CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEȘ

PROGRAMUL DE STAGIU ÎN SISTEM COLECTIVAnul III, Semestrul I

2014DOMENIUL DE COMPETENȚĂ CONTABILITATE

STAGIAR: MATEI ELENA

ANUL III

1. Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, entitatea ALFA constată existenţa următoarelor evenimente ulterioare (situațiile financiare ale entității ALFA sunt autorizate pentru emitere în aprilie N+1):

a) La 10 februarie N+1 s-a identificat omisiunea înregistrării în octombrie N a unei cheltuieli facturate în baza unui contract de prestări servicii, în sumă de 5.000 lei, TVA 24%.

b) Entitatea ALFA deţine un stoc de produse finite evaluat la costul de producție de 200.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 190.000 de lei şi a înregistrat o ajustare pentru deprecierea produselor finite în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 februarie N+1, societatea a vândut stocul de produse finite la 170.000 de lei.

c) Pe 7 ianuarie N+1, auditorul entității ALFA descoperă un echipament tehnologic pe care entitatea continuă să îl utilizeze deși a fost amortizat complet. Costul acestuia a fost de 200.000 lei, amortizarea cumulată de 200.000 lei, valoarea contabilă 0 lei. La solicitarea auditorului, managementul a estimat că acest echipament va mai aduce beneficii economice viitoare de 120.000 lei și că durata de utilizare va fi de 3 ani.

d) Entitatea ALFA deține la 31.12.N creanțe față de clienți în euro în sumă de 500.000 euro. La 31.12.N cursul valutar a fost de 4,60 lei/euro. La 15 februarie N+1 cursul a scăzut alarmant la 4,05 lei/euro.

e) În cursul exercițiului N, entitatea ALFA a fost chemată în instanță de doi clienți, BETA și GAMA. La 31.12.N consilierii juridici au opinat că acțiunea entității BETA nu este una fundamentată și că e puțin probabil să aibă loc o ieșire de resurse în vederea soluționării acestui litigiu. În schimb, în ceea ce privește litigiul cu GAMA, consilierii juridici au considerat că, date fiind clauzele contractuale și evenimentele petrecute, este foarte probabil ca ALFA să piardă litigiul. Din contract nu rezultă valoarea daunelor pe care ALFA ar fi nevoită să le achite. Până la 31.12.N GAMA nu a formulat pretenția financiară în instanță. În ianuarie N+1 GAMA solicită plata sumei de 50.000 lei. Instanța emite, pa baza unei expertize, în februarie N+1 decizia ca ALFA să achite daune de 35.000 lei, sumă care este achitată la 1 martie N+1.

f) Consiliul de administrație al entității ALFA a aprobat la 10.01.N+1 cuantumul primelor de participare a salariaților la profit în sumă de 150.000 de lei. Aceste prime se plătesc la 20 martie N+1.

Se cere: a) Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în ceea ce privește tratamentul

evenimentelor ulterioare? b) Să se analizeze fiecare situație în parte și să se precizeze în care situație

evenimentele ulterioare ajustează sau nu ajustează situațiile financiare ale anului N precum și informațiile de furnizat în notele la situațiile financiare ale anului N.

c) Există diferențe semnificative între prevederile OMFP 3055/2009 și IAS 10 "Evenimente ulterioare perioadei de raportare"? Argumentați.

2. La 1.01.N întreprinderea achiziţionează un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimează o durată de utilitate de 5 ani şi o valoare reziduală de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2 managerii estimează că durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor condiţii de exploatare ale activului este de 9 ani. În acelaşi timp, valoarea reziduală este reestimată la 1.000 lei. Se decide trecerea la metoda 3 degresivă iar coeficientul de degresie este 2. La sfârşitul duratei de utilitate activul este vândut la preţul de 5.00 lei, TVA 24%.

Se cere:

a) să se prezinte politicile prevăzute de OMFP 3055/2009 referitoare la schimbările de estimări și la schimbările de politici contabile;

b) să se prezinte politicile prevăzute de IAS 8 privind schimbările de estimări și la schimbările de politici contabile;

c) Care este tratamentul contabil al cazului de mai sus conform OMFP 3055/2009? Dar conform IAS 16 "Imobilizări corporale" și IAS 8 "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori"?

RASPUNS:

a)Conform Principiului permanentei metodelor, metodele de evaluare si politicile contabile, in

general, trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.        OMFP 3055/2009 precizeaza ca modificarile de politici contabile pot fi determinate de:         a) initiativa entitatii, caz in care modificarea trebuie justificata in notele explicative la situatiile financiare anuale;

b) o decizie a unei autoritati competente si care se impune entitatii (modificare de reglementare), caz in care modificarea nu trebuie justificata in notele explicative, ci doar mentionata in acestea.

Modificarea de politica contabila la initiativa entitatii poate fi determinata de: modificare exceptionala intervenita in situatia entitatii sau in contextul economico-

financiar in care aceasta isi desfasoara activitatea; obtinerea unor informatii credibile si mai relevante.

Exemple de situatii care justifica modificarea de politici contabile pot fi admiterea la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare pe termen scurt

ale entitatii sau retragerea lor de la tranzactionare; schimbarea actionariatului, datorata intrarii intr-un grup, daca noile metode asigura

furnizarea unor informatii mai fidele; fuziuni si operatiuni asimilate efectuate la valori contabile, caz in care se impune

armonizarea politicilor contabile ale societatii absorbite cu cele ale societatii absorbante etc.

Schimbarea conducatorilor entitatii nu justifica modificarea politicilor contabile.Ca rezultat al incertitudinilor inerente in desfasurarea activitatilor, unele elemente ale situatiilor

financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimari ale: clientilor incerti; uzurii morale a stocurilor; duratei de viata utile, precum si a modului preconizat de consumare a beneficilor economice viitoare incorporate in activele amortizabile etc.

Procesul de estimare implica rationamente bazate pe cele mai recente informatii credibile avute la dispozitie. O estimare poate necesita revizuirea daca au loc schimbari privind circumstantele pe care s-a bazat aceasta estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau a unei mai bune experiente.

O modificare in baza de evaluare aplicata reprezinta o modificare in politica contabila si nu reprezinta o modificare in estimarile contabile. Daca entitatea are dificultati in a face distinctie intre o modificare de politica contabila si o modificare de estimare, aceasta se trateaza ca o modificare a estimarii

Efectul modificarii unei estimari contabile se va recunoaste prospectiv prin includerea sa in rezultatul:

perioadei in care are loc modificarea, daca aceasta afecteaza numai perioada respectiva (de exemplu, ajustarea pentru clienti incerti); sau

perioadei in care are loc modificarea si al perioadelor viitoare, daca modificarea are efect si asupra acestora (de exemplu, durata de viata utila a imobilizarilor corporale).

b)

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Modificări ale politicilor contabile: O entitate trebuie să-şi modifice o politică contabilă doar dacă modificarea:

a) este cerută de un Standard sau de o Interpretare; b) are ca rezultat o prezentare în situaţiile financiare a unor informaţii mai credibile şi mai

relevante privind tranzacţiile, alte evenimente sau situaţii  privind poziţia financiară, performanţa financiară sau fluxurile de numerar ale entităţii.

Utilizatorii trebuie să fie capabili să compare situaţiile financiare ale unei entităţi pe parcursul unei perioade de timp, pentru a identifica tendinţele poziţiei financiare, performanţele şi fluxurile de numerar ale acesteia. Prin urmare, în fiecare perioadă şi de la o perioadă la alta, se aplică, în mod normal, aceleaşi politici contabile, în afara cazului în care o modificare a politicii contabile îndeplineşte unul din criteriile din paragraful de mai sus.

Următoarele nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile:a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau situaţii care

diferă, în fond, de cele produse anterior; b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau situaţii ce nu

au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.] Aplicarea modificărilor politicilor contabileO modificare a unei politici contabile rezultată din aplicarea iniţială a unui  Standard sau a unei

Interpretări trebuie reflectată în concordanţă cu prevederile tranzitorii din acel Standard sau acea Interpretare, în cazul în care acestea există; Atunci când o entitate modifică o politică contabilă odată cu adoptarea iniţială a unui Standard sau a unei Interpretări, care nu cuprinde prevederi  tranzitorii specifice aplicabile modificării respective, sau modifică o politică contabilă în mod voluntar, modificarea trebuie aplicată retroactiv. În absenţa unui Standard sau a unei Interpretări care să fie aplicabilă în mod specific unei tranzacţii, altui eveniment sau situaţii, conducerea poate aplica o politică contabilă prevăzută în cele mai recente norme ale altor organisme de elaborare a standardelor care utilizează un cadru conceptual similar pentru elaborarea standardelor contabile. Dacă, ca urmare a modificării unei asemenea norme, entitatea alege să modifice o politică contabilă, această modificare este contabilizată şi prezentată ca o modificare voluntară de politică contabilă.

 Aplicarea retroactivă Atunci când aplicarea retroactivă este cerută de paragraful 19 (a) sau (b) din IAS 8, o modificare

de politică contabilă trebuie aplicată retroactiv, cu excepţia cazului în care este impracticabil să se determine efectele specifice perioadei, sau efectele cumulative ale modificării.

Atunci când este imposibil să se determine efectele specifice perioadei ale modificării de politică contabilă asupra informaţiilor comparative ale uneia sau mai multor perioade anterioare prezentate, entitatea trebuie să aplice noua politică contabilă la valoarea contabilă a activelor şi datoriilor de la începutul  perioadei celei mai îndepărtate pentru care este practicabilă aplicarea retroactivă, care poate fi perioada curentă, şi trebuie să facă o ajustare corespunzătoare a soldului de deschidere al fiecărei componente de capitaluri  proprii afectată a acelei perioade.

Atunci când, la începutul perioadei curente, este imposibil să se determine efectele cumulative ale aplicării unei noi politici contabile tuturor perioadelor anterioare, entitatea trebuie să ajusteze informaţiile comparative pentru a aplicaîn viitor noua politică contabilă de la cea mai recentă dată posibilă.

Atunci când o entitate aplică retroactiv o nouă politică contabilă, aceasta aplică noua politică contabilă la informaţiile comparative ale perioadelor anterioare câtmai departe posibil. Aplicarea retroactivă la o perioadă anterioară nu este posibilă, numai dacă este posibil să se determine efectele

cumulative asupra valorilor atât din bilanţul de deschidere, cât şi din bilanţul de închidere ale perioadei respective. Valoarea ajustării rezultate aferente perioadelor anterioare celor prezentate în situaţiile financiare este înregistrată ca ajustare a soldului de deschidere al fiecărei componente de capitaluri proprii afectate a perioadei anterioare celei maiîndepărtate prezentate. De regulă, ajustarea se înregistrează în rezultatul reportat. Totuşi, ajustarea poate fi înregistrată într-o altă componentă de capitaluri proprii. Orice alte informaţii privind perioadele anterioare, cum ar fi rezumate istorice ale datelor financiare, sunt, de asemenea, ajustate cât mai departe posibil.

Atunci când nu este posibilă aplicarea retroactivă de către o entitate a unei noi  politici contabile, deoarece nu se pot determina efectele cumulative ale aplicării politicii la toate perioadele anterioare, entitatea aplică prospectiv noua politică de la începutul celei mai recente perioade posibile. În consecinţă, nu ia în considerare partea din ajustarea cumulativă a activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii care apare după această dată. Modificarea unei politici contabile este permisă chiar dacă este imposibil să se aplice politica prospectiv pentru orice perioadă anterioară.

Când o modificare voluntară a unei politici contabile are un efect asupra perioadei curente sau asupra oricărei perioade anterioare, ar avea un efect asupra acelei perioade, dar este imposibil să se determine valoarea ajustării, sau poate avea un efect asupra perioadelor ulterioare, o entitate trebuie să prezinteurmătoarele:(a) natura modificării politicii contabile b) motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii credibile şi mai relevante; (c)în cazul în care este posibil, valoarea ajustării pentru perioada curentă şi  pentru fiecare perioadă prezentată:(i) pentru fiecare element rând, din situaţiile financiare, afectat; şi (ii) dacă IAS 33 se aplică entităţii, pentru rezultatele pe acţiune de bază şi diluate; (d)în măsura în care este posibil, valoarea ajustării aferentă perioadelor anterioare celor prezentate; şi (e)dacă aplicarea retroactivă este imposibilă pentru o perioadă anume, sau pentru perioade anterioare celor prezentate, situaţiile care au dus la existenţa acelei condiţii şi o descriere a modului în care şi perioadei din care a fost aplicată modificarea politicii contabile. Situaţiile financiare ale perioadelor ulterioare nu trebuie să repete aceste prezentări.

Estimări contabile. O modificare a estimărilor contabile este o ajustare a valorii contabile a unui activ sau a unei datorii, sau a valorii consumului periodic al unui activ, care rezultă din evaluarea statutului prezent al activelor şi datoriilor şi a beneficiilor viitoare aşteptate şi a obligaţiilor asociate cu acestea. Modificările estimărilor contabile sunt generate de noi informaţii sau noi evoluţii şi nu sunt corecţii ale erorilor.

Modificări ale estimărilor contabile Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, multe elemente ale situaţiilor

financiare nu pot fi măsurate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente şi credibile informaţii avute la dispoziţie. De exemplu, se pot cere estimări pentru: (a) clienţi incerţi; (b) uzura morală a stocurilor; (c) valoarea justă a activelor şi datoriilor financiare;(d)duratelor de viaţă utilă, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice generate de activele amortizabile; şi(e)obligaţii generate de garanţii.

Utilizarea unor estimări rezonabile reprezintă o parte esenţială a întocmirii situaţiilor financiare şi nu subminează credibilitatea acestora.

O estimare poate necesita o revizuire dacă au loc schimbări privind circumstanţele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii sau experienţe. Prin natura ei, revizia estimării nu se referă la perioadele anterioare şi nu este corecţia unei erori.

O modificare a bazei de evaluare aplicate este o modificarea a unei politici contabile şi nu o modificare a unei estimări contabile. Când este dificil să se distingă între o modificare a politicii contabile şi o modificare a unei estimări contabile, modificarea este tratată ca o modificare a estimării contabile.

Efectul unei modificări a unei estimări contabile, alta decât modificările cărora li se aplică paragraful trebuie recunoscut în viitor, prin includerea în profitul sau pierderea: (a) perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai respectiva perioadă; sau (b) perioadei în care are loc modificarea perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora.

În măsura în care o modificare a unei estimări contabile dă naştere unor modificări ale activelor şi datoriilor, sau se referă la un element de capital  propriu, aceasta va fi recunoscută prin ajustarea valorii contabile a elementului aferent de activ, datorii sau capitaluri proprii, în perioada în care are loc modificarea.

Recunoaşterea în perspectivă a efectului unei modificări a unei estimări contabile înseamnă că modificarea este aplicată tranzacţiilor, altor evenimente şi condiţii de la data modificării estimării. O modificare a unei estimări contabile poate afecta numai profitul sau pierderea perioadei curente, sau atât pe cele ale perioadei curente, cât şi pe cele ale perioadelor viitoare. Spre exemplu, o modificare în estimarea sumei corespunzătoare clienţilor incerţi afectează doar profitul sau pierderea perioadei curente şi, prin urmare, este recunoscută în perioada curentă. Oricum, o modificare în estimarea duratei de viaţă utilă sau a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare generate de un activ amortizabil afectează cheltuiala cu amortizarea pentru perioada curentă, dar şi pentru fiecare perioadă viitoare de-a lungul duratei rămase de viaţă utilă a activului. În ambele cazuri, efectul modificării aferent perioadei curente este reflectat ca un venit sau cheltuială în perioada curentă. Efectul, dacă există, asupra perioadelor viitoare este recunoscut ca venit sau cheltuială în aceste perioade viitoare.

Prezentarea informaţiilorO entitate trebuie să prezinte informaţii cu privire la natura şi valoarea unei modificări într-o

estimare contabilă care are un efect asupra perioadei curente sau care se aşteaptă să aibă un efect asupra perioadelor viitoare, cu excepţia prezentării efectului asupra perioadelor viitoare, în cazul în care este imposibil de estimat acest efect.Dacă este imposibil de realizat cuantificarea sumei în perioadele viitoare, atunci acest lucru trebuie menţionat de către entitate.

c) conform IAS 16:

Înregistrarile exercitiului N:1) achizitia utilajului:

%213

Echipamente tehnologice4426

TVA deductibila

=404

Furnizori deimobilizari

12.40010.000 2.400

2) amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 10.000 – 2.000 = 8.000 leiDurata de amortizare = 5 aniMetoda utilizata = liniaraAmortizarea N = 8.000 lei/5 ani = 1.600 lei

6811Cheltuieli din exploatare privind

Amortizarea imobilizarilor=

2813Amortizarea

instalatiilor etc.1600

Înregistrarile aferente exercitiului N+1:1) amortizarea utilajului:

6811Cheltuieli din exploatare privind

= 2813Amortizarea

instalatiilor etc.

1600

Amortizarea imobilizarilorÎnregistrarile aferente exercitiului N+2:

1) la 31.12.N+2 se reestimeaza durata de utilitate si valoarea reziduala si se schimba metoda de amortizare:

Valoarea neta contabila la 1.01.N+2 = 10.000 – 2 x 1.600 = 6.800 leiValoarea amortizabila = 6.800 – 1.000 = 5.800 leiDurata reestimata = 9 aniDurata trecuta = 2 aniDurata ramasa de amortizat = 7 ani Cota de amortizare liniara = 100/7= 14,28% Cota de amortizare degresiva = 14,28%x 2 = 28,56%

Tablou de amortizareAni Amortizare

degresiva Valoarea ramasa de amortizat la sfârsitul anului

N+2 5.800x29%=1682 3800-1682=2118 2118:6 = 353N+3 2.118x29%=614 2118-614 = 1504 1504:5 = 301N+4 1.504*29%=436 1504-436=1068 1068:4 = 267N+5 1.068*29%=310 1068-310=758 759:3=253N+6 253 759-253=506 253N+7 253 506-253=253 253N+8 253 253-253=0 253X 5800 X X

6811Cheltuieli din exploatare privind

Amortizarea imobilizarilor

=2813

Amortizareainstalatiilor etc.

1.682

Înregistrarea amortizarii aferenta exercitiului N+3:

6811Cheltuieli din exploatare privind

Amortizarea imobilizarilor

=2813

Amortizareainstalatiilor etc.

614

Înregistrarea amortizarii aferenta exercitiilor N+5:

6811Cheltuieli din exploatare privind

Amortizarea imobilizarilor

=2813

Amortizareainstalatiilor etc.

436

Înregistrarea amortizarii aferenta exercitiilor N+6:

6811Cheltuieli din exploatare privind

= 2813Amortizarea

instalatiilor etc.

310

Amortizarea imobilizarilor

Înregistrarea amortizarii aferenta exercitiilor N+7, N+8:

6811Cheltuieli din exploatare privind

Amortizarea imobilizarilor

=2813

Amortizareainstalatiilor etc.

253

La sfârsitul exercitiului N+6 se vinde utilajul la pretul de vânzare de 5 lei, TVA 24%:

461Debitori diversi

=

7583Venituri din

cedarea activelor4427

TVA colectata

651

Si, descarcarea de gestiune:Valoarea neta contabila = Cost – Amortizare cumulata = 10.000 – 3.200 – 5.800 =1000 lei

%2813

Amortizareainstala_iilor etc.

6583Cheltuieli cu

activele cedate

=2131

Echipamentetehnologice

10.0009.0001.000

3. Entitatea ALFA deține la 31.12.N următoarele active: un teren evaluat la costul de 200.000 lei; o clădire evaluată la costul de 500.000 lei, amortizare cumulată de 420.000 lei, durata

de utilitate rămasă 8 ani; un echipament tehnologic evaluat la costul de 1.000.000 lei, amortizare cumulată de

700.000 lei, durată de utilitate rămasă 5 ani. La 31.12.N există indicii că echipamentul tehnologic s-a depreciat. Acesta este activul prin care

ALFA obține produse pe care le vinde pe diferite piețe. Terenul și clădirea sunt activele suport. La data de 31.12.N au fost posibile următoarele estimări:

prețul care s-ar obține dacă s-ar vinde terenul împreună cu clădirea 150.000 lei; nu se poate estima credibil un preț de vânzare a terenului fără a lua în calcul și vânzarea

clădirii construită pe acesta; prețul care s-ar obține dacă s-ar vinde împreună întreaga afacere (terenul, clădirea și

echipamentul) 430.000 lei iar costurile ocazionate de vânzare 10.000 lei. prețul care s-ar obține dacă echipamentul s-ar vinde separat este de 50.000 lei;

valoarea actualizată a fluxurilor de numerar ce se așteaptă a fi obținute din utilizarea echipamentului pe restul de ani rămași și eventual din vânzarea acestuia la sfârșitul perioadei de utilizare este estimată la 400.000 lei.

Se cere: a) să se prezinte care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind evaluarea

imobilizărilor corporale la inventar și să se identifice dacă la 31.12.N există deprecieri ale acestor trei active și la cât se ridică valoarea acestor deprecieri.

b) să se prezinte prevederile IAS 36 "Deprecierea activelor" privind determinarea deprecierii elementelor de imobilizări corporale și să se identifice dacă la 31.12.N există deprecieri ale acestor trei active și la cât se ridică valoarea acestor deprecieri.

c) De ce o entitate trebuie să recunoască deprecieri aferente imobilizărilor corporale atunci când există indicii de depreciere? Nu ar putea fi neglijate aceste deprecieri pentru a simplifica evaluarea activelor la data de raportare? Argumentați.

4. Entitatea ALFA a vândut în anul N un stoc de marfă clientului BETA la prețul de 200.000 lei. Deoarece BETA a întârziat nepermis de mult plata (180 de zile), ALFA îl acționează în instanță unde solicită încasarea creanței și a unor despăgubiri de 20.000 lei. La 31.12.N instanța nu a emis decizia. Managerii entității ALFA, consideră că suma de 20.000 lei este pierdută și constituie un provizion pentru litigii de 20.000 lei. De asemenea, din precauție, managerii includ în valoarea acestui provizion suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată (sumă 4 estimată de avocații entității), având în vedere scenariul pesimist în care ALFA va pierde litigiul. ALFA prezintă creanța în bilanț la suma de 200.000 lei mizând pe faptul că totuși se așteaptă o decizie favorabilă deși, pentru alte creanțe similare, politica este de a deprecia creanța cu 50% din valoarea ei.

Se cere: a. Să se precizeze care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind recunoașterea și

evaluarea inițială a provizioanelor; b. A aplicat corect entitatea ALFA politicile contabile privind provizioanele

prevăzute în OMFP 3055/2009? c. Argumentați răspunsul de la cerința b).

5. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei, TVA 24%. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

50 % la semnarea contractului; 30 % peste un an; 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţa financiară, la o rată de 10%.

Se cere : a) Să se precizeze care sunt prevederile OMFP 3055/2009 privind recunoașterea și

evaluarea veniturilor din vânzări de bunuri; b) Există diferențe între prevederile OMFP 3055/2009 și IAS 18 "Venituri" în ceea ce

privește recunoașterea și evaluarea veniturilor din vânzări de bunuri ? Argumentați.

c) Să se prezinte înregistrările contabile în conformitate cu OMFP 3055/2009 precum și cele în conformitate cu IAS 18 "Venituri".

RASPUNS:A. OMFP 3055:

Ordinul nu face referire la metoda dobânzii efective pentru recunoaşterea veniturilor din dobânzi. Conform OMFP 3.055/2009 din valoarea veniturilor se deduc doar reducerile comerciale, scontul reprezentând o cheltuiala financiară pentru vânzător.

În OMFP 3055/2009 nu există cerinţa de actualizare a sumelor de primit. Creanţa client se evaluează la valoarea nominală. În cazul programelor de fidelizare a

clienţilor, vânzătorii recunosc venitul pentru valoarea brută şi un provizion pentru obligaţia de a furniza produse sau servicii gratuite sau cu preţ redus.

Conform OMFP 3055/2009 nu este permisă gruparea a două sau mai multe tranzacţii similare în vederea aplicării criteriilor de recunoaştere. Schimbul de bunuri similare sau diferite implică înregistrarea a două tranzacţii: scoaterea din bilanţ a activului cedat şi recunoaşterea activului primit în schimb.

B. IAS 18 IAS 18 se aplică pentru  contabilizarea veniturilor provenite din următoarele tranzacţii şi

evenimente:- vânzarea bunurilor;- prestarea serviciilor; şi- utilizarea de către terţi a activelor entităţii care generează dobânzi, redevenţe şi

dividende. Veniturile din dobânzi sunt recunoscute după metoda dobânzii efective. Separarea componentei de dobândă în cazul vânzărilor în care valoarea justă a

contraprestaţiei este mai mică decât valoarea nominală (7681 Venituri din amânarea încasării peste termenele normale de creditare).

Conform IAS 39 creanţa este evaluată la cost amortizat. În cazul programelor de fidelizare a clienţilor, vânzătorii recunosc un venit în avans pentru obligaţia de a furniza produse sau servicii gratuite sau cu preţ redus care este reluat la venituri pe măsură ce vânzătorul se achită de obligaţie (IFRIC 13).

IFRIC 15 conţine precizări referitoare la acordurile privind construcţia de proprietăţi imobiliare (când se aplică IAS 11, IAS 18 sau IAS 2).

SIC 31 conţine îndrumări cu tranzacţii barter de servicii de publicitate. În cazul transferurilor de active de la clienţi (IFRIC 18) entitatea recunoaşte activele

primite pentru a conecta clienţii la o reţea şi pentru a le furniza accesul continuu la anumite mărfuri (electricitate, gaze, apă) în contrapartidă cu un venit în avans reluat la venituri pe măsura prestării serviciilor.

Cu ajutorul contului 478 «Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti» se tine evidenta datoriei corespunzatoare valorii activelor primite de entitate de la clientii sai, sub forma de imobilizari corporale sau numerar, pentru a-i conecta, conform prevederilor legale, la o retea de electricitate, gaze, apa sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servicii, potrivit prevederilor IFRIC 18 «Transferul de active de la clienti».

C. Inregistrari Contabile Cf IAS 18:

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de : 10.000 de lei la semnarea contractului; 6.000 de lei peste un an; 4.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasari la momentul semnarii contractului se procedeaza la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizata a încasarilor viitoare este de :10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se considera ca pretul devânzare contine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi urmatorul:La 1 ianuarie N:

- vânzarea pe credit:411 = 707 18.761

- încasarea imediata:5121 = 411 10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, consideram ca întreprinderea crediteaza clientul cu pretul bunului în momentul încheierii contractului, mai putin avansul primit, adica 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicam rata dobânzii la suma determinata anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determina prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului dupa primul an (8761 de lei la care se adauga dobânda pentru primul an 876 de lei si se deduce suma platita de client 6.000 de lei), obtinându-se o suma pentru exercitiul N+1 de 364 de lei (adica 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:- înregistrarea dobânzii aferente exercitiului N:

411 = 766 876

La 1 ianuarie N+1:- incasarea primei rate:

5121 = 4111 364

La 31 decembrie N+1:- înregistrarea dobânzii aferente exercitiului N+1:

411 = 766 876

La 1 ianuarie N+2:- incasarea ultimei rate:

5121 = 4111 4000

6. Entitatea ALFA (locatar) încheie cu entitatea BETA (locator) un contract de leasing cu următoarele caracteristici:

- durata contractului 3 ani (se așteaptă ca cea mai mare parte a beneficiilor economice viitoare generate de activ să se concentreze în primii doi ani de utilizare);

- durata de viaţă economică este estimată la 5 ani; amortizarea este liniară; - data începerii contractului 1 ianuarie N;

- obiectul contractului: utilaj (ALFA dorește proprietatea activului dar nu își permite să finanțeze investiția prin credit bancar deoarece are un cost mult prea mare; din acest motriv ea recurge la un contract de leasing);

- valoarea justă a utilajului 31.577 lei.; - sunt prevăzute un avans de 4.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare,

achitabile în ultima zi a anului; - valoarea pe care trebuie să o plătească B pentru a i se transfera proprietatea activului la

sfârșitul contractului este de 5.000 lei. - rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor

este rata implicită a contractului de 12 %. Se cere:

a) Pe baza raționamentului profesional și ținând cont de prevedereile OMFP 3055/2009 să se argumenteze dacă acest contract este unul de leasing financiar sau unul de leasing operațional.

b) Să se efectueze înregistrările în contabilitatea locatarului ALFA pentru primul an de contract și să se prezinte un extras din situațiile financiare (bilanț, cont de profit și pierdere și situația fluxurilor de trezorerie) la 31.12.N.

c) Există diferențe între prevederile OMFP 3055/2009 și IAS 17 "Leasing" în ceea ce privește definițiile și criteriile de recunoaștere ale contractelor de leasing? Dar în ceea ce privește evaluarea inițială a activului și a datoriei de leasing financiar la locatar? Argumentați răspunsurile.

RASPUNS:

Înregistrarile aferente exerciiului N:1) La 1.01.N se înregistreaza:

a. primirea bunului în leasing financiar:2131 = 167 29442

Bunul se primeste în leasing la cea mai mica valoare dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor minimale.

Valoarea justa = 31.577 lei;Platile minimale includ: avansul = 4.000 lei;(+) 3 chirii x 10.000 = 30.000 lei;(+) pretul de optiune = 2.000 lei.(=) Plati minimale = 36.000 lei

Platile minimale se actualiaza utilizând rata implicita a contractului de 12 %:

Valoarea actualizata a platilor minimale = 4.000 + 10.000/(1+0,12)1 +10.000/(1+0,12)2 + 10.000/(1+0,12)3 + 2.000/(1+0,12)3 = 29.442 lei

Rata implicita este acea rata pentru care valoarea justa este egala cu valoarea actualizata a platilor minimale la care se adauga valoarea actualizata a valorii reziduale negarantate. Altfel spus, rata implicita este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizata a platilor care se fac în numele contractului.

Rata de 12 % a rezultat din urmatoarea ecuatie unde i este rata cautata:31.577 – 3.000/(1+i)3 = 4.000 + 10.000/(1+i)1+10.000/(1+i)2+

10.000/(1+i)3+2.000/(1+i)3

b. Plata avansului:167 = 5121 4.000

2) La 31.12.N se achita prima chirie:Chiria platita anual este de 10.000 lei. Ea trebuie descompusa în partea de rambursare de datorie si

partea de dobânda. Descompunerea se realizeaza în tabloul de rambursare a datoriei.

Tablou de rambursare a datoriei

% = 5121 10.000167 6.947666 3.053

3) amortizarea utilajului:Amortizarea se face similar activelor similare detinute de întreprindere si care sunt utilizate

în conditii similare. Conform IAS 16, pentru un bun luat în leasing financiar:- valoarea amortizabila este data de costul activului diminuat cu valoarea reziduala (în cazul

nostru valoarea amortizabila este 29.442 – 5.000 = 24.442 lei);- durata de amortizare este:

durata de viata economica chiar daca aceasta depaseste durata contractului daca va avea loc transferul de proprietate;

cea mai mica durata dintre durata de utilitate si durata contractului daca nu va avea loc transferul de proprietate;

În acesasta problema, deoarece pretul de optiune este atractiv comparativ cu valoarea justa, este foarte probabil transferul de proprietate. În consecinta, durata de amortizare va fi durata de viata economica de 5 ani.

Amortizarea aferenta exercitiului N = 24.442/5 = 4.888 lei.6811 = 2813 4.888 ron

7. Entitatea ALFA deține la 31.12.N o clădire al cărei cost este de 800.000 lei, amortizare cumulată de 200.000 lei, durată rămasă de utilizare 30 de ani, amortizare liniară. Consiliul de administrație a aprobat decizia de vânzare a clădirii în anul N+1 dat fiind faptul că ea nu mai aduce beneficii economice viitoare din utilizare. Clădirea a continuat să fie utilizată până la 1.07.N+1. În perioada 1.07.N+1 – 1.10.N+1 entitatea a efectuat lucrări de modernizare a clădirii pentru a obține un preț mai bun, costurile acestei modernizări fiind de 50.000 lei. Clădirea este gata de vânzare după data de 1.10.N+1. La 1.10.N+1 entitatea a pus în aplicare un plan de vânzare a clădirii și se așteaptă ca vânzarea să se realizeze în cel mult 12 luni. Până la găsirea unui cumpărător, entitatea a închiriat

clădirea pe o perioadă de 6 luni, chiria lunară fiind de 2.000 lei. La finalul contractului de închiriere valoarea justă a clădirii este estimată la 450.000 lei iar costurile estimate cu vânzarea sunt de 30.000 lei. Clădirea se vinde în luna iunie N+2 la prețul de vânzare de 380.000 lei.

Se cere: a) Să se prezinte înregistrările contabile în conformitate cu OMFP 3055/2009. b) Să se precizeze care sunt condițiile prevăzute de IFRS 5 "Active imobilizate

deținute în vederea vânzării și activități întrerupte" pentru clasificarea unui activ în categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării.

c) Să se prezinte înregistrările contabile în conformitate cu IFRS 5 "Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte".

8. Entitatea ALFA a achiziționat la 31.12.N-1 un echipament tehnologic la costul de 1.000.000 lei, TVA 24%. Managerii estimează o durată de utilizare de 5 ani și decid să amortizeze activul liniar. În vederea realizării achiziției se obține o subvenție pentru investiții în sumă de 200.000 lei. În anul N+1 se primesc și următoarele subvenții de exploatare:

- aferente cifrei de afaceri netă 300.000 lei; - pentru plata personalului 200.000 lei; - pentru plata dobânzilor 100.000 lei;

La sfârșitul anului N+1 se restituie jumătate din subvenția pentru plata personalului. La sfârșitul anului N+3 activul se vinde la prețul de vânzare de 250.000 lei, TVA 24%. La 1.07 N+6, în urma unui control de fond se solicită restituirea integrală a subvenției pentru investiții primită la 31.12.N-1.

Se cere: a) Să se efectueze înregistrările contabile ăn conformitate cu OMFP 3055/2009; b) Să se prezinte extrasul din bilanț și din contul de profit și pierdere la 31.12.N+1; c) Există diferențe între prevederile OMFP 3055/2009 și cele ale IAS 20 "Subvenții"

în ceea ce privește recunoașterea inițială și restituirea subvențiilor aferente activelor (subvenții pentru investiții) și a subvențiilor aferente veniturilor (subvenții de exploatare)? Argumentați.

9. Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.; Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.; Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = 200 lei; Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = 100 lei. În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:

1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 24% (factura); 2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO); 3) obţinere de produse finite 20 buc.; 4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 24% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii: costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune); valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei; valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei; stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Se cere: a) să se prezinte înregistrările contabile în conformitate cu OMFP 3055/2009; b) să se prezinte un extras din bilanț și din contul de profit și pierdere la 31.12.N; c) există diferențe semnificative între prevederile OMFP 3055/2009 și cele ale IAS 2

"Stocuri"? Argumentați.

RASPUNS:1) achizitie de materii prime 500 Kg x 4,8 lei/Kg, TVA 24% (factura):

% = 401 2976301 2500308 (100)4426 576

Diferenta de pret = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabila)

2) consum de materii prime:601 = % 1440

301 300 Kgx5= 1.500308 300Kgx(5-4,8)= (60)

3) obtinere de produse finite:345 = 711 20buc x 100 = 2.000

4) vânzare de produse finite:4111 = % 10710

701 50 buc x 180 = 9.0004427 1710

711 = 345 50 buc x100 = 5.000

5) calculul si înregistrarea diferentelor de pret aferente stocurilor de produse finite:a. diferentele aferente intrarilor în stoc:

Diferenta aferente intrarilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabila)348 = 711 200

b. diferentele aferente iesirilor:Calculul coeficientului de repartizare:

Evaluarea la bilant a elementelor de stoc:Diferenta aferenta iesirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabila)

345 = 711 50

Situatia în conturi este urmatoarea:

6) Evaluarea la bilant a materiilor prime:a) evaluarea în bilant a materiilor prime:

Valoarea contabila a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240= 5.760 leiValoare realizabila neta = 5.200 leiÎn bilant, stocul de materii prime va trebui sa fie prezentat la cea mai mica valoaredintre cost si valoarea realizabila neta.Valoarea în bilant a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezulta ca trebuie contabilizata o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560

Valoarea în bilant = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 lei

b) evaluarea în bilant a produselor finite:Valoarea contabila a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50= 5.050 leiValoarea realizabila neta = 4.800 leiÎn bilant, stocul de produse finite va trebui sa fie prezentat la cea mai mica valoaredintre cost si valoarea realizabila neta.Valoarea în bilant a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculata = 250 lei;Deprecierea existenta la sfârsitul exercitiului N-1 = 500 lei;Rezulta ca trebuie reluata la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250

Valoarea din bilant = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

10. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:

3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura); 5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24% (factura); 10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de

decontare 2%, TVA 24% (factura); 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N

(factură ulterioară); 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24%

(factura); 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura)

30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară) de 750 de lei.

Ieşirile din stoc sunt evaluate prin LIFO. Se cere:

a) Să se efectueze înregistrările contabile în conformitate cu OMFP 3055/2009; b) Să se prezinte un extras din contul de profit și pierdere și să se calculeze marja

comercială; c) Există diferențe semnificative între prevederile OMFP 3055/2009 și cele ale IAS 18

"Venituri" în ceea ce privește tratamentul scontului de decontare? Argumentați.

RASPUNS:2. Contabilizarea operaţiilor:

a) 03.11 .N - achiziţie 200 buc. la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura):% = 401 2.678,4 lei371 2160 lei4426 518,4 lei

Neta comercială = 200 buc. x 12 lei/buc. - 2.400 lei x 10% = 2.160 leiCostul unitar = 2.160 lei / 200 buc. = 10,8 lei/buc.

b) 05.11 .N - achiziţie 300 buc. la costul unitar de 15 lei, TVA 24%:% = 401 5.580 lei371 4500 lei4426 1580 lei

c) 10.11 .N - vanzare mărfuri, 350 buc. la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 24% (factura):Preţ de vanzare: 350 buc x 20 lei/buc

7000

(-) remiză 5% 350(=) neta comercială 6.650(-) scont 2% 133(=) neta financiară 6.517(+) TVA 24% 1.564,08(=) neta de incasat 8.081,08

D. vanzarea propriu-zisa:4111 = % 8.246 lei

707 6.650 lei4427 1.596 lei

E. inregistrarea scontului:% = 4111 164,92 lei667 133 lei4427 31,92 lei

F. descărcarea de gestiune:607 = 371 5.040

Costul mărfurilor vandute evaluate prin LIFO = 300 buc. x 15 lei/buc. + 50 buc. X 10,8 lei/buc. = 5.040 lei

Costul mărfurilor rămase in stoc= 150 buc. x 10,8 lei/buc. =1.620 lei

d) 15.11.N - se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 05.11.N (factură ulterioară):

401 = % 1.116 lei609 900 lei4426 216 i

e) 25.11 .N - achiziţie 150 buc. la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura):

% = 401 3.720 lei371 3.000 lei4426 720 lei

401 = % 186 lei767 150 lei4426 36 lei

f) 27.11 .N - vanzare 300 buc Ia preţul unitar de 25 Ies, TVA 24% (factura):G. vanzarea propriu-zisă:4111 = % 9.300 lei

707 7.500 Iei4427 1 „800 Iei

H. descărcarea de gestiune:607 = 371 4620 Iei

Costul mărfurilor vandute evaluate prin LIFO = 150 buc. x 20 lei/buc. + 150 buc. x10,8 Iei/buc = 4.620 lei

g) 30.11.N se acordă un risturn pentru vanzarea din 27.11 .N (factură ulterioară):% = 4111 930 lei709 750 lei4427 180 lei

B. in contul de profit şi pierdere informaţia se prezintă astfel:

Venituri din exploatare:Cifra de afaceri netăVenituri din vanzarea mărfurilor (707)Reduceri comerciale acordate (709)

13.40014.150750

Venituri financiare:Alte venituri financiare (767) 150Cheltuieli de exploatare:Cheltuieli privind mărfurile (607);Reduceri comerciale primite (609) :Total cheltuieli din exploatare.

9.6609008.760

Cheltuieli financiare:Alte cheltuieli financiare (667) 133

Marja comercială = (707 - 709) - (607 - 609) = 13*400 - 8.760 = 4.640 lei

11. Societatea ALFA achiziționează la 10.11.N un echipament tehnologic de la un furnizor intern la costul de 465.000 lei, TVA 24% (factura). Costul de achiziție este echivalentul a 100.000 euro la cursul de 4,65 lei/euro. Decontarea se face în lei în funcție de cursul euro. La 30.11.N cursul de schimb este de 4,70 lei/euro. La 15.12.N se achită echivalentul a 30.000 euro la cursul de 4,72. La 31.12.N cursul de schimb este de 4,68 lei.

Să se prezinte înregistrările contabile aferente lunilor noiembrie și decembrie în conformitate cu OMFP 3055/2009 cu modificările și completările ulterioare

RASPUNS:

a) Achizitie utilaj tehnologic la 10.11.N curs valutar 4,65 lei/euro:% = 404 581.000 (ron) 124.000 (eur)

2131 465.000 (ron) 100.000 (eur)4426 116.000 (ron) 24.000 (eur)

b) Actualizare datorie la 30.11.N curs valutar 4,70 lei/euro:(4,7 – 4,65) x 100.000 eur = 0.05 x 100 000 eur = 5.000 ron

665 = 404 5.000 ron

c) Achitarea sumei de 30.000 eur la 15.12.N, curs valutar 4,72 lei/euro:

% = 5311 141.600 ron404 141.000 ron665 600 ron

d) Actualizare datorie la 31.12.N, curs valutar 4,68 lei/euro:404 = 765 3.276 ron

Sold cont 404 la 31.12.N:581.000 + 5.000 -141.000-3.276 = 441 724 ron.

12. Societatea BETA deține la 10.11.N o creanță față de un client în valoare de 500.000 lei pentru care s-a constituit o ajustare pentru depreciere de 300.000 lei. Creanța este incertă și cu un risc semnificativ de neîncasare. Societatea ALFA S.A. cumpără de la BETA această creanță la costul de 150.000 lei. După 90 de zile BETA reușește să încaseze suma de 190.000 lei de la debitor.

Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități în conformitate cu OMFP 3055/2009 cu modificările și completările ulterioare.

RASPUNS:

1. înregistrările contabile efectuate în contabilitatea entității BETA:a) Înregistrarea în contabilitate a operaţiunii de vânzare a mărfurilor

4111 = 707 500.000 RONb) Inventariere creante si constatare risc de neincasare:

4118 = 4111 300.000 RON6814 = 491 300.000 RON

c) Vanzare creanta incerta catre entitatea ALPHA:% 4118 300.000 RON

462 = 150.000 RON654 = 150.000 RON

şi, concomitent, se reia la venituri ajustarea pentru depreciere constituită anterior:491 = 7814 300.000 RON

d) Incasare 190.000 RON din creanta de la debitor:4111 5311 190.000 RON

2. înregistrările contabile efectuate în contabilitatea entității ALPHA:

a) Preluarea creanţei de la entitatea BETA:461 % 300.000 RON

= 462 150.000 RON= 7588 150.000 RON