Coperti: Ionul Ardel e anu- P aici Tehnoredact or'. Ro dic a B oac d Secretar de redaclie: Paulina Ldmd;anu @ 2019 Editura Paideia Str. TudorArghezi nr. 15, sector 2 Bucureqti, Romdnia tel.: 021.376.82.10 e-mail: [email protected]wwwpaideia.ro www.cadourialese.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romf,niei MEZARESCU,ION Istoria statului gi dreptului romAnesc / Ion Mezarescu. - Bucureqti : Paideia, 2019 Con{ine bibliografie rsBN 97 8-60 6-7 48-284-3 34 ION MEZARESCU ISTORIA STATUTUI SI DREPTUTUI ROMANESC paideia BucureEti,2019
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romf,nieiMEZARESCU,ION
Istoria statului gi dreptului romAnesc / Ion Mezarescu. -
Bucureqti : Paideia, 2019
Con{ine bibliografiersBN 97 8-60 6-7 48-284-3
34
ION MEZARESCU
ISTORIASTATUTUI SI DREPTUTUI
ROMANESC
paideiaBucureEti,2019
I.
CUPRINS
ORGANIZAREA SOCIALA A DACILORiN epoce pRESTAIALA................. .................12Capitolul I. EPOCA PRESTA1AL4................. .......................12
f . inceputurile civilizaJiei daco-gete.. ............122. Organizarea social-politica............. ............14
Capitolul al Il-lea. NORMELE DE CONDUITAALE DACO-GETTLOR.. .................18
STATUL $r DREPTUL LADACO-GETr ........21Capitolul I. Statul dac qi organizarealui..*. ........21
1. Crearea statului dac.............. ......................212. Organele centrale gi locale .........................26
Capitolul al IIJea. DREPTUL iN SfafUr DACO-GET .......291. Sistemul legislativ..... .............302. tnstitu1iijuridice....... ..............31
II.
569
III. STATUL $I DREPTUL iN DACIAPROVINCIEROMANA ...................34Capitolul I. ORGANIZAREA DACIEI ROMANE ................ 3 4
1. Cucerirea Daciei gi organizarea provinciei romane .......342. Organele centrale ale Daciei Traiane .........393. Organele de conducere locald ....................46
Capitolul al rl-lea. DREPTUL iN oaCn RoMANA ........... s il.Izvoarele dreptului .................512. Institutii juridice. Dreptul de proprietate.................. ...... 5 43. Tripticele romane din Transilvania.................................56
ir. TARTLE $r LEGEATARrr......... .......................101capitolul I. STTUATTA ECoNoMrcA gr socral.A............ I I
1. For{ele de produc{ie .............. 101
2. Relaliile de productie ...........102capitolul al Il-lea. AFIRMAREA ROMANILOR CA ETNIENEOLATTNA ................ ............... 103
1 RomAni sau Valahi.... ............ 103
2. Relaliile cu alte popoare....... .................... 104
Capitolul al III-lea. GENERALIZAREA T4RII................... I 081 Menliuni documentare .........1082. Denumiri locale specifice................ .........1123. Conducerea politicd a ldrilor....... ............. 113
Capitolul al IV-lea. LEGEA TARII ................... 115
l. Conceptul de lege........ .........1152.Dreptateacanotiune... ..........116
570 571
Capitolul al V-lea. NORMELE JURIDICE.. .....1171. Norme juridice noi. Institulia cnezatului.... .................. ll72. Norme juridice vechi. ........... I l g
III. STATUL $I DREPTUL ROMANESC iN PETIOALISMULDEZVOLTIf| .............126capitolul r. TARILE RoMANE$TI ............... ...................... 126
l. f araRomdneascd a Munteniei. ................1262. ! ar a Romdneascvd a Moldovei ................... ................. 1273. Voievodatul Transilvaniei................ .........12g4. !ara Romdneascd a Dobrogei .................. 131
Capitolul al Il-lea. APARITIA gI ORIGINALITATEADOMNIEI.. ................133
capitolul al III-lea. SISTEMUL ELECTIVO-EREDITAR... l 39I . imbinarea ereditard cu cea electivd.............................. I 3 92. Constitu{ionalitatea sistemului ereditar_elec tiv ............ I 433. Functionarea sistemului de succesiune .................. ...... 1 44
Capitolul al IV-lea. ORGANIZAREADE STAf A TARIIMOLDOVEI PANA LA INSTAURAREA REGIMULUITURCO-FABARIOT
1. Via{a."ono,ni.a.......................................... .....'.'. ..'.'.','.'...i122. Organizarea sociald.... ..........1503. Organele centrale ale statului ...................1524. Organizarea fiscald..... .......... 16l5. Organizarea militara,.. ..........1666. Organizarea Bisericii.. .......... 16g
Capitolul al lV-lea. OBLIGATILINI gI CONTRA CTB ........ 2201. Rdspunderea civild .................... ...............2202. Contractul de vilruare-cumpdrare ............222
Capitolul al V-lea. DREPTUL PENAL ROMANES C..........2241. Fapte penale .....2242.Infrac\iuni penale .................2253. Infracliuni impotriva proprietalii.. ............225
Capitolul al Vl-lea. PROCEDURA DE JUDECM t,............22e
VI. ORGANIZAREA DE STATA TARII ROMANE$TI$rA MOLDOVET (1711_1821)........... ..............228Capitotul I. ACTTUNI PREMERGATOARE....... ................. 228
l. Etape premergdtoare.................. ...............22g2.Etapele regimului fanariot....... .................231
Capitolul al Il-lea. PRIMA FAZAAREGIMULUITURCO-FANARTOT (1711_1774) ..................232
1. ViaJa economico-sociald.......... ................2322.Yia\a sociald .....2343. Organele centrale ale statului ...................2364. Organizarea financiard ..........23g5. Organizarea militard... ..........2416. SituaJia Bisericii ...................2437 . Organizarea administrativ-teritoriald ................. ..........244
Capitolul al III-lea. ADOUA FAZAAREGIMULUITURCO-FANARTOT (t774-1821) ..................24s
l.Yiata economicd gi sociald .......................2452. Organele centrale de conducere .................. ................. Z4g3. Organizarea financiard ..........2514. Organizarea militard...
Capitolul al IV-lea. DREPTUL iN pntvta FAZAA REGIMULUI TURCO-FANARIOT (17 ll -17 68)............. 257
1. Reformele lui Constantin Mavrocordat............... .........257
2. Literaturajuridica....... ..........259
Capitolul al V-lea. EVOLUTIA DREPTULUI iN A DOUAF AZL AREGTMULUI TURCO-FANARIOT (1 7 7 4-1821) ... 260
l Codurile de legi adoptate .....260
Capitolul al Vl-lea. REVOLUTIA DE LA 1821
CONDUSA DE TLIDOR WADIMIRESCU............ ............ 262
1. Cadrul intem qi extern.......... ....................2622. lzbucnirea Revolu{iei (iunie 1 82 I ).Proclamalia de la Padeg.. ..........264
3. Deslagurarea Revoluliei gi cArmuirea
lui Tudor Vladimirescu ................. ...............265
4. infr6ngerea Revolutiei qi uciderea lui Tudor..... ...........268
VII. ORGANIZAREA DE STAT $I DREPTUL iNPRTNCTPATUL TRANSILVANIEI ( 1 69 1 - I 848) .................. 27 tCapitolul I. IMPERIUL HABSBURGIC .......... .................... 27 I
1. Situatia din Imperiul German....... ............271
VIII. ORGANIZAREADE STAT $I DREPTULiN pRrNcrparELE RoMANE
1 r sz i r s+ s; ....................... 3 0eCAPiIOIUI I. EVOLUTIA POLITICA A PRINCIPATELOR..3Og
l. Restabilirea domniilor pdmdntene... .........3092. Convenfia de laAkkerm an (1g26) ...........3123. Rdzboiul ruso-turc (1828-1829) ...............3144. OcupaJia ruseascd (182S_1834) ................ 3 l55. Regimul politic regulamentar ( 1 834_ 1 S4g).................. 3 1 96. Situalia fiscald Ei administrativd............... ....................324
Capitolul al Il-lea. DREPTUL iN ppnfOeDA DINTRECELE DOUA REVOLUTT r (t 822_1 S 4S) .................. ........... 328
l. Proiectele de ConstituJie................. .........32g2. Regulamentele Organice................ ..........3323.Institu{iijuridice........... ........338
IX. PRINCIPATELE ROMANE INTRE 1 848- 1 859.................. 34 1
capitolul I. REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848_18 49....342l. Cauzele gi Jelurile Revoluliei ...................3422. Desfdpurarea Revoluliei .................. .........345
Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREA DE STlrf A TARIIROMANE$Tr $r A MoLDovEr ( 1 848- I 85e) .................... : s r
l. Regimul regulamentar qi emigralia ..........3522. Principatele RomAne - problemd europeand................ 3553. Divanurile ad-hoc......... ........3574. Conferinla Ei Convenjia de la parisdinT/l9 augusr 1858 ............ ....3605. Alegerea domnului Alexandru Ioan Cu2a.................... 3 6 I
STATUL NATTONAL ROMAN $r DREPTUL MODERN...365r. STATULNATTONAL ROMAN (19r8-1940) ....367
Capitolul I. ORGANIZAREADE STAf AROMANIEINrnp 1859-1866 .....367
3. Acliuni pentru apdrarea suveranitdlii nafionale
a Romdniei ...........371Capitolul al Il-lea. ORGANIZAREA DE STII A ROMANIEICONFORM STATUTULUI DEZVOLTATOR ALCONVENTIEI DE LA PARIS... ....373
Capitolul al III-lea. LEGISLATIA CU CARACTERREFORMA| OR A LUI ALEXANDRU IOAN CU 24........, 37 7
1. Reforma agrard.......... ...........37'7
2. Reforma electorald.... ...........3803. Alte reforme .....381
Capitolul al IV-lea. OPERA LEGISLATIVA A LUI CUZA.3821. Dreptul civil............ .............383
2. Dreptul pena1........... .............3843. Dreptul procesual civiI............ .................3854. Dreptul procesual penal........... .................386
II. STATUL $I DREPTUL ROMANESC MODERNNrnr, 1866-1918 .....387Capitolul I. VIATA ECONOMICA gt sociel,4................ 3 87
4. Sistemul financiar...... ...........3935. Structura sociald......... ..........394
Capitolul al Il-lea. MONARHIA CONSTITUTIONALAPARLAMENTARA......... ..............395
1. Organele centrale ale statului ...................396
576 577
2. Cucerirea independenJei de stat a Romdniei................39g3. Partidele politice........ ...........401
Capitotul al III-lea. EVOLUTIA DREPTULUT iN gpOCACONTEMPORANA........ ..............404
l. Dreptulconstitufional................... ............405
2. Dreptul administrativ ..:............................40g3. Dreptul civil............ .............40g4. Dreptul pena1........... .............4115. Dreptul procesual .................4126. Legislalia agrard.intre 1g64_191g................................413
Capitolul al III-lea. EVOLUTIA DREPTULUT iN BpOCeTNTERBELTCA (1918-1940)............ ..............519
I . Unificarea legislativ6... ......... 5 I 9
2. Dreptul constituJional................... ............5212. Dreptul administrativ ...........5303. Dreptul civil ............ .............5364. Dreptul pena1........... .............5435. Dreptul procesual .....,...........545
BIBLIOGRAFIE............. ..................549
ANEXE - Lista domnitori1or.................. .............555
578579
I. ORGANIZAREA SO CIAL.POTITICAA DACILOR iN EPOCA PRESTATALA
Capitolul IEPOCA PRESTATALA
f . inceputurile civilizafiei daco-geteRddacinile istoriei noastre sunt legate organic de aparilia in
spatiul autohton a marii familii a tracilor, grup etnic indoeuropean,av6.nd o civilizatie, culturd si istorie social-politicd pe care n-a depa-git-o nici un popor antic.r
Putem afirma cd dacii sau getii au fost o adevdratd elitd anumerosului neam al tracilor. Marele istoric Herodot sr,rbliniazdaceastd caracteristicd in lucrarea 1s torii, prectzdnd cd ,,neamul tracical getilor este, dupd cel al indienilor, cel mai mare din toate',.2
Impartiti in numeroase triburi, dacii locuiau intr-un tinut intinscuprins intre Tisa, Dundre, Marea Neagrd gi Nistru. Unitatea etno-lingvistici este subliniata Ei de Strabo, geograf grec de limbd latind,
I Mateescu, G.G., Nomi traci nel teritorie scito-sarmatico, in Ephen. De-orum, II, 1926, pp.223-234.
z Herodot. I s t or i i, IY, 87 -93 : v ezi si Giurescu, C.C., I s t oria ro m d ni l o r, v ol.I, Editura Fundatia regali,,Carol al Il-lea',, 1939, pp.3l-32,
incepAnd cuAntichitatea prestatald, getii qi dacii erau semnalalica un popor numeros, un nealr cu o civilizafie avansatd. Cu privirela prezenJa lor in spa{iul autohton, prin organizarea lor social-politicaqi religioasd, ni s-au pdstrat o serie de infolmatii prin intermediulistoricilor greci, cal'e ii evidentiazd pe stramogii no;tri cu numele degeli gi, mai tdrziu, incepAnd cu secolul al Il-lea i.Hr., intrdndu-se inrela{ii cu romanii, ace;tia le precizeazd, numele de daci.a
Sublinierea lbcuta de Strabo, intdrita de istoricLrl Trogus Pom-peius qi de Iulius Ceza4 vine sd demonstreze unitatea poporului dacatAt in plan etnic, cdt gi in cel politic.
Inceputul afirmarii daco-getilor se produce intre 900 Ei 500 i.FIr.,cand este amintita acea roire, in realitate o mare expansiune a nea-murilor autohtone in vastul imperiu al tracilor, fapt demonstrat qi
de geograful grec din Alexandrias. Pe l-rarta intocmita de ilustrulgcograf, daco-gefii sunt atestafi la nord de Carpafi, in regiuneaVistulei, unde erau vestitele cetati in frunte cu Setidava. Neamulclac al costobocilor este bine conturat arheologic in aceastd regiune.Mai la vest de Vistula sunt prezenli sobocii, besii qi pigelii, inr.cgiunea orasului de azi Brno. La granila de vest, atdt pe harta luiI)tcrlorneu, cAt Ei in lucrdrile lui Cezar;i ale lui Strabo, dacii suntrcprezentati de triburile prezente pe cursul superior al Dundrii,irr r.narea cAmpie a Vienei Ei a Bratislavei6. Aici avem renumitelelortificafii dacice ale Gerulatei si Hertovah-rsului din Panonia. inllrrlcani, in zonaAdriaticii, sunt acele teribile murus dacicus de laSoirtones, Thermidava, Bersurnano g.a. in zona de sud, Ptolomeuscnrnaleazd pe hafta lui triburile dacilor raspAndite pe rdul Marila,
I Slrabo, Geographia, VIl, 3, l0; P6rvan, Y., Getica, in Mem.Sec!.Ist.
'\r:rcl.l{orn.. selia 3, t. III, pp. 113-123.'I Maleescu, G.C., Cranila de apus a dacilor, in An.Ist., Ctuj, 1926, pp.
lr"i7-194.
' (iiurcscu. C.C., op. cit.. pp. 36-53.
" Matce scu, G.G., op cit., pp.3'7'7-392.
gi la est sunt rdspAndite de-a lungul rdului Bug qi vdrsarea lui inMarea Neagrd (Pontul Euxin) unde se intdlnesc gi alte multe triburiale daco-gelilor.7
Cdnd Herodot igi scrialsroria, aceastdexpansiune era incheiati,societatea daco-geta demonstrAnd o puternicd for{a sociala gi
politico-militard, de altfel amintitd de istoricul grec.
Istoria social-politicl a daco-gelilor a fost mai bine cunoscutd
Ei din cauza prezen[ei lor la Pontul Euxin, ca urmare a multor coloniiintemeiate de ei, incepAnd cu secolul al VII-lea i.Hr.
Izvoarele narative daco-romane sunt excelent confirmate de
cele arheologice, numismatice qi, mai ales, cele antropologice,astfel putAndu-se demonstra indubitabil atAt vechimea civilizalieistramoEilor noqtri in spa{iul carpato-danubiano-pontic, cdt qi inaltulgrad de civilizatie atins de ei.
2. O r ganizarea socia I-politiclDespre istoria social-politica a dacilor in epoca prestatald
definem informa{ii pre{ioase de la istoricul grec Herodot. Amintindexpedilia lui Darius, regele perqilor, din anul 514 i.Hr. in tinutulDobrogei, istoricul emite, practic, primele informafii credibile refe-ritoare la modul de via{a, religia, economia ;i organizarea social-politicd a daco-gefilor.8
Un alt istoric grec, Tucidide, aduce noi date referitoare la civili-zalia strdmoEilor noEtri, subliniind, printre alteie, puterea regeluiSitalkis al triburilor odriilor care, in secolul al V-lea, avea sub controltracii sudicie pdnd la Pontul Euxin gi subliniaza ,,qi chiar dincolo de
1 lbidem; vezi qi PArvan, Vasile, Getica, o Preistorie a Daciei, in Mem.
Sec!.Ist.Acad.Rom.. seria 3, t. Ill, pp. 1 l3- 123 qi 431-522.8 Herodot, Istorii, lY,9; vezi ;i Giurescu, C.C., op. cit., pp. 42-45; Ma-
teescu, G.G., op.cit., pp. 432-492.e Tucidide, Rdzboiul peloponeziac,II, 98; vezi si Giurescu, C.C., op. cit.,
p. 55.
t4 l5
lsllLr". Cu aceastd ocazie,seprecizeazd.cd,,ge[ii sunt vecini cu scijii,rrrr aceleasi arme qi aceleaqi obiceiuri: toli trag cu arcul de pe cai".r0
Un alt izvor istoric aminteqte despre expeditia lui Alexandrut:cl Mare irnpotriva gefilor din nordul Dundrii, in anul 335 i.Hr. Cu;rccastd ocazie, se descrie si incercarea regelui macedonean de asupLrne teritoriul daco-gefilor printr-o incursiune in parfile Olteniei.Actiunea militara pe timp de noapte in teritoriul dacic urmdrea luarearrrrci rnari prazi de rdzboi necesare expediliei. Autorul subliniazdlrogatia intdlnita de Alexandru: ,,era foafte nrare bel;ug in linutulr',ctilor".rr Totodatd, se fac aprecieri gi referitor la armata gelilor,lrrturul consider6nd cd ea s-ar fi ridicat la 10.000 de pedestragi Eicu lirref i.r2
Alte mdrturii din acele timpuri le delinem de la Ptolomeu care,it Gcografia, descrie modul de organizare al armatei, obiceiurilesi, in rnod deosebit, bogalia lanurilor de grdu, agricultura, dupa elliirrd ramura debazS. a economiei daco-gefilor. Infonna{iile cele maiyrlclioase se refereau la expeditia generalului Zopyrion din 321-326r I Ir., in stAnga Dundrii, incheiatd catastrofal pentru macedoneni.i3
Bine informafi prin interrnediul lui Diodor din Sicilia,'a cunoag-lcr)r epoca lui Dromichaites de la sfdrgitul secolului al lV-lea i.Hr.I lrisodul, descris de istoric Ei completat de Pausanias, evidenliazdprrterea prirnului monarh mai insemnat al dacilor, rege care poate fil)us pe acelaqi plan cu marele Burebista.
Conflictul militar dintre Lisimahos qi Drornichaites era deter-rrrirrat de pretentiile regelui macedonean de a controla Dobrogea ;i:;rrtlLrl Dundrii. Razboiul incepe in anul 300 i.Hr. Ei se incheie cuvictoria daco-gelilor care il fac prizonier pe Agatocles, fiul regeluirrurccdonean, impreund cu toatd armata. Pacea incheiata in anul
tt' Iltiden.rl I rrcidide, op. cit.,p. 96;veziqi Giurescu, C.C., op. cit., p. 55.I I Adrianus. Anabasis, I, 3.l' f'tolor.rrcu. Claudius. Geografa, II. l2-18.I I l)iodor, Siculus, Biblioteca din Alexandria, IV, 12.
292i.Hr., dupa cel de-al doilea rdzboi cAqtigat tot de daci, stipuleazadreptul dacilor asupra teritoriului lor din sudul Dundrii, amintitefiind Ei o serie de cetali, printre care Capidava, Carsium, Genucla EiHelios, probabil capitala regatului condus de Dromichaites.
Aceastd epocd plind de fapte glorioase, inscrise de regeleDromichaites, este urmatd de o alta tulbure, inauguratd de invaziacellilor din jurul anului 300 i.Hr. Ei derulata in tot secolul al lll-lea.Migratia acestora se prelungeEte p6na in Asia Micd, teritoriu undeau pus bazele regiunii Galateia.'5 Conform surselor antice, cei careau rdmas in spafiul nostru, scordiscii ;i tauriscii, ar fi pus bazelecetalilor Singidinium, Mafionium qi Eractum. in Dobrogea, la Isac-cea de azi, era cetatea bitolagilor numitd Noviodonum.l6
Puterea acestora in spafiul Europei Centrale ;i de Sud-Est a duratpAnd in epoca lui Remaxos - Burebista, in secolele al Il-I i.Hr.
in migralia lor in aceastd zond, celtii au impins o serie de triburigermanice, cum a fost cazul bastarnilor agezali in Dacia Ei in Galilia,;i apoi in Podolia polonezd. Prezenla acestor triburi germanice a
nemullumit pe regele daco-get Oroles care i-a respins. Acest episodistoric este semnalat de mai multe surse antice,rT eviden{iind astfelputerea regatului daco-get.
in secolele al III gi al ll-lea i.Hr. sunt atestati inzonaCarpatilorregli Zalmodegicos si Remaxos care, acordAnd protectie cet6tiiHistria, s-au impus ca rex Histrianorum, dupd cum o afirma Ei oinscriplie descoperita la Histria.'8
Cu pufin inaintea urcirii pe tron a lui Burebista (82-44 i.Hr.)este eviden{iatdprezenla lui Rubobostes ca rege dac in Transilvania,despre care Trogus Pompeius scria despre: ,,cresterea puterii dacilorsub regele Rubobostes".re
l5 Giurescu, C.C., op. cil., pp. 58-59.16 lbidem,p.60.ri Trogus Pompeius, Istoria, 3-6; vezi si Giurescu, C.C., op. c it., p. 60.rB Rosk4 M., Keltiches Grab aus Siebenburgen, in Prahist. Zeit, p.925, pp.
in secolul al Il-lea, intregul spaliu balcanic trece prin marifram6ntdri politice din cauza expansiunii romane, prilejuite de riu-boaiele punice (264-146 i.Hr.).20 incd din anul 217 i.Hr., in tirnpulcelui de-al doilea rdzboi punic, romanii ajung in Iliria Ei, dupavictoria de la Pydna din 169 i.Hr., puneau stipdnire pe Macedoniain 148 i.Hr., qi apoi pe toatd Grecia, in 146 i.Hr.rn care deveneau
provincii romane.in a doua jumdtate a secolului al ll-lea i.Hr. romanii duc
lupte permanente cu ilirii, cellii Ei tracii din zona Dundrii mijlocii,determindnd retragerea acestora la nord de marele fluviu dupdirji.rtoare. in aceste condifii, se afirmd Rubobostes ca rege al dacilor,cu o ac{iune deosebit de energicd remarcatd de romanii oprili incxpansiunea 1or spre Dacia.
Studiul izvoarelor greco-romane evidenliaza o popula{ie geto-dircicd foarle numeroasd, cu o bund organizarc politico-religioasS,rlar ;i economicS, sociald qi culturald. De asemenea, sunt descrise
iu moduri diferite luptele cu cel1ii qi bastarnii care amenin{au gi ei
pcrmanent zonele de nord-vest ale Daciei.Evolufia societalii autohtone intre secolele al V-lea ;i I i.Hr.
lrtrrre in evidenld, conform izvoarelor narative ptezentate qi multorrr I tc I e, fbrmele specifi ce descompunerli organizdri i arhaice, tribale.l)rr irserrrenea, civllizfiia geto-dacicd de tip La Tene se impune prin
1 r lr r I ir nde transformdri, cu deosebire in via{a materiald - generalizar ea
rrrctalurgiei fierului, a rofii olarului ;i folosirea cu precddere a mone-rk'i -, iar in viata spirituald evidenliindu-se in afta metalului currrolive zoomorfe ;i antropomorfe, practicarea incinera{iei, a cultuluirrrt lrinat lui Zamolxis, zet al nemuririi.2l
Considerdm cd civilizalia autohtond a fost puternic influentatd,lL lrrrnea elend, ca;i de cea celticd, lucru observat qi in anumite, lt'rrrcnte de organizare a uniunilor tribale conduse de basilei. Cei
"' lltirlL,nt. vczi qi PArvan, Yasrle, op.cit.. in Mem.Secf.lst.Acad.Rom., seriat lll. pp. 123-184.
'r f 'rrrr,:ln Vasile. op. cit., pp.214-229.
care s-au irnpus in izvoarele respective fiind cu deosebire acei rexHis lri anorum, Dromichaites qi Zalmodegicos.
Capitolul al il-leaNORMELE DE CONDUTTA nrn DACO-GETTLOR
in epoca premergdtoare aparifiei statului, relatiile sociale eraureglementate de o serie de norme cu caracter juridic, transmise dingenerafie in generalie si respectate de bundvoie de locuitori.
Religia daco-gefi lor a sprij init acest proces de inchegare a forme-lor de organizare, contribuind astfel la formarea bunelor deprinderi,pe de o parte, dar gi la consolidarea traditiilor si obiceiurilor, pe dealtd. pafte.22
In acest proces de conturare definitiva gi de implementare anormelor de conduitd trebuie sd amintim si influenta exercitatd atdtde oraqele grecesti de pe {drmul Pontului Euxin, cdt Ei de celelaltegrupuri etnice din spafiul autohton sau din vecinbtate, cellii, germa-nicii ;i sci!ii, care, practicdnd schimburi comerciale cu dacii, au con-tribuit intr-o anumiti mdsurd la descompunerea organizdrii gentiliceqi la cristalizarea noilor forme ;i structuri de organizare specificesocietafii bazate pe proprietatea privatd, clase sociale Ei stat.
In aceastd epocd din secolul al Vl-lea i.Hr. - caracteristicd. tre-cerii spre organizarea statalS -, textele scrise, narative Ei epigraficeeviden{iaza aceste norme ca fiind specifice tuturor popoarelorindoeuropene - traci, eleni, italici, celfi, germanici etc. -, cu deose-bire celor de pe teritoriul patriei noastre, daco-moesii, scitii, bastarniigi cellii scodrisci si cei taurisci.
Trebuie remarcat, totu;i, cd in aceastd perioada continui sd se
mentind practica sancfiunilor directe, constdnd in folosirea violenteica mijloc de apdrare a intereselor particulare. Proprietatea privatd se
22 Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Ilcrn, p. 30.
l8 l9
dezvolta in mod deosebit, incepAnd sd se extindd qi asupra pamAn-
tr-rlui, fbra a se fi inlaturat forma de proprietate obqteascd, dupdcum precizeaza qi poetul Horafius. Cel mai credibil izvor, Herodot,subliniaza in opera sa Istorii23 existenla proprietdJii obqteEti Ei
a celei private asupra mijloacelor de producfie. Dintre normelecare guvernau relafiile sociale sunt pomenite obiceiul impar{iriipdmdntului primdvara gi existen{a furtului practicat rural qi urban.
Un alt izvol Pomponius,2a aminteqte ,,invoielile pe baza de
.jurdmAnt", dar Ei ceremonialul practicat cu sfin{enie de catre daci.Astfel, autorul considerd cd norma juridicd respectatd in intreaga
societate autohtond, ,jurdrndntul pe zeila palatului", era impusd de
rcge in numele zeilei ;i respectat qi aplicat de intregul popor. in aceste
condilii, hotarArile regelui fiind incarcate de sacralitate, deveneau
uqor lege pentru tofi dacii. De asemenea, autorul mai subliniazd o
serie de obiceiuri legate de viata de familie, curl erau cdsltoria,nasterea, botezul, rnoarlea, considerate unice pentru intregul popor.
Societatea daco-geta aflata in plind epocd a patriarhatului se
bazape familie care se organiza, in principal, pe patriarhat, respectiv,pc lronogalrie qi, mai rar, pe poligamie.
in epoca prestatald din perioada hallstatiana, farnilia patriarhalil dacilor era monogama, sprijinindu-se pe autoritatea exclusivd a
birbatilor.Unii autori antici apreciau cd ,,un bdrbat convietuieste cu o
[ln]eie", poligamia fiind consideratd ,,un drept al bdrbatului". Dinrrcest accept se desprinde ideea cd femeia era inferioara bdrbatului.Autorii care fac trimiteri la epoca cuprinsd intre secolele III-I i.Hr.lirr sd precizeze cd. femeile daco-gete erau adevdrate slujnice ale
birbalilor. in majoritate, autorii studiazd cazul familiei daco-geteyrlin trimiteri ia forma de organizare specifica scililor din Dobrogea,r,r'rrpLrl etnic confundat de multe ori cu autohtonii daci.
" I Icrodot^ Istorii,lY, 115.'l I'trrnpor.titts, Chorographia, II. 12, l8
