbase inea, ~i ca rezultat al acestui moment al adevarului, ea aveaacum 0 relatie mult mai sanatoasa cu corpul ei.

Ceea ce I-a surprins cel mai mult pe Hendricks a fost rapiditatea acestor reactii. El mai vazuse pana ahmci ;;i alte cazuri mcare oamenii faceau aceste tipuri de legaturi, dar nu mai intalnise niciodata 0 situatie m care reactiile sa fie atat de dramatice;;i instantanee. Tommy s-a simtit in stare sa infrunte repro;;urile;;i furia sotiei lui numai in momentul in care s-a decis sa se elibereze de durerea lui de spate. La randul ei, Caitlan a seapat dekilogramele in plus numai m momentul in care suspiciunile eis-au eonfirmat ~iea s-a aratat dispusa sa-;;i ierte sotul.

Uisand furia sa vorbeasca

Hendricks ne-a relatat un alt caz care, ea ~icel de mai mainte, trata problema mcrederii ~ia fidelitatii in easnicie. In plus,


acesta ofere a un exemplu mai degraba neobi;muit de pattern-uri ereditare recurente - 0 situatie in care istoria familieitrece de la 0 generatie la alta, adesea fara ca participantii saaiba cuno~tinta despre scenariile repetitive ;;imo~tenite pe careei Ie interpreteaza.

Era yorba de un cuplu care venise pentru trei zile de ~edinte intensive cu scopul de a-;;i rezolva 0 serie de dificultati pecare Ie aveau In casnicie. Erau casatoriti de cincisprezece ani.Cu un an m urma, intre ei a intervenit 0 problema peste carenu au putut sa treaca. Acum ajunsesera m punctulm care segandeau serios la divort·

- Trent era un individ masiv, I-a descris Hendricks pe sot·Avea 1,83 metri maltime ;;i cantarea peste 0 suta de kilograme. Era un barbat foarte musculos, cu 0 voce puterniea ;;i rasunatoare -In facultate fusese fotbalist ;;i atlet. Spre deosebire de el, sotia lui, Jane, era ehiar subtirica. Era 0 femeie cu picioarele pe pamant, foarte directa ~i cu 0 fata care plesnea desanatate - parea sa fi trait toata viata la 0 ferma sau ceva degenul asta. Pe Trent ti-l imaginai mai degraba la Clubul Kiwanis tinand cuvantari. Cei doi soti trecusera de patruzeci de ani;;i nu aveau copii, a;;a mcat pentru ei, profesia era principalapreocupare din viata lor. $i amandoi erau foarte realizati Indomeniile lor de activitate.

Lui Hendricks nu i-a trebuit prea mult pentru a afla ce anume Ii adusese pe cei doi Intr-o asemenea situatie nefericita:Jane avusese 0 relatie sexuala cu un alt barbat.

- Era vorba de 0 relatie eareia Jane Ii pusese capat la putintimp dupa ce debutase. Cu toate acestea, ea a marturisit ca a fostyorba de 0 pasiune nebuneasca, spontana, plina de intensitate;;i care s-a stins la fel de rapid precum incepuse. Chiar dad\.aceasta aventura se sfar;;ise cu mult timp in urma, Trent era obsedat de ea. Pur ~isimplu nu era m stare sa se deta~eze de ea ;;isa a dea uitarii. $i nici nu era dispus sa-;;i ierte sotia. De;;i JaneI;;iceruse in repetate randuri iertare, sustinand ca Ii pare rau ;;iea nu 0 sa mai faea a;;a ceva, Trent era din ce in ce mai nervos ;;imai agresiv. Jane se temea foarte mult de aceasta violenta emotionala pe care nu 0 mai observase pana atunci la sotul ei.

- Oeoarece Trent nu voia sa 0 ierte, iar furia lui se ad ancea pe zi ce trecea, Jane a simtit ca nu mai poate indura aceasta situatie. Mai incercasera ~i inainte sa faca terapie. Fuseserala biserica sa se roage. Oar nimic nu a putut sa-i ajute sa depa~easca aceasta situatie dificila in care ramasesera blocati.

- In familia lui Jane, daca fikeai ceva rau iti cereai iertare~i se depa~ea momentul. Oar, de~i a incercat in repetate randuri sa procedeze astfel cu Trent, nu a mers; din contra, pocainta ei parea sa-l infurie ~i mai multo Aceasta era situatia lorin momentul in care au venit la mine.

Gay ~iKathlyn au incercat absolut orice pentru a-i ajuta pecei doi sa depa~easca acest impas. Ei au incercat sa-i invete aprocedura numita ascultareactiva, prin care fiecare partenereste obligat sa-l asculte atent pe celalalt ~i sa raspunda intr-omaniera care dovedea ca celalalt a fast auzit ~i inteles.

"Ei bine, Trent", a inceput Gay, "vreau sa-i spui sotiei talecum te simti in momentul de fata. Stai. A~teapta a clipa inainte sa incepi. Jane, a~ vrea sa asculti cat mai neutru cu putinta ce are Trent sa-ti spuna."

Amfmdoi au dat din cap in sensul ca au inteles instructiunile, numai ca Ie era greu sa leurmeze.

"E limpede de data aceasta?" i-a intrebat din nou Gay, pentru a se asigura ca nu vor e~ua la fel de dezastruos ca data trecuta, cand lucrurile au seapat de sub control.

"Sunt foarte furios", a inceput Trent pe un ton masurat."Uita-te la Jane in timp ce-i vorbe~ti", I-a atentionat Gay."Am spus ca sunt foarte, foarte furios." De data aceasta el

a ridicat putinvocea."Bine, Trent. Acum e randul tau, Jane.""E in regulLAm auzit asta. Am auzit ca e~ti furios."Inainte ca Gay sa poata sa intervina, Trent a sarit nervos."La naiba, ai dreptate, sigur ca sunt furios. $i tu ~tii al nai-

bii de bine ca am tot dreptul sa fiu a~a!"Hendricksne-a explicat ca din experienta pe care 0 avea

~tia ca, dupa cateva runde ca acestea, oamenii se inmoaie, numai sunt atat de sensibili ~idevin mult mai intelegi'itori. EI erasigur ca Trent va ajunge intr-un punct in care va recunoa~te ca


se teme sa nu-~i piarda sotia ~i ca se simte profund ranit oricum, va face altceva decat sa se lase in continuare prada furiei. Oar in acest caz, nu s-a intamplat nimic din toate acestea.Nu s-a intamplat nici 0 minune. Nici 0 catharsis. Nici 0 schimbare de situatie. Fe masura ce trecea timpul, Trent nu facea decat sa devina din ce in ce mai furios. Apoi el ~i-a indreptat mania impotriva terapeutilor.

Mi-e frica de tine

"Vrei sa spui", i-a zis Trent lui Hendricks pe un ton ameninti'itor, "ca de~i am batut atata drum pana aici ~i am cheltuital dracului de multi bani asta e tot ce puteti sa faceti pentrunoi?"

"Lini?te?te-te", a incercat Hendricks sa-l calmeze."Nu-mi spune mie sa ma lini~tesc! Nu eu sunt acela care

?i-a facut de cap in spatele altcuiva. $i de ce naiba ii tineti mereu partea?" Spunand aceasta, el a aratat-o cu degetul pe sotia lui a?a cum fac martorii la proces ca sa identifice fapta~iipentru cei din juriu.

"Noi nu tinem partea nimanui. Nu facem decat sa va ajutam pe fiecare dintre voi sa va spuneti punctul de vedere. Vaajutam sa va ascultati reciproc."

Trent ~i-a incruci~at bratele ~i s-a incruntat. Hendricks ?i-adat seam a ca pacientullui era pe punctul de a a zbughi dincamera.

Gay ?i Kathlyn erau acum siguri ca exercitiul de ascultareactivae?uase complet. De Hecare data cand incercau sa aplicea procedura u?or diferita pentru a aduce lucrurile la un nivelmai profund, se loveau de rezistenta celor doi ca de un zid depiatra.

- Unul dintre principiile filosofiei noastre, pentru caresuntem cunoscuti, este ca noi Ie cerem oamenilor sa-~i asumeresponsabilitatea totala pentru ceea ce Ii se intampla in viatalor. Chiar daca uneori pare ca ar fi vina altcuiva, noi insistamca ei sa-~i asume in intregimeresponsabilitatea.

Gay ~i Kathlyn s-au uitat unulla ceUilalt fadlndu-~i unsernn discret cum il pot avea numai terapeutii care lucreaza ~itraiesc impreuna de foarte mult timp. Kathlyn a pus la bataieurmatoarea interventie, calmfmdu-l pe Trent ~i indemnand-ope Jane sa-~i continue eforturile. Apoi i-a dat lui Gay sernnalul sa inceapa.

"Tocmai ma intrebam ceva", i s-a adresat Hendricks luiTrent.

"Despre ce este vorba?" a spus el suspicios. Avea in continuare aceea~i atitudine, cu bratele incruci~ate la piept, refuzand sa se uite la oricare dintre cei prezenti.

"Ma intrebam: De ce crezi ca a fost absolut necesar sa daina~tere unui asemenea eveniment in viata ta?"

Pe obrajii ~ifruntea lui Trent au inceput sa apara pete trandafirii. Incheieturile degetelor de la mana dreapta, cea care seaHa incruci~ata pe piept peste cealalta mana, s-au albit. Aratade parca era gata sa explodeze.

"Cum indrazne~ti sa-mi vorbe~ti in felul acesta? Vrei saspui ca eu am facut-o pe Jane sa aiba aventura asta? Vrei saspui ca eu am facut-o sa se duca ~i sa agate cine ~tie ce individ ... "

"Dar nu a fost a~a", a protestat Jane. ,,~i tu ~tii. Nu am ... ""Nu ai decat sa spui asta cui ii pasa", a mormait Trent fara

sa se uite la ea. Era iara~i foarte suparat."VedeW" a spus Jane, bucuroasa ca reu~ise sa puna in evi

denta cateva lucruri. "A~a face ~i acasa. Ma sperie."Hendricks a fost nevoit sa admita ca Trent era infrico~ator

in acele momente. Dar a refuzat sa dea inapoi."Vezi", i s-a adresat Hendricks cu 0 voce afectata,,,daca te

porti in felul asta, ridicand vocea ~iluand 0 atitudine amenintatoare, ma sperii. Simt cum imi intepene~te gatul ~i mi sestrange stomacul iar inima incepe sa bata mai repede. In momentul asta chiar ca imi este frica de tine."

lmediat dupa asta, Trent a inceput sa dea inapoi. A inceputsa se inmoaie.

- Nu cred ca i-a mai vorbit cineva in felul asta pana lamine, ne spuse Hendricks. Jane reactiona fie luand-o la fuga,


fie incepand sa tipe ~i ea; nici una din aceste strategii nu servise la ceva. Faptul ca am fost in stare sa ma uitcalm in ochiilui ~i sa-i spun ca imi este frica a fost luat de el drept un exemplu al modului in care 0 alta persoana la fel de putemica ca ?iel poate sa devina vulnerabila. ~i cred ca acesta a fost unexemplu bun pentru ca dupa aceea atitudinea lui s-a schimbat.

Trent statea pur ~i simplu fara sa spuna 0 yorba, incercandsa asimileze cele spuse de Hendricks. Respiratia i s-a domolit. Incheieturile degetelor ~i obrajii ~i-au revenit la culoarealor naturala. Timp de zece minute s-a lasat 0 lini~te absoluta.Apoi Jane a gangurit.

-- $tii, nu s-a intamplat la fel ~i cu prima ta sotie?

Nevestele lui au avut relatii eu alti barbati, , ,

Gay ~i Kathlyn au fost ~ocati de aceasta noua informatie.Una e cand un lucru se intampla 0 data, dar atunci cand se repeta trebuie ca exista un pattern in acest sens.

lICe vrei sa spui?" a intrebat Trent, ~tiind de fapt la ce sereferea soFa lui.

"Exact ce am spus. Acela~i lucru s-a intamplat ~icu Michelle, prima ta sotie, daca ma gandesc mai bine. Pana acum nuam facut legatura asta."

Dupa momentul acesta ~edinta a luat 0 tumura noua."Mda", a recunoscut Trent. "Cred di a~a e. Dar ce are de-a

face asta cu situatia de fata?""Ei bine, tu ar trebui sa ne spui", I-a invitat Kathlyn pe

Trent."Eu ... eu nu ~tiu. Chiar ca nu ~tiu."Chiar daca acest lucru era adevarat sau nu, Hendricks s-a

hotarat sa-l ajute. Trent arata de parca ar fi fost luat la pumni."Trent, Jane vrea sa spuna ca atunci cand in doua casnicii

diferite se intampla lucruri similare, eel mai bine este sa incerci sa-ti dai seama ce ar putea sa insemne asta. De unde vineun asemenea pattern?"

"De unde sa ~tiu eu?" a spus Trent cuprins din nou de furie - oboseala il impiediea insa sa-i mai dea amploarea obi~nuita.

Toti eeilalti nu au faeut decat sa a~tepte."Stai putin. Vrei sa spui ca este vina mea? Nu eu sunt cel

care a avut 0 aventura. Nu eu sunt acela care a tradat aceastacasnicie. Nu eu sunt cel care ... "

"Am inteles, Trent. Nu-ti face griji in privinta asta", a spusHendricks. "Dar hai sa ne intoareem la ceea ce spunea Jane.Michelle, fosta ta sotie, a avut ~i ea 0 aventura? Daca nu main~el, avem de-a face cu doua relatii, la distanta de paisprezece ani, ~i cu toate acestea, acela~i lucru s-a intamplat cu ambeIe. Interesant, nu?"

Trent s-a multumit sa dea din umeri. Dar ei erau siguri ease gandea la aeela~i lucru ca ~i ei.

"Vite", a eontinuat Hendricks, "da-mi voie sa te intreb altceva. Ai eunoscut vreodata pe cineva caruia sa i se fi intamplat ceva de genul acesta?"

In felul acesta ei au aflat ea Trent facea parte dintr-o familie numeroasa, cu opt copii. Cand era foarte mie, mama lui afugit cu un alt barbat. Drept urmare, a fost nevoit sa creascain compania unui tata inveninat ~i singur care se plangea tottimpul ca femeile sunt necredincioase ~i te parasesc cand tea~tepti mai putin, fara macar sa se mai uite in urma.

- De atunci, in familia lor nu a mai aparut nici 0 femeiede treaba, a explicat Hendricks.

Era foarte impresionat de claritatea cu care aceasta tema sereprodusese pe parcursul mai multor generatii fara macar caprotagoni~tii ei sa-~i dea seama de ea. Ei traiau un scenariucare fusese scris pentru ei de catre altii.

- Acest lucru era absolut uluitor, a spus Hendricks. I~aceparte din categoria lucrurilor despre care am crezut mereu caau 0 influenta puternica asupra no astra, dar pana atunci nu-Imai intalnisem niciodata in viata reala. Am constatat cu aceasta ocazie cat de constrangator poate sa devina modelul dupacare am fost crescuti de mici. Este precum apa pentru pe~te.Dupa un timp, ii ceri pe~telui sa-ti explice cum este cu apa, iar

el iF spune "Care apa ?" Acesta a fost exact genul de raspunspe care Trent ni I-a oferit.

De~i, mai intotdeauna, intelegerea ~i aprofundarea unei situatii nu atrag dupa sine schimbari majore, in cazul de fata,dupa ce Trent a realizat pattern-ul dupa care traia, totul in jurullui a parut ca se schimba. El nu se mai simtea invinovatit;se simtea ca pus in fata unei situatii in care nu avusese de ales.

"Nu e de mirare ca nu am putut sa te iert", i-a spus el indurerat sotiei.

Pentru prima data dupa cele doua zile pe care Ie petrecusera impreuna, el trilia un sentiment nou, altul decat furia obi~nuita.

Aceasta poveste, ca ~i cealalta pe care Hendricks ne-a imparta~it-o, a avut un final fericit. Descoperirea pe care au facut-o le-a permis celor doi soti sa examineze mai indeaproape pattern-urile lor ?i sa incerce sa Ie schimbe in a~a fel incatsa fie mult mai conforme cu modul in care doreau sa-?i traiasca viata. Cativa ani mai tarziu cand s-a interesat de ei, Hendricks a aflat ca reu~isera sa se inteleaga mult mai bine. Trentnu-~i mai urmarea sotia sa vada daca nu cumva il in~ala, iarJane nu mai era terifiata de furia lui.


** *

Clientul i~iprescrie singur tratamentul


- Dupa cate am illjeles e~ti un expert in Rogers, a inceputBilly eonversatia din biroullui Kirschenbaum de la universitate.

- Mda, am avut ~ansa sa lucrez cu el cajiva ani, a raspunsHowie cu modestie.

In realitate, nu mai cunosc pe nimeni care sa fie mai reeunoscut decat el ca fiind 0 autoritate in materie de Carl Rogers.

- Am citit biografia pe eare ai seris-o, a continuat Billy, ~itrebuie sa admit ca ai faeut 0 treaba serioasa.

- Mda, muljumesc, a raspuns Kirschenbaum preeaut.Acesta era un mod destul de aparte de a discuta despre 0 posibila relatie de consiliere. A~adar, a spus Howie, eu ce pot sate ajut?

- Eu consider intalnirea aceasta ca pe 0 buna oportunitate de a lamuri cateva probleme eare ma preocupa. Simt ca

AfH\.nd ca Howard Kirschenbaum s-a ocupat de biografialui Carl Rogers, Billy s-a decis sa-l caute pentru a-i cere sa-lprimeasca la terapie. Vreme de mai mulji ani el fusese un fanal terapiei centrate pe pacient, reu~ind sa intre la multi dintre cei mai importanji practicanji ai abordarii umaniste.Aeeasta metoda folose~te tehnica ascultarii empatiee ~i a stabilirii unei relajii autentice cu pacientul pentru ca aeesta saajunga la un nivel mult mai profund alilljelegerii de sine. EIeitise cartea lui Kirschenbaum "Despre Carl Rogers" ~i se hotarase sa-l testeze pe aeest presupus expert in terapia centrata pe client.

Kirschenbaum este ;;eful departamentului de consiliere tJidezvoltare de la Warner Graduate School of Education, Universitatea Rochester.

Clientul care voiaca terapeutullui sa fie altcineva

Howard Kirschenbaum

CAPITOLUL DouAzECI $1 UNU

dfoward Kirschenbaum a devenit fai1110sIn urma. Indeplinirii a doua misiuni extre11lde diferite dar egaIe ca i11lportanta. La Inceputul carierei sale, Kir-

schenbaum era cunoscut In principal ca biograf allui Carl Rogers,renumitul fonda tor al psihologiei umaniste. 1n cartea sa, On Becoming Carl Rogers (Despre Carl Rogers), Kirschenbaum poveste;;te despre viata ;;i munca lui Rogers ;;i despre cum s-au influentatele reciproc. Mai Uirziu el a editat 1111preunaeu altii The Carl Rogers Reader (Antologia Carl Rogers) ;;i Carls Rogers: Dialogue(Carl Rogers: Dialoguri).

De drept, Kirschenbaum este lideml mi;;ciirii de clarificare a valori/or In eonsiliere ;;i educatie. Best-seller-ul Values Clarification: AHandbook of Practical Strategies for Teachers and Students (Clarificarea valorilor: Un ghid al strategiilor practice pentru profesori ~i studenji), se11lnat de Simon, Howe tJiKirschenbaum, a fostconsiderat de generatii fntregi de educatori ca sursa primarii de informare despre realizarea ·valorilor.Aceastii carte a fost urmata de mu/tea/tele, cum ar fi: Advanced Value Clarification (Ghidul avansatal clarificarii valorilor), One Hundred Ways to Enhance Valuesand Morality in Schools and Youths Setiings (0 suta de modalitati de a promova valorile ~il11.oralitateain ~coli~iill randul tinerilor), ;;i Wad - YaGet? The Grading Game in American Education (Te-ai prins? Jocul sortarii in educajia americana).


m-am bloc at ~ica viata mea nu se ridica la nivelul potentialului de care dispun. Mi-ar pHlcea sa am 0 pozitie ca a ta. Credca daca a~ reu~i sa depa~esc unele probleme legate de trecutul meu, a~ putea sa fiu liber sa merg mai departe. ;:>i,a?a cumam mai spus, ma intereseaza foarte mult opera lui Rogers.De-a lungul anilor, am lucrat cu cativa terapeuti faimo?i alecaror nume cu siguranta ca-j:i spun ceva. Zicand acestea, Billparea foarte mfmdru de sine, lucru care I-a facut pe Kirschenbaum sa aiM presimtiri rele.

- Se pare ea acest lucru te preocupa in mod constant.- Exact. A~adar, vei lucra cu mine?Adevarul era ca Howie nu avea clienti la acea data fiind

absorbit cu totul in munca academica. De fapt, nici nu aveaun birou pentru practica privata. Cu toate aces tea, Kirschenbaum era interesat sa-9i reia practica de clinica, a~a ca s-a decis sa se ocupe de acest client nou ~i sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a-I ajuta. Dar mai intai, el a simtit nevoia sa-i explice potentialului sau client ca nu este pe de-a-ntregul "rogerian".

- Ei bine, da, sunt dispus sa lucrez cu tine dar, inaintesa trecem la treaba, trebuie sa ~tii ca de fapt eu nu practic inexclusivitate terapia centrata pe pacient. Folosesc 0 comb inatie de metode in functie de ceea ce eu consider ca este necesar.

- Hmmm, a spus Billy, manifestfmdu-~i dezacordul.Poate pentru ca nu a vrut sa-~i piarda unicul sau client sau

poate pentru ca ii placeau provocarile, fapt este ca Kirschenbaum a acceptat, ~i asta in ciuda presimj:irilor sale, sa lucrezecu Billy intr-o maniera centrata pe pacient. La urma urmei,chiar daca depa9ise aceasta abordare trecand ~i la alte formede consiliere, Kirschenbaum avea inca un respect imens pentru puterea ascultarii empatice, ca instrument pentru a-i ajuta pe oameni sa faea fata problemelor lor nerezolvate. Se intreba insa daca chiar trebuia sa-l lase pe acest pacient sa-?i prescrie singur tratamentul, mai ales dadi aceasta insemna restrictionarea interventiilor sale referitoare 1a ascultarea reflectiva~i atingerea unui nivel avansat de empatie. Cu siguranta ca

acestea erau metode puternice, dar aveau ele sa se dovedeasca suficiente?

Prima sedinta, ,

Kirschenbaum a aranjat sa foloseasca unul dintre birouriIe unui prieten terapeut care dispunea de mai mult spatiu. Locaj:ia era de-a dreptul spectaculoasa. Era yorba de 0 casa construita in stil victorian ~icare avea toate dotarile necesare. Imediat ce clientul sau a terminat de completat un formular deconsimtamant, ei au inceput prima ~edinj:a.

Dupa ce au discutat ceva timp despre istoria lui personala ~i despre proiectele lui, a devenit evident ca Bill era taradoar ~i poate un client rogerian foarte bine pregatit ~i cooperant. Intr-un timp record, el i-a descris lui Kirschenbaum problemele pe care Ie avea ~i a raspuns cu promptitudine la indemnurile ~i reflectiile acestuia.

- Ma simt de parca a9 fi intr-o cutie. Nu pot sa ma mi~cnici inainte, nici inapoi.

- E ca ~icum ai fi intr-o inchisoare, un loc din care nu poj:iie9i.

- Exact! Parintii mei nu m-au ajutat prea mult. Toata viaj:a a trebuit sa suport atacurile lor. Erau ni~te sadici.

- Mult timp te-ai simj:it singur, neavand cu cine sa imparj:igreutatile.

Billy a plans un timp in tacere, dupa care ~i-a ~ters lacrimiIe ~i s-a uitat la terapeut.

- Se pare ca tu ma intelegi foarte bine de~i abia ne-am cunoscut. Ma ajuti intr-un mod in care parinj:ii mei nu au facut-oniciodata.

Spunand aceasta, Billy a zambit, iar Kirschenbaum nu aputut decat sa se simta multumit vazand ca lucrurile mergeaubine. El observase in repetate randuri ca oamenii i?i exprimamult mai u~or sentimentele ~iconflictele interioare atunci candse simt intele~i ?i acceptaj:i. Reactiile lui Billy erau 0 dovada inplus a acestui fapt.

Ie nutrea fata de parintii lui. Apoi, el ~i-a intors mania impotriva terapeutului.

- Va urasc pe voi, nenorocitii a~tia de experti. Oaca a~ fiputut sa am 0 singura conversatie decenta cu oameni ca tinecare se cred importanti, poate a~ fi reu~it sa ajung cineva. A~fi putut face ~i simti lucruri.

Nevrand sa mu~te momeala, Kirschenbaum ~i-a pastrat incontinuare rolul pe care ~i-l asumase de persoana intelegatoare ~i de sprijin.

- E~ti furios pe oameni atunci dnd simti ca e~ti tinut subcontrol ~i ca nu poti sa faci nimic.

- Parintii mei m-au facut sa ma simt a~a, a spus Billy rididndu-~i vocea. $i voi, expertii nenorociti ce sunteti, incercati sa faceti acela~i lucru. Ma tineti imobilizat.

Kirschenbaum a dat din cap, incurajandu-l sa continue.- Oar dnd spun "Du-te naibii!" unei autoritati, simt ca

persoana care are putere asupra mea dispare.- Acum tu simti acest lucru in legatura cu mine. Puterea

pe care 0 am asupra ta se reduce.- Oa, ~i asta imi da sperante.- Eu sper ca intr-o zi, a~a cum ai spus, sa fii in stare sa ie~i

din cutia ta, din inchisoarea ta, ~isa faci mai multe lucruri pentru tine.

Kirschenbaum a aflat ca, de~i era 0 persoana inteligenta,Billy avea un serviciu foarte modest. El sustinea ca nu aveadestula incredere in el pentru a cauta ceva mai bun. Era plinde invidie la adresa celor realizati profesional, oameni precumterapeutii, care ajunsesera ce ~i-au dorit.

Catre sfar~itul acestei inti'ilniri, Howie ~i-a dat seama ca iiplace Billy. Se simtea legat de el. Aprecia sinceritatea de careacesta dadea dovada straduindu-se sa lucreze cu el insu~i. $i,de asemenea, era multumit de felul in care mersesera lucruriIe pana atunci. Oesigur, recuno~tea el, nu facea decat sa-~i joace rolul pe care 11acceptase de la inceput, rezumandu-se la ase centra numai pe raspunsurile clientului. Oar era un rol pecare putea sa-l joace sincer ~i, pentru ca dadea rezultate, nuavea nici un rost sa schimbe planul.

Jeffrey A. Kottlel~Jon Carlson

-- Pari mai impckat acum, a continuat Howie sa reflecteze, te simti mai liber, mai u~or.

- E adevarat, ma simt cumva mai liber. Oar acest lucruma sperie totodata.

- E~ti speriat de responsabilitatea care vine 0 data cuaceasta eliberare.

-- Ma simt ca ~i cum m-a~ dizolva. Dar e bine. Spiritul deaparare este cel care se dizolva.

- Apararile tale sunt cele care se dizolva, a clarificat Kirschenbaum.

- Oa! Cand ma simt liber ca acum pot sa spun orice vreau.De exemplu, a~ putea sa spun "Te urasc, Howie!" A inceputapoi sa rada nervos. Kirschenbaum a zambit in semn de intelegere ~i acceptare. Billy a continuat: Simt ca am redevenit euinsumi. Multumesc. Multumesc pentru ca m-ai ajutat in felulacesta.

Petrecusera mai putin de 0 ora impreuna, dar se aflau dejadestul de departe. Lui Howie ii placea acest tip de legaturaprofunda care rezultase in urma practicarii consilierii centrate pe pacient, intr-o maniera pe care nu 0 mai abordase de anide zile.

Sedintele doi si trei, , ,- Cu parintii mei am fost sortit uitarii. Ma simt de parca a~

fi fost rupt pe dinauntru. Imi este teama ca am sa ma simt mereu inchis in cu~ca asta ~i am sa trec prin viata fara sa mai fiuvreodata in stare sa fiu eu insumi. E ca ~i cum un par imens arfi fost trecut prin mine, tintuindu-ma la pamant ~ilasandu-mafara putere. Sunt furios pentru ca am fost tratat in felul asta. Oarfuria mea e undeva adanc in mine, nu iese la suprafata.

Kirschenbaum nu mai intalnise pana atunci un client caresa stapaneasca atat de bine limbajul sentimentelor. $i niciodata nu se simtise in stare sa intre in lumea clientilor sai cu atata compasiune ~i intelegere. Billy a continuat, descriind inamanunt profunzimea durerii sale ~ia resentimentelor pe care


legatura cu acest lucru, cand acesta a inceput brusc sa criticetehnica terapeutului lui.

- Ar merge mult mai bine daca ai fi mult mai direct ?i maiconeis. Vreau sa avem 0 relatie mult mai simpla. Vreau sa shutca ma intelegi. Dar uneori cuvintele tale ma dezorienteaza.

Acttm Billy incepuse sa directioneze ?i mai tare comportamentullui Kirschenbaum. Ii dadea indicatii exacte cu privirela modul in care el voia ca Howie sa fie. Se pare ca Billy construise un soi de imagine perfecta a terapeutului ?i incerca sa-lmodeleze pe Kirschenbaum dupa ea. Acesta a simtit nevoiasa-i atraga atenfia lui Billy asupra acestui lucru ?i sa-l faca deHcat sa se confrunte cu ceea ce facea. Dar in felul acesta s-ar fiabatut de la terapia "centrata pe paeient". Howie ?i-a dat seama ca era prea tarziu sa modifice acordul tacit cu pacientul sau.

- Acesta este ?i scopul meu, a spus Kirschenbaum, sa teinteleg ?i sa te ajut ca, la randul tau, sa te intelegi mai bine petine insufi.

- Asta e bine, a raspuns Billy.- Bine?- Da, este bine ca tu nu ma. ataci. Am fost intotdealma ata-

cat pentru ca am critic at sau am pus sub semnul intrebarii autoritatea.

Era acesta un test? s-a gandit Kirschenbaum. Apoi a inceput sa nu se mai simta atilt de increzator in reflectiile lui. Probabil ca ar trebui sa ia aminte la feedback-ul clientului lui ?isa-?i scurteze raspunsurile daca acest lucru il ajuta mai multoAstfel, el a incercat sa faca tot posibilul sa tina pasul cu Billy.

- Simt ca peretii de gheata intre care eram prh1s au inceput sa se topeasca putin cate puth1, a recunoscut Billy.

In timp ce spunea acestea, se tot foia in scaun, neputand saindure ceea ce simtea. Apoi au inceput sa-i curga lacrimile.

Kirschenbaum s-a aplecat catre el, in semn de simpatie.Voia sa intinda mana ?i sa-l atinga pe Billy pentru a-i alina durerea, dar a simfit ca gestullui nu va fi primit bine. De fapt,chiar?i aceasta mi?care simpla a provocat 0 reactie puternica.

- Ai putea, te rog, sa te dai inapoi? a cerut Billy.Da-te inapoi!


La a treia ?edinta, Billy a continuat sa vorbeasca despre resentimentele pe care Ie nutrea la adresa expertilor ?i a persoanelor autoritare, iar Kirschenbaum, la randullui, a continuatsa dezvaluie sentimentele mai profunde care se aflau in spatele acestor relatari. El a facut tot posibilul pentru a-I incredinta pe Billy ca urmare?te cu mare atenFe ?iintelege tot ceea ceacesta ii spune.

- Acesta este un lucru foarte bun, a spus Billy recunoscator. Ma simt mult mai real. Tu imi validezi experientele ?i sentimentele, iar acest lucru ma face sa ma simt mult mai aproape de ceea ce sunt eu cu adevarat. Eu vad ca tie chiar iti pasa?i nu cred ca gre?esc in aceasta apreeiere. Ma simt mai puternic din cauza asta.

- Te simF mult mai puternic, mult mai real. Crezi ca miechiar imi pasa de tine iar asta te face sa te simti mai puternic.

- Da, dar in acela?i timp ma face sa ma shut dependent.A?a ca te urasc pentru ca ai ajuns din nou sa ma domini ?i sama faei sa ma simt obligat sa fac ceea ce trebuie, ceea ce se a?teapta de la mine in astfel de situatii.

La sfih?itul ?edintei, Kirschenbaum a ajuns la concluzia caatinsesera ni?te probleme foarte profunde. De asemenea, el aconstatat ca se produceau ni?te transferuri puternice. Billy spusese destul de dar ca se simtea foarte apropiat de terapeut ?ica detesta aceasta apropiere care de altfel il inspaimanta. Kirschenbaum a reflectat la acest lucru asigurandu-l ca il intelege foarte bine. El era incantat de felul in care mergeau ?edintele. Se gandea chiar, amuzat de aroganta lui, ca Rogers insu?inu ar fi putut sa fie mai empatic ?i mai aprobator decat el.

~edinta a patra

- Ar fi foarte bine daca nu ai folosi atat de multe cuvinteca.nd reformulezi sentimentele mele.

~ Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui, a raspuns Howie.Tocmai erau in mijlocul unei discutii despre modul in care

Billy fusese oprimat de parintii lui ?i despre ceea ce simtea in


Sedinta a cincea, ,

Kirschenbaum a fost ?ocat de aceasta reactie brusca. Ointr-o data Billy a inceput sa respire greu ?i sa se inro?easca lafata.

- Acum nu ma simt in siguranta cu tine.- Nu te simti in siguranta? a repetat Kirschenbaum, vizi-

bil incurcat de aceasta intorsatura nea?teptata.Cu un minut inainte erau pe punctul de a face progrese,

iar acum Billy arata de parea fusese atacat. ~i asta doar pentru ca Kirschenbaum se aplecase cu dltiva centimetri in direcFa lui. In continuare, el a ramas totu?i empatic, incercand safie cat mai concis in reflectiile lui, iar lucrul acesta se pare ca.I-a ajutat pe Billy sa se relaxeze ?i sa-?i exploreze din nou sentimentele.

La sfar?itul ?edintei, Billy a remarcat:- Simt ea peretele incepe din nou sa se topeasea.

Kirschenbaum ?i-a dat acum seama cat de mult gre?isecand acceptase ca la terapie sa fie dona lui Carl Rogers ?i nuel insu?i. Era blocat in incercarea de a se ridica la nivelul uneiimagini, al unei icoane pe care nu era cu putinta sa 0 ajunganiciodata. Daca ar fi incercat sa se poarte mult mai natural,?i-ar fi infruntat clientul sau l-ar fi invitat sa accepte ?i alte metode. Din pacate, contractul cu care fusese de acord nu-i permitea sa actioneze altfel de cat un "rogerian". De fapt, Billyspusese foarte dar ca el fusese la cei mai buni terapeuti centrati pe client pe care i-a putut gasi, a?a ca Kirschenbaum trebuia sa faea bine sa se dovedeasca cel putin la fel de bun caace?tia. ~tia ca nu are altceva de facut decat sa urmeze planulcu care fusesera de acord. Cand Billy s-a intors, a continuat sacritice interventiile pe care terapeutullui Ie-a avut de-a lungul ?edintei. Lui Kirschenbaum, asta ii aducea aminte de procesul de supervizare a consilierii, dar cu siguranta ea nici unsupervizor competent nu putea sa fie atat de aspru precumera dientul sau.


_ E adevarat ca imi refledezi sentimentele, I-a cicalit Bil

ly, dar nu am sentimentul di tie iti pasa de mine cu adevarat.Mi-e teama ca nu ma intelegi prea bine.

Din nou, Howie a fost luat prin surprin.dere de turnura pecare 0 luasera lucrurile. La ?edintele anterioare se parea ca facusera 0 treaba destul de buna. Relatia lor fusese solida. Oes

coperisera 0 multime de lucruri bune. Billy spusese in repetate randuri ea Kirschenbaum 11ajuta foarte mult ?i ca.simtea caeste pe maini bune. lar acum facea tot posibilul sa rupa legaturile care se creasera intre ei.

~i din nou Kirschenbaum a regretat targul pe care-l incheiase ?i care il priva de multe din optiunile sale terapeutice."A.sta nu sunt eu", ?i-a spus in sine a lui. "Ma simt la fel ca ?iel, de parca a? fi intr-o cutie, diferenta este ca eu sunt obligatsa joc un rol. Nu e deloc rezonabil ce se intampla. El vrea unterapeut centrat pe client, dar mai presus de toate, 0 asemenea persoana trebuie sa fie ea insa?i, reala ?i autentica, inaceasta relatie. Trebuie sa fac ce cred eu ca este cored in situ atia de fata."

Kirschenbaum s-a uitat la clientul sau.

_ Apreciez ce spui tu, dar nu cred ca asta va duce la 0 relatie mult mai empatica. Eu cred ca tu ai a?teptari nerealistepe care nici eu - ?i nici altcineva - nu e cu putinta sa Ie implineasca.

Kirschenbaum a crezut ca aceasta incercare a lui de a face

ca situatia sa fie mult mai autentica, de a se confrunta cu Billy, va schimba lucrurile in bine, dar a fost dezamagit in a?teptarile lui. Billy s-a simtit atacat pentru ca avea a?teptari nerealiste ?i pretentii excesive pe care nimeni nu putea sa Ie satisfaca.

_ Acum chiar ca nu ma mai shut in siguranta cu tine, a

spus Billy, dandu-se cu scaunul mai in spate. In loc sa fi acceptat ceea ce ti-am spus, ai ales defensiva. Nu pot sa mai amincredere in tine.

Kirschenbaum a avut insa destula prezenta de spirit (?i desuflet) ca sa-?i dea seama ce se petrecea. In nici un caz nu seafla in defensiva. Oar a realizat de asemenea ca orice ar fi fa-


Inapoi la inchisoare

Biroul se afla in partea de sus a cladirii. Nu mai era nimenila acea ora deoarece prietenul terapeut allui Kirschenbaumera plecat din ora~. In timp ce coborau scarile, indreptandu-secatre ie~ire, Billy a evitat sa se uite la Howie sau sa scoata vreoyorba.

Cand au ajuns la u~a de la intrare, Kirschenbaum a accesat codul instalatiei de securitate pentru a dezactiva alarma.Din nu se ~tie ce motive, de fiecare data cand apasa pe tastesemnalul arata ca alarma era inca activata.

cut sau ar fi spus in continuare, nu ar fi reu~it decat sa inrautateasca ~i mai mult situatia. Dadi continua sa fie autentic ~idirect, Billy ar fi luat acest lucru drept 0 atitudine defensiva,necentrata pe pacient ~i 0 violare a increderii. Daca s-ar fi intors insa la raspunsurile empatice, ar fi fost critieat in continuare pentru ca nu reu~ea sa fie destul de empatic ~ide atent.La un moment dat s-a gandit sa-i spuna aceste lucruri lui Billy, dar in cele din urma a ramas fidel scenariului initial, reformuland ceea ce intelegea. Nu a fost de ajuns.

- Imi pare rau, a spus Billy dand din cap dezaprobator,dar asta nu 0 sa mearga. Ma simt foarte, foarte inconfortabilcu tine. A~a cum ti-am mai spus, nu ma simt in siguranta. Simtnevoia sa ma opresc aici.

- Prill. urmare, spui ca nu vrei sa continuam ~edinta deconsiliere. ~i consideri asta drept 0 renuntare?

- Da, exact asta am spus. Chiar ca simt nevoia sa maopresc aiei. Ma simt claustrofobic, a~a di trebuie sa plec de indata!

- Imi pare sincer rau ca lucrurile nu au mers bine. ~i bineinteles, am toata intelegerea pentru nevoia ta de a te retrage.

Cu aceasta, Billy s-a ridicat sa pIece. Kirschenbaum i-a spussa-l sune in caz ca vrea sa se programeze pentru 0 alta ~edinta, dupa care au parasit impreuna biroul.


- Ce se intampla? a spus Billy cuprins de paniea. E cevain neregula? Ti-am spus ca trebuie sa plec. Trebuie sa plec inmomentul acesta!

Kirschenbaum incerca sa-~i aduca aminte care era codulcored. Inversase numerele? Poate ca nu apasase suficient detare pe taste. A format din nou codul. Acela~i rezultat. Lumina ro~ie indica faptul ca alarma era inca activata. Daca ar fi incercat sa deschida u~a, alarma ar fi trezit intregul cartier. Inplus, ce ar fi putut sa spuna politiei? Ca era un prieten care inchiriase casa? (Exact de asta avea nevoie Billy - 0 excursie lao inchisoare adevi'irati'i.) ~i de ce naiba nu mergea codul?

- Ti-am spus doar, a auzit vag Kirschenbaum in timp ceincerca sa se concentreze, pi-am spus ca trebuie sa plec naibiide aiei. ~i asta imediat!

Exasperat, Howie ~i-a dat seama ca au dimas blocati incasa.

- Uite ce e, a incercat el sa spuna cu 0 voce cat mai lini~titoare, sper ca ai simtul umorului pentru ca., nu 0 sa-ti vinasa crezi, dar am ramas inchi~i aiei.

- Nu gasesc nimie amuzant in asta, a spus Billy cu race ala.

- Sa-ti spun drept, ~tiam ca nu 0 sa te amuze, a spus Kirschenbaum incercand sa schiteze un zambet cat mai optimistcu putin.ta. Totu~i trebuie sa sunam sa cerem ajutor pentru canu 0 sa putem sa ie~im de aici pana nu vine cineva sa dezactiveze alarma.

De~i era aproape sigur ca nu aveau niei 0 ~ansa sa gaseasca 0 alta ie~ire din casa, Howie I-a luat pe clientul sau sa exploreze impreuna casa, gandindu-se ca-i va distrage astfelatentia. De fapt, el ~tia ca nu avea cum sa scape de acolo panala venirea fiicei prietenului lui. Prin urmare, ei au ramas mchi~i in casa mai bine de 0 ora. Tot timpul acesta Billy nu a facut altceva decat sa bombane nemultumit, sustinand ca aceasta era cea mai neagra experienta din viata lui.

In final cei doi ce au fost eliberati. La putin timp dupaaceea, dandu-~i seama ca Billy nu avea de gand sa-l mai contacteze, Kirschenbaum i-a trimis 0 scrisoare in care i~i expri-


Privind Inapoi

eu sinceritate,Al tau,

Shalom, Billy

ma regretul ca lucrurile nu au mers a~a cum sperasera amandoi. El a trecut in revista principalele probleme pe care ei Ieabordasera, iar la sfar~it i-a urat succes in indeplinirea planurilor lui de viitor. De asemenea, i-a returnat ultimul cec. 0 saptamana mai tarziu, a primit urmatorul raspuns:


ale lui Carl Rogers este di terapeutul trebuie sa fie in armoniecu el insu~i. Kirschenbaum a fost prins intr-o situatie in care,prin definipe, nu era in acord cu sentimentele sale din acel moment ~i nici cu propriile sale metode de abordare a terapiei.Chiar daca ~i-a jucat rolul foarte bine, acest lucru nu a fost deajuns. Nu a avut destul de multa incredere in el pentru a face,impreuna cu clientul sau, 0 intelegere care sa mearga atat pentru unul cat ~i pentru celalalt.

In mod cert, Billy avea 0 atitudine ambivalenta fata de necesitatea unor schimbari majore in viata lui. E adevarat ca elspera sa se produca 0 schimbare radicala, dar in acela~i timpvoia ca terapia sa e~ueze astfelindH sa nu fie nevoit sa-~i asume sarcina dificila de a invata ~i de a se adapta la ceva nou.Ca multi alti oameni, el se obi~nuise cu situatia lui nefericita~i se adaptase la ea. Voia sa fie diferit, dar ii era frica de consecinte in caz ca reu~ea. Astfel ca el a aranjat lucrurile de a~anatura ca nici unul dintre terapeutii lui sa nu se poata ridicavreodata la nivelul a~teptarilor lui ~i sa nu reu~easca sa-l intruchipeze perfect pe Carl Rogers.

Retrospectiv, a recunoscut Kirschenbaum, ar fi fost multmai bine daca ~i-ar fi dat seama de acest lucru inca de la inceput, in loc sa intre in capcana in care a intrat. E pacat, pentruca acesta a fost unul dintre cele mai interesante cazuri pe carele-a avut.


Draga Howie,Iti multumesc pentru scrisoarea amabila ~i Incurajatoare

pe care mi-ai trimis-o ~ipentru di mi-ai Inapoiat cecu!. Eu creddi tu e~ti empatic, dar nu am simtit acest lucru In reflectiiletale (~i nici In felulln care dirijai ceea ce reflectai). Oare pretind eu prea mult? Nu cred, pentru cii au existat alti doi terapeuti care au reu~it sa se ridice la nivelul pretentiilor mele. $icrede-ma, nu spun asta ca sa te fac sa te simti prost. Tu e~ti untip de treaba. Pornind de la experientele pe care Ie-am avut Intrecut, a fast Intelept din partea ta sa te Intrebi daca nu cumva te consider doar un alt terapeut nedemn de Incredere. Eunu te vad a~a. Pur ~i simplu, uitandu-ma la tine, mi-am reamintit de felulln care era Rogers inainte de a intra in criza pecare ai descris-o In cartea ta. Pari blocat din punct de vedereemotional ~i, a~a cum a descoperit ~iRogers, cred ca genu I deterapie pe care 11practici se va adanci ~i fara acest blocaj. Mabucur foarte mult cii m-ai contactat ~i ca mi-ai scris acele lucruri.

Ar fi trebuit sa se a~tepte la a~a ceva, a observat Kirschenbaum. Pentru el, cazul acesta a fost 0 dovada graitoare a faptului ca, in relapa cu clientul, terapeutul trebuie sa fie ~i sa ramana elinsu~i, refuzand sa joace rolul vreunui alt personaj.Pur ~i simplu nu merge sa pretinzi ca e~ti altcineva sau sa fiitu insuti doar pe jumatate. De altfel una dintre regulile de baza

304

Acest interviu s-a desfa~urat mtr-o maniera oarecum diferita de celelalte din aceasta carte. Optand pentru unul dintrecele mai memorabile cazuri din cariera sa, Bergman ne-a explicat ca alegerea lui s-a datorat in buna masura dialoguluispiritual pe care I-a avut cu clientul sau, drept care se va stradui sa-l redea cat mai exact cu putinta. Ca urmare, prima parte a acestui capitol este scrisa la persoana mtai.

Bergman a inceput descrierea acestui caz spunandu-ne ca,initial, pacientullui, James, fusese destul de nemcrezator infaptul ca terapia l-ar putea ajuta. Dar era atat de lovit de panica meat la un moment dat s-a decis sa-~i face 0 programarela terapie. Bergman a mceput ~edinta cu mtrebarea lui favorita: "De ce te afli aici ~i cum crezi ca a~ putea sa te ajut?"

"Pai", a raspuns James, lIma aflu aid din mai multe motive. Ceea ce ma sperie cel mai mult este posibilitatea ca prietena mea sa ma paraseasca. Mi-e teama ca mtr-o zi ea 0 sa vinaacasa pe nea~teptate ~i 0 sa fie atat de dezgustata de ceea cevede ca ma va parasi."

,,$i ce 0 sa vada?" am intrebat, curios sa aflu ce avea inminte.

"Mi-e ru~ine sa-ti spun", a mormait James coborandu-~iprivirea. "Mi-e teama ca 0 sa razi."

"Nu rad decat daca este yorba de cevafoarte nostim.""Pai nu este nostim deloc. De fapt, lucrul asta este mai de

graM dezgustator ~i nu-l inteleg." James ~i-a ridicat privirea~i s-a uitat la mine sincer mdurerat, apoi a adaugat: "Dar nupot sa ma abtin."

"Pune-ma la mcercare."James a mcuviintat din cap, ~tiind ca nu avea mcotro."In dulapul din dormitorul meu, pe raftul de sus, tin as

cunsa 0 cutie cu haine femeie~ti. Uneori, cand prietena meanu este acasa, ma imbrac cu ele. Ma machiez, imi dau cu parfum, imi pun chiloti de femeie, sutien, bluza, fusta, pantofi cutoc, cercei - tot ce trebuie."

,,?i dupa aceea ce faci?",,Imi inchipui ca sunt 0 bucatica nostima ~i ma fatai de

colo-colo prin dormitor, admirandu-ma m oglinda."

CAPITOLUL DouAzECI ~I DOl

Joel Bergman

Mireasa purta frac,iar mirele trena

:J oel Bergman, una dintrefigurile importante in dezvoltarea abordiirilor succinte ale tempiei de familie, s-a dovedit in ultimii treizeci de ani deosebit de eficace fn instrui-

rea tempeufilor. EI este 0 persoana antrenantii ~ifoarte glu11leafa.Totodata se remarcii printr-un stil de abordare foarte direct ~iprovocalor, care lasa sa se fntrevadii radiicinile sale newyorkeze. Astfel, defiecare data el I~ifntCi11lpinaclienfii cu Intrebarea"De ce vii aflafiaici?". Dupa ce ace~tia fncep sa explice care sunt proble11lele lor,

Bergman continuii sa Ie adreseze aceastli fntrebare din nou ~i dinnou, pand cand ei fncep sa infeleaga ca exista numeroase modalitafide a privi situafia lor ~ide a con cepe ceea ce nu este In regula.

1n cartea sa, devenita clasicii, Fishing for Barracuda (Pescuindbaracuda), Bergman define~te 11lanierelesistematice, strategice Incare terapeufii pot produce schimbari de durata In perioade relativ

scurte. 1n ultimii zece ani, el s-a oeupat de realizarea unoI' Inregistrari video destinate instruirii tempeufilor ~i care ilustreaza diferite modalitafi creative, evoeatoare de a-i ajuta pe oameni.

Bergman este psiholog la 0 clinica privata din Manhattan.

** *


Telefoanele de la mama

James se a~tepta ca eu sa reactionez in acela~i fel in carese temea ca ar face-o Jennie - cu respingere ~i dezgust.Comportamentullui imi starnea mai degraba indignarea decat dezgustul. Ma intrebam de unde provine aceasta apuditura a lui.

Am dat din cap fara nici 0 noima ~i I-am indemnat sa continue.

"Vezi, problema este ca pentru a ma excita ~i mai mult,merg pana acolo ineat ma leg strans de un scaun."

Am incercat din rasputeri sa ma abtin sa nu zambesc.Aproape in Hecare zi am ocazia sa aud pove~ti absolut uimitoare, dar a~a ceva nu mai auzisem pana atunci. Bineinteles caeram curios. Incercam sa-mi imaginez cum reu~ea James sa selege singur de scaun, ~i inca strans.

"Ei bine", I-am indemnat eu cu 0 mina sincera, ,,~icare esteproblema?"

James s-a uitat indignat la mine scuturand din cap. Se intreba daca nu sunt cumva mai nebun decat el. Aproape ca astrigat la mine:

"Cum care e problema? Daca Jennie intra ~ima gase~te imbracat in rochie ~i legat de scaun, 0 sa creada ca sunt cine ~tiece fel de pervers. Cu siguranta ca ma va parasi pentru totdeauna", a adaugat el pe un ton jalnic.

"Pai, am sugerat eu inocent, de ce nu lncui u~a de la dormitor atunci eand faci asta?"

James s-a uitat din nou la mine nemai~tiind ce sa creada.Vazand ca eram serios, a decis sa ia in considerare sugestia11lea.

"Dar daca fac asta", a obiectat, "atunci 0 sa ma intrebe dece e incuiata u~a de la dormitor."

"Ei bine, atunci", am glumit eu sarcastic, "de ce nu ii spuica e~ti prins pe moment ~i ca in cel mai scurt timp 0 sa fii al

.?"el.


o data ce am aflat mai multe despre copilaria lui James,am putut sa-mi explic intr-o oarecare masura comportamentullui. James era un violonist foarte dotat, de exceptie a? putea spune. Cu ajutorul talentului sau natural, al muncii asidue?i al ambitioasei sale marne el ajunsese sa imbrati~eze 0 cariera muzicala deosebWi.

"De cand ma ?tiu", mi-a explicat James, "am fost singurapreocupare a mamei mele. Ea a vrut ca eu sa ajung un mareviolonist. In copilarie am fost trimis la cele mai bune ?coli demuzica. Mama mi-a cumparat cele mai bune viori, a angajatcei mai buni profesori ?i a facut tot posibilul pentru a-mi asigura 0 cariera muzicala. A fost nelipsita de la concertele mele- chiar ?i eand am fost in turneu prin lume - ?i a ramas celmai mare fan al meu. A fost langa mine de dHe ori am avutnevoie de ea. M-a rasHitat mereu cu haine scumpe, cadouri deziua mea ?i de Craciun ?i alte lucruri care credea ea ca imi vorface placere."

"Se pare ca ai avut parte de 0 mama nemaipomenita", amobservat eu.

"Ei", a sarit imediat James, "nu a fost chiar atat de nemaipomenita. Cand eram copil obi?nuia sa-mi vorbeasca despreproblemele ei ~ieu trebuia sa 0 ascult ore intregi pentru ca nimeni altcineva nu era dispus sa 0 faca. Ea divortase de tatalmeu cand aveam cinci ani, iar de atunci nu mai contenea sa

se planga de cat de rau se purtase cu ea. Am crezut tot ce imispunea ea pana cand am ineeput sa ma vad din nou eu tatalmeu. Aveam pe atunci vreo douazeei?i einci de ani."

Vorbind despre mama lui, James ?i-a adus aminte de felulin care aeeasta obi?nuia sa-i controleze Heeare aspect al vietiilui.

"Mama avea obiceiul sa intre brusc in dormitorul meu farasa bata la u?a. Cand aveam zeee ani, am pus 0 incuietoare lau?a mea. A fost atat de ofens ata de aeest lueru indit a scos-oimediat pretinzand ca altfel nu va putea sa intre la mine in eazde urgenta. Hai sa fim serio?i! Ce putea sa i se mmmple unuibaiat de zece ani? In fiecare seara imi punea deoparte hainelepentru ziua urmatoare fiindea voia sa arat intr-un anumit fel.


Era nemultumita de prietenii mei ~i ii critica tot timpul, a~aincat la un moment dat m-am trezit singur ~i izolat. Ani dezile nu ne-am avut dedH unul pe celalalt." James a ezitat unmoment dupa care a adaugat vizibilmcurcat: "Traiam mai degraba ca sot ~i sotie decat ca mama ~i fiu."

"Cand au inceput sa se schimbe lucrurile?" I-am intrebatincercand sa-l fac sa spuna mai multe despre aceasta relaFesufocanta cu mama lui.

"Lucrurile s-au schimbat dupa ce m-am mutat la New Yorkca sa cant m orchestra. Mama a devenit din ce m ce mai nemul

tumita ~imai posesiva. Jar de ~ase luni incoace este de-a dreptul imposibila. Acum trei luni, Jennie s-a mutat cu mine. Din momentul acela, mama mea s-a transformat m teroarea absoluta.Ma mgrozesc de cate ori imi spune ca nu mai are pentru ce satraiasca. Ma suna de doua-trei ori pe saptamana, uneori m toiulnoptii, plangandu-se ca este speriata ~ica nu poate sa doarma.Daca se mtampla ca Jennie sa ridice receptorul, mama mchideimediat. Acum Jennie a mceput sa creada ca am 0 alta relatie."

La fel ca ~idata trecuta, i-am oferit 0 sugestie foarte directa:"De ce nu-i spui sa inceteze sa te mai sune in toiul noptii?

Sau ai putea sa-i sugerezi destul de discret ca ar fi cazul saconsulte un psihoterapeut."

"Face deja terapie ~i ia Prozac.""Bine", am mcercat eu din nou, "dar ce-ar fi sa-i spui to

tu~i ca telefoanele astea te sperie?""Nu pot sa fac asta! Ar fi 0 dovada de cruzime ~iegoism din

partea mea. Sunt singura persoana careia ii pasa de ea. Daca iiintorc spatele acum, nu va mai avea pe nimeni. Mi-e teama cadaca nu sunt langa ea cand are nevoie de mine, 0 sa se sinucida iar eu am sa ma simt vinovat pentru tot restul vietii."

"De ce nu ceri ajutor rudelor tale?" am avansat eu 0 altasugestie.

Scopul terapiei mele nu consta atat in oferirea unor sfaturicat mai degraba m cautarea unei parghii pentru a schimba acestnefericit pattern. Intotdeauna m-am intrebat de ce nu aleg oamenii cea mai directa ~i mai evidenta cale pentru a-~i rezolvaproblemele.

James a recunoscut ca mama lui avea patru surori care 10cuiau chiar in acela~i ora~, dar - ~i asta nu era de mirare se certa tot timpul cu ele. Din cand in cand mama lui lua legatura cu una dintre ele, msa asta nu dura prea multo

Am decis sa mai mcerc mea 0 datil."Atunci, James, data viitoare cand mai prime~ti telefoane

de la mama ta m toiul noptii, cel mai bine ar fi sa-i suni pe tatal tau sau pe surorile ei ~i sa Ie spui ca e~ti mgrijorat, ca-ti esteteama ~i ca nu ~tii ce sa faci."

"Nu pot sa fac asta! A~ omorJ:-o dad\. a~ face una ca asta.""Mda", mi-am spus m sinea mea, "dar dad\. nu 0 faci 0 sa

te omoare ea pe tine."La urmatoarea ~edinta, am aflat de la James ca situaFa se

imautatise ~i mai mult, iar el se simtea ~i mai disperat. A~acum era de a~teptat, refuzase sa urmeze sfatul meu ~i sa deatelefon matu~ilor sau tatalui luL Mama lui, simtind ca fiul eiare de gand sa incerce sa 0 Fna cumva la distanta, a imp inslucrurile ~imai mult, amenintand ca se sinucide. $tiam ca trebuie sa iau 0 masura foarte radicala pentru a rupe acest ciclucare se intensifica din ce m ce mai mult, lucru care nu era be

nefic pentru nici unul dintre ei."James", i-am spus eu bland, "eu cred di daca 0 sa dai te

lefon matu~ilor sau tatalui tau dupa fiecare apel noctum almamei tale, in cele din urma eava inceta sa te mai sperie. Pede alta parte, eu inteleg ca drag ostea ~i loialitatea fata demama ta te impiedica sa faci asta. Nu ai decat doua posibilitati, fie sa suni la matu~i sau la tatal tau dupa fiecare telefonnocturn, fie sa te duci sa 0 vezi ~i sa faci acellucru la care tegande~ti de ani de zile."

"Vrei sa spui, sa ma culc cu mama mea?"Ei bine, chiar la asta nu ma gandisem, dar am mcercat sa

nu ma arM surprins."Da, mi-ai spus cat de apropiati sunteti tu ~i cu mama ta.

Din momentulin care parintii till au divortat, tu ~i cu mamata ati avut 0 relatie «neobi~nuit de intima», dupa cum te-ai ex-


o recomandare neobisnuiHi,

311

De la mama la iubita

primat. Mi-aimai spus dH de frumoasa ~ide atragatoare estemama ta, a~aca poate este timpul sa la~ila 0 parte fanteziile~isa te duci pana la ea ~i sa 0 faci!"

Ma a~teptam ca James sa sara din scaun, a~acum de altfela~face ~ieu daca un terapeut mi-ar recomanda acela~ilucru,dar, spre marea mea surprindere, am constatat ca el a cazut peganduri, luand astfel in serios propunerea mea. Uitandu-mala el, mi-am adus aminte de Jack Benny,cand un hot i-a bagatpistolul in spate ~ii-a spus: "Banii sau viata!". Dupa mai multe secunde, Benny i-a raspuns: "Ma gandesc... ma gandesc".

La doua zile dupa ce i-am propus lui James aceasta alegere hobsoniana, in urma unui telefon nocturn de la mama sa,James s-a decis sa-i sune pe tatal ~ipe matu~ile lui. Bineinteles, telefoaneleei terorizante au incetat dintr-o data. De atunci,mama lui suna cel mai adesea duminica dupa-amiaza iar vocea ei este intotdeauna de un calm de-a dreptul miraculos.

James a inceput terapia pentru ca se temea ca-~iva pierdeprietena (ca urmare a repulsiei ~i abandonului acesteia) ~imama (caurmare a sinuciderii)~iva ajunge sa traiascade unulsingur. Una dintre problemele lui era ca incercase sa se separe de mama lui prin intermediul unui comportament compulsiv.Travestirea~i,mult mai important, faptul ca acestcomportament era tinut in secret reprezentau mica oaza a lui Jamesin care acesta se simtea el insu~i ~ipe care 0 delimitase incadin copili'irie pentru a se feri sa fie complet absorbit de 0mama exagerat de posesiva. EInu reu~ise sa-~idezvolte niciodata 0 identitate proprie, 0 personalitate autentica, sa fie elinsu~i, unie ~idiferit de mama lui.

Cand James era mic, nu avea voie sa-~ialeaga singur jucariile, hainele, prietenii ~inici macar mancarurile favorite.Mama lui facea totul in locul sau, bineinteles, in numeledragostei ce i-o purta. James a pus nevoia mamei lui de asimti ca cineva are nevoie de ea mai presus de nevoia lui


de autonomie, de libertate dealegere, de spatiu ~i de intimitate. Rareori avea ocazia sa-~i sustina punctul de vedere,motiv pentru care vocea lui nu s-a dezvoltat. Nu avea untaUisau ni~te rude carora sa se planga sau cu care sa se inteleaga tara ~tirea mamei lui. Travestirea il proteja de asemenea de temerile sale incestuoase, deoarece mama lui nuar fi niciodata interesata sexual de cineva care poarta haine de femeie.

Fara 0 voce clara sau 0 identitate proprie, James a avut,a~acum era de a~teptat, dificultati serioase dupa ce prietenalui s-a mutat la el. Pasivitatea sa, dependenta ~i teama de afi abandonat, precum ~i incapacitatea de a-~i controla emotiile, frica de intruziune ~iposesivitate care I-au terorizat de-alungul copilariei sale au reaparut 0 data cu Jennie. EI a inceput sa se abandoneze lui Jennie, exact a~a cum facuse cumama lui. Daca credeti ca acestea sunt simple speculatii dinpartea mea, atunci poate ar trebui sa aduc ni~te dovezi multmai clare in sprijinul acestei ipoteze: James a incetat sa se maitravesteasd imediat ce s-a mutat din casa mamei lui dar areinceput sa fad acest lucru la 0 luna dupa ce Jennie a venitsa locuiasca cu el.

Acum, ca reu~isemsa punem capat telefoanelor mamei lui,urmatorul pas era sa lucram la relatia lui cu Jennie. Intr-o ziI-am intrebat ce il deranjeaza cel mai mult la prietena lui.

"Furia ei ma sperie", a marturisit ru~inat James. "Jennie seinfurie dlnd nu facceea ce vrea ea. Daca eu vreau pe~tecu paine alba, iar ea crede di painea integrala este mai sanatoasa,trebuie sa mananc paine.integrala chiar dad mi se face rau."

"Ce s-ar intampla daca te-ai incapatana sa mananci painealba?"

"Jenniear deveni pisaloaga.");;i ce e atat de groaznic in asta?""Totul.In primul rand, nu-mi plac confruntarile. In al doi

lea rand, cand Jennie se enerveaza, nu-i trece a~au~or,iar astama face sa sufar ~iin cele din urma sunt nevoit sa fac ce vreaea. In plus, mi-e teama ca daca sta prea mult suparata 0 sa maparaseasca."

JeffreyA. Kottler,Jon Carlson312

James m-a intrebat dad ar putea sa 0 adudi pe Jennie launa din ~edinte, pentru ca certurile lor se inrautatisera ~iii erateama ca in curand 11va parasi. Am acceptat imediat, nerabdator sa lucrez cu amandoi, fie ~i numai pentru 0 singura ~e-dinta.

Cand Jennie a venit la birou, am constatat, fara surprindere,ca era mult mai calda?i mai prietenoasa decat spusese James.Am invitat-o sa imi spuna versiunea ei cu privire la relatia cu James ?i care credea ea ca este cea mai mare problema a lor.

"El este prea pasiv", aspus Jennie. "Cedeaza prea u~or ~inu-mi spune ce vrea. Uneori imi propun sa a?tept sa aiba elinitiativa. $i apoi a~tept ~i a~tept, pana nu mai pot, iar in celedin urma, disperata, 1isugerez eu ce sa faca."

"Ma surprinde foarte mult sa aud asta", am spus eu, hotarandu-ma sa fiu foarte direct pentru ca nu aveam prea multtimp la dispozitie. ,,James imi spune ca de cele mai multe orite porti autoritar ~ica intotdeauna trebuie sa fadi a~a cum spuitu. El mai spune ca atunci cand nu obtii ceea ce vrei faci crizede isterie."

,,$tiu", a spus ea zambind. ,,$i mie imi spune acela?i lucru.Dar nu sunt autoritara. De obicei, a?tept pana cand James sedecide sa vina cu 0 idee. Cand nu face acest lucru ma simtfrustrata. Iar cand nu pot sa mai a?tept, vin eu cu 0 propunere pentru di mi-e teama ca daca-l mai a?tept 0 sa ajungem sanu faeem nimic. Reactionez mai mult din disperare deceit dinalte motive. Nici nu va inchipuiti d'tti bani cheltuim pe bileteIe de avion, pentru di atunci cand in sfar?it el se hotara9te cevrea, biletele sunt de doua ori mai scumpe deceit ar fi fost dacaIe-am fi cumparat cu doua sau trei luni mai devreme."

"Dar ce parere ai despre furia ta?" a intervenit James. Erammandru vazandu-l cum incearca sa-9i sustina punctul de vedere.

Jennie s-a intors ditre el pentru a-linfrunta."Dadi sunt furioasa uneori este din cauza a ceea ce fad tu

cand e?ti suparat pe mine. In loc sa-mi spui ea e9ti nervos sau


"Dadi nu reu~e~ti sa te impui in privinta unor lucruri marunte cum ar fi painea alba, ma intreb ce vei face cand vor aparea discutii legate de cariera, bani, sex, copii?"

"Pai din cauza asta am venit aici. Vezi, eu sunt un tip foarte tolerant, a~a di nu ma deranjeaza daca Jennie este mai incapatanata decat mine in privinta unor lucruri. De cele maimulte ori, cand avem discutii in contradictoriu, eu sunt celcare cedeaza ~i nu-i port pidi pentru asta. Dar ea ma sperieatunci cand nu obtine ce vrea." Pentru un moment, James acazut pe ganduri, apoi a ad au gat: In multe privinte, Jennieseaman a cu mama mea."

De~i un psihanalist ar fi aplaudat in acest moment, ca terapeut strategic eram mult mai interesat sa-l ajut pe James saschimbe pattern-ul decat numai sa generez aceasta intelegere.L-am pus sa se confrunte cu ideea di el nu se temea de faptde furia lui Jennie ci de istericalele ei dramatice. Faptul di elceda in favoarea ei de fiecare data nu era decat un mod de a

o "rasplati" pentru comportamentul ei care se dovedea astfelun mijloc eficace de a obtine ceea ce voia.

James a explicat di de fapt nu era yorba di cedeaza in favoarea ei ci mai degraba di ii respecta sentimentele. Dar adevarul era ca se temea di dad nu cedeaza ea 11va parasi.Ne-am invartit in jurul acestei probleme pana cand in cele dinurma el a recunoscut di i-ar placea ca uneori sa poata sa facacum vrea el ~i, de asemenea, sa nu mai sufere atat de multpentru faptul di face intotdeauna cum spune Jennie.

"Apoi, trebuie sa-ti sustii punctul de vedere", i-am spus euprecum un antrenor care i~i incurajeaza atletul. "Trebuie sa-tipastrezi pozitia ~i sa negociezi. Exact ca la arbitrajul obligatoriu, cand cele doua parti aflate in conflict sunt obligate sa negocieze pana cand ajung la 0 intelegere convenabila pentrufiecare dintre ele."

A~a cum era de a9teptat, in urmatoarele saptamani, certurile lor s-au intetit. James avea acum 0 atitudine mult mai ferma, pe care Jennie nu prea 0 aprecia. Acest lucru I-a speriatfoarte mult pe James diruia ii era tot timpul teama di Jennie11va parasi dad nu va face cum vrea ea.


Mireasa si mire,

315

Reflectand asupra cazului

Dupa ce Bergman ne-a spus aceasta intamplare, am fostfoarte curi09i sa aflam ce anume facea ca acest pacient sa fieatat de memorabil pentru el. La urma urmei, travestirea eraun lucru destul de obi~nuit in New York, 9i chiar 9i acea varia tie incluzand legatul strans de scaun.

- Cred ca este yorba de faptul ca amandoi eram muzicieni, a spus Bergman. Desigur, el era un artist talentat carecanta in orchestra, iar eu sunt un pianist care canta jazz lanunti ~i la Bar-Mitzvah. Dar, intr-un fel, am simtit ca exista 0legatura muzicala intre mine 9i acest individ.

Bergman ne-a spus ~i ca ii place stilul direct ~i concis alconversatiei newyorkezilor. Ii trezea imaginea a doi cantaretide jazz care se completeaza unul pe celalalt anticipand fiecare partitura celuilalt.

necajit, te retragi in tine 9i nu mai vorbe9ti. Uneori nu ma bagiin seama zile intregi. Atunci ma simt atiit de singura 9i de respinsa incat explodez. Ceea ce tu nume~ti istericale sunt de faptaceste izbucniri ale mele."

Am incheiat intalnirea noastra, negociind 0 intelegere princare James a fost de acord sa-~i spuna mai des punctul de vedere, iar Jennie sa-i spuna mult mai explicit ceea ce simte. Inesenta, planul era ca cei doi sa nu mai fuga unul de celalaltatunci cand se simteau raniti.

Bineinteles ca relatia lor s-a schimbat rapid, 0 data ce James a inceput sa vorbeasca mai mult iar Jennie a inceput saasculte. Cateva luni mai tarziu, dupa ce s-a terminat terapia,James m-a sunat sa-mi spuna care mai era situatia. Era foartebucuros 9i a tinut sa-mi spuna ca s-a casat or it de curand cuJennie. Cum era de a~teptat, mama lui refuzase sa vina la nunta. ;>iau fost doua ceremonii: una oficiala la care Jennie a purtat rochie de mireasa iar James frac, ~i una privata, organizata la ei in apartament 9i la care mireasa a purtat fracul iar mirele rochia.


- In plus, a mentionat Bergman, am simtit multa simpatie fata de pasivitatea acestui individ. La randul meu am fostun tip foarte pasiv ~i am avut, de asemenea, 0 mama din caleafara de autoritara ~i agresiva, motiv pentru care, ani la rand,nu am reu~it sa am propriile mele opinii. Drept urmare, atuncicand ma uitam la acest pacient ma vedeam cumva pe mine,a~a cum eram cu ani in urma. In felul acesta am devenit foarte interesat sa-l invat sa-~i sustina propriile opinii. Eram convins ca lipsa lui de voce era principala cauza a neputintei dea se impune.

De asemenea, Bergman a fost interesat sa lucreze cu acestpacient pentru ca nu mai lucrase niciodata cu travestiti.

- Am preferat sa abordez comportamentullui intr-unmod integrativ, evitiind sa-l iau drept 0 tulburare de identitate, caz in care s-ar fi dovedit foarte greu de tratat.

Ceea ce vrea sa spuna Bergman este ca in loc sa-l considere pe pacientul sau drept un pervers sexual, un individ cu tulburari de identitate sexuala, el a preferat sa conceapa aceastaproblema drept 0 functie a relatiilor lui cu mama ~i cu prietena lui. Bergman ~i-a dat seama ca lucrurile stau astfel, in momentul in care a aflat ca James a inceput sa se travesteasca dinnou dupa ce prietena lui s-a mutat cu el.

De asemenea, Bergman sustine di el nu i-a recomandat cuadevarat pacientului sau sa aiba 0 relatie incestuoasa cu mamalui, chiar daca in acel moment parea cea mai eficienta strategie de care dispunea. De fapt, la momentul acela el ~i-a datseama ca nu putea sa-l convinga pe James sa-i urmeze sfatulterapeutic 9i sa-i sune pe tatal ~ipe matu9ile lui sa Ie ceara ajutorul. Astfel a fost nevoit sa gaseasca 0 metoda de a-I provoca pe acesta sa treaca la fapte.

- Consider ca sunt un terapeut atent ~i responsabil, a spusBergman. Acest caz a fost insa de 0 asemenea factura incat amfost nevoit sa concep 0 strategie mai neobi9nuita.

Facand aluzie la cartea sa, Pescuind baracuda, Bergman a explicat ca din cauza ca acest pacient nu era dispus sa actioneze intr-un mod care ar fi calmat problemele din familia sa, afost nevoie de 0 interventie pe masura drarnatismului situ a-



tiei prezentate de el. Era necesar sa-i faca 0 recomandare oarecum ~ocanta dar pe masura situatiei pentru a-I face sa reactioneze. Din fericire, aceasta a functionat, iar pacientul a fastcapabil sa faca alegerea potrivita referitoare la schimbareacomportamentullui.

Pentru ca James s-a mutat din New York, Bergman nu I-amai vazut de foarte multi ani. Din cand in cand ei vorbesc latelefon, astfel ca Bergman a aflat ca el ~i Jennie sunt ~i acumcasatoriti ~i au 0 familie.

CAPITOLUL DouAzECI ~I TREI

David Scharff

Revenind u-si,din amintirile regasite

!.D avid Scharff, psihiatru ?i psihanalist, este unul dintreprincipalii teoreticieni ai Terapiei relafiilor obiectuaIe. Aceasta revizuire contemporana a psihanalizei

pune in evidenfa ata?amentele ?i legaturile emofionale care sedezvolta intre indivizi, in special intre cei care provin din aceea?ifamilie. Folosindu-se de dinamica transferului ?i contratransferului adica de acele aspecte autentice (ii proiectate ale relafiei terapeutice- Scharff este interesat sa-i ajute pe oameni sa se elibereze de modalitafile disfuncfionale ad&nc inradacinate in care intra in relafiicu ceilalfi.

David este autor, coautor ?i editor a cincisprezece carfi. Printreacestea se numara (ii cele pe care le-a scris impreunii cu sofia lui, JillSavege Scharff: Object Relations Individual Therapy (Terapiaindividuala a relatiilor obiectuale); Object Relations CouplesTherapy (Terapia de cuplu a relatiilor obiectuale); Object Relations Family Therapy (Terapia de familie a relatiilor obiectuale); The Primer of Object Relations Therapy (Abecedarulterapiei relatiilor obiectuale) ?i, cea mai recenta, Tuning the Therapeutic Instrument: Affective Learning of Psychotherapy(Acordand instrumentul terapeutic: Invatarea afectiva a psihoterapiei).

Scharff este director al Institutului Internafional de Terapie a Relafiilor Obiectuale, profesor clinic de psihiatrie la Universitatea Geor-


get awn ~i la Universitatea pentru Serviciile de Siiniitate ~icercetiitor la Institutul de Psihanalizii din Washington D.C.

*

clienti care sa-l invete mai multe lucruri despre cum se faceterapia ~i despre ce anume face ca terapia sa reu~easca.

* * Patru minute e prea mult

Acest caz i-a dat lui Scharff sentimentul ca I-a invatataproape tot ceea ce ~tie. El implica acel gen de familie care arputea invata pe arice terapeut mai tot ceea ce vrea sa ~tie. A~acum se obi~nuie~te in terapia psihanalitica de durata in caresunt abordate atat substraturile cele mai profunde cat ~i simptomele prezente, Scharff a lucrat cu aceasta familie timp de doiani ~ijumatate. $i cum era de a~teptat de la un asemenea tratament foarte lung ~icare are pretentia ca merge pana in profunzimi, cazul de fata s-a remarcat prin complexitatea ?i varietatea problemelor care au fost puse in discutie.

Exista cateva motive pentru care acest caz este consideratde Scharff ca fiind cel mai remarcabil din intreaga sa cariera.Desigur, familia era cu probleme, dar acest lucru nu este in sineprincipalul motiv. Ceea ce I-a impresionat cel mai mult a fostcat de deschi?i ~i de fermi s-au dovedit membrii acestei fami

lii in decizia lor de a urma neabatut aceasta terapie care a durat aproape trei ani. Parintii erau deosebit de comw1icativi, dar~i copiii erau de 0 expresivitate captivanta - atat verbala cat?i comportamentala. (Folosirea jocurilor copiilor este unul dintre aspectele remarcabile ale modului in care Scharff aplica terapia relatiilor obiectuale in cazul familiilor.) Aceasta familieavea 0 lista atat de lunga de probleme individuale ~i comunecare cu siguranta ar fi pus pe fuga pe oricine s-ar fi apucat saIe enumere ?i, cu toate acestea, era incredibil de hotarata sa facatot ceea ce era necesar pentru a imbunatati functionarea ei.

Scharff nu a putut sa decida niciodata daca acesta a fost

sau nu un caz dificil. De?i simptomele membrilor familiei pareau netratabile iar comportamentullor era deosebit de dificil, ei s-au straduit din rasputeri sa fie cat mai cooperanti.Scharff era insa sigur de un lucru: in cariera lui nu au existat

Scharff lucra intr-un spital arondat universitatii. Aici el facea ?edinte demonstrative pentru psihiatrii rezidenti ?i pentru alti membri ai personalului. Unul dintre cuplurile care s-auoferit voluntar pentru a fi intervievati la una dintre aceste ?edinte erau un sot ?i 0 sotie, Lars ?i Velia.

La prima impresie, ei pareau extrem de diferiti. Velia eraemotiva, dinamica ?i expresiva. Avea un stil de a vorbi ?i de agesticula foarte teatral. Lars era mai degraba tacut ~i retras.

- Ei bine, a inceput Scharff interviul, de ce ati venit la ?edinta de astazi?

- Nu sunt sigura, a spus Velia, dupa care a chicotit. Credca problema e ca urasc sexul.

- Ura?ti sexul? a indemnat-o Scharff.- Da, a raspuns ea, apoi s-a adresat sotului ei. Asta e, nu-i

a?a?Lars a incuviintat din cap.- Asta este ?i parerea ta, ca problema voastra este ca Ve

lia ura?te sexul? a lncercat Scharff sa clarifice lucrurile.El voia nu numai sa obtina de la Lars punctullui de vede

re cu privire la situatia lor, dar ?i sa Ie arate medicilor ~i studentilor prezenti dit de important este sa lucrezi cu ambii parteneri.

- Mda, a aprobat Lars zambind ru?inat. Cam asta e. A urmat 0 pauza, dupa care Lars a adaugat: Mai e ?i faptul ca sufar de ejaculare prematura.

- Cat timp rezi?ti pana la ejaculare?- Doua sau trei minute, a spus el.- Prin urmare, a spus Scharff, acesta este motivul pentru

care Velia ura?te sexul? La urma urmei, dit de bine poate safie dad tu ejaculezi inainte ca ea sa aiba vreo placere?

Medinl familial

- Nu, nu, a protestat Lars. E adevarat ca ma tin doar treiminute dar patru minute este prea mult pentru ea.

Toti trei au izbucnit in ras stabilind asHel 0 relatie care le-apermis apoi sa treaca u?or la urmatoarea parte a interviului illcare Scharff a solicitat eateva informatii despre fami1iile dincare proveneau cei doi.

Velia provenea dintr-o familie disfunctionala in care parintii aveau un limbaj agresiv iar copiii practicau un fel deharjoneala sexuala. Ea nu a avut retineri sa povesteasca despre atmosfera traumatizanta in care crescuse ?i despre dificultatile ?i suferintele pe care Ie avusese de mfruntat din partea unor parinti atilt de imprevizibili, neglijenti ?i abuzivi.

Cand i-a venit randul, Lars a declarat ca nu-?i aduce aminte de nimic din copilaria lui.

- Totul s-a intamplat cu multi ani in urma, a spus el danddin umeri pentru a arata ca nu-i pasa.

Oricat de mult a incercat Scharff sa-l preseze, Lars sustineaca totul era ill ceata. Fara illdoiala ca acesta era un subiect despre care nu putea sau nu voia sa vorbeasca.

- Poveste?te-mi des pre parintii tai, I-a mtrebat Scharff.- S-au descurcat destul de bine, presupun.- A?adar, nici 0 problema?- Ei... Lars ezita, gi'mdindu-se daca sa continue sau nu.

Apoi, pe un ton foarte degajat, el a spus: Odata, tatal meu afost arestat.

- Cati ani aveai dlnd s-a mtamplat asta?- Eram la liceu. Aveam ?aptesprezece ani. Mi-am adus

aminte de asta pentru ca atunci tocmai incepusem ultimul ande liceu.

- $i pentru ce a fost ares tat tatal tau?- Acosta barbati.- Acosta barbati? Stai putin. Scharff credea ca vorbeau de-

spre tatal lui nu despre mama. Sau poate ca el se referea 1aunalt fel de infractiune.


E timpul pentru joadiFamilia s-a instalat in birou, Lars ?i Velia stateau pe cana

pea, iar copiii se jucau pe podea. Cei mai mari dintre copiierau baieti - Sven, a?a-numitul copil problema, care aveacinci ani, ?i Eric, de ~apte ani, un baiat vorbaret dar cumintecare a venit echipat cu tot felul de luptatori de jucarie. Cel mai

- Nu mteleg ce vrei sa spui, a spus Scharff.- El a fost arestat pentru seductii homosexuale. $tii, cand

agati un tip la toaleta barbatilor. A stat la inchisoare catevaluni.

- A?adar, tatal tau a fost la mchisoare?- Mda, dar acesta a fost singurul incident. In rest, parin-

tii mei s-au descurcat bine. Am fost 0 familie fericita ... ma rag,parintii mei s-au despartit dupa ce tatal meu s-a intors de lamchisoare.

- Cand a ie?it, tatal tau era tot homosexual?- 0, da, a raspuns Lars m stilullui laconic. De atunci a ra-

mas homosexual. Acum traie?te cu un barbat.In continuare, Scharff s-a mtors la discutia de la mceputul

?edintei - urmand ca mai tarziu sa reia discutia despre familiile lor.

- In afara c;leproblemele sexuale pe care amandoi le-atimentionat, mai sunt ?i altele pe care ati dori sa Ie rezolvati?

- Poate cu copiii, a spus simplu Lars.- Atunci spuneti-mi ce prob1eme aveti cu copiii.Lars ?i Velia aveau trei copii, de ~apte, cinci ?i respectiv trei

ani. Cel mijlociu, Sven, merge a la gradinita ?i era unul dintrecopiii problema de acolo. Din cele povestite de Lars ~i Velia,Scharff ?i-a dat seama ca baiatul era probabil hiperactiv ?i cuun oarecare deficit de atentie.

Vazand ca se apropiau de sfar~itul mtalnirii, Scharff i-a mtrebat pe cei doi daca vor sa-?i aduca copiii la urmatoarea ?edinta pentru a face 0 evaluare a mtregii familii. Ei au acceptat, dupa care au fixat 0 data pentru urmatoarea mtalnire careurma sa aiM loc in biroullui Scharff ?i nu m public.


mic, Tiffany, era 0 fetita de trei ani, absolut adorabila, ilnbracata cu 0 rochita roz, pentru ocazie.

In scurt timp, Scharff a constatat ca Sven avea probabil tulburari de hiperactivitate ~ideficit de atentie (AOHO - THOA).Baiatul nu putea sa stea intr-un loc mai mult de dHeva minute. El i~i intrerupea m permanenta fratii - pe Tiffany, care construia lini~tita un joc lego ~i pe Eric, care se juca cu luptatoriilui, impartindu-i in tabere adverse, cei buni ~i cei rai, ~i avfu1dbineinteles grija sa ca~tige cei buni.

Scharff a aflat de asemenea de la parintii lui Sven ca, pelanga problemele legate de atentie, acesta facea pe el noapteaiar uneori ei erau nevoiti sa-i schimbe pantalonii ~i in timpulzilei.

In vreme ce copiii erau ocupati cu jucariile lor favorite, parintii au continuat sa vorbeasca despre problemele lor.

- Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este relatia noastraconjugala, a conchis Velia, alegandu-~i cuvintele cu grija pentru ca erau de fata copiii. Uneori, cand James se arata interesat, imi ies pur ~i simplu din minti ~isimt nevoia sa 0 fac imediat.

- Oar copiii nu vad? a intrebat Scharff. Ce inteleg ei dinasta?

- Ei vad doar ca ne ducem in dormitor ~i ca ie~im apoi cafurtuna, certandu-ne ingrozitor.

Tiffany ~i Sven se jucau impreuna in mijlocul camerei.lmediat ce Velia a pomenit de furia la care dadea na~tere relatia lor sexuala, Tiffany s-a uitat la 0 ma~ina de pompieride jucarie pe care a inceput sa 0 plimbe in directia unei micicladiri in forma de tunel pe care 0 construise din piese delego, introducand-o in ea ?i scotand-o de mai multe ori.Scharff a fost uimit de cat de mult se asemana aceasta mi~care cu actul sexual. El s-a uitat la camera video care inre

gistra ~edinta, rugandu-se sa fi filmat aceasta imagine impresionanta. Nu mai vazuse pana atunci 0 reprezentare simbolica atat de dramatica a felului in care jocul unui copil reproduce povestea parintilor. lar aceasta fetita nu avea decMtrei ani ?i jumatate!

Scharff a aratat catre ma?ina pe care Tiffany 0 mi?ca cu nepasare de-a lungul tunelului daramfu1du-l in cele din urma ?ia intrebat-o pe Velia:

- A?a arata lucrurile pentru tine? E ca ~icum te-ar sfa.?ia?- Exact! a ras ea.

Lars a ras ?i ella randullui. Copiii s-au oprit pentru unmoment apoi au mceput sa initieze jocuri noi. Sven s-a apucat sa construiasca blocuri pe care le darama apoi, impra~tiind piesele ~ima~inile pe tot covorul. Eric s-a a?ezat la 0 mas a~i a inceput sa deseneze 0 scena dintr-un razboi intergalactic.El i-a explicat lui Scharff ca luptatorii rai atacau nava mameilui.

- Or s-o distruga? a intrebat Scharff.- Nu ~tiu deocamdata, a raspuns Eric desenand m conti-

nuare.

Oar cel mai puternic a reactionat micuta Tiffany. In momentul in care mama ei a inceput sa rada de observatia pecare 0 facuse Scharff, Tiffany a luat din jucariile oferite deScharff cea mai mare papu~a-bebelu? pe care a pus-o pestecea mai mica, aceasta intamplandu-se sa fie un tata de jucarie. Arata de parca 0 fata uria~a i?i turtea tatal intinzandu-sepeste el.

Scharff s-a uitat la Lars care statea necajit cu capul in mainica ?i cum acest lucru i s-ar fi intamplat lui, ca ?i cum el ar fifost cel care era turtit. In felul acesta, Lars ?i Velia au putut safaca imediat legatura. Ei au facut haz de felul in care joaca copiilor lor reproducea problemele lor.

Catre sfar?itul acelei ?edinte, Velia ~i Lars vorbeau desprecele mai frecvente certuri ale lor. Ei au fost intrerupti de Sven,care a inceput sa faca galagie ~i sa alerge de la un capat la altul al camerei lovind scaunele in drumullui. Era fara indoia

la foarte agitat, in ciuda faptului ca parintii lui erau calmi ?ivorbeau despre certurile lor intr-o maniera foarte civilizata.Scharff a fost din nou ~ocat de cat de bine parea sa fie conectat baiatulla problemele parintilor ~i de felul in care acestaincepuse sa Ie reproduca simbolic de parca ar fi fost menitepentru a?a ceva.



Privind Inapoi

Scharff a prescris un tratament experimental cu Ritalin,care initial a parut sa-l ajute pe Sven, baietelul hiperactiv, sa-~icontroleze intr-o oarecare masura comportamentul impulsiv,dar chiar ~idupa ce a fost dat in grija unui coleg specializat interapia copiilor, Sven nu a reacjionat bine la psihoterapia individuala. Intr-un fel, el repeta experienta tatalui lui, care niciel nu parea sa raspunda la terapie. In cea mai mare parte atimpului, Lars ramanea pasiv ~i fara grai, lasand-o pe sojia luisa vorbeasca pentru amandoi. EI nu parea sa caute sa faca probleme, din contra, i~i dadea toata silinja sa coopereze - darse pare ca era pur ~i simplu incapabil sa exprime in cuvinteceea ce gandea sau simtea. Probabil ca avea 0 deficienta in ceprive~te capacitatea de intelegere.

Spre deosebire de sojul ei, Velia, care avea probleme maigrave decat toti ceilalti membri ai familiei, raspundea cel maibine la terapie. In trecut ea avusese probleme de sanatate mentala care pareau sa fi aparut pe fondul unar tulburari de personalitate contradictorii - ea pendula intre 0 atitudine cooperanta, protectoare ~i una manipulatoare ~i autodistructiva.De~i cel mai adesea parea vesela ~i glumeata, in realitate eaascundea foarte multa furie ~i vulnerabilitate. Velia incepusesa faca tratament cu un alt psihiatru care lucra cu ea individual in psihoterapie intensiva. In cursul acestei terapii, a fostnevoie sa fie internata de doua ori pentru perioade scurte detimp din cauza depresiei ~i a unor episoade disociative severe - momente in care ea pierdea contactul cu realitatea ~i seretragea in sine incercand sa se protejeze in felul acesta.

Un an mai tarziu familia a venit din nou la Scharff pentruo consultatie. De data aceasta, Scharff a stabilit ca ~edintele saaiba loc de doua ori pe saptamana, 0 data cu toti membrii,pentru terapie de familie, ~i 0 data doar cu cei doi soti pentruterapie sexuala. Relatia intima a cuplului nu se imbunatatisede~i terapia individuala trezise in Velia dorintele sexuale. Tiffany avea acum aproape cinci ani, era la fel de adorabila ca laprima ~edinta, numai ca de data aceasta purta 0 rochita care

parea cumva prea scurta pentru ea. Inca de cand 0 vazusepentru prima data Scharff a remarcat ca infati~area ~i comportamentul ei aveau ceva sexual in ele. Uneori parea aproape seducatoare, in special in felul in'care Ie raspundea fratilor, tatalui ei ~i lui Scharff.

Sven arata mai rau ca niciodata. De~i reactionase destul debine la medicamentele care ii fusesera pres crise, comportamentullui necontrolat era ~i mai agresiv decat inainte ~i continua sa faca pe el. Eric, baiatul cel mare, atat de plin de enerl?ie ultima data cand il vazuse Scharff, parea deprimat acum,Inainte, Eric inscena sau desena razboaie in care binele triumfa asupra raului. Acum Scharff a observat 0 parte mai tenebroasa a scenariului: tipii rai ca~tigau intotdeauna. ~i acestaera cea mai sanatoasa persoana din familie!

Scharff crezuse ca poate sa inteleaga cum aparuse aceastasituatie rand, la 0 ~edinta de familie care a avut loc cateva saptamani mai hlrziu, el a fost martor la urmatoarea scena. Sventocmai se calmase pentru moment ~i se juca lini~tit, cand Erici-a luat jucaria ~i a pus-o intr-un loc unde el nu putea sa ajunga. Acest lucru I-a infuriat pe Sven care a inceput sa tipe ~i saloveasca peretele, alergand apoi dupa fratele lui pentru a-~ilua jucaria inapoi.

- Incetati imediat! a strigat Velia la cei doi baieti, cu 0 furie nestapanita. Acum ati stricat totuI! Nu puteti sa stati cuminti nici maCaI' un minut? De ce trebuie sa va purtati in felul acesta? Noi incercam sa facem ceva aici, iar voi stricaji totuI! Eric, 0 sa ajungi exact ca bunicul tau!

Sven s-a intors inapoi la jocullui, dar Eric arata absolut devastat din. cauza ca fusese ocarat. Izbucnirea mamei lui fuse

se nea~teptata ~iplina de rautate ~i,mai mult decat atat, aceasta parea sa fie 0 scena destul de obi~nuita in familia lor. Intimpul exploziei, Lars a stat cu capul in maini a~a cum facuse cu un an inainte cand Tiffany se juca cu bebelu~ul ~i tatalde jucarie pe care Ie pusese unul peste altul. Invulnerabilitatea ei, Velia vazuse in "baiatul ei bun", Eric, imaginea tataluiei abuziv, iar spaima ei se transformase intr-o cearta violentacare I-a facut pe Eric sa suporte din partea mamei lui acela~i

Amintiri regasite

comportament la care aceasta fusese la randul ei supusa i"ipentru care il urase at~Hde mult pe taHil ei. Lars a fost complet neajutorat. El nu a schitat nici un gest pentru a mcerca sa-lapere pe Eric (sau pe sine msui"i), ai"acum probabil facuse i"ifata de tatallui cand era copil.

Scharff i"tia ca era martorul unui mic episod din procesulde transmitere a abuzului de la 0 generatie la alta. El a fost capabil sa explice familiei ca 0 cearta obii"nuita de familie fusese inteleasa grei"it in lumina unor traume anterioare. In £elulacesta el i-a oferit lui Eric un mijloc de protectie, Veliei, mtelegerea necesara iar lui Lars, un nou model de a fi tata.

Progresul cu cei doi soti era foarte, foarte lent. Ei au mceput sa fadi eforturi serioase pentru a-i"irezolva problemele sexu ale; m cele din urma Lars a llwatat sa-i"i amane orgasmul,iar Veliei a inceput sa-i placa sa faca sex. Ei au continuat deasemenea sa exploreze mai m amanunt trecutul familiilor lor,dlutand indicii pentru a-i"iexplica 0 parte din problemele lorcurente.

- Am vorbit cu sora mea saptamana aceasta, a relatat Velia la una din i"edinte, i"imi-a spus ca tatal nostru ne batea tottimpul. E ciudat, pentru ca nu mi-a venit m minte niciodatalucrul asta, dar sunt sigura ca ai"aa fost, iar acum am mceputsa-mi reamintesc unele aspecte legate de asta.

- Este 0 descoperire foarte importanta, a observat Scharff.Ai vorbit cu Lars despre asta m cursul saptamanii?

In timp ce mtreba acest lucru, el s-a uitat la Lars.- Da, a raspuns el. $i m timp ce imi povestea despre lu

crurile astea, dintr-o data, mi-am adus i"ieu aminte de ceva.- Despre ce este yorba? I-a intrebat Scharff cu blandete.Nu voia sa-l intimideze pentru ca. Lars avea mtotdeauna

dificultati sa vorbeasca. despre trecutullui.Lars a mceput sa-i"i ridice mainile ca.tre fata, fiind pe punc

tul de a lua din nou acea infatii"are chinuita, turtita.


Intuitie si observatie" ,

Aceste dezvaluiri s-au dovedit 0 oportunitate pentrumunca pe care cei trei 0 face au impreuna. Velia i"iLars aureui"it sa discute despre unele dintre vechile lor probleme,personale sau comune. Deoarece amandoi fusesera abuzatiin copilarie, era important ca atentia lor sa se concentrezeasupra a ceea ce li se intampla propriilor lor copii. Era vorba nu numai de problemele lui Sven (care incepuse sa faca.progrese), ci i"ide comportamentul sexualizat allui Tiffany.Acesta era de fapt cel mai negru c0i"mar allor care, din pacate, incepuse sa se adevereasca. Ultimullucru pe care i"i-l

- Imi aduc aminte ca odata l~am mtrebat pe tatal meu despre sex, cum se face i"i,ma rog, tot ce tine de asta.

Scharff a ai"teptat, sperand ca. Lars 0 sa continue fara a finevoie sa fie impins de la spate.

- Atunci tatal meu mi-a spus: Bine, iti arat. $i i"i-abagatpenisul m anusul meu, a spus Lars, uitandu-se in jos pentru aevita privirile sotiei sau ale terapeutului. Apoi a adaugat: Credca.s-a mtamplat de doua ori. Dupa care a tacut brusc.

- S-ar parea ca.vrei sa mai spui ceva m legatura cu asta,a spus Scharff sperand sa-l faca sa continue. RaspunsulluiLars a fost i"imai i"0cant.

- Cred ca dupa aceea a facut-o i"icu fratele meu. Apoi atacut pentru un moment dupa care a spus: $tiu ca.a facut-o i"icu fratele meu.

Asta era tot ce a putut sa-i"iaduca aminte Lars sau cel putin tot ce avea sa spuna despre acea mtamplare. El i"i-adat seama ca.,la urma urmei, parintii lui nu au fost ai"a de fericiti impreuna i"ica. tatallui fusese probabil toata viata homosexual.E1era dispus sa recunoasca acest lucru despre tatallui i"ichiarabuzul sexual, dar cu toate acestea mca mai dorea sa aiba 0oarecare legatura cu el. Tatallui rupsese relatiile cu el i"icu familia lui, iar acest lucru parea sa-l afecteze m acel moment maimult decat orice.



doreau era ca propriii lor copii sa treaca prin ceea ce trecusera ei.

Lars parea ca vede foarte clar ceea ce se inHimpla cu ceilalti din familia lui, dar nu reu~ea in nici un chip sa dezvolteo intelegere profunda a propriilor lui probleme. Pentru Scharffacest lucru e echivalent cu a fi capabil mai degraba de 0 observatie exterioara decat de una interioara. Mai precis, unii oameni nu pot sa vada lucrurile a~a cum sunt ele in sine, dar Iepot intelege atunci cand Ie observa la alti membri ai familiei.Pentru oameni ca Lars ~i Sven, acesta este unul dintre marileavantaje ale terapiei de familie.

Chiar ~i cu aceasta deficienta, Lars a incercat din greu saajute la armonizarea relatiilor dintre membrii familiei sale,precum ~i la asimilarea de catre ei a trecutului lor. Adeseoriel recuno~tea interpretarile gre~ite pe care Ie Hiceau copiii luicu privire la diverse evenimente ~i ii ajuta sa se corecteze.Aceasta a fost 0 parte a procesului care a permis intregii familii sa faca progrese majore, astfel ca Lars s-a simtit mai bineca sot ~i ca tata. El ~i sotia lui au reu~it sa aiba relatii intimesatisHicatoare. Eric a de venit mai tenace (iar tipii buni au inceput din nou sa ca~tige); Sven a incetat sa mai faca pe el ~iaduna mult mai bine la ~coala ~i la joaca; in sfar~it, Tiffanyparea sa nu mai aiba nid 0 legatura cu sexualitatea. NumaiVelia nu reu~ise inca sa fad toate lucrurile care se cereau insituatia ei. A ramas ca i~i va continua eforturile cu ajutorul terapeutului ei individual.

Dupa doi ani ~i jumatate, venise timpul ca terapia sa iasfar~it. Se pare ca Eric, baiatul cel mare, a fost cel care a reu~it sa exprime cel mai bine ceea ce simteau ei toti in acelmoment. El a desenat un monstru fioros dar nostim in ace

la~i timp pe care i I-a aratat lui Scharff. Acesta I-a intrebat cereprezinta.

- Se nume~te tortura terapeutica, a spus Eric zambind.Dar mai este un desen allui, pe partea cealalta.

El a intors foaia, unde era desenat acela~i monstru cu ochiuria~i ~i cu lacrimile ~iroindu-i pe obraji.

- De ce este trist? a intrebat Scharff.

- E trist pentru ca nu poate sa mai vina de acum incolo.Scharff a fost din nou impresionat de cat de inteligenti pot

sa fie cop iii, reu~ind sa exprime in jocurile lor lucruri desprecare parintii nu sunt in stare sa vorbeasd. Urmand exemplullui Eric, intreaga familie ~i-a exprimat tristetea pe care 0 resimteau despartindu-se de 0 experienta care ii ajutase foartemult.

Urmarea

Opt ani mai tarziu, Velia I-a sunat pe Scharff. L-a intrebatdad ea ~i familia ei mai pot veni la el inca 0 data doar pentrua-I pune la curent cu ceea ce se mai intamplase in viata lor dela ultima ~edinta.

Cand au intrat in birou Scharff a vazut 0 familie completschimbata. I-a fost foarte greu sa-~i stapaneasca lacrimile pentru ca aratau atat de diferit, nu numai in ce prive~te infati~area dar ~i in felul in care evoluasera. Eric tocmai fusese acceptat cu bursa la colegiul pe care-l trecuse pe primulloc in listade optiuni. Sven nu facuse progrese remarcabile la liceu, darse descurca destul de bine ~i parea ca se bucura de viata. Tiffany avea acum paisprezece ani ~i era la fel de adorabila. Erabucuroasa ca luase calificari maxime la toate disciplinele, cuo singura exceptie pentru care era dezamagita. Dar, inainte detoate, Scharff era u~urat sa vada ca ea se schimbase in bine.

De-a lungul anilor, el a continuat sa tina legatura cu aceasta familie. Acum Eric este casatorit, iar Tiffany este logodita.Ei s-au descurcat foarte bine la colegiu, iar acum i~i demaraucarierele profesionale. Sven, baiatul mijlodu, este in armata ~ise impaca destul de bine cu disciplina militara care il ajutasa-~i organizeze viata. Lars se ocupa cu muzica, un lucru pecare dorea de foarte mult timp sa-l faca. Velia mai are inca momente de dldere. Ea face in continuare terapie pentru a-~i rezolva problemele legate de vulnerabilitatea ei la disociereatunci cand se aHa sub stres. Munce~te in continuare ~i estefoarte mandra de familia ei.

Aceasta familie I-a invatat foarte multe lucruri despre felul in.care oamenii i~i pot reveni dupa ce multa vreme au avutparte de 0 viata dezastruoasa, le-a reamintit Scharff. Cazulacesta ne arata foarte clar ca parintii, in ciuda propriilor lor istorii de familie ~ia limitarilor, pot sa coopereze pentru a-~i ajuta copiii. Aceasta este 0 familie care, chiar ~i acum, dupa optsprezece ani, inca mai crede ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care Ie-au fi:'icutvreodata a fost sa-~i imparta~easca experientele relationale pe care Ie-au simtit prima data intimpul terapiei ~i sa invete sa se mentina la acest nivel in aniicare au urmat.


CAPITOLUL DouAzECI $1 PATRU

Howard Rosenthal

Ataeuri de panieaprovoeate de gratarele eanalelor,

parcurile de distrae~ie~ipartidele de sex eu mini~tri

dfoward Rosenthal este autorul ctltorva carti practicepentru terapeufi, printre care se nU11liira:Before YouSee Your First Client (Inainte sa-l vezi pe primul

tau client); Favorite Counseling and Therapy Techniques (Consiliere preferentiala ~i tehnici de terapie); 51 Therapists ShareTheir Most Creative Strategies (51 de terapeuti imparta~esc celemai creative strategii ale lor); Favorite Counseling and Therapy Homework Assiguments (Consiliere preferentiala ~i terapiepentru acasa) ~iThe Encyclopedia of Counseling (Enciclopedia consilierii). De~i este cunoscut in pri11lul rand pentru 11lanualele sale care ofera exercitii ~i tehnici pentru practicieni, Rosenthaleste specializat ~i in tratarea problemelor legate de stres.

Pe lfmga cartile destinate profesioni~tilor, el a 11laiscris 0 seriede carti de popularizare cum ar fi: Not with My Life I Don't: Preventing Your Suicide and That of Others (Nu cu viata mea:Cum sa previi propria ta sinucidere ~i a altora) ~i Help Yourself to Positive Mental Health (Autoserve~te-te cu sanatatementala pozitiva).

In prezent el este coordonatorul Programului pentru ServiciiUmanitare, de la Colegiul de stat din St. Louis ~i preda la Univer-

* **

Doua simptome ciudate


Rosenthal avea 0 noua problema. In fiecare seara cand mergea la bowling, pe masura ce se apropia de u~a salii, deveneadin ce in ce mai agitat. U~a nu avea nimic neobi~nuit, era exactin genul celor care se amplaseaza la intrarea unor astfel de stabilimente - din sticla, cu 0 bad de metal peste ea care serve~te drept maner. In partea de jos avea 0 pIasa de otel pentru a proteja sticla de loviturile de picioare ale jucatorilor furio~i.

De rate ori vedea u~a aia, Rosenthal incepea sa se zgaiasca la pIasa de otel ~i lucrul acesta 11scotea din minti. Simteacum il cuprinde 0 furie nestapanita impotriva u~ii, in speciala partii ei de jos, ~i incepea sa injure de unul singur. Ura dintot sufletul nenorocita aia de u~a!

Rosenthal era foarte stanjenit de comportamentul sau irationa!, pentru ca aspira sa faca parte din categoria acelor tera-

U~a de la sala de bowling

lui, nu putea sa-~i aduca aminte de numele instructorului. $i,mai mult decat atata, nu era prima data cand i se intamplaacest lucru; doar cu cateva zile in urma el incercase dar faranici un rezultat sa-~i aduca aminte numele analistului.

Pe Rosenthal 11deranja foarte tare acest lucru pentru ca deobicei avea 0 memorie foarte buna a numelor. Chiar~i in ziuade azi el poate sa-~i aduca aminte pana ~i numele de domni~oara al educatoarei de la gradinita.

Ca ~i cand acest lucru nu l-ar fi lovit suficient, naucindu-l,la un moment dat s-a trezit cu un alt simptom inca ~imai bizar.Rosenthal a crescut in St. Louis, capitala bowlingului din StateIe Unite, astfel ca multa vreme visul sau a fost sa ajunga un jucator profesionist la fel de bun ca ~iunii dintre eroii lui din adolescenta. De~i visul nu s-a implinit ~i in cele din urma a ajunsterapeut, el a continuat sa joace bowling in fiecare saptamanapentru a se recrea. Chiar daca avea foarte mult de invatat pentru facultate ~i pentru cursul facultativ de psihanaliza, nu eradispus sa-~i sacrifice noptile dedicate bowlingului.


sitatea Webster. ln aWi ardine, Rosenthal poate fi gasit pe Internetpe un 'website de catre hair stili~tii profesionali care au nevoie de unspecialist In aspectele psihologice legate de 11lunca lor.

Inainte de a ne pO\Testidespre cel mai neobi~nuit paciental sau, Rosenthal a tinut sa remarce ca cel mai bizar dintre cazurile sale I-a avut ca protagonist pe el insu~i. Mai exact, el ainHHnit mai tarziu la un pacient de al sau ceva ce experimentase ~i el personal.

Pe vremea rand era student, Rosenthal s-a hotarat la unmoment dat sa se aventureze in afara domeniului teoretic in

care era instruit la acea vreme ~i sa urmeze un curs de psihanaliza. Spre marea lui surpriza, el a constatat ca era foarteatras de aceasta disciplina care punea accent pe interpretareatrecutului ~idezvaluirea dorintelor incon~tiente. Aceasta abordare era in mod evident la antipodul terapiei pe care 0 invatase pana atunci, mult mai orientata catre actiune ~i centrataasupra prezentului.

Uneori, colegii sai de facultate ii puneau intrebari despreacest curs.

- Cine preda cursul? I-a intrebat unul dintre ei. Vreun tipcu barba?

- Nuuu, a raspuns Rosenthal razand. Nu are barba caFreud. Nici macar trabuco

- Bine, atunci cum il cheama?- Stai a~a sa ma gandesc. Ma gandesc. Lasa-ma un minut.- Te duci de atatea saptamani la cursul acesta ~inici ma-

car nu ~tii care este numele individului care 11preda.Rosenthal a incremenit. Ce ciudat! Ii placea foarte mult

cursul ~i il admira in mod deosebit pe profesor. Dar, pe viata

In loc sa tina cont de faptul ca amicullui Rosenthal erafoarte suparat, fiind pe cale sa piarda partida, pu~tiul a rasturnat cateva piese de ~ah dupa care a luat-o la fuga. Jmediat prietenul a inceput sa alerge dupa el prin sala de bowling. La un moment dat, Rosenthal a auzit 0 lovitura puternica urmata de un zgomot asurzitor ca ~i cand ar fi explodat 0 bomba.

Incercand sa scape de urmaritor, baiatul 0 luase la fugadrept catre u~a de sticla care, pe vremea aceea, nu era prevazuta cu pIasa de otel. Pentru ca era foarte mic de statura,el a reu~it sa evite bara de metal care se afla la jumatateau~ii, intrand direct in geam. Era acoperit de cioburi ~i desange, cu siguranta, mort in urma impactului.

"Doamne", s-a gandit Rosenthal, "l-a omorat pe bietulbaiat. ;>ia~ fi putut sa fac ceva ca sa impiedic acest lucru."Exact in acel moment, prietenullui s-a intors, i-a pus manape umar (exact cum facuse acum partenerullui) ~i i-a spusacela~i lucru: "La naiba cu el. Vrei sa mergem sa mancam 0pizza?"

Se pare ca acea amintire reprimata, pe care 0 dad use demult uitarii, fusese trezita de replicile acestea care semanauatat de mult cu incidentul original. Dar cum ramanea cu cealalta problema? Faptul ca nu-~i reamintea numele instructorului de psihanaliza?

Coincidenta coincidentelor, in cele din urma a ie~it laiveala ca bietul pu~ti avea exact acela~inume ca ~iprofesorul!

o data ce ~i-adat seama care este cauza simptomelor lui,Rosenthal a putut sa-~i aduca aminte de numele instructorului ~ia incetat sa se mai infurie la vederea u~ii. In acea zi,el a invatat de asemenea cat de puternic poate sa fie afectatcomportamentul de catre evenimentele din trecut. Desigur,aceasta este 0 lectie pe care orice terapeut 0 invata la ~coala. Dar e cu totul altceva sa 0 simti pe propria piele.

;>iinca un lucru: a aflat ca in cele din urma pu~tiul a scapat doar cu cateva vanatai, taieturi ~i zgarieturi.

JeffreyA. Kottler,Jon Carlson

peuti care Ie au pe toate. Din pacate lucrurile pareau sa se indrepte acum intr-o alta directie. Simtea ca i~i pierde mintilepur ~isimplu - uitase numele instructorului... el care se mandrea ca avea 0 memorie perfecta! Jar acum, il apucase 0 furiedementa impotriva unei blestemate de u~i.

Rosenthal a incercat sa aplice tot ceea ce invatase pentru ascapa de simptomele acelea suparatoare. EI a incercat sa vorbeasca cu el insu~i,a~acum ar fi facut cu clientii lui. S-a analizat. ;>i-afacut autohipnoza. A folosit imagistica, desensibilizarea, suspendarea gandirii - absolut tot ce i-a venit in minte - dar fara nid un rezultat. ;>ipe deasupra, el a simtit ca ae~uat lamentabil in incercarea de a-~ifi propriul terapeut. Singura idee care i-a trecut prin minte a fost ca poate acea pIasade otel il scotea din minti pentru ca intr-un fel ii aducea aminte de 0 infractiune. Era 0 teorie earn trasa de par, dar altcevanu avea la indemana.

Evrika!

Solutiala problema lui s-a ivit printr-o pura intfunplare.Darintuitia pe care a avut-o in legatura cu problema in cauza s-adatorat, ~iasta nu in ultimul rand, studiului psihanalizei.

Intr-o zi,la sfar~itulunei partide de bowling, Rosenthal i~iscotea pantofii, cand partenerul sau de joc a venit la el ~iI-abatut pe umar.

- Hei, Howard, a spus prietenul, ce zid de 0 pizza?Rosenthal a incremenit. Dintr-o data I-astrafulgerat 0 ima

gine din copilarie, pe care 0 uitase de multoEra de pe vremeacand avea zece ani ~ijucc:bowling exact in aceasta sala. ;>itotintr-o seara de miercuri. J~ifacuse obiceiul ca dupa ce incheia meciul sa joace ~ah a~teptand ca ceilalti sa termine. In aceaseara tocmai era in toiul unei astfel de partide de ~ah,cu unuldintre prietenii sai, cand un pu~ti mai mic, cunoscut ca 0 adevarata pacoste, a venit la ei sa-i necajeasca.

- Cara-tede aid, pu~tiule,I-aamenintat prietenullui, dacanu vrei sa prime~ti un ~ut in fund.


Elementul care lipsea

severa sa aiba drept cauza un eveniment traumatizant din trecut. Partea cea mai grea in cazul de fata era sa descopere pattern-ul.

$i la fel cum procedase in cazullui, Rosenthal a incercatvariate metode pentru a 0 ajuta pe aceasta femeie sa fad fatasimptomelor ei. El i-a facut hipnoza pentru a-i furniza diferite mijloace de a se descurca in acele situatii stresante. A folosit biofeedback-ul pentru a 0 ajuta sa capete un control maimare asupra senzatiilor corporale. A introdus desensibilizareasistematica pentru a 0 obi~nui treptat cu stimulii responsabilide declan~area atacului. A pus-o sa faca terapie de grup pentru dezvoltarea spiritului de afirmare in speranta d asta ii vaspori increderea in sine. Chiar ~i medicamentele recomandate special pentru anxietate ~i tulburari de panid s-au doveditinutile.

La un moment dat, in cursul aces tor tratamente a ie~it laiveala ca a mai existat 0 situatie care i-a provocat un atac gray.Ea avea 0 relatie cu un barbat, un ministru, care dura de cevavreme. De~i altfel relatia lor mergea bine, de cate ori incercausa fad sex, ei i se oprea respiratia ~i le~ina. Era clar ca reactiaei nu era tocmai expresia pasiunii ci mai degraba a terorii. Maideparte, Rosenthal a aflat ca ea avusese relatii ~i cu alti mini~tri, unii dintre ei casatoriti, altii nu - dar nu reu~ise sa aibaraporturi sexuale cu nici unul dintre ei, din cauza ca avea atacuri de panica eand era pe punctul de a fi penetrata.

lncet-incet ~icu delicatete, Rosenthal a incurajat-o pe aceasta femeie sa vorbeasca despre copilaria ei. Ceva fusese ingropat acolo, ceva traumatizant se intamplase cand ea era mica.Dar oricat de des ~i oricat de mult ar fi sondat el terenul, eanu a putut sa-~i aduca aminte de nimic semnificativ, de natura sa explice acest fen omen.

La putin timp dupa aceasta, femeia s-a dus la 0 conferintaprofesionala. La una dintre prezentari, vorbitorul a spus un


Atacuri de panid.

Intr-un caz de genul celui despre amintirile pe care le-a recapatat intr-un mod ciudat, Rosenthallucra cu 0 graficianacare suferea de anxietate, acest lucru afectandu-i nu numaimunca dar chiar ~i viata de zi cu zi. Prima data cand ~i-a datseama de acest lucru a fost cand a observat ca de fiecare data

cand calca din neatentie peste gratarele de la canale Ie de scurgere fixate in trotuar avea ameteli ~i i se oprea respiratia. Chiardad se straduia sa fie vigilenta, erau momente in care era cugandul aiurea sau era atenta la altceva ~i fara sa vrea ajungeadin. nou sa calce pe' aceste gratare care se aflau aproape la fiecare colt de strada. In asemenea ocazii ea devenea realmenteneputin.cioasa. Ii era foarte greu sa-~i recapete respiratia. lnima incepea sa i se zbata cu putere in piept, batand atat de tareineat ii era frica ca 0 sa explodeze. Se trezea dintr-o data transpirata toata, iar mainile ii tremurau. Uneori ii era atat de rauincat ajungea sa cada pe strada.

- Ai mai avut ~i in alte ocazii stari de genul acesta? a intrebat-o Rosenthal.

Elincerca sa gaseasca 0 explicatie pentru aceasta reactie extrema. De ce gratarele de canalii provocau asemenea stari?

A reie~it ca, intr-adevar, ea avusese 0 experienta similara nucu mult timp in urma. Se afla intr-un parc de distractii local,plimbandu-se ~ibucurandu-se de ziua respectiva cand, din senin, a fost cuprinsa din nou de acele stari. De data asta a fostmai rau ca niciodata. Anxietatea a paralizat-o pur ~i simplu,pana intr-acolo incat nu mai putea sa se mi~te sau sa vorbeasca ~inici macar sa respire. A crezut ca 0 sa moara. Autoritatileparcului au trebuit sa cherne 0 ambulanta pentru a 0 reanima.

Dupa ce a fost exclusa posibilitatea unor cauze fizice, a reie~it ca, intr-adevar, ea suferea de un fel de tulburari de panica declan~ate de ace~ti doi stimuli disparati. Era ceva legat decalcatul peste gratare ~iplimbatulin parcurile de distractii caredeclan~a acele atacuri incontrolabile.

La fel ca ~i in propriul sau caz de auto analiza, Rosenthal aajuns la concluzia ca era foarte probabil ca aceasta anxietate

bane fara perdea. In mod normal acest lucru nu ar fi de ranjat-o cu absolut nimic; de data aceasta insa a infuriat-o pestemasura - exact a?a cum i se intampla ?i lui Rosenthalla vederea u?ii de sticla. Ea I-a criticat in public pe acel prezentator ?i i-a ocarat pe toti cei care au sarit in apararea lui. Ea insa?i a fost foarte surprinsa de reactia ei pentru ca ii pUicea nunumai sa auda bancuri fara perdea, dar sa spuna ?i ea asemenea bancuri.

Frustrata ?i manioasa, in cele din urma ea s-a repezit afara din sala de conferinte )3is-a retras la ea in camera. In timpce se chinuia sa adoarma, a inceput dintr-o data sa fie bantuita de amintiri de mult uitate, de pe vremea cand avea cinciani. Tatal ei fusese ministru, profesor ?i un membru respectatal comunitatii. pe'langa aceste preocupari alese, el se mai indeletnicea )3icu molestarea ei sexuala.

Alte piese ale puzzle-ului incepeau sa se imbine. Cu siguranta ca aversiunea ei fata de relatiile sexuale cu mini?trii ?iatractia pe care 0 avea pentru ace?tia ca intruchipari ale tatalui sau erau acum u?or de interpretat. Dar cum ramanea curestul?

Cand tatal ei a inceput sa 0 pipaie pentru prima data, s-aintamplat ca un tren sa treaca tocmai in momentul acela. Zgomotul pe care-l facea trenul mergand pe )3inei se parea ca fiind acela)3icu zgomotul facut de pa)3iiei in timp ce trecea pestegratarul unui canal. De dUe ori auzea acest zgomot ea era inperieol sa simta teroarea a)3acum se intamplase cand fusesemolestata.

Dar acum Rosenthal se intreba cum se faca legatura cu parcurile de distractii.

Abuzul sexual avusese loc cu zed de ani in urma, pe vremea cand trasurile cu cai mai erau inca la moda. Ea fusese molestata intr-o trasura care arMa exact ca aceea care se afla ex

pusa in parcul de distractii. Speriata )3icu lacrimile ?iroind, darcu toate aces tea vrand sa-i faca pe plac tatalui ei, ea a induratabuzullui sexual, in timp ce asculta trenul care se afla in departare ?i scartaitul arcurilor ruginite ale trasurii. De cate oriauzea acest zgomot familiar dar de mult uitat sau vedea un

Confruntarea

loc care semana cu cel in care fusese abuzata, ea se simtea deparca ar fi fost pe punctul de a muri din nou.


Dupa ce )3i-arecapatat amintirile reprimate, femeia a decissa se confrunte cu parintii ei care aveau la acea data pestenouazeci de ani.

- Mama, a spus ea la telefon intr-o zi, nu 0 sa-ti vina sacrezi. Am fost la un terapeut, )3tii,in legatura cu starile mele.De ani de zile n-am reu?it sa-mi dau seama de ce ma simt atiltde ciudat... )3tiitu.

Mama ei a ramas suspect de tacuta, a)3aca ea a continuat.- Ei bine, mama, cred di am reu)3itsa aflu ce se intampla.- E yorba de tatal tau, nu-i a?a?- De cine?- De tatal tau? Despre asta voiai sa vorbe?ti, nu-i a)3a?Femeia a ramas )3ocata.Dupa cate se parea, mama ei )3tiu

se tot timpul ca sotul ei ii molestase fiica dar a preferat sa nuspuna nimic. Aceasta este 0 reactie obi~nuita in cazurile deabuz sexual in familie - parintele nonabuziv ~tie ce se petrece dar decide sa ignore totul.

Femeia a incercat sa se confrunte ~i cu tatal ei, dar el a negat totul. Ellua in deradere acuzatiile )3i,cand acest lucru numerge a, spunea ca ea a inventat totul. EI nu a recunoscut niciodata ce a facut ?i acest lucru a dezamagit-o foarte mult. Cutoate aces tea ea era impacata cu sine pentru ca eel putin facuse tot posibilul sa discute cu el aceasta problema.

Ca ~i in cazullui Rosenthal, intelegerea intuitiva se dovedise a fi leacul problemei. Lucrul acesta nu se intampla intotdeauna in terapie ~i unii dintre teoreticieni care figureaza inaceasta carte ar putea sa aiba obiectii majore fata de ideea caintelegerea intuitiva este suficienta pentru a produce schimbari de durata. Dar, in ambele cazuri, dezvaluirea sursei amintirilor incon~tiente ~ireprimate le-a permis atat terapeutuluicat ~ipacientului sa lase trecutul in urma lor.


** *

ticate de acesta In carji cum ar fi: Uncommon Therapy (Terapieneobi~nuita) ~i Conversation with Milton Erickson (Stand devorba cu Milton Erickson). De asemenea, el a descris stilul sau

unic de terapie, in Problem-Solving Therapy (Terapia pentru rezolvarea problemelor), Ordeal Therapy (Terapia cu cazne) ~iTechniques of Familly Therapy (Tehnici ale terapiei de familie). Multi dintre fo~tii clienti ai lui Haley ar putea sa spuna ca uneori acesta se c011lportamai ciudat deciit ei, care aveau probleme.

Cand am vorbit cu Haley, avea ~aptezeci ~i opt de ani ~i era pecale de a se pensiona. Preocuparile sale vizau In primul rand instructajul'video pentru terapeuti. Aceasta conversatie s-a dovedit afi multmai 11lultdecat 0 si11lpladiscutie despre unul dintre cazurile sale ea a fost mai degraba 0 retrospectiva a vietii sale profesionale.


Haley i~i amintea de 0 vreme cand superviza un studentcare lucra cu un cuplu. El a fost de fapt unul dintre pionieriicare au dezvoltat 0 metoda de terapie in care pacientul era supravegheat din spatele unei oglinzi transparente, terapeutulintervenind numai pentru a directiona cursu 1tratamentului.

Era vorba de un cuplu in care ambii parteneri pareau extrem de nefericiti.

- $i ce e a~a de neobi~nuit in asta? I-am intrebat pe Haley.La urma urmei, oamenii vin la terapie de familie, tocmai dinacest motiv.

- Ei se certau foarte mult, oriunde se duceau, a explicatel. Se certau acasa. Se certau ~i in prezenta mea. Dar cel maides se certau de fata cu mama sotiei. A~a di a trebuit sa Ie cerca data viitoare sa vina cu mama lor.

Haley este renumit pentru genul acesta de interventii directe destinate obtinerii unei mai bune comunidiri intre membrii familiei ~i in special ajustarii distributiei puterii in cadrulei. A~a cum am mentionat deja, el este de asemenea cunoscutpentru introducerea unor "cazne", sarcini terapeutice care sunto adevarata pacoste pentru pacienti, asHel incat ace~tia ajung

CAPITOLUL DouAzECI ~I CINCI

Prostituata·de optzeci ~i doi de ani

Jay Haley

{jayHaley este, cu sigurantii, unul dintre cei mai infLuentiteoreticieni din secolul trecut. Cercetarile sale asupra schizofrelliei, pe care le-a efectuat la inceputul carierei, au

aVllt un caracler revolujionar, insistand asupra faptului ca pattern-urile de comunicare disfunctionala in cadrul familiei ii fac peunii oameni sa 0 ia razna. Mai ttirziu, a intemeiat 0 ~coala de tera

pie strategica care se baza pe cercetarile pe care Ie efectua el, ca ~i peconsultatiile cu unii dintre cei mai inovatori ganditori ai timpliluisau.

Genul de terapie de fa11lilie pe care II practica Haley pornea de laprincipiul ca oamenii se blocheaza atunci cand se incapajaneaza sa

facii lucruri care nu merg. Strategia lui era sa (1) Ii ajute pe clientisa identifice acele probleme care pot fi rezolvate 11laiu~or, (2) sa reformuleze aceste dificultafi pentrll a fi mult 11laiu~or de schimbat,(3) sa conceapa interventii pentru a dezagrega pattern-urile comu

nicationale disfunctionale ale parinfilor, (4) safaca modificari In planIn acord Cll reactiile generate de acesta. Ca terapeut, Haley era provocator, puternic ~i creatilJ, dincolo de tot ce s-a vazut pana acum inacest domeniu.

NU11Ieroaselepublicatii ale lui Haley se Intind pe mai bine de patru deceni ~i acopera 0 serie de domenii i11lportante. In calitate de

biograf intelectual almentorului sau, Milton Erickson, Haley a facut cunoscute publicului metodele de terapie de scurta durata prac-

sa se vindece singuri numai ca sa evite sa se intoardi pentrua primi alte instructiuni.

Cand Haley le-a cerut celor doi sa 0 aduca pe mama lor deoptzeci ~idoi de ani la urmatoarea ~edinta, nici unul dintre einu a parut incantat de aceasta idee. Haley se intreba care safie motivul reticentei lor. A reie~it ca aceasta femeie de optzeci?i doi de ani era 0 prostituata care inca i~i mai ca~tiga existenta oferind servicii batranilor domni ?i chiar unora mai tineripentru care sexul cu 0 asemenea mamaie era 0 sursa de senzatii tari.

- Nici acesta nu e un lucru neobi?nuit, am observat noi.- Ea era foarte mahnita de acest lucru. Nu ii place a sa fie

numita prostituata. Prefera mai degraba eticheta de dama decompanie, considerand ca acesta este un nume mult mai onorabil pentru munca pe care 0 presta. De-a lungul anilor ea l~ifacuse 0 adevarata clientela pe care nu voia sa 0 lase de izbeli?te.

- Ei bine, ce ai £acut cu familia asta? I-am intrebat noi.- Nu am avut decat doua ?edinte cu ei. Am incercat sa 0

integram pe mama in familie, sa-i oferim un rol mai mare incadrul acesteia, de vreme ce ambii soti pareau sa 0 respectefoarte multo Lucrul acesta a parut sa mearga destul de bine.

Haley reu?ise sa-i ajute pe cei doi sa se imp ace in a~a fel ineat cearta nu a mai fost un mijloc de comunicare profitabilpentru nici unul dintre ei. Mama juca rolul de mediator, un felde punte de legatura intre cei doi.

- Singura problema, a continuat Haley, era ca nepotilornu Ie placea sa mearga in vizita la ea ~i sa gaseasca acolo cativa barbati a?teptandu-?i randul in sufragerie. Se pare ca afacerea ei merge a destul de bine.

In cele din urma, ei au stabilit 0 zi ?i un loc unde puteausa se intaIneasca cu mama lor ?i sa-i prezinte problemele pecare aceasta trebuia sa Ie medieze. Ei I-au sunat pe Haley pentru a-i spune ca certurile lor erau din ce in ce mai rare. De asemenea, s-au inteles cu mama lor sa aiba grija sa nu mai fie vizitatori prin preajma cand nepotii veneau la ea, ~i acest lucrua fkut fericita pe toata lumea.

Cuplul caruia Ii placea sa fipe

Pentru Haley, cele mai remarcabile cazuri erau cele care 11provocau, cazurile foarte dificile sau cazurile care veneau cel putin cu noi moduri de a-I pune la incercare. El i?i aminte~te llL spe-


L-am invitat pe Haley sa ne povesteasca alte cazuri ciudate pe care le-a avut de-a lungul a 0 jumatate de secol de practica terapeutica ~i supervizare.

- Cand am inceput sa practic terapia, ne-a spus Haley,unul dintre primele cazuri pe care Ie-am avut a fost al uneidoamne care era in analiza de optsprezece ani. Ceea ce s-a intamplat a fost ca ea se suparase pe sotul ei ~i s-a dus la analiza, ?i tot acolo se mai afla inca ~i dupa optsprezece ani.

- $i mai era inca cu sotul ei? am intrebat noi.- Da, dar cand a venit la mine, era pe punctul de a-I pa-

rasi.

- Pe cine, pe analist sau pe sot?- Pe amandoi. Era un acord global. Dar in cele din urma

ea nu a reu?it sa faca nimic.Ceea ce I-a uimit pe Haley la acest caz a fost nu numai ca

cei optsprezece ani de analiza nu au ajutat-o prea mult peaceasta femeie dar ?i ca, din cate se parea, nu i-au £acut niciprea mult rau.

- Cele doua relatii ale ei erau legate intre ele. Ea nu puteasa se descurce cu una fara ajutorul celeilalte.

- A?adar, ce s-a intamplat?- Ea nu a mai venit la mine.-De ce?

- Pentru ca i-am spus sa-l paraseasca pe analistul ei.Lui Haley nu i-a venit pur ~i simplu sa creada ce lucruri

pot fi facute sub masca terapiei.- Era un fel de mariaj in trei. De fapt, sotul nu era tot atat

de important pentru ea ca analistul.

Optsprezece ani de analiza


cial de un cuplu m care cei doi parteneri se certau foarte mult.Haley nu a putut sa faca nimic sa-i opreasca. Aceasta spune multe, avand m vedere ca Haley era cel care a inventat strategii paradoxale m care li se cerea uneori clienp.lorsa faca ceea ce faceaudeja oricum - de exemplu, sa se scoale la trei dimineata ?i sa secerte vreme de 0 ora mainte de a se duce din nou la culcare.

- Ei au venit sa ma vada, a spus Haley, ?i imediat ce s-aua?ezat au mceput sa tipe unulla celalalt. Timp de 0 ora am mcercat sa-i calmez, pana cand a venit timpul ca ei sa pIece. Urmatoarea saptamana am luat-o de la capat. Am incercat tot ces-a putut -Ie-am prescris simptomele lor; Ie-am cerut sa tipemai tare, apoi mai mcet; am mcercat sa-i separ. Le-am cerut sanu se mai uite unulla celalalt. Apoi am mceput sa tip eu la ei.Le-am spus ca sunt ni?te amatori ?i daca vor cu adevarat safie buni m ceea ce fac trebuie sa practice mai mult. Nimic nua mers. Pur ~i simplu Ie placea sa tipe. Nu am vazut nicioda-ta ceva de genul acesta. -

- Avand m vedere ca e?ti un tip inventiv, nu ai putut totu~i sa faci nimic pentru ei?

- 0 data am mcercat sa pun capat ?edintei mai devreme,?i asta i-a mfuriat teribil. Ei s-au simtit pacaliti pentru ca voiau sa dispuna de mai mult timp ca sa tipe. Pentru ei, biroulmeu era un loc unde puteau sa strige unulla celalalt in siguranta. In ce ma prive~te, trebuia sa hotarasc dadi imi convenea sau nu lucrul acesta.

- 9i ce ai hotarftt?- Nimic. Pur ~i simplu nu imi mai venea nimic m minte.

Eram exasperat.Haley ~i-a reamintit acest caz tocmai pentru ca se simtise

infrant. In ciuda talentelor ~i a experientei sale, nu a putut safaca nimic ca sa-i opreasca din ceea ce faceau.

Asemenea rezultate neconcludente au fost totu~i rare m cariera lui Haley, ~i asta pentru ca el nu este de acord cu cei carecred ca exista 0 linie de demarcatie clara mtre ceea ce este normal ~i ceea ce este anormal. Principala lui preocupare nu esteaceea de a detecta ceea ce este ciudat m comportamentul oamenilor, ci ceea ce este functional.

Chiar la mceputul carierei lui, Haley lucra cu Gregory Bateson ~i cu altii la 0 cercetare des pre baza sociala a schizofreniei. Ei considerau ca aceasta conditie nu este 0 boala biologica ci un fenomen social influentat mtr-o masura importantade pattern-urile de comunicare familiala.

- Imi aduc aminte ca 0 data am fost abordat de un psihiatru, ne-a spus Haley. El a venit la mine din partea SpitaluluiAdministrap.ei Veteranilor.

"Am inteles ca studiezi comunicarea" , i-a spus doctorul."Ei bine, eu am un pacient care comunica mtr-un mod foarteciudat."

Haley s-a oferit sa-l consulte pe acel om ?i sa vada ce sepoate face.

- Am stat ~iam discutat cu el ~iam aflat ca avea 0 povestefoarte interesanta ~i deosebit de incurcata. gedintele noastrede terapie au durat cinci ani. In acele vremuri, acesta nu eraun lucru neobi?nuit, in specialm cazul unor persoane careaveau probleme cronice ?i foarte greu de tratat.

$i m acest caz, Haley a mcercat sa faca tot posibilul sa-~iajute clientul, dar rezultatele au fost foarte modeste. Omul sustinea ca venea de pe Marte. El folosea 0 duzina de nume false diferite, toate m limbaj martian. Haley ~i-a dat seama ca nuvor ajunge nicaieri.

Apoi, intr-o zi, se afla m salonul acestui individ, vorbindcu el ?i mcercand sa mteleaga ceva din raspunsurile lui. La unmoment dat, a auzit in camera alaturata cum un alt terapeuti~i intervieva pacientul. A ciocanit la u~a ?i i-a sugerat terapeutului ca de vreme ce nici unul dintre ei nu mtelege ce spunepacientul sau, poate ca ar trebui sa-i lase sa-~i faca reciproc terapie. Au incercat acest lucru ~i parea ca merge foarte bine.Cei doi au mceput sa-?i bolboroseasca unul altuia ceva pe limba lor. 9i fiecare parea ca mtelege perfect ceea ce spunea celalalt. Atftt pentru Haley cat ~i pentru ceHHalt terapeut aceastanu era decat 0 conversap.e foarte bizara. Dar cei doi pacientise purtau ca ~icum ar fi fost doi prieteni care nu se mai vazu-


Nebun sau somer?,

347

sera de mult timp ?i care i?i povesteau ce facusera de cand sevazusera ultima oara. Ace?ti doi indivizi, inabordabili ?i aparent necomunicativi, reu?eau sa aiba 0 conversatie care pentru ei era vesela ?i plina de sens - fapt care I-a mvatat pe Haley un lucru crucial despre comportamentul uman ?i pretinsapatologie.

- Acest om traia izolat de restullumii. Am mcercat tot ce

?tiam eu pentru a-I face sa inteleaga anumite lucruri. L-am puspe bietul om sa treaca prin toate aceste mcercari, iar el a acceptat pentru ca se plictisise de moarte sa stea pe margine.Cand am mceput terapia cu el, m-am interesat de familia lui?i de modul in care ajunsese la spital. Se pare ca in tinerete fusese gas it mtr-o vale, dupa toate aparentele, beat. L-au ares tatiar in dimineata urmatoare au constatat ca nu se trezise dinbetie. Vorbea tot timpul intr-o limba ciudata. Cand a fost intrebat unde IQcuie?te, a raspuns ca vine de pe Marte.

Acesta a fost cazul care I-a invatat pe Haley sa fie mult maipragmatic in abordarea pacientilor. Ca urmare a acestui caz,el a abandonat terapia conventionala, cu tot ce presupunea eala acea vreme - interpretarea viselor, analiza rea transferurilor ?i a?a mai departe. El a inceput sa considere problemelepacientilor ca pe ni?te metafore.

- Acest individ folosea metafore intr-un mod foarte inte

resant, ?i-a amintit Haley. Uneori nu voia sa vorbeasca, a~a caa trebuit sa inventez tot felul de situatii pentru a-I aborda.L-am invitat sa luam mas a in ora~. L-am dus la magazine. Statuse atat de mult indus in spital ca nu mai ~tia cum sa se poarte in lume. M-am hotarat sa-l ajut in acest sens. Bietului om ise facuse terapie de ~oc m fiecare saptamana, a~a ca era foarte dezorientat. Nici dupa tot timpul acesta petrecut impreuna,nu am putut sa aflam care era numele lui real sau de undeprovenea. In cele din urma am reu~it sa descopar ca proveneade undeva din Northwest. Dupa oarecare eforturi am ajunscumva sa dau ~i de urma ora~ului sau natal ~i i-am contactatparintii. Tatallui i-a trimis un bilet, dupa care bietul meu pacient a plecat brusc acasa. Ajuns in ora~, el a intrat intr-o ma~ina, a stat acolo pentru 0 vreme, dupa care a fost arestat. Ta-

tal s-a dus sa-l scoata din inchisoare. I-a spus ca mama lui murise chiar in dimineata aceea. Ce trist! Dupa atatia ani el nu areu~it sa ajunga sa-~i vada mama ..

Haley a continuat sa urmareasca cazul acestui barbat, inspecial dupa ce acesta a aterizat din nou la spitalul AV. Pe dHde mult ura sa fie institutionalizat, pe aHHii placea sa-~i petreaca timpul cu terapeutullui, singura relatie solida pe careo avusese in viata. In cele din urma, el a reu~it sa-?i gaseascaun loc de munca, de~i ii ramasese diagnosticul de schizofrenie cronica. Haley a considerat ca pacientul sau era vindecat_ caci poate ca arta reprezinta vindecarea: cand cineva reu?e~te sa-?i gaseasca 0 slujba ~i sa traiasca pe propriiIe picioareoPentru cei de la spitalul de boli mentale, individul acestaera nebun; Haley a considerat pur ~i simplu ca are de-a facecu un ~omer.

Toate cazurile pe care ni le-a povestit Haley - despre prostituata de optzeei ~i doi de ani, despre cuplul isteric, des preomul de pe Marte - au fost pentru el tot atatea lectii desprevarietatea comportamentului uman ?i despre acomodarile necesare pentru a reu~i sa-i ajuti pe oameni sa-~i imbunatateasca viata. Ca urmare a acestor experiente, el a putut sa dezvolte interventii strategice - cum ar fi reformularea, care presupune redefinirea problemelor curente in a~a fel mcat ele potsa fie rezolvate mai u?or. La urma urmei, ce poti sa faei pentru eineva care pretinde ca vine de pe Marte? Haley a incetatsa-?i mai considere pacientii nebuni, deranjati sau in orice altfel in afara de acela ca incercau sa comunice intr-un mod metaforic original. Intr-o carte despre cazuri neobi?nuite, cu siguranta Haley se remarca drept unul dintre cei mai neobi?nuiti terapeuti.


Femeia eu un puIs dureros

- La care cazuri te gande~ti? am intrebat noi.Primul caz care i-a venit in minte a fost al unei femei care

ii fusese recomandata de un medic fiindca nimeni nu reu~ise

sa faca ceva pentru ea. 0 buna parte dintre pacientii pe care-iprimea Lankton erau trimi~i de medici sau de alti terapeuticare, pu~i in incurcatura de ciudatenia cazurilor respective, renuntasera la ele. Ceea ce-i ramanea de facut lui Steve era saincerce strategii alternative, creative care, probabil, nu Ie trecusera prin minte celorlalti practicieni.

"A~adar, care este problema?" a mtrebat-o Lankton pe femeie imediat ce aceasta a luat loc pe un scaun in biroullui.

"Am 0 pulsatie foarte dureroasa la incheietura mainiistangi pe care 0 suport foarte greu. Nimeni nu a putut sa facaceva in privinta asta."

"Ai consultat un medic?" a spus Lankton, intrebandu-sede ce fusese trimisa la el femeia aceasta.

"Da, binemteles, am consultat 0 multime de doctori, darnici unul dintre ei nu a putut sa ma ajute. $i pulsatia aceastadoare atat de mult ca abia 0 mai suport."

"Pulsatia?""Da, e ca 0 pulsatie de durere pe toata partea stanga.""Da, suna ingrozitor, dar nu sunt sigur ca inteleg la ce te

referi cand spui pulsatie.""Da-mi voie sa-ti spun ceva" a ~optit ea pe un ton con

spirativ, lIce nu am mai spus nici unui alt doctor. Dupa felul cum te porti cu mine, sunt sigura ca tu nu 0 sa ma crezinebuna."

lICe vrei sa spui?" a intrebat-o curios Lankton.Ea a ezitat un moment.

,,$tii, e vorba de ni~te pove~ti ciudate.",,$i tu ai 0 asemenea poveste?"Ea a incuviintat din cap cu gravitate.


* *

d tephen este un asistent social care are 0 pregatire solida 'in cateva domenii foarte largi. In timpul facultiitiiel a studiat ingineria ~i chimia, dar 'in cele din urma a

optat pentru ~tiintele sociale, mai precis, pentru psihologie ~i lingvisticii. In domeniul terapiei a urmat de asemenea mai multe specializiiri - mai 'intai terapia Gestalt ~i psihodrama, apoi analizatranzactionalii, terapiile corpului, programare neurolingvisticii ~ihipnoza ericksonianii. Scrierile lui 'in domeniu reflecta aceasta pregiitire eclecticii, cornbinand trasaturile catorva abordari 'in vederea

unei 'intelegeri mai profunde a hipnozei ~i a schimbifrii transfor11latoare. Printre cele mai cunoscute carti ale sale se numara: PracticalMagic (Magia practica); The Answer Within (Raspunsul dinlauntru); Enchantment and Intervention in Familly Therapy(Magie ~i interventie in terapia de familie) ~iTales of Enchantment(Pove9ti despre magie).

Steve locuie~te 'in Phoenix, Arizona, unde lucreaza ca terapeut,instructor ~i consultant organizational.

Stephen Lan/don

*

CAPITOLUL DouAzECI ~I ~ASE

- Un caz? a exclamat Lankton la inceputul discutiei. Trebuie sa aleg numai un caz? Oar am avut atatia pacienti interesanti! Cum 0 sa reu~esc sa aleg doar unul?

--------- ----------------------- -

Salvat de 0 stafie

"Vezi, eu am murit in sala de operatii. Nu am mai spus ~icelorlalti medici despre asta pentru ca mi-am dat seama di orsa creada ca mi-am pierdut mintile."

"Ai murit? Ei bine, poveste~te-mi tot ce s-a intamplat.""Uf! Am fost moarta clinic. Mi s-a oprit inima ~i, ma rog,

toate celelalte. Eram con~tienta de faptul ca doctorii se aflaulfmga mine incerciilld sa ma resusciteze, pentru ca auzeam sunetul acela inalt al aparatelor care indica faptul ca persoana incauza nu mai respira ~i nu mai are puIs. Simteam ca plutescundeva deasupra a~a ca puteam sa ma uit in jos la toti doctorii aceia din sala de operatie care se agitau in jurul meu incercand sa faca ceva pentru a-mi recapata pulsul."

"Cum te simteai", a intrebat-o Lankton, "dilld te uitai injos la tine?"

"Ma simteam calma, lini~tita. Impacata.""Da, e de a~teptat in asemenea situatii. ~i ce altceva mai

si~teai?""Speram doar ca ei vor putea sa-mi redea pulsul.",,~i ce s-a intamplat?"Ea a dat din umeri.

"Singurullucru pe care mi-l mai amintesc este ca m-am trezit in sala de reanimare. Eram din nou in viata. Oar aveamaceasta durere in puIs cu care am ramas de atunci. Numai peparte a stanga."

Steve s-a gandit un moment, dupa care a anuntat-o ca elcrede ca poate sa-i rezolve problema. Dupa ce a introdus-o intransa, el i-a cerut sa se intoarca la sala de operatie. Cand aajuns in momentulin care plutea deasupra doctorilor intrebandu-se daea ace~tia 0 vor aduee inapoi la viata sau nu, Lankton i-a eerut sa reduca sensibilitatea pulsului ei 0 data eeaeesta i-a fost restabilit. El ~i-a dat seama ca ea se intorsese dinmorti eu 0 fiziologie hipersensibila pe 0 parte a corpului, a~aca nu a facut deeM sa-i ceara sa-~i potriveasca butonul de volum, ca sa zicem a~a.

- ~i acesta a fost sfar~itul durerii ei, a ineheiat simplu Lankton. Sa mai spun ceva despre aeest caz sau sa povestese a1tul?

Lankton ne-a povestit cazul unei aite femei care era extrem de deprimata ~i care avea tendinte suicidale. Traia singura, izo1ata de restullumii. Cand a venit la el prima data,era practic muta. PaTUl ii atarna peste fata ca ~i cum ar fivrut sa se aseunda in spatele lui. Vorbea foarte rar ~i raspunsuri1e ei erau toate prea scurte. Uneori era greu sa inte1egice spunea, mai ales ea vorbea incet. Au urmat cateva saptamani de terapie in decursul carora Violet, pacienta lui, a facut 0 serie de schimbari importante. Treptat, ea ~i Lanktonau reu~it sa faca progrese la ~edinte. Dar intr-o zi, Violet ainceput sa se planga de faptul ca 0 deranja cand sun a telefonul - era prea mult zgomot. La un moment dat a murmurat ceva de genul ca telefoanele ar trebui bagate in frigider pentru a nu mai face atata galagie. Pur ~i simp1u ura saauda telefonul sunand ~i tot ee voia era sa fie lasata in pacede cei care 0 sunau.

"E ciudat", i-a spus Lankton."Ce? Sa-mi pun telefonul in frigider?""Nu", a raspuns el. "Nu ma gandeam ehiar la asta. Oar

mi-am amintit ea este a doua oara in ultimele doua saptamanicand spui ceva neobi~nuit despre frigidere. Care sa fieexplieatia?"

Femeia a dat din umeri. Oar ceva era declan~at de catreimaginea frigiderului. In cele din urma ea nu a reu~it sa readuca acea amintire, a~a ca a decis sa-i intrebe pe eei din familia sa despre acest lucru. Poate ca ei ~tiau ee declan~a acea asociere.

Cand a intrebat-o pe mama ei daca in treeut s-a intamplateeva in familia lor care avea legatura eu frigiderele, aceasta aizbucnit in lacrimi ~i a ie~it din camera. Asta era ehiar ciudat,s-a gandit ea. Apoi a sunat-o pe sora ei pentru a incerea sa afleceva de la ea.


- Ce altceva mai ai? I-am intrebat noi.

Ea voia sa tina telefonulin frigider

353


"Nu-ti mai aduci aminte?" a spus sora ei. "Cand aveai doiani aproape ca era sa mori in frigider. Cand te-am gasit in celedin urma, erai practic 0 minge de gheata. Mult timp dupa astanu ai mai fost in stare nici macar sa vorbe~ti."

In seara cfmd a venit din nou la terapie, ea i-a povestit luiLankton ce aflase. El a ajutat-o sa se intoarca in timp pana lavarsta de doi ani. Era aniversarea surorii ei. Se simtea ignorata ~i neglijata, a~a ca s-a dus in garajul vecinilor ~i s-a jucat cucutiile de acolo. La un moment dat ea s-a urcat intr-o cutie cuperetii lucio~i ~i rece pe dinauntru. U~a s-a trantit in urma ei~i s-a facut intuneric bezna. Dintr-o data ea s-a a~ezat in pozitia pe care 0 avusese atunci, cu genunchii stran~i la piept ~icumainile in jurul gleznelor. La fel ca in ziua aceea, parul i-a cazut peste fata. A devenit complet muta ~i nemi~cata. De dataaceasta ins a, Lankton a incurajat-o sa faca galagie ~i sa tipe inloc sa a~tepte pur ~i simplu sa fie salvata.

Violet a Fpat ~ia ta~nit de pe scaun ca ~i cum ar fi fost proiectata de un arc. A aterizat pe jos ~i a inceput sa se tarasca pepodea ca 0 carpa umeda de vase, scotand sunete ciudate. Darcel putin facea zgomot in loc sa-~i accepte neputincioasa soarta. Acum era furioasa ~i speriata. ~i - vorbea! Dupa aceea s-aschimbat complet - nu a mai fost niciodata atat de deprimata, de neajutorata ~i de muta.

- Ce spuneti de acest caz? ne-a intrebat Lankton. VreF maimulte detalii despre el?

- Foarte interesant, am raspuns noi. Ce altceva mai ai?

Sifonierul,

Lankton primea in mod re&.ulat pacienti recomandati depsihiatri locali sau de medici. Ii place a sa lucreze cu ace~tiapentru ca erau foarte motivaF ~i fusesera bine pregatiti de doctorii lor cu privire la ceea ce trebuiau sa se a~tepte.

Peter era un tip la vreo treizeci de ani, imbracat neglijentdar cur at. Dupa infaF~are parea sa fie muncitor, probabil mecanic sau instalator. Era un tip dintr-o bucata, putin cam scep-

tic in privinta valorii hipnozei. Cu unsprezece ani in urma, elavusese un accident de ma~ina in urma caruia ramasese cu 0durere cronica. Ca ~i alti oameni aflati in situatia lui, era disperat pentru ca tot ce incercase sa faca pana atunci in privinta acestei dureri se dovedise inutil. ~i cu toate acestea, nu preaavea incredere in ideea ca durerea lui cronica ar putea fi realmente controlata de catre mintea lui. Era un individ care era

obi~nuit sarezolve problemele inlocuind partile stricate. Incele din urma el a fost de acord sa dea hipnozei 0 ~ansa.

"Nu am nimic de pierdut", a spus el, "nu-i a~a, doctore?"Lankton prefera sa foloseasca 0 forma de autohipnoza care

face posibil ca persoana respectiva sa reintre mai tarziu singura in starea de transa pentru a putea practica metodele de control al durerii. Cand cineva ca Peter de exemplu nu este educatanume pentru hipnoza, strategia lui Steve este sa ajute persoana respectiva sa aleaga 0 imagine sau un obiect din copilarie,care poate fi folosit ca un instrument meditativ ~i la care el sepoate reintoarce mai tarziu. De obicei oamenii vin eu imaginide genul celei care ii infati~eaza stand intr-o barca la peseuit.

"Peter", a inceput Lankton transa, "a~ vrea sa inchizi ochii~i sa te gande~ti cat se poate de atent la 0 perioada anterioaraaccidentului de ma~ina, dinainte sa ai dureri, ~i in care te-aiaflat intr-o situatie pe care ai trait-o atat de intens incat a ramas vie in mintea ta. Poate sa fie vorba ~i de ni~te obieete careti-au produs 0 senzatie de confort dnd te aflai in acea situatie."

"Mda", a spus Peter fara sa ezite. "Mi-a venit una in minte."

Raspunsullui instantaneu I-a surprins pe Lankton, pentruca de obicei oamenii au nevoie de unul sau doua minute pentru a alege imaginea potrivita.

"Bine", a eontinuat Lankton cu 0 voce blanda. "Vreau sa tegande~ti la acea imagine sau acel obiect ea la 0 experienta pozitiva."

Peter a spus ea este de fapt un obiect pozitiv. Procesul deindue ere in trans a a continuat, Lankton cerandu-i pacientuluisa se lase din ce in ee mai mult absorbit de acea imagine.


"Uita-te atent la acel obied", I-a instruit Lankton. "Urmeaza liniile acelei experiente in timp ce examinezi atent obiectul.Uita-te atent la inaltimea luL. la intindere ... la adancime ~i laculorile pe care Ie vezi. Ia aminte la senzatia pe care 0 ai acum~i pe care nu ai sesizat-o la vremea respectiva ... la relaxarea ~ila placerea pe care Ie simti. Lasa-ti mintea sa recheme lucrurile la care te gandeai atunci ~i orice sunet pe care l-ai auzit."

Aceasta introducere in starea de transa s-a transformat in

tr-o ~edinta pentru controlul durerii care a durat doucheci deminute. Lankton a incercat sa-l ajute pe Peter sa-~i reimprospEitezememoria astfel ca mai tarziu sa poata reu~i sa intre dinnou in transa. Apoi, Lankton i-a oferit lui Peter sugestii pentru a-I ajuta sa inlocuiasca senzatiile de durere cu mijloacelede a se disocia pe sine de senzatiile acelea neplacute.

Dupa ce Peter s-a trezit din transa, Lankton a trecut la 0evaluare a impactului pe care aceasta procedura I-a avut asupra pacientului sau. Inainte de a trece la tehnici mai profunde, era important ca Lankton sa aprecieze masura in care hipnoza a functionat.

Peter a deschis ochii ~i s-a uitat in jur."E uluitor", a spus el, cu 0 expresie foarte buimaca.lICe anume?""Ciudat. Nu mai simt nici un fel de durere. Pur ~i simplu

a disparut! 0, a mers. Sunt foarte surprins.",,$i eu", a recunoscut Lankton. "De obicei, oamenii nu ras

pund atM de repede la hipnoza. Trebuie ca lucrul asupra caruia te-ai concentrat sa fi fost de-a dreptul memorabil ~i,cu siguranta, a avut un impact considerabil asupra ta."

"Da, a~a a fost."Lankton era foarte curios sa afle despre ce fusese yorba,

dar pentru ca Peter nu parea dispus sa ofere vreo explicatie,s-a gandit ca poate ar fi mai bine sa 0 lase balta. Lankton voia,pe de 0 parte, sa afle daca imagine a selectata de Peter era potrivita pentru ceea ce urmareau ei (de~i era greu sa argumentezi in situatia in care experienta parea sa fi avut succes), darera ~i curios sa vada ce anume mersese atat de bine.

"Peter, crezi ca ai putea sa-mi spui ~i mie la ce te gandeai?"

"La un ~ifonier.""Un ~ifonier? Vrei sa spui un dulap pentru haine, unde se

tin puloverele ~i ~osetele?""Da. Aveam unul in camera mea cand eram copil."De-a lungul anilor, Lankton auzise de la pacientli sai 0 mul

time de lucruri pe care ei Ie selectasera in vederea hipnozei,dar cu siguranta ca alegerea pe care 0 facuse Peter era cea maineobi~nuita dintre ele.

,,$ifonierul acesta de care vorbe~ti avea ceva special?" I-aintrebat el pe pacientul sau. "Trebuie sa fi fost foarte frumos."

"Nu, era chiar un ~ifonier obi~nuit. Din lernn. Cu sertare.Nimic deosebit."

Hotarandu-se sa fie muIt mai direct cu acest individ atatde realist, Lankton I-a indernnat pe Peter sa-i explice de ce i~iale sese acest ~ifonier obi~nuit pentru relaxare.

"Ei", a spus el pe un ton nehotarat, care indica ca nu eradeloc dispus sa vorbeasca despre asta. "Tine de un lucru caremi s-a intamplat in copilarie. Totul a fost atat de ciudat."

Intrusul

Neputand sa-~i stapaneasca curiozitatea, Steve i-a cerut luiPeter sa-i povesteasca despre aceasta intamplare.

"Aveam opt ani ~i ma aflam in dormitorul meu. ParinFimei dormeau intr-o camera situata in parte a cealaIta a holului. Casa in care locuiam era cam darapanata. Tavanele ~i peretii aveau 0 tencuiala groasa, de cativa centimetri. Cameramea era separata de hol printr-o u~a foarte grea. Am inchisu~a, mi-am imbracat pijamaua ~i m-am bagat in pat."

Ajuns aici, Peter s-a oprit ne~tiind daca sa continue sau nu."Asta e tot?" a intrebat Lankton nevrand sa-l preseze dar

foarte curios sa afle ce se intamplase mai departe.Peter a scuturat din cap."A~adar, eram in pat ~i abia inchisesem ochii cand am au

zit ceva.""Ai auzit ceva?"


"Da. Nu ~tiu daca adormisem deja sau nu, dar d\.nd amdeschis ochii am vazut un tip care sHitea la capatul patuluimeu. Nu am mai fost niciodata atat de speriat."

"Trebuie sa fi fost ingrozitor.""Crede-ma, chiar a~a a fost."lICe s-a illtamplat mai departe?"Nu era deloc u~or sa sco~i de la el intreaga poveste."Am ~ipat. Eram atat de surprins ci'i~ipatul mi-a ie~it ime

diat ce am deschis gura. Cel mai ciudat era ca tipul state a pur~i simplu acolo uitandu-se la mine ~i fara sa scoah'i 0 yorba.A~a ca am Fpat din ce in ce mai tare."

Inginerul

Tatallui Peter a dat buzna in camera intrebandu-se ce nai

ba se petrecea acolo."Tata, tata", a sci'incit Peter. "A fost un om in camera mea.

Pe cuvant. Statea chiar acolo", a spus Peter aratand catre capatul patului.

"Cum adica a fost un individ in camera ta?"Tatallui Peter a inceput sa se uite in jur incercand sa vada

daca cineva ar putea fi acolo. EI a observat ca fereastra era inchisa, la fel ~i u~a de la debara.

"Tata, pe cuvant, a fost un barbat aici. Era chiar acolo.""Cum arata?" a intrebat el, ne~tiind ce altceva sa spuna."Arata ca cineva care lucreaza la diile ferate. Avea 0 salo-

peta cum poarta cei care conduc trenul. Avea barba ~i 0 palarie in dungi. $i mai avea ceva pe haine - un fel de unsoaresau funingine."

"Vrei sa spui ca un inginer de la caile ferate?""Da, da!", a exc1amat Peter bucuros ca tatallui parea sa in

~eleaga. ,,$i avea 0 lanterna.""Uite ce e, dragule", a incercat tatallui sa-Ilini~teasca,

"probabil ca ai visat urat. Du-te inapoi in pat.""Nu, tata, asculta-ma! I~i spun, chiar ca a fost un individ

aici."

Dandu-~i seama ca tatallui nu-l crezuse, Peter a inceput safie din ce in ce mai nelini~tit.

"Bine, bine, baiatule. Haide sa cautam sub pat ~i in debara ~i dupa aceea po~i sa te duci la culcare."

"Tata, te rog!" a insistat Peter. "Trebuie sa ma crezi! I~ispunca era un individ de la caile ferate cu barba ~i palarie ~i cu 0salop eta veche murdara de un fel de unsoare albastra. $i purta 0 cama~a ciudata, dintr-un fel de stofa ~i..."

Ceva din descrierea aceasta I-a facut pe tatallui Peter sa incremeneasca in timp ce se indrepta spre u~a camerei. Era cevafamiliar in legatura cu acest individ misterios. In cele din urmas-a mul~umit sa dea din umeri ~i I-a invitat pe Peter sa vina sadoarma in camera parin~ilor.

A~a ca Peter s-a bagat in pat intre mama ~i tatallui. Abiase a~ezasera cand au auzit cu to~ii un trosnet asurzitor, ca 0explozie, care a zguduit toata casa. Cu mare aten~ie, ei s-audus sa cerceteze casa ~i au descoperit ca dormitorullui Peter,in care acesta fusese chiar cu un minut mai devreme, era com

plet distrus de tencuiala care se prabu~ise de pe tavan. BucaFmari de tencuiala precum bolovanii cazusera ~i zdrobisera totce se aHa ill camera. Patul in care dormise Peter fusese com

plet distrus. Acvariul era spart ill mii de buca~ele, iar pe~tii sareau pe podea. Scaunul, noptierele, jucariile - totul fusesezdrobit. Singurullucru care ramasese intreg era ~ifonieru1. Intr-un mod miraculos, acesta nu numai ca nu fusese distrus darnu avea nici 0 zgarietura. Toata camera era ill ruina, numai ~ifonierul state a acolo ca 0 insula protejata.

Fotografie de £amilie

"Asta nu e tot, nu-i a~a?" I-a illtrebat Lankton nerabdatOl:Desigur, acum el in~elegea foarte bine cum a ajuns Peter sa seata~eze de ~ifonier care a devenit pentru el 0 imagine a siguran~ei. Dar din nou Peter avea retineri sa continue.

"Nu", a recunoscut Peter. "Ar mai fi ceva."


"Vrei sa poveste~ti mai departe?""lntr-un tarziu ne-am dus inapoi la culcare", a continuat Pe

ter. "In dimineata urmatoare cand m-am sculat I-am auzit petatal meu cum cotrobaia prin mansarda. M-am gandit ca s-a dussa vada cat de mult era afectata casa dupa dezastrul din noaptea trecuta. Dar imediat ce a auzit ca m-am trezit m-a chemat."

"Peter", m-a strigat el, "vino pana aici sus."Peter a urcat scarile care duceau la mansarda. Odata ajuns

sus, I-a vazut pe tatallui cum scormonea intr-un cufar vechi.A scos de acolo 0 caseta veche de piele in genul celor in carese pastreaza poze.

"Ce ai acolo, tata?""Vino aici, baiete. Vreau sa-ti arat ceva."Tatallui Peter a deschis caseta, care s-a dovedit a fi un al

bum cu fotografii. Intre fotografiile de familie era 0 poza cuun grup de oameni. Toti erau lucratori la caile ferate cu salopete ~i ca?ti.

Lui Peter i-a atras imediat atentia individul care statea inrandul din fata, al treilea de la stanga.

"EI este", a tipat Peter. "EI este individul care a fost in camera mea noaptea trecuta!"

Tatallui Peter ~i-a acoperit fata cu mainile, incercand sa-?imascheze astfel suspinele. Peter era foarte inspaimantat,aproape la fel ca ?i in noaptea trecuta, pentru ca nu-l mai vazuse niciodaHi pe tatal sau plangand. Cu siguranta ca ceva ilsupara foarte tare.

"Tata, ce s-a intamplat?" a intrebat Peter, gata sa intre inpanica.

"Omul pe care l-ai aratat tu", a spus el ?tergandu-?i lacrimile de pe obraji cu mana, "este taUilmeu. Bunicul tau. A murit cand eu aveam opt ani, exact cat ai tu acum."

Povesti Cll fantome,Auzind partea aceasta a pove?tii, Lankton a simtit cum il

trece un fior rece pe ?ira spinarii.


"Doamne, Peter, asta este ca in pove~ti1e cu fantome. Bunicul a fost separat de tatal tau de 0 moarte prematura candtatal era de varsta ta. E ca ?i cum spiritullui nu ar putea sa seodihneasca pana cand el nu-?i va fi faeut oarecum datoria, veghind ea lucrurile sa mearga bine in lume. El s-a intors exactcand erai de varsta tatalui tau ea sa te salveze de la 0 moarte

sigura. E cutremurator, Peter!"Peter s-a uitat un moment la Lankton cu 0 mina foarte se-

rioasa ?i i-a spus:"Nu cred in pove~tile cu fantome!""Nu crezi in pove?tile cu fantome?"Peter a seuturat din cap."La naiba", a spus Lankton, "nici eu nu cred in a?a ceva.

Dar nici nu am trecut vreodata prin ce ai trecut tu."Lankton a considerat ea sarcina lui nu era sa-l faea pe Peter

sa renunte la convingerile lui, dar era uluit de ce putuse sa spuna. El traise 0 poveste cu fan tome iar acum sustinea ca nu crede in asemenea lucruri! Era de-a dreptul uluitor ca 0 asemeneaexperienta nu reu?ise sa-i zdruncine din temelii sistemul saude credinte. Chiar ?i astazi, povestea asta inca ii da fiori.

Peter s-a declarat multumit de tratament. EI a spus ea durerea ii disparuse eomplet. El nu s-a mai intors niciodata, iarLankton nu a reu?it sa afle ce s-a mai intamplat cu el.

Violet, femeia care se facea tot mai mica

Discutand despre finalul pove?tii, ne-am intrebat ee s-a maiintamplat cu femeia care a ramas inehisa in frigider.

Dupa aceasta trauma din eopilarie, Violet a avut parte detot felul de intamplari nefericite in viata ei. Din cauza timid itaW sale excesive i~i pierdea foarte des locul de munca. Aveaun copil care se naseuse diform. Sotul ei ii abandonase la putin timp dupa aceea. ;;i in tot timpul acesta, ea a stat tacuta,exact a?a eum fusese cand ramasese inchisa in frigider.

Dupa ce a avut acea experienta cathartica pe podea, care afacut-o sa depa?easea episodul cu frigiderul, Violet a inceput


sa se inHUneasca din nou cu barbatii. Ea era acum mult maivorbareata ~i mai ferma in atitudinea ei. La un moment dat areu~it chiar sa-~i dea frau liber sentimentelor pe care Ie tinuseascunse in ea toata viata. De asemenea, a reu~it sa faca progrese considerabile in fiecare aspect al vietH ei, a~a ca venisevremea ca ~edintele sa ia sfar~it.

Violet era extrem de reticenta in a pune capat terapiei, deparca acest lucru ar fi insemnat sfar~itul vietH ei.

"Cum a~ putea sa supravietuiesc fara asta?" se intreba ea.,,0, Violet, cum ai putea sa e~uezi? De fapt, pana saptama

na viitoare, cand sunt programate ultimele doua ~edinte, vreausa te gande~ti ~i sa-mi spui cum ai putea sa nu reu~e~ti sa continui ce ai inceput."

La ultima lor ~edinta, Lankton a introdus-o in trans a ~i i-acerut sa-~i imagineze ca au trecut trei ani. Dupa ce a constatatca ea avea ochii inchi~i ~iera complet absorbita de aceasta fantasma, Lankton ~i-a dat jos jacheta ~icravata ~i ~i-a pus un pulover pe care-l tinea la birou. In momentul in care i s-a cerutsa deschida ochii, ea a vazut ca terapeutul ei era imbracat diferit, a~a cum era de a~teptat dupa trei ani.

Violet a enumerat toate suecesele minunate pe care Ie avusese in cei trei ani. Parea fericita ~icomportamentul ei era eomplet schimbat fata de ziua in care aparuse pentru prima datala terapie ~ichiar fata de cum era cu cateva minute mai devreme cand se aflase in prezent. Perspectiva sa asupra viitoruluiera foarte optimista.

"Acum, Violet, vreau sa inchizi din nou ochii", i-a spusLankton, ,,~isa te intorci in prezent. Anunta-ma rand e~ti dinnou aiei."

In timp ce se intorcea din calatoria ei in viitor, Lankton ~i-aschimbat din nou imbracamintea, punandu-~i inapoi jacheta~i cravata, astfelincat sa arate exact ca atund cand intrase eain birou.

Singurullucru pe care Violet nu a reu~it sa-l rezolve satisfacator a fost sa-~i gaseasca un loc de munca stabil. In timp ceera in transa, Lankton i-a spus ca acest lucru se va intampla,,la timpul potrivit".


Cativa ani mai tarziu, Steve i~i facea planul sa renunte lamunca sa de la agentia de asistenta sociala. Inainte de ultimazi de munca, el a primit un telefon de la Violet care auzise deintentiile lui.

"Buna, sunt Violet", a spus ea la telefon."Buna!" a raspuns Lankton recunoscandu-i imediat vocea.

lICe mai fad?""Trebuie sa te vad", a spus ea. "Am auzit ca pled.""Despre ce este vorba?" a intrebat-o el."E timpul potrivit", a spus ea, "sa te vad."Ea voia sa-i spuna ca, intr-adevar, sugestia hipnotica pe

care Lankton i-o inoculase cu mult timp in urma - ca ea i~iva gasi 0 slujba potrivita cand va fi pregatita pentru acest lucru - dad use roade in cele din urma, ca un ultim stadiu altransformarii lui Violet. A~a cum se dovedise ~i in cazul femeiicu pulsdureros ~i al barbatului care nu eredea in pove~ti eufantome, transele hipnotice i-au permis lui Violet sa-~i rezolve 0 serie de probleme dificile pe care Ie avea de mult timp ~icare mai inainte se dovedisera rezistente la schimbare.

CAPITOLVL DouAzECl 51 5APTE, ,

James F. T. Bugental

EI va ramaneintotdeauna un negru

{j ames Bugental este unul dintre cei mai infLuenti teoreticieni din domeniul psihotempiei. Pasionat pi consecvent,Bugental a continuat l1lunca lui Carl Rogers, Rollo May

pi Abraham Maslow, cu care el a lucrat, dezvoltiind psihologia umanistii dincolo de riidiicinile ei pentru a cuprinde a abordare mult maifLexibilii, globalii pi comprehensivii din punct de vedere cultural. Car

tea sa, Challenges of Humanistic Psychology (Probleme ale psihologiei umaniste), a dimas lucrarea clasicii in domeniu de mai11inede patruzeci de ani.

Recent, el a adunat intr-un singur voillm lucriirile celor mai importanti teoreticieni pi practicieni din domenill, Handbook of Humanistic Psychology: Leading Edges in Theory, Research, andPractice (Manual de psihologie umanista: Principii ale teoriei,cercehtrii ~i practicii). Printre alte lucriiri importante ale sale senumiirii Intimate Journeys: Stories of Life Changing Psychotherapy (CaHitorii in sfera privata: Povestiri despre psihoterapia radicala); Psychotherapy and Process (Psihoterapie ~iproces); The Search for Existential Identity (In cautarea identitaW existentiale); The Search for Authenticity (In cautareaoriginalitatii); The Art of the Psychotherapist (Arta psihoterapeutului) pi, cea mai recentii, Psychotherapy Isn't What YouThink: Bringing the Psychotherapeutic Engagement into theLiving Moment (Psihoterapia nu este ceea ce crezi: Aducerea


la zi a angajamentului psihoterapeutic). In cartile sale Bugental se distinge prin modul original in care ii in vita pe clienti, pe studenti ca pi pe cititori sa-pi exploreze cele mai profunde experientesubiective.

Bugental este profesor emerit la Institutul Saybrook pi la $coalaMedicala Stanford.

** *

Acest capitol este construit diferit fata de restul capitolelor.La cei optzeci ~i ~apte de ani ai lui, Jim Bugental marturise~teca nu-~i mai aduce aminte de multe din cazurile sale.

- Au trecut aHitia ani de cand nu am mai practicat! ne-aspus el. E ca un loc in care am trait candva ~i care mi-a placut foarte mult, dar acum imi este imposibil sa ma mai intorcacolo.

Jim era 0 persoana foarte binevoitoare ~i dornica sa ne faeape plac, a~a ca in cele din urma a fost de acord sa arunce 0 privire asupra carierei lui trecute. Am descoperit insa ca el nuprea avea mare lucru de spus despre fo~tii lui pacienti ~i voiamai degraba sa vorbeasca despre semnificatia muncii sale deo viata.

Cu toate acestea, Bugental ne-a povestit despre un caz decare i~i aducea aminte cel mai bine. Era vorba de 0 femeie carese apropia de ~aizeci de ani, divortata, fara copii ~icare era secretara decanului colegiului. Era disperata. Avea tendinta saalterneze momentele de depresie profunda care 0 paralizaucu cele in care i~i expunea diferitele ei necazuri mtr-un modfoarte teatral.

Ceea ce I-a surprins cel mai mult pe Bugentalla aceasta femeie a fost faptul ca ea cauta sa profite dH mai mult de peurma terapiei fara sa incerce sa se imp lice prea mult. Acestaeste un pattern obi~nuit, dar in acela~i timp a fost 0 provocarepentru el sa 0 determine sa se imp lice ~i mai multo

"Fostul meu sot a venit noaptea trecuta insotit de noua luiprietena", a spus ea pe un ton degajat, ,,~i se a~tepta ca eu sa


ma port prietenos cu ea. Imi venea siH iau pe amandoi la bataie ~i sa-i dau afara. Oar apoi m-am gandit di ar trebui sa simuIez 0 atitudine binevoitoare."

In timp ce povestea aceasta intamplare se simtea furia pecare 0 adunase in ea. Cu toate acestea reu~ise cumva sa se deta~eze de sentimentele ei ~i sa se poarte ca ?i cum nu i-ar fi pasat deloc de aceasta vizita. Bineinteles, sotul ei era un ticaIosinsensibil, dar la urma urmei ce mai conta.

Femeia a continuat sa se planga de 0 multime de lucruri.Toate erau variatii ale aceleia~i teme: ea se straduia foarte multdar oamenii nu 0 intelegeau ~i nu 0 apreciau. Ei profitau deea. Cel mai rau era fostul ei sot. Ei se certau in permanenta, sedes parte au, dupa care se impacau din nou, ca apoi sa 0 ia iarde la capat.

Am fost uimiti sa constatam ca acesta era un caz foarteobi?nuit care tinea de domeniul consilierii cuplurilor, ca ne-amintrebat de ce, dintre mine de cazuri pe care Ie avusese la viata lui, Bugental il alesese tocmai pe acesta.

Una dintre explicatii era legata de momentul in care se ivise acest caz.

.- A avut loc chiar la inceputul carierei mele, imediat dupace am incetat munca la catedra. Abia incepusem sa lucrez cunorma intreaga, iar acesta a fost unul dintre primele mele cazuri.

o alta explicatie tinea de puternicul transfer pe care femeia il dezvoltase fata de Bugental ~i de asemenea de sentimentele puternice pe care acesta Ie dezvoltase la randullui fata deea. Fara indoiala, toate acestea erau reactii pozitive~ avand invedere ca uneori ii era foarte greu sa lucreze cu ea. In permanenta ea se plangea de viata pe care 0 avea ~i ii povestea luiBugental despre nenumaratele nedreptafi care i se facusera.Acesta a observat ca ea semana destul de mult cu mama lui.

- Mama mea nu era atat de rupta de realitate, a spus el,dar cu siguranta ele doua aveau multe lucruri in comun.

Cazul acesta era de asemenea memorabil pentru Bugentaldeoarece se straduise enorm sa 0 salveze pe pacienta luL El i~idorea atat de mult sa 0 ajute sa-~i rezolve problemele ca ?i cum


asta ar fi indreptat cumva lucrurile cu propria Iui mama. Decele mai multe ori insa era frustrat pentru ca simtea ca nu 0ajuta prea multo

- Reflectand acum asupra acestui caz, a recunoscut Bugental, imi dau seama cat de multe lucruri am invatat de la ea.

- Cum a~a? am intrebat noi. Ce anume te-a invatat?Raspunsullui Bugental ne-a surprins. Ne a~teptam la olis

ta de trei sau poate de ~apte lucruri, toate elaborate cu grija.La urma urmei, el a avut la dispozitie 0 jumatate de secol sareflecteze la acest caz ~i de asemenea este unul dintre cei maifluenti ~i mai poetici scriitori din domeniu.

- Nu am un raspuns simplu, a spus el.- Ce zici atunci de unul complicat? I-am indemnat noL- Cred ca am invatat sa ingadui pacientului sa-?i pastre-

ze propria lui nefericire. Am invatat sa incetez sa mai incercsa-i salvez pe oameni, ci sa Ie dau posibilitatea sa foloseascaaceasta oportunitate pentru a se descurca singuri in viata chiar?i cand au necazuri. Nu m-am gandit la acest lucru inainte,dar acum imi dau seama ca acesta a fost unul dintre cazurile

cruciale din viata mea. Am invatat cum sa abordez aceastamuncil de terapie, in special problema transferurilor ?i contratransferurilor. La un moment dat am inceput propria mea terapie, lucru care a adus 0 serie de modificari importante.

In afara de aceasta, ne intrebam care ar fi urmatorul caz remarcabil pe care Bugentall-a avut de-a lungul tuturor acestorani. Spre exemplu, ne-am adus aminte de un caz in care el afost abordat de un negru care i-a cerut sa-l faca alb.

Bugental a zambit amuzat de acea intamplare.- Oa, individul aceIa imi era foarte drag. M-am ata~at

foarte mult de el. Mi-a parut foarte rau ca nu am reu~it sa-lajut mai multo Asta a fost ... acum cand imi aduc aminte de elma simt cam trist. I-a fost atat de greu sa accepte in cele dinurma ca este negru ~i ca va ri'imane pentru totdeauna negru.

Foarte mi~cati de afecfiunea ~i grija pe care Bugental incaIe mai simtea pentru cei pe care ii cunoscuse ~iIi ajutase, i-ammentionat ca este 0 adevarata legenda.

- Da, a adaugat el cu umor, cu accentul pc ('nd.


*

Telefonul

- Unde spui ca lucrezi acum? I-a intrebat Adam pe Mahoney la prima lor convorbire telefonica.

Mahoney i-a explicat ca se afla la 0 distan~a de aproape treiore de mers cu ma?ina de locuin~a lui Adam. In timpul acestei convorbiri, el a aflat de asemenea ca noullui client aveaprobleme foarte variate, mergand de la depresiecronica, anxietate acuta, tulburari obsesionale-compulsive pana la probleme legate de alimentatie. Mahoney a fost intrigat cand aauzit de aceasta ultima dificultate. Bulimia ?i anorexia suntboli care se intalnesc destul de frecvent la tinerele femei, darla barbati sunt rare. De fapt, la acea vreme nu se ?tia de vreunasemenea caz.

- Ei, a raspuns Mahoney, se pare ca ai foarte mult de furca. $i, de asemenea, ai mult de mers pana aici.

De~i a fost bine pregatit in perioada in care ~i-a facut practica de intern ?i in primii ani de lucru sub supervizare, Mahoney a fost pus in dificultate de complex ita tea unor cazuri pecare le-a avut. In acea perioada ellucra in domeniul terapieicomportamentului. Unii dintre pacientii sai pur ?i simplu nuse comportau a?a cum prevedea teoria pe care el 0 studiase.

De exemplu, dl.nd Adam a venit pentru prima data la Mahoney, el se afla deja la capatul a douazeci ?i doi de ani de terapie efectuata de nu mai putin de ~apte terapeuti. eu ocaziaultimei sale internari in spital, doctorii de acolo i-au spus diprobabil singura lui speranta este cineva ca Mahoney, care,spre deosebire de terapeutii pe care ii avusese pana atunci, arputea sa abordeze lucrurile intr-un mod diferit. Nici acum Mahoney nu e sigur ce a vrut sa spuna individul cu asta. In orice caz nu este cel mai bun lucru pe care sa-l spui cuiva careare deja frustrari in profesia sa.

**

Michael Mahoney

CAPITOLUL DOUA-ZEeI ~I OPT

"Nu m-a~ supara Sa fiutipul acela din oglindaJl

E xista doua contribupii i11lportante care ii sunt atribuitelui Michael Mahoney. La inceputul carierei sale a fastunul dintre principalii cerceflltori in domeniul terapiei

cognitive. Cartea sa, Cognition and Behavior Modification (Cunoa?terea ?i modificarea comportamentului) s-a dovedit foarteeficientii in c011lbinareateoriei cognitive cu terapia comportamentaIii intr-un model integrativ. lntr-o aIM lucrare, Human ChangeProcess (Procesele de modificare a comportamentului uman),a continuat eforturile sale de a sintetiza idei provenite dintr-o mrietate de discipline intr-lln cadru coerent.

Mai recent, Mahoney ~i-a indreptat atenfia asupra terapieiconstructiviste, efortllrile sale din acest domeniu cul11linand cu

scrierea unor carfi foarte influente, cum ar fi: Cognitive andConstructive Psychotherapies (Psihoterapii cognitive ?iconstructiviste) ~i Constructivism in Psychotherapy (Constructivism in psihoterapie). In cadrul acestei abordari, Ma

honey ~i cafiva dintre colegii siii au dezvoltat a teorie care ii ajllta pe oameni sa dea un sens experienfelor lor intr-un mod crea

tor, folosind metafore, reflecfia cognitiva ~i 0 relafie de colaborare stransa.

Mahoney este profesor de psihologie la Universitatea din Texa

suI de Nord, Denton, ~i profesor adjunct emerit la Facultatea Saybrook ~i Centrul de Cercetare din San Francisco.


- Asta nu e 0 problema, a spus Adam. Am trecut prin atatea in ultima vreme indH ma gandesc ca s-ar putea sa-mi facabine sa conduc. A~adar, doctore, accepti sa fiu pacientul tausau nu?

- Uite ce-ti propun: Vino pana aici pentru 0 consultatie ~iapoi am sa vad daca te pot recomanda unui doctor care estemai potrivit pentru problemele tale.

Dupa ce a inchis telefonul, Mahoney s-a simtit multumitde gestul sau caritabil. 0 sa-l vada pe Adam, 0 sa-i faca 0 evaluare ~i apoi, in functie de ceea ce descopera, 0 sa poata sa-ifaca cea mai buna recomandare.

Criticul

Saptamana urmatoare, Adam a venit la ora la care aveaprogramare. A pa~it in birou, ignorandu-l pe Mahoney carestatea la u~a, ~i-a aruncat cheile pe birou iar apoi s-a prabu~itpe eel mai apropiat scaun - care s-a intamplat sa fie scaunulpe care ii pHicea lui Mahoney sa stea.

- Ei bine, Adam, i s-a adresat Mahoney, a~...- $tii ca venind incoace am primit 0 amend a pentru de-

pa~irea vitezei? a spus Adam in timp ce se uita la noul saudoctor cu 0 privire dispretuitoare.

Mahoney se a~teptasesa vada pe cineva care sa-i fie profUnd recunoscator pentru nobilul sau gest de a-I fi primit. Inschimb, a fost ~ocat sa constate ca noul sau client era de-adreptulostil.

- Vad ca e~ti suparat, a admis Mahoney. Ce pot sa fac pentru tine?

- Ce poti sa faci pentru mine? Ce poti sa faci pentru mine?Ce naiba poti sa faci pentru mine altceva decat au facut ceilalti ~apte doctori pe care i-am vazut?

Mahoney era inca tanar ~iu~or de intimidat a~a ca.,auzindu-l pe Adam, a ramas mut.

- Dupa parerea mea, nu sunteti decat 0 adunatura de~arlatani nenorociti. Nu ~tiu cum puteti sa mai dormiti lini~-

titi cand ~titi ca luati bani pentru munca de nimic pe care 0faceti·

Mahoney incremenise pe scaun. Ce naiba mai putea sa zicasau sa mai faca acum? El a considerat ~i a respins pe rand 0serie de optiuni, tot ceea ce invatase vreodata, dar ~i-a dat seama ca nu i se spusese niciodata ce sa faca cu un tip ca acesta.

- Uite ce e, doctore - a spus Adam plin de dispret -, amfost psihanalizat, mi s-a facut analiza jungiana ~i 0 gramadade alte chestii de care nici nu-mi mai aduc aminte. Una pestealta, ni~te prostii. Crezi ca.poti sa-mi spui ceva ce nu mi-au zis~i ceilaJti clovni?

Mahoney se intreba daca individul acesta a~tepta intr-adevar un raspuns de la el. In cele din urma, ~i-a facut curaj.

- Ce e~ti pregatit sa auzi? a spus el dupa ce ~i-a dres vocea.

- 0, asta e buna! a replicat Adam. De unde ai invatat tehnica asta dragala~a? Imi place felul in care pui aceasta intrebare ambigua, deschisa, a~teptand dupa aceea sa dau drumulla suficienta funie pentru a ma spanzura singur. Prostii, am facut terapie Gestalt ani de zile; cunosc toate trucurile astea.

Mahoney i~i modificase programarile pentru a-~i face timpsa-l ajute pe acest individ. Iar acum acesta 11ataca fara nici unmotiv, lucru care incepuse sa-l infurie. Simtind ca i~i pierdecontrolul, a incercat sa se calmeze respirand adanc. Odata lini~tit, el a simtit ca e gata de actiune.

- Mi-aduc aminte ca la telefon mi-ai spus cae~ti deprimatde mai mult timp.

- Foarte bine. Ai tinut minte lucrul acesta. $i ce-i cu asta?Mahoney s-a uitat ganditor la Adam, apoi a spus.- Ma intrebam ce ar insemna pentru tine sa nu fi depri

mat?

Pentru prima data, Adam nu a mai sarit sa-l critice ~i a recunoscut ca aceasta era 0 intrebare interesanta la care nu se

gandise pana atunci. Imediat, Mahoney s-a simtit mandru cael, un terapeut debutant, s-a gandit sa abordeze 0 chestiunepe care nici unul dintre ceilalti terapeuti nu 0 investigasera inultimii douazeci ~i doi de ani.


- Ei, a spus Adam prudent, primul raspuns care imi vinein minte e de-a dreptul nebunesc.

Mahoney s-a aplecat catre el ~i I-a intrebat:- Nebunesc sau nu, care ar fi acesta?- Pentru mine, sa nu fiu deprimat, a spus Adam, cred ca

ar insemna ca ar trebui sa fiu 0 persoana diferita.Mahoney a respirat u~urat. Se parea ca in cele din urma ei

reu~isera sa comunice. Era ceva in raspunsullui Adam careI-a impresionat profund, ceva autentic ~i real. Pentru primadata in conversatia lor, Mahoney a simtit ca la urma urmei eipot sa lucreze impreuna.

Experimentul

Gandindu-se cum sa abordeze intreaga colectie de simptome pe care 0 prezenta Adam, Mahoney ~i-a dat seama ca eelmai bine ar fi ca ei sa se concentreze ceva mai mult asupraidentitatii lui Adam, lasand pe planul doi analiza fiecaruisimptom in parte. Aceasta insemna ca terapia se va centra maiputin asupra compulsiilor, a problemelor de alimentatie, a anxietatii ~i a depresiei ~i mai mult asupra felului in care eraAdam ca persoana ~i a modului in care ajunsese sa fie a~a.

Adam a reactionat bine la aceasta abordare. Mai mult, el aajuns sa se dedice atat de mult acestei munci terapeutice inciits-a mutat mai aproape de ora~ul in care locuia Mahoney, a~aca nu mai era nevoit sa faca opt ore pe drum, dus-intors. Acesta a fost primul caz real de terapie pe termen lung allui Mahoney, in care el ~i pacientullui au lucrat la consolidarea relatiei dintre ei la fel de mult ca la orice altceva.

De fiecare data cand Adam venea la ~edinta, Mahoney ~tiaca trebuie sa fie gata de start. Adam era intotdeauna in crizachiar daca de fiecare data motivul era altul. La 0 ~edinta, ultimul dezastru s-a rezolvat de la sine doar in cateva minute.

Adam nu a mai avut ce sa spuna, dandu-~i seama ca crizelede care se plangea erau doar in mintea lui. Mahoney era intrigat ca Adam, in ciuda faptului ca nu avea nici 0 problema ma-

jora, parea lipsit de energie. Era un tip numai piele ~ioase, cuun par sarmos, nepieptanat. Cand termina de discutat problemele lui, parea ca se strange in el. Era ca un balon lung carese dezumflase.

- Cand am inceput terapia cu tine, a spus Adam, eram deprimat. Acum parca e ~i mai rau pentru ca nu mai simt absolut nimic.

Spun and aceasta, el a ramas cocarjat in scaunullui, uitan-du-se in jos.

- Nu simti nimic?-Nimic.

Ceea ce-i placea cel mai mult lui Mahoney la munca sa cuAdam era ca acesta il obliga sa inventeze ~i sa incerce lucruripe care nu Ie mai folosise niciodata inainte. Multe din strategiile care au aparut in felul acesta, chiar daca nu s-au doveditutile in cazullui Adam, au mers surprinzator de bine cu altipacienti. Uneori, Mahoney nu era sigur daca ceea ce facea elil ajuta cu adevarat pe Adam, dar ~tia cu certitudine ca invata foarte multe lucruri din relatia lor.

- Ei bine, a insistat Adam care ramasese incovoiat pe scaun ~i cu privirea atintita asupra podelei, nu spui nimic?

Mahoney a ramas tacut ~i nemi~cat in scaunullui.- E~ti la fel ca psihanalistul meu! a aruncat Adam, ca ~i

cand ar fi fost cea mai mare insulta pe care ~i-a putut-o imagina.

De fapt, Mahoney chiar a luat-o in sensul acesta ~i s-a simtit provocat sa-l atace.

- Adam, te superi daca te rog sa-mi faci 0 favoare?Mahoney i-a pus aceasta intrebare fara sa aiba nici cea mai

mica idee unde voia sa ajunga cu ea sau ce 0 sa faca mai departe.

Adam ~i-a ridicat privirea din pamant ~i s-a uitat la el.-Ce?

El incerca sa reactioneze cat mai aiurea, dar pur ~i simplunu-i reu~ea. Avea 0 voce seaca.

- Vreau sa te ridici in picioare. Te deranjeaza sa te ridiciin picioare?

Adam s-a uitat la el de pardi ar fi vrut sa spuna: E~ti nebun? Oar s-a gfmdit di cel putin facea ceva, ca incerca ceva.La urma urmei, un psihanalist nu ar pune niciodata 0 asemenea mtrebare.

- Chiar vrei sa ma ridic ill picioare? a mtrebat Adam danddin cap cu dezgust ca ~i cand ar fi vrut sa spuna: Asta e tot cepoti sa faci?

Ce naiba fac aici? se mtreba Mahoney. Adam fie ca se va ri-dica m picioare, fie di nu. Oar ce 0 sa fac eu dupa aceea?

- Vrei sa ma ridic m picioare? a mtrebat din nou Adam.Acum Mahoney era angajat in aceasta actiune.- Oa, a spus el cu mai multa autoritate decat simtea.Cu chiu cu vai, Adam s-a ridicat de pe scaun. Parea un ba

tranelmcovoiat de artrita. Statea acolo leganandu-se, cu mainile m buzunare, ca prabu~it.

- $i acum?- Nu ~tiu, a raspuns sincer Mahoney.- Nu ~tii? Mi-ai cerut sa ma ridic m picioare ~i nu ~tii de

ce naiba ai facut-o?

Mahoney a zambit ~i s-a uitat la elmcurcat.- Nu. N-am nici cea mai midi idee.- Omule, e~ti mai zanatic decat mine. Nu-mi vine sa cred

ca oamenii te platesc pentru tampenia asta pe care tu 0 nume~ti terapie. Tu ar trebui sa ma plate~ti pe mine!

Mahoney era pe punctul de a-i da dreptate, dar I-a lasatsa-~i continue peroratia. Furia lui Adam s-a transformat mtr-oadevarata furtuna. In mijlocul insultelor sale care nu mai conteneau, Mahoney I-a mtrerupt cu 0 mtrebare foarte simpla.

- Adam, nici acum nu simti nimic?$ocat de realitate, Adam a murmurat "Tidilosule!" ~i s-a

a~ezat mapoi pe scaun.Acest schimb de replici a generat 0 discutie fructuoasa de

spre necesitatea de a-ti asuma riscul pentru actiunile tale chiar~i atunci cand nu e~ti sigur de motive sau de ce ar putea sa semtample. Adam credea ca e yorba de un truc scos din cine ~tiece manual, dar Mahoney i-a explicat di nu-l mai folosise niciodati'i. El i-a marturisit ce I-a determinat sa faca acest lucru:

Oglinda

pur ~i simplu a simtit nevoia sa-i ceara sa fad ceva pentru adepa~i impasulm care se aflau. Riscul s-a dovedit minim iarrelatia lor a supravietuit.


La putin dupa aceasta ~edinta, Mahoney a avut un altclient, un adolescent care ii fusese trimis de tribunal pentrudetinere de marijuana. Mama pu~tiului fusese cea care 11daduse pe mana autoritatilorcand descoperise ni~te lIiarba" insertarullui cu lenjerie. Ea s-a gandit d ar fi bine sa-l sperieimplicand politia. Nu a avut msa nici cea mai mica idee m privinta a ceea ce avea sa urmeze: judecatorul a dispus ca baiatul sa fie supus unei expertize psihiatrice, care trebuia sa msumeze patru ~edinte, inainte sa decida asupra sentintei.Aceasta era a treia ~edinta pe care Mahoney 0 avea cu baiatul,iar una dintre principalele teme la care lucrau era legata de mcredere.

Baiatul nu prea vorbea. Era chiar mai tacut decat de obicei. Mahoney se simtea frustrat, dandu-~i seama ca nu a facutprea multe progrese; mai aveau doar ~edinta aceasta ~i mcauna, a~a ca era zorit sa ajunga cat mai rapid la un rezultat. Austat un timp fara ca nici unul dintre ei sa spuna ceva, dar eraun soi de companie placuta. Mahoney era decis sa nu-l forteze pe acest baiat sa fad vreun lucru pe care el nu era dispussa-l faca.

Cu putin timp mainte de a se mcheia ~edinta, baiatul a hagat mana m buzunar ~i a scos 0 oglinda mica. Timid, i-a mtins-o lui Mahoney care a examinat-o. Pe partea de sus a oglinjoarei erau gravate cuvintele MotocicIetele Harley Davidson.

- Poti sa 0 pastrezi daca vrei, a spus baiatul cu un zambet timid.

- E pentru mine?Mahoney era foarte surprins ~i in acela~i timp placut im

presionat de gestullui. Acesta mserrma ca baiatul avea incredere in el; era 0 dovada a bunavointei lui. Se mtreba msa daca



era bine sa accepte un asemenea cadou, dar apoi a deds ca arfi mai rau daca l-ar refuza, mai ales ca pentru baiat insemnaatat de mult.

- Da, poti sa 0 pastrezi. Daca vrei, binemteles.- Da, sigur ca vreau. Multumesc foarte mult!- Am ca~tigat-o la tragerea la tinta la carnaval. Am fost

acolo la sHh~itul saptamfmii trecute.Apoi a tacut brusc ca ~i dind asta era tot ce avea de gand

sa spuna in legatura cu acel eveniment.Mahoney s-a uitat din nou la oglinda, dupa care, ~tiind cat

de importanta era urmatoarea sa mi~care, s-a indreptat meetcatre raftul cu dirti ~i a pus oglinda la loc de cinste. In momentul in care s-au despartit, Mahoney era a convins ca aceastamtamplare cu oglinda ar putea sa se dovedeasca 0 buna oportunitate.

Reflectia,Mahoney a avut 0 ora ca sa se pregateasca pentru urmato

rul sau client: Adam. Ajunsese la concluzia ca are nevoie detimp pentru a-~i aduna fortele mainte de intalnirea cu acestindivid care uneori pu.tea fi atM de furios dar m acela~i timpatat de interesant.

Ca de obicei, Adam trecea printr-o perioada de criza. Tiplpde aproape cind minute, Mahoney I-a observat cum dadea dincap energic dintr-o parte malta, ca ~icand ar fi avut un tic dudat.

- Ce naiba este asta? a spus Adam aratand catre oglinjoara de pe raftul de carti. Nu era aid mainte.

- Nu, este noua.- Ei bine, nu-mi place. Am tendinta sa ma uit mereu in

oglinda ~i imi pierd ~irul gandurilor. Te superi daca te rag sao muti in aHa parte?

- Deloc, a raspuns Mahoney ridicandu-se pentru a luaoglinda de la locul ei. In timp ce se mtorcea inapoi la birou,ceva I-a facut sa mdrepte oglinda catre fata lui Adam.

- Ce fad? a strigat el. Ia-o de aid!- Ce s-a intamplat? a mtrebat Mahoney cu 0 figura ino-

centa.

- Daca uitatul m oglinda este una dintre conditiile pentrua face terapie cu tine, atunci am plecat de aici.

- Nu, Adam, nu trebuie sa te uiti m oglinda. Dar ai puteasa-mi explici despre ce este yorba?

Adam s-a ridicat de pe scaun ~i a mceput sa se plimbe nervos prin camera. Mahoney pusese oglinda pe mas a cu fata injos, dar Adam continua sa se uite fix la ea de parca ar fi fostun ~arpe care ar fi putut sa sara la el.

- Imi cer scuze, Adam. E clar ca am facut un lucru carete-a suparat mult ~i, te rog sa ma crezi, imi pare foarte rau.Ajuta-ma sa inteleg ce am facut ~i ce simti m momentul acesta.

Adam s-a oprit din plimbat.- E yorba doar de faptul ca mi-am petrecut atatea ore din

viata suferind m fata oglinzii. Storcandu-mi co~urile de pe fata.Uitandu-ma la cat de urat sunt. $i nu am de gand sa vin aid~i sa dau bani ca sa ma simt mizerabil.

- Dupa cum am mai spus, imi cer scuze. Nu mi-am datseama ce semnificatie are oglinda pentru tine.

o oportunitate terapeutidi

Ceva mai tarziu, in acea zi, Mahoney vorbea cu un colegdespre ce se intamplase la ~edinta cu Adam. La un momentdat, i-a aratat oglinda, ~i amandoi au inceput sa se joace cuea, tinand-o unul in fata celuilalt, a~a cum facuse el cu pacientullui. $i amandoi au fost intrigati sa cons tate ce ganduri ~i sentimente ies la iveala atunci cand e~ti fortat sa teuiti in oglinda intr-un context terapeutic. Acest lucru a datna~tere unei idei care de atunci a devenit 0 parte consistenta a terapiei lui Mahoney: el a instalat 0 oglinda pe toata lungimea partii interioare a u~ii de la biroul sau. In cele dinunna, el a folosit acest "moment al oglinzii" cu majoritatea


elientiIor sai, carora Ie cerea sa se uite in oglinda iar apoi sainchida ochii, sa se afunde in ei ~i sa descrie ceea ce se intampla in corpurile lor.

La ~edinta urmatoare, Mahoney a fost surprins cand I-a auzit pe Adam intreband daca mai are inca oglinda aceea prinpreajma.

- Da, a raspuns prudent Mahoney, intrebandu-se daca nucumva aceasta era 0 intrebare capcana. De fapt, mai am cateva oglinzi. De ce?

- M-am gandit tot timpulla reactia mea de data trecuta.Simt nevoia sa ma uit din nou in oglinda.

Uitatul in oglinda a devenit una dintre ocupatiile lor prindpale la ~edintele care au urmat. Vazandu-l pe Adam cum seprivea lung in oglinda, lui Mahoney i-a venit in minte imaginea unui pu~ti incercand sa strapunga cu privirea intunericuldin dulapul in care se afla, in a~teptarea unui monstru pe care-I credea ascuns acolo. De fapt, Adam evita sa se confruntedirect cu imaginea din oglinda, apropiindu-se de ea dintr-oparte, ca ~i cand ar fi vrut sa se furi~eze. Dupa aceea, se inclina inainte sa vada daca e in regula, aruncand 0 ocheada scurta apoi una mai lunga.

- ~tii, a spus Adam, tipul din oglinda nu arata atat de in-grozitor pe cat am crezut.

- Poti sa-mi spui mai multe despre asta?- Nu m-ar deranja sa fiu eu tipul acela din oglinda.Acesta a reprezentat 0 oportunitate terapeutica majora.

Continuand sa lucreze impreuna in urmatorii doi ani, Mahoney a ajuns sa-l respecte ~i chiar sa-l placa pe acest individ lafel de mult ca pe alti cativa dintre pacientii lui. Au ajuns sa seaprecieze foarte mult unul pe celalalt.

Adam era deosebit de inteligent, ne-a spus Mahoney. Erafoarte receptiv la viata lui interioara avand chiar 0 inelinatiecatre gandirea psihologica.El a reu~it sa 11mobilizeze pe Mahoney sugerandu-i abordari terapeutice pe care nu Ie incercase pana atund.

Problemele de alimentatie ale lui Adam avusesera consecinte nefaste asupra corpului lui in cei zece ani care trecuserade la debutullor. El avea 0 serie de ritualuri ~iproceduri foarte speciale legate de alimentatie. In primul rand, se ducea lasupermarketullui favorit, unde i~i alegea cele mai fine ingrediente care se gaseau acolo ~i cele mai proaspete condimente~iverdeturi. Apoi petrecea cateva ore gatind dupa retete foarte elaborate - majoritatea erau retete pe care nu Ie mai incercase niciodata. De fiecare data, prepara cate cind sau ~ase feluri de mancare - numai pentru el. Apoi, a~eza cu mare grija masa, folosind cea mai fina vesela - cristal ~i argint. Ospatul dura mai mult de 0 ora, timp in care gusta pe indelete toate delicatesele ~i savura din plin aromele bogate.

Ar fi fost frumos ca ritualurile sa se sfar~easca aid dar, dinpacate, acesta era doar inceputul. Dupa ce curata masa, darinainte a trece la spalarea vaselor, Adam se ducea imediat latoaleta. Acolo se a~eza in genunchi pe podea ~i vomita in vasuI de toaleta tot ceea ce mancase. Apoi, lovitura de gratie: i~ifacea 0 clisma pentru a-~i curata complet intestinul gros. Apoise spala cu multa atentie la du~, dupa care i~i petrecea aproape 0 ora introducandu-~i un deget in anus pentru a verificadaca nu cumva au mai ramas urme de fecale. Daca gasea unrest cat de mic, relua intregul cielu, controlandu-~i in repetate randuri anusul cu degetul.

Dupa ce a auzit relatarea acestor episoade compulsive dedezmat culinar ~i purgatie, ~i cu asemenea detalii, lui Mahoney i-a fost teama ca ei nu vor reu~i niciodata sa abordezeaceasta ultima problema majora.

Telefonul

Era patru dimineata cand telefonul a sunat.~ Mike, e~ti treaz? a intrebat vocea de la celalalt capat al

firului.


- Treaz? Oa, SigUl~sunt treaz. Cine este? Mahoney este genul de om care, atunci cand este trezit in miezul noptii sau dimineata devreme, nu recunoa~te d dormea.

- Mike, sunt Adam. Poti sa vorbe~ti?- Sa vorbesc? Acum?

- Mike, nu 0 sa-ti vina sa crezi ce s-a intamplat!Lini~te.- Mike, mai e~ti acolo? Mike?- Mda, ,a spus Mahoney, pe punctul de a adormi. Sunt

treaz. Spuneai ca s-a intamplat ceva incredibil.- Asculta. Seara trecuta, pentru prima data in zece ani, am

renuntat la ospaturi ~i la clisme.- 0, asta e ceva.- $i sa-ti mai spun ceva. Abia am ajuns acasa.- Abia ai ajuns acasa. De unde?- Am fost la 0 petrecere unde am cunoscut 0 femeie cu

care am petrecut noaptea impreuna. A fost minunat!Adam vorbea repede, foarte impresionat de ceea ce i se in

tamplase. Parea mai fericit ca niciodata.- 0, a fost tot ce a putut spune Mahoney.- Stai putin. Mai e ceva. Ea vrea sa nemaiintalnim.Iti

vine sa crezi?

- Asta e nemaipomenit, Adam, a spus Mahoney care intre timp se trezise complet. Era la fel de emotionat ca ~iclientul sau.

- Asculta, doctore, vreau sa-mi indepartezi chirurgicalaceasta bulimie. Oaca femeia asta afla ceea ce fac eu in baie,nu 0 sa vrea sa mai aiba de-a face cu mine vreodata.

- Ce-ar fi sa discutam despre asta dimineata, dupa ce matrezesc?

- Foarte bine, doctore. Am vrut doar sa-ti spun ve~tilebune. Nu-mi pasa dad ma hipnotizezi sau daca imi faci orice altceva, dar trebuie sa ma scapi de bulimie. $i vreau astaimediat! E prima data cand mi s-a ivit ocazia unei relatii adevarate ~inu vreau sa risc.

- Stai sa vad dad am inteles ce vrei sa spui. De zece aniincoace, in fiecare noapte te-ai ospi'ltat ~i ti-ai facut clisme.


-Oa.Da.

- Ai facut terapie comportamentala. Ai fost psihanalizat.Ai fost internat in spital. Au incercat sa-ti fad tratamentde~oc pentru a te impiedica sa mai vomiti ~i sa-ti mai bagi degetul in ~ezut.

- Da, ~tiu asta.- $i acum, dintr-o data, comportamentul tau a inceput sa

se schimbe ~i vrei sa te ajut?- N-o sa faci nimic, nu-i a~a?- Mie mi se pare, a spus Mahoney, ca lucrurile au inceput

sa se schimbe de la sine.- La naiba, a chico tit Adam, ~tiam eu ca 0 sa spui ceva de

genul acesta.In cele din urma, Adam i-a marturisit ace lei femei pro

blemele pe care Ie avea in legatura cu alimentatia ~i, surpriza surprizelor: a aflat ca ~i ea avea acela~i gen de probleme!Astfel, aceste probleme in loc sa-i desparta i-a apropiat ~imai multo

- S-ar putea sa nu ajung niciodata sa fiu in stare sa ma abtin de la ospaturile ~i clismele mele, a recunoscut Adam, daracest lucru nu ma mai preseaza la fel de mult ca pana acum.

Lectiile Invatate, ,Chiar ~i dupa douazeci de ani de la intalnirea cu Adam,

Mahoney considera d ind mai are de invatat din experientape care au avut-o impreuna. Nu e vorba numai de conversatiile lor interesante, dar acesta a fost singurul caz din care Mahoney a invatat sa se increada in propria-i intuitie. In acestsens, el i~i aminte~te cand Adam a venit 0 data la el ~i i-a spus:

- $tii, azi nu ma simt atat de rau. A~ vrea doar sa poti sama mentii in aceasta stare.

- Sa te mentin in aceasta stare? a intrebat surprins Maho-ne~ .

- Oa, sunt intr-o forma buna. Ar fi bine dad ai putea sama mentii astfel.


Dintr-un motiv pe care nu ~i-l putea explica, Mahoney ahotariH sa-i dea lui Adam 0 tema pentru acasa. AsHel, el trebuia sa-~i petreaca ceva timp in fata unei pendule. Intuitia iispunea lui Mahoney ca Adam ar fi putut sa invete ceva obser-vand pur ~i simplu cum se incheie un ciclu natural. .

Intamplarea facea ca in holul unei firme de avocatura sa seafle 0 pendula foarte inalta. Bineinteles ca Adam s-a infuriat:o asemenea sarcina i se parea absurda ~i ridicola. In cele dinurma, el s-a supus ~i a inceput sa-~i petreaca ore intregi in holul acelei firme, privind ~i ascultand ceasul.

La putin timp dupa aceea, Mahoney a gas it urmatorul mesaj pe robotul telefonului: "Dragul meu doctora~. Azi la pranzmi-am mai pierdut inca 0 ora uitandu-ma la nenorocitul alade pendul ~i incercand sa-mi dau seama care dintre cele douaparti ale lui era buna ~i care era rea. Sau poate ca numaramdoar secundele in care eram in viata sperand ca mi~carea nuse va opri. In momentul in care m-am ridicat ~i am inceputsa-mi strang punga in care avusesem mancarea pentru pranz,mi-am dat seama ca pe axul pendulului exista un singur locunde poti vedea atat partea buna cat ~i pe cea rea, iar acestaeste situat in partea de sus, la articulatia axului. 0 parte dinmine inca vrea sa fie ca acel indicator al barometrului care coboara atunci cand se anunta 0 zi buna ~i se ridica ~i ascundeatunci cand e 0 zi proasta. Pana in acel moment nu realizasemimportanta unghiului din care prive~ti lucrurile. Nu-mi dadusem seama ca facea parte din tema pentru acasa."

Mahoney se gande~te ~i acum la ceea ce a invatat de laAdam, intr-un moment foarte important al carierei sale candincepuse sa capete incredere in sine ~i sa faca progrese. In ciuda conflictelor dintre ei (sau poate chiar din cauza lor), Adama ramas clientulla care se gande~te cel mai multo La urma urmei el a fost persoana care I-a ajutat pe Mahoney sa-~i dea seama de limitarile terapiei comportamentale inguste pe care 0efectua ~i sa devina mai interesat sa-i ajute pe oameni sa caute intr-un mod creativ semnificatia experientelor lor.

CAPITOLUL DovAzECI 51 NovA,Laura S. Brown

Alcoolica la trei ani

fJeoretician feminist ~i expert In problemele legate deabuzul sexual, Laura Brown reprezintil un punct decotitura In practica terapeutica. Spre deosebire de tera-

piile tradifionale, abordarea sa trateaza mult mai explicit problemeIe legate de putere, etica, harfuire sexuala, rolurile specifice fiecaruisex, orientare sexuala ~i i11lagineacorpului. Preocuparile sale legatede recllperarea un or a11lintiri ~i munca ei neobosita pentru Infaptuirea justifiei sociale In chestillnile referitoare la h011losexuali~i lesbiene au fost de-a dreptul revolufionare.

Printre lucrarile cele 11laisemnificative se11lnatede Brown se numarii: Subversive Dialogues: Theory in Feminist Therapy (Dialoguri subversive: 0 abordare teoretica a terapiei feministe);Recovered Memories of Abuse (Amintiri recuperate despreabuz); Fat Oppression and Psychotherapy: A Feminist Perspetive (Oprimarea exercitata de supraponderabilitate ~ipsihoterapie: 0 perspectiva feminista); Personality and Psychopathology (Personalitate ~i psihopatologie) ~i Diversity and Complexity in Feminist Therapy (Diversitate ~icomplexitate in terapia feminista).

Broum s-a stabilit In Seattle, unde desfa~oara 0 munca activa de

terapie ~i consultanfa. De asemenea, este profesor de psihologie laUniversitatea Argosy, ~coala de psihologie profesionista din Seattle.

** *


Gandindu-se la persoanele neobi~nuite pe care le-a cunoscut de-a lungul timpului, Brown s-a oprit asupra uneia singure pe care 0 considera cu totul ~icu totul aparte. Era yorba deo femeie pe care nu 0 mai avusese la terapie de mai bine de~ase ani, dar cu care mai comunica ocazional. Cazul ei era cuadevarat remarcabil, dar acest lucru nu se datora caracteruluineobi~nuit al problemelor ei sau obstacolelor ~iadversitatii pecare a trebuit sa Ie infrunte ~icare ar fi ucis un suflet mai slab,ci hotararii de care a dat dovada in ce prive~te depa~irea traumei pe care 0 suferise.

Copilarie de co~mar

Gloria a venit la Brown pentru a-~i trata problemele legate de lupta ei continua cu dimensiunile corporale ~i de relatiaei cu mancarea. ("Nu folosesc niciodata cuvantul, obezitate!"ne-a spus Brown.) Ea i-a marturisit lui Brown ca, din dHe i~iaduce aminte, pe vremea cand avea trei ani ~i locuia cu familia ei la Londra, a inceput sa bea alcool, apucatura care a fostincurajata mai tarziu de catre ceilalti membri ai familiei. Separe ca intr-o zi parintii ei au baut pana au le$inat. Copilita areu$it sa ajunga pana la dulapul cu bauturi ~i a inceput sa beadin variatele stic1e care se aflau acolo pana d'md a gasit cevape gustul ei. Ceea ce a incantat-o mai mult a fost ca lichiduldin stic1e i-a alinat durerea teribila pe care 0 avea. Din acea zi,ea a inceput sa foloseasca alcool ~i alte medicamente pe careIe gasea in casa pentru a se "anestezia" impotriva agresiunilor aproape zilnice pe care Ie suferea din partea parintilor sai.

Tatal Gloriei era parintele "eel bun", grijuliu, iubitor, stabil,previzibiL De fapt, era atat de "iubitor" incat ~i-a initiat fiicadin punct de vedere sexual inca de pe vremea cand aceasta erala ~coala primara. De la mangaieri insistente, s-a ajuns in curand la penetrare, iar apoi la 0 relatie sexuala permanenta.

Mama ei era foarte imprevizibila ~i instabila, ceea ce indica probabil existenta unor tulburari de personalitate multipla,un tip de conditie disociativa in care ea literalmente putea fi


mai bine de cinci persoane diferite la un loc ~i cu care biata fetita trebuia sa se descurce. Una dintre aceste personalitati alesale era in permanenta furioasa pe fiica ei ~i se folosea de orice oportunitate ca sa 0 bata cu coada maturii. Uneori Gloriaera trezita din somn in toiul noptii de catre mama ei care venise sa 0 "pedepseasca" pentru cine ~tie ce gre~eala inchipuita.

Cea mai timpurie amintire pe care 0 avea Gloria din copilarie: mama ei statea aplecata deasupra patutului in care seafla, incercand sa 0 sufoce cu 0 perna. Chiar ~i in ziua de azi,Gloria are 0 puternica reactie posttraumatica la un anume parfum foarte popular pentru ca cu el era data mama ei atuncicand incercase sa 0 stranguleze.

De~i Brown nu ar recomanda niciodata alcoolul ca 0 forma de automedicatie pentru cei care au suferit abuzuri in copilarie, ironia este ca, din dHe se pare, bautura a salvat-o peGloria de la tulburari disociative severe ~i poate chiar de la 0psihoza totala. Cand alcoolul nu era suficient pentru a-i anestezia durerea ~i a bloca amintirile legate de abuzurile emotionale, fizice ~i sexuale constante, ea lua amfetamine ~i halucinogene. Gloria credea ca, in ciuda efectelor secundare negative, asta a fost cea care a ajutat-o sa supravietuiasca in copilarie ~i adolescenta. Ea a folosit pastilele acestea pana a putut sagaseasca lucrul de care avea nevoie cu adevarat: un refugiu incare se simtea in siguranta din punct de vedere emotional, intre ceilalti oameni.

Familia pe care ~i-a ales-o

Brown se gande~te ca Gloria nu avusese nici 0 ~ansa saajunga 0 fiinta umana decenta. Din cauza serviciului tataluisau care presupunea deplasari frecvente, rareori ajungeau sastea un timp indelungat in acela~i loc. Casa in care statea eaera un loc dezordonat ~i periculos, iar din cauza ca familia eitrebuia sa se mute in permanenta, avea rare ocazii sa mentinani~te relatii stabile cu ceilalti care ar fi putut compensa disfunctia ei familiala bizara.


Pentru ca tatal ei detinea 0 pozitie importanta ~i avusesegrija sa pozeze in parinte responsabil ~iatent, abuzurile la careo supunea pe fiica sa treceau neobservate. De altfel, in anii '50,anii copilariei sale, familiile de albi din inalta societate americana nu erau nici macar suspectate de asemenea abuzuri. Inconditiile acestea, ea a trebuit sa se descurce singura. A invatat sa-~i blocheze amintirile legate de tentativa de strangulare, de bataile pe care le-a primit, de molestarile sexuale la carea fost supusa. Desigur, medicamentele ~i alcoolul au ajutat-osa uite realitatea de co~mar pe care 0 avea de infruntat.

Ambii parinti erau alcoolici activi. De~i tatal Gloriei a facut tot posibilul sa 0 protejeze de comportamentul violent almamei ei, acest lucru nu a avut 0 eficienta prea mare pentruca el insu~i ii in~elase increderea. In plus, cand tatal pleca deacasa cu sarcini de serviciu, Gloria ramanea in tot acest timpsingura cu mama ei. Cel mai bine era cand mama capMa 0personalitate catatonica - situatie in care ramanea incremenita pana la urmatoarea schimbare de personalitate. Cel mairau era atunci cand, in absenta tatalui, zilele Gloriei se transformau intr-o adevarata teroare. In acele zile ea incerca sa stea

cat mai mult la ~coala sau pe la vecini ~i, in general, facea totposibilul sa ramana in viata.

In ciuda deteriorarilor provacate de abuzul cronic de substante, Gloria a ajuns 0 tanara precoce, remarcabil de inteligenta, cu aptitudini sociale ~i inteleetuale superioare. Cu toate acestea, Brown considera chiar ~iacum capacitatea ei de a-~ireveni de pe urma traumelar ca fiind unul dintre cele mai uluitoare lucruri pe care le-a vazut vreodata.

In mod normal, este de a~teptat ca cineva care a fast supusunui asemenea abuz pe termen lung ~i fara intrerupere vaavea de suferit tulburari majore de ata~ament. Majoritatea cercetarilor care s-au facut in acest domeniu arata ca asemenea

victime gasesc ca este foarte dificil sa intre in relatii cu alti oameni, sa aiba incredere in ei, de cele mai multe ori ele nu-~imai revin de pe urma traumelor suferite in copilarie. Cel maiadesea ele dezvolta tulburari de personalitate severe ~i tulburari de personalitate multipla, strategii care Ie ajuta sa evite sa

mai fie ranite in viitor. Cu toate aces tea, Gloria nu numai ca~i-a revenit de pe urma traumelor suferite, dar a ajuns 0 persoana de-a dreptul infloritoare. Ea era un "mensch", 0 fiintaumana decenta, in ciuda tuturor adversib'itilor.

Ca participant la terapie, Gloria a fost un client foarte responsabil care nu forta nota niciodata. Cand Brown era in vacanta, ea nu intra in criza. Nu ii dadea telefon noaptea, chiardaca avea 0 urgenta. Ea nu punea la incercare oamenii cautand sa evite intimitatea. Ar fi avut to ate motivele sa 0 ia razna, dar in cele din urma s-a dovedit 0 fiinta incantatoare. Singurullucru care continua sa 0 afecteze serios era abuzul dealimente.

Gloria a activat in cadrul Asociatiei Alcoolicilor Anonimi,sprijinindu-i financiar pe membrii noi ai acestui program. Eaa reu~it sa-~i mentina 0 relatie pe termen lung, care dureazade peste douazeci de ani. De asemenea, este un membru debaza al comunitatii de lesbiene ~i homosexuali. Atunci candLaura vorbe~te despre clienta ei ai impresia ca se refera la 0colega de incredere - ~i chiar acesta este modul in care ea seraporteaza la Gloria ~i in care ar prefera sa se raporteze la majoritatea clientilor ei -- colegi sau colaboratori.

- Gloria are un talent innascut de a stabili relatii cu altioameni, ne-a spus Brown. Ea ii apreciaza pe cei din jurul ei,gasind foarte u~or oameni de treaba cu care sa se asocieze. Estepur ~i simplu uluitor. De exemplu, cand era la colegiu, a intalnit la departamentul de engleza un grup de homosexualicare au avut grija de ea. Inca nu ~tia ca este lesbiana. A trecutfoarte mult timp pana sa-~i descopere aceasta latura. Intretimp, ea s-a asociat acestui grup de barbati foarte protectoricare erau foarte atenti ~i afectuo~i cu ea. Ei i-au oferit ~ansa dea avea relatii sigure ~i stabile din punet de vedere emotional,de care ea a profitat din plin. Dupa treizeci de ani, Gloria incamen tine aceste prietenii.

Gloria a descoperit ca poate sa-~i aleaga propria ei familie,de data aceasta una in care sa se simta protejata ~i in siguranta. $i a reu~it sa~~iconstruiasca 0 familie care este un modelde dragoste, ata~ament ~i sinceritate.


OnOllamama

Brown a lucrat cu Gloria, cu intreruperi, timp de zece ani.Ele au continuat sa-~i concentreze eforturile asupra imaginiicorporale a Gloriei ~i a pattern-urilor de alimentare, facandprogrese modeste dar de durata. lntr-un fel, Brown a functionat in aceasta relatie ca mentor, model de persoana sanatoasa ~i sursa de suport in rezolvarea problemelor legate deconsumul de alcool. Ea a ajutat-o pe Gloria sa asimileze abuzurile pe care le-a suferit in trecut, in primul rand prin accesarea unor amintiri care anterior fusesera indisponibile, apoiprin acomodarea cu acestea in a~a fel mcat sa devina capabila sa accepte acele lucruri care nu puteau fi schimbate.

Cand a venit la terapie, Gloria era aproape stabila dinpunet de vedere emotional ~i in general sanatoasa. Problemamajora pareau sa fie kilogramele in plus - consecinte ale uneisupraalimentatii compulsive. Dupa ce renuntase la consumulde alcool ~i medicamente, Gloria a devenit dependenta demancare - aceasta ramanand principala ei strategie de a facefata mediului inconjurator. Prin urmare, terapia a constat inbuna parte in incercarea de a controla aceste mijloace externeprin care Gloria i~i procura confortul.

Pentru Gloria, parte a cea mai dificila a terapiei a fost probabil sa-~i asume riscul enorm de a dezvolta 0 relatie profunda emotionala cu 0 femeie - chiar dad in acest caz era vorba de propriul sau terapeut. De~i era lesbiana, pentru Gloria,femeile reprezentau 0 amenintarela adresa echilibrului eiemotional. Cu siguranta, abuzul sexual pe care-l suferise dinparte a tatalui sau a fost un lucru ingrozitor care a facut-o sa-~ipiarda increderea in barbati, dar era inca ~i mai circumspeetain relatiile ei cu femeile. La urma urmei, mama ei 0 torturasein permanenta fiind la un moment dat pe punctul de a 0 omori. Era contrafobid fata de ambele sexe, ~i pe buna dreptate:sarcina de a dezvolta 0 relatie care implica un transfer profund cu 0 femeie terapeut reprezenta un pas enorm in ce prive~te increderea.

Brown se considera destul de priceputa in ce prive~te dezvoltarea unei relatii de transfer mama-copil. ;;i aceasta se datora in parte faptului ca evita sa con~tientizeze orice transfersexualizat. De asemenea ea era 0 persoana foarte afectuoasa~i deschisa. Grija ~i respectul deplin fata de clientii sai 0 ajutau sa ca~tige foarte u~or increderea lor.

o data ce in relatia lor s-a produs un transfer matern, Gloria s-a simtit in siguranta, iar aceasta a ajutat-o sa-~i aducaaminte de unele lucruri care is-au intamplat in viata ei. ;;i maimult deeM atat, ea a putut sa fad acest lucru fara sa mai simta nevoia sa se intoarca la alcool ~i medicamente.

- Ea a dezvoltat 0 compasiune enorma fata de copilul carefusese, a explicat Brown. Acest lucru era unul dintre elementele care lipseau. Simtea compasiune ~i pentru cei din jurul eipe care i:itrata cu multa afectiune ~i atentie.

Gloria a lucrat ca supervizor la 0 agentie locala de serviciisociale. Ea a avut una dintre cele mai dificile slujbe din cate sepot imagina - biroul unde lucra dispunea de foarte putini angajati ~i de resurse financiare insuficiente -, cu toate acesteaea era iubita de catre colegii sai ~iadorata de supervizori. Adeseori ii aducea lui Brown evaluarile pe care Ie primea din partea supervizorilor sai - pur ~i simplu nu-i venea sa creada capersoana descrisa acolo era chiar ea; era uimita de cat de multera apreciata munca ei.

Hranindu-se ell dragoste

Pe cat de buna era cu cei din jurul ei pe atat de putin invatase Gloria cum sa fie buna cu ea in.sa~i.Ea se hranea cu mancare in loc de dragoste.

"Pentru a ajunge sa te hrane~ti intr-o maniera corespunzatoare", i-a explicat Brown, "trebuie sa inveti sa te iube~ti petine insaW'

lICe vrei sa SpUi?" a intrebat Gloria. "Sa inteleg ca sunt grasa pentru ca nu ma iubesc pe mine insami?"


"Ei bine", a sugerat Brown, "haide sa discutam mai pe indelete despre acest lucru. Ce anume gase~ti la tine care nupoate fi indragit?"

La fel ca majoritatea celor care au supravietuit abuzurilor,Gloria nu se putea inchipui pe sine in ipostaza de copil.

- Cred ca agresorii ii considera pe copii ni~te adulti in miniatura, a explicat Brown. Nu numai ca Ie lipse~te simpatiafata de vietimele lor, dar nu au nici capacitatea de a intelegeca, din punet de vedere cognitiv ~i emotional, copiii sunt diferiti fata de adulti. Cred ca vietimele abuzurilor fizice, emotionale ~i sexuale severe i~i creeaza ~i admite 0 imagine a lorca adulti nedezvoltati. Intr-un fel, ei cred ca ar fi putut sau caar fi trebuit sa aiba atitudinea pe care un adult ar avea-o dacaar fi agresat.

Brown a ajutat-o pe Gloria sa-~i recapete imaginea sa decopil fara sa mai fie terifiata in timpul acestui proces. Ea aajutat-o de asemenea sa inteleaga cat de mica ~i de vulnerabila fusese ~i sa-~i redirectioneze furia pe care 0 resimtea fatade ea insa~i. Brown a introdus cateva strategii pentru a 0 ajuta pe Gloria in cadrul acestui proces. AsHel, i-a cerut Glorieisa aduca fotografii cu ea de pe vremea cand era copil pentrua 0 confrunta cu evidenta de netagaduit a cat de mica fusese. De asemenea a incurajat-o sa petreaca 0 parte din timpulliber stand in preajma copiilor, lucru de care ea se temuse intotdeauna. In felul acesta ea ar fi putut sa observe ceea ce copiii pot sau nu pot sa faca in fata adultilor. Gloria avea demai mult timp temerea ca ar fi putut sa fad rau copiilor. Incele din urma ea ~i-a dat seama d singurul copil pe care-lputea pune in pericol era copilul din ea. Aceste strategii ~ialtele pe care Brown le-a folosit pentru a 0 face pe Gloria saaccepte ca fusese cu adevarat candva mica au dat in cele dinurma rezultate. Ea a inceput sa aiba 0 atitudine mult mai intelegatoare fata de ea insa~i. AsHel, atitudinea ei fata de comportamentul pe care-l dezvoltase in copilarie ca reactie la evenimentele negative a de venit mult mai plina de compasiune~i mai apreciativa. Pentru Brown, Gloria fusese un copil carereu~ise sa supravietuiasca in ciuda tuturor adversitatilor. In

cele din urma, pacienta sa a ajuns sa creeze ~i admita aceasta imagine renuntand sa mai creada d in copilarie se comportase ca 0 fiinta slaba.

Treptat, Gloria a devenit capabila sa-~i schimbe obiceiuriIe legate de mancare, de~i acest lucru nu a dus la 0 scaderesemnificativa a greutatii ei. Ea s-a inscris la un program de intretinere corporala iar acest lucru a cam speriat-o. Pentru 0 femeie de 0 suta de kilograme este foarte dificil sa apara in public imbracata in costum de baie sau pentru sport. Cu toateaces tea ea a devenit mult mai con~tienta de nevoile corpuluiei ~i a invatat cum sa ~i Ie satisfaca, renuntand sa Ie mai ignore sau sa Ie "anestezieze".

In timp ce Gloria continua sa depuna eforturi pentru a-~irezolva problemele legate de traumele din copilarie, hotararea ei de a renunta la alcool a fost pusa de asemenea la incercare. Era pentru prima data cand era in stare sa abordeze propriul trecut fara sa se distanteze emotional. Ea a fost de asemenea in stare sa dezvolte sentimente de compasiune ~i iubire fata de ea insa~i, dandu-~i seama de cat de putemica se dovedise in copilarie, tinand in ea toate aceste sentimente fara sase distruga complet.

Mai mult decat un simplu nu

In mod frecvent copiii vad materiale publicitare destinateprevenirii consumului de alcool ~i de droguri. Li se spune dtotul se reduce la "Un simplu nu adresat drogurilor". In cazulGlori~i insa, bautura a ajutat-o sa supravietuiasca. 0 "anestezia". Ii permitea sa se disocieze de nebunia care se petrecea injurul ei, de abuzurile la care era supusa, fara sa fie totu~i nevoie sa se separe complet ~i permanent de realitate. Ea a fostin stare sa supravietuiasd administrandu-~i medicamentepana cand a putut sa se protejeze singura sau cel putin. panacand a murit mama ei. Principaia problema in familia Glorieiasupra careia trebuiau concentrate toate eforturile era abuzulpracticat de ambii parinti. In absenta acestuia, ea ar fi putut


sa fie nevoita sa aleaga intre abuzul de substante \,i dezintegrarea interioara.

Gloria a invatat-o pe terapeuta sa foarte multe lucruri despre capacitatea pe care 0 au oamenii de a transforma ceea ceeste terifiant in ceva transcendent.

- Acest lucru m-a invatat, a spus Brown, sa am increderein clientii mei \,i in propriile lor optiuni terapeutice, chiar dacaacestea pot sa-i destabilizeze temporar. Mi-a demonstrat ca eimportant sa iau in considerare cand cineva spune "Acum,vreau sa 0 iau pe aceasta cale" \,i sa invat sa-l urmez.

In plus, Laura a inceput sa aprecieze mult mai mult capacitatea oamenilor de a asimila trecutullor, nu intr-un sensfreudian ci intr-un mod care sa conduca la iertare. In cele din

urma, Gloria a avut curajul sa-l abordeze pe tatal ei \,i sa-l intrebe despre ce s-a intamplat in copilaria ei. El a recunoscut caa molestat-o sexual in copilarie. In anii care au urmat el a acceptat sa lucreze cu fiica lui, coroborand evenimentele \,i ajutand-o sa-\,i aminteasca ce s-a intamplat. Gloria a fost in staresa aprecieze partea buna a acestei relatii fara sa fie nevoita sanege raul suferit, ceea ce a permis stabilirea unui legaturi maistranse.

Dupa ce Gloria a inteles de unde vine \,i prin ce a trecut, aputut sa inteleaga mai bine pattern-urile ei caracteristice. Ea ainceput sa vada lumea diferit. $i asta nu pentru ca Brown 0fortase sa se confrunte cu trecutul, ci pentru ca 0 sprijinise cumulta delicatete \,i 0 incurajase sa mearga pana unde dorea ea.

- Sunt sigura, a explicat Brown, di oamenii \,tiu in oricemoment de ee au ei nevoie pentru a functiona. Cunoa\'tereapropriei lor biografii ii ajuta sa aiM 0 poveste personala maicompleta. Ii ajuta sa dea un sens suferintei lor.

Gloria a reu\,it sa dea un sens vietii ei. Ea \,i partenera ei auintemeiat 0 familie. Ele au devenit parinF adoptivi, avand grijade copiii care ii aduc aminte Gloriei de cum era ea in copilarie.

-- Gloria este hotarata sa ofere cat mai mult celor din jur,intr-un efort de compensare a trecutului ei, a spus Brown. Eaincearca sa creeze 0 lume in care copiii sa traiasca in siguranta \,i are un rol activ in aceasta stradanie.

Ajungand sa-\,i cunoasca \,i sa-\,i asimileze trecutul, ea a putut sa traiasca in pace eu ea insa\,i.

Brown semaiintalne~tedincandincandcuGloria.cu ocazia unor evenimente care au loc in sanul comunitatii de homosexuali ~i lesbiene. De fiecare data, Gloria pare sa fie multmai activa, mai energica \,i mai deschisa.


CAPITOLUL TREIZECI

Donald Meichenbaum

eel mai negru co~maral fiecarui parinte

!b onald Meichenbaum este unul dintre Intemeietorii terapiei cognitiv-comportamentale, contributiile sale fiind recunoscute de catre colegii sai care fl considera ca

fiind unul dintre primii zece psihoterapeufi de marca ai acestui secol.El a evidentiat interdependenta dintre comportamentul, gandurile ~isentimentele pacientului ~i consecintele acestora. Meichenbaum s-anascut ~i a crescut la New York unde, observa el, "foarte multi oameni vorbesc cu ei In~i?i". Pornind de aici, el a aratat ca unul dintrescopurile tempiei este sa-i ajute pe oameni sa Invete sa vorbeasca cuei Insisi intr-un mod dlifieritsi sa-si spuna lor si aItora "povesti" con-I' ""

structive. Oar asemenea pove~ti trebllie sa se Intemeieze pe 11l0difica-rile de c011lporta11lent.Printre cartile llii devenite clasice, se nU11lara:Cognitive-Behavioral Modification: An Integrative Approach(Modificare cognitiv-comportamentala: 0 abordare integratoare); Stress Inoculation Training (Antrenarea inocularii stresului); Pain and Behavior Medicine (Controlul durerii ~i al comportamentului in medicina); Facilitating Treatment Adherence(Facilitarea aderentei la tratament); Treatment of Individualswith Anger-Control Problems and Aggressive Behaviors (Tratamentul persoanelor care au probleme cu controlul furiei 9icomportamentul agresiv) ~i 0 carte legata de cazul discutat In acestcapitol, Chid clinic pentru evaluarea ~i tratarea adultilor cu tulburari de stres post-traumatic.

Meichenbawn este profesor emerit la Universitatea Waterloo, InOntario, Canada, ~i Director de Cercetilri la Institutul Melissa pentru prevenirea violentei ~i tratamentul victimelor violentei dinMiami, Florida.

** *

Monica avea toate calWitile care prevesteau un viitor stralucit. Era un exemplu tipic de "TACIS" ~ Tanara, Atractiva,Comunicativa, Inteligenta ~iplina de Succes. Monica era 0 profesoara de treizeci ~i ~ase de ani, dsatorita cu un om de afaceri prosper. De~i sotul ei Bruce dlMorea foarte des in interesde serviciu, ei aveau 0 casnicie foarte solida ~i 0 relatie excelenta cu fetita lor Vickie de unsprezece ani. Locuiau foarte confortabil intr-o zona suburbana, unde se simteau in sigurantafata de pericolele ora~ului.

De~i Monica avusese norocul sa aiba, a~a cum spunea ea,o "viata privilegiata", in momentul in care a venit la cabinetul de terapie suferea de 0 depresie care 0 adusese aproape in pragul sinuciderii. Era de-a dreptul naucita ~i speriata. Meichenbaum se intreba ce putea oare sa i se fi intamplatcare sa 0 afecteze atat de mult incat sa-i schimbe viata atatde rapid ~i de profund. El a invitat-o pe Monica sa-~i spunapovestea.

Spargerea

Monica petrecea foarte mult timp acasa, cu fiica ei. Avandin vedere ca sotul ei di.latorea foarte mult, Monica ~i Vickieajunsesera sa aiba 0 relatie mult mai apropiata decM cea obi~nuita dintre mama ~i fiid. Vickie era 0 fetita sclipitoare, precoce, cum spunea mama ei, "neobi;;nuit de inteligenta pentruvarsta ei", iar acest lucru Ie permitea, sa aiba legaturi reciproce pe multe planuri diferite. AsHel, ele discutau frecvent despre vietile lor, imparta~indu-~i secretele. De asemenea, in fie-


care seara, inainte de culcare, obi?nuiau sa-?i povesteasca ce£acusera in ziua respectiva.

Intr-o noapte, cand sotul ei era plecat de acasa, Monica afost trezita brusc dintr-un somn foarte adanc. Ea a ascultat

atent vreme de un minut sau doua, dupa care a incercat saadoarma, cand zgomotul s-a auzit din nou. A sarit din pat fiind convinsa acum ca era cineva in casa. Locuinta lor fuseseinvadata de spargatori.

Monica a auzit foarte clar un zgomot de pa~i care veneadin josul scarilor. Dupa cate se parea, nici macar nu incercausa acopere zgomotul pe care-l faceau. Terifiata, primul gandal Monicai a fost la Vickie. Trebuia sa gaseasdi 0 cale sa 0 protejeze. Dupa ce a sunat la politie, s-a strecurat u~or in camerafiicei sale ca sa 0 trezeasca. Ele au stat ascunse in dulap panacand au plecat spargMorii.

Masuri de protecfie

Din fericire, cat au stat in casa, spargatorii nu au urcat scarile. Ei au luat lucrurile pe care Ie-au vrut dupa care au parasit casa inainte ca politia sa ajunga acolo. Monica ~i Vickie aufost zdruncinate puternic de aceasta intamplare, dar in celedin urma au scapat cu bine.

Cum era de a?teptat dupa un asemenea eveniment, cei doisoti au inceput sa ia 0 serie de masuri de protectie. In acestsens, ei au schimbat incuietorile ?i au instalat un sistem dealarma. Ca ultima masura de protectie, Bruce a convins-o peMonica sa cumpere un pistol.

De~i aceste masuri de protectie I-au facut pe Bruce sa sesimta mult mai in siguranta, Monica a continuat sa traiasca cuteama ca locuinta lor ar putea fi sparta din nou. Se temea ~ide pistolul din noptiera ei ~i care arata foarte urat. Evita chiar?i sa se uite la el, ?i cu atat mai mult sa-l atinga. Cand veciniiau incercat sa 0 lini?teasdi spunandu-i ca ~i ei tin in casa armepentru a se proteja, ea s-a simtit ceva mai bine dar a ramas incontinuare neincrezatoare.

Dupa diteva luni, atmosfera din casa a revenit la normal.Bruce plecase din nou cu treburi lasandu-~i sotia ~i fiica singure. Era 0 noapte furtunoasa. Vantul urla afara, iar ploaia batea tare in acoperi~ ~i in geamuri. Copacii se indoiau in bataia vantului scotand un zgomot ~uierator. Obloanele de la ferestre se loveau cu putere de zidurile casei.

Un zgomot ciudat, care nu semana cu cele £acute de furtuna, a trezit-o pe Monica. De unde venea zgomotul? Era posibil sa se fi intors spargatorii? Erau ploaia salbatica, copacii~uieratori, obloanele care se bateau? Monica se concentra dince in ce mai mult; era clar ca cineva intrase din nou in casa. $icu toate aces tea, era imposibil sa fie a~a! Cum putuse sa treaca de noile incuietori ~i de sistemul de alarma? A incercat sa-~iaduca aminte daca intr-adevar activase alarma.

Monica se ridicase in capul oaselor chinuindu-se sa discearna zgomotele care se auzeau de jos. Credea ca aude pa~i.Era posibil sa viseze? Nu, era cineva. Slava Domnului, s-a gandit Monica, am pistolul.

Ea a ta~nit la noptiera, a tras la repezeaHi sertarul ~i a ridicat arma. Era mai grea decat i~i amintea, destul de dificil detinut in mainile ei tremurande.

Cu inima batandu-i sa-i sparga pieptul ~i cople~Wi de spaima, ea a luat arma ~i s-a dus tinta catre camera fiicei ei, undeele se puteau ascunde din nou. Acum se simtea aparata de pistol.

Restul s-a petrecut foarte rapid. Singurullucru pe care ~iI-a amintit dupa aceea a fost ca u~a de la dormitor a fost deschisa brusc ~i s-aauzit un bubuit asurzitor. Era arma ei. Se descarcase in momentul in care u~a de la dormitor a lovit manael.

k dreptul u?ii, pe podea, zikea un corp omenesc. De subcapullui se scurgea 0 balta de sange. kgrozita ~i dezorientata, Monica s-a uitat mai bine ?i a vazut ca pe podea zacea chiarfiica ei Vickie. Peretele din fata era lmpro~cat cu bucati din creierul ei, a?chii de oase ?i sange.

Monica a fost gas ita dupa douazeci ?i patru de ore de catre sotul ei care se intorsese din calatoria de afaceri. Ea state a

398 JeffreyA. Kottler,Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 399

pe podea, intr-o stare catatonidi, tinand in poala corpulluiVickie.

Vindecand trauma

Auzind povestea Monieai, Meichenbaum s-a abtinut cugreu sa nu izbucneasdi in lacrimi. Avea ~iel patru eopii ~inuputea sa-~i imagineze prin ce trecuse Monica dnd i~ipierduse fiica intr-un mod atat de tragic. Nu era de mirare ea eraatat de deprimata ~iea se gandea la sinucidere.

Cazul acesta era extrem de dificil. Cum putea sa 0 ajutepe Monica sa ramana in viata ~isa continue sa functioneze?Fiica ei era moarta. Sotul, considerand di el este responsabilpentru ceea ce se intamplase, plecase. Viata ei era ruinata.Nu mai putea sa munceasca. Era complet lipsita de orice speranta.

Prietenii ~ifamilia au incercat sa 0 consoleze. Ei i-au spusin repetate randuri ca nu era vinovata pentru acea tragedie.Doctorii i-au prescris antidepresive, dar se simtea in continuare pierduta, fara nici 0 speranta ~imai ales vinovata.

- Pe zi ce trece, a spus Monica, imi dau din ce in ce maimult seama ca, 0 data cu sotul ~ifiica mea, mi-am pierdut ~isensul existentei. Nu mai am nici un scop in viata. Depresiainvinge, iar eu pierd.

In acea noapte tragidi, Monica i~ipierduse nu numai familia, dar ~ipresupozitiile ei fundamentale despre lume, despre sine ~i despre viitor. Inainte de tragedie, Monica aveaimpresia di traie~te a~a cum spunea ea, ,,0 viata ca in pove~ti". Prezentul, trecutul ~iviitorul erau stralucitoare.

Intr-o situatie ca aceasta nu exista cuvinte pentru a alinadurerea sau pentru a vindeca consecintele traumei. Prin urmare, prima sarcina in terapia Monicai a fost stabilirea uneirelatii terapeutice in care ea sa poata sa-~i spuna nestingherita povestea. Meichenbaum a considerat di scopul acesteiterapii era sa 0 ajute pe Monica nu numai in ce prive~te suferinta prin care trecea ~i sentimentul de vinovatie, ci mai

ales sa gaseasca in aceasta experienta tragidi un sens care sa-ipermita sa ajunga sa se vada pe sine nu numai in postura devictima ci ~iin aceea de supravietuitor.

Pentru a evita sa ajunga extrem de descurajata,Meichenbaurn i-a reamintit Monidii di povestirile despre cei care au trecut prin evenimente extrem de traumatizante sau au pierdutpersoane apropiate, fie ca e yorba de Holocaust sau de ravagiile razboiului ~iale atacurilor teroriste, sunt adevarate exempIe ale curajului ~irezistentei de care sunt capabili oamenii.Unde ~icum au fost ei in stare sa gaseasca curajul necesar ~ivointa de a merge mai departe, de a-~icU\di0 noua viata?

Strategia lui Meichenbaum a fost sa 0 indemne pe Monica sa vorbeasca mai mult despre pierderea ~isuferinta ei, darsa 0 fadi intr-un mod care sa-i permita ~i sa 0 incurajeze sase "dezlipeasdi" de momentul in care arma s-a descarcat ~ide urmatoarele douazeci ~ipatru de ore de disperare. Ea i-acerut Monicai sa fadi ceva foarte dificil - ~iea era libera sarefuze: Ar putea sa se gandeasca sa aduca un album cu fotografiile lui Vickie la care sa se uite impreuna la urmatoarea~edinta? Meichenbaum descoperise di acesta era un mijloceficient de a-i face pe cei aflati in suferinta sa-~iimpinga memoria dincolo de momentul tragediei pana cand ajungeau saia in considerare viata in ansamblul ei.

De~iMonidii i-a fost extremde greu sa revada fotografiile de familie in care aparea Vickie ~isa se gandeasca la vremurile de atunci, acest proces reflectiv i-a oferit totodata ocazia sa remarce ca unul dintre lucrurile care au impresionat-oeel mai mult la Vickie a fost di era "mult prea inteligentapentru varsta ei".

- Dadi Vickiear fi aici, i-a spus Meichenbaum Monicai,~is-ar cuibari in bratele tale iubitoare, uitandu-se in ochii taiplini de afectiune, ce sfat crezi ca ti-ar oferi ea, care a fost a~acum ai descris-o tu, "mult prea inteligenta pentru varsta ei"?Mai mult decat atat, daca te-ai sinucide a~a cum te gande~tiuneori, ce s-ar intampla cu amintirea lui Vickie?Acele amintiri ar muri 0 data cu tine. Crezi ca asta ar vrea Vickie sa seintample?


Meichenbaum incerca sa infaptuiasca doua lucruri deodata. In primul rand, el onora memoria lui Vickie, initiindun fel de ceremonie sacra in care era relatata viata lor impreuna. In al doilea rand, el a ajuta pe Monica sa gaseasca unmotiv pentru a merge mai departe. El se folosea de "celalaltabsent", Vickie, ca un mijloc de a a ajuta pe Monica sa colaboreze pentru generarea unor strategii de a face fata situ atiei.

Pana in momentul acela, a observat Meichenbaum, Monica incercase sa-~i sup rime gandurile legate de Vickie. Darpe masura ce se straduia sa Ie evite, era tulburata din ce ince mai des de ganduri ~i sentimente inoportune.

AsHel ca in lac sa ascunda aceste amintiri dureroase, Monica avea nevoie mai degraba sa Ie transforme. Vickie cea absenta a fast transformata intr-un "consilier", un co-terapeutin acest proces de vindecare.

Pretinzand ca solicita sfatul pe care Vickie l-ar oferi, Meichenbaum a ghidat-o ~i a sprijinit-o pe Monica in dezvoltarea unor strategii pentru a face fata situatiei sale. Acestea includeau metode de a se raporta la sentimentul ei cople~itorde vinovatie ~i la inclinatia ei permanenta de a se gandi laevenimente intr-un mod contrafactual, sub forma "ce ar fifast daca"; la tendinta ei de a evita contactele sociale ~i oportunitatile de a-~i relua viata; ~i la metodele de a gasi un sens~i un scop in viata. A~a cum a observat Monica, "Au ramasatatia «daca». Singurullucru pe care 11pot schimba este eelpe care il fac in prezent."

Meichenbaum a ajutat-o pe Monica sa-~i trans forme durerea ~i sa gaseasca un sens in suferinta ei. Monica a ajuns laconcluzia ca daca va reu~i sa impiedice moartea prin impu~care a unui alt copil inocent, atunci inseamna ca Vickie nu amurit in van. Ea a decis sa imparta~easca povestea ei tragica oricui ar fi dispus sa a asculte, inclusiv comitetelor de parinti din ~coli ~imembrilor comunitatilor religioase. Ea a gasit un sens in a-i avertiza pe oameni cat de periculos este sapastrezi "Hmein casa ~i cat de importanta este utilizarea piedicilor de siguranta.

Continuarea povestirii

Monica a continuat sa se lupte cu suferinta ~i depresia, inspecialla comemorarea mortii fiicei ei. Dar munca ei desfa~urata in beneficiul grupurilor de educare a parintilor, pentru aimpiedica sa aiba lac tragedii similare ~i in alte familii, i-a datun scop in viata. Ea ~i sotul ei au ramas prieteni, dar au decissa divorteze. Devotamentul fata de cei din jurul ei a facut-o sase intoarca la catedra.

Desigur, s-ar mai putea pune a intrebare in legatura cuacest caz: Erau intr-adevar hoti in casa in acea noapte fatala incare a murit Vickie?

Da, erau. Ei au reu~it cumva sa intre in casa trecand faraprobleme de noul sistem de alarma instalat. Erau jos cand auauzit focul de arma ~i au luat-o la fuga imediat. Monica a gasit a oarecare consolare in faptul ca zgomotul pe care-l auzisein noaptea aceea nu fusese doar in capul ei. Avea oricum destule lucruri cu care trebuia sa traiasca de acum inca 10.

CAPITOLUt TREIZECI ~I UNU

Peggy Papp

A treia identitate sexuala

[P eggy Papp este cunoscutii In pri11lul rand pentru11luncaei de cercetare legata de modul In care roluriIe sexuale, convingerile ;;i a;;teptarile influenfeaza re-

latiile sifiamiliile. Cartile ei, printre care se nU11lara,The Process" ,of Change (Procesul schimbarii), The Invisible Web (Reteauainvizibila) ;;i Couples on the Fault Line (Cupluri la limita erorii), abordeaza terapia de fa11lilie din perspectiva siste11lelor de con

vingeri profunde ale oamenilor. De-a lungul carierei sale, ea a 111ilitat cu tarie ;;iconsecvenfa pentru un mod de abordare a problemelor oamenilor care porne;;te de la principiul ca experienfele biirbafi

lor ;;icele ale femeilor sunt similare ;;i In acela;;i timp diferite.Papp este supervizor ;;idirector al Proiectului de cercetare a de

presiei de la Institutul Ackerman pentru Terapia de Familie din NewYork.

** *

Cazul care a pus la grea incercare convingerile lui Papp legate de dragostea romantica ~iidentitatea sexuala a obligat-ototodata sa-~ireevalueze conceptiiledespre relatiiledintre barbati ~ifemei.Acesta a fost un caz atat de complex ~ide nuantat incat Papp a avut nevoie de mai mult de zece ani pentru aasimila celeinvatate. Chiar ~isimpla discutare a acestuicaz s-a


dovedit oarecum dificila. din cauza atmosferei politice dind\.mpul studiilor de gen. Cu toate acestea, se poate spune caluerurile care Ii s-au intamplat cuplului din acest caz au avutni~te implicatii de natura sa faca pe oricine sa se intrebe dacadragostea este intr-adevar un lucru minunat in multe aspecte.

Probleme obisnuite,Wayne ~i Holly aveau 0 relatie in multe privinte tradi

tionala. Problemele de care se plangeau ei erau obi~nuite la care oricine se putea a~tepta de la un cuplu care dura dedoi ani -, dispute despre petrecerea timpului, mici geloziilegate de prietenii lor, negocieri cu privire la frecventa relatiilor sexuale sau la bani ~i alte lucruri de genul acesta.Amandoi mai fusesera casatoriti inainte, a~a ca voiau sa fiesiguri ca nu vor mai repeta acelea~i gre~eli. Ei au venit laPapp pentru ca se hotarasera sa faca un fel de terapie preventiva.

Erau un cuplu foarte atragator. Wayne era un domn lapatruzeci de ani, cu 0 infati~are distinsa - zvelt ~icu 0 barba atent ingrijita. Holly era 0 femeie superba, cam la treizecide ani, cu parullung ~i blond, imbracata obi~nuit dar cumulta atentie. Uitandu-te la ei nu puteai sa nu observi caterau de absorbiti unul de celalalt.

Nu cu mult timp in urma, Holly inchiriase un apartament in blocullui Wayne, astfel ca puteau sa fie aproapeunul de celalalt fara sa renunte la spatiile lor private, atat lapropriu cat ~i la figurat. De curand ei se hotarasera sa facaurmatorul pas ~i sa se mute impreuna, un pas mare pe drumul angajarii lor intr-o viata comuna.

Amandoi erau putin eam nelini~titi din cauza acestuinou aranjament, ne~tiind prea bine cum sa-~i organizezespatiul comun astfelincat sa-~ipastreze 0 parte din intimitatea cu care se obi~nuisera. De asemenea, ei au vorbit despre unele frustrari legate de viata lor sexuala: Wayne voiasa faca dragoste mai des, in timp ce Holly se dovedise mai


reticenta, cel putin susFnea ea, pana in momentul in carevor deveni mai apropiati din punct de vedere emotional.Aceasta era 0 problema foarte familiara pentru Papp ;>ipentru orice terapeut care lucra cu cuplurile: cei doi se comportau fiecare conform rolului specific sexului lui, barbatulvoia mai mult contact fizic, iar femeia voia legaturi emotionale mai stranse. Holly s-a mai plans de asemenea dl Wayne avea 0 personalitate foarte puternica in vreme ce ea erafoarte timida.

"El ia toate deciziile", s-a plans Holly, "de genul, undemergem sa mancam sau chiar la ce sa ne uitam la televizor./I

"Nu e chiar a;>a/l, a ripostat Wayne razand. /lHolly nu-mispune ce vrea, iar eu nu pot sa-i citesc gandurile./I

"Dar eu incerc sa-i spun ce vreau/l, a insistat Holly, "darnu pot sa tin pasul cu el. El ma domina ;>iin cele din urmaajung sa fac ce vrea el. /I

"Tu nu poti sa-ti sustii punctul de vedere", i-a spus Wayne. "Pur ;>isimplu nu te afirmi. La;>itotul in seama mea, a;>aca sunt nevoit ca in cele din urma sa iau eu deciziile. Nici

mie nu-mi place acest aranjament, dar m-am gandit ca astavrei tu./I

"In ce fellucrul acesta v-a afectat decizia de a va mutaimpreuna?/I a intrebat Papp. "L-ai lasat pe Wayne sa ia toate deciziile in aceasta privinta?/I

Holly s-a uitat cu inteles la Wayne, incuviintand din cap., Wayne s-a aratat surprins.

"Nu am ;>tiutca tu vezi lucrurile in felul acesta. Ce decizie am luat eu ;>icu care tu nu ai fost de acord?/I

"Pai, de exemplu, tu ai luat 0 hotarare in legatura cu camera care va ramane libera ;>itot tu ai decis ca cea mai mareparte a mobilei va fi pusa in sufragerie."

Era evident ca Holly simtea ca ea nu este implicata inprocesul de luare a deciziilor. In timpul care Ie mai ramasese pana la terminarea ;>edintei, ei s-au concentrat asupraacestui subiect. La sfar~itul intalnirii, ei au ajuns la 0 intelegere ~i au hotarat sa incerce sa 0 puna in aplicare in saptamana urma toare.


o coregrafie

Cand s-au intors in saptamana urmatoare, Holly a declarat ca reu~ise sa-;>iexpuna mult mai direct cerintele ei. La randullui, Wayne s-a declarat multumit de faptul ca in acest felel a putut sa afle cum gandea ea. A urmat 0 conversatie superficiala, intrerupta de pauze lungi ~i penibile in care cei doi seuitau lung unulla celalalt. Papp a simtit ca ei ii ascundeauceva despre care Ie era greu sa vorbeasca.

Dupa un timp in care ei au discutat aproape fara nici unscop, Peggy le-a sugerat sa faca un exercitiu de comunicare pecare ea il dezvoltase de-a lungul anilor ~i pe care il consideraun fel de coregrafie de cuplu. Exercitiul implica 0 punere inscena destinata sa ajute cuplurile sa comunice la un nivelnon-verbal, folosind metafore, simboluri, figuri de stil ;>i0 anumita mi;>carefizica. Li s-a cerut sa dezvolte fantezii despre relatia lor ;>iapoi sa Ie interpreteze impreuna. Pentru ca acestefantezii evitau logica limbajului, ele revelau intr-un mod esenFal diferite aspecte ale relatiei cuplului. Peggy le-a indicatacest exercitiu lui Wayne ;>ilui Holly, ca un mod de a-i ajutasa exprime prin intermediul imaginilor ceea ce se parea ca estegreu sa 0 spuna in cuvinte.

"In primul rand a;>vrea sa va inchideti ochii", a inceputPapp exercitiul. "Nu trebuie decilt sa va relaxati ;>isa va tinetiochii inchi;>i./I

Amandoi au urmat aceasta indicatie ;>is-au a;>ezatcat maiconfortabil pe canapeau pe care stateau.

"Acum, dati-va drumulla imaginatie in legatura cu problema voastra comuna ~i ganditi-va ce forme simbolice ar luafiecare dintre voi in aceasta fantezie./I

"Nu cred ca inteleg ce vrei sa spui/l, a zis Wayne deschizandu-;>i ochii pentru 0 secunda.

,,$titi ca in vise sau in imaginatie", a explicat Papp in continuare, "adeseori oamenii nu apar a;>acum sunt ei in realitate, ci sub forma unor simboluri sau imagini, precum personajele din cartile de pove~ti? Nu trebuieca totul sa aiba un sens.Lasati-va imaginatia libera. Apoi imaginaF·va in ce mod cele


doua forme simbolice interactioneaza atunci eand incearcasa-~i rezolve impreuna unele probleme legate de relatia lor.Cand ati terminat acest lucru a~ vrea sa deschideti ochii farasa spuneti ceva."

Pret de un minut sau doua, Holly ~iWayne au stat in tacere pierduti in fanteziile lor. Apoi, Wayne a deschis ochii, urmat la scurbi vreme de Holly.

"Bine", a spus Papp. "Acum, am sa va cer sa faceti cevacare s-ar putea sa vi se para ridicol. A~ vrea sa interpretati fanteziile pe care le-ati avut. Wayne, ai deschis primul ochii, a~aca de ce sa nu incepi tu?"

Wayne parea cam reticent."Haide", I-a incurajat Holly, "sa incercam! 0 sa fie amu

zant!"

Lui Papp i-a placut sa 0 vada pe Holly ca ia initiativa spargand tiparul dupa care ea declarase ca functiona relatia lor.

"Pai, nu am putut sa vin cu ni~te forme simbolice ... imaginea este foarte emotionala ... ~i foarte puternica... e ceva carevine de aici", a spus Wayne aratand catre pieptullui.

"Foarte bine", a spus Peggy. "Arata-ne ~inoua.""Mda", a continuat Wayne, "eram un baietel speriat ~i fu

geam de aceasta relatie.""Arata-ne lucrul acesta. Interpreteaza-l. Unde era Holly in

toata povestea aceasta?""Ea statea acolo ~i se uita ... poate ca pare ciudat, dar avea

privirea unui inger ... un fel de inger al dreptatii... ~i ma aratacu degetul."

Holly a urmat instructiunile lui Wayne ~i s-a prefacut caeste un Inger al dreptatii.

,,$i cum a reactionat baietelulla vederea mgerului dreptatii?" I-a iscodit Papp.

"Am continuat sa fug de ea" a spus Wayne interpretandscena, "dar nu am putut sa ajung prea departe. Am incercatsa ma intorc sa 0 atacj dar am observat eat de speriat ~ide tristarata ingerul. A~a ca n-am mai putut sa 0 atac. Am vrut sa 0iau din nou la fuga, dar nu am reu~it pentru ca nu am pututsa-l parasesc pe mgerul trist."

Papp le-a cerut sa continue sa repete mi~carile in a~a fel ineat sa experimenteze fizic situatia respectiva. Cand Wayne i-amtors spatele lui Holly, Papp I-a intrebat de ce se temea baietelul.

"Sa se apropie prea mult de ea, credo Imi este frica de dezaprobarea ei. Imi este probabil frica sa ma angajez m aceastarelatie; a~ fi prea vulnerabil."

Papp i-a cerut dupa aceea sa interpreteze fantezia lui ideala, iar el s-a dus la Holly ~i a imbrati~at-o. Cum 0 tinea m brate, Wayne a mceput sa planga.

"De ce plangi?" a intrebat Papp."Ma face sa ma simt bine", a suspinat Wayne ~i amandoi

au ras de aceasta contradictie. "Mi-am mtors spatele ~i am fugit de prea multe ori in viata mea. Nu vreau sa mai fac lucrulacesta. Acum vreau sa infrunt problemele."

Holly I-a mangaiat pe Wayne spunandu-i printre lacrimi:"Am sa incerc sa te ajut sa nu-ti mai fie atat de frica."Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei meto-

de este ca permite oamenilor nu numai sa vada dar ~i sa experimenteze esenta interactiunilor pe care ei Ie percep; ~i, maimult, ei pot sa faca acest lucru intr-un mod in care nu se simtatat de amenintati ca vor e~ua.

Surpriza

Dupa aceea i-a venit randullui Holly sa-~i interpreteze fantezia.

"M-am imaginat stand in pat cu Wayne, dar el era 0 fetita.o imbrati~am pentru ca era ramta ~i furioasa, ~i toate astea dincauza mea. Ea nu-mi raspundea la imbrati~ari, iar eu nu puteam sa suport acest lucru. Am facut tot posibilul ca sa-i ea~tig afectiunea. Daca fetita va ramane in continuare ranita ~i furioasa, 0 sa moara, m-am gandit eu."

Wayne s-a intins pe jos, interpretand fantezia din pat a luiHolly, apoi s.,a uitat foarte incurcatla Holly:

"A~adar, te gande~ti la mine ca la 0 fetita, hm?"


Holly parea la randul ei earn sHlnjenita. Amandoi s-au uitat sfio~i la Papp.

"Cred ca ar fi mai bine sa-i spunem, nu-i a~a?" a spus el incontinuare.

Holly a incuviintat din cap.lICe se petrece?" a intrebat Papp, nedumerita de aceasta in

teractiune."Amandoi suntem homosexuali" a lasat sa-i scape

Wayne."Sunteti amandoi homosexuali? Nu cred di inteleg ce vrei

sa spui." Papp era pur ~i simplu ~ocata. Cum puteau sa fieamandoi homosexuali? Nu avea nici un sens.

"Suntem amandoi homosexuali", a repetat Wayne zambindamuzat. "Holly este lesbiana, iar eu sunt homosexual."

Cum era posibil una ca asta? s-a intrebat Papp. Cum a putut sa-i scape lucrul acesta? Cei doi ii facusera impresia unuicuplu foarte obi~nuit cu probleme maritale conventionale toate chestiuni obi~nuite. I~i tot batea capul cu urmatoareaproblema: Cum se putea ca un homosexual ~i 0 lesbiana saaiba 0 relatie romantica ~i sexuala?

Acest caz avusese loc cu ceva ani in urma, cand se considera ca 0 data ce e~ti homosexual vei ramane ll"ltotdeauna a~a~i nu vei putea avea niciodata 0 relatie heterosexuala. Era totul sau nimic: fie erai homosexual, fie nu erai homosexual.Daca doi oameni erau angajati intr-un mariaj ca acesta sau cacel in care erau implicati de ceva timp Wayne ~i Holly, ei i~iacopereau sexul de ru~ine ~i de teama. Dar cei doi rasturnasera aceasta situatie. Iar lui Papp i se taiase respiratia constatand acest lucru.

"Poate ca ar fi bine sa discutam despre asta", a sugeratPapp incercand sa-~i reca~tige calmul. "Cum v-ati cunoscut?Cum a-ti ajuns sa va indragostiti unul de celalalt?"

"Ne-am mtalnit la 0 petrecere de homosexuali", a mceputHolly povestea. "La acea vreme amandoi fuseseram implicatiin ni~te relatii pe care Ie terminaseram de curand."

"Relatii?"

"Da!" a ras Holly. "Relatii homosexuale. Eu avusesem 0 legatura cu 0 femeie, iar Wayne cu un barbat. Amandoua au durat destul de mult."

"A~adar, emti la aceasta petrecere mcercand sa va faceti noiprieteni, cand ..."

"A~;ae", a continuat Wayne povestea. "Eram amandoi intr-o dispozitie destul de proasta. Sufeream amandoi, a~a ca amplans unul pe umarul celuilalt."

"Prin urmare,la inceput ati fost prieteni", a incercat sa c1arifice Papp situatia.

"Exact", a aprobat Holly, apoi s-a uitat la Wayne care a datdin cap in sensul ca era de acord sa continue ea povestirea."Am devenit prieteni foarte buni. Aveam foarte multe lucruriin comun. Mergeam sa vizitam muzee. Ne plimbam cu bicic1eta. Picnicuri. Eram prieteni la toarta."

Amandoi au ras.

lICe s-a intamplat m continuare?""Nu prea ~tiu exact ce s-a intamplat", a incercat Wayne sa

explice, "dar ~tiu ca de fiecare data cand ma desparteam deea ma simteam din ce in ce mai nelini~tit ~i mai singur. Candnu eram cu ea, Ii simteam foarte mult lipsa. De nimeni nu mi-afost a~a de dol' ca de ea."

"Cum Hi explicai asta?" a intrebat Papp."Mult timp nu am reu)'it sa-mi explic. Nu eram sigur de

ceea ce simteam. Apoi am incercat sa neg toate sentimente1epe care Ie aveam. Cum a putut sa se intample una ca asta? Ceor sa creada prietenii mei? Ce se va intampla cu viata mea?Vreau sa spun, ma luptasem atat de mult pana sa accept identitatea mea homosexuala. Nu-ti poti imagina cat a trebuit saindur din partea familiei ~i a prietenilor mei. Militam pentrudrepturile homosexualilor - ~i indi mai militez!"

"Prin urmare, tu, un homosexual, ai ajuns sa te indragos-te~ti de a lesbiana."

"Exact. E ca ~i cum a9 fi fast un breeder."

"Un breeder?"

Holly ~i Wayne au ras din nou.


"A?a ii numesc homosexualii pe cei care fac sex normal",a explicat Holly. "Nu e chiar un nume de alint."

"Inteleg", a spus Papp. Ceea ce afla era uimitor. Intreagaei conceptie despre identitatea sexuala era intoarsa cu susulm jos.

"In orice caz", a continuat Wayne, "de dUe ori ma mtorceam acasa dupa ce ne plimbam toata ziua cu bicicleta, imispuneam: «Oh, Doamne sunt indragostit!». Nu puteam sa mteleg. Deloc. Nu supt interesat de femei decat ca prieten. Casa fiu sincer, nu am fost niciodata atras sexual de femei, numai de barbati. Oar iata unde ajunsesem -mdragostit panapeste urechi de 0 femeie."

"Cum a fost aceasta experienta pentru tine?" a intrebat-oPeggy pe Holly.

"Am ?tiut inaintea lui ca eram mdragostiti unul de celalalt.Oar nu am crezut ca Wayne poate sa faca fata situatiei. Nuavea nici macar un prieten heterosexual. Toata lumea lui se reducea la cea a homosexualilor. Cred ca mie imi era mai u?orsa ma schimb, de?i avusesem relatii sexuale numai cu femei."

"Care a fost cel mai dificillucru pentru tine?" a intrebat-oPapp pe Holly.

"Reactia comunitatii de homosexuali. Majoritatea prietenelor mele s-au intors impotriva mea ?i dHeva chiar m-au blamat pentru ca I-am convertit pe Wayne. Cred ca s-au simtittradate ?i amenintate."

"Cum ai reu?it sa te descurci msituatia asta?" a intrebatPapp.

"Pai, am continuat sa Ie ascundem multora dintre prietenii no~tri homosexuali ca suntem un cuplu heterosexual", acontinuat Holly. "Faptul ea eu ?i Wayne continuam sa spunemca suntem homosexuali ma scotea din sarite. Cum puteam safim homosexuali cand noi eram practic casatoriti unulcu celalalt? Pentru numele lui Dumnezeu, eram mdragostiti nebune?te unul de celalalt!"

"Intr-adevar, e 0 situatie cam incurcata", aobservat Papp."Amandoi refuzam sa admitem ca aveam 0 relatie hetero

sexuala, iar acest lucru ne-a impiedicat sa.ne apropiem mai

mult. Pur t"isimplu refuzam sa admitem cine eram. Eram foarte suparata rand plecai m tabara cu prietenii tai homosexuali.La petrecerile de homosexuali ma lasai singura - ea ?i randnici macar nu m-ai fi cunoscut. Ma simteam exclusa."

Wayne parea cam tulburat. Papp I-a intrebat care era opinia lui despre acest lucru.

"Uite ce e", i-a spus lui Holly dupa care s-a uitat la Papp."Cred ca a fi homosexual este 0 stare mentala, ?i eu sunt incontinuare homosexual chiar daca iubitul meu este 0 femeie.Intotdeauna am fost homosexual. Intotdeauna voi fi homosexual."

"Cum poti sa spui asta?" I-a acuzat Holly. "Poti sa spui caeste 0 stare mentala, dar daca accepti ca definitia homosexualitatii este atractia sexuala fata de 0 persoana de acela?i sex,atunci te cam contrazici."

Holly a continuat sa vorbeasca despre cat de frustrata sesimtea rand Wayne refuza ca ei sa se imprieteneasca cu altecupluri heterosexuale sau chiar sa mearga macar din dlnd inrand la petrecerile lor.

"E ca ?i cand ti-ar fi ru?ine de cine et"ti", a spus Holly.Wayne i-a explicat lui Papp ca identitatea lui homosexua

Ill. a insemnat 0 lupta continua. Timp de zeci de ani, el s-a uratpe sine, ?i-a negat homosexualitatea ?i chiar a fost hartuit depolitie. El ?i-a adus aminte cat de mgrozitoare fusese prima sacasatorie pentru ca refuzase sa admita adevarul despre el. Erafoarte hotarat sa nu mai repete acest lueru.

Papp era curioasa sa afle de ce amandoi evitau sa se numeasca bisexuali. Aeeasta era inainte sa apara termenulsex-mixt ..

"Nu-mi place cuvantul acesta", a spus Wayne, cu 0 voceindurerata. "Eu nu sunt bisexual! Eu sunt homosexual! Intotdeauna am fost a?a!"

El era cat se poate de categoric in aceasta privinta."Se pare ca atunci cand vorbe?ti despre pierderea identita

tii sexuale", s-a aventurat Papp cu precautie, vazand ca e vizibil tulburat, "asta devine pentru tine 0 chestiune politica.Pentru ca ai luptat at at de mult sa admiti aeest lucru ?i te-ai


confruntat cu atat de multe lucruri $i mai ales p-a trebuit multcuraj ca sa faci asta."

"Exact!" a spus el u$urat. "Imi pare atilt de bine ca tu intelegi, asta pentru ca Holly nu intelege."

"Oar te inteleg, dragul meu", I-a asigurat Holly pe partenerul sau. ,,~tiu prin ce ai trecut. ~tiu $i prin ce am trecut eu,cat m-am luptat ca sa accept ca sunt lesbiana. ~i mai $tiu, deasemenea, ca tr~buie sa-mi gasesc locul. Locul nostru nu maieste in comunitatea homosexual a, dar acolo sunt top prieteniinO$tri. ~i nu este nici in comunitatea heterosexuaHi. pentru canoi sun tern homosexuali."

Pentru Holly era din ce in ce mai dificil sa discute cu prietenii sai, homosexuali sau lesbiene. Ace$tia 0 criticau foarte aspru pentru relapa ei cu Wayne.

Cei trei au tacut la un moment dat. Papp s-a gandit vremede un minut, dupa care a declarat:

"Poate ca voi doi trebuie sa fiti un fel de pionieri."lICe vrei sa spui?" a intrebat Holly. Wayne s-a aditat $i el

interesat.

"Poate ca este timpul ca voi doi sa creati 0 a treia cultura,o a treia identitate sexuala."

,,0 a treia cultura?" a repetat Wayne."Oa. Locul vostru nu este in comunitatea homosexuala. $i

nu yeti fi niciodata - cum ati spus voi - un breeder."Toti trei au ras."Oar relatia voastra nu se potrive$te cu nici una dintre ca

tegoriile astea. De ce sa va lasati constran$i de limbaj $i de categorii conventionale? Sunteti amandoi homosexuali dar avetio relatie heterosexuala. A$adar, poate a venit vremea sa luatice vreti din ambele lumi $i sa va creati propria voastra cultura, 0 a treia identitate sexuala. In acest fel, nici unul dintre voinu va trebui sa renunte la propria-i identitatea sau la integritate."

Pentru un moment s-au gandit la acest lucru, apoi au incuviintat din cap, nu ca ar fi fost de acord cu aceasta ipoteza,dar ca vor reflecta la ea.

Un nou spaliu

La urmatoarele $edinte, ei au continuat sa discute despreunicitatea relatiei lor. Ideea de a avea ce este mai bun din celedoua lumi Ii se parea atragatoare, $i au vorbit despre felul incare ar putea fi imbogapti de catre fiecare dintre ele fara sa-~;jpiarda identitatea sau integritatea, ci mai degraba largindu-Iepentru a Ie include pe amandoua. In cele din urma, ei $i-au recunoscut public relatia.

A$a cum era de a$teptat, unii dintre prietenii lor i-au respins. Oar majoritatea au acceptat relatia lor. $i tot cum era dea$teptat, imediat ce Wayne a incetat sa mai nege ca sunt uncuplu heterosexual, lui Holly i s-a trezit din nou interesul sexual pentru partenerul sau, astfel ca viata lor sexuala s-a revigorat. Ea nu s-a mai simtit exclusa. In timp, Wayne a acceptatsa se socializeze cu unele cupluri heterosexuale $i, spre surprinderea lui, a descoperit ca heterosexualii pot fi $i ei sensibili $i spirituali. Acestea erau caracteristicile pe care elle asociase numai homosexualilor.

"Cred ca in cele din urma am creat un spapu", a spus Wayne la una din ultimele lor $edinte impreuna, "unde pot sa fiuin acela$i timp homosexual $i indragostit de 0 femeie. Pot safiu un om care nu $i-a pierdut toate calitatile sale de homosexual, de care sunt atat de mandru, $i totodata sa 0 iubesc peHolly."

Ei au facut progrese $i in alte aspecte ale relapei lor. Wayne a invatat sa nu mai fuga de Holly atunci cand se simteasperiat de intimitatea lor. Iar Holly a invatat, la randul ei, sa-$iexprime propriile ei dorinte fara ca dupa aceea sa se simta vinovata sau responsabila pentru reactiile lui Wayne.

Granitele sunt flexibile,Acest caz, probabil mai mult decat oricare altul avut de

Papp, i-a starnit curiozitatea in legatura cu insa$i natura $i cu

414 JeffreyA. Kottler,Jon Carlson Mumia de la masa din sufragerie 415

posibilitatile iubirii ~iale identitatii sexuale. Cazul a avut locin anii '80 cand ideile ei despre aceastacultura erau foarte confuze ~icontradictorii.Pana in acelmoment insa, nu simtisenevoia sa Ie puna in ordine.

- Am inceput sa ma gandesc la toate lucrurile pe care Ieauzisem sau Ie citisem despre homosexualitate, ne-a spusPapp. Cu ani in urma exista 0 conceptie predominant psihodinamica despre homosexualitate, potrivit careia aceasta ar fifost cauzata de existenta unei marne acaparatoare ~i a unuitata distant. Nu ~tiu de unde a venit aceasta idee, dar 0 datace ei blamau mamele pentru orice, cred ca Ii se parea convenabil sa Ieblameze ~ipentru asta. $i problema este ca nu trebuie sa te indoie~ti de convingerile tale pana nu intalne~ti 0situatie care atrage dupa sine acest lucru.

Papp a abandonat aceasta teorie populara dupa ce a luatcontact cu noile cercetaricare evidentiau ca nu exista nici o legEituraintre tipurile de familie din care provin oamenii ~iorientarea lor sexuala. La urma urmei, nu era deloc 0 simplachestiune de dinamica a familiilor.

- Dupa ce am vazut acest cuplu, a spus Papp, am cititfoarte muIt ~iam facut cercetari, ~i am constatat cu aceastaocazie ca exista in domeniu multe idei conflictuale desprehomosexualitate. Una dintre ideile care erau avansate deparintii homosexuali era ca aceasta orient are este determinata biologic. Tena~ti cu aceasta inclinatie ~inu poti sa facinimic pentru a 0 schimba. Daca ai fost implicat in alte tipuri de relaFi decat cea homosexuala, aceasta nu inseamnadeceit ca incerci sa maschezi situatia. Cred ca aceasta conceptie continua sa predomine ~i azi in comunitatea homosexualilor. 0 aIta idee este ca homosexuaIitatea este 0 simpIa optiune a oamenilor. Concluzia la care am ajuns in final este ca de fapt nimeni nu ~tie cu adevarat de ce oamenii ajung sa se indragosteasca de persoane care sunt de acela~i sex sau de sex diferit. Probabil este yorba de 0 combinaFe foarte complexa de factori muItipli ~ivariati - de natura biologica, psihologica, istorica, interpersonala, culturala ~igenetica.

Unii dintre prietenii mei care ~i-auschimbat orientarea sexuala spun ca, in diferite momente ale vietii, poF sa iube~tipersoane diferite ~ica de fapt ceea ce iube~ti tu este persoanaca atare, indiferent de sexul ei. Ei descriu iubirea ca pe un lucru continuu, cu granite flexibile.Cred ca exista atat de multe prejudecati in legatura cu homosexualitatea, atat de multastigmatizare ~iteama, precum ~i0 poIitizare intensa, incat esteextrem de dificil sa fad 0 cercetare empirica relevanta peaceasta tema. In momentul istoricin care ne aflam, cel mai important lucru este sa manifestam 0 deschidere larga fata deceea ce se intampla in jurul nostru ~isa incercam sa nu ne grabim sa apIicam tot felul de categorii relatiilor dintre oameni.Exista atat de multe modalitati de a iubi ~iatat de multe feluride a exprima ~ide a trai acest sentiment!

Ultima oara cand Papp a auzit de Wayne ~iHolly,ei aveauin continuare 0 relatie buna ~ise gandeau chiar sa aiba copii.


CAPITOLUL TREIZECI ~I DOl

Len Sperry

Colonelul "pasare" cares-a transformat intr-un elefant

SF reglitirea lui Len Sperry In d011leniul terapiei a ur11lato rutli circularli. La Inceput, el a studiat psihologia organizafionalli ~i consilierea la Universitatea Nor-

thwestern, unde ~i-a flicut doctoratul. Dorind 0 specializare multmai c011lplexli,el a urmat cursurile de psihoterapie orientatli analitic la Institutul Alfred Adler, dupa care a plecat pe Coasta de Vestpentru a face studii postdoctorale In domeniul terapiei maritale ~i defamilie. 1n urmatorii ani, Sperry a practicat atilt psihoterapia dit ~iconsilierea organizafionala, panii cand s-a decis sa-~i termine studiile medicale ~i sa-~ifaca rezidenfiatulln psihiatrie ~i medicina prez)entiva (aceasta decizie a luat-o pm-pialln urma cazului descris In

capitolul de fafa). Cum era de a~teptat din partea cuim pregatit Inatilt de multe discipline, Len este profesor clinic de psihiatrie ~i medicina preventiva la Facultatea de medicina din Wisconsin, precum~i profesor ~i director al programului doctaralin domeniul consilierii la Universitatea Barry din Miami, Florida. El este recunascut ca

specialist In psihologia clinica, precum ~i in psihiatrie ~i medicinapreventiva.

Sperry este autorul a peste patruzeci de carfi care reflecta preglitirea sa interdisciplinara ~i variatele lui interese legate de consiliere, diagnosticare, terapia de familie, terapia de scurta durata, leadership, spiritualitate,farmacologie ~i sanatate. Printre cele mai amoscute clirfi ale sale se numara: The Handbook of Diagnosis and

Treatment for DSM-IV Personality Disorders (Ghidul de diagnostic ~i tratament pentru DSM-IV tulburari de personalitate); The Intimate Couple (Cuplul Intim), The Disordered Couple (Cuplul cu tulburari); Psychopathology and Psychoterapy: From Diagnosis to Treatment (Psihopatologie ~i psihoterapie: De la diagnostic la tratament); Brief Therapy with Individuals and Couples (Terapia de scurta durata individuala ~ide cuplu) ~i, printre cele recent aplirute, Effective Leadership(Conducerea eficienta) ~iSpirituality in Clinical Practice (Spiritualitatea in practica dinica).

** *

Cazullui Len Sperry a avut loc in timpul celor trei ani incare el a practicat in California de Sud. Venind din Midwestunde petrecuse 0 perioada mai indelungata el s-a acomodatdestul de greu cu viata din California pe care 0 gasea un piccam dezordonata dar in acela~i timp incredibil de indtanta.Tot aid el a intalnit 0 serie de cazuri la care nid macar nu vi

sase vreodata, in care erau implicati oameni care practicau culturi sataniste sau care credeau in existenta OZN-urilor. E adevarat ca asemenea grupuri erau destul de frecvente pe Coasta de vest, dar Sperry nu mai avusese ocazia sa lucreze cuaceasta populatie.

Sperry era de asemenea uimit de frecventa ridicata a un oranumite entitati diagnostice care erau considerate foarte rarein alte parti. El a mtalnit un numar destul de mare de padenticu tulburare personalitate multipla ~i chiar mai multi cu tulburare personalitate Borderline, ambele fiind ni~te forme alepsihopatologiei care prezinta pattern-uri neobi~nuite ~iimprevizibile. Mentionam acest lucru in contextul de fata asHel cadumneavoastra sa mtelegeti ca Sperry nu se sperie prea u~orde cazurile difidle.

- A venit la mine un barbat mic de maltime, cu 0 infati~are efeminata, a mceput Sperry. Parea foarte tanar. Avea 0 mustata care abia se itea ~i un mers tanto~. Postura teapana ~i ex-


presia imobila pe care Ie afi;;a te duceau cu gandulla personalul politienesc sau militar. $i dadi nu purta haina milit~raai fi ghicit ca trebuia sa fi fost comisionar sau functionar. Imiaducea aminte de 0 micuta pas are kiwi care se plimba pe plaja cu pieptul ei pufos scos inainte.

AfHind ca noul sau pacient era colonel in armata americana, avand 0 multime de oameni in subordine, Sperry a intelesimediat ca clientul sau simtea nevoia sa se prezinte drept 0persoana cu autoritate. Pacientului ii placea ca ceilaW sa i seadreseze dupa rangul sau militaI~ a;;a ca Sperry I-a tratat curespectul cuvenit. Trebuie menFonat faptul ca el avea rangulde colonel "plin" sau "pasare" ;;inu pe cel inferior de locotenent-colonel.

"A;;adar, domnule colonel, care este problema?""Pai, domnule doctor, eu ;;isoFa mea. Suntem casatoriti de

;;ase ani.""Daa", I-a incurajat Sperry sa continue."Nu avem copii. Singura preocupare este munca noastra",

a explicat colonelul. ,,$i se pare ca trecem a printr-o perioadafoarte grea."

Aceasta era numai 0 parte a adevarului. Atat colonelul cat;;i sotia lui treceau printr-o criza specifidi varstei de mijloc. Invreme ce anxietatea colonelului era cumva absorb ita de cerin

tele noii sale pozitii militare, sotia incepuse de ceva vreme saflirteze cu 0 cuno;;tinta de a lor. Pana in acel moment nu facuse altceva decat sa se intalneasca cu acest barbat la cafea, indoua ocazii, dar acest lucru fusese suficient pentru a-I imbolnavi pe colonel de gelozie.

- Colonelul a ajuns extrem de deprimat, ne-a spus Sperry. In cele din urma, el a apelat la medicul de familie care i-aprescris antidepresive. A luat medicamentele timp de douasaptamani, dupa care a incetat sa Ie mai ia din cauza unorefecte secundare suparatoare. De;;i nu avusese niciodata probleme psihice, acum colonelul era din ce in ce mai disperat,mai suspicios ;;i mai paranoic. El nu numai ca era gelos dincauza aventurii de care 0 suspecta pe sotia lui, dar credea caaceasta impreuna cu iubitul ei comploteaza impotriva lui.

Colonelul plead in misiune

Sperry I-a vazut pe colonel timp de cateva saptamani. Lafiecare ;;edinta omul parea din ce in ce mai agitat ;;imai obsedat de aventura sotiei lui. Aceasta rela}ie dintre soFa lui ;;icolegul acesteia era de-a dreptul neverosimila. Cu greu se puteaspune despre cei doi ca sunt mai mult decat ni;;te simple cunO\'tinte. In plus, ea era 0 femeie plinuta. De fapt, era de-adreptul masiva, depa;;indu-;;i sotul cu cincisprezece centimetriin inaltime.

Colonelul incepuse sa-;;i piarda noptile gandindu-se la cear fi in stare sa faca sotia lui. Programullui de lucru era foarte lung ;;i trebuia sa fie disponibil douazeci ;;i patru de ore pezi. In urmatoarele trei saptamani el a inceput sa fie din ce ince mai obosit. Oar in ciuda oboselii, nu putea sa doarma noaptea - mai exact spus, nu voia sa doarma noaptea. Lipsa somnului are un impact profund asupra perceptiilor, gandurilor;;i actiunilor unei persoane. Bineinteles, la fel s-a intamplat ;;iin cazul colonelului. El era convins ca daca sta treaz ;;i cu unochi atintit asupra nevestei, aceasta nu va putea sa faca vreomi;;care gre;;ita.

Oricat de mult se straduia sotia lui sa-llini;;teasca, colonelul era in continuare suspicios.

"Ce ar fi daca a;; adormi?" i-a marturisit el sincer lui Sperry. "Ea ar putea sa se strecoare din casa in toiul noptii fara caeu sa bag de seama;;i s-ar duce sa se intalneasca cu individulacela."

Era convins ca daca reu;;e;;te sa ramana vigilent douazeci;;i patru de ore pe zi atunci mariajullui va fi in siguranta.

Pe deasupra problemelor pe care Ie avea in casnicie, colonelul a fost obligat sa preia 0 serie de sarcini suplimentare laserviciu. Una dintre acestea era sa mearga la conferinte in afara ora;;ului, motiv pentru care era negru de suparare. Cum putea sa-;;i mai supravegheze sotia neascultatoare daca nu maiera in ora;;? Colonelul a inventat 0 serie de motive pentru anu parasi localitatea, incercand sa-l convinga pe superiorulsau sa ramana acasa.


- In acest moment, a spus Sperry, am de venit foarte ingrijorat. Cand lucram in Midwest era destul de u$or sa conving pe cineva sa se interneze in spital $i chiar sa-l fac sacoopereze. Dar in California este extrem de difidl sa fadacest lucru. $i asta pentru ca sunt foarte putine paturi despital disponibile $i foarte putini pacienti au intaietate lainternare.

Cam in perioada m care Sperry se hotarase sa mceapa procedurile de internare, a primit mtr-o noapte un telefon de urgenta.

"Domnule doctor?""Da", a raspuns Sperry somnoros. Telefonulll trezise din

somn.

"Sunteti domnul doctor?""Da, cine sunteti?""Sunt colonelul.""Da, domnule colonel", a spus Sperry stdiduindu-se sa

para cat mai calm. "Unde sunteW""Sunt la un telefon public.""Foarte bine, dar unde se aHa acest telefon?"Sperry a auzit receptorul cazand $i lovindu-se de sticla ca

binei. S-a gandit ca colonelulmcerca sa gaseasca 0 pozitie maicomoda. In cele din urma el a revenit la aparat.

"Sunt in de$ert", a spus el cu 0 voce conspirativa."Bine, domnule colonel, ati putea sa-mi spuneti ce faceti m

de~ert in toiul noptii?""Pai, domnule doctor, s-ar parea ca am 0 mica problema ..

Dar nu va faceti griji - sunt pe punctul de a 0 rezolva."$i mca ce problema avea! Se pare ca suspiciunea colonelu

lui luase proportii de-a dreptul inimaginabile. Coloneluli~idusese nevasta la marginea de$ertului $i acolo 0 legase de uncopac. Avea la el 0 colectie remarcabila de arme ~ a$a cumera de a$teptat din partea cuiva care se aHa m serviciul militar $i care pe deasupra era con$tient de cat de mic era ca maltime in comparatie cu altii, ~i in special cu soFa luL Acum 0ameninta ca oomoara.

- Imi spunea toate aces tea, m timp ce 0 supraveghea pesotia lui care era legata de un copac la vreo 150 de metri. Elma contactase pentru ca Ii spusesem candva sa ma sune numai m caz de urgenta. Cu siguranta ca situatia din acea noapte se mcadra perfect in aceasta categorie.

Sperry a reu$it siH calmeze pe colonel $i sa-l convinga sa-~idezlege nevasta.

"Domnule colonel", I-a mtrebat Sperry, "cum a ajuns soFadumneavoastra sa fie legata de un copac?"

"Pai, domnule doctor, am vrut sa 0 fac sa ma asculteatunci cand vorbesc cu ea. Altfel incepe sa se gandeasdi laaltceva ~i 0 ia inainte la plimbare. Ma face sa ma simt ca unidiot care merge in urma ei incercfmd sa-i spuna ce are inminte."

"De data asta se pare ca ai reu$it sa te fad ascultat", a spusSperry pe un ton neutru.

"Da, cred ca s-a speriat de moarte crezand ca 0 sa fac 0prostie."

"Care sunt ~ansele ca acest lucru sa se mtample?" Sperryse purta cat mai precaut, mcercand sa vada daca colonelul eramtr-adevar periculos.

,,$ansele sunt foarte mici. Nu-mi vine sa cred d'i am faeutasta. Ce s-ar mtampla daca superiorul meu a1'aHa C0vades preasta?"

"Domnule colonel, cred ca mai exista ~i 0 aita modalitatl'de a imbunatati eomunicarea dintre dumneavoast1'a ~iMillie."

"Doctore, ~tiu ca trebuie sa 0 dezleg, dar nu $tiu ce sa-ispun dupa aceea."

"Mda. C1'edca e bine sa 0 deziegi. Ai putea sa-i spui dupaaceea ca ai vorbit cu doctorul tau $i ca ar fi fericit sa va vadape amandoi la cabinetul sau, maine la prima ora."

Colonelul a fost de acord ~i a spus ca VOl' veni amandoi lacabinet a doua zi dimineata. Sperry nu-i vazuse impreuna,pentru ca soFa lui refuzase sa participe la terapie. Dupa "misiunea" din acea seara, eu siguranta ca era muH mai motivata sa vina.


Colonelul gase~le0 solulie

- Imediat ce i-am vazut impreuna, a explicat Sperry,mi-am dat seama ca rela~ia lor functiona in buna masura dupapattern-ul urmaritor-urmarit. Dar, spre deosebire de versiunea tipica a acestei configuratii, in care femeia este cea care ilurmare\"te pe barbat, in acest caz, colonelul 0 urmarea pe so~ia lui. De multe ori, urmaritorul crede ca cealalta persoana 11respinge. Pentru a evita aceasta respingere, urmaritorul merge peste tot, ca 0 umbra, dupa cel pe care 11urmare\"te, rugand~icerand ca nevoile sale sa fie recunoscute. Cum era de a\"teptat, so~ia colonelului era cople\"ita de solicitudinea lui emo~ionala. Ea i~i dorise sa se marite cu un barbat puternic \"icare saaiba grija de ea. In loc de a~a ceva se trezise cu un barbat molau care mergea scheunand in urma ei. A fost de-a dreptul indignata cand a auzit ca acesta ii cere ca ea sa aiba grija de el.

Sperry nu a fost prea surprins cand a aflat ca Millie era cuzece ani mai in varsta decat colonelul. El a intrebat-o ce a

atras-o la colonel atunci cand I-a vazut pentru prima data./lOh, arata foarte chipe\" in uniforma, cu toate alamurile ~i

gaitanele acelea. $ti~i,este colonel «pasare». De-adevaratelea.$i are 0 mul~ime de oameni sub comanda sa./I

"A~adar/l, a spus Sperry, lice v-au atras la el au fost infa~i\"area ~i puterea de care dispune./I

"Sigur ca da. $i, in acela~i timp, are 0 sensibilitate \"i0 blande~e care 11fac ~i mai irezistibil./I

Pe masura ce ~edin~a continua, pattern-ul urmaritor-urmarit devenea din ce in ce mai evident. Atata vreme cat Millie 11

gasea pe colonel puternic dar ~ibland ea era atrasa de el. Darcand vedea ca este slab \"isperiat - \"iin acest fel se arata elcand era stresat - ea era scarbita de comportamentullui deurmaritor, plangare~ ~i revendicativ, a~a ca lua distan~a fa~adepreten~iile lui.

La a doua \"edinja pe care au avut-o impreuna, a devenit ~imai clar ca cei doi soti ~ineau unulla altul \"ica voiau sa ramana impreuna cu condijia sa gaseasca ni\"te modaliHlti mai sanatoase de a se raporta unulla celalalt. In ciuda gandirii pa-

ranoice recente de care dadea dovada colonelul ~i a comportamentului sau extravagant (~ide asemenea a accesului pecare 11avea la armament) Sperry a considerat ca exista pu~ineriscuri ca el sa ac~ioneze intr-o maniera periculoasa.

- De ce am ajuns la concluzia asta? In principal pentru cacolonelul daduse dovada de-a lungul vie~ii de 0 judecata sanatoasa ~i de capacitatea de a-~i controla impulsurile ~i de alucra in condi~ii de stres. Doar in ultimele trei saptamani, candnu reu\"ise sa doarma aproape deloc, aceste capacita~i ale luifusesera oarecum compromise. Aceasta lipsa de somn facuseca suspiciunea lui legata de so~ie ~i de colegul ei de munca saescaladeze, creand un ciclu vicios: pierderea continua a somnului alimenta suspiciunea ~i gelozia lui, facandu-l sa-~i urmareasca so~ia cu mai multa insisten~a iar pe aceasta sa se distan~eze ~i mai mult de el, totul culminand cu IIpunctul mort/ldin de~ert.

Din fericire, educa~ia baptista a colonelului 11impiedica sabea. Daca alcoolul - care poate sa aiba un efect dezinhibitorsemnificativ - ar fi fost un factor in aceasta ecua~ie, e greu decrezut ca acesta l-ar mai fi sunat pe Sperry ~i, mai mult deditatat, el ar fi putut sa se decida sa-\"i impu~te so~ia.

Pentru Sperry, dificultatea terapeutica a constat in gasireaunei modalita~i de a 0 ajuta pe Millie sa inceteze sa se mai distan~eze de colonel.

- Ceea ce am facut a fost sa restructurez intreaga situatie,a explicat Sperry, astfel incat sa-i ofer colonelului 0 oportunitate pentru a se concentra asupra calitatilor care 11faceau puternic \"iatragator in ochii lui Millie. Le-am cerut sa gaseascao modalitate de a-\"ireconstrui rela~ia pornind de la sentimentele de iubire pe care Ie imparta\"eau amandoi la inceput.

Colonelul este reparat

La urmatoarea ~edinta, colonelul a intrat singur - Milliea intarziat din cauza unui accident care a facut-o sa ramana

blocata pe autostrada. El parea complet schimbat. Agita~ia \"i


inclinatia sa paranoica disparusera. La fel ~ivechile lui suspiciuni, Dimpotriva, arata odihnit, relaxat ~iincrezator. In plus,era multumit de elintrucat, spunea el, gasise 0 solutie pentruproblemele lui.

"A~adar, domnule colonel", a observat Sperry, "azi pareFfoarte multumit."

"Doctore, se pare ca lucrurile or sa mearga." Apoi a zambit. Arata ca un mic Buddha, cu obrajii sai rotofei ~i cu burtamititica care atarnand peste curea. "IF spun foarte serios, doctore, totulo sa fie bine."

"Inteleg."Sperry nu era prea sigur ca lucrurile stateau a~a pentru ca

acestea fusesera cuvintele pe care i Ie spusese colonelulla telefon m noaptea in care i:~ilegase sotia de un copac etalandu-~iarmamentul de care dispunea.

"Vorbesc serios.",,~tiu asta, domnule colonel. Dar nu prea i:nteleg la ce va

referi ti."Colonelul a zambit din nou.

"Ei bine, maine ma duc la cuFt."Sperry arata m continuare foarte mcurcat, dar colonelul pa

rea sa se bucure de acest lucru. Dupa i:ndemnuri repetate, coloneIul a marturisit ca i~i fikuse 0 program are Ia unul dintreacele centre mici de chirurgie ambulatorie "doctori la cutie",pentru a i se face 0 vasectomie. El credea cu tarie ca era preapotent ~i ca sotia lui era speriata de acest lucru. El ii spuseseacesteia ca daca va fi "reparat" , ea 0 sa se simta mult mai msiguranta cu el.

"E~ti cel mai bun, doctore", i-a spus colonelullui Sperry."M-ai ajutat foarte mult."

"Da?""Da, e yorba de ideea de a gasi 0 modalitate - cred ca a~a

ai spus - de a ne raporta unulla celalalt mtr-un mod diferit.Ceea ce vreau sa fac eu va schimba complet mtreaga situatie.Crede-ma,"

Sperry a ramas fara grai. Nu ~tia ce sa faca, a~a ca a a~teptat sa vada unde voia colonelul sa ajunga.

"A~adar, doctore, crezi ca mai este nevoie sa vin Ia terapie,acum ca lucrurile or sa mearga?"

Colonelul nu mai facuse terapie mainte, a~a ca nu ~tia caresunt regulile. ~i Sperry avea de-a face cu un militar obi~nuitsa respecte regulile fara nici cea mai mica abatere. El a mcercat din rasputeri sa-l faca pe colonel sa renunte la ideea de a-~irezolva problemele printr-o simpla incizie la nivelul scrotuluisau dar acesta insista ca aceasta este soIuFa. In cele din urma,Sperry i-a sugerat ca ar fi bine sa se mtalneasca din nou pestecateva zile.

Colonelul are nevoie de 0 punga

- A doua zi, eram m mijIocul unei ~edinte, a spus Sperry,cand am primit un telefon urgent de la sotia colonelului.

"Domnule doctor, a spus ea cu 0 voce atat de panicata mcat am crezut ca sotuI ei se sinucisese sau ceva de genul acesta. Sunt la spital cu colonelul - chiar ~iea i se adresa astfeI~i vreau sa va spun ca nu arata bine."

"Care este problema?", a mtrebat Sperry foarte alarmat detonul ei.

Ea i-a spus ca cei de la clinica au ratat vasectomia. in locsa taie ligamentul care trebuia, ei au despicat din grl'.~eali\~l'sutul limfatic. Acest lucru se inHlmpla dl'.stul d(~ frecvl'nlatunci cand chirurgul este incompetent sau nu are (~Xpllriellta. Testiculele ajung sa fie atat de umflate indH paci(~nllli poate sa moara. Acesta fusese motivul pentru care coionellli fllSl'se trimis la urgenta.

- Bietul colonel avea un scrot cat un pepene de 5 kilograme. Asta se nume~te elefantiasis. Este 0 inflamaFe prov()cal<~de 0 infectie bacteriana care nu prea se mtalne~te pe aid, darcare este destul de frecventa in Africa - de aid ~i denumireade elefantiasis. Sotia lui a trebuit sa ii bage testiculele mtr-opunga pentru a-I putea transporta la spital.

Colonelul a stat m spital doua zile pana cand umflatura amceput sa cedeze iar infecFa a ajuns sub control. El era earn


deprimat de faptul ca planullui de a se steriliza nu a mers a~acum sperase. Dar a incetat sa se mai smiord'iie ~i sa 0 mai urmareasca pe sotia lui. La urma urmei ii era cam greu sa se deplaseze cu testiculele acelea uria~e!

Dar evenimentele au luat 0 turnura foarte interesanta, de

parca ar fi fost dictate de destin. Cu cat colonelul devenea maineajutorat, cu atat mai mult reducea sotia lui distanta dintreei. Se parea ca ii placea rolul de infirmiera.lntr-un fel, ea echivala testiculele acelea uria~e cu puterea ~i autoritatea. El eraputernic ~ibland ~iavea nevoie de ajutorul ~i suportul ei emotionaL El era barbatul ei ~i trebuia sa stea langa eL Ea ii va oferitoata afectiunea de care el avea nevoie. Millie petrecea maimult timp cu el, acum ca i~i dad use seama cat de mult aveanevoie de ea.

Colonelul acumulase destul de multi ani in serviciul militar astfel ca a putut sa iasa la pensie ~i sa inceapa impreunacu sotia lui 0 noua viata, in alta parte. El credea ca daca vorparasi comunitatea militara in mijlocul d'ireia traisera panaatunci, amintirile din ultimele luni vor incepe sa se estompeze ~iIn felul acesta vor putea sa se mtoarca la ceea ce simtisera unul pentru celalalt m perioada m care abia se cunoscusera. Ei au reu~it sa faca acest lucru sau cel putin aceasta a fostimpresia lui Sperry cand a luat legatura cu ei ultima data.

- In mod simbolic, a explicat Sperry, acest individ micut~inesigur pe el a ajuns in cele din urma sa se simta potent langa sotia lui mult mai corpolenta ~i mai impunatoare. In ochiilui Millie el nu mai era un eoioneillpasare", ci un elefant uria~.

Leetii de la colonel,Sperry a petrecut foarte mult timp gandindu-se la semni

ficatia acestui caz pentru viata ~i munca sa. Pentru el, colonelul ~i sotia lui erau 0 amintire aparte ~i aceasta nu numai dineauza eomportamentului lor neobi~nuit ci ~i a ceea ce reu~iseel sa invete in timpul cat lucrase cu ei. A fost prima data candel a constatat foarte clar puterea atribuirii unor roluri mtr-o re-

latie ~icum operarea unei modificari in pattern-ul urmarit-urmaritor poate sa schimbe mtreaga structura a intimitatii unuicuplu.

In loc sa ineeree sa schimbe personalitatea colonelului sauchiar comportamentullui, m"odificarea subtila in pattern-ul relational a fost eea care a rasturnat in final intreaga situatie. Arfi fost atat de simplu ~i totodata atat de inutil sa se gandeasca la colonel in termenii psihopatologiei sale individuale.Dupa ce Sperry a meeput sa se uite la intregul sistem, atat elcat ~i cei doi soti s-au simtit mai puternici.

- Acest eaz a reprezentat un punct de eotitura, a conchisSperry, in modul meu de a-i intelege pe oameni.

Autorii

Jeffrey A. Kottler este unul dintre cei mai prolifici autori dindomeniile psihologiei ~i educatiei. El a scris cincizeci de ciirticare trateaza subiecte foarte variate. De asemenea, el a semnat mai bine de zece lucrari pentru consilieri ~i terapeuti caresunt folosite in universitatile din intreaga lume ~i tot atateaciirti pentru educatori ~i terapeuti practicanti. Printre cele maiimportante carF ale sale se numara: On Being a Therapist (Despre meseria de terapeut); Compassionate Therapy (Terapia eompasionalii); Bad Therapy (Terapia inefieientii); Making Changes Last(Cum sa fad ea sehimbiirile sii dureze); Beyond Blame (Dineolo deoriee responsabilitate); Travel That Can Change Your Life (Ciiliitoria care Iii poate schimba via/a); The Language of Tears (Limbajullaerimilor) ~i The Last Victim: Inside the Minds of Serial Killers (Ultima victimii: PiitrunztJnd In min/ile eriminalilor In serie).

Jeffrey a fost educator timp de douazeci ~i cinci de ani. EIa lucrat ca profesor, consilier ~iterapeut la gradinite, ~coli gimnaziale, centre pentru sanatate mentala, centre de ajutor, colegii, universitati ~i clinici particulare. A lucrat ca bursier Fulbright ~i conferenFar in Peru (1980) ~i Islanda (2000).A fost deasemenea profesor invitat in Noua Zeelanda, Australia, HongKong, Singapore ~i Nepal. In prezent, Jeffrey este pre~edinteIe Departamentului de Consiliere de la Universitatea Fullerton, California.

Jon Carlson este profesor emerit de psihologie ~i consilierela Universitatea Governors State, Universitatea Park, Illinois,~i psiholog la Clinica Wellness, din Lake Geneva, Wisconsin.

In plus, el este de multa vreme coeditor la The Family Journal~i autorul a douazeci ~i cinci de carF in domeniul terapiei defamilie, maritale, consilierii ~ial psihologiei adleriene. Printrecele mai cunoscute carti ale sale se numara: The Intimate Couple

(Cuplul lntim), The Disordered Couple (Cuplul cu probleme), BriefTherapy with Individuals and Couples (Terapia de scurtii duratii indi'l'iduala ~i de cuplu), Health Counseling (Consilierea in problemede siinatate), Theories and Strategies of Family Therapy (Teorii ~istrategii In terapia de familie) ~i Time for Better Marriage (E timpul pentru un mariaj mai bun).

Jon a produs de asemenea peste 0 suta de casete video comerciale despre cele mai importante nume din domeniu (inclusiv cei care au fost inclu~i in aceasta carte) in care ei i~i demonstreaza teoriile prin aplicatii practice. Aceste casete suntfolosite pentru pregatirea viitoarei generaFi de practicieni.


ATReI

In colectia de Psihologie au mai aparut:

Eul ~ipersonalitatea, Mielu Ziate .199000

Manual de psi/lOdiagnostic, Hermann Rorschach 249 000

NOli/manual TAT. Abordare psihanaliticif,

Fra1l<;oiseBrelet-Foulard, Catherine Chabert. 249 000

Psihodruma Balint, Anne Cain 149 000

In colecFe Biblioteca de psihanaliza au aparut:

Ciol"lJn in og/indif. Incercare de psilzanalizif, Valentin Protopopescu 129000

De ce se tem bilrbafii de fCIIlCi,Jean Cournut 169000

Dicfionar de psihanalizif, Elisabeth Roudinesco, Michel Plon 899000

Doi giganfi: Jung ~i Steiner. Confruntare ~i sinopsis, Gerhard Wehr 99000

Figllri ale crimei la Dostoiel'ski, Vladimir Marinov 199000

111con~tientul1l10dernilor, Jean-Marie Vaysse 199000

Introducere in psihanaliza freudianil ~ipostfreudianil,Vasile Oem. Zamfirescu 169000

Introducere in terupia psihanaliticii, vol. I, Wolfgang Mertens 249000

In ciiutarea sinelui, Vasile Oem. Zamfirescu 129000

Intrebiiri despre zilla de lIuJine, Jacques Derrida, Elisaheth Roudinesco .169000

Jacques Lacan. Sclzifa unci viefi, isloria lI/wi sistelll de gt7ndire,Elisabeth Roudinesco 199000

La ce 111/11 psihanaliza?, Elisabeth Roudinesco 99000

Opere Freud, vol. 1 Eseuri de psihanalizif aplicafll, Sigmund Freud 249000

Opere Freud, vol. 2 Nevroza /a copil, Sigmund Freud 249000

Opere Freud, 1101.3 PSi/lOlogia incolI?tientlllui, Sigml111dFreud 299000

Opere Freud, 1101.4 Studii despre societale ~ireligie, Sigmund Freud 35900()

Opere Freud, vol. 5 Inhibific, simptom, angoasii, Sigmund Freud 249000

Opere Freud, vol. 6 Studii despre sexlIi!/itale, Sigmund Freud 249000Opere Freud, 1101. 7 Nevroza, psi/lOza, perversiune, Sigmund Freud 249000Opere Freud, 7>0/. 8 Comicul ~iulI/orul , Sigmund Freud 249000

Opere Freud, 7101.9 Interpretarea viselor ,Sigmund Freud 399000Opere Freud, 710/.10 Introdueere in psihanaliza, Sigmund Freud 399000

Opere lung, vol. 1 Arhelipurile ~iineon~tientul eoleetiv, C. G. Jung 399000Opere lung, vol. 2 Psihologia fenol1lenelor oeulte, C. G. Jung ~.249000Opere Winllicotl, vol. 1 De la pediatrie la psihanaIiza , D. W. Winnicott ...329000

Opere Winllieott, vol. 2 Convorbiri psihanalitiee eu piirintii,D. W. Winnicott 149000

Opere Wil111icott, "01. 3 Natura ul1lanii, D. W. Winnicott 139000

Psi/uma/iza arlei ~ia creativitatii, Jimine Chasseguet-Smirgel 99000Psihana/iza eelor patl'll viirsle, Speranta Farca 149000

Psiluma/iza ~isexualita/ea feminilla, Jacques Andre 149000Psililma/iza lravaJiului creator, Didier Anzieu 179000

Psihanaliza ~iislorie. nillarul Luther, Erik H. Erikson 99000

Psi/lOlogia erotieii feminine, Wilhelm Stekel 169000Psihologia eroticii masculine, Wilhelm Stekel 169000

Pentru comenzi sau alte informatii,

va invita.m sa vizitaF situ I nostruwww.edituratrei.ro

Puteti face comenzi ~i telefonic la numerele

021-224.55.26 (tel. /fax) sau 021.224.47.71 (tel.).

Date post:	07-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	alina-geangos
View:	327 times
Download:	42 times

Jeffrey a. Kottler - Jon Carlson - Mumia de La Masa Din Sufragerie

Documents