IV. MISCELLANEA

CONTRIBUTI! LA STUDIUL DIPLOMATIMI SLAVO-ROMÍNE Sfatul domnesc §i sigillile diu timpul lui Neagoe Basarab (1512—1521)

A U R E L IA N S A C E R D P T E A N U

Domnia lui Basarab voievod, zis Neagoe Basarab, este integrata istoriei noastre s\ib multe aspecte atìt politice cit mai ales culturale. Cu tóate acestea, pinà acum nu i s-a putut inchina o monografie in care sa aparà figura integrala §i reaia a voievodului §i con ditile social- politice ale timpului sau. Ca o contribujie la o astfel de monografie aducem $i noi paginile de fa^à in care càutàm sa precizàm care au fost colaboratorii lui Neagoe Basarab in sfatul domnesc $i ce sigilii s-au intrebuinfat 111 a*cel timp pentru autentificarea actelor §i scrisorilor. Astfel alcatuita, lucrarea noastrà servente la critica diplomatica a tuturor arhivaliilor contem- porane, ceea ce va duce in viitor la evitarea folosirii unor falsuri diplomatice §i sigilografice §i la 0 datare mai precisa a docum entelor emise de cancelaría fa r ii Rom inejti intre 1512 — 1521.

Am cuprins in cadrul acestei preocupan pe Teodosie voievod, fiu §i urm a; al lui Neagoe Basarab (de la care nu ne-a ramas nici un docum ent cu sfat) $i pe Despina, doamna lui Neagoe §i mama lui Teodosie. Prin corespondenfa lor se inmulfesc izvoarele noastre sigilografice si dobindim o imagine mai darà a diplomaticii primei jum àtàfi a secolului al XV I-lea.

Despre sfatul domnesc al lui Neagoe Basarab s-a ocupat cindva íjtefan D. Greciano intr-o lucrare bogat informatà insà necriticà, azi foarte greu accesibilà 51 mult invechità *. In aceastà privinfà totu) a trebuit sà fie refàcut in intregime. Cit prívente sigillile, acestea s-au bucurat de o mai atentà si erudità cercetare, fàrà a im b r a c a insà intregul material informativ existent 2.

1 $ t. D. G r e c i a n u , § iru l voievozilor cu divane note (farà loc §i an). N eterm inatS $i nepusà incorner}, aceastà lucrare este cunoscutà num ai prin cìteva exem plare ; folosesc exem plarul personal cu 160 pagini, cuprinzind anii 1501 — 1548. O reconstituiré §i identificare face T . G. B u i a t, D in domnia voievodului N eagoe I VBasarab, in « inch in are lui N icolae Iorga cu prile ju l Im plinirii virstei de 60 de a n i» , C luj, 1931, p. 79 — 81. Cf. §i Lista dregàtorilor din sfatul domnesc al 'fà r ii Bomine§ti in secolele X V —X V I I , « Studii ¡¡i m ateriale de istorie m ed ie », IV (1960), la dregàtoriile §i datele respective, lucrare cu unele lipsuri.

* Cel d in tìi care a atras aten jia asupra unui sigiliu zis al lui N eagoe Basarab a fost D i m i t r i e A.S t u r d z a, D are de seam à despre colecfiunea de documente istorice romine aflate la W iesbaden, Bucure§ti, 1888 (extras din A n . A cad . R om ., seria II , t. V i l i , sect. H)> P* 11 — 12, cu traducere de B. P. H asdeu $i bunà repro- ducere In pianga I. N um ai c i docum entu l la care se refera (azi la A cad . R .P .R ., D oc. X X I /2 0 4 ) nu este al lui N eagoe B asarab, c i de la B asarab L a io t i. Cf. I. B o g d a n , D ocum ente privitoare la relafiile 'f'àrii Romtne§ti cu Bra§ovul §i cu '¡'ara Ungureascà in sec. X V §i X V I , I, Bucure^ti, 1905, p . 128 — 129. T o t a§a il con sideri $i G r. G. T o c i 1 e s c u, 534 documente istorice slavo-rom ine din T'ara Bom ineascà M oldova privitoare la legà- turile cu A rdealul 1346 — 1603, Bucure^ti, 1931, p . 94 — 95. D upà aceea a urm at loa n B ogdan , m ai intli prin punerea in lu m in i a douà sigilii num ai prin traducerea legendei lor (Docum ente §i regeste privitoare la relafiile Tàrii Romine§ti cu Bra^ovul §i U ngaria in secolul X V §i X V I , B u cu re?ti, 1902, p . L X I I I — L X I V $i L X X I X — L X X X ) , apoi m ai pe larg ln tr-o nouà prelucrare cu privire la acelea§i docum ente (B e la tile , 1905, p. L X I I I §i L X X V I — L X X V I I I ) . I. B ogdan , prin caracterul specific al lucràrii sale, nu a p u tu t stabili toate variantele sigilo­grafice, dar prin adnotàrile a tlt de minu^ioase la fiecare docu m en t ed itat a adus cea m ai buna con tribu ye la sigilografía rom ineasca. In acela§i tim p c o n tr ib u ii pre^ioase a adus ¡¡>i S to ica N icolaescu , a tlt in ce prívente lectura u nor legende c it §i pentru folosirea desenului, care fixeazà cel mai b ine descrierea sigiliilor (Documente slavo-romine cu privire la relafiile ’J'arii R om ínejti cu M oldova ?i Ardealul in sec. X V §i X V I , Bucure^ti, 1905, p. 334 — 335). In sfir§it, Petre V . N asturel nu aduce nici o c o n tr ib u te , c i c i con sid eri valabilS identificarea grecita a lui Sturdza, la care m ai a d a u g i o in form atie de la St. N icolaescu (N ova plantatio, Bucure^ti, 1905, extras din « R ev ista pentru istorie, arheologie $i filologie », vo l. X V , p. 36 — 37). M ult m ai tlrziu , !n tr-o lucrare de ansam blu de valoare ¡negala, se m en jioneaza num ai sigiliul m are al lui N eagoe Basarab §i m ai pe larg despre sigiliul ora^ului T irgovi§te ( E m i 1 V i r t o s u, D in sigilografía M oldovei ?i a T àrii Bom tne§ti (D ocum ente privind istoria. Bom tniei. Introducere , v o l. I I ) , Bucure^ti, 1956, p . 410 , 443 — 444 §i 4 9 2 —494).

405

Contribuya predecesorilor ín materie sigilografìcà, desi apreciabilà, n-a ajuns totuçi la cunoaçterea tuturor tipurilor sigilare çi la fixarea cronologici lor. Ín afarà de citirea legendei, arareori li se face descrierea. De aici a rezultat cá únele din interpretàrile lor sínt eronate, cínd nu sínt fant;ziste.

Reluínd problema ín ansamblul ei,am fost datori sa folosim íntregul material documentar posibil sa fie cunoscut. Pentru cercetarea noastrá ne-a stat la dispozi^ie un material relativ bogat. De la Neagoe Basarab se cunosc hrisoave, porunci si scrisori, dintre care cele mai numeroase (97) au fost publícate dar nu toate au sfat. La acestea se adaugà 7 documente cu sfat din alte colec^ii si 4 inedite 2. ìn total am avut la dispozi^ie 87 docum ente cu sfat, m a j ori ta tea originale çi numai cíteva cunoscute in traduceri mai noi, nu totdeauna exacte. Mai existà çi o coresponden^a relativ bogatà a lui Neagoe Basarab cu Sibiul çi cu Braçovul, dar in ea nu se men(ioneazá sfatul domnesc çi nu se dau nici numele celor ce au scris 3.

De buna seamà cà vor mai aparea documente care se vor integra unei colec^ii viitoare, dar nu crederti cà acelea vor schimba listele pe care am izbutit sa le alcátuiin pe temeiul a ceea ce cunoastem acum 4. ìn ce prívente sigiliile, in cea mai mare parte distruse sau rau pastrate, poate vor aparea exemplare mai bune sau care vor inmulti pe cele cunoscute acum ca unice.

Materialul documentar aràtat mai sus nu a fost primit asa cum se prezintà in edibile respective. Precizez cà, atunci ctnd s-au ivit unele ìndoieli asupra autenticità^ , am fàcut con- fruntàri numeroase çi am recurs chiar la studierea scrisului. Am putut do vedi astfel, de pildà, cà documentul din 10 iulie 1517, scris de K k f i T a p a,'iak (p, r çi k final suprascrise) este fais, fiindcà scrisul nu apar^ine perioadei çi nu seamànà nici cu al lui K*nT<to ah« k de la 27 februarie 1516. Acelaçi lucru çi cu documéntele scrise de Vintilà (26 mai 1512) si de Vintila gram atic (14 iulie 1521), acesta din urmà fiind fais.

Pe baza acestui material, studiat act cu act, am stabilit mai ìntìi listele anuale care precizeazà fi e care caz ìn parte; apoi le-am sintetizat in liste pe fun eri grupa te in trei ramuri: boieri de sfat, ispravnici çi scriptori.

Fiindcà adeseori a trebuit sa fac verificàri p£ originale ori de cìte ori traducerile imi nàçteau ìndoieli, am socotit util sà fac o op era ie exhaustivà çi in ceea ce priveste sigiliile cu care au fost validate actele. Aceastà cercetare a nàscut. probleme neasteptate, càrora am càutat sà le dau cea mai justa rezolvare. Astfel, reiese mai limpede din cercetarea noastrà cà activitatea politica a lui Neagoe Basarab ìncepe cu mult ìnainte de a fi domn, iar ca boier in sfat are un sigiliu cu emblema heraldicà de pretende. Aceastà emblem a va fi men^inutà in timpul domniei çi va fi introdusà in sigiliul cel mare. ìn sfîrçit, am putut identifica un autograf al lui Neagoe çi unul al doamnei Despina. Toate acestea pun in lumina nouà cultura romìnà in limba slavonà la ìnceputul secolului al X V I-lea si dezvàluie un procès nou ìn dezvoltarea boierimii £àrii.

I. SFATUL DOMNESC

Dupa domn, instituya principale In stat era sfatul domnesc. Componenda si atribu^iile lui nu sínt inca bine studiate5. Se vede însà cà a existât o mare rivalitate internà çi o fluc-

1 Doc.um.ente pri\'ind istoria Rorniniei. Tara R om ineascà. V eacu l X V I , vol. I, Bucure^ti, 1951. Aceasta fiind colectia de bazà, nu am a m in tit-o ìn note d ecìt cln d am propus altà datà d ec it cea propusà de ed itori pentru unele docum ento care nu o aveau.

2 In d icati» necesarà s-a dat la locu l cuvenit.3 E ditate de I. B o g d a n, Regeste, 1902, ?i Relafiile . . ., 1905; H urm uzaki-Iorga, D ocilmente, X V ,

1, Bucure?t.i, 1911; S i l v i u D r a g o m i r , Docilm ente nouà privitoare la relafiile T à rii Romine?ti cu Sibiul in secolele X V $i X V I , in * Anuarul Institutului de istorie nationals *, IV , C luj, 1929, p. 3 — 79, cu pianse; G r. G. T o c i 1 e s c u, op. c it . ; P. P. P a n a i t e s c u , D ocum ente slavo-rom ine din Sibiu (1470 — 165 3 ), B ucure?ti, 1938, cu 2 plance.

* ìn vederea acestei com pletari adu cem ?i aici o c o n tr ib u te . ìn diverse publica^ii sint m enzionate clteva : 1) 1512 aug. 2, Tirgovi.ste (D . M i o c, ìn « Studii », 1963, p. 436). 2) 1512 aug. 6, T ìrgovi^te ( Al . ? t e f u- 1 e s c u, Gorjul istorie f i pitoresc, T g. J iu , 1904, p. 298). 3) 1515 sept. 5 (I. R a u i e s c u, Topoloveni, m ono­grafìe istoricà, Bucure?ti, 1939, p. 21). 4) 1516 (I. B r e z o i a n u, M ànàstirile zise inchinate si càlugàrii stràini, Bucure?ti, 1861, p. 42). 5 — 6) 1517 m artie 10 ?i iulie 19 (Arh. St. Bue., M ànàstirea M ih a i Vodà, V I I I /7 0 ; cf. ?i « R evista istorici! rom ìnà », V II , 1937, p. 334). 7) 1518 sept. 3 (I. B r e z o i a n u , Vechile institutiuni ale Rom iniei, B ucure?ti, 1882, p. 244). 8) 1519 ian. 14 (Id . ibid.). 9) 1521 aprii 8 ( S t . G r e c i a n u , $iru l voie- vozilor, p. 60). 10) 1521 iulie 3 ( Al . $ t e f u 1 e s c u, op. cit., p. X I I I , da ta t gre?it 1570). La acestea mai trebuie adaugate ìncà trei: 1519 m artie 10, 1520 ian. 20 §i ian. 29, am intite ìntr-un perilipsis d in 1764 (A cad . R .P .R . D oc. X I /1 0 4 ) $i cunoscute lui St. D. G recianu, op. cit., p. 56 ?i 58. Nu trebuie sà uitam cà §i ìn Crono­logia tabelarà, in afarà de cele ale càror orig inale s-au aflat, mai sìnt trei din 1512 oct. 4 , 1516 fàrà lunà §i zi §i 1519 aug. 20, am intite ?i de St. D. G recianu, op. cit., p. 34 §i 56, dupà un m anuscris al sàu càruia poatei se v a da de urmà in vederea unei ed i(ii noi a cunoscutei C ronologii tabelare.

6 A se vedea pentru stadiu l actual al cercetàrilor, V . C o s t à c h e l , P. P. P a n a i t e s c u § iA . C a z a c u, Viafa feudalà in J'ara Rom ineascà $i M oldova in secolele X V — X V I I , Bucure§ti, p . 343 — 351 §i Istoria R om iniei, vo l. I I , B ucure§ti, 1962, p. 324 — 327.

406

tuajie de nume si persoane, care a dat nastere la interpretàri felurite. Aceste probleme nu intra insà in obiectivele studiului de fa^à.

In timpul lui Neagoe Basarab se poate vorbi de o stabilizare a sfatului. In m od obisnuit sint nouà dregàtori, care au mare continuitate in funeri. Sigur, ca persoane, nu sint nici 25, intre care Draghici ramine paharnic tot timpul dom niei; in schimb, postelnicii, numidi mai adesea stratornici, sint cei mai numerosi si mai des schim bafi. Putem presupune cà « postelnicia », in afarà cà distingea titlul cu care se nà§tea orice fiu de boier, era si cea din urmà dintre marile dregàtorii Din ea se inàl^au la celelalte dregàtorii, poate chiar de rangul al doilea, dar mai importante prin funcjia efectivà ce li se atribuia.

Farà indoialà cà sfatili domnesc avea un virf, acum in mod obisnuit banul, aràtat uneori ca simplu ban sau ca ban de Craiova, iar in lipsa lui vornicul. Dar uneori apare $i un al doilea ban, cum este cazul cu Detco, vìrf de sfat la 11 octom brie 1512, urmind lui Barbul ban in alte patru cazuri intilnite, cum §i un fost mare vornic, Calotà, la 4 septembrie 1520. Simpla coexisten^à a doi baili de rang egal ne face sà credem cà func^ia nu e in legàturà cu teritoriul sau cu mosia de bazà, in cazul de fa^à Oltenia, respectiv Craiova 2, ci numai o funcjie superioarà in stat, deci avind dreptul la prioritate §i in sfat. In consecinjà, cel pu^in pentru vremea de care ne ocupàm, nu Craiova dà dreptul de intiietate in sfat, ci func^ia 3. Teza aceasta este fundamentatà §i pe alte douà linii: dacà stabilim ierarhia funcjiilor §i dacà tinem seama de existen^a unui « cursus honorum ».

Ierarhia func(iilor reiese in mod cert din analiza listei sfetnicilor din documente. in timpul lui Neagoe Basarab ea este urmàtoarea : banul, vornicul, logofàtul, vistierul, spàtarul, paharnicul, comisul, stolnicul §i postelnicul. in total sint nouà funeri. ìntre eie unele par sà fie de grad egal si de aceea intilnim unele alternante, dar numai de la vistier in jo s : vistierul cu spàtarul, paharnicul cu comisul sau cu stolnicul §i stolnicul cu comisul. Salturile deosebite sint incidentale, in cazul cìnd nu provin din docum ente suspecte.

Ierarhia functiilor este intàrità si prin cursus honorum , a càrui existen^à este vizibilà in citeva cazuri: Harvat este mai intìi vistier §i devine apoi logofàt, Hamza este comis §i ajunge spàtar, iar Badea (Bàdica) postelnicul este sàltat comis. Aceste trei cazuri sint sufi- ciente sà demonstreze atit ierarhia functiilor cit si existen^a unui cursus honorum. Acesta nu exclude aprecierea valorii personale, dar se pare cà, cel puj,in pina in aceasta vreme, ea nu trebuie pusà in legàturà cu func^iile (dregàtoriile) din sfat, ci cu onorurile (demnitàtile) de care se bucura posesorul lor in viaja publicà. Asa de pildà, un loc mai schim bàtor in sfat are comisul Hamza, care uneori este trecut mult inaintea altora. Dar acest caz il socotim singular si nu putem trage concluzia cà e vorba de pozitia lui personalà 4. Cazurile exceptio- nale pe care le vom intilni in viitor nu infìrmà aceastà regulà.

Putem spune dimpotrivà. in sfatili domnesc al lui Neagoe Basarab intilnim un singur caz cind apare un sfetnic fàrà dregàtorie: e Preda, al doilea in sfat (dupà Barbili ban), la

1 Este incontestabil ca §i la noi a fost boierim e (nobilirne) ierarhizatà in m om entul cìnd au luat finità statele M old ova ?i 'J’ara R om ineascà, a?a cum a fost $i in Transilvania un secol m ai inaintc. N u avem insà studii prin care sà se precizeze in ce màsurà poate fi vorba de existen^a titlurilor (nobiliare), a dem,nitàfilor (boie- riilor), ca si a funcfiilor (slugilor). Este cert insà cà a trebuit sà treacà m ultà vrem e pinà cìn d s-au delim itat dem nitàtile in c o m p o n e v a sfatului dom nesc (consilium p r in c ip is i . Dar toem ai acest proces, precizat acum prin lupta pentru centralizarea statului, dem onstreazà existenta unei nobilim i stràvechi (U radel) $i im plicit drept urmare apari^ia demnità^ii de sfat (dignitas au lica ), ca ?i a boierim ii de fu n c(ii ( D ienstadel) ?i prin dip lom e ( B riefadel) , care nu e necesar sà fi fost scrise. 0 m àrturisesc ?i Craiove^tii c in d , punind piatrà pe m orm ìntul lui V ladislav v o ie v o d (1446 — 1456), spun cà acesta « i-a fà cu t vlasteli * (nO/V,HrnSrt KrtdCTiAH). Vezi Iorga Inscriptii, I , p . 100 (nr. 198). Mai tirziu Ioan N ecu lce face douà observatii foarte interesante. V orb ind de a doua dom nie a lui A n tioh Cantem ir, spune cà acesta punind pe Savin Zm ucilà mare ban (al 7-lea in ordinea enum eràrii) « de atunce sà a?ezà aceastà boierie cu tem ei in M oldova , de-i asezata la rind, cà mai nainte, des i era la vreun dom n , uneori ?àdè m ai sus, uneori m ai gios, dupà cum le fusesà altà boierie, a$a sjàdè $i cu bània la Divari ». Deci nu func^ia determ ina preem inenfa , ci boieria. Iar mai departe N ecu lce adaugà: iar « pe D abija clucerul 1-au pus vel pàharnic, pe L u pul Colivarul vel v istern ic ; pentru acesta , vàzìndu-1 m azilim ea cà-i de neam prostu, li sà stricarà tu turor voia , cà nu le era cu cinste sà m argà la gazda lui » (Letopise{ul Tàrii M oldovei, ed. a I l-a de Iorgu Iordan, 1959, p. 176 — 177). La aceasta S. Z o t t a, Arhiva genealogica, II (1913), p. 6, n. 2, observà cà « era un b o ico t social fa£à de un boier nenobil nàscut ». R ezu ltà din toate acestea cà au exista t §i la noi cele douà form e ale nobilim ii, titlurile ?i demnitàtile, aràtate prin acelea?i apelative. Postelnicul e prim u l titlu pe care il are un boier prin nasiere, dar in acetati tim p este si prim a treaptà a m arilor demnità^i.

2 1. C. F i 1 i 11 i, Banatul Olteniei §i Craiove§tii, C raiova 1932 (extras din # Arhivele Olteniei » X I ) , a avu t in tu ita acestei situatii, dar neavìnd posibilitatea sà con fru nte toate listele de sfat dom n esc pe care le cunoa§tem astàzi, nu a tras concluzii categorice.

8 Este drept cà in sfatul lui Neagoe Basarab nu mai gàsim alti m ari dregàtori care sà-^i arate legàturà cu vreo m o§ie, dar cazul existà la ispravnici ca D anciul de Baia ?i Oancea de Batiu. Cum au càpàtat ascenden^à boierii de la Craiova este o problem à deosebità , care nu are legàtur5 cu tem a noastrà.

4 H am za com is (1512 — 1520). spàtar (1520 — 1521) §i m are ban (1530 — 1533) este identificat a fi banul de O bislav. I. C. F i 1 i 11 i, Banatul Olteniei §i Craiove§tii, p. 69, il considera « stràin de neam ul Craiove§tilor », d ar P . P . P a n a i t e s c u, Ìnvàtàturile atribuite lui N eagoe Basarab. O reconsiderare, « R om an o?lavica *, V I I I 0 9 6 3 ) , p . 412, il socoteste « fiul unei surori a fratilor Craiove^ti, deci và r prim ar cu dom nul » N eagoe Basarab. A §adar, cliestiunea ràm ine deschisà.

407

18 ¡unie 1517. Desigur cä el avea deja onorurile care îi dädeau dreptul sä fie inaintea logo- fâtului (vornieul lipsefte), dar nefiind un obifnuit al curtii nu avea nici o obliga fie t u n r t lo na 1 â ín sfat. Acest Preda trebuie sä fie íiul lui Pîrvul Craiovescul fi intervine íntr-un act care prí­vente pe Calotä marele vornic. Credem cä tot el este ispravnicul färä dregätorie la 3 iulie 1517 (pentru Petru Väcärescul), la 29 noiembrie 1519 (pentru Tetiu pircàlab) fi poate la 11 iunie 1520 (pentru mänästirea Snagov). Acest Preda nu poate fi a ltu l decît viitorul Preda banul din 1520-1521 .

In situa(ie asemänätoare trebuie sä vedem apari(ia incidentalâ în sfat a cite unui armas, ducer fi portar. Numele acestora (Udrea, Manea, Pîrvul) nu sînt fära rezonan^ä politicä în epoca.

Surprinde faptul cä in sfatul unui domn, recunoscut de to ji pentru evlavia lui, nu figu- reazä ilici un ierarh. Dar prezenfa aceasta nu era incä impämintenitä in aceastà vreme fi nu Neagoe Basarab era sä schimbe p rotoco lu l1. în listä insä noi am trecut ctyiva egumeni, nu fiindcä avem aceastä sigurantä, ci pentru cä actul respectiv, cunoscut miniai intr-o traducere defectuoasä, ar putea totufi sä exprime realitatea. în fond, credem cä în docum entul în cauzä se aratä prezenja lor la judecata despre care este vorba si nu prezen^a in sfatul domnesc prin care s-a confirmât hotärirea lor.

în ordinea functiilor sînt únele fluctua^ii în ce privefte precäderea. Cele mai multe inter- vertiri de la un hrisov la altul apar în 1513. Dar în acestea vedem numai existen{a unor mici rivalitä^i fi ambifii personale. T otufi nu putem spune cä rela^iile intre dom n fi sfat fi intre sfat fi restul boierim ii vor fi fost line. Nein^elegerile izbucnesc, pare-se ìntr-o formä acuta, ìn iunie 1520, dupä cum rezultä din schimbarea intervenitä in sfat între 9 fi 11 iunie. Pun aceasta in legäturä cu semnarea tratatului de fixare a granirei cu Ardealul, cind vìrfulsfatului, Calotä mare vornic, este inlocuit cu Udrea mare vornic, probabil fostul arma?.

Färä ìndoiala cä onomastica in generai, a sfetnicilor din sfat in particular, prezintä Ínteres sub aspecte diferite. Totufi, despre ea nu putem spune prea mult. Dominä numele personal (de botez), inso^it sau nu de atribute. Apar insä fi alte nume, care incep sä deose- beascä omonimii. Forma cea mai discutatä este indicarea posesiei, a m ofiei prin declinarea numelui sau cu ajutorul prepozi^iei ot. Prima formä o intilnim in aceastä vreme intre marii boieri numai la banii Barbul fi Preda kiuairckh, fi desigur trebuie subinjeleasä fi ìn Jitian (.'KHT1U“ , jKh'tuii). Notäm insä cä la Barbul apare obifnuit, pe lingä nume, numai cali- tatea de ban simplu, dar de cinci ori KpaAiRc>:M färä dregätorie fi de zece ori unite, kah KiuAfucKH (o datä ti» kpaaibckomS la 17 martie 1517) ; la Preda de douä ori kjh Kpaj.RCKH, o data BiAHKHH fili kpaaikckìh fi tot o datä kiah'Siih kjh. La ispravnici o putem intui numai la Izvoranul (H.iBopa:i!iA) ; la ceilal^i ispravnici fi la scriptori se folosefte prepo- ziçia ot sau un cognume (Radul Lungul, Dan Scurtul, Stan Turcul, Badea Milcom). Numele de familie, care ifi face deci apari(ia, il intilnim ìn douä nume enigm atice: Dragan Zagano fi Stanciul Vejel. O singurä datä apare fi filiaría: Vilsan grämätic fiul lui Furcovici (h m rascan ,|ÿ|K0 ;hk)o ciik rpAAiATHK i!ki caor« w mu-aif). între hipocoristice amintim pe Bädica (Badea) postelnic, apoi comis, fi pe Radul Cäpä^inä sau Radul Bucfä spätari, care nu ftim dacä sînt aceeafi persoanä sau nu, noi inclinimi a-i socoti deosebi^i.

Nu putem discuta aici sensul pe care trebuie sä-1 däm atit formei «panne™ (fi simi­lare) cît fi prepozi^iei wt. Consideräm insä cä in primul caz nu avem de a face cu o speci­ficare de ordin genealogie, ci de apartenen^ä, ca fi in al doilea, care, in aceastä vreme, in nici un caz nu aratä provenienza, ci posesia. De aceea socotim cä cea mai bunä traducere este de Craiova sau Craioveanul 2 (cf. Izvoranul) fi în acelafi m od trebuie tratatä prepozijia ot, afarâ de cazul cînd se dovedefte in mod cert cä nu e vorba de un boier eu mosie ci de un oarecare näscut in localitatea amintitâ 3. Numai în acest caz se poate spune de la sau din. în aceastä privinjä sînt concludente cazurile II ia » t K Sahaj (ardelean) fi Oran h K aaS i u u t Tpvruiip (Tocilescu, 534 documente, p. 252 fi 234) 4.

1 Mai inaiate num ai de cìteva ori m itropolitu l este prim ul in sfat in acte care privesc unele m ànastiri. in tre anii 1462 — 1508 se cunosc cinci cazuri. Cf. A . S a c e r d o f e a n u , Cancelaría m itropoliei T àrii R omi- ne§ti slu jitorii ei pina la 1830, « G lasul B isericii » X V I I I (1959), p . 430. N u ne putem referi nici la clerici in generai, fiindcà §i ace§tia apar to t a§a de sporadic.

2 Vezi ob servaba $i la N. A . C o n s t a n t i n e s c u , D icfionar onom astic rom inesc., E d it. A cad . R .P .R ., 1963, p. 252. Pàstràm ìnsa form a Craiovescul indàtinatà in istorie datorita pozitiei ulterioare a fam iliei craiovene.

3 A ici ne deosebim de N. A . C o n s t a n t i n e s c u , op. cit., p. X X I I I .4 Trebu ie sà ne g indim §i la calitatea de ju p a n , pe care o intilnim la unii boieri. E a specifica, fàrà ìndoiala ,

patura superioara a boierim ii, deoarece o intiln im la prim ii boieri din sfat, dar prezen^a ei nu era absolut necesara de vrem e ce aceea§i boieri uneori o au, alteori le Iipse§te. Cu toate acestea trebuie sà-i acordàm §i m enirea de a distinge v irsta .ìn te legem prin acesta faptu l cà, de§i prin nasjtere existà dreptul v irtu al de ju pan , totu§i el nu se acorda real decìt de la o virsta oarecare inainte. A?a. de p ilda, la inceput apare rar la H arvat vistier, dar de la 1514 este nelipsità. Mai rar apare la R adul spatar la inceput, ìnsà n iciodatà de la 27 februarie 1516 inainte. ceea ce ar putea presupune altà persoanà o m o n im i. P roba b il este o inaintare a lui R adul poste ln ic. care din 1515 nu m ai apare in aceastà fu n ere .

408

Ispravnicul este persoana de ¡ncredere care cerceteazá, relateazá fi sus^ine chestiunea asupra cáreia se va intocm i hrisovul sau cartea domneascá. Lista ispravnicilor din timpul lui Neagoe Basarab este foarte bogatá, cuprinzind 42 de nume. Marele logofát, cSruia i se atribuie de obicei aceastá sarciná, aproape cá nu apare. Pe Ivan nu-1 gásim niciodatá in aceastá situare, iar Harvat apare de 6 ori. In schimb apar tot felul de dregátori din sfat (vornicul) sau mai mici (logofát, spátar, elucer, pircálab, judef, portar etc.) ori fárá func(ii (Danciul de Baia, Dragan Zagano, Oancea de Batiu, Preda etc.) fi chiar un egumen (30 octom brie 1517). Deducem de aici cá nu trebuie sá socotim logofe{ia ca singurá in drept a susfine in i'a(.a sfatului dom nesc cauzele asupra cárora este in drept a hotári. Avem de a face pur si simplu cu intervenga ( intercessio) sau cu intervenienti (intervenientes).

Din acte mai rezultá cá intercesia nu este necesará totdeauna. Peste 40 de acte nu au nici o ind icare In aceastá privin^á, mai ales la inceputul domniei lui Neagoe Basarab. Cele mai multe din acestea privesc asezáminte bisericefti, ceea ce ne face sá credem cá-si sustineau cauza cei interesaIi. De aici ajungem la concluzia cá accesul la sfatul domnesc nu era greu. Spunem aceasta prin faptul cá pe domnul insusi in calitate de ispravnic nu-1 intilnim decit in douá documente fárá datá, din care unul fi fárá sfat, databil 1512—1516, iar altul numai cu ianuarie 21, databil 1519, in care apare formula «ispravnic insáfi spusa domnului i> (hc. ca.vu (i¡>i rícno.vcTKO th) sau « ispravnic singur domnia mea » 1. Cum nu este posibil sá atribuim tot voievodului si pe cele fárá indicarea ispravnicului, concludem cá in general Neagoe Basarab tinea sá rezolve chestiunile in sfat fi nu cáuta sá-fi impuná voin|a domneascá 2.

In Iegáturá cu aceasta meritá sá atragem atenea cá alcátuirea actului (m inuta) si scrierea lui pe curat ( mundum) puteau fi fácute de aceeafi persoaná. Documéntele din timpul lui Neagoe Basarab ne ofera un astfel de caz: la 30 íulie 1512 se spune « fi eu Stoica grámátic care am alcátuit si am scris » (h í h eneran h pSuonHcamiiaro Ctoiikí rpaAUTHK) hrisovuldomnesc. Dar fi forma cealaltá, cind unul com pune fi altul serie, se practicá in m od egal. Atestarea concreta o avem tot o singurá datá, la 23 august 1517, cind se spune: « Sin numit logofát am alcátuit aceasta fi eu scriitorul Florea, care am scris » (c-k c ranA-kiiiH Ohh (mphujímh A«r«$<r h 43 pSusnHCjmujro tpAopb íxci NanHcax). Socotim cá prima formulá era mai des intrebuintatá, deoarece o putem subin^elege si in cazurile in care se specificá numai scriptorul.

Scriptorii. Ceea ce impresioneazá e numárul mare de scriitori care lucreazá in cancelaría domneascá a lui Neagoe Basarab. Numai dupá actele semnate, nici jum átate din totalul celor cunoscute, putem numára la 30 de scriptori. Uneori apar sub indicaría obifnuitá de diac sau grámátic, dar fi sub aceea de logofát, care poate im plica fi sarcini mai deosebite decit aceea de a serie acte. Sint fi citeva cazuri cind cel ce serie nu-fi aratá funefia, mul(u- mindu-se numai sá spuná cá a scris actul. in aceftia putem vedea atit boieri cu alte funefii (ceea ce ar fi o dovadá cá limba slavoná era cunoscutá de un cerc mai larg), cit fi cálugári, cum ne indeamná sá-1 credem pe Varnava din actul de la 24 octombrie 1513, macar cá serie la Nánifori, dar pentru mánástirea Glavaciog.

Cei mai mul|i scriptori apar semna(,i pe cite un singur act. O activitate mai bogatá au Danciul grámátic fi Stoica diac, iar cele mai multe sint semnate de « Florea » sau « Floria grámátic ».

In ce privefte scrisorile, care nu ne dau nici un nume, identificarea scriitorilor este greu de fácut fárá o studiere com parativá amánunjitá a scrisului. Cu tóate acestea, cred cá putem afirma cá atit domnul cit si doamna puteau sá-si serie singuri únele scrisori, cum vom aráta mai departe.

Dacá tinem seama de numárul marilor boieri trecuji in listele noastre, inclusiv scrip­torii, despre care nu ftim ce apartenen^á de clasá au putut avea, vedem cá in total nu sint nici mácar o sutá. Desigur aceftia nu reprezintá toatá boierimea, nici intregul aparat de stat al lui Neagoe Basarab. Cea mai veche « statisticá # pe care o avem in fa r a Romineascá din primii ani imediat urmátori lui Neagoe Basarab, adicá de la Radu de la Afuma^i, ne spune cá in timpul luptelor acestuia au fost táiati de turci 68 de boieri, iar 548 sint « boierii rámafi vii ai Radului v o ie v o d », to ji da{i n om in al3. Nu este indoialá cá numárul total va fi fost mult mai mare, mai ales dacá socotim cá cei peste 600 amintili in statisticá sint de intiiul fi al doilea rang.

1 Docum ente, I, nr. 88 $¡ 120.’ Procedura o spune N eagoe Basarab insumí la 4 decenibrie 1512 ln tr-o scrisoare cátre sib ien i: * cum

boyaron ibus nostris exinde habuím us con siliu m ». H urm u zaki-Iorga, Doc. X V , 1, p. 221.8 A . S a c e r d o t e a n u , Pom elnicul m ánastirii Govora, * M itropolia O lten ie i», X I I I (1961), p. 804 — 806.

409

II. SIGILIILE

Dreptul de sigiliu face el parte din institu|iile feudale principale. In trecutul ^àrii avem dovezi de existen^a sigiliului incà de la ìnceputul viefii de stat, dar nu avem dovezi formale de acordarea lui. In consecin^à, putem trage unele concluzii numai din practica vremii, $i sigiliile lui Neagoe Basarab $i ale cancelariei sale, cum si áltele contemporane, aduc unele lamuriri in aceasta privin^á. V om cerceta, deci, tóate sigiliile pe care le cunoastem in legatura cu documéntele contem porane domniei lui Neagoe Basarab.

A. Sigiliile lui Neagoe Itasarab

1. Sigiliul boierului Neagoe. Omonimia incurcà foarte mult cercetàrile istorice §i genea­logico din toate timpurile. Aceasta se intimplà §i mai mult pentru primele secóle ale istoriei politice a tàrii noastre. O astfel de greutate apare §i in problema ce avem de tratat, aniline sà $tim cind incepe via{a politica a lui Neagoe Basarab fi care este trecutul lui inainte de

Fig. 1. H risovul lui V lad cel TlnSr de la 17 august 1511, cu sigiliul boierului Neagoe (al 4-lea din dreapta). Orig. Arh. St. B rasov; Privilegii, Nr 742.

410

a fi donni. In acest moment nu ne intereseazà filiaría, decit este necesar sa amintim cfi tace parte din neamul boierilor de Craiova, al càrui incepàtor este un Neagoe, nume care devine frecvent.

Un boier Neagoe intilnim prima data in timpul lui Alexandru Aldea voievod (1431 — 1433), care trimite la Bra^ov « pe boierul meu Neagoe fr1. Desiglir, nu era un boier de prima treaptà, càci nu-1 mai intilnim altfel, nu era des folosit 2.

La 7 august 1445, sub Vlad voievod, apare pentru prima datà in sfat un Neagoe spàtar, al 6-lea in ordine §i fàrà calitatea de << jupan ». Dupà ciuci ani, la 2 ianuarie 1450, sub Vladislav voievod, mai apare Neagoe stolnic, al 10-lea in ordine. Pe acesta il mai intilnim de sapte ori in aceeafi dregàtorie pinà la 4 octom brie 1453. Ne e greu sà adm item identitate intre ei, fàrà a admite o regresiune in funere, càci spàtarul era superior stolnicului. Sà consideràm cà e doar o simplà omonimie. Dar la Neagoe stolnicul constatàm o ascensiune, càci il gàsim comis sub Radul cel Frumos, de la 12 noiembrie 1463 pinà la 5 noiembrie 1465. Dupà aceea dispare, ca sà-1 mai intilnim o datà in sfat, la 25 august 1469, ca «jupan N eagoe» fàrà dregàtorie 3 si apoi sub Basarab cel Bàtrin voievod, la 1 §i 15 iulie 1475 ca « Neagoe de Craiova » 4. Pentru tema noastrà nu este un impediment ca acesti Neagoe sà iìe §i persoane deosebite.

Documéntele lui Basarab Laiotà ne sint de mare folos pentru rezolvarea problemei noastre, fiindcà in eie, alàturea de Neagoe de Craiova, mai apare « jupan Neagoe fost vornic » §i « jupan Neagoe al lui Borcea ». Deci in acelasi tim p sint in sfat trei membri cu acelasi nume. Dacà Neagoe fost vornic este tot una cu Neagoe vornic, atunci pe acesta il aflàm vornic si fost vornic de la 8 iunie 1466 pinà la 16 august 1481. Pe jupan Neagoe al lui Borcea il gàsim fàrà dregàtorie de la 30 mai 1464 pinà la 3 septembrie 1491.

Dupa docum ente insemneazà cà in acest interval de timp (1445 — 1463 — 1491) acti- vaserà ?i dispàruserà tofi cei trei Neagoe, boieri de seamà. Totusi, paralel, mai apare la 7 noiembrie 1480, un Neag gràmàtic5 §i de la 31 iulie 1487 pinà la 8 septembrie 1495 un Neagul postelnic sau stratornic. De la 15 decembrie 1501 pinà la 19 iunie 1509, avem pe Neagoe stratornic ®, comis de la 24 aprilie 1510 pinà la 28 noiembrie 1511 7. Acesti trei Neagoe, prin functia f i locul ocupat in sfai, nu pot avea nici o legatura cu omonimii lor de mai inainte. Credem chiar cà sint aceea^i persoanà sub dubla ortografiere a numelui.

Faptul cà avem o lacunà intre 1495 §i 1501 nu este un impediment, càci gràmàlicul, apoi post lnicul Neag-Neagul in acesti ani a putut lipsi din dregàtorie sau chiar din |arà. Acest Neagul-Neagoe nu poate fi decit viitorul Neagoe Basarab 8. Functia de comis avutà in ultimul tim p poate fi asimilatà cu « vàtaful de viriàtori » atribuità de « Viata lui Nifon » §i dupà ea de cronica ^àrii 9.

Nu se poate pune nici un mom ent ìntrebarea dacà acest Neagoe, postelnic apoi comis, sà fi revenit in sfatul lui Neagoe Basarab, unde intilnim un Neagoe postelnic in anii 1516 — 1521. Ca sà putem admite o identitate de persoanà trebuie sà admitem o regresiune in funere

1 I. B o g d a n , R elatiile, p. 4G; T o c i l e s c u , 534 documenle, p. 35 — 36.2 Inclin totu?i sa-l cred identic cu « sluga lui A lbul, aniim e N eagoe *, trim is de Vlad Dracul la bra?oveni

cu o m isiune de incredere. I. B o g d a n, op. cit., p. 74 ; T o c i l e s c u , op. cit., p. 59 - 6 0 . in cazul acesta « sluga * are sens de fam iliar, adica om ce tine de partea lui A lbul. Fentru unul de con d itie inferioara se spune « om » sau altfel. Astfel S toica, logofatu l lui V lad C&Iugarul si al lui Badu cel Mare, scrie despre un «om al meu din M 5gureni, N eagoe . . . ca un sftrac (sarman) ». 1. B o g d a n, op. cit., p. 300 —301 ; T o c i l e s c u , op. cit., p. 4 1 1 —412.

3 Din intim plare, acest docum ent s-a pastrat numai in tr-o traducere veche.4 N im ic nu se opune parerii lui 1. B o g d a n , Relatiile. p. 2 6 8 —269, ca « ju p a n N eagoe al lui Radul

(R a d u lov ) », care im preun5 cu alti jupani scrie bra§ovenilor aparind interesele lui Basarab Laiota, sa fie acela^i cu N eagoe Stoln icu l din tim pul lui V ladislav.

5 D ocum ente, I, p. 168 — 170 (nr. 169), dupa o copie slava. Regretam ca editorul nu da nici o alta in form ajie despre cop ie, eventual dacii a fost facuta dupa un original.

8 fn don a {ia Craiove^tilor pentru A thos de la 28 ianuarie 1501, dupa ju pan ii B arbul ban , Plrvul vorn ic, D anciul com is si R adul poste ln ic, urmeaza ju pan N eagoe posteln ic, dupa care vin jupan ifele Negiita, Neaga, Hrusana ?i V elica . Dac5 N eagoe era foarte tinar la aceastil da ta , ramine de exp lica t de ce este « jupan » la fel cu cei patru frati.

7 § i a lcatu itorii listei dregStorilor din sfatul dom nesc identifica pe ultim ul N eagoe posteln ic apoi com is cu N eagoe Basarab. « Studii §i materiale de istorie medie *, IV (1960), p. 580. Despre Neagoe com isul spusese §i N . I o r g a, Studii $i documente, V I , p. 592 : « de buna seam 5 v iitoru l dornn ».

8 F ac aceasta aiirm atie bazindu-m a pe faptu l ca insu^i N eagoe Basarab calatorise m ult. Cf. B. P. H a s d e u , Supararile artistice ale lui N eagoe Basarab, « Coluinna lui Traian * I X (1882), p. 526 : « ad inodum turris vestre c iv itatis, ex qu o nos Hungariarn perlustravim us et pu lcriorem turrim nusquam vidim us *. Cf. H u r m u z a k i - I o r g a , D ocumente, X V , 1, p. 237 (nr. 433). D esigur acestea nu le va fi vazut de la 28 noiem brie 1511 pina in ianuarie 1512, cind alunga din dom nie pe predecesorul sau.

• In V ia{a lui N ifon . redactia rom ineasca. se spune doar ca N eagoe era « m ai mare peste vln5tori » ?i « vatahul de vin5tori * (ed. T it Sim edrea, p. 11 $i 17), in tim p ce In redactia greceascii lipse^te, o singura data spunindu-se ca N eagoe era « un fecior de inalti dregatori din neam ul Basarabilor * (&VJC ap)(0VT07T0uX0V ¿C7TO T7JV y e v v s a v IWV p a a a p a p c o v ) . Editia Grecu, p. 9 2 —93. A§adar com isul, care se Ingrijea de caii curtii dom ne§ti, putea fi o functie echivalenta cu vatafu l de vlnatori, fie ca ace^tia erau o categorie osta^easca sau de paza, fie ca erau insotitorii dom nului la v inatoare.

411

si sà ne intrebàm de ce a dispàrut vreme de peste patru ani. In tot cazul, pe acest Neagoe postelnic din 1516 —1521 il vedem inaintind in demnità^i sub domnii urmàtori. Dar §i in decada care urmeazà dupà Neagoe Basarab observám cà sint mai inulti Neagoe: Neagoe spàtar 1t Neagoe vornic, Neagoe al lui Dràghici §i Neagoe vistier etc. Dar tocmai fiindcà sint atipia omonimi trebuie sà ne intrebàm cum de nu apare nici unul in primii ani din domnia lui Neagoe: ori to^i i-au fost adversan, ori isi incep cariera politica in aceasta vreme, farà a fi

ajuns to\i in sfatul lui Neagoe Basarab. A doua ipotezà este mai probabilà.

Credem cà putem invoca in sprijinul tezei noastre, pe lingà cele de mai sus, si un sigiliu folosit de Neagoe ca boier in aceastà vreme. El existà atirnat la fàgà- duiala pe care, la 17 augustl511 , in Dridih Vlàdu^ vodà o face regelui Ungariei si mai ales bra- §ovenilor pentru pace si prie- tenie 2. Intre cele 14 sigilii pe care le poartá hrisovul este unul, al patrulea din partea dreaptà, cu legenda H6 l '()é , deasupra unui scut, in cimpul càruia figureazà un corb care se aseazà din zbor sau e gata sà-§i ia zborul, avind in dextra soarele §i in senestra luna 8.

In lista sfatului din textul actului, care cuprinde 15 nume, nu este amintit Neagoe, desi sint §i Craiove§ti in frunte cu Barbul §i Pirvul. Se stie insà cà, pe de o parte pot lipsi sigiliile unor parti­cipan^ la tranzac^ie, sau pot ìmprumuta pe ale altora absenti dar consim^itori la tranzac^ie, iar pe de alta isi pot pune semnàtura §i al^ii, care participé intr-un fel sau altul, dar juridiceste nu sint

Fig. 2. Sigiliul lui Neagoe atirnat la hrisovul lui Vlad cel Tìnàr obliga^i la aceasta 4. Cazul lui de la 17 august 1511. Neagoe este dintre acestea. Aici

nu facem o presupunere, ci avem dovada certà : la documentul

amintit, in afarà de sigiliul voievodului 5, numai trei sigilii au legendà, iar zece sint anepigrafe. Intre aceste sigilii boiere§ti cu legenda, dupà al lui Neagoe vine indatà al lui Cazan, care deasemenea nu figureazà in text 6. In consecinjà, cazul lui Neagoe nu este singular si se dovedeste astfel practica aceasta si in cancelaria 'fàrii Romine^ti.

Incà de la inceput am spus cà sigiliul acesta are emblemà heraldicà de pretende. La prima impresie s-ar pàrea cà pe scut este un vultur, pe care oricine 1-ar fi luat drept herbul ^àrii. In realitate, dupà aspectul grafie, nu poate fi vorba decit de corb. Avea Neagoe vreo

1 A m in tit ìn hotarnica cu Ardealul.2 H u r m u z a k i - I o r g a , D ocum ente, X V , 1, p . 213 — 214. ín tregu l docum ent in bunà reproducere

facsim ilatà la N. I o r g a, N ego}ul me$tesugurile in trecutul romtnesc (vol. I l i din Istoria rom inilor in chipuri §i icoane), Bucure?ti, 1906, pianga intre paginile 178 — 179. Vezi fig. 1.

* Sigiliul lui Neagoe este octogon al (1 6 x 14 m m .), bine im prim at In cearà verde cu càu§ de cearà naturala. « Corbul * ne este im pus de aspectul grafie al gravar». V ezi fig. 2.

4 F a pt care se constata §i In M oldova in tim pul lui §te fa n cel Mare. A . S a c e r d o j e a n u , D ivanelelui $tefan cel M are, « Analele UniversitàU i C. I. Parhon, Bucure§ti, Istorie *, nr. 5 (1956), p. 165, n. 41.

* Care este al lui V lad v o ievod $i nu al lui Radu v o ievod , cum din eroare s-a spus de E m i 1 V i r t o s u , D in sigilografía . . ., p. 387. I. B o g d a n , Regeste, 1902, p. L X V II , a§a afirm ase, dar se corectase in Relafiile,1905, p. L X I I I , fapt de care E. V irtosu n-a £inut seama.

* Sigiliul In form à de cartu§ (1 8 x 1 4 m in .). Scutul §i legenda au fost gravate invers, in cit num ele trebuie citit in oglindà. Iorga In H urm uzaki-Iorga, Documente, X V , 1, p. 214, citise gre§it « D anciu l *.

412

legatura cu Corbenii argefeni — neam ajuns ilustru in Ungaria prin Corvinefti — sau domeniul lui de bazà era la Corbii de pe Argef (Corbeni) sau Corbii de Piatrà? Acest sat la 15 aprilie 1456 a fost dat de Vladislav voievod lui jupan M ogof, la 11 iunie 1503 e confirmât jupanijei Mufa, la 23 iunie fi 29 septembrie 1512 e dat mànàstirii Corbii de Piatrà zidità de monahia Magdalina (de sigur Mufa), fosta jupani^a lui Hamza (reìntàrire la 11 ianuarie 1515), ca dupà aceea sà treacà la mânàstirea Argef. Chestiunea este de studiat. ìn tot cazul, avìnd un asti'el de herb, se vede ca Neagoe nàzuia spre locuri mai ìnalte. Deci a avut sau si-a creat o stemà de pretende.

Am arâtat mai sus cà in dania Craiovestilor din 1501 Neagoe are calitatea de jupan *. Noi nu credem cà era prea tìnàr atunci, dar observàm cà in men{iunile ulterioare din sfatul domnesc aceasta nu i se acordà niciodatà. Dacá protocolul vremii ìngràdea acordarea tim- purie a unui astfel de atribut, familia, neamul nu puteau fi oprici sà se ìntituleze conform dreptului izvorìt prin nastere. Dar aceasta este o problemà mai greu de rezolvat. Cu toate acestea, coroborìnd calitatea de jupan cu stema de pretende putem da crezare informatici din Viafa lui N ifon despre ìndemnul lui Bogdan vornicul càtre Vlad voievod, cà Neagoe vrea sà-1 scoatà din scaun « iar tu nevoiefte sà-i sfàrìmi capul sàu sau sà-i tai nasul sau sà-i sco{i un ochiu » 2. Adicà sà fie mutilât, ca sà nu mai poatà avea pretende de domnie. Cronica làrii spune ìnsà limpede cà Bogdan il pira cà este « fecior de domn » 3.

2. Sigiliul cel mare al lui Neagoe Basarab. Pe acesta il cunoaftem ìntr-un singur exem ­plar fi acela necomplet. Este atìrnat la actul din 17 martie 1517, fàgàduiala càtre brafoveni 4. Este rotund cu diametral de 100 mm., in m ijloc avînd scut în cîmpul càruia peste tot este (din nou!) un corb cu aripele deschise açezlndlt-se din zbor pe pâmint, in cioc |inînd o cruce apuseanà înfiptà in pàm înt; în dextra soarele, în senestra stricat. A fost probabil luna. în jurul scutului vrejuri ornamentale. în exergâ, în cîte douâ cercuri periate cu funii ràsucite ìntre ele, legenda : t h iv i i [ c i p i í á k o é k o a J * ii * « c t U r e c n o AHi i kR K c í h z í M a h S r n « ■ a i p c K « « ciik E i n p i u ■ » f r « .v ( = lo Ba[sarab voievod, din mila lui dumnezeul domn a toatà^ara Ungrovlahiei, fiul lui Basarab voievod) 5. Vezi fig. 3.

Este interesant de observât cà, dupa descrierile Fàcute la documéntele publícate pînà acum, de altfel foarte sumare, sigilii atîrnate au mai fost la 11 acte, emise toate pe seama unor mànàstiri din ^arà fi de la Athos. La cele din (arà (Bistri{a, Corbii de Piatrà, Cotmeana, Dealul, Glavaciog, Govora, Greaca, Snagov fi Vifina) toate sigiliile au dispàrut. Poate se va fi pàstrat la vreunul din actele pentru Athos, descrierile din publica^ii nedìndu-ne posibilitatea sà o afirmàm cu certitudine. Este de mirare aceastà soartà a sigiliilor atîrnate ale lui Neagoe Basarab, mai ales daeâ avem în vedere importanza mànàstirilor care le-au ob{inut. în s itu a la actualà nu putem fti nici dacà a fost un sigiliu mare sau un altul. Actele sint toate solemne, hrisoave, afarà de unul pentru Cutlumuz fi cel pentru Glavaciog, ìn care ìntìlnim termenul poruñea6.

în cazul cìnd toate vor fi avut sigiliul mare, ìnsemneazà cà acesta a fost folosit ìn anii 1512—1520, perioadà ìn care sìnt emise actele respective7.

Emblema de pe scut, grafie nu este absolut identicà cu cea din sigiliul de boier, dar inten­cional coincid, pasàrea fiind corb fi nu vultur. Deosebirea se poate observa lesne comparìnd sigiliile de acelafi tip ale predecesorilor, de la Mircea cel Bàtrìn pìnà la Vlàduf Vodà din 1511 inclusiv. In acestea, grafie este reprezentat ìn mod cert un vultur care ìfi schimbà orientarea, dar este totdeauna conturnat fi ori priveste spre cruce, ori o {ine in cioc. Emblema din sigi-

. liul lui Neagoe voievod nu seamànà cu nici una din acestea. ìn ce privefte orientarea corbu- lui, de la dextra ca boier la senestra ca domn, heraldic se explicà prin aceea cà schimbìn- du-se pozitia socialà a dejinàtorului trebuia sà intervinà brizura. Neagoe a recurs la cea mai simplà brizura: schimbarea pozifiei figurii onorabile fi adàugirea crucii ca atribut al domniei.

1 Vezi p. 411 , nota 6.* Ed. T . Sim edrea, p. 18. N otam cà In aceastà via|à se spune cà B ogdan, dupa ridicarea lui N eagoe la

dom nie, a m urit in m unci fiindcà n-a vru t sà spunà ce avere avea.* R a d u P ó p e s e u, ed. C. G recescu, p. 29.4 Arh. St. Bra^ov, P rivilegii, nr. 781. Pu blicat ìn traducere de I. B ogdan , Regeste, 1902, p. 151— 153.

T e x t ?i traducere la T ocilescu , 534 documente, p. 2 6 1 —264.1 Cunoscut lui I. B o g d a n , Regesto, p. L X IV , traducerea legendei, §i Relafiile, p. L X I1 I , cu m odifi­

carea traducerii legendei, dar de unde adoptàm com pietarea textului ei, deosebindu-nc totu?i !n lectura unor sem ne grafice.

* Cel pentru mànììstirea H ilandar de la 23 august 1517 are sigiliul m ijlociu aplicat. Facsímil la S t . N i c o - 1 a e 8 c u, D om nia lui Neagoe Basarab, B ucure?ti, 1924, pianga. T o t sigiliu m ijlociu aplicat are §i hotàrnicia cu Ardealul de la 9 iunie 1520.

7 La editarea acestor hrisoave trebuie sà firn cu mare pruden^à, cìnd sigiliul atìrnat lipse$te, fiindcà mai u?or se p o t falsifica acestea sub m otiv cà din d iferite cauze au pu tu t fi smulse ; falsificatorii nu se m ai considerau ob liga ji nici m àcar sà caute un tim bra sigilar oarecare.

413

Fig. 3. Sigiliul mare al lui Neagoe Basarab. atìrnat la actul din 17 m artie 1517. Arh. St. Brasov;Privilegi!, Nr. 781.

414

Este deci vorba de o sterna nouà. Am putea sa ne gindim si la o brizurà din m otive matri­moniale, dar aceasta e mai pir£in probabilà.

Apari^ia unei steme noi, chiar dacà sint in ea §i figuri vechi, oricum naste implicati! §i de ordin genealogie. Stema lui Neagoe Basarab arata ori schimbare de dinastie, ori trecerea domniei la altà ramurà de dinasti indreptàjiti sà o aibà. Inclinàm càtre a doua ipotezà, a càrei demonstra^ie nu e posibil sà o facem fàrà o lungà analizà sigilografìcà si heral- dicà *. De aceea ne mul^umim cu enun^area ei. Menfionàm tot usi cà tipul acesta de sterna a parane purtàtorului si nu \àrii.

3. Sigiliul mijlociu al lui Neagoe Basarab. Tipul acesta sigilar se prezintà in douà variante 2.

a ) Sigiliu rotund cu diametrul de 32 mm. (fig. 4), in cimpul càruia sint busturile a douà persoane incoronate, intre eie poni stilizat cu radàcini vizibile, iarde o parte si de alta a virfului cite o stea cu 8 raze ; in spa^iul liber din spatele persoanelor, ramuri. ìn exergà, intre 4 cercin i continui interioare si 2 exterioare, legenda : t m> r d c u p d e i k © i r o a <* ma c t hk * r >k h r a c h w h r o c no a h h S ( = Io Basiarab voievod din mila domnului dumnezeu si donni) 3.

Aceastà variantà se intilneste in documente emise in anii 1512—1516 4.b) A doua variantà, (fig. 5) tot sigiliu rotund de 30 mm. diametru, acelasi cim p cu stili-

zare deosebità la coroane si la haina busturilor, iar stelele au 7 raze. in exergà, in cite douà cercuri liniare, legenda : «watm rjkhk> iu» s a r a p u R i r o h r o a a h r n k* ( = Din mila lui dumnezeu Io Basarab voievod si domn) 5.

F ig . 4. S ig iliu l m ijlo c iu al lui N eagoe B asarab. fo los it in anii 1512— 1516. D esen si fo tog ra fie , varian ta a O rig . A rh . St. B u cu re§ti, S. I . nr. 186 ; S. I. nr. 195.

Aceastà variantà se intilneste in anii 1517 — 1521.Existà o scrisoare a lui Neagoe Basarab càtre bra§oveni prin care arata cà le-a cerut

mesteri pentru niste ceasornice §i tipare (hikoh x*Pk h THfidpi), care i-au fost trimi^i, dar

1 E ceea ce vom face intr-un studili special sau intr-un eventual tratat de heraldicà rom ineasca.* Acest tip heraldic creste de la simple capete, in tim pul lui Mircea cel Bàtrin, la bust §i ajunge acum

la corp intreg farà picioare ; intregirea imaginei se va face in sec. X V I . Vezi P. V . N à s t u r e 1, N ova plantatio, passim . In aceastà figurà noi vedem oglindindu-se sterna Jfirii.

3 I. B o g d a n , Relafiile, p. L X I II , citise: -f lw RdC4p4RK ROkKO d m acthio RifH © H rocnOAHHk. S t . N i c o l a e s c u , Documente slavo-rom ine, p. 336 §i desen p . 334, citise: j- iw RdC4PdKd kohboa* m actìo r>kk> rocnow H rod ioa h h k ( = Io Basarab v o ev od cu mila dom nului dum nezeu ìjì dom n).

4 Se vede cà sigiliul a fost lucrat in grabà, date fiind grondile din legenda: u In Basiarab, (pentruroonoAKCK-k ( ? ) sau rocno vhhk §i fìnalul S in loc de k.

6 I. B o g d a n , Relatiile, p. L X I I I , aceea$i lecturà, cu m entiunea cà rozeta Tinaia se ailà numai in unele im pronte. S t . N i c o l a e s c u , Documente slavo-romine, p. 336 $i desen p. 334, areeasi lectura.

415

ei n-au facut mare ispravá 1. Fárá indoialá cá aici prin ti pare trebuie sá intelegem matrice de sigilii 2.

Nu cunoa?tem motívele pentru care s-a schimbat sigiliul, dar este cert, dupá improntele pastrate, cá amindouá variantele nu au fost folosite concom itent niciodatá. Aceastá preci-

F ig . 5. S ig iliu l m ijlo c iu al lu i N ea g oe B a sarab fo lo s it in an ii 1517— 1521. D esen §i f o t o ­g ra fié va r ia n ta b. O rig . A rh . St. B u c. S .I . nr. 224 §i A rh . S t. B ra ?o v C o l. S tenner n r . 48.

zare poate serví la restríngerea datelor de atribuiré pentru scrísori in care data aproape tot- deauna lipse^te 3.

1 I. B o g d a n , Regeste, p. 15G — 157 (nr. 157); T o c i l e s c u , 534 documente, p. 2 2 5 —226 (nr. 233). Deci scrisoarea aceasta trebuie datatá sfir$itul anului 1516 §i inceputu l lui 1517. F iind expediatá cu noul sigiliu Ínsemneaz5 cá acest lucru il fácuserá me§terii bra§oveni.

a Acesta este ?i sensul m edieval al cuvintului typarium , dar el a fost insu$it de industria cár}ii §i azi intrebuiutarea lui in a lt sens decit « tiparul cár^üor * devine anacronism .

3 Pentru coresponden^a cu Bra^ovul descrierile lui I. B ogdan sint suficiente pentru orientare. D intr-o sumará cercetare a noastra putem preciza cá fac parte din varianta a ) scrisorile cu numarul de arhivá 32, 33 ?i 124, si din varianta b) cele cu num arul 39, 41, 42, 48, 49, 51, 52, 110, 111, 119 ?i 125. De la Sibiu fac parte din a) cele publícate de S. D ragom ir sub nr. 22 §i 27, iar din b) idem nr. 2 4 ; cele publícate de P. P. Panai- tescu sub nr. 27, 40 §i 41 §i cel din H urm uzaki-Iorga, Documente., X V . 1, p . 2 3 7 —238 (nr. 433).

416

Fig. 6. Sigiliul anepigraf a lui Neagoe Basarab. Orig. Arh. St. Sibiu, doc. chirilice nr. 39

4. Sigiliul anepigraf al lui Neagoe Basarab. Neagoe Basarab a avut §i un sigiliu inelar anepigraf. Il ìntìmpinàm aplicat pe o scrisoare càtre sibieni in pricina lui Bogdan din Rimnic 1. Este vorba de o sigilare neobisnuità, nu numai prin faptul cà se ìntrebuin^eazà un astfel de sigiliu in corespon den t externa, dar §i pentru cá este vorba de acela^i sigiliu aplicat de doua ori aláturat pe acela§i timbru. E o carnee ovala (1 8 x 1 2 mm.) reprezentind un cap de bárbat in profìl spre dreapta. Neimprimin- du-se bine prima data, s-a facut imediat o a doua impresiune. Vezi fig. 6.

Nu avem posibilita- tea sa precizàm mai exact data acestei scrisori, farà con^inut mai bogat, dar cà aparjine lui Neagoe Ba­sarab nu este indoialà, càci Bogdan din Rim nic la 1500 apare de mai multe ori in socotelile Sibiului, iar la 1530 il intilnim si in ale Bra§ovului. Or intre aceste date domne^te Neagoe, sin- gurul domn din acest inter­val care i§i zice «Basarab».

In afarà de sigiliu, scrisoarea aceasta prezintà §iun alt Ínteres, deoarece am considerat-o autograf al domnului.

5. Un sigiliu fals alribuit lui Neagoe Basarab. Ar mai fi o variantà a sigiliilor mijlocii ale lui Neagoe Basarab, in care cimpul este asemànàtor cu varianta a descrisà mai sus, dar cu legenda deosebità de celelalte variante : t iw Kac apaKa k o h r c> a p a h k z i m a * r a a m k o é a. * z a r . Literele nu sint toate d ar sàpate. A§a, de pildà, litera a doua din an poate fi citità atit a ( = 30) cit si n ( = 80), ceea ce ar da respectiv 1523 — 1524 §i 1573 — 1574.

Acest sigiliu se aflà numai la hrisovul de la10 iulie 1517 (7025) dat mosnenilor din satele Stàne^ti sji Drajna, prin care li se fixeazà un intins hotar. Dar acest act este fals. Mai intìi, intre data sigiliului in lecturile de mai sus §i a documentului este nepotrivire. Admi^ind insà ca data 7022 ( = 1513 —1514), data fiind neclaritatea penultimei litere cifrà, mai sint alte motive care arata in m od sigur falsul.

In primul rìnd este limba i formu­lam i actului, ca de pildà enumerarea sfa- tului: H 11p KR¿ lìapK^A RsAHKOAtS KAH

KpaAiRCiO'AvS2. Apoi boierii din sfat nu cores- pund to ji cu data hrisovului: Arvat (care de obicei este scris Harvat) nu a fost comis in sfat niciodatà, in timpul lui Neagoe fiind comis Hamza (1512 — 14 iulie 1520) si apoi Badea, iar Stroe a fost mare postelnic pina la 5 iulie 1516, cind ii

urmeazà Neagoe, Luca §i Badea. Scriitorul actului se anun^à in form ula: mie a-* KK'irap AÌuk r^ rpdA'J cu II si P suprascris, ceea ce ar putea permite lectura Captare ! Dar

Fig. 7. Falsul sigilar de la hrisovul din 10 martie 1517 B .A .R .P .R . Doc. CCCI/23

1 Originalul este la Arh. St. Sibiu, D ocumente cirilicc, nr. 39. V ezi reproducerea facsim ilatà in fìg. 6. Scrisoarea a fost publicatá de P. P. P a n a i t e s c u, D ocum ente slavo-romine din Sibiu, p. 24 —25, unde spune ínsá c5 sint doua sigilii aplícate, cel din stìnga « reprezentìnd un bust fem eiesc », iar cel din dreapta « un bust barbatesc In stilul Rena§terii *.

* ìn fagàduiala de la 17 martie 1517 apare aceastS form a, ìns3 altfel com pusa §i ortografiata : wSridH BapsSA Bau KpJAíBCKOAiS (T o c ¡ 1 e s c u, 534 documente, p. 262). Este singura form a cu dativu l pe care o cunosc.

27 - c. 456 417

un nume asemànàtor intilnim §i la scriitorul actului de la 27 februarie 1516, insà in for­mula: h 43 K*fiTdp ahmk nHC4]( K"k HdCTOAHH rpa* KSKSpiip, unde credem cà lectura mai potrività este C ipta r1. In sfir§it, scrisul apar^ine in m od sigur mijlocului secolului al X V II -le a 2.

Dacà hrisovul in sine este un falsifìcat din secolul al X V II-lea , este oare fals si sigiliul? Intrebarea este fìreascà, avind in vedere faptul cà aceastà variantà se cunoaste numai acum 3. Aceasta se impune §i mai mult dacà ne gindim cà data in legenda sigiliilor apare mult mai tirziu 4. In consecin^à ràspunsul nu poate fi decit cà o datà cu actul a fost falsifìcat §i sigiliul. Tehnica sàpàtorului matricei aratà un metter bun. Modelul care i s-a dat avea insà unele neclaritáji, din care au ie§it literele stilcite, ca O §i K, cum §i sfir§itul legendei, pe care a com pletat-o cu data, lucru neobi§nuit pe vremea lui Neagoe Basarab. Insà§i intitulatia domnului nu este corespunzàtoare, iar ortografìerea este §i ea defìcitarà.

Aceste considera^ii demonstreazà incà un lucru de Ínteres deosebit pentru istoria sigilo- grafìei in tara noastrà: pinà acum falsifìcatorii recurgeau la diverse metode de validare a actelor fàurite de ei. A cum este pentru prima datà cind constatàm cà se contraface insusi sigiliul cancelariei unui predecesor. Mergindu-se pinà aci, insemneazà cà in secolul al X V II-lea falsifìcatorii aveau un cimp liber in acest domeniu, venind in sprijinul clasei dominante, acum tot mai gràbità sà-§i inmuljeascà m obile sau, prin acaparàri ¡licite, sà-§i intindà domeniul existent.

B. Sigiliul lui Teodosic voievod

De la Teodosie voievod, fiul lui Neagoe, se cimose patru scrisori, din care una càtre bra§oveni are data de lunà §i zi « 27 septembrie » 5, §i alta càtre sibieni « 7 ianuarie » 6, deci respectiv din 1521—1522; alte douà càtre bra§oveni nu au nici o d a tà 7. Data acestora se poate fìxa cu ajutorul socotelilor Brasovului: una, in care este vorba de oile lui Praja, se dateazà inainte de 27 decembrie 1521, cind este prezent la Bra§ov un trimis al vo ievod u lu i8, iar alta, in care Teodosie face cunoscut bra§ovenilor cà s-a plecat turcilor, se dateazà cu sfirsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie 1522 9.

La douà scrisori sigiliul este bun si se poate descrie: rotund, 32 mm. diam etru; cimpul este asemànàtor cu al sigiliului m ijlociu al tatàlui sàu (varianta b), insà fàrà ramuri sau vre- juri in spatele personajelor cunoscute; in exergà, intre cercuri limare, legenda: f M a t m s k hm iw e t w a o c I i kr a ( = Din mila lui dumnezeu Io Theodosie voievod) 10. Vezi fìg. 8 .

Sigiliul a fost gravat inainte de a fi ajuns domn. Aceasta s-a putut intimpla inainte de 30 octom brie 1517, cind Neagoe Basarab intr-un hrisov pe lingà intitularía sa adaugà

1 D ocumente, I, p. 115 (nr. 115) çi facs. p. 276, traducâtorii propun lectura Cap-Tare. în pom elnicu l G ovorii, între boierii care au m ûrit în lupta eu turcii pe vrem ea lui R adul de la A fum ati, este çi Câpitaru, care ar putea fi acesta (v . ed. Sacerdo^eanu, p. 804).

* H risovul D râjnenilor este inédit (A cad . R .P .R . D oc. C C C I/23; indicaría m i-a fost datä de N. Ghinea, pentru care fapt Jin sä-i m ultum esc). E l însâ nu a fost eu totu l necunoscut, fiindcà a fost citât pe vrem uri de Ç t. D. G r e c e a n u, Çirul voievozilor, p. 51, dupä o hotärnicie a D rajnei.

3 Sigiiiul rotund tim brât, diam etrul 32 m m ., bine im prim at. Vezi fig. 7.4 P. V . N â s t u r e l , N ova plantatio, p. 43, am inteçte sigiliul lui M ihnea Tu rcitu l eu data 7097 (1589),

însâ la un docum ent eu data 12 ianuarie 7095 (1587) ceea ce aratâ färä îndoiala o greçeala, m ai aies ca în desen(p. 44) lasâ loc alb pentru datâ. Desenul com plet çi exa ct 1-am dat în « H risovu l» , V I (1946), p. 3 —4, sigiliul purtînd data 7094 (1 5 8 5 -1 5 8 6 ).

6 Arh. St. B raçov, nr. 314. I. B o g d a n , Regeste, p. 267 (regest nr. 81) spune câ sigiliul este stricat. E difie çi traducere la T o c i 1 e s c u, 534 documente, p . 268 (nr. 275).

• Arh St. Sibiu, D ocum ente slavone, nr. 10. T ex t çi traducere la S t . N i c o l a e s c u , Documente slavo- romine, p. 26 — 28 (nr. 10) çi T o c i 1 e s c u, op. cit., p. 265 (nr. 273).

7 Arh. St. B raçov, nr. 312 çi 313. I. B o g d a n , Regeste, p. 160 — 162 (traducerea docum entului nr. 313, socotit färä sigiliu) çi p. 266 — 267 (regestul docum entului nr. 312, eu sigiliul s trica t); am bele sînt publícate çi de T o c i 1 e s c u, op. cit., p . 266 — 269 (nr. 274 çi 276).

8 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbürgen, I, B raçov, 1886, p. 410 — 411.® Intre 28 ianuarie çi 8 februarie 1522 K aytar Andreaç nun^iul « dom in i <i.e. Theodosii> w ayw odae Trans-

alpinensis » este re^inut la B raçov, unde de treí orí i se noteazä hrana ce i se da. Quellen, I, p . 412. în acest sens trebuie corectatä lista lui I. I o n a ç c u, Documente privind istoria Rominiei. Introducere, I, p . 487.

10 Legenda era cunoscutà lui I. B o g d a n , Regeste, p. 162 çi 2 6 6 —2 6 7 ; Id. Relafiile, p . L X I I I çi 305, însâ cu lectura çi 80t|K0A¡4,a. La fel oscilatoriu citise çi S t . N i c o l a e s c u , op. cit., p. 27 çi 337.I. B ogdan spunea ca sigiliile de la B raçov sînt stricate çi a întregit lectura cu aju toru l celui de la Sibiu. O bservînd însâ ca tim brul sigiliului lui T eodosie era lip it pe scrisoarea jude£ului Stefin (Arh. St. B raçov nr. 488), eronat a socotit câ acesta « lipea scrisoarea pe dinafara » çi « are legenda cu to tu l çtearsâ * (Regeste, p. 308) iar apoi revine spunînd câ e luatâ de la alta scrisoare (Relafiile, p. 305). Cercetînd originalele am constatât însâ câ din acest tim b ra de sigiliu lipseçte o parte, pe care am gäsit-o cä se pàstra încâ la scrisoarea lui T eodosie din 27 sep­tem brie 1521 (nr. arhivei 314), aça încît am îndouà fragm éntele com pleteazä sigiliul care ar putea fi astfel întreg il. Sä se com pare aceastä legendä cu a sigiliului lui M ihail, fiul lui Mircea cel Bâtrîn.

418

si pe a «d e dumnezeu dàruitul meu copil, lo Theodosie v o ie v o d »1. Tehnica gravatului se aseamànà cu aceea a variantei amintite a lui Neagoe Basarab. In consecin^à sigiliul a fost fàcut la aceea§i datà cu al domnului, varianta a doua.

Fig. 8. Sigiliul lui Teodosie voevod . Orig. Arh. F ig . 9. Sigiliul inelàr al doam nei DespinaSt. Bra?ov nr. 488 (recte nr. 314). Arh. St. Bra?ov nr. 317.

C. Sigiliul Doamnei Despina

De la doamna lui Neagoe Basarab se cunosc patru sensori, trei càtre sibieni si una càtre bra^oveni, din care numai una datata, ultima. Prima este databilà cu 1513, dupà burg- mesterul Sibiului Mathias Armbruster 2, a doua din timpul luptelor interne ale fiului ei Teo­dosie, databilà octom brie — decembrie 1521 3, a treia dupà plecarea lui Teodosie voievod din ^arà, deci februarie 1522 4, iar ultima e din 17 noiembrie 1541 6. Prima §i a treia pàstreazà incà sigiliul, nu satisfàcàtor de bine imprimat. Se poate totu§i descrie: carnee anticà ovalà (22 X 11 mm.) reprezentind un cap de bàrbat cu pàr bogat §i barbà (Neptun iesind din unda màrii?) 6. Vezi fig. 9.

Ceea ce nu s-a observat si merita sà fie re^inut e faptul cà scrisoarea, databilà 1513, este semnatà manu propria de doamna Despina. De ea ne vom ocupa mai departe.

D. Sigiliile boierilor lui Neagoe Basarab

In timpul domniei lui Neagoe Basarab se cunosc pu|ine sigilii de boieri. Cele mai multe, anume patru, apar legate la fàgàduiala de la 17 martie 1517, in care pe lingà voievod consimt §i jupanii Barbul ban de Craiova, Calotà mare vornic, Harvat mare logofàt si Dimitrie mare vistier 7. Pergamentul pàstreazà atirnate toate sigiliile dar din ale boierilor numai unul are legendà. Aceastà situ a le face sà nu putem preciza ordinea de precèdere 8. Dupà ordinea din text, raportate la sigiliul domnului care este la m ijloc, are prioritate stinga, apoi dreapta. In consecin^à, le descriem dupà aceastà schema: 4 — 2 — 1 —3 — 5.

1 Docilmente, I, p. 127 (traducere). Cf. ?i S t . N i c o l a e s c u , Docum enie slavo-rom ine, p. 2 4 1 —242 (regest), § t. D. G r e c e a n u, $ iru l voievozilor, p. 5 1 —52 (rezum at).

2 S. D r a g o m i r , D ocumenie nouà, p. 60 — 61 (nr. 51). Originalul la Arh. St. Sibiu.• Id. ib. p . 6 1 —62 (nr. 52). Orig. ibidem .4 I. B o g d a n , Regeste, p. 160 (traducere nr. 61) <ji p . 267 (regest nr. 8 2 ); T o c i l e s c u , 534 docu­

menta, p. 264 — 265 (nr. 272). Originalul la Arh. St. Bra^ov nr. 317. Trebuie sà fie din februarie 1522, càci la26 febr. acest an nuntiul • w ayw odissae Transalpinis * p r im ev e v in , piine alba §i ovàz de la Bra§oveni (Quellen, I, p . 415), iar ceva m ai inain le (28 ianuarie —9 februarie 1522) A ndrea?, de care e vorba in scrisoarea doam nei, prim ea §i el v in §i ovaz de la bra^oveni (Quellen, I, p. 412).

6 H u r m u z a k i - I o r g a , D ocum enie, X V , 1, p. 408 (nr. 768). Originalul latin la Arh. St. Sibiu. Nu ?tim dacà are sigiliul sau nu.

• Editorii scrisorilor nu le-au descris sigiliile, numai I. B o g d a n , Regeste, p. 160, pentru scrisoarea cStre bra§oveni spune cà e fàrà sigiliu, iar in altà parte (p. 267) cà e m ie, oval, « cam 1 cm . de lat §i 1 1 / 2 de lung, cu o fìgurà ce nu se distinge bine *. Ne pare ràu cà nu am putut ob lin e o fotografie bunà dupà el.

7 I. B o g d a n , Regeste, p. 151 — 153 (traducere). Tocilescu , 534 documenie, p. 261 —264 (text §i traducere).• Dacà tinem seama de privilegiul lui V lad v o ievod de la 17 august 1511, acolo ordinea e inversatà, càci

p rim u l boier din sfat pune prim u l sigiliu lingà al dom nului in dreapta cu legenda | f *:Sn]dH Korean r ì[ah] kh [ abo p"Jhhk, iar prim ul sigiliu in stinga, anepigraf, care reprezintà o fem eie §ezind pe scaun §i torcim i, urm eazà sà fie al lu i Barbu ban, al doilea in sfat.

27» 419

1. Sigiliiil mare al domnului, pe care 1-am descris mai sus. Vezi fig. 3.2. Sigiliu rotund, 14 mm. diametru, are figurat in cìm p un pom musuroit sus{inut in

stìnga de un bust de bàrbat cu bàrbifà fi cu coif fi in dreapta de un bust de femeie cu sìni proeminen^i, anepigraf. il presupun ca iìind al lui Barbul ban *. Vezi fig. 10.

3. Rotund, 26 mm. diametru, in cìmp toiag ìnconjurat de vrejuri, cu cite o stea deo parte fi de alta jos, iar in exergà, intre cercuri liniare, legenda: t elio ni ' idTHHK k j a o t A r o p hH* ( = Sigiliul lui Calotà vornic) 2. Vezi fig. 11.

4. Rotund, 14 mm. diametru, in cìmp douà volute andorsate cu ceva nelàmurit dea- supra, anepigraf. Presupunem sa fie al lui Harvat lo g o fà t3. Vezi fig. 12.

5. Rotund, 12 mm. diametru, ràu intipàrit; inclin sà vàd un bust de bàrbat privimi la stinga, cu beretà pe cap, anepigraf. Trebuie sa fie al lui Dimitrie v istier4. Vezi fig. 13.

De la Calotà vornic mai cunoastein fi fase scrisori personale càtre brafoveni databile cu domnia lui Neagoe Basarab: 1. in chestiunea feciorului lui Grozav, cca. 1512—1520 6 ;2. Barbul din Buzàu, 1514 — 1520 decembrie 9 6; 3. siromahul Tudor din 1519, càruia i s-au furat cai de oàmeni din "fìn tari7; 4. Solia lui Coman portaru l8; 5. a ìn^eles cele spuse prin C om an 9 fi 6. solia lui Lupul10, databile 1520 — 1521. Toate au avut sigilii incà de multa vreme stricate p a r la i, sau rupte, incit numai la unul se mai poate citi ceva fnr. arhivei 534) : rotund, 32 mm. diametru, sfàrimat mai mult de jum àtate; in cìm p se mai vad in stìnga margi­nile unor ornamente sau poate razele numeroase ale unui soare ; in exergà, in cite douà cercuri liniare legenda: t O T i t p H ¡«SiiaN r i a h ì h h o p n h k ( = sigiliul fàcutde jupan Calotà marele vornic) u . Vezi fig. 14.

Oscilatiile de descriere fi de lecturà a legendelor aratà cìt de greu este a prezenta sigillile boierilor. Atribuirea celor anepigrafe devine fi mai anevoioasà inainte de a se stabili in ce constà precàderea in sigilare.

E. Sigiliul orasului Tìrgaviste

Ìn timpul lui Neagoe Basarab apare fi sigiliul orafului Tirgovifte, rotund cu 38 mm. diametru, in cimpul sigiliului Maica Domnului cu pruncul in fa fa in atitudine de rugàtoare fi tetragrama lUH — W(f de o parte fi de alta a capului iar la prunc IO—XC ; in exergà, intre cercuri liniare, legenda: t t k r m p i i t i c I h i i i ' i a t h h k b k a h i i k a a r o r k ¡i h a r o I um i a

I I. B o g d a n , Relafiile, p. L X X V I , Il descríe: « douà bustini de boieri fa^à In fa^à, despàrfite printr-un pom ce seam ànà cu cel de pe pecchile don m esti; capetele slnt fàrà barba ?i par a fi acoperite cu coifuri ». A§a il descrisese ?i mai Inainte, Regesto, p. L X X I X .

* I. B o g d a n , Relafiile, p. L X X V I , spunea: « are ca em blem a un buzdugan (sau toiag) cu soarele deo parte ?i luna de a lta r i legenda: j- c th iliMdl’NH1« HciSc.aN a k*Ph[h :| Mai Inainte (Regesto, p. L X X I X§i 153 ); |-J- cth lim ar c ktk^Ph] HiSìUH KirtOrk AK<>PHIK, c u « o lloare la m ijloc, pare a f i un crin, la ràdàcina ei o stelu$à, in stinga o sem ilunà *.

3 I. B o g d a n , Regesto, p. L X X I X , descríe: «a re douà frunze sau douà sem ilune intoarse cu partea convexà una spre alta §i cu o cruce la m ijloc . . . A? fi ap lica t sà atribui §i aceastà pecete banului Barbul, citat in docu m en t inaiti tea lui Calotà, marele vorn ic ». Mai tirziu I. B o g d a n , Relafiile, p. L X X V I , schim bà avizul: c douà sem icercuri intoarse unul spre altul cu partea convexà $i o cruce la m ijlocu l lor ». In ce prívente atribuirea, pentru aceasta i pentru urmìitoarea, B ogdan serie in Regesto, I.e., « nu indràznesc sà fac nici o propunere ».

4 I. B o g d a n , Relafiile, p. L X X V I : « are o em blem à nelàm urità $i e fàrà legendà *. Mai inainte, R egesto, p. L X X I X : « e farà legendà $i cu o figurà neclarà ». In Relafiile, I.e., el revine ?i asupra atribuirii sigiliilor anepigrafe spunind cà douà din eie (2 ?i 4 din schem a noastrà) « una trebuie sà fie a lui H arvat logofà tu l . . . alta a lui Dim itrie vistierul. Ràmine ca cea de a treia sà fie a banului B arbul ». Deci oscileazà in priv in ta atri­buirii sigiliului lui Barbul ban. A tribuirea noastrà se bazeazà pe principiul precàderii. B o g d a n , ( R elafiile, I.e.), mai spune cà cele douà (2 ¡ji 4) « le cunoa^tem §i din tratatul de la 1511 *. Este adevàrat cà acolo figu- reaza in sfat H arvat vistier (al 6-lea) ca ?i Barbul ban (al 2-lea) §i Calotà v istier (al 10-lea) in tim p ce D im itrie lipse^te, dar In figurile sigiliilor de acolo nu putem recunoa^te in m od cert nici una din cele de faf.à; putem sà apropiem Insà sigiliile 3 §i 4 (in ordinea din docum ent de la stìnga la dreapta) cu 4 §i 5 din descrierea noastrà. Vezi fig. 13.

5 Arh. St. Bra$ov nr. 483. I. B o g d a n , Regesto, p. 225. T o c i l e s c u , 534 documento, p. 416 —417.8 Ibid. nr. 554. I. B o g d a n , op. cit., p. 295. T o c i l e s c u , op. cit., p. 4 1 7 —418. Scurtez intervalli!

la anii c ìt a fost H arvat mare logofàt, càci Calotà si H arvat scriu ìm preunà scrisoarea sigilatà cu sigiliul lui Calotà, ìnsà are dorsa l: f d :u ](diiRdT ceea ce poate presupune cà este ori sem nàtura lui ori faptul caa scris el ìnsu?i scrisoarea.

7 I b i d. nr. 492. B o g d a n , op. cit., p. 295. T o c i l e s c u , op . cit., p. 417. D au aceastà datà dupà socotelile Bra^ovului, care la 28 decem brie 1519 ìnregistreazà cai furaci d in Tara Rom ìneascà. Quellen, I, p. 256.

8 Ibid. nr. 556. B o g d a n , Regesto, p. 296, spunea cà sigiliul era incà in stare bunà. T o c i l e s c u , op. cit., p. 4 2 0 —421.

9 Ibid. nr. 495. B o g d a n , op. cit., p. 296. T o c i l e s c u , op. cit., p. 4 1 8 —419.10 Ibid. nr. 555. B o g d a n , op. cit., p. 296. T o c i l e s c u , op. cit., p. 419 —420.II I. B o g d a n , Regesto, p. 295, m ai putuse citi unele litere din partea lipsà. La scrisoarea nr. de arilivà

495, el mai putuse citi ultim ul cuvìnt. Consideràm deci bunà lectura §i intregirea de m ai sus, care este a lui I. B ogdan, dar nu vedem unde a m ai gàsit varianta aceasta: •{■ n¿‘l4 JkSiijmk Kd.\OTT* bmhkh a 8^Phhk (R elafiile, p . L X X V H I ) .

420

Fig. 10. Sigiliul lui Barbul ban la 17 martie 1517

Fig. 11. Sigiliul luí Calotä vornic la 17 m artie 1517

Fig. 12. Sigiliul lui H arvat logofät la 17 martie 1517

Originalele: Arh. St. Braçov, Privilegii Nr. 781Fig. 12

421

Fig. 13. Sigillili lui Dimitrie vistier la 17 martie 1517. Arh. St. Bra?ov. Privilegii Nr. 781

F ig . 14. Sigiliul lui C aloti vorn ic la 9 decem brie 1514— 1520

422

l i t r o « r o e r o a ( = S-a fàcut acest sigiliu in zilele drept credinciosului Ion Neagoe voievod) Din ìntimplare, actele care poartà cea mai veche folosire a acestui sigiliu nu au data §i fixarea lor in timp cere o studiere a lor mai amànun^ità.

Mai intìi existà o confìrmare de vinzare data de Toma jude^ul de Tìrgoviste si publi- catà ca fiind din timpul lui Neagoe Basarab 2. in realitate ea este mai tirzie si se poate data, ìn ea este vorba de Stoian scriitorul actului, pe care nu-1 intìlnim in timpul lui Neagoe Basarab, dar are aceastà ocupa^ie in anii 1526—1537. Apoi mai sint o seamà de martori, care de asemenea pot fi a$eza{.i in timp, ca: Sava vistier cu lunga activitatea negutàto- reascà, fost §i jude^ al Tirgovistei (1521—1524); Tudoran si Stanciul care in anii 1529 — 1530 apar in socotelile Bra§ovului ca fiind de la Tirgovi§te 3 §i inca Pera cu Ivan Furnicà4,

F ig . 15. S ig iliu l ora§u lu i T lrg ov i§ te a — A rh . St. B ue. S. I . 194 b — A rh . St. B ra$ov N r. 499

pe care, alàturi de Sava §i de Chircoman, ii aflàm §i intr-o scrisoare a lui Mitrea jude^ul de Tirgovi§te, tot nedatatà, adresatà lui Lucaci judejul Bra§ovului 5. Jinind seama de toate acestea, cartea jude^ului Toma poate fi datatà 1529 — 1530 §i nu mult dupà aceea se dateazà si scrisoarea jude^ului Mitrea 8. ìn consecinfà, nu trebuie sa ne gindim la o vreme mai tirzie, ciliar dacá §tim cà acela^i sigiliu putea fi folosit secóle de-a rindul. Criteriile criticii diplomatico pot restringe totdeauna timpul cind a putut fi aplicat un sigiliu cu indelungatà folosire.

Nu ne-a fost posibil sà confruntàm originatele intre ele, flecare fiind in alt depozit de arhivà, dar din cit poate redine memoria si cu ajutorul fotografiilor, cred cà §i aici, din punct de vedere tehnic, avem de a face cu me^terii care au fàcut sigiliul lui Neagoe Basarab varianta b si al lui Teodosie voievod. ìn consecinfà, apari(ia lui trebuie pusà tot in 1516 — 1517.

1 Aceasta n-a trecut neobservatà de S t. N i c o 1 a e s c u, Documente slavo-romine, p. 268 ?i 336, cu desen p. 335, care citise legenda incom p let: f cxTRopH Ci CÍH IllMdTMHK (w t ) r^H KAdi'OR kpHH liVNd H 'kroi ROiROA = Fàcutu -s-a aceastà pecete de bun (drept) credinciosul dom n Ion N eagoe v o e v o d ; el socotea cà ìn figurà este Sf. N icolae. Cuno?tea sigiliul de la douà acte, din 3 decem brie 1597 (Arh. St. B ue., atunci M ànàstirea Golgota, IV /3 , acum S .I. nr. 1623), §i din 13 m ai 1615 (Ib id ., Sf. Apostoli IV /1 ). In realitate mai ìnainte el fusese cunoscut de loa n B ogdan, Regesto, p. 310, de pe scrisoarea lui Mitrea ju defu l T irgovistei, descris, « pe ceara neagrà, c. 3 1/2 cm. In diam etru , cu o figura ce reprezintà pe M aica D om n ulu i; din legenda chirilicà nu se poate ceti declt: Rk AHH... ROfBOA Bevàzind originalul (Arh. St. Bra^ov, D ocum ente nr. 499), am putut constata cà ?i acum pe tim brul sigiliului in diam etru de 38 m m ., se poate citi mai m ult: f CTkTBop«.. . Bi* ¿uh GAdrOBlipHdro... H"kroí boiroa* Vezi fig. 15. U lterior s-au mai gàsit clteva sensori ale jude^ilor T irgovistei din anii 1619 — 1649 p urtind acetati sigiliu. Cf. E m . V i r t o s u, D in sigilografía M oldovei f i fá r i i Romlne§ti, p. 493.

• D ocumente, I, p. 92 (nr. 90).• Quellen, I I , p. 175, 224, 229, 232 ?i 233.4 Ibid., p. 175, 221 §i 233, apare ?i Ivan de Tlrgovi^te la 1529 — 1530, desigur Ivan Furnicà.‘ I. B o g d a n , Regeste, p. 310. T o c i l e s c u , 534 documente, p . 450.• Lucas H irscher « parvus » a fost ju d e t al B ra?ovului In anii 1527 — 1541, clnd moare. Dar despre Lucaci

$i Hanà? Chilhav, bra§oveni, pomeni^i de Mitrea ju d et, serie bra§ovenilor ?i V lad Inecatul la 13 m artie 1531 —1532. I. B o g d a n , Regeste, p. 182 — 183 ; T o c i l e s c u , op. cit., p. 329 — 330 (Nr. Arh. B rasov 201). Pro- bab il cà ac^iunea lui Mitrea a fost concom itentà cu a voievodu lu i ?i In to t cazul anterior ac^iunii voievoduluidespre care nu face men^iune. Despre m arfa de la Celebi, de care se vorbe^te In aceastà scrisoare, mai amintise §i N eagoe Basarab (1517 — 1521), care aratà cà discuoia era m ai veche. I. B o g d a n , op. cit., p. 266 (nr. 78). T o c i l e s c u , op. cit., p. 250 — 251 (nr. 261).

423

Explicarea fi gu ri i de pe sigiliu devine mai anevoioasà. A m aràtat cu alt prilej cà orasele din Jara Romineascà s-au format in douà m oduri: unele, mai vechi decit apari^ia statului, se bucurau de autoadministrare si se foloseau de dreptul de sigiliu ; aitele erau posesiune feudalà sau domneascà §i nu se puteau foiosi de acest drept decit cu invoire domneascà si atunci adoptau de regulà ca imagine hramul bisericii orà^enilor. In acest al doilea caz se aflà dreptul de sigiliu al orasului Bucuresti 1. Credem cà s itu a la este aceea§i §i pentru Tirgo- vi§te: la inceput a fost oras domnesc, administrindu-se prin dregàtori domne§ti 2, si numai mai tirziu capata dreptul de autoadministrare. Nu §tim cind s-a intim plat aceasta, dar legenda sigiliului ce analizàm acum aratà cà numai in zilele lui N eagoe voievod orasul §i-a putut confecciona unni.

Pentru executarea sigiliului trebuia aleasà o imagine caracteristicà si aceasta s-a con- cretizat hagiografic. in Maica Domnului cu pruncul. Farà indoialà cà e vorba de hramul bise­ricii frecventate de orà^eni. Din nefericire, in form atile documentare despre bisericile Tirgo- vi§tei anterioare domniei lui Neagoe Basarab sint foarte lim itate: se §tie numai cà exista acolo un metoh al mànàstirii Cotmeana, hramul Buna Vestire, si al Coziei, hramul Sf. Troica, care administra douà mori si zece familii (méa Iìahì 3. Stim sigur insà cà mai exista o bisericà, pe care Neagoe Basarab o face mitropolie la 17 august 1517 si renòvind-o e tirnosità la 17 mai 1520, punindu-i hramul Inàlfarea Domnului, sàrbàtoarea zilei in care a fost tirnosità. in fine, trebuie sà presupunem cà atit biserica domneascà, refàcutà de Petru Cercel, va fi fost mai veche, cit §i aceea ale càrei temelii au fost descoperite lingà turnul Chindiei 4. Este adevàrat cà trad ita pàstreazà in form ala cà $i Biserica Alba (din Sirbi) ar fi fost zidità de Radu cel Mare ca loc de surghiun pentru patriarhul Nifon 6, numità de localnici si <• judi- ciasa » 6, cu hramul Intra rea in bisericà a maicii domnului. Cronica ^àrii aminte^te cà insusi Neagoe Vodà a zidit din temelie biserica Sf. Gheorghe din Tìrgoviste 7. T ot in acest timp, 1517, au zidit biserica Sf. Vineri Manea clucerul §i jupàneasa sa Vlàdaia 8. In sfirsit, in locul unei biserici vechi s-a zidit si Biserica Rosie zisà Sf. Maria 9.

A m amintit toate acestea spre a se vedea cà la Tìrgoviste era ràspindit cultul Fecioarei. ìn consecin|à, ramine de vàzut de la care bisericà a fost luat simbolul sigiliului. Imaginea, asa cum e redatà in sigiliu, nu reprezintà ilici unul din hramurile amintite, dar se poate referi la oricare, si cel mai potrivit este Intrarea in bisericà, momentul cind mama prezintà pruncul. Putem dar socoti cà aceasta a fost ridicatà de Radu cel Mare pentru tirgove^i sau de tirgo- ve£i in timpul lui. Dar voievodul promisese cà va aduce la Tirgovit^e §i mitropolia, lucru pe care nu 1-a fà cu t10. Mitropolia de la Curtea de Arges avea hramul Adormirea Maicii Domnu­lui, in m od obi^nuit zis Maica Domnului. Aici vor fi fost instala^ primii jude^i alesi ai Tirgovi^tei, càrora Neagoe Basarab le-a acordat dreptul de sigiliu. Prin urmare, trebuie sà presupunem cà evenimentul a avut loc inainte de mutarea mitropoliei, càci altfel sigiliul ar fi imprumutat hramul acesteia, Ìnàtyarea, care a ràmas mitropoliei u .

1 A. S a c e r d o t e a n u , Condi{iile in care a apàrut sigiliul orasului Bucuresti, « Glasul Bisericii» X X I (1962), p. 1 0 9 7 -1 1 0 0 , nota scrisà ìn 1957.

2 M ihail, in tim pul dom niei tatàlui sau M ircea cel Bàtrìn. apara dania sa din T irgovi§te catre Cozia §i Cotm eana de « ori care dinlre slujitori ( caS/KUTìAh ) pàrintelui dom niei mele si ai dom niei m ele *, jupan , v o m ic i , pristav, birñu (lUipa'K), folnog , iar Radul voievod la 19 iunie 1521 interzice orice am estec al boierilor §i slugilor dom niei ca ju d e f (c^ a *U.k), g lobn ic, birari (khPMh).

3 Dania lui R adul v o iev od din 19 iunie 1421. Acesta insa spune cà intàre^te cit a daruit tatàl sau Mircea vo ievod , dar de fapt cele 10 s31a$e (kSijih) fuseserS dàruite de Mihail v o ievod . A v in d in vedere ca Mircea unise Cozia cu Cotm eana la 20 m ai 1388 farà sa am inteascà dania de la T ìrgoviste nici atunci subin^elegìndu-se in form ula « cu toate ce se tin de ea », nici u lterior, ìnsemneazà ca dania m etohului s?i a m orilor avusese loc Inainte. Intr-un singur m anuscris din sec. X I X al Jstorii J'àrii Romine$ti, ed. G recescu-Sim onescu , p. 4, apare varianta biserica dom neascà din Tìrgoviste in loc de Tirg§or. ctitorie a lui Vladislav (1447 — 1456), de aceea nu poate fi luatà in con siderate .

4 Resultatili sapàturilor anarhice fàcute acolo de V . Draghiceanu nu sìnt cu n oscu te ; la fel s-au petrecut.lucrurile §i cu alte sàpàturi ale acestui arheolog m edieval im provizat.

6 N. I o r g a, In scrip ta , II (Studii §i documente, X V ) , p. 359.* V . D r à g h i c e a n u , Càlàuza m onumentelor istorice din judeful D im bovita , T ìrgoviste, 1907, p. 197 Istoria Tarii Romine$ti, ed. G recescu-Sim onescu , p. 37 ( = Viafa lui N ifon ).* V . B r à t u l e s c u , Inscrip fii de curind descoperite, «B u i. Com. Mon. 1st.* X X X I I (1940), p. 5 .• N. I o r g a, op. cit., p. 91 §i 354. Se spune cà ar fi fost zidità de marele vorn ic Coadà, dar Iorga

trim ite la H urm uzaki X I , p. II, unde se vorbe^te de stoln icu l Coandà din tim pu l lui Mircea Ciobanul.10 Istoria Tàrii Romine§ti, ed. cit., p . 36 — 37.11 ìnclin sà cred cà vechea bisericà renovatà de N eagoe Basarab a fost m etohul m ànàstirii Cotm eana §i

va fi avut hram ul, ca §i aceasta, Buna Vestire. Intem eiez aceastà atirmatie pe faptul obisnuit ca m etoacele sà prim eascà hram ul m ànàstirii care le fundase (cum e cazul ?i la R ìm nicul V tlcii In sigiliul càruia figureazà Troica hram ul m ànàstirii Cozia, care are cel m ai vech i m etoh al ora§ului) §i pe constatarea deja fàcutà cà biserica renovatà de N eagoe vod à era zidità la fel cu Cotm eana (V . V à t à ? i a n u, Istoria artei feudale in tarile romtne I, Ed. A cad . R .P .R ., 1959, p. 204 $i nu este nevoie sà recurgem la un ìm pru m u t strain).

424

Spuneam altâdatâ câ nu exista nici o mârturie contemporanâ câ domnul fâ r ii Romîneçti çi-ar fi asumat dreptul regalian al sigiliului sau câ 1-ar fi acordat vreodatà ouiva l . Afirma^ia î|i mentine valabilitatea si acum, atît pentru oracele mai vechi decît domnia cît fi pentru cele domneçti, dar eu precizarea cà pentru aceasta era necesarâ invoirea donmeascâ de fapt, concret însà ea nu se materializeazâ într-un act public. Legenda sigiliuiui Tîrgovistei confirmé acest lucru : daeâ tîrgove^ii de aici nu s-ar fi bucurat de gestul voievodului, ci nu i-ar fi inscris numele in sigiliul lor 2.

Aceastà mârturie sigilograficà aratà încâ una din inifiativele lui Neagoe Basarab ca organizator de tara. El a ìnjeles con ditile noi in care se dezvoltau tîrgurile çi oracele ^ârii çi le-a înlesnit ascensiunea. începutul 1-a fâcut cu însâçi capitala tàrii, nervul cel mai agitat al oricàrui stat.

III. DOUA SORISORI AUTOGRAFE: UNA A LUI NEAGOE BASARAB §1 ALTA A DOAMNEI DESPINA

Am anun^at mai inainle cà douà sensori eàtre sibieni, una a lui Neagoe Basarab si alta a doamnei Despina, sìnt autografe 3. Pentru aceastà identificare nu este nevoie sa ne referim la personalitatea culturalà a voievodului sau la originea doamnei, cum nici la discuoile ivite in aceastà privintà 4.

Motivele care ne fac sà considerará scrisoarea lui Neagoe drept autograf sint mai multe. Mai intii, pentru coresponde^a oficiala, este faptul neobi$nuit de intàrire prin sigiliu anepigraf. Despre acesta am vorbit mai sus,-aràtindu-se §i stingacea lui aplicare.

ínchiderea scrisorii se face de asemenea in mod deosebit, care aratà iarà§i neindeminare. Procedeul a fost acesta: hirtia a fost indoità intii de jos in sus §i de sus in jos, indoituri càrora le-au urmat alte douà de la dreapta la stinga §i de la stinga la dreapta, spintecindu-se vertical col^ul din stinga de jo s ; s-au imbinat apoi cele douà capete ale plicului astfel ob^inut, iar peste margine s-a indoit neregulat partea despàrfità care, intorcindu-se peste cearà, a devenit timbru. Deschiderea scrisorii era usor de fàcut prin simpla desfacere a capetelor imbinate.

Scrisul cursiv elegant, cu pufine litere aruncate deasupra §i cu unele prescurtàri energico — caracteristice §i scrisului libraria — dar cu virf de iglità in contactul penei cu hirtia, arata un scris de om cultivat mai mult decit al unui scriptor de meserie. Semnul de includere este si el simplu: douà puñete si o linie (: -).

Aceste excep^ii in procedeul sigilàrii §i in inchiderea scrisorii impreunà cu caracteristicile scrisului ne fac sà credem cà singur voievodul a scris, singur a sigilat si singur a expediat scrisoarea.

Semn de intrebare ar fi : de ce, pentru o chestiune in sine minorà ca aceea a lui Bogdan din Rimnic, domnul se gràbeste sà expedieze el insugi o scrisoare protestatarà. Bogdan acesta, care a fost el insusi re^inut de sibieni, farà indoialà era o rudà a domnului care, prin so|ie, este sigur cà avea multe in Rimnic. Dovezi in acest sens nu lipsesc.

In anii 1512 — 1516 Neagoe Basarab mai intervine la sibieni pentru Sarchiz, Stanciul, Oprea §i Stan din Rimnic, a càror marfà le fusese sechestratà pentru datoria lui Stefin 5. Cazul cu Bogdan insà este mai grav, fìindcà un om era inchis in tem nijà. Fàrà indoialà cà pentru acest om intervine in grabà Oprea vistierul la jupan Iacov, care, dacà il servente, va fi prietenul lui cit va tra i6. Cine este acest Oprea vistier? De bunà seamà a fost vistier al 2-lea, de nu apare niciodatà in sfat, insà persoanà importantà. La 21 aprilie 1512, Neagoe voievod serie sibienilor cà vamefii lor au molestat pe Oprea « familiares noster » §i cere sà fie despàgubit 7. La 28 ianuarie 1518 « Oprea pircàlab de Rimnic » este ispravnicul unui hrisov 8, iar la 18 decembrie acela^i an «Oprea vistier §i Valentin pitar» sint trimi§i de domn la Sibiu sà lichideze chestiunea cu argintarul Celestin 9. Dupà aceea, impreunà cu Roman,

1 A. S a c e r d o f e a n u , Conditale in care a apàrut sigiliu l ora$ului Bucure§ti, p. 1098.8 Form ula exclude din capul locu lui adm iterea unei renovàri, pe care o pretinde E. V l r t o s u , D espre

dreptul de sigiliu , * Studii ?i cercetari num ism atice * I I I (1960), p. 338 : «u n sigiliu renovat ». Pentru aceasta nu avem nici un indichi valabil iar ipotezele nu p o t servi ca docum ente pentru alte ipoteze.

8 Scrisoarea lui Neagoe este publicata de P. P. P a n a i t e s c u, D ocum ente slavo-romtne din Sbiiu p . 24 — 25 (nr. 16), iar a doam nei Despina de S. D r a g o m i r , D ocum ente nouà, p. 60 — 61 (nr. 51).

* Pentru acestea vezi a rtico le le din « R om an oslavica *, v o i . V i l i , 1964, p. 309—424.‘ S. D r a g o m i r , op. cit., p. 38 — 39 (nr. 28). D ata am stabilit-o noi dup5 sigiliu.9 Idem ., ibid., p. 6 7 —68 (nr. 59).7 H u r m u z a k i - I o r g a , D ocumente, X V , 1, p. 220 (nr. 398).8 Documente, I, p. 133. Vezi lista ispravnicilor.• H u r m u z a k i - I o r g a , op. cit., p. 237 — 238 (nr. 433).

425

1 - m f i Trr / # ««{£*•** * « * £ « * j

Wy>»*i*t** ■

'et^ * r ® t i M ' t f ‘ , *£•* '

jy«r&*-rrf (»A'j -ftt«

rr* j n r** jX*

uIm 0*rWT> . i r r t i i * r * r * « ■ti4 iT r tf

, '•

, . ; » L i ■: '■#... •& . A

* * I)

- - rt'*> j', f

Fig. 16. Scrisoarea lui Neagoe Basarab c itre sibieni cu pivire la datoriile lui Bogdan din R im nic Orig. A rh. St. Sibiu, D oc. chirilice, nr. 39.

426

a fost intr-o misiune la Venezia de unde se intoarce in iunie 1521, (lupa cum dovedesc socotelile Sibiului K Era deci un boier apropiat domnului.

Citeva documente interne cu data 14 aprilie 1496, 11 decembrie 1£35 si 13 octom brie 1540, precizeazà §i pozijia lui civilà: Oprea pircàlab din Rimnic impreunà cu Ivanco §i Radul sint fìi ai Bànesei, pe care nu o putem identifica deocamdatà. Oprea are o fata, Neacsa, casàtorità cu Vlaicul pircàlab, Ivanco are douà fete, Stanca §i Neacsa, iar Radul, ajuns vornic, are trei fu, Stoica arma§, Muja §i Stan postelnic. Pe acestia ii vom gàsi intre rudele lui Neagoe, poate dupà doamna Despina. Implicit §i Bogdan din Rim nic are o situ a le ase- mànàtoare fi de aceea persoane influente ca Oprea §i domimi ìnsu§i intervin pentru cauza lui.

Am spus mai sus cà si una din scrisorile doamnei Despina este autografa. Nu se poate tàgàdui cà semnàtura fracnoÀJKa Ka'apaK IIohrjah A*cnHN<|» este autografà atìt prin for­mularea ei simplà, cit si prin grafie. Caracteristicile acestui scris se recunosc u§or atìt in textul scrisorii cit si in adresà. Sà se observe in special literele a, r . k, h §i \ (suprascris), cum si semnul de inchidere la semnàtura §i la adresà. In generai scrisul este su b ire , in vìrful penei, regulat, cu pu^ine prescurtàri §i spaziai, farà a arata prin aceasta energie, ci doar un temperament suficient de stàpinit, dar nu apatie. Faptul cà unele litere ca r, \, ¡fi m sint fàcute din trei gesturi grafìce fàrà a fi nevoie, aratà minu^iozitate in lucruri màrunte.

Sintem in mod sigur in fa^a unui autograf al doamnei Despina.O obiec^iune care se poate aduce im potriva autografelor identificate este de ordin gene­

rai, cà ar putea fi scris de cancelarie §i nu particular. Aceastà obiecfiune nu are ilici un temei si ràmine o simplà afirma|ie, pentru cà nimeni nu a studiat in intregime scrisul din Tara Rom i- neascà spre a stabili eventualele deosebiri §i caracteristici ale scrisului particular sau ale scrisului libraria in confruntare cu cel din cancelaria domneascà. Or, este notoriu faptul cà, pe de o parte, in cancelaria domneascà se formau cei mai mul{i scriptori ai vremii, multi ajunsi apoi boieri in sfat, iar pe de alta cà ace§ti scriptori ajun§i boieri i§i vor fi scris singuri coresponden^a personalà. Nu ne putem inchipui cà Sin logofàtul a recurs la alt diac pentru a-§i serie patetica lui scrisoare càtre sibieni in care vorbe§te de « vremuri turbate » (RpiMina aw ra) 2. A lbul vistier, care semneazà « al vostra frate, al domniei tale Albul visiter » §i Stanciul postelnic, care de asemenea semneazà « de la prietenul domniei voastre, de la jupan Stanciul postelnic », nu incape nici o indoialà cà §i-au scris singuri scrisorile tot càtre sibieni 3. Acestea sint citeva cazuri §i nu vedem un im pediment in a làrgi cercul corespon- denfei autografe.

Dar, pe lingà aceste constatàri, se mai impune un fapt: coresponden^a §i actele parti- culare pinà la 1525 sint atit de pufine in raport cu actele de cancelarie si cu coresponden^a dom neascà incit, din punct de vedere al scrisului, niciodatà nu se va putea trage o linie de d em arca le netà intre un scris §i altul. Aceasta cu atit mai mult cu cit scriitorii sint adesea com uni4. In consecinfà, este necesar sà analizàm intii con d itile interne care au putut da nagtere unei pàturi culte relativ intinsà §i ninnai dupà aceea sà vedem dacà teoriile emise de unii istorici mai inainte i§i mai pàstreazà valabilitatea. Astàzi nimeni nu mai crede in tara de ciobani in care doar un dascàl de bisericà sàracà de tarà abia buchisea o slovà-douà. Sintem in vremea cind se traduc in limba tàrii càrfi fundamentale, iar la Arge§ §i la Deal se ridica monumente arhitectonice care au intrat in patrimoniul artei universale. Deci, nimic nu ne impiedicà sà credem cà §i domnii puteau citi §i serie in limba cultà de atunci, slavona.

De altfel, pentru Neagoe Basarab existà §i o màrturie contemporanà despre « scri- soarea » lui. Gavriil Protul in Via{a lui N ifon spune cà « vàzu cartea §i scrisoarea domnului » prin care egumenii atonici erau invitaci la sfinjirea bisericii de la Arges 5. Dacà prin carte putem injelege «epistola de invitafie», (IIccAdNi — este tradus cu «cartea» §i in Invà^àturile lui Neagoe) prin scrisoare se injelege limpede cà in «carte» Gavriil Protul recunoscuse màcar « semnàtura » voievodului.

Am considerai necesar sà facem aceste observafii pentru a intàri aducerea in patri­moniul nostra cultural a unor monumente grafìce importante. Pentru aceia care ràmin

1 I d . , ibid. X I , p. 844 : « lam fato R om an nun ccio et Opera W ystegyer venientibus de Veneciis*. Rom an d iacu l avusese ?i el nepláceri cu vame^ii sibieni (cf. S. D ragom ir, op. cit., p. 3 2 —33) $i fusese am basador la regele U ngariei (Id ., ibid., p. 3 9 —40).

* S. D r a g o m i r , Documente nouá, p. 7 1 —72 (nr. 63) datata 1501 — 1512; in realitate trebuie sa fie d in tim pul luptelor lui Radu de la Afuma^i cu turcii. Pe Sin fárá calitate sau ca grám atic §i scriitor, 11 gásim de 13 ori In anii 1496 — 1512, ca ispravnic ?i logofá t In 1513 — 1517 (vezi listele) $i In tim pu l lui V ladislav, probabil 1525 (vezi D ocumente, I, p. 189 nr. 195), dupa care datá i§i va fi c5utat refugiu la Sibiu.

* S. D r a g o m i r , op. cit., p . 7 0 —71 (nr. 61 §i 62).4 O statisticá sumará aratá cá in anii plná la 1525 avem ceva m ai m ult de 400 acte de cancelarie ?i peste

300 scrisori dom ne?t¡, In tim p ce actele §i c o re s p o n d e n t particu lars nu tree de 40 bucá^i.* Ed. T . Sim edrea, p . 28. T extu l lipse§te in redaejia greceasca, dar V. Grecu considera re d a c ta rom l-

neasca « m ai aproape de original * (V . G r e c u , V iafa sftntului N ifon , Bucure?ti, 1944, p . 23).

427

m i i it

¿ \ • t ..f f (• nj*~* r f ¡ r-f | » *~ r .jM jf S ^ f i <¡‘ <' 0 ' ) ' ‘ ' O ‘" ' _____ • -r . X '

«J r l j r t < ». 44rt*rt> ) 1 i j r r r r . f w ÿ ^ o ' . ' t

" ! ? f V w«j.j é ......

r ¿ . f f \ , C r r r . . „ C. . ._ , t

« . t e * * 4 T ¿ r r T H

Fig. 17. Scrisoarea Doam nei Despina cátre sibieni (cea. 1513). Orig. Arh. St. Sibiu. Doc. neclasate.

428

Fig. 18. Scrisoarea Doamnel Despina: Adresa.

429

totu^i sceptici le spunem sä ^ina observajiile noastre sub cau^ie pina la studierea comparata a scrisului intregei coresponden^e a lui Neagoe Basarab, inclusiv scrisorile latinesti. Material com parativ existä, caci multe din hrisoavele §i poruncile interne poarta numele scriptorilor cancelariei sale. Deci, prin eliminarea scrisului nominalizat, ràmine ca propriu al emitentului scrisul neidentifìcat altfel.

Daca observa^iile noastre se vor confirma, fapt de care sintern incredin^a^i, atunci nu se va mai indoi nimeni cä vom cunoaste cel dintii autograf domnesc din "fara Romineascà, cheie importantä pentru rezolvarea §i a altor chestiuni conexe. Este ccrt cä pentru istoria noastra culturalä, identifìcàrile noastre capata o valoare deosebitä, pe care nu e nevoie säo subliniem.

A N E X E

I. L ISTE AN U A L E A L E SFATL’ LU I DOMNESC.

1512Cunoa$tem 12 docum ente din 26 m ai, 23 iunie,

6, 23, 27 $i 30 (2) iulie, 3 , 16 §i 29 sept., 11 oct. $i9 fàrà lunà, cu urm àtoru l sfa t: j. B arbul C raiovescul bau j. Calotà m are vorn ic j . Ivan m are logofà t j. H arvat mare vistier

Radul Càpàpinà spàtar D ràghici paharnic H am za com is B arbul stoln ic R adul postelnic

Serie Stan logofS t Mai apar:

j. P irvul fo s t vorn ic 26 mai Manea d u ce r 26 m ai Stanciu l stratorn ic 26 mai [A lexe 0 iulie][V lad sputar 6 iulieTU drea mare arm a? 30 iulie, 9 fara luna D etco ban 3 sept. 11 oct.Preda vistier 3 sept.O ancea m are poste ln ic 11 oct.

Ispravn ici:T icu ci 3 sept.Stanciul gràm atic 16 sept.H arvat vistier $i pop a Frfncul din Coste§ti 11 oct.

Scriptori:V intilà 26 mai

Stoica gràm àtic 23 iunie, 23, 27 §i 30 iulie Iordache gràm àtic, 6 iulie Danciul gràm àtic 30 iulie. 16 sept.Stanciul 3 sept.Stanciul Vet-el 11 oct.

Sfatul din 20 septembrie. « Càpàjìnà » figureazà ninnai la 30 iulie. H arvat v istier si Radul spàtar lipsesc la 3 sept. in locu l lor apàrind D etco ban §i Preda vistier. S ocotim tot din acest an. lunile sept.- dec. 9 docum entu l pentru m ànàstirea Snagov cu anul 7021 (Doc. nr. 91) prin prezenja lui Udrea m are arm a$; dupà scris poate li bànuit. D ocum entul pàstrat in traducere cu anul 7021 (Doc. nr. 94) este in realitate o prescurtare a acestuia. T ot cu acest an datàm §i docum entu l pentru m anàstirea Cutlum uz, fara an iulie 23 (D oc. nr. 79), dupà Stoica gràm atic; Dràgan paharnic este o lecturà gresità in loc de Drà- ghici, cum citise m ai corect un editor precedent (Nandri§, p. 47 sub anii 1517 — 1521). A daug d o cu ­m entul inedit pàstrat in traducere cu anul gre?it 7070 (in loc de 7020) iulie 6 pentru manàstirea Iezerul (Arli. St. Bue. mss. 707, f. 299, m entionat de S t. D. G r e c e a n u , § iru l voievozilor, p. 34) in care unele dregàtorii sint citite gre§it prin care fapt devine suspectà ?i ex isten ja lui A lexe §i a lui V lad spàtar, care puteau fi con fundati cu Calot5 $i cu Radul spàtar. in sfir§it consider suspect §i docum entul din 26 m ai, prin form atili de diplom à pe care il are.

1513Cunoa§tem 4 docum ente din 23 m artie, 1 aprilie,

20 septem brie ?i 24 octom b rie , cu urm àtorul sfat : j . Barbul Craiovescul ban j. Calotà mare vorn ic j. Ivan m are logofà t j. H arvat mare vistier

Radul spàtar D ràghici paharnic H am za com is B arbul stoln ic R adul posteln ic

A par ulterior:Oancea maro stratorn ic 1 aprii D etco ban 24 octom b rie

Ispravnici : j . Sin log o fà t 1 aprii

Scriptori:Badea gràm àtic 1 aprii [S toica gràmàtic. 20 sept.]V arnava piset 24 octom brie

Sfatili din 23 martie. D ocum entu l din 20 septem ­brie este falsificat. Avusese la inceput data 7020 (1511) asupra càreia s-a reven it cu una neobi§nuità

^ prin m odificarea celor douà linii ale lui K.

Scrisul lnsu$i nu seam ànà cu al lui Stoica gràm àtic sau diac. Form ula KfdAfgrg nu e corectà , ca §i XPdRTlk pentru H arvat. Falsificatul a fost confect,ionat pe la 1650, adicà nu m ult inainte de 1657. cind s-au scos in d ivan unele pàr{i din t e x t ; scrisul insu§i e caracteristic acestei vrem i.

1514Cunoa?tem 9 docum ente din 8 ?i fàrà zi m ai, 14 §i

23 iulie, 3 august, 7, 13 14 decem brie ?i fàrà datà cu urm àtorul sfat: j . B arbul Craiovescul m are ban j . Calotà m are vorn ic

H arvat m are v istier ; de la 23 iulie mare log o fà tRadul Buc§à spàtarD ràghici paharnicH am za com isJitian stoln ic

430

StroeV ladislav stratornici

Serie V o ico diac A par u lterior:

D um itru vis tier 23 iulie, 3 aug., 7, 13 decem briei fara ziR adul posteln ic 14 decem brie]

Ispravn ici:Dragan Zagano m ai, farà zi S tan logo fà t 23 iulie Stoica logo fà t 3 august

Scriptori:Badea M ilcom mai, fàrà zi Dan Scurtul 14 iulie [F lorea gràm àtic 13 decem brie][Petru d iac 14 decem brie]

Sfatul din 8 mai. Pinà la 14 iulie lipseçte logofàtu l. Ivan logofà tu l de pìnà la 24 oct. 1513 se càlugàreçte çi m oare ca m onahul loan la 4 febr. 1514, lìind îngropat la Snagov (N . I o r g a, Inscriptii, 1, p. 160— 1G1). De la 23 iulie H arvat este mare logofàt. In aceastà zi lipseçte R adul spàtar, care la 7 decem brie este num it Radul Buc$à spàtar, probab il altul decìt precedentul Radul Capàfinà spatar. D ouà docum ente, unul f5rà datà (Doc. nr. 101) çi altul din 13 decem brie fàrà an {Doc. nr. 103) trebuie sà fie din acest an (pentru prim ul lim ile iulie-decem brie). Cel din 13 decem brie ram ine suspect prin form at cum suspect este çi cel din 14 decem brie prin scris. D ocum entu l din 7 decem brie e pub licat de N andriç, p . 40 — 42.

1515

Cunoaçtem 7 docum ente din 11 ianuarie, 16 m artie, 20 çi 23 m ai, 9 çi 26 iunie çi 26 iulie cu urm àtorul sfa t:j. B arbul Craiovescul ban j. Calotà m are vorn ic j. H arvat m are logofà t j. D um itru vistier j. R adu l spàtar

D raghici paharnic H am za com is Jitian stoln ic Stroe çiV làdislav m ari stratornici

Ispravnic B arbul portar Serie Florea

Mai apar:j . D etco ban 11 ¡an. çi 16 martie

U drea arm aç 23 mai Ispravn ici:

T etiu din Piclen i 13 aprilie

Oancea portar 23 mai R adul din Stàne$ti 17 octom brie

Scriptori:Freja 11 ianuarie Stoica din Cozleci 16 m artie Danciul gràm àtic 20 mai Pàtru gràm àtic 17 oct.Petre diac 26 iulie si 19 octom brie

Sfatul din 26 iunie. D ocum entu l din 9 iunie (publicat de N. I o r g a, Docum ente mai ales arge?ene ale E foriei Spitalelor civile, Bui. Com. Ist. a Rom iniei, II I , 1924, p. 77, sub anul 1517, traducere din 18 septem brie 1825 a lui Chirijà daseal slovenesc) Il datez cu anul 1515 (con fuzia de cifre i In loc de r fiind u?or de fàcut) dupà posteln ic s* locul de em itere. Chirità stìleeste grozav num ele unor boieri din sfat: M arcu vel vorn ic, Dalan ve l logofà t, Dragom ir pahar­nic si Bràtianu com is.

1510

Cunoastern 6 docum ente din 11 s* 23 ianuarie,27 februarie, 5 iulie, 3 s» 14 noiem brie, cu urm àtorul sfa t:

j . B arbul Craiovescul ban j . Calotà m are vorn ic j. H arvat mare logofà t

Dum itru vistier R adul spàtar D ràghici paharnic H am za com is J itian stoln ic Stroe siV làdislav m ari stratornici

Ispravnic Mihail gràm àtic al cetà^ii <Bucureçti>

A par u lterior:N eagoe s*Luca mari stratorn ici 3 noiem brie

Ispravn ici:H arvat logo fa t 23 ianuarie V o ico vistier 5 iulie Staico stratorn ic 3 noiem brie

Scriptori:D anciu l gr5m atic 23 ian.C5ptar diac 27 februarie M oisi 3 noiem brie Vllsan logo fa t 14 noiem brie

Sfatul din 11 ianuerie. V ladislav m are posteln ic apare num ai In acest docum ent, iar Stroe posteln ic pina la 5 iulie.

1517

Cunoastem 10 docum ente din 17 m artie, 18 iunie, 3, 10 çi 19 iulie, 1 septem brie, 29 çi 30 (2) octom b rie çi 22 noiem brie. eu urm àtorul sfat: j. B arbul Craiovescul ban j. Calotà mare vornic j. H arvat mare logofàt j. D um itru mare vistier

R adul spàtar D raghici paharnic Jitian stoln ic H am za com is Badea (B âd ica ) çi N eagoe m ari stratornici

Ispravnic M anoli portar

Mai apare: j. Preda 18 iunie Ispravn ici:

Calota vorn ic s» H arvat logo fa t 7 ianuarie Preda 3 iulieStan T u rcu l spatar din Tirgul F rum os 1 sep­tem brie, 29 octom brieIosif egum enul cm anastirii Curtea de Arges> 30 octom brieSem ca sulger 22 noiem brie

S cr ip tori:[C aptar diac. 10 iulie]Florea scriptor 23 august, 29 s> 30 (2) octom brie Moisi scriptor 22 noiem brie

431

Sfatili din 19 iulie. D ocum entili din 17 martie 1517, Incredin^are cStre craiul unguresc, poartà numai num ele prim ilor patru sfetn ici, toÇi ju pan i (I. B o g ­d a n , Regeste, 1902, p. 1 5 1 —153). D ocum éntele din3 iunie çi 3 iulie par sa fie unni singur. Preda la 18 iunie apare !n locul lui Calotà v o rn ic ; to t aci çi « Radica » posteln ic. Ordinea de preemÇiune este pu(in

schim bata. D ocum entu l pentru Stane?ti §i D rajna din 10 iulie, scris de Captar diac, este fals (Bibl. A cad .B .P .R . D oc. C C C I/23 ; m entionat de St. D. Greceanu, $iru l voievozilor, p. 51). De re jinut form ula din 23 aug. « care am alcatu it aceasta, Sin, num it lo g o fa t » pentru a lcatu itorul actului.

1518

Cunoa$tem 9 docum ente din 18 ?i 28 ianuarie,7, 21, 28 gi 30 aprilie, 3 §i 4 mai §i 16 august, cu urm Storul sfat: j. Barbul Craiovescul ban j. Calotil m are vornic j . H arvat m are logofa t

D im itrea vistier Radul spatar D raghici paharnic H am za coinis Jitian stoln ic Badea §iN eagoe m ari posteln ici

Ispravnic CapotS portar Scrie Florea

Mai apar m arturiile la 16 august:D ionisie egum enul de la Deal lla rion egum enul de la G lavaciog V asili egum enul de la Snagov Sava egum enul de la Bolintin

Ispravn ici:<Manea clucer> 18 ianuarie

Oprea p irca lab de B im nic §i N eagoe vorn ic28 ianuarieD anciu l de Baia 28 aprilie F iat 30 aprilieOancea de B atiu §i Se(m )ca sluger 16 august

Scriptori :F lorea 18 ianuarie, 7 aprilie, 3 $i 4 mai Stanciul 30 aprilie

Sfatul din 7 aprilie. In traducerea docum entului din 18 ianuarie in form ula « §i al$i boiari carii s-au §ters, to$i sint m àrturii marii cluceri » trebuie s& vedem «isp ra vn ic Manea clucer *. D ocum entu l din 21 aprilie este o traducere inedita cu data grecità 7086 (B ibl. A cad . B .P .B ., D oc. L X X V I /3 8 ) ; cel din 30 aprilie nu credem cS este indoieln ic, iar cel din 3 mai e publicat de N. Iorga, Studii f i documente, V , p . 169 — 170 §i de G. D. Florescu in Studii f i materiale de istorie m edie, V (1962), p. 587. Interesantà este traducerea docum entului din 16 august in care sfatul este aràtat In form ula « §i to ti boiarii dom niei mele » ìnsa inaintea acesteia stnt 4 egum eni.

151»

Cunoaçtem 15 docum ente din 10, 13, 15, 21 (2) çi28 ianuarie, 22 çi 26 aprilie, 6 m ai, 28 iunie, 9 çi11 iulie, 5 çi 16 septem brie çi 29 noiem brie, cu urm à- torul sfat:j. Barbul Craiovescul ban j. Galota m are vorn ic j . H arvat mare logofiit

D im itrie vistier Badul sputar D raghici paharnic H am za com is Jitian stoln ic Badea çiN eagoe mari posteln ici

Scrie Florea Ispravn ici:

H arvat logofà t 15 ianuarie, 11 iulie, 5 septem brie Izvoranul stoln ic 21 ianuarie §u ica vorn ic 22 aprilie D anciu l pìrcàlab 6 m ai

Zirnà portar 28 iunie j . Preda 29 noiem brie S criptori:

F lorea gramatic 10, 13, 21 çi 28 ianuarie, 16 sep­tem brie, 29 noiem brie B adul 22 aprilieD anciu l cel m ie ìntre dieci 6 mai Mihail 28 iunie

Sfatul din 28 ianuarie. D ocum entu l din 21 ianuarie. fàrà an, e pus de editori sub 1517 — 1519 (Doc. nr. 120 ); ìl consideràm din 1519 fìindcà la 7 ianuarie 1517 vo ievod u l em ite docum ent din T îrgoviçte. Nu çtim nici dacà In ianuarie 151S era la Piteçti deoarece docum entu l din 28 ianuarie 1518 dat lui H arvat logofà t este pàstrat num ai In traducere, putìndu-se citi greçit 7026 In loc de 7027, m ai aies câ la 28 ianuarie 1519 H arvat logo fà t m ai ob lin e un docum ent, deci este m ai probab il câ In aceeaçi zi sà fi ob }in u t doua acte decìt exact la un an d iferenja .

1520

Cunoa^tem 12 docum ente din 10 ianuarie, 16 martie,10 aprilie, 9 §i 11 iunie, 14 iulie, 6 august, 2 §i 4 sep­tem brie, 3, 12, 26 §i 30 noiem brie cu urm atorul sfat: j . Preda Craiovescul m are banj. Calota m are v o rn ic ; fost m are vorn ic de la 6 august j. H arvat mare logo fa t

D um itru mare vistier B adul m are sputar D raghici mare paharnicH am za mare com is ; sputar de la 6 august Jitian m are stoln icB 5dica (Badea) mare posteln ic, com is de la2 septem brie

Ispravnic H arvat m are logofa t Scrie B ogdan gram atic

Mai apar:B arbul ban num ai la 10 ianuarieN eagoe posteln ic 10 ianuarie, 13 m artie, 11 iunie§i urm.

j. Udrea, mare vorn ic 11 iunie §i urm.P lrvul portar 11 iunieD anciul mare posteln ic 4 septem brie §i urm.

Ispravn ici:D anciul poste ln ic 16 m artie Pr . . . (rupt) 11 iunieIzvoranul sto ln ic cu tovara^ul sau 14 iulie P op a Caloña 6 august Manea clucer 2 septem brie V laicu l ju d et cu (ceata) sa 4 septem brie M ihnea ?etrar 3 noiem brie U drea m are v orn ic 30 noiem brie

S criptori:B arbul . . . (criptogram S) 10 ianuarie Manea 16 m artieVilsan gram atic fiul lui F u rcov ici 10 aprilie B ogdan gram atic 9 §i 11 iunie Radul diac 14 iulie

432

M arcea (M om cea ) gram atic 6 august, 2 septem brie [S tan gram atic 13 noiem brie (logofát in cop ia ins 457 f. 14)]M ihail 26 noiem brie

Sfatul din 9 iunie, hotarn ica spre Ardeal (Arhivele O lteniei, V (1926) p . 2 0 7 -2 0 8 ?i V I (1927) facsím il, p . 1 —9). B arbul ban apare num ai la 10 ianuarie, lipse§te la 16 m artie iar la 10 aprilie apare Preda ban. Calotá m are v orn ic pina la 9 iunie, lipse^te la 14 iulie §i rev in e la 6 august ca fost m are vorn ic. H am za com is plná la 14 iulie, este spátar de la 6 august. Badea posteln ic pina la 6 august este com is de la2 septem brie, locu l lui ocupindu-1 D anciu l m are p oste ln ic de la 4 septem brie. D im a mare stoln ic in traducerea docum entu lu i din 13 noiem brie esteo lectura gres it ft pentru Jitian s to ln ic ; consider acest docu m en t ca o traducere proasta a originalului

din 3 noiem brie, ínsa traducerea de la Arh. St. Bue. ms. nr. 457, f. 14, o socotesc m ai bunà. D ocum entili din 2 septem brie are anul retu^at in 7079 ; initial pare sà fi fost 7027, in care caz sfatul nu corespunde cu anul 1518. Cel din 30 noiem brie e pub lieat de N. I o r g a, Studii §i documente, V , p. 170.

Dupà cum se vede in prim a parte a anului apar purine docum ente. P roba b il cà a fost o disensiune intre dom n §i boieri, care pie acá de la retragerea lui B arbul ban §i culmineazfi cu fixarea hotarului spre Ardeal la 9 iunie. D ouà zile mai tirziu, la 11 iunie, este o neobi?nuitá sch im bare in sfat, cu aparitii noi

i tulburarea ordinei de precedere. Calotá marele vorn ic este in locu it cu U drea care ocupa priinul loe fn sfat pentru ca in urm àtoarele docum ente sà fie al 3-lea sau al 4-lea. Dupa aceea urmeazñ si alte schim bàri.

1521

Cunoastem 3 docum ento din 30 aprilie, 4 s» 14 iulie, cu urm àtorul sfat: j. Preda m are ban j. U drea mare vorn ic j. H arvat mare logofàt j . D im itru vistier

H am za spàtar Jitian stoln ic D raghici paharnic Badea ( B àdica) com is N eagoe $iStanila mari postelnici

Ispravnic H adul Lungul ju decator Mai apare:

Danciul posteln ic 30 aprilie Ispravnici :

A lbul ju decatoru l 3 aprilie Stoica ju decatoru l 30 aprilie [G herghe v istier 14 iulie]

S criptori:R adul diac 11 aprilie [V intila gram atic 14 iulie]

Sfatul din 4 iulie. Form ula cu ispravnicul pare sa fie adà u gatà ; in tr-o traducere din 1762 in locu l ei

este: « Serie Radul al Lupului» ( Al . § t e f u 1 e s c u, Docum ente slavo-rom lne, p. 83). D ocu m en tu l din 30 aprilie e publieat de $tefu lescu , op. cit., p. 79 — 82. D ocum entu l din 14 iulie este fals pentru ca are data 7020, ultim iti sem n e cruce de Inchidere s> nu cifra 9 (0), cum s-a c it it iar sfatul nu apartine n ici unuia din cei doi ani, 1512 sau 1521, caci Udrea e mare vorn ic de la 11 iunie 1520, H arvat logo fa t de la 23 iulie 1514 ca si D um itru v istier iar H am za e com is din 1512 pimi la 14 iulie 1520, Gherghe vistier nu m ai e atestat altfel iar Vintila gram atic e susceptibil de banuiaia. ìnsasi su b scr ip ta m onogram alica nu este cea obis- nuita de N eagoe Basarab. Gheorghian P esacov tàl- màcindu-1 la 1847, n ota : « s i fiind originalul foarte rupt s* Sters si zbircit, precum il vede fiocine ! — i-a trebuit foarte m ulta si m are migaeaia cu tocire de ochi, bataie de cap si sfarim are de inim a pina a-1 descifra d-arindu din vorba in vorba si a_* tllm aci dintr-un d ia lect de rom in slavizat alcàtuit si scris farà regula gram atica là, num ai dupa o stiiuta a lui pa dinafara, proasta verbalà $i p qp cstrita tà asa cu vorbe ram ine precum s* cu idiotism rom lnesc * (Arh. St. Bue. S .I. nr. 252 anexa). E bine sà tinem seama de acestc observafii.

II. L ISTE PE FUNCTH

1. Funeri in sfat

Bani : Barbul Craiovescul 26 mai 1512 — 10 ian.1520.

Preda Craiovescul 10 aprii 152 0—4 iulie1521.

D etco 3 sept, s* U oct. 1512. 24 oct.1513. 11 ian. s» 16 mart. 1515.

V om ic i : P lrvul fost vorn ic, 26 mai 1512.Calota 26 mai 1512 — 9 iunie 1520. Fost

mare vornic, de la 6 aug. 1520 pina la sfirsitul anului.

Udrea 11 iunie 1 52 0—4 iulie 1521. Logofefi : Ivan 26 mai 1512 — 24 octom brie 1513.

H arvat 23 ini. 1 5 1 4 -4 iulie 1521. V is tie r i : H arvat 26 mai 1512 — 14 iul. 1514, apoi

devine logofat D um itru 23 iul. 1514—4 iulie 1521. Preda 3 sept. 1512 [G herghe 14 iulie 1521]

S p à ta ri: Radul (C àpàfinà) 26 mai 1 5 1 2 -1 4 iul.1514.

[V lad 6 iul. 1512].Radul (B uc§à) 3 aug. 1514 — 14 iul. 1520.

P oa te fi acelasi cu Capatina.H am za 6 aug. 1520 — 4 iulie 1521.

P aharnic : D raghici 26 mai 1512 — 4 iulie 1521. C o m ic i: H am za 26 mai 1512 — 14 iuL 1520, apoi

devine spatar.

Stolnici :

Postelnici

A rm a .jr ;

Clucer : Portar : Egum eni :

Fàrà dregàtorie :

Badea (B àd ica ) 2 sept. 1520—4 iulie 1521. B arbul 16 mai 1 51 2—24 octom brie 1513. Jitian 8 mai 1 5 1 4 —4 iulie 1521.Stanciul 26 mai 1512.Radul 26 mai 1512 — 24 oct. 1513. A junge

spàtar?O ancea 11 o ct. 1512, 1 aprii 1513.Stroe 8 mai 151 4—5 iul. 1516.V làdislav 8 mai 1 5 1 4 -1 1 ian. 1516. Luca 3 noiem brie 1516.N eagoe 3 noiem brie 1516—4 iulie 1521. Badea ( Bàdica) 3 iulie 1 5 1 7 -6 aug. 1520,

apoi devine com is.D anciul 4 sept. 1 52 0—30 aprii 1521. Stanila 4 iul. 1521.U drea 30 iul. si 9 fàrà lunà 1512, 23 mai

1515.Manea 26 mai 1512, 18 ian. 1518. P irvul 11 iunie 1520. m ànàstirea D ealul, Dionisie 16 aug. 1518 m ànàstirea G lavaciog, Ilarion 16 aug. 1518 m ànàstirea Sn agov , Vasili 16 aug. 1518 m ànàstirea B olintin , Sava 16 aug. 1518

[Alexie 6 iul. 1512]Preda 18 iunie 1517.

28 - c. 456 433

2. Ispravnici

Albul ju d e t 3 aprii 1521B arbul portar 26 iunie 1515Caloña popa 6 aug. 1520Calotà v o rn ic ?i H arvat logo fa t 7 ian. 1517CapotS portar 7 aprii 1518Danciul de Baia 28 aprii 1518D anciu l pìrcàlab 6 m ai 1519Danciul postelnic 16 m art 1520D ragan Zagano mai 1514Fiat 30 aprii 1518Frincul popa din Coste^ti: v . H arvat v istier [G herghe vistier 14 iulie 1521]H arvat logofà t 23 ian. 1516, 7 ian. 1517, 15 ian.,

11 iul. §i 5 sept. 1519, 9 iunie 1520; v . s* Calotä vorn ic

H arvat vistier §i p op a Frincul din Coste^ti 11 oct.1512; v . H arvat logofà t

Iosif egum en la m ànàstirea Arge? 30 oct. 1517 Izvoranul stoln ic (cu tovarà§ul sàu ) 21 ian. 1519,

14 iul. 1520 Manea d u ce r <18 ian. 1518>, 2 sept. 1520 M anoli portar 19 iul. 1517Mihail gram atic al cetàtii Bucure$ti 11 ian. 1516 M ihnea §etrar 3 noiem brie 1520

N eagoe vorn ic (de Blm nic) : v . Oprea p ìrcà lab de R ìm nic

O ancea de B atiu $i Sem ca sluger 16 aug. 1518 Oncea portar 23 mai 1515Oprea pìrcàlab de R ìm nic §i N eagoe vorn ic 28 ian. 1518P r . . . (ru p t) 11 iunie 1520Preda 3 iul. 1517, 29 noiem brie 1519Badul de Stàne$ti 17 oct. <1515>R adul Lungul ju d e t 4 iul. 1521Sem ca sluger 22 noiem brie 1517 ; v . ?i Oancea de BatiuSin logo fà t 1 aprii 1513, 23 aug. 1517Staico stratorn ic 3 noiem brie 1516Stan logofà t 23 iul. 1514Stan Tu rcul spàtar 1 sept. §i 29 oct. 1517Stanciul gram atic 16 sept. 1512Stoica ju d et 30 aprii 1521Stoica logofà t 3 aug. 1514§u ica vorn ic 22 aprii 1519T etiu pìrcàlab de Pìcleni 13 aprii 1515T icu ci 3 sept. 1512U drea mare v orn ic 30 noiem brie 1520V laicul ju d e ( ^ sept. 1520V o ico vistier 5 iulie 1516Zlrnà portar 28 iunie 1519

3. Scriptori

B adea gram atic 1 aprilie 1513Badea M ìlcom mai 1514B arbul 10 ian. 1520B ogdan gram atic 9 ($i 11) iunie 1520O p ta r (C aptare) d iac 27 febr. 1516, [10 iulie 1517]Dan Scurtul 14 iulie 1514D anciu l gram atic 30 iul. si 16 sept. 1512, 20 mai 1515, 23 ian. 1516D anciul cel m ie ìntre dieci 6 m ai 1519 F lorea gramatic [13 decem brie 1514], 26 iunie 1515,

23 aug. 29 s¡ 30 (2) octom b rie 1517, 18 ian., 7 aprii,3 si 4 mai 1518, 10, 13, 21 s» 28 ian., 16 sept. s*29 noiem brie 1519

Freja 11 ian. 1515 Iordache gram atic 6 iulie 1512 Manea 16 mart. 1520M arcea (M om cea) gram atic 6 aug. s> 2 sept. 1520

Mihail 28 iunie 1519, 26 noiem brie 1520 Moisi 3 noiem brie 1516, 22 noiem brie 1517 Pàtru gram atic 17 octom brie <1515>Petru diac [14 decem brie 1514], 26 iulie 1515 Radul diac 22 aprii 1519, 14 iulie 1520, 11 aprii 1521 [S tan gram atic 13 noiem brie 1520]Stan logo fà t 29 sept. 1512Stanciul 3 sept. 1512, 30 aprii 1518Stanciul Vetel 11 octom brie 1512Stoica de Cozleci 16 martie 1515Stoica diac (gram atic) 23 iunie, 23, 27 s¡ 30 iulie 1512[S toica gram atic 20 septem brie 1513]Varnava 24 octom b rie 1513V intilà gram atic 26 mai 1512, [14 iulie 1521]Vìlsan logofà t 14 noiem brie 1516Vìisan gram atic fìul lui F u rcovici 10 aprii 1520V oico diac 8 m ai 1514