ANUL XXXVI No. lg 2 Ma? 1920 IVEHSÏÏL Oirertor: STELIAN prr>FSCü. Е ш е т ш ŞI HOMINISTRRŢIH n, STRADA BREZOUIM, П REVISTA SĂPTĂMÂNALA PREŢUL 25 BANI Abonament 13 Le? pfe &ч SUMAR: Al. Vlahuţă Din pru < N. N. Beldicaanu Cuculeţ loo I. Braculescu \ S o n e t \ Vecnicia Emil Isac. Marquizul Valah Radu Coemln. . . . . Viziune Mitologică Barbu Solacoiu Se/bare Lia Hârsni Jn ţara piramidelor D. lacobescu Unei doamne C-tin A. 6hica. . . Surâs primăvăratic Petra ehlajă. . . . Frânturi de gândire Victor A. Bacaloglfl . . . Cultul eroilor Popic . . . . . . . . Sonet incandescent N. Macodonaki O lămurire Mişcarea Literară: V. B. . ., Cronica literară Revolte şi răstgniri de: A. Duminic
Transcript
ANUL XXXVI No . lg 2 Ma? 1920
IVEHSÏÏL Oirer tor : STELIAN prr>FSCü.
Е ш е т ш ŞI HOMINISTRRŢIH n, STRADA BREZOUIM, П
REVISTA SĂPTĂMÂNALA
PREŢUL 25 BANI Abonament 13 Le? pfe &ч
S U M A R : Al. Vlahuţă Din pru<
N. N. Beldicaanu Cuculeţ
loo I. Braculescu \ S o n e t
\ Vecnicia Emil Isac. Marquizul Valah Radu Coemln. . . . . Viziune Mitologică Barbu Solacoiu Se/bare Lia Hârsni Jn ţara piramidelor D. lacobescu Unei doamne C-tin A. 6hica. . . Surâs primăvăratic Petra ehlajă. . . . Frânturi de gândire Victor A. Bacaloglfl . . . Cultul eroilor Popic. . . . . . . . Sonet incandescent N. Macodonaki O lămurire
Mişcarea Li terară:
V. B. . . , Cronica literară Revolte şi răstgniri de: A. Duminic
тщ nuveie Se Carmen Sylva. . „ 1.50 Aventurile unui Călugăr 1 . -Peyi.tx»u îopovincle p o ^ t o ^ O b a n i
UNIVERSUL LIT C U C U L E T
SEI .DiCKANU
E o аГй*аге nuniaî de цп-iPtêtèèe anî. da' nu-j dai. öbánine fereşte , mai m u i t de «aPte. < í • «Jia, Fanioane, cine-i cel
m a i bătrân ostaş din reglementul nostru î
— Eu. face gângăvja. Ьцгі-câfldu-se fudulă şi scăpăran-du-şi dinţii Pe chipul balaoa-che«.
— Si de câţi ani faci tu, m& oştire t
— D e c i n e i / ) — Cura de cinci, ba ta-te cu curigu ? \ — T o j a*a ; de când a ttlur>t tatuca şi rn'am tutioşit. t>e lângă reghiment ca im cotei.
— D a ' o ţigară de t«uti uU béi tu. bre ? , — Ibi, ctím nu * °ч ochty АЭІ edge-o. Aieta-i alea-ft«' т е н cel іпягр.і ça n'ani mahorcă. л — Ptini, ntajioa-te-ar puricii: mahorcă-ti trftbue tife-btirieu pământului 1 / — Poj, cu'n fniti<louä din iarba lui Scaraoschi îmi mai a l«nt 9* ett *ânduf | le . «i hamoreegt, — face gornistul refifnenl.ti l u i . sticiindtt-$: dinţi».
— Oi f}. badje Daneule, făcea arătarea ; «1 dé ce nu ? A-Ueatejea eo ifiimä ti'am ?"
Si eoldatii se stricau de r âs ţj-şi făceau cruce ca în fata Necuratului.
Cuculet era voia bună a
companii lor . Sea ra , când se ogoia lupta , se s t r â n g e a u ceoaică împre ju ru l ]ці :
„Măi . ia cânta-ne ceva de inimu-albast.ru : to t eşt i t u a-mor iza t" .
Si Cucu le t n ' a ş t e p t a su-l roage a doua oară : dnoea dibla la bărbie şi p r indea a zice d in scrjpcă si djn g u r ă , scţi-'feindu-şi dinţ i i şi ochii, la fieca r e vorbă oftată mai eu alean '•
. F r u n z u l i ţ ă de cicoare, S'aulieä. ţ a ţ ă F loa re . Trecui a s e a r ă călare. P e la p o a r t a dumita le . — Te zăr i i la l umâna re . Cu tâtişoarcle goale..-" Slujba Ini e r a eă care ca 1 '
tuşe Pân ' Ia ş a n ţ u r i l e din lin ia î n t â i , cu 'n că ruc io r cu doi zăvozj d e s t â n ă . Du[ăji, mar i şi flocoşi. ca n i ş t e urŞi, P&şeaU cu l imbi le scoase, şi Cuculet zicea d in frunză or i din diblă, în bâzâi tul g loan ţe lor , fă ră habar, cu caPda Pe o ureche .
í n t r ' u n r â n d . cum s t a tolăni t în iarbă, în P o i a n a Ţigăncii Ş; t î i râ 'a înce t din scripeu-ca o gángani 'e a m e ţ i t ă do lumina p r i m ă v e r e i , 1 se p ă r u că. p e boa rea îmbă l sămată a vântu lu i , v ine u n c â n t e c de ghi-ІАГЙ. Işj conteni scâr tâ i tu j şi-şi ciulj u rccb i ' e .
Zumze tu l cântecului s t răbătea, p r ' n perde le le d e ee l ina . când mai t a r e ; еапд m a i moale, ca de Pe a l te me leagur i :
-Лгіпе d inspre inamic" , se pând i Cuculet . su r id icându-se
cu dibla 'n mână. s e luă ЙурЛ sbâ rnâ i tu ] cântecului , cu och»i ! ; 1 pânda . Se urcă pr in tihli-şur i le j i l a v c , PC O mânea tu r a
ponorâ tă dc p â r â u , spre vizuin i le tăiniij tc ale duşman i lo r . Soarele scăpa ta sPre as f in ţ i t şi s t r ă p u n g e a desi-şur^e cu &n-litile lui do lumină. In ziua a-ceea lupta c o n t e n t e mai de vreme ca de оЬіссіц. şi in lin i ş tea adâncă a codrului, tot mai l impede suna cântecul de g h i t a r ă : iar Pe adieri le vântului, i s,e pă rea , uneor i , că vin. şi-i gûdilu nările. mirosur i bune d e bucale . Se opri să-şi mai t r agă o leaeä suflcíul . Işi a n u l ă dibla î n t r ' u n mesteacăn-se culcă în t re f e rege le u ţncde şi, închizând s t r â n s ochii. îşi lărgi , hu lpa r ca un pui de lup. nările. O suf lare mai tn.re de v â n t Ü v â r a p â n ă in fundul bur ţ i i mirodenie de ca^Tie fript ă şi-1 făcu să sa ră a r s in Picioare
Urcă', piept iş , un pripor stâncos, agâţându-so de rădăcini cn de n iş ie ştirpi îneap-ra l i , şi Í-C üonicnj. când r.iunse sus. în fa ta «ne i buc&îării.
Inserase , şi, p e . v a t r a uriaşă, sfârâia, în t ingir i "*e arama, vreo duzjnă de gâş t i şi forfoteau niŞfe • ;r.:,,:ic. sä—în cnpă o jn|oviţit î n(r , ?n. ;cle .
î n t r ' u n ira'i-Şon zdrân£Anon U.n p ian hodorogi* Ci s'auzea l a r m ă d e g lasuri v c < c i e şi tropote J« ùant- Buefiiar ' i căseau g u r a acoK' Şi în bucă t ă r i e doimea, b i t r ' u n nou de mnstfe eu
Cnculet îşi linse buzele, şl Se târâ, şopârleşte. până ia uşa bucătăriei. Ascultă o bucată de vreme, tremurându si nările, şi pogrorâ scările, oari duceau în bucătărie ea într'o pivnjţă, Se apropie, î n vârful degetelor, de vatră, înhaţă o cratUă în care sfârâiau Patru grâste dolofane, fi. din trei Paşi
fu afară, se stre c urä în taina P&dureL Se pogorâ. cu cra-tHa în brate, de^a săniuşuj, până la mesteacănul în care îşi an'nase scripca ; d'acolo s'aşeză greceşte» si înfujica. pe nerăsuflate, un picior zdravăn de cască. Când se ridică, era noaPte do-abinelea Şi scân-teiau, p i n t r e cetine. stelele. Cucutei îş i unse voios Ьцгеіб unse de untură, ş'o Juă. rePe* gior. pe albia . pârâului. e&
dueă gâştile РІово* lui don colonel : >.C* ei îi degr, elrea cul. tätuea reghimeatnloi V. <
Când ai^nse la uşa ЬогаеЫ lui comandantului regiment^ lui, gâştile nu erau nici fie* binti. nicj reci ; erau ещп 4 mai bune de mâncat. 1
Ci caută prin luptă să 'nfrunţi zădărnicia. Murind, teJnMtSÂte cuj/isuL-^Vesnicia I
In-zare*ea o lamă de^mäkt O luntre în primejdie se-arafo%
Căci marea se întinde 'nfitriatâ , Şi munţi se înalţă^'n spumele de~vef
Unfirdepalfo^pfeavă vânturai E lanţea.rătăeită.^E fatal Satan să*se ridice triumfal PUmbându-se pe undafsbuctomallf*
Dar maielotulnu 4 un trubadur, -Ci făurit din.kuneă'ibroţulgret Lopefíle sunt.àriai dè-VuUur* „
Şt nava va!ajßnge'4ejlWni . Şi va învinge fntr1'ana pe Saldi» Căci printre. nori-JOiveşteDamnetem
іол U - O f e c r i e t M
A R Q U I S U L V A L A H : A ş a - m i spunea odinioară Contesa maghiară, a cărei frttfftUseţă întrecea pe-a Monei Lisa.-l-am fost marquis... dar,
' — Pe vremea aceea duceau Copil legaţi în lanţuri pe străzi ti to vltrifiele cafenelelor râdeau de jëalea românească.
— Pe vremea aceia spân-zUratorlle erau răspleta vilelor.şi corbul era ciocârlia ttlturora,
— Pe vremea aceia, când Intram în buduarul ei, mă wtanipina pufnind de râs la-
: cheul : «mafquisul valah... va lahul., valahul... sbiera de
răsuna bolta de marmură a coridorului.
— Pe vremea aceia, nu ştiai dacă te trezeşti cald ori pentru totdeauna rece... şi se duceau regimentele de sănătate ardeleană, să apere de molii mantaua — de hermină — a Habsburgilor...
— Pe vremea aceia, am fost sclav, înamorat de furtună— de libertatea sfântă a uraganului... Pe vremea aceia, am închis în sufletul meu cu cheia durerii un dor : de-ar fi odată Ardealul meu.,.
— Şi azi, marquisul valah, este român. Lacheul ce puf->
de EMIL ISAU
nea de râs, a murit şi a murit blestemul lanţurilor. Spân-zùritoriles'au ars şi spuza lor a apucat-o vântul şi le risb pese cenuşa — corbii au sbu-rat, ca un cârd de blesteme negre, şi mantaua de hermină a Habsburgilor o poartă un clown...
—Adio Contesa! Adio Contesă! Să nu te rni-4 că s'a întâmplat astfei; aşa e soarele : învinge totdeauna şl fu» mina este mai tare decât coroana ce-ai riurtat-o pe cap.
Emil Isac
Viziune mi to logica ( L A S O S E A )
Pi întinsele alee înmugurite Adie un vâM uşor de primăvară. Vtftlios pe lângă mine, sboară Tiâmt automobile nesfârşite.
ftinil eu ochii mari ce ie 'nfioat% Cu sânii %oi şl glesne desvelite fV spatele trăsurilor trântite morgă cu-a ispitelor comoară.
ÎttrlgurÊfi de lubrice sensaţii. fk ochii aprinşi, cu narea dilatată, MvoJnic, după ele, fug bărbaţii.
Şl 'n ambrele amurgului ce cade. tt goana lor de patimi răsculată, W FauMMcrgând după^Driade.
Чяай Cosmio
5 E R J B A R E Imbtăţişază toţi pe rând pămîniul şi 'n straturi peste straturi se aştern... Tăcute, amintirile se cern, uitarea le acoperă mormîntul...
Şi totaş, uneori, în nopţi, când vântul se rătăceşte 'n freamăt printre cruci, Trezeşte paf că sboruri de năluci şi rupe negrelor uitări, veşmântul.
Şi paf că mor fii îşi deschid mormâniu!.M
Pornesc din adâncimi şi par'că vin şi printre noi — vfun zâmbet, vr'un suspin şi câte-o vorbă de îndemn, — cu vântule Le ascultăm şi plânsul şi cuvântul... Ne amăgesc, ne chiamă şi ne plâng şi crucile în vânt troznesc, se frâng... Ne chiamă şi ne plâng, ne amăgesc, Ţresalf atuncia din adânc pământul : *-Ja caşa^metţey^mprfiijşe urnesc.
вагіш SOIACOIB
UNIVERSUL LITERAR
IN ŢARA PIRAMIDELOR
CUM PRIVEAU VECHII EGIPTENI MOAJftTEA dè LIA HÂRSU
Cu tontă dragostea de v'-aţa a vechilor egipteni, eu toate eă trăiau in petreceri şi zjafeturi. moartea nu-i înspăimânta de fpl; el îşi găseau şi aci mulţumirea, căci pe când noi ne prefacem în ţărână, trupurile lor îmbălsămate ве p'ăstrtu de veci.
îmbălsămare^ se făcea în chipul următor: Se scotea din trup croerul şi т а г ш н а е ] е г se curăţa înlăuntrul trupului cu vin de palmier fi se umpea toate cavităţ'lo cu aromttice puternice. Corpul era lăsat apoi In carbonat de sodiu timp de 70 de zile. Scos în urmă gi spălat, îl înfăşurau în fâşii de pânză de in, muiate în cjei Hch/d^
Fejül acesta de îmbălsămare co . sili foarte scump. Se cereau 5000 de metrii de făşii de in, căci se înfăşură fiecare deget în раПе, upoi Kâna toată şi în urmă întreg Corpul.
Intre fâşii se puneau diferite obtecte, de obiceiu cele de cari mortul se s luj ia' în viaţă, Croito. iilor li se punea foarfecă, negu-jtorilor coiul, copiior jucării, e t p . fi tuturor cărăbuşi.
Măruntaele se puneau în patru ѵазе ale căror capac închipuiau un cap de animaj. In locul iniraei, care urma să fie întărită în faţa tribunalului morţilor, pentru fe . ricirea sau osândirea mortului, se punea un cărăbuş de piatră-
# * *
Spuneam că fâşiile se ungeau eu ciei lichid «are. întăriftdu-şe cu timpul, lua forma mnmiei pe care urmaşii o. AConMeau auol c u
Ii figuri simbolice Gbipul era zu. grăvjt, împodobit cu scuje de preţ şi цпергі aurit р Ы а г ,
Adeseori .se punea iteasupra с з -joijuj mortului portretul lui.
Pe trupul mumii]or se desemnau stele cari »uchipujaU spaţiul dintre cer şi pământ, pe care sufletul mortului trebui» să-1 străbată. Corpul se aşeza apoi intr'un sarcofaa: de lemn sau de p atră In oare se punea, pe lângă celelalte lucruri, şi >,cRrtea morţilor 1^
Această carte erfţ alcătuit^ 4 ' n
titlu, o formulă de rugăciune =i o vignetă, care arăta, prin una sau mai тиЦѳ imcginj, cuvintele din text, o rubrică car? dedea mortului indicaţii s-peciaje cum să.gl spună rugăciunea.
Din această caTte a morţilor şl mai ales din titlu şi vignetă — zice Maspéro, un egiptolog francez care trăeşto afctuaunenta în Cairo — геез ideile pe cari egip-tenij ' şi le făceau despre soarta sufletului omenesc' şi despre íeluj de eşisţenţă, cftre.i aştepta dincolo (Je mpnnânţ. - Ţ.n viaţa, de pământ, trecută dincolo, cu toate bucuriile Şi durerile ett
Y De pildă: într'o vignetă de felul acesta, se vede mortul pără-sindu-şi locujnţa în urmărirea lăcaşului de veci. In mână ţine toiagul şi pune picjorul pe întâile povârnişuri ale muntelui de «pus, în dosul căruia se pierde perdeaua deasă » negurilor.
Iată-1 ajuns la hotarul lumel adevărate.
In ai doilea tablou, vedem primirea care.i se face: un smochin
cu frunza deasă, incţrojtţ de f g | arată hotarul. O ferne* cu trupu} pe jumătate e?it Фп trunghju} щ inului îi întinde ne fi p| ia# Şi pqame ş ţ un m рЦц gu Дасй nu je VW. « mp'm H tfN bue şă şe rpîatqaycă pe рШШ? рѳ când prlmindu-}e. devine stf, pusul zeflor şi poate năşi pe Ц . râmurjle cele tai n 'ioe.
Alte tSblQuri: щоцц] § la, v | f
nuţpare şal! aiurea. Q Ьвдра să-i ia în împgrlt№ W ЩФ> Щ bapea e năaMv&nă fi (jer* r i s , punsurl Ia întrebări
Unele din aceste cărţi ale mor, ţijor sunt discursuri pe cari mor. ţuj le-a ţinut în cutare sau cutare! împrejurare.
In sarcofag se mai punea, pe lângă cartea mortului, încălţămin. te, vestminte, un toiag, ineje, bră. ţări, toţ feluj de podoabe de preţ, mici figurine 4« ale celles ma | ales r Uţ 'as" sau ..ochiuj divin'% cărăbuşi şl o mulţime de statueta de piatră sau lemn cari erau menite să slujească pe niort |ц , me» веа івЦ| ' іМ Ц-t |i« ЩА. J» nevoie* *
f * *
Pentru oej cu mljingpe ШЦ ţine se prftîed"* în pjjin ml $ІЩ plu: se întrebuinţau mirodenii pţ, tine şi după m Цт çMtrisj 19 zile in tarbonet i§ »Odin, il Uf făşurau într'llB gi»lgla »öiat i» clei çi-l duceau la lăcaşul de veci. sau îl îngropa» î» ВД8Цо;
Fe ЪощцЦ. îi duceau cu ЩЩ
UNIVERSUL LITERAR 13, f ~ alai. Puneau sarcofagul pé uű iii de sanie sau într'o barcă. întâi iVeniau cei ce purtau florile de
'Jotas рбШШ&е şi animejele pen. tru ofrande; ápoi ofeiectëjè cari aparţinuseră mortului: jeţul l u i -etatuia ]ui cn un cărăbuşi foarte rù**ët **ee de aur, ète tlVèB**tt Épol alţii ceri duceau «ЭДОД 6é m, ((ôthiUl dtis '& pffSfcţi. şi é»?W e» verdeaţă. Dopa aceea urmau bocitoarele şi jf*8ţi l cü piéi de iëopftfz!. In ùr . Ша icëllora de ábiá venia sarco. fäSfüj pus inir'o barcă pusă pe o éánie $1 trasă de boi ; HWel« eéW mtii apropiate şi prietenii mortului încheiau corte . giui. Toţi purtau vestminte albe în semn de dojlu.
Ajungi '«lăcaşul d e v e l l , rid'*
tíau mumia, ţe eitoáu rugăciunile obişnuite şi se împărţeau ofrande.
* * *
Arh spus mal sus că morful por. cec apoi in căutarea viitoare, în lumea subpământeană, numită ţA_ riien'1 (Apusul), ca să se justifice 3â fata lui ,,Osirls" çî a c e lor 4Й asistenţi ai acestuia, de cele 42 păcate pământeşt i .
Го Ъ«Чапуі dreptăici se cântărea inima celui mort _ adică )o_ c i l în care stau aândurile bune ţi cele reje-
Sus, la balanţă; se afla chipul lui Math, zeit» droptăţei ) şi pe una ölti tipsji, insigneje e i : o pană de struţ
Dar Dumnezeu амгеа. , nu nu . tot' ia tm Tjumnezeu drept, ci ti.'
í înţelept. De aceea, în fala baian-: ţei sta chipuj lui Thot cu cap de ! bufniţa, zeul întelcpciunei, caro ]' va arăta fce atârnă mai ffreu le ! Cântar.
Dacă răposatul jeţca biru'tor ; ге identifica cu Osiris çi devenea i {«tertre en şi el Se putea plimba ' în voo eu barca soarejuj pe ocea
nul cerului şi sc bucura de tnate pî-ăecrije închipuite de mintea o. menească. Se putea şi întoarce pe pământ sub ce infăfşare j-r.r fi pîăciif.
I Ku tot aşa era cu sufletele c e . j lor răi. Acestea erau supuse cejor
maj cumplite chinuri. Cei aleşi aveau çi pc lumea cea.
lajtii aceleaşi îndeletniciri ca şi pe aceasta.
OHÊI DOAMNE / IÂ hé 6 sêéta dktéê; pe terasă ia liniştea lampioanelor albastre, РйШ Іё è atei di mătase Vfte^i tainic suflete noastră,
A têtài... €й fhSihë. ШЩ Dort-fuatlit ti m №jtí tä гйтЬсіс âè seară, 'h flirturi férű rest vor treeê ani..;
fost mâi mult un Vis deèêt o iedtă !
far éd Vôi fi âeparîe inifdceeai \jŞat tá râmâAe vtţrîtiă ВІШ 'Pê care stolul tău de gingăşii
faebítei ptiu lacrăml $1 suspin* ftt fu întoarce iarăşi către miné th Ш ţotUmteW tàtzil.
SURÂS PRIMĂVĂRATEC
Priveşte 'n juta-ţi câtă însufleţite Surâde firea primăvara vine ta flori, în pâr şi-n piept sa ţi le anine Să-ţi spună-uşor t timpul de iubire
Şi azlăzi simţi un dor nespus Ш iifie Căfid pfëtùïïhdëtiea vezi strălucire Atâtea zâmbete şi fericire Şi zările albastre şt ééftitit-
Ш câitti la pieptul tău îţi prinzi o floare $i păru-ţi blond pe umeri se resfira Privesc mm stul de оШа gânditoare*
Dar când zefirul dulce tè răsfăţat Tristeţea ta acùm parcă ie miră Şt zâmbetul ti-apare iar pe faţă.
Corist, A. 1. Ghii
UNIVERSUL LITERAR
M A R I I D I S P Ă R U Ţ I
A L E X A D R U V L A H U T A Fondator al revistei literare « Viaţa», mai
târziu al •Semănătorului» împreună cu marele Coşbuc, colaborator la * Convorbiri literare» şi »Revista nouă» ă lui Haşdeu, Al. Vlahuţa este cel mai filozof poet, cel mai prohmd după Eminescu. Discipol al acestuia, mai ales în primele sale producţii, păstrând în versurile sale accentul şi nota tristă din versul lui Eminescu, izbuteşte să iasă de sub covârşitoarea influenţă a geniului poeziei Româneşti, găsind note originale, accente personale.
Şi atunci scrie versuri nemuritoare, mo* dele de «poezii filosofice», în cari stările, frământările sufleteşti sunt redate maestru, cü o putere de pătrundere si redare ul* m i t o a r e .
E poate mai psiholog de cât Eminescu mai gânditor de câţ acesta. ' In cea mal caracteristică din bucăţile sale, <Din prag» apar toate însuşirile de neîntrecut ale maestrului dispărut de curând, din viaţi pe care o cânta cu accente atât de optimiste:
D I N P R A
O, dar e mlsetnte lucru singur zilele să-ţl cârmi I Ce grozav tmi vânturi mintea, şi cu ce tndâr-
(jire-mi scurmi Fundul găndarilor mele. Moarte, când tţi stau
(In faţă. Simt că 'nnebunese.,. Mă tulburi. Fugi cu neagra
(ta povaţă I înţeleg, împărăţia ta, cu veşnica-i odihnă, Este singura-mi scăpare. — O să fiu acolo 'n
(tihnă. Niel Wflt, nici dor; nici cobea neprielnicelor
(gânduri N'or mai răscoli cenuşa rece, ţintuită 'n seân-
(duri, In sicriu dormi somn de piatră.—Niciun sgomot
(nici o grijă; Vermii nu te mai întreabă, de- ai fost aur, de-ai
(fost schijă. Cap de geniu, ort de vită — tot o hârcă sco-
(fâlcită, Goală,—batjocoritoare gură, pururea rânjită. Ş'o să dorm, In întuneric şi tn linişte eternă. N'o să-mi pese — căpătâiul de-mi va fi petroiu
(ori pernă. De-mi va putrezi sicriul şi găteala de pe mine. Pentru galbenele-mi oase nu va fi nici rău,
(nici bine. Neastâmpăraţii şoareci, dacă 'n capul meu şi-or
(face Cuib, nesupăraţi de nimeni vor petrece-acolo
('n pace. Poate-o lacrimă, pe piatra, ce-mi va coperi
(mormântul Va cădea din ochii mamii — poate scutura-va
(vântul Mâţişorii vr'unei sălcii peste groapa mea —
(tot una. Plâns ie mamă, olâns de creangă.,, tot nimic
iàu voi sti.
Fie că 'n senin, or\ nouri, va sta soarele, ori (tuna,
Fie că va da zăpadă ari că iarba va 'nvcrzi. Insă, uite, — mă 'aspAimăntă tntunereaxl it
(ved, Ne 'ntreruperea acestei linişti împietrite, reci I Să nu mai revin tn viaţă niciodată ?... Ntcfr
(odată /,.. O, -i grozavă vorba asta !... Limbă ne mal des*
(gheţată, Humă, ne mai încălzită de simţiri şi de idei t Nu de moarte mă cutremur,—ci de veşnicia ei.-* Viforoasă mi-e viaţa, şi deşeartă, şi amară. Ce trudit mă simt sub cruda suferinţelor pa*
(voara! Mi-i greu capul, ca de-o noapte lângă, dusi
('ntr'o orgie. Par'c'aş fi de-an veac pe lume... O paragină
(pustie... Soutberatu-mi-s'a pun' şi scrumul visurilor mele. Ş'acum gândurile toate, ca de plumb, mi le simt
(grele. Şi-a rămas inima rece si 'mpetrită de durei e. Mie mi-i silă de-an prieten, de-un cuvânt de
(mângâiere, De-o privire, ce-mi zâmbeşte veselă, — de mint
(însumi. Aş voi să nu-mi întrebe nimeni cugetul şl plan»
(eu-mi. Ca un vânt — printre ruine — simt că-mi văfie
Çntre tâmple.,. E 'ntuneric şi cenuşă... — Tot aştept si mi se
Çntûmple Vr'o nenorocire crudă, ca să mă mai miţte-9
(leucii, Să mai fulgere în noapte-mi, ca urâtul să-ml
(treacă. Ca să mor /... Su mă 'ntunec pe mie ?... Prtt
> crud.
ÜNiVERStrL I ITKRAR
Să na mai gândesc nimica, nici să văd, nici (să aud?
Să na mai primesc văpaia soarelui de primăvară,
Ori sU-ml răcoresc vieafa la un amurgit de sară, Şi să mai ascult, pe gânduri, doina — frişca
(delà tăria Ori duiosul plâns al apei, şptind noaptea peste
(«ârlă? A, e negrăit de lesne să-ţi repezi un glonţ in
(créer Dar pe cer scântee luna, dar tn iarbă cânt'un
(greer, E-o mişcare, e un farmec, care'n veci nu se mai
(curmă... Şi când te întorci şi cugeti, iung privind ce laşi
(în urma, ' Simţi că nu-i chip să te saturi, c'a trai i-o fe
Niciodată. Altă vieaţă?... Altă lume?... i-o poveste minunată; Insă, ea să-i dea crezare, in veci mintea-mi n'a
(sä poată. JBu o lacrimă de-aceea nu mi-aş da-o oentm
(toată
Nesfârşita fericire din vieaţa de apoi.
Câtevi looeţi de târnă... Rămâi ţărnă şiganoiu f Bine e sa ştii, la moarte, că o dungă laşi - - un
(nume, Cai săpat la zidul nopţii — c'ai muncit să-ţi
(scoţi în lume Din al creerului sbuclum, ca pe-un diamant,
(ideia. Urma fi-va-ţi cunoscută pe-unde ţi-ai purtat
(scânteia... O scânteie 'n aierqare—e o rază... Mângâiere!... Du'cc-i să ţi-o ştii la fundul vieţii pline de
(durere. Ah, fugiţi gânduri nebune, soli ai negrului mor-
(mânt! Nu mu'ndur. — Pe cer sunt stele — flori şl pa-
(sări pe pământ. Ş'apoi... e mişelnic lucra, singur zilele să-ţt
(scurmi. Si-mi mai vânturi mintea, — 'n lături, fugi cu
neagra ta povaţă ! înaintea morţii mele — moartea dragostei de
(vieaţă.
AL. VLAHUTÄ t
FRANTUKI D E G Â N D I R E de P t T R E GHIATÄ
FertrSea se î n g ă l ă p e ea in-eăei ; nici odată nu spune ce v r e a cu *ot dinadinsul ; mjute t o tdeauna , p l â n g e deseori , Pucate1« t recutului spre a face loc celor v i i toare ; e s inceră eând îsi iubeşte copiii ; aceste fiinţe nev inova te a u norocul să desteere en igma, care sgii-duie vecinie ne rv i i femeii ; bucurii ame ţ i toa re a m ă r ă ciuni f ă r ă margini ,—ea Prinde oopjlaçii în b r a t e şi-i sărută nebună.
Copiii !...
In sufletul lor e singurul ioc nieloio să crească floarea.
! s incar i tă te i ; acolo găseşte din be l şug p l in i r ea novojlor sale, Si i r ăeş te vioaie, Pl 'nă d e j sevă, a semenea unei a r ă t ă r i m i n u n a t e , pe care mu ' t 'men ' n t i n a l ă o ignorează.
Şi vjne o v r e m e în ca re , o floare păleşte Pe înec 'u. se o . fileşte si m o a r e .
Co a r ămas din foaia frumuse ţ ea de aHă d a l ă ?
A t â t e a spe ran ţe împle t i te în nopţi de fermée;:tă visare, se risipesc ; şj când a runc i o-cbii înapoi, Pe c ă r a r e a trecută pas cu pas ab ia de mai r e cunoş t i că si în sufletul tÄu
an l icăr i t cândva, porni r i d i a d e v ă r a t ă iubire de oamenj.
P a t i m a , care inundă sufle ' tele şi le răpeş te odihna, pa ' f i m a ee aS4& sânii femeii, s t ră lucind bolnavă. în fundul ochilor ei. împă ien jen i ţ i de a r z ă : o a r e dorjnti- p a u m a e veseina s t ăpân i toa re .
P a t i m a !... Cine a sădit-o. a e d o imdf
rânjeş te a to tputern ică , în inL me le de foc, clocotind şj fierbând, asemenea unu i cuptor t : e ; n : - - u ţ ?
Petre Uhiat*
P E N T R U MĂRIREA PATRIEI L. C U k T U L E R O I L O R
IV * ШШ A. ѢШШш $1 sufletele vitejilor mdrfi, pltiliää ät-asn-
pra capetelor noastre, tmburbătânda-ne la lupte şi datorie.
/ N i c i o" ţa ră "n'a'• p i e rdu t "în éràzboiu mai mul te suflete ca /România . S ta t i s t i ca a r a t ă , că ' Jla o - p o p u l a ţ i e de" op t mil i-foane locuiiori din vechiul r e -'gat, s 'a p i e rdu t unul Ia zece, ;adică opt sute de mii, în lup te , s a u prin boii c o n t r a c t a t e de ipe u rma marelui războiu .
N 'a r á m á s familie, casă , jungher, unde spec t ru l morţe i , s ă nu sc fi a r á í a t , î n t i n z ă n -idu-şi l inţoliu ţ e su t din jale işi sufer inţe . i . A u pier i t mulţ i p e câmpu l 'de luptă , în sp i t a l e sau în c ă -aminurile d inapoia frontului ; sparte din aceş t i a din cauza (lipsurilor, foametei sau n e p u t in ţe i d e îngrij ire. To ţ i la o J ' a l tă , aceş t i mart i r i ai su fe r in ţe i , cu su râ su l j , p e i 3 l b u z e , mulţumiţi 'Că ' •ş i-au*'făcut *da-ІОГіЛ. . ş >
1 Ş i / în ţ ă r â n a d ă t ă t o a r e \ d e irod, s 'a s e m ă n a t a t â t e a cruci ;§i s 'a v ă r s a t a t â t e a làcr ime, ică mul te decenii vor vorbi genera ţ i i lo r v i i toare , de r e c o l t a b o g a t ă în jertfe a p ă r in ţ i lo r şi s t r ămoş i lo r lor.
Dar , ca to t ce începe îşi a r e sfârşi t , a şa şi războiul s 'a p o t o l i t ; e n e r v a r e a a începu t s ă se r i s ipească şi reculegerea n e - a a d u s la rea l i t a te . Ţ ă r â ia deveni t m a r e — t o t ce v o r -ibeşte şi s imte r o m â n e ş t e s 'a s t r â n s în t r 'un mănuchiu ; — •utopişti an amuţ i t , d r e p t a t e a a r ă s ă r i t d inapo ia orizontului î n t u n e c a t pen t ru o cl ipă.
E o datorie de c ins te , de jexemplu şi de recunoş t in ţă , şfaţă d e eroii, ce ş i - au d a t viaţa p c Altarul Pa t r i e i .
• Cultul thorţilot'este uh titlu de nobleţă, pentru un popor civilizat.
Eroi au fost cei ce-au sü-suferit ocupaţia străină, au simţit-o, au plâns în ascunsul sufletului şi şi-au dat viaţa, de durere morală şi l ipsuri . "
Eroi au fost medicii, sanitari i şi surorile de caritate, cari nesocotind propria lor viaţă, =, şl-a jertfit-o * pentru îngrijirea , bolnavilor, ' cu un devotament şi uitate de sine fără seamăn.
Eroi au ,,fqst, » nenorociţii cari în tabere de prizonieri, lipsiţi de hrană şi îngrijire şi-au dat ultima suflare, fără nici un strigăt de revoltă sau părere de rău.
Dar, iha! ëroi decât toţi, au fost ï aceiăfţcari | c u * arma'în mână, străjeri'neclintiţi, /au primit botezul martir în apoteoza luptelor. Şi pentru a-ceştia voi vorbi mai în deosebi, căci plecând la luptă, ştiau şi trebuiau să ştie, că nu se vor mai întoarce acasă, întocmai ca - gladiatorii Romani cari se întorceau să moară înaintea lor. Pe vremuri, am mai gândit la fel: «Când pleci în războiu pri-«veşte pe dragii ţăi drept în «ochi, şi priveşte-i adânc, «pentru ca faţa ta să le ră-«mâie întipărifă bine îil min-«te ; nu te vor mal vedea şi «nici nu trebue, căci pe jertfa «ta se va clădi viitorul Pa-«triei».
Şi daca moartea nu te-a surprins dltüí'ö ciipä, ultima
sclipire dé judecata, té face încă a te diiee ëu gândul, spre fiinţele iubite şi spre, D-zeu, şi lui îi Vei rosti rugăciunea din urmă :
«Tu D-zëule mare carő eşti «a tot puternic şi stăf»8fteşti «lumea, ai grije de Patria şi «neaniui meu, äibi iflilä de «cei ce m'aşteaptă acasă ; fă «ca l ipsa şi durerea să nu-mi «indrăgescă căminul—acolo « d e p a r t e m'aşteaptă mai «multe suflete. Prin lumina si «a tot puternicia Ta presară «consolare, celor ce nu măi «vor mai vedea, cari trăiau «prin mine şi cu mine». -
Uraganul a trecut—pretutindeni se văd cruci singuratice, mici cimitire, morminte fără nici un semn.
Cine ştie daca vre-un tre< catér, vá presăra vre-o floa-re'sau va curăţa buruenile ce vor răsări din ţărâna ostaşului erou;
Altora, le este dat să în-depimeaseâ această sarcină.
Avem datoria sfâfită s i le îrigrijim locaşul do odihnă, să plâttgem şi ăâ äjütanl „pe urmaşii lor, să hé desä&f>e-rim cU pietate iii faţa iHbr-mintelor acestor apostoli.
Pe aceştia, trebuie aă-l invidiem; moartea numai atenei e crudă, când vine în tăcere şi rte găseşte départe dé un câmp de luptă.
Nu este oaie aceasta, punctul cel mai înâl{âfof ai vieţei ?
A muri pe câmpul dè o-noare în luptă, este o gierte, pe care nu ori-cine--o poate
UNIVERSUL- LITERAR '
atinge— э'аг putea im Chiar, c'aceasta e un dar D-zeesc. Dar unii din ei n'au fost hărăziţi — cu acest dgr eqm* ptect;—se văd zilnic făpturi cu picioare de lemn şi măini puse, se văd cum cutreeră drumurile %\ şrşşele, cerşind mila trf№oril0r> Çe »$m de »n$U* bwe-facere şi de civilizaţie, ar face acela care adunând pe aceşti viteji şubreziţi iar abţină pe toţi la «Căminul invalizilor» fie în caminur{creiateîn acest scop.
Ё dureros să vezi pe a-ceşti &ti)\Mi\\ de pe urma războiyluj, cu djcqraţii pe piept, Jinlnd mâna întinsă. Aide, фе are puiet» mu bani, —e timpul s& ee facă o fap-> tg Ьцпа! §4 nu uităm eä priţite ШГ/М Vif", pqt s i şe numere şi cei orbiţi djn războiţi, parera H s?äu întunecat pentru vtÇfô Qçhii, cäri пц mai pat vedőft up răsărit de soaré, ô floare, o femeie, natura în sărbătoare !..-.
Societatea „Mormintele E-roilor*, vine şă împlinească o daţpjie sfântă faţă. de morţii nopri» Scumpi, Aptiyitatea D-lui General Rujjnşctij, preşedinţia gcßfitej societăţi se
resimte, clei sufletul său mare, a înţeles cum trebue privită această îndatorire.
EH Qeneral Răşpanu, Ministru de Războlu, a creiat legi bine-făcătoare pentru orfani, invalizi şi eroii morţi, legi care-i va aşeza un piedestal de aur, la activitatea sa prodigioasă şi în această direcţie. D-sa şi-a asigurai frumuseţea drumului său de glorie, prin bine-cuvântări|e celor nenorociţi ! Mai presus însă de pat tqţi, marea frescă din istoria ţărei Şj a neamului, va gravă pentru tobdeauna figura dulce şj dătătoare de viaţă a celei mai frumoase, mai blânde şi mari Suverane—acea figură de duioşie mistică şi farmec deosebjţ ce a îngrijit de răniţi, a închis OC'IÜ celor din spitale, a dat vieţei pe copii eroilor, a îmbărbătat la victorie pe cei desnadăjduiţi. M. $. /?. Maria, râmâ ne cea mai Curată şi Ideajă figură a timpului nostru şi cea'mai desăvârşită operă a creaţiu-r»eî femeieşti,
Pe sfintele * sărbători ale Paştelui, când cjppotele anunţau învierea Pumnului, Regina)
noastră scumpă p r e s ă r a flori şi lacrimi pe mormin te le e -roilor din jurul Oneştilor, ă-rătând prin a c e s t ges t , că Învierea Mân tu i to ru lu i , nu goate da uitărei p e сгі ce au făcut să re învie v i r t u t ea strămoşilor, ce au v i sa t a e -vea o Românie mare şi cară. azi a devenit o r ea l i t a te . A mai vrut să a ra te , că pe când lumea petrece, Ea; M a r e a noastră Suve rană , r e a m i n t e ş te tuturora, da to r i a cea m a r e ce o avem, faţă <ie Eroii Patriei.
Morminte îngrij i te, p r e s ă rate cu flori, cruci a r ă t â n d numele eroului , m o n u m e n t e , plăci c o m e m o r a t i v e pe p e r e ţii c a z ä r m ü o r pen t ru a o n o ra memor ia celor morţ i pe câmpul de luptă , şi mai p r e s u s d e câ t toa te , recunoştin-a simţită şi nu oficială, a -ceasta d a t o r a m cei ce mai suntem în v ia ţă , făuritorilor României mari 'de azi,
Onoare celor ce s 'au jertfii pen t ru ţară , şi calorie celor ce au r á m á s .
Vidor A . Bacaicgm
S O N E T I N C A N D E S C E N T Pesie 9 i(ţ ш douâ{ — cel mult: şapte, Sosl-u clipa sfintă c$nd Aich, înduioşai ae-atâţa of şi ah, Şidş atâtea ţacrime răscoapte,
lngădui-va bietului Rajah Ce stă ţn pat mereu, şi zi şi noapte, [Hrănţt eu Ш, eu ouă şi cu lapte), Să redevie iar cea tost ; Valah i
(Dedicat legii electorale) Atunci ca un vulcan în 'isbucnite Care-şi trimite lava lui la vale, M'oi răsbuna şi eu de-atâta jale.
Dar val, ce trişiă-i astă nălucire: Căci dacă '$ sănătos, — cum îmi urez, — Va trebui să merg ca să volez!
MORALA : Mai bine mort de. cât să-mi ies din fire!
Popic.
188
Un cititor al „Universului Literar" s'a p lâns unu i prieten, fi& laud prea mult femeia în ver-jwri le mele. - — „Bine domnule a. zis el, eu 4l ş t i a m o m serios pe domnul Nikita Macedonski, nu poate să m a i cânte şi el altceva? CS poeţii a u smintit-o tot zicându-i. ba cu e deşteaptă, ba că e zână, t « c ă trebue să i ne închinăm.. . J£u ştiu că de când sunt abonat la „Universul Literar' nu mai a m trai c u nevasta mea.
Uite prevăd c ă dacă o mai m e r g e a ş a c u laudele p c e ţ i b r •ci c u "drepturile femelei o să. a-ţjung e u la bucătărie şi cine ştie poate dădacă. '/ Uita i sä spui că această protestare v ine din partea unui m u n jtttor şi c ă n u e s ingura. N u e m a i puţ in adevărat, că mul ţ i şi ín deosebi cei de tot tineri şi bă-Itrâni, sunt de părere c ă nu o l ă u d ă m destul. Voi încerca să Siniştesc pe cei dintâi cari în-ivinuesc poeţii că bagă fumuri %u capul femeilor.
Majoritatea cititorilor revistei noastre , care e pusă prin costul ei la îndemâna tutulor, nu sunt 4B s igur In corent cu ceiace ) c r i u alţ i i sau chiar eu în alte feviste mai scumpe, căci a l tminteri cetăţeanul căruia i s ' a părut « ă lăudăm prea mul t femeia В*ат m a i fi zis aiimic. i Căei ce-ar m a i i i zis el dacă e r fi citit de exemplu „Balada jDragostei" de poetul Gregorian lepfirută m a i deunăzi . І Voi încerca să-i spui eu ce zice jpoetul despre femeie în această jpoezie: în iadul roşu trei draci Joacă în zaruri pe bani. în tâ iu l î ş i pierde ult ima para. D a r să l ă s ă m m a i bine să vorbească jpoetuL
ISttft pom rămaseră cel doi 'Şi cel mai tânăr, drac avar, ^Pierzând toţi bani, vechi si noi, ^Svărli.o frază de gunoi
Juca pe haină, pe-o curea Pe-un bici, pe-o piatră de rubin, Ce 'n vârful cozi 4 licărea Si 'n urmă duve-o luptă grea; Pe-o broască ce-o crescuse 'n sdn. Pierzând ş'acestca scotoci Un colţ de unghie murdar E-un suflet de femeie, aci -:' II joc pentro para.,.
Va fi Dc-ajuns drept plata, unui zar Dar ctlult sedrpindud un rest De barbă ce-i sfdrsea sub gât. Răspunse prinir'un simplru sjest
— ,,Nu risc paraua pentru-atât''.
Credinţa poetului este deci, că nici dracul nu mai pune o para ca săi câştige sufletul unei femei.
Când u n scriitor reuşeş ie să facă o operă de artă care să fie în acelaşi t imp de o concepţie puternică şi nouă, poate fi sigur că poezia lui va trăi atât timp, cât l imba în care a scris-o.
Ca el să poată însă că scrie o astfel de satiră' a femeiei, cum este cea de mai sus , trebue să fi fost însufleţit pentru femei de u n adânc dispreţ pricinuit des igur de una singură, de vre-o infidelă, cum se întâmplă întotdeauna a spus-o în versuri celebre si Francise I regele Franţei. ,,Souvent femme varie ,.Dien fol est qui s'y fie''. mai cunoscută în traducerea italienească a iui Le. roi s'amuse dp Victor Hugo (Rigoletto) adică „La donna e mobile." Când .se va traduce cântecul în româneşte, vom înţelege, dacă am at-vut norocul nerna; văzut s& nu o fi simţit şi probat că: „femeia e schimbătoare".
Poetul si iubitorii poeziei, trebue totuşi să-i fie recunoscători chiar când ea produce a tâ ta scârbă şi dispreţ. în cât nici dracul nu mai preţueşte sufletul ei: — poetul, pentru că mulţumită ei păşeşte pragul nemuri-rei. iar cititori; că întreţine cMar prin părţile urâte ale caracteru
lui ei, focul sfânt al агіаЦ Eu însumi , am scria o poèzid
inspirată de o prea frumóaa* femeie, care era Insă tot atât de proastă. t Vai proastă esti FRUMOASO, X
proastă EŢTSA Nimic nu spui, in schimb, Іп*Яі
vOrbestîj> Se miră toţi cum nu te OSTENEITTL
Cum n u toate femeile frumoase sunt proaste, a m rupt-o | f sfârşitul nu mi-1 m a i a m i n t e s c ţ
Dar n'ai băgat de seamă Citi* torule, că şi în poezia pe carel ani publicat-o în numărul trecut (Cânetarea Femeiei) pun î'aj evidenţă c ă femeia e în. totdea* una interesată: ,,Căci aur vrei CÂND OCHII TTI órd
ÎNFO VĂPAIE Si CDND te UI[i IA mine CU ТІЩ
SAU DISPREŢ ;„ Poetul n'are aur SI TU esti TOT
Danaé, Tu vecinie preţuită j i veénié
fard preţ"* • Danae , frumoasa care nu \'Л
iubit pe zeul Jupiter ce se Înam o r a s e de ea, decât când s'a borât la ea transformat Întţ4>< ploaie de monede de aur.
Drept este că la urmă P>BZÎ* se îmblânzeşte şi se sttrssste scuzând femeia: „Cuci florile şi ele vor aurul «Ил
soar« ,,Se 'npodobesc cu 'dânsul cu »
vecinicu-i tezaur Jar tu ce ai pe fată a 1ЮПШ
coloare t .JSevoie ai femeie rde SOARELE dii$
AUR Căci după cum florile au na»
voie de l u m i n ă ca s ă fie cdrai-rate şi să încânte privirea, U I aşa şi femeia are nevoia de аш, rul ce o împodobeşte ca lux »f frumuseţe.
Aşa, dar cetăţene, cred cu ПЦ ti-ar plăcea nevas ta tn sdrenţ* c n m nu-ţi place o floare •aâajitV de noroi.
Revolte şi răstigniri poezii <Je A, Dominic. Pentru mulţi un debutant şi totuşi un maestru ; un cântăreţ care se ridică, de la prima înstrunare, ca un stâpânitor de rasă, ca un cuceritor în arta pe care o mânueşte în adevărat che-fliat. p Volumul mi Га adus un prieten, el însuşi poet de mare •talent, mi-a citit la întâmplare jdoar câte-va acorduri şi m'au p işcat ; iar când am pătruns adânc frumuseţile lui, mi-am dât numai de cât seama* de comoara de inspiraţie, de simţire şi de cugetare, ce descoperi cu ochii mintei în fiecare foae, în fie-care rând.
* Ri am rămas profund impresionat de înălţimea de gândire ce răsare din fie-care rers şi m'a răcorit suflul notei noul şi originale şi m'a vrăjit modelarea sculpturală a versului şi m/a prins în cleştele admirărei nervul sub influenţa ciruia palpită şi vibrează fondul acestui vers. V Se poate să fi fost într'o dispoziţie sufletească * puţin pretenţioasă, dar impresia mea sincera ejtej:ăjn.tr£j;„ântăr.etj i
de astăzi, nici unui nu este mai bine înzestrat.
Luaţi volumul ca să' citiţi numai pe Israel, numai atât, şi 'mi veţi da dreptate :
ETERNE ISRAEL ! , . . » • s S • 9 • * !» . • .
Vreau amintirea ta tn mine s'o sărut,
Să simnt toti spinii din cununa ta Adânc, adânc infioti pe frunea т э а Vreau milenarul tău Destin necu
noscut Şi sub povara lui uc'gătoare Să 'mbrăţişez grozavul tău trecut Şi să visez durerea-fi viitoare I CI toarnă tu in s lova mea avântul Profeţ i lor; trezească-зе cuvântul Lui Moise 'n mine, — ca să pot
- > >, . purta P e aripa săracă — a unui vers— Etrnitatea ta ;
In Uni / er s 1
mănate din belşug d i -a lun i gul celor 130 de pagini.
Iată de pildă începutul a-; cestui pastel. /
Ui cer de nouri grei, învineţit Îşi zdrenţule cămaşa 'nsàngerata, Şi ca un monstru frânt şi răstignit îşi pleacă fruntea lui-indoliată, Şi pietul Iul de răni brăzdat Peste adânca pomilor cântare, < Sărută piscul munţilor in zare Şi plânge pe sărutul ce l'a dat.
Sau sfârşitul din prefaţa versificată.
Şl asetmnl bobului de rouă 'n care Puterea stâncilor s e oglindeşte — in lacrime ce 'n ochi mi se iveşte Resfrâng lumina miilor de ste le , T o p e s c durerea cântecelor mele.
Ori idea aceasta din Tristiţe
Şi citatul acesta e un crâmpei numai, care nu poate nici pe departe reda toată bogăţia de imagini din întreaga cântare. Israel trebue citit întreg ca să-i pătrunzi toată frumuseţea şi să-i înţelegi măreţia.
Preferinţa mea, marea mea preferinţă pentru Israel, alături de care nu stă nimic din volum, nu întunecă nici una din cele-1'alte frumuseţi", se-i*
ŞijmâinHe amândouă chinuuite. 'T— întind aprinsă inima-mi ; potir In care vbur i l e ne 'mpHnite Se sting, lăsând ún gol de cimitir.
Dar de geaba, nu poţi pătrunde atâta frumuseţe din spusa altora ; trebue să te încredinţezi văzând-o. Revolte şi răstigniri merită acest p o pas de cinstită emoţie sufletească.
V . B.
190 U N I V E R S U L L I T E R A R
/ ;:*0 nouă• compan ie de o p e -fretă în pe r spec t i vă . C o m p a nia" Lirică , .E lysée" formată de4rechi le n o a s t r e cunoş t in ţ e . Virginia Uric ioara , Iean N i c o -jlescu, Kaner , G h i m p e t e a n u . .Reprezentaţ i i le vo r avea loc i î n îg răd ina Astor ia .
Л apărut un nou volum de d. Victor Eftimiu «Pe timpul haiducilor».
" • * * La 1 Mai se închide stagiunea
Soc . Dramatice Ia T. National. Vor urma reprezentaţiile Operei. * * * ?
Numărul viitor al Universului Literar, apare Duminică 9 Mai â. c.
* * 9
tn curând vă apare : «Ţara iui Baiganciu» de Vintilă Panta amintiri vesele dintr'un calvar.
Oraş în Italia ( inv.) Prov inc i e în Balcani Hival al asupritori lor La b i ser ică Coif - , La pământ Popor de să lbat ic i învăţat c u n o s c u t
Iniţ ia le le de sus în jos dau n u m e l e uuui mare învăţat, iar binale le de jos în sus .numele unui vus. :••
9. LOaOQRIF de Tobv van Green
, ,C in cuv in te l e următoarea să se . f o r m e z e n u m e l e 'unei scri i - r
toare .auguste, astăzi decedată : í Sac , va l , rem. in.
1 0 . Ş A R A D Ă d e á r a . > 0 . 1 oşil
iŞa'railamea nu-i aşa grea, Căc i două părţi cupr inde ca. Pr ima parle 's pc la ţară , Ce-a dc-a doua vez i p'afară iarna mai a les ; o şt i i Vara pr in bucătăr i i . A c u m totul de uniţi Pe-r,la artiste găsiţi Şi-o .găsiţi nu arare Pe la mul te domnişoare
1 1 . ONONEM de Th. O Tosel
V L H U O carte Suât şi munte Sunt şt Zeu Si.chiar o ştofă.
1*. JOC TRIUNGHIU dc Cornelia C. Bădescu
ffl Я B B atribut D o m n e s c й ® й Й semn in nrltmct.
ö ® ® nume de popor Ѳ Ѳ art ico l
B consonS
13. ŞARADA * " d e ; / ö / i í / Sinaer
Tot cuvAninl sunt de Peş te Nu la deni i c e trecu . Pr ima parte c măsură Cercetează bine tu. Cea d'a doua cea finală Se învaţă pe la şcoa lă Si acum la dcslegat Zi : Christos a înv iat . . .
14. ŞARADA de /. S. Delà Corcea
Staţi la masă şi mâncaţ i Şi c u m i n e vă'ndopaţ i Căci întreagă sunt mâncare Şi am gust nevoe mare Ùe m'oi despărţi în două Cum de Paşti tu tai la ouă Partea : ntâ i să şti că sunt, Pr intre verburi ne pământ
Cea de-a doua sunt on nume Cunoscut de mul ţ i . lume , Şi acum Ia dcslegat, Să-1 ghiciţi neapărat. . .
î s , j o c d T p a t r a t de Marinescu Èfstatt
Din aceste 9 (nouă) pătrate să se distrugă 8 (optica să r l t o â h i 2 (două).
16, $ARA0â Direct ?l Invers DE-o CITEŞTI ACELA? haină o зй GĂSEŞTI.
DESLEÖAttl DIN «ЕЙІА Vil! PRIMITE TN TFRRAĂ
'Au nvai destegatî ч
/ joc: Ticu Pafttazöpol Galaţi. Ëleituta D. Tabacii R-Să-rat. M. delà Prut Şiviţa Ga-latî
2 jôcuH: H. Hebeech T-Se-verin. Marcel Căliand, C Penel Comarnic, un dotiitt ditt G* lati care nti »emiieazfi. ,
Woclale, 1ау£ diu tpsea,! urma-«lie războiului, prwum ц pentru eeconstituiraa goajodăritl Paţlo-
via textul ЧЦІирЦйі «pulul Im-toruinut se vor reproduce urmă-foareif-.•»Impf » U l i
fcOOO,
awmn$
va Ц emis (n fr
ta ta facsimile _4iatfu]u| da И.
- jMctoüului 4. Datoriei frùbïice,, şi a Casierului & Centra] '
tur» 4Штт«te copţroi,
.feübaeriitpruj «ceşti ішрга.' •aut e scutit pentru sumele sub> jeerise de impozitul Щ$щга A ere. Vterii averilor, (aţupta ţătţigurL bor de război) A asupra averilor. ]S«tne(e tubţţriie ци te var so-koti la xtaţtijirtfi averilor asupra feărora se fa Р9*сціа Цц evevtual ітѵгцтщ ргЩ
Titlurile acestui împrumut vor fi scutite de orice impozite prezente sau viitoare ...
-C Titlurile L. Titlurile vor li primite pe valoarea lor nominală ca garanţie Iş toste casele Statului. Cupoanele scăzute vor fi primite la a-celeaşi Casse drept numerar. Ti , titlurile vor pwtsa fi puse In gaj
bombardate) la Banca Naţionala à României si la Cassa de p.epu. nerL
Subscriitorul pa - pMiea i vW\ pămănlui fU care a fost împroprietărit prin expropriere • cu a-ceşte titluri pe valoarea i°r: na.
.minaiă purtând primul' cuppn 'neajuns la scadenţă. £. Titlurile acestui Împrumut vor purta o dobândă de 50 ia sută p« an 1* capitalul nominal. In acest acop titlurile sunt Însoţite da '•• o fo3e.de cupoane de dobâiui semestriale pe zece ani. reînoibile pună la complecta süpgere a a-
.ceştui Împrumut, ' . j Amortizările • rA*mffrt;'zări!e ; acestui \. Jmpru-^mut se vor face pe valoarea nominală in"curs do 40 ani,Лconform tabelei anexate la teslol.titlurilor, 'prin trageri la sorti semestriale cari vor.-avea loc la-'-J Septembrie şi la 1 Mattié al fi«?-cărui ap^cq începere d^ia ^ Septembrie Í 92 J, dată íixíiá. pentru prjrna trudele.
Guvernul sé obligă A nü de* nunta acest împrumut îu*inte de 1 Mai 193Î,
Titlurile eşite ia sorţi vor fî plătite l i 1 Mai şi 1 iNucmbrie ce urmează fiecărei trageri Ш schimbul titlurilor având ataşate toata cupoanele, începând cir scadenta imediat următoare ter i menului rambursfirei, Primul! cupon va fi plătibil la 1 Noém-brio 1920,
Сироапзіа SI Valoarea cupoanelor , ca voi] lipsi se va deduce din. capitalul] de rambursat.-y
V Numerus titlurilor eşHe la sor-« ti la fiecare tragere, împreună! cu o specificare a celor din tra-« gerile precedente, cari nu s'au'j prezentat la plată, se vor publica,; în Monitorul Oficial..
Cupoanele scăzute şi neprezea* täte la plată se prescriu dapS cinci ani, iar, titlurile eşite la aor* ti după trecerea de treizeci/ da ani delà scadenta lor.-
In locul titluriv-r ^--zaurj, iu-»; rate sau dispuse se v o r liberai proprietarilor duplicate in conformii aie cu legea decretată eu" No. 3380 din la Noembrie 1918, putându-se Iun, : cunoştinţă. de dispoziţiunile.acestei legi la 1Q« curile de plată.-.
Subscrierile acestui tmpruniuj vür fi ireductibile.: Mjn. 'âejjnanfe, AUREL Y UM
<jln baza prospectului de"; mai •tia, subscrierea 1» Împrumutul p la sută din i960, va Începe In kiua de 25 Martie a. c.
Subscrierea se va face: In Bucureşti
ii%.-"t'e Minisleruţ iş finanţe, la cassa de Depuneţi) Çonsemna-{ ivni ţi Economic ^administra.
Hi» Financiara ~"
\ ,7. La Banca Katipnală « Rom&\ m'&rid, m*«i> "
V f. La ganco Marmorotch Blank et Co.
4. La S.sLa i. La
; 7. I a 9. La
manian 9. Z«
Banco Românească. Banca Naţiuneib Banca de Credit Román. Banca Agricolă.' )• Banca The Bank of Roui [ Ltd- - -" • " Шса.Сше&Ша ;fioJ
10.: La Banca "de Scont- a Rßj.
41. La Banca Täräneasctt. Ii: La Banca Generală, a Tß>4
Româneştii:' " ,43. La Banca CefealiştUor^ li.* La Banca Dacia Traùuiiti 45.'La Banca Fortuna.. 46. La вапса TJ. Berkovîiz^ .17. La G^M^Kfämiu..&t CaJ
Ï8. Za M. Finkeis. 19. La C. Sterin. 96. La 1. D. Benzol. ЧЛ. La Banca Sindicatului Л-
flïcol Ialomiţa. La Banca Munteniei.
SS. La Banca Franco-Română. fM. La Creditul Technic. il*. La Banca Sindicatului L-
фГісоі Ilfov. *W. La Banca Cbrisoveloni. ÍB7. La P. Ionescu. SS. La Соѣйаѵісі. Ш0. La Societ. cooperativă Vie-
іргѣа Unirii. ІК. La Banca Carpaţilor 'S*. La Banca Rahova-Braga-
'4iru. 38. La Centrala Băncilor din
provincie. $9. La Grosswald et Marcovici. 94. La Josef Cohen et Stroerfer. 05. La Haim, Campus et Bas so. 36. La Banca Roindnä, de Co-
pierţ ţi industrie. Л7. La Sindicul Bursei tt8. La A. Lazaris. •99. La Casa Funcţionarilor Pu
liiéi. 40. La societatea de Asigurare
CeoeraJa. 44. La Banca Oborului. '42. La Banca de Petrol, Wnr
TU Industrie. 43. La Banca Poporului '44. La Simon Schwartz. Subscrierile ae vor mai face la
tüte Bănci ят Instituţii, cari se
Б>г indica prin pubb'oaţiuni spe-ale precum şi la Băncile Popu
l a t e fep Provincie inclusiv
Basarabia şi bucovina f. Za toate Sueurs, u Agenţiile
Băncilor mai sus menţionate. ^Ш. La Administraţiile financiare Щ út Percepţii.
«. La Banca Comerţului fţrăiova.
4. La Banca Moldovei, Iaşi, £. La Banca laşilor, laşi. ê. La Banca Dacia, Iaşi. 7. La Banca Groswald, laşi. 8. La Banca Jurist. Iaşi. ». La Banca Romană, Brăila. jie. La Banca Brăua. Brăila. Щз- TA Societatea Economia,
Щ, La Societatea Frăţia, Foc-
УВ. Ba 'Societatea Putnei, Foc.
/5. La Societatea centrali, Ploeşti.
46. La Fraţii B. Eschenasy. Craiova.
47. La Prima Societate de Economie, Iaşi.
48. La Banca Botoşăneană Romana. Botoşani.
49. La Banca de Credit piatra. Neamţ.
20. La Banca M. Motcowitz, Botoşani.
24. La N. T. Popp, Craiova. 22. La Banca Olteniei, Craiova. 23. La H. G. Siibenm... 24. Precum şi la orice alte
Casse de bancă, сац se vor indica vr n pnbHcatiuni speciale.
25. La Federalele Băncilor Populare.
In transilvania 1. La Perceptorate şi la toate
Băncile cai ; iac parte din Asocia. ţiunea Solidaritatea, precum şi la altele cari ee vor desemna ulterior.
Preţul de emisiune este fixat pentru acei ce vor face vdrsdjain-tele integrale ia 87 suta de lei, capital nominal, iar pentru aceia ce vor face vărsumintele tn rate la 88 suta de lei capital nominal.
Vărsăm intele cari nu. se vor face integral, se vor face tn doua rate. Prima rată. va fi de 48 led la subscriere, a doua rată se va plăti p u n i la 3 Iulie 1920 şi va fi de 40 lei.
Cei сіп-і nu vor achit» rata * doua tn »<e«! termen vor plăti pentru o iuTiă de eile ЩМЬсоаге, o dobân.la rja 8 la eută pe an. După acest termen, ee va putea vinde dreptul in contul şi rizical subscriitorului.
Guvernul are dreptul sa Inchî. dă subscrierea oricând va voi t a-m m ţ â n d cu cinci zile inainte de 4ata Închiderii ei, prin publica-ţ iuni speciale.
La subscrieri cu vareămtate integrale se vor primi conurile de tezaur precum şi bonurile de tezaur ale Apărării Nationale de-ducandu-se dobânda până la scadenţa lor, de la data subscrierii la noul împrumut. Se vor mai primi tot la subscrierile cu var-săminte intecraîe pe ѵаІоагеаЛог nominală; cupoanele ee eead tn interval а&я 1 Arjrilie 1920 D&nà la 1 Auriii m . lus iv delà ti-tkrrile de rentă aflate în denozi-*"' г<""ді 'Ь П д ГІТШЧ fii ВйГИі'
Ior care au fost autorizate e ă Ц trimeata depozitele la Moscova. De asemenea s» vor primi cu* poanelo cu acul**?! eeo«teafe aeU titlurile aflate Ia posesia dme»> torilor.
Subscriitorulvrl i ac va liber* o chitanţă constatând «Ubach*» rea şi efectuarea v&rsfimlntelotvT7
Subscrierile se vor face Pe îofS mulare ce se vor pune gratuit la> dispoziţia subscriitorilor, '
SUBSCRIERILE PENTRU ACETT TMI PRUMUT WR FI IREDUCTIBILE.
Titlurile definitiv« tmpreuoV cu foile de cupoane se vor liber* cel mai târziu la 1 Iulie 1920. Chitanţele sunt circulabile ca sf titlurile pană la emiterea acea» tora. Min. de Finanţe, AUREL VLAJM
