ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOL MORDE LA

1800-1864CU O HURTA INTRODUCERE COPRINIANII NOTE DIN ISTORIA CULTUREI NATIONALE ANTERIRE SECOLULUI AL XIX'

cu

MAI MULTE FAC-SIbIlLE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURI, AHOGRAFE, ETC,

DE

V. A. URECHIAVICE-PRE§FDINTE AL ACADEMIET PONfillE, PROFESOR DE ISTORIA EOMINILOR LA FACULTATEA 11E LITERE DIN EUCURESCT,

ME/dB/IV CORESPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLE, MENIBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAF/C DIN PARIS, AL SOCIETXTET ECONOMICE

MATRITENSE DE //AMIGOS DEL MIS, AL PELTBRILOR, MESIBRU DE ONORE AL SOCIETXTEI liMENILOR DE LITERF, DELEGAT GENERAL AL

ASOCIATIUNET INTERN4TIONUE DE LITERE §1 SCTINTE, VICE-PRE§EDINTE §I MEMBRU FUNDATOR

AL ATENEULUT PONIkN, AL SOCIETXTET DI CULTURX MACEDO-ROBIZNX, PRE§EDINTE LIGET PENTRU UNITATEA CULTURALX

E0MiNILOR, MEMBRU AL Comminiel MONUMENTELOR, FUNDATOR BIBLIOTECTIT DRECIIIX DIN GALATT, ETC.

"I'ColVIT.JLOP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

1894

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI

PREFATA

Cu acest tom se terming. analele astre, privitáre la cultura natiunelromg,ne, pänd la data de 1864, pus. de Academia Romand la con-cursul, pentrd carejam presentat acéstd lucrare in mod anonim.

NoI in§ine observdm, cä pentru anil maI apropiall de nol, am datanalelor o desvoltare relativ mai mica, cdcI avénd a vorbi de fapteleunor bdrbatl, carl sunt inca in vieatd, nu ne-am aflat tot a§a de liberlca pentru studiarea anilor mai inapoiap. Pe langa aceste, a vorbi delucrdrile culturale i scolare din anil 1858 inainte, era a ne face noueInOne o prea largd i dui6sd parte in aceste lucrArY, ca unul ce de laacea datd pAnd téria dinclice de 1864, am avut fericirea a fi alätureacu cel mal ilustri bdrbatl al terei i cu dén0i a munci in agrul cul-ture' publice. Ne-am mdrginit dar a aduce din istoria saelor 0 aculturel publice din aniI 1860-64 atät numai, ctit am crelut indis-pensabil, ca o culegere de documente pentru cel care mal tèrditi vadon i sd completeze opera n6strd.

Doritor am fi fost sà nu oprim lucrarea n6stra la anul 1864 0 sainregistrtim in ea faptele glori6se ale domniel ha Carol I, pânä la im-plinirea a 25 anl ai regnulul M. Sale. De fitceam insa acésta nu maIera lucrarea nelstrd, acea premiata de Academie. De vom trdi, vomrealisa acéstd dorintd trite° lucrare deosebitd.

Lectorulul suntem datori spune cd, presentänd lucrarea de M.O.In mod anonim la un premid academic, n'am facut'o in videre cu unca§tig material, de Ore-ce numal cu adunarea materialuldi nostrudecopiarea lui in curgere de mai multi ani, am cheltuit cu onorariilesecretarilor indoitd i intreita suma premiului. Am tinut insa, sa su-punem lucrarea nósträ la aprobarea prealabila a inaltului Areopag alculturei romäne. Am avut fericirea s'o dobAndesc ì acésta va face totmeritul acestel lucrdri.

La tiparirea acestor volume n'am introdus alta Schimbare in textulpremiat de Academie, de cat aceea ca, lá locurile unde autorul anonimcita ori pomenea pre D. V. A. Urechiä, am pus direct numele nostru,vorbind la persóna I-a.

Ca sa nu sima macar colegil mei din Academie ca manuscrisul in-trqt la concurs era de mine, am fost lug la cérta in vr'o dpue locuripre D. V. A. Urechia, cam de lana caprina. Rog pe colegiI Mel dinAcademie scuseze asésta mica viclenie i sa me ierte déca aminlaturat in tipar micul refec ce dadeam, pentru a castiga voturilea cator-va membri aI Academiei, putinI la numer, cari ar fi pututjudece opul meü nu numaY objectivemente.

Cu acest volum nu se termina lucrarea, cad de aci inainte incepebogata culegere de documente, car): constituesc anexele publicatiuneInóstre.

In volumele ce urméza, va afia istoricul un arsenal, in mare partenecunoscut, cu care inar'mat va putea face definitiva Istorie a cultureIromane, i mal Cu séma esplica prin documentele trecutuluI pro-gresele ì scaderile cultureI nationale.

Cu tomul de fata imI ian remas bun de la lector. In cele carI vorurma nu vol mal grai eü, ci ins*" documentele pe carl mi-am inte-meiat aprecierele.

Este óre de lipsa sa cer iertare lectorului pentru erorile strecuratepana astadl la tiparirea acestor treI tomuri ?

Cei carl, putinY la numer, cetit, nu mä indoiesc, cä ail in-dreptat insir asemene erorI, i nu'mI vor maI cere o tabla generala deele la finea volumulul. Fie numaI, ca lectorul sa nu aibd a releva decat erorI tipografice Dar si pentru cele de alta natura, lectorul bine-voitor ist va dice: Errare, humanum, est,

V. A. Urechiä.BucurescI 3 is Noernbre 1893.

II

I) Ve)I anea.

J. PGPES CU BAJENARII

AUTO

V O Letszkexi ..xgeqkkc,cternUL .

CAP. I

NT t_T 1 9 4- 9

Anul cel plin de emotitini i de evenbnente, 1848, a inregistrat m6rtea Mitropo-litillui Meletie, din Iasi, intémplata la 20 lidie, adecA 20 de ;lile dupe in trarea RusilorIn Ora. Comisara Impèrátesci Dithatuel i Talat Efendi, cari au provocat invasitineastreina, nu eran Comeni cari sa asigure cultive! roinCtne vre-o Indrep tare.

M. Sturdza, domnind imp'reund cu Rusii i cu holera, aft prelungit In urmacarel -din 1848, o efemerä si o tristá domnie, pana In 13 Main 1849, ctind ai1 pleeatdin Iasi spre FocsanT, sub cuvént de revisiune in térd. El afilse cele petrecute la con té-rinta d'intre Rusia si Turcia, Inceputa in Februarie s't terminata la Aprilie '1849. Elscié, eti Gr. Gltica va fi numit Domn al Moldovei, iar Barbu §tirbeiii In téra Muntené-sca, j dérá din Focsani mérsá -direct la Viena, spre a nu se mat intórce. Scriitortilacestei carti, baetan de 14 ani, a fost martur la pleearea din lag a kit M. Sturdza. §1astadi véd In curtea palatului Domnitorulid, strada Lozonski, trasmite pentru plecare,ganta sub arme si cite-va mitieri bétrane puse cu plata sa se bocése,it, pe ciind din eAte-va trásuri, cari se oprisera In piateta din fata otelulul Ghimus, cilti-va tineii, crill malrémaseseri neexilati la 1848, fliteraii din réspitteri, in minutele and trecu pe iri-naintea lor trásura eu Domnitorul. Va sd dicá, scié t6ta hinca, ea nit la, o caletorie deinspeeliiine in téra, ci de fin it dc Domnie pleea M. &n'IN%

MUNTENIADe Indlta ce, cmn véduram, Eforia reinfiintata a sc6lelor muntene a inchiP seítlele

in 1848, anul 1849 se presinta cu o reserva de 1.008.390 let; dupe cura se p6tevolea In anexatul tabloil de Marea case! colegiului la '1 Ianuarie 1849 1).

Priu un noit bite' de veniturile i cheltuelile anidut 1849, acésta reserva se reducela 862.387 lei.

Din acestt bant se intreline o sc6la primara din Lucaci, cu8.000 lei, se cheltuese49.278 1(4 cu lefile impiegalitor administratiei sc6lelor si 27.300 lei pon t'II cancelarlaEforiei.

4

Zaloinit Du e mtiltamit Cu acésta léfa, si reclama DomnitortanT in modul tirmator

Prea Inallate

Ve rog plecat sá bine-voig a lua 10 de aprópe migare de sérná eoprinderea acesteijalbe.

La anul 184'1, cand i Méria V6stré erati Efor al instructiuneI publice, am fost tri-mis cu cheltniala Statului, ea sá Invet In Berlin seiintele filosofice i juridice.

Am finplinit datoriile en cea mal mare esactitate si silinta, precum dovedesce alatit-raLa diploma de doctor in filosofie i atestate de legi.

In urrna chiamérei ce mi s'a facut, am graba a me intarce In rabie, cu cea mai maredorinta, de a 'mi oreta recunoseinta, facendu-me folositor.

La sosirea mea, In luna 'Uf lunie anul curgetor, mi s'a dat a pregati pentru sceilacursul de logia si de morahl, dupe o carte elementara clasicá, i m'ara veOtit treetit instatul sc6lelor cu lefa de lei 800 pe luna.

Am urmat i urmez necontenit itnplinirea datorieI ce s'a pus astiprd'ini, silindtt-mea sevirsi cu un chip potrivit cu starea i trebuinta tera

Lipa mijlécelor de vietuire i datoria sfantzi d'a tine $i o intimé veduvé, care In mineare tútli nadeklea, m'afi fécut sé riig atat pe Inéltimea Vastra, cat si pe Cinstita Eforiea 'mi da cuvenita létli, ca sé pot a intempina nisce tratante afila de neaperate.

Prin porunca Cinstitel Eforil cu No. 7'17, me ved chitimat a primi lefa de 1(4 300pe bina pana la deschiderea sc6lelor.

Decti malta intelepcinne a Mériei Vastre va socoti, cá. cu acéski SUMA este cua In tempina trebuintele vieteT, la sciimpetea de acum, cu bita recunoscinlasi pe langa datoriile ce am fiicut in acel d'anteiti trei ani ai sttiritirei mete in Berlin,cand mi se da ntimai cate 150 galbeni pe an, voiti mai face si altele, pana cand mi seva hotari o lefa mal cuviinciesé ; iar intealt chip ve rog plecat, Prea Inaltate Damne,ca sa bine-voesei a porttnei d'a se l'ave la suma de lei treT sute, adaog,irea ce yeti bine

ilizta.

Am chiste a fi cu cel mai aclanc respeet si cea mal mare supunere, al MarieT Wistreprea plecat i credincios sups,

I. Zalomil.

Domnitortil so marginesce a recomancla acestzi petithine in reg,nlarea EforieT.

Deca Ebria refusti o asemenea lefa limaré profesorilor francezi Doltin si Macan., inNoembre '1849, del n'are nevoie de cdrti franceze, nu refuzli 800 lei pe limé ha T.Anghelidis, care venise din Constantinopole, ea sé devina profesor de limba greca sifranceza 4). Unid din cei d'antela profesorT, cari presintti Eforiei cartea lueraté, estePen osen. Opera trachisé : «Istoria noitliul testament» (lupe Vietor Dtiruy, e depsa la Efo-rie, la linde amad' 1849, si acésta, in 27 Ianuarie anal 1850, o trimite In cercetareaAlitropoliei, ca sa vedé decé corespunde en dogmele bisericei ortodoxe.

1) VedI adresa LogofetieT bisericeser No. 4.082, din 13 Decembre 1819. Acest Angbelidis adreséiäpetititmea in timba grecéscri, i e de intrebat, cum ladea el traduce m'off in romänesce ? Se vededecT, ca eta o simpla favea e ce i ge acorda.

Persecutiunile in contra profesoritor can blasera parte la revoluinine, continua siin priinele leal din 1849.

Daiii in anexa. adresa DepirtainentuluI trebilor bisericesel, No. 1.225, din 7 Ilartie1819, relativa la arestarea lui M. Diesen in itionastirea VacarescI. Acest fost inipiegatal Eforiaí set:Actor, fusese actizat de propaganda in tre preutil din sale 4).

Aseutenea in anexa dihn alta adresii a Departainentulifi trebilor din latintru catreLogofetia credintai, No. 3.810, din 31 Martie 1849.

Atitropolitul aruncase blastein asupra celor cari vor contra revolutilineIacula i se cere sa dea destegare de obste, ca sá ridice din public iinpresiunea, ca aban,.donan(' causa revolutiuneI ar rt,linane sub blastemul bisericei.

Tot prin acésta adresa, ce anexan', Departamentul din lituntru provaca schimbareade redactiune a FaeI satescl, i cere,ca ea sil se citésca regulat in sato, pen tre linistireaduhuritor. Acésta adresil este comunicata in copie Mitropolitulta de catre Logofetia bi-sericesca 2).

Imante de deschiderea internattiliti, se aplieä, in 1849, vechitil regultiment din 1847,mal ales intru cat privesce plata de 80 gallienI pe an. Acestil plata, in mod exceptionalpentru fittl Pitarultd Maldarescu, se acorda din casa scalelor pentru tinerea acestta fitila evre-un pensionat privat.» Va sá4icä, incepeaii a se tine internI pe la sealele pri-vate, inca din Mahl 1849, maI inainte ca gimnasiul sa fi fost redeschis 3).

Baneasa Elisabeta §tirbeifi, inain te ca sotul eI sa ajtingil Doum, patrona o scala defete sdrmane in BuctirescI. In favarea acesteI scoll,, Eforia, in 7 Martie 1849, cu ra-portul No. 192, ceru invoire, sa o subventioneze cc 500 lei pe luna.

Eatii raportul Eforiet«Printre aseaAmintele private de inv'ataturii, intucinite in aceda calada, este si scalit

de fete sèrmane tinuta i dirijatii subt patronagiul i ingrijirea DeanneI Baneasa Salta§tirbeifi.

Acéstil salí, care intetin curs de me multI ata a esistat pana aciun nuniaI eu fon-durI din subscriptie particulara, vede din 4i in ai sciiland t'arte sinitit nunièrul sub-scriitorilor, prin urmare i ajutórele ce care s'a tinta.

De si generositatea patrand este un puternic mislloc de chivernisire Pe" hit acest in-stitut, insa Eforia luand in bagare de sama, cii acest asoi,Rtment esta c,onsacrat specialin rotosal fetelor s'érmane, care neavand niel un inialoc de trahl, s'ar riltaci in vitiiirIsi in naravuri rete viittimatare i pentru densele i pentru societate, de nit ar gasi oinvèltitura, care s'a le dea millocul de a castiga tirana de tate ailele ce chip cinstit,si a intra la uring in societate cu obiceitill i naravurI bune, care tot-d'a-una insotese

Eforia disculpà. (Ve)i anexa).Vedl anexele.Dosarul No, 42 din 1849, archiva minislert1ui de culto,

6 --

ajuta pe ceI ce au imelat sa nitincésca i sa ludreze a socotit, ca este de cuviintä casi guvernul sa ja parte in asemenea l'apta morala si lolositeire, care intereséd atät demult sueietatea i sit t'ea si din partel sprijin acestuI

llegulanientul seäleI in . . i dispositiile sale or6nditite a se da ajtit6re de banipentrit intemeiarea si !Merca unor asemenea asepininte de invätätttril i panit acuins'a urinal acésta din partea Eloriel pentru mai multe institute private.

Aeum casa se6lelur se allá in posesie de o reservä o suma insetnnatft rfmiasti din ve-niturile anultiL Lrecut, care reserva se iniiresee i ea veniturile acestuI an, pänä la reor-ganisarea scälelor publiee.

Eforia dér, este in párere, ea sil se dea de aciiin inainte din casa sc6lelor o subvenliede leI 500 pe luna la ar'étata setilii de fete sf3rmane, ea sil se pòta linea i säscuptil l'Han tropic pentru care s'a infiintat. De aceea Eforia avenid. VA& inerederea, eaCinstita CaImacamie va pretui In täta in finderea eT, o fitpla care nu Oto aduce decatlauda gitvernultfi, astepta ciiviinci6sa deslegare de minare.»

Alexandra Filipesea. Director, C. N. Briii/oitt. Secretar, N. Diesen,.

Calmacainul Can tacuzinu otari :

Caimacamia Printipatulm térei romdnesci.

Departarnent al Credintei

«Se t'imite pe längá acésta Cinstitultil Departainen L adrestil Eforiei seälelor No. 192,atingetor de lipsa in care se ala aun,' insfituttil de fete sevillano, tinut i dirigiat subtpatronagiul i ingrijirea D-neL Bilneasa Sarta Stirbeiu, din pricina tragerei substriitori-Ion, mi care ajuttire numaI se linea acea seäld de t'ele; si de ajuturul ce se chibzuesee ase face çlisuhu institut din sumele casei se6lelur. Si este portit Cinstilitl departainent a'I suptine desbatereI Cinstitultif Slat administrativ extraordinar, spre a chibzui i °tanasupra subventiei ce este de parere D'orla a se da de acum inain te din casa se6lelor,suma de lei 500 pe fie-care luna; de care sit fie Caimacfunia incunosciintatti.»

CaImacamul, Constantin, Cantamizino.

Anexam Mira acest obieet i jurnaltil SfatitluI administrativ aprobatur, ruin si ra-portal la CaImamie, suptin6nd opiniunea Sfatulifi la otarirea

Cu referinta la sacie satesei gasoil, in 20 Maiu 1849, itrinatiirea circulara a EforieTcatre ctirmuitorI, sub No. 380 si 396.

Circulara catre ocarmuirile judetelor20 Maiu, 1849,

«Cu cirettlara de la 10 Itinuarie anul curgetur, Efuria a seris i a.celei onor.despre trebuinta ce este, ea tae casete, ce ail slujit de scull pentru invetatura

curiilur de prin sate, sil se inchidä fallí a le intrebuinta spre vre-o alta lucid*, iarmobilele ce are fie-cave clasa sa se ase0e prin acele case si apoI sit se pecetluésea acelecase si sil se dea sub ingrijirea juratilor.

i) Vell anexa de pe dosarui No. 22 din 1840, archiva minisierului de mate.

7

Pentru acésta urmare Ebria a poftit pe asta onor Ociirmuire, ea sa faca fara zabavapunere la cale si sa. inseiinteze Eforiet; ddr onor 061111E6re niet un rdspuns pftna actunJIU a trimis. Se serie dér i sft arad acelei (mor. Cinstite OctirmuirT, ca de lucrarea, ceva fi feteut sii inseiinteze flirä Mitaya Eforia, dupe regulii.))

In 4 Oetombre 1849, Eforia adreseza DoninitoruluI §tirbeiu rapurtul urtnator, subNo. 685.

«Eforia bine convinsa, ea pentru uri-ce obiect ar intra in Mera ingrijirilor sale, estedakire a piastra aceeasI 1111111ga privighere, i etinosednd, ea Maria vústra primitIett hunavoiiiä orI-ce relatie de interes in folosul public, plecat sttpune la Malla cunoscintaiiei Véstre urmiitérea

Eforia cunoseend trebuinta pentru bine etivdntate pricini, a n'anide i sedlele contu-nde de prin sate, i teindndu-se ca nu cum-va invétatorit acelor sedle sa priindseti pehingii leille pe trimestrul lui Ianuarie alud 1848, care a fost aprobate de ddnsa, ea pen-tal o vrente slujita sí feíllo pe trimestrele de Aprilie, lidie i Oelontbre acelas an, etteLpeac,este neta lunI, dupe ce ed tac acele scoli att ron inchise, apol i ace" invdtatorI attfost luat parte activa in evenimentele anultd, dupe poruncile guvernuluI revolutionar ;D'ora a contunicat in °asombre anta ',recta tuturor eftrinuitorilor de judete, eatoril sedlelor con-tunde, ce se inchid, aii a rdinanea la ordnduiala in care vor fi ronmal d'inainte, i ca lefile lor pe aretatele trel trimestre ale mullid 1848, nu tul a li semal slobo0i, i acele 60 parale analogul tlin 2 le" ce rdspunsesera fie-cure enorias dupelegiuire, sti in tre in eittide sala«. Tot alune" Ebria s'a adresat i catre Cinstita des-Iiintata CaImactintie, si din portincile ce s'ad slobo4it dupe aceea de catre Cinstitul de-partamen t din 'nauntru, s'a vét).tit ea se pusese indatorire tuturor armuirilor, ca faraintftNiere sa implindsca de la invétatorI lefile, ce vor fi primit pe ardtatele treI trime-stre si pe care 1-atl rdspitit enoriasiI fie-ctiru" sal.; si sal intlirca locuitorilor, care iittau a maT respunde pe viitor o asemenea plata. Decti insa aceI banI s'au intors buenito-rilor, séu s'ati depus in cunde satelor, Eforia n u a putut ase deslusi,seu a se ineredintainca ; din impotriva thipe pleingerile ce %-ail l'acta inult1 din invilatort, aft incultos-eiintat cii eI n'au pritnit lefile nu numai pe trimestrile de Aprilie, Iulie i Octombreanul 1848, dér niel ciliar pe aeele de Ianuarie,. in vi-cine ce acet duo" leI dupe legiuiresunt rdsptins1 pe deplin din pungile enoriasilor. l'en LI-11 acéstii anotnalie, D'ora vedecu mithnire, ea nu pede da Mario" Wistre, o mal deslttsitdre cluvada pelara ce n'arellalla, profesor' pi-in judete, scie lusa de sigur, Prea Inaltate Minino, ea tale" duo" leTrespunsl de catre fie-eare enorias din tfite satele Printipatultd, pentru lefile invétatori-loe pe anul 1848, se urca la o suma de peste lei 700.000, ealettlala pe nuinfirul (Juno-seta al populatiei acelora.

Ca sa se dea dér, »niel V6stre, déca va bine-voi, o mal' adeverata i intrega si:1110despee (Ate Eforia, pleeat a expus printr'acest raport, ié indrasndla a adauga, di la fie-care sub-41.1111.am de piusa sunt dale din parten Ginstitulut Departament din 'natintrusi pe atad 1848, cine &loé condici ;imante si peceLluite, din care una slujea ea satreta sub-etirnittitorul in tr'insa batiiI ce se implinesc de la enoriasii lie-earuT sat, pen-km lente invélatorilor, iar alta, ea sa iscalésea tr'insa invétaturit, pentru primirea le-ilion De aceea i cercetarea ce Maria Vdstra va botarî a se face pentru acésta insem-natére luaredare de han', lesne se va pelea deslusi din acele condicI, déca si acesteanu vor fi cercat din vre-o nenorocire, lipsa din adev6ratu1 lor nurnèr.

Filipesca. C. N. Brailoitt,

8

Dupe venirea la tron a luI §tirbein, la rubrica bursierilo din streinetate aflam uneleacte mat favorbile decal. sub Caimacamie. Ask este decretal DoninitoruluI §tirbeiii infavèrea lui C. Bosianu

Nol Barbu Dimitrie §tirbeiu,

Cu mila 1111 Dtunneileti, Donin staptinitor a Leila téra rominésea.

Catre Departament ut Credin

Din rapurtul Dona seólelor, No. 877, v6dènd recomandatia ce ni se face in favorulSerdartiltei Costache Bozianu, until din zelosiI scolarI ce urmézti cursul inOtaturilor ja-ridice la Paris, de it 'i se da stipendiul otárit de dire gttvern de 200 galbenI pe anOita la 1 ale viitoruldi Main' si care i s'all fost suspendat inca din anul trecut,din pi-eind cri casa scOlelor se alla in lipsá ; Domnia Ntistrti priviud la cuvintele ce se expuneprin maI sus pomenitul raport, poruncim acelul Departament, a se intelege cu Eforiaseólelor, spre a 'i se bana cuveniti pink la 1 Maid 1850, cind atunci este a luasit tennenul °Writ pentru tinerea sa la Paris.

Asentenea se acorda un stipendik de 250 galbenI pe an, pum unnatond act :

Ef oria scòlelorPrea, InäIate D6mne,',

«Dupe sciinta luatd de nine, scoland C. Corneseu Logon'ittilut C. Cor-neseu, stivirsind la universitatea din Paris invèlaturile de colegía i intrind actun ininvelatura dreptulttI, Work r6gd plecat pe Inaltimea V6stra,sa. bine-voiri de a '1 da votea 'I unna stipendiul de duok sute cincI-OecI galben1 pe an si in viitor, cum si de a'tplati stipendiul pe anul curgtor, adica de la 1 Deceare 1889 pink la 1 Deem-lire 1850. (No. 930, anal 1850 Nombre 15.)

Secretandut pum adresa Cu No. 5.199 de la Noembre 27 acel an, comunica. Depar-t.tmentul credinteI aprobarea doinnésca la mai sus nuinerotatul raport, i acesta prinadresa at No. 7.848, din 28 Noembre, o da. si in eunoseinta EforieI

Dr. Piculo se stabilesce la 1 Octombre 1849, corespondent al EforieI, la Paris, en 200galbenI pe an.

In 29 August 1849, trel alien*: C. Borikinti, I. Lárirescu si Constantin Burilénu attpetirionat la comisand turc Filad-Efendi, sd fie priluilI in scóla de medicink din Con-stan tinopole. Fuad comunica guvernuluI, prin nota 420, cá a raportat la Sultanul core-rea tinerilor i 'i s'a rèspuns, cd stint priiniti impreunzi i cu al patrulea tinèr : Gr. Ca-lineseu.

Domniturul ca sit se ;trite sinipatic, pentru Tureia, ordona amid sa dea acestor ti-ned cite 2.000 de lei pentru drum si cite o bursa' de o sutti lei pe luna de fie-care sisa fie pusI subt ingrijirea agentulta tèreI N. Aristarki.

I) Dosarul No. 70, archiva min;sterului de culie.

9 --

In 13 Septembre 1849, Domnitorul mar acorda 150 lel pe luna tènentita D. Nica si10 galbenI pe luna lul Pikipiu, can vur sa studieze tot la Constan tinopole. Cu rererinta.la tem6rti1 Pikipio cata decreittl (lamiese No. 706, din 24 Decembre 1849, catre De-partamen tul credinteI

«Trebuinta limbel turcescI i lipsa de 6ineni,-cari sat cuneoseti bine si sa lie deprimqat lucrarile cancelaricescI, ne ail silit a ne chibzui asupra acestui obiect, si a itta me-surI spre a intainpina gretttatea ce ar simli Sta tul, de nu se vor face din vreme cuviin-chisele pregatirI. De aceea gasind pe thnkul Pikipio inaintat in cunoscinla acestetlimbY, a °tara a 'I inlesni inilhice de a lima sti se ocupeze cu clénsa, spre a putea(mi vreme fi Musitor trweI, i pentru acest sr6.roif portinciin aceita Departament a se in-telgge cu Eroria salidor, ca sa slutalda munitulttl, prin agentelet.'ereI din Constantino-pole, cate galbeni 10 pe fie-care luna, din casa salidor, cu incepere din 1 Agust atadcuren t.

(Urrnézá isailitura Mario! Sale)Intocnial Cu originaltd.

Al. Burche.

La linea anuluI 1849, slatul lefilur ne da nitinele persunalulta munit penini gnu-nasiul reinfiintOnd cum s't lefile ce li acordat. Dala in anexa acest act. 4)

MOLDOVAVenirea la tronul MulduveI a ltd Gr. Ghica, reinsenin6za cend posomorit al cultu-

rel nalionale din acesta térd.Una din cele d'ant6iu in6surI a nutilttI Doinnitor, la Inceputul antilla sedar 1849

1850, este desfiintarea Epitropid uiivéàturilor publice i alipirea scedelor la Departa-mentol Vornicia averilor bisericesci si a inv6taturilor publice, prin urmatorul detiretdonmese

No. 803. Olis domnesc din. 3 Septem6re 1819, sub No. 46, catre 8fatulairmuitor, prin care se hotdrésce, ca ramal invetaturilor publice sa fie lipit càtre

Departamentul averilor biscricescti.

Fiind dovedit prin ispita i prin urmarea pazita i in altetérI luininate, ca ranitil in-vetaturdor publice nu p6te fi carmuit cu nitnerit i sistematic rulos, de nu va lace partede un Departament luerator i statornic, i dupe principiul obstesce prima, fiind depriinta a se lipi catre Departamentul averilor bisericescI, cu care are mal multa afini-tate ; Noi priinind inctiviintarea ambelor inalte curg pentru punerea in lucrare de peacum a aceste imbunatatirI, facern cunoscut Sfatultei cti directia invilaturilor publicase cumisce de acurn in t'Imita catre lista Departament, al carda ser va punta numirede Vornic al averilor bisericescl si al invèlaturilor publice, i prin timare, Epitropiapana acum in lucrare r6iiitIne de la sine desfiinlatti; lar apoI ac6sta dispositie se va fin-partasi in vreme, spre statornica regulare Cornitetulul de revisia regulamen bata, ceunnezá a se infiiinta dupe art. 3 de la Balta-Liman. 9)

Ved( anexa.Acest ofis la 6 Septembre 1849 sub No. 2.248 s'ad ImparUisit Departamentulut bisericesc s't sub

No. 2,219, Epitropielsaelor. (Manual admin, Tom. II, pag. 302.)

-10

In Februarie 1850, se desfiintéza, ca o cunsecinta a decretului de sus, si comitetul cen-tral «dupe cure nu rémane sub deosebila Epitropie, tima generalniea Epitropie a spi-talelor i culta milelor ; acéstli (afile va fi apoi catre Departainentul bisericesc.»

Negresit ea reorganisarea sc6lelor nu se p6Le lace imediat, (lar Duninitortil avizézala reforma le6rei invétamén

Data in anexa infortuatiunile culese in dosarele (multa', de la Ntinisterul de eulledin eare se vede cunfirmarea asertiuneI nóstre, ea o mimare In bine se póte observa deja .

in deettrsul ultimelor luni ale antilla 1819. Scriitorul acestor anale a ron primul seo-lar, care a paritsit caucelaria ministerului de interne, unde in (rase din motnentulelliderei Academia i s'a presin lit cu paitittne la nota Doinnitor, cerénd sil fie printitIn noul internal al reinliinfatuluI gitnnasiii. 'MI adue atninte si asta(,Il de parintéseapritnire ce Gr. Chica laeu une, unta biet scolar 01.1111 mangaindu-mil eu mana pe Lita,

lauda zelul mea, si in6 asigura, ea neintért,liat Academia se va redeschide i cti voiu fireprimit

In 15 [anuario 1819, Epitropia se6lelur desliintéza bursa. liti G. PanaiLeanu,in strainètate pentru pietura i litografie.

Gr. Chica a continual inca pe multi ani aeésta bursa a aetualultu director atal decompetent al seldei de bele-arte din IasI.

Nottl Vornic bisericesc P. Casimir, al carilla mune se va uni eu glorie la tt,e().e-itiOltul nou al scOlelor, a acordat bursa eu inettviintarea Doninultti, ténerului G. Eracliddin Roman. Acesta a fust tueredintat la Paris supraveglierei lut Malgouverné, eare d,upecaderea. guvernatnén Lidia reactionar, abandonase IaiI. Erael id ¡Hit ni bursa pana la 1857.

Dupe recotnandatittnea doctorulut Cueittreantt, P. C.tsimir a mal acordat un ajutoranual de 70 galbeni ténerului moldovean. 16n Alinescu, care invéta medicina ett mullasin* la Viena.

Cultura generala

Din respectul cultura generale, sa Inregistram unele acto manilesland o tendinlain bine: literatura didactica. reié 6re-care avént mai pronuntat in anil urmatori. Ebriadin BucurescI retiparesee manualul de silabire, asetnenea geometria liti SiroL, tradusade I. Pop, si aritmetica lui Francoeur, tradusa de alelas): I. Pop 2).

Alaturea cu carti bune, Eforia chelluia i bani de geaba, asItt in Maitt 1819, cercaCaimacatuultainvuire, sit cumpere 3.500 exemplare din cartea in tituluta «Enchiridion,manelnicul blagoslavnicului Christian,» care nu costa mai putin de 7 stanti exempla-rul ; tul asia in 18 Ianuarie 1849, se angagiaza a plati ori a da ett imprimad., farasperanta de a mai fi restituit intprutuutul, galbenI 230 lui Ianett Paseal, ca sa Liparéseaun vocabular dialog rusesc, turcesc i rometnesc.

Mal intervine si Caimacamul In favórea vre-ullei carti straine. Asia, in 22 Maitt1819, eu (Astil No. 2.167, Caimacamul recomanda cartea greasca a NI T. A. Rali,

1) Voy apticolul ce ara serie in numerul-jubileu al Convdrbirilor In 1892.2 Dosarul No. 502.

11

profesor de drept comercial in scella politechnica din Atena, carte sub titlul : eComen-tarul dreptuluI comercial».

Caimacamul ordona sa se aboneze Ebria la 30 de exemplare a cate 21 drachmeexemplarul. Se chelittiati ast-fel "mull téreI, pe cand seMele erau inchise I 1)

Conservatorul muenditt din Bucuresci, Wallenstein '1 reurganiska. Caimacamulvisitand muz0.11, impreund en cumisartil rusesc, gasesce ca nu lipsesce in mitzeti decatportretul impèratului N. PavluvicI

In 10 Ianuarie 1849, Wallenstein 'I Gem: liforiet 2).

Musica in el:TCit a nwrge ìutiinte.In Septembre 1849, Luduvig Gugliclini, compositor, profesor de cantare, rust scolar

al colegitiliti 'legal de Neapule, propune DumnituruluI §tirbeiti sa se infiinteze o scOlalilarmonicá nationala, cu scup de a face bunI can taren de biserica i corurI pentruteatritri 3).

In 9 Decembre 1849, Arch. Visariun prupune reurganisarea aseltillOntultti coral decare ant vorbit maI sus, pentru intruclucerea bisericesel moderne, dupe meto-dul rusesc.

La IttA A. Petrillo se distinge ea profesor de limsica vocala i instrumentala.

i) Dosarele No. 41 0 504 diu 1849, archiva ministel uhrt de cline.Dosarul No. 490, archiva rninisterulul de culte; acest &tsar este f6rte hoportant mitt% isloria

nutzeului.Dosarul No. 443, archiva miuisterulut de culte.

CAP.

A. 1\T 1LT E3 C)

And 1850 nu este Inca anul redeschiderd depline i vigurése a sallelor.Atka e de atlevérat, cri putena stricaintr'o i, dér nu recladi cu aceeas1 InlesnirelDomnitord §tirbeifi a numit o comisittne, care sd se ocupe Cu pregatirea prograrnel

none scolare.In vedere cu redeschiderea gimnasinluI, noua Eforie chibzuesce sa fie stritmutat

gimnasittl acesta In localul mitoculul MitropolieT din strada Mrigureanu.Cu adresa No. 2.967, din 5 August 1850, a Departamentultfi trebilor din launtru,

se pune la dispositinnea EforieI, prin ofisul Domnesc cu No. 1.071, aeest local pentruifitnnasifi.r5

Dar internatul precum i se61a, nu se pot organisa imediat, si Donmitorill continuaa trinaite bursierI pe comptul Statului In institutul privat al luí Monti 1).

Asemenea In 28 Octombre 1850, cu ofisul No. 1.428, se trimit intern' bursierI atStatulifi tot la Monti : Alex. sin Bezadea Scarlat Ghica, T. sin Post. C. Vacdrescu, Alex.in repausatul Baron Stefan Meitani i Grigore sin repausatul Pack C. Argintoianu.

Deja in 15 Martie, Barbu D. §tirbeifi daduse luI Monti o subventiime anualrt de 350galbenI, pentrn Inchirierea until local maI incdpetor, prin ofiehil No. 321, ce dam Inanexd 2).

Asemenea ajutorttrI1a scoff private maI d Domnitorul, in 1850, tunic: 1.000 leI dincasa sallelor lid Canela, care a desehis sc(íld privatd In Bilzéri, i in 16 Septembre,6.000 leI gratificatie Itfi Gianiloni Ludovig 3).

In August 1850, Domnitorul facend excursiune In téra, visiteza scéla privaLt a 1111Carol Bucholtzer, singura existrInd de dud earl inchis scélele publice.

tirheiú acordd luI Bucholtzer, din casa sadelor, o subventiune lunara de 1.500 lei,cu incepere de la 1 Ianuarie 1850.

Eforia scélelor vét,lend ajutorurile ce Domnitorul aeorda institnturilor private, Incepe

Volt' in anexi peliiiimea WI N. Cherculescu din PitescT i ofisul domnesc in prkinfa acésta.Vet anexa.Dosarul No. 361 din 1850, archiva ministeruluf de culte.

I) Vei,II anexa.

- 44

a se ingriji si a priveghea mal' de apr6pe aceste instante. Ea provoca din notl pe al.-muitorii de judete, sä urináréscä incliiderea scedelor neautorisate.

Cu acéstá ocasiune, Eroria, In Maifi 1850, cu actul No. 403, autorisä soda privattideschisit in Giurgin de Vasile Marinovici, si '1 oomunie,it programul si instructiimile cedam in anexii 4).

Nurnai in 27 Septemhre,anul 1.80, comisinnea insarcinatti de Domnitor pentru apregati programele tuba-ir se.61elor din téra M(mtenesca, presintii Domnitorulul ra-porfia sëí, care imparte luvrlitrantill in primar, gimnasia' i de facial:11i.

Eata acest raport

Inaltimm sale Domnuluí stäpanitor a tít.& téra romänésca,Barbu Dimitrie

Comisia pentru alreituice« programci mnmtuut if rilor publiec

Raport.

insarcinati de catre Inaltimea V6strii a pregati o programa de inveta-ting pentru sol:dele Principatulid, plecat abiturain aei resultaba indeletnicirilor n6stresi etivintele ce ne tul Muja drept pas la a misiva lucrare.

Organisatia invistaturilor publice a ocupat in t6Le Vivac, precum si la noi, si va o-cupa necontenit rnintea i in tiren guvernelor, ea un obieet re este fiírte strins legatcu conditia sociala a fie-eariii nem in parte, en shrea ha in teleclinlii, en obieeiurile sinaravurile pithlice, i en grada' ahiar al ciii turd iímhei parintesci.

Aceste consideratii bite sunt pricini de necontenite mneercírï i schimháni in org,a-nisatia instructiei publiee, cácI unii privind exchisiv numali la dosvol tarea faeultatilo..in telectuale, recoman(' o sisternii de inOtatura clasica, in care studinl limbelor miírteié loeul cel ca modeliiri de porrectie; lar altit preocupar!' n'unta de intereselemateriale ale vietuirei, reeornand cii osebire o sistema de'inOtating proresionale i stu-diiil exelusiv al limbelor vorbit6re moderne, ea cel niaT nernerit midloe de Comunica! ¡epentrii intinderea relapilor comereiale i prererarea inesteugurilor si artelor.

Ceca cc a preoeupat I IlaT VII s6ma pe suht-iscalitil este, ca o soeietate in sistema in-Miiturilor ce VOYOSVP a primi, este mal en osebire datire si salta a ingriji sa indestu-leze trehnintele elernentare rara care mi pcite fi; si aeolea sunt de a torma mal Ankliudregatori i slujbasi puhlici, inzestrati eu sciinfe potrivite misiiinei lor, si in deobsternoralisa pe top linera, prin invilatnri religi6se, dandii-le si ostia ocupatiilor seri6se,care statornieese min tea si sitia cel mal temetnic elernent de odihnti si de linis-ce a du-Intrilor.

Marginiti in aeest ocol, si.privind pe de o parte la sirul trebuinci6selor inOtaturi,iarpe de alta la treptelnica desvol tare a puterilor intelectuale din v(Irsta tinerilor; Inprograma ce am intoornit, am adoptat era de eapetenie impartire a inv6Ititiirilor in pi-ntare, coleg,iale (s(lil de al duoilea grad),,si inalte sea sciintifiee speciale.

Scéle primare.In aceste sc6le invetatura s'a graduat dupe puterea virstei elevilor

cliitiniatI a se folosi de &asa la deprimiere in ciare, seriere, a(1a1)are de principii reii-gidsc, 'clemente de caleta, de geometrie nsuala, de geografie si de gramatica, fiind-cat6te aeeste elemen Le urméza a 81iiji ca o preseurtata introduclie pentru o mal desvoltatainvaliiturá in colegiurI, i sunt ca neapkate inceputurt pentru ant6ia educatie. Impar-tirea materiilor s'a regulat dupe programa din anul 1847, cu o mica preschimbare,cii ac6sta osebire, á in loe de duo6 clase impartite In patrti despartirI, aun adoptat im-pittirea in patrit clase. Temeiul nostru in acesta a fost, c mal' ântêiú cu acéstahala se osebese mal vid si mal caracterisat nu numai materiile inv6laturei, dar si eleviidupe vérsto i puterea conceptului lor ; al duoilea, cti dupe organisatia anulul 1847,lin inviitator era insareinat cu cate &m'e clase intr'o singurii sala, si acésta Impren-liare a elevilor a duoè clase de deosebitá putere i inaintare, era prieina de confusiela predarea inv6taturilor, mal co sémá in a treia si a patra clasa, unde osebirea pulen-Ion elevilor este mal simtitdre, invfitatorul dator a fi mal co multa ingrijire41e &silla la lucrarea si a sa si a elevilor.

Osebirea dar a invfitaturilor din scdiele primare s'ad fácut en scop i eu nadejde, eitelasele a III-a si a IV-a se vor ineredinta la osebill invèlatori.

Colegiuri séii gimnasiL InvIátutrile in programa nona s'ad imbinat eu seop dea putea forma judecata elevilop, a le inlesni inviitatura liiobel parintescI, si a inzestrapre cei ce nu se inlesnesc a desfivérsi t6te ciirsurile eolegiuluuu, en dre-eare ennoseinleusuale clasice i matematice, cu care sá se pdta folosi in cariera negolnlia si a meseriilor.

Tot-d'o-data eu indestularea trebuintelor acestel deosebite clase de elevi, pre cat fi-roa luerurilor ne a ertat, silinta ndstrá a fost a nu bantui caracterul clasie ce iirm6za

pastra invfitaturile unitI colegid. Spre acest sfirsit am intins Invatura litubei !atinede la inceputul elaselor colegiale pana la cele maI 'nalte; geografia s'a imparta in tretarti ; desenutul imprenna el' coligralla (care se socotesce ca o introducere la desemn),in patru aul; istoria In patri' ani ; logiva cn filosofia i eu reto. ica in acelasl an in elasarea mal 'nalLa, in eare elevii s'in t mai inatori in virsta i cand urnika a trece la faeul-tatI speciale.

Nu ar fi fost insa indestitl, a margini studiile coleginlut puntal in invetaluriente sub nurnire de clasice. Educatia, ca sa lie mal temelnica si mal compleeta, trelmeimbratiseze pe langtt Invetatura elasicii i inv6tatura de sciinte esaete,preenm materna-tica, istoria nattirala, fisiea

Spre acest sfirsit in loe de a 'asa aceste invfitaturi in clase complimen tare, precumeran Hmluite in programele veelii, le am imhinat en cele-al Le invetaturi in cele treimal limite clase, ca un studiu ce nu umnalf este strins legal co invetatura geografiei,fisiee i maternatiee, dar si en filosofia, in aceeasI vreme ca Fundament si in-strument, si con tribuind a di Facultatilor de judeeata o deosellita puliere de apreciatiesi de exactita te.

Cat despre limnhile straine, aeeea care ni s'a parla mai de euviinta a se adopta maTobligatorie, este limba latinA. Constriletia acesteI limbI, rola ei in literatura clasiea,maI cu séma rudenia in cave se alta en tliInsa timba romente,sea, sunt deshile pricinisa ne Indemne a o adopta de o potriva eu eele-alte natiI, ea o baza in studiile chismee,

si de a 'I da o preferinta asupra altor limbi, eari nu afi aceeasi importan ta pentrn stu-diile clasice. AceeasI consideratie ne ar fi indenmat sa introducem i limba plenain &out cu ce a latina. Dar al/6nd trebuinta si de ajutorill altor liunbi straine din celevorbitóre peutru parten sefinlifica a inviStaturilor, precum sunt lirnbele francesa si gen-

Juana, ne am tenutt, ca nu cutn-va sá incarcam inintea elevilor cu prea multe limbl,sä prefacem o invétatura sciintifica inteo inv8latura de lux si de podóbä, care n'ar aveapentru majoritatea nicI tin resultat serios. De aceea iam combinat invètilturalimbelor francesa si germana cu importanta studillor ce se predaii In cele treT mal 'nalteclase, lasand la alegerea elevilor sti urineze una dinteinsele foic6ndu-o obligatóre pe

cea alésá, ea sa se WA ajuta prin ele precum am slis la studiul sciintelor.Privind in aceeasl vreme la osebitele aplectirI ale elevilor la trebuintele ce se nasc

din relatiile comerciale si politice ale tèrel, am introdus cursuri slobode de limbile°lend, ruses& turcésca, in trel anI, care cursurI le pot asculta tori elevii de tóte cla-sele, dupá a lor vointá alegere.

FacultAllScopul pentru care se cer asesletninte de instructie publica nu s'ar in-deplini, &ea inv6tatura publica s'ar popri numaI in invèlfiturI gimnasiale. aceeatrebue sa se complecteze sistema invkaturilor cu óre-care facultárf, pe cat misllgcelene ert si care sti dea StatuluI slujbasl destoInicI tinerilor o cariera de vielmire. Spreacest sfirsit am adaugat in programa o scóla speciala de inginerie civila si alta de legi.

In scóla de inginerie, materiile inv6Ititurilor s'ag combinat cu scop de a da elevilorcele mal tetnehnee principiurI de topografie, constructie a podurilor soselelor, si dearchitectml prin invglatura sciintelor matematice aplecate la deseinn, la m6suratóre,la calcul, la cuuoscinta puterel materiilor de constructiI, la mecanicá, printutu osebitelor ordiue de architectura.

In scgla de legi s'a adoptat drept materiI de inv'étatura: dreptul roman care este te-meittl legislatiel nóstre dreptul civil special romanesc, dreptul comercial, drepttiljudecatoresc si de procedurá, dreptul criminal, dreptul administrativ romanese, trebuin-cins mai cu sgma pentru amploiatii admnistratieI, chiar pentru judecatorI, spre a de-parta conflictele din tre dregaitora, iconomia politica, spre a da idei exacte atlev'gratedespre formarea bogatiilor, negotului, industriei despre netágaduitele base ale pro-proprietitei; si in sfirsit istoria dreptului, prin care eleviI pot dobandi idel exaete des-pre progresul schimbárile legislatiet

Acestea sunt in general principiile teoretice, dupe care s'a intocmit programa 1'10-taturilor. Cat despre aplicatia lor despre imparlirea scglelor in Principat, bazul adop-tat a fost, ca ton fie-care judet sa se asesle, in orasele de capetenie, cate o scgla primara,afarti din BlieurescI Craiova, care aceste duoé oras,e fiind maI populate, sa alba Bum-resca pentru fie-care vapsia eke o sc6la primard, peste tOte cine.l, iar orasul Craiova,(Ina sae primare.

Gimnasil sa fie duoä, unul in BucurescI altul in Craiova ca sa OVA inal cu inles-nire maI eu putinti cheltuiald sa se folosésca top tinerii studiotA din tóte Prin-cipatul ui.

Iar scglele cele-alte de inginerie si de leg' sti fie de o cam data asqate nurnaIin orasul Bucuresci.

De cuviintá. am socotit ca ar fi, ca in orasul Braila sd se adaoge invèlaturile celor tretd'antilig clase colegiale, cu modificatie, ca in locul limbel latine, sa se predea limbileitaliand) gree6scii rtisésca, dupe alegerea elevilor, insti obligatorie, dupe ce o datavor face alecrerea.

Cu aetsstä adtiugire de treI clase in sail primarii, se va indeplini o trebuintii nea-paratii pen tru comerchtl acestui oras, earuia 'i se va da un nog impuls de inflorire.

MaI adaogam ca spre a se putea pazi o buna discipfiga in scóla, si spre a se da

17

corptduI profesoral o organisalie mal ornogena si mar strinsa, trebuinta cere ca in glEn-nasi i in scélele mal 'nalte de inginerie civila si de legt, sa se ordnduésca unul dinprofesoril lor, ca cápetenie, sub titlul de rector, care sa alba dreptul de inspectie si depriveghere imediatA asupra celor-alp profesen l si a pazg bung orAnduelI In clase.

Acestea sunt Prea Inaltate Dtímne, modificatiile i bazurile adoptate Intru Intocmireaprograrng invetaturilor pentru sc6lele publice, care le supunem plecat la malta MarietV6stre chibzuire.

P. Foenara. Simeon MarcovicI. C. N. _Maloja,.1850, Septembre 27.

In detaliI programa gimnasiala. /renten BucurescI si Craiova pe 6 clase coprinde dee4tirmatórele materiI

Chista I. Limba romana, Iiinba latind, geografia EuropeI si mar cu stIma a !Ardor,Románia i Moldova, cu statistica i clu.onologia loe, catichisul si caligrafia.

Clama It. Limba románd, limita latina, geografia celor-alte par!! ale panténtululcu partea corespondentá a chronologiei, morala religiung cre3tine pe basa scripturi-loe, caligrafia i desetnnul liniar.

Clasul Ill. Limba romAna, timba latinii, Istoria !Arel' romanescI, aritmetica aplecatala operatil comerciale i inerea registrelor, geografia fisica, mateinatica, istoria M'antasi desemnul liniar.

Clasul IV. Limba Iatini, istoria veche pana la Inliiutarea imperiult6 roman, ara-metica rationata, desernnul de figurI i limita francesa ski germana.

Clava V. Continualia istoriei veai si a vkurilor de milico, algebra, literatura la-tina, elemente de istoria naturala i limba francesa sea germana.

Gasta VI. Istoria moderna, logica cu filosofia monda, retoricr generala cu aplicatiela literatura limbeI romAne, clemente de fisica si cbitnie, geometria i 'buba francesasea germana.

Ctirstta faeullaliceLimba ruséscd, in treI ani.

n turcésca, idern.grécésca,

Cargue'', speeiale de ley):

Anul T. Dreptul roma') si dreptul civil romanesc (despee persone si Incrurt).Anta /T. Dreptul civil romanese. (tormelI, mosteniri, darte si test:unen te), dreptul

judecatoresc, (organisatia judecatoriilor, cu procedura) si dreptul criminal en proceduracriminttla.

Alud III. Dreplul comercial, dreptul administrativ, economia politica i istoriadreptulut

Curs spocial de matematiciAcest eurs e menit sa formeze ingined topograficl, inginerI de sosele i architecti.Anul I. Trigonometria aplicata la ridicarea de planurl; Cunoscinte mineralogice

materialelor i pitterea lemnelor ; Geometria descriptiva si desemnul topografic si depeisagiurI, In tnte dilele.

Anta II. Elemen te de mecanica aplicata ht deosebite masinI usuale; Principiile cla-direI soselelor i a podurilor de lettin si de pilara; Principiud de architectura i deose-bite ortline cu podaele

2

18

Anal III. C. Perspectiva si constructia tunbrelor. D. Compositia lU architecturarelul de cladirI civile si religiAse, in setnestrut de luna.

Operatil practice la ridic.area de planuti.Idern la constructil technice in sciintele de mal sus. In seinestrul de vértí.

Anta IV Sernestrul de iarnaMaI fintèirt cele de la E si F. Lucrarea hartilor caleulul operatiilor practice in lim-

pia vereI al anultil al III-lea semestrul de vera.Dupe ce scolarii vor da examen in luna lui Aprilie i vor lua diploma pen tru acest curs,

se vor alatura, pentru maI multa practica, pe MITA vre-lin ser architect ski inginer di;podurt si sosele, ski hotarnic, dupe specialitatea ce vor voi a imbratisa lie-care scolar.

Acest programa e urmat de saoestea :

Observali'iToti cet ce vor don i a liara in orT-ce funelie publica, Opa la eel maI mie scriitor,

voy fi neaOrat d ttoti, sd s6vérsésed cursnl complect de tunankire, dupe prograinul ce s'apublicat acuna si sa ja atestat doveditor, & a trecut aceste inv6tatur1, en tka cersulasilinta i huna purtare

TotI cel ce vor don i a linbratisa carien l administrative mal 'imite, nu vor fi primitIde la ser' de sectie 1) in sus, de nu vor avea diploma dovedit6re ca ail sévéesit i cursulfacttl tate! legilor ;

NimenI nu va fi primit in slujba juderatorésed, incepAnd de la grefier de tribunalde Antéia insta*, de nu va infatisa diploma pentru cursul de legI;

Nitneni un va fi prima in {litigia de inginerI pentrn podurI isosele, séu inginerarchitect, séü inginer Lopograf, décá nu va infati;a diploma pentru cursul de ingineriecivila ;

Nitneni mi va Ii prirnit a exercita proresia de hotarnie, s'éll de advocat, de 1111 va a-vea diploma pelan' cursuri de legi.

I Fotarnicul, cave va voi sa fie si inginer topograr, va fi dator sa afluí diploma i pen trucursul special de inginerie civila, precuna s'a Lis la art. 4

(i) Amploiatil cancelariel agentiel* -HreI de la Constantinopole, pe !Ana cursurile detunaniùre, vor fi datorI sd cunósca i limbile turcésa i greeesca vorbittlre;

Amploiatil carantinescI, pe lAngii invita invite umanióre, trebne sa in vete si limbilope cate trebninta neapératá va cere;

La acest paliad se dispunea trimilerea de scolati, sá My* hitubile turcèsea, gro-y('sca i rusésca. Acest articol a rost sters de efod. El inseinnéza pe margine, ca cu InditaIon aii coreetat.

Programul este semnat de membriI comisiei: P. Poenaru, S. MarcovicI si N. Brailoitt.

Cornisia propune si un stat anttme pentru lefile personalithil didactic, dlipe progra-mete de tnaI sus. 'L &Un in anexa 2) impreund i cuttatul real dupe eare ají fost phi titelefile in Decembre 1850.

In acelasI timp in care comisiunea de mal sus lucra,Domnitorul i Ebria priveghiaitde aprópe afacerea cartilor didactice i regitlafi socotelile seclIelor pe atta 1847-1850.

Eatil raportul Depar bullen tullid credinteI in pnivinta SOCOtplelor si oficiul dornnesc,

i) Comishmea care a lolocmit programa cerus5 de la ;.efal de masii 111 SUS.Vo,11 anea.

Arsaky. S. lfareovid.Casier, C Cernavodeanit.

19

prin care &mil äcut econoinie la scoli pe anii 1847-1850, in suma de 1.450.000, inloe de a se Lisa scedelor reintlintande, se intore visterieI :

Raportul Departamentulm credin/ei la Domn, No, 5.736 din 25 Octombre

Prea Inallate Danine !«Potrivit inalteI ordinecoprinse in liuninatul ofis, cu No. 1.43, Depar lamen tul, dupe

intelegerea ce a avut cu Cinstita Eforie a seedelor, plecat supune MarielV6stre pe ItIngliacest raport, lista, sub ineredintarea Cinstitei Efod!, arOtatOre pe lie-ca.re an, 011a. lasf(Insitul anuluI 1850, de baniI ce primit scedele, si de cei ce ad prima si eg aucheltuit. Osebit, Departamentul aduce la cunoscinta MarieI Wostre, ea suma de100.000, ce se vede insemnata prin cul(ina a II-a, in potriva anultil 1847, ca primit(mal mult din casa centrala peste fondul disponibil de leI 350.000, urinéza i aceea afi sealluta din datoria totala a caseI central°, insenanata in colina a III-a de 1.415.006leI, r6metnènd de pritnit din ac(sstá casa nutria! leI 1.315.006, eacI prin luminatulea No. 4, se bottirésee 1° ca fondul special de le! 500.000, prescris in art. 10 din le-ginirea reorganisatieT instructieI publice pentru eladire de un colegia non', sa r8intlnadestinat nutria! pelan]. acésta trebuinta, tara a se putea deturna la niel o impregiurare unhan din a sadestinatie, si al 2-lea ea se consideréza observatille cinstitului control i alecinstitulul Obstesc Divan, in privinta adaogirei venitolui sc(ilelor, ea adeea : acel tatossa '11 and wmarea de la inceputtil anuluI 1818, pentru motivul, ea niel o legiuire nupene avea elect retroactivb.

OVISUL LUI VOD/

Barbu DimitrieCu mila Domn staplInitor a tcitti téra romilnésea.

Catre Departamental Credinfel(CV6d(lnd raportul (techa Cinstit Departan-wat sub No. 5.736, si Matar:11A pe hInga

abest raport socotéla din partea EforieI scòlelorNènd suma de leI 1.315.006, ce dupe acésta socotéla, are a mai r'(1,,bpmille casa

ven Lothi catre scéle, pana la sfOrqitill aludid 1850, si care dupe raportul Di an uhu oh-1ese sub No. 317, s'a soeolit a se da in ajuiorul VisterioI;

NoI, poruneim (mella Departament a risspunde la Yisterie, spre rafuire, suma (h,1,315.006.

Prescartare de sorotéla cases colegiaba, de la anul 1847 pana la sprsitalamiba 1850

1847. 350.000 450.000 44.541 10 494.511 10 427.045 18 -- G7 49:1 371818. . . . . 850.000 490.000 360.000 48.796 588.796 587.326 08 48.530 081849 850.000 2.16.993 2 633.006 62.352 16 279.345 18 298.311 07 18.965 291850. 850.000 428.000 422.000 37.019 04 465.019 01 448 561 39 10.457 11

2.900.000 1.584.993 2 1.415.006 192.708 30 1.777.701 32 1.761.241 27 07.495 37 83.953 08

ANUL

21;i1:7**cgoP.,,,Qt;

wz;:45v

.521,1,7A

(4t3iii?.°

:180

617, E

S

g15

L.

E

P.

:.7.;

z OoE z

fa.

LO P. Lel IP. Lel P. Lel P. Lel IP. Lel P. Let P. LO P

20

In privinta cártilor didactice ce se lucrad de profesor!, Domnitorul, prin ofisul cuNo. 298, din 8 Martie 1,830, ordonti Departarnentului credintei, s inceteze risipa debala datI in lefI incá de la incetarea scalelor, si cero: «ni se va trirnite túte manus-crisele lucrate in cursul InchidereI sekelor de catre profesora erivora s'a urmat res-punderea simbrie!.»

Eforia respund,e in modul urmator

Copie dupe raportul Eforiei scidelor Cu No. 265 anul 1850, Marte 30, catre Domn

kConformeindu-se eu cele poruneite in oliciul InaltimeT Vó§tre cu No. 298, ca sprea se da o deplina dovada de lueravile ce tac in tradiretit de ctirp didactice, profesoracolegiulul, cari pentru lipsa de ocupatie in clase, ce sunt de o cam data lindase, pri-mese lefile lor dupe oficiala orenduiala, sá se dea chiar miele hieda:11a cunoscinta Inal-timeI1V6stre, Eforia plecat trimite túte aeele traducerl ce acei profesor! tia lucrat Orlaaeum; i tot-d'o-data. Eforia inseninéza iivragiul ce s'a dat fie-caria din aceI profe-sor!, ca sá '1 lucreze in specialitatea sa.

Profesora dar cu uvragiile lor sunt aeestia :D-lui Dimitrie Pavel s'a dat a traduce trigonometria i algebra.Acest profesor a seversit trigonometria, precuin se arka in rnanuscriptul No. 1.Tot acesta a lucrat si din algebra patru tetrade in 4 0 fou 128 precum se areta In

manuscrisul cu No. 2.D-1u1 Georgie Pop, s'a dat a lucra aritinetica si geometria.Acesta a sevIrsit arittnetica elemen tara, eare s'a si pus subt tipar In tipogralia cole-

giului; si din geometria teoreticit si practicti de P. L. Sirod a lucra 51/0 tedrade40, foI 194, procurn se vede in manuscrisul No. 3.

D-lul Alecu Orescu, s'a dat a lucra geometria descriptivd, de Letébure de Fourcy,din arò a lucrat Oirá acum 9 tetrade in folio, foi '155. dupe manuscrisul No. 4.

D-lui S. MarcovicI, s'a (Lit istoria de Birrollo Dulnon.D-luI G. Iónid, are a lucra un dictionar greco-roran dupe Vizantie, si un tractat

maxime morale. Acest profesor a sevirsit lucrarea tractatuluI in 9 tetrade in 40, Cu rol542, dupe manuscrisul No. 5.

D-lut G. 1E11, s'a dat a turra gramatica latina de Burnouf, i un dictionar latino-rom;In ; din teacesta a Incrat prIntt acum litera A in 8 tetrade in folio, ea foT 128, inmanuscrisul No. 6; lar pentru grainatica lui Burnout observezti numitul profesor, cagramatica ce o are tot numitul, compus i i tipiirita in aniI trectitI, este indestul pentrutrebuinta claselor, i cd se ara acum indeletnicindu-se In lucrarea si a unta dictionarromftno-frances, ce se simte cu adevisrat de lipsrt in literatura romilna.

D-lta I6n Pop are a lucra partea moralri din autora francezi Noil i Chapsul, cumsi geografia politicti de II. Vablon. Acest profesor a sevirsit partea morabt in 4 4/, te-trade in 4°, cit fol 156, dupe cuta se aretit In manuscrisul No. 7; are tradusa si dingeografia politicit de Vablon 4 tetrade, tot in 40, in rol 119, dupe manuscrisul No. 8.A mal seversit numitul i alaturatul tractat de princtuatie in tr'un tetrad cu Coi fi I,precum se arétá in manuscrisul No. 9.

D-luI Alecu Pop, s'a dat a lucra tinerea registrelor, pe care a si sevirsit'o In 9 te-trade in 40, foI 292, precum se vede in manuscrisul No. 10.

D-lta Lin Poenaru, andu-i-se a lucra desernnul din ineeltdura elementaret, a se-

21.

virsit acest curs, in 31/i tetrade, in 40, si fol 106, dupe manuscrisul No.11, si un uvra-giù de arpentagia ski geometria practica, precutn se vede in manuscrisul No. 12, de-sevirsit.

D-lui Iosif Genilie, s'a dill a lucre geogratia. de Victor Dully; din geografia fisicagenerala, a lucrat pand acitin 9 tetrade, in Folio, cu fol 114, precutn se aretti in maim-scrisul No. 13.

D-lui Scarlat Valenstein, s'a da.t a lucra Istoria naturala de liollard. Acesta a lu-crat 21/, tetrade in 40, file 202, dupe manuscrisul No. 14.

D-ltri F. Théot, indatorindu-se a traduce gramatica franceso-romäna, a si sèvirsit lu-crarea ei, cu alitturatul manuseris in folio No. 15.

D-116 I. Limburg, s'a dat a tallithei grail-101m germano-ronläni din (tire a lucratpana um 5 tetrade in folio, tile 190, dupe inanuscrisul No. 16.

Lucréat i D-la I. Zalotnit, un Lractat de liloso'ie, dupe ma.nuscrisul No. 17.

Mr, A. Filipesmt §i Director, C. N. Brailoia.30 Martie, 1850.

Asupra acesta raport al Eforia, Doinniturul Barbu §tirbeiu, prin decraul sdu CuNo. 453, din 15 Aprilie 1850, alcituesee o comisie, compusti din D-nil Pavlid, Hill,Ioanid, Zalonait si I. Pop. Ac,istä comisie va cerceta manuscrisele de franceso-romitne

germano-ronaäne, dirtionara latino-roman, pana uncle este s6veiiit, geometria des-criptiva, aritmetica i geotnaria, algebra si trigonornetria, tinerea registrelor (upedopia scripturd. Arestea stint, [pee Domnitortil, uvragiele cele mai de Anteia trebuinta,si urtnéza a incepe indata a lor tiparire, ea treptat intr'un an de stile, de va fi cu pu-Linfa, sá iasa din tipar.

Comisia se va aduna de trei oil pe s6pt.6triaruá regulat la pe si ore hotarite.Atributiile séle sun t:

A pretui fie-cure uvragia si a hotari de corespunde cu trebuinta scólelor si deit-write:Ili a se tipäri;

Comisia va indrepta stilul operilor alese, apoi lu a iscali i inainta cu report, laEforie, care ni /e va supune spre a da porunr,:t de tiparire ;

AutoriI aù privegherea s! corectura tiparultll.«Introducendu-se invdtatura limbeY latine In tdte clasurile colegiurilor din Printipat,

cartile cele de mal neapèrata trebuinta sunt cele latino-rornäne, avend unut vi ace-lavi profesor a preda de o data timba latinet vi romcinet. Insit (iind-ca nu avena cartfelementare de predare, se vor da pen tru a lor alciituire i premil potrivite cu gradultrebuintei i cu meritul cartel.»

Comisiunea acésta recomanda, in Iunie 20, cu raporturile No. 2 si 4 ca bune :1) Aritmetica rationatä dupe Francoeur, tradusä de I. Pop;

Trigonometria de Pavlid.B. Boerescu tradusese, in Noembre 1850, eVisul lui Scipione» de Cicero. Cercetatd

22

acésta traducere de profesorul 11111, a fost respinsa de comisiune. Asemenea a fost res-pulsa geometria lucrata de I. Poenaru.

In fine, Domnitorul da in Octombre 11, elidid No 1.389, ordonand deschiderea sce-lelor de la 1 Imuarie 1851. Pana la acea data Eforia e ordonata sa ingrijésea de ale-gerea profesorilor i clasificarea elevilor.

Oficul domnese convine, ea inv6ta1ura nu trebuesce sa lie considerata de tinerinteca scbp, ei ea mk,lloc de a ajunge la un resultat, iar aeel in4,11oe un va ti bun decat pecut timp va face pe om capabil sa Implinésea o functie speciala i utila societaleI dincare face parte si in care este chiamat sa traiasca.

Un alt principiu pus de Domnitor este, cli inv6tatura trebue sa fie adaptan la tre-buinta publica. De aceea Dotnnitorul in aplausele tèreI proclama, ea inv6talitra [rallesa fie nationala ì suficienta la trebuinta diferaelor clase ale societateI.

Ast-fel téra cu nona Domnie repudia doctrinele anti-nationale ale domnieI lui Di-besen, redand limbeI romane dreptul s'ea firesc in scela.

Adevérat ca oficial dornnese admite alaturea cu litnba romana si limita latina ca or-gan de invètamènt 1), (lar numaI cu acel temperament carilla este adoptata ea basa a sin-diilor clasice i mama a limbeI remalle.

Limbele francesa si germana incep a fi predate num il e la clasa 1V-a gintnasialaimante i lasate l alegerea scolarulin.

Programul gitnnasiultif este asIa combinat, ca eleva can din lipsa dentic,116ce ar aban-dona studiile de la finca claseI a o vor placa face acésta fara mare (latina, ctunpana la acésta clasa se pite capata un cotnplet de cunoscinte suficiente pentrit a sededa la o industrie 6re-care.

In cursul superior se reinfiintéza facultaLea de drept si o lacultate de sciinte exudeimpartita In 3 sectiunf : topografia, podan isosele i arhiLectura.

Pe langa aceste duoe facul Lag Domnitorul promite organisarea une scale de agricul-tura i economie rurala si a miel' sciale de arte.

In fine Domnitorul promulga disposilitmea, cure marginesce admisibilitatea la t'une-liunile publice In faverea acelera, carI au terminat cursurile in &telele publice.

Ca consecinta acestuI decret domnesc, la 28 Octombre 1850, Eforia (Dr. Asaki, A.Filipescu, S. MarcovicY, P. Poenitru i Florescu) 71111 leSC th106 comisittni de profesen, casa cerceteze i clasifice pe eleva cut vor cere sa in tre in scOla. Comisia I e ~-pisa din I. Pop, Genilie, I. Peenaru, A. Pop si Valenstein pentru scolara de elasele

inclusiv.

Comisia a II-a con-Tusa din:G. Hill, I. Zalomit, G. Pop, Walonsiein, Tlueot, Lintburg, Marcovici, D. Pavel si A.

Marin, cercetéza scolarii de la atsele inclusiv.In anexa ce &Un 2) la acésta pagina, se dispute, ea clasilicatia ele ilor pentru sacie

primare, se va face de profesora ulterior arètatl prin publicationI.

I) VelY anexa.2) Vell anexa.

Pentru cursurilo speciale, tineril chiar de vor avea atestat colegial, vor fi datorf satréca un examen general pentru cii asIa sit p6tA aceI finen urina cu succes cursurile.

Mire acestea, Eforia s'a preoctipat de localele scolare ; asIa in 23 Oclombre, subNo. 857, D'oda a scris Departamentulia dreptatel sa se mute din localul scóleI, cita dela 1 Nombre viitor, acest local trebtiesee scóleI.

Setilele din judete se ordonii a se redeschide, prin ofistil Doitinese din 17 Ociombre1850. Deschiderea se va face la 1 Ianuarie 1851. D'urja. in tréba pana atunci pe drega-Lora de judete in ce stare se afta localele ? In 30 Octuntbre 1850, cu circulara subNo. 859-871, Eforia amintesce carmuitorilor, ea ei sunt presidenta comiletulta deinspectiiine, i deeI sa grilbescrt lucrarea.

In I Noembre, actria cere de la totI profesora de eolegiu si de specialitatI, pro,gra-mul detaliat al cursurilor lor.

Eata acide principale relative la redeschiderea se6Ielor primare din judete :

REDESCHIDEREA SC6LEI IN JUDETE

Eforia scólelorDomnale Ortlemu,ilor al jmlefultti !

«Prin luminalul oficiii al Mitriel Séle Prea InallattiluI nostru Donin, de la 17 aleeurget6reI No. t389, se poruncesee EforieI a desehide se6lele pana la 1 lanuariealud viitor, precum ve yeti' indestula din altiturata publieatie.

Trebuinta dér neaperatti avend Ebria a cunósce starea in ettre se afta localtd seólelpublice din resedinta acelm judet si privind ett d'ye art. 130 al legiuirei din alud1832, asupra scólelor, stintetI chiámat a presida coinitetti/ de inspectie, de judet, sabine-voiti a 'I impartasi cal mal l'ara zabtivire sciinte i tóta ltunurirea, spre a se citarancuvenitele inesurI pentru indeplinirea porunceI MarieI Séle.

S. Mareoviei. I. Poenartt, ele.No. 859-87. 1850, Ociombre 20.

Peutru alegerea profesorilor de sea' judetene, jurnalul Vesliloral publica urmató-rea dispositiune luata de Eforie

PublicatieFiind-ca mitIll prin jalbe catre Eforia sc6lelor ait aretat dorinta de a fi primiti ca

profesorI publicI pentru seólele printare, i ca sa le p6ta ineredinta o asemenea deli-rata sarcina la pers6ne in4estrate cti eeruta capacilate, D'orla face cunosetit, ca Discoasemenea doritorl urtnéza ueaparat a trece totI tará niel o exceptie un examen asuprainvelaturilor °tirite pentru asemenea. se6le.

Catre acestea cettI din D-lor vor Ii tinut scólc private, séü vor fi exersat meseria pro-fesorala pe la particularI, SULI L pottip, cei d'Auleill a aduce un ateslat al orasenilor, siceI de al (butaca un inseris din partea parintilor, coptimptor de rivna, capacitalea sipurtarea invetatortilut i adeverite, si ¡mete si aliele, de odirmuirea locala si de ma-gistrat.

Examenele unor asemenea doritorI se vor filie la 20 ale eurgetóreI hila, In canee-lana Eforiei, i examinatort vor fi D-niI profesorI:

24

Serdarul I. Genilie, pentru geografie, catechism i istoria sfanta.Medelnicerul I. Popp, pentru gramatica liinliel romAne.Slugerul G. Popp, pentru arilmetied si elemento de geonietrie, iinbinate eu prin-

cipii generale de desemn liniar.Valenstein, pentru principiurile general° de deseuin liniar ar6tat la No. 3 de

mai sus.Pitarul Alecu Popp, pentru caligrafie. C.ipacitatea i moralitatea vor fi singurele

conditiI de admisibilitate, din cad M'oda nu se pite abate, faya a se coinpromite inain-tea tinerimei, i prin urmare a neamului.

Al. Filipescu. Poenartc. Marcovici. Floresca.1850, Noembre 4.

Eata programa definitiv adoptata pentru scòlele priniar6:

Scélele primare de prin ora§e

(Nasa ISilaInsire, ce tire i scriere.Inv6tatura pe din afará a rugaciunilor.Deprindere la scrierea si insemnarea numerelor aritinetice.

.4. Principiuri de numeratie i calcul din gind.

Clasa IICitire pe extracte din sillita scriptura.Scriere dupe modelul de caligrafie i dictando.Catechisinul.Aritmetica, (cele 4 lucrad cu numere intregi).

ClasaCetire cu intelegere si explicatie pe deosebiLe carri religi6be i morale.Caligrafia.Istoria sfiin la in prescurtare.Aritmetica, (cele 4 lucrad cu frangeri si explicatia sistetnuluf inesurilor i greu-

tatilor obiclnuite in tCra).Elemente de geografia fisica, (cele de capetenie impartid ale globului cu o setula

descriere a statelor Europa*, si mal amèrun la a Principatelor Ronuinia i Moldova).Inceputuri de gramatic,a.

Clasa IVCetire cu explicatie pe cartea intitulata. Prietettui tinerimei, si al tele aseinenea.Elemente de geografie imbinata cu principiud de deseinn liniar.Elemente de geogra.fia civila a tutulor partilor globului, cu o maI amèn un ta des-

criere a statelor Europei.Elemente de gramatica.

NB. In césurile de cetire, profesorul se va aplica cu deosebire a da elevilor intea-asta clasa sciinta de istorie, (mal cu sérna de istoria 16reI românesci), si cunoscintefisice i matematice si de economia casnica, alegénd dirti proprii pentru acest sférsit

-25

«Acésta programa va coprinde t6te pärtile sciinteT cu cuvenitele desvoltarT spre a seputea intelege cu inlesnire, faca a se pune intr'insa anientinturi cari lorniéza °Medidpredärei... Acésta program(t va fi ca o tabela, in scurt de pArtins en o catitatura rapededér atenta.»

D'aria mal dispune Ga profesora' sa gatéseti textul cursului in alud d'iln téiu i reve-t,16ndu'l sä '1 dea In cunoscinta EforieT spre a se tipiiri in curgerea anulia al &maca.Ast-fel scolara nu vor lua in clase dedit note mal deslusitóre &cal, cele din text. 1)

Domnitorul nu se impacti cti ideea ca profesora de la gimnasia, tara sa fi ineeput apreda, primiad lefi ; de ~ea din moti, in 5 Noembre 1850, cu ofistil No. 1.481, pro-vaca pe Eforie, s'a inceteze cu letile de la 1 Decernbre valor, si sa nu platéscil len dedil.acelor profesan, cari VOL. 11 primit definitiva intarire.

Eforia cu raportul se ti No. 297 din 15 Noembre, respunde Doninitorttlia 9), ca de sin'au inceput profesorii a preda, dar lticrkii In diferitele camisitini si ea este drept sa fieplatgl pentru avésta. Eforitt supune Domnitoritlia lista profesorilor, cu aittarea de lefilehotarite de fe-care catedra, de la 1 Decembre.

Eforia ar6ta DomnitortiluI si miele moditicagina aduse in programul gannitsittlui.Asia, desp irte geografia fisicti de istoria tereI ronianescl. Desparte 'india francesa la 2profesan, curn este la limba germana, adeca unid de clasa 1V-a i a Y-a si al tul declasa VI-a.

.1fid adauga D'una un institutor pe leinga ceI duol existen!! de la Limad, cu inceperede la 1 Decembre.

Dispuue ca limba elena sa se incépti tot de la 1 Decembre i sa se prettea impreunasi limba grecéseA moderna.

Scolarii incep a fi examinatI de cornisiune la 16 Decembre, dupe publicatiunea dinjurnalul Vestitorut, din 2 Deceinbre, sub No. 968.

La 30 Decembre D'aria 3) arad resultitul lucrarilor inain tate; constata ca s'un in-scris in gimnasiu 214, adeca cu 15 mal' mulllcâi erati la destantare; apoI din nou su-pune Doinnitorulia stattil personahilta' sc6le'f, compus din vechil profeson, din ciltI-vanoI alesI prin concurs si din ciltl-va or6nduitI vremelnicesce /IDA la noil concurs.

D'orla cere deschiderea une scoll primare in cularea de verde si adaugirea cla-set a IV-a in coldrea de negru, la LucacI.

Dirk Kursuril( facultative nit se descbide dedil Iiiiibit delta.Sc61\ele vor incepe la 8 brillarle 1851.

Pe binga cursul de legT, se decide a se eiganisa i «Facultatea ingineriei». Cu jiu.-

t) In 2 Deceinbre 1850, Eforia reinnoesce obligaliunea pentru piolesori de a ..11 gati manuscrisulpentru anul al duoilea, i pentru a 'I indeinna sS fui acésta Eforia, ja hotirirea sA platésca in balape autorT, de ctila de tipar In 8 3, continend 31 de rendurI pe fati, de la 100'200 lel dupe, greutatealucrfirel i acésta la fic-care nouA ediliune; se mal da antoruluT cdte 10 eernplare din carie. Proprietateaoperel devine a Eforier. (Vet,11 anexa.), 2) Ver1 anexa.

3) Vell anexa.

26

Dalia seii No. 1.544, din 11 Decembre 1850, Eforia admite, ca vor fi primitl tinerii ab-solventI ai cursurilor coutplimentafe din destiallatul colegir' si, tlAnd extnen de aritme-tica, algebrii si g,eoinetrie, i tara cursurI colegiale complanen tare. Asentenea mesurase publica in jurnale.

ti:

Pentru ocuparea catedrelor vacante la l'ami tutea de legi si la cea de inginerie si ase-menea pentru istoria universala, se publica concurs, pentru cele ilitt6irt pe ;lata de ISAprilie 1851, iar pentru istorie pe 20 Ittnie.

Asemenea se pun la concurs catedrele de logicti si de morara i istoria naLltritla, li-sica si himie, tot pentru 20 liarle.

' Ala vt9ut in 1817 laiinplialu-se o sdila militara de catlett. Acea scirla inca s'a in-das dupe catierea guvernulta revolutittneI, ha chiar maI imante, din causa holerei I).

Barba D. §tirbeiu, cu decretal No. 19, din 23 Ianuarie 1850, (ce d'un in anexa),reinliintéza seída, dttpe raportul sefulta ostireI, sub No. 101, dupe hudgebtl in tocrnitde cornisiunea nurnita ad-hoc de Donmitor, pe suma de 84.000 lei pe an. Domnitorulordona D'orle! sa dea din hudgetul sc6lelor 6.367 16', o-dala pelara tot-d'a-una, pen-tru facerea dote! seA51eI, Quin i leI 7.000 citelittelile setileI pe lie-ce luna.

&tila ostasésca din Bacuresci s'a s't deschis la 7 Mala 1850, in casele M'Aruba Gr.Mare-s, la S-ta Valen, cu deosebita solemnitate. Dinainéla a fost servicitt hisericesc, sila 10 ore profe.soral Pavlid a tima o ctivt'aitare.

In aceettst ;ti la 2 ore, Doninitorta a visita.t scóla, insotit de .Majorta Voinescu. Colo-Ylorescu rosa o nona cuv6ntare. Directittnea sclilet se dete Adjutantulta Major

Salman.

ti:

Setninarta Mitropolitan inca se reorganiséza, citt si cele eilarcIriale din ItIra runirst-nésca, pe 6 apl.

Profesorul Nifon BaIrtsescat, incliipttesce programul mar, pe care 'I data in anexa 2).

Pral decretal Ita Barbtt D. §tirbeiu din 1850, al No. 87, inliinpladu-se o pepinieracen triad de dult, se decide si organisarea Une! feriiie moda. Dourmilocul ()Mona Efe-riel prin acest decret, a in tocrni o coutisie, cave sit proiecteze regulamental acestei feriemodel, si szt fie gata inainte de anta mal 1851.

Profesorele D. Pavlid, la 15 &Ociare 4847, fusese uumit la actlsla sciSla pentru malemalid, culart de 600 leI pc lunà. El reclami In 1850 léfa sa de la 4 Iunie 4848, panA lucelA sceda din causaholerel, pinl la 17 August 489, alud a fost chizImat prin olìciá domnesc, in cornisiunea in4reinat4Cu reorganisarea scídel militare. Anexim actele rekitive la acést4 afacere,

2) Ye)I anexa.

_Dam in anexa 5) acest domnesc lirisov, cum i proiectul pentru intinderea cultureid'Olor i organisarea une seoli de educitia ginditeilor de matase, avad elevi dintreinvdtatoriI siitescI.

E de observat cit in decretul maI sus mentionat, §tirbeiu rere EforieI luerarea si aunid proieet de organisare a unei scelle de arte si metesugurI aptirandu-se de orI ceteorii absolute si privind munal la efectivele eI de trebuintit, potrivit eu slarea i inisl-bieele terel, ea prin indsurI practice si bine combinate s6 Ola produce folosuri ime-diate.» 2)

In Moldova inca sunt pe cale de org,anistire aprOpe tac sedlele i eu deosebire gim-nasiul din LO.

Conform adulta de la 13alta-Liman, in lucid AdundreI obstescl se organiseza Diva-mil general. In Februarie 1850, intre cele d'fintéid lucritrI ale acestiii Divan, Domni-tortil Gr. Ghica trimite i proiectul de regulament, lucrat de o comisiiine, dar malales de Petrache Casimir, directorul Departamentulid bisericese i al invefatureI pu-bliee 3)

Aeest biírbat nu avu fericirea a '11' vedea aplicata opera miel' la lineaSeptembre muri, phIns de scOla romAnd. 4)

llivanid obstesc adopta, sub preedinla Domnitorultii, regulanien tul eel nou al seúle-lur, care nu in &hipe a fi pus in lucrare, mai cu senia de la incepu tul semestritha seo-lar 1850-1851.

Una din primele lucrar! ad fost relative la reindintarea internatelor de baelI si derete. Ealki raportul llepartamentuluI invziturilor publice in privinta acésta

Raport la Domn«Proiectul pentru reorganisarea InvtatureI publice, care de curad s'a discutat

adoptat de catre Sfatul extraordinar stibt a mal V6stre presidenlie, roprinde in § 66infiintarea unuI in ternat pelan' tinerl i in § 27 infiintarea unid' asemenea asoprnentpentru fete. Internatul pentru tinerI fiind o indsura, ce in deobste este (Taita si se do-resce, si care fag,aduesee un resultat folositor pentru buna creseere i in vOlaiura pu-blica, acest Departamen t sociite, c cät privesee intermitid pentru tinerI el se pote in-Iiinta i inainte de a se pune in lucrare eoprinderea in totul a sus eitatultd proiect. larinternatul pentru fete exista ast4I, in da acum nii se cere alt, deeal organisarea luiin chip ea si primésea o desvoltare maI mare. Subt-iscalitul gasind de a sa datorie

2) Vedl anexa.2) Dosarul No. 87, archiva ministerulm de culte.

Vel)1 Gazeta de Moldova No. 52 din 17 Afile 1850 i No. 70 din 48 Seplembre 1850.1) In memoria tul au scris versurl G. Sion, D. Gusti i A... (Alexandri?) Ele furit pnblicale lui Zint-

()val i reproduse in Gazeia de Moldavia. G. Sion qictl :'Casimir cu b5rhAtiePentru scúlit se lupia:El doria ca top sA lieVrednicI de patria &ah.

Casimir era mima de 28 anT, cAnd mórtea i rapi opereI sale nationale. (Veqt Gazela de MoldaviaNo. 75 de la 5 Octombre 18500

28

etc. asa bine-voitI a incuviinta de 'a 1 Oetombre anul curgator inftintarea internatulutpentru tinerT si tot de la acea vreme, interneerea in ternatului pen tru rete; am6nditoesa se organiseze dupe coprinderea proiectultd si pe cat incdperile de astädi ale scólelorpublice din capitahl ar ierta.» 1)

Direetorul DepartainentuluT, If. Casintir.1)Sectia I, din Departatnentul averilor bisericescI si al invetaturilor publice.

§eful sectieT, D. G usti.

No. 2.942. 850, Tulle 10.

Se publica in «harma/ele, fui» deschiderea internatuluT i conditiile de a(linitere.Se cere la t6te scélele din judele a alege cate duoT tinerT absolventI aT scdleT, ceT cu

note mal bttne i saracT, se lie admisi in internat.

Internatttl ntt se paeeu tac acestea deschide la data hotarita prin bttletinulNo. 57 din 1850. Departamentul hice cunoscut, prin Gazeta de ilfoldova No. 69, din11 Septembre 1850, amanarea deschidereT internatultil, din causa de impedicárT ne-prevOdute.

Pentru scóla de tete se cuinpera casele PostelniculuT Jón Ghica, case in care panaastddI se tina §c6la centrala de la Jai. Directorul scólei de fete este Th. Stamati. Se de-cide a se primi interne solvente cu o mie de leT pe an,3) prin ~atórele acte:

No. 801. Anaforatta Sfatitlui administrativ din 26 ¡matarle 1830, subNo. 121, ea Malta resolutic, pentrtt a se printi la institutul de tete pe kinga

pendiste 0, un n'unter de pensionare ca o ufúra plata.

KDepartainen tul averilor bisericescT si al invetaiturilor publico, pe Valga referatul citNo. 3.378, allí inftitisat Sfatului anaforaoa cu No. 3.247, prin care el a midlocit catreInaltimea Wistra, ca la institutul de rete, pe langd stipendistele ce sunt dupe regula-n'en t, sa se primesca si un nuin6r de pensionare, intru cat inchipuirile i incaperile in-stitutultd vor Yerta, carT primito fiind cu o usórd plata din partea rudelor loe, sa li seilea ca i stipendistelor crescere si invetaturile prescrise de a;.ederlient. Statul in mina-rea domnesceT resolutiT asitpra nuilierateT anaforale, luand in de aprúpe privire o astaprivire, care este o mesura propasit6re in riispunderea ìnvifatureT, plecat ve aduce lacunoscintd, cá el gasesce nenierita aretala propunere a Departamentuldi dis, care (16ease va da in cuviinta de Inallimea Vóstra, sti se si puna in lucrare.»

Acestä anafora din 6 Februarie 1850, sub. No. 279, s'a imptirtasit Deparianientulutaverilor bisericescI. 4)

!mala resol tqic

«Se incuviintéza acesta propunere a DepartamentuluT cultulm si se va publica spreobstésca sciintä.»

2) Dosarul No. 246, archiva Ministerulta de culte, din 1850.2) Acest raport este scris in brulion chiar de mina ha P. Casimir.

Ve;11 Gazeta Moiclovez, No. 66 din 4 Septembre 1850.4) e) manuaTul achimistr. 'foliad 11, pag. 303.

:19

a. 86ulescu, conduce reorganisatia sc6lelorsi. se ocupa in 1850, cu regularea per-sonaluluI didactic, asta cd cu aplicarea nouet legiuirt, ginmasiul sa pétit functiona, ma-car cit clasele I-a si a II-a. In curénd G. Settlescit este nutint si inspector.

Nota regula.ment mudar se publica in brosura. in 40 la tipografia franceso-rornAna in1851.

Noul asesiérnent pelara reorgauisarea invétiiturilor publice este cu ruta superior lakite legile scolare anteri6re si asigurd inv6taméntuluI public o directittne eminarnen tenationald si liberalii. El asigurii gratuitatea invqdreentuluT in Moldova. Proclamilnd im-portanta scélelor de agricultura, de meserit si reale, aseslf.mentul organiseza i invitta-tuya gimnasiala cc;a 'nafta. Invetatura girnnasiald se va face in directiunea clasicis-multa latino-elen. Invetatura 'nana va incepe in facultatT, de indata dupe organisatiadeplina a scólelor secundare.

Liinha nationald va fi singar al organ de invétamén t.Eatá in acest principia tritunful ultirn al limbet contra reactitmeI din térd si a voin-

leI stra in ul

Invéldtura 'nafta coprinde 4 facultátl: Filosofia, juridica, theologica si medicala.In facultatea filosolica sitia dita sectinni : I. Literarii, si a II-a de sciinte exacte cit

architectura i ingineria de podurl i osele.Pentru asigurarea succesului scedelor, se prevede t'acere:1 miel legi de admisibilitate,

une legt puhlice pe basa atestaturilor scolare.

MUDA prevedere este in redactarea nouel legt scolare. Ea se preocupa de cel (lun.( in-seinuall factort ai 1111 eÌ scóle: profesorul si cartea.

Pentru a pregati profesort primar!, se va inliinta scoli pedagogice. Pentru Invéta-mén tul secundar si superior se vor eitiaina profesor! barbar( inv6tall si se vor trimiteLinea bine pregatiti pe spesele Statultil la universitatI straine.

§ 10, se preocupa de cartile didactice.Acestea se vor traduce dupe clirtile usitate in Prusia, puhlicandit-se concurs pelan'.

acesta. Cartile preiuiate se tiparesc cu cheltuiala Statului.Ciliar si pentrit cártI de cultura generalii, noni aseslAnient are frum6se disposilitinf.

Pen tnt AnthiasI data o lege scolard moldovenésed se gilndesce si la invètatura sate-ludid, prevés-len(' infiintarea la sate de seoli slise elementare, cu scop de a Forma dinIiiT satenilor timeni ca ciinoscintI neaparate staret lor gospodart bunt i cit frica hilDittnnesleu.»

De o carn data legea cere in iintarea de 03 seo!i sliteset, adecd cate una de fie-careplasa. Departamentul invétiiturilor publice la inchipuiri de misiliice, va crea de aseme-nea scoli si pe la sate si maI iintéiu pe la tno4ii1e in6nastirescI, mide este mal mulla in-lesa ire.

Pe viitor nu se vor mal da hris6ve de térgurt sétl iarmar6ce, decdt dupe ce proprie-tarul mosiet va li infiintat a:61a elementard.

Programa scélelor elementare suud asta: Religia, citirea, scrierea, 4 spetiI, compu-nerI practice, i anume: contracturi, jalbe, etc., cunoscintl practice din industria agri-

30

cola si domestica, agrimensura, cotitul vaselor, cunóseerea inèsurilor, ele., dupe un ma-nual general dobendit prin concurs si care manual va eoprinde i eunoseing generaletintibire spre desradacinarea prejudiliilor i rele deprindisel, precum si pentru latireaeunosein[elor folositiire pentru starea locuitorilor.

Acest manual se va viudo fen.te eftin, ea sii i 1 Ola procura locuitoril. Cursul sc6leielementare va fi de t'e! anT.

MIGA programa! de maI sus se va parea eta-va eu tendinte de a tinpediea pe Orarasa se folosésea de invelamèntul secundar si superior, ~Ti aminti acelnia, eoprindereaparagrafuha 21, care dispune, ci s.olaril din scOlele pipo-imitare, °ami se vor deosebi lainvèlatura, cate duol pe fe-care an, la alegere prin concurs, din tre seolarir distine de latrite seúlele elementare din judete, se vor line pe socotéla Statulta in seda primara ajudelnlul i apol vor li primiti bursieri in internand liceuha din LO. Sis pito in6sura

frum6sa, mal romilnèsea i maI democratica de-efit avesta?

Scoli primare se inflintéri oil continua a existe pe la tilte resedintele din judete, têt'-gun i tesrgusóre, dupe uriniaorul prograifl:

Setntele rugaciunl.Cetirea i serierea rol-nema.

e) Ilemorisalif.CateChismul i istoria sAntii (testainen tul vieliiii i acel non).

el G-ramatica romfinésed scrierea dictando.Caligrafia.

y) Cunoseinp generale de geografie i in special din a.ceea a Principiador.hfAritmetica, caleulai'ea de rost i clublscerea de inesuri, greulag .si monde.

Cunoseing istoricc din biogralif i preseurt-ire din istoria Patrier.Cetirea i scrierea

011iectele aeestea se vor inveta in curs de I ala ; 1111 prograin spevial le va imparli1H" a cesuri.

Sede primare de biíeg vor fi in lasi la Tris' Erarela, la TatarasI, la Paeurail, la Vil; u-sor si la Sarerie.

Sci'de de rete vor fi in trite resedintele !imante, inc acula de o data cel piitin in Bo-tos:11A, Roman, Bérlad, HusY, Bacial GalatI.

Asedém6ntul prevede internate pe liIngit fie-care seda de fete.In lasi se mal infiintéza (lone scolt liliale en eilLe done clase, deoselii de seda exis-

tentá de fete.Jata prograrnul sciilelor de fete:

Siin tele rugaciuni.b) Cetirea.

Scrierea.cl) Calcularea de rost.e) Religia, catichismul i istoria siintä (vechiul i noul testament).ff Gramatica romilnése5. i scrierea dictando.

4) anea.

31

Aritmetica. i cunóscerea inesurilor, greutatilor si. itionetelor.lt) Cunoscing din istoria naturala si clemente de fisica.if O limba. striiinä, in sc6la cen trata.jf Un tractat de moralti adaptat la starea ce elevele 114 a ocupa in societate.

) Cunoseing din geogralie i istorie, iar mal* ales din geogralla si istoria pMusica voc tla dupe metodul cel mai lesnicios.Lucrurl femeeseI de mänii, precitin: a spèla si a ealet pAnzatrI, a lucra cit ac de

eiur (crochet), a tese covóre, a lucra borbote si al tele.Desemnul de florI i peisagitiri.Tinerea socotelelor de cheltueli.

Obieetele acestea se vor invèla in curs de 5 antUn prograrn special le va imptirti pe anTsi césurl.

La scóla principalti din Ia1, SP dispute a se tine un ntunk. de interne pentru a sel'orilla din ele inv6taltire la scolile de tete. Acestea pe lAnga cursul de 5 ala vor malmnva alp ditol 4nT pedagogia i vor ajutora pe inviilalAre in exereitiul lor pen trti alace practica.

Pentru pregtitirea de inv6tatoti stitescI, se cere absolvirea eursulut primar si un ando sala pedagogica.

Vor fi cursurl prinaare si la sc6la de meserie i la casaron' pentrit soldati.A.semenea se vol. reforma se6lele armene primare si se vor obliga commatilile erre-

escI sa in finiteze si ele de acesle seolI.

In invetamèntul secundar, non' asedemOnt claska : scolile reate, ferina model, sco-lile gimnasiale.

Nu pulcra da en anitinun tul aci dispositittnile ased6néttlitliiI in privinta sc6lelor se-rondare i inalte i ne nì0rgiiìini pentett a nu mari imita acest studiú, sa trimitem peleetor la aseslamén tul (Iat in anexa. 4)

Am vom amin ti numai sc6lele reale, ah a se infinita in LO', IlotosinI i GalatI, ail

un eurs de 5 ani si prop,Tamul osebit.Obiectele cari au a se inveta in scélele reale in ours de 5 anI, SUD I urnial6rele:

Roligia, mal' pe larg de At in scOlele primate si un tractat de morilla potrivit I,ttorintele m-111.11111 crestin si cetatén

Gramatica romAnéscti in tólti a eI coprindere, scrierea dictando;S'Alti în OLA a ltif in tindere en exercitiI de comptinerI de tot felitl, lar rnaT ales

de ac,eIe usuale;Matematica ;Geografia, statistica si istoria in general, si a principalelor in special

(3) Caligra 'a si desemnul liniarFisica experimen tala ;Gin-mastica;Istoria naturalä ;

- 32

In Iasi i in Botosani, litnba italiana si acea germana; in Galati, area italianii, en-glosa i acea greascA, din eari cilte una va fi indatoritóre ;

Technologia, in cel de pe tirmd duoi ara.

Aceste °hiede sunt indatorittire pentru tolf, iar din specialitatile alai jos insemnate,eleva' vor fi datori a'1' alege macar una, (Are va fi neapäratd pelara PI. Aceste specia-litd11 sunt :

a/ Economia rumia si clemente de chimie cu aplicatia la agricultura si industrie.Mecanica populará i desemnul atingi,itor de ea.

cf Architectura i desemnul atingtor de ea.d) Geometria teoretick' i practica.el Sciintele cornerciale, latee carT i condica do comerciti si de canibil, dupla scrip-

tuca, istoria cornerciuluT i aceea a inventiilor, geografia comerciala.

Elevil cari vor don i a inv6ta si al te limbI straine, vor ¡tutea indestula acésta dorinlain gimnasia, unde se vor combina césurile predarei lor in chip intlemAnatorin pen tru ea.

Ferma model, ea un clics de 3 ani, urméza a capata progr.un ulteriormente.

Gimnasittl va avea 7 clase cu programiii urrnator

Religia;Caligrafia;Limba latina i elenti, co. literatura loe, indeletnieirea cn autorii elasiei;Limita francesa, italiana, germana, rusésca i turcésca, din cave una va fi inda-

torithre, dupe alegerea scolarilor, ski a parintilor lorGramatica romknésea in táta a eI intindere;Matematica;Geografia nona si statistica in tea a lor intindere in general, si a principatelor in

special ;Geografia veche;Istoria universall si a principatelor;Antichitátile romanilor si ale elenilor;Poetica, retorica, stilul, In hita a lor Intintiere;Mitologia;Istoria naturala;Fisica experituen tala si clemente de eitimie;Desemnul ;GirrinasticaIn troducerea in filosofa. dupe sistentul adopLat in Prusia.

Scoli gimnasiale se vor iniiinta nu numai in IasT, ci treptat (hipe 1114160e si In al teeapitale dc judele, ineep6nd eu Iktrladul.

La facultatea medicald se prevede in flintarea tunet scolI pentruu ineme si a unei seo!'de chirurgie, läsAndu-se pe mai triü organisaroa proprio a facultatel de medicina.

Asemenea pe längi seóla ile chirurgie se cere o clinicä de veterinarie.

De sominariT legea cea ntud, la § 64, face greséla de a subordona reorgauisarea Iorla Intelegerea prealabild cu Mitropolitul si Episcopii.

88

Deja in 25 Februarie 1850, prin ofisid Doinnesc No. 17, Doinnitorul Ghica a ridicatde la comitetul central casa inv6taturilor publice si cutia milelor, si le au alipit la nou/tnfiintat Departament al Vorniciei averilor bisericesci si al inv6taturilor publice. 4)

Acum prin noul asepinént, la § 84, se 4ice ca «Departamentul inv6tAttu4lor publieeeste insarcinat cu administratia scedelor din Principat. Pentru acésta ort si ce soilatrebue sa fie supusä autorisatiei i privegheret

La acésta misiune Departamentul se ajuta de un Sfat scolar si de un inspector ge-neral. Sfatul scolar se compune din inspectorul general, ca presedinte, cánd ntt presedeMinistrul séu directorul ; din directorul internatului; din 3 profesort ales!' de prolesoriiseMelor secondare si din top' profesorii invèlättuilor inalte. futre alte atrilmte adral-nistrative i sciintifice, Sfatul are si cultura si propasirea limbei, cum si statornicirea re-gulelor gramaticale i compunerea orl traducerea cártilor didactice.

In privinta numirei profesorilor se stabilesce, prin art. 143, concurstil. Pentru for-marea de invétatorI satescI, se infiintézá la Trel-Ierarclit o scóla preparanda.

Inamovibilibttea este asigurata corpului profesoral prin § 150.Departarea unid profesor de la catedra se l'ace in urma unet judec,ati a sfatului seo-

lar. Nmnai inOtatorit senielor eleinentare, carl stint n'uniri la posturt d'a dreptul deDepartament, vor putea li destituiti de catre dAnsul.

Din respectill cultural, noul asepmènt prevede biblioteca, la § 200 si cele tirmat6re:Top autorit seil editorii si redactorii de jurnale vor fi datort sa (lea gratis la bibliotecicate 6 exemplare.

Se prevede asemenea obligatitinea de a se trece in budgetul anual un § pentru eurn-*urea de instrumente de fisica si chimie, de geometrie si mecanica, de medicina sicliirurgie, modeltirl pen hl' architectilra si agricultura.

In fine regulamentul pinte sub dependinta Departainentitim invtlatitrilor publicetète scMele private. Autorisarea este obligattire pentrit toti direetorit de scoll private,precum i pentru totl profesorit pedagugh din ele.

Cei necrescini nu pot linea scolarI decát de legea lor, dér pot avea profesor! crestini.InvétaiOntul privat nu púte merge dectit pina la clasa VI giinnasiala, dupe care secta-ria sunt obligati sá merga la liceele publice ; inv6tatura in scolt private va fi conforma.si aseinenata Cu cea de la scOlele publire.

O dispositiune de lauda a noului ase4émént este supresiunea pedepselor corporaledin scùiele publico .si private.

Invèlfun6ntul seminarial a fost un moment iar amenintat de isbire, prin interventiu-nea Episcopului de Roman, care inca din '1849, cu anaforaoa No. 237, a fost cerut

1) Manual admin. Tom. U pag. 37.

3

Ire01 anexa.Manualul admin. Tom. II, pag. 352.Dosarul No. 633, archiva ministerutul de culte,

al

Domnitorulul voia de a chirotoni candidatiI netrecuy in seminal., sub pretext c. lipsescde aceftia i ca '1 trebuesc 118 preotT la eparchii. Corespondenta continua i inainteaSfatulul carmuitor, i pana in Aprilie 1850. Statul respinge neintemeiata cerere a E-piscopultd i Domnitorul aproll respingerea in 19 Aprilie 1850.4)

Primul rdnd de cala din mala de arte, sPa maistril, cu atestate in regula, ese de laexamenul din Iunie 1850.

No. 818. Anaforatta Sfatului din 91 Iunie 1850, sub No. 1.924, ca in«/laeesolutie din 29 Iunie 1850, pentru suma ce urmézei a se stobo;li elevilor ce roe

esi maestri din scòla de arte 0, mestrguri, i pentru chettuiala drumuluii 11 mergerea la locul de linde au fost trimit4 la invetatura.

Departamentul din 'nauntru, a reterat Statttlia, sub No. 11.975, ea la examenul datde eleviT se6leT de arte, 16 din eT ail e0t maestri, atestuiy in ramul invèlátatureI lor,pentru care miOlocesce, ca pe langa uneltele meste$ugulul ce dupe aselantat li s'aadat de catre directie, sá li se harazésca cate 500 leT de de-ctu.e, spre incuragiarea $i in-lesnirea 1ntru deschiderea atelierelor, la loen! unde urtnéza a se aseda. Sfatul ineuviin-tand a li se da acest ajutor hanese, o data pentru tot-d'a-una, din venitul Eforiilor ttlr-gurilor, la carI ace$tl maestri sunt destinati; plecat aduce la cunoscinta Inaltimet Véstrespre desèvdrsirea hotarirel.

Acésta incuviintare de -catre secretarul de catre Stat prin adresa din 1 hale 1850,sub No. 1.995, s'ad impartasit Departamentulta din launtru si sub No. 1996, Departa-men tgluI averilor bisericescI $i al inv6yíturilor pithlice.

malta resol utieSe incuviintéza a se slobotli numitilor maestri cate 500 leT de la 4isele Eforil, iar

Departamentttl bisericesc le va slobodi eheltuiala cuvenita pentrtt drtnn. 9)

Burtierid moldoven1 din 1850, mil tirmatoriT: Panaiteanu la Manchen, acum defiarte muly mil; G. Apostoleanu la Berlin, pentru jure si camerariile; Scheleti la Post-dam, fará indicare de studia ; Veisa la Paris: matematieT i sciintele naturale. Eraclidela Paris, studiazá drepttd.Botezatul in Rusia, fara indicare de studia. Alinescu In Viena,medicina. Panaite Doniel la Paris, matematicT; N. Ionescu la Paris, literatura.

Pe aceiti dual din urma '1 recomanda pentru burse G. Sèulescu, si li se da cate 4.000lel pe an. 3)

Bursa acestor duo T din urma este acordata puntal pe duot ami!Domnitorul Ghica mal °Mona ajutor anual fiuluT PosteIniculuT Boteanu, din 1a$T, ca

sá invete la Petersburg, pe 4 anT. Nicu Ghica Vornicul bisericesc, se supune la acestact de favère, in Ianuarie 1850, $i 'Trusa continuarea burseT la tineril de valtare, caN. Ion escu si V. Daniel!

35

In Áprilie 1852, se serie D-lui N. loneseu s'a se inthrea in térdPutinele scolI, earI functionézá inca inainte de aplicarea In Moldova a nouet legI

seolare, avurá un budget de 200.000 leI. Venitttrile sc6lelor, la ineeputul anul III 1850,erail de 596.980 le si ea o reserva de leI 136.852. 1)

Din respeetul cultureI generale, sá amintim eti in anul acesta, Domnitorul §tirbeiu,da deeretul din 24 Decembre 1850, pentru organisarea unel galerit de lablourI.

Eatá acest decret :

Noi Barbu Dimitrie

Cu atila luI Diunnedetl, Doma stapánitor a (Ata téra rotadnésea,

Deparlamentul Ceedinfel.

«Bazurile uneI bibliotecI, a unid muzéti de istorie naturala si a unuI cabinet de fisicasi de chimie, s'au pus de vre-o eátI-va anl, i aceste treI stabilimen te neaparate pentruinstructia.publieá, se inaintéza din (;li in di, prin cumpèraturt din fondurile scaelorprin daniI generóse din partea inbitorilor de luminarea neamulttf.

O lipsa t'a-Mese neindeplinita, aceea a unei galeriI de tablourI pentru studitil tine-rime!, eare ar avea aplicare se Imbrilliseze acéslá frumósti arta.

Dorind a se pune temelia i pentru indestularea acesteI trebuinte, si a se incepe14marea uneI asemenea galerit, poruncim aeelut Departament a se fntelege cu Etoriasetilelor, ea sá se adune t6te gravurile i tablourile ce a avut scida, sa se aeze in tr'usala potrivita, dupe felul i meritul lor, sa se inscrie intr'un registru snuruitpecetluit.

Spre acest sférsit, tramitem i noI pe langa acest oils, duoè tablourI lucrate de duouromfull, anume : G. Tatarescu, care se afla in Roma, cu cheltuiala Sfin te! Episcopii deBuzèii, si P. Alexandrescu, care, (lovedind o aplicare si un talent deosebit pentru pie-t'Ira, se va tramite pe patru ani la Roma, cu cheltuiala din casa scedelor, ca sa se des6-virsésra in acésta specialitate, i cu vreme sA se deschida i acésta cariera tinerimeT, pehinga altele ce s'an asedat cu nona organisare a saelor.

Suhventia anuald a acestui tén6r, va fi de duo6 sute galbeni pe an, si se va incepede la 1 Martie anul viitor 1851 9).

No. 1.751. 1850, Decembre 24.

Wallenstein este numit conservator si al acesteI galerit.Deja in 5 Ianuarie 1850, en ofisul No. 9, §tirbeiti aprobase propunerea Departa-

mentuluI Credintei, de a hice treI tablourl representad ineoronarea 10 la 4 Ianuariein diferite positii a serbáreI. Acestea se voy aseda in sala ObstesceT Adunar], la Mitro-polie.

S'ad i dat 400 galbeni artistului Satmari, acompt pentru acéstA lucrare, dér nuscim de ad realisat macar unul din aceste tablouri.

t) Gazela de Moldavia din 26 Octotnbre 1850.2) Dosarui No. 1 si 239, archiva ministeruluI de culte.

I) Vet,11 Gazeta de Moldova No 21 din 1851.Gazeta de Moldova din 22 Maiu 1850.

36

Din respectul musiceI semnalam, in 1850, activitatea capeltnaestrului Herfner, dinIaI ; stáruintele arch. Visarion pentru reorganisatia corulul vocal. Lucrarile musicaleale luI Fleclitenmaeher pentru teatru din IttsI si ale italVaehman celui din BucurescI.

In DIO ; continua si trulla francezk sub directiunea luI Delmary. La BitcurestI operaitaliand aclimatiséza cu mare Inlesnire musica.

Alexantlru Petrino din IasI, publicli (ramatica vomla, pentru clasul illarmonic.Petrino e profesor de musica vocald la seininarill si director al capeleI militare.

Se produc in IitteurescI si Iasi maT multI coneertistI.Se inmultesc piesele din repertorul rotudnesc, maI cu sénui la Ia$I, unde se juca

Nunta teranésea i Tau ratieul, sub directittnea luI Matheiu Milo.

Din efemeridele sciintifice, vom aminti,cá in Martie 1850, profesoriI Nlitrin,Wallen-itein, aleg i asésla instrtunentele de fisica de la BucurescI.

Apare in 1850, remarcabila opera a Principeltfi N. §utit, in limba franceza : Noticesstatistiques sur la Moldavie.

Guvernul moldav este provocat fie guvernul turcese, sa ia parte la exposititmea ceeste a se organisa la Londra, in Palatul de cristal.

La 12 Decernbre 1850, Domnitortd Ghica numesce o comisittne insarcinata ctt adtt-narea obiectelor de tramis la expositiune.

Sunt nurnitl membrii in acésta comisiune : Vorn. C. Sturdza, Post. G. Asaki, MajorM. Kogftlniceanu, Cáminarul A. Constan tin si Hristea Gheorghiu.

La Martie 1850, D. M. Kogálniceanu e insarcinat a preda la Constan tinopole obiec-tele adunate pentru expositiune I).

Lucrárile archeologiel i istoriel sunt representate in Moldova prin publicatiunea dedocumente ce face N. Istrate, in foiletonul gazeteI de Moldova si prin atentiunea por-tata asttpra unora din monumentele veda; asta fu crucen lul Feretit de la Ia$I 2).

Departamentul din lanntru serie, en adresa No. I6067, catre Eforia sc6lelor, ea«dupe trebuintele ce se simte; din imita porunett data de Inaltul Domn pentru organi-satia.une1 scide de aplicatie pe timpul ierneT pen tru aspirantiT de inginerl la podurisosele, in carI ace.stia sa 's1 peda cotnplecta studide lor relative la acésta ramura....v

Departamentul a cerut avisul cornisieí luerardor sistematice 5i ea a intoemit pro-grama acestel scoli si s'a aprohat de Domnitor.

Vor fi in acéstá sctili 15 elevi conductortProfesorI vor fi din al gimnasiulut, cu addugire la léfa.AcéstA sella nu se pnte deschide in 1850, ci nunial in iarna anultfi 1851-1852.D. Al. Orèscu este numit profesor la acésta se6la.Din efemeridele anuluI, mal amintim aci, ca G. Asaki, la 9 Ianuarie 1850, schimbi

titlul jurnaluluI sèu Albina poindnésca, in acel de Gazeta de Moldava, slicénd eft In

37

mijlocul nouelor impregiurarI, gazeta Albina s'ar parea un anacronism. Asaki pretinde,ea nona gazeta va fi sub redactia uneI notte societati.

Foiletonul notteI gazete pastrka numele de Albina rometnesca.In lidie 1850, apare Zimbrul, la noua tipografie a NI T. Codrescu, sub redactiunea

nominala a luI A. Fotino, pe eand in realitate Codreseu, Gusti, Tb. Stamati, serian inacest jurnal.

La expositiunea din 30 Aprilie 1850,a scedel de meserit, au fost expuse 285 (hiede,sub direclia lui G. Caliman, care dirigea de duoI an" de dile, primind de la Stat o sub-ventittne de 36.500 leI pe an.

Gr. Ghica a visitat exposititmea se6lei la :30 Aprilie, insolit de directorul inv6tatu-rilor publice, Panaite Casimir 1).

in 22 Iunic 1850, iiind director lucrarilor publice D. Major M. Kogalnieeanu, Dom-nitorul Ghica pune temelia casarme' de la Copou, avènd architect pe profesorul A.Costineseu.

In Septembre 1850, NI Nicu Ghica suceede la Departamentul biserieesc Spatarn.1Grigore Cuza, numit la acest post cu oficiul Domnesc No. 57.

La examene,le de iarna, incepute la 14 Februarie si terminate la 28, au asistat AgaN. Ghica i referendarul P. Casimir.

Au fost numèrul elevilor 420, si la seéla de fete 85.

Intiinlarea gradinei Kiseleff, este inca opera a anultu acesta.

Domnitorul Gr. Ghica, raen in tùmna anultu 1850, o escursiune in Nordul Moldo-ve'. In fie-care oras visita se6la si se interesa de ea.

La Tèrgu-Neamtu, in 11 Septembre, puse temelia sc6lel priruare, ce zidi acolo mo-nastirea, din venitul e', prin Ara. Neonil, Starettil MonastireI. Se puse in tema] unpergarnent. Domnitorul generos dona. 3.000 leI archilectultd i meseriasilor. (Gazetade Moldova).

1) Yet,I1 Gateta de Moldova din 4 Maiu 4850.

CAP. III

A_ 1\T T_T 1-1 1 1ES 5 1 *3 5

Cu adresa Eforief, din 5 Ianuarie 1851, sub No. 9, Mitropolitul este rugat sa facasfe?tanie, la 8 Ianuarie, pentru redeschiderea salelor din Bucurescf.

Profesorif nota, numilf prin concurs, in 10 Ianuarie 1851, ea suplinitorf vremelni-cescf, dupe art. 151 din regulamentul salelor, a fost urmatoril

Maxim, pen tru limba latinä elasa I si II gimnasiala, cu WA de lei 400 pe luna, prinadresa No. 26.

Lazar Drugeanu, pen tru morala religiosa i Istoria Slänta, la elasa II si III, cu lei300, prin adresa No. 27.

I3aras, Istoria Naturalä clasa V, 400 lei, prin adresa No. 28.Alexe Marin, fisica i chimia clasa VI, 600 leI, prin adresa No. 29.Barbu Stefanescu, clasa I, 300 lef, prin adresa No. 30, siB. Stilescu, la clasa IV cu 450 lef, prin adresa No. 31.Cei-a111 profesorf sunt cunoscutI, eel veela.Prin oficiul No. 36, din 7 Ianuarie 1851, Domnitorid Stirbeiu aproba statul lefilor

cu reservele ce se aréti la vale :

Noi Barbu DimitrieCu mila lui Dumneslefi, Domn stain:MR.0r a UM téra românésca.

(a! re Departamental ereclinfel

(kVésIdnd raportul acelta Departament, sub No. 59, prin care ni se supune acela alEforiet salelor, subt No. 1.076, in privinta deschideref salelor, a intocmiref de cate-dre, i statul legilor ;

Nof nu putem deat a ne raporta cu incredere la lucarile Eforier si la presentatiace ne face.

Primim dar pe eel esiti din concurs, rèmäind a se supune i aeestia, ca toll cei-alti,Ja cercare de un an; iar pen tru calf nu ati coneurat, se va deschide concursul la Iulieviitor, pentru care se vor Lace cuvenitele publicatif de acum.

Lefile se vor rèspunde din sliva de and se va deschide (le-care curs, benefieiindu-seprotesorulia slece stile peste sliva inceperet

40

Cursurile se vor lima dupe orenduiala asei,lata in propraina, fara abatere si dupe pu-terea scolarilor.Ia dar, nu vedem cum ar incepe de o data de la fisica i himie,urmézi a avea cunoscinte pregatitère.

Pe langa acestea bagam de semi, cA unir din profesod se insfircinéza cu cate nu poiimbrätisa, precum Serdarul Genilie, care este bibliotecar, se insarcinéza cu geografia inclasele I, II-a si a III-a, i apoI i se da $i un curs de istorie in clasele a V-a si a VI-a.

Aceste indreptarr urméza a se face, caw trebue sa cauLain a da o noua impulsie laramura irivetature", ferindu-se de moliciunea ce paraliség cele-alte raining, si de pre-

nesprijinite de cuvenita energie, si de un folos ce trebuinta imediatä ar cere.Catihismul nu se va preda, precum nicI cursul de filosofie nu se va incepe pant( ma'

an Lein nu se va alcatui textul, si se va a.proba, dupe cercetarea la care se va supune.(Urméza iscalitura Marief Séle.

Intocmal dupe originalul,Opreanu.

No. 36. A.nul 1851, Ianuarie 7.

Asupra acestui oficiu, Eforia respunde Doninitorultu, cu anaforaoa din 17 Ianuarie,sub No. 59, supunendul spre aprobare tiparirea cartel de e,atechism.

Pentru cursul de filosofie, Eforia spline, ca manuscrisul e gata, dar fiind-ca I. Zalo-mit, care era insarcinat cu acest curs, a fost in urina insarvinat sa facä Istoria univer-sala, in locul SerdaruluI Genilie si nu '1 incape timpul sa faca i ennui de filosofie, E-foria propune, sA remana acest curs pilua la anul scolar, adiea pana la t6mnaanuluI 1852, (And atunci se va numi profesor de istorie.

Eforia cere Domnitorultti intarirea provisorie a lid Zaloinit pentru tilosolie, de la cla-sele IVVI, cu 1.000 lei pe lima. In locul orelor de filosofie remase neocupate se puneistoria naturala in clasa VI-a si fisica intr'a V-a. remaind ellimia la loco! ei. 1)

Dam in alta anexa 2) orariul delinitiv ale giinnasiuluI din Bucuresci pe Ianuariepin4 la Iulie.

O dificultate desitil de mare financiara a intiitripinat Eforia la organisarea scedelor,cu desfiintarea contractelor luI Monti si a calor-alti profesori francezr, adit$I dupe des-fiintarea colegiulut romanesc de la S-tul Saya la 1847.

Ebria este nevoita sA intro la invoiala cu Monti i sa'I dea ca despagurire pentruanularea contractuluI 47.750 lei. De profesoriI Varaigne i Ilitrard a scapat msa Efo-ria fail alta cheltuialä. 3)

Dar de abia s'a anulat contractul at Monti si el isbutesce, bucurandu-se de altmin-trelea de huna opiniune in societatea mala bucurescena, sa recapete directittnea in-ternatulul reorganisatuluI

Dam in anexa 4) actele in acésta privinta. Ebria propune, sa se ilea lut Monti plata

4) Vei1 anexa.2) Ve1 anexa.

Vell anexa.4) Idem. Vell in anexi 'Inmate bursierilor primill.

41

celor 20 de bursied ce Statul hotaresce sa intretina pe comptul set. Cu acesta oca-siune Ebria dobandesee de la Domnitor, din casa Statulut, acordarea sumeI de 850.000leí pe anul 1851.

La linea anulut 1851, in luna Decembre, scolile din judete, ea 4 liceul S-tul Saya,funetionau eu personalul i lehle aretate in anexatul stat, pe luna Decembre.

Ebria ove Dontnitorttliti, in Februarie 1851, deschiderea setilelor din Cernett, Jit,Tèrgovistea, S'atina i Bräila propune cate &ten profesor1 de lie-care din aceste scolt.

Tuturor profesorilor din judete li s'ad platit cail de posta pentru a merge la post.

Orasenii din Craiova si din alte judete ale OltenieI se jeluesc Domnitorultd, ea n'auinca seede deschise, in Aprilie 1851. Domnitorul pune resolutiune:

«O recomandrun cu osehire la D'ida scidelor. Urtnéza ea panti. la Septembre sa in-cepa' negre$it atat in Craiova, cat si in orasele de apetenie. Va lua de aeum indata mè-sud.

In 9 Maiil 1851, dttpe starttintele inca din anul trecut ale judetenilor, Eforia pro-pine Doinnitorului, ett raportid No. 537, stiiimularea in Magurele a scólei Rosii-de-Vede si in Severin a seóleI din (ernetI2) liind-ca 110i1-de-Vede i Cernetit aü incetatde. a mal fi eapitale de judele. Acésta m'estira Domnitorn1 o aproba, in 21 Maitt 1851.Tot intr'actlstä ().i se aprobä desehiderea si a seóleI din Caracal.

Pen tru a activa deschiderea scedelor din judete, Eforia, prin jurnalul 1.148, din 25Ittlie 1851, dispune etimp6rarea une carute notte, en care direetortil seólelor sa mérrtaprin judete sa aetiveze reintlintarea setilelor pana in Septembre, dttpe porunca Domni-toruluI.

Cu oeasiunea organisitrei personalului didactic de la S-tul Saya s'a agitat pentruprima data chestiunea pana astall neresolvala a en 'maulla. raled re. 3) Departamen-tul trebilor bisericeset rèsptinpnd Eforiet, in 23 'armarle 1851, sub No. 366, observaeä prin propttnerea sa de a instircina pe I. Zalomit eu istoria universalä i cttacesta se impoväréza eu studiI tie Ole clase, «pe care de si le ar imbriitisa eu destularivnä, raporiandit-se la seoptil buttel räsplatid; dar totusI este de creOut, cá. i se vaslabi energia...» Departamen tttl avétá EforieT si aceea, eä I. Zalontit nu este specialist inistorie. §eful DepartamentuluI, lón Bibescu, este contra cumululuI i indémni pe Eforiesa bine-voiasca a nu aproba prin chipul indulgentei, vointele aspirantilor de indoiteséu in trei te fun ctiI. » 4)

De si I. Bibesett fäett asemenett judici6se observad Eforiei, el supuse Domnitorulturaportal ei, de care mal sus vorbiränt i Domnitorul '1 aproba.

2) In Maiii 4851, se aséi,h1 bursierI si la pensionatul Bucholtcer. oi anexa).Cernetenit, in Octombre 1851, cerurii restabilirea scedet (Dosarul No. 257 archiva ministerultif

de culte.)S'a resolat cestiunea in jimiA, cu legea specialk promulga a sub regele Carol I.Dosarul No. 563 din 1850, lila 99 verso, archiva ministerulul de culte.

42

Cu No. 164 din 7 Februarie 1851, preotttl Alexandru Popescu, a fost numit princoncurs vremelnicesce profesor la nona catedra de catechism a liceului.

Eforia publica inca concursurl pentru 4 e,atedre i anume: Istoria universala si a !arelromanescI intrupata ca dénsa; fisica, chimia i istoria naturala.

In 4 Iunie 1851, cu decretul No. 652, Baras Iulius, doctor, este numit profesor deistoria naturalà, la colegiul din Buctiresel.

Se publica egalmente concursad pentru ttite catedrele de legI i acelea de matematia

In 14 Iulie 1851, urnia la Bucuresd solemnitatea exainenultd general si impartireapremiilor, in presenla Domnitorulut Acesta rosti diseursul ce dam in anexa. 4) Domni-torni amintesce, a a fost tot-d'a-una amic al scedelor. Era nerabdator A. le vasta des-chise. Cere ca instructia sa fie seritisa: «instrucria nu sta in cate-va ideI coren te, skicuvéntart sonore pe care declamandu-le, séu insiruindu-le pe hartie un ténèr, sa se in-gainfeze, sa nu se mal induoiasca de nimic i sa privésca pe sinesI de natura deosebita,mal: pe sus decat acelor-altI... adev6ratul si singurul scop al educatia este secta, a des-rolla facultatile fisice i intelectuale ale unuT thrffir si a 'I da milpea:e de o vietuire sipetrecere cat prin putinta mai placute, tac6ndu'l destoinic de a indeplini vre-o slujbaspeciald i fulosittire societatel...» §tirbeiu aréta, ci pe aceste base s'a organisatinén tul, prin oficiul séa din 17 Octombre 1850. Cu acest scop s'au facut pregatin pen-tru deschiderea pana in 1.6mnä, si:tu cel mult pana in priniavéra, de cursar specialetutea. sedla militara, axila de legI, scéla de topografl, de podurt sosele, sedla de agri-cultura, sctila de mestestigurl i sctSla de fete.

Domnitorul trece apot in revisie starea.societateI si apela la tott: «Pinte!' silinta a in-zestra patria mistra de barbatI impodibitI cu sciinte positive si speciale ìu osebitele

VedetI ruinelc ce ne imprejéra de tete partile, ruine arara, ruine in casete mi-tre... E vremea a no ala o data spre recladire...t) Donmitorul termina inultamind De-partamentului credintel, Eforiel si directorultif scedelor si indéinna pe profesorT la 'nunca.

Cu noul an scolar 1851 1852, Efuria planuesce a cladi o casa pe un loe al monas-tirei Colea, de tanga S-tul Saya. In acésta casa voia sa inliinteze apoi un internat de300 de eled. Locul l'au luat si casa de pe el a fost darimata, dar proiectul rèmase pro-

iiec,t, pana mal tardiu, cand pe acest loe si a localulut S-tul Saya se zidi palatal actualal un iversitatei.

Cu ocasitinea reinceperei noulut att acolar, Eforia lua si propuse aprubarei Domni-torulm, unete nouI dispositiuni, pe care lectorul le pette vedes In actul si in tabelele cuprograme ce urtnéza, lucran aprobate de Domn itor, en oficial sea No. 1.421.

Veslt anexa dupe pag. 252 a Gazetet tie Motdova No. 62 din 6 August 1851. Din anexatul discursal ministrului instruciiune1 publice I. Bibescu, se vede, cli pina in lidie 1851, populatiunea scolari era :332 in gimnasiul din Bucuresci pi 1.257 in 9 scoli primare, din care 3 in Bucuresci. T6te proieclelejnaintate sunt enumerate in discursul lid I. /Mesen.

43

Inaltimel Sae Domnulm stapanitor a telta téra romdnesca,Barbu Dimitrie

Eforia scòlelorRaport.

Cu prilegiul reinceperei invdtattuilor giinnasiale, Eforia a socotit de neapdrata tre-buintä, a lita áre-carT dispositii, dovedite neapérate prin experienta.

Ca sa se p6ta invdta maï bine littiba latina si tot-d'o-data sa se desvolte i cea ro-mana, Eforia a chibzuit, sit se predea in paralel anidndoug aceste limbi de unul si ace-

profesor, iar nu de duo! ea Ora acum. Alegerea a caslut asupra D-luT L Maxim,care posede bite calitátile cerute pentru acest sfirsit.

Leine ce se plätesc dupe programa pen Lru amdmluod aceste in suma lei tina miepe luna, adica lei 600 D-lui I. Pop, pen tru limba romana in elasele I-a, a U-a si a III-asi lei 400 Thltif I. Maxim, pen tru limba latina in clasele I-a si a II-a, iiind-ea D. Ma-xim se insarcinéza actun i cu linaba romanä, Eforia este de parere a 'i se da leT 600in loe de 400 pe hind si va r6manea in casa scOlelor o economie de let 400 pe téta luna.

Catre aoésta, Eforia, privind, cá D. A. Armin, I. Maxim si A. Drugeanu, implinindvretnelnicesee in curs de un an scolastic, postul de profesor, eel d'antdiu de fisicahimie, cel de al duoilea de limbit latinä, si eel de al treilea de invdtaturT religiòse, audat dove0I de a D-lor capacitate, si bunä. purtare, 1.60 plecat pe Intíltimea Irdstra, sitbine-voitI a 'I intari, pe temeiul art. 151 din legiuirea scólelor.

Trebuinta cerdnd a se complecta invdtaturile gininasiale eu cursurile preveOte prinprograma intarita ce Inaltimea V6stra, Eforia a vOut, ca nu pote indestula acésta nea-pdrata trebuinta, de nu va in Linde numerul claselor, ca s.a nu se ingreuneze scolariT, eurate 7 si 8 cursuri pe an; care acésta fiind o povarit mal presus de intelegerea i pu-[crea lor, le intuneca min tea si le vatdind sandtatea. Asia der, pe tanga cele 6 in ffintaclase gimnasiale a mal pus 2 clase complitnentare, in care pe de o parte a treat sin-dile cele mat grele si pregatitOre pen tilt specialitAtI; iar pe de al ta a adaugat: 1) Isto-ria naturala, cu care a insareinat pe D. doctor 1.1ara, 2) elemente de logiea si de mo-nk, cu care a insareinat pe D. doctor de filosofie I. Zitlomit, si 3) limba elena, cu carea insarcinat pe vecbittl eT profesor D. Medelnicer I. Enid.

Leine aeestor profesorI stmt cele holorite prin programa.Foldsele acesteT impartiri sunt : 1.) cà eursurile fiind mat resfira le se invdla mat bine,

dupe cum se cuvine si se core, si al 2-lea ea scolitrii vin numaI o data pe çii la colegitt,iar nu de duod orT ca pana acum, Cu care acésta se expun mai rar la preumblart peulite, se bantuese mai putin de intdmperiile vremilor celor aspre, i aft mid multavréme de meditatie.

In sfirsit, Eforia avdnd in vedere, ea cu inmultirea scolarilor este neaperata trelttlintaa se exersa o maT de aprOpe si mal strasniea privighere, pentrit buna disciplina, a chili-zuit a insareina cu tinerea acesteT discipline in colegiu, pe D. Medelnicer I. Pop, caredupe dove4ile ce a dat, in cilia vreme a rust profesor, despre bundle inèsurT de severi-late intrebuintate spre paza moralitatei, este in stare a mentine ordnduiala, cu at:Amat lesne, cu cat este eunoseut scolarilor ea un profesor vechiii si in Uä vrentea res-pectat. Ufa acestut post de inspector, prevNuta prin 4 al budgetultu scedelor, sttpusla intarirea InaltimeT Vóstre, este de le! 600 pe luna. Eforia plecat rtrigd pe InallimeaVóstra, sa bine-voiti, a daiunainata intrtrire, atat pentru ordnduirea D-lui I. Pop de 14

4-4-

1 ale curg6t6reI lunT, cat i asupra intindereT claselor, ce se areta maT cu deslusire, inalaturata tabla, subt iscalitura madularelor EforieT.

Cat pentru cursul de istorie, D. L Zalomit va urma a '1 lace vremelnicesce, pana candEforia luand de baza concursurile, va ortIncliti pe altul, chiar in Vitrina acésta, i alunava supune pe noul aludidat la cunoscinta Inaltimeí Vastre.

No. 988. 1851, Septembre 7.

Tabla de invetaturile ce au a se urma in gimnasiul din Bucurescipe anul 1851-1852

C tasa I.Limba romana in para(el cu cea latina D-nul 1. Maxim

Geogratia n 1. Gen ilie

Caligrafla n A. PopCatechismul n L. Drugeanul)

Ciasa 11.GeogratiaCaligratiaLimba romana imparlita cu tea latinaDe..sentnul liniar .......Morala religiet

Clasa 111.Limba latina impartita Cu cea romanaDesemnul lineal 2)Istoria gantaGeografia fisica i matematica

Clasa /V.Desettmul ole figurT si peisajurtIstoria vecheLimita latinaLimba gertnanaLintba 'francesa

(Nasa V.Limba francesaIstoria medianaLiteratura limbet 'atineAritmetica i linerea registrelor 3) . .

Limba germana

D-nul L GenilieA. PopI. MaximC. LeccaL. Drugeantt

D-nul G. HilC. LecaL. DrugénuL Genilie

D-nul C. Leca

G. HilLituburgBouzenot

ID-nul

Bouzenot

G. HilC. MarcovictLimburg

2) Numele profesorilor se vede sters i cu slova luT NrodA scris: 4.1n sigur profesor.2) Aceeast observare ca la clasele 1-a 1,ri a 1I-a.

AccIsta e scris de VodA, iar cursul insemnat de Eforie era retorica, cara s'a sters.

- 4S -

Glasa VI.Aritmetica rationata .Limba germand .Istoria moderndLimba frances tRetorica 1) .

Clase complimentare

Clasa VII.Elemente de logied si moral D-niil I. ZalomitAlgebra n D. Pavel,Fisica . J n A. MarinIstoria nattumli . . BarasLimba elend (stérs ) I n G. I6n id .--..

Clasa VIII.Geometria D-nul G. PopIstoria naturala n flarasChimia . n A. NIarinLimba elena (tersa) n G. I6n id

ilesaki. P Poetutru. S. Mitecoviel. S. N. Iliesett.

Programul mai primesce modifirdri none si atund se redactézd din nou precw-n '1ddm in anexa. 9)

*

De la 1 Septernbre 1851, I. Pop a fost numit inspector in colegiu (sub-director) cuobligatiune :

«Sa stea la orele de clasa in colegiil, sa se preamble prin clase si prin curte, pentrupaza blind or&dueli. Pleingerile scolarilor, el sa le aplaneze si sa raporteze directoru-lin neorenduelile mai seri6se.

Acesta dispositiune e intarita de Domnitor, en ofisul No. 421. Prin acest oficiti Dom-nitorul introduce illStlii schimbarT in programul proiectat de Eforie pentru colegia.,Ilo-dificarile Domnitorulin sunt in cea mal fiare parte potrivite, si se pot vedea din deem-tul Don-inesc, care aci urmeza

Copie dupe ofisul Mariel St;le lal Voda, ea No. 1.4'21, anul 1851, Septembre 16,eat re Dep« rta men tul (redi «pi ,

«Wend raportul Eforiel scólelor cu No. 988, de la 7 ale curgnorulul Septembre,alaturat pe ItInga al acelui Departament, eu aceeasI data, sub No. 4.588, prin care nise supun dispositiile ce acea Ebrio chibzuesee de trelminta a se lua in privinta Invqd-turilor gimnasiale ;

J

I

D-uul G. PopSveder

T. Theotn G. laid

a) In local retorice, care e saris de mana MI Voda, de Eforie era scris limba deal care s'a lerfi.

2) Vegll anexa.

46

Noi primita adaogirea de duo e clase complementare pe !higa cele Ose gitnnasiale.Aprobam orenduirea unid sub-director pentru tinerea disciplinel in colegid, si nu-

mirea la acest'post a AfedeluiceruluI Ioan Popp, cu léta de lel 6(10 pe luna ; iar rle:preIn tocmirea invétAtorilor pe fie-care clase, facern urrnabirele observatiI:

Pentru cele d'anteid treI clase se va orénclui cate un profesor osebit pentru fle-careclasA, i acel profesor va face dita cursurI pe (li, unul diminéta i altul dupe amia4I ;

insusI va preda tete inveráturile das" liara a mal fi alt profesor, precurn se unnézain bite colegiile universitátilor streine.

Din clasa IV se va scede aritmetica tinerva registrelor si se va trece in clasaDin nasa a V-a se va suite retorica si se va trece in clasa a VI-a.Litnba elena se va suite din clasa a VI, precum si din cele a VII-a si a VIII-a.Acéstá limbA are trebuinta de o invelatura sericisa, iar nu sA figureze drept singitra

forma.In clasele a VII-a si a VIII-a, nu se vor infiinta cursurile decat treptat si pe ctit vor

fi scolarI pregAtitI i destoInicI a le tulna si a se folosi, si in tr'un numer ctiviincios, cae.'pentru duol séu treI scolarI numai, nu se 'rete infiinta o catedra.

Pe aceste tetneiurl, in toemindu-se tabla de invelaturT, se tramite spre a se pazi i ase pune intoemaI in lucrare.»

(Urtnéza iscitlitura Mariet Sele).

In 1 Noembre '1851, Eforia publica in Vestitoeid ronatin, ca la 15 Nombre se des-chut cursurile de legI, si ca sa se inscrie studentit doritort.

*

In 9.. Noembre 1831, eu raportul la Doma No. 1.300, cere aprobaren personaluluifacultalet de legt: Serdarul C. Bozianu, pentru (Ireptul roman si Serdarul G. Costaforu,pentru dreptul civil romanesc. Sunt intarip de Domnitor si numitt in 46 Noernbre1851.

In 30 Octombre 1851, D'orla propune in fine Doinnitorului, reorganisareaCraiova, 1) cu raportul sed Na. I .281.

Vor fi 4 clase, der a III-a de-o-e,ain-data Ebria o unesce (ni a IV-a. Profesorul 13.Caloianu insa raporteza, ca sunt Acolar! pentrit catesi patru clasele, si annme : 40 pen-tru I-a, 14 petar% a II-a, 9 pen Ira a si 13 pentni a IV-a.

Se numese deeT profesen :I. Niellifor, de linda latina in paralel Cu cea romana, de geografia Europet si in deo-

s'eh' a Principatelor cu statistica Ion si de catieltisrn la (gasa I, ctt lefa de 500 leI.2. Dragoescu la nasa II, de limba latina in paralel ctt cea romana, geografia elor-

tate partI ale lurnet, cu chronologia corespundetere si morala religidsä.

'I) In 9 Nombre 1851, Departamentul bisericesc cere Eforiet, si intocinésett la Craiova un pen-sionat precum era la Bucurescl al lut Monti, i apca al ha Bticholt7er. Decl se subventionézi Cu400 galbent pe an pensionatut Raimond.

- 41 -

3. Foil lanini, la elasa pentru limbo, latina in paralel cu uva romAna, geografia,fisica, matematica Istoria StAnta.

Fontanini este numit si inspector al seólel, addogAndu-i-se si 300 Ici la lefa de pro-fesor.

In fine, se va numi un singur profesor de desemn si caligrafie la bíte clasele.

Din ramtwa sc,61elor primare, avem de amintit o incereare de inovatiune la orariulseólelor primare din Capitalá, in dilele de jamé.

ProfesoriI sc6lelor primare din capital I. Poenaru, B. Gredean u, B. Stileseu, D. Iarca,l)G. Eustatie, V. Stefiinescu, I. N. §ohneseu, T. Sergieseu si Christ. Iónin, propun Efo-riel, in 29 Noembre 1851, ea, spre a se evita scolarilor faeerea de anotes drumuri pe dipeina la se614, sé se in trerumpit elasele matinale eu o jumnate ora repans la ora 12, siupo( sé ineéph iardsI elasele de dupe ainiadI pentru cele duo6 ore, ea apoI scolariT la 2si juinètate sé mérga a casé.

Eforia aprobé 11AL:tira ea ineereare si numaI in 13ueureset i anume numai pentruvremea ierneI. 2)

Pedépsa corporala se desfiintéza si in se6lele din téra romanésed, prin circulara No.3din 1851, in coprinderea urmatóre:

Circulara catre D-nii profesori de clasa 111-a si a 1 l'-a primara

1851, Uccembre 3.

MuStrurea ea bátale se ridica eu total din tre pedepsele copian'. ; fie-care din D-nilprofesorI va intrebuinta dupe mesura vine': pov6tuirea, dojana, punerea in picióre séuin genuche pe vremea elasulm, oprirea in scéld pe tóti diva si al te asemenea mesuriparintescI. Déca dupe repetate palien in lucrare a acestor pedepse, profesorul va vedeaed nu este misil« de indreptare, attincI se va intelege en einstitul eomitet de inspee-tie, spre a se departa din se6la indaratnietil, nesupusul, sen lenesul copil, ea sa nu (leapildd rea i celor-altl.

Copilul ce se va departa din seóla, se va putea reprimi de a duoa órd dupe treeere deduo6 km, de va da semne de poedinla si indreptare. Déca (3;i dupe acésta se va abate laneorAnduielT, «tundí sé va salte din se(ild (hipe chipul de mal sus, si n u se va maI primipana la auul urmator seolar.

No. 1.482 profesorilluT de clasa IIE-a de la Severin.No. 1.483 n n Tergul-Jild.No. 1.484 » Cantad.No. 1.485 " "

In 31 Oetombre 1851, Ebria cero la Douni, cu raportul No. 1.293, sa. se intiintezeinspeetori pentru seOlele din judete, de si art. 143 din Regulamen tul seólelor, prevedenumal un revisor, dar nu ajunge; de aceea s'au orènduit 4 revisor!, (Aliar in 1847. E-forja cere acurn duoI revisorl peste unid existent. Acesta e Serdarul Christodor ButateInsireinat en revisia seólelor primare din capitula, ca sa le oblige a se conforma pro-

1) larca este numit in Octombre 1851, la din nou infiinlala sc611 primara' din Radu-Voda.t) Vesll anexele.

48

ratnelor publice. Eforia reconiftinda. chiar la unul din cele (11106 noue revisorate pe Si-monide, actual institutor la clasa IV-a de la Stejar (Cismigit) si fost revisor in 1848. Ise acorda 800 leT pe luna, pentru ca are spese de etaMorie prin judete.

Jurnalul EforieT No. 266 din 21 Februarie 18M, dispune ea pe lAngi cele duo6-spre-1ece praznice i DitininicT, s.1 nu se me tina alte sOrbatorI, S-tul lini Botezato-rul, S-tul Gheorglie, Constantin si Elena, Petru si Pavel, TreI-IerarchT, S-Litl Ilie, S-011Dimitrie, 'Matad i Gavril si S-tul Nicolae.

In 29 Septembre 18M, cu raport la Domn, conform art. 150 din legea scedelor, subNo. L.089, se numesc profesorii sced olor normal e din ju(Iete, din Lre verbi! profesor)",unja, si cali-va din nou, pe calea concursului. 4)

1)JurnalEbria, insciinttindu-se, in urma l'Arel:arel ce deobpte a fAcut ciare t6te ocirmuirile judelelor, di la

orapele Cernetul, Urgid-Atan', Slatina i BrAila inciperile de scóle pe la unele din acesle reliedinte suntslobode, lar pe la altele, el san inchiriat intr'adins de magistrate alte case;

Fiind datóre ea, potrhit cu oficiul InAltimeT &Me pi cu programa inveliturilor, si se deschidi pe langigirnnasiale i sc6lele primare de prin repedintele judelelor ;

Cunoseend et;4.1 uniT atit din profesoril ce: vecht i r6ma1 curatt din evettimentele trecule, cit pi dinaceT candidalT ce ati dat examen pentru clasele pritnare, s'ar putea indeplini de o cam datli la ariltatelescoll clasele I-a, II-a pi a III-a, rètnin6nd pentru estintp vacantA clasa IV-a, pita ce Eforia se va ludes.tula mal bine, dócil inteacele Incipert este salA pi pentru clase IV-a pi tik5 stint scolarl inaintalT pentruacéstil clasi ;

Chibzuesce a deschide de o carn dati aceste scolT, aperpnd pe ceT mal jos insemnall profesor', adecl:

La CernetProfesor pentru clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie SerNinescu

Ill-a, pa Pitarul D. Frinnupénu.

La riirgal-JialProfesor pentru clasa I pi a ll-a, pe D. l6tt Diesen

pe Pilarul C. Stanciovici.

La Tergori lePtofesor pentru clase I pi a ll-a, pe D. I6n Fusca

lll-a, pe D. A. Poenarti.

La Slalina,Profesor pentru clte,a I pi a II-a, pe D. N. §erbariescu

lit-a, pe D. B. Urzescu.

La BrailaProfesor pentrp clase I pi a II-a, pe D. Dimitrie Pizco

III-a, pe D. N. Calebuneanu.profesorif de clasa I pi a II-a, vor avea léfil pe luni calle leí 300, afari de acela de la Baila ce va

aves leT 350, iar cel de clasa (JI-a vor aves cite lei 350 pe tutti, afara de :meta de la Brilla, ee va mealel .400.

ProfesoriT din nou acurn orenduitT se nutnesc %remelnicesce, potrivit cu art. 150 din regulamentulsctilelor pi sunt supupT la tóte conditiunile ce s'afi aréfat prin obptésca publicaliune de la 4 Noembre 1850,ea la ordnduirea lor-sA infiltipeze dove0 despre a tor bunii conduitA.

Inceperea lefel acestor profesorl se va socoti de la 4iva deslegirel domnescl ce se va aptepta.

- 49

La Braila, S'atina i Craiova se nutriese cate 3 institutort pentru 4 clase, fiindindestla ; iar la Buzètl, FocsanI, Giurgiu, PloescI, Tergoviste, C.-Lung, Pitese,

Turnu, Caracal, R.-Välcea, Jii $i Severin cate duot institutorI pentru clasele I, II-a sia 1II-a paná ce vor fi de ajuns scolarI i pentru clasa IV-a, cänd atuncT se va numi siun al treilea institutor.

Marea intindere a capitalei aducend multa greutate copiilor in frageda versta de amerge la cele treI scolI primare ce se afla in finta, neindeintIntu.ea localelor de a priniimultimea lor rugAtórea cerere a párintilor din mahalele depärtate, precuto din vap-sella de albastru si parte din vdpsétta de verde ;» indemná Eforia a cere sa se mal des-chidä o a patra scólit, filtre aceste duo6 colorT..Eforia infiintéza si duoè posturI de supli-nitori, cu elite 200 leT pe luna, carI sa tina locttrile institutorilor norman' din eapitalala eas de hela si sa visiteze si seedele private oprectit privesce invétatuirile ineepetere.»Ncestá fonesie era si titaI 'itain te infiintata si a dat resul tate bune.

La Craiova s'a prevedut in program 2 seolI primare, dar Eforia aseda nimia] una si',vomite ea mal tärstiti va da si in a (mon. 1)

De carlile didactiee s'a oeupat serios Eforia cea nona a scOlelor muntene.

Eforia scélelor11-1mn profesori aiel insPrnnali

Eforia dorind a retipari manualul de aritmeticil pentru elasele primare, tras din ta-belele lancastrice i cunoseAnd, olí pe cat o asemenea carte didactica, are un ntetod mat

ProfeseriT otaritt pentru scidele primare i allati aci in capitali se vor inlesni din casa EforieT pentruinergerea lor pe la judete, Cu progetutl in banI, de elle patru cal de pi:Vi in ducerea de niel.

Pentru deschiderea inviltiturllor lu aretalele sc6le 1 numirea profesorilor se va ratee raport catreM5ria Sa.

Marcovict. Al. Filipescu. Flarescu. Poenaru. Secretar, Mena.

JurnalChibzuind Eforia asupra millócelor de a se incredinta in tót5 vretnea inv6titura sc6lelor normale la

profesor' cu capacitate i tot-da-una si indemne O. pe aceOt din urmil a se perfectiona prin studiul se-rios, ca sa pkésci maI .nainte in cariera profesora15, a socolit de cuviinti a lua inèsurile urm5t6re :

La vacanta de profesor in verpo sc6li normal:1, profesorul sen profesorii de clasele cele mal de josdin aceeat4 sc61i, vor avea prec5dere a se oradui lui vacantul post, dind examen pentru tóle invetiturilecerute pentru clasele normale de mal( sus (,4 de se va intémpla iartit4 vacamil intee claT5 normali malittalti, va trece indati firiexatnen profesorul clase! urtnitóre, ce va ti dat examen.)

Déci profesorul ski profesorif claselor mal de jos a une! sc6le normale, mult5mindu-se pe claseletor, nu vor voi si dea examen ca si ¡ea catedra vacanti din scóla lor, atund Eforia va face publicalimiecritre totI profesoriI claselor normale de mal jos, ca si dea examen, precuna tnaI sus s'a lis, pentru ocu-parea catedrel vacante mat inaltii.

Mutarea unul profesor normal de la o sc615, la alta pentru aceeasl clasi, nu .1 supune la examen.

Coprinderea acestul jurnal se va publica, spre sciinta D-lor prpfesorl de scede normale.

Al. Fitipescu. Marcovici. Pnenaru. Florescu.No. 513. 1851, Aprilie.

1) Dosarul No. 563 din 1850, archiva ministerului de culle.4

simplu, cu atilt maI mult se da si o inlesnire maI grabnicli geniului scolarului, insarci-néza pe D-vtistre profesoriI i anume :

Pitarul, N. Simonid. Pitarul, I. Poenaru. Pitan!, T. Sergiescu. Pitarul, A. Zotu.D. Stileseu. G. Constantinescu, earl prin indelunga intrebuintare ce alY fäcut acesteiaritmeticI in clasele incepet6re, atl luat cercare si cunoscintá i despre intelegerea sco-larultfi; i ve poftesce Eforia, ca adumlndu-ve D-véstre, in patru ciad seante, tu vre-una din sable sa desbateti eu amenuntul acest manual de aritmetica, säfacep observatie la orI-ce lucrare si operatie calculata, de este indestulä, ski trebue afi redusä ori adaogata? sä vC datI pilrerea despre metodul el, si sti ve aretatI chibzuireaIn scris, pe care sä o comunicatI EforieY prin raport. 1)

Alexandra Filipescu. Arsake. P. Poenaru. Florescu. S. Marcovici,Secretar, N. Riesen

No. 246. '1851, Februarie 26.

Acéstä comisiune a intililiat lucrarea sa i atund Eforia a inchiat urmittorill jurnal :

JurnalVeynd Eforia, eh* D-nii profesorI aI scedelor normale din capitalä, insarcinati sa re-

vizuésci manualul de aritmeticä, seversit IncA lucrarea D-Ion;Luilnd in bägare de séma, ca amenduoé editiile ale acestui manual s'ati ispravit,

multimea scolarilor din scUlele incepet6re intempiná marl' greutati la invetatura acesteineaperate sciinte, din priciva lipsel une: carti tiparite ; chibzuesce cele urmatóre:

Sa se dea deslegare D-lui inspector al tipografiel colegiului, a tipari indata 5.000exemplare dupe Oisul manual, ce se alaturd, poftind pe D. Alexe Marin autorul ei, säfaca corectura cu hita ceruta ingrijire i pentru ostenéla D-sé(e sä i se dea (pee exem-plare legate. Va supune raport la Eforie pentru cheltuiala, spre a se hotari pretul si ase tipäri pe carte, care se va lega cu sc6rte de mucava

Acest manual de aritmeticA va sluji pentru ctlte patru clasele din suilele incepe-t6re, impärtit pe an dupe modul urmator :

In clasa I si a II-a se vor preda cele d'Ant6iii 4 lucrärt ca numere intregi, adecade la § I pAna la § 26 inclusiv ;

In clasul al ILI-lea facend-u-se repetitie cu deamenuntul celor Invelate In claseleI si a II-a, se vor preda lucrarile cu fractii si cu numere coinpletite, adeca de la § 27päna la § 39 iclusiv ;

e) In clasul al IV-lea se va face asemenea o repetitie generala cu cuvenita desvoltaresi exercitiuri si se vor preda proportiile geometrice, regula de treI simple, de trei com-pusä, de dobändä, de tovarigie, de amestecatura de miqlocie si de positie mincinósa;adecA de la § 40 pänti la § 45 inclusiv ski 'Ana la sfirsit.

Arsake. Floreseu,. P. Poenaru. S. Mareovici.No. 584. '1851, Aprilie 21.

S'a scris la 21 Aprilie, cu No. 462, in urma acesteT chibzuinte a EforieT, directoru-tiff tipografiel Andreiii AdamovicT, ca sä. tiparéscil manualul de aritmeticä. al D-lui AlexeMarin, in 5.000 exemplare. Dupe acesta la 3 Septembre D. Marin vine cu o prescur-

I) Dosarui No. 539 archiva mioisterulut de cult°.

- M -tare de aritmeticA de 2 1h céle, propundnd Eforia a o aproba si tipari numaT pentruusul claselor I si a II-a primare, pe care D. efor P. Poenaru pune resolutia urmAtóre :

«Se va da in cercetarea uneI comisiI orAnduitA inteadins i compusA din D. A. O-rèscu si D. Pavel (Viorénu) ca sA cerceteze acéstä lucrare, cA de se va gAsi mal buuadeckt cea veche, sä se tipArdscA la retipA'rirea tablelor lancastrice.»

Vasile Stilescu vine si el la 6 Septembre, cu o lucrare de aritmeticA i cu raportulNo. 6, recomandA Eforia utilitatea, i cere a se pune in tipar ; dupe el vine imediatun profesor al claseT a III-a din orasul l'ArgovisteT, A. G. Poenaru, cerAnd EforieI a ti-pári traducerea de dAnsul a una aritmetici, pe c,are el o crede si o recomandA ca potri-vitä usulul claselor.elementare ; i Eforia se referA la resolutia pusli pe jaiba profeso-ruluI Alexe Marin, atta la raportul StilesculuI, cAt si la petitiunea acestuia. §i Aa ur-mare, asupra =estor cererT, Ebria, in 19 Septembre acel an, prin adresa cu No. 1.030,poftesce pe ciustita Comisie, care o scim cA era compusA din D-nii Orèscu si D. Pavel, casA iea in de aprópe cercetare manuscrisele depuse de numitil, i sä aréte socotintaasupra fie-caruia.

Ce socotintä, ce chibzufnla, va fi dat acéstA cinstitA Comisie, dosarul acesta nu ne oarali ; din lucrarile ce in el se mal' coprind, se. vede, la 24 Octombre raportul directo-ruluT tipografieI, cu No. '111, prin care depune comptul imprimatulul celor 5.000 exem-piare de arittnetica D-luT Marin, In sura de la 8.192, parale 20, dupe care se moti-vézA jurnalul Eforiei cu No. 1.689 din 27 Octombre, prin care fixézA pretul vinpreIunuI exemplar cu la 2, parale 10. §i mal apoT tot relativ la tipArirea manualultil dearitmetich al D-la Marin. Eforia in 28 Noembre acelasT an, prin jurnalul No. '1.909,gäsesce cu cale si serie si directorula tipografid, prin adresa cu No. 1.443, ca pe Itingasuma ce 'i s'a ordonat de mal 'nainte al da de la 1.481, parale 10, sA'T ma dea acumincA D-luT Marin leT 1.000.

In 11 Decembre 1851, Eforia introduce modificatiunT la regulamentul confectionArelcartilor didactice, din 2 Decembre 1850 maT scAynd plata de ceda tradusä, orT prelu-cratA, pentru ba sä se pótA eftini cártile. De la 100 reduce plata une colT in 8° de cate31 rAnduri pe fatA, la 70 lei minimum, iar maximum de 200 leT '1 lasA neschimbat. 4)

O lucrare importanta didactica este aceea a dictionarula eleno-romAn, comandataprofesorultii G. I6nide. Eforia cere aprobarea DomnitoruluT pentru acAstA afacere, prinraportul No. 1.566, din '17 Decembre 1851. Domnitorul aprobA a se plAti lui IOnide cate10 galbenT de c6la si a se tipAri in brosurI a cAte 10 cóle brosura. 2)

Domnitorul Barbu D. §tirbeiù s'a preocupat si de nia Seitesca. El slice in ofisul sAuNo. 396, din 9 Septembre 1851, cá. : «scopul infiintAFei acestei foT a fost de a se redi-gea cu chip in cAt sa intereseze pe sätean, sä 'I aducA placere de a o ceti i prinacest mijloc sä 'I deprindA cu cunoscinte folositére intru a sa vietuire i cAsnicie. Dreptaceea trebue datA o nouä directie acesteT foi sAtescI, care se vede astAt,1I depArtatA deduhul, care a presiduit la a ei intocmire 3)»

SA nu negligem, inainte de a trece la scólele din Moldova, de a aduce informatiunT

I) Vell anexa.Ver,11 anexele.

Dosarui No. 353, archiva mmisterulul de culte.

si despre lucrarile Eforiet pentru inflintarea unel seoli de fete. Eforia presentéza Doto-nitorultif un referat, prin care arta istoricul incerettrilor mn1iinarei unet semi' de l'elela monastire,a S-tnlut Spiridon din Bucuresct 1)

Domnitorul, asupra referatulut acesta al Eforiei, cu No. 314, aproba.' descItiderea pen-sionalulni de fete de la S-tul Spiridon, de la I Octombre. Eforia in lardiaza de a prega tiprograme i stalute, si Departamental hisericesc gasesce ea cale, ca in looul sctilei pro-ieetate, sa se dea pensionatulut privat al Cuntesei de Grand-Pres, o subventie de 600galbeni anual, ca obligatian e a printi 10 stipendiste gratuite. Domnitoral tramite ares',raport al Departainen tulat la El'oria soilelor. Artista rtsspunde ett mult patriotism, inmodul twmator

AdresaEforiei setílelor ett No. 1.410, din acel an 1851., Noembre 22, ca resputts laadresa ce 't lac,use Departamental Credintei din 6 Noembre, ett No. 5.944, prin careeoinitnicase ritportul ce t'acuse la Dona), (t'ara asen timen tal Eforiei), cum si respansalce primise prin Secretariat.

«Eforit luand lu consideratie cele coprinse in raportul acelui Cinstit DepartamenNo. 3.492, ce a depus Mariet Séle pentrn deschiderea chiar in timpul :tuesta a pensio-natulut de rete, hotarit priu legiuire a se linea din fondurile S-tului Spiridon si room-n icat cu adresa No. 5.944, eu cinste rPspande, ca reserva de 200.000 lei este hotartlapentru zidirea pensionatultu si nu se scie de va ajunge; ea pana la cladiret notita! pen-sionat, Eforia este poruncita a inehiria o casa ea sa deschida acest pensional in prima-vera viitóre, dupe dispositit definitive; ea suma anuala de 40.000 lei, pòte sa nu ajunganiel eltiar pentru tinerea acestui pensionat, 5i ca prin urinare, ea t(ila buna-vointa ceare Eforia a veni in ajutorul aseç1ein6nt de educatie, ea nu seie de mole arlua fondul propus pentru subventia D-net Contese de Grands-Pres.

J'estay, P. Poenaru, S. Marcovici.

Eforia se si grabesce a (lima la directiunea scellet de fete infiintande, pe D-na Pol-covnieeasa Iacobsohn, care cam inblrOie a respunde ca primesce, nellind ìn Ora.

Rkpansul et afirmativ vine llama' in 20 Deceinbre 1831.Ca sa. nu se mal intardie, pana ce se va clatli local nou la 'S-Ittl Spiritlon, Eforia ion

o casa cu chirle, h 1w Maulle, pe podul Thgultu de arara.

Salta de tete organisata la Graiova, precum vehratn in anii lrecati din a para parlevenitulitt bisericet Malea Dotan alai, cu decretal liti §iirbeht No. 1.566, din 26 Ortont-

brp 1831, trece impreun a en ven iturile proprii sub adittinistralia Eforivi sailelora o reorganiza ac6sta se616. Lazaro-Otetelesana, preeum se va reorganizt si sctíltt de fetodt la S-tul Spiridon 9).

MOLDOVA

Gazeta de Moldova No. 52, Indi din 17 Iulie 1830, anuntase cu lauda tramitereade Domnitorul Gr. Ghica In desbaterea Divanului Obstesc a noului aseden-1411qt al seó-lelor. Eata ce Oicea Asaki :

VedI anexele.Docarul No. 6:19, archiva ministerului de eulte.

53

«In numértil proioctelor insenutatóre impartasite Divanulut general, in sesta de s'aincheiat, se cuvine sa citam un reglement atingotor de reorganisarea invetaturilor pu-blice din Moldova.

Meritul pers6nelor ce compunu comisia speciala, careia Prea. I. Domn in trua Saingrijire pentru ist. rom., a ron hicredintat asetnenea lucrare, ne insufla o de-plinii Mereciere despre intelepeitmea mesurilor acestui reglement, a earutalaya indttoialá nu va in tar[Iia. Pan nestrannhata a un in singur sistem liì invélaturapublica, adaptat ett positia si nevoile tèrel, judecAnd din formarea unor juni, ce suntanuo folositor1 slujbei publice, panit in epoca in care ara ajuus, am ti produs resul tateinsenmätóre.

Sä credern, ca cercarea diferitelor mocluri, prin eari au trecut scélele in cursul celsena de 16 [tul, cel putin va fi putut [treta chiar sistemul cel adeverat, ale ciruia prin-cipiurï se allá in asesiMintele niístre cele organice, si pe cari regletnentul nou, ne-mintit le-au clesvoltat, folosindu-se si de Gercarea oporel trecute. Una din dispositiiloaceltif reglemont, imprumutata din Statttrile mal inain Le infiintate, a careia aplicalieplinesce voturile ttitulor doriturilor luminaret, este reaz,eslarea internatuiut (tinereaelevilor in institut pe clieltniala Sialului). Destiintarea acelei disposith, cutezam a s'icerófi motivatä destiintare, ce de patri.' ant lipsesce pe junit cei neinstaritt, de bine-lit-cerile invelaturel, au l'un si o calcare de voluta ces sitlu La a fondatorulut AcadentietVasiliane, care a danuiro eu averi nerniscat6re, cu seop inadins do a hrea un internatde junI.»

La 1 Tanuarie 1851, Doutnitorul Ubica, promulga noul ttsesiement scolar dicend«A.cest reglement scolar, se va tipari spre obstesca sciinta, de catre ll-luf Vorn. biseri-cese, cu chelluiala din veniturile scédelor, i aplicatia Itti se va tace treptat, potrivii cuduhul acestui aseslement si ea utcitipuirile baneset, ce va avea casa scólelor. Yeti tritori-ce parte din acest reglement, ce se va socoti neaparatä trebuinta a se aduce in apli-cape, ll-lut Vornicul Bisericese ue va refera Mixta aeestea.»

Mire acestea, piala la promulearea noue, legt, examenele de iarna se facura in Apri-lio 1851, atara de ale seminarului de la Socola, care a avut loe futre 5-15 Febrarie1851 1).

La 18 Aprilie, llomnitorul Gitica visita sc61a de fete allata sub directiunea ll-lut D.Lazarescu. Erail presinte 200 eleve, din can 50 bursiere.

La 15 Iulie s'aii terminat examenele de vera ale sc6lelor din Itrio, in absenta llunt-nitorului, care Enea excursiune prin 'era.

In vedere cu noul semestru 1851-1852, Departamen tul instructiunet publice, ho-taresce deschiderea internalului de bajel!, inca din luna Octombre, i prin Baletinutoficial vestesce acésta.

Batrenul G. Asaki, in Gazeta de .Voldoi)a No. 52, din 17 Iulie 1851, incunosciin-téza acésta ast-fel :

Buletinul oficial publica de la 1 Octombre viitor, restatornicirea internatulu'i pen-

') Examertele de vérä de la Socola se linda intre 14-25 Lude 1851,

- 54

tru un nula& de 120 elevI, din carI 80 cu cheltuiala StatuluI, iar 40 intretinutI pe alor cheltuialá, cu 2.000 lei pe an. TotI acestI elevI vor avea a lor locuinta, indestulare,incá4lire si luminare in institut, unde studiile lor si moralitatea vor urma sub ingri-jirea de profesorl si privighetorI. Num6rul lor va putea maI in urmá a se adáugi inproportia sporireI venitului casal scelelor. Dreptul de a fi primit ca stipendist, atárnade la insusirile adevèrate: de talent, sirguinta, moralitate, si lipsa mijlecelor. Chiar sieleviI ce doresc a fi primitI pe socotéla lor, vor fi datorI a intruni tus-trele cele antdiuconditiI, carI nu tot-d'a-una s'aii putut päzi cu asprime, der cari suntem incredintati,a ministerul va cere in interesul dreptului si al folosuluI acestui aseOrnent.»

Departamentul averilor bisericescI, precum fácu si Eforia scélelor din BucurescY,scqu pretul solventilor internatuluI de la 2.000 leI la 1.200 pe an, pentru a inlesniinvetatura fiilor de parintI cu averI mal miel'.

No. 806. Anatomiza Statalui carmaitor, din 18 falle 1851, sub No. 2.196,cu malta resolutie din 19 l'aje 1851, pentru catimea platel ce au a da parintil

la internarea in saa a fiilor lor.

«Departamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publica, prin anaforaoa subNo. 3.051, v'a propus ca suma de 2.000 lel pe an, ce parintii avutI sunt datad, dupedispositia facuta, a da pentru internatul 1iilor lor in mala, s'a se reducä la 1.200 lef pean, spre inlesnirea mijlecelor de a cäpata invatatura tinerimea, iar Inaltimea Vestraati bine-voit a resolva: «Sfatul nostru extra-ordinar va lua in consideratie propunereaacesta si ne va refera a luI socotintä» ; spre acésta Sfatul plecat aduce la cunoscintaInaltimeI Vestre, ca el incuviintézá asemenea propunere, ca una ce este inlesniterepentru acel ce tramit pe fiii lor la studii, si nu aduce jicnire caseI scale!or prin scade-rea ce se face; desév4ta hotarire n'Imane la Inalta incuviintare.

Acésta anafora de catre Secretariatul de Stat, la 24 Iulie 1851, sub No. 2.241, s'acomunicat DepartamentuluI cultelorp4).'

Inaltcl resolutie«Se incuviintéza si mèsura acesta ce se publica.»

Nu avem de a aduce noul program al reorganisatului liceu, cata el este coprins ininsusI noul ase4;lèment scolar.

Intusiasmul redeschidereI acestui licea, este mare in teta téra si proveca o realamimare culturalä, mai ales prin faptul ca, pe calad In téra romanésca einigratil de la1848 nu sunt adinisi, moldovenii s'aii intors cu totiI in patria, ha inca' ati venit laIas'i si cati-va dintre muntenI, carl inmultesc fortile culturale ale MoldoveY. Reorgani-sarea definitiva a liceulul, inceputá de G. Saulescu, o indeplini Aug. Tr. Laurian, pecare Domnitorul Ghica '1 chiama din Transilvania, ca inspector in locul luI G. S'eulescu,re tras la pensiune.

Laurian dete liceului si in genere tutulor scalelor din Ora, o mare iinpulsizine, sinu intanilie de a readuce liceuluI o mare autoritate moralá. La acésta fu ajutat multsi de noui profesorI: D. N. Ionescu, de curénd reintors din Paris, si caruia se lacre-

1) Manualul administrativ Tora.. II, pag. 340.

55

din ta catedra de istorie ; Chinezu, egalmente intors din Paris, care lua matematicele ;Cosin pentru latina si limha franceza in paralel.

In cursul inferior, latina se preda de Zacharia Columb, un pedagog excelent.Din vechiI profesorI rè'maserd Vasiliu, (Lazarini), insarcinat cu matematicele in cla-

sele gimnasiale inferiere; Dumitru Pop la limba francesa, in acelasI curs; Econumu G.Ionescu tinu curs de religiune; Partenie Antoniu continui a preda caligrafla i desem-nul linial. Istoria romanilor o lua din noil venitul din Ardeal, profesorul Patriciu.

Acesta avu i directiunea internatului.Cursul de sciintele naturale Ineä se duplica : Stamate conserva clasele superiòre,

iar in cele inferi6re fu numit D. Gr. Cobilcescu.D. iordan rèmase profesor de limba franceza, pentru clasele superióre ; iar Metaxa

conservi lirnba elena.Ocupaliunea rusésea continuand in Principate, Gr. Ghica ori guvernul seu, spre a

se face placut RusieI, introduse limba rusésca in Seminar, ha si in gimnasiu. Ca saaibá profesor de acésta limbä, guvernul se adresa la consulul rusesc. Acesta, cu adresasa No. 2.856, din 4 Septembre 1851, recomanda maI multe persone din Basarabia,anume: M. Cotruta, Al. Ratcu, G. Bilerin i loan Doncev. Vodä Gr. Ghica, pune reso-lutiunea : D. Vorn. bisericesc, nu r8inine induoialá, ca profesorul recomandat de Na-cealstva invi1taturilor din Rusia, D. Rateo, trebue sa aibá cele mai nemerite insusirlprin urinare, se va primi si de Departament. Pentru care va si inainta lucrarea cu-

iti.»NB. Vornicul bisericesc a fost Rpm la Domn, nota consululdi, cu anaforaua sub

No. 4.196, din 8 Septembre 18M.Cu nota No. 4. 303, din .13 Septembre, se serie consululuI sà vie Ratcu, care va

avea 6.000 leI léfi pe an si progonul c,aletoriel.Rateo cere acest progon la 8 Februarie 1852, nu maI fine de 6.000 10, si Gr. Cuza

cere litI Voda, cu anaforaoa No. 584 autorisarea a'I plati acésta suma mare.In anul 1851 se deschisera numaI 4 clase, iar a V-a se infiinta in 1852, ask ca

liceul va fi complect cu 7 clase numai In 1855.Ca si se jttdece de lector val6rea studiilor introduse in noul liceu, vom spune, ca

maI toti scolariI, cad aú fost in clasa maI Main tata a reinfiintatuluI Ikea, a ajuns apoIla cele mai inalte trepte in téra lor. Asia vom cita pe D-niI : Dabija, ajuns general siinort ca ministru de r6sboiù, N. Culianu, actualul rector al UniversititeI din Iasl, G.Mirzescu, fost ministru al instructiuneI publice, General Pilat, Colonel Peiu, pe caremòrtea '1-a rapit proa de tener, N. Voinov, fost ministru, Carp N., repausatul Gheor-ghiu M., fost profesor, V. A. Urechia, etc.

Sc6lele primare primird noul program, conform legeI. Inspectiunea activa a luI Lau-rian, energia luI, impartialitatea care o cerca de la totI in implinirea datoriilor, a facutsi se simti neintirc,liat marl imbunitatirI si in scdlele primare. Acestora li s'au trámisnoua lege bleb.' din Martie 1851, cu circulara No. 1.121-1.139 1)

&Mae primare intempinau dificultati din partea Eforiilor judetene, in privinta lo-calidul si al materialuluI.

I) Dosarul No. 388 curent, archiva Statulut.

--, 56

Departamentul averilor bisericescI cercase a mat adaugi budgetul smilelor primaredin judete, cu sume noul, ce s'ar Inscrie in bud.tetul Eforillor respective. Acésta mesuránu a fost aprobata de Sfatul administrativ.

No. 807. ,tnaforaoa Sfatului din 18 hair, 1851, sub No. 2.193,Inuit ineuviintata la 19 lidie 1851, pentru a se inlesni din veniturile

tine rea seólelor public,. de la térgurile finutale.

Depariamentul averilor bisericesei si al invetaturilor publice, prin atittforaoa subNo. 1.176, au supus canoscintrii 1nalimet Vóstre, greutatile ce se inteinpina in tru li-nerea scòlelor publive de la térgurile tinutale, name ea sumele hotarite de art. XVIIIal Regulamentulta organic (anexa H litera Z), a se slobo4i din Eforille acelor tergurl,si v'afi irrupts, eä ar fi eti cale a se lime sporire la aeele stunt, din ven iturile municipale,pe eat cosuitetele de inspectie vor giísi de cuviitita.

Acea anafora fiind resolvata de Inaltintea Vústra «Shaul nostru va deslega casultata bland in privire socotinta D-séle Vornictiliff hisericese» este de socotin!tt,ca adaosul cerut la sturtele 1irev6slute de Reglement, sti se slob6dri din casa sUrlelor, dina cäreia mit,116ce trebue a se face educatia tinerimeI, lar niel de cum din Eforiile térga-,rilor, ale eareia veniturI sunt men ite a sluji pen tru hub' tnatatirile materiale ce:privesepecomunitatI, si care insust auestea nu pot li aduse la vretue tutu tutplinire, din pricinaneinchipuirei de Wriest:I micpeice;des6virsitzt holantrei0mane insa la inctiviintarea Inal-time Vástre».

Acestä anafora, de catre Seeretariatul de Slat, la 24 lithe 1851, subt No. 2.2172 s'ailcotnunieat Departamentulut din lattntra si sub No. 2.248 celtft al cultulut 4)

In comptul budgetuluT Eforiilor judetene, se ma! adause !lamau surnele necesarepentru trituniterea la Ittg a mite duoI seolart pentru seóla de arte. Ba incá i acéstaadaugire se facu numal pen tru cate-va Ei,riT, precum se vede in actul tuluator

No. 819. Anaforaoa Sfutului din 12 ilartie 1851, sub No. 678, Inuitlneuviintatet la 15 _Mcrae 1851; pentru ea clieltuiala drumului tranriterei eleeilor

la sedla de arte din eopitalie, so tie din Eforii.

oDepartarnentul din láuntra a reterat S1110110 sub No. 24.705, ea dupe inijlocireaDepartamen tultti averilor bisricescisi al invelaturilor publice, urmand a se trámite deratee Eforiile tèrgurilor FálticenI, Wrgul Oenei, Romanul, Buzèul, Teetteittl, 13érladulsi Focsani, eke duol tinerI ht scat de arte din Ca.pitata i unul din Eforia TérgultuFrumes, se cere deslegare: de unde sä se platéseg cheltuiala venireI acelor elevi in Ca-pitalà ? Sfatul ineuviintand, cfi baniI ce ar fi de neaparatii rheltuialit a drumultti, pen-tru trämiterea tinerilor, sa se dea din veniturile Eforiilor competinte, plecat aduce larunoscinta InáltiineI V6stre spre desvérsita hotartre.»

Acéstá hicuviintare de efitre Secretariatul de Stat, a impartasit-o Departamental dinlauntru, cu adresa No. 729, din 47 Martie 1851 2).

In 18 Iunie 1851, se deschide ea sulemnitate seúla publitit din Dorulloiu, desi va-cantele sosisera, atata era de vine dorinta une asemenea scolY.

1) f) Manual administr. Tom. II, pag. 341.Martuatut administrativ, tomul II, pag. 359..

57

D. G. Hasnas, revisorul Departamentului din launtrtt, donen scólei din Falticeni350 lei pentru citinperarea de efirri la elevil sane'.

Vasile Apostoleanu, a fost muna, in 1 Itinuarie 1851, inspeeturd se6lelor din dis-triete.

Seóla eentrala de fete, pe vare ala vilduL'u functionánd si In anta breva eu stivees,continua in 1851, Nombre, sub directiunea lui D. Lägreseu. Acesta prin raportul enNo. 55, ciare Departainentul averilor bisericesci si al invettiturilor publico, areta, ea1iatr6na institutului, dupe intelegerea eu Doinnitorul, a angagiat din strainètate peD-na Fani Enhard, din Ducatul Oldenburg, ea guvernaniti i profesóra de lucru den'Ana, croeli, facerea de rochii, alhiturt, broderii ,de tuL feltil, etc.; angagianientul estepe 10 mil, cate 10 galbeni i bita intre:inerea in institut. Dornnitorul ¡proba anafo-110 Depairtainen tui nl, eu No. 5.311, din 10 Noeinbre.

Seniinartil Vniamin inca se reorganiseza in alud 1851, eu lege speeiala tramisa inrereelarea Divanului obstese

.Vo, Anaforauct Difunta uf, ubOese, din Initie 1851, sub No. 91,en lilaila resoinfie(lili;.)8 Mide 1851, pe klugá, tare se alatiteé:il proieelul pelar«

organisalin invétatileilur biseriregel din M'oh/uva, reeretale de catre niega.

«Seeretariatul de Stat, cu adresa sub Nu. 1.381, (hipe apostilul Inaltiiuii4 Vóstre, atrainis Divanultd spre desbaLere proiectul pentru organis.ttia invetáturilor bisericeseidin Moldova, ce va supits pe langa anaforaoa Prea StIn Lidia Mitrorlit, Peca SAO!Episcopi si seful Departanienitiliii av rilor biserieesei si al invèlaturilor publico. Diva-nul in trand in deliberarea acelui proiect l'a ineuviintat, eu 6resi-care inudilieatie, ces'a gasit de trebuintii; suptiindu-se der pe tanga ae(Ista Inâltiunel V6stre in copie cantilproieet, cu inodifieárile s'au faca, (lar! 8'116 inseninat in (11..140 fie-eáruia articol,ve 1.60 ea si hine-voiti a da hotarirea cea des6Orsitti.»

limitaresol

«Se intaresee asedilmentul senrinariilor, care se va si tipari de catre DeparLainentillbisericese ; el ne va aduce la etinoseinta i inij16cele banesel ce sitia inenite spre acests(e.rsit, si pe cánd seminariile de pe la eparchii vor putea fi infiintate.»

La 19 Iunie 1851, Divanul a desbatut legea si programul seniinarului Veniamin.Dain in anexd 4) legea acésta aprobatá de Doinnitor. Acolo se pede vedea prograinul

eel nott al senlinariului. Tot acolo se va vedea i triundul Episcopilor ignoranli can'si legitiinézä preotireu de ignoranti, ea si d(Insii esill ntiniaT eu studiile de la 4 clasesentinariale. Seedele eatiehetice tinutale, se conserva prin nona lege, sub pretext ea sa

Ve. t anexa.

58

serve de pepiniere pentru formarea claselor in seminariile ce se vor forma pe laEparchii.

Epitropia seminaruluI Veniamin, primesce comunicatiune de la Dcpartamentill ave-rilor bisericesci, cu noua lege, prin adresa No. 4.455, din 25 Septembre 1851.

Eatá aun judecá acéstá nona lege D. profesor Erbiteanu :«Acéstä legiuire este opera lid Scriban. Déca alt-ceva n'ar fi facut bun acest barbat

decat numaY acéstá legiuire, incä ar trebui sá fle mult respectat de posteritate. Carisunt reformele propuse in acéstá legiuire ? I) Programa luI Meletie Mitropolitul, ce oirnpusese seminarieT, trece la cursul scedelor tinutale de candidati, cu tedie miel ex-ceptiunI. II) Se instituesc seminariI eparhiale, atleta la Roman si Hui, cu un curs depatru anI. III) Se lidicá cursul invèláttuilor la seminaritil Socola la un curs complectde opt anI, cu cansa cal pot esi elevI din seminarittl Socola si dupe terminarea ctu.sulutde patru off. IV) Se dispune ca Proestosii, Protoiereii, Dicasteriotil, Egumenii, Archi-mandritii i Archiereii, sa nu se ridice la aceste grade decat nutnaT déa vor infatisamai antélu atestat de indeplinirea cursultti invOttiturilor teologice, (§ I). V) Se inter-Oice absolut de a se mal hirotonisi preoff dintre candidati, ti nutnai dintre elevii carIaüterminat cursul de patru ani, (§ 5). VI) &Mole tintitale se declará de sc6le prepa-rabire pentru aspirantii de a intra in seminariü, (§ 5), etc. Administratia generala aaseptnénturilor sentinaricescI este incredintatá unel Epitropii, alcátuita din Mitropo-litul tèrel, pentru Socola, din EpiscopiI eparhiori, fies-care in eparhia sa, si din mini-strul averilor bisericescI si al invdtaturilor publiceo) (Istor. Setn. Veniamin, pag. 9(i).

Pentru administratia interióra a serninariilor, noua lege constitue un comitetpus din rectorul seininariuluI, inspectorul, catichetul, economul i secretarul.

Profesoril chiatiutri la sentinariti in 1851, aù fost:1) Archimandrittil Filaret &liban, 2) Archimandritul Gliernian Vida, 3) Archinian-

dritul Neolit &L'iban, 4) Protosing. Melchisedek, 5) Dr. Anton Velini, 6) Hristofor&liban, 7) Ion Mandinescu, 8) Isaia Teodorescu, 9) Ierottion.ichul Ieretnia, 10) Alex.Petrino, 11) Isaia Vicol, 12) George Sandoviel Diaconul, 13) Monachul Benediet. Panala 1852 nu erati in setninariI decAt 4 clase.

Putein Oice, cá in urma acestei reorganisari a serninarillor, nu se vor mal int6tuplaprefacerT pana la protnulgarea legeI actual a sctilelor, din 1864.

In Attost, Doinnitorul Gr. Gliica visitAnd Hui, a ales insusI casete pentru tieschi-(terca setninariuluI eparchial, care s'a si deschis in Octombre 1851, dupe planul l'actade Suchopan, Eguinenul de Doljesci, in anul '1851, luna August.

Cultura generala

In 1851, se agita in Bucurescl chestiunea de creari de scoll rontane pentru israeliti,dupe ofisul Dotunitorultil tu No. 779, pe careil dam in anexa.

Invèlátura religiCsa se va preda de cluarabinI, carI vor precia si timba evreeuna cu limba germana, iar inv6fáturile profane se vor preda de duoI profesor! rornáni,orOnduitI de Eforia scedelor, cu intarire dotnn6sefi, unul pentru clasa I si II, si cel-altla clasa III i IV. Programul sc6lelor primare publice este obligatoritl, afara de reli-giune.

59

Intretinerea sc6lel va fi din venitul gabelet, din care se va tramite la Eforia scidelorpe fie-care trimestru inainte cdte 600 lei, pentru ca lefile profesorilor sa se respundade casierul Eforiel 4).

In 'ni nu s'a fäcut niel un pas in privinta scélelor israelite, din slitta cAnd, cumvedurdin, G. Asaki, cu adanca lui prevedere, ceruse EpitropieT sa se ocupe cu acéstachestiune.

In directiunea artelor frutnése si a sciintelor, cum si a literatureI, analele antilut1851, incep din nou a fi manóse, gratie protectiunei ce Domnitorii acordd acestor ma-nifestatiuni culturale.

Grigore Ghica este primul Donanitor, care insárcinézá pe un romän sa mérga in Eu-ropa, sd studieze organisarea scélelor. D. Alex. Teriachiu a fost ales in 18 lidie 1851,de Domnitorul Moldovel, cu 'ofisul No. 3.335, si insarcinat sá mérgd in Prusia, ca sa cu-lega notite asupra scedelor i sd presinte un memorift asupra sistemului col mai bunde invetdinènt. Acéstd misiune s'a fdcut cunoscutd 161.0 prin Rija oficiala din 21 hl-lie 1851. 2)

Acestasi Domnitor al Moldovel a ajutat cu 40 galbeni pe an, incepend de la Junio1851, pe George Popovici, care studia medicina la Lemberg.

In 26 Februarie 1851, Domnitorul Ghica donéza Cabinetultfi de sciintele natttrale6.000 lei, ca sa'si inmultésc,a colectiunile.

In 1851, Sfatul administrativ extraordinar al Moldovei, decide a se radica un 1101Iplan topogyafic al Iasilor i pentru acésta se deschide concurs intre geometri.

Eclipsa din lidie 1851, este studiatti Alin cabinetul de fisica al liceulm, de profesorulTh. Stamati. Studiile acestuia dad ocasiune la o polemica plind de umur, publicatá in-tre jurnalele Zimbrid (No. 5) si Gazeta de Moldavia.

Din punctul de vedere al picturei, in Iasi se face putin lucru, ha ce se face e reu. Egu-menut grec de la Trei-Ierarchi, sub pretext de restaurare, reväpsesce färd niel un con-trol vechile icene ale hisericei lui Vasile Lupu.

Numai desteptul G. Asaki protestézá in jurnalul sal', contra acestut sacrilegiu, inNo. 62 din 6 August. La acéstä ocasiune, egumenul grec a topit i marele policandruatilt de original alcatuit din marca MoldoveT, cu apendice de oue de strut, asemenea po-licanclrului inic, care a scäpat gratie protestulul energic al tinerimei scolare impinsa deneuitatul lor profesor de retorica Dimitrie G ,sti. Autorul acestor anale 'si amintescede duiúsa lectiune inc,identar facutd de Gusti, in ora de retorieä, asupra desliintarei od6-relor bisericescI ale luT Vasile Lupu. InfläcaratT de patriotica vorbire a profesorului,mal naulti scolari, futre care i autorul, inerg la Trei-Ierarchi i intirnéza egunienultii,C de va mai topi vre unul din oderele titoresci 'T smulg barba... Amenintarea avu efect

policandrul al dttoilea fu scapat. Sá. speram c,i nu se vor mal repeti profv,natiuni as-tádI la ocasiunea nouei restauratiunT a Trei-Ierarchilor, de si datori suntein a seinnalaindignatiunel romilne fapta, cd pítnht de unadi vedurant cuin inteun inormint doinnescarchitectul (care ? nu scim) a pus o gura de calorifer

') VeçIl anexa.2) Ve41 dosarul 635, archiva ministerulul de culto.

60

Redeschiderea hisericet profanata de eguinenl, se facu cu inare solemnitate, In 2 De-e,embre 1851, in presenta Dumnitorulut Ghim si, guvernultif tare.

G, Asaki singtr continua a protege pictura. El publica in litogralia facuta de- filil sedAlexandru, tabelul batalle de la Baia, a le teran cel Mitre si '1 anexézi impreitna isuexplicatiunile necesarii la Gazeta de .1foldova, din litnie 1851.

Tu tara romanésca Domnitorul acorda o protectiune mal eficace frutoiselor arte si inspecial picture. Se curnpOra pentru tittizettl de pictura, cate-va tablourt de la pictorulLeca.

Copie thipe raportut Cidstitel, 40).0, a setileloe, ea No. 1.608, a tikt 18.51.

Decembre 18.

«Galeria de tablouti fundida dupe porunca Inaltiinet Tale, este destinata cu vremesluji si de 1)0dt:iba nationala si de mude de studil pentru arti.Iil, ce vor fi inzestratitalen tul picturei. Pe cal a pittut i po cat a Yerba inidlócele pecuniare, Eforia s'a silit acumpara, din vreine in vreme, tablouri, (tupe incredintarile ce a luat de la cuttoscatorT.

Acum gisind la D. Pitar C. Leca, artist minan, cinc,I tablourt din care duoa originale,iar freí copiate dupe modelttri clasice, s'a invoit a le lua en, pret de 30 galbenT fie-care,peste tot palien' 150; banit Insti sa se platésca din fontlul scólelor.

Eforia ¡ea indrasnéla a sttpune plecat acésta chibzuire la cunoscinta i aproba!iaInaltime l'eostre, i va 1.41 sh bine-voill. a '1 da Malta, deslegare dupe cuin yeti binochibziti.»

Arsaki. P. Poendru,. S. Marcoviel.

Deja in lanuarie acestast an, en olisca Doinnitorul a ordonat trimiterea D-ItuP. Alexandrescu pe I ant, la Roma, pen (ru a Anilla pictura, cu bursa din casa scedelor.D. P. Alexandrescu a [recta la. Paris, unde '1 gisim la 1856, in atelierul pictortilui Coi-gnet. 1)

Musita are in 1851, pretentiunT mal mart. Nu san de la cine Doninitorul §tirbeit,priinesce «Planul pentru un conservator ronalnesc, spre inainbtrea musicei vocale.»A.cest plan pe tare '1 datn in anexa. 9) Domnitorul 11 trituite ta Eforia sctilelor cu resett-tiunea : «Dorinta ne ar ft si incuragiant teatrul national priu iniçllóce putinciése si malmunit practice, cae in niel o parte nu e scedi pentru profesia de actort,»

Ertire din partea DoinnitoruluI, dar scuzabila pentru 1851 lProiectul cu resolutiunea este trimis de Secretariatul de Stat la Elorie, ett adresa

No. 343, din lanuarie 27 anul 1851.Eforia pune pe adresa anexatit aci, resolutiunea urniaten.e:«Eforia va chilmui asupra acestui proiect, dttpe ce va intocuti tide sceele (hipe cum

si cea de agricultura si de arte, pe t.:are o socotesce mal de inteitt trebuinta pentru ob-

Dosarul No, 573, .archiva ininisteruluT de euTte.Vel)1 anexa.

61

0.e.» Peel la calendele greceseIl Dar acésbt pit satisface trebuinta ce tneepuse a SAsituti in public de arta musicala. In Buburescl se gAseall artistI de valóre, caWachrnan, Wiest etc. Acest din urna provea Departamentul credinteY i instructiuneipublice, seCt inaI bine direct pe Doinnitor,cu un tioil proiect de sedla de musical. De astadata Doinnitorul pune o resolutiune mult mitI favorabila. El ()lee: o Acest stabilimentbine intima-linda-se pite si produtxt celeiliaI folositire resul taturI, mai ales pen tru tea-trul national. Eforia scilelor va lua in osebita bagare de seitia cele niel expuse in ala-t'ira tul proiect i hotárind basele caro sá cheztisuitista viitoriinea acestui aseipiniln t, neva raporta, spre al da tita putinciisa incuragiare.»

Wiest baská existenta scilel pe subscriptiunea, ce s'ar eulege reinfiintindu-se o aso-cia litin e filarmon ica.

Acésta se vede ea ineuragiaza si pe Eforie, cat4 in 27 Februarie, eu adresa No. 1.442,si Manlieva Departatnen tulta bisericese antifora catre Domnitor, prin cae Isuptme dinnon proiectul luI Wiest, cu adaugirea unui comitet compus din 3 membrI, luall dindeosebite clase ale societatel si ajutati de al patrulea tnembru Wiest. Comitetul se vaocup:i nuinitI cu adunarea subscriptiilor i adunare& ntateriala a conservatorulut Ana-foraoa Eforiel. pare sa fie fost n'anta pina in Deeembre. La 17 ale aeesteI Doninito-rul Stirbeid, ett ofisul No. 1.749, aprobi infiintarea conservatoruluI de musica i nu-tnesce mennbri al ComitetuluI pe Vornicul I. Oteteleseanu, Ludovig Wiest, PaharniculStefan Bellu i Pitharnicul Iin Samurcas.1)

Decit nu va isbuti asernenea sc616, sub patronagiul Domnitorului Stirbeiii, este a se'atribui impregiurireI, ca s'a sperat prea mult de la infiintarea prin subscriptiune a so-cietatef filtumonice. La no.f initiativa privata asociatiunile nu gisesc ciliar niel astaipun teren pregatit.

Teatru national si in genere spectacole artistice, fle de pura literaturi fie de musica,n'ad Jipsit in 1851, La acésta data teatral national din IasI, gratie compositiunilm. JulAlexandri i marelui talent 41 luI Millo, este in prima linie si a facut si se uite suc-(esele de alta data ale artiMulul Caragiali din Bucuresa

Pe lingi Millo graNite.za stele de primul ordin; irr drama : Poni, tot atit de bun ac-tor ca i poet ; D-na Theodorini sora cu Poni; iar in comedie i vodevil le D-nia Theo-doru si Boncitt i D-nele Sterian, Nini Valen i si Gabriela, me apoi sotia untu nu malputin celebra artist con-tedian t N. Luchian.

jucat in 1850, 185E i 1852, eu un imens succes piesele : Poetul romantic, 9)Cocina Chirita, Un trintor cite 4ece, MI= de la Burdujeni, Soldan vitezul, Inturna-rea plaesilor, de G. Asaki, 3) si din trailurerI, Bravo de Verietia (25 Nombre 1851),

4) Vet4 anexele.Poetul romantic a fost jucat impreuni eu alte piese si de aire boerime, In beneficiul incendiatilor

din BtIrlad. Intre nobilele actrite improvisate era 11 D-na &nereida Mavrocordat, lar ltdre aclort V.Alexandri.

2) Pleesul Codrat (Teodorini) dicea :. n . Románul nu se perde

Cal va fi Carpat ;Cát pe miel iubi-va Ola,Rtul eit n'o sta,Cit pe fluer i eimpoieDoird vor rèsuna

Atésii picRi da Peal- la 45 Marlie 4851, sub directiunea Jai Mito.

- a -Negulatorul din Venetia, a !ill Schakespear (10 Decembre 1851), in care Poni avu tillimens succes.

Mateiù. Milo cu trupa sa din IasY, cum si cu tripa francesfi de sub directiunea luiDelmari, ail Scut, lu Aprilie incepend, o escursiune, pan& la Bucuresd. La Focsani Milointempind 6re-carl pedid de a trece Milcovul, gelosia actorilor din Bucuresci cercandM impedice sosirea luI cu trupa In capitala munteanä. Reclamatiunile presd din Iasi'inlaturara aceste pedid si Milo cu trupa Idi fdeura deliciile hucurescenilor, gratie atatimensulut sett talent, Mt si noultd repertoriii natiotal, creat In Iasi. Din Bucuresd Milose int6ree la Iasl, numal la 20 Oetombre 1851. Aci la Pasci 1.852, va fi deschisa o primtistagiune de opera italiand, care deed va favorisa respandirea gustuluI musicd, va para-lisa totusi mult miçlhicele teatrului national, societatea inaltä incepend a preferi opera,in care Pietro-Tozolli si D-na Trufaldi, etc. se vor ilustra.

Vorbind de opera, e locul sa inregistram concertele principale din acest an. Cele-brul Consky, apoI Miculi din Bucovina si Frankenstein, unul dupe altul vor Incanta perend ambele capitale române, care nu due lipsd nicl ele de artisti de val6re ea Wach-man, Wiest, Fleehtenmacher, etc.

Se scie ea Miculi va imbogati biblioteca musieala rotiana, cu c,antece culese din téra.

*

Am aretat si aiurea pentru ce nu ne mal eredem datod a face pe larg bibliografiaanuluI. Aci vom aminti numaY de comisiunea de examinare a Mrtilor didactice din Bu-curesel; ea e compusd, In 1851., de profesoriI Linid, L Pop, Hill, Alexandru Orescu siI. Zalomit.

Se tiparesc, prin.aprobarI domnesd, mal multe carri didactice,precum: Tinerea regis-trelor, de Alexandru Pop; Gramatica romanésca de I. Pop; Epitome historiae graecae deMaxim, pentru clasa I gimnasiala. Se retiparesce Geogyafla luI Genili. Se pun In yin-dare: Gramatica romano-germana de Limburg, Introductio iniinquam latinam de I. Ma-xim, Iisus Christos seü legea noul, traducere de L Penescu; Abecedar romanesc de G.Seulescu, editia VI-a; Gramatica limbei romanescl de Vasile Ianovid, tiparita la Viena;Manual de gramatica romanä pentru scalele primare de Const. Platon ; Gramatic,aromand pentru schlele primare de N. Macarescu, profesor ; Dictionaras romanesc decuvinte technice de Dr. T. Stamati, (Iasi) ; Prescurtare de geogyafia &Intl si. veche, dearchiereul Dionisie ; (Bucuresci). UrzirI istorice, sell curs metodic de istorie, de NeofitScriban, (Iasi) ; Geometria descriptiva, traducere de A. Orescu (Bucurescl); Logica ju-decdtorésca, de Alexandru Aman, (Buctuesel); 0 sedet6re la téra ori povestea Jul MosAlbu de Anton Pan, etc.

In acest etc. nu voim sa nu coprindem cartea unica aptiruta in Chisineu de atatia a-marl de ani amutit: Fabule alcátuite in limba moldovenésca de I. Serbu.

0 mentiune speciala meritd. Inca dictionarul eleno-roman, ce incepe a publica profe-sorul Itínid, ajutat, precum veslinam, de Eforia scedelor, din Decembre 1.851.

Librarul Linid editéza numerése cartl, dar din nenorocire scriitoril cel buni rominifiind neintorsl in patrie, din emigratiunea fortata de la 1848, Iónide nu are de editat,dec.& rele traducen l de rele romane francese.

6J

ste totufg epoca, cand in Moldova nu va intan;lia sa renasca literatura romana, gratiemarei pleade de bärball de valóre, ca Alexandri, Kogálniceanu, Negruzzi, Negri, Ralet,Gusti, Sien, A. Rusu, Th. Stamati, T. Codrescu, G. Saulescu, i o SUMA de tinerT, carise exercita la condeia sub patronagiul acestora.

In Bucuresd msA, M'ara de profesora ocupap cu tiparirea de c,artl didactice, numaTtraducen I informe din editura I6nid, traducen T in carT traducetoril dovedead ca nu sciaachiar limba din care traduceau 4), scriaa betranil din pleada de la 1848, dar scriailpentru kumalele straine, sea tipäreaa carg proibite de a intra In Ora i acestea maltate cu referintä la mi§carea de la 1848.

In Transilvania, sangeros agitata prin mi.5carea de la 1848, romanimea cantase a sefolosi momentan de favérea val! trecetare a natiuneT pe langa coral* ea resplatire agenerosulta sange ce romana varsavra pentru ea.

In August 1851, romana' din Bra§ov primesc Cu manifestatiunl de .devotament peSchwartzenberg qi in Gazeta Transilvaniei se publica o oda la adresa luT, pentrua bine voit sit 4ia la solemnitatea primireY si cate-va vorbe In limba romanésca...

In Moldova Inca provoca versurI intusiaste escursiunea prin térá a DomnitorululGhica.

Descinderea DomnitoruluÌ In grapa de sare de la Térgul-Ocnei, a provocat la can-tare pre ma1 mulfi poetT, ori versificatori ca D. Gusti, Verescu, etc.

N. Istrate publica in acest tirnp drama sa nationalä Mihul Stircea; el Intrebuintézala acésta scriere versul (;lis alb, adicit fara

Mare cérta se nasee prin jurnale asupra acestel drame Intre G. Son si N. Istrate,ajutat de partizanY ca Harhaz, Hermeziu, etc. 9)

Cu tate acestea, Domnitorul Ghic,a manifestä pana in finea anuluI 1851, nerab-darea lid de a ceti nu numaI laude, ci i entice. Un jurnal ceva mal independent decatal lui G. Asaki, simti indata tata rigarea censureT, care funciona aprépe ca §i sub dom-nia lui M. Sturdza.

humalul Zimbru este suprimat in Ianuarie 1851, pentru ca a publicat versurT sati-rice ale lui G. Sion. 3)

Cu asemenea rigor' ale censure', presa nu progreséza, niel in Bucuresci, niel in !as'.La Galap, Jurnalul de Galati anunta, In Martie 1851, a trece sub o asociatiune

de moldoveni schimba numele. in Patria.In Bucuresci continua Vestitorul luY Carc,alechi, felie semi-oficiala ; Fija satului

(anul al IX-lea); Buletinul oficial; Ecoul eelesiastic al archimandrituluI Dionisie.In Ia§Ì tronéza fepia ha G. Asaki, In luptii curend de concurenta cu Zimbrul luI T.

Codrescu,Ncare va reapare.In Ardeal continua cele done foY ale luI Baritia, Gazeta Transilvaniel i Ría pen-

tru minte, animä i literaturd.

Cu Vote acestea Eforia, in 5 Februarie 1851, cump5iit 400 exemplare din cartea : Rosalin, decontesa de Lindenburg 1

Ved' Gazeta de Moldavia, din Martie 1851.8) Vedl anexa.

(;4

Mal simbat in thile mane, pe aseuns, si ciite-vit numere din Junimea roa/Mili,publicata la Paris.

*

Inain te de a termina analele pe 1851, sti arnintirn aci citte-va rapte, carI de si nu a-partin direct studiulta nostru, sunt in atingere directa cu el.

La 10 Februarie 1851, se lace alegerea noului Mitropolit Sofrouie Miclesen. Corpoldidantie ¡ea parte la ceremonia inseltunitra 4)

In 31 Martie 1851, archimanclritul Gr. Crupensky tlonktt pentru mita din Iltirlitùcasete sille, cu patru l'ala de loc.

In 15 Semptembre prima cursA de cat organisatA la 'lag, sub patronagittl Donmito-rtiluI,

In Maiti 1851, cu ofis domnesc, munieipalitatea Iasilor adopta sigilittl ce '1 tine Sitaasttisli, sigiliti proiectat tle Asaki si Séttlescu, earl all sustinut ea este intemeiat pe is-torie, lucru ce asta0 nu se prea confirmg. 9)

Gazeta de Moldova No. 40.Gazeta de Moldova No. 39, din 17 MaiÙ 1851.

ik

CAP. IV

A. 1NT lL.T I.-. 3. 8 5 2 1 lat 5 5

Redeschiderea seólelcir din téra romAnéscA se fäcu fix% o mare prefacere a legeI reac-tionare, cu care guvernul hit Bibescu näpustise cultura nationald ; de aci urmázA nece-sitatea simtita de o noul reformá a leget scélelor. Rana Ins& acésta sit se p6tA face deDivanul obstese, Eforia cauta sä introducA macar partial imbunAtAtirI. 1)

Asta in 1852, Eforia gäsind un numär de scolarl, 190, in clasa I, propune Domni-toruluI dividerea claseI in duoä sectiunT; din sectiunea all-a se va nasce apoI gimnasiul«Lazär», mästul pe care Domnitorul o aprobl in Iunie 1852.

Eatä raportul Eforiet cAtre Domnitor :«In clasa I-a gimnasialä, numärul scolarilor se urcA pänä. la 190; acest insemnat nu-

in& face ca A fie imposibilä o priveghere activi din partea profesoruluT In timpul pre-daret lectieT. Pe lingA acésta, fiind numärul scolarilor prea mare, vine prea rar rindulfie-cà'ruia dinteinsil la cercetArile ce trebue sä. facä. un profesor in tot cursul anuluTspre a se asigura de gradul silinteT fie-cAruia scolar la invätätttrile acestui clas, earl sun tfundamentul studiilor gimnasiale.

«Din aceste cause nefäcénd InvAtAtura tot progresul dorit, Eforia a chibzuit ci s'ar cu-veni, ca t,lisul clas sä se imparta in duoè divisit, fie-care cu profesorul aft, si protesorulva face In fie-care divisie telte lectiile clasuluI I, afar& de caligrafie si desemn, potrivitcu oficiul InältimeT V6stre din anul 1851, No. 1.421.

«Acéstä a et chibzuire, Ebria supuind'o InältimeT V6stre, astéptA inaltä deslegare.»(No. 1.113, Iunie 1852.)

Aprobarea Marie Séle luT Vodä, comunicatá cu adresa Departamentulut logofetieIbisericescI, No. 3.189 din 19 Iunie, anul 1852, Eforiet scédelor.

aPrimit, tot cu un profesor de o clag, si dupe vacantli.»

Dupe aprobarea acésta, Eforia InaintézA publicatiunea la 10 Julie 1852, pentru thtecatedrele vacante si aceea din nod infiintatä, cu separarea clasuluI I gimnasia! In duoèdivisiunl, ea doritorit de a le ocupa sä. se presinte la concurs, la 15 A.ugust. Eforia ascris, cu No. 1.324 (aceeasl datA de mal sus), redactie Vestitorului romcinesc, a pu-blica acésta In acel d'Antditi numen, spre cunoscinta doritorilor,

1) WO programele scedelor in 4851-1852, in anexi.

5

66

Pana ce sa fie ocupate tate catedrele vacante 0 We sctilele deschise, Eforia spectilafondul sedlelor A0a, In Februarie 1852, ea dete 12.000 galbenI cu imprumutarelogofétuluT 16n Vicirescu

In 25 Maiii 1853, Eforia stárue la Domnitor a se adaugi in program' gimnasiulut,religiunea, prin urmátorul raport :1)

«Prin ofisul cu No. 1.421 din anul 1851, adresat catre cinstitul Departament al tre-bilor bisericesci si al instructiel publice, Inállirnea Voisträ all bine-voit a porunci, ca lacele d'antéiii 3 clase gimnasiale sa se orAnduiasca, de fie-care, cate un profesor, pentrubite lecliile clase!, afara de un profesor de desemn i ealigrafie. Acéstá Inaltá dispositie,Eforia o va §i pune in lucrare de la '1 Septembre viitor, cand se Incepe anul scolastic.Dér despre ceea ce privese,e Invétátura religieI, fiind-ca nu s'a luat panä acum niCI ohotarire, cum trebue sa se urmeze, mind cele d'antéia trel clasurIgimnasiale se vor or-ganisa dupe chipul maI sus aratat, Eforia, considerand cá religia este un principia vitalal orI carel societalf i singurul asil inviolabil al omultd, cand Ingrozit de nenorocirtgrele nu gasesce nicY in sine insu0 niel in semenil sél mislléce de mantuire;

Ca pentru aceste cuvinte, cultura sentimentulul religios in om este obiectul unet ingrijirI stäruitére din partea eivilisatiel moderne ; a chibzuit ca invétatura religielsa incele d'aptéia 3 clase gimnasiale sá se faca, ca. 0 pana acuin, de un profesor special. A-césta ins& chibzuire, Ebria o supune plecat inaltel aprobatil a Marief Véstre.»

La acest raport s'a prima !liana deslegare, ea s'au prima (maul pentru tette clasele,mide se daii prelectii de religie», si care s'a comunicat Eforiet prin adresa CinstituluiDepartame,nt al trebilor bisericesci, tu No. 3.242 din 18 Iunie anul 1853.

Tot in 1853, avem de inregistrat i alte imbunatatirI aduse gimnasiulut S-tul Saya.Eforia cere, ca limba latiná sa continue si In clasa VI-a, 0 ea areta Domnitorului, eaconform dorinteI séle din 1851, se tinde a se ajunge a avea de fie-care clasa cate unsingur profesor. Eata raportul Eforid:

«Studiu. 1 celor duoè limbl clasice antice, limba gréca gi limba latina, este recunoscut astadI ca cel maI bun mit).1oc pentru cultivaren intelegeret i gustulul junimeIspecial studiul Umbel latine, pe langá acest mare folos Inlesnesce perfectia çi cunos-einta limbelor noue ce se trag dintr'insa. De acest adevér patruns InaltimeaVástra, atIhotarit, prin programa ce all bine voit a da instructieI publice, «A se studie custaruintalimba latina, In paralel cu cea romanä, in curs de 5 anY, IncepAnd de la I-a clasä gim-nasiala pana la a V-a inclusiv. In adevér numaI dintr'un asemenea studia comparativse 'Ate veden diferinta i asern6narea acestor douè limbl, 0 se péte prin tirmare cumascenatura proprie a fie-careia.

«Eforia a executat cu activitate malta cugetare a Mariel Vastre, í marturisesce reeu-noseinta i progresul ce vede dintr'un asemenea fel de studiii, dar din experienta ce aWilt a recunoscut, ea studiul de eind anI al limbe latine inca nu este de ajuns spre aputea scolariI intelege Cu Inlesnire deosebiliT autorI clasici. La tate natiunile civilisate,Cu tette ea aù o literatura a lor proprie, studiul limbeY latine se face necontenit de lacea d'antdia pana la cea din urma clash gimnasiala, dar la noi care avem de o cam datalipsa de modelud clasice in limba nastra este mult ma! mare trebuinta, a se studia mateu dinadinsul acésta Lim* spre a se putea me bine scolaril deprinde intrInsa.

1) Ve4I In anexii programul pe anul 1852-1853.

67

«De aceste consideratiT noria, indemnati, ié indrisnéla a suptine InalteT Mide! V6-stre aprobatit, a el pärere de a se pune studiul limbeI latine si in clasa VI-a gimnasiall.

aDéci Iniltimea Vóstri verf bine-voi a aproba acésti pirere, atuncI D.Hil profesorulde acum de limba latini In clasele a III-a, a IV-a si a V-a, va face limba latina in clasaa V-a si a VI-a cu 16fá de le! 800 pe luni, In loe de 700 ce primesce acum. Acest adaosde remuneratie i se face considerindu-se adaosul de munci ce va trebui si. alba in clasaVI-a, unde se va fage un studiti mal adAnc al limbeT latine.

aD. Maxim, profesor de acéstä limbA, in clasele I-a si all-a, va face in clasa III-alimba latina si cosmografia si in clasa IV-a timba latina, cu 16fA de leI 700 pe luna.Acest profesor, dupe budget, i se hotAresce lel 700 pe luna, cu insárcinare de a face Inclasa III-a freí lectiT, adeci timba latina, y,eografia si Istoria santa; dar dupe deslegareace InAllimea Véstri atI bine-voit a da la raportul EforieT, cu No. 906, religia se va facede un profesor special, prin urmare D. Maxim r6mine sá faci si in clasa III-a numaIlimba latini si geografia si pentru ci se insircinézá sá faca limba latina si in clasa IV-a,l'emane cu sarcina tot de treI lectiT, de aceea i se va si litsa 16fa hotiriti prin budget.

«In clase I-a si a duoa gimnasial se va pune de fie-care clasä, ca si in clase III-a, citeun singur profesor, con forrn luminateT resolutii a InältimeI Vóstre, pus& la raportul Efo-riei din anul 1851, cu No. 1338. Dar in cursul anuluT scolastic urmatorid se vor punenumal implinitort provisor ai loculuI de profesorf, duoT din candidata ce s'ad ales malbuni la concursul ce s'a facut si anume D. Nestor in clasa I i D. Iacomi in clasa II-a;cae! cu trite a acesti candidatT ad dovedit la concurs, ca ad mal tóte cunoseintele tre-buincióse pentru facerea presliselor duoi cursurT, dar nu insi in gradul -ce ar fi dreptsá se cérd, ca si pdta dobändi rangul de profesor!; de aceea Eforia a chibzuit,ca in cur-sul acestuI an sa fie numaI indeplinitorT de profesor! si la anul viitor si se supunit laun al duoilea concurs, iar remuneratia lor sA fie de leI 400 pe lunä de fie-care.

«Lefile hotarite pentru catedrele mal sus arátate, precum si 16fa de leI 500 pe luna,ce s'a dat pina acum profesoruha de religie in clase I-a, a duoa si a III-a gimnasialá,se vor pläti din sumele urrnitóre hotárite prin budget, adeci dupe budget se hotaresce :

Léfa ajutoruluI profesorului clase I, pe luna leí. 250Lefa profesorulul clasei I gimnasiald, pe luna lel. 600Idern al clase! a II-a. 600Idem al clase! a III-a 700Idern de limba latinä in clasele a IV-a, ti V-a si a VI-a 700

Peste tot pe luna . 2.850Din acésta sumi sá se dea :ImplinitorriluT de profesor in claseI, pe luni leí . . 400Ideal in clan II-a leT 400ProfesoruluT de limba latina si geografie in clasa III-a si de timba latina in

clan a I.Vii, pe luna leI 700Profesorului de limba latini in clasa a V-a si a VI-a, pe luni leT 800ProfesoruluT de religie in clasele I-a, a II-a si a III-a, pe luni leí 500

2.800116mine economie din sumele botirite prin budget, lei 50

No. 1491, 1853, Septembre 10.»

68

him n anexi programa schlelor muntene de la '1853 'Ana la Iunie '1854, cum si a-ceea pe anul molar de la 1 Septembre 1854 'Ana la 9 Iunie 1855. 1)

Evenimentele politice vin in mod neasteptat sa opréscA orI in totul orI in parte a-véntul nog ce luase sc6la nationalai Abia térile române capatase domnil none, abiaostirile straine le evacuasera, pana in Mai 1850, si se declara résboiul nog turco-rus, lacarele Francia, Anglia si Italia vor lua o parte atat de gloricisa si de salvatdre pentrunoi romaniI. O noul ocupatiune rusésca In Moldova, aduce neasteptata intrerupere dedomnie a lui Gr. Ghica, care in 14 Septembre 1853, párasesce cu jale Tronul MoldoveI.2)Generalul Urusoff, apnea. In numele RusieI guvernul Moldovei, pe cand generalul Bud-berg adjutantul Impèratesc ié presedintA Divanurilor ambelor principa Le.

Contele Ostensaken a fost numit vice-presedinte in Moldova.In urma evenimentelor de la Dunire si a introducerel Austriei ca. factor in tmpre-

giurarile politice, se scie cA rusii ag fost silitI, dupe ce Franta, Anglia si Italia s'ag de-clarat aliate ale Turciel, se abandone mg antdid Valachia i apoi Moldova.

Nu este misiunea mistra de a aminti pe lar, aceste evenimente, nic1 episodul refu-sulul armateI moldovene de a se duce ea ROT peste Prut; ne vom märgini a inregistraaci unele acte relative la scolI, din timpul ocupatiuneT muscalesci, de la 1853-4 Sep-témbre 1854.

In 28 Decembre 1853, Eforia scélelor din Bucuresci a supus lui Budberg budgetulanului 1854, cu raportul No. '1.986, ce ddm in anexa. 3)

Si analisam acest raport catre Generalul Budberg.Veniturile totale consignate in budgetu/ proiectat se urea la suma de 956.155 lei ;

acest venit provine din 850.000 hotArlti pentru scolI din casa centrala a Statului sidin 106.155 leI provenind din dobénda a 10 la sutA pe baniT dap cu dolAndi de Efo-ria sceilelor.

Cheltuelile inscrise In budgetul supus lui Budberg se urea la suma de 855.285 leI,care sumä scasluta din totalul veniturilor rémine un excedent de 100.870 leI, care dupelegea din 4847, este trecut in budgetul scéleI Obedeanu.

Adausele fácute de Eforie pentru 1854, ea le aréta prin condeile principale ur-matáre :

2.400 lei pentru al duoilea profesor de musica vocala. Deja In 1853 se introduseseun profesor de nest obiect, dupe hotarirea luata de a se introduce treptat musica vo-cala in bite sceilele primare.

4.800 lei, pentru o noua catedra de limba gréci in clasa V-a gimnasiala, de la 1 Ia-nuarie 1854, cacI Eforia a considerat ca o adevératA lacuna in invétamént nainta a-ceste limbe In clasa V-a.

2.400 lei, duo! pedagogi, carI 86 privegheze scolarii in timpul recreatiunilor si In clase'Ana ce intra profesoriI.

2.400 leI, adfiugirea unul profesor de musica voc,ala la scgla primara din Craiova.Asemenea 2.400 leI, asemenea catedra de la scála primara Ionaseu din Slatina.1.400 lei, diferite adiugirI la serviciul medical si sanitar din veniturile scéleI Ionascu.

Vel,l1 anexa.

a) Vesll In anexi un raport al revisorulul I. Merisescu, relativ la pornirea din férii a 1111 Gr. Ghica,8) Ve¡ll anexa.

Las.% de a aduce aci miel adAugirY la material qi administratiune i reducen T cucarq Eforia cauta si echilibreze adaugirile.

Raportul EforieT da, pe larg, sumele necesitate in plus §i minus de scéla de agricul-tura 9i de crescerea duslilor, cum a scalel de arte i meseriT.

Despre pensionatul de fete din S-tul Spiridon, inca se ocupa raportul Eforid vi pro-pune o adaugire de 12.600 le, pentru intretinerea internatula

La sceila din PloescI se adaogl din veniturile propriI cate 4.800 leI pentru catedrelede limba francesa' §i gréca. moderna' §i 3,600 leY, pentru catedra de tinerea registrelor.

Dam in anexa i budgetul scalelor muntene pe 1855. 4)Veniturile normale acestuI an sunt aceI 850.000 leI de la casa centrala a StatuluI

in plus 103.120 lei, dobanda banilor dafT cu imprumut.Cheltuelile din aceste veniturI lag o reserva pentru 1856 de 71.780 laBine inteles, cá scala Obedeanu, scóla lonascu, scala de agronomie, scala de dtgll,

scéla de arte, scala de fete, nu intri in budgetul acesta de veniturI i cheltuelI, ciau proPriile veniturI i budget special pentru ele, despre care ne vom ocupa la rén-dul lor.

Aruncand o ochire asupra budgetului acestuia, gisim ca scalele din judete costa* cate10.200 le)* pe an, avand duoI institutorI. Cele din Foc§anI, PitescI i Ploesci cate44.400 leI pe an. La Brilla fiind lefile mai marl, scala cu 3 institutorI costal 16.600leT pe an. In BucurescI scòle primare in Negru, in Verde, in Galben i in Albastru, cu

ca la Braila, la cate 3 profesorI. La Negra i la, Verde este si cate un profesor demusica vocal& Se mal piales° 4.800 pe an la duoY supleant1 de institutorT.

La liceu nu avem adaugirI pe 1855.Eati lista profesorilor la finele anuluI 1854, cum o atta D. profesor Yitzu :2)I. C. Maxim, Limba latina i romani, clasa I §i a II-a.

Limba latinA, clasa VVI.Lazdr Drugeanu, Istoria santa, clasaPaul, Geografia fisica i matematici, clasa a Ill-a..Alexandrescu, Geografia, clasa II-a.Al. Crefescu, Istoria.G. Idnid, Limba elena.Alexe Marin, Mineralogia, fisica i chimia.Zalomit, Logica i moraba.G. Pop, Aritmetica rationata 9i Geometria.RoguqsBouzenotMontiMarsillac

Limba francesa

69

Ve4I anexa.2) uStudiù asupra Invègmantulul secundar.4Vom vedea cate erorl sunt de indreptat in acest ta-

bel din datele ce unnézi dupe el.

70

Barq, Istoria naturala.Orescu, Geometria deswiptiva

IConstantinescu, Geometria analitica SOla de podurI

&coati, LimbaAl. Pop, Tinerea reg,istrelor.LiAburg, Limba germaná.Lecca, Desemn.La facultatea de drept se adaugä, de la Septembre 1855, dreptul administrativ

altä catedrä de dreptul comercial I).Cursul de ingineria civilä capätä anul II, de la 1 Septembre 1855, patru catedre

nota, i auume : principii de architecturä, elemente de mecanica, aplicatia geometriadescriptive la perspective, stereotipice i umbre, i mineralogia, ate 2.000 la pe an.

Cu cheltuiala StatuluT se in 20 bursierT, cu cate 1.000 la pe an, dér se maI chel-tuesee 18.795 lei pentru pensionatul Bucholtzer.

O importantä surnä de 36.700 lel se dispune pentru trimiterea a 9 bursierI notti insträin'étate, peste eel existentI de mal inainte, i afarä de MarcovicI, care studiaza me-dicina la Viena.

In interesul culture!, budgetul muntenesc pe 1855, coprinde suma circa de 25.000lei pentru rnuzëü, bibloteci, galerie de tablourI, cumpárarea de-carri didactice, colec-liune de modelurI de desemn, etc.

Instructiunea i educatiunea fetelor continui a nu figura in budgetul scólelor mun-tene, de-at ea subventiuni date la scóle de fete particulare, pensionat Elisabetan,Grand-Prés i Elencu Vecerása.

La Slatina este o sc61ä deosebitä primará pentru fete, din veniturile IonasculuI, iarasia çlisul pensionat Domnesc pentru fete din Capitalä, din veniturile bisericei S-tuluiSpiridon-Noil, cu adäugire de 11.750 leI pe 1855, din banii propril aI sc6lelor, se re-duce la simpla platä a 20 de bursiere, cate 80 galbenT pe an, la plata chirieT localuluTsi a 50 de stanjenI lemne de foc.

In vedere cu budgetele i une-orI aliturea cu ele, de la 1852-1855, s'ail petrecutunele fapte pe carI credem util a le pästra inregistrate aci.

Mai intdhl Nit privesce schimbärile supravenite in personal :Clucerul S. Marcovia, in 25 Ianuarie 1852, demisionég de la catedra de retorica

ce o avea in liceul S-tul Saya, trecánd la Eforie. In locul lui Marcovici e numit vre-melnicesce A. Drugianu, profesorul definitiv de Catechism 2).

JurnaleAstäyll, 3 Octombre, dupe ,cea din urmä inscriere oralä pentru concursul de isto-

rie, Eforia, dupe deliberatie, in unanimitate a chibzuit ca D. Alecu Cretescu, sä fie su-pleant de profesor de istorie in gimnasiul din Capita11.»

Arsaki. P. Poenaru. C. Bosianu.No. 1.813. 1852, Octombre 3.

I) Dosarul No. 359 din 1854, archiva sairusterului de culte.2) VeçIl anexa.

71

3) Ordinile EforieT dire D-nil Nestor si Iacomi din 1 Septembre, celuI d'entéiii pen-tru clasa I, al duoilea pen trA, clasa II, numin profesorT provisoriT, pentru catedra de limbaromana, in paralel cu cea Latina.' geografie.

«Eforia saelor, luand in bagare de semi jurnalul profesorilor numin judecatorI laconcursurile de limba latinä i geografie in clasa I si 1.1 gimnasiale., i parerea D-lor capop D-ta fi insarcinat a face provisoriik prescrisele kola, cu indatorire insá, ca se. poi,dobandi calitatea de profesor de a da un al duoilea concurs in anul viitor.

Cercetend, i inses1 Eforia cu luare aminte -deosebitele probe ce al dat asupra limb&române, geografieI i limbeI latine, aprobe parerea D-lor protesorI comisan, si te in-sarcinéza sä. fad provisorig, in cursul anuluI scolastic viitor, lectiile de limba Iatinägeografie in clasa gimnasialä, cu indatorire, ca se poti dobandi calitatea de profe-sor, de a indeplini condilia aretate de D-nii profesorT comisan.

Pentru remuneratia munceT D-tale, vel primi din casa scelelor o suma de leT 400pe luni.»

Dupe aprobarea Domnésee la raportul EforieT, cu No. 1.742, prin care, in lipsa deconcurenn destoInicI a ocupa catedrele de limba latinä., se propusese infiintarea a treisupleann si a un adjunct, Eforia numesce pe D. A.ndreiti Nestor adjunct cu léfa de lei250 pe luna, prin ordinal ca No. 1.876, din 9 Octombre, punendul in vedere indato-ririle séle ast-fel

«Eforia recomandend pe D-vósträ prin raportul cu No. 1.743, de adjunct profesoru-luI de limba latina In clasa I gimnasialä, Inaltimea Sa a bine-voit a Interi acéstecerere.

Indatoririle ce even D-vòstra, sun t cele urmatäre : sa invelan pe scolarI dupe me-todul profesoruluI principal, sub a caruia ascultare sunten. Studiul limbeI latine inclasa I se face in doue seep. El, profesorul, va face lectiile intr'un chip alternativ,and intr'una, cand in cea-alta dintr'aceste done sectiT; lar D-västre yen I ïìplini loculprofesoruluI in sectia unde acesta nu se va afia.

Ebria dér, ve numesce implinitor provisorid al functie, de adjunct, ca onorariu delei 250 pe lima, i cu incepere din sliva ce ven intra in functie.»

Eforia pritnind in acelasI Limp deslegare si la raportul cu No. 1.777, ce i s'a comu-nicat, ca adresa SecretariatuluT de Stat No. 5.606, de in cunoscinta D-lor Mihail Cape-tineanu i Mihail Iacomi, cele ce urméza :

«Efo.ria ve numesce supleant de profesor, de limba latina, indatoririle puse asupra-vefiind cele urmat6re :

Sa ve aplican special la studiul acestelSi Inman cu stäruinta bimba latine in clasele IV si V gimnasiala.La fie-care frei lunl sa ve infilisan la Eforie, ca sa '1 d.an incredintarea, prin co-

misia profesorali, ce se va nwni ad-hoc, de progresul ce an facut in studiul 4isei limbT.SI ve infatisan i sa luall parte la concursurile ce se vor face pentru alegerea de

profesorI de limbe.Se fin datorI, la Intémplare de a n erita aprobalia judecatorilor concursuluT, a ocupa

catedra de limba latina ce vi se va areta de Eforie.Ca se nu ve cheltuin timpul in alte ocupatil, i ca se 'I puten da studiuluT in cea

mal mare parte limb& latine, Eforia a si cerut voia !nankin& Séle Domnulul StApini-

72

tor, de a vi se da o remuneratie de leT 150 pe luna, pe care avetT a o primi regulat petótá. luna.

Raport la Domo.

4) «Dupe trecerea din viétA a D-luI SerdaruluT Genilie, fost profesor de geografie inclasele I, II si ifi din colegia, Ebria a chibzuit ca ceT duoT supleang al scedelor primaredin Capitali, i anume: D. Paul Dimitrie i§erban Alexandrescu, sa. indeplinésel vre-melnicesce acele treT clase, &leca : cel äntéiti clasa I si III, iar cel al duoilea clasa II.NumitiT ai i intrat in functie de la 1 a urmAtórel lunT.

Pentru adausul insArcinAreT ce li s'el' pus, Eforia chibzuesce, ea pe tanga onorariulde lei 200 pe luna ce primese fie-care din numitiT, in calitate de supleantI, sä li seadauge, din suma de leT 500, botarla, pe lunA, pentru sus-slisele treT clase, insä : D-luiPaul Dimitriu id 200 pe lunä, iar D-luT §erban Alexandrescu lei 100 pe lunä.

lar restul de le 200, din sus-slisa suma de leT 500, ramin ca reserva, spre a se daonoraritt la alti supleantY, daca trebuinta va cere.

A.césta, Eforia o supune plecat InaltimeT Voistre, asteptAnd Malta deslegare.»

No. 166. 1852, Februarie 28.

A.dresa Departamentului CultuluT, cu No. 652, din 5 Februarie 1892, catre Eforiaprin care comunica' halla aprobare pentru numirea celor duoT suplinitori de geografiein clasele gimnasiale I-a, a II-a si a in locul raposatuluT Genilie, acésta adresAEforia o comunica D-lor Dimitrie Paul si Alexandrescu §erban, la 11 Februarie acelan, prin ordinile cu No. 263 si 264.

Nu tot ask s'a urmat i la numirea suplinitoruluT catedra de retorica, D. Lazar Dru-geanu, in locul demisionatuluT Simeon Marcovid; ci la 11 Februarie, Departamentul,prin ordinul cu No. 774, a comunicat EforieT in copie adresa SecretariatuT Statuldi incoprinderea de maT jos :

Catre Departamentul credinfei,

«Infatisindu-se MarieT Sale raportul CinstiteT EforiT a seedelor, cu No. 168, alAturatpe litiga al aceluT Cinstit Departament No. 337, prin care se recomandi Lazar Dru-geanu a se oréndui vremelnicesce profesor de retorica, in locul clucerului Simeon Mar-covicT, Inältimea bine-voind a dat urmatérea resolutie :

«Va grAbi a se face conctu-sul, eAci t'Ara concurs la un asemenea insemnat clas nugAsim cu cale a se oréndui. ApoT cumulul a multor i felurite indeletnicirT asupra unuia

aceluiasT profesor, este un mi4.1oc impedicAtor sporireT studiuluT. i despre acéstapoftim pe Eforie, ca precum in tate cele-alte, sa fie cu cuvenita ingrijire.

aA.cestea cu cinste se impärt4esce aceluT Cinstit Departament spre cele de cuviinlä.»

No. 446. 1852, Februarie 5.

Potrivit acesteT decretar! domnesc1, Eforia, la 9 Februarie acel an, cu No. 275, pu-blica concurs si examene pentru 15 August, pentru tóte catedrele vacante la colegiuldin Bucuresd, la cel din Craiova si la 13 scéle primare de prin oraseis judetelor. Tex-tul publicatieT este acesta

73

Eforia scdolelor

«Catedrele din sc6lele aici insemna te, sunt vacan te pentru urmatórele invelaturi adec4:

In colegial din Bucuresci

Istoria generala, in clasele IV, V qi VI.Retorica in clasa VI-a.

In colegial din Graiova

Limba latina', in clasa a IV-a.Elemente de limba francesa, idem.Principittrl de limba germana, idem.Istoria partea I, idem.

In 18 scoll primare de prin oramle judetelor

Clasa IV-a pentru invälaturile arétate in' program. §i fiind-ca aceste invälaturi, aua se a§eçla de la 1 a viitoruluT Septembre, Eforia face cunoscut de ob§te, ci pentru in-vätáturile din clasele gimnasiale din BucurescI i Craiova aú a se face concursurl; larpentru cele primare aii s'A se dea examene fati cu madularil EforieT, i aceste toncur-surY i exainene se vor incepe la 15 August viitor.

Doritoril de a se supune la acestea vor bine-voi a veni de acum in cancelaria Eforietca sa'§I inscrie numelea

In urma scrisórel adresatä. din Franta (Boulogne) in 12 (24) Noembre 1853, princare cere profesorele de limba francesa in a IV-a §i a V-a gimnasiala, Bouzenot, pre-lungirea congediului ce luase pentru cäutarea sandtateI, pana la primavera, alátu-randu'§I un certificat medica], atestat de identitatea semnitureT i a pers6neT atestato-ruinl de primarul din Boulogne, Eforia, la 12 Decembre acel an, incheie un juma', princ,are numesce suplinitor, pina la intórcerea numituluT, culéfa de le! 500 pe luna, pe D.Roques, de la 1 Ianuarie inainte, ca unul ce a dat indestul dove01 de capacitate laconcursurile trecute.

Eforia scélelor, tot asemänat aceleI domnesci hotarirI, face la 19 Februarie urma-birea alta publicatie

Eforia sc6lelorPublicalie

«Potrivit cu aprobatia i deslegarea MarieI Séle Prea Inaltatului nostru Domn, Eforiaare a amla de la 1 Septembre a anuluI viitor scolar, cate un singur profesor la fie-caredin clasele I-a, a II-a qi a III-a gimnasiala din Bucuresci, ea sä predea invätäturile acolocoprinse i araate aicl mal jos, afara de cursul de caligrafie i desemn, pentru caresunt deosebitI profesor!, adeca :

In clasa I-a

Limba romana in pararel cu cea latina.Geografia.Catechisinul.

74

In clasa II-a

Geogratia.Limba romana in paralel Cu cea latina.Momia religiei.

In clasa ¡II-a

Limba romana in paralel cu eea latina.Istoria santa.Geografia fisicA i matematica.

§i Iiind-cá pentru eapacitatea persénelor ce se VOL insareina eu cate una din aceleclase, Eforia se cunesce dat6re, dupe orenduiala ce se pazesee, a lua mal anteiu sciintadin dovelile ce vor da acele persene, prin concursurI; Eforia publica. ca pentru inve-tatura aretatelor treI clase, aù a se face concursurI t'ata cu membrii EforieI si a se in-cepe la 15 August viitor. Persónele dar doritére de a primi acele clase prin chipul are-tat vor bine-voi a veni din vreme, ea M'O inserie numele in registrul cantelarieI, apoia se infatisa la preserisa çli, ea sa se supuná examenultd.»

Arsaki. Florescu. P. Poenartt. C. Bosiantl.

Demisionänd Thot din postul de limba francesa a clase' a IV-a, si. pentru a resplatipe Monti de pagube ce avea la directitinea pensionatultn in 1852, Domnitorul, asupraraportuluI EforieI din 25 August acel an, sub No. 1.498, chiainä pe Monti la catedravacanta, cu onoriri de 1.050 lei pe luna. Monti primesee, dar starea sanateI sale '1 obligasä renunte la catedra, in Noembre 1852. 1)

Monti mal continue a tine internatul i pensionatul frances pana in anul urmator1853, luna Iulie, e:1.nd cere reziliarea contractuluI sub cuvent ea nu 'I ajung banif ceprimesee pentru sustinerea internatulul i voesce a se inbirce in Franta. Dam in anexanumeriíse corespondente dintre Monti, Domnitor i Eforie in privinta acestora. 9)

In 26 lidie 1855, D'orla cere Domnitornha §tirbeiii, cu raportul No. 1.170, ea inloen' desfiintatului pensionat Mon ti, sA se infiinteze un al duoilea internat de 20 sti-pendistI.

Domnitorul aproba Eforia, Llore deja in 9 Neoembre 1854, daduse 4 bursiedBucholtzer si 2 la pensionatul giureanti, acum pe 14 r6masI de la Monti 'I icredintezatot lui Riureanu, cu cete 1.000 leI pe an.

Prefacerile itrmate in giinnasiul de la Craiova sunt aretate in actul urmator

RaportPrin raportul cu No. . . . , Eforia a supus InaltimeI Tale, a in concursul de limba

latina, nu s'a putut alege niel o persona ca calitätile necesaxiY, ea s.:1 fie investita cu

I) \Top anexa.2) Vell anexa.

75

functia de profesor pentru acésta limita. La gimnasittl din Craiota, clasa a IV-a urmánda se infiinta in acest an, Eforia a chibzuit, ca provisoriii, numai pentru anul sco-lastic urmator, s'A urmeze cu cursul de limba latina in acest das, D. G. M. Fontanini,inspectorul aceluI gimnasiii si profesorul in clasa III-a, pentru acest adaos de bisar-oinare, sa se dea numitulul, drept remuneratie, leI 2'50 pe lunti, jumetate din suma delel 500, lefa hotaritá dupe budget. lar pentru finaba francesa, tot in clasa IV-a, Eforiaa socotit de cuviinta, s'a se restatornicéseä in functia de profesor D. Dufour, ce a fostprofesor de acéstá timba, tot in gimnasiul din Craiova si care a incetat lectiile din causasuspendäret cursttrilor din anii din tirilla, i drept rentuneratie munceI sale, sa i se dealeI 300 pe luna, din let 500, hotarip dupe budget pen(ru clasele a IV-a i a Va.

Acéstä a ei cbibzuire, Eforia o supune plecaL InaltimeT Vóstre, asteptand Malta deb-legare. 1)

No. '1.777. 1852, Septembre 22.

Cu ocasiunea diverselor prefacerl in corpul didactic, Eforia aplica, in 1852, dis-positiunea prohibind cumulul de catedre, in casta urmator

«Luand in bagare de sérna Eforia, ea D. Ditnitrie Paul, ce este sttpleant la scedele pri,mare din vapseil, precum i sttpleant la clasele I-a si a III-a din gininasiO, pentrtt pre-darea geografiet, s'a orenduit acum supleant si la scOla ostasesca, din care urtnéza a nu'I prisosi titnp spre a putea indeplini i functia de supleant la scólele primare ; Ebriachibzuesce, ca sa ~Ana supleant numal la clasa III-a din giinnasitt, cu lefa de leí 200pe luna, ce a avut i in post de supleant la scóle'e primare se orenduesee D. DimitrieConstans, cu lefa de leT 200 pe luna; acest jornal se va pune in lucrare de la 1 Oc-tombre.»

Arsaki. P. Faenara. C. Bosiann.No. 1.747. 1852. Septembre 23.

Trecènd de la personal la cercetarea principalelor mesurt lttate in Lre 1852-1855,inregistratn pe cele urinät6re:

Ordinal Eforiei catre loe profesan yianasinlai,«Stin te!' poftii, potrivit dispositieT X, prevèdutä in regt dele disciplinare pen (ru sudan,

sa bine-voiti a indatora pe tal scolariI claseI D-vóstre, ca sa ja note asupra lectiet cevetT preda si in urmä sa le dea o redactie regulatá.

La sfirsitul fie-carel lunT, pe langa examinarea ce vetl face scolarilor, le yeti cere siacele note, ca sä vedetI déca le ají regulate si chipul cu care sunt redigiaLe, ca din ad,sta sa putep judeca apoI si mai bine capacitatea fie-carttia.»

No. 232. 1852, Februarie 5.

JurnalD'orla consfdertind ca premiurile ce se dati scolarilor la examene sunt o respla tire

pentru junimea studitisa si de huna conduitä si un indemn pentru scolariT carT n'aufost norocitT de a esi biruitorT din lupta scolastid

a) Ve,Il anexele.

76

Cá aceste premiuri date intr'un numär prea mare, devenind prea obicmuite, nu potproduce efectul ce se astaptat de la ansele ;

HotAresce, afi de acum inainte premiurile sA se dea dupe chipul urmätor :De fie-care clasä dintr'o so% primara, ski gimnasiali, se vor da numai cate trei

premiud cu cununT.Se vor alege prin concurs trel din scolaril earl la examen ail esit premianti la tate

lectiile uneI clase i acestora se vor da cele treI premil cu cununä. Tar eel-alp din pre-miantit 441 carI nu s'ati infat4at, ski call n'ati fost ales! la concurs, vor lua numaI pre-miul I färi cununi.

Scolaril earl' in lectiile une! clase Vor avea majoritate de eminente si minoritatede numärul 1, vor lua premiul al II-lea asemenea fail cununä.

cll Mara de ceI ark* maI sus la 'lid un alt scolar nu se va putea da premiurt.Studiul desemnuluI si al caligyafik nu se coprinde in regulele din aceste prece-

dente. Pentru desemn Eforia va da premiurI speciale, cand va socoti de cuviintA.La solemnitatea impärtirei premiurilor, se vor infatisa InältimeI Séle Domnului

stäpanitor numai scolarii ce vor fi meritat cununä, iar ceI-alti premiang me sus are-tali li se vor citi numaI numele.

Scolara a cAror conduitä va fi rea, vor lua un premiu cu un grad maI jos decatacela ce ar fi luat avénd o bunä conduita, si daca vor fi din ceI eminentI la ate lectiileclaseI lor nu se vor putea Ilia a se infati§a la concursul arätat prin art. 6.

A.cest jurnal se va comunica la toti c,apil' de pensionate de amkiduod sexele 0 sevor indatora a se conforma, fail cea mai micA abatere, cu dispositiile lui.»

Arsaki. L Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.

*

S'au agitat in anut 1852, in trebarea : déca preotii nu trebue sa fie preferiti ca inv6tAtor1 de religiune prin scólele de judete si décä in schlele sätescl asemenea nu se cu-vine, ca in locul candidatilor, ce pang acum era, sä fie oranduit preotul din sat? Acéstacestiune o agitézä Episcopul din Buzeu, prin raport catre Domnitor, din 8 Februarie1852, cu No. 533. In 27 Febrie acelaq an, Eforia, cu raportul No. 376, catre Departa-mentul credinteI, räspunde a alegerea profesorilor se face prin concurs si a nimeni_nu opresce persónele de partea bisericksa a se presenta la concursurI. Cat privesceposturile de invätatori sätescI, Etoria amintesce,ck scólele acestea sunt inch' inchise dincausi ci ceI ate duoI le! de familie de sätén se intrebuintkä acum pentru alte scoli.1)

Departamentul trebilor bisericescI, cu o adresa No. 5.532, din 1.853, comunicti Efo-lie! aprobarea, la raportul eI No. 1491, in privinta infiintarel catedrel de limbolatinä in clasa VI-a §i a modificatiilor celor-alte in invätämantul gimnasial, ce s'a mgpropus printeinsul. 9)

*

Facultatea de drept atrage in 1852-1853, particulara atentiune a guver-OuluI muntén.

In Septembre 1852, Eforia supune Domnului urrnatorul raport :

t) Veql anexele.2) Vell anexa.

71

Raport la Domn«Prin budgetul anulul urmitor se hotáresce, ca in acest an, pe lingi cursurile de

dreptul romän qi cel civil romin, incepute Incá din anul din urmá., sä incépii i cursuldreptului penal, procedura penali i cea civilä.

Eforia nu a lipsit de a lua t6te mèsurile posibile, ca si se gäsésci o persemi ale carelcunoscinte sä rispundi cu importanta obiectului islisului curs; dar In sfir0t a socotit, capersòna ale cirei cunoscinte 'I promit un bun curs de drept penal, procedura penalacea civilá, este D. doctor In drept, Serdarul G. Costaforu, profesorul de drept civil.

Eforia dar a chibzuit, ca numitul profesor sä se Insárcinze i cu dreptul penal, pro-cedura penali i cea civilä, luand pe längá léfa ce primesce in calitate de profesor dedreptul civil, 0 lei 700 pe luni. léfa hotäriti prin budget, pentru cursul de drept pe-nal procedura penalä i cea civili.

Acéstä a ei chibzuire, Eforia o snpune plecat Iniltimei V6stre, a!teptänd InaDA des-legare.

No. 1.776. 1852, Septembre 22.

Eforia prin ordinul No. 1.955 din 20 Octombre, dá asemenea in cunoscinta Serda-rului Gheorghe Costaforu profesorul de drept civil, ca s'a primit aprobarea Domnuluila raportul cu No. 1.776, 0 prin urmare se numesce profesor 0 de dreptul pe-nal 0 de procedurile dreptului civil 0 dreptul penal, cu remunerarid Tie 700 lei, i cuindatorire, ca conform propunerei Eforiei 0 a aprobäreI domnesci dati, sá gitésciimanuscrisul cursului sèü In timp de un an 0 cu al duoilea an sii 'I revisuései, i sg 'Idea la tipar.

In:anul 1853, Eforia supune Domnitorului un nod raport in privinta facultatel dedrept. C. Bosianu, numit in 19 Ianuarie 1852, cu oficiul No. 52, director al salelorIn locul NY S. Marcovici, chiámat la alt post, I) nu se putea sa nu '0 porte atentiuneaasupra facultitei de drept.

Eaci aci, In ir, actele earl se ocasionará din initiativa lui C. Bosianu :

Raport«In anul viitor scolastic, al treilea an al cursului de drept, este a se deschid, con-

form cu programa intaritä de Inältimea V6stri, cursul administrativ. Eforia dorind aincredinta acest curs une persone ale aria cunoscinte i experienti sA rispunda cuimportanta studid, alegerea a cadut precum i urma, pe persona vechiului pro-fesor de dreptul civil, D. Serdarul Stefan Ferechidis, care, primind acésti Insircinare,Eforia aduce plecati rugiciune Inalimei Véstre, si bine-voiti a da malta aprobatiealegerei ficuti de &Ina in persona D-lui Ferechidis, ca profesor de dreptul adminis-trativ, cu remuneratia hotarita prin budget de leI . . pe hind.»

No. 1.272. 1853, Iulie 22.

Departamental Logofetlei bisericesci 0 al instructiunet publiceCinstitef Eforii a scélelor

«Cinstitul Secretariat al Statului, incunosciintézä prin adresa cu No. 3.550, ca supunénd la cunoscinta Máriei Séle Prea Inaltului nostru Domn, raportul acestuI De-partament sub No. 4.102, impreuni cu acela al CinstiteI EforiI No. 1.272, din 22 ale

Dosarul No. 853, archive ministerulul eultelor.

trecutel lunI, atingétor de orénduirea D-lui Serdarului Stefan Ferechides, de profesorpentru cursul de drept administrativ.; Mária Sa a bine-voit a pune asuprei urmátórealurninatä resolutie :

«Ni se va supune programa de cursul intreg al legilor cum are a se urma pe deplin,In aly anl i câte catedre?»

«Acésta ca chiste se comunicá Cinstitel Eforit, spre cuvenita urmare.»§eful Departamentuliff, loan Manu.

No. 4.468. 1853, August 14.

Raport«Conform Cu resolutia ce Inaltimea V6stráatt bine-voit a pune la rap ortul Eforiei, cu

No. 1.272, din 22 Iulie, Ea vé supune plecat aci alatnratul program al cursului de drept.Dupe acest program, cursul de drept se imparte pe trei anI: in an ul hill se urméza

dreptul roman si dreptul civil romanesc, in anul al 2-lea dreptul penal si procedurapenalä, dreptul roman, ce se sf0sesce i dreptul civil care se con tinud ; In anul al 3-lease invatá dreptul administrativ, dreptul comercial, dreptul civil, in cel d'Antéiii semes-tru se sfèrsesce, si in eel din urmá semestru se face procedura civila.

Starea de acwn a cursuluI de drept este cea urmätóreIn anul scolastie 4851-1852, s'au facia cursurite anulut Antéiu in anul 1832

. 'Ault la 1853, cursurile antilut al 2-lea i In anul 1853-1854 ce incepe, se vorface cursurile anulai al 3-lea. Tot in acest din urma an vor incepe din noil cursurileanului íintêiu. Asia, cursul dreptuliff incepe la fie-care duoI am.

Despre ceea-ce privesce recomandatia ce se da fie-caruia profesor, se aréta cu deslusireIn alliturata programa, care este conforma cu budgetul anulut urtnator, Intuit de Inal-timea Vóstra.»

No. '1.443. 1853, Septembre 1.

Programa cursulm de drept

78

Lei p. Lei p.

NB. Fie-care profesor 1l iea remuneratia sa numaI pentrulectiileanu Lit In care se afla.

Anal 1-.itt

1 Dreptul roman C. Bosianu, 800 9.6002 Dreptul civil. G Costaforu. 800 9.600

19.200And ai 2-lea

Dreptul roman, continuatie . C Bosianu. 800 9.600'2 Dreptul civil románesc, continuatie G. Costaforu. 800 9.6003 Dreptul penal si procedura penala . G. Costa fort]. 800 9.600

28.800Anttl al 3-lea

1 Dreptul civil sférsitul i procedura civila. G. Costaforu. 800 9.6002 Dreptul administrativ Nu s'a numit. 800 9.6003 Dreptul comercial. Nu s'a numit. 800 9.600

lar peste tot pe trel anI, se urca lefile 28.800

profesorilor la lei . 76.800

MATERIA Numele

profesorilor

atel

41)

a.

go9a.

0)ra.

79

Departamentul Logofatiel trebilor bisericescl i al instructiel publice

Cinstitel Eforil a scdtelor

Cinstitul Secretariat al Statulta, prin adresa cu No. 3.978, incunosciintézd, cä sttpun0tdla cunoscinta Máriei Séle Prea Inältatulul Nostru Domn, raportul Cinstitet Eforii, cuNo. 1.443, insotit de programul cursului de drept, Inaltimea Sa a bine-voit a da asupra-1urmatórea luminata resolutie :

«Prea rü cumpanit. Dreptul civil in tref ani, principiile dreptului roman in duotam, iar condica penalá cu procedura criminalá inteun an, precum dreptul adminis-trativ impreuna Cu condica cornercialá si ctt a el prot'edurá intr'un an.

Cere.n o cumpánire logicá despre impärtirel acestor cursuri, av4nd in veJere siprogramul nostru din 1850.

Primit profesor D. Ferekides..»

No. 5.122. 1853, Septembre 21.

Raport la Domn«Eforia a citit cu cea mai respectuasá luare aminte resolutia ce Inaltimea Vastra all

bine-voit a pune la raportul ei cu No. 1.433, prin care vi s'a upus programa cursuluide drept, si pe care Inaltimea Vastra n'ati bine-voit a o aproba.

Eforia supune plecat Ináltimei Vastre ca in alcatuirea acestei programe, ea a avut'de principiù natura fie-cdria rainure din sciinta dreptului i trebuintele t6rei, si a datfie-caruia fel de studid numai timpul neapárat trebuincios profesorului, ca sa explicesi sä desvalésca inaintea sludentilor principiurile car): inlesnesc intelegerea i aplicatiaune! legiuiri.

Asia, considerand ant6iu ca studiul dreptului privat, (roman ség civil romanesc),din pricina rapórtelor multiplico si complicate, in carI se ail& interesele private, cereun timp mult maI lung de-cat cele-aite rarnuri ale dreptului; cit' pe MO acésta drep-tul roman si dreptul civil sunt etre-cum fundamentul sciintei dreptuluI; cá prin urmareun student, care va trece in studiul celor-alte ramuri ale acestei sciinte, necunoscanddestul dreptul privat, ale aril principiI domnesc pe tad surfata ei, nu va dobandi, dupeori-ce strädanie, de-cat niste cunoscinte incomplecte i nesigure ; ca in sfarsit, stareade imperfectie a legislatiei civile a nóstre cere neap:drat un studifi mai serios de mode-lun clasice in dreptul roman ; pe aceste consideratil, Eforia a hotärit, ca studiul drep-tului civil sá se facá in duoI anT i jum6tate, did in al 2-lea semestru din al 3-lea an,se face procedura civila; dreptul roman in duoI ani, iar cele-alte ramuri al dreptului,adecä dreptul penal cu procedura penala, dreptul adininistrativ, dreptul comercial, sase studieze fie-care in curs de un an, si kite aceste studil, precut!' se arétk in mal susOisa programä, sunt impartite ast-fel, ca cursul dreptuluT sa se s6virséseä in treT anT.

Pe king& acestea, considerand ck adesea incercarea este cea mal buna dovadi a bu-.natátet une! teoril, Eforia nu a lipsit de a consulta si programele facultätilor de dreptdin Franta, de.spre Intinderea ce Owl cursului dreptului, cand este destinat de a forma,nu doctor!, ci licentiati, adea 6meni practici, cu mijlócele intelectuale necesari! de apricepe si a aplica o lege ; i telte aceste programe le-a gäsit conforme cu maT sus po-menita programä, afar& numai, el in aceste programe se pune trei ani pentru studiuldreptului civil si un an pentru al procedurei civile.

Eforia, conform cu porunca Inältimel Vóstre, nu'a lipsit de a consulta i programa

din anul 1850, 0 a compara cu aceea ce acum s'a supus Inaltimei Voistre, 0 diferentanu este alta, de-cat c,A In programa anului 1850, dreptul civil se pune numal pe duoiani, dreptul roman pe un an ; dreptul penal cu procedura penalä 0 cea civilä intr'unan ; economia politica 0 istoria dreptului inteun an ; der aceste duo6 din urmä studiis'all desfiintat prin ofisul prin care Inaltimea Vóstra 41 bineLvoit a intäri budgetulanului 1853, iar in programa ce s'a supus acum Inaltimei Viístre, se pune dreptulcivil pe duoi ani §i jumètate, dreptul roman pe duoi anT, dreptul penal 0 procedurapenali un an, 0 procedura civilä pe §ése lunT. ModificAtiile ce s'aü fácut in acésta dinurmä programa, sunt justificate chiar de consideratiile mai sus expuse; cu bíte acestea,Eforia supusii poruncilor Ihallimei Vdstre, a intrat in de izmivá cercetare a programeiséle, si dupe o matura deliberatie, a recunoscut, ca färä vátèmarea invèlatureI, nu sepote face modific,atia acesteI programe. Acésta a el Were, Eforia, o supune plecatInáltimeI Véstre.)

Departamentul trebilor bisericescf, cu adresa No. 554, comunica EforieI a M. S.Vodá a aprobat raportul Eforiel No. '1.595, in urmatorul sens: «In curs de trei aril sevor preda 0 s6var0 tòte feluritele ramuri de legT, ce ni s'a arètat 0 ni se aréta prinprograma de acum.»

Programa de cursurile facultatm de drepturi

MATERIA

Anul J-iu

Dreptul roman .

Dreptul civil-românesc . . .

Anul al ¡II-tea

Dreptul civil-romanesc . .

Procedura civilä In al 2-leasemestru

Dreptul admin)strativ . .

Dreptul comercial . . .

Director, C. Bozianu.

80

Vilele

I

I

I

I

1

Césurile lectiRor

De cluninéta

81/2-10

81/2 10

Duroiarmaill

Numele profesorRor

C. Bozianu

G. Costaforu

1 Idem

1 Idem

Stefan FerekidisS

Vacan t

3 416

3 4 i/2

3 4V2

LuneaMercurea

0VinereaMartia

Joia§i

Sambata

LuneaMercurea

qiVinereaLunea

MercureaVi

VinereaMartiaJoia

§iSambata

Primul contingent de tineri esiti din scéla de drept in anu11854, stint recomandayguvernului de Eforie, cu raportul No. 1.446 din 23 Decembre 1854, cAtre Domnitor

«Scolarii arätati In aläturata listä, aú sävirsit urmitelrele cursurI de drept:Dreptul roman.Dreptul civil rominesc i procedura lui.Dreptul penal si procedtwa penall.

«Eforia socotind cä. acestl scolari posed din sciinta dreptului principiurile de neapè-ratä trebuintä spre a putea fi intrebuintati in functii judecAtorescI, ja indräsnéla de a'I recomanda spre acest sférsit InAlime1 Véstre.»

Arsaki. Florescu. Poenaru. Bozianu.

Numele scolarilor Gradut invèglturel

Dimitrie Economu EminentAlecu Läziirescu Eminentleon Ralea EminentVasile Petroni minentPetre Orbescu Eminent'Dimitrie Paul Viorénu EminentGheorghe Dimitrie Vernescu EminentAlecu Petrescu EminentConstantin Rusescu UnulTheodor Ciocaneli Unul

Scolarii neregulafi

Nicolae Benescul UnulPetre Sachelarie UnulConstantin Ipätescu UnulCon stantin Zägänescu Unul

Raportul Departamentulul Credintei atre Domn

Departamentul väend cA prin lista insolità de raportul CinstiteI Eforii a scedelorcu No. 1.446, atre Maria V6strä, arätätóre de nutarul scolarilor care posed& din sciintadreptului, principiurri de neapäratä trebuintä spre a putea fi intrebuintay in functiijudecatoresci, este inscris i numele Domnului Dimitrie Paul Viorénu, pentru care Ind-timea Vóstri land in consideratie recomandatia acestui Departament, sub No. 4.854,din anul incetat, urmatá dupe cunoscinta ce are de aplicarea numituluI ténär la de-s6virsirga sciintei dreptului si dupe c,onstatatia cinstitei Eforii, din chiar räspunsul ce'i a dat la intrebarea care 'i s'a fácut despre gradul inaintäreI in studiul gimnasialfacultativ, precum si de se afli vacant& de stipendiii pentru universitAy sträine; aybine-voit a dzi.maltA deslegare, prin luminata resolutie comunicatit de cinstitul secre-tariat, prin adresul No. 3.898, ca sä se trimitä acel tênër cu cheltuiala Statului la Pa-ris, spre a dobandi specialitatea legilor si a studia organisalia grefelor i oränduialazitä. in alcituirea si expediarea actelor, printr'o practica stäruitóre. Departamentul, prinurmare, de o datä cu supunerea Märiei V6stre a sus numäratului raport al Cinstitei

6

82

Eforil, la de isnévi indrásnéla a aduce acésta la cunoscinta Inältimel V6stre, rugändu-vi plecat, ca sä bine-yogI a da porunca de a nu se stinjeni plecarea pomenitulul tin&subt pricinuirI de forme, ce nu 's1 vor avea aplicatie pe orénduell autorisate pringiurI.

No. 166. 1855, Ianuarie 18.

Departamentul Dreptitai al PrincipatuluI Térei-Rominesm

Onor. Departament al Credintei

Maria Sa Prea Inagatul nostru Domn, prin luminat ofis cu No. 46 de la 14 ale cu-rentel ¡un! Ianuarie, ce a bine-voit a da fn privinta tinerilor scolarf, poruncesce, ca ceIce vor Infatisa diplomele ca ail trecut cursul legilor cu cerutul progres, sa se amploesetreptat dupe un stagia ce vor face pe lingi Departament, sett pe ling& vre-o infantasi dupe probele ce va da fie-care de a sa capacitate si aplicare. Acest luminat ofis, De-partamentul '1 comunica in copie si aceleI Onor. Logofeth, rugindu'o sa bine-voiascaa '1 impartasi i Onor. EforieI a scedelor spre sciinta ce urméza a avea.

No. 388. 1855, Ianuarie 17

Cope dupe luminatul ofis al Marie& Sale Prea Inäitatului nostril. Domn ca No 46din anul 1855 Ianuarie 14, indreptat Departamentului dreptätei.

Varilind ca intre tineriI, earl cer a fi amploiati in ramura judecatoresca, sunt uralcall ad &cut invitaturl de legI, i fiind-cä dorim ca functionariI magistraturet sa ajungaa fi ennenI eu cunoscinte speciale In acésta ramura.

poruncim, ca tineriI ce vor infatisa diploma ca au trecut cursul legilor eu cerutul progres, si se amploeze treptat, dupe un stagiii ce va face pe langa Departament,séd pe ling o instanta si dupe probele ce va da fie-care de a sa capacitate si aplicare.

In conformitate cu originalul luminat ofis.

Secretarul Statulul, St. C. Negrescu

Onor. Departament al Credintei

Asupra raportuluI aceluI onor. Department, cu No. 166, de la 18 Ian uarie curgetor,Insotit de acela al onor. EforieI sc6lelor No. 1440 de la 23 Decembre trecut, cu listaIn alaturare de eel ce all sivérsit cursurI de drept, spre a putea fi intrebuintatI in functiIjudecatorescl, i prin care raport de mal sus, onor. Departament se nigh' a se da poruncade a nu se stinjeni plecarea la Paris spre desivirsirea Inyitaturel legilor a D-Idi Dimi-trie Paul Vioreanu, care asemenea se afli trecut in sus slisa lista ; Maria Sa DomnulStapinitor aproband plecarea D-luI Vioreanu, a bine-voit a adauga urmatórea luminatdresolutie :

gAcéstà listi se va trimite si se va recomanda la fie-care Departament i mid ales latlreptAteI, ea sti albi In vedere la orI-ce vacanta In eancelariile Departamentelor

Arespective, precum si de amploiatil ce ea/ma de aeele Departamentwq, declaramahotarlt, ca de astásll inainte nu va fi primit niel macar seriitor, care nu va da doveçlf

- 83-.

(tcá a fácut 6re-care studiti, cel putin de gramaticA. Ori-care altul se va primi Nil con.-csideratie despre capacitatea aci cerutä, va fi depärtat.»

Secretarul incunosciintéza acésta Onor. Departament, care va bine-voi a imparbiqi 0din partel celor-alte Departamenturi acéstfi domnésa resolutie.

Secretarul scólelor, Plagiano.No. 316. 1855, Ianuarie 27.

Numele seolarilor Gradul invdgturel

Dimitrie Iconomu EminentAlecu Läzirescu EminentIán Ralea EminentVasile Petroni EminentPetre Orbescu EminentGheorghe Dimitrie Vernescu Emin entAlecu Petrescu EminentConstantin Rusescu UnulTheodor Ciocaneli Unul

Scolarfi neregulafi

Nicolae Benescu U5u1Petre Sachelarie UnulConstantin IpAtescu Unul -Constantin Zágánescu Unul -

*

14) Inainte de a trece la cercetarea lucrarilor cu referintá la soon de gradul al II-leaséll si I-iti, orY speciale, sá facem mentiune de noua reforma scolard munténi din 1855.

Acéstä reformA este provocatá de ministrul instructiunei publice, cu raportul sèfi laDomnitor, din 1852, sub No. 4.141 4)

Ministrul arétá Domnitorului cá scedele nu merg bine din causa relei sisteme «sidéca acéstä sistemi s'a putut scuza páni acum, prin nevoia intitmpltirilor ce apása petérA, ast.isli nu mal este scuzabil.» Ministrul constatá urmátórele meajunstui in sale:

In clasele primare nu se invétá de loe istorie, apoT anumaI prin istorie se in-véta virtutile cele mari: desinteresarea, devotamentul, patriotismul etc. ;

Ministrul vede mutila clasa IV-a primara, si pentru a sunt fórte putinl scolariin ácéstii clasä, si pentru el in clasa I gimnasialá se invétá iaräsi materiile clasei a N-aprimará. Ministrul preferá si se facti mai multe divisiuni din clasa I gimnasialä ca sanu fie prea multi scolari, earl n'ar putea invála ;

.In cele d'antéiti 3 clase gimnasiale prea se Inv*" numai cele ce se predà in scólaprimará, afará de limba latini cáreia nu se da timpul cuvenit.

Fórte multi scolari incetézi de a urma de la clasa IV-a si dupe programul actul aceMeg nu sunt bun] niel de Meg de privalie ;

Ministrul gAsesce rád si programul claselor superióre de heal : el invéti inteunan abia tot studiul istoric fárá niel o pregátire de geografie istorid, de chronologie, de

1) Yell anexa.

biografiT, de istoria terel RomAnescI. Din sciintele matematice i fisice trecute o datiripede, iar nu va remânea nimic in mintea scolarilor, earl cAnd ajung la clasele su-

periere nu pricep cursurile 0 fug de la invetittul. De aceea nicY nu s'at aflat tenerpAni acum si dea examen general ;

5) In privinta studiultd limbistic i literar, Ministrul regreti lipsa limbel elene; apollipsesce studiul literar atilt de important.

De aci urmézi, Oice Ministrul, ci din sceple se va versa In societate o tinerime uOri,trAndavi, tara principil, rebeli la tóte ideile de mund. 0 de datorie, pretentiesi §i fn-fumurati, Cu un cuvént periculesi pentru societate.»

Ministrul propune dar Domnitorulul, adoptarea unei programe none de Invetituri, co-piati dupe programul frances, de sub imperiti, In acésti programi s'a modificat numaiceea ce nu se pote aplica la noI. Ministrul cere DomnitoruluI ca programa proiectati deel, sä se ja de basi In desvoItarea uIterieri a programelor speciale pentru fie-care objectde sciinte, care desvoltare se va face de un consilit profesoral, In unire cu Eforia i mi-nistrul instructiunel. Acest consiliù si se formeze din profesoril ceI mal capabill dintreprofesoriI gimnasiuluI, cAte unul de fie-ce obiect. Se vor consulta 0 unja din institu-toriI ceI mai e,apabia. Acest consilit. va remAne permanent si dupe elaborarea lucrireI.

Dim In anexi 4) i programul proiectat de Ministru, care program in adever este incea maI mare parte programul liceelor franc,ese.

Asupra raportului Ministrulul, Domnitorul dete urmiterea resolutiune :aProiectul ce ni se alituri este o lucrare bine resonati 0 din cele mal Insemnitóre

call ni s'aù supus pin& acum. Nu o putem indestul a o recomanda la Iuarea aminte aEforieY scelelor, care se -va aduna indata i necurmat se va ocupa, chiAmAnd in sinul setttreI set patru din profesor!, spre a chibzui imbunitätiri/e cele mal invederate ce s'arputea introduce, ca sistemul invetiturilor sä fie un ir de cunoscinte sprjjinite una dealta. Va alcAtui programa definitivi i pAni la 1 Septembre cel mal târçliü, ne va fi ne-gre0t supusi, ca luAnd a nesträ intirire, sä bleep& anul cu noua programi. Bigirilenestre de semi ar fi pentru scelele nestre incepetere, cA proiectul micprezi numerulanilor reducendu'l la 3 in loe de 4, In vreme ce Inmultesc numerul studiilor, apollimba latina socotim ci nu '0 are acolo locul. Despre dasele gimnasiale vedem In fie-care clasi o nomenclaturi lunga de felurite 11101:Mull ; despre acesta facem treI bi-gill de semi;

al Ca trebue sA tmbritigm numai citt putem coprinde i si. ne ferim de a ametimintea Inc& crudi a topillor ;

b) Ca pentru fie-care clas, pAni la al V-lea, trebue neaperat un singur profesor oaresA predea kite cunoscintele care se cer In acel das, dupe cum se urmézi in tóte cole-giile natiilor civilisate i osebit trebuesc cirri didactice complecte i tipärite pentru fie-

.ce clas.Rominul e ailit a Inveta cel putin cite &Joe limbI straine vorbitére, cAnd fran-

cesul i germanul nu are acésti povará ; de aceea si conformim Invelitura limbel la-tine, cácI nesciind a ne margini, am compromis fn orl-ce cas foIosul positiva

Cu adresa sa No. 4.71.9 4m n 12 August 1855, Departamentul credintei comuniciprogramele i resolutiunea domnésci In cercetarea EforieI scellelor. Acesta rénduesce o

Ve41 anexa.

85

comisiune .profesorali pentru cercetarea lor. Cu adresa No. 1.473 din 30 Septembreanul 1855, lucrarea ajunge de la Eforie la comisiune. Acésta e compusl din profesoriIPavlide, Marsillac, Hill, Zalomit, Iónid, Maxim si Cretescu.

Vom da la Inceputul IstorieI anuluI viitor raportul comisiuneI.

In Iulie 1852, Eforia a acordat o subventiune anualä fiuluI luI S. Marcovid, carestudifi medicina la Paris. In 25 Septembre 1853, B. Boerescu ceru a i se face ajutorspre a studia maI departe dreptul la Paris ; Eforia de aste date refuse asemenea ajutor.In Noembre 1854, Paul Viorénu obtinu o bursä. de 250 galbenT, ca sä face dreptul laParis. 4)

15) Arti vedut in budgetul proiectat pe 1855, trecute me multe burse noue. Eforiahoteresce, ca studentil ce vor dobandi bursele acestea sA face studiile aretate In actelede mal la vale :

Dud se studieln sciinta dreptuluI i vor fi datorI a face la reintórcerea lor in facul-tatea de drept din capitale unul curiul de drept administrativ, si cel-alt cursul de drep-tul comercial.

Unul ingineria civile.Unul pentru studiul pedagogieI; acesta se va alege din institutoril de clasa a DI-a si

a IV-a.Gel d'antéia treI se vor trimite pe un "termen de 4 anI, iar cel de al IV-lea pe un

termen de 2 an't, dandu-se fie-druia dintrrinsil pe an cate galbenI 240.Totl se vor alege prin concurs, care se va face dupe regulele urmat6re, conform cu

art. 256 din reg,ulamentul soilelor :

Vor fi primitI la concurs scolara cad vor fi luat diploma de laureat dupe formeleprescrise de art. 185 din regulamentul seólelor, i eel cari aù seversit Vote cursurilegimnasiale i ati dat examen numaI la sfirsitul fie-ceruI an scolastic. Aceste regule seva aplica si la institutoril carI vor voi sA concure pentru pedagogie ;

Concursul se va face asupra fie-cireia din studiile coprinse in programa de adI agimnasiilor ;

In egalitate de putere a studiilor gimnasiale, scolaril can aù urmat specialitateadreptulul sea a inginerieI civile si se vor destina la specialitatea ce a urmat, vor fi pre-feriti calor ce ail recut numaI studiile gimnasiale ;

Judecatorff con cursulul vor fi: D. Ministrul instructiund publica, membril EforieI,directorul scellelor s! profesora claselor respective gimnasiale, conform cu art. 180 al.2 si 185 din regulamentul sceilelor, i jurisprudenta constantil a concursurilor ;

Se vor alege de judecitorii concursuluI maI multe chesta de fie-care studia gim-nasial i concurentil vor lucra In scris de fie-care studiti cate o chestie, ce va &lea lasor 114

Concursul se va deschide la 1 Iunie viitor.

Arsaki. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.

No. 8. 1855, Martie 4.

1) Dos. No. 259 pi 320, arhiva ministerulul de eulte.

86

Art. 1 din actul de mal sus cere de la concurentiI la bmse diploma de bacalaureat.Acésta nu o avea niel unul din scolarh, cad urmail deja in cursurile superióre de drept

inginerie de la S-tul Saya. AtuncI catl-va din studentiI cel mal bunI protestari contra acestei conditiunI de la art. 1 in modul urmator :

Onorabilei Eforii a scaelor

cuipelul facut de Onor. Eforie scolarilor (ce all zel de a intinde orizontul cunoscin-telor lor), la examenul de bacalaureat, examen ce s'a decis la 1 lunie al acestuI an, ju-nimea studiódt nu p6te rAmanea indiferenta la acéstii prudentA mAsuri, si a aplauda ace-lora, ale cáror solicitudinI de futurul (viitorul) natiuneI lor este preocupatiunea spiri-tuluI lor.

In adevér, acest apel Onor. Eforie, coprinde pe studentii cad afi terminat inv64atu-rile lor in colegiul nostru; orl, in numArul acestora nu pot fi de cat :

Séü aceI car' aù finit deja 0 call in actualitate se allá unii in facultatea de drept,alp in facultatea de inginerie civili;

Aceia earl se aflá in ultima clash' a colegiulul. In cat pentru ceI carI afi &cutcolegiul dupe actual prospect, credem cá pentru densiI nu mal póte fi chestiune, lip-sindu-le o multhne de sciinte adiugate in mini.

Dér, primiI, ocupan in facultan, insärcinag cu studiurI mal serióse, nu este óre evi-dent imposibile de a se prepara intr'un interval ask de scurt?Se renunta, le va dicepóte cine-va la studiul legilor si al matematicilor. Da, DérA, intr'un examen cine-va póte avea, déc,á nu certitudinea, cel putin probabilitatea succesuluI7 Experienta tre-cutulul a convins suficient despre acésta pe veteraniI scolarl de la S-tul Saya, de laRadu-VodA, de la Magurénu. Examenul este adevèr un joc a fortuneI.

Secundif ocupan cu sciintele matematice, cu sciintele naturale, le este asemenea im-posibile de a neingriji studiile acestea.

De 'Lei urmézA cfi, déca din aceste doué clase de student', nu pot veni sA e presintela examen, carI vor fi axpirantil competing? NoT ii necunóscem.

In urma acestor espositiunI, venim dérá sä rugAm pe Onor. Eforie, ca sA ne acordeun termen maI indelungat, cel puf in pani la finele luT Septembre, termen ce nouè neva fi utile, si care nu va vétama pe Eforie, facultAtile din straindtate nedeschidéndu-secleat la Noembre. Alt-fel ne da un fine, fail sä ne acorde mediile de a '1 putea ajunge.

No1 nu perdem.din vedere dificultAtile ce vom intempina in preparatiune ; fiind-cala noI nu este ca in alte pirtI o carte in care aunt resumate succinte cestiunile celeme importante, voim sä vorbiin de un bacalaureat. Ar putea pretinde cine-va ca sale luAm drept normA, facem preparatiune dupe dènsele. Atund noI am fi ineróre, prospectul nostru nu este iden tic cu acel al Fran cieI d. e. si prin consecinta seo-pub ar fi lipsit.

AI Onor. EforieI scolari din facultatea de drept al 2-lea an 0 din clasa VI/I-a.C. Boerescu. C. Exarcu. V. Petrescu.

1855, Martie.

RaportPrin budgetul saelor pe anul urmAtor dupe cum s'a modificat prin Malta intarire

ce all bine-voit InAltimea VóstrA a'I da, ad rAmas a se trimite spre auditi in universi-Mille strifine numaI patru scolarl. Acestia prin jurnalul EforieI de la 4 Martie s'ad des-tinat la studiurile urmAtóre, ce s'ail socotit de o lipsi simtitóre in ramura instructiuneI

87

publica: adeca, duoi pentru sciinta dreptuluT, si care s'a destinat finul a preda la in-Vircere dreptul administrativ, i cel-alt dreptul comercial, lipsind améndoué aceste cur-surT in facultatea de drept ; ceI de al 3-lea pentru ingineria civila i cel de al 4-leapentru studiul pedagogieT, studifi de neapkata trebuinti instructik primare

Dar fiind trebuintä de o potrivä neap6rata a se pregäti profesor! i pentru studiulmatematicilor, Eforia aduce prea plecatä rugäciune InältimeT Vóstre, si bine-voill a daImita deslegare, spre a se trimite, tot ales prin concurs, si un al 5-lea scolar pentru a-cest din unna studiti, cu insärcinare, asemenea ca i cu ceT-altI, de a face la intérce-rea sa cursul matematicilor in giinnasiu.

No. 451. 1855, Aprilie 1.

Copie 'dupe ofisul Mariei Sale Jai Voda, ca No. 769, anul 1855 Maiu 25,catre Departamentul credinfei

Wylénd raportul acelui Departament No. 2.096, de la 14 ale trecutei lunl, prin careni se supune chibzuirea Eforik scedelor, ea osebit de cel 4 elevI pentru care nol amdat deslegare a se trimite dupe studiti la universitatT sträine, sä se maT trimita /tia u-nul pentru invelatura sciintk matematice.

NoT primim acéstá propunere, cu conditie, ca asemenea student si se trimitä numalliupe ce va fi sévérsit tke cursurile cate aicl se allá infiintate in ramurile de maternaticasi de sciinte exacte, si dupe ce se va osebi prin concurs, si va da prin acésta dovadá dea sa vocatie. Cat despre studentiT ce se destina pentru legY, Noi voim unul pentru cur-sul dreptuluT civil, si unul pentru al dreptulul comercial, si tierem ca i acestia sa se ladupe conditiile i cu chipul mal sus arkat.

Elevil pentru lee nu vor merge la academil streine numaT ca sa asculte cursurT teo-retice, ci ca sä studieze formele pledoriilor, mecanismul grefa redactia actelor si asentintelor, si in stirsit serviciul de avuat si de notarid.

(Urmé7A iscatura MärieT Sale)Secretarul Statulul, A. Plaiano

Numirea Comisiunez pentru examinarea persemei destinate pentrustudiul pedagogía,

«Eforia v'a numit comisan ca sa examinall pe D-nif candidatT ce se vor 1nfatisa la con-cursul pentru alegerea unk persone care este destinati a se trimite de Eforie la vre-una din academiile sträine, sä studie sciintele pedagogice. Examinarea se va face dupestudiile programe! gimnasiale; incercarile se vor face in scris; se vor face si dou6 lecliTorale, una asupra gramatice! române si una asupra algebra piva i orele examinarkrkaine a se hotäri de Onor. Comisiune pentru vre-una din urmatbre.

D-lor : Pavlide. Crefescu. Maxim. Varsillac. Zalomit §i Marin.

Protestul scolarilor contra inflintark bacalaureatuluT (pag. 86), avu consecmtele ur-matére :

durnalEforia vNend ca la concursul pentru alegerea junilor hotarill a se trimite in strii-

nkate, spre a se degvérsi 113 deosebite specialitalT, nu s'a Infálisat niel un concurent ;considerand neapèrata trebuinlá ce este de a se forma cat mal rara amanare un numèrde profesorl pentru trebuinta instructieT publice, a chibzuit, cá numal pentru asta unadata, art. 2 din jurnalul s611, cu No. 8 din 4 Martie anul urmator, si se modifice pre-cum urmézi :

88

Scolaril c,ari se destin la drept, vor concura pe chestiI de istorie, filosofie i limbalatina.

lar scolaril carI se destin la matematicI, pe chestii de filosofie, algebra, geometrietrigonometrie.Conc.ursul se va deschide la 1 Martie anul viitor 1856.Scolaril ce se vor trimite sunt patru, adeci:Doul pentru drept.Unul pentru ingineriaUnul pentru matematicI pure.

.F7orescu. Poenaru. Bosianu.

No. 34. 1855, Octombre 5.

S'a publicat acest noti concurs; In aceeasI sli dispunéndu-se, prin No. 1.496, catreSecretariatul de Stat, pentru a se in sera publicanunea in Buletinul oficial; si prinNo. 1.497, citre redactia Vestitorului romänesc, a face de asemenea.

Adresa Secretariatului, cu No. 4.052, catre Ebria scaelor din anul 1855,Octombre 11

qLumintitia Sa Logofätul Scarlat Ghica, prin al&turata petitie inregistrati la No. 4.618,fäcénd rugiciune MarieI Sale Prea Inältatulul Nostru Domn, a se prenumära çi fiulD-lul Alexandru futre scolariI destinan a se trimite in Franta eu chiiiltuiala Statuluipentru des6v8r§irea invätiturilor In specialita.tea drepturilor, Mária SE( prin luminatiresolutie ce a bine-voit a da, poruncesce cele urmatóre :

«Recomandim la Eforia scélelor, ca sá nu se mal amaneze a sa trimitere.»Secretarul gräbesce cu onóre a impirtiai Onor. Eforiel acésta. malta porunca spre

aducere IntocmaI la Indeplinire.»

Secretarul Statulul, Rajan°.

allecomandim la Eforia scélelor, ca si nu se mal mane a sa trimitere I» Eacihatirul intervenind In urma acesteI petinunI:

Prea Inälfate Nmne,

Prin fäcéthrea de bine buna vointa a Inältimei Wstre, fiul mea Alexandru s'a fostaaeslat In pensionatul D-lul Monti in tre suspendi§tI; acest ténär Hiat '§I-a urmat in-vätiturile séle cu cea mal mare rivni i siling, in cat s'a fost distingat intre eleviipensionatulul, atat In studia, cat i in conduita.; pregitit asta4I a trece In clasele spe-

doresc prea Inaltate Démne, a studia dreptul, ca sa fie hateo ()ti folositor so-cietiteI patrieI séle, dorinti la care 11 vécl cu mare inclinare.

Mis116cele mele pecuniare ca si '1 pot trimite in Franta sunt, precurn cun6scen Inal-timea Wsträ, destul de restrinse; singurul m4loc nu este altul, de-cal ca si se prenu-mere intre scolaril destinan a se trirnite in Franta, cu cheltuiala din fondurile .0nor.Efora a scélel; bine-voin Prea Inaltate Thimne, precum pana acum an contribuit Inpregatirea. Invataturilor fiulul mea, tot cu aceea§I generositate primin prea plecata mearugiciune i poruncill a se prenumera Intre eleva romanI, destinan a sävdrai Invätatu-rile lor In Franta cu eheltuiala Eforia

Scarlat Grigorie Ghica.

89

Eforia se supune a trirnite acest at de boier, in Francia, fara a '1 mg snpune la con-curs orI examen, ca pe ceI-altI:

«Eforia luand in bägare de sémä adresa Onor. Secretariat, cu No. 4.052, din 41 aleurmät6rei luni, priu care 'i se comunia resolutia in coprinderea urrniitòre: eRecoman-dam la Eforia scòleIor, ca si nu se mai arnaneze a sa trimitere», ce Inältimea Sa Dom-nul stäpanitor a bine-voit a pune asupra petitiel prin care Luminatia Sa Printul Logo-fèt Scarlat Grigorie Ghica, cere a se da o subventie pentru fiul sèü Alexa dru Ghica,spre a se duce In Fn.nla a studia dreptul ; considerand cá acest scolar a urmat cu suc-ces sudiile séle in gimnasiul din capitalä, Eforia hotaresce, ca sa se trimiti numitulscolar in Franta, spre a face studiul dreptului in curs de 4 anI, dandu-i-se precumpentru scolaril ce sunt a se trimite in strainkate galben1 240 pe an subventie si gal-beni 40 pentru cheltuiala drumu/ni la aducere.

D. easier conform cu acest jurnal va sloboçli cheltuiala drumuluI acum, iar pentrusubventie se va Intelege cu un b-ancher spre a da in primirea scolarului in Paris pe fie-care luni analogon din suma hotarita de galben1 240 pe an.»

P. Poenaru. C. Bosianu.No. 36. 1855, Octombre 13.

Raport la DomnLa concursur de la 1 ale trecutuluI Septembre, care a fost publicat pentru trimi-

terea a 4 tinerl spre a studia pe la universitätT straine conform cu budgetul scalelorpe anul urmätor intärit de Inaltimea V6strä, nu s'a infátisat de cat un singur concu-rent pentru studiul pedagogieI; acesta este institutorele de clasa IVa-a al scald publicedin Focsani, D. Grigore Vladescu.

Din lipsa de concurenti nefiind cu putinta a se face concurs, s'a numit numai o co-misiune profesoralá compusa. din 5 membrI, cu insárcinare de a examina pe numitulcandidat si dupe raportul ce a dat acésta comisie, candidatul a luat la examenul ce 'is'a Mart notele urmát6re:

La Gramatica romantiLa limba latina Bin isor

La Filosofie

La MatematicaLa Limba francesa Bine

La Istoria geuerala Slab

lar sciintele nattumle ir lipsesc cu totul.Ebria avénd in vedere buna conduita i staruitórea aplicatie a D-lui Vladescu in

functia ce a ocupat 'Ana acum;Considerand urgenta trebuiuta ce este de a se forma cat maI farä amanare institu-

tor! pentru sólele primare, este de pärere a i se acorda bursa solicitatä.

No. 1.586. 1855, Octombre 22.

In 19 Iulie 1855, se proiectä a se mai trimite in strainkate 4 tiner1, din earl 2 peu-tru agricultura si 2 la o s661á de arte.

D. Petru Aurelian, fiul profesoruluT George Aurelian (ardelén), cere sa fie trimispentru agriculturi.

-90

In diregiunea de studit pen tru_ care se proiectasera aceste burse, budgetul pe1855, coprindea scoli inca nu destul de bine organisate.

In anexa ce am promis a da, se póte vedea saga de agricultura cu un venit de300.000 lei, din eel 2 lei contributiuuea satenilor pentru sedla satéscä. 216.958 de leidin acéstá sumá erau consacrati, in 1855, la acésta scOlii de agriculturä si la scóla de dtu,li.

In scóla se intretinea 20 de elevi interni pani in 1855, de la care an adaosincti 5 interni.

Ca personal didactic nu era de-cat un profesor de agronomie (4.800 pe an) i untilde limba românésca si tinerea comptabilitätei.

Nu prea intelegern ce faceafi 2 functionarI de administratiune unul cu numele derevisor si altul ca inspector, forte gras retribuiti, Cu 800 si 945 lei pe luna.

In personalul scólel mal aflain un inester ferar, pentru tabric,area de pluguri 1i alteinstrumente agricole, si un mester Iemnar, asemenea.

SOla de dusli are ca personal un saditor de du0.1 (9.729 lei), doui familii milanezepentru crescere,a gandacilor si trasul matasei si un colaborator «ce publica prin buletin articole pentru prasirea vitelor si vindecarea bólelor, cate 200 lei pe lund.»

sinecurä dulce estilScóla de arte are 0 ea consacrat un venit anual de 300.000 lei, tot diu contributiu

nea sätenilor pentru invèlättuY. Sunt destinati a. se cheltui din acéstä suma 213.422 lei,Se vor intretine interni, 60 de ucenicl. Personalul scólei se compune din un profe-

sor de limba roma nésc.1 , un meqter feral., un ajutor al acestuia, mesterul ebenist, merterul tOmplar i mesterul dulgh.er.

Cumpirähire de instrumente si de material la ateliere se va face cu 90.000 lei.

In 1855, s'a agitat mult chestiunea infiintarei in téra rominésca a unei scoli deOomercii.

Eata oficiul Domnitorulur §tirbeiu, catre Eforie, pe langi care trimite in studiul elproiectul ce presintat marele clucer G. Bengescu al II-lea :

Copie dupe °put Mariei Sale Prea Inallatului Domn, catre DepartamentulCredinfei, dat la 20 Aprilie curent, No. 528.

Intinderea i desvoltarea cunoscintelor comerciale, este din cele d'antiiu trebumiein ori-care Stat, si cu ant mal mult in Statul romanesc, unde lipsa de asemenea cunoscinte este deobste simtita. Recomandäm dar EforieT scólelor alaturatul aci proiect,care merit:a osebitä luare in bägare de séma despre intocmirea unei scoli comerciale.

Multe curstug, din care se insemnéza aci, existä astagli in colegii,unele mal s'ar pu-tea arnina, iar pentru altele, care nu se vor afla infiintate, invitim pe Eforie sä gäséscaprin ori-ce chip profesori capabili 1 cu o des6v6rsitä practica, i sä infiinteze cursurilede care se vorbesce in acest proiect la art. 2 si 4, adeca: aritmetica comerciala, aplicatiaalg_ebrei la acésta ramurä si comptabilitatea comercialá.

Suntem in nerabdare a prega.ti in colegiile n6stre elevi cu tóte preliminarile sciintespeciale, ca prin concurs si trimitem, din cei cu vocalie, trei In anul viitor, sä invetetinerea comptabilitatei si sä practiceze in acéstä lucrare dupe orénduiala ce se päzescela final*, la control si la band.

Trebuinta de cunoscintele linera comptabilitatei este mai Cu osebire siintita aid, atitla cont6rele negutätorilor, cal si la exploatatia rnoiilor, pentru epistatil ingrijitorT demosiT, pe earT 'I cautim si nu 'I gäsim.

Eforia va pretui marea trebuinta ce este despre acésta, si va chibzui ori-ce misllóceputincióse spre a nu se maï amina a el indeplinire.

(Urméza isalitura MärieT Sale).

Anexim proiectul trimis de Campineanu, seful Departamentului credintei, in stu-diul EforieT, cu adresa No. 2.264, din 25 August anul 1855.

EForia '1 studiazä i recunósce, cá sc6lele de comercia sunt de dorit a se intiinta. «E-Forja a adoptat in principiii programa aläturatà pe Muga preslisul proiect, dar conside-ränd de o data, ci acésta seóla este de cuviintil a avea o intindere potrivita cu misllócelenóstre, a alatuit aci alaturata programa de cursurile ce s'ar putea infiinta de o camdata ; unele din acestea cursuri se vor urma in colegia, iar pentru cele-alte se vororändui profesor! speciall precum se arétä in program.

Eforia a chibzuit de o data :

Sa se incredinteze directia atestel seai unid director special, cae din experientaa cunoscut, ca asemenea scolT nu pot prospera l'ara o (Iirectie, care sä poséda cunoscin-tele cerute;

In acésta sc6lä s'A se primase& 40 scolari interni, cu plata de 40 galbenI pe an,carl se vor intrebuinta la hrana scolarilor si spilatul lor, la len de guvernorT si de re-petitori ; se vor primi asemenea i scolarY externi l'Ará niel o plata...

Pentru lefile profesorilor, a directoruluT, china une! case in apropriere cu cole-giul, unde scolaril sunt a urma o parte din cursurl i pentru tinerea muzauluT i biblio-teceI, sil se dea pe fie-care an le' 100.000 precum se arétii in programa de mal jos:

Programa scelei comerciale

NUMIREA STUDIILOR

1) Vely anexa.

91.

I. Limba germana si cea francesa. . .

Limba italianii

Aritmetica comerciala i aplicatia al-gebreT la calculul comercial . . . . .

Cunoscinta universal& a monedelor,sistemele de greutätI i masurI in general

Elemente de geometrieElemente de drep tul comercial.Legislatia vämilor statelor principale

VDI. Statistica rationatäIX. Economia industrial& .

OBSERVATI1

Se va urma in colegiu1 profesor, cu lei 500 pe

hin&

iUn

singur profesor, cule! 1.000 pe luna.

La facultatea de drept1 profesor, cu le! 600

5 pe lunitIdem

Sumele ce seenvine a se da

pentrn lefT

L el B.

6.000

12.000

7.2007.200

NUMIREA STUDIILOR

92

Caligrafia i desemnul liniar . .

Fisica si chimiaIstoria naturaliCunoscinta generan a comunicatii,

lor si transporturilor pe uscat i apipeste tot globul

Geografia comercian, industriaba siagricon. . .

Istoria generala a comerciuluI, in-dustrieT manufactmTI i agricole si ainventiilor . . . .

Léfa directoruluI .China une inc,AperI pentru scélä, in apro-

priere de gimnasitiPentru biblioteca si muga

Suma . .

OBSERVATII

Sumele ce seenvine a se da

pentru lefl

Let B.

Eforia cere aprobarea programe de sus, dar Vodi di resolutia acésta :(Aceda scéla a se intocmi de o data este peste putinta, din lipsa mal ales a profeso-

rilor specialI, carI sA unésca practica cu teoria, cand tot scopul acestel scolY este a for-ma acum tinerI bunY, bine deprinsI la tinerea de socotelI comerciale, i apoI sa paséscatreptat la dirigiarea operatillor generale ale comerciula

Drept aceea, spre a rosti formarea uneI asemenea scoll, Eforia va lua indata misurl,a infiinta de o c,am data cursurile de aritmetica. comercian. cu aplicatia eI la asternereasocotelelor si la tinerea registrelor i cu cunoscinte universale de monesII, greutatImasurI. Insä persfina ce se va alege profesor urméza a fi dirigeat cantor de banci séucasa negutatorésca, ca dinteacésta si se péta forma cei mal buni contaba»

Se pare ca lucrul rémine bala, dar in '1857 va interveni alt noi decret al Caimaca-muluI Alexandru D. Ghica citre Departamentul Credinteï si al instructiuneI publicecu No. 13 din 11 Ghenarie 1857.

comerciale i industriale ale téreI néstre desvoltindu-se din sli indevenind astaslI cea mal principali conditiune a avutiei nationale, trebuinta de a se in-troduce si. aid institutiile ce in alte staturI sunt férte simtitére, cid nu este de tägi-duit, a desvoltarea ce a dobéndit comerciul.nostru pina acum, provine din exceptio-nala i fericita positie a tèreI néstre, iar nu prin dispositil speciale luate de catreguvern.

Indestularea acestel trebuinte cerénd mal ântêiù Intocmirea uneI scéle de comerciaIn care sa. se peda dobéndi cunoscintele speciale trebuinciése uneI negutitoril ;

La colegia

idem

Un singur profesor, culeI 600 pe luna

.000

7.200

12.000

12.00029.000

100.000

No! poruncim EforieY scalelor, sä alcatuiasca i sA ne supuni cat mal in graba unproiect pentru infiintarea uneli scede comerciale, luandu-se pildä pentru organisarea elqi pentru programele invèlaturilor, aseslémintele de asernenea fire din alte staturt

D-lu! Seful DepartamentuluY Credintel si al instructiel publice este insärcinat cu a-(lucerea la indeplinirea acestul al nostru ofit.

Alex. D. Ghica.

In 4 August 1858, Marcu Antoniu Canini serie Ministerulul cultulul in al instruc-tiunel publice, ca voiesce prin actil si fondeze, aprobat de guvern, un instala filologo-sciintiflco-comercial i cere si fie recomandat cu circulárl la prefecti.

Acésta sà." i facu.

Nimic ingt nu resulta I

Pe langa asemenea scoli speciale continua. i scóla ostäsésca cu subventiune dincasa scoalelor.

In 18 Januarie 1854, Generalul adjutant Budberg, cu oficiul sa. No. 69, ca comisarextraordinar in Principatele Danubiene, inca. aù cerut continuarea subventiunei pen-tru scegla ostásésca.

In 1855, Eforia aprelpe pentru antéia0 data se preocupa de infiintarea unei scolinormale, care sa pregátéscá institutori si institutóre. Pentru acésta scólä normala Efo-ria gasesce cu cale a obliga 30 din bursiera pensionatulu! S-tuluI Saya 0.10 din fetelebursiere, i una i altele de pärinti scapátatY, sA fie datorl a da declaratiune, ca vor im-brati§a cariera de institutor! 0 institutóre si vor servi 10 anl in acéstá calitate. Dar deo cam data la atata se marginesce scepla normará preparandá, pana dupe ce se va in-tárce din strain6tate bursierul trirnis pentru pedagogie.

Eata raportul Eforiel scólelor catre Domnitor in acésta privinta.

Copie dure raportul Eforiel mildo? cu No. 981 din 18 lunie 1855, cidtreMirla Sa Vodd

Eforia vèsiènd lipsa ce este de institutor! si de institut6re pentru scólele primare ;considerand ca mal ales acéstá clasá de inv64atur! publice spre a putea r6spunde ladelicata sarcinä ce aa de a da educati! mai vértos morale ast-fel ca fie-care institutorsä. fie un exemplu chiar de modestie si de sirguinta, a chibzuit ca pana la inteorcereascolarului ce s'a hotärit a se trimite spre a studia pedagogia si care la Intarcerea sa vafi insarcinat a dirige o scali normalä pentru institutor!, de o cam data di se ja rima-t6rele mèsurI:

I. Trei-sled stipendistl din cei cincHed ce se pun in pensionatul sucursal al cole-giulul din capitalä sä se primésca prin concurs, care se va face la inceputul fie-carul anscolastic.

Un stipendist va fi dator, dupe avir0rea studiilor, a servi in curs de slece an! Sta-tuluI in calitate de institutor in sc6lele primare.

- 04 -

Stipendistii vor fi primitI din scolaril sc6lelor primare ce vor fi fAcut clasa IV-asi earl vor fi din familii scApAtate, ast-fel ca functia de institutore sA fie o adevAratticarieri pentru dAnsiI.

peep din douè-§leci bursiere ce se in in pensionatul domnese de fete din capi-talti se vor lua tot din familii se:46.We si asemenea cu indatorire de a servi Statuluidupe sèvirsirea studiilor, in curs de Oece anI, in calitate de institutrice.

Pentru imbrAcAminte si cArtile trebuincióse de fie-care stipendist, séii stipendista,se va da din casa saielor cite 10 (450) patru sute cincI-Oecl pe an, care fac, pentru40 pers6ne, lei 18.000 pe an.

Acésta a eI chibzuire Eforia o supune prea plecat Inaltimei Vóstre, cti de yell socotide cuviintá sti bine-voitY a da 'Malta aprobatie spre a se pune in lucrare.

Poenaru. Ftorescu.

*

20) Scólele de fete intárapini multi intarOiere de a se introduce In sistemul de In-vétAmént mantean. La 18 Februarie 1852, Eforia supune DomnitoruluI raportul 136u,cu No. 308, pe lAngA care alaturti devisul edificiuluI proectat a se face la., St. Spiridonpentru un pensionat de fete.

IatA actele nAseute In acéstA chestiune:aEforia supune plecat InaltimeI Vóstre planul impreuna cu devisul cladireI ce este

a se face la St. Spiridon noti pentru un pensionat de fete, ca déca InAltimea Vóstráveti bine-voi a '1 aproba sh '1 datI poruncA de urmare.»

Arsaki. Florescu. Poenaru. C. Bosianu.Cu adresa No. 309, Eforia inaintéza acest raport MinisteruluI instructiunei publice

0 al cultelor spre a-1 supune la aprobatiunea lui Voda.

Respunsul Departamentului Credii4ei la acésta adresa, prin No 9401din 22 Februarie

Cinstitei, Efora a scaelor

Departamental War fi arninat inaintarea raportului Cinstitei Eforil, cu No. 308, im-preuná cu planul si devisul clAdirei ce este a se face la St. Spiridon pen tru un pensio-nat de fete, déca n'ar fi observat trebuinta de a se supune Mariet Sale Prea. Inhltatulifinostru Donan óre-care deslusiri indeplinitóre inaltelor resolutil. Pen tru aeest rezona-ment, Departamentul r6gi pe cinstita Eforiel ea sA complectuésed devisul dupe modulcenit la alcatuirea obstescelor devise devise de lucriiri publice,adia si le insumeze pre-tuirea in bani a fie-caruT articol de material si de operatiile constructieT, de si n'ar ficu putinta aci a se inchipui o pretuire exacta, dar In tótä vremea cel putin aproxima-Uva, ea potrivit cu fondul efectiv pe al ciruia temeill se proectézá acésta intreprinderesa se Oa calcula naiçllócele putincióse In destinderea cheltuelelor.

Pe lingA acésta este rugatá cinstita Eforie, ea sa explice causa ce a stavilit-o de a ficonsecuentá luminatel resolutil comunicatá CinstiteI Eforil, ca adresa cu No.1.650, dinanul trecut cum si necesitatea care o pune in impregiurare de a face sal se zidésca dinnog inctiperi pentru prea arétatul pensionat. Asemenea sciintá este trebuinciósA Depar-tamentului, ca sA o infAtiseze MärieI Sale prin raportul sAil,cu care va Insoti pe eel malsus pomenit al cinstiteT EforiI.»

95

Cu tóte acestea Departamentul CredinteT inaintéza. luT Voda cu raportul Mil No,1.657 pe acela al EforieI cu No. 309, cu planul i devisul asa fara aproximatia pretu-rilor materialurilor de intrebuintat la construirea clädireT pensionatulul de fete si Se-cretariatul StatuluT, la 13 Aprilie, prin adresa cu No. 1.503, comunica Departamentu-lur CredinteT cele urmätóre:

«Infatisandu-se Mariei Sale Prea Inaltatului nostru Domn raportul cinstitei Eforil ascedelor, cu No. 309, alatura.t pe langi al aceluT Cinstit Departament, cu No. 1.657, im-preuna cu tóte planmile i devisul atingètóre de cladirea pensionatuluT de fete de laSt. Spiridon, Inaltimea sa prin resolutia pusä pe acel raport poruncesce cele urmatóre

aPrin tóte miOlócele de publicitate se vor face licitatfile si ni se va da in cunoseintaresultatul.

nAcestea cu cinste se comunica aceluI cinstit Departament spre cele de cuviinta ;tot de o data insii i se inapoiaza si bite acele planurT alaturate pe l'higa raportul demal sus.»

Secretarhl StatuluI, hin Manu.

Eaca i raportul supus Domnitorului :

Raport la Domn

Prin proiectul din anul 11846, pentru organisarea instructieT publice, art. 9, se le-,giuesce, ca pentru inv6tatura fetelor sa se ase0 in capitala un pensionat, iar pentruce privesce tinerea acestuT pensionat, legiuirea, prin art. dis, se exprima in chipul ur-mator

«Sti se dea pe tot anul in trebuinta acestul pensionat cate leT 40.000, suma ce dinsocotelile Infálisate se gäsesce astarp a fi prisas peste cheltuelile urmate dupe duhuldispositiile testamentarii ale fundatorilor, rèmanénd si reserva mònastireT pentru chel-tueli extraordinare; iar sporind ven iturile, dupe vremI, se va adtioga si dares catre pen-sionat.

De aci se vede, ca suma de lei 40.000 ce se hotaresce a se da prin proieet, s'a dat nuca o suma fixa, ci ca o suma ce prisosea din venituri atuncT; duhul dar al legiuirei este,ea prisosul casei S-tului Spiridon noS sa se intrebainteze la tinerea pensionatuluT siprin urmare capitalul ce se destina spre acest sférsit, s'a créscA in proportie cu venitu-rile anuale.

Venitul anual .regulat al acesteT case pe anul 1846 a fost enitul mosiilor dupe con-tracte, leT 78.993,13

Chirii 3.526,Birul iganilor 125,

Suma . . 82.66443Venitul regulat in anii urmatori aú fost :In anul 1847, afara de dobandI 95 047

,, 1848 idem 133 601,, 1849 idem '132 084

1850 idem 4 o ,o 132 8681851 idem 143 626

De aci se vede, ca venitul casei S-tului Spiridon, a luat o crescere insemnata, prinurmare cu duhul legiuireT sus o;lisa, Eforia socotesce, a se cuvine ca si suma destinatá

96

pentru tinerea pensionatului de fete sa se märéscrt pe fie-care an, incepand de la 1846,in proportiunea crescereT veniturilor..

Pe langa acestea sumele sale de reserva, casa S-tulul Spiridon se vede din socotelIcá, le Imprumuta cu dobénda; In acésta reservi intrand firesce intrand si capitalul des-tinat pentru pensionatul de fete, este drept cuvént, ca acest capital ce Inca nu s'a res-puns din casa S-tuluT Spiridon, sa se dea pensionatuluT lnsotit de Vote productele luY,adia Impreuna cu dobAnOile ce a dat.

Adaosul ce se cuvine pensionatuluT pe fie-care an dupe cele mal sus expuse, nu nu-maI ea este drept, dar Inca si de neapdrata trebuinta, cad dupe un simplu compt apro-ximativ si la care s'a luat minimum cheltuelelor, aceste cheltueli urméza sa. se urce lao sumá de leT 53.550 pe an, precum urmézi:

Tinerea a 20 bursiere cite galbenT 60 37.800Chiria case!, galbenI 400 12.000Lemne de foc 50 stAnjenT 3 150

Suma . . . 53.550§i alai% de acéstä cheltuiala ce este sa se faca pe an, dupe cele expuse mal sus, este

Inca neapèrat trebuinciósa cladirea acestuT pensionat.Acestea t6teEforia supuindu-le InAltimeIV6stre, astépta malta Mariel'Veostre deslegare.»Asupra acestul raport s'a primit, prin Departamentul CredinteT cu adresa Secreta-

riatulul StatuluT No. 1.744 din 29 Aprilie, resultatul urmator:(Asupra raportuluiCinstiteI EforiT a scedelor No. 648, alaturat pe ling acela al Gin-

stituluT Departament, cu No. 1.838, prin care cere a se 'Dili fondul pensionatuluI defete ce este a se tinea cu prisosul ce va da veniturile memAstieT St. Spiridon-Noti dincapitala, Maria Sa bine-voind a pus urmatarea resolutie

aEforia scalelor impreuna cu marea Epitropie a S-tuluT Spiridon, vor chibzui, ca induhul legiuirei si potrivit cu Intinderea trebuintelor respective &I se Imparti prisosuldin ven iturI.»

Acésta cu cinste se comunica aceluT Cinstit Departament, spre cele de cuviinta.Secretarul StatuluI, Lin Manu.

No. 648. 1852, Aprilie 9.

Copie dupe raportul Eforiel cu No. 941 din 26 Main. anu11852

Eforia plecat supune In cunoscinta Marie' Velstre ca pentru localul unuT pensionatde fete ce este a se intocmi, potrivit cu raportul EforieT No. 314, din anul 1851, apro-bat de InAltimea V6stra, s'a luat cu chirie pana se va cladi IncApere pentru acest pen-sionat in curtea bisericeI S-tuluT Spiridon noti, o casa dupe Podul TérguluI de tiara.,numitA a luT Manuk i acum proprietate a luI G. Hagi Anghel. Inchirierea s'a facut peun termen de treT ani i cu pret de 400 galbenT pe fie-care an.

Acésta urmare se supune plecat InAltimeY Vastre si se astépta maltA deslegare, acyInainte de a se da aprobatia Märiei Vóstre, con tractul nu este perfect, fiind-ca s'a fAcutcu acésta conditie, ca sa nu fie obligatoriti pentru Eforie deck dupe ce se va IntAri deMaria Vóstra.

fiind-ca unil din membrif Eforiel mealAstireT S-tuluT Spiridon-Noti, din venitul ca-ruia este legiuit a se sloboçli o suma pentru tinerea acestuT pensionat, sunt a pleca&zit i nu le rèmAne timp de a se aduna cu acésta Eforie, ea sa chibzuésca

Cate-va réndurl lipsesc, rumpte.

97

Pentru aceste cuvinte Eforia socotesce, cfi intocmirea unui pensionat de fete este 6trebuing de Antdia importantA ; fusfi un asemenea pensionat neputindu-se linea pesima Statuluï, urmézi a se InsArcina cu dinsul o persinA, care va fi dat dove0 de capa-citate si de moralitate, prin tinerea de asemenea aselimint In capitali pe vreme Inde-lungati, i stipinirel si vie intru ajutorul eI, cu darea incApereI in Sf. Spiridon-vechiiisi a 50 stAnjenl lemne i cu aseslarea a doui-OcI stipendiste cite 60 galbenl fie-care.

BaniI se vor lua din prisosul veniturilor acestel mánAstirl, i stipendistele se vor alegedintre fetele de amploiatI, cari vor fi dula Ore cu cinste i rivni, aseminat disposi,tiilor art. 19 din prea Insemnata legiuire. .Aa dar cheltuiala anima a acestuI pensio-nat va fi de 'el 41.737 parale 20, insä :

37.800 plata stipendistelor3.937 parale 20 plata a 50 stinjenl lemne, cite 21/, galbenI stinjenul.

41.737 20.

Mari de cheltuelile reparatieI c,aselor,acum la inceput, ciind se va arda pensionatultr' in sele.

Programa invèlättirilor se va face dupe dispositiile legiuirilor de mal 'nainte si dupedeosebitele proiecte ce s'al"' adunat In pricina acésta, inat si corespundà cu cele deastisli trebuinte ale societätel romine.

'Ebria supune plecat acéstä a el chibzuire la limita cunoscintä si aprobare a Inälti-mei \ristre, adiogind cA pentru directia acestia pensionat nu cunisce altä persini cucunoscinfi mal bune (leca pe D-na comtesä de Grands-Pres, pe care o si recomandi laintärirea Inä1irneÏ Voistre.

Alexandra Filipescu. Arsaki. Floresca. P. Poenaru. S. Mareovici.

Am vislut cá telte aceste lucrirI nu dati resultatul dorit i budgetul din 1855, se reduce, eät privesce iducatiunea fetelor, la tinerea in internate a citor va bursiere pe lapensionate priva te.

Cu tite acestea nevoia unta institut anume organisat era destal de va" simtitä deEforie, care chiami in fruntea pensionatului domnesc de fete, din bana Spiri-don si bana scilelor, pe D-na Ana Iacobsolin.

In 27 August 1852, s'a deschis si la Emití un pensionat de fete, cu banil magistra-tula I)

Nevoia de a da fetelor invitaturii era egalmente viii simpti de cifre pirintl. Acestiaprin unele judete diduserA fetele la scilele publice de MetT. Eforia nu vAb lucrulacesta cu ocia buul i opri chiar acésta, prin o circulará adresati la 27 Februarie 1852,cifre institutora din Caracal, Pitesd, C.-Lung, Ilfov, Térgovistea, Focsani i Severin.2)

«S'a vislut din catabigele ce ati trimis la trimis la Eforie, eA intre scolariI bley cece uruiézi In acea scili sunt si fete in virstá pini la 12 ami.

Eforia considerind el este impotriva buneI orinduell, cA sexul femeesc, mal Ortos

4) Vel dosarul No. 697 de la archiva Statulul din Bucurescl.Dosarul No. 659, archiva ministerulul de culte din 1852.

7

cana este de o vérstii asla de inaintati, sa fie impreunii cu partea barbatéscii i ca de ocam data nu sunt incAperI deosebite pentru sexul femeesc, pune indatorire D-le, ca deacum inainte nA nu mal primesci fete in clasele aceleI scolI, i depärtand pe cele ceacum se afia, sA primescY bietI In locul lor.D

&Ola Lazar Otetelesanu, din Craiova, dispundnd de fondun propril, este singura carese organiséza maI cu inlesnire in 1854.

DAm in anexA 4) jm-nalul EforieI i budgetul proiectat de veniturile si cheltuelileacesteI seo% suma 77.272 de lei, itt care infra stipendiul pentru 12 fete.

Seáis de fete sa-mane din BucurescI, de sub patronagiul D-nel Stirbeig, continua InaniI de cari ne ocuparla, de i cu o directiune strAina i necorespunslaire scopulu1. In1854 acésta sc6la primi o donatiune de 10.000 lef de la repausatul Clucer D. Urjan.

21) Su:dele primare primesc imbunatatin importante in alai] 1852 4855.In 9 Aprilie 1852, Eforia presentéia Domnitoruluï urmatorul raport :

Raport la nomn, No. 647 din 9 Aprilie 1852

aupe programa Intaritá prin ofisul InaltimeY Vóstre No. 1.389, din anul 1850, sehotaresce, ca in fie-care judet scédele primare sA se ImpartA in patru clase. Clasele I-a,a II-a si a s'a infiintat, iar clasul al IV-leasnumaI la judetele Ilfovul, BrAila, Doljpi S'atina, si pentru cele-alte 13 judete acest clas este a se Infiinta de la 1 Septembreknul urmAtor, potrivit cu budgetul acestul an.

Dar Eforia luand in bAgare de sémA, °A la mal multe judete clasul al IV-lea chiar innnul 1847 a avut un prea mic numér de scolarI, adica numal de la 6-10;

CA acesta provenind din micul num6r al locuitorilor orasuluI unde este aseslata sceolanu este de ereslut ca numdrul scolarilor sA crésca in viitor, ast-fel inda, peste putintimp sA se simtA trebuintA de a se inflinta In báte judetele clasul al IV-lea.

CA cu sumele ce s'ar cheltui pentru len de profesor! la judetele unde In slisul clasnumèrul scolarilor este prea mic, s'ar putea indestula alte trebuinte neap6rate ale in-structiunel publice, socotesce, ca s'ar cuveni ea la unele judete si se Infiinteze clasulal IV-lea, iar la cele-alte clase a III-a si a IV-a unindu-se sa formeze un singur clasimparta in duci6 sectil, corespunslètòre la fie-care din aceste dou6 clase (precum au fost

panA in anul 1847), lectia sA se faca In améndoud sectiile de acelas1 profesor, dan-du-i-se drept munca sa o léfA de leI 400 pe luna, adía( adAogandu-se cate leí 50 pelunA la suma de lei 350, ce se da acum profesorului clasuluI al 1II-lea.

SS se unéscA clasele a III-aSi se pästreze clasal al IV-lea si a IV-a

i) Ve0 anexa.

Bucuresc1 1. Campu-Lun gCraiova 2. CaracalGiurgig 3. Térgu-EuluI

- 4. Pitescl 4. Ramnicul-Valcei

99

Acésta a sa chibzuire, Eforia o supune plecat InältimeI Vastre, avteptand malta des-legare.»

Adresa Departamentului CredintRY cu No. 2.276 din 5 Maiil 1852, catre Eforia sed-lelor, prin care comunica, ea la raportul EforieI de mal sus reprodus, cu No. 647, re-lativ la judetele unde clasa IV-a primará sä se infiinteze, vi la acelea unde clasele aIII-a vi a IV-a sa se unifice, nepresentand trebuinta finca de a fi separate; Märia SaDomnul TereI a dat aprobarea sa princiará ast-fel : «Se va pune in lucrare de la Sep-tembre viitor.»

In 3 Februarie 1853, Eforia da instructiunl in 37 de articole relative la institutor!,la scalele din judete la scolarii din ele etc.; le däm in anexä. 4).

*

22) Scalele satescI nu se redeschid niel panä la 1855, de vi constatam facerea unorpregatirT relative la ele.

In 13 Decembre1854,Eforia a arètat DomnitoruluT, ca 'm'In ce se string din ce! doullef clarea sätenilor, sunt distravI de la scop In favoirea scalelorde agricultura vi de me-sera vi se filtraba: cu ce sa. se reinflinteze scalele satescI? Departamentul Credintei viinstructiuneI publice, cu adresa No. 578, din 7 Februarie 1855, comunica' EforieT reso-lutiunea Domnitorului pusa pe raportul el din Decembre, in coprinderea urmfitare :

eStabilimentele ce s'ad creat sunt cu totul in privinta vi folosul sätenilor, mil ur-$MéZa a 'vl lua treptat desvoltarea, inca dintr'acest centru ya se intindä cevcul pina lacele din urma marginI. Se vor deschide vi scale satesci centTale prin fie-care judet, peunde dorinta se va arata vi trebuinta va dovedi.»

Departamentul Credintei insista pe langa Eforie, ca ea sa afle misllocul de a impacatrebuintele scalelor de agricultura si arte cu nevoile redeschidereY scalelor satescI. Greachiämare pe care nu scim pana la ce punct cea mal mare bunä vointä din partea Efo-riel ar fi putut'o implinil

Eatä in ce mod intervine Departamentul bisericesc vi el insuyi pe tanga Domnitor,Inca In Ianuarie 1855, cu anaforaua No. 148:

eCu ocasia supunereT la cunoscinta Märiel Vastre a raportuluï onor. EforiI a scalelorfsub No. 1.409, prin care solicita inalt ordin spre a 'i se slobosli de catre Cinstitul De-partament financial, atat rämävita de lel 136.216, parale 30, ce ar avea Mi primase&pana la sfarvitul anuluI 1852, din contributia a cate 2 le de familie a! candidatilor desate, at vi sumele de venit pe doui ani din urrna, Departamentul cu grijä fijad a se

I) Ve tI1 anexele.

SA se unéscA clasele a Ill-aSA se pdstreze clasul al 1V-lea gi a IV-a

Slatina 5. CalarasIBraila 6. SeverinulPloescf 7. Buzan'Focvani 8. Targovistea

Teleorman

loo

märgini in cercul datoriilor impuse de legiuirI, '0 a flout meditana sa asupra chipuldistringereI acelul venit 0 a intrebuinpreI luI, judecand cA cea de acum destinafie a ltif,de a se da spre susnnerea salelor de agricultura. 0 de arte, pote sa se privéscapufin in armonie cu principiul pe al carui temeid lndatorat familiile sätene a facesus arétata contribune, pentru ea consecuentele aceluI principih in timpul de atuncl sepuneail in vedere cum cä acel sacrificiü le va aduce folosul ce va isvori din inVèltituraprin se6lele comunale, coprinse in art. 9. si 3 din Iegiuirea anuluI 1847, p ntru reor-ganisana instrueneI publice, Inchee prin combinaliile sale, a este mai convenit pentrudOnsul a corespunde cu misia ce are, and nu va lása sä 'I scape din vedere a supunecunoseintet Inällimei Wistre asemenea lucrare, ce i se pare neconseeuente cu sfir§itulpentru care hotarit

El cun6see c,ä, puindu-se in comparatie realitatea sc6lelor de sate cu aceea a sus sli-selor duoè aseslèminte, mal cu sémä acela de agricultura, pentru a cäruia fondare seprescrie mis116ce la § 415 si 416 din regulamentul seòlelor, nu este de tagáduit tre-buinfa ce de o potrivä se simte pentru arnèndou4 felurile de intecmirI spre avantagiulnafieI; frig tot-d'o-datá are convielie Departamentul, ca fie-care dintr'acestea urraéza,dupe drept euvént, a se intemeia, WI a se modifica dupe Impregiurari, pe basa de ordn-duelI, earl se vor a§eda de catre Adunarea competenta i pria autorisana Máriel V6stre,vor lua titlul de legiuire. Déca Inallimea V6strá veti gäsi de bune aceste ranonamenteale Departamentului, yen bine-vol a poruuci sa se dea in deliberana qi chibzuirea Cin-stitului olntese Divan.»

No. 148. 1855, lanuarie 17.

Eatä acum i alte doue acte provocate mai in urna asupra acesteea0 materii:

Lucrare dupe resolutiunea Eforiei pe anexele de sub No. 54, catre Ministerulde finance

«Se va serie maI antéiu onor. Departament al financelor, cerénd Eforiei pentru fie-care judel lista de numele satelor i tOrgurilor c,art au familit in No. de 100 séh malmult.

Departainentul Credintel si al instructium din principatul Romaniel

Onorabilei Eforii a seòletor

Pentru contribuna ce se obliga locuitorit tArgulul Rwsci a da pe fie-cave au pentrususfinerea scélet, potrivit adreseI cu No. 1.498, s'a seria administranei respective ca sadea sciintä, ca prin concurs sá se alégä Invqatoril acelor scóle, Departamentul nu estede pärere, pentru cä onor. Eforie etin6sce ins* cu atá dificultate se ga-ese concu-reng pentru posturi de profeson, unde folósele sunt maI mari,1n vreme ce pentru In-vélatoriii de sate nu o si se gasésa niel-o-datá ; prin urmare este rugatti onor. Eforieel, luand In considerafie aseste impregiurari, cum 0 neapèratktrebuinta ce este de a seinfiinta eat maI neintardiat acele scéle, sa bine-voiasei a departa on-ce pedid l ar mid-loci punerea lor mal In grabi In lucrare 0 a se multami,acum la inceput, cif candidatilde Inv6tAtorl si. tréel un examen, prin care sa se verifice déca stint capabili de /marcinarea lor.

No. 6.075. 1855, Octombre 22.

101

Resolutiunea

«Se va r6spunde, c. Eforia are tot& vomta a infiinta sc6lele de sate ; ci concursul can-didatilor nu are de obiect cleat a se examina concurentiT (UM ail calitätile neap6rattrebuinciése spre a fi institutor de sate, c,a prin urmare pärerea acestei Eforil i a onor.Department nu sunt neunite, precum se exprima acel onor. Departament; ca', in sfir0tonor. Departament fie incredintat, ca. acestá Eforie posede i vointa i mic).16cele de chib-zuire spre a face tot ce este cu putintä din partel spre infiintarea sc6lelor de sate.»

In Decembre.1855, Eforia, prin raport la Domnitor, propune abia deschiderea la ju-dete a cursurilor pregätit6re pentru candidatiI de invèrátori sitescI. Eatä acest raport:

«In urma resolutiot ce Inältimea Vóstra a,1 bine-voit a da pentru infiintarea sc6lelorde sate, asupra raportului acestel EforiI cu No. 1.409, din anul trecut, insotit de alonor. Departament al Credintei cu No. 148 din anul urmator, Eforia a chibzuit asuprachipului infiintirel acestor sc6le cele urrnIthre :

I. In capitala fie-cärui judet se va deschide o sc6I1 normal& pentru invétätura candi-datilor de invèlätorl de sate.

Directia i facerea lectiilor in fie-care scélä se va incredinta unui singur profesor,caruia i se va da o renumeratie de lei 500 pe luni.

Numal din satele de 100 &milli cel putin, se va lua cite un candidat.Alegerea candidatilor se va face de insu0 profesorul scóleI normale din judet.

Acest profesor se va preambla spre acest sfirsit in fie-care sat 0 va indemna pe junilce i se vor pärea cu bune dispositiI naturale, a imbrätiaa cariera de invèlator.

Candidatil nu se vor lua decal cu huna vote a lor i numai in värsta de la16-20 anl.

Candidatil unlit judet vor urma in scóla normala de la 1. Aprilie i 'Ana la 4 Oc-tombre, iar de la 1 Octombre Oa la 1 Aprilie fie-care candidat va da lectie in scillasatulul s611.

Profesorul scédel normale va fi dator in cursul celor 6 luni de iarnä a se preim-bla prin judg in revisia scólelor de sat, observând si intrebänd pe candidatl in preda-rea

Fie-care caudidat va fi da tor a urma in scilla normal& in curs de 5 ani.Cu aceste dispositit Eforia socotesce cä. scólele de sate 'al pot da adevératul lolos, ce

se aatéptá de la dänsele, yded. sä fortifice in inima tèranulul, principiile religieI i säfaci dinteinsul un om moral 0 muncitor.

Nei Ináltimea V6strä 'Teri bine-voi a aproba acésta chibzuire a EforieI, ea vé aduceprea plecatä rugäciune, sä bine-voitI a da inalt ordin,atit onor. Departament din läun-tru pentru cladirea scólelor de prin sate dupe un plan dat de acéstA Eforie, at 0 a-tre onor. Departament al financelor, ca sä slob6slä in primirea Eforiel contributia de 2leI de familie pentru candidati, din care contributie are a se pläti atät lefile profesorilordin scedele normale cAt i ale candidatilor de sate.»

No. 1.910. 1855, Decembre 9.

Pentru a putea mal cu inlesnire activa deschiderea sc6lelor sätescl, Eforia, In 15August 1853, a fost cerut Domnitorulut, prin Departamentul Credintel, a se face 16famal bunk' revisorilor scólelor sätesci, din slecittiala lefilor inv6tAtorilor.

I) Vestt anexa.

102

Prea Inaltatulut nostru Domn Stdpanitor, Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod

Departament ta CredinfeiReport.

Cinstita Eforie a scifilelor, cu adresa No. 700, face aritare acestuT Departament, a la6nul 1853, legiuindu-se léfa inv6titorilor de prin sate, cite dud leI de fie-care enonrit4 sätén, Eforia schlelor a intocmit pe acest temeitt scólele comunale, asesländ din anul1838, cite un invitätor la fie-care sat ce s'a gAsit a avea maT mult de 50 familii. Tot-d'o-dati Eforia chibzuind i pentru midl6cele de privighere asupra acestor InvititorT, ca

'§1 indeplinésc,A ale lor datoril, a orénduit, ca la satul cel maT mare din fie-care plasä,Léfa de dud leI de téti familia si se impart& Intre duoT invitätorT, din care unul sä fiejndatorat, in timpul de iarnä' a invite copiiI in sc6la satului, iar cel-alt, cu numire desub-revisor, sä. Amble tótä iarna necontenit, din scelli in saga, in kitä plasa, ca BAprivegheze pentru aducerea la Indeplinire a regulelor intocmite, i si raporteze pe fie-care lunä pentru orl-ce va cere trebuinta, prin graiä séù prin scris, profesoruluT de lascöla normalä, ca i acesta si. clea la fie-care trei lunT EforieT sciintä despre t6te.

Din cercarea de patru anT,Eforia a vislut, cA cu ace§ti sub-revisorT precum se afla in-tocmip, nu se píte indeplini scopul, pentru cA nefiind indestul plätitä a lar slujbä, dinpricinä ci se Imparte intre dud invètitori léfa, ce se aduni de la un sat, ceI mai multTse lépidi de slujba de sub-revisori, i mal tot-d'a-una este trebuingt a se lua recrup ininvètiitura acesteI slujbe. Spre depärtarea acestei pedid lxi revisuirea scólelor, Eforia achibzuit, cA pentru a se face sub-revisoruluI o léfá mal corespundit6re cu ale sale°stencil, sii fie datar fie-care invitätor a 'I da sleciuiala din léfa sa, platindulacea deciuiali In duoi adecA, jurnitate la Sf. Gheorghe i jumitate la Sf. Di-mitrie, precum i invitätorul 1§I primesce de la sat léfa sa. Cu aceste misllocirT sub-re-visorul uneT pla:g ar putea inchega o WA de la 300 pAna la 400 lei pe an, cu careurmAnd a fi mal' multhmit se va indemna a nu se lepicla de acésti slujbä.

Acéstä chibzuire a EforieI scedelor, Departamentul plecat o supune la cunoscintaMaria Viistre, spre a avea malta deslegare de umare.

§eful DepartamentuluT, Florescu.No. 3.447. Bucuresd, 1853, August 15.

In ttrma acestuT report, la 16 August, Ministerul comunica EforieT, prin adresa. cuNo. 3.448, malta de mai jos domnéscá rebolutie

Resolutia Märiel Sale Domnulut Bibescu-Voda

«Primim vremelnicesce, ping cAtid cercarea va dovedi resultatulo)

23) In privinta invitaméntuluT privat, avem din anii acestia de adus, in anexa, regu-lamentul Intocmit de Eforie pentru pensionate i sc6le private de fete §i Meg. Dupeacest regulament, numaI studiile primare se pot face in scolT private. Scolaril din sc6-lele private ajurW la invitiméntul secundar, vor fi adu§I de c'Atre directoril acelor scolLla clasele colegiuluT de la Sf. Saya, uncle vor urma ca scolarT ordinarl.

StudiT secondare se vor putea face la scólele private, dupe invoirea EforieT, numal inalte judete decit acele unde Statul are un gimnasid. i)

NUMELE §1 PRONUMELE

403

La 25 Octombre 1854, sub No. 4:991, Eforia serie Ministerulut CredinteI a ((Eon-durile scólelor nu se allá in stare a putea infiinta atitea institute de educafie pe citcere neapérata trebuinti, care. e3te de comun simtitA, §i maI ales aci in capitalA, ceeace Fe verifikii prin necontenita deschidere de scóle private, maI la ate bisericile ; §ifiind-ci din raporturile revisoruldi, s'a cunoscut ci la cele mai multe so:51e dupe la bi-sericI, scolarii invéti afari, la zidurile bisericel, nedAndu-se niel o incipere pentru sc6le§i acésta aduand cea mal mare stAnjenéli instructiel primare si comprotniféndu-se tot deo data sin6tatea copiilor; Eforia, dupe chibzuirea ce a fAcut, aduce plecati rugAciune a-celui onor. Departatnent, ci déca §.1 insu§I va gäsi de cuviinti, si bine-voiasci a indatorape epitropii bisericelor locale, care aft chiliI, ca si dea cAte o sali pentru tinerea desc6IA privati, InfiintAnd inteinsa i bAncile trebuincióse. l)

Oréscu. Florescu. P. Poenaru. C. Bosianu.Secretar, St. Negoescu.

Eaca ce rAspunsurI dail epitropiI de bisericI:No.

ampulla

1. Epitropul bisericel noui din mahalaua dtiumeleI, slice ca acesti biserici, abia acumdesAv6r§itA, n'are niel o chilie.

. Epitropul bisericei S-tiI Voivosli, ca are cat& odat marl destinate pentru sc6la §iacum se urmezi invkitura in teinsele, numaY Ora cAnd este cald es copill, dupecererea lor, afari, la umbri, pentru r6c6re.

Epitropul bisericeI Ci§meleI, cA n'are incAperI sA dea pen tru sc61A, arétAnd ca5, sunt pe seama preotilor §i cAntiretulttI din drépta cu familiile lor. Una esteinchiriati cu Id 100, alta este dati une f emel care Vitae mortil, §i cintare-!tit din drépta are pentru studiii 7 pAni la 8 copil.

Epitropul bisericel S-tul Vasile, cii biserica n'are mis116ce ca sA maI destineze in-cAperI pentru scóla, §i ci stApAnirea viintiu'l intr'ajutor pentru sustinerea el,ar putea atund chibzui.

10. Epitropul bisericei OlarI, ci inciperile bisericeI se afli inchiriate §i. acum n'arede unde da pen tru sc61A, decAt ed. in viitor sä. scie si nu le mal inchirieze.2 )

AcéstA lucrare a fost provocata de revisorul general pe lista urmatóre a scólelor ti-nute pe la bisericl:

LOCUINTA

I) Dosarut No. 304 din 1854, archiva ministerulut de culte.2) Comunicata de Eforie la Departamentul Credintel, Cu adresa No, 4.191 din 1854, ca acel De-

partament s<1 oblige pe egument a da localurI de sc614.

1 Tudorache Negulescu In ctirtea. bisericeI S-tul Apostol2 Dumitru Ilie .. In curtea bisericeI Foipru3 George Georgescu In curtea bisericel Deanna Bala§a4 Ión Dumitrescu In =lea bisericeI Sloboslia5 Diaconu Spiridon Tittirescu . . In curtea bisericeT Sf. Gheorghe-Vechi6

104

Observatiunea revisorului general

NB. eDedt s'ar obliga epitropii i aï bisericelor ce nu figureza cu scoll in lista trimisiide Eforie pe langit adresa sa cu No. 507 din 1 p Februarie anul curent, ca sa dea lo-calul i mobilierul necesarid, i cu acésta s'ar aduce un mare servicid instructiuneipublice.»

Dam in anexa 4) lista generala a sc6lelor private din curlile bisericelor din Bucuresci.

In 1852, Domnitorul a dat mat multe subvenliuni i ajutóre la cate-va scoll private.In 18 Ianuarie 1852, Domnitorul a ordonat Eforiel, si dea o subvenliune de 5.000

lei D-nei Maria Tepeghiósa directóre de pension de fete. 2)In acelasi an Aprilie, acordat subventii de 200 galbeni pensionatului Mitilineu.In Septembre 1852, D-na Elisa de Blaremberg cere de la Domnitor un ajutor cu

care sa organiseze o scóla de fete, Domnitorul ordona Eforiei si 'I dea 200 galbeni, InSeptembre 1853, i s'a mai dat 100 galbeni. 8)

Prin budgetele anuale am vèslut i cele-alte subvenliuni regulate ce se acordati si laalte scoli private.

24) Examenul din 1851-1852, dete ocasiune directorului scólelor C. Bozianu sa ros-tad discursul solemn din care se constati, cá scólele primare s'ad redeschis in acestan scolar, ca Eforia s'a ocupat de metodul lancasterian ; ci s'a tagrijit cu formareaunei biblioted speciale a acestei scoli i cu scaderea prelului de sc61A i ca se va adiogiin programul acestei ¡molt elementele de istorie naturalá.

WO anexa.Dosarul No. 653, archiva ministerulul de culte.Dosarul No. 668, archiva ministerulul de culte.

I.oo

NUMELE L PRONUMELE LOCUINTA

6 Ghip Stefanescu In curtea bisericei Curtea-Veche(sal& fórte neincip6t6re)

7 Diaconu Dimitrie Popescu In cur tea bisericei cu Sfinlii(localul miserabil cu total)

8 16n Cantärelu fi Olari (inciperi próste)9 Dimitrie Popescu In curtea bisericei Sf. I6n-Mosi

(lipsä totalä de mobilierul necesar)10 Gheorghe Dimitrescu In curtea bisericei Manea-Brutaru

(local fórte prost)11 Gheorghe Popescu In med. bisericei Voivo012 Andreid Mihail . In curtea bisericei Mavroghene13 Alexandra Ionescu In curtea. bisericei Schitu-Migureanu

405

Vorbind de gimnasiT, Bozian subliniaza mniunat importanta limbei romane ca organde cultura. Studiul ei se va face in paralel cu limba latina, ceea ce luT Bozian i placemult. 4)

Solemnitatea impartirel premiilor se fácil la 29 Iunie in fata Domnitorului, care res-punse la discursul luT Bozianu. Domnitorul lauda institutiunea internatelor i in modspecial pensionatul Bucholtzer; de altmintrelea nimio nori in acest discurs, ce dam inanexa. 2)

Din statistica anuluT acestuia 1852-1853, aducem cifrele urmatóre :Gimnasiul cu 8 clase a avut 333 elevT, iar facultatea de lee 21.

Cele 4 scoll primare din capitala (Verde, Galben, Negru i Albastru) avura 828 sco-larl, cei mal mulp in @airea de Verde (250.)

Scedele primare de bäetT din judete in numir de 16 (din care duoè in Craiova), co-prinslénd qi 43 de elevI al gimnasiuluT din Craiova cu 4 clase, ad fost frecuentate de2.915 scolarT ; decT o seadere asupra anuluT trecut.

Scoll publice de fete in judete numaT duoi, cu 135 eleve. Iartiái seadere.Invitamentul privat e represintat prin 441 de scolT de bietl i de fete cu o popula-

tiune de 5.240 seolarT. 3) Aci spor insemnat.

Examenele pe 1853-1854, au inceput la 9 Iunie 1854, qi s'au terminat la 26 Iunie.Discursul solemn e törte mic de asta data i fára de niel o importantä, totu0 il dfim

in anexe. 4)

Comparind tabela statistica a anului acestuia cu a anului anterior, gásim cifrele ge-nerale in scadere. AqTa numirul scolarilor din scedele publice c,are era in 1852-1853de 4.077, e redus la 1854 in suma de 3.542 de scolarT.

La fete constatám un spor : cifra de 135 din 1853, se urca in anul 1854 la 234.Sciderea este egalmente in scélele private, unde nu maT frecuenta (leen 4.217 sco-

lari in loe de 5.240.5)Credem ca evenimentele politice §i ocupatiunile stráine si Iie fost una din cau-

sele scaderei populatiuneT de la 1852 inceoce. Cu revenirea DomnieT ái a liniqtel relative,la moment lucrul luä indreptatere i populatiunea generalä a scedelor, de unde era la1854 de 8.303, scolariT se urca la Iunie 1.855 la 8.377.6)

25) Socotim a ft folositor si clara, in anexa, pentru seedele muntene in genere lista ceposedem in original a fntreguluT personal didactic indicAnd numele fie-cáruia profesor,

VeslI anexa.VOI anexa. Dam in anexa i programul serbarel, impreuni Cu cuvéntul lui Bozian, réspunsul

lul Vodi, lista premiatilor i cartile date ca premit.Veyll pentru detalit tabla anexati.VeGI anexa.Veyll anexa.Veslt tabelul anexat.

106 7catedra ce ocupa, data de cánd funclionéza i rangul de boerie ce au dobándit pini In1852. l)

La Ianuarie 1852, in consiliul scedelor din IaoI,aflam pe langa G. Séulescu, pe I. Pa-triciu, I. Lazarini, D. Pop oi D. Stoica.

Sdulescu da demisia i ministrul bisericesc G-r. Cuza, in 5 Ianuarie 1852, cu ana-foraua No. 17, recomandä in locul luI Sèulescu pe A. Tr. Laurian, «fostul profesor deistorie i filosofie in léra romanései oi care acum se OA la Viena», cu salarifi de 12.000lei pe an oi spesele de drum, in locul a 10.000 cat se platea pânä acum luI Säulescu.Gr. Ghic,a aproba, in 9 Ianuarie 1852, oi in 10 Ianuarie acelaoI an, Departamentul serieluI Laurian, la Viena, adresa No. 52, invitändu'l A. vie sä'oI ja postu1.2)

Numirea lui Laurian la postul de inspector general al scedelor i chiámarea ca profe-sor in acelaoI an, a D-lul N. Ionescu oi D. Chinezul, cum oi imbunatatirea programelor,dupe planul lui Laurian, 3) asigurä scedelor moldovene progrese reale.

Mersul scélelor din Moldova, abia inceput sub Gr. Ghica, este din nog ameninfatin 180, in timpul ocupaliund sträine. Acést.a ameninlare vine de la intelegerea ta-cuti dintre boerimea nemultamita cu deoteptarea publica i comandanliI ootirilor straine.Ala, la 25 Noembre 1853, InsuoI oeful Departamentulu cultelor i instructiund publicadin Moldova, Nicolae Sulu, presinta un memoriii in limba franceza, ce dam in anexa, 4)memoriti care manifestä pulina incredere in corpul didactic romanesc. N. Sulu dice a-poi, cA cu sistemul actual numaI se declasézi tinerimea. Ca remediii &ewe sejla reala§i se indignézi, cä. rani acum nimenT n'a creat de asemenea scolt Pentru a se organisascoll reale, Sulu nu vede decilt 2 midléce : Ori sä se aduca profesori capabill de a predain diferitele ramurI, carI privesc agricultura, cornerciul i ingineria, suspend& du-se pen-tru o bucatä de vreme disposiliunea regulamentulul, care cere ca tete studiile sit se fife&In limba romanés* orI sá se trimiti la scedele din Prusia elevI pregatilI, ca sit ter-mine studiile in diferite ramurI din strainètate.

Carmuitorul Sfat al Ore, cu raportul No. 3.385, supune Cornisarulul extraordinarplenipotenliar Budberg, memoriul de me sus al Itif N. Sulu. Pe marginea acestut raport un condeitt strain i simpatic pentru romani a scris :

«Opiniunea mea este, ca se pot aoeda profesorI de agricultura, de architectura oi degeometrie practica pe langä gimnasiA i sa. nu se strice ginmasiul, ski sa se inliturevre-una din clasele c,are '1 constitue.» 5)

Budberg, in anul urmátor 1854,Ia 25 Ianuarie, pune pe raportul Sfatulul carmuitorresoluliunea urmatére :

«Incuviinlez, recomandând a se priveghia asupra alegerd profesorilor ce se vor aducedin Prusia.

Mal tardiii, ruoinat de curen tul nalional-liberal triurniand, N. Sulu, serie, in Zim-brul de la 4 Iulie 1855, c,á nu e adevärat ca el a fost contra scéleI romane, ci ca fara

Veyll anexa.In 19 Iunie 1852, cu No. 3.032, 'i se comunid iarAel numirea Rind-a Intdrzié de a vein.Veyll anexa.Ve01 anexa.

4) Acéstà observatiune este Mull In limba francesit.

107

a atinge girnnasiul, el a volt nurnai sa se infiinteze i seolt reale, conform aseslaméntu-lui scolar. 4)

In anul 1855, Aga A.. T. Laurian, fu lrimis in misiune in Europa, pe comptul Statu-la El cercetä scedele i organisaliunea lor. In Iasi, cei de la Zimbrul, cam luag in ze-flemea asemenea misiune.... In lipsa lui Laurian, prbfesorul Barnut tinu locul de ins-pector general si prese4u, cu Ministrul D. Ralet, examenele anuale din 30 Iunie 1855.

Impregiurarile rèsboiulul de la Dunare, care aù' adus necesitatea pentru muscali de aevacua principatele, salvara scòlele de o nonti amenintare. Ast-fel gimnasiul reorganisatabia, continua a se complecta, si in 1855 ajunge a avea telte 7 clasele, de apr6pejit de energicuI i invètatul inspector general A. Tr. Laurian. Ba inca se si fac pregá-tiri pentru deschiderea in 1856 a cursurilor superidre, sél1 de facultati.

Dáln in anexa 9) efemeridele diverse ale scblelor din Moldova, pana la 1855.&ella centralá de fete din IasT, pana in Octombre 4852, a mal stat sub directiunea

lur D. Lazdrescu. Acesta dandu'sï demisiunea, postul a fost supliuit provisoriti de profe-sorul D. Stoica, la 8 Octombre cu adresa DepartamentuluI averilor bisericesci No. 4.896,insal neintarsliat, a fost numit defiuitiv director Sardarul Petru Constandache.

La 1 Ianuarie 1852, Dotnnitorul Gr. Ghica fundéza orfanotrofia, la care alaturéza ofiada de mosit, care va prospera, nu taropti, sub directiunea invdtatului i caldultif patriotdoctorul Anastasie F6tu. Dain in anexa 3) hrisovul domnesc coprindénd actul de funda-tiune al acestui institut. In 7 August 1855, ni esit cu diplome 15 mbse.

Seminariul Veniantin iarasi trece prin o perietcla de crisa.Dam in anexa 4) corespondentaschimbata in tre rectortil Filaret Scriban, ca presedinte ComitetuluT seminariului i intreEpitropia seminariulut, care nu este multamitä cu administratiunea lui Scriban. Acéstastare inasprita in relatiunile lui Scriban cu Epitropia si in cat-va cu Departamentulinstructiunei publice, incepe a fi cunoscutri si de public, din care o buna parte trece infawirea lui Scriban. Acestia, la examenul de vérá din 1852-1853, fac o adev6rata ma-nifestare lid Scriban, printr'o adresa publica de multdmire pentru progresele scrilei desub rectoratul s66..

In anul scolar 1853-1854, s'a descbis i clasa a VI-a la seminariu, totusI n'au con-tenit a abandona seminariul scolar] numai cu cate 4 clase, si anurne in 1852 aú esit 75de seminaristi, in 1853 seminaristi esirf 169, in 1854 numai 69, si in 1855 s'ají reduinurn6rul esitilor la 24.

Num6rul internilor a variat in acestr ami intre 120-150.

Adevèrul este, a N. Sutil lui i el parte in comisiunea care proiecti, sub Gr. Ghica, stoulOament al sc6lelor, alAturea cu N. Gliica, L. Rosetti, Cr. Cuciureanu. C. Hurmuzake, V. Alexandriyi P. Casimir.

Veyll anexa.a) Vell anexa.4) Vell anexa.

108

In anexi am dat programa Intocmitit Inca la 1851. Eatä. dupe D. Erbiceanu listaprofesorilor din 1853-1854:

Arh. Filaret Scriban. Teologia fundamentalä, Retorica i Omiletica.Protosing. Methisedek. Teologia docmatia, scripturistica, Ermineutica, Patrolo-

gia i limba latinä.Arh. Neo fit Scriban. Istoria universala pragmatica i limba elena.Dr. Anton Velini. Logica, Psicologia i Istoria filosofid.Hristofor Scriban. Archeologia biblicà, Istoria vechiuluI i noulul a$06mént, Is-

toria bisericéscii.Ieremia Ieromonah. Liturgica i Aritmetica, Catihisul, Tipicul, Istoria sAntA i a

Patriei.Alexandru Petrino. Musica vocalä.

Ca supleanfi erau:

Ierod. C/iment Neculau. InceputurI de limba latini $i elenalerod. Policarp. Cronologia $i Geografia.Ierod. Benedict. Márturisirea-ortodoxá i Gramatica romäna.Diac. G. Sandovici. antärile bisericesd i explicarea noulul testament.

Därn in anexii 4) programa i orariul seminariului pe 1853-1854. Dupe Zimbrulde la 4 Martie '1855, la acea datä eran ttíte 8 clasele.

Din efemeridele seminariuluI Veniamin pe anil ace$tia, amintim urmatórele:In 1852, Filaret Scriban este ridicat la trépta de archieren, in 12 Ianuarie.In acestaql an seminarul serve de model Episcopului de Hu$1 Meletie pentru intoc

mirea seminaruluI eparchial de la Hu$1,.Intre profesoril seminaruluI din 1854, afläm qi pe Dimitrie Stoica, profesor la liceul

din Ia$1, iar doctorul Anton Velini demisionézá de la catedra sa, avénd sti tréa la di-rectiunea scélei preparandale de la Trel-Ierarchl.

La meindatirea Neat*luI langeslia seminarul. In 1855 mal fu nitel galvanizat i i

se dete programa publican lu Zimbrut din 6 Main 1855.

La Ianuarie 1854, Nicolae 'strata Iliad director la Departamentul cultelor, rinduesceo comisiune compusä din G. Asaki, G. Séttleseu i Vladica Suchopan, pentru a cercetastarea 6eminariulul si a propune modul organisarel lui. Suchopan acuza, in Februarie1854, pe Neofit Scriban, ca in retorica ce preda la seminariii, a pus modeltirl din Vol-taire qi din pcirinlit apuseni. G. Skilescu incA din Ianuarie a dat demisiunea dincomisiune.

Aceste diverse intrigi nu eraii de naturá a asigura mersul lini$tit al seminariulut,precum vom vedea $i in mail urmatorI.

Se euvine a aduce micar unul din budgetele anuale ale semitiariulut din anil acegtia.Anexam 2) dad aci budgetul acestuI institut pe anul 1853.

Ve01 anexa.Ve;11 anexa.

i) Dosarul No. 534 din 1855.2) Dosarul No. 355 0 1.221.8) Vell in anal( testamentul4) Dosarul No. 395 din 1853.

409

Suma totabi. a capitaluluI si a venitului seminariuluI ei a mänastire Socola era dd304.350 Id, din care ca lefl ramuluI didactic se platea 61.100 lei, iar la 9 catichetlprin judete si la 9 supleanti al lor se platea 49.400 lei.

Acest budget coprindea si cate-va sumI In folosul culturel generale, 0 anume 7.100lei pentru biblioteca seminariulul, din care 4.000 lei pentru tipärirea cartilor scolasticesi 600 lel pentru gazete si fol publice.

Acest budget este semnat de epitropiI Sofronie Mitropolitul si Gr. Cuza.

*

La rubrica seedelor primare avem : infiintarea, in 14 Septembre 1855, a scelei dinTérgul Odobdsel. 4) Acdstá scélá s'a cerut de tdrgovetl.

La Panciu se deschide egalmente scéla primara urbana in loc de sceola satésca. 2)In 1853-4854, se infiintéza la Piatri seek filialä de fete, dar deschiderea el va In-

Girdle Inca.La Bdrlad, din contributia °rapid! cu 80 galbenl pe an si din fondul Codreanu, se

deschide sal de fete In 1855, si D-05ra Evolsky e numitä. institubire, la Septembre 1856.116persatul N. Codreanu, prin testament (30 Ianuarie 1854) Iasi 8.000 galbenI, din

earl 6.000 galbent pentru o scedá de fete la Bérlad si 2.000 la sceda de Merl tot de a-colo, spre a se plati din venitul banilor 2 profesorI, unul de limba franceza si altul decaa italiani.... Epitropii testamentarI : Log. Raducanu Roset, Vorn. Negri, Dr. Em. Cos-tin... Ce s'aii fäcut ace0I 1)=1113)

&Ma de fete din Tecucitt este din 1854. La 15 Decembre 1853, cu ordinea No. 6.697a fost numitg profes6re D-na Elena Cernat, de la 1 Ianuarie 1854.4)

Dar pe rand in unele pärtl se deschid scoll noue, in Septembre 1854, institutorulRosali ardta, cit Wirea austriaca 'i a inchis scela si 'i a luat localul pentru dansa.

Neonil staritul mänästirel Neamtul ei Secul construind, precum In anii trecuri vtlu-ram, un local de seek primarä in Tdrgul Neamtulta, el dobändi de la Domnitor un hri-sov domnesc pentru organisatiunea acestel scede :

Hrisov domnesc, din 22 August 1853, sub No. 4.086, prin cares'a intarit fundalia scelei infiinfatet in Tergui-Neamfului de cdtre S-ta moncis-

tire Neamful.

aPrea cuvio0a sa pärintele Archimandritul Neonil, staritul S-teI mònästirl Neamtulsi Secul, aducénd la cunescinta DomnieI Nestre, a In térgul Neamtultd s'a Infiintat oscéla publica, cu mislIkele numitei S-tet mänästirT, afi cerut ca fundatia acésta si seIntarésoli si de cAtre noI, cu domnescuI hrisov, spre intemeearea el si asiguräre meinits-tireI, cá nu va fi bäntuitä in viitor.

0 asemenea cerere privit6re pentru o fundatie atilt de folositere neamului 0 malvértos populatiei numitului Org, primind'o cu téta multamirea suftetulul nostru, careein tot timpul s'ail consfiintit pontru binele tèreiacestia de Dumnedefi nouà incredintatä,facem cunoscut tutwor ce se envine a sci, ea o asemenea cerere, care cu scopul el ca-

140

racterisézi nobitele principii ale prea cuviosieT sale, si generositatea vrednici de tétälauda, si potrivit cu solía schimei ce representézi, o ineuviintim, subt urmiteprete drep-turi si inärginirT

&sita acésta intru administratia sa din launtru va fi supusä tuturor regulelor cese vor statornici, mima)" de cátre autorititile numitet S-tei monastiri, care va avea nea-tarnatá inspectie moralá i materiata asupri'i.

Invi;kturile se vor propune in timba patriei, lar intinderea i orenduirea lor vafi pe un curs marginit de 4 anT, si dupe programele incuviintate pen tru scelele publicaprimare din térd, fárá a fi indatoriti S-ta menistire a mal infiinta clasuri pentru luye-tátinq mai 'nalte, seu a inmulti cheltuelite peste acelea ce insisi va gási de cuyiinti.4)

Profesorul, ea unul ce are a fi platit de catre S-ta menestire, se va numi tot-d'a-una si va eterna de a dreptul de auteritatea S-tel menistirT; el fusa va fi ales dintreacel cari vor avea autorisatia DepartamentuluT bisericesc si al Invitaturetor publice,pentru exersarea profesiei de invititor.

tinerii cal:1 vor sévérsi invétaturile In sceda acésta, urméza a fi pregatitiast-fel, pentru ea si 'si peda continua invélaturile in sedlele mai 'nalte din capitala, sipe acest temeiti Inviláturile urmänd a fi uniforme cu acelea publice din térii, In acéstasceli se vor intrebuinta aceleasi cárti autorisate pentru tete seetele publfee.

S-ta monastire va priveghia a se tritnite regulat raport, potrivit cu gläsuirea ase-Oarnéntului scolar, la Departamentul averilor bisericesci si al inväliturilor publice, careeste indatorat a avea tot-d'a-una sciinti de starea i progresul invitáturilor generaledin térä.

F) Examenele h acésta mili se vor face regulat ea si la cele-alte seele publice,care Departamentul va avea dreptul i Ingrijirea de e trimite un delegat asistent,iar atestatele se vor sloboji elevilor de c:átre mnsaí inspectia ce se va regulamenta pen-tru acésta Sf. monestire.

DecY Do:nnia ,N6stra, pentru pazirea cu nestramutare a acestel orenduirT, i spre feri-rea S-tei monastiri de amestecul ori-carei alte autoritati bisericesci, set* politicesci, In-terim prin acest Domnesc brisov tinerea arätatei scoli, In marginirea arétata mal sus.

Datu-s'aii larisovul acesta in Politia Tash, reedinta Domniel, in anul de la mentui-rea lumeT 1853, luna August In 22 vilo, lar al Domniel nestre in principatul Molde-viei al 5-lea, pe care l' am intarit cu insasi a nestra subscriere i sigilul domnesc. 2)

:}:

In anul 1853, se fac in fine si In Moldova pregatir: series°. pentru deschiderea decele satesci.

Preocupatiunea Ministrulul instructiunei publice este a crea locale si a pregati in-vitatorT. Avend a se da in arenda mosiite mänästirescI, ministrul bisericesc cere SfatuluT aprobarea de a se pune in contractele de arendare obligatiunea constructiunel delocal de seela, dupe anume plan.

Copie se6sei din dosarul No. 4 din anii 1853-1857Referat. 1853, APril e 24.

In urmarea § 16 sectia I din regulamen tul scolar, se propune, (leca se va gási Cu cale,ca in viitor cu prilegiul imposesuirei mosiilor clerului, si se adaoge in conditiile vinp-

5) rin hrisovul publicat la No. 833 al Manual. adm. se vede ci ramul Invdtaturilor teologiceafi cipètat mal n'are intindere prin Infiintarea seminariulut din mönistirea Neamtultd.

Manualul admtnistrativ, tomul II.

ref insárcinarea de a se 1'i:d'Unta pe la satele populate peste nurn6r de 50 locuitorT, casepentru scoll elementare, m6surä care fiará a costa d'inadinsii cheltuiali Interna timpscurt, ar inlátura una din cele mal principale greutAtI, ce se intémpina astA4T pentrua se Inzestra fiil locuitorilor cu cunoscintele neap6rat trebuincióse stareT lor, spreforma gospodarl bunI 5 cu frica luT Dumne4eil.

Tot-odatá posesora pe langá indatorirea de a Infiinta asemenea case, cu a lor chel-tuialá, a le pregati In al duoilea an al posesiel, a le tinea si a le trada In buna stareesirea de pe mosie, á aibá si ingrijirea de a da, de la deschiderea scóleI, cae un argatdintre suljbasii volnicT aI mosieI, si a inggdui luarea din parchetul anual, a lemnelortrebuitóre pentru IncilOirea eI.

Incuviintandu-se acéstá m6surá, se alaturézá i planul /nchipuit acum pentru aseme-nea case de scoli, ca observându-se i imbunatátindu-se, dupe acelea posesora sa aibaIndatorirea a le Infiinta.

D. D. Istraty.Eatä incheerea Sfatulm :

1853, A prilie 24.

«Dupe deliberatia urmatá In flinta Prea SfintituluI Mitropolit si a madularilor Sfatululextraordinar, propunerea copring in referatul de fatá v6Ondu-se conformá cu rostireaAseçláméntuluT scolastic, r6mane Departamentul bisericesc indatorat pe viitor a pune IncondiPile contractulul de imposesuire a mosiilor cleruluT Indatorirea de a se Infinitaasemenea case de sol:ad, dupe planul adeverit tot ast4T, si numai pe la satele carT vortrece peste num6rul de 50 locuitorT, care acéstit socotintà Departarnentul prin anaforao va supune i la cunoscinta Prea InältatuluT Domn, spre a castiga malta Intarire.

Sofronie Mitropolit. Sc. Sutu. Illaurocordat. V. Ghica. C. Sturdza.

Potrivit jurnalulia inchiat de mádularile Sfatulin extraordinar, se va supune prinanafora Impregiurarea la cunoscinta Prea Inältatuha Domn, planul pastrandu-se la sec-tie. In vreme,a cuvenitá se vor da dupe el copii la sämesie, spre a le alátura pe !dogacontractele posesorilor respectiv1.»

S. Sutil..

Anafora la In«llimea SaAnul 1853, Maiu 1.

«Una din cele mal fundarnentale dispositil ale aseem6ntului scolasticfiind Infiintareasc6lelor sátene, dupe modul prescris In capul al 2-lea, sectia I, aplicatia acestor dispo-sitaaù trebuit mal cu sémi a chiáma ingrijirea Departamentulta, ca una ee nu se p6tepune in lucrare inainte de a se zidi casele de scolt pe la locurile ce se vor Insemnaa se pregáti inv6ptori, dupe.coprinderea § §145 si 148.

Spre acest sfirsit se simte de nevoIe a se lua de pe acum óre-cari pregatitóre rasuri,si a se Inchipui nisce dispositii economice, cari ar fágärlui lntr'un scurt timp realisarea(iliseT institutiT.

Acestea se Inchee acurn de o data In urmittórele puncturi:1) Potrivit § 16 din a5e46mént sit se infiinteze pe la mosiile m6nistirescT din coprin-

sul t6reT, case de scoll, despre care Departamentul dupe propunerea ce a fácut SfatuluTcármuitor, la 24 a cug6t6reI, a luat deslegare a pune In viitor In conditiile contractelorde Imposesuire a mosiilor cleruha indatorirea a se infiinta asemenea casi de scolI dupe

planul incuviinlat de Sfat si numal pe la satele carI vor trece peste numgrul de 80165-cuitorI, subt ingrijirea posesorilor a le linea casete tot-d'a-una in buni stare yi la des-chiderea lor a da cite un argat dintre slubail volnicI aï mosieI si a ingálui luarea dinparchetul anual, a lemnelor trebuitire pentru incil4irea &f.

Misura acésta., pe de o parte s'a $i aplicat de indatä, In condiliile imposesuirilor ur-mate chiar in aceea$I anume pentru mosia Richitenii i AdjudeniT i pentru mosiaPáltinisiu, fárä ça asemenea instircinare si vèdéscä vre-o lovire simlitii in pretil' mo-$iilor, iar pe de alta plecat se supune cunoscinteT Inállimel \ristre, d'impreuni cu pla-nul pentru casele de scild.

Si se pregitésci localul ocupat acum de c,anlileria DepartamentuluT pentru pri-mirea in internat a elevilor ce vor fi menilI ea inv6Iritori la scilele sitescT dupe § § 81,82 si 147 din asesliment, i prin urmare:

De la Sf. Dimitrie viitor, Departamentul si fie autorisat a inchiria o casi potrivitiispre a muta canlelaria lui din localul Vasilian;

Si se insircineze comitetele de inspeclie a da socotinla lor despre localitalile,unde s'ar putea infiinla case de seile, cite una la fie-care ocol, dupe care Departamen-tul, si faca apol indemnare proprietarilor ac,elor locurf a zidi case de scili potrivit pla-nulul adoptat de Sfat ;

Prin mifflocul ispravnicilor si a comitetelor de inspeclie linutale, si se insemnetineriï ce urmizá a se pregáti ca invqatori i cari de la Sf. Dimitrie viitor s'ar puteaprimi ca interni ;

Si se dea acum in concurs compunerea unul manual ce are a servi de invelaturascedelor elementare, potrivit programeï statorniciti, pazindu-se intru acista'reguleleprescrise In § 19;

Pentru a nu veni casa seeilelor in neinchipuire din adaosul cheltuelelor, ce dinaceste mèsurI s'ar putea prileji, si se márginésci de acum numèrul internilor dupe in-grádirea aseOmèntuluT, i acista fárá lep6darea acelor ce pini acum ati cistigat ase-menea drit, decit prin treptatá märginire i neindeplinirea locurilor vacante in cAt arcovirsi ale numiruluï cerut de aseslimint ;

Asemenea urmare si se pizesci i pentru se:61a fetelor, rèminind (pina cind in-chipuirile vor ierta o maI mare intindere) numèrul in ternelor mirginit cel mult la 50;

Precum asemenea urmare si se pizéscä i pentru stipendisti, al ciror num6r as-táçlï covérsesce acel fixat de asedimint, i dintre carI una niel' n'ad indeplinit, niel in-deplinesc condiliile prescrise in capul III-lea al pile a II-a din neslamint.

Subscrisul pástrindu'sI ingrijirea a se ocupa cu punerea in aplicalie a disposiliilorAseOmintuldf acolar, pe cit migilócele vor ierta, acum de o-datá plecat supune la cu-noscinta Inallimel Veistre aceste misurI, spre a pritrii deslegare de urmare.$

D'asupra raportuluI resolulia Inillimei Sale :a In cuviinlám »

Luare de disposilii in consecuen(a

Spre punerea in lucrare a disposipilor incuviinlate se vor lua acum de o-data urma-térele m6suri:

1) Se va Insircina pe un revisor al DepartamentuluI a cinta o casi de inchiriatpentru cancelarla DepartamentuluT, de la Sf. Dimitrie Viitor, de nu se va putea i mal

'nainte, i c,are sii fie In cit s'ar putea mal apropiati de localul sceilelor;

448

Si se faci circulare catre comitetele de inspectie spre intocmal aplicatie a punctu-liii al 3-lea din anafora ;

In cát se atinge de punctul al 5-lea sä se céri maT Ant6i6 sciinta de la D-luI in-spectorul de nu se aflä in cärtile scolastice un asemenea manual, si la din impotrivaintAmplare, sit insemne uvragiile In earl s'ar putea gäsi materiile trebuitóre pentrucompunerea acestuI manual ;

Sit se facä cunoscut D-sale inspectoruluI Ingrä.dirile coprinse la punctul al 6-leasi al 7-lea, aducéndu-se tot o-datä si la obstésca sciintä prin Fóia oficialei;

Sciintele trebuitóre Intru aplicatia punctuldi al 8-lea sä se iée iaräsT de la D-luIinspectorul, dupe care se va inainta pentru acésta cuvenita lucrare.

In ctit pentru cele-alte alte dispositil ale anaforaleI, vor fi in vedere dupe regulareacelor de maI sus.

Sc. Supt.

Potrivit resolutiuneI acestia s'a scris revisoruldi Homicénul, cu No. 1.860, din 7 Maiiiacel an, inspectorului general cu No. 1.861, directoruluI scóleI de fete cu No. 1.863

comitetelor de inspectiune scolare tinutale de Galari, BArlad, Tecucifi, FocsanI, Ba-cat'', Hug, Vasluitl, Roman, Peatra, FalticenI, Dorohoiú, BotosanI i IasI cu No. 1.738si 1.750 inclusive.

Dam In anex.5.4) lista generalä a scedelor la care dupe A.seq..iméntul scolar se cercade fie-care cate o scólá elementará. Atátea scoll ciite se ceréti era cu neputintä sit se or-ganiseze indatä, de aceea se decide, ca in 1854 sä se deschidä vre-o 15 si se cer pentruacésta Inv6tAtorI dintre seminaristI2), earl att renuntat la preotie. In acest sens se scrieinspectoruluI Laurian. Acesta, in 2 Dececembre 1853, cu raportul No. 142, arétabucuria pentru organisarea scólelor sätescI i propune ca sä li se fixeze 16f1 de 100 leIpe lunä.

Primele scoll proiectate a se deschide sunt la P'aucesd In judetul Vasluiit, RächitenIsi AdjudenI in judetul Roman, Paltinisu In judetul Dorohoiii, IezerenI in judetul IasT,Boróia i RotopanescI in judetul Suceava. 3)

In 1854, prin referatul No. 1.424 din 15 Ma-rtie, Ministerul instructiuneI publicecere a se indatori, sa facA scoll pe mosiile lor i m6n6stirile pámOntescI, care 's1 admi-n istrézä sin gure averile.

Eatä ce dice referatul :«Fiind in privire Incuviintárile Sfatultif Ceirmuitor, ca potrivit cu glasuirea Ase06-

m6ntului scolar, sä se Infiinteze scóle sätescI, atät pe la mosiile cleruluI administrate deacest Departament, cat si pe la acele inchinate locurilor de jos; subscrisul cere desle-gare onor. Sfat administrativ, déca asemenea mèsurä nu se cuvine a se aplica si pe lasatefe m6nastirilor constituate ca chinovii, precum: Neamtul, Agapia, Vorona, Värate-

Vell anexa.2) La 7 Ianuarie 4854, s'a primit rèspunsul iconomuluI I(ln Silvan predicator, tnregistrat la No.

67, prin care rèspunde la apelul ce ï s'a ilcut, comuniciind lista de numele i pronumele semina-rktilor cerutI pentru a fi numip Inilliitorl la sccilele siitene impreuni cu garantia

Veql anexa.8

114

cul i allele, care este sciut ci posedOzi sate cu sute de locuitorI. Asenaenea déca iaräsIde acésti indatorire pot fl scutitI egumenil actuall de pe la mOnästirile piméntescl: Sla-tina, Rîca, Bisericanil, Pingäratii, DoljestiI i altele, cirora li s'ati dat mosiile pe viati

täcsuite in preturl mult mai injosite decat cunoscuta lor vahíre.»

In 16 Martie acestasI an, Deprtamentul aduce In desbaterea SfatuluI tèreI urmito-rul referat, cu No. 1.428, prin care se pune fundamentele primeI sc6le preparandaleseri6se românescI.

In urmarea incuviintárel SfatuluI Carmuitor, din trecutul an 1853 Aprilie, s'atiinaintat lucrári pentru infiintarea de scolI elementare pe la t6te mosiile clerului carear numára peste 50 locuitorl, trecandu-se in conditiile contractelor de Imposesuire fa-cerea caselor pentru scolI, dupe un plan incuviintat de Sfat Ind de atuncI. Tot o-datas'ati ficut provocatiI poftit6re proprietarilor celor cu sate me marI, de prin centrul ocó-lelor ínutale, pentru infiintarea unor asemenea case, pentru ca cu timpul si se reali-seze scopul proiectat in Ase;lämént.

Dupe incuviintarea din urma a Sfatulul tinut sub prezidentia Ex. Sale D-Iul vice-prezident, comunicatä cu adresa Secretariatulul de Stat No. 739, urmég asemenea m6-surä a se aplica si pe la moiile mOnistirilor inchinate locurilor de jos si pe la acele alemOntistirilor constituate ca chinovil.

Din acestea resultä, GI peste un an mult (11.0, are si se simtä trebuintä de un In-semnátor numèr de invkitorI, carI vor trebui a se aplica In sc6lele proiectate.

DecI fiind-ca pink acum nu s'ati luat niel o másurá pentru formarea unor asemeneainvOtätorI, de si In budgetnl actual al easel scélelor se vede afectat un condeiti de20.000 lei pentru inv6látoriI sitescI, subscrisul se vede dator a prevedea consecuentelesi a supune onor. Sfat aláturatul proiect de organisatia uneI scoll preparandale si a 'Ipofti de a lua in consideratie motivele ce '1 indémni de a presenta spre a '1 autorisasi '1 puna in aplicatie prin misalocul sumei ce este afectatá In budget.

Proieet pentru inflinfarea institututui preparandal.

Pentru formarea invOtätorilor sätescI, si se Infiinteze un institut preparan dalinciperile schlelor din curtea TreWerarchilor.

Un profesor preparandal si fie numit cu o lei de 500 Idf pe luni, carele siprolectil de metoda invOtätureI i sA aplice pe candid* a face practici in sc6la primaráce este in TreI-Ierarchi.

Acest profesor va avea ingrijire, ca candidatii propusl sesI invetefac6 datoriile cu sfintenie i si se porte cu moralitate.

Departamentul sä se ingrijésci a regula o programi pentru parten sciintifica a cla-seI preparandale, care sä fie conformä cu principiile aseOrnéntuluI scolar.

In acest institut si se provéce a veni top aceI ce vor avea aplicare a se arunca incariera Invkitorilor sitescI.

CandidatiI ce se vor propune pentru acésta sä fie datorl a da inscris la Departa-rnent ea s6v1rsind cursul, vol. merge ca invèlátorl off si la care sat le va recomandaDepartamentul i ca vor pizi datoriile lor cu sfintenie, dupe instructiunile ce din timpIn tiny se vor da tuturor InvOtitorilor publicI.

In institul preparandal candidatiI sä primésci pe ling& bine-facerea gtizduirei si aincilOirel, 60 lei pe luni de la casa scòlelor avOnd inchipui hrana i imbriciminteadin Ida ce li se dä.

115

Candidatii nu vor fi primiti mai tinerY de 18 anT; vor fi inzestrati cu cunoscinteleelementare de citire i scriere i si fie de religia ortodoxà.

Numerul lor sä se sue pAnä la 25, 0 pentru acest numer sä se facd pe socotélaDepartamentului nisce crevaturi, care sa fie tot-d'a-una destinate pentru candidati.

Inveldtoril pe la sate se vor numi de catre Departamentul averilor bisericescial Inverdturilor publice.

Autorisatia de hive/Mori li se va da in urma unui examen ce vor depune Inain-tea consilitilui scolar.

Mara de candidatil ce se vor pregdti In mstitutul preparandal, Departamentul vaprefera cu deosehire pe preota, diaconiI i dascdlil de pe la sate, earl vor da dove0sunt capabili pentru chiamarea de Wye!Mori.

S'a obtinut aprobarea la aceste duoe raporturT ale Departamentului averilor cleruluiprin comunicdrile ce 'Y face Secretariatul de Stat prin adresele sale cu No. 1.3381.802 din 10 Aprilie 0 28 Maiti 1854, 0 se face cunoscut Mitropoliei prin adresa. cuNo. 3.506, ca pAnd la de§ertarea incdperilor sc6lelor din TreI-Ierarchi, sá dea mdcar 2odai din IncAperile Mitropoliei spre a§qarea provisorifi a 25 perséne ce vor forma deo cam data corpul Invetätorilor satesci, 0 In 5 Decembre acela§I an, se face raport laDomn, cu No. 105, In urrnatorul mod :

Prea Jnàlctte Dòmne,

eLegiuirea pentru Infiintarea caselor de sec& pe la sate, s'a adoptat pilná acum.nu-mai pe la proprietdtile clerului pgmentén atilrnat de catre acest Departament, nu maiputin 0 de catre un numer de fete particulare, care ail primit fára a fi obligate, ci nu-mai din buna lor plecare. Mo0ile Insá ale menástirilor Inchinate locmilor de jos 0a chinoviilor, precum : Neamtul, Secul, Vdratecul i Agapia, de 0 sunt dat6re a se su-pune acestel legiuiri, totussi pAná acum aú remas ex eptate.

Acésti impregiurare fiind o neinving pedia la dobAndirea resultatelor ce se a§téptädin aplicarea Aesldmentului citat, subscrisul ja Indrdsnéla a ve aduce la cunoscintd,rugiindu-ve sà bine-voill a Indatori pe citatele menästirI catre grabnica punere in lu-crare a citatel legiuiri, care se soate cu atilt maI drept a se impune mdndstirilor, cuele se folosesc de veniturile unor dAruiri, fdcute cu scop- de bine-facere i alte lucrurlplácute lui Dumnqed.

Mesura luatA de a se supune m6ndstirile 0 cele Inchinate la obligatiunea de a des-chide scoli sätesci pe la mo0ile lor a fost revocata in 26 Maid1854, In timpul invasiu-nei strdine. Revenind Domnitorul Gr. Ghica pe tron, Departamentul a supus din nodanafora, in 7 Ianuarie 1855, sub No. 513.

In cAt privesce Infiintarea sc6lelor sátesci, regulamentul scolar, § 16 rostesce: «De-opartamentul averilor bisericesci §i al inveldturei publice se va Ingriji dupe vreme((dupe Inchipuirea mis116celor séle a Inmulti asemenea seal i pe la alte sate, incependcinflintarea lor mai hnteiii pe la mo0ile meniístiresci din coprinsul terei, ca unele ceolnfati§éza mal multá Inlesnire pentru realisarea acestui scop.»

In acest §, de 0 la inceput se q.ice, cä dupc Inchipuirea misllòcelor Departamentului,asemenea scoli urmézd a se immulti, Insd acéstá conditie ar privi mal mult intretinereascélelor, iar nu Infiintarea caselor de scoli, car! ar trebui a se face de catre proprietari,dupe chiar Intelesul cu care se Inchee § 16.

Cu bite acestea spre a nu se interpreta cu deosebire coprinderea acestui §, Departa-

1.18

mentul, in anul trecut, in cut privesce mosiile möniistiririlor parnéntesci, ad trecut in-datorirea facerei scélelor prin contractele, ce ail incheiat pentru imposesuirea unoradin ele. 4) lar intru cat se atinge de acelea ale mònästirilor Inchinate locurilor de jossi chinoviilor, In anul contenit 1854, prin referatul No.... ail fácut mi4locire catreSfatul extraordinar, de a se Indatori pe aceste ménastiri de a trece intre conditiile dupecare urma a se imposesui, apele din mosiile lor, a chor termen expira la 23 Aprilie1855, indatorirea de a se infiinta asernenea case de catre posesori.

Acésta propunere s'a incuviintat de catre Sfatul carmuitor, potrivit adresei secreta-riatului de Stat sub No. 739, insi in arma., dupe tanguirea ce ati adresat egumenii GreciD-Iiii vice-presedinte, secretariatul de Stat, prin adresa No. 1.792, din 26 Maja 1854,,comunica acestui Departament, ad. Sfatul, spre dovada de huna vointli a guvernului in«tke prilegiurile, atingkére de interesele acelor chiriarchii se unesce a suspenda apli-«carea aceste1 mésuri. A

Din coprinderea dér a acestei incheeri se vede, eh' Sfatul a amanat aplicarea acestelmésurl, iar nicI de cum a ar fi desfiintata.

Subscrisul dér, cu supunere aduce la cunoscinta Inaltimei Véstre, cu rugaminte dea porunci, ca asemenea mésurä si se aplice chiar de acum In privirea misllécelor de caridisposézA aceste mònästiri, si din care téra nu trage deck un prea neInsemnätor folos.

Domnul apostiland asupra raportului sus reprodus, ca ; (Sfatul nostru extraordinar«va lua in de aprópe consideratie propunerea Departamentului si va incheea a sa ho-«tárire,» Departamental apoi, potrivit domnescel resoluta, a inaintat raportul Sfatu-!al', cm referatul Na. 607 din 28 Ianuarie.

*

La rubrica cultureT generale se cuvine a face mentiune de proiectele ce se urmareaIn Ora romanésca pentru clädirea anal' local special destinat bibliotecei si museulut

Profesorul de sciintele naturale Baras, prin raportul ce dam aci, prov6ca, In 1852,cumpérarea primelor colectiuni menite a constitui cu timpul un cabinet de sciintelenaturale, ca ce! din Iasi.

«Este cunoscut cá pentru o liana instructie Publica de istoria naturalá, trebue pre-senta obiectelor din fie-care trei regnuri, adicä: minerale, plante si animale, ca elevilsa alba inaintea ochilor lor un model din fiintele naturei despre care se tractézä.

Drept aceea m'am pus In corespondenta cu me multi naturalisti, si dupe réspunsu-rile primite de la dénsil, am orlare a propune onor. Eforii cele urmatére :

Cumpérät6re de o colectie de minerale formand dublete In vestita colectie a D-luiAcner la Amerdorf langi Ermanstadt. Acéstä colectie coprinde 150 specii de mineraledintre care multe sunt din Transilvania; sunt bine arangiate si cu etichetele lor ; in-teinsele se aflä nisce obiecte pretiase: de aur, (teluri) si mangan ; costal lor este la Si-bit"' 180 ski*.

Un atlas zoologic campus de 20 brosure cu o multime de planse colorate f6rtefrum6se ; acest uvragal impreuna cu textul in limba germana publicat de o societate

I) Obligaliunea de a face senil pe moiile lor este impug mi'mristirilor pfun6ntescl cu adminis-tratiune de sine, prin anexatA ordine, ce s'al trimis la mal multl din egumenil miinfistirilor pti,mèntescl.

Vell anexa,

4) VeIT anexa.

117

de naturali§ti, sub directia D-lul Colard, am comandat çi acum se afla aci de vinslare ;costul este pAnä la 60 sfantI.

3. Un erbariii de 1.000 plante useate pentru instruetia botanicei am comandat laD. Wilhelm Ditrih in Saxonia, ling& Dresda ; costul erbaruldi este 40 talere séil 180sfantl; suma peste tot 400 sang aprópe.

Itaius Bara§.

Pentru prima óri se deschide in Moldova o linie telegrafici la 14 Februarie 1855.Prima telegram& o dete pentru Viena, Domnitorul Ghica. 0 telegram& de 25 cuvintecosta 5 francY. Mult a contribuit la instalarea primei linii telegrafice FeldzeigmeisterBaron de Hess.

Tot in 1855 se deschide apol liniile Ia0-BOrlad-Tecuci 0 Galati. Costa telegramapentru Bérlad 10 lei, pentru Tecuciii 17 1/3 pentru Gala! 20 lei

In acesta0 an 1852, Sfatul or4enesc din BucureseI prov6e& Intocmirea une corai-siudi care sä fixeze etal6nele misurilor diverse In uz In téra rominéscA.

In 12 Aprilie, prin Asa' domnesc, sun t insircinatI profesorIIordache Pop 0 A. Ma-rin cu determinarea cotuldi, a unititei de misurat capacität1 i mal apoi acéstä comi-shine se ocupi i cu cele-alte maurI.

DAm in anexi corespondentele schimbate pentru acésta. 1)In 1855, tèrile romine fur& din noil provocate de Turcia, sA ja parte direct la expo-

sitiunea universali din Paris. Cu oficiul din 16 Ianuarie 1855, Domnitorui numescemembri aI comisiund pentru adunarea obiectelor de trimis la expositiune, pe D-niI Log.C. D. Sturdza, G. Asaki, C. Negrutzi, T. Codrescu i Hristea Gheorghiu.

Vechia chestiune bänéseä dintre Epitropia sctilelor i cabinetul de sal* natural°din Ia0, se redeOeptä In 1853 sub allá formi.

In 10 Ianuarie acest an, sub No. 57, Departamentul instructiunei publice raportéziDomnitoruluI, a n'are de unde plAti casa scellelor subventiunea ordonati ineä dinvechiù pentru slisul cabinet.

In 4 Februarie 1853, comitetul societätei de naturali§ti dobindesce de la Sfatul ex-traordinar, «ea subventia ce pinit acum 'i se sloboslia din partea oeirmuirei pen trunerea cabinetuldt natural, si urmeze a se slobosli ca i pang acum din veniturile se&lelor, potrivit a§esliméntului *Mtn]. acésta.D

Vornicul Gr. Cuza se indupleca a aproba numai plata a 4.540 lei rest din trecut,ar6tAnd acesta prin anafora c,Atre Domn i dind visteriei, pentru acésta, adresa sub No.1.408 din 30 Martie 1853.

Lucrul nu se isprivesce 0 In 31 Decembre, cabinetul cerénd din no& hula subven-tiuneI (cAte 6.000 lei pe an), Gr. Cuza vornieul bisericesc horaresce ca, Orin anaforasä se supunä cunoscinteI P. L Domn, ci budgetul se6lelor pe anul curent fiind mir-ginit, nu este primitor de contributii extraordinare.D

118

NO in Aprilie 1854 nu se maI liberase aceI banI,' cu bite reclamatiunile societätel.La data acésta fiind vornic bisericesc MavroghenI, asupra cererel societateI, sub No. 42,face referat la Sfat, ceréndu'l sti scutésca casa saelor de restul din subventiunea din1852 si de intréga subventiune de 6.000 10, pe 1853 si 1854, cum si pe viitor.

In Octombre 1855, D. Anastasie F6tul, primul secretar al societateI de media, prinlegitima sa influentä in féra romanä, isbutesce sa se recunlisca din noil societafeT drep-tul de a primi tot ce i se datora de societate si a i se plati si pe viitor.

*

Artele plastice nu fac vävlute progrese In aniI ace§tia. In MA casarma de la Copou esingura lucrare de óre-care vabire architectonicA in cale de executiune. Din téra ro-manésca se subventionéza pen tru picturä, la Viena, elevul Petru Mateescu, in Maiä 1855,cu 240 galbenI pe an 0 pentru duoI ani. El nu intallie de a trimite Eforiei o copie detabloil represintand fuga in Egipet a familieI sante. 4)

La IasI, in 1855, Schiller, fratele unuI vechiti si bun farmacist, se intórce in térä dela studiul picturei. Elev al luI Schiavoni (Natale), el face o expositiune de 20 de ta-blouri, din earl 5 de ale maistruluI sUi. Nu multi anI dupe aceea, Schiller, care eraférte abil in restaurarea de tabele vechI, este insarcinat de mine (eram ministru ad-in-terim la instructiunea publica), sä restaure, in curgere de mal mulp anI, tabelele dinpinacoteca de la Ia0. El muri In acésta functiune.

Musica vocalä si instrumentala face past' inainte.Se introduce in IasI musica vocald, in Apri'ie 1852, la mila de fete, prin maistrul

I. Cart.La BucurescI Eforia inchee, In Martie 1853, urmatorul jurnal :«Pe terneiul art. 151 din regulamentul organic 0 in conformitate cu budgetul anu-

lift curent intiiit de Inaltimea Sa ating6tor de infiintareä studiuluI de musica vocaläIn sceplele primare; Eforia, dupe chibzuirea ce a fäcut astA0I, considerand capacitatea 0bunul metod al Domnuldi Warhman, profesor de piano si de musica vocal& il numesceprovisor profesor de musica vocalä la scóla primara din vapsétia de verde, cu léfa deleI 400 pe lunä, indatorindu'l a intra in functiile acestuI post, cu incepere chiar deastql.

Arsaky. I. Florescu. P. Poenaru. C. Bozianu.»No. 13. 1853, Martie 12.

Ca proba ca in Februarie 1853, se gandea, la Bucurescl, a se aduce In implinire pro-iectul intocmireI unuI aseylkmént coral, dam aci urmatorul act :

Departamentul logofetiei trebilor bisericesci s'i instructiei publice din principatulOrel românesci

Cinstitei Eforii a scélelor

«Pentru ci Cinstitul obstesc control prin adresa No. 154, face cerere a i se trimiteproiectul intocmit in privinta wOméntulul coral, care proiect 1-a alcatuit Cinstita E-forie pe langa adresa cu No. 7.577 din 15 Noembre anul 1850;

i) Dosarul No. 836, archive ministeruluT de culte.

119

Departamental cu cinste o regl, sa bine-voiasca a i-1 trimite cat s'ar putea mal nein-tarc,liat, impreuna cu alaturatele ce sine de (Mitsui, spre a le inainta Cinstitula control.

§eful Departamentula, (Nedescifrabil.]§eful mesei, (Nedescifrabie.)

No. 667. Bucurescl, 1853, Februarie 9.

Anexam imnul compus de Wachman si cantat de scolaril scelelor primare la exa-menul general din 1853, cuvintele de Al. Lazarescu. 1)

Opera italiana la IasI si la Bucurescl continua de a CI Inuit frecuentatä, der cupaguba teatrultil national. Pe scene acestuia, genuluI de comedil nationale care o ilus-trasera, cu incetul se substituezi, drama de Boulevard francesa si alaturea Cu artist! caMilo, Sterianca, Caragiali, Merisésca, publicul incepe a aplauda arta falsä si declama-torie, care 'si va avea culminanta in directiunea de ma apol a luI Pascali. Nu ca acesten'a fost un actor de mare talent, dar el a introdus In swill piese imposibile 0 bolnavesi imbolnavitore, ca «IdiotulD, «B6utoriI de absint», s. c. 1.

Neavénd scopul de a urmari de aprepe istoria teatrula, ne marginim la acesta sim,pie amelintare de condeiä, si adaugim, ca renascerea teatrulul roman se rem tot la1864-1865, cand fácuram ca administratiunea teatrelor sa tréca de la Ministerul deinterne la acel al scedelor. Ateneul roan din BucurescI contribui in cat-va la rein-florirea teatrului national, cad membrii sèl scrisere piese de un gen noil si ma buu,ca eDomnita Ruxandra,» elläsvan Vode», etc. Ea insumi citiiii mal antaiii la Atenettpiesa mea eVornicul Bucioc», care avu apa un frumos resunet jucat4 de artist1 ca Du-rnitriade, Velescu Stefan, Vladicesca, Matilda Pascaly, etc.

*

Bibliografia romanésca, ma intaiu in Moldova, apal in /era românesca, ia proporfiunnimultamitere. Nu putem transforma nest& istorie inteun catalog bibliografic, de aceeane marginim a face numal aci, unele mentiunI ma importante.

Aparitiunea in IasI, la 1 Octombre 1855, a jurnaluld Stéoa Duhcirei, sub directiu-nee luI M. Kogalniceanu, face epoca in presa romandsce.

Roma' nia literarei a lul V. Alexandri, ctidu la finea anuluI 1855 luna Decembre,sub loviturile censurei netolerabile.

§i cu tete aceste acte de netolerantä, Gr. Ghica semnä, tot in 28 Decembre 1855,memorabilul oficiii al desrobireI tiganilor. (sub No. 1.166.)

Deja la 7 Iulie 1855, D. V. Alexandri liberase tiganil séI.§i alaturea cu versurI pentru desrobirea figanilor, presa neoficiala, represintata in

lasI la 1855, prin Zimbrul §i prin Stéoa Dunclrei, publica, de si Inca ea Ore-care ti-miditate, arficole relative la unire, etc. D. N. Ionescu publica In Zimbru, in 1855,primul articol despre unire.

In BucurescI, jurnalul Patria format fo, era egalmente mult citit.Eforia salelor, din Bucuresa, protege diverse publicatiunI comunicandu-le pe la pro-

fesori1 din judete pentru vhdare; asemenea s'aii trimis diferite carg pe la egumenil demänästiff de catre seful Departamentuldi instimcfiunei publice din Bucuresci, Campi-neanu, In 1855.

1) Vesll anexa.

2) Veyll anexa.2) Vell anexa.

120

Dam ca exemplu adresa acestuI Departament, catre egumenul nOnsastirei Bucovèlu.1)In 1855, Serdarul Gh. Costaforu, profesorul de dreptul civil, etc., hotaresce sa pu-

blice magasinul judecatoresc.

Dam in anexa insciintarea profesoruldi Costaforu despre acésta, adaogénd informa-tiunea, ca Eforia scélelor a impus acésta carte profesorilor din judete, In 19 Februarie1855, cu circularea No. 170-186.2)

In 26 Ianuarie 1853, Eforia incheie jurnalul sèii, cu No. 4, prin care Arsaki, Const.Bozianu, P. Poenaru i Florescu, desfiintéza comisiunea orénduitä In aniI trecuri pen-tru cartile didactice:

((Eforia considerand, ca pentru cercetarea cartilor didactice este maT rationabil si dema mare folos a se numi comsiunI compuse de specialitari, relative la felul fie-carelcartI, hotaresce

1) Comisiunea speciala ce existä' acum pentru cercetarea e,artilor didactice se des-fi in téza.

Tog profesoril gimnasiulul sunt ipso-jure membriI al comisiunei intocmite pen trucercetarea prediselor

Dar Eforia va alege dintre D-nil profesorT, pentru examinarea fie-careI cartl di-dactice, o comisiune ad-hoc, compusa din membri cu specialitatl relative la cartea deexaminat, de gramaticl francese-romane i germane-române.

Dictiobarul latino-roman pana unde este sèvirsit, geometria descriptiva, aritmeticageometria, algebra si trigonometria, tinerea registrelor dupe dopia-scriptura.

(A.cestea sunt uvragiile celel mal d'antée trebuiniä, i urrnézá a Incepe indata a lortiparire, ca treptat intr'un an de dile, de va fi putintd, sa iasa din tipar.

Comisiunea se va aduna de treI orI pe sèptèmana, regulat, la slile i césurI hot:Arne;ea se va Indeletnici:

A pretui fie-care uvraghl si a hotari de corespunde cu trebuinta scedelor si de me-ritéza a se tipäri;

De va gasi ca un uvragid indeplinesce conditiunile cerute si este vrednic- de a seda la lumina, atuncI comisia va intra inteo cercetare cu deamènuntul í il va indreptala stil, precum i despre cele-alte, cu pètrunslèt6re luare aminte. A.poï II va aproba, 11va iscali la sfirsit i cu al s611 'Import 11 va inainta la Eforie, care ni-1 va supune spre ada porunca de tiparire

Fie-care autor va fi insarcinat cu priveghiarea i corectarea tiparuluI.Introduandu-se Invèlaturile limbeI latine in kite clasele colegielor din Pridtipat,

cartile cele maT de neapèrata trebuintä sunt cele latino-romane, avénd unul siacelasl profesor a preda de o data bimba latina i romana Insä fiind-ca n'avem cartlelementare de predare, se vor da pentru a lor alcatuirI i premil potrivite cu gradultrebuinteI i cu meritul cártel.

D-ni: Pop I6n, Massim, Hill si Cretescu, sunt insèrcinatI, In 28 Ianuarie 1853, cuad. No. 255 de Eforia.sct5lel or sa cerceteze cartea luI I. Zalomit: Logiea i morala tra-ducere.

121

In Februarie 1852, se litografiaza la litografia Biltzi, 5.000 modele de caligrafie midsi 34 tabele de geometrie descriptiva, in 500 exemplare.

In Maiti 1852, Eforia insarcinéza, cu adresa No. 860, pe profesorul Maxim sa facii ogramaticä pentru limba latinä in paralel cu cea romand. I se va plati cate 170 de leIcala.

Se tiparesce i Fabulele lui Fedru, editate de Maxim, pentru clasa II-a gimnasiala.In 25 Iunie, Eforia cugetä la confectionarea unul dictionar latino-romanesc, de o

comisie compusä din profesorii Hill, Maxim, Fontanini i Nichefor. Acest dietionar va firedactat dupe acel frances de Quicherat 2)

In 28 Iunie 1852, I6n Pop este insarcinat de Eforie si traduca geografia lul Balbi,platindu-i-se cate 120 leI cala. 8)

La inceputul acestuias1 an, Eforia a fost insärcinat pe Dr. Baras sä compunä un ma-nual de istorie naturalä. El presintä EforieI o traducere dupe Belèze, care este apro-ball se si imprima.

In Septembre 1852, Maxim dobandesce aprobarea de catre Eforie a unel' gramaticIromane pentru clasele primare.

In acéstasT luna si an, Eforia insarcinéza pe D. Marin BA traduca :Elemente de cosmografie, ale ha Cortanberth ;Geografia fisica ;Aritmetica de Ritt, pentru scalele primare.

In acestasI an si lunä, apar Minunile naturei de Baras.Asemenea geometria practica pentru clasele gimnasiale, de D. Pop.Sintaxa limbeI latine, de Hill.Se litografiaza 2.000 exemplare harta RomanieI si se aduce din Paris, atlas elemen-

tar de geografie veche i modernä pentru so:hie primare, cum si planse pentru stu-diul geografiei in gimnasid.4)

Ebria din BucurescI retiparesce diverse editiunI de carp' didactice, care e de prisos sille maI amintim aci, atat in aniI 1852, cat si ceI urmatorl.

Se envine sing a spune, cit ea a cumpèrat 120 de exemplare din Notitele de statisticaale MoldoveI, de N. Sulu.

In 1853, A. Creteseu, e insarcinat de Eforie sa traducá prescurtarea de istoria vechea evuluI de n4loc si a timpultd modern dupe Duruy, in treI volume, platindu-i-se eke120 lei céla.

In 26 Maiä 1853, Eforia supune Domnitorulul un proiect de budget pentru editareauntil jurnal de agricultura, subt redactiunea DoctoruluI Bara i Slátineanu.

In acestag an, Eforia refusa cumpärarea de 200 exemplare din traducerea cartel «Dis-cours sur l'histoire universelle», traducere de Efrosin Poteca, a 7 sfantl exemplarul indou6 volume.

Alex. Pop, a fost insarcinat, in Iunie 1853, sit lucreze caligrafia pentru scalele pri-mare, care s'a litografiat la Biltz.

I. Zalomit traduce Cestiunile de filosofie ale luI Charme.Se recomandä profesorilor cartea «Säteano-crestina» a luI C. Aristia.

Dosarul No. 668, archiva ministerulul de culte.Dosarul No. 663, archive ministeruluT de culte.Dosarul No. 689, archiva ministerului de culte.Dosarul No. 708, archiva ministerultd de culte.

Vell anexa.

122

Lucru curios, in 22 Iunie 1853, Ebria cumpera 1.800 exemplare din testamentuleditiunea societäteI evanghelica I

In Moldova cartile didactice incep a se schimba dupe noul program al luI Laurian.Acest distins barbat redactad el instiqI aprepe t6te cartile didactice primare i gäsesce

timpul necesar pentru a publica, insarcinat de nemuritorul Gr. Ghica, cronicele luT§incaY, cu incepere din anul 1853. Publicarea acestig mare monument al istoriel na-

constitue pentru Domnitor, ca i pentru ostenitorul editor, un noti titlu la re-cunoscinta natiunel.

In anul 1852, Gusti publica la Ia0 prima editiune din Retorica sa.V. Alexandri publica repertoriul dramatic §i Batadele, poesa populare, carte care

putem sice, ci incepe publicatiunile nestre folcloristice.In curend Alexandri ne va da, la Paris, Doinele §ti iàcrámiórele qi in 1855, va infiinta

in Ia0 Romecnia literarei, f6e care a exercitat o f6rte mare influenta asupra literatureTnationale.

Doctorul Anastasie Fetu, publica, in 1852, Manualul de inuéleitura m6gelor.A. Papiti Ilarian, publica Istoria Roma' nilor din Dacia superi6rA.D. Stoica, publica Gramatica latina.Anton Pan, imbogatesce mereti literatura populare i chiar i cea musicale, pe &bid

D. Asaki, publica Topografia séti elemento de inginerie, cu plaw.La ocasiunea aniversärd luT D. Ghica, D. Gusti '1 ofera o colectiune de poesil de di-

vez* autor!, adunate i tipärite sub titlul aBuchet.»Doctorul Polizu in Mar tie 1855, cere Eforiel, sa tiparésca dictionarul germano-roman

care '1 are gata §i care pana astäsil a remas in manuscript.Institutorul Serghiescu traduce, Economia politice, dupe Blanqui, in 1854.Din cartea intitulatä: Recueil de morceaux choisis dans les auteurs classiques des

littératures grecque, latine et française, et destinés ci la récitation, par M. Theil,tiperitä la Paris, in 1845, in §éptet volume, s'ail impertit la D-nli profesor! gimna-sial! din capitala, me jos insemnag, spre a se servi cu densele la recitatiunearespective.

(Urméza numele profesorilor la cad s'ab. dat.)1855, Maiil 2.

Se infiintéza in Bucuresci o noua librarie scolare de Iónin, iar libraria G. Ielnid, cuprospectul din Iunie 1855, 4) incepe seria de publicatiuni de romane mult daunatóre,dupe no!, literatureT e:U i moravurilor sociale.

Sá inregistram, spre neuitare, c,äte-va donaliuni in fav6rea sc6lelor. In August 1855.Caminarul Pavel §tefänescu daruesce 10.000 lel pentru eleva sermanT, din dobandalor cu ipoteca, pentru a se trimite tined sä complecteze studiile la universtätI sträine.

Exemplul admirabil al generosultii patriot Dr. An. Fetul

123

Este locul aci, sa amintim, ca la 21 Martie 1855, neuitatul doctor fondase Asociafiu.nea de incuragiare a tinerimeI la invdrátura, dotand'o cu 1.000 galbenI din neprisosulavereI sale. La 3 Iulie 1855, se fácu solemnitatea inaugurareI ei in sala AcademieI.Zimbru/ publica versuri diverse in onoirea fundatiuneI.

11.6posatul Spiridon Garnéla, a läsat scéleI din orasul sèii, avere nemiscabire: mosie,locurI virane, 9 pravaliI, viI si banI 30.094 lel.

Tot in 1855, ,Cost. Papadopolo, a dáruit un loe pentru cladirea scòleT de la NicorescIsi sinete cu subscrierI diverse, pe 4.000 leI, si o vie de /a D. Scarlat Várnav.

CAP. V

A 1\T T_T I-. 1 E3 9 S 9

Acestl anI sunt plinI de insemnate evenimente petrecute in scoli, si in Moldova siIn Muntenia, precum sunt plinI si de fapte din ordinea

In timpul resbeluluI din Crimeea, maI mult de cAt orI cAnd, opiniunea public& 'sIindrepta privirea spre Franta, de la care cu deosebire astepta mAntuirea. Impregiura-rile ins& politice nu permiteati, maI ales in timpul ocupatiunilor austriace, acordareatie fondurI mal deosebite pentru culturä

Cu pacea de la 18 (30) Martie 1856, s'a tutors Moldovei o parte din Basarabia. Inacéstä parte de loe guvernul MoldoveI este chiámat neintalliat sä formeze scoli.

La 14 Iunie 1856, s'a intAmplat finea domnieI MY Gr. Ghica in Moldova si a luI§tirbeifi in Valachia ; in locul acestora se rénduiri

Aceste rèpe0.1 evenimente nu fura de naturà a inlesni cu mult mersul inainte al see).-lelor. Din conträ., sub Cahnficiimia din Moldova'se vor nasce intrigI grave in sinul cor-puluI didactic, caracterisate prin r6scede i acte de nedisciplinä in limn, prin demisiunI,greve i destituirI in corpul profesoral si in fine telte acestea se vor termina cu inlá-turarea din corpul didactic a unor barball de valare ca Laurian, Papifi. Ilarian, etc. No-roc pentru scdele moldave, ca r6maseri la catedrele lor din profesoril chiamatI de Lau-rian, si anume Barnutifi, Std. Mide, Ian Pop, etc.

Suntyrea recente aceste fapte i multI din autoril lor tráesc, ca sA ne permitem ale judeca mal de aprape si a pune nume propril la ele. Ne märginim sá däm in anexe,a serie de documente din carI, mal târiù, alt cine-va va putea face cu inlesnire cecace noI ne refusim de a face astOI: Istoria tulburgrilor scolastice din IasI, de la anil dec,arI ne ocupám.

Credem insä cuviincios a inregistra chiar aci, urmatarele informatiunI.Dosarele No. 1.185 si 1.187, archiva ministeruluI de culte, ne arétä, a dupe ce Lau-

rian isbuti sA inláture din gimnasid i TreI-IerarchI din profesoril MoldovenT, de-sordinea in interrat isbucnesce, la 31 Ianuarie 1858, contra lui Iosef Patriciu, directo-rele internatulul. 4)

CaImacamul print Vogoride, cu ofisul No. 7 din Ianuarie 1858, a numit pe Dim.

1) Patriciu a fost &lint de elevi. Consiliul a isgonit din gimnasirt pi internat pe N. Vidrapcu, G.Racoviti pi Stefan Rotez. Atuncr ton/ eel-I-allt elevr par5sirli internatul.

126

Cantacuzin, Post. Panaite Bals si pe secretarul StatuluY Iancu N. Cantacuzin, comisanIsi cerceteze neorinduelile de la gimnasiul din Iasl.

Comisiunea a constatat vinovätia unora din gimnazisll si de la TreWerarchl, i cere,ca Anastasie Buzdugan i VrOnceanu Ron sä se departeze, i pentru crima fácutä si sedea pe mina poliieÏ, spre a fi pedepsin corectional si publican spre pilda, iar Vi-drascu,. Racovitá i Botez, earl aü fost de mal 'nainte depärtan de consiliul scolar pen-tru nesupunere i aü dat motiv la aceste neorinduell, sä nu maY fie primin in sal% iarCodrescu, Proca, Poni, Mortun, Odescu, T. Istrate si N. Nichitache, fratil §endresci,N. Kinez, etc., cari att fost invitätoriI celor-aln i carI s'aii aritat chiar inaintea comi-sieI cu obrisnicie, si fie depärtatI din sc616 i ceT-a111 scolarl sä fie periovisin pe 4 sip-

fári si iasä din iniernat.

Causele din läuntru ale riscóleT, comisiunea le allá intéiti, cá .colegiul e lipsit deprofesorY... Insusi* inspectorul general e silit a paradosi, ceea ce nu se cade. Deci sä senumésci profesofi la catedrele vacante.

Depärtarea profesorilor moldovenI in favórea celor ardeleni, inca Oice comisiunea amotivat revolta3 care a isbucnit la 21 Ianuarie 1858, contra lul Patriciu.

La 30 Ianuarie 1858, I) Cneazul Cantacuzin, atuncY ministru al cultelor i instruc-tiuneY publice, face anafora la Calmacam, sub No. 13 si propune:

Reorganisarea academieI cAt mal in grabä, fiind astä0 de la sine desfiintatä, prinesirea elevilor, cu putere, din internat, afarä de 22 earl se afti i acum in institut.

Incuviintarea demisiilor aläturate aci in original, a D-luI general inspector al sc6-lelor A. Tr. Laurian si a D-luI Dr. A. Papiu profesor de legI, T. Giusca directorul in-ternatuluI gimnasial, Mihaii Alboteanu profesorul de istorie in clasele inferióre i Io-sef Patriciu director si profesor la see& pregätitóre ; dintre earl acest din urmä fiindpoftit a rimiinea in postul sëü, a rispuns cä primesce... numaI pang atuncI paná candconor. comisiune se va bucura de puterea dictatorialä nemärginitä i färä apeláciuneIn trebile scolastice.» Acésta nu pote admite guvernul, decT se cere i demisionarea luIloser Patriciu.

Invitarea profesorilor retrasI la catedrele,lor i ocuparea prin concurs a celor cevor rimiln ea neocupate.

Primirea elevilor in internat dupe suplicile ce vor trimite la minister, pilná in 15lile, afarä de ceI depärtati; avor fi si el primin décá pärintil i acelora vor depune ga-rantie cá se vor purta bine pe viitor.»

Vogoride aprobi acest avis: ase recomenduesce incuviintarea misurila propuse prinraportul de fag, spre intocmaI urmare, aducindu-se la obstésca sciintä prin publicareIn Buletin i FOja oficialet.»

Tot o-data in vederea celor expuse de cätre acest minister (cultelor si instructiunepublicá) prin anaforalele din 27 Ianuarie, cu No. 436 si din 2 Februarie No. 558, serinduesce o comisiune specialä alcituitä de 7 membrii i anume: Presidentul acestora

Cneazul Alex. Cantacuzino, Aga Anastasie Fitu, i D-niT profesorl Sim. Bárnut,

1) In 30 Ianuarie 1858, consiliul scedelor era compus din Laurian, Stoica, Giuvca, Patriciu, Albo-teanu i Metaxa.

127

Stefan Miclea, Petru Sucia, Spätarul Ludovic Iordan i D-luT Filologul Frai, carI con-form ase4méntuluI acolar va regula primirea elevilor dupe cererile ce vor aduce malântéitt cätre ininisterul de culte, si care suplid vor fi recomandate in cercetarea acesteIcomisa, avènd in privire intärtparea acestor tunal% asla in cát in timpul prescris prinraportul de fatä, a se putea deschide cursul inv6titurilor.

N. K. Vogoride.1858, Februarie 4.

Acéstá comisiune lucrézá in 1858,1) ca Consiliu acolar extraordinar. Ea se adunäin prima sediutii, la 6 Februarie 1858, si decide a se aduna in bite pele spre a se o-cupa de reorganisarea scedelor.

La 7 Februarie 1858, Consiliul decide a se rechema totI profesora demisionatI dincausa lul Laurian.

In 8 Februarie 1858, se decide inflintarea Consiliulta legal acolar, i decI se convòcäprofesora in drept a alege.

Alegerea se face la 9 Februarie 1859.Procesal-verbal din 9 Februarie 1859, constata cä, din partea profesorilor secondarI

ag fost ale§l membra ai noului Consiliú scolar. Z. Columb, Anton Partenie si D. Pop,pe Muga profesora carl in traa de drept Barnuti,Suciu, Apostoleanu, profesorI de drept

noul inspector 'general T. Veisa.

La 11 Februarie 1858, erati repritniti 85 din eleva internI, i comisiunea cere Mi-nisteruluI a se publica reinceperea cursurilor, la 47 Februarie 1859.

La 13 Februarie, comisiunea prin raport la Vogoride di séma de lucraff si declaraca ea 'Ï-a terminat chiätnarea, deci incetézA.

Aga T. Veisa numit flind inspector general al scaelor in 16 Martie 1858, se ves-tesce acésta cu circulará la t6te sc6lele din j'id*, cu No. 1.716-1.735, in 20 Martie1858, la (Mihäilen1) Doroboiti, BotosanY, Hàrläü, FálticenI, Neamtu, Piatra, Roman,Bacitt, Ocna, Panciu, FocsanI, GalatI, OdobescI, Tecud, B6rlad, Vasluiù, HusiT.-Frutnos.

Circulare la comitetele din judefe No. 1.615-1030 si 1.774-70 si lacomitetui sedar, din 18 Martie, a Principelui D. Cantacuzino, in urma chamare/

séle la Ministerul instructiunei publice.

«V6 atrag atentia asupra uneI impregiurarI ce pe aprépe era sá fie funesta institu-turilor scolare, décá privegherea i energia guvernului n'ar fi luat mësurile cuvenite.

«Nechibzuita purtare a unora din profesori, provenitá din neexacta päzire a qet,lá-

3) Dosarul No. 1.185.

128

mentuluI scolar, ail dat pildd i elevilor i ail Infatisat trista privire de insubordonatiecalcarea discipline!, cea d'anteih i maI neaperatä conditie cerutä de orI-care insti-

tutie publica.«Mesurile luate de guvern all pus de indati capet neorenduelilor i astaça terte sunt

in trate in starea lor legalä. TotusI din causa greutátilor, apelez la conschnla i patrio-tismul membrilor ConsiliuluI, cad legiuit sunt pul in capul invetaturilor, si le 1-)etindsa me ajute printeo privighere neadormith in tinerea discipline!. . . . sA indemne peprofesorl sa se ferésca de la orl-ce amestec ce nu privesce Invetátura, i cu atat malmult de a propaga duhul de partida, séh idel subversive. Eleva sA nu faca manifestatiisgomotelse, sa fie deprinsl cu necontenire in santele dogme ale religiel, In iubirea depatrie, in dragoste, credintd i supunere catre guvern, spre a se forma din ei ennenl Cufrica lul Dumnel;leti, cetätenI bunl i one#I In ate ramurile de cariera. Se alatura co-pie dupe circulare la comitetele de inspectie din judete si la profesorI primad fs'au pu-blicat in féia oficialei a ferei.)

Consiliul scélelor, in Aprilie 1858, sub No. 65, all respuns cA va stdrui ca «profe-sora sa Implante in inimile (scolarilor) sentimente i principiI demne de a face din eiceLitenI bunI, iubitori de dreptate folositod patriei Ion»

In urma acestor prefacerI, personalul didactic al scólelor din Iasl se preschiinbd cunoue elemente. La facultatea de drept profesorI noI in locul luI Papiii, G. Aposto-leanu, T. Veisa. V. Al. Urechid nu de mult intors de la studil din Paris, ocupa, princoncurs, catedra de istoria i literatura de la facultatea filo'soficd si de la !iced. Der maIcu deamenuntul se pot vedea téte imbunätatirile introduse, din raportul MinistruluiCan tacuzino catre Calmacamul Vogoride.

Memuar pentru starea scaelor pciblice, trimis Caindiceimiesi pe lcinget anaforauasecsiei II, No

«La numirea subscrisuluI ca set al instructieI publice, scedele din téra se gdseah Indeplina desorganisare i nereguld.

Scedele private maI anteiti eraú et: totul lipsite de vre-o privighere séù controld.Asemenea erail in totul negligiate sceaele primare tinutale. Invetatura In ele precum,

chiar in scedele mal superiare era förte red condusd, numaI dupe un sistem de me-morisare, lusos dar ca totul sterp. Jumetate din catedrele gimnasiului erml lipsite deprofesora trebuitod i suplinite eumulativ prin o parte din profesorii celor-alte catedre.

Asemenea facultätile ere' inchise din induoita lipsa de protesod si de elevI. Interna-tul ghnnasiulni era lipsit de elevil ce fugise Cu mult scandal.

Aceea tusk' ce era mai red, era intriga si o uri mutuald ce domnea in corpul profe-soral, care se inrddácina din ce in ce maI mult, care isbucnise de maI multe orI cu des-tul scandal si care In fine introdusese demoralisarea cea complecta In töte ramurileeducatiuneI publice.

In asemenea stare de lucrurl, cea d'anteid lucrare a subscrisulta a fost: a ridica mo-rala invetaturel, adresandu-se &Are profesor!, chifirnandul puternic pe fie-care la dato-toria sa i la respunderea, ce ail catre patrie i guvern. Inteun asemenea inteles furdadresate circuldrile ministeruluI catre Consiliul scedelor,.sub No. 1.634, si catre comi-

129

tetele de inspectie, cari s'ail i publicat in numerul 23 al Nei oficiale, cad subscrisula fost pururea de socotinte, ea cel mal puternic reazám pe care guvernul se pote spri-jini este opinia publicä.

Trecend apol la reconstituirea corpuluI profesoral subscrisul a regulat de indatä nu-mirea profesorilor la catedrele vacante, formarea ConsiliuluI, nurnirea unut director lainternat i teaducerea elevilor In el, ask incitt de la Martie i pilna la Aprilie, claselegimnasiultd, a facultiteI i internatul s'ail gásit complectate cu deseversire si in starede activitate mullamiteire.

Pentru a asigura apol neturhurata rn4carea acesteI reorganisarI pe o cale de nein-treruptä bunä regulä, subscrisul s'a ingrijit a nurni un inspector, carele sa privegliezesi sa controleze neabaterea tuturor de la datoriile respective. In vederea impregiurari-!or delicate, pentru a curma oil-ce semi* de intrigt sidesbinare, ail invoit a se alege unasemenea de care insusT corpttl profesoral, in pers6na D-lul licentiatuluT Teodor Veisa,profesor de facultate, carele prin o consciinci6sti purtare pänä acum, a respuns Cu de-plinatate la increderea guvernului; indatá dupe numire a inspectat gimnasiul gásindu-se indestul restatornicit ; subscrisul intorcendtest ingrijirea asupra scélelor linutale, '1a trimis spre inspectarea tutulor asedäméntelor de invetäturI din Téra de Jos si Basa-rabia, cländul instructie pentru reorganisarea 1-or, pe care instructil subscrisul credin-cios principiulul maI sus citat, le a publicat asemenea i prin foile oficiale la Noprecum a fault in tete actele séle; in afarä de acestea subscrisul prin circularea pu-blicatä, sub No. 1745, a atras luarea aminte a proresorilor tinutall asupra vetamtito-ruinl mod de memorisare, observat In predarea lectiilor, asupra nelipsireI lor de la pos-turile respective far'ä anume invoire, trimitendu-le condici snuruite pentru inscriereafrecuentäreI claselor i inerea sedintelor comitetelor ; asemenea i asupra neinchidereiclaselor, sub osebite pretexte, precum s'aal fost urmat bite acestea pand atuncI. Aseme-nea pentru sceolele private, prin circularea publicata sub No. 2.523, s'ail cerut de la di-rectora osebitelor pensionate, stricta observare a regulelor prevedute de lee, a se dapentru invelatura limbei nationale locul i desvelirea cuvenitä pentru trebuinte socie-

tätel terI romäne; apoi din raportul inspectorului si din inspectiile Matte de catreinsusT subscrisul, putendu-se constata micul nurner de scolart ce se gaseil frecuentändscólele publice, maI ales acele incepetére primare i sätescI, subscrisul nu a socotit deprisos a cere concursul moral al clerultd paméntean, adresändu-se catre sera bisericeIStatultd, prin circularea publicatä sub No. 2.256, ca prin sfatuirI duhovniceset sä in-demne pe parintil familiilor sa '0 trimita copiii la sceilá ; asemenea vedend ca ceImulti paring indatä ce invétä ceva de a serie, il iail de la scela si 'I daft in cantelariI,subscrisul, prin adresa publicatä sub No. 3.745, a cerut de la osebitele instante a nitprimi in a lor servica asemenea tinerI, call nu ar infälisa atestate de seversirea macara invetatureI primare si a prefera pentru posturI mal importante pe ace cu atestate decursurl superi6re.

T6te aceste ingrijiri nu ad remas fára resultat: publicul Orel s'a de0eptat . . . Derecunoscinta impinsï, cal-va particularI ail háräzit averi pen tru trebuint el e seed elor i ose-bitele comunitatt aù inceput a rivalisa prin infiintarea i inzestrarea deosebitelor asede-minte de Inveleturl,precum t6te acestea se pot cunesce din publicatiunile !Acute in foileoficiale. Un curs public de fisica i chimie populara, in scop de a destepta tendintele ca-tre industrie si a starpi multe superstita, vedut visitat de un numeros i entusiastauditoria, din tOte clasele societatet. Examenele tinute la finitul anuluI1857 1858, atl

9

4 30

in fátisat resultate multämibire, precum se OW constata din raporturile delegatilos r trimisl.Publicul a Oda multimirea sa asistand la ele si däruind premii de incuragiare, pe bingepremlile publice date de minister. In impártirea acestor premil, subscrisul a avut ocasiaa introduce o nouä imbunitátire, statornicindu-se un sistem dupe care din un principiiide adeväratd emulatie pentru osebitele merite, restringéndu-se numärul prenaiilor la ocestiune materiala, mal putinä i mai mica, dat adevärata lop valare i greutatemorald. Tot dintr'un asemenea mobil s'aii statornicit pentru prima data un premiii maregeneral, numit de bun merit, carele sá se dea elevulni celui maI coväqitor, pentru tatenotele i clasele.

Dupe acestea i altele asemenea mäsurl luate pentru Intampinarea lipsurilor, ce seiveafl la fie-eare pas in administrarea i conducerea invätäturei, subscrisul a creOut de

sa datorie a's1 intarce ingrijirea asupra reformelor generale i alte imbunatätiri radi-cale, cerute neapgrat pen tru a se ase(;la invätätura pe o cale, care sä o conducá cätre a-devärata ei omenire. Pentru acest finit inspectorul a fost insárcinat a propune mai in-täiu instructil din cele mai potrivite pentru imbunatatirea educatiei in interesui public.Instructiile pentru instructia scald centrale de fete, s'aii publicat prin foile oficiale spreobstésca apretuire.

Principiul pe care ele sunt statornicite precum i osebitele regularisiri introduse inadministratia launtrieft a ministeruluI, sunt -Late pureese din punctul de vedere a face dinacelea bune mume i sotii cu cunoscinti gospodärescl, pregatindu-le tot-d'o-data hides-tul pentru a putea servi tërei, In unele conditii, i ca profesorite i erescètére, spre a seputea scuti societatea nóstrá de aducerea de guvernante din strainètate, eu multe chel-Well i adesea eu ne nemerirea instructiei potrivite. statornicit asemenea i pentruinternatul gimnasial regule comunicate directiel respective, sub No... ; prin aceste s'atiavut eu osebire in vedere a se deprinde pe elevl cu o discipliná regulata, care sa le insuflerespectul catre legi i respectul cátre antoritati, tinutl fiind in departarea de ori-ce a-mestec, care nu ar Sta In raport cut calitatea lor de scolari. Modul primireI in in ternat,conform legilor, s'ail reformat pe principiile cele mal nepártinitare, pentru adeväratulmerit si talent, in consideratia numai pentru lipsa de Inlesnirr a familiilor i pentru odrépta repartitie intre scolarii buni din tate *tile Orel ; asemenea pentru a insuflatot-d'o-datA tinerimel respectarea de sine, s'ati adoptat purtarea une uniforme decatre top elevil institutelor publice, fárá exceptie. Dupe aceste regularisiri privitére lacrescerea curat moralá, subscrisul a chiámat luarea aminte a consiliulul sceolelor si acorpulul profesoral asupra reformelor de care experienta mal multor anI vädise cá ur-ma trebuinfh In programul invätäturilor, care prin sistemul WI de comparatil, cu per-fectiune prin inmulfirea orelor de clase, nu lasä elevilor timpul tre-buitor pentru pregatirea i studiarea lecliilor. InvätAturile colegiale mai eu séma,In fátisa o mare lipsá, cad nu coprindea studiul gramaticei române ; studia neapärat pen-tru o limbá a carel variatit de vorbire i In scris nu se gäsese statornicite in un mod fix.Lásim a I;lice, ca limba români In cartile scolare se gasea instráinatä dupe nisce prin-cipiud de un radicalism ades ridicul. Afar& de acestea, invätäturile primare nu eraä In-destul complectate, niel pentru a räspunde la capátarea de eunoscinte mal superiare,niel pentru a rämanea indestule prin sine insusi, pentru acei cari nu puteati trece maiIncolo de ele. Programul ded fu reformat pentru täte ramurele invälatureI dupe un sis-ten ma rational, maI consecuent i maI lesnieios pentru scolari. El se gäsesce Inca abiala inceput pentru a se putea constata resultatele séle ; la finitul anului curent insá,

131

cand i elevil i profesoril lor pregatiti cu artile trebuitare dupe sistemul introdus prinele se pate spera, cä scalele néstre vor scate barbatI pregatiti ca Vote cunoscintele tre-buitare pentru societatea nasträ..

In miçilocul tuturor acestor lucran l de imbunatätire si regulare pentru scale publicasi private ce infiintá la intrarea sa, subscrisul a creOut de datorie a gandi, atilt la des-velirea i sporirea acestor asepminte, cat si la immultirea num6rului i crearea acelorce lipseail Inca, potrivit cuArebuintele sporinde a unei societäti in regenerare i dori-tare de civilisatiune. Din un asemenea punct de vedere, Ingrijirea subscrisului s'a in-tors mal antéiti asupra scalelor sátesci, carI Iipséü cu tottd, a caror trebuinta era ceamai important simtitä, i pentru care 'Ana In anul de fat& nu era nimic facut, decknumai conditiunea pusá in contractut de posesiune a unora din mosiile cleruluI pa-manta, pentrq zidirea unei case de scale, din earl i acestea nu era chiar niel una

In curs de mal mult de 5 anI, rnasurI energice luate, i nicI on sacrificia crutat, an.tacut, ca la 1 Octombre trecut: 25 scoll satescI dupe lista lit. ail inceput a functionapentru luminarea poporului de jos, care se gasea lipsit paná si de cunoscinta cetird ru-gaciunilor si a isalireI numelul. Aceste scolI deschis, cu profesori pregatiti in ins-titul preparandal din Trel-Erarchi, si in lipsä, cu seminaristi, earl skirsise cursul se-cundar. Pentru a se intampina o asemenea lipsa pe viitor, institutul preparandal, in-fiintat anume ca o scald normala, pentru scopul pregiaird de profesen l sateni, s'aurestatornicit pe piciorul cerut de o asemenea institutie departandu-se din el un nurndrde seminaristI abusiv introdusI i inscrierea intre preparan0 invoit, nu numai capana acum, acelor ce aü absolvit patru clase primare ce i seminaristilor carI ar fi sfir-sit cursul secundar, adaogandu-se chiar cursul pedagogic si in programele seminarului.

Acéstá m6sura s'a facut pentru induoitul scop de a avea in tot timpul un nurnèr in-destulator de profesen l pentru numer6sele scoli, ce in ctirAnd, dupe m6sura ce subscri-sul a avut osebit a lua in ingrijire, trrmézd sti se deschidá pe la bate moiil mönastirilor,atat párnéntene, cat si inchinate, punèndu-se i in contractele acestora conditiunea In-fiintareI de scald; i pentru a deschide o carierd mai onorifica intinsii clerulteiluminat ce ese din ase4mintele seminarescI.

0 a duoa trebuinta, nu mal putin importan ta, siintita mai cu séinä prin tinuttuq, eralipsa de scolI de fete, din carI nu exista' pan& acum,afara din capitala, deck numaI trei

anume la Bérlad, TecucI i Odobesci. La 1 Septembre, sépte noue scolI pritnare de fetedeschis: la Galati, Ismail, Ocna, Piatra, Husl, Bacati i Targu-Frumos, cu profeso-

rese, earl s6vi.rsind cursul de scala centralá de fete din IasI, se gaseaft intrebuintate casupleante In citatul institut.

0 scald primará de fete are sá se deschidá, inca in curand, in politia Neamtultu, uncleacum se fac pregatirile trebuitare pentru deschiderea

scoll prirnare de baelI asemenea s'ati infiintat din non, la Ismail, Kilia, Reni si Herta.Tot la 1 Septembre, s'a deschis un seminariti, cu un internat, in Roman, un colegifi

in Barlad si 2 sera reale: una in Iai i alta in Galati, infiintate din nog téte acesteanumai acum.

Trebuinta infiintarei unor asemenea aserpininte, subscrisul a calculat'o dupe volumulde dorinte exprimate de tinerime si publicul lerei, mai cu osebire pen tru invèlaturile real e,carI marginite numaI la un curs de cincI anI i coprinOnd o encielopedie de obiecte dinramul comercial si industrial, cele mal trebuitare pentru viaja practica cad complectate

132

cu un curs real. de o specialitate,Infatiséza Vote inlesnirile de o bunii educatie pentru fiiifamiliilor acelor earl' nu sunt In conditil de a '1 consacra multi ani unor studii mal 'na-intate i adesea prisositare pentru impregiurArile In earl aft a trAi.

Scalele reale promit asemenea formarea in curend de o stare de miqloc (tiers état)care singur& pepte face si inchezAsui puterea i inflorirea Statului.

Recapituland cele de mal sus, se ved Infiintate din noÙ la 1 Septembre con tenit : 25seen satesci, 8 scoli primare de fete, 4 scoli primare de bàeÇi, un seminaria, uncolegiu i duo g scan reale ; In acelasi timp s'aft dat scdlelor infiintate de mal 'naintedesvelirea cerutA de mara lor progresivA ; asia pentru scalele de bAeri din Hui, Berlad

Piatra, numit cate duoi supleanti in privirea numerosilor scolarI de earl suntfrecuentate.

La trel scolI de fete din capitalA si la acele din Berlad, Tecucitit si Odobescl spo-rit cu clasa III-a. La saga central& de fete din Iasi, introdus o a ésea clasä si uncurs de pedigogie inalt& in limba francesá pentru eldvele ce doresc a se deda carierelde profesorese sea crescetare i carora, pen tru mal bunA practicA, li s'aii prescris a predalectiile zilnice la clasele de jos, sub de aprape priveghere a profesorilor respectivi.

La facultate asemenea s'a deschis anul al U-lea de legi, precum si al duoilea defilosofie.

In fine, pentru coloniile din Basarabia, ce nu avead nicI un aseslámént de invelAturAcari se Oaf.' in impregiuririle grele si delicate a une anex&ri praspete, catre Ora

'Distil, s'a statornicit in véra anului curent un anume aseOment promulgat prin unhrisov, prin care interesele Umbel nationale romane i suprematia ministerultif instruc-tiunei publice sunt asemenea garantate ; prin acel hrisov, subscris prin intelegere cu de-putatii coloniilor, s'aü isbutit a forma pentru scedele bulgare, din antrepriza propi . . .

. . . tiilor un venit sigur i crescetor, care ar fi de dorit a se putea crea si pentru t6tecele-alte scoli ale Wei.

Pe temeiul until asemenea hrisov se gases° functionand pana acum o mild primarAde baeti si una de fete ta Bolgrad, asemenea sunt scoll sAtescI prin osebite colonii.

Subscrisul nu a avut mal putinä ingrijire i pentru comunitátile de riling strAine ase-4ate in térA. O scald protestant& InfiintatA de trel mil, sub patronagiul direct al consu-lului prusesc, s'a gásit functionand in cea mai bun& regula. Subscrisul nu a avut decala 'I da autorisatia cuvenitá, prin care i se punea indatorire a avea un profesor pentrugramaticA., geografie i istoria romank si a depune examene publice in flinta until de-legat al ministerului.

Pentru domunitátile catolice, subscrisul, s'a adresat cátre vicariatul misiuneT In Mol-dova, carele prin respunsurile comunicate s'a indatorit a regula in curend infiintareade scoff comunale pentru coreligionarii catolici. In asemenea scop subscrisul s'a adresatsi cAtre representantul comunitAtilor evreesci, prin circularea publicatA sub No.gásind Insá din partea lor impotrivire i putiná vointA, subscrisul, intemeiat pe disposi-tiunile de mal 'nainte legiuite In asemenea, i care se gäsesce expuse prin raportul su-pus guvernului de mai 'nainte, sub No. . . . , aft inaintat Infiintarea scélelor comunaleevreesci, prin mesurf executive, earl insA nu a produs tot resultatul lor, der cad to-tug aft pus pe deosebite fete din strAinetate In nevoie de a'si cApita recunascerea conti-nuArei micilor ase0Aminte private ce intretin, prin cApetarea de autorisatii legiuitesupunerea la instructiile statornicite.

Scélele artnenescI din capitalA, infiiintate de mai multi ani si administrate de comu-

133

nitátile acelul rit, dupe un ase4mOnt osebit, promulgat in anul .18 . . . , se gasesccea mal bunä stare $i regula. Nu era asemenea i cu acele de prin tinuturI, nude afarade Roman si BotoanI, nu se gaseaii infiintate Eforiile cerute de citatul reglement.

Formarea unor asemenea Eforil i scolI primare s'aii i regulat liana acum pentrucomunitatile din Bacati, Ocna, Focsanl, Galati si Ismail.

Un aselämént important de invdtätura industrialá, infiintat de mat mult timp, carelepana acum nu a adus decit resultate cu-totul slabe in comparatie cu uriasele cheltuellce ail costat pentru intretinerea luT, precum se lamuresce din memuarul specail pentruasemenea obiect, este sekla de arte si meserii din capitalá. Cea d'ant6iil ingrijire a sub-scrisuluI la intrarea sa in minister, a fost a vedea acest aseylänidnt reorganisat in unmod, care sa garanteze resultatele asteptate de la infiintarea luI, insi con tractul cucare sc6la a fost data'. sit trecutä in antreprisä, catre osebite fete, cu osebite transactii siconditil, bite in defavorul scólei, a fost o grea pedicit pentru ofi-ce imbunätätire. Totce subscrisul putea face, a fost de a sili pe antreprenor, potrivit contractulul, a reparaatelierele cáslute In darlmare, inaintând asemenea prin chiar lucrárile ministerulia, peconta antreprenorultg, panä ce acum de curand Sfatul cármuitor prin hotirirea sa,din .. . . , comunicatá prin adresa SecretariatuluI de Stat, No. . . . , att regulat des-fiintarea acestuI contract. Ofi-carI sunt conditiile cu cari desllintarea este a se face,scéla nu p6te decat cástiga prin ea, cacl va rèmane liberá de singura, dar puternica pe-dicä, ce oprea a i se da desvOlirea i sborul cerut de menirea eT.

In afar& de aceste asgáminte enumerate, pang acum mal exista unul cu talul de se-minariti, in mtinistirea Neamtul,.intretinut cu cheltuiala aceleI mOnastiri. La intrareasa, subscrisul a gasit'o figurAnd numaI cu numele, cácI in contra hrisevelor DomnuluiGhica, mOnästirea, folosindu-se de osebitele impregiurarl ale guveinelor provisora, anisprávit a o sc6te de sub priveghiarea i legiuita controlä a ministeruluI, dupe care apoIa desfiintat i gimnasiul i internatul ce trebuea sá ailiä,reditcdnd'o la simpla proportiede o scéla catihetica. Subscrisul a fácut tot ce 'i a stat prin putinta pentru restatorni-cirea el, pe basa domnescilor hris6ve, adresándu-se maT tintéiä atre staritul mOnästireI,prin adresa publicatä sub No , i apoI, catre E. S. P. Caimacam, prin raportulNo , carele a si bine-voit a réndui o comisie. Lucrárile acestei comisaparalisat prin opunerea staritulia, sprijinit de chiriarhia Orel, precum se pote vedeadin raportul Ministerulul, No , de ctu.Ond recomandat de E. S. P. Caimacamin deliberarea Sfatului administrativ. Subscrisul sped., cA ori-ce guvern va fi aselatin fruntea Orel, nu va lása in parasire o asemenea cestiune seribsä, ce prin a ei impor-tant/ pentru térä, a devenit o cestiune nationalä.

Vie aceste imbundtatirI i sporirI pentru aseOmintele de inv6taturd din téra de lasine se intelege, cá aft trebuit sä immultésca i cheltuelile easel saelor i sa coste in-semnatóre sacrificitui banescI; insá subscrisul a fost de socotinta, ca pen tru nisce ase-menea importante trebuinte ale Wei, orI-ce guvern este dator a nu cruta finantele sale.

La intrarea sa In minister, subscrisul a gäsit casa saelor in o crisä financiará in-destul de delicatá. La inceput anume chiar budgetul aeesteI case intärit de Sfat si deE. S. Printul Caimacam, represinta un deficit mal bine de 20.000 leI, ce r6mánea a seacopen i din economiI.

Din acest budget, visteria StatuluI nu voia a recumisce o subventiune de 348.000 Id,ce dupe regulament urna a se trage tot anul de la ea, in privire, cA asemenea condeiù nufusese prevèslut prin budgetul ei pe anul curent. Recun6scerea acesteI subventiunI de

134

visterie a fost una din conditiunile cu care numaI subscrisul a primit a lua asuprilsarcina ministeruluI; Insi realisarea ei definitivä, nu s'a ficut decit f6rte de curindprin sloboftea until sinet din partea visteriel, cu care casa sc6lelor se p6te imprumutade la bancheri, pe conta el; aceea ce o va pune póte in necesitate de a suferi o scäderede dobinO.Y.

Infiintarea seminarului din Roman, a necesitat asemenea asigurarea une cheltuellpeste 100.000 lei, ce are din casa clerului.

ProfesoriI sätenI urmind a fi plititi de cálre posesoril mosiilor elerului,si o asemeneaconditie neputénd fi prevegutä prin contracte pinä la noua imposesuire, lefile lor atrebuit a fi asemenea plitite din casa cleruluI, care plitesce pink acum o sum& de60.000 lei pe an.

Numerul scélelor primare de 1)641 si fete infiintate din non, precum s'a probat maisus ; colegiul din Bérlad, scólele reale, Ind,eplinirea profesorilor pe la bite catedrele va-cante, sporirea ce a fost de trebuinti a se face la o parte din profesen, pensiunile, cepotrivit legilor a trebuit a se da acelor retrasI, stipendiile ce ministerul a trebuit s& a-cordeze elevilor, mid burse pentru a putea urma cursurile facultative, ail necesitat asi-gurarea uneI none subventiunI pentru casa scólelor In sumi de 250.000 le! pe an, caresi se trap din casa cleruhif. Un non ajutor pentru casa scélelor ail mal fost i venitu-rile men&stireI Mavromolulul din GalatI, ca la 50.000 leI pe an, trecute dire ea de lacasa cleruluI pe temeiul vechilor hris6ve domnescI, in puterea hrisovulul publicat, subNo. . . . , i in o 'nick' parte prin sporirea numeruhii internilor solventI In instituturilepublice i suirea plitilor de la 1.200 la 2.000 lei pe an, pentru internatul gimnasial.

Insá t6te economiile i prisosurile acestor noue veniturI asigurate, se &en acoperitecovirsite pentru acest an, prim costisitórele reparatii radicale ce a trebuit a se face la

biserica Mavromolu si la inaperile feredeuluI, ce cidea in ruine, fir& sä aduce niel unvenit si la inciperile scolastice din capital& ; cheltuelile se sue peste 300.000 lei; ase-menea din despigubirea ce este a se da pentru desfiintarea contractuluI Bade de artein sumi de 4.000 galbeni sell 148.000 leI, osebit de 70.000 leI, costal reparatiel fa-cute la atelierele acelel scoli, si care a trecut peste suma subventiuneI din care urmaa se face; asemenea pentru cheltuelile necesitate prin cumperärY i tipäriturl de eirti,impärtirI de premii, etc., incit deficitul anuluI financiar curent se lake calcula.

Un asemenea deficit In budgetul easel sc6lelor nicI póte a nu urma, acI afarä decistiurile a trei rnoii, Mite cele-alte veniturI alcátuindu-se numaI din subventiunl fi-xate o-data pentru tot-d'a-una, nici pot sta in raport cu cheltuelile necesitate i sporitepe fie-care an, cu desvelirea i sporirea progresivä a aseOmintelor de invetäturi, carIabia fiind la inceputul lor, nu'sï ail Inca* fixati complectarea lor.

Statistica sc6lelor MoldoveI infátisézi un numer de 136 asesieminte de invetur& pu-blici i privati dupe lista lit

&Cade publice infälisézä un num.& de 168 proresorsi i profesorese de tóte ranguriledupe lista litera. . . , si 9.043 scolarI, earl impreunä cu 957 ce frecuentan sc6lele pri-vate, daii un total de 10.000 scolarI, dupe raportul inspectorulu general, ficut la fini-tul anuluI 1857-1858, &del statistica anuluI curent 1858-1859, nu s'a putut Inc&pregä ti.

Din aceste scoli, 25 sunt sätescl, 24 primare de Meg, din call 5 In capitalä, 12 pri-mare de fete, din carI 2 In capitali, o sc61á central& de fete in Iasl, cu un internat de60 eleve, din call 50 gratuite I 10 solvente, 2 soon' reale in Iasl i GalatI, un colegill

135

in Berlad i unul in fasl, cu un in ternat de 160 elevi, din carT 126 gratuita si 34 sol-ventI ; o facultate de filosofe si una de legi, cu cate 2 clase; o scelá, de arte in capitala

trei serninariI la Socola, Roman si Hui cu cate un internat de elevi gratuitI si 13scoll catihetice primare in fie-care politie residentialá ; asemenea un in ternat de 50 depreparandi gratuill in incaperile de la Trei-Erarhi. Mal este scóla centrará armella dinIasI i trel sucursale la BotosanI, Roman si Ocna.

Cheltuelile materiale ale tuturor asedämintelor publice din capitala i lefa profeso-rilor publicl din teta tera sunt In sarcina casei scólelor. Cheltuelile materiale a scóle-lor tinutale, gua de Vasluiii i Mihäileni, sunt in sarcina comunitatilor respective, prinEforiI si se &ese fórte red ingrijite de catre ele, cu tete staruintele de la ministertot timpul. Seminariile veniturile lor proprii, séù subventii din casa clerului si seadministreza in deosebI prin epitropii alcatuite de episcopul eparhiot i ministerul in-structia

Scólele coloniilor din Basarabia precum i scóle'.e armene ati de asemenea veni-turile lor proprii, administrate prin Eforiile respective, sub controla MinisteruluI.

Teta administratia morilla i materialä a invetämentului public si a sehlelor se fir-meza dupe legiuirea coprinsá prin Asedärnentul scólelor, promulgat In anul . . . . , ca-rele dupe o cercare de mal multI ani a dovedit ea' lasá mult de dgrit, sub osebite puedede vedere.

Lista de profesor« institutalui gimnasialD-lul Aga Theodor Vieisa, inspector general al scólelor.

Dimitrie Stoica, profesor de literatura romana i latina, de stil de antichitatiMitologie, la clasele gimnasiale superióre.

Licentiatul Vasile A. Urechiä, profesor de istoria universalä si a patriel; areclasele gimnasiale superióre i facultatea de filosofie.

§ tefan Miclea, profesor de istoria natural& ; are clasefe superióre gimnasiale.Ión Pop, profesor pentru matematici ; are clasele superióre gimnasiale.Alexandru Metaxa,.profesor de limba si literatura elena; are clasele ginanasiale.Zaharia Columb, profesor de gramatica latina, romana si germana in clasele

gimnasiale inferióre.aonstantin Kirniski, profesor pentru istoria universala are clasele giumasiale

inferióre.Grigore Cobalcescu, profesor de istoria naturala, are clasele inferióre gim-

nasiale.Pangrati, profesor de matematicI; are clasele gimnasiale inferiere.

S-tia Sa Iconomul George Ionescu, profesor de religie-si director al in ternatului gin..nasial.

Anton Parteni, profesor de caligrafie i desemn; are clasele gimnasiale in feriere.Emilian Kertes, profesor de desemn i geografia descriptiva ; are clasele supe-

riere gimnasiale.Malgouverne, profesor de limba francesa; are clasele I-a, a V-a si a VI-a din

gimnasia.Ludvig Iordan, profesor de linfba francesa'; are clasele a II-a, a III-a si a IV-a

din gimnashl.Iosef Maisner, profesor de timba germana; are clasele superióre gimnasiale.D. Botez, bibliotecar.

136

Lista de profesora gimnasiului din Bérlad

D-lui Ulis Filaletis, profesor de gramatica romana, caligrafie, istorie, geografielimba francesa, cu indatorire a preda acéstä limitä si la seda de fete.

lún Vérgolicf, profesor de limba latina, aritmetica, geologie i botanicä.Pentru predarea religid insa'rcinat pe catihetul acesteI politif.

Lista de profesora facultkei juridice i filoso fice

D-Ittl Dr. Simion Barnutift, profesor- de filosofie i dritul natural, cu Indatorire de apreda i in gimnasia introducerea la filosofle.

V. Ai. Urechia, profesor de istoria si literatura romana si universara.Petru Suciu, profesor de istorie, institutele drituluT ronoan i pandectele.Licentiatul Teodor Veisa, profesor de dritul civil.Dr. George Apostoleanu, profesor de dreptul penal si procedura penald.Iacob Lupascu, profesor de dritul comercial.

Listei de profesora scdlei reate din bapitala

Pentru predarea matematecelor, istorief naturale si a limbef germane, s'a insárcinatD-lui Dr. Anton Velini.

Pentru predare,a religief s'a insarcinat Sa Iconomul hin Lohan.Pentru predarea desemnuluI si a caligrafiel s'a insárcinat D-luf Parteni Antoni.Pentrti predarea istoriei, geografief i limba romana, s'a 1nsarcinat D-luI Mihail

Gheorghiu.Ear pentru ocuparea catedref de limba italiand la acéstä scóla, cum si la gimnasiti,

s'a public,at concurs.

Lista de profesorii scúlei reale din Galati

D-luI Dimitrie Gheorghiu, profesor de matematicI, istoria natural& si caligrafia séti

desemnul.Ión Adrian, profesor de istorie, geografie i limba romana.Audisio Ias8nto, profesor de limba italiana.Kumbari, profesor de limba grecésc,a.

Peutru predarea religief, s'a insarcinat c,atihetul politief Galatl.

Lista de profesora scaelor imimare din eapitalei

D-lul Dr. Anton Velini, director si profesor la scóla pregátitelre.Darzea, profesorul clase.' a IV-a din Tref-ErarchT.

NeculaI Mdcarescu, profesorul claseI a III-a din Tref-ErarchI.lón Stavrat, profesorul claseI a II-a la acésta scóld.Ión Gusti, profesorul claseI I din acesta scóld.Mihail Colea, supleant.

S-lia Sa Iconomul Ién Lohan, profesor de religie i c,aligrafie, cu inda (»tire de a predasi la scóla preparandalä.

D-luf Nicolae Turculetu, profesor la scóla din Tátarescl.S-tia Sa Iconomul Amfilochie Ionescu, supleant.

I37

D-luI Toma Sdvescu, profesor la sc6la din Sararie.B. Praja . . . . supIean tul acesteT scoli.En Praja, profesor la scóla din PdcurarI.Alexandru Urzicd, suplean tul säti.Dimitrie Haralambie, profesor la sceda din Térgu§or.&sitie CiorneI, supleantul acesteT scolI.

Profesoril din mita centratti de fete

D-na Elisa Barbe Andre, directére.,, Maria Costin, profesorési la clasa I-a de externe.

Profira Hontru, profesopésd la clasa II-a de externe.Elena Boian, profesorésä la clasa III-a de externe.

D-lul Mihail Georgiu, profesor de istorie, geografie i de sciintele naturale, cu inda-torire de a sine comptabilitatea i corespondinta.

S-Sla Sa Iconomul Jón Poenaru, profesor de aritmeticä, catichism i duliovnic.D-luI Teodor Zdhdreanu, profesor de gramatica romänd i caligrafie.

Mihail Tiedmain, profesor de limba francesä In clasele inferieore.D-na Clara Dolniski Stasski, profesorésd de desemn.

Ruxandra Gavriliu, Invälät6re la lucru de mänd.

Se6lele filiale de fete

D-na Elenca Ducu, profesorésä de clasa I-a i lucru de indnd la saga din Beilic.D-luI En §terdnescu, profesor pentru clasa a H-a §i a III-a.D-na Ana PopovicI, profesorésd pentru clasa I-a §i la lucru de m'Ana la sceda de Pe

Podul-lung.D-luI §tefan Zdhdreanu, profesor pentru clasa a II-a §i a ILI-a.

Profesorii j profesoresele scólelorfinutale

D-luI lón ViSu, profesor la sc6la de bdeST din GalatI.Tertulian Tobias, adjunct la acéstäRopnu, supleant la acéstA scedä.

D-na Hristofor, profesorésä la sceda de fete din acest térg.D-luT IOn Grigorescu, profesor la scóla de bäeST din Tecucifi.

,, George Stänilescu, adjunct la acésti sc61ä.En Smeul, supleant la acéstä sc61ä.

D-na Elena Cernat, profesorési la sc6la de fete din acest tèrg.D-lui Vasile Cernat, supleant la acéstä sc616.

En Popescu, profesor la sceda de bäeSI din Bdrlad.Smeul, adjunct la acéstä scólä.

Stefan Georgescu, supleant la acéstá sc61ä.D-na Zoe Evolski, profesordsä la scella de fete din Bérlad.

Filaret, supleantä la acéstä scólä.D-lui lón Dumbravi, profesor la sciila de bäeST din Hui.

Papazolu, adjunct la acéstäD-1 Adrian, supleant la acata' sc611.

438

D-na Profira Lupusor, pro(esorésa la scóla de fete din aeest térg.D-luI Vasile Casian, profesor la sedla de bäet1 diii Vasluitl.

Glieorghe Durnbrava, adjunct la acéstit scólti.Gheorghe Candelas, supleant la acéstä sea&

D-na Ecaterina RadovicI, profesorésa scólei de fete din acestD-luI George Rozali, profesor la scóla de báetI din Focsani.

Costache Telini, adjunctul acesteI sco11.Petrescu, supleantul acesteI scoll.A. Hristodulo, profesorul sc6leI de bäeti din T.-OcnetA. Stavrat, adjunctul acesteI scolI.Georgie Stsica, supleant.

-D-na Maria Paladi, profesorési la scaa de fete din acest tOrg.1)-luI C. Platon, profesorul scelei de Meg din Haab'''.

Mihail Frunzá, adjunctul acesteI scat.§tefan Tirtesou, supleantul acesteI soon.Inn Zamfirescu, profesor la scóla de Well' din Roman.§tefanescu, adjunct la acést4 sc616.Paladi, supleant la acéstä sc615..Inn Homiceanu, profesor la scóla de Well din T.-PetreY.Halunga, adjunct la acésta' sc616.Nádejde, supleant la east& sc61a.

D-na Elena RadovicI, profesoresa scóleI de fete din acest kirg.

D-lul Nicolae Versleanu, profesorul scóleI de bdeff din Falticeni.Cocea, adjunct la acéstá sc616.Sivolca, supleant la acéstä scólá.Mihail Averescu, al doilea supleant la acéstáCostache Paulini, profesorul sc6lei de bdeti din MIA.'lentNicolae Popescu, supleant.Mihail Alboteanu, profesor la sc6la de Meg din Dorohoitl.Grigore Platon, adjunct la acéstá sc616,

Cornescu, supleant la acéstá sc61a.Vasile Paulini, profesor la scóla de Meg dinsBotosani.G. Vasiliu, adjunctul acestel scolI.

S-tia Sa Ereul Costantin Nádejde, supleantul acestel scoll.D-luI I6n Bunescu, profesor la Bala de beep din liarláfi.D-luI bin Verdeanu, profesor la sedla de báerf din T.-Frumos.

Teodor Verdeanu, adjunctul acesteI scolI.§tefan Averescu, supleantul acesteI scoll.

D-na Profira Biláceanu, profesorési la sedla de fete din acest t4,rg.D-lni Constantin Rojnitä, profesor la scóla de .bäeti din Odobesci.

P. C. Dobrea, adjunctul acesteI scoli.George Sciinteie, supleantul acesteI scolI.

D-na Ana Nicolaii, profesorésá la sc6la de fete din OdobescI.Elenca Nicolail, supleantá la acésta sc616.

D-luI Nicolae Brasoveanul, profesor la scóla de baetI din Panciu.7, A. Saya, profesorul scóleI de Meg din Ejerza,

139

Profesor de pe la milete de pe varice& diet Basarabia anexata catre Moldova.

D-liff Siinion Brancoveanu, profesor la scóla de baeti din Bolgrad.Alexandru Cosula, profesor la scóla de baelI din Ismail.

S-lia Sa Ereul Constantin Buhnea, profesor de limba romana la sc6la de baeri dinTdrgu-Reni.

D-lul George Andrea'', profesor tot la acésta scóla.D-na Maria Dervini, 'asma& Tutov, directóre la scóla de fete din Ismail.D-lui G. Ghetu, profesor la scóla din colonia Satul-Noa.

George Morosanu, profesor la scóla din colonia Tasbunari.G. Stroeanu, profesor la scóla din colonia VolcanetI.B. Bramp, profesor la scóla din colonia Onirlikita.N. Petru, profesor la scóla din colonia Erdekburno.Dimitrie Morosanu, profesor la scóla din colonia Colibasl.NeculaI Necolaii, profesor la scOla din Satul Babele.Georgie Rornanescu, profesor la scóla din Térgul Kilia.I6n Sireteanu, profesor .la scóla din colonia Slobw,lia.Em. Dumbrava, profesor la scóla din colonia Valeni.Vasile §tefänescu, profesor la scóla din colonia Freckiu.Z. Pánescu, profesor la sala din colonia Kartal.

Lista de profesorii scaelor satesci

D-luI Ión Borcea, profesorul scólei de pe mosia CostulenI, proprietatea cleruluI, 11-nutul IasI.

George Boleanu, profesor de la scóla de pe mosia PáltinisT, proprietatearuin!.

Lnpu Bondescu, profesor la scóla de pe mosia Borcea, proprietatea elerulul,linutul SuceveI.

Scarlat Constantin, profesor la salda de pe mosia Ruii, proprietatea cleruluI.Pa.ndeleBrädeanu, profesor la scóla de pe mosia StánescI, proprietate a cleruluI.Georgie Mardari,profesor la scóla de pe mosia Kordareni, proprietate a clerulaRon Antoniu, profesor la scóla de pe mosia RfichitenI i Adjudenl, proprietate

a scaelor, tinutul Roman.Dimitrie Dascalescu, profesor la scóla de pe mosia Hármänesd, proprietate a

cleruluI, linutul SuceveI.George Sitnionescu, profesor la scOla de pe mosia GheraescI, proprietatea cle-

ruluI, tinutul Roman.I6n Moga, profesor la scóla de pe mosia Ivanesci, proprietatea clerului, linutul

Falci11.

Alexandru Hancu, profesor la scóla de pe mosia SinescI, proprietatea cleruluI,tinutul rasa.

S-tia Sa Erodiaconul Ion Patron, profesor la scóla de pe mosia MacarescI, proprieta-tea cleruluI, tinutul IasitEreul George Lates, profesor la scóla de pe mosia RadasanI, proprietateaclerulul, tinutul SuceveI.

D-lut NeculaY Petcu, profesor la scóla de pe mosia Branistea si TipescI, proprietatealinutul Covurluiti.

140

D-lul Gheorghe Nedelcu, profesor la scóla de pe mosia Bogdánescl, proprletatea cle-rului, tinutul Sucevei.

Antonie Antoniu, profesor de la mosia . , . mönästirei Bogdana, proprietateaclerului, tinutul

Constantin Istrate, profesor la sc6la de pe mosia Bicazul, proprietate a cleru-lui, tinutul Neamtu.

Día Florescu, profesor la scoila de pe mosia Preutescii, proprietate a cleruluT,tinutul Sucevei.

Vasile Udrea, profesor la sc6la de pe mosia BolosanT, proprietate a cleruluT.Kota, profesorul scellei din Vrancea, tinutul Putnei.

, profesor la scóla din mònistirea Vorona, intretinutä in to-tul de acésta mönästire.

S-tia Lor Erodiaconul Markian, Erodiaconul Cálinic i Monahul Sebastian, profesorila secöla din mònästirea Doljesci.

n Erodiaconul Inokentie i Eromonahul Eronim, profesori la sc6la din mönfis-tirea Slatina, Intrelinutä. In totul de egumen.

S-lia Sa Iconomul Georgie Popescu, profesor la scéla de pe mosia Micláusenii, pro-prietate a D-nei Vornicesei Ecaterina Sturdza, care intreline in totul acéstásc615..

Ereul Ión Bizgan, profesor la sceda de pe mosia ValeniT, proprietate a caselscedelor, din tinutul Fálciti.

Lista de scdiele publico i private din férdGimnaziuri, unul In IasT, cu internat i altul la Bérlad t'Ara internat, infiintat in

anul 1858.2 scolT reale, una in Iasi, alta la Galati.5 scoli primare de baeg in capitalä i anume: 1 In Trei-Erarchi, a 2-a in suburbia

S6ririei, a 3-a in acea din TatárasI, a 4-a In acel din Pacurari si a 5-a in acel dinTérgusor.

1 sco5lä centralá de fete, cu internat in capitalà.2 scoll filiale de fete In capitalä.1 scólä preparandali in capitald.1 scólä de meseriT in capitali.1 sal militará in ,capitalà.19 scoli primare de bgeti prin tinuturi i anume: 1 in galati, 2 la Tecucill, 3 la B6r-

lad, 4 la HusT, 5 la Vasluiii, 6 la FocsanY, 7 la MihailenI, 8 la Dorohoiii, 9 la Botosani,10 la Harläil, 11 la Térgul-Frumos, 12 la Odobesci, 13 la Panciu, 14 la T6rgu-Ocna,15 la Bae,11, 16 la Roman, 17 la Peatra, 18 la FalticenT si 19 la Herta.

10 scolT de fete prin tinuturi i anume: 1 la Bérlad, 2 la Tecuciii, 3 la Odobesci, 4la Piatra, 5 la Térgul-Neamtului, 6 la Hui, 7 la Térgul-Frumos, 8 la Vasluiii, 9 laTérgul-OcneT si 10 la Galati.

3 seminariT i anumet 1 la Socola, 2 la HusT si 3 la Roman.13 scoli catihetice, cáte una in fie-care district.25 scoll sätesci tA anume: 1 la Costuleni, 2 la Pältinis, 3 la Borcea, 4 la Rusi, 5 la

Stanilesci, 6 la Cordareni, 7 la Ráchiteni, 8 la HärmänescT, 9 la GherAesti, 10 la Iva-tiesa, 11 la Sinesci, 12 la Micaresci, 13 la RädäsanT, 14 la Branistea iTipesd, 15 la

441

Bogdánesci, 16 la mo0a mnnástirel Bogdana, 17 la Bicaz, 18 la Preutesci, 19 la Bo-lqcani, 20 la Vrancea, 21 la mänästirea Vorona, 22 la mónástirea Doljasci, 23 lamänästirea Slatina, 24 la mo0a ValenT 0 25 la mo0a Miclaweni.

5 scoli armenesci i anume: 1 in Ia0, 2 la Roman, 3 la Botopni, 4 la Foc§ani 0 5la T-Ocna.

5 pensionate private de Meg in capitalä i anume 1 al D-luT Caza, 2 al D-lui Ata-nasiadi, 3 al D-hil Frai, 4 al D-lui Iordan 0 5 al D-lui Aivas.

5 pensionate private de demoazele, din capitalá, i anume: 1 al D-lui Joye, 2 al D-luiHaidig, 3 al D-lui Petit, 4 al D-liff Maisner 0 5 al D-lui Sachetti.

6 pensionate private de Merl prin tinuturi i anume: 1 al D-lui Terderber, In Boto-qani, 2-a al D-lui Pepi In Galati, 3 al D-luT Edinakevici, In Bacall, 4 al D-lui EavorskiIn Peatra, 5 al D-luì Karl in Bärlad §i 6 a D-Itn Kvitnisky, in Botopni.

9 pensionate private de demoazele prin tinuturi i anuine: 1 al D-lui Frici in Pea-tra, 2 al D-lui Copel in Bacáll, 3 al D-lui Maer la Bacán, 4 al D-luT Bitru la Roman,5 al D-11ii Scoti in Galati, 6 al D-luT Papadopulo la Galati, 7 al Diaconului N. Ionescuin Peatra, 8 al D-lui G. Crudul la Fowni 0 9 al D-61 Cocea in Fálticeni.

2 pensionate evreesci de báeti in capitalä i anume : al D-lui §or 0 al D-lui Isaak§valb.

2 pensionate evreesci de fete in capitalá i anume : 1 al D-lui Sirens 0 2 al D-luiBlumental.

Scaele publice din partea din Bagarabia anexatei cei trt, Moldova.1 scellá centralá de bdep in Bolgrad.1 sc611 de baeti in Ismail.1 scéla de bäeti in Térgul ReniT.2 moll de fete 0 anume 1 In Bolgrad §i 2-a la Ismail.12 scoll elementare de prin colonii i anume: 1 la satu non, 2 la T4bunari, 3 la

Volcänesci, 4 la Minirlikita, 5 la Erdecburno, 6 la Coliba0, 7 la satul Babel, 8 la Slo-bOia, 9 la Tärgul Kilia, 10 la VálenT, 11 la Frecä'tei 0 12 la Kartal.

136 total.Ear din statistica publicata In anul trecut 1.857 0 copring In rnemuarul asupra

sceolelor, la fata 26, numärul scedelor publice 0 private era de 62.

Listei de devil, alleitori in scólele din iwincipat3.363 la schle primare de bäeti.1.204 la scedele elementare din coloniile bulgare.1.000 la seminari 0 la scedele catihetice.

365 la scedele armene.238 la gimnasii.615 la schlele i pensionatele private din capitalá.506 la micile scoli eclesiastice, un de se invétä cetirea, scrierea i cintärile bisericescl.459 la scedele de fete.342 la sailele §i pensionatele private din tinuturi.

1.908 scedele sätesci, sal comunale.10.000 lar dupe statistica publicatá in anul trecut 1857 0 coprinsä in numärul a-

supra scedelor, la &la 26, numärul eievilor, carT frecuentan saele publice 0 privateera de 4.244.»

Acestá dare de sénna este fórte complectá, de si cam optimista, maI ales considerandmarele deficit financiar de 436.000 lei ce exercitiul anuluI 4858, ail %sat de plata a-nulul 1859.

Acest deficit este con statat de preedintele consiliului de ministri, din anul 1859, indarea de sémä cátre Divanul ad-hoc din 1859. I)

Administratiunea Cneazului Cantacuzin, In timpul CaImacamiel luI Vogoride, nu pu-tern 4ilice ea n'a fost folosit6re interesat cum era Calmacamul facä amicIdin corpul didactic, el primi nepregátitele propunerI ale ministrului sért Cantacuzino,in favórea InmultireI de scoli de WA categoria, cu neprevedere de fonduri speciale,de personal didactic, material scolar, loc,ale, carp, etc., ceea ce le compromise existenlachiar de a duoa

Alegerea DomnitoruluI Alex. Ión I Cuza, la 5 Ianuarie 1859, gási situatiunea sc6le-lor fórte compromisa i trebui tóta Intelepciunea romanesculuT si luminatului guvern alrtlpoposatultti M. Costachi, pentru ca acea situatiune a sc6lelor, sfi se indrepte i in urma,nemuritorul In memoria cultureI nationale, guvernul lui Kogalniceanu, sá inzestrezeMoldova cu nouè si de mare folos institutiunI scolare i culturale, Incoronandu-le cucreatiunea Universitatei din Iai, la 1860.

Dar se quvine sh mal spicuim cate ceva din actele anului 4858, relative la sccileledin Moldova.

Restaurarea gimnasiului i inflintarea de scoff diverse, ail ocasionat urmatorul refe-rat al until harnic i iubitor de culturá romanéscá, impiegat al sc6lelor, D. Melidon, pro-vocat de raportul inspectorulul general Veisa :

«Subscrisul luand in de apr6pe cercetare devisul propus de D-lul inspectorul general,pe land raportul s6O No. 82, pentru cheltuelile ce vor cere aseshimintele de invètáturapublicA, ce urméza a se Inflinta din noti, cu Incepere de la 1 Septembre viitor, cu c,61u-tul respect referézi, ca dupe calculatiunea fticutá, ateste cheltuieh, pentvu acel duoI anId'antéia, vor fi numai urmatórele :

Pentru scélele de fete tinutale inchirierea localulta, cumpèrarea mobilatiei i chel-tuelile trebuitóre pentru restul anuluI turent, rèrnan a se acopen i din banii adunatiprin subscriptiile infiintate de D-luI inspectorul in Re-care politie, la revisia ce a fácut,rèrnanAnd ca restul unor asemenea subscriptiI sä se intrebuinteze la zidirea séii. cum-pèrarea une case de scold, pentru care s'a si scris comitetului de inspectie a regula strin-gerea subscriptiilor pana la 12 August viitor, i regularea celor de trebuinta pentrudeschiderea scólelor. lar cu incepere de la I Ghenarie, anul viitor, atilt china, cat sicheltuelile anuale, vor trebui sa rèmanè In conta Eforiilor, conform pildei urmate cutóte scólele primare tinutale, pentru care s'a i dat cuvenitele ordine Eforiilor respec-tive, pentru prevederea prin budgete a unor asemenea sumi, miqlocindu-se acósta si laMinisterul din láuntru; asia dér, in privire, ca acum de indatá pentru cele d'antai6 2ciase nu este nevoe de supleente, casa sc6lelor va trebui sa intampine numaI salariarea

i) Ve4)1 anexa.

1.43

unei protesorese pentru fie-care se,61d, care pentru 12 scoh, ce ad a se infiinta socotin.du-se cdte 3.600 lel de persónd, alcdtuesce o suma anuala de 43.200 lei.

Pentru scedele sucursale .de bäei, aceea din Cahul va trebui a fi intretinutä, conformregulamentului de Eforie, aceea din Nicorescl de obstea térgului, conform declaratieiséle, iar aceea din Leova i Toceni de cátre proprietarii térgurilor, conform § 16, dinase0méntul scolar ; pentru care acestea asemenea s'ad inaintat cuvenitele lucrirI,mfinénd casa scedelor a acopen í salariarea profesorilor, care pe analogia de 3.000 lei,dupe pilda altor asemenea scarf, va Inchipui o surná anualá de 12.000 lei.

Pentru c,olegiul din Bèrlad, Epitropia proprietatei acelui oras a ddruit o casd 1ncApa-tóre, cäreia ing '1 trebuesce o reparatie in sumá de 43.000 leI, dupe devisul ficut.

Pentru acestA reparatie s'a acut portire Eforiel a o face pe conta sa, de la care Inc,Anu s'a prima hotärát6re sciinlä déca primesce ski ha; la ori-ce cas insi clasa I si a II-aa colegiului se pot deschide in incaperile scólei primare. Asia dér, casa soilelor nu vaavea la inceput decát salariile a duo! profesor! trebuitorT pentru sciintele in limba ro-milnä, care pe analoghie de 40.000 lei unul, dupe pilda colegiului din Iasi, va alcátui osurná anuald de 20.000; cat pentru profesorul de limba latinä, socotinla subscrisultaar fi a se intrebuinta pe profesorul clasulul Codreanu de la seóla primará din Bèrlad,unde nu mal cere trebuinta de a fi un profesor de limba latinä acuna cánd este o catedrálatiná la colegitt Prin asemenea chip, scóla primará redusá pe piciorul tutulor saelortinutale ar Infátisa iconomia lefei un la profesor, care sporitá putin se va da profesoruluIlatin de la colegid, care va trebui ca sd predea tot-d'o-datA i limba francesá, atát la co-legid, cát si la scóla de fete din acea politie. -

&Cola reala din Galati pdte acum de o-datá, pentru ceaduoi anT, ántéid a se ase4a Incoprinsul scólel prímare, dupe chiar incredintarile D-séle inspectorului; prin urmarenu va trebui dectit salariarea a duo! profesorT pentru osebitele sciinte, cari pe analogiede 8.000 lei unul, adecd ceva mat' puf in deck la colegid, unde el sunt cu 10.000 leT,vor cere o sumd anuald de 16.000 lei.

Pentru limbile stráine, care va fi gréca si italiana, ce sunt limbele comerciale a por-tulta Galati, se vor Intrebuinta profesora asta4T afffitori 'a sc6la primará, uncle nu malurméza acum asemenea trebuintd.

Pentru anul sét1 póte i pentru al II-lea, scóla reala din Iasi se va putea deschideIn coprinsul colegiului ; prin urmare nu va trebui al tä cheltuiald, cleat salariarea a duoiprofesor!, ca si la Galati, adecA o sumá anuala de 16.000 lei; cat pentru limba fran-cesd, elevii pot frecuenta catedra colegiulta.

Dupe o asemenea regularisire, nu va cere trebuinta pentru anul Antéid decát de ostund de 103.200 lei, din casa scólelor, pen tru ca t6te aceste none aseipninte sd pótafunciona cc Incepere de la 4 Septembre viitor, care analoghisindu-se numai pe restulde patru htni a anului curent, pAnd la facerea noulta budget al easel sc6lelor se re-duce numai la suma de 34.400 lei.

§eful sectiuneI sc,61elor, Melidon.

Dupe acest referat, s'a facia raportul din 93 Iunie, cu No. 6.742, catre CaimacamulVogoride, cerènd, In interesal propagarei huninei si a intinderei invdtdméntulta public,a autorisa liberarea in casa sc6lelor a unei subventii de nomoo din casa clerului, ede-o-cam-data, Oice, din § extraordinar, pentru anul curent, iar penfru viitor si se tréed

144

prin budgetul acelel case.» S'a publicat concurs, pentru 20 August, pentru locurile va-cante de profesorl li profesorese qi s'a comunicat prin circularea Eforiilor »colare dinorwle Hug, Focpni, GalatT, Reni, Kilia, Cahul, Roman, BacH, Tergul-OcneI 9i Ter-gul-Frumos. AcestuI raport dilndu-i-se de principele Caimacam aprobare, prin resolutiade la 26 Iunie a. c., s'a comunicat ambilor casierT al cultelor li clertiluT, in 28 lunie,cu No. 7.013 si 7.014, spre cuvenita regulare din parte-le.

Lista de baria trebuitori pentru infiinfarea fi suslinereaurmeltórelor mil: publice

Let Par.

Inchirierea uneT case penttu sceila de fete, cu 5 odaI pen-tru clase, duo 6 odia pentru profesorési i o cuhnie,pentru un an 3.700 -

Plata une1 profesorese . , 4.400Plata uneT supleante 3.400 -Iar intretinerea scedei peste un an. rëmilne in con ta D'o-

riel, precum si micile reparatiI de peste an.

Inchirierea uneT case pentru scebla de fete 3 700,Plata une! profesorese 4.400Plata miel supleante 3 400lar intretinerea sccileI peste an, in conta EforieT, precum

qi micile reparatil de peste an.

Inchirierea uneI case pentru scóla de fete 2.200 ---Plata uneI profesorese 4.400Plata une supleante 3.400lar intretinerea scélel peste an r6milne in conta EforieI,

precum »i micile reparatiT de peste an.

Inchirierea unei case pentru sc6la de fete 2.590Plata une profesorese 4.400Plata uneI supleante 3.400Iar intretinerea el peste an r6milne In comptul EforieI,

precum qi micile reparatiT de peste an.

Inchirierea unei case pentru scella de fete 3.330Plata uneY profesorese 4.400Plata une! supleante 3.400Iar pentru intretinerea sceilel de fete din FoqanI, ca §i a

celor-alte salle, remAne in comptul EforieT, ca §i mi-cile reparata de peste an.

Inchirierea unei case pentru mita de fete 7.400Plata uneI profesorese 6 000Plata uneI supleante 4 500lar intretinerea scòleT peste an remilne in comptul Efo-

riel, ca §i micile reparatii de peste an.

Roman

Baceiu

Tergul-Oenei

Vastuiu

Focsani,

Galaft

Cahul

LeT Pat.Inchirierea une1 case in comptul Eforiel din aceI12.000 le.Plata uneT profesorese 6.000

Ismail Plata uneT supleante 4.500Tar intretinerea so:46 peste an r6mane in comptul Ef o-

rid, ca 0 micile reparatiI de peste an.

Inchirierea unel case pentru scóla de fete 2 400Plata uneT profesorese 4.400

Rena: Plata unei supleante 3.400Tar intretinerea scóleT peste an precum 0 micile reparatiT,

rèman pe comptul Eforia

Inchirierea unei case pentru scólä de fete 2.400Plata une profesorese . 4.400

Chilia Plata uneY supleante 3 400Tar intretinerea scóleT peste an precum i micile reparatiT

din cursul anului, rämin in sarcina Eforid.

Inchirierea uneY case pentru mild de fete 1.500Plata unel profesorese, scóla sucursala. 4.000

Cahul Plata unei supleante, nu trebue.Iar intretinerea scóleT primare precum 0 mice ei pa

Inchirierea uneT case pentru scóla de feteIPlata uneT profesorese .

il

4.400Hufil Plata uneT supleante 3.400

Tar intretinerea sc6lei precum §i midle reparatiT din cur-sul anuluT, r6man in con-iptul EforieT.

3.000

re:rail de peste an, rärnan in comptul EforieT.

Inchirierea uneT case pentru scóla de fete, se däruesce detérg.

Thrgul- Plata und profesorese 4.400Frumos Plata uneT supleante, nu trebue.

Intretinerea el, cum 0 micile reparatfi din cursul anu-14 rèman in sarcina Eforia

Cumpèrarea mobilatie la fie-care din aceste sc6le, o-dati pen tru tot-d'a-una, cate1.000 lei pentru fie-care scóla 12 000

TerguforuiToceni

1

1

Scoli de Meg eari sunt de infiinlat

0 scóla primara sucursala, cu duoè clase.Plata chirieT localuluT .... 1.500Plata profesorului 4.000Iar intretinerea scóleT va rèmanea in sarcina térgovetilor.

0 sc614 sucursalä, duo6 clase.Plata chirieT localuluT . 500Plata profesorului 3 000Iar intretinerea el peste an, pe comptul satuluT.

0

TërguforulLeova

TérguforulNicoresel

Plata a cate un profesor de limba francesa in acele 15 scóle primare debaeri, cate duoe ore si duele ore pe sli in limba francesa jn scedele primarede fete . . 60.000

Scóla reales din Ia.si

Plata a duo! profesor!, unul pentru gramatica romana', istoria, geografia,aritmetica i altul pentru desemn i sciinte naturale 20.000

Un profesor pentru limba francesa 6 000Chiria localului scólei 12.000Plata servitorilor i acelor trebuit6re intru finerea scólei, peste an . . 6.000Scóla realä din Galati asemenea cele! din Iasii 44.000

Gimnasiul din Berlad

Plata a duoi profesor! pentru obiectele, cari se predati in limba romana,in anul antela 16 000

Un profesor pentru liinhile latina si francesa' . 6.000Intretinerea scólei peste an 4 000Bine ar fi ca pentru tóte scólele publice din Moldova sä existe profesorl de desemn,

musica vocala i gimnasticá, precum exista in Prusia.»Apoi, de aci in urma acestuI proiect desiderat al inspectoruluI scolar, si a aprobArei

Printului Caimacam a sume! de 250.000 lei, de care am vorbit me sus, se ved in res-foirea dosarului, o multime de petitiuni de bärbati, l'eme cu atestate, si cate si mal cate,pentru ocuparea acestor catedre de profesor! si profesóre, pentru care s'a publicat con-curs la 20 August; si dupe apreciarea meritelor ce tul probat la concurs, se ved in do-sar ordine date pentru numirea lor pe la locurile vacante. 1)

O numire curiósa facutä de Caimacamul Vogoride i Cneazul Cantacuzino in admi-nistratiunea scólelor, la 27 Iunie 1858, este aceea a profesoruluI Malgouverne in postulnoil de revisor al scólelor. Malgouverne care desorganisase, In fav6rea sa, in ultimii anial Domniei lui Stwdza i apoi sub Grigore Ghica, parasise téra neimpacat cu opiniuneapublica romanesca ; in vremile tulburi din urma, se reintorsese In Iasi i deschisese opravAlie de mode pe numele soieT sele.

Dosarul No. 403 din 1858.

146

Lei Par.I O scóla. sucursala cu done clase.

'N'ata chiriel ldcalulik 500Plata profesorehi 3 000lar intretinerea eI va rernanea in comptul satenilor ace-

lui Tergusor.

China case! se va putea plati de catre boerii din acesttergusor, potrivit inscrisuluI lor.

Plata profesorelui 3 000Intretinerea scólei peste an, cu tóte cele trebuincióse . . 2.500

_44 -In slilele de agitatiune a cmpulta didactic in contra luI Laurian, Malgouvern4 anti

sa se amestece in välmä§ag i acum ca membrul comisiunei de cercetare, apoI ca profe-sor in gimnasiul redeschis, dupe lini0irea turburirilor, vedem fu Iunie devenit revi-sor scolar !

In Iunie 1858, Malgouverné e insarcinat de Ministrul Cantacuzino sa asiste la exit-menele liceului. Acum Malgouverné reintra in rolul sëü vechitl de critic al scOle! ro-mane. In unul din rap6rtele séle lice Ministrului, c,a se invétä rig in heed, ca profe-sora se adreséza numaI la memorie eje ne crois pas ce procédé didactique de naturedonner de la virilité à l'intelligence des élèves dont le jugement et la réflexion auxquelsdevrait principalement s'adresser le professeur, ne reçoivent ainsi qu'un médiocre de-gré de culture.»

La ce bun acest inspector ale cäruI intentiuni ostile pentru sc6la romana eraù cu-noscute ? Un inspector general era in persona luI T. Veisa. Acestuia i se dete egalmenteinstructiunile urrat6re :

Sa inspecteze pe profesori si a le constata capacitatea i progresele elevilor ;Sä aibä in vedere cá religia sträbunä predomina ;Si caute locale prin orwle unde nu sunt inca scolI de fete ;Si insemneze vérsta elevilor din scoli; sä starue la comitete i prin ele la pArintl,

ca sä trimitä copia la sceda, déca ail 7 anI implinitI;Si activeze intrarea la visterie a subventiunilor sc610 de arte de la Efora ;Pen tru pärtile BasarabieI sä dea raport de starea sc6lelor :

ere ye! sargui ca programul ce a fost dupe sistemul rosian tä fie reformat dupe le-gile scolare ale pre mistre.

Ve! infiinta 4 clase primare in Ismail.Cat pentru sec& central& din Bolgrad, pentru care s'a dat hrisov deosebit, ye! con-

vinge pe bulgari, cä all interes a sci romanesce qi vei introduce acésta limb& in claselesuperiòre. Linzba bulgarit este leisatà la ciaseis primare, dér i limba romdrzil esteobligatorie.

Acésta este o concesiune mare dobandita de patriotica resistentá a Consiliulul scolardin Ia0, de a se da a0a sliselor colona bulgarescI din Basarabia, hrisovul, cu privile-giile ce le acorda Vogoridi, hrisov ce dam in anexa. 9)

O alta obligatiune a inspectorului Veisa era de a stärui sii se pelta deschide, la 1 Sep-tembre 1858, clasa I gimnasialä in Botcqani, Bérlad, Galati' 0 Foc§anl, cum 0 de a staruica sä se cládéscä locale acestor scoli din bana ce se vor aduna prin subscriptiune, ma-terialul de lemnärie avénd a se da din pädurile Statului.

Curatii ilusiune 3)

La venirea la tronurile ambelor ten, in 5 Ianuarie 1859, a Domnitorulta AlexandruLin I Cuza, incepe epoca memorabilä a salelor din Moldova.

Mai antéiii, eat& cum §eful de cabinet M. Costachi, dä sémä de starea in care Cana-

Vec,11 anexa.

2) Vell anexa.2) Dosarul No. 1.161 din 1858, archiva Minislerulul sc6lelor din Moldova.

camia tul Itogoride a läsat scélele si de lucrarile sävirsite de guvernam6ntul nouluiDomnitor In anul 1859:4)

ePrecum In ordinul material, financele sunt Nervul societateI, pe Oka In ordinulmoral si intelectual, Religia i instructia public& sunt sufletul unei nata. Déca t6te ra-murile administratiei publice aü fost parali ate, cu cat mai mult cultul i instructia pu-blic,A, al caruT progres este subordonat linisteT i stabilitatei, ail trebuit sa se resimta deluptele trecutuluT, de lungul provisoria ce a trecut asupra teret Catre aceste influinteexceptionale, afi venit apoI a apäsa asupra ambelor acestor ramie i urmätórele im-pregiurari

Asia la scoli: un deficit de 436.000 leI, ce exercitiul anuldi 1858 a läsat de plataanuldi 1859, adusese scélele In cea maT grea crisa materiala, facéndu-le o adev6rasarcinii i pentru stat i pentru profesora publici de tóte gradele. Profesorii nu primi-sera salariile la Inceputul anului 1859, pe cite 6 sea 8 luni din anul 1858; interna-tele ere' amenintate de disolvare,lipsite fijad de Oilnica cheltuialä ; scólele de la o-laltá,sub influinta trista a budgetului, era! paralisate i In sistemele de inv6taturä, lipsitefiind de personal, unele de programele sistematice ; i mai presus de Vote, sub o abso-lutä. lipsa de carp scolastice pentru tóte gradele. Asia: paralisie In .actiuni din causa de-ficitului, paralisie din necomplectarea sistemelor si a personalului; catre aceste nume-r6se i presante reclamäri din t6te pärtile tdrei de a li se da scoli, de care atilta estelegatä adev6rata regenerare a patrieT. Iata. tabloul exact al acestui important serviciftcu Inceperea anuluI 1859.

Guvernul, preocupat mal 'nainte de tóte, a restatornici echilibrul Intre venituricheltueli i ordinea In Intrebuintarea averei publice, nu numai cA deficitul de 436.000lei, s'aii acoperit, dar Inca anul 1860 afla o reserva in casele Ministerului de 994.997lei, 88 haul'.

Déca de la aplicarea unei nou6 directiunl pentru instructiune,a publicä, nu se pot, dupeun an, constata inch.' resultate Insemnat6re, totusi ele se anunta bine, secondate fiindasta data, sistemele pentru tóte gradele de Inv6tatura, de un personal mull mai com-pled dealt In trecut, cat si de un mai inane deposit de carp scolare, a caror lipsá In-greuna predarea celor mal elementare cunoscinte.

Resultatele acestor ImbunatatirT, vor fi mai evidente din urmatórele cifre statistice:In 1858, invätatura public& numèra 75 de scoli, cu 5.936 de scolari, in cat suma to-tea a cheltuelilor acelui an, Impartitä prin numérul scélelor, dedea de fe-care scoilá24.000 leí; In 1859, numèrul scálelor s'a sporit la 117 si Impoporarea lor la 8.700, iarcostul de fe-care sc616 In genere aü scqut la suma de 14.000 la

Instructia elementari, temelia adevèrateI nóstre regenerarT nationale, aù atras tétrtingrijirea guvernulut Cu Vote pedicele ce resulta din nepreviderile legal in vigóre a in-structie publice, totusi guvernul póte anunta Adunärei, Infiintarea in 1859 a 25 scollsatesci, In care pe WA Impoporarea sporesce, constaandu-se cu plAcere, a peand cu catI-va anI in urna, in scòlele primare din capitald, de mal mult timp Infiin-late, nu erail mal mult decAt pana la 30 scolarI, in unele din sc6lele sätescI de abiadeschise, nuriarul lor s'aii urcat pink la 40-50.

DécA insa acest important ram al instructiund publice n'a primit IncA -WA desväli-rea i intinderea doriti, este a Infiintarea scedelor satescInu se póte urmari de guvern,

I) Acéstil dare de sémii o Muhl eh, lucrand cu Aposatul Manolache Costache Epureanu, in casace locuiam in airada Milo la ItiF.

149

cu Cueces, pin& maI intAiii nu se vor pregati invétatori, a carora instructie i maI pre-sus de tnte educatia moralä, sä fie garanta solide pentru crescerea junimeI romine, inrespectul legel si al datoriilor catre patrie.

Pentru acest scop, guvernul pe de o parte va supune adunare proiect pentru orga-nisarea urgentä de scon normale, cari sä devina pepiniere de invétatorI capabili, pentrutéte gradele de insructiune, si din care guvernul sä pótä alege pe conducétorii tineri-ineI satescl; iar pe de alta, spre a inlesni aplicarea acestdi proiect, Ministerul in con-formitate cu reglementul instructiuneI publice, sub un control si o privighere seri6sa,aceea ce lipsea cu totul In trecut, ail trimis in sträinétate Ose junI, la studiile speciale,reclamate maI ales de asemenea seal.

Invétatm.a de gradul al 2-lea, märginita la inceputul anuluI 1859, maT mult in gim-nasiul din Iasi', s'a intins in acest an, prin deschiderea clasel I gimnasiala din BotosanIsi a uneI a 2-a clasä la gimnasiul din Bérlad, spre a se putea ast-fel me cu grabirepregati scolarl pentru scedele speciale, precum : facultatea juridic,a, care peste cate-va!ma va da un intéiii rénd de amploiatI pentru magistratura, scifola militara, acea degenii'', etc.

Educatia secsuldi femeesc s'a pus de guvern sub ingrijirea i inspectiunea supremaa Máriel Séle D-nei Elena. Acésta mésurä, pe ling& e,A garantéza guvernuluI o solicitu-dine generésä pentru moralitatea junimei si o control& serinsä pentru progresul eI,destep tat tot-odata In damele mistre romine, dorinta de a contribui la educatia secsu-liii Un orfelinat s'a format In Galatl, sub patriotica initiativa i directiune aD-nelor : A. Ghica, C. Ventura, N. Vlasto, Celestina Scoti, E. Gerbolini, P. Räducanakisi P. Fotti; i ajutorurI inseranatére se aduna din We partite pentru o LOA atit detilan tropica.

In anul 1859, prin concursul Ministeruldi i initiativa orasenilor din Bacad, Roman,FälticenT, GalatI, mal inflintat scoll pentru fete si In aceste

O sc61à specialá, care in Moldova de la a el' inflintare si pima asta4I, o marturisim cuparere de réii, a mers tot scapnd i abaténdu-se de la importanta sa destinatie, a fostscéla de meseril. Defectu6sa metoda de intreprindere, cu care acéstä sc611 se tint' pinkla 1858, a facia pe guvernul din acel timp sa cada (vrénd, credern a face me bine) ino grea complicare, de ale cáreia consecintl a patimit tot guvernul actual. Silit a res-pecta hotaririle mal de 'nainte date in acéstä cestiune,hotärirI in parte si aplicate,

spre a nu primi asupra'sI o rèspundere stab* guvernul a fost paralisat in tAitä irn-bunätätirea ce a dorit a introduce la acésta scedä.

TotusI insä, guvernul s'a ingrijit a garanta pe nit mal mult pe minister in contraeventualelor pagubI ce ar putea resulta din acele incheerl; ì pinä la cercetare de ca.-tre Adunare a proiectuldi de reorganisare a sc6leY de meseriI spre & nu rémine maImult timp fárá de scop intrelinerea de cAtre municipalitátI, a tinerilor scolarI,ateliereleel s'aii redeschis i astal;II se Oa In stare lucratéreal

Din semile oficiale se constatä un deficit me mare chiar decat cel anuntat in expu-punere de D. Manolache Costache, catre Camera. Acest deficit pe 1858, a fost de 544.143lel, si plus o datorie de 126.000 de pia tit in 1859, pentru desfiintarea contractuluI in-treprinetorulul scelleT de arte din Ia,sI, lasind a slice, a profesora nu era& platill pecite 6 luna trecute.

Venitul total de 1.500.000 leI, iar spesele neapèrate numaT pentru starea de &pi, la

4) Veli anexa.

150

linea anulul 1858, se urc& la 1.000.600 Je!, necoprinsléndu-se sumele arétate mal susde 840.143 lei.

Guvernul cel non', cere deci pe 1859, un budget normal de 3.034.458. Un budgetnormal insá nu se capeta de la Camera decit pe 1860.

Pe 1859, consiliul de ministri decide a se urma cheltuelile cu banii din casa cleru-lifl, pentru téte condeile din noti infiintate sub Canacamia Vogoridi, condeie arétateanume in lista anexatá aci. 4)

Dér creatiunile din 1858, necesitará, pentru a fi continuate, arläugirT de spese in1859. Divanul ad-hoe al MoldoveY nu are timp a se ocupa cu noul budget pe 1859, sidecI adáugirile impuse noulul guvern prin starea de lucrurT din 1858, curn si cele ceinsusI le a socotit indispensabile, continua a se preleva din venitul averilor meínástirescIsi a mánastird Mavromolul a cárul mosie a fost trecutä la scolT.

Si. venim acum a ne ocupa mai In de aprépe de fie-care ram scolar.Din insäsT darea de sérriä a CneazuluT Cantazino, am vèslut scélele infiintate in 1858,

fie de 1164; fie de fete.Principala preocupatiune a fost organisarea scedelor din portiunea din Basarabia cea

reintérsä patrieT dupe 45 an! de instráinare.In 1857, Petru Constandache, cu raportul No. 5, din Martie 20, propune Departa-

mentuluI bisericesc urmät6rele lucräri pentru scellele din Basarabia :«In urma si a altor repetiOre cererI din partea acestuia s'a luat dispositiT prin infe-

legere cu Departamentul din launtru i cel de finance si s'a statuit trimiterea de 25profesorI trebuitorI in Basarabia i ceréndu-se sciinta institutulul preparatoria, pentruprofesoril scélelor sätescI, i-a recomandat un numár de 44, pe care Ministerul cultului,Cu adresa No. 5.326, din luna luT August, anul 1857, i recomandä la Ministerul definance, ca sä 'T trimitä pe la locurile cuvenite, iar pentru 11 de acestI profesor! ce maItrebuesc pentru complectarea niunèrulut, s'a luat dispositiI, çlice aeel Minister, in adresasa, a se publica concurs, incheindu'sT adresa cu recomandarea supliceI celor 14 deacum recomandatI profesor!, ca sä aIbä in vedere scumpetea lucrurilor de hraná inlocurile unde se trimit i sá li se sporésa léfa, m'azar Oil& la 200 carbelve pe an, fiindprea putiná suma de 120 carb6ve pe an ce li s'al) inchipuit ; de asemenea sA li se deacele trebuitére scellelor pe unde se trimit, precum i lemne, luminárT i argatul trebui-tor, cum si hrana necesará pentru transportarea lor pe la locurile ce li se vor destina.

A scris i tipografiet aBuciumului román», ca ea din cArtile cumpárate de Minister,sa 'I trimiti 700 abecedare si tot atáta numár de caligraffl.

Patru profesor! la Ismail, si cite unul pentru fie-care politie oil pe unde se aflatiscéle dementare precum: RenT, Cahul, Leova, Kilia, prin Vote coloniile bulgare si intre sate din domeniile StatuluI, spre a se forma scriitorT pe la cancelariile sätene;dintre aceste scolI nurnaf in Boigrad i prin cate-va sate ale colonistilor bulgarT se alláin fiintä, lar Ote precum s'a Os mal sus sunt desfiintate.

Bolgradul fiind supus osebitelor privileghitul abia i chiar acum are o scéli mixtä,niel primará niel elemental* compusi din douè clase si un singur profesor; prin acele

151

46 sate ale colonistilor bulgarI se afla cate-va sale, cu profesori plätiti de cAtre obstiilesatene si earl predail in limba rosianä. Sc6la din Bolgrad posedézi un fond indestul deinsemnator, !neat peste cat-va timp s'ar putea infiinta chiar un gimnashl si un inter-nat. Subscrisul intelegéndu-se cu notabiliI din Bolgrad, top in unanimitate, i ail de-clarat, c,i déca guvernul Moldovei le ar ingádui si predea catechismul si tot ce se atingede religiune n limba lor nationalä, eY se obliga pe conta lor a infiinta o scól& maY sis-tematia, dupe programul ce li s'ar trimite de Onor. Departament, cu profesorii trebui-torI, cari sä. predea tóte obiectele afara de religiune In limba romana; tot asemenea siprin cele-l-alte colonii bulgare.

Acestea, fiind lämuririle culese de prin Vote satele aflätóre in acéstä parte a Basara-biei reintrupatá. cu Moldova, subscrisul soc6te de datorie a substerne in privirea viit6-rel reorganisarl a schlelor urmät6rele

In Cahul séü Frumósa, o politie principala a districtuluI de asemenea numire si incare cea maI mare parte din locuitori sunt romani, se va putea inflinta o sc611 primal%intocmaI dupe sistema scélelor primare din Moldova; de la sine se intelege, cä clasa ele-mentará dupe metodul lancastric sal mutual va fi basa acelei scóle, panä and gradatse vor forma acele patru clase ;

In Ismail, asemenea o politie a districtutui de aceeasI nnmire i In coprinsul el-reea cea mai mare parte din locuitori sunt : rosieni, bulgari i gred, se va infiinta, décamis116cele vor ing&dui, o sc6lä primará si una reali., in care pe Lang& obiectele ce se vorpreda in limba nationalä, sk se introdua dupe limba latinä, gréca, modernä i rosianä;acéstä mésurä va incuragia forte mult pe negulitoril din Ismail si pe top locuitorii dis-trictului, carI nu vor mai fi nevoitI de a trimite pe fiii lor in Rusia pentru indeplinireastudiilor ;

In cele-l-alte politil si sate ale domeniilor StatuluI, precum: Reni, Leova, Chilia,Tuzla, Caramahmet, Hadgicurtu, Cismea, Gälileci i Zolocari, se vor putea infiinta scolielementare, dupe sistemul maI sus citat, indatorindu-se la intémplare de lipsi de pro-fesor! liar pe preoliI séù diaconiI romAni, ce vor fi capabili, cu salariti hotärit de onor.Departament i plait din därile locuitorilor, precum aù fost sub guvernul rosian ;

1'4:Ste caseta trebuitóre pentru aseslarea scóielor, cheltuiala intretinerei lor i efec-tele necesaril, vor fi pe conta. Eforiilor ce urméza a se restatornici in fle-care politiecu care subscrisul intelegéndu-se, va gribi cat maI curénd executarea InfiintareI scóle-lor in acéstä parte a Basarabiei moldovene, uncle se simte fórte mare trebuintä de in-vèlátura limbei nationale.

Acestea expuindu-le cu respect cunoscintei Onor. Departament, subscrisul rezematpe increderea, cu care in curs de 10 anl al serviciului WI in ramul scolastic, tot-d'a-una l'a onorat, nu va pregeta de a intrebuinta i astä data. tot acelasi zeI i activitatepentru incuragiarea i réspandirea invétäturei nationale, de care acum de 45 de alai,acéstä nefericitä parte din teritoriul vechill al MoldoveI a fost de tot lipsit. Rémane dérca Onor. Departament sA bine-voiascá a chibzui, cum va gisi de cuviin!I trimiterea pro-fesorilor trebuitorI, nu mal putin si un deposit de arti scolastice, prin tóte politiile ci-tate, iar mai cu osebire abecedare romane si modele de caligrafie, care sunt neapératepentru scólele elementare.

P. Constanclache.

No. 50. 1857, Marti° 20.

1) Ve41 anexa,a) Dosarul No. 1.256 fi 388.a) Dosarul No. 1.2684) Dosarul No. 1,266.

152

I. Ionescu, fiind dreptor al coloniilor din Basarabia, cere Ministrulta de financeIn 11 August 1857, cu raportul No. 2.346, ca sä miOlocesca la Ministerul de culte s'ase ti:imita 25 de inv'etatorT satesci din sc6la preprandalä, pentru ca la 1 Septembre1857, sa incepi so:11de din coloniT.

Ión Ionescu, Cu mult patriotism cere scolT romanesci prin coloniile chiar bulgarescIsi areta a apositia ce colonistil daii invètatorilor de sate este fórte frumósa si cal sepede de rèsplátitä.»

La 14 August acelas an, I. Ionescu, cerea o profes6rA de limba romanésd la scélade fete din colonia Bolgrad.

Asemenea frum6se staruinte ale D-lor Constandaki, I6n Ionescu, nu ni se parca placeaii mult guvernuluT luT Vogoridi. Acesta linea si placa Rusiel si (lea in loesi favoriseze scóla romana In Basarabia, pleca linche favorabila la intentionatele 1-66pentru limba romana, cererT ale colonistilor bulgarT.

De aceea in loc de a t'imite imediat invdtätoriT cerutT, Cneazul Cantacuzin, publicaun inutil concurs pentru scólele de Inflintat In Basarabia, iar pe sub mana favoriseza,déc,4 nu intetesce pe bulgarT, a cere recunóscerea de catre guvernul Moldovei a pretin-selor priveleghiI ce le ar fi avut sub muscati.

Aceste machinatiunT se termina cu faimosul hrisov al luT Vogoridi, din 10 Iunie1858, 4) In contra druia a protestat ata de energic Consiliul scédelor din IasT.

Sc6la primara din Ismail, se infiintézi la 1 Aprilie 1858, iar in 1 Septembre acelaslan, tot acolo se infiintéza si o sc61ä de fete.

In 1858 la Ismail, erati 56 elevI, iar in 1859-1860, se urca cifra la 96.&ella din RenT se infiinteza la 29 Iunie 1858. 2)La Cahul in 1 Septembre 1858, se deschide scóla.Scol1 dementare, gratie energice1 staruinte a luT Ión Ionescu, se deschid chiar in

Octombre, anul 1857, in vre-o duo6 localitlig, si anume: in Colonia Babeles la 21Septembre 1857, 3) si in Colonia CisrnecheoT, la Noembre 1857.4)

NumaT in mili urmatorT 1858, si mal ales de la 1859 Inain te, se infiintéza tótescedele necesare in Basarabia.

Scedele din ColoniT avurä o sexta dificila, cácI fiind in tretinute cu fondurr din casacoloniilor, Comitetul din Bolgrad ficea lile vele inv6tatorilor romanT.

NumaT gratie energieT unuI Petre Costandache, a unuT L Ionescu, si mai apea aunor energicI revisorY ca Pavlov, orT a unor comitete de inspectiune ca acel In care eraonor. D. Gabriel Teodoru Avineanu, judecator la Cahul, s'a putut In parte macarrealisa scopul cultural romanesc in Basarabia, pana la (;liva neasteptatei si nedrepteTsale noue rapirT de la Rominia. D. Avineanu a fost maT mult timp mana dreptä a Mi-nisteruluT instructiuneT publice in Basarabia.

153

Din faptele cu referinte la scélele prirnare din restul Moldovel, inregistram aci ur-mátérele, pentru aniI 1855-1859:

In 1856, sub Cfinnäcämia luI Bals, Asaki activézä organisarea unel scdle preparande,Cu adáogire de studil practice agricole. Tot o-datá cere SfatuluI, ca in contractele dearendare a mosiilor natinästiresdi, sä se prevadá sume mal marl' pentru dotarea sc6lelorce se vor constitui i pentru Ida invèlätorilor.

Dam in anexe aceste acte din 1856 si 1857. 4)La 9 Maid 1858, continua. aceste lucrArI prin raportul ministerului instructiuneI

publice cätre Caimacamul Vogoridi, No. 4.660. Se cere autorisare a numi inv6tätorinu numai din preparandä, ci i dintre preotI si diaconI, clécä nu sunt preparandIgata 5); a pläti lefile inv6titorilor sfitesd (de 2.400 le pe an si osebit 300 leI speseleintretinereI scédeI) din venitul eleruluI, pänk ce se vor fi trecut aceste sume in con-tractele nouilor arenda0 ; Consiliul scolar sä fie provocat a pregäti programa prepa-rande, orariul i manualul didactic necesar.

Se anexéza i jurnalul din 4 Iulie 1858, prin care Consiliul sceolelor indeplinescecererile de mal sus, si constatä a la examenul preparandilor scolaril din lista anexatiad rèspuns prea bine dupe manualul metodic ce li s'a propus de D. profesor Velini.Consilittl propune numirea celor 14 absolventl al preparandei la nouele scolI sätescl.

In lista anexatä se 'Ate vedea i numele primelor scoli sätesci infiintate cu prepa-randI.

Catalogul preparançlilor carl s'ati examinat la 1 Iulie 1858

Doctorul A. Velini, director si profesor. MembriI consiliulul: V. A. Urechia. Doc-torul Apostoleanu. 7'. Mat' rescu. Barnuliu. Suciu. G. Ionescu Iconomu.

i) Ve01 anexa.2) WO anexa.

06Z

FAMILIA SI NUMELE Metodicai p pedagogia C a ligrafia Purtarea

Uncle

s'au rénduitprofesorl

1 Borcea Ioane E. E. E. E. I. Bráesci2 Bobescu George . II. E. E. E. I.3 Donea MI-ilia bolnav A. E. E. I. Pältinisu4 Istrat Constantin I. E. E. E. E.5 Corivan Nicolae . bolnav A. E. E. I.6 Florescu Ioane I E. E. E. E.7 Scarlat Constan tin . I I. E. E. I. 11.-Iloinan8 Bondescu Lupu E. E. E. E. E. Bordea9

10Brädeanu Pandele ,Kiritá Constantin

E. E.E. E.

E. E.E. E.

I.I.

Stalin esci

11 Mardare George . E. E. E. E. E. Cordäreni12 Intoniu Ioane E. E. E. E. E. Ráchiteni13 Dascalescu Demetru E. E. E. E. E. Harmanesci14 Simionescu George. E. E. E. E. E. Costuleni

In 10 August 1857, comunitatea térguluI Herta, régá pe Departamentul instruc-pupa publice sd li se faca scéld, cad ea se obliga a da lodalul i lemnele.

Ministrul de atund la scoll, Burki, face in 2 Noembre '1857, raport la CaimacamulVogoridi, si el aprobä deschiderea sceold in anul urmätor.

In adevdr, la 2'1 Ianuarie 1858, sosesc.e la Herta institutorul A. Saya. 4)Scela deschisä cu 37 de eled, avu in 1860 scolari 65.Din 1857 este scéla din Panciu.In August 1858, cer sceda primara i locuitoriI din BurdujenI. Acésta se infiintá in

Octombre acelasI an 2).

Scóla infiintatä la Térgul-NeamtuluI cu fondwile mönastird Neamtulul, continua afunctiona avénd si un internat, i cu budgetul urmator :

Budgetul scélei primará din Tergul-NeamOlui, cu un internat de 18 elevi,pe timp de la 1 Septembre 1856, pan'a la 1 Ianuarie 1857

Sume

generate

Le

12.033

6.032

40

Sume

speciale

Lei B.

'12.033 40

4.000500296240200296500

6.032

154

CHELTUELILE

§ I.

Cheltuelile claselor primare, inca:D-luI Iosif Patrice, director si profesor de lim.ba la-

fink%

Profesorul de rugaciunY pentru t6te clasele.clasei I-a.

a II-a.aa IV-a.

Un randas.Cheltuelile ex tra-ordinare.

§ II.

Cheltuelile internatuluI cu 18 elevi, insd :Cheltuiala tinerel a 18 elevi.Un pedagog i repetitor.Stolnic i sufragiii.DouI randasT.Bucatariii.O spálatorild ce va fi si la infirmerie.Cheltuelile extra-ordinare.

1) Dosarul No. 1.224 0 358, archiva ministerultd de cube.Dosarul No. 63 RI 1.290, archiva mmisterultd de eulte.

NB. §épte stanjeni lemne sa se &a in naturd.18.065 40

Adecd : Opt-spre-slece mii, sése-sled i cincl leI, patru-Oed banT, cursul pietei,cuprind in total cbeltuelile.

G. Asaki.

2.833

1.666'1.3331.5002.0002.000

200500

40

8040

155

La 29 Octombre 1859, se infiinlézá a doua scóla de baeli la Bacaù, cu 60 scolari.Seda primará din Dorohoiù primesce in 10 Septembre 1858,o donatiune importanta

de la räposatul Cáminar D. Vérgolici; acesta '11 tasa averea pentru ajutorul unor copiidin sceda publica.

Scóla primará din mönástirel Vorona este firrte importantá, cáci in 1858, numära220 de scolarI.

Mänásiirea plätesce lefa profesorului si '1 di si pámént de lucru.

In Noembre 1856, oräsenii din Tèrgul Neamtului cer scedit de fete, la CairnacanulT. Bals.

Acesta pune resolutiune :«Departamentul bisericesc se va intelege cu D-na Ecaterina Bals, patrema scedelor de

fete, pentru regularisirea infiintfirei un el asemenea scoli. Localul se va lua de la mönás-tirea Neamtuluï, iar profes6rea va fi plátitá ca si la cele-l-alte scoll de judele.»

G. Asaki, care ayea acum iaräsi directiunea Departamentului instructiune publice,propune, ci localul sä.' dea mänästirea Ag,apia, fiind-c6. mänästiraa NeamtuluI dupehrisovul, sub No. 40, sloboq.it mänästireI de Cáimácämie, nu este obligatä decit cu se-minarul i sc6la primará de baell din Tärgul-Neamtulut

In Octombre 1858, tot nu era infiintatä scóla ceruti. Sfatul oräsenesc al thrgului in28 Septembre anul 1858, cu raportul No. 1.100, cere din noil scòla de fete si pe la fi-nea anului 1858, se trimite institutóre.

Scela de fete din Bérlad este din 9 Noembre 1856. S'a deschis cu 68 de eleve si in1860 avea 118.

In 1858, se deschid scedele de fete din Peatra, din BotosanI (Septembre 1), din Ga-lati (Octombre), din Hui (1 Septembre, institutórea P. Lupusor), din T.-Frumos (Sep-tembre 4), din Ismail, precum Obran' din Vélcov, din Basarabia (Noembre); din Vas-

2) din T.-Ocnei (13 Octombre, cu institutórea Palade).In 10 Noembre 1859, se deschide sc6la de fete din Roman. 3)La 8 Octombre, se deschide scrila de fete din Bacati, cu 64 de elevi, iar in 1860 erail

80 eleve. 4)La 31 Octombre 1859, s'a deschis sceda de fete din Fálticeni. 5)

Tóte imbunatatirile proiectate in anul 1859, sub Ministrul A. Tiriakiu, in Moldova,sunt arätate de V. A. Urechiá, pe atunci director al MinisteruluI instructiunei publicedin Moldova, atát in anexa explicatóre budgetului pe 1860, cat i in volumul din ope-rile séle complecte, sub titlul «Didactic,a.» Ar fi apnipe cu neputinlä. sä. Inregistrám adiextraordinar de numeräse actele din 1859-1860, imbrätisänd scóla románä in genere

diversele organe culturale.

2) Dosarul No. 1.363 si 406.Primele fonduri pentru deschiderea sc61e1 de fete din Vasluiti, s'a adunat prin subscriptiune pu-

blicA in aura de 240 galbenl. Sc6la s'a deschis la Septembre 20.Dosarul No. 1.382.Dosarul No. 1.379.

3) Dosarul No. 1.320.

156

Totusl dam loc In anexa urrnatórelor acte, cu referinte la scóla primara. 1)Instructiuni relative la predarea diferitelor materh in scraele prirnare dupe pro-

grama lor. Aceste instructiunl serse de mine sun t primele, care aù fost date invéta-torilor din Moldova. Ele pot fi in unele pärtI modificate de didactica de ast'adI, dér numaï putin constitue un progres asupra trecutuluI;

Raport asupra budgetuldi sc6lelor din 1859;Din acest raport se vede, ca guvernul din 1859, WU*. mai multe scolI primare prin

judete i destinä 60.000 leI, pentru tiparirea cartilor scolastice, pe tanga c& dot& colec-tiunile sciintifice si regula situatiunea scólelor primare in mod avanVigios fata cu pri-mariile ;

Discursul la deschiderea consiliuluI scolar pe 1859, in care se pote Imbratisa pla-nul aprópe In treg propus de mine D-lul Tiriakiu;

Se intiintézi in 19 Decernbre 1859, un comitet de Dórnne sub presedinta M. S.DianneI Elena Cuza, Insärcinat cu inspectiunea suprema a tutulor scólelor de fete ;

Memoriul despre starea invétatureI publice in Moldova la 1859. Prin acest me-mori& se desfasurá i maI bine planul urmärit in invétaméntul national in genere. 2)

Tóte ace ,te anexe privesc negresit nu numaI invétaméntul primar, dér In genere,trite sailele de orI-ce grad. Sa inregistram totusI in mod separat i uncle acte cu refe-rintä la sedla s&téseä.

Datorl suntem sa recunóscem, ca istoric impartial, ca anul 1858, de si an nefast óre-cum in istoria politica. sub Caimacamul Vogoridi, este totusI o data memorabil& in istoriascóleI satesdi din Moldova. Está jrumalul incheiat de Ministrul Principele D. Cantacu-zin In luna Octombre 22.8)

cAvéndu-se in privire, cä cea maI important& legiuire, pentru térä este aceea prevé-Outi la sectia I, lit. A, din regulamentul scolar, unde prin § 14, se legiuesce intiintareade scoll satesci pentru a inzestra pe fili locuitorilor, cu cunoscinte neapérat trebuit6restareI lor, si a forma din el gospodarI bunI i 6menI cu frica lul Dumneleti.

Avéndu-se in privire, cfi prin § urmätor, sub No. 16, se prevede acum de o-data for-marea unor asemenea scoli, ate una de fie-cave ocol, prin urmare In numér de 63 0si se vor ase0a in satele cele mal poporate din centrul ocólelor.

Avéndu-se in privire, cA pentru a se face un inceput si a se da un exemplu numalputin in privirea celor prev6dute de acelasI § 16, pentru mosiile clerului, pe Lang& mé-surile luate pentru cladirea de case de seed& pe la tóte mosiile clerultif, atat päméntenecat si cele inchinate, subscrisul a isbutit pana acum a deschide la 1 Septembre conti-nit un numér de 25 de scoli sätescl pe la osebite mosil, earl acum se gäsesc bite func-lionând.

Avénd in vedere, cä pentru térgurile din moil Infiintate, dupe lista primitá de la Mi-nisterul de finance pe langa adresa No. 6.661 din anul curent 1858, s'afi fault midlo-cire la Ministerul din launtru, prin adresa No. 7.012, pentru a se executa pe proprietara infiinta scólele cerute de acelasI § 16, pe temeiul declaratiaor pästrate In archivaministerulul din partea unor asemenea fete.

Avéndu-se in privire, ca in ttrma celor de maI sus expuse nurnaI pentru infiintareascélelor de °cede nu se gäsesc Inca luate mésurl de aprOpe.

2) VedI anexa.Veçll anexa.

9) Dosarul No. 71 gi 1.180, din 1858, archive ministerulul cultelor.

Subscrisul recomendéza prin acésta sectieI respective (D. Melidon) a inainta de indataurmatórele

Sä se ordone tuturor administratfilor, ca sA chibzu6sca pentru fie-care ocol satulcel mal potrivit in care s'ar putea aseda sc6la elementar, conform celor prevädute demal sus citatul-§ No. 16, dupe care administratia sa raporteze Wit de numele satuluI,eat si de num6rul falcilor si a populatiunei lui, precum i numele proprietaruluI;

Indatä ce se va primi sciinta, sä se faca pe de o parte Indemnare proprietateI a pun eIn lucrare casa de scóla, iar administratieI i se va recomanda a executa aducerea la in-deplinire a unor asemenea lucräri, asIa ca pana la 1 Septembre anul viitor 1859, tóteasemenea case sa. se gäséseá. gata, impreuni cu inobilatia trebuit6re dupe anume plan ;

Pentru pregälirea unuï asemenea plan se va pune Insarcinare architectulul Cae-tanovicI, recornandandu-i-se a prevedea tóte trebuintele unuI asedämént destinat pen-tru scéli;

Ua asemenea plan. dupe ce se va pregati se va supune aprobäreI SfatuluI spre in-cuviintare ceréndu-se tot o-datä deslegare si de catre cine urméza a se pláti lefile pro-fesorilor i cheltuelile scélelor.»

Planul In cestiune, maI sus, este gata numaI In 6 Martie 1859, dér e facut prea lu-xos de óre-ce devisul iaie suma de 77.228 le. V. A. Urechiä inapoesce acest planarchitectuluI, spre a '1 modifica la un pret mult mai scadut.

Un plan me potrivit era cel din 1857, proectat In forma a.césta :

I 76343s t1

457

/4Y "if 17

ra

-/4,/ // 4'2'5

'Av AM' AMY/ 4

-1

r--

Temelia de peatra, zidul de caramida i acopereméntul de sindrilä.2. Ferestrele tn dou6 canaturl si de sticla.

r5

U0le i ferestrele cu balamale i incuetorI de fer.Odttile pardosite cu scändurl.Báncile ca acelea ale scóle/or tinutale.Zidirea sci se rani dupe plan, sub privigherea architectuluI tinutal.

Planul acesta se dä. D-séle revisorulul Iancu Pavlov.

Mal tirslift numal, la 1859-4860, eti am simplificat planul de scelli 0 '1 intocrnitia§Ia, ca sä coste mal putin i sa fie maI comod pentru prirnirea In scoll 0 de fete mid.

Eatä acest plan :

o

4.88

Plan de scèlà siitéseä

Dupe acest plan urmég a se construi binaua de cdrämidá In grosirne de una 0 ju-métate cArämida, décA ar5.mida va fi in lungime de o palmi pr6stA, lar Alud malatuncI va 11 de douè carAm41. Temelia se va face de piatrit, (idea va fi Inlesnire de ase-menea material, tar de nu, se va face de cAretmidä arsä. Acoperéméntul se va face de

lemn de brad, acoperit cu pindrilá sea dranitä. Dupumelile se vor lace de scandurT debrad, pi plafonul de scanduri ceruite. Podul de deasupra va fi lipit cu lut, in scop de atinea cAldurä, pi pe unde va fi mg mare inIesnire de cärämidá, se va pardosi cu de acestmaterial, apeslat flume In lut färä var. Upile pi ferestrele vor fi de brad (led nu va fiinlesnire de lemn de frasin sét`i stejar. Ferestrele vor fi duble ate in cloud canaturT, fie-care legat Cu 4 zäv6re pi 8 balamele i cate douä carlige. Upa antreului va fi cu lu-mine d'asupra pi In douä canaturY, legate cu 4 balamele, o br6sca i dou8 zäv6re.UpileInäuntru vor fi numaI de un canat, legate cu douè balamele pi o brelsca. In sfirpit, ttitiizidäria, uilep't ferestrele vor fi dupe dimensitmile arätate in plan. Fundamentul seva säpa la adancime de 4 palme, unde pämäntul va fi bun pi sänätos.Lärgimea teme-lief va fi de 2 V, palme la pämänt sänitos pi de 3 palme la pamént slab.La didire seva intrebuinta numaI var i nisip.

Acesta e planul ce se impunea arendailor moOilor mänästiresci pentru construirealocalurilor pen tru scóle.

Prima preocupatiune a guvernämäntului national al lui Alexandru Ión I, a fost ne-grepit see& sä.tésr,ä. Mai 'nainte de ttíte s'a gandit sä imbuultätéscä cunoscintile Inv&tätorilor, de aceea pentru pregätirea de lavétátorT se complectä sceda normalä dinTrei-Ierarcla (preparandä), cu profesori eminentI ca D-nii B. P. Hasdefi, pen tru partealiterarä i Gr. Cobalcescu, pentru partea sciintificA, pe cand insupi Directorul ministe-rului instructiunei publice V. A. Urechiä conducea clasa I lancasterianä din TreI-Erarchl, pentru ca institutora acesteT clase sa introducä metodele didactice cele mainoui, ca sä serve de model candidatilor din sc6la preparandä. Este de negräit aventulce lua. preparanda Vasilianä. primará alipitá la ea prin asernenea impreuná lu-crare a atator bárbali.

O mäsurä importantä s'a luat in Mille 1859, cat privesce invälämentul fetelor desáteni.

S'a decis, cä in scalele de baeti din sate se pate a se admite i fetele de la 6-12ma. S'a promis'invätätorilor o adäugire de remunerar indatä ce vor proba, a aft insc6la un numär de fete.

Eatá actele importante schimbate in acéstä privinta :

Copil din acta cu No. 1.373. din anul 1859

Jurnal1859, Tunic 49.

Considerand cä § 26, lit. c, din regulamentul scolar, vede in scalele de fete misllo-cul de a se forma din tinerele patriei, sotii i mume bune in care rézimä fericireacasnici a familieT pi basa pentru crescerea cetätenilor.

Considerand, ca vitalitaeeì nationald repécle tot-d'a-una in masa poporului i eft sin-gurul mislloc de regenerare nationald este regenerarea poporuldi.

Considerand, ca scoff pentru sexul bárbätesc aft inceput a se face prin sate.Considerand, cii echilibrarea de inteligentit intre ambele sexe este o garanlie a bu-

nei armona pi a moralitatei familiei.Considerand, ci educatiunea sexului femeesc este o antée necesitate In re,generarea

poporuluT, flind-cii ele sunt menite a face din fie-ce familie cate o scáitt, unde pe ling

ido

educatiunea sufletésci sä pat& da copiilor lor i primele notiunl desvoltatare inteli-gentel ;

Ministerul simte via trebuinta de a se incepe infiintarea grahnicä de asemenea scolIsi pe la sate.

Considerand insd strimtorarea de mi4lace In care se and budgetul instructiune pu-Mice ;

Considerand si necesitatea de a se uniformisa cat mal mult invetatura elementardpentru ambele sexe, spre a nu rumpe echilibrul lor de inteligentä, ceea ce provea de-sarmonie i nefericire In familie ;

Considerand cd scolara sitenI de partea bärbdtesc,ä, atilt dupe regulament cat si dupeexperienta anilor din urmä, se ved a nu putea frecuenta scálele sätesel decat in timpde iarnä, cand nu sunt chiamatI la lucrul campului;

Considerand cá cea mal mare parte a anuluI scdlele reinan disponibile;Considerand ca fetele sätenilor mal putin sunt ocupate cu agricultura, mal ales In

vérsta de la 6 anI pana la 10-12;Considerand ca chiar este de datoria guvernulul a conluera la stavilarea sexulul fe-

meesc de la muncT nepotrivite cu slabele sale puteri fisice, i prin urmare daunätaresanetateT publice;

Ministerul crede, ca lipsa de scoll de fete pe la sate, se pate, cu putinä cheltuialdmai lesne inlátura, decretandu-se, ca cel pulin tot timpul in care scóla siitésca ar tre-bui si rémana Inchisa pentru bderi, din causa lucrirei pamentuluI, ea sä fie deschisapentru copilele sdtenilor, de la venta de 6-12 anT, pe langi care si iarna s'ar puteaasemenea otári cate-va ore, in duce Ole pe fie-ce septemand, in care beneficiul scaleTsä fie iaräsi acordat numai fetelor.

Sectia va comunica jurnalul de fatá ConsiliuluI acolar, cerend socotinta In asemeneacas, i fiind conformä cu aceea a Ministerulta, Consiliul o-datä cu comunicarea ob-servärilor séle, sa chibzuésca grabnic statute si programul ce ar crede mal neineritpentru instructiunea elementara a copilelor satenilor romanI.

Directorul MinisteruluI, V. A. Urechiei.

Onor. Minister de culte si instructiune publica

Consilita acolarRaport.

La oficiciul Onor. Minister, No. 4.658, pe langä care comunicä copie de pe jurnalulincheiat, sub data 12 Iunie curent, in obiectul participáril copilelor sätene la invetd-tura publica, cu onare se respunde: cA consiliul cu o vie multamire si in unanimitateaprobä mesura ministeridd i hotdresce, ca pentru asemenea scale sd se aplice programa

statutere astql in vigare pe la scalele filiale din Iasl,iar incat pentru lucrul de Wing.,consiliul Iasi la dispositiunea onor. Minister, spre a chibzui dupe mesurile pecuniare decare pote dispune.

Inspector general al scalelor, N. Ioneseu.Dr. Apostoteanu. Sticiu. Miele. Icononiu.

No. 79. 1859, Inn ie 47.

Asupra raportuluI de sus, am dat urmatarea resolullune:«Se va face referat la consiliul Ministrilor,prin care se va areta consideran tele de pe

jurnalul incheiat de subscrisul, cat i modul cuin aceste scoli de fete se pot intretine,cerendu-i-se invoire de a se prevedea In contractele viitóre de lmposesuire de naosiT, mi-cul spor pang. la 3.000 pe an, pentru profesori, spre desdaunare pentru noua sarcini celi se va da, de a avea clase si pentru fetele sátenilor, iari pani ce asemenea spor se varegula in ask mod prin contracte, pentru mosiile deja In posesie, si se Invoiasci Mi-nisterul a le slobosii din economifie case clerului.

V. A. Urechid.

PRINCIPATELE-UNITE

ReferatMinisterul cult utui i at instrucliunei publice. Seepia I-a.

Considerand, cä§ 26, litera C, din regulamentul scolar, vede in scólele de fete misl-locul de a se forma din tin erile patriei, sop i mume bune, in care rézimi fericireacasnici a famine si basa pentru crescerea cetitenilor ;

Considerand, ci vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporului, i ai sin-gurul mislloc de regenerare national& este regenerarea poporuluI;

Considerand, cä numai prin respandirea invetitureI si a moralitäteI prin wolf, se póteajunge la acest scop ;

Considerand, ca scoli pe_itru sexul bdrbätesc aü inceput a se face prin sate ;Considerand, ci echilibrarea de inteligenti Intre ambele sexe, este o garantie a bu-

neI armonii si a moralititel familiel;Considerand, ca educatiunea sextilui femeesc este cea d'anteiä necesitate in regene-

rarea poporulu1, fiind-cä ele sunt menite a face din fie-ce familie cate o seek, unde, petang educatiunea sufletesci, se póte da copiilor i primele notinni desvoltátóre inteli-genteI ;

Ministerul simte viil trebuinta, de a se incepe infiintarea grabnici de asemenea scolisi pe la sate;

Considerand insá strirntorarea de misfike In care se afta budgetul instructiuneT pu-buce;

Ministerul, in unire cu consiliul scolar, aú chibzuit, ca invelitura fetelor prin satesä se &a In aceleasi scoll infiintate pentru bäetI, regulandu-se pentru acésta ore sislile osebite, in privire maI ales, cd. scolarii Wen' de partea bärbitesci, atat dupe re-gulament cat experienta anilor din tu.má, Se ved a nu putea frecuenta sc6lele sä-tesci Omit in timpul de iarnä, cand nu sunt chiämati la lucrul pämentului, in cat ceamaI mare parte a acestor scóle reman disponibile.

Acestä mesura de cea mal antée urgentá pentru tea, pe langá cá asigurezd o largaparte de luminare intelectualá pentru masa matiunei, fdrd a ingreuia Statul eu cheltu-iald Impovarätóre, apoi este si férte favorabilä uniformisirei cat mal mult a invetätureimorale pentru ambele sexe; subscrisul are onóre onóre a o comunica apreciatiei Onor.Consilitl de ministri poftindu'l tot o-datá, ca in privirea sporului de muncá, ce vor necesitapen tru profesoriI sitescI o asemen ea in douiti sarcini si in privirea slabului salariil de 2.600lei pe an, ce le este asignuit acum, sä bine-voiascd a Incuviinta sporirea acestul salariiipani la 3.000 lei pe an, care spor, pentru mosiile ce ail a se Imposesui in viitor, si seprevadá prin contracte in sarcina posesorilor, dupe pilda urmatá i pani acusa, iar pen-tru acele ce se gdsese acum. imposesuite, a se plätesci i acest spor tot din casa cleru-

if

444

14 cti Incepere de la 1 Septembre anul curent, (dud urmezti a se deschide inv6täturapentru fete), precum se urinéza si pini acum profesorilor de pe la mosiile, unde nu ail.urmat Ind o noul imposesuire, spre a o prevedea in contract.

V. A. Urechicl.No. 4.937. 1859, Iunie 24.

Consiliul de ministri ail aprobat. mèsura si atuncI s'a luat dispositiunea urratiíre:«Se aprobä dispositiunile prevdslute de consiliii, pentru care se va i face cunoscut

firofesorilor sätescl, a incepe eursurile pentru fete, dupe dispositiunile ce Insisi vor chib-zui de mal potrivite In impregiurärile loc,ale, iar sporirea de salariii, prev6slutä pentruasemenea mesurI, nu li se va slobosli cleat de la data, c,ând In catal6gele ce vor presinta,se va gäsi coprins numèrul de 10-15 eleve.

V. A, Urechici.

Onor. Minister de culte 0 de instructiune publicá

Consiliul molar

In urma oficiului Onor. Minister, cu No. 7.116, din anul con tenit 1859, ating6torde reorganisarea scélelor sätescI, in chip de a putea fi frecuentate si de fete, insärci-land pe D-lul Doctorul Anton Velini, spre a studia si a presenta un proiect de celemal sus arètate, de la D-luT s'a primit referatul cu data din 13 Decembre, anul conte-nit, prin care opinézi, ca bietiIsä Inv* numaY In lunile de iarnä, iar in lunile de vérasa Inv* fetele; Consiliul insä este de pärere, ca sá se lase in buna chibzuinta a pro-fesoreluI, ca adea, sä invete bäetil inainte de masá, iar dupe masá sá Inv* fetele, iarde cum-va D-luI profesorul ar socoti a ar fi me potrivit, atuncI pote ea fetele sti. Inv*impreunä cu HOY In aceleas1 ore, punéndu-se insä Inaintea D-lor profesor!, a numaYaceI insuratI, sci urmeze a Invèla si pe fete de la vérsta de slece aril inainte, lar ace' ne-insurall, numaI pänii la aceea de slece anI.

Presedintele consiliului, V. A. Urechia.Miele. G. L Iconomu. Z. Columb.

No. 10. 1860, Ianuarie 8.

*

Eatá unele din datele, la care se deschise scoli sätescI, in 4858 si 1859.In 27 August 4858, sciila la HármlinescI, judetul Suceava.

Septembre ,, If n CostulenI, !' Iasi.,, ,, 71 II Stänilesc! ,, ,,

,, 29 ,, ,, ,, ,, Satul-Rusl 1)

1, ,, ,, ,, ,, BogdäneseT. 2),,, ,, ,, s, Satul Preutesd.I, August ,, ,, ,, MäräsescI. 3)

Septembre ,, ,, ,, flidft.enI, judetul Suceava.,, Deeembre ,0 ,, ,, SinescI ,, 14.4)

2) Dosarul No. 73 fi 1.298..2) Dosarul No. 72 fi 1.297.8) Dosarul No. 77 fi 1.302.4) Dosarul No. 79 pi 1.803.

In Octombre 1859, scAla la Cotul-VamesuluI.n n Pipirig, judetul Neamtu.

77 77 n 77 71 Lipova.22 n n n Sceda mixti din Ninescr, judetul Bacid.17 1, n n n Bunescl.Noembre n n n Sabasa, judetul Suceava.

n M6nistirea Cosula.Satul Cretescl.

Decembre n n n Budescil-PrecesteI, judetul Neamtu.Noembre 1858 n n MAnistirea Bogdana.

In 26 Iunie 1858, D-luI LogofAtuI Iordache Costache Boldur, prin testament obligipe fiul sAt a tine o soili normará pe mosia sa HudescI, asiguri 300 galbenI in mosie

cedézi 53.172 leY, ce are de luat de la Stat pentru tiganil desrobitI.In 10 Iulie 1859, sc6la de la Bircu i GosmanI.Invètátorul, preotul G. Ionescu, primesce léfa incii de la 1 Martie.

Trecénd de la scdlele primare la cele secondare, constatim urmit6rele: Deschide-rea de scoll reate in Moldova, in luna tul Octombre, de si ele nu figurad in budgetulpe acel an.

ProfesoriI numill la sc6la reali din Ias1 ad fost D-niI doctor A. Velini, M. Gheorghiusi Partenie.

Noul guvern al lid Alexandru I6n I Cuza, a gäsit in Ianuarie aceste scoli reale firaniel' o regula i lefile neplAtite pAni la Ianuarie. Eati reclamatiunea profesorilorcrárile urmate in acésti

Onorabilului Minister al cultelor si al instruqiunel publica

Pro fesorii scólei reate din Capitahl

In fi intAndu-se, con form regulamentuluI scolar, scóla real& aicea in Capita' i, subscrisil,prin decrete chiar de la infiintarea acesteea, aù fost insArcinall cu predarea diferitelorobiecte prescrise in programul respectiv. Despre succesul acestel sc6le, Onor. Ministerse pede convinge de pe notele examenului Antéjil al anuluI 1858-1859 si din rapor-tul D-lui delegat, ce ad examinat la acésti scóli. Insi subscrisii, pentru asemenea pos-turI de sépte lunï, adecA de la Octombre anul 1858 si pAnA acum, n'ad primit nimicdin salariile, ce li s'ad asignat prin decrete.

De aceea déri, cu respect se rAgi Onor. Minister si bine-voiasci de a regula solvireasalariilor cuvenite lor pAni acum, in privh.e, nevoilor urgente ce 'I inconjuri.

Dr. A. Velini. Partenie. M. Gheorghiu.

ReferatSamela mételo,. §i a mitelor

Mal 'nainte de a se pune in lucrare resolutiunea insemnati pe suplica de fati, sub-scrisul cu respect referézi Onorabilei Camere, ci. Onorariul acestor profesorI nu figu-rézi prin budgetul anuluI trecut 1858, *dupe care ar trebui si se urmeze potrivit con-

464

ventiunei, in cAtA vreme acest al anului curent nu va fi intárit tug profesoridupe ordinul No. 10.641, ce se pAsträzi la casierie, se cunósce functionänd Inci de la4 Octombre anul trecut, si suma, ce li se cuvine pänä la 1 Ghenarie anul eurent, s'adat In rämäsitä, ce are .a se pl'ati prin.suma anului trecut 4858; prin urmare se ceredeslegarea atAt pentru anul trecut, precum i pentru acest curen t.

Sames, Antoniad. 1859, Malt. 8.

Resolutiile puse : «Va regula slobo.).irea salariilor cuvenite.» Alta: eSa se slob6dá.»

Niel in 17 Octombre 1859, nu eraii plätite aceste lefl, precum se vale din urinät6-rea ordine &Ire sAmesia st6lelor :

Ordinul cu No. 892, din 17 Octombre 1859, di tre casieria Statului

Asupra tAnguirei primite de la profesorii scóleT reale din capitalá, cä nu li s'ar fi OA-tit salariile euvenite, sä serie casieriei a regula de indatA plätirea.

V. A. Urechici.

La Galati in& era scóla realä, care merge tot asa de räil, in tóte privintele.La Bérlad gimnasiul Codreanu, infiintat In Octombre 1858, cu 18 elevi, In 1860

abia are 39 de scolari i Ind, dupe ce In 1859 Ministerul a acordat acestuTdouä burse de scolari. 4)

Gimnasiul din Bärlad cerut Epitropia proprietfitei orasuluT, oferind case pen truinstalarea IuT. PAná ce sä se repare casele acestea, clasa I gimnasialä s'a deschis cu 16scolari, la 1 Octombre)chiar in localul scélei primare, cu duoi profesorI: D-nii VérgolicIsi Ulis Filalite. Mal apoi, in Martie 1859, Ulis Filalite a trecut la scóla din Galati, In lo-cul demisionatulut Adrian, iar in locul lui Filalite, la Bärlad, a fost numit D. PanaiteChenciu. 2)

La 1 Septembre 1859, directorul Ministerului instructiund publice, V. A. Ure-chiä, a deschis cu solemnitate gimnasiul din Botosani, punéndu-1 sub directiunea pro-fesorului Paulini. 3) Deschis cu 10 elevi, la 1860, abia avu 43, in duoä clase.

O buni xnäsurii s'a luat de guvernäméntul cel nog al lift Alexandru Ión I Cuza, prindesfiintarea seólelor catihetice din judele.

In urmarea mäsurilor luate de acest Minister, pentru intrunirea scólelor cateheticetinutale cu acele publice primare ordinare, se publicA spre sciinta si regula cuT se cu-vine, cä scolarii desfiintatelor sea eatehetice, insmänd cursul primar, vor avea aceleasidrepturi i beneficii ca pAnA acum, fiind-cä In scólele primare pot inväta, In ore libere

benevole, obiectele speciale ale programului catehetic, preeum: leturgia, tipicul, eän-tärile, etc.4)

No. 11.233. 1859, Decembre 15.

Dosarul No. 4.378, archive Ministerulul de Culte.2) Dosarul No. 4'72, din 1859.2) Dosarul No. 1.376.2) Desfiinlarea sc6lelor dise calehetice, a curial abusurile hirotonireI de candidatl ignorantI 0 a

dat mis116ce mal multe la compleclarea personaluluT seedelor primare la sale 0 din orave.

Dosarul No. 196 din 1958,VeTt anexa.

165

Acéstä desfiintare, pe care o aveaii in vedere i guvernantfi de la finea anulul.1858,necesitase infiintarea seminarlilor eparchiale. km v64ut maI in urmä infiintarea semi,nariuluI de la Husl, sub Gr. -Ghica.

La Roman Iconomul D. Matcas este insärcinat, in Martie1858, cu adresa No. 2.008,data prin telegraf, ca impreuni Cu locotenentul de Episcop, sa caute case pentru a seinfiinta seminarfii.

Cu raportul No. 2.358 al Directorului Departamentulul cultelor, din 12 A.prilie 1858,si cere aprobarea CaimacamuluI Vogoridi, sä se organiseze seminarifi in Roman.

Seminariul se deschide la 1 Septembre 1858, in presenta delegatuluI Ministerulul,D. Christodulu-Cerkez. 4)

Acest seminarifi am u in anul I 76 de scolari si in anul urmAtor 86.

La mänästirea Neal*luì Inca era un seminarifi, conform brisóvelor anterióre, darmergea f6rte Mil In 10 Aprilie 1858, cu adresa No. 2.382, pr6v6ca Ministerul pe sta-ritul manästirel si pe Sobor, slicéndu-le :

aCu mahnire se privesce, ca acele sante mänastiri, In contra principiilor consfintitede chiar asedam6ntul de care se carmuesc . . . . , sta. pe loo de anI IndelungatI si nuface nimio pen tr'it luminarea 16reI. Prin urmare, déca din trecut se scie, ca a pus atataingreuere la inflintarea de sc6le inäuntrul mänästirilor si la Térgul Neat*, precum an-t6iii se proectase ; d6cá se scie, cá desfiintand internatul din Térgul-NeamtuluI in timpde iarnä, de aft maI Minas copiI r6tacind, pana ce i a adunat pärintil lor...

Ministerul face mänástirilor severe imputan l si pe lana acésta le mal cere sá obligepe arendasiI ion in deobste, sa Lei case de scéld, dupe planul trimis de mai 'nainte deMitropolie, sa dea acestor schle cite un r6ndas, luminatul i încáiiIitul i sa platéscliinv64atorilor cate 2.400 le pe an, oil sä nutnésca rneinastirile inv6tatorI dintre calugariibätanI3 earl sa deprinda pe fiil de sätenI a ceti, a scrie, a socoti i principfile religiunel.

Seminariul de la Socola atrage atentiunea DepartamentuluI bisericesc hici din 1857,dupe cum am v6r,lut, dupe intrigile maI cu sérnä a Vlädical Suchupan, care era r6n-duit membru in comisiunea de anchetä a seminariuluï. Adev6rul e, nu di semina-riul merge& r6ä, ci cA Filaret Scriban se declarase partisan al unirel Principatelordecl CaImäcämia voia sä. 'I inIatureze spre pedépsä, din fruntea seminariulul.

Se näscu conflict intre Mitropolitul Sofronie, care tinea cu Scriban i intre §eful De-partamentulul bisericesc.

Dam In anexa 9) actele relative la acest conflict din 1857.

In 1856, Archimandritul Melchisedec, abandona postul de profesor si inspector alseminariulul Veniamin si trece ca rector la seminarul din Hui.

In acelasl an, se trimit la Atena pentru studiile teologice absolventii: Clement Nico-lag, Filaret Dimitriu si G. Erbiceanu; iar Ghenadie Enaceanu i Erodiaconul Dames-chin ail fost trimisI la Halchi, in seminariul cel mare al patriarchieI de Constantinopole.Personalul didactic al seminariuluI Veniamin, in 1858, se imbogatesce prin numirealtfi Aug. Scriban, care a studiat la St. Peterburg, la catedra de retorica, etc.

In 1859, Departamentul instructiuneI publice intra ou referat la consiliul de mini-

166

§tri, sub No. 7.367, din 15 Septembre, §i cere desfiintarea EpitropieI speciale de la se-minarid 0 trecerea seminariilor sub directa administratiune a DepartamentuluT, peconsiderantele ce se pot vedea mal la vale.

Referatul No. 7.367, adresat Consiliului de miniytri la 15 Septembre 1859

Monitorul oficial de Simbätä 31 Octombre 1859.

Din alaturatul in original raport, sub No. 26, presentat de seeretarul caneelarieI E-pitropieI seminarulul central din Socola, Onor. consiliù se va putea lamuri indestul deimpregiurärile complicate, in care ad. &Out lucrärile privitóre, atAt pe a EpitropieI, catv,i pe acelor alte 2 seminaril eparhiale din Ora, §i. care pina acum ail adus dupe sineintrerumperea §i destvér§ita desorganisare a unor aqedaminte de educatiune publica, euatAt mg importante, cu cat ele se gasese menite specialmente, a produce pentru térapreotiI trebuinciog pentru conducerea moralä 0 religiosa a natiund.

In vederea unor asemenea impregiurarI:Consideränd cap. . . . din regulamentul organic ;Consideränd art. . . . din actul constitutiv din 1/ ;

Consideränd, ea pärta§ia Mitropolitulul la atributfile MinisteruluI cultelor §i instruc-tiuneI publice, legitima sub Regulamentul, care facea din religiunea ortodoxa o religiunedomnitóre In Stat, este nelegitima dupe conventiune, prin care We culturile creqtinesunt nivelate In drepturI §i datoril;

Consideränd art. 37 din acésta conventiune, prin care acésta garantia, exclusiv a P.S. Mitropolitul, se cun6sce abrogatä, ca contrara nouldi regim ;

Consideränd, ca. *Inca de la 1849, *i chiar sub regimul reglementar, s'a consta.tat ne-eficacitatea comitetelor asupra Invétaturei publice, prin oficluI princiar No. 46 din acelan, (Manual tom. II, pag. 303), §i le aii §i desfiintat in genere, luck, numaI prin o cu-riósä contradieere, mésura gasita sie nepotrivitä pentru instructiunea din téra, s'a men-tinut totu§I in privinta instructiund din seminar ;

ConsiderAnd, a chiar §i dupe oficiul No. 46, ail urmat noui desaprobärI a mentineretEpitropiilor, atät prin tristele resultate ale invälature §i ale neuniformisáreI §i spre ve-derata daunä a educatiuneY nationale, cat §i prin promulgarea nouluT a§edämént seolardin 1854;

ConsiderAnd § 98 din acest aqedämént, care special abreiga sistemul de Epitropil;ConsiderAnd § 63 din acest a§edämént ;ConsiderAnd, eä statutele pentru reorganisarea seminariilor, alcätuite in 1851, de qi

votad prin § 8 Ore-cum a se intemeia pe § 64 din regulamentul scolar, sunt insä in ve-deratä imponcisiere cu principiile generale pe care legiuirea scólelor din 1851 este in-temeiatä ;

Consideränd necuviintele inmate in anul acesta, la seminarul din Socola;ConsiderAnd, art. 4 din jurnalul incheiat la 23 Maiii contenit, intre P. S. Mitropo-.

litul §i Exc. Sa Ministrul cultelor, 0 prin care P. S. !mug reeunoscea necesitatea dereorganisare radicalä la seminariti, spre a '1 pune in stare de a produce tot binele cese a§tépti;

Consideränd, in fine, c,A prin acela0 articol P. S. Mitropolitul patruns de convingere,ca progresul setlelor eere privigherea directa a MinistruluI de instructiune publica,fórte nemerit subórdonézi studiereI aplick eI acestui Minister, proiectul de reorgani-sare al scélelor clericale, In care prin aeel jurnal s'a Insäreinat Epitropia,z

,.-- 167

Pe asemenea considetuntet si pe temeitl cä conventiunea cere centralisarea tutuloraverilor Statultd, precum In curând se si recularisarä i averile mönästirescI, seminariilese luarä de minister si ele primirä prefacerT, sub noua administratiune a Departamen-tului, ba si o nouä organisafiune.

In darea de sémá a MinistruluT Mapolache Costache, cAtre Divanul ad-hoc pe 1859,se amintesce despre anchetele urmate la Epitropia seminarése4 in 1858 si in Majá 1859

despre concentrares administrárel centrale, cu avutul lor, in Ministerul instructiuneIpublice, spre a se pune capät decadentei, in care se inglodat mervl acele importanteaseslaménte, menite a ridica in 1611 morala i respectul cAtre religie. Acéstä mtsura a avutimediate resultate de economiT in cheltuelile sc6lelor catihetice, earl existat necomplete,In neregula cea mat mare si de prisos, aläturea cu cele primare, uncle aspirantiI de ainfra in seminariI putead gäsi aceleasT stun pregatittre. Un alt resultat al concenträ-ref administratiunei sc6lelor seminaricescl, in Minister, a fost progresiva lor reimpopo,.rare cu scolarI. Nu trebue ins& sä negärn, cá adevtratele resultate ale acesteT mtsurT,stall atarnate de la strta ce se face cleruluT in térä, dupe cum din project urmézä a sesupune studiultt Adunärei, cAt si de la aprobarea ce Adunarea va da proiectuldf de lege,pregátit pentru radicala reorganisare a seminariilor.

Inflorirea acestora, fiind In legAturi C14 chirotoniile incredintate elerulul inalt, s'astaruit cu t6te puterile, de a se opri acele nelegale. Wei promisiunI solemne, canisce asemenea hirotonirl vor content, s'at dat Ministerultii, ele totusi s'at reinnoit, cudauna a until insemnat numär de candid* eqill in 1859 din seminariT.

Eatá publicatiunea inaintatá, pentru a opri chirotoniile de preop i chiar de calugäriignoranp :

«Este cu d'inadinsul oprit, de a se mal primi in tagma preotésci alp candid*, decAtnumaI pe aceI ce vor fi deplinit cursul Inväläturilor teologicescI. De unde de la sine seintele.g.,e, cA acéstä legiuire privesce nu numal pe acei ce ad a fi preop de mir, ci malOrtos i mat mult pe acei ce ad a fi asupra lor povèluitori; apoI, fiind-ci numaI dinpreotii din partea monahicéseä., dupe canéne, se pot ortndui in treptele cele mal 'naltebisericescl; pentru acésta, pomenitul articol al reglementulifl se aplica, dupe drept cu-'Out, mal Ortos asupra preotilor monahicescI; drept acésta, sus pomenita legiuire, vaavea deplinä a sa aplicatie, la tlarea de orI-ce fel de cin, sét dregä'torie bisericésci, adeci,la intdmplare de loe vacant, de protoeretl, proestos, dicasteriot, egumen, archimandrit

archiereti, nimenT nu se va putea Ondui, niel hirotonisi, ci numal din acele fete, earlvor inrapsa maI ântêiù atestat de deplinirea cursulul invätäturilor teologicescT, de earlfete se allá acum destule in térä, parte intrate in euros, parte doritére de a infra, in-telegéndu-se, el asupra acelor din IeromonahI, cart ad apucat a lua cinurI bisericescIan ume : Archimandrit i protosingel, acéstA legiuire nu are lucrarea ei.s

Pen tru pregitirea de profesori superiori, primele guverne ale Domnitorului AlexandruI, ajutà co burse pe scolariI din facultatea filosoficä, ba chiar si pe aceI de la facultateade drept. Ask result& acésta, din actul urmätor:

Copie dupe adresa Ministerului trebilor streline, cu No. 1.711, din lanuarie 1859,ceitre acela al cultelor fi al instrucliunei publice

Referatul acelul Onor. Minister, sub No. 3.992, arttätor cerereI, ce at fäcut studentildin facultatea juridicá i filosoficä, de a li se slobo0 subvenpunea cuvenitä pe lunile de

468

la 1 Ghenarie anul cure'nt, din economiile case' scélelor, r -se de Consiliulnistrilor, in coprindere: eAvéndu-se in privinta, cá propä trebue saefie tinta cea a guvernämentului; cit o asemenea utea fi ajunsä, décaeguvernul nu ar veni in ajutorul calor lipsii de mit,lhícel tentä i carI se deo-esibesc prin talente i zel ;

aConsiderandu-se, ca stipendistil aci aratati, aü i fost MU 73. asemenea stipendiT

«de 75 lei pe lung. de fie-care, de la 1 Septembre 1858, omiile casei scedelor.eLuandu-se in privire lovirea ce s'ar face in viitorul t Mali in referatul de

(data, si in general si studiilor juridice, déca guvernul &kit_ fi mg pupil gen erosadecat cel trecut si am refusa ask stipendii ;

*Consiliul incheiäMinisterul cultelor sA slobida stipendiile coprinsein referatul de fatä, conform

ereguld päzitä', de la 1 Septembre 1858, panä la 1 Ianuarie 1859.DConform dér acesteI Incheeri, Cu onor se face cunoscut acestui Onor. Minister, spre

regula.

p. Ministru, Antoniad.

Cu acestasi scop se trimit bursieri si in stainatate, la studil speciale. Asia in 1859,dupe propunerea directorulni MinisteruluT de culte din Moldova V. A.. Urechiä, din lunaJulie, Consiliul Ministrilor aprobl, ca din sporul arendärei mosiilor din acel an, sä setrimitä 3 tineri in sträinétate i anume : Bosie, Ciurea i Codrescu, cel d'antéid pentrudrept i eel doui din urmä pentru medicinii.. Asemenea profesorul Cobilcescu, doban-desce in acestasl an, o bursä de 240 galbeni pe an, ca sä studieze la Paris sciintele na-turale. Tot ast-fel D-nii P. Poni si Alex. (Mescal in Septembre 1859, dobindesc burse,in Franta, cel pentru sciintele naturale si al douilea pen tru litere.

Deja la Paris, erati mai multi bursieri din Moldova, din call cei me multi si astaspsunt ilustratiuni ale tare. Asia vom cita pe D-niI: N. Culianu, G. Marzescu, A. Peiu(raposat), C. Vasiliu Nat (acum general), V. Agapi (Doctor med.), D. Chinez (r6posxt),D. Ulea (Dr. med. raposat), etc. 4)

In 1859, Ministrul instructiunei publice din BucurescI, propune celul din Moldova,Cu adresa No. 643, din 14 Martie, sä se numésca corespondent si ingrijitor de bursieriprofesorul de la facultatea de drept din Paris, D. Royer Collard. Acéstä numire este apro-batä la 1 Iulie 1859. 9)

Am vaçlut, &AO alì bursieri s'aa trimis din partea seminarului Veniamin Mitropoli-tul Moldovei, en anaforaua No. 36, din 29 Aprilie 1856, a cerut Domnitorului Ghicatrimiterea la Atena a 3 clerici, conform § 16 din aseOmentul seminariuldi central.

trimis Erodiaconul Clemente, G. Erbiceanu si G. Dimitriu, cu cate 120 galbeni,unul pe an. 3)

In acelasl an 1856, s'ati trimis si la Halchi al1 trei tineri i anume: Erod. Eronim,Erod. Damaschin i Monachul Ghenadie, cu cate 80 galbeni, unul pe an. 4)

Dosarul No. 1.297 din 1859.Dosarul No. 4.330, archive ministerulul de culte.Dosarul No. 1.048 pi 1.625.Dosarul No. 1.052, archiva Statulur.

4) Dosarul No. 1.340.

169

La ocasiunea impfirtirel premiilor pe 1859-1860, V. A. Urechia, Directorul Minis-terului instructiunei publica, va ()Mine de la ilustrul seS Ministru, M. Kogálniceanu, sase trimitä. all 5 junT lnirsierl, de astá data' in Italia. l'om reveni asupra acestut fapt,mai departe.

In anil 1858 si 1859, se tin in Ia3I primele ctirsuri libere gratuite. Gel d'antéiu cursliber a fost inaugurat In Oiva de Duminica Tomet 1858, de catre profesorul Stefan Mi-clea. Consiliul scolar, compus din D-nit: T. Veisa, D. Pop, Z. Columb, Partenie Anton ie,Dr. Apostoleanu, Barnutiii, Suciu, cu jurnalul No. 48, din 17 Martie 1858, ail aprobatfacerea cestut curs liber, de fisica populara, in sala cea mare a AcademieT, de la 42 lianala 1 p.

Experimen tele /acute de profesorul Miclea atragea numeros auditoriu la acestecursurt.

In 1859, Cu adresa Ministerului trebilor sträine No. 4.166, din 10 Septembre, secomunica Ministrulut instructiunet publice scirea, ca la cererea D-lut D. S. MiclescuMinistrul financelor, consiliul de ministri a aprobat -descliderea until curs public decomptabilitate si de economie politic& si finance. Acéstä aprobare a dafo, aaialnd in ve-dere rèspandirea luminilor in Ora prin ort-ce midlèce, ca cea mal salutara m6sura pen-tru inaintarea nationala.»

I. Ionescu, a fost numit chiar cu decretul domnesc No. 7.565, din 19 Septembre1859, de bi farà léfa, sA faci cursul public, mat sus aritat, «pentru a se pregati un per-sonal cu asemenea cunoscinp speciale fOrte neap6rate, in privinta nouel organisatiunia diferitelor ramuri de administratie.»

I. Ionescu da, in 25 Septembre, programa cursulut. Avea sä. !ilia. 15 lectiuni dincomptabilitate si 16 din economia politici.

Top functionarit de pe la Ministere sunt indemnap cu stäruinla, sa urmeze la ascul-tarea cumurilor acestora, cart se vor tine in sala gotica de la Trei-Erarcbt.

Profesorele a linut cate-va cursuri de sérii. La unul din acestea, fiind de falá Mi-nistrul de finance Miclescu, a facut o verde criticá a actelor acestuia.

Inde iraePresedintele Ministerulut, M. Costache, scrie Ministrulut de Culte, Teriakiu, cá. «luand

incredintare, ca cursul de economie politica si de comptabilitate, deschis de D. I. Ionescu,a trecut peste scopul meniret WI si a esit din sfera specialá, care a motivat intocmirea-acestut curs, transformandu'l dintr'un studiti special de cornptabilitate, inteun curs dediscutil si aprecialit politice, subscrisul are onorul a pofti, ca si bine-voitt a avisa la in-locuirea D-lut Ionescu prin o altá persona, care in predarea lectiunilor sale sä se ocupecu strictete numat cu materiile speciale until asemenea curs.»

Ministrul Teriakiu face cunoscut acésta D-lut I. Ionescu, cu adresa No. 9.427 din 29Octombre.

Profesorul Mandinescu a fost invitat sä continue cursul liber in locul D-lui I. Ion escu.Ell Nu era tocmat lesne luY Mandinescu sá succédá unlit I. Ionescu (de la Brad) si deaceea lucrul ramase balta. i)

1.70

Ñe ramane a inregistra cate-va informatiuni i despre sceda de arte din las'.D'ano in anexa l) catalogul ucenicilor din acéstä sc61i, la 23 Aprilie 1858.lJn alt catalog, iaräsi anexat2) aci, coprinde numele elevilor pregititT pani la 1859,

pentru a capeta calificatiunea de maistri si de cal.In acéstá listi se arétä i judetele, unde aveati sä fie aqqati.

Conflictul ca fostul antreprenor al sc6leY de aite i meserii, continua In 1859 siinainte, dér sala se readuce in stare bunä, restaurandu-se localul in 1859, dupe pla-nul aci anexat. 3)

Anexan.' aci programele de la aprópe bite categoriile de scoli din Moldova, la fineleanului 1859. 4)

Sc6lele private din Moldova sunt mal de aprépe priveghiate in anii acestia si mai alesde la 1859 inainte.

Deja in 12 Aprilie 1858, ata prin feiia oficialá, cat si direct catre conduatorii scéle-scifdelor private, Ministrul instructiunei publice a scris circulare slicéndu-le: cAvéndu-sein privire, ci pe la unele din aselAméntele de invétäturi privati predarea limbei ro-mane se gäsesce in mare neingrijire, ca pe la unele nu este obligatorie pentru elevi sia pe la altele nu se gäsesce de fel coprinse intre obiectele de invé/ättu.a.», Ministerulface obligatoriti ctu.sul de limba romanéscá, sub pedépsä la din contra de inchidereaso:Ad. 5)

Ministrul din 19 Maii 1858, mal serie institutorilor din judete, sá aiba °chi asuprascellelor private.

In 1.859, Ministerul instructittnei publica a constrins mat de aprtipe scedele private,si se supunä la prescriptiunile legel scolare, In privinta programel si a limbet

In 15 Iulie 1859, Ministrul instructiunei publice din Iasi serie tuturor directorilorsehlei private, trimitèndu-le programul public, lista cirtilor didactice i aceea a indivi-slilor,cu dreptde a profesa si li se vestesce, ei la redeschiderea in Miran& a scoilelor, Mi-nistrul va opri de la profesiune pe ori-cine nu va avea in regula autorisare viva in chide

Vefli anexa.Ve01 anexa.Vell anexa.Ver)! anexa.Principalele pensionate cArora li Efau trimis circulare sunt acestea : Katz (No. 2.542), Atana-

siade (2.543), Frei (2.544), Iordan (2.545), Eivas (2.546), Joye (2.547), Hadik (2.548), Vroblesky(2.549), Petit (2.550), Meisner (2.551), Ferderber (Botoani 2.552), Quitnisky (idem 2.553), Peri (Ga-latl) 2.554), Scoti (idem 2.555), Edinachevici (Badil 2.556), Kopel (idem 2.557), Mayer (idem 2.558),Iavorsky (idem 2.559), Fritsch (Piatra 2.560), Diaconul N. Ionescu (idem 2.561) Kayol (Bérlad 2.562),Bitrou (Roman 2.563), Crudul (Foc4ani 2.564), Metei (BototianI), Sacheti (hin In 4859-1860 mal sunt urmit6rele pensionate noui : Pondichi la Dérlad, Blanchin la Botofani, Danilan la Bo-.totiani, SimionovicI idem, Olivare (Bérlad), 13.1padopolu (Galat1), Mitropolu (idem), Tecla-Zgorska (Foc-(kan°, Solia-Cociu (Fdlticeni). Mal eral i scóle speciale pentru evrei,

171

aacele institute, carI s'ar gasi Inca in stare anormala, nepotrivitä cu tendintele de uni-formisare ale educatiuneI romanescI.» 4)

Mare svon se ridica din partea directorilor de seca private, carl pun in m4care pebeli consula contra aceste mesurI. Ministrul explica prin jurnalele oficiale, e,a el «n'a'Mieles a nesocoti meritele multora din directori de scolI private si n'a pus in categoriede anormale tete sccaele private. Decl directora, carI a pensionatele in regula aseslatáde lege, n'ail de ce sä se tema . . . Cat pentru obiectiunile aduse la aplicarea progra-melor publice prin scelele private, Ministerul nu le iea in sémá, cadí nu le adrriite legea.

Tot-d'o-datä, cu asemenea explicaliunI categorice, V. A. Urechia, publica in S(éoaDuncirei, din 25 August, urmatorul articol

Résurcitirea Directorilor

S'ai ridicat limbele asupra Ministerulul de culte i instructiunea publica L..Cand dicem limbele, trebue si se inteléga acele ale unora din D-niI D-nele direc-

torl i directorese de pensionate private.§i pentru ce acésta cruntá resvrätire ? Pentru ce pe tete stradele Iasilor, la otelul

de Europa, ca si la preamblarl, sá n'audi decit recriminärI i blasterne de directorI depensionate? Fi-va cá adresa Comisiund centrale le-at pus ci la grande mode? §i acéstase pote, cácI adeverata causa intru cal-va semen& : i aci este de imputat Ministrului deculte i instructiune publica o aplicare de lege, daunatere intereselor unor individI...

Dér lásand pentru astádI comparatiunea, s vorbim numaI despre mesura luata deMinisterul cultelor i instructiuneI publice i asupra &árela limbele directoreset s'aiirescula t.

§ 261, din aestamentul in vigore al instrucjiunei din Ora, dice : «Spre a nu puteafi vatámatere elevilor schimbarea lor de la un pensionat la altul, sell la vre-o sc6la

invetäturile pensionatelor vor fi conforme si aseménate cu acele ale scelelorpublice.»

§ 264, indi dice: «Cursul Invelaturilor in pensionate va fi imparlit dupe progra-mul scaelor publico.»

Ministrul instructiunei publice, chiamat de a aplica cu scrupulozitate legiuirile exis-tente, necontrare ConventiuneI, s'a credut cIator, i ca organ al legeY i ca romän, de acere prin circulara, (in interesul atát al Ore, rát si al parintilor, ce arí copa in pen-sionate), de a se aplica de D-na directorI in totul programele scélelor publice, conform§ 261, 264 §i 265.

Inde irae§i fiind-ca, de la sentimentele unora din strainil, director' de pensionate, pana la acele

ale multora din boeri, educatI prin ele, nu este departe, niel c'all intarsliat unia dinprotipendada a face chorus cu directoriI si a imputa MinistruluI aplicarea legilor in vi-.Ore i tendinta de a realisa § § cele mal romanescl si mal de viitor pentru educatiuneape base romanescl a generatiunilor actualel

Ceca ce supera si mat inult pe D-na directorI este, r,á circulara ce li s'a adresat deasta datá, le declara, fari mai multa parigorie, cä neaplicând el § 261, 264 si 265, Mi-nisterul va aplica asupra-le § 274, care stipuléza ca':

I) Dosarul No. 1.296 din 4859, archiva MinisteruluT de culte.

172

aNeurmarea acelor instructiuni din partea direaorultif, adeverindu-se prin«cercetare, i dupe ce Departamentul va -vedea, ei desteptarile ce va face reran fára«resultatul dorit, va ti;age dupe sineg inchiderca. pensionatuiui.»

Pentru asta4f, in privirea incriminatei eirculárI, ne multämim a areta, ca legeamina, legalitatea ei cea mai mare. Caand vom dovedi i aceea, ca legea scolarä, in acestáprivinta, este nationalci i de cea mai sublima prevedere pentru nationalitatea romana

viitorul invepturilor din pensionate din !era.In adever 'era, In suveranitatea sa, in juridietiunea el omnipotentá d'inäuntru, ce

voesce sä tacit decat ca, cu un regulament de instructiune, in vigere Inca, tinde de astabili un principiii ale eiruia conseeinti si fie, ea romanul, invelat in sinul patrieY,iasi, mai 'nainte de bite, roman cu trup i suflet, din ori-ce scoli, färä exceptie de pu-blica sea privata ?

Pe noga tete cele-l-alte privilegii ale maul trecut ruginit, am avut si pe acela de avedea o mare parte a elevilor, produsi de pensionatele partieulare, neposedand cele maimid note de istoria sea literatura nationalä, numaT i numaI pentru ca in acele pen-sionate, dark de cate-va precepte de limba, literatura, istorie i geografia francesa, nuse predá mal nimic. Regulamentul invetäturilor publice, pe cat vepram, elaborat inanteii an ai domnieI reposatulul Principe Grigorie Ghica, a tintit intre alte preveder7,remase in germene, la starpirea si a acesteT anomalii predomnitóre si ea in felul el, destat in stat.

Am intreba pe D-niI director!, ce posedä pensionate particulare, pe director!,ear! inerimineza demarsa Departamentului cultului si al instructiunei publice, pe carenu putem a '1 láuda destul pentru buna, de si tardiva sa, mesurá, and românil, petrece-tori In statele ar cuteza a blama o masura analog& din partea guvernelorrespective, ce li s'ar respundel

Vom intreba pe top stritinii bine cugentorI i iubitorI aI autonomieI patrieI lor, su-ferire-ar el aeasa la &Nil, ea can-va interesan sä prindi a pune programa lor mal pre-sus decaât programa generalä, dupe care se invertesce educatiunea publica a terei ?

Vom mal intreba pe parintii, earl ail avut copii clan prin cele mal multe din pen-sionatele private, cat de in urma 1-aii a gasit la ora trecerei in colegiul national, si cateduzjag de cunoscinn le aa fost de lipsä, spre a putea reincepe cursurile regulate, pebäncile unde studiaza eel-I-alp HI al patrid ?

Ne imputan, D-lor, pupil patriotism in mentinerea, see exercitiul drepturilor nestrenationale, rectinoseute de curend, cu alga solemnitate, de Europa intregä, ne incrimi-nan, cand nu ve atinge cine-va la o atare córdi ; de indata insi ce nu vevine la soco-telá fermitatea tenacitäte nóstre, ve silitl a ve preface singuri in ea mai aprigT Weal-catorT al el!

Socotelá rotunda: un roman pate face instructiunea orl nude, iar educatiunea,(Ma o face in patrie, -Imbue a avea de scop ca '1 formeze roman, o mal 1;licembaba o data! Ministrul de cu'te '0 a inteles fórte bine misia In fata teral si a viitoru-luï: El nu, nu voesce a exclude niel pe una din limbele sträine din pensionatele pri-vate, der -voesce, dér este dator de a pune pe cea romini la locul ce i se cuvine,ca limb& predomnitere in stat, ca limbá apti de a. trezi in inimele nóstre marele i dem-nele virtun de alte dap, singure propril a ne constitui in vrednici cetatenl a! viitoruluT.

Aln data maY mult.

Stéoa Dunclrei No. 173. IasI, 1859, August 25.

In anul 4859, am fäcut prima statistic& sec:liar& in reguld, dupe formularul acesta :

Formular de statistia scolari In 1858

Ciitre,

Pentru luna Octombre curent sci se trimitä, On& la 15 Noembre viitor, pen tru fie-care sad, urmätérele insernnarT statistice asupra elevilor inscrisI :

- 413 -

Nurn6rul total al elevilor . .

Impece fire statisticel

OrtodoxlCatolicI .ArmenY.EvreIDiverse

Total. .

RomânIGrecl .

,..z ArmenI.o

. oi GermaniSlavI .EvreI

Total .

PAna la anI 7/7 !In 10

" 45.MO sus

Total. .

PrivilegiapNegustorl .zMeseriasI

o o AgricultorIoSalariatIClerici

Total. .

ti 5 VaccinapNevaccinaV

Total. .

" Forul scéleYVecinT

Total. .

Catre aceste, D-nil profesorY sunt invitap a adäugi si de la sine ori-ce notitil particu-lare vor putea da &supra scedelor, din punctul de vedere statistic.

Director, V. A. Urechicl. Caput oficiului adminisiraliv.

615zNo.

total

La finea anului 1859, iatA cifrele statistice ale tuturor sc6lelor din Moldova :

STATISTICA SCOLARILOR PE 1854-18591855 1856 1857 1858 1859 1855 1856 1857 4858 1859 1858 1859 II .!2.

'-' 7," E *;." 16 -; t 7 88 17 s. . s. y". fr-,; f .. ; f. 5 t 7: ou ; I s .

»... 7-.. Ó T.. Ó '7! 0 MI 1 2' 7:: 2 S' -2. S' 2 S' 2*

73 r -8 i.1.4 14 4.g

a11.2

a 7=gal 1-3.0

aCoott A 7'..,.

al .010'..,,,so A 7.1.)

os it0

Coof .0

of

1.. so

41 1k71

so

40'SC6LELE oE SS-to' '2'B'

-.=

g 1-0' 2 1 S.7,'it %S.;

7,

S

0S-4

.7.,,

S lizs.2

0g, s

sg g s.

s.ci g 5 to' IS g '.1.5 I:

tode Matt din : 7,1 T., V. 71' E: g. .'" o La,. 2 7. ; % 7,- 1 . .1 -el 7'. :01 Tli Ti t; 7s' T.' i S' - Es. 0 S

v0«

:is '9

""1:',

73'

"gV, o. - 'T.

7.5

ó....

g o..:1i.

?..0

-....

g Q=

$..

7,IS......

a o-,-.;

-,-,1

2S 0ii

7,

1'

:43 0

7-4

32

t 3 Zi

7.:

7.,

3I i t,

rsi

3«

0 0

'..!...

73 ifi oó r'. 5.

3.o-

e U7.:

efó-

277°'&

43

4Xie cehs A

418w

2rm

°c2

04

.5!oocil

6Z

. 1

A A2gcn

A1o

cn

-A

4A

e 7,Z ocn

Z

5,-60u7

dA

I

1 Trel-ErarhT. 26'7 36 308 43 279 57 346 57 412 40 3 de arm. din 5 Rani . . . . 20 - 28 - 5 Huai! .. . . 492 Pécurari 76 - 53 - 66 - 66 - 107 - Roman . . . 40 - 40 - 41 - 61 MN totoilitt : 6 T-Piatra 1428 Targueoru 59 - 55 - 77 - 71 - 75 - 4 Girtinsisial 6 %bale . . 17 15 - 7 T.-Neam tu 24 Siireria 73 - 89 - 79 - 92 - 98 - national . . 152 8 195 8 202 5 256 29 246 19 Erlemburno: 7 - - - Sedla armeu&5 Tatitrael . 124 - 140 - 139 - 113 - 96 - 7 7 Tasibunaru. -0 - 32 - din Bacild . 846 Roman 163 21 209 28 209 23 232 22 214 21 ""In2 °mu i'll 8 Culibail. . 30 - 15 - lost ella din7 T.-N amtu . - - 95 7 103 9 125 9 128 10 1 Bailie .. . . 52 - 50 - 43 88 48 9 Sloboda . 48 27 Galati . . 518 Botogaril . . 151 9 132 8 151 6 139 5 163 10 2 Podu-Lung. 22 - 21 36 52 - 88 - 10 BoloilnescI 14 - 13 - Sada camera.9 Eldrlad . . 165 8 224 40 223 13 233 23 269 23 3 Tecueill .. 47 - 62 73 5) - 55 11 V&IeniT . . lb - 18 - gree& . . . 4310 T -Petra . 141 8 127 14 148 11 144 12 158 15 , , 42 Cisimeelliol. 44 - - -11 Mibilulent . 50 5 CO 7 62 8 48 6 45 7

,,,,,,,,5""1112 0 laT, m! 13 Canal.. . 22 - 25 -

12 F&Iticen! 138 9 147 11 136 18 131 11 127 44 1 Odobesel... - 121 416 102 8 87 5 14 Trecatis! 16 - 21 -13 Doroboifi . 66 8 64 10 55 5 71 6 85 9 2 Panel(' - - 40 47 - 35 15 Agiapialn .. 10 - 18 - SUMA TOTALL14 T.-Frumos . 63 - 76 - 91 8 74 7 71 7 i. Mkt PREPIRI/MLI - - 13 13 18 18 35 35 31 13 Sem. dui Husl - - 86 1315 T.-Oena .. 61 4 66 8 85 5 82 5 112 12 11. VICOLT.11.11DICI.. .-- - 8 5 8 24 - Watts Ill 1,192 DIE : Pe16 Baclul. . .17 Vasluill . .

11240

6- 11848

8 133- 50 106

15168

119

17383

11 Sc6la de fete11 din Odobesci - - 28 43 27 - 29 1 Bolgrad .. . 15 -

- 2 Ismail . . 22 - -47

-- r/E.cARE ANfl

18 Huai. . 203 10 248 9 214 9 236 '71 228 11 Seóla central& 143 9 443 7 142 7 169 7 169 5 Sc.Armene din:19 Focsant .. . 75 4 82 6 119 7 120 7 127 12 Se6la de 88.41 1 FOCO Illi .. . 29 - 2620 Tecucid .. .21 Galati.. . .

72121

510

67167

77

75198

49

97228

514

106293

9 din Vrancea.11 Sc6la de fete

- - - 85 - 29 - 403 - 2 Ismail . . 16Clase giro. din

254niT

Frecueu-so1 AMA22 Hfirlad . - - -- -. 70 - 82 - 87 6 din Berlad. . - 59 - 73 - 88 Bérlad . - - 18 102.r828 &Ma. milt-

taril.. . . . 69 - 39SeminarulS801(818RIM tit :

1 Galati - - _ - 7din

Roman. .24 Sc6lele ar- 2 Ina( .. . _ - _ 20 _ 23 - Sc. din móniist. 1856 8.437 210

mene din: DoljeseT . . - 18 -4857 8.735 2521 Botoeani . . 70 - 185 8 82 - 41 1:411111 st Mt! 411 Mimi NI VIM 1113 : 858 4A87. 2942 din 1581. . , 47 8 41 7 89 - - 5 46 1 Berta . .

2 Ismail . . .41

3 Beigrad. . .4 Chihli.. . .

--_

--

53914525 -

55423

2-8

---

1. T.-Frumos . - -2 GaiHtl . . -4B TV ; Bel ni : . .. .. r

20125so40

-1 1-

-4839 5.410 31619. 289 1.210

- 17g -

In 1858, comunitatea evreeasca. din IasT, incercá a deschide scoll, pun6nd pentru a-.ésta darea gabeleI. 4)

In IasI functionati scolI private evreescI i anume, pentru fete a luT Leon Sirkus, a luiBlumenthal, a luT Zwalb, iar pentru Wept a luT Winternitz.

Se cade a nu uita, sil mentionám incercarile de a se deschide sapid romanéscii la schi-tul roman din muntele Athos.

Domnitoi:ul Gr. Ghica, patrona infiintarea acestul schit i, pricepénd insemnatateaculturala a unei sari romane in *tile acelea indepärtate ale peninsuleI balcanice, oajutä Cu banI.

MUNTENIAAniT, de care m'am ocupat cu sc6lele din Moldova, sunt egalmente de mare importanta

qi pen tru sail el e mun ten e.Redeschise soilele, tot pe temeiul legel celeI reactionare din 1847, am v6qut, cif din

data s'ati fost rénduit comisittnI cercetatoire programelor. Deja in 1856, comisiuneasárcinati cu cercetarea i formarea unel programe de inv6taturI2) a presintat in 12 Ia-nuarie raportul seil i programele elaborate. 3)

A.céstá lucrare a comisiuneI rémâne neaplicata in anul 1856.La 2 Decembre acest an, G. Costaforu e numit de CaImadmie director al scelelor,

ea ofisul No. 575.4)In Octomhre, anul urmator 1857, G. Costaforu e trimis in Europa, sa studieze orga-

nisatiunea gimnasiilor i sil iotocrnéscä si un plan de biblioteca sistematica.Mai mult de 6 lunI ca16toresce Costaforu prin Belgia, Francia, Prusia, Elvetia, Ita-

lia, Saxonia, etc., si intorcAndu-se, presinta, in Iulie 1858, raportul s611, care acum, dupece a costat pe Stat 1.500 galbenI, va activa cel putin reforma invkaméntuluT in téraromanésci. )

In lipss lui Costaforu din térii, Ministrul instructiunei publice, Gr. Bengescu, supuneDomnitorului planurile lucrate de architectul §later, in intelegere cu D-niT architect!Oracu si Benes, pentru edificarea palatuluT AcademieT, pe locul unde a existat cole-giul luI S-tul Saya.

In Septembre 1857, Caimacauaul decretéza acéstä constructiune.Está oficiul CaimacamuluI Al. Ghici, pentru inceperea construirei noulul palat :

Noi, Printul Alexandru Dimitrie Ghica,Caimacamul Prei-RomanescI.

Care Departamentul eultului i al instractiteneI publiceV6,16nd raportul acelul Departament, din Septembre, No. 2.752, prin care ni se aréta,

cá locul, ce slujesce ast4 invdtäturilor publice in capitala, nu corespunde In niel in-

a) Dosarul No. 1.162, archiva ministeruluI de culte.2) Acésti comisiune era compusA din G. Hill, Ulis de Marsillac, I. Zalomit, A. Creiesou, A. Marin,

I. Maxim i Em. Constantinescu.2) Ve.1 anexa.4) Dosarul No. 906 din 1856.2) Dosarul No. 57.

476

Van chip trebuintelor destinatiei sélesi cA este cu totul nepotrivit until asedimént,ce trebue si fie centrul invetäturilor din tdrä.ce,

cA sunt trecup actim dece anI, de cind legiuit6rea obstései Adunare,a declarat neapdratä trebuinta de a se clidi cuviinciesele inciperl pentru inveliturI,a' pus in dispositiunea guvernulul, prin art. 10, din legiuirea anulut 1847, trebuincid-sele fondurl pentru indeplinirea und asa de simtitä trebuintä ;-

Considerind, cä orI si care ar fi starea lucrurilor ce vor isvoH din imprejuririle defatä, importanta i folosul uneI asemenea clädirl va fi tot aceea ;

Consideränd, ca este o %Intl datorie, impusá noue prin legiuire i prin vointa aceloriubitorl de omenire românI, earl ail inzestrat cu atitea bogita asedäméntele de bine-fa-cerI, de a nu läsa sä se maI amine o ask importanti lucrare.

Veddnd planurile alcituite de cotnisiunea instituati de acel Departament, si compusäde architectiI A. Ordscu, §later i Benes, pentru elädirea uneI academil, pe locul cole-giulul S-tulul Saya, dupe programa ce s'a dat aceleT conlisiunl;

Védénd devisul aproximativ, alcätuit tot de acele persone, si care se tu-ca la suma deun milion opt sute noud-decl i cloud de mil Ose sute noud-ded (1.892.690) leI.

Noi, pe temeiul art. din regulament si art. 10 din legiuirea din anul 1847, aprobimraportul aceluI Departament, pentru cladirea Academiei, dupe planurile i devisul in-semnate mal sus, si cu ordnduelile propuse in acel raport, ea adica executarea lucrAreTsä se fad prin de aprdpe stäruinti i privigherea Eforiel scOlelor ;

Ca architect al luerárilor, sub directa privighere si controlare a Eforiel, Nol, din aceletreT persOne, ce ni se recomandi de Departament, ordnduim pe D. A. Orescu, inginerul

architectul StatuluY, cáruia i se va da un ajutor desemnator, cu o MU pe lunäde 500 leI, un scriitor cu o lea pe luni de 200 lei si douI conductorl impiricl decládirI, ce se ver ordndui de catre Departamentul din intru din functionarii In fiinta ;se va pune in dispositiunea D-luI °resell, pentru diferitele séle cheltuell in implinireainsemnateI insárcinäri ce se pune asupräll o suma de galbenI una mie (1.000), carI säi se rapt* treptat, dupe trebuintele

Suma de 1.892.690 lel, trebuinci6sä pentru cládirea Academiel, se va lua treptat,dupe trebuintá, din casa centralá, viind i Eforia sedilelor In ajutor cu suma ce va chib-zui el pote dispune din capitalurile séle.

Pe aceste temeiurl, acel Departament va invita pe Ebria scelelor, a lua indatä euviincid-sele rnesurl pen tru darimarea indati a vecheI zidáriisi pun erea fondaliilor nouei AcademiT.

Cunosednd i pretuind cea bine-ficetbre stáruintä a membrilor Eforiet, pentru des-voltarea instructiuneI publica, suntem incredintati ca vor pune tótä staruinta lute° lu-crare, prin care vor dobindi nouI titlurI la recunoscinta publiculuI.

Cu placere exprimám via neostrá multimire sefuluI ad-interim acelul Department,pentru laudata initiativa ce a luat in acdstá bine-facere.

(Ormdzi iscálitura MárieT Sale).No. 4.290. 4857, Septembre 10.

G. Costaforu reintors la post, se pune pe lucru, si In 11 AugUst 1858, obtine decre-tul CaimacamuluI Al. D. Ghica, aprobind nouele programe gimnasiale. 4)

4) anexa. blodificatiunile principle din Eforie in anul 4858 stint :In 22 Martie, Arsaki cere Caimacamulul sit fie demisionat din Eforia scedelor, in care se all5 de

la 1850. In 20 MAUI acelap an, demisionézi pi D. colonel Florescu. In 31 Iulie acelap an, D. L A.Filipescu este numit efor, Cu ofisul Caimacamuld Alexandru Ghica No. 1.004. Apol In 27 Augustacelaat an, sunt nurnitT In Eforie Aristid Ghica, Gh Costaforu pi Al. G. Golescu.

477

In 28 August 1.858, prin raport la Caimacam, Ebria organiség olegiú§i la Craiova.Anexand aci programa, dupe care s'a ficut studiile secondare superiare, de la 4

Septernbre 1855, panä la I Iunie 1856, lectorul va putea Insu0 compara noul programadoptat la 1858, §i va gäsi, ca i noI, acest din urma program, superior tuturor celoranteriare,

Aláturam i statul lefilor din Februarie 1857, in care se pot veden de asemenea tatemodificatiunile supravenite in personalul tuturor scalelor din Mun tenia, pana la acéstadata, in comparatinne cu statul modificat din 1856.

In Octombre 1. 858, nu mai este director scedelor Costaforu. tforia se tangttesce incontra ha, ca a disparut de la post, läsand i catedrele neocupate.

V. Boerescu este apoI insärcinat cu directiunea scedelor. In acésta calitate el provaciio adunare a profesorilor primarI din BucurescI, in Octombre 1858, punandul tumata-rele insarcinaTI:

eComisiunea compusä din D-niI profesorI primarI din BucurescI, convoc,atä in urmajurnaluluT Eforiel de la 10 Octombre, are a se ocupa si a da relatiune Eforiel despreurmatarele obiecte :

4) A lua in considerare raporturile D-luI revisor, precum i progTamele presintate deprofesora* primarI la 1857, si a expune opiniunea sa asupra modificareT, ce s'ar puteaface in programul actual ;

A arata Uca metoda lancasterianä are inconveniente, yi daca este bine a se malconsemna acéstä metacla ;

A se pronunta (Idea este bine a se mai consemna divisiunea actuala de patru claseelementare, sétt déca n'ar fi mal util ca instructiunea primara sa se Imparta In dou6divisiunl, dintre care una elementara si alta realä ;

Asemenea din cartile didactice, carl exista, a aréta pe acelea carl presinta in-conveniente, séa ce cartl lipsesc i s'ar putea adioga.

Comisiunea va maI putea examina i pune pe tapet i alte chestiunI decat cele aré:-tate ad.

Pentru o mal' regulatá mergere a desbaterilor, se va alege un vice-president §i doulsecretan. Vice-presidentul va conduce de'sbaterile In lipsa presidentuluI, care este di-rectorul scólelor. SecretariI vor linea procese-verbale regulate de ceea ce se slice. Asuprafie-careT materil se va redacta apol un raport, care se va supune la cunoscinta Eforia»

B. Boerescu.1858, Octombre 47.

Dam in anexa 3) i posedara chiar in original jurnalele incheiate de acéstacomisiune,care urmäresce chiämarea sa, pana târçliü in 6 Iunie 1859, cand inchee lucrärile séledefinitive.

Vell anexa.2) Ve01 anexa.2) Vell anexa.

42

178

Tot in Septembre 1858, Eforia inchee jurnalul No. 46, prin care infiintéza o comi-misiune consultativa pe langi Eforie, alésa din corpul didactic si numita Comisiunegimnasiali.

Eata jurnalul, prin care acésta comisiune s'a constituit:

Copie din dosarul No. 1.005 din 1858, pentru alegerea unel comisiunldin corpul profesora, cu insarcinarea asupra metadelor, cirplor didactice si a

regulelor de disciplina

Jurnal«Eforia scaelor, considerand, eh' de la D-nii profesor! depinde In mare parte huna apli-

care a programului; cA D-lor pot a se pronunla mal bine asupra met6delor, artilor di-dactice i chiar regulelor disciplinan!; di din unirea i constituirea D-lor in corp,depinde in mare parte progresul instructiuneI nationale ; s'a chibzuit a se convoca deD. director top D-niT profesor! gimnasia!!, pentru ca din sinul D-lor FA se alega o co.misiune, compusa din 10 membri. Acésta comisiune, care se va aduna 1,4 va delibera im-preuni cu D. director, va avea vot consultativ si va putea face cunoscut EforieT re-sultatul deliberareï séle asupra cestiunilor de aplicatie de metóde, de cary didactice,ski si alte cestiunT, care interesdza instrucpunea in general.»

Profesora se adunara la 19 Septembre 1858.Dilitre 17 profesor! car1 s1aü intrunit, s3a4 ales prin vot secret membri, D-nii t Za-

lomit, Hill, Roques, Aaron, Cernatescu, Marin, Ioranu, Nicefor, Neimaister i Oráscu.Sub presedinta lui L Zalomit, avénd de secretar! pe Nichifor si A. Marin, comisiunea,

In sedinta din 26, aceeasI luna, a alcatuit statutul urmator:

Statutele comisiunel gimnasiale.

Compunerea eomisiunei

Art. 1. Comisiunea gimnasiala se compune din 10 menahri, profesor!, alesi prin vo-tul tuturor pro fesorilor gimnasia!!.

Art. 2. Acésta comisiune se va realege dupe duo! anI, la inceputul anulta scolastic.Membrii actual! pot fi reales!.Art. 3. Presidentul sé á de drept este D. director al sc6lelor, Comisiunea va mal alege

tin vice-prasedinte çi duo! secretar!.Art. 4, Presedintele va conduce desbaterile, el va fi midlocitor intre Eforie çi comi.

siune si va avea vot deliberativ ca çi 04-hall! membri. Vice-presidentul va ramplasape president la trebuinfa. Secretard vor fine procesele verbale çi vor incheia jurnaledespre desbaterT; çi vor face raporturile catre Eforie.

Atribufiuniie Comisiunel

Art. 5. Puterea acestel comisiunY este consultativä, çi opiniunile el se vor supune laaprobarea onor. Eforii.

Art. 6. Acéstii comisiune va putea discuta cestiunl de aplicatie, de metódä, de disci-

179

plinh, de &fi didactice, séil i alte cestiunl, carI interesézi instructiunea publica in ge-neral.

Dreptul de initiativi este al comisiuneI, ca si al EforieL

Modul de a lucra al comisiunei :

Art. 7. Comisiunea se va aduna de ordinar la fie-care dou6 gpt6mitnI, LunI 'Adra, la7 ore, in sala Eforiei. Se pote ing. convoca si extraordinar de chtre presidentul gh.CAnd 4 membri vor sustine i vor motiva formarea uneI AdunirT extraordinare, prese-dintele va fi dator a o convoca.

Art. 8. Hotáririle se vor adopta prin vot secret si dupe majoritate.Art. 9. Spre a fi aceste hogrirI valabile, catä sh fie fath cel putin 7 membri din 11.Art. 10. Hotäririle adoptate se vor comunica prin prezident la Eforie. Eforia i va face

observärile séle, pan& ce in fine i va da votul sèù definitiv si se va pronunta, (Mg. In-cuviintézä séh nu a se lua m6surile cuvenite pentru aplie,area lor. EforieI insi i se vaface cunoscut i opiniunile minoritätel

Art. 11. Fie-care din membrfi va putea primi din partea comisiuneY lucrárI analogecu specialitatea sa.

Art. 12. Aceste statute fiind aprobate de membrii comisiuneT, se supun L la aproba-rea Onor. Eforil.

Art. 13. Niel o schimbare nu se pote face la aceste statute, decát tot dupe modul cums'a fácut si ele.

B. Boerescu. Joranu. H. Hill. Aaron Florian. R. Neimaister. Zalomit. t. E.Nichefor. P. I. Cernliteseu. Al. Oréseu. A. Marin.

1858, Septembre 2(3.

Dintre cele mal importante lucrAri ale acesteI comisiunI, avern a mentiona proiectul.de ortografie cu litere latine, presentat de D-niI Poenaru, Nichefor si Nestor, proect pro-vocat de Eforia scólelor. 4) Vom reveni asupra acestuia la rubrica cultureI generale.

*

In vedere tu noile programe, se fac unele modificatiunI in personaltil didactic. Aces-tea sunt ar6tate in urmätorul raport, efitre Domnitorul Alexandru I6n I, pentru se-mestrul scolar 1859-1860.

Märlel Sale Alexandru Din I, Domn al Principatelor4Jnite Téra-Rominésc1Moldova

Prea Inälate Dcimne,

In conformitate cu progresul instructiuneI publice, s'a simtit neapèrath trebuinti dea se face 6re-care modifigrI in programa gimnasiuluI de aci si din Craiova, pentru cu-rentele an scolar 1859-1860, carI modifigrI s'ah si pus In lucrare, dupe dispositiunileprecisate in jurnalele acestel Eforh, de sub No. 75 si 76, din 31 ale trecutei luI August,iar modifigrile priviteore la partea financiará si care variag de apuntamentele, ce erahfixate dupe programa de maI 'nainte, sunt cele 1=6tól-e

i) Dosarul No. 1.005.

180

I. In gimnasiut capitatei

Alecu Pop, profesor de calcul i caligrafie, cu léfa de leI 500 pe luna, i séadaogi Inca leI 1.00 pe lunä, cad In loe de opt lectiunI dupe programa veche, face acum12 lectiunI.

S-tiel Sale diaconuluI Theodor, profesor de religiunea ortodoxa, pe langa léfa sade 150 leI pe luna, i se mal adaoga Inca lei 150 pe luna, cad leafa ce avea era preamica si In disproportiune cu a eelor-l-alIT profesorI.

D-lul lag Bans, profesor de istoria naturala, pe langä léfa sa de leT 600 pe lunai se maI adaoga Inca leI 200, cad mal 'nainte avea In fret clase Ose lectiunI i acumare a face In 5 clase 10 lectiunI.

AcestI 200 se vor da din ceT prevaduti in programa veche, pentru un curs de istorianaturalä la clasa

II. In gimnasiul din Craiova

ct) D-luI G. M. Fontanini, inspectorul gimnasial si profesor de limba latini In para-rel cu cea romana si de geografie, pe langA léfa sa de lei 750 pe luna, i se mai adaogälel 50 spre a se face 800, cad i s'a mal adaogat cloud lectiunI prin noua programa,pe Lana léfa sa de inspector de leT 300 pe luna.--mfara de 161100 ce primesce acum eadiurnäi se mal adaoga. leI 100, fiind-ca léfa ce avea este In disproportiune cu greu-tatea sarcineT;

D-lul . . . Arnold, profesor de limba germaná i se n'utI adaoga 50 lei pe lunfi, peleI 450, ce avea, pentru ca sé. Obi aceeas1 léfá, cu ai1 profesorI de categoría sa;

Basiliu Caloianu, profesor de istoria generala i se adaoga leI 100 pe luna,peste lel 500 ce a-vea, spre a se ma': apropia de léfa aceluiasI profesor, din gimnasiulcapi tale.

Acesta chibzuire Eforia o supune, dupe datorie, la cunoscinta Mariel Tale, si vé rogsé bine-voitI a '1 da Malta aprobare, de a se pltiti numitele adaose, de la Septembre cu-rent, din fondul economfilor scedelor.

Membrul EtorieI instructiund publice, B. Boerescu.

Deja In 22 Iulie 1859, Eforia cu jurnalul No. 46, a chiämat sa ocupe catedrele dincursurile superi6re anexate la liceil, pe urmat6rele persone :

1) A. Tr. Laurian, pentru catedra limbelor clasice, cu léfa de 800 161 pe luna ;2)1. Eliade Radulescu, la catedra limbeI i literaturel romane.

1) Eliade refusi catedra prin urmAtórea adresi, ce conservAm in original :

Onorabilei Eforie a instrucliunei publiceSimlitor la propunerea Onorabilel Eforie, prin adresa cu No. 1.776, din 25 Tillie anulut curgétor,

de a accepe catedra de literatura romini In colegiul capitaleT, cu durere am on6re a ar6ta, cif msa-terialemente timpul nu 'ml ajunge nicl pentru ocupatiunile cu care deja sunt Indatorat are public,pi nu pot lua asupaml sarcine none, fir6 a compromite pi pe cele vecht.

Mat %Ilia m'apt stima ferice de a'ml termina viata ast-fel cum am Inceput'o, Imparttipind, cAteam putut culege In curs de aifilia ant, studiéset juniml.

L Heliade. Bucurescl, 1859, August 15.

Resolujiunea Jul V. HoerescuSe va conserva catedra pAnA ce D. Eliad se va Inlesni a o primi, fiind-ca nu o refug absolut lust(

nu i se va pliti léfa, decat and va primi cursul.V. Boeresou.

1) Vet;IT anexa.

181

3) Patti Buescu, pentru catedra de economia rurala si agronomie, catedri care s'aaláturat ea curs superior pe Mug& gimnasid, cu le& de 500 leI pe lunA.

La 22 August 1859, I. Maiorescu e numit de Eforie profesor de istoria criticä si sta-tistic& la clasa VI-a, a VII-a si a V-III-a, cu leg de 800 le pe lunä, iar D. CernAtescuramäne pentru clasele a III-a, a IV-a si a V-a de aceleast matera.

In Octombre 1859, C. Aristia este numit profesor de limba eleni la liceul S-tul Saya,pentru clasele a VII-a si a VIII-a.

B. Boerescu, care cu ofisul No. 1.190, din 1 Septembre 1858, succedase luI G. Cos-taforu la directiunea sealelor, se demite. In 2 Octombre 1859, I. Zalomit tirte pe cAte-va oilile postul de director al scalelor, Oa la 15 Octombre, and este randuit definitivdirector al saelor profesorul I. Maiorescu.

In Iunie 1859, D. A. G. Golescu, este absent din Eforie fiind la last. Laurian e nu-mit in locu'I, ca membru onorific, prin raportul care Domnitor, semnat de C. A. Cre-tulescu, sub No. 2.016.

*

Din directoratul luI B. Boerescu, avem regulamentul Intocmit de el asupra datoriilorsi atributiilor sub-directoruld si a epistatulul colegiuld, pe care learn aci in anexA. I)

*

Scalele primare din tara romAnéseä, intämpinAnd dificultate de a fi ocupate eu bunIinstitutorl, Eforia se gAndesce la acéstä lipsA si crede a o inlätura, prin mOsurile pro-puse In actul de la vale :

«Ebria vOsland lipsa ce este de institutorI si de institutrice pentru scedele primare,consideränd cA mal ales nest& etas& de invOtAtorI publicI, spre a putea rèspunde la de-lieata sarcinä ce ad de a da educatiune, mal vértos moralá, poporuld, este trebuintä alua ea Inge o educatiune specialä, ast-fel ca fe-care institutor sä fie un exemplu vidde modestie si de sirguintä, a chibzuit, ca pAnä la intórcerea scolaruld, ce s'a hotärit ase trimite spre a studia pedagogia si care la intórcerea sa va fi insArcinat a dirigia bscòlä normalä pen tru institutorI, de o cam data sä se iea urmätbrele masurl:,

Trei-Oect stipendistI din cei 50, ce se tin In pensionatul sucursal al colegiuld dincapitalA, sä se primesa prin concurs, care se va face la inceputul fie-card an scolastic;

Un stipendist va fi dator, dupe sOvirsirea studiuld, a servi in curs de 10 ad Sta-tuld, in calitate de institutor in scedele primare ;

StipendistiI vor fi primitI din scolariI scedelor ptimare, ce vor fi fAcut clasa a IV-asi cart vor fi din fat/Ail scápätate, ast-fel ca functiunea de institutor sA fie adevèratácarierá pentru dansiI;

3) pece din 20 bursiere, ce se tin In pensionatul domnesc de fete din capitalä, se vorlua tot din familit scäpatate, si interna, cu indatorirea de a servi Statuld, dupe sOvir-sirea studiilor, In curs de 10 anI, In calitate. de institutrice;

5) Pentru Imbräcáminte si cärtile trebuincióse, de fie-care stipendist sad stipendistä,se va da din casa saelor cate le 450 pe an, carI fac 40 perseme le118.000 pe an;

1.82

Acésta a di chibzuire, Ebria o supune prea plecat Inaltimei Vistre, a de yeti socotide cuviing sa bine-voiti a 'I da malta aprobage, spre a se pune In lucrate.» 4)

In 25 Ianuaiie 1858, cu jurnalul Eforiei No. 997, se cere Caimacamulul Infiintareade 5 scolI primare In Bucuresci, adeci cate una din fie-ce despartire.

Eforia slice In raportul sel catre Caimacam : aLuknd In considerare, cA potrivit cudispositiunile regulamentuluI scélelor, in capitala Bucurescl trebue sa se afle infiintate5 scol1 primare, adecil cite una de fie-care despartire; ca. de la Inceput s'ail si Infiintatacest numAr de scoli si s'ati aflat pe deplin 0115. 4848, iar la redeschiderea scélelor,dupe suspendarea ce li se Meuse la acea epoca, a Minas sc6la la despartirea din Rost'neinfiintata pan& acum», din causa ca. nu s'a aflat local potrivit, Eforia dispune sa sedeschida acesti sc6la In decurgerea anului scolastic 1858, in coprinsul localultii de laS-tul Sara, numaY clasele I-a si a II-a, iar a III-a si a IV-a se vor organisa treptat.

Calmacamul aprobi acksti propunere.In 1859, se aplica la sailele primare noul program, la elaboraren caruia a luat,

parte dupe cum v4uram, institutorii primari, adunatI In conferinte.Eatä circulara, prin c,are acest program se pune In aplicatiune:

Circulard, cdtre tóte comitetele din judefe

alri se alatura... exemplar din noul program al scólelor primare, care are a se puneIn lucrare de la 15 August anul curent, Impreunä tu instructiunile relative la pune-rea in lucrare a acestul program. Vet! imparti aceste exemplare pe la top D-nil profe-soil publici si privati si la D-niI membril ELI cotnitetulul, si suntep invitatl a priveghiaintocmal a sa urmare.

Gargle didactice cele noui se vor termina mal tarslii tot in curentul anultel acestuia,dud vi se vor face cunoscut. Pan& atunci D-nii profesori se vor servi cu cele vechI, s61141 vor face texturi, conformandu-se, pe cit se va putea, cu textul programului, care seva afisa In fie-care clasa.»

10 exemplare Comitetulul districtuluI Meheding No. 1.915 din 5/8 1859.

2) Dosarul No. 839, din 1855.2) Dosarul No. 45, din 1859.

10 idem ,, ,, Gorj ,, 1.916 . . ,10 idem ,, ,, Roman* ,, 1.97.7 ,, ,, ,,

20 idem10 idem10 idem1.0 idem15 idem15 idem10 idem15 idem

,,

,,

,,

,,

,,

,,

,,

,, Dolj ,,

,, Valcea ,,

,, Teleorman ,,,, Vlasca ,,

Braila ,,

Ram.-Sarat ,,,, Buzèii ,,

,, Prahova ,,

1.9181.9191.9201.9214.9221.9231.9241.925

,, ,,

,, ,,

,, ,,

,, ,,

,, ,,

0

,,

,,

,,

,, ,,

,,

,,

,,

,,

,,

10 idem ,, ,, Arges ,, 1.926 ,, ,, ,,

10 idem40 idem1.5 idem

,,

,,

,,

,, Dâmbovita ,,,, Muscel ,,

,, Oltul ,,

1.9271.9281.929

,, ,,

,, ,,

,, ,,

,,

,,

10 idem ,, ,, Ialomita ,, 1.931 ,, ,, ,, 2)

Vell anexa.

183

Acéstä circulare, aprópe identicrt, este comunitati i celor 4 seen primare din eapi-tali in 5 August 1859, sub No. 1.910-1.914.

Asemenea se comunia noul program si urmitorilor directori de mile private :«Vi se comunica" i D-véstre cite 4 exemplare, impreunii cu instructiunile relative la

executarea sa. Sunten invitan, D-lor, a substitui in locul programului vechid pe celsi a priveghia ca D-niI profesorI, ce aven, si se conformeze intocmaia,

D-lui N. Mitilineu.A. Ta-bacopolu.

a, A. §evitz.a, St. Rasianu.

A. de Vuin.a, I. Riureanu.a, I. Gaf.

I. Pop.A. Vichy.

,a I. Deliani.7, A. Apostolatu.

D-nil C. Codreanu i N. Florescu.D-luI A. T. Mavrocordat.

Programul comunicat pe lingi eirculirfie de mai sus, se p6te vedea in anexa I) de laacésti pagini.

Acest program se punea in executiune, din nenorocire inainte de a se fi pregfititagile didactice In raport cu el. i cu bite acestea Eforia creOu util, cu referintä la cir-tile didacti e, a comunica institutorilor, in. 28 August 1859, sub No. 2.007-2.023,urmitérea circulare :

Domnule,

«Amestecul cirtilor didactice, ce s'ati vèslut prin cele mal multe scoli, la revisiileacute attIt de D-1 revisor, cum si de dire subsemnatul, este nu numai o abatere dininstrucnile Eforiei, dér si o pedici pentru progresul scolarilor, cAcI, spre exemplu, la lec-turi, cum s'ar putea trage atennunea scolarilor asupra unui capitol, pe care D-ta il ei-tesci scolarilor, dud ei ton nu ail aceeasi carte?

Esti dér invitat ea sä nu te servi cu alte cArn, decit cu cele in fiintä ale EforieT, pinala tipirirea altor earn mal propriT, carI si pus in lucrare.

Acésti m6suri o vel comunica si colegilor D-tale.»No. 2.227, orasul Severin, i termini cu No. 2.242, la profesorul superior al orasu-

luI Bräila.

Tot cu referintà la 'tilde earn didactice, s'a maI dat rurmätórea circulare citre in-stitutorfi scailelor primare din capitalA, speak de arte, de agriculturi, acéla de medicini

chirurgie, i citre pensionatele private din capitali :

Domnule,

Ebria a recunoscut de necesitate absoluti si a decis, ca intre cArtile didactice de cla-sele a 1I-a, a III-a si a IV-a primare, ea carte de citire si se introduci si cartea intitu-

Veg anexele.

184

lati: Evangheliile i epistolele Daminicitor si ale sérbtitorilor de peste tot anul, depirintele Miau Bilisescu.

SuntetI déri. invitatI, D-le, ca In t6te Simbetele i ajunurile s6rbittorilor mad, si secitésci in clasele mal sus arètate, apostolul i evanghelia çlilei urmit6re. Cumodul atestascolariI lin frageda lor copilirie se vor familiarisa cu S-ta scripturk care este legeaDumnee i prin urmare fundamentul unel bune educafiunl.

Veg bine-vol, D-le, a comunica in copie acésti decisiune a EforieI i celor-l-allI D-nicolegI al D-tale, spre a se conforma intocmaI.

Preful unta exemplar este douI sfantI.No. 3.002. Inst. superior .al col6reI de Verde. 1859, Octombre 23.No. 3.003. Rosiu.

Pentru a impedica abandonarea scOlelor primare de atre scolad, inca inainte de ter-minare, a tus-patru clasele primare, se infiintézi un absolutorii a una scoll primare i secere presentarea lul obligatorii, pentru aceI ce vor si intrO In gimnasia. Eati circula-rea pentru acésta, adresatä tutulor institutorilor superiod:

Circulare catre institutorii superiori a scaelor primare din districte i capitald

Ca scolaril si nu se lase de scOli mal 'nainte de a fi terminat t6te invdritmile celar4 clase, Eforia a socotit de cuviinti, ca peviitor, Incepénd chiar de estimp, si se dea sco-larilor ce vor fi terminat tcite clasele cite un certificat. Pentru acest sfirsit, se trimiteD-tale un num6r de certificate potrivit cu numèrul scolarilor ce afi fost in anuI trecutin clasa IV-a, din care si daI numaI la scolarif ce vor fi demnI de a esi din acésti cha.Inteinsul se vor trece t6te insemnirile, ce se areti i iscilindu-se de top profesoriI da-selcrr respective, se va da apoI scolarulul.

Vi se adaogi, cA fArá certificat complect al claselor primare, niel un scolar nu va fiprimit a intra in duele gimnasiale.

1.859, August 18.

&ala din Ploescl, care, precum scim, se bucurä de fondurl propril, primesce In 1.859,o adiugire de studil, care o disting de telte cele-l-alte scoll primare din /erg. Anume seadaogá o t'asá comerciara i prin urmare programul, intocmit pentru scóla din Ploesci,este modificat, dupe cum se pede vedea din anexele 1) la acésti pagina, relative laafacere.

In acest an 1859, luptele dintre partidele politice dad oc,asiune la o neIntelegerelntre Eforie i ministrul instructiuneI publice, A. G. Golescu. Atesta serie, In 20 °c-imbre 1.859, sub No, 3.013, EforieI scélelor :

Domnilor efori,

oS'a observat de multe orï cA uniI din profesad Id parte la manifestArY politice, pre-tum se aduce d.. e. alituratul In copie Aspuns al institutoruluI de la Buzed ; i fiind-cäatesta pote si. vatAme autoritatea i respectul ce se envine unor asemenea functionarl,

-- 185

subsemnatul ve invita, D-lor eforT, ca prin circulare si day in cunoscinta tuturor pro-fesorilor de prin districte, cum si a face cunoscut celor din capitalä, a se abtine de laa.semenea urmarl.»

Ministru, A. G. Golescu.

Superaren pe institutorul din Buzeil provine din faptul, ca acesta manifesta senti-mente ostile nouluI guvern, prin declaratiunea 1111', adusa AG/ in intregime :

Copie dupe hc19'tia D-lui Dimitrie Kirculescu, cu No, . . . din 26 August 1859,ditre administraliunea districtutta Buzéu

aSubscriindu-me la imprumutul national cu suma de lel 500, ce 'ml-a fost prin pu-tintä, am fost mähnit, ca marginitele'mI m416ce nu'mI permit a veni cu mal mult inajutorul de care acestä &man& Ora este gat de mult intrebuintatä. AstAIT ing, cândimpregiurärl cu totul neasteptate ivite de cuOnd in acest district? me fac a perdeaceeasI incredere ce aveam mal 'nainte;

Vifi D-le administrator a ve anunta, a abfinendu-me de o cam datfi de la ajutoru/cu care atund tn'am oferit 11 pästrez a 'I depune pe altarul patrieI, intr'un timp maifavorabil principillor ce profesez.»

D. Kirculescu.

Ministru A. G. Golescu superat, pune resolutiunea urmábire«Se va face o noua circulare catre D-niI institutorl de districte, avendu-se in vedere

eircillarea cu No din Decembre 1858, catre comitetul de insPectiune. I) Iar D-lifiKirculescu, pe tang circulare, i se face aspru reprimandá pentru adresa catre adminis-tratorul de Bugg.)

.1859, Octombre 21.

Ca sa. satisfaca cererea Ministrulul- , Eforia adresali institutorilor urmatfirea circulare:

Circulare ceitre D-nii institutori ai scedeloy primare din. capitalii 0. districte

ePrin circulara sa, comunicata D-v6stre, prin comitetele de inspectiune, in luna De-cembre anul expirat, Eforia instructiuneI publice, provocatä prin ordin guberniale, v'ascris ca si ve ferifi de orl-ce ar putea vettima ordinea legalà si specialmente de mani-festarI politice.

Adresindu-se catre D-véstrii, care partea cea mal inteligentá a natiunel, Eforia eraconvinsá, di cuvintele el vor fi bine intelese de catre tog, cá nu va maI fi adusä intrista positiune de a repeti asemenea admonitiunl. Cu terte acestea, ea a prima din nodadresa Onoratulul Minister al cultelor si al instructiuneI publiee, cu No. 3.013, princare, asupra unora dintre D-nil institutorl se ridici cele mal grele imputárI, probateprin acte, la a canora citire Eforia n'a putut a nu simti cea mal profunda durere.

D-lor, scéla fiind destinatä a respändi adeverata sciintá in tòte clasele societatel, faradistingere, luminänd mintea tinerimet, formänd inima, desteptändul, din cea mal fra-

1) In 1858, Clitnielmia cerea institutorilor sit se ablinil de la politick pentru. el dénpil, ea tot ceera mal inteligent In OrA, se declaraserl pentru wire, principe strein, etc.

Climiclinia, ea Vote guvernele rele, linpedica pe corpul didactic, nu de la politick ci de la politicacare nu'l convenea dénsel.

186

gedà a e etate, ideea de autoritate 0 de sanctitatea legilor, fi deprinslénd'o In respectulsupunere catre ordinea legal& 0 &Are autorititile StatuluI, ce o mentin, e din natura

sa un institut universal, i prin urmare neutral, cu care scoborirea In arena luptelorpolitice i participare» la manifestarY de acestea e cu totul incompatibile. Profesorulinstitutorul, care nu pite resista pasIunel de a se amesteca In aceste lupte de partide0 de a lua parte la manifestar! politice, aréta In fapt ci n'are cea me mica idee de na-tura scale 0 de misiunea sa inteinsa, i ca prin urmare e nedemn de nurnele ce pértä.0 de postul ce ocupa.

Eforia scie prea bine, cä eel me mulp dintre D-véstre se marginesc in cercul atribu-tiunilor lor; are insa 0 probe, ca uni1 s'ati departat din acésta sfera. De aceea, ea sevede constrinsi, a ridica pentru pa din urra éri vocea sa cea admonitorie, ca si vé pè-trundet1 de sanctitatea misiune ce vé e eoncresluta ; cad dupe acésta, verI-ce abatere,de natura celor specificate me sus, se va pedepsi cu departarea din functiune.

No. 3.201. InstitutoreluI superior din Meheding.No. 3.202. n n Dolj.

No. 3.203. n n Gorj.etc. pin& la 3.021. 1859, Octombre 31.

In special institutoreluI Kirculescu Eforia i adreséza urmibirea admotiune:

Catre institutorul duet superiare primare din Buzéii. Aceeaqi data

Domnul

eCircularea, ce astaslI s'a trimis i D-tale, e provocatá mal de aprépe, prin purtareaD-le, i specialmente prin actul ce e adresat administratiune) locale, in privinta parti-cipare D-le la imprumutul national.

Citind Ebria acest act a rémas In ulmire, 0 nu gasesce cuvinte spre a'§I exprimatötA indignatiun ea sa, precum 0 severa reprimanda ce ineritI pentru o faptä, care a arun-cat umbra. peste tot corpul institutorilor i '1 a compromis inaintea guvernulul.

Eforia spera. ci aceste observar!, precum i cele coprinse In circularea de astasli, vorajunge ca sA canoso! D-ta, gravitatea abatere, de care te aI fäcut culpes, precum i ne-cesitatea de a te margini in cercul atributiunilor until institutor.

Acéstä speranti e singura causa a indulgente, ce a avut asta data Eforia catre D-ta.»

Asemenea admonitiuni, adresate corpuluI didactic, prov6ca in Divanul ad-hoc o fur-tuna contra Ministrului A. G. Golescu, i pentru ca si imblinzései réul efect produs,se gribesee a serie din nod EforieI, inculpand'o a a &cut exces de zel, ca el nu i a ce-rut mustrid de felul celor comunicate tuturor institutorilor. Ministrul ja ocasiune dinacésta impregiurare, ea sa propuna Eforiei publicarea unuI buletin al scalelor, careserve de organ de povèluirl didactice, etc.

Copie dupe adresa Ministerului cultelor cu No. 3.284, din 21 Noembre 1859,catre Eforia scdelor

Domnilor efori,

Circulare» D-v6stre, din 31 Octombre, catre InstitutoriI primarl din judete, nu repro-duce IntoemaI spiritul adrese ministeriale, care a provocaro. Subsemnatul tintea la un

187

indemn, iar nu la o mustrare. Dece ar fi cugetat o mustrare el ar fi cerut'o anume pen-tru profesorul ce a meritat'o, far nu pentru toff in deob§te.

Acéstä neintelegere subsemnatul nu o póte atribui cleat la un exces de zel, prove-nit din o gre0ti apreciare a spiritului politicel, care insuflä pe guvernul actual. Pen-tru aceea el se crede dator, a ve declara D-lor Efori, ci guvernul doresce, peste tot cese face sell se çfice in numele lui, un spirit impec,ator, fArá ca acesta se' impedice cetu§ide puf in mesurile de represie la cas de trebuinte.

Ministerul se unesce a crede cu D-v6stre, cá nu se cuvine institutorilor primari a secoborl In arena luptelor de partide politice, 0 ce In loc de a perde timpul lor in preo-cupata c1 lucren de o nature politice, cu totul sträine ocupatiilor pentru care Bunt pie-

mal bine ar face, 0 ar da o adeveratä probe de patriotism, dece s'ar ocupa cu zel,In tot timpul ce le remine liber, spre a se initia maI alien° In cunoscintele pedagogice,care le Bunt neaperate la misia importantä ce le este Incredintate. Spre a putea basea se ajunge la acest scop, circulärile trebue se fie bine voit6re Indemnätóre si conside-rate ca certi de invetäture, iar nu ca epistole de admonestatiune. Institutora primari lanol all o mare trebuintá de asemenea circulare instructive. çi subsemnatul astéptä inprivinta acesta de la D-véstre tot concursul, ce este in drept a astepta de la un corp.atilt de invetat; convins despre acesta, el profile de ocasiunea acesta, ca se ve invite,D-lor efori, a delibera asupra Infiintärd until organ oficial, care sub numire de Buletinal instrucliunei primare, sä. pótá servi de intermediar didactic Intre D-vóstre ci cor-pul institutorilor primari.

Instructiunea primara se adreseze la o verstä fragedä, cand inima e primitóre.de orl-ce impresie buná sal vea; misiunea institutorelui der este fórte delicate., 0 nu trebue se'1 läsati färe busolä c feed. ajutor.

Buletinul va avea dere de scop a lumina pe institutoril primari asupra datoriilor lor,a Intrepne 0 a desvolta In ei cunoscintele, carI se raportezA la materia lectii!or lor citametodele de inveteture si de discipline scolasticä ; a respendi In acelasl limp cunoscin-tele cele mal usuale de igiene, de economie domestice, rurale i industriala, a presentain fine pe lenge acestea o mice mile de morale practice, pe de o parte faptele frum6sede curagiti, de virtute, de devotament 0 de bine-faceri, culese din istorie, ca nisce faptecar' fac gloria si märire,a omenirei; pe de alta parte, exemple bine alese, de gre§ell, deritecir1 si de nenorocirile earl decurg din ele, si cart* pot servi de invetiture morale,pentru stärpirea viciurilor in societa.te.

Sunteg rugati, D-lor efori, a gribi preparativele pentru infiintarea unul asemenea bu-letin, rere a ve lasa Impedicap de lipsa de fond, pentru care Ministerul va face cuve-nita punere la cale, dupe chibzuirea i socotela ce yeti trimite In privinta acesta.

Ministru, A. G. Golescu.

Efoiia respunde Ministrului, cu raportul No. 3.618, din 29 Noembre 1859, ceutenda'§i justifica circularea, iar de buletin nu face multa vorbä.

Eate réspunsul Eforiei 0 replica ultime a Ministrulul A. G. Golescu :

Réspunsul Eforiei, cu No. 3.618, din 26 Noembre acelaai an

Domnule Ministru,

Adresa D-v6stre, cu No. 3.248, din 21 ale lunei curente, a läsat in inimile subscri-§ilor, o irnpresiune cu eat mai neasteptate, cu cAt acest corp, ca unul ce este Insärci-

188

nat nu numaI Cu privegherea, ì i eu administranunea instrucnunui publice, osebit deconsciinla ce avea de modul cu care se cuvine a's1 indeplini acéste induoite a sa Indato-rire, se felicita, ce la doue §edinle, la care all bine voit a asista si D-vestre, s'a aflat Inperfecte coinlelegere cu D-vestre, atat asupra principiilor relative la conducerea 0 des-voltarea instrucliund publice, i la mennnerea une discipline me rigurese, cftt i asu-pra modulul de a aplica aceste principa.

icen, D-le Ministru, ce Ebria cu circularea sa din 31 Octombre, nu ar reproduce in-tocmai spiritul adresel ministeriale (No. 3.013), care a provocat'o, el ea ar fi o mustrarepentru toll profesorii in general, citad adresa ministerialá lintea numaI la un indemn,si In fine ce circularea Eforiel ar fi o epistolä de admoniliune, In loe se, fie o circularebine-voitére, Indemnätere si consideratit carte de invqature.

Eforia ea libertatea, D-le Ministru, a ve supune spre respuns, di ea ingsl are areclama o sinal drepta apreciare a circulare sale, care subscrisa nu sunt la indouire, cito ve;I acorda, déca yen bine-voi a lua in consideraliune urmaterele explicanl

Prin adresa D-verstre, cu No. 3.013, in care licen, a s'a observat de multe orI, ce unildin profesori kit parte la man ifesterI politice, precum se vede din actul ce an aläturat,0 in care adeogan, ce acésta pote sit vateme autoritatea i respectul functionarilor, in-vitan pe Eforie, ca prin circulare sit dea in cunoscinla tuturor profescnilor de prin fu-dele i din eapitalit a se abline de tisemenea untied%

Eforia primind acéstit adrese, nu s'a preocupat i nicl s'a gandit, ce ar fi in cäderileet, de a se preocupa cu spiiirul politic, ce insufle pe guvernul in fiinle,datoriile eI re-mftnend tot acelea sub verI-ce guvern legal, ci avend in vedere casurl excesive, analogeaceluia pentru care all alaturat actul menlionat, casuri de earl D-vestre si In adresadin urmä, cu drept cuvent çliceali, ce nu pot fi aperate d m'ésuri de represiune, si arecapitulat In spirit, grelele indatorirl puse asupra el, prin legile in vigere, si In cons-ciinla acestor datorii sacre, a seria circulara din 31 Octombre, care dupe pererea sa aretoeing caracterul instructiv i bine-voitor, ce pe bun terneiii pretinden de la asemeneaeirculerI.

Ea e instructia , pentru cit definesce natura scéle, arete scopul el i specificä ocu-paliunile unul institutore ; ea e tot de o data bine-voitóre, pentru cit declarind ameste-cul in luptele partidelor politice si participarea la manifesterl de acestea, ca necompati-bile cu misiunea institutorilor, i admonindu'l a se feri- de acestea., voesce in interesullor proprifi., precum si al instructiune publice, a menline principiul de inamovibilitate,si a feri pe institutorI de serta partidelor politice, carI se ridice si cad, dupe impregiurarl.

Mare de acésta, Eforia, dupe adresa D-vestre, cu No. 3.013, ar fi putut emite circu-'area sa catre ton profesora, ea louse a märginit'o la institutora primari; asemenea, cuobservaliunea exprimatá in general in adresa D-vestre cu No. 3.284, ce epreocupaliu-nile i lucrurile de naturá politic& sunt cu totul sträine, ocupaliunilor, pentim care suntplátill institutorii,» Eforia a restrans'o numaI la participarea in luptele partidelor poli-tice i la manifestari politice, fare a gAndi cit ar putea contesta institutorilor exerciliuldrepturilor politice ca cetäleni.

Aceste explicari, s'a simlit Eforia datere, a vi le da, D-le Ministru, pentru ce crede,ce nu i s'a apreciat circularea, din adeveratul el punct de vedere, i pentru ce se terne,eh' observaliunile coprinse in adresa D-vestre, ocasionate de divergenla din punctul deinlelegere al aceleI cirulàri, ar paralisa tete activitatea Eforie, in implinirea grelel salesarcine, pentru care luminatul i patrioticul concurs al D-vestre i este neaperat de lipse.

189

In fine Eforia, insuflati de sincera dorintä de a päsi In tóte lucrarile tale In perfecta ar-monie cu D-vestre, spera ca acest incident, dupe explicArile date, nu va altera acorduldorit. Cat pentru ema-l-alta parte a adresei D-v6stre,relativA la .Buletinul instructiund,se va ocupa cu acésta, indata ce Eforia va termina lucrArile relative la budgetul ce segräbesce a Incheia.

Replica Ministerului cultelor, adresa cu No. 3.418, din 5 Decembre, cdtieEforie pe care se vede scris de I. M.: nLa &sun

Domnilor efori,

Subsemnatul n'a cugetat a ve causa, prin adresa sa, sub No. 3.284,0 impresiune neas-teptatä, seti cAtusI de putin neplácuta; el scia ea onor. Eforie este insArcinatä i cu pri-vegherea Í cu administrarea instructiunel publice i tocmaY pentru aceea s'a adresat laintervenirea ei, pentru redigiarea uneI circulan, ce cerea trebuinta a Se face catre cor-pul profesoral, multämindu-se a. indica numai sensul i tonul el general, prin o resolu-tiune pusa in termeniY urmiitorI: (Sá se invite Onor. Eforie a indemna pe top profe-soriI a nu ma! lua parte la manifestatiunI politice. x

Afland maI In urma, ca' acea circulare nu s'a facut tocmal pe un ton Indemnätor,subsemnatul a trebuit sa caute din ce a putut proveni acesta, si a gásit In adever,adresa sa, sub No. 3.013, n'a reprodus sl.icerea a indemna ; acestá schimbare big totnu i s'a parut de nattul a motiva, In casul de fatA, o mustrare seii admonitiune gene-rala, i pentru aceea el a creslut cä este de a sa datorie a da Onor. Eforil 6re-care ex-plicarI, spre a preveni orI-ce neintelegere de asemenea naturA, pe viitor.

Este adev6rat ea subsemnatul a fost si este Inca In perfecta cointelegere cu D-v6stre,pentru mentinerea uneI discipline mai riguróse in scoll; acesta privesce însä numal ladisciplina interiórA, numal la faptele met se petreceat. In scoll, iar nu la cele externe,cari numaI atunci pot provoca intervenirea guvernului, cand degenereza In manifestárIpolitice. Cat despre institutorif primarY, pe carl cu drept cuvent II deosebitI din ceY-l-altYprofesorl pArerea subsemnatulul este ca timpul lor trebue sá fie consacrat in to-talitate pentru instructiunea primarä i pentru studiile complimentare i pedagogice,care sunt de lipsa spre o mal buna Indeplinire a datoriilot br. Pentru aceea suntplatitI de tea, pentru aceea cugeta guvernul a mal adáoga la onorariile lor actual e. AsIader, nu numaï ca el nu trebue sá iea parte la manifestar! politice, der nu se cuvinenieI sa. se lase a se absorvi In preocuparI straine, de la misia pentru care sunt ;

se intelege de sine, ca acesta regula disciplinará nu póte fi imping pana a'l impedicaIn libera exersare a drepturilor lor de cetatenI.

A.ci totul depinde de la apreciarea si de la tactul directiunel scaelor. Misllocul carese pare maI nemerit spre a mentine pe institutoril primarI In calea cea bunk este in-demnul ; de ad necesitatea until buletin special pentru instructiunea primará, cAndins& nu va fi nicI acesta lndestul, atuncI se cuvine a se lua mèstul exceptionale de mus-trare sell de represie, insä individuale, i numaI pentru fapta de a se fi Orbit intereseleinstructiuneT primare, iar nicY o data pentru natura opiniilor politice, cari vor fi causatacésta abatere.

Aceste regulI sunt dictate de natura lucrulul, de interesul instrucliund primare, pre-cum si de cea mal stricta echitate catre institutori! primari Subsemnatul este Incre-dintat, ca i D-v6stra suntetI de aceeasi convinctie 1rtru acesta 4 explicArile séle

190

alt stop, decit a ridica ori-ce nedornirirl ar mal fi putut rèminea asupra unor pasagilrepetate de D-v6stre din precedenta sa adresi, si a consolida cu atât mal bine acordul,

cu marea sa mulfamire vede, a domnesce intre Ministerul s611 i corpul atilt de lu-minat, care presida la directiunea instrucliund publice. 1)

A. G. Golescu.

in August 1859, din ordinul consiliului de ministri, se decide a se deschide scnlä pu-blica la Oltenifa.

In acelas an si lung., conform celor slise la eadaosuri la paragraful IV, din budgetulanului 1859, aprobat de Camera» si conform art. 21, din regulamentul scélelor, Eforiacere numirea lui Teodor Ciocaneli, ca revisor pentru pensinne si well private de ambesexe.

In Iunie 1859, se infiinléza o saga de 4 clase, la Rusii-de-Vede, din venitul S-tuluiSpiridon. De 11 ani de cind nu mal este capitala judefului Teleorman, nu mal are sc6laprimara. Rusii-de-Vede este pe mosia Spiridon, deci el sa platésci lérá 2111761R°-rului de 400 lei pe luna.

In anul acesta, 1859, Eforia averilor Brancovenesci, fie din scop de propaganda poli-tica, fie din sentimente mal nobile, promite Eforiei si Infiinleze scoli primare de fete intéte orasele de resedinfi judefianä si la mtnastirele de calugari si de calugarife.

Epitropia AaeOmintelor Brancovenescl

Onor. Eforii a instrucliunel publice

Meinastirile i schiturile brincovenesci, care in virtutea drepturilor familiei, consfin-tile i prin legile Wei, se afla sub patronagiul meit, aii avut de la fundarea lor desti-naliunea de a fi locasuri sfiinte, pentru marirea lui Dumnesleil, i locuri de retragerepentru persónele, earl fugind din valurile lumeI, doresc cauta pacea i linistea Inacele adaposturi. OA cat Bunt de laudabile scopurile ce le ati avut fericilii fundatori, lainállarea i dotarea acelor aseslaminte, trebuinfele de acwn ale fèrei, spiritul timpului

progresul care ne Impinge, cer ca aceste fundaliuni religinse i piése, sa fie produc-tive de fol6se reale, si pentru féri i societate.

Am socotit, cfi n'asI putea respecta intenliile fundatorilor i tot-d'o-dati a corespundela glasul presentului, decât, cind cu destinafia ce ail acele natnistiri i schiturl de a filocasuri pentru marirea lui Durnneq.eil i locuri de adápost pentru persónele earl se re-trag din lume, a's1 uni si pe aceea, de a fi mnnistirile de parinfi, scede i seminare pen-tru bäeli,.iar schiturile de maid, pensionate de educaliune i invdráturä pentru fete. Sprea avea In privinfa acésta i aprobaliunea puterei bisericesci, m'am adresat catre PreaS-tia Sa Párintele Episcop al Rômnicului, chiriarhul locului unde se allá mal t6te ase-slámintele mele ctitoricescI; de la care am primit rtspuns, ca intenliunea mea nu estecontrariá dogmelor i canemelor bisericescI si cA prin urmare i da, bine-cuvéntarea ce-

I) Spre a se vedea cum consideratiunile politice determinah mal adesea simpatiile, orI antipatiileguvernelor, pentru corpul didactic, aducem In aned unele acte, din care lectorul '0 va forma con-vingerea, cA Caimacamul din urmi, Intre 4856-4858, curtenea pe institutorT 0 le acorda gratifica-pun!.

1) Dosarul No. 51, din 1859, archiva ministerulul de culte.

Veyll anexa.VOX anexa.

491

ruti. Nu 'mi remine acum alt deck, cu reserva ce a remas din administratiunea asesli-mintelor pe anul trecut, si sincep cu menistirea De-un-Lemn, spre a realisa ideea unuIpensionat de fete, tinut In teste cele trebuinciése, cu cheltuiala din fondul aseslimintelor.Dar In drumul acesta, am de invins multe simarl greutäti : si construesc un edificiA,destinat pentru a fi institut ; sA pregitesc personalul, care va fi destinat cu directiuneapensionatului, ci cu Invetitura fetelor ; sä compun un regulament pentru intréga or-ganisatiune ci administratiunea institutuluI; si destinez din fondul asedimintelor unfond special, din care la esirea fetelor din institut sä li se Lei un ajutor in banI, cazestre, spre a se putea ciatori cu folos, si altele asemenea.

Avend desevirsitä incredere in zelul si activitatea, cu care Onor. Eforie este gata asprijini tot ce privesce la educatiunea si invetätura junimei tereI, me adresez la lumi-nile el, si cu on6re o roe., ca, luand in consideratiune intentiunea mea, si bine-voiascAa 'ml comunica tot ce va socoti ci interesezi fundarea institutuluI de c,are e vorba, pre-cum si desvoltarea c prosperarea luT. Aceste opinil bine-voitére me vor usura la greu-tätile ce am si inving, 'mi vor servi de normä la tot ce am si fac, si déci. institutul vamerita vre-o laucli, acésta din cea mal mare parte se va cuveni Onor. Eforil.

Principe, Bibescu Basarab BreIncoveanu.Director, Aaron Florian.

Eforul principele Bibescu cere EforieI scélelor si publice concurs pentru scòlele ceva infiinta de la anu11860, la Severin, T.-Jiu, R.-Vélcea, Pitesci c Térgovistea.

Pentru local si mobilare, Eforia Brincovenesci publici concurs pe 4 August 1860.In 28 Iunie 1859, ctitorul aseçlämintelor Brancovenesci propune sä infiinteze 20

de stipendiI pentru bäeti si fete s6race.Dam in anexa 4) adresa cätre Eforia scaelor i regulamentul de admisiune al bursie-

rilor, acte redactate de directorul Aseslämintelor BrancovenescI, profesorul FlorianAaron.

Intrat In calea facerilor de bine, Principele Bibescu, propune EforieI saelor, tot inIunie 1859, sä infiinteze 5 externate de fete in Bucuresci. Däm In anexi 2) actele re-lative la acésti fundatiune.

Flind-eä. ctitorul Aseslämintelor Brâncovenesci mal propune Eforiei si diverse premilliterare, Eforia scedelor, invitänd pe principele Bibescu, In sedinta ei, din 43 Iulie 1859,Incheiä un jurnal pentru téte donatiunile, pe care le accepti in numele terel,-mullämindtitorului. Micele modificatiuni ce introduce Eforia se pot vedea In anexatul jurnal din13 Tulle al EforieI saelor.

Cite realisat din atätea ademenitóre promisiuni ?

La Decembre 1859, Noembre 16, 17 si 18 s'all deschis, ce e dreptul, sc6Ie gratuitede fete, din capitali, din fondurile Brincovenesa Acum ctitorul adresézi Eforief scéleloradresa, ce dim la vale, si din care apare, ci principele Bibescu, dupe ce in Junio trecut

192

promisese welt de fete in tate orasele de resedinte diiì téra, acum se marginesee acere autorisare, sä deschida scoli de fete In Oltenia, incepénd cu Craiova i Caracal.

Dam aci numai adresa titorului din 11 Decembre, dupe dosarul No. 58, din 1859,archiva Ministerului de culte, iar actele isvorite din acéstä adresä le anexam.

Adresa titorului cu No. 1.378, din 11 Decembre anul 1859

Domnilor membri al, Eforiei instructiund publice

&aide gratuite de fete, instituite in c,apitala i sustinute din fondurile AseslamintelorBrancovenesci, aduce-lid, prin eficacele concurs ce ap bine-voit a 'ml da la infiratarealor, resultatul dorit, am hotarit a intinde acésta facere de bine, prin creatia de as ,meneainstitute, si in alte parti, unde doresc ca sexul femeese se se impartasésca de folaselecrescerei i Invetaturei.

Pátruns dar de datoria mea de ctitor i luand in bagare de séme, a mal tate proprie-tape iseOmintelor ce patrana, se aft& in districtele Rominiei mid, am gesit de =rill*,a intemeia aci asernenea scale gratuite de fete, dupe forma celor din capitala Bucuresci,incepend cu orasele Craiova i Caracal, si dupe eum me vor ierta fondurile de care dis-pun, me void sili a intinde acésta facere de bine treptat in tate districtele, incepend cucele earl posed proprietäti de ale Ase0Aminte1or ; Inca folósele educatiunel sexulut fe-meescsa se latescicu incetul in tatáléra., acesta fiind dorinta mea, me adresez la luminele

buna-vointá a D-véstre, rugandu-ve cu (mare, ca dupe zelul i activitatea cu care m'atiajutat la infiintarea institutelor din Capitali, si bine-voiti a 'mi da concursul D-v6stresi la realisarea celor proiectate pentru Craiova i Caracal i succesiv pentru cele-altecapitale ale districtelor terel.

Indati ce voiil avea respunsul D-v6stre, aprobatiunea i ajutorul ce cer, voiú hia dinparte'mi tote mesurile necesare pen tru efectuarea acelei intentiuni.

Principele Bibescu-Basarab de Brdncoveanu.Director, Aaron Florian.

Parat in fine, In /861, s'a promis de titorul Aseqamintelor Brancovenesci, scoli defete si prin cele-alte judete ale terei.

In privinta scalelor sätesci din Romania, extragem urmatarele documentate informa-pentru anil 1855-1.859, din cartea mash*" aScólele sätescI In Romania» (1868

BucureseT). Péte e cam aspra critica acesteI lucriirI la adresa Eforie bucurescene, der nue mal pupn adeverat, ca' acea Eforie lucra cam nepregatitä.

La inceputul anulut 1855, aflam in Téra romanésce inaintate unele lucriri dovedi-tare a unei salutare reactiuni in favarea scélelor sätescl desfiintate In 1848.

Inca. din 7 Februarie 1855, Departamentul Credintel comunica Eforiet see:dolor sciintaci Domnul Stapanitor, asupra referatului acelul Department, eu No. 148, insolit de atEforiet scalelor, cu No. 1.409, din 1.3 Decembre 1854, catingator de rAmesitele ce pre-tindea din contributiunile a cate 2 leT de famine aï candidalilor de sate, (anexele No. 54),

Vell anexa.

bine-voit a aproba reinfiintarea de scoli sätescI. Departamentul credintei rógá d6rEforia si grab6sca a organisa in senil timp scdle sitesci.D

Eforia procede dupe vechiul obiceid; ea nu se preocupa decat in mod törte secundarde local si de inv6tAtorY, 4) ci asupra adreseI provocatére a MinistruluI credintel decidesä se edil visterieI sciinta de num6rul satelor i targurilor din fie-care judet, care ad fa-milil in num6r de 100 si maI mult.

Visteria trimite in 28 Februarie 1.855, cu adresa No. 1.228, listele cerute, iar Efo-ria inchee, asupra adreseI acesteia, resolutiunea : eCand se vor deschide scélele se va luain bagare de séma alaturata lista.)

Episcopul de Rdmnic, intre acestea, aqind de lucrarile pentru organisarea de scollsatescl, cere de la Domnitor Invoire ca si deschida scoll satescI preotil pe la sate. Eforiavestesce in 23 Aprilie 1855, acestui episcop, ci se invoesce preotilor de la unele sate,ce dupe cercetarea Vi. va socot capabili, si deschidä scéle de sate, In care si faci stu-diile Insemnate In acest program :

CtasaSilabire, cetire i scriere ;Inv6tatura pe d'inafara a rugaciunilor ;Deprindere la scrierea numerilor aritmetice ;PrincipiI de num6rat i calcul din gand.

ClasaCetirea ;Scriere dupe model de caligrafie si dictando;Prescurtare de Istoria santa;Elemente de aritmetica : cele 4 lucrirl cu numere intregI;Catihismul.

Eforia vestesce, prin circularea sa din 6 Maid 1855, No. 637-641, catre comitetelescolare din Gorj, Dolj, Mehedinfi, Vdicea i Romanati invoirea data unora preog dea deschide sedle prin sate.

Déra Episcopia nu urrnfiria simplu deschiderea scdlelor, ci remunerar! pentru preotI.Ea cere, prin adresa No. 608, din 16 Maiii '1855, lefl pentru preop ce aü sa deschidiscolI sätescI. La acéstä cerere Eforia rèspunde in 3 Iunie, cu adresa No. 849, :

«nu are mi416ce spre a face remuneratil preoplor i ca a socotit cA S-tia lor preotil,luand sarcina instructiuneI copillor din sate, au voit a indeplini o datorie crescinésca.»

Nu avem sciinta, cA in urma unuI ast-fel de r6spuns sa se fi infiintat scolI satescI decifre preoti. Un singar raport de la administratorul din Mehedintl, cu No. 7.386, din11 Iunie 1855, aréta cá deputatiI satulul Broscarii i Bänju mare intrébi : «cine saplitésc.1 preotilor dascalI lefile ? Parintii copiilor ce au copiI la scoila, ski top la o lana ?

I) De invègtorl tot s'a mal preocupat, cam vom vedea.3

194

0 c.Ette cal? 0 de trebue si se repare casa de seòlà, 0 de cine ?»La acest raport Eforiaräspunde: a eacelor mile nu li se (hi nici o subventiune din partea Eforiei, niel in pri-virea remuneratiunei preotilor, nie! In privirea reparatiunei caselor de senia. /)

Mai duo! an! trecuse de mind se ordonase infiiintarea de scoli sätescI 0 nimic in rea-litate nu se dobandise. Acésta indémnä, se pare, pe Domnitor, ca in Septembre 1855,Si mal restring num6rul sedlelor, pe hartie proiectate, hotärind, ca in loe de a se in-fiinta lcol! prin 0-Le satele, si se deschidä. : scoli centrale satesci prin fle-care judel,pe unde dorin.fa va,. arèta fi. trebuinta va dovedi.

Eforia, care la Inceputul anului ceruse de la visterie lislá de satele din téri, intrébaacum cu circularile No. 1.315-4.330, pe comiteteie scolastice: (Cate sate frunta§e seaflá in eoprinsul aceluI judet, §i ce populatie are fie-cave 0 la care din ele, dupe pärereacomitetuluT, ar fi mal de neapärata trebuinta a se infiinta de o cam datá scedá comu-paid ?» In fine urmirind de la comitete adunarea listelor satelor, Eforia deschide In24 Septembre 1855, publicatiunI la Vestitorul romä nesc, pentru concurs de ocupareasc6lelor satesci.

Eatä in extenso publicatiunea EforieT:«Conform inaltei Marie séle resolutiuni, datä la raportul onoratului Departament

al credinteI, eu No. 148, din anul urmator, 0 al acestei Eforii, cu No. 149, din 13 De-cembre anul trecut, urmand a se deschide scoli satesci centrale prin fie-care judet, sepublica, ca la I. Decembre viitor, se va deschide la Eforie concurs pentru institutoriI cesunt a se numi la aceste scoll. Cunoscintele ce se vor cere de la coneurenti sunt :

Cetire ;Scriere ;Religiune: letona santi 0 CatihismulElemente de Gramatica romana ;Din Geografie : divisiunile principale ale globului §i mai in special geografia Wei

cu cunoscinte istoriceAritmetica : cele 4 lucrar!, numere complexe, sistema greutatilor 0 mèsurilor din

téri ;CunoscintI de plugärie 0 din geometrie: aplicatiune la mäsurät6rea pogúnelor.

*

In 22 Octombre acela§ an 1855, Departamentul credinteI serie Eforie, cu adresaNo. 6.075, (anexa No. 56) ca : «cat insä pentru mesura luatá, ca prin concurs sa sealégi invätitorI acelor scoli (satescl), Departamentul nu este de pärere, pentru ca ono-rata Eforie cun6sce insä0 cu citta dificultate se gäsesc concurenti pentru posturi deprofesor!, unde fol6sele sunt me mart, In vreme ce pentru invltatoril de sate nu o sise gisisci nici o dati ; prin urmare este rugatá onorata Eforie, ca luand In eonside-ratiune aceste impregiuräri, anume neapärata trebuinta ce este de a se Infiinta cat maicurdnd acele scoll, sä bine-voiascii a departa ori-ce pedid T ar mistloci cat ma! In grabapunerea Ion in lucrare 0 a se multami aeum la ineeput, ca candidatii de inv6tatori satrécil un examen prin care sä se verifice déca sunt capabilY de insdreinarea ion»

Premisele adresel D-lui Campineanu, Ministrul eredintel, ar fi indreptatit pe nescine

1) Vesil in ludrarea mea *Seed& sAtesci in Rominiau, rèspunsul Eforid, cu No. 4.185, din 1 Au-gust 1855.

195

si astepte alte conclusiunt. ROti a fäcut Eforia, slicea D-sa, de a deschide concurs, andbine scie Eforia cA nu se gäsesc decat cu anevoe mare profesorI de judete, neeum si segäsésca InvOlátorT pentru sate cu mica léfa ce li se acorda. D-lul ar fi putut adaogi culipsa de sätent cart si fi trecut cel putin duo6 clase primare. Conclusinnea logic& era :sii se pregatésci inv6tator1 inteun timp dat, pen tru scedele ce erad a se deschide. Zelulpatriotic impinge pe Ministrul insä si slici Eforiet luall pe cine s'o intdmpla, dati'T ti-tlul de invOtator i, flat-lux, sa se faci Ebria se apene ea insist de realitateanegativa a concursuluI si se gräbi a rOspunde Ministrultif credintet, la adresa maT susadusä cä «Ebria are t6ta vointa de a infiinta scede de sate ; cA concursul candidatilorn'are de object decat a se examina concurentit &ea aft calitátile neapOrat frebuincielsespre a fi Invétatort la sate, a prin urmare parerea acestet Eforit si a onoratuluI Depar-tament nu sunt neunite, precum se exprimä acel onorat Departament,si ci in fine ono-ratul Department, fie incredintat cá acéstá Eforie posedi vointa . . . . spre a face totce este ea putinlä din partel spre infiintarea scedelor de sate.» 1)

Tret slile dupe acest rèspuns, Eforia institue o comisiune de profesort, compusa deD-nil Maxim, George Pop si Alexandru Pop, ca sa examineze candidatil pentru reinfiin-tatea scedelor comunale, care candidati vor incepe a se infatisa la Eforie de la 1 De-cembre viitor i resultatul examenuluI si '1 comunice Eforiet, etc.

Resultatul concursului fu cel prevèslut de Ministerul credinteI. Comisiunea exami-ntitóre raportéza, u adresa inregistran la No. 1.876, din 7 Decembre 1855, ca s'aitpresintat numal duo! candidati 2), pe cart examinat dupe programul publicat laconcurs. Eforia vèslénd asemenea resultat, amana pe Rita data pe cei duot concurentl sise bond sa iea o m6sura maI radicali. Ea supuse Domnitorulul, cu raportul No. 1.910,din 9 Decembre 1855, o chibzuire noua, urmatórea :

In capitala fie-cardi judet se va deschide cate o sceda normala pertru invètituracandidatilor invdtatort de sate;

Directitmea i facerea lectiunilor in Se-care scedi se va incredinta un singur pro-fesor, cu onorar de let 500 pe luna.

Numat din satele cu 100 familii cel putin se va lua cate un candidat ;Alegerea candidatuluI se va face de insusl profesorul sale normale de judet. Acest

profesor se va preambla, spre acest sfirsit, in Se-care sat si va indemna pe juniI ce i-seva parea cu bane dispositiunl naturale a imbratisa cariera de invdtatort ;

Candidatil nu se vor lua decat cu buna vole a lor i numaT in vérstli de la 16 pandla 20 de anI ;

Candidatil unut judet vor urma in sceda normalá de la 1 Aprilie Oita la 1 Octom-

4) Vedi adresa EforieT No. (.799, din 23 Noembre 1855.2) Departamentul credintei No. 7.378, din 20 Decembre 1855, aliturA EforieT petitia a 4 juid ro-

mint, earl cer si fie candidatl :.Resolutia: se va rèspunde, crt pentru organisarea sc6lolor de cAtre Eforie a Mont la Domn ra-

portul sèfi No. . . . si dupe intArirea acestuT report, Eforia va face cele cuviinti. lar dintre can-didall nu s'a iufatifat ta Eforie cleat duo! la 'Pm ce era hotariti pentru examen, cart s'afi examinatIjidali,si li s'ag dat vole si se reinthrci la locul lor, ci se vor insciinta despre holar1rea Eforielin a lor privint5.

Duo! din 4 reciamang sunt tocnnal ceT deja examinatI,

1.96

tombre, iar de la 1 Octombre pAni la 1 Aprilie fie-care candidat va da lectii in KAIsatulul sOii;

Profesorul scàlei normale va fi dator in cursul celor 6 lunT de iarnA a se preim-bla prin judet In revisia scólelor de sate, observind i indreptind pe candid* in pre-darea lectlilor.

Fie-care candidat va fi dator a urma in scella normalA cmnci ami.Ebria cere in fine ordine clitre Departamentul din Muntru pentru clAdirea de mile

dupe anexatul plan.

In 22 Decembre acelas an 4855, secretarul de stat, cu adresa No. 5.058, serie Efo-riel; alOturind copie dupe o adresä Episcopulul de Minnie, cu No. 1.648, din 8 Decem-bre, pentru infiintarea de scoli prin preori pe la sate, eu resolutiunea Domnitorului :«In de apr6pe bägare de sémA i chibzuire a EforieT sc6lelora

Episcopul cerea de la M. S. Domnitorul, ed apentru cele cate slece scolI ce ati (Voda)chibzuit a se infiinta in fie-care judet, sa fie ase0ate In satele ce se coprind in alAturatalistä; apoi indici i preop, earl se gäsirl destoinicT de acele scoll, i cere si poruncéseáDomnitorul epregti Urea incelperilor, hotArindu-se de catre M. Sa si lefile»; mai cere,ea tot-d'a-una Oisele scoli sfi aibi invOtator1 elend i si p6rte numiri de scoli bisericesci.Mal adaugä dupe aceea, si se dea ordin oeirmuitorilor, si executeze pe eintaretii si pa-racliseril, ce nu ar intelege sa mérgä de bunä vole la sc61A.

Eforia cu raportul No. 75, din 27 Ianuarie 1856, rispunde Domnitorului in privintacerereI Episcopulul de Minnie, cä indatA ce se va aproba raportul el, cu No. 1.210,din anul trecut, atingétor de infiintarea scidelor de sate, va chihzui, ca la alegerea Inv&tätorilor acelor schle, si se prefere preoii, earl vor avea o capacitate egalä cu eel laid,insi preof ii invätätori si fie in privinta instructiunei de a dreptul sub ordinge acesteiEforii, care 'I va numi, enumaY dupe un examen ce vor da inaintea comisiunei ce se varOndui de dOnsa i Eforia va avea drept a'T destitui tot-d'a-una, eind nu Vvor indeplinidatoriile de institutor!.»

Nu e de prisos a mai insira aci vanele corespondente urinate in tre Minister si diverseautoritAg in curgere de mal duoT an! de slile. Destul este pentru istoria it6stri. sti ark-tám, cti trecu çi anul 1855, 1856 si 1857, mal tot, fárii sA fi realisat mficar o sci5li sa-Owl ; numai in acest de pe urini an reincepe lucrfirl pentru reinfflintarea sesilelorsitescl.

Prima lucrare ce aflAm in dosarele Eforiei relativA la acéstá la acésti afacere estedin 19 Ianuarie 1857. Acésta este o adresa a Ministerului CultuluI si instructiunei pu-blice din Muntenia, cu No. 237, care vestesce Eforid scedelor si 'I alituri copie dupeoficiul Caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica, cu No. 12, din 11 Ianuarie 1857,pentru redesehiderea sc6lelor satesa Ministerul adaogi Eforiei invitare sä lea disposi-tiuni pentru aflarea ci alegerea institutorilor trebuitorT, anualindul ca el a luat intele-gere cu Ministerul din lOuntru pentru reparatiunea scedelor ce vor ma' fi existAndrecladirea celor din nod dupe trebuintii.

497

Oficiul Cäimicamiel hotaria infiintarea scélelor sateseI, incepénd de la satele cele malmult populate, si pentru acest scop ordona EforieI, sa deschida concurs pentru exami-narra candidatilor, clan, gisindu-se destoinid, sa se numescil institutori, folosindu-seEforia de preotil bisericelor satescl, aceI carT la intéia intocmire a acestor scede au fostpregititI (?) a fi invetátorI.

InstitutoriI satenl vor fi indatoratI sa nu lucreze vera pamentul, sa mergä la scélacentral a judetulni, unde vor urma sub de aprépe directiunea profesoruluI a se Impu-ternici §i a se desever§i la cele ce ar mal fi de lipsa, pe timpul ce se va gäsi de Eforiea este de ajuns. Se va publica In tétä téra, ci top' acel c,arI pe viitor vor voi a se inrolaintre candidatiI de institutorY, si fie datori a urma invetättuile scéleI centrale din judet,

gisindu-se destoinici, se vor numi institutorl in locurI vacante. PAnä in primävéraviitére se vor repara inceperile de scálä ce s'ají fost infiintat i care astäsII sunt in de-rapänare ; asemenea ande nu vor maI fi existAnd asemenea clidirI si se ingrijései a segäsi incäperile putinciése. Cärtile elementare, ce se vor hotari pentru Invetätura copii-lor de siteni, se vor vinde lor cu cel mal mic pret vi se vor da gratis la ceI seracI. Fie-careproprietar va fi de aprépe priveghetor pentru buna stare a seálelor i silinta instituto-rilor, intelegindu-se pentru acest sfirOt cu profesorul districtuluI.Cirmuitoril jude-telor sunt chiämall" de aci inainte a avea cea maI mare silintá la inaintarea Invetäturd

moralei in judetele lor, ca si merite cu d'inadinsul titlul de preqedintI al comitetelorde instructiune publica. Sumele ce se vor aduna pe anul curent §i in viitor din cei citeduoI leI de familie, se vor versa regulat in casa Eforiel scélelor, reminend de acumInainte in primitiva i speciala lor destinatiune. Departamentul CredinteI i instructiu-nel publice, in intelegere cu cel al trebilor din launtru, al finanteior i ca Eforia sc6-lelor va aduce la indeplinire, etc.»

In consecinta cu oficiul de mai sus, in extract adus, Eforia inaintézi publicatiuneaprin care, intre altele, apune, spre a putea pe loc pune in lucrare patriotica dorinti aprincipelul Caimacam, «de o cam datä nu va cere la numirea de inveritorì decid a scisi citése4 i si serie, catihismul si cele 4 lucrári de aritmeticä.» Nivela culturale vii-teire a candidatilor o stabilesce publicatiunea ast-fel :

Cetirea, Scrierea, Catihismul, Istoria scintc1.Din geografie : Divisiun.ile princi-pale ale globului, Geografia Europei i mai in special aceea a Térei-Românesci.Din aritmetici : Numerile complexe, sistema greutki/or i mesurilor din téri.Cu-noscinte de plugárie qi din geometrie: aplicatiune la mesuritérea stAnjinilor §i a pogò-nelor.

In urmarea acesteI publicatiunl, Ebria scélelor, inchee in 18 Februarie 1857, jur-nalul cu No. 9, prin care hotäresce, in vedere ca fondurile, 654.814, parale 26, anualacontributiune a satelor, pentru instructiune, infiintarea a 2.000 scolI, pentru satele celered populate.

Intre acestea, in 26 Februarie 1857, Ebria primi adresa EpiscopuluI Filoteiu de Bu-zet., cu No. 357, prin care observi, cAt de anevoe este ca candidatiI de invelAtorl sivini spre examinare la BucurescI, i vestesce a P. S. Sa, a indemnat pre preotil epar-

1) Vein anexa,

-e 498 --

hiel séle, sa. se fad el InvétätorT, cleat cere de la Eforie, si incuviinteze examinarea lorin capitala fie-caruT judet (le tatre profesoril respectivI de acolo.

La acéstä cerere Eforia rèspunde, In Martie 15, Cu adresa No. 405, cum di va profit&la timp de bine-voitérea propositiune a episcopuluT.

De ce Eforia nu profiti indatá ? Ni se pare, a din causa, a dupe publicatiunile aré-tate, iarAsY nu gisi candidatI, orl cat de injosita, cum s'a vNut, lag nivela examenului.A.cOsta o documentéza InsusT jwmalul EforieT, din 9 Martie 1857, prin care, revenindasupra jurnalului din Februarie, dice veglend di in urma publicatiunilor ce amfd cut nu s'a arétat mal nimen11) i atribuind acésta la pulinatatea lefei ma' cusemi, tidied lifts la 600 de lei pe an, plus pogemele, etc., si scade numärul de scollpe 'Artie de la 2.000 la 1.000, hotárand tot-d'o-datá, ca examinarea candidatilor, sase fad. de institutoril scélelor centrale de judete. Acésta dispositiune Eforia o supunela aprobarea domnésca, in 12 Martie 1857, cu raportul No. 378.

In 25 Maid 1857, incá niel dupe atatea concesiunl tácute in faverrea iguoranteT do-ritorilor de a se face Invätátorl sátescT, nu se gasiserá cleat prea putinl invätatorT, dupecure sta dovadi declaratiunea ce face Ebria catre Ministerul de interne, cu No. 737.A.tuncl cere Eforia de la acel. Minister, ca sA repeteze poruncile catre carmuitori pen-tru gisirea de invägtori i numaT la satele, unde nu se vor putea gäsi, si se indemnea trimite candidat la sc6la districtuala, care indeinnare, spera Eforia, ea satete o vorlncuviinta cu tedii a lor multámire.

In cat-va, acéstä mesura a reusit a da pe id ge colea, chte un ignorant candidat deinvätätor, dérä ca sa se vésla cum de puf in se realizase infiintarea de scoli, dupe atätatimp i preschimbarT de hartil, vom aduce ad In resumat raportul revisorulul scOlelorEatescI, din districtul eel mal apreipe de centru, din districtul érc-cum model. Acestraport aréta starea in care s'a gäsit fle-c,are sceda la 18 Septembre 1857. Dice acest,raport, care de bunä sémA numal pesimist nu era, ca In plasa Snagovu se aflä 25 desoon, Jug dintr'acestea, abia vre-o 11 In buni stare, bine intelegéndu-se, c stare&bunä era numai ea nu ploua intr'insele. Cele-l-alte, séü di nu existä de loc, séü, a re-visorul le adnotéza, ca sunt in pr6stä stare.

Plasa Mosti§tea i Ddmbovila 42 moll, lug din acestea 17 nu stint, séu sunt inprésta stare, adeca iarä1 mal preiste de cum sunt preoste cele-l-alte; dovéda pote sta laacésta rèspunsul ce di revisorul in acelasT tablot la intrebárile despre mobilierul siinvétatorii la aceste scoli; el consta di din 67 scoli 44 n'ad bancT, 46 Wail' semi-cer-curT, 54 n'aii table de litere, 55 n'aii tabla de socotéla, 48 n'ad scaune si mésä pentruinvétätor si 47 n'aii invätätor si pe nade sunt InvätitorI, acestia séù cA n'aii sc61a, séuca n'ad mobilierul neceser incat de la el nu se pote nimic astcpta. (Ve0 anexa).

S'ituatiunea scòlelor din judetul Ilfov, cel mal apropriat de centrul de unde se dedeaimpulsiunea, este tristg oglindä si aceleT acelor tine. judete. Acéstii situatiune cerude la Eforie formarea de instructiuni pentru revisorii i invägtorii sc6lelor sätesci

1) Yerp anexele.Dosarul No. 944, din 1857.

199

Acest regulament este intocmit in Octombre 1857. El impune revisorilor indito-rirea de a inveta impreuni cu invetatoriT satesci cursul invetaturilor din pctila cen-tralä a judetuluI i anume inveráturile din clasa I-a, a II-a si a III-a, precum i aplica-tia geometrieI la mesuratérea paméntulul i mesurilor obicInuite in téra ; elemente dinistoria Orel i ére-care cunoscinte plugäresd. Prin acelasi regulament se hotäresce verstade admisibilitate a scolarilor la sate intre 7 si 15 anI; eel car" trecu peste 15 anT se potprimi clerk se pun pe o band, deosebitá ; iar la art. 25 din acest regulament se hota-resce ca la nicI o seen comunalá de baeti sa nu se primesci in seen de fete.

In fine regulamentul impune metoda lancastriana in scòlele comunale.Putin se putea definitivmente astepta de la revisorT, luatI tot din Invetatoril de sate,

cad &ail de o egalá ignoranta, cu cel pe cad iirma revisuesca. Déca ne am multiiminumaI cu cifre, am constata la 16 Noembre 1857, dupe adresa, cu No. 2.345, catre Mi-nisterul financelor, pe langa care Eforia anexéza lista tutulor Invatatorilor de sate sprescutire de bir, cä in ten Romania de dincéce de Milcov (Muntenia) existed la acea dataun numer de 471 scsile séü cel putin de invefeitorip1ätii. I)

In Maiii 1857, Eforia ordona, ca cu inceperea anulul scolastic viitor, institutoril ace-lelor primare districtuale, si fie indatoratI a primi candidatIde invetatori din sate sipregatésci in curgerea semestruluI de iarna.

Eati circularea acésta :

Copie dupe ordinul Eforiei scdtelor, cu No. 840, din 30 Maiu 1857, catre inspec-torul gimnasiului din Craiova. 2)

Eforia a gasit de cuviinta, ca cu inceperea anului scolastic viitor, D-niT institutorIscelelor primare districtuale, sä fie indatoratT a primi pe eandidatit de Invetfitori, ce sevor trimite de catre carmuirile respective din acele sate de la o aula de &mild in sus,unde nu se vor putea gäsi invetatod, care candidatT si se ase0e intre eleviI regulagsá se pregatéseä Ja invatáturile preliminariI, in curgerea semestrului viitor de iarna, caindata dupe aceea examinându-se, sä se si numésci invetätorI la satele lor respective.

Drept aceea, Eforia ve inviti a indatora pe D-nil profesori al scelelor primare locale,ca pe de o parte sá nu inceteze de a se sili sa gasésca inverátorl de sate, carl examinan-du-se sä se raporteze EforieI; iar pe de alta indatá ce se vor reincepe scélele la 15 Au-gust viitor, sä primésel in tre scolarT, pe candidatil ce vi se vor trimite de armuirisub-carmuid, 5i sa se sins* ca preparandul panä la primavéra viitere, ski si mal cu-rend de se va putea, si facetI cunoscute numele lor i satele untie vor a fi orenduill, sprea li se putea trimite cartile de numire. Yell face cunoscut acesti ordine chiar Onor.Comitet de instructiune publica.

Se mal adaogá fiind-ca dupe sciinta ce a luat Eforia, multl din D-niT institutorI facpedid la primirea candidatilor, sub pricinuire, ca n'at. dovadi In reguli de a lor bunkconduiti ; de aceea, se face cunoscut D-vestre, ca asemenea neorendueli si facetT sa in-ceteze, si pe viitor, cercetendu-se si gásindu-se destoinic candidatul numal la cetire,scriere, cele 4 lucrid i catihismul, se va recomanda EforieI, multämindu-se D-niI in-

200

stitutori numai pe sciinfa ce vor avea, sé& de-adreptul, sé& de la proprietarl, séd de lasat, sé& de la sub-carmuire, e& Infäliqatul candidat este om cunoscut i tara rele pur-tArY. i asemenea dovadi se va trimite EforieY, d'impreuna cu no-tele examinfirei vèrstacandidatului, religia, numele pl4eI §i al satuluI unde este a se orendui.

Mal inregisträm aci urmat6rele acte, cu referinlä la sc6la satesca, acte carI nu se aflaanexate la lucrarea nóstra anteri6ra despre sehlele satesci.

Circulare citre institutoril superiori din tete judetele

Domnule,

Dupe atatea circular! instructive i in mal multe rendurI repetite, in privinfa forme-lor, ce trebue a se observa la numirea §i destituirea Invefatorilor satescI, Ebria vede cuo mare neplacere, ci In corespondenla D-vestre, nu observa!! strict indeplinirea acelorformalitän §i cu acésta ocasionan o corespondent& zadarnici i o incure,ätura in compta-bilitan, Incift Eforia se vede mal adesea expusä la observaliunile Controlulul, i tara amerita catuqI de pulir' acele observatiunl, pentru ca autorul fapteT sunten D-v6stre.

Pusä intr'o asemenea posifiune neplacuta, Ebria se vede constrinsá a ve observaInca o data i pentru cea din urma 611:

Asupra admisiunilor: se va respinge 1TH-ce raport al D-véstre, clec& nu va fi in-sola §i de demisiunea In seria a demisionatului, scridt de insuff qi insola& de cartea deautorisafiune a sa ;

Asupra destituirilor :Se va respinpe asemenea verI-ce raport de destituire, (leca nu va fi acompaniata de

un raport al revisorelui, In care sä se arete motivele pentru care se destitue, i pe careraport original Il ven trimite pe linga raportul D-v6stre la Eforie ; sél1 act legal dinpartes satului coprimptor de abaterile din datoril ale invelitoruluI, i acésta numecand invèlätorul ar fi caslut in viciuri imorale, precum este belia séií furtipgul dovedit;

Asupra lefilor :Se va respinge asemenea veri-ce raport de destuire, de morfi, sé& de demisiuni, clec&

nu ven precisa data, precum i (leca in intervalul verI-uneea din categoriile numite,Ebria, necunoscénd impregiurarea, ve va trimite lefa, sunterf obligalI a inapoia lefaacestuia, rara si mal a§teptan ordin anutne intr'acésta.

Déca, §i In urma acesteea, ve ven abate din nou de la cele in acesta descrise,Ebria va fi nevoita a alerga la mèsuff neplacute i D-v6stre i eI.

No. 3.425, catre institutorul superior din Severin.No. 3.426,No. 3.427,No. 3.428,No. 3.429,No. 3.430,No. 3.431,No. 3.432,No. 3.433,No. 3.434,No. 3.435,

a

a

a

a

a

a

a

a

n

a

a

a

n

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

n

a

n

a

a

Tergul-hului.Caracal.Ramnicul-Välcel.Turnu.Giurgiu.Tèrgov4tea.Campu-Lun g.Buz&ü.

§tirbeiti.Braila,

201.

No. 3.436, catre institutorul superior din MesaNo. 3.437, n n n Pitescl.No. 3.438, n n n n Focsant.No. 3.439, Slatina.No. 3.440, n n gimnasiulut n Craiova.

Copil din dosarul No. 953, din 1858.

Cirettiare ceitre institutorii superiori ai scaelor publico din 22 Februarie 1858,din re§edinfele distrieteior.

Eforia, i printeacésta, repetéza indatorireapusä asupra D-tale, prin ordinile atinga-Ore de acele conditii, earl' trebue a se pazi la recomandatiile candidatilor, pentru nu-mirea de invatitori sátese, earl conditil urméza a se indeplini pe viitor cu exactitate,adeci se va insemna in lista de recomandatie :

Numele i pronumele candidatulul ;Numarul actuldi legal de nascere i botez, prin care se verifica a sa vérsta, ce se

cere de la 20 anI in sus ;Numarul sub care s'a legalisat, de citre administratie, actul prin c,are locuitoril sa-

tuldi garantézi despre moralitatea individulul i il recomanda a se nurni invatator ;Num&ul populatie satuldi in care se cere a se infiinta sceda, de a fi a(leca de la

100 familiI in sus;Notele despre inv6tatura candidatuluI si fie in adev6r recomandabile.

Tóte actele atingat6re de recomanclarea candidatilor si a lor orénduire de invalatorlail a se pastra in archiva acele scOle si se vor revisui din timp in timp de eitre D. re-visor general al seòlelor.

Examinarea candidatilor se va face sub pre#edinta unul membru al Onor. Comitet,de eitre D-ta i cel-l-alt profesor. Resultatul examinare se va subsemna iarisl decatre D-v6stre amanduol institutoriI, si se va inainta la Eforie. CandidatiI de Inv&tatorl se vor alege numal din fiii de sätenl séü preotl i si se prefere cel ce se aflä lo-cuitor in acel sat. Logofatulul de sat si epistatuluI de mosie nu le este ertat a ocupa

functia de invatator séa vice-versa. Precum nimenI nu pote fi numit invatator dupeprincipiul adoptat, decat numal indeplinind telte conditiile de mal sus fixate ; ase-menea trebue sä fie si stabilitatea sa garantati de orI-ce intrigà, spre a nu se destituiinvatatorul decal in casuri de adevaratä abatere a sa de la indatoririle prescrise pentruexactitate in exereitarea de servicia i moralitate ; tot asemenea i insusl nu se pote re-trage din functie, deceit dandu'sI formal demisia, insotita de cartea orènduireI séle ; careaceste duoa acte le va da prin revisor, spre a se inainta de catre D-ta fära amanare laEforie.

Nu va putea ins& demisionatul a lipsi mal 'nainte din functie, decat numal dupe nu-mirea unul att invatator in loe; iar lipsind din funetle,fara a implini acésta formalitate, ise va popri léfa pe acel trimestru.

Aceste dispositil D-ta le veI face cunoscute i D-lul revisor al scedelor din acel district,mal adaogandu'l a avea in de apreope vedere, ca in casul and in vre-un sat, unde esterénduit invalätor, nu ar fi in buna stare, si ingrijésea atuncI, ca ping la dregerea aces-teia, invatatorul sä adune pe scolarl in casa de sfat, sé in a sa propria locuinta, sprea nu se intrerumpe etirsul invataturilor ; cad sub niel un chip, Invagitorul nu se vaputea suferi a lua léfa, fuá de a a avea seek, i neindeplinind datoriile séle, cu tóta

202

ceruta exactitate, nu i se va da deslegare dg a primi niel cele duo chile de bucate celegiuirea acordá invättitoruluI din magasia de reservä a satulul, care deslegare urmézaa sa da de Eforie, numal, dupe decurgerea a duoè trimestre.

In fine, D-ta veT avea de apr6pe priveghere i asupra revisoruluI, ca sd pázésci cuexactitate Indatoririle funcliei séle, §i sá raporteze fárä amânare, pe fie-care trimestru,despre ate scóle va fi revisuit in acest interval, arätAnd décä. Invälitora se aft& la pos-tul lor 0 cum 10 Implinesc datoriile; fiind-c,i mat 'nainte de a se primi raportul revi-soruluI nu se pote elibera invälitorilor lefile trimestriale, niel predisele duo chile debucate.

Circulare catre comitetele de inspediune scolard , din 26 Main, 1858.

Cu inceputul lunei curente, s'a inceput vacanliile scedelor comunale, si conform in-structiuneI pentru revisora i invèlátorii scélelor sätesci, fiind acesti indatoralI a urmaIn see& publica din rwdinla districtualá, pre,scrisul curs de invälatura, spre a se forti-fica top dupe cuviintá la Inväläturile destinate, atát pentru cariera revisorilor, câtsi ainarátorilor comunali; de aceea este, cu onére invitat acel Onor. comitet, ca in privintaslisuluI curs, sá ja cuvenitele disposiliuni de a se pune In lucrare 0 a se päzi reguleleurmitère:

Conform presliselor instrucliunt ce se alaturä aci, si se urmeze regulat predisulcurs de Inväläturr de cátre revisor si invOlAtor ;

Revisorul este obligat, sd dea ajutor institutoruluI superior, intru a fortifica la in-vätäturile clasel I-a si a II-a pe eel mal slabi dintre invèlätora actualI, si pe nouil can-didall, pAnä la facerea examenulul, care se va linea la 16 August viitor, potrivit art. 6din predisele instrucliunl, i resultatul examenuluI se va iscili de Onor. Comitet :0 deinstitutora examinatorl;

Fiind-ca pen tru cariera invOlAtorilor sätesel este o condilie indispensabila de acun6sce ace0ia i cântArile bisericesd, drept aceea, In casul dud niel unul din D-niIinstitutorl at salel centrale de district, nu ar cun6sce arta acestor cOntärl,s1 ingrijésca.apoI Onor. Comitet, ca prin influenla sa moraba, sa Induplece pe unul din eel mai ca-pabilI, dintre preoliT, diaconiI séti cOntáretil bisericilor locale, de a se insdrcina, sa in-vele gratis pe invälitorI cOntdrile sinte n6stre bisericI, in tot tirnpul citatuldi curs deinväáturá;

Examinarea candidalilor pe timp de vacaulil si in tot cursul anulul scolastic, seva face de cátre institutora scedel publice, din resedinta districtualá, sub presedintaunuia din membra Onor. Comitet, i resultatul examináre, se va iscáli de catre D-lorimpreuni;

Ca pentru datoriile revisorilor 0 ale invOrátorilor de sate, In tot cursul anu-lui vor observa articolele respective, din prescrisele instrucla intru teltá Intin-derea lor;

D. institutor superior, BO aibi maI cu sémi in vedere, de a invèla pe inväla pe in-vOlitorI si pe revisor, met6da de inv6la pe copii, acricá misllocul cel mal practic, celmal lesnitor, cel mai rational 0 cel mal firesc, de a face pe copil sá Invele Inväliturileelementaril; sO se silésca invOlAtorit a fi iubilI de cop, 0 a atrage pe aceOia sá vinA cuplacere la scellá.

Dosarul No. 1, din 1859,

203

Copie dupe adresa Ministerului cultelor, Cu No. 1494, din 22 Iulie 1859,atre Eforia sctilelor nationale 1)

Domnilor Efori,

D. Ministru, Secretar de Stat la Departamentul afacerilor interne, prin adresa cuNo. 3.434, de la 14 ale curentel, comunicti sub-semnatului, eit D. Ministru al finance-lor, a primit lista de numérul amendamentelor depuse §i primite de Onor. Adunareelectivä, cu ocasia cercetäreT budgetulul aceluI Minister pe anul curen t.

Intre aceste amendamente, fiind si acela pus de D. Bratianu, ca adaos § 19 din bud-get, pentru seedele satescI, i aláturat in copie pe l'higa mentionata adresa, sub-semna-tul gabesce, cu onére a '1 comunica D-v6stre,D-lor Efod, cu invitare, ca si luatf dispo-sitiile cuvenite, pentru regularea intrebuinFarel sumei coprinsä in acel amendament,comunichnd i subsemnatuluI resultatul spre sciintä i cuvenita firmare.

Ministru, Constantin A. Cret,ulescu. eful sectiel, Turnavitu.

Copie dupe amendamentul qis la § 19

«Se deschide Ministerulul de instructiune un credit de 203.000 le' la Ministerul definance, ca adaos la art. 19, din budget, péntru adhogirea scedelor satescI.»

Primit de Adunare in unanimitate, in sedinta linutä de dénsa la 25 Iunie trecut.

Circularea din 13 Septembre -1858, catre Comitetele de inspeclie a sc6lelorjos insemnate

Eforia set:dolor avénd in vedere ingrijirile particulare ale inaltulul guvern, carorasceflele comunale sunt un obiect special, precum viitorul ce prepar aceste scolI natiuneImetstre, prin propagarea bine-facerilor instructiuneI in masa poporuluT; pe de altä parteluänd in consideratiune, cA numérul de 120 scéle, ce midlemele séle de astädi a facut'osa hotarésca pentru fe-care district, nu este inch complet, si e departe inch de a ficomplet;

Invitil pe acel Onor. Comitet, ca pe de o parte sa 'I dea cht niai ffira lu thrt,liere rela-Iii despre adevérata stare a scedelor In flintä, iar pe de alta sh fach cunoscut, causelepentru care acésta institutiune frum6sá a progresat asta de putin, precum si midlécelepropri! ce Onor. Comitet crede, ch. i ar putea da LASCA impulsiunea cuvenitá,

Spre a face si ineeteze asemenea neregularitätT, a chibzuit, ca déch institutorul vttlipsi din seedá peste voia acordatá, fárä ea mal intéiü sá arete EforieT séu Comitetulutcausa legalti a lipseT lor; séü déca va lipsi t'Ara a ingriji ca alt cine-va sá le implinéscalocul, li se va opri din. léfá o parte analogh dilelor de lipsh., spre a sella supleantului,séu institutorului, care le va tine locul In lipsá. Acésth hotárire se va face cunoscut in-stitutorilor primari din capará i comitetelor din judete, pentru ca acestea, sa o facacunoscuth institutorilor de judete.

P. Poenaru. A. Ghica. G. Costaforu. V. Boerescu.

Circularea din 11 Noembre 1858, catre Comitetele scolare: Mehedinti, Gorj,Välcea, Argeq, Muscel, Da.mbovita, Prahova, Buz6u i Rämnicul-Seirat.

Prin D. revisor ob-stesc al seo:Helor, Eforia a luat sciinth, ch. invétatoril comunali dinacel judet, n'ar fi tiind scedele deschise In timpul prescris de lege,adeca de la 1 Noem-

1) veo anexa.

204

bre si pina la ultima sil a ha Aprilie, sub cuvent,c& pArintil ii iail copii la munca cica-pulul, mal 'nainte de finele tul Aprilie.

Eforia, ca sá pótA pe de o parte a da copiilor téranY invetaturä, iar pe de alta a nu'tsmulge niel de la munca campultii, invita pe acel Onor. Comitet, a cla informatil posi-tive Eforia de epoca in care copilul teranuluI ese la oimp, precum si de aceea cand in-ceted munca cámpuluT, in fine ca s& se póth modifica instructiile in interesul cAt se vaputea si al instructiei si al agricultura

In tre mesurile luate de Eforia scedelor, in favórea scolarilor seracT, a fost aceea din9 August 1857. Eforia provea prin circulärI, pe top institutoriI din téri i Comitetelede inspectiune, ca sá infiinteze, prin subscriere benevolä, fondurI pentru ajutorarea eco-larilor seracT, cu cartl i unelte de scóla.

Cit privesce gimnasiul de la S-tul Saya, din anexatele raporturi, la ocasiunea exa-menelor anuale, pe 1855-1856, 1856-1857, 1857 1858, 1858 1859, se potconstata realele progrese din t6te privintele, a invétamentului secundar si superior dinMuntenia.

La examenul de vera, din -1859, statistica scólelor areta, ca in acólele publicebaeti din tete gradele, fusese o populatitme de 4.634 elevi, si 469 fete. Populatiuneascólelor sätescI, orl-cAt le am veaut functionänd cu anevol, era de 35.450 scolarI, iarpopulatiunea scélelor private, se declait a fi fost 4.212 scolarT si 597 fete.

Pe cand scólele ast-fel prosperaA, Comisiunea centrala din Focsant, in interesul uni-ficareI legislatiuneT scélelor din ambele Principate, c,Auta sa inzestreze aceda cu o noualege, comuna la ambele ter'.

In 6 Iulie 1859, cu adresa No. 72, Comisiunea central& cere MinistruluI instructiu-nel publice din IasI, comunice sciinte statistice aespre starea scélelor din Moldova.Ministrul acesta, cu adresa No. 6.311, din 18 August 1859, declarä existente in Mol-dova, la data acesta urmátórele scolI:

19 scolI ates&35 n primare judetene de b&etY.11 z n fete.

1 sc61ä centralä de fete, cu 158 eleve in 6 clase, cu 7 profesóre si 5 profesor!,4 n preparandal& de inv6tAtur1 sätescI, cu 38 elevT.1 n de arte si meste.sugurl, cu 7 ateliere,1 n militará, cu 22 elevI in 3 clase, si 7 profesort.

realg, cu 22 elevI in Iasl.n n 19 n la GalatI,

205

1 gimnasiii la Ia0, cu 125 elevI.1 B6rlad.1 biblioteca, cu un cabinet de aparate sciintifice. Clase facultative, eu 24 student!.3 serninari!, din care unul cu 8 clase.

12 scoll private in Iasi, si22 judete.

5 armenesci in Ia0, T.-OcneT, Roman, BotcqanT i Foc§abi.4 pensionate evreesci in Ia0.

11 scoll elementare in colon iile din Basarabia. 1)

De la Ministerul instructiunei publice din Bucurescl, cerdnd egalmente Comisiuneacentrala informatiunI, ca de la cel din Iasi, eatti actele earl urmarA :

Copii scase din dosarul No. 40, anul 1859. al Eforiei scedelor

Copie dupe ordinul Ministerului cultelor, cu No. 1.813, din 8 Iulie 1859,catre Eforie

Domnilor Efori,

Comitetul ales din donut Comisiel centrale, insárcinat cu elaborarea proiectuluT deprivitère la organisarea instructiunel publice, prin raport atre comisiune 0 care

s'a primit aci, pe king adresa acesteia, ca No. 71, cere sciinte relative la ramura ins-tructiunei publice. Sub-semnatul grábesce der& a comunica D-vástre citatul raport Incopie, si ve invita ea sá bin e-voiri a trimite sciintele cerute, cat mai neintardiat, spre ale putea transmite si dAnsul dupe cerere.

Min istru, Constantin A. Crefulescu.

Copie dupe adresa ?nenlionatei a Onor. Comisiuni centrale a Principatelor-Unite

Comitetul insarcinat zu elaborarea proiectelor de lege privitère la organisarea ins-tructiuneT publice, avénd trebuinta de a avea la dispositia sa, atat legiuirile actuale, cereguléza acest ram al administratiuneT publice, cat i párerile Ministerultfi instructiune,publice din Moldova 0 a Eforiel sc6lelor din Téra-Romanésca, asupra imbunatätirilor,ce socot cá ar trebui a se face in invétatura publica din Principatele-Unite, are on6rea ruga pe Cmmisiunea centrala, ca sa bine-voiascä a miOloci catre autoritatile mai suscitate, trimiterea cat mal in graba a leginirilor i sciintelor mai sus cerute.

C. N. Breiiloiu. $tefan Golescu. Meilinescu. Kogiilniceanu. P. Roset.

Réspunsul Eforiei dat Ministerulm

Domnule Ministru,

La adresa D-vóstre din 8 ale ace0ia, Eforia a chibzuit Cu seriositate, asupra cerereiOnor. Comitet al ComisiuneT centrale. Reorganisarea instructiunei, dupe trebuintelespeciale ale terei nóstre, este o ce3tiune, care cere mult lucru i multa deliberare. A seda numai nisce idei generale asupra moduluT cum si se reorganiseze acesta instructiune,asupra principiilor fundamentale, lucrarea ar fi maT scurta i Eforia ar putea-o face In

4) Dos. No. 1.308, arhiva Minisieruhd de colte.

I) Vesll anexa.x) Ver;11 anexa.

206

mal putin timp, dér ea se teme ca aceste lucrare se nu fie prea incomplecte, si A nupresinte lacune a ceror lipse se facä a nu se intelege fondul. Eforia der ar fi mai dis-puse a face un proiect complect, In care si'sY dea ideile Ole pe larg asupra tuturor ces-tiunilor, ce ating instructiunea, si trebuintelor ce Eforia cumisce din experienti; insepentru acesta II trebue un timp lung, meditaliT si consulterI de legT din alte ferI, ceu-tiirI statistice, si altele can nu se pot termina aproximativ, decit In timp de vre-oOse lunT.

Bine-voesce dér D-le Ministru, a face acestea cunoscute Onor. Comitet al ComisiuneTcentrale, rugendul, ca se ne respundä despre cele aretate.

No. 1.676. 15/O'

Ministerul prin adresa No. 2.390, din 25 August acel an, comunicii Eforiel incu-viin4area opiniunel emise in 15 Iulie de cetre Onor, Comisiune centrale, In urmato-rul mod :

Domnilor Eforl,

Coprinderea adresei D-vestre, cu No. 1.676, de la '16 Iulie din urme, comunicendu-seD-110 presedinte al ComisiuneI centrale, acesta respunde, prin adresa cu No. '127, de la19 curen t, ce comisiunea a declarat, cli va avea multánire sä primésci de la acea Onor.Eforie un proiect, ca acela ce promite a elabora; prin urmare, suntep invitall, D-lor, ave ocupa In facerea slisuluI proiect, spre a se trimite In tiMpul ce all promis.

p. Ministru, Gr. Alexandreseu.

*

Cursurile speciale si limite, bici merg prosperend in Téra-Romenésce. In 18 Iulie1859, Directorul de atuncI al scélelor V. Boerescu, conformandu-se invitatiuneT Minis-teruluI justiliel, din Octombre 1858, II trimite o liste de tinerii carY ail trecut faculta-tea de drept, spre a putea ocupa tribunalele cu emenl specialI si luminatI.

Lista e de 58 de nume, pe ami in 1856-1857, era de 27. 4)

Pe Ungä cursurile obligatorli de facultate, se mal deschid In 1858-1859 si ctu.surllibere. Ask, Dr. Iulius Bares, este autorisat sA reIncépi In Noembre 1858, In tete Du-minicile de la 12-1. p. m., un curs gratuit si popular de astronomie. 2)

Asemenea se aprobi. ha Marsillac, facerea unuI curs liber de literatura francese,dupe, urmatorul program

Cours d'histoire littéraire autorisé par le Conseil de l'instruction publique.

V-ème année

Histoire de l'éloquence seterée en France

4-re période. Lutte contre le Paganisme. St. Polycarpe; St. Pothin ; St. Irénée.2-e période. Lutte contre l'Hérésie. St. Hilaire de Poitiers; St. Martin de Tours

Sulpice-Sévere.

t) Dosarul No. 868.

207

Période. Promulgation du dogme. St. Loup de Troyes; Eucher de Lyon ; Ger-main d'Auxerre ; Sidoine Apollinaire ; Salvien ; Avit de Vienne ; Ce-saire d'Arles; Médard de Noyon ; Gregoire de Tours; Fortunat dePoitiers ; Eloi; Ouen, etc.

4-e Periode. Justification et développement du dogme par la science. Scolastique.Alcuin ; Flodoard; Sylvestre II; Berenger; Lanfranc ; Roscelin ; St.Anselme ; Abailard ; Pierre le venerable; Pierre Lombard ; Royer Ba-con; Bonaventure ; Pierre d'Ailly ; Gerson.

tie période. Predication populaire. Pierre L'hertnite ; St. Bernard ; Foulques deNeuilly ; les Dominicains et les Franciscains.

6-e Période. La Réforme. Les Jésuites. Calvin. Anne Dubourg. Theodore de Beze.Le cardinal de Lorraine. Le cardinal de Tournon. Les prédicateurs dela ligue.

7-e période. Ascétisme. St. Franwis de Sales ; le pere d'Argentan ; le Ore Lejeune;le pere le Colombier ; le Ore Croiset ; le Ore Crasset, etc.

période. Jansénisme. Port-Royal. Saint-Cyran-Antoine. Arnaud ; Pascal ; Ni-cole ; Arnaud d'Andilly ; Silvestre de Sacy.

9-e période. Les gloires de la chaire. Bossuet ; Fénélon ; Bourdaloue ; Fléchier ;Massillon.

10-e période. Lutte contre la philosophie. Don Calmet ; Berthier ; Guénée ; Bergier;Nonotte ; Poulle; Neuville, etc.

11-e période. Controverse moderne. De Maistre ; Chateaubriand ; de Bonald ; La-mennais ; Frayssinous ; Lacordaire ; Gerbet ; Veuillot ; Ravignan ; Ni-colas; Desdouits, etc.

12-e période. -7- Predication dogmatique contemporaine. De Quelin ; Combalot ; Coeur;Coquereau ; Bautain ; Félix; etc.

Ulysse de Marsillac.

((Se aprobA, reservindu'sT directiunea dreptul de a faca D-luT Marsillac observatii incurentul anului; i se va impart:40 acesta.»

V. Boereseu.

In aniT de mil ne am ocupat pana in acesiti parte a lucrareT niístre, se organisezi deneuitatul Dr. Davila scorila de chirurgie, acesta a fost Infiintatá in spitalul ostireT.

Am aretat, ca prima scéla de chirurgie, se datoresce D-luT Dr. N. Cretulescu. Acestasuferit apoT intrerumpere. Acum, cu circulará ciitre institutoriT superior! din capitalii,

din 29 Februarie 1856, li se face cunoscut, sä vestescA scolarilor din clasa ultima, cc&aceI earl ar a ea aplicare a se forma pentru cariera chirurgieT, sá merga, in-sotili de parintiT lor a se intatip Sambátá la D. Oberstab Dr. Davila, la 3 a viitikeT lun.!,la 9 ore diminéta, in cancelaria OisuluT spital. 4)

Tineril se cer sä. fie de 15 ani, i cel putin cu 4 clase primare.

Dim in anexa actele diverse, impreunä cu proiectul de organisare al saileY, din caremal pe urmä avea sä nascA actuala facultate de medicinä.

In primul an, scòla avea sä primései 50 de elevY. La 23 Noembre 1857, in urmäasimilatiunea sad de medicinä din Buctu'escl, cu saele din Francia, prin decretulImpèratuluI Napoleon 4) No. 4, s'a adoptat un regulament nog, fixandu-se studiile teo-retice pe 5 anY, iar cele practice pe 3 anI, in total 8 ani. La 1861-1862, dupe unireaPrincipatelor, s'a primit in scedä 40 de elevI din Moldova 2), pe längä 67, earl eraA dinOra Muntenéscii.

Importanta acestei scolI devine pe tótà iva maI mare, grafie fundatoruluI el Dr. Da-vila. In curénd sc6la de medicinä num6ri 46 de elevl din Bulgaria 0 Rumelia 0 35 dinalte provincil romane.

Pâná 1. 1861-1862, dintre elevil sc6leY de medicina, 14 all isbutit si iea diplomade doctorY in Paris, 14 In Turino 0 2 in Florenta. Ajunge aceste cifre, ca sA. se vadainsemnätatea spornicl a scélel. 3)

Pe langa acesta se infiinIA In curAnd i scála de veterinfirie 0 de farmacie.

De mal multe orI, dupe cum am v6çlui, a fost vorba sä se infiinfeze in Bucurescl omin de comerciii.

In A.ugust 1855, Paharnieul Gr. Bengescu II, propuse DomnitoruluI organisarea uneYasemenea scoll. Domnitoiul o recomandä Jul Cimpineanu, Ministrul credinfel, cu ofi-sul No. 558, 0 acesta o trimite in studiul EforieT, cu adresa No. 2.264, din 25 August.Numal la 11 August. 1857, Departamentul credinfeY, eu adresa No. 4.691, atre Eforie,revine asupra infiinfäre sc6lei de comercid. Eforia presen téza DomnitoruluI anaforauasa, cu No. 804.

Asupra acesteea, Domnitorul pune urmatérea resolutiune :eAcéstä schlä a se Intocmi de o data este peste putintä, din lipsa de profesorY spe-

ciari, cari sA. unéscä practica cu teoria, rand tot scopul acesteI scolY este a forma acumtinerl bunI, bine deprin§1 la tinerea de socotelY comerciale i apol sa pä§éseit treptat ladirigiarea operafiilor generale ale comerciula

Drept care, spre a rosti formarea une asemenea scolI, Eforia va lua indati m6surI ainfiinfa de o cam datä cursurile de -aritmetica comerciall, cu el la a0ernereasocotelilor 0 la finerea registrelor i cu cunoscing universale de monedY, greutAfI §i me-surY, insi pergola te se va alege profesor, urmézi a fi diriginte de cantor, orl de bancaség casi negutätoréscá lnseznnatä, fie 0 In limba striing, ea dintr'acestia, sä se pátaforma ceI d'antél comptabill.

ApoI la 11 Ianuarie 4857, Principele Caimacam Alex. D. Ghica, ordonä Ministeru-luI credinteI: «Relapile comerciale i industriale alel6reY n6stre, desvoltändu-se din

4) Dim in anexA acest decret, cu corespondenia relativ5.2) Dosarul No. 1.290. Davila cere, cu adresa No 205, din 28 Aprilie 1859, la Miuisterul de culte

din Moldova, sl i se trimita 15 elevi, cate unul de fie-care judet. In 17 Septembre 1858, Domnito-rul Cuza, ordong, i Directorul Ministerulul V. A. Ureclii5, a dispus alegerea prin concurs de WIT,cu 4 clase gimnasiale.

Vesli auexa.

4) Vey1I anexa.

2) Dosarul No. 36, din 1859.

,- 9.09

sli in sli si devenind astasll cea me principalä conditie a avutieT nestre nationale, tre-buinta de a se introduce si aci institutiile, ce si in alte staturT, sunt destinate a desvoltasi protege comerciul, a ajuns a fi férte simlitére, cacT nu este de tagiduit, ei desvoita-rea ce a dobandit comerciul nostru paná acum, provine din exceptionala si fericita po-sitie a Ord mistre, iar nu prin dispositiunT speciale luate de guvern...) Domnitorul cereinfiintarea uneT scolT de comerciii, si ordonä Eforiel sal presinté proiectul grabnic. Efo-ria siice, cfi nu are banl in budget pentru asemenea scéla, dér ca va face subscriptiunlintre negutitorT, pentru fundatiunea eT.

Cu multi intselepciune, Eforia nu infiintéza o anume setili de comerciii, in care sä. In-vele scolariT aceleas1 obiecte, in cea maT mare parte, earl se predaa si la gimnasid, ciadaoga pe langi aceste obiecte, pe cele speciale comerciale, in gimnasid, si inchee jur-nalul No. 64, ce darn in anexa. 4), si prin care se explica in ce mod tineriI comerciantI,urmand de la clasa V-a liceala, materiile comerciale, in timp de duoT anT, vor avea dreptla diploma de scéla de comerciti.

Cu referintä la comerciii, gasim in 1859, urmát6rea adresá a MinistruluT de finance,catre cel de instructiune publicä :

Ministerul financelor Térel-Rominesc.1 2)

Domnule Ministru,

Am observat D-le Ministru, ca maT pe t6te slilele multime de comerciang si indus-triasT, incetand. din vi(sta, incetéza tot-d'o-datä de maI multe orT, si operatiile stabili-mentelor lar, maT cu séiná acolo unde réposatul nu se bucurá de vre-un mostenitor degenul masculin, ajuns in vérsta majorä. Acésta. ImpregIurare m'a impresionat, cacT pe-rind capul familieT, n'ar trebui M. läsarn a peri si elementele, ce ar aduce cu sine des-voltarea comerciulul si a industrieI, isvor feirte necesar inteo societate ea a mistra, carea intrat pe cale de regenerare si de progres. Acésta slic, m'a facut, in preocupatiunilemele, sa cuget la mis116cele ce ne ar mantui de acest rati, incuibat in téra nésträ si amgásit, a singurul remediti in acest moment oportun de regenerare, ar fi acela de a seintroduce in stabilimentele de institute, pentru crescerea si instructiunea junelor ro-mane, tinerea registrelor necesariI verI-carul comerciant si industrias.

Reusind la introducerea uneI asemenea sciinte, puterf judeca, D-le Ministru, la ce re-sultate salutariI vom ajunge pentru societatea nestra; putem, slic in curénd, a avea resul-tatul, el junele romane, chiar de n'ar deveni stile si mame de familie, tot ar puteaaduce un mare bine parintilor lor, fie el de orY-ce profesiune, me ales comerciantil simanufacturieriI, cad care tata n'ar avea o depliná satisfacere moralá a ingrijirilor cea depus pentru fie-sa ? Cu atat mal mult cand ele ar deveni séte, cad atunci ar de-pune concursul lor la usurarea ocupatiunilor barbatulul, tovarasie drépta la ostenelT,precum legea naturak comandá. In fine, in casurile de nuirte a soluluI, o femee ins-fruit& ast-fel, in tinerea registrelor si cu cunoscinte complecte de bite afacerile stabili-mentuluT consérteluI sat., pote continua comerciul, séa industria ce mostenesce; ea de-vine ast-f el folosit6re si siesT, pentru ca nu declina din positiunea sa ; ea se face folo-sit6re si societätel, &del' cu cat comerciul se latesce, cu cat industria se desvolta si se

14

i) Dosarul No. 894.

Vesil anexa.

intinde, cu atat concurenta eresce, si din ea isvoresee reducerea obiectelor de consu-malle, In sfirsit ea, femeea, devine direct folositare i Statului, cacY continua a plätiirnposiiile fiscale, pentru comerciul, sail industria ce exercitä.

Sper, D-le Ministru, ca yeti privi aceste consideratiI, cu tot interesul ce meritá i caacum, Cu ocasiunea formareY budgetuluI pentru anul viitor, vet! insera si prevederilecuvenite, ca sá ajungem la tinta ce ne propunem.

p. Ministril, C. BitIcescu.No. 7.163.

O alta scéla specialá, platita din fomlurile seidelor, este aceea pentru fii demilitad, din Septembre 1859.

In Octombee 1858, pe tanga Eforia drumurilor de la Ministerul de interne, aflam oscalä de elevI conductor!, din sceda practica de podud iqosele.

La § bursierilor In strain6tate, in 1856, dupe aprobatia Consiliulul administrativ ex-.traordinar, asupra raportulut Eforiei No. 777, din 25 Maiú, sunt trimisl la Paris D-nilAnanescu (seiinte matematice), N. Capa, sciinte aplicate la ade i mestesugurI si Au-relian (agronomie).

In acestasl an 1856, la Iunie 18, archiditiconul by, fost egumenul manástireI Väea-resel, lasä 20.000 lel 1) pentru scélele nationale.

Eforia decide, ca cu venitul acestor ban), Inca sa se trimitá tinerl la studiT.Dam in anexa 2) raportu/ EforieI, No. 308, pentru trimiterea ca bursied a lor Mi-

hail Caputineanu, D. Petrescu, Ión Maxim si Alex. Creteseu. Anexam egalmenteunele acte relative la studiile D-1111 Petrcscu, efit si In genere la stipendistI in Paris.

Observan}, ca in 4 Deeembre 1858, bursierul Paul Viorénu, terminandu'sI studifie dedrept, din bursa tul s'a dat ajutor D-lul C. Boerescu, pana la 1861.

In 1859, se d'II ajutare de cate 400 galbenT la Paris, pe 2 anI, pentru studiul drep-tului lul P. Pian i L N. §oimeseu.

Asemenea D-lul Anastasie Stolojan. Mal mult, ciliar i evreului Solomon Goldenstein,feciorul MinzeI Telelòical, se da ajutor de studiI In Paris.

D. Bu Burlan, fost stipendist la Constantinopole, inca" capètd un stipendia. de 100galbenI, pentru duoI anI la Paris.

In August 1859, directiunea scaler de arte din Bucurese, cu raportul No. 134, din18 August, cere Eforie) sealelor, sa se trimita In Belgia i Franta elevil absolventi'.. Pa-tà'rlägeanu Ghitä, hín Pavelescu, Stelian Stroe, Constantin Stan, Märacinescu Miha-

211

lache i Albotéscu Tache. Acestia sunt trimi0 pentru a terminat studiile technicepractice.

Eforia aprobi, prin jurnalul No. 73, din 17 August 1859. 4)Deja in 13 Octombre 1858, Eforia a fost acordat subventiune de 50 galbenI la duoi

din scolarI al scóleT de arte, earl. la Viena inv6tail la fabrica de masinI K. K. Wurtn.

Din Iunie 1857, era bursier la Paris si D. Spiridon Jorceanu, Inscris la sae poli-technica. 2)

Despre seólele private din Muntenia se cade a hiregistra actele din 1856.Prin raportul Eforiel catre Vodii Barbu §tirbeill, sub No. 578, din 10 A.prilie 1856,

se spune «in capital& se aflä 80 seede private de ambele sexe, cu 4.614 scolarI, dincare 9 internate de Hell 0 9 de fete, si 62 seoli private de baell si una de tete.»

Eforia arétä, ea araste scoli sunt obligate sä pazésca instructiunile ce li s'a dat. 3)In 8 Martie 1852, cu jurnalul Eforia No. 539, Eforia cere, de astá data, infiintarea

unui revisor special, pentru revisuirea lor, cu léfa de 600 leY pe luná.

Puternicä este bagheta patriotismuluT, cu care, In pustiul seculareI ignorante, a fostisbitá stânca, din care tisni isvorul culturel. Päräias ink de tot, la 1828, 30 de anldupe acea, pdraia§ul a devenit ga rlei mare si de nu va intAlni stavile noI, va räcoriinánosa, din ce in ce mal mult, cämpiile t6reI.

Nu cunäscem dobindi mal mare culturalá, et aceea a leOdareI alfabetulul chille infavórea celul latin In 1859-1860.

eCea d'Antéiti autoritate din Moldova, care adopta scrierea ca latine, fu Ministerulde culte in 1859 si 1860, adeca maI 'nainte de decretarea alfabetuluI latin de Minis-trul din Muntenia D. I. Ghica. Penfru a se putea introduce scrierea cu litere latineeät mal uniform In scolY5 autorul acestor anale a intocmit in 1860, un alfabet mic intabele separate. Circularea No.1.152, din Monitorul oficial No. 283, din 27 Septembre1860, s'a anuntat editarea acestei cärlb, sliandu-se

«In vederea trebuinteI de uniformitate in scrierea cu litere latine, In seólele publicedin térá, nu maI putin i pentru a se inlesni copiilor incepätorI eump6rarea celor d'in-tdiù pagine de abeeedar, (earl el le rump atät de mult pänä sá Invele), se publici, ca s'atiparit pentru seal, alfabetul in paginI despartite. Fie-care costa micul pref. de 4 parale,inat presintá si inlesnirea de a si le procura i scolara cei maï s6rad, earl, inv6Ifin-du'e leetiunile pe asemenea paginI separate, vor avea si avantagiul a nu strica in cite-va çlile o carte Intrégi.D

In pufine lulu, se serie Cu litera latine la t6te Ministerele Moldova keest mare faptse petrece si la Bucuresa

2) Dosarul No. 1.728.Vep in anexA t6te aelele relative la bursierT.Ve01 anexa.

2E2

Raport la Bonin'Literile cirilice seil slavone sunt o introductiune straine. In limba nestre, ince din

secoliI barbarismuluI, dud s'a lepddat literile nestre strabune cele latine, i and na-punea romani s'a cotrppit de alte elemente. Eforia instructiund publice a lepedat Incade me multI anI literile cirilice i all introdus pe cele latine cu un sistem de orto-grafie. Acum, dupe o nota discutiune a ComisiuneI gimnasiale, ce data de la 23 Octom-bre 1858, 4) Eforia a adoptat o ortografie simple, lime fondate pe ratiune si pe na-tura limbeI nestre. Der literile strebune nu se pot propaga destul de rapede, pe cat timpautoritätile publice vor Intrebuinta tot pe cele streine ; pe de alte parte, din nerecunes-cerea oficialä i neexplicarea publica a unui singur sistem de litera i ortografie, resultao mare confusiune In scrierile autoritatel.

De aceea, Eforia cu mere recomandá MarieT Ware sistemul seil de ortografie, pecare 11 aleture aci, i deck '11 yeti Incuviinta, se Prea Inaltate Deanne, a or-done tuturor autoritätilor civile si militare, ca de acum Inainte se. se serve cu literilestrabune, dupe sistemul ce so presinte.

No. 1.382. 1859, Iunie 18.

Intervenind la Ministerul cultelor, pentru a 'I Main ta acest report DomnitoruluI,Ministerul il interce EforieI respunsul acesta :

Domnilor Efori,

Raportul aceleI Onor. EforiI, cu No. 1.382, pentru introducerea alfabetuluI latin sia ortografiel chibzuite de Comisiunea gimnasiale In cancelan!, de comun, subsemnatulnu l'a supus la cunoscinta Mariei Sale Domnulul, fiind-ca nu s'a eredut In stare a '1susfine, mal inainte de a lua o Intelegere cu top D-nil Min istri Intru acésta. Spre acestsfirsit, subsemnatul s'a i adresat cátre toff colegiI seI In parte, trimiténdu-le i cate unnumer de exemplare dupe modelul primit. In adástarea respunsurilor, s'a prima acum dela D. Ministru al afacerilor interne, adresa cu No. 3.651, prin care declare, a este de-terminat a adopta sistemul de scriere cu litere i ortografia recomandate de acea Onor.Eforie, si a lpractica, cel putin acum in cancelarla sa; der fiind-ca spre acesta, are tre-buinte. de mal multe exemplare modelurY, spre a se Imparti amploiatilor din diferitelesectiunI, cere a i se trimite un flume): de 65 exemplare din cele tiperite. Subsemnatulve comunice' cu mere D-vestre acéste cerere, i ve invitá, D-lor Efori, ca sä bine-voitl atrimite la acest Minister, un name'. mal Insemnat de aceste modeluri de scriere cu or-tografie, spre a se putea trimite, eta MinisteruluT interior, cat i calor-alto, treptatdupe cererile ce i se vor presinta.

Ministru, Constantin A. Creinlescu.No. 2.038. Tulle 27.

I s'a respuns la 4 A.ugust, cu adresa No.1.894, trimitendul spre sfirsitul acesta 200exemplare. Aci Incheindu-se lucrerile dosaruldi acestuia.

DecI introducetorul In cancelariile muntene a alfabetuluI latin, a fost D. presedinteal AcademieI romine, Ión Ghica, fost Ministru de externe in 1859.

t) Däm In anesit procesele verbale ale Comisiund rénduitA cu regularea nouluI alfabet latin, pen-tru limba rornandscii.

23

In acela0 timp, in care limba '0 relua haina strabuni alai de frum6sä, in care lati-nitatea ei devenea necontestabilä chiar pentru dwmaniT eel mal inver§unap, Eforiasceilelor din Bucurese, ca i Ministerul instructiuneI publice din Moldova, se preocu-pan 0 de istoria tereI.

Am ve0t, ca. la 1856, Eforia din BucurescI ceruse Domnitoruluï autorisare de a ti-päri unele manuscripte istorice de la biblioteca de la S-tul Sava.1) Am veslut iare0 in-fiinfarea ComisiuneI documentale.

In 1859, Comisiunea documentalä, dare nu fad mare trébe, cere totu0 un adaos de4 scriitorI, 0 200 10 sporire la léfa secretaruluI.

Acésta la 'H Main 1859, cu raportul seil No. 36, arétä eá nu póte face mail progrese,din causä ca n'are destui scriitorI I

In 1859-1860, e vorba de a se face mal bine, constituindu-se o societate, cu misiu-nea de a aduna materialul necesar la istoria tereI. Se preved chiar fondurI, pentru ase-menea constituire a societäteI, prin budgetul Statulul.

Eate jurnalul de constituire :

Dosarul No. 31.4/4, din anul 1860, relativ la Comisiunea intocmità pentruadunarea materialului necesar la Istoria pre'.

JurnalAsta01 la 5 Noembre 1860, subscri0I, convocan de D. Ministru al cultelor i instruc-

nunei publice, prin circularile cu No. 3.462, 3.468 0 3.726, a compune o comisiune,cu scop de a se ocupa cu sorgintele istorice ale natiunel romane, dupe ceT d'antei ter-menI fixan de D. ministru, pentru 30 Septembre 0 25 Octombre, adunat in loca-lul Ministeruldi cultelor, 0 sub pre:ledintia D-IniMinistru, a luat urmatórele decisiunI:

Am ales de preedinte provisor pe A. T. Laurian, 0 de secretar pe D. G. Sion.In viit6rea edintá, care se va tinea in localul AcademieI de la S-tul Saya, la 12

ale curenteI, sera la 6 ore, D. secretar va presinta ComisiuneI un proiect de statute,pentru constituirea i modul lucrarilor ComisiuneI.

Aceste statute se vor determina prin deliberatiunI comune, -0 se vor decide prinmajoritatea voturilor.

Statutele se vor inainta D-luI Ministru al cultelor, spre a le supune sanctiuneINunn itoruldi.

Ministrul cultelor i instructiuneI publice, Dimitrie Ghica.

Laurian, I. Maiorescu. G. Sion. Aron, Florian. P. I. Cernei tescu. Odobescu.No. 4.085. 1860, Noembre 9.

Ministru secretar de Stat la Departamentul cultelor instrucliuneipublice din Moldova

Dupe ininativa mate de Adunarea legislativa de aci, s'a luat dispositiunI prin acestMinister, spre a se constitui o Comisiune pentru elaborarea istorieI tereT, la care s'ainvitat a lua parte mal muln barban competinn, i anume D-nil Laurian, Maiorescu, I.

Ve41 anexa.

-- 214

Eliade, Aron Florian, I. Britain', P. Cernktescu, G. Sion si bdobescu, carY adunandu-se in sedinte, se .procedez dupe nisce statute regulate la complectarea acestui mare op.

fiind-ci la o asetnenea lucrare nationali si de mare importantá, are de o potriva in-teres i éra surorä, sub-semnatul are onere a ve tnainta in copie adresa circulará, cucare predecesorul meti Ministru, s'a indreptat la fie-care din membrii alesY, i tot-d'o-data' ve rega, D-le Ministru, ca considerand importanta acestei lucrári, sa bine-voiti ahut si din parte-ve disposiiile cuvenite, pentru constituirea une asemenea Comisiuniin téra aurora. Din parte'ml ve promit a ve comunica i basele dupe care are a se con-duce Comisiunea de ad, in lucrarea sa, ca avéndu-le in edere, sti putem printr'o prea-labilá intelegere sä facem, sä. fie o omogenitate de lucrare ast-fel, ca productiunile am-belor Comisiuni, si coprinda dupe una si aceeasi sistemä, sorgintele ce vor servi maT inurini, la conaplectarea istoriei

In adistarea respunsului D-vestre, am ow:we, cu acestä ocasiune, a ve mirturisi sim-timintele de stimi i prea osebita mea consideratiime.

Ministru, Dimitrie Ghica.

Ministerul MoldoveT, prin adresa No. 15.560, din 24 Noembre 1860, respunde, ca lavotarea budgetului viitor, va mislloci la Camel acordarea mi016ce1or pentru cheltuelilece necesiti o asemenea lucrare; el pan& atund el adastá realisarea promisiunel de a ise trimite basele dupe carl se conduce Comisiunea din Bucuresci, spre a le avea in vedere.

Comisiunea a fost apo/ convocatii cu adresa urmitere:

Domnilor,

dstoria RomanieT, asla precum o ati natiunile civilisate, este o opera, care inci nu oavem ; D-vestre ins& simtiti ce este pentru o natiune istoria sa ; ea este imaginea trecu-tului, din care resultä invetaminte si exemple pentru viitor, ea conservä drepturilene aduce aminte datoria, ea lauda virtutea, trambitä gloria, di omagitl eroilor, si neface a ne infiora de vititi, a desprecia lasitatea, a admira bravura. In partea sa analitichistoria ne face a vedea träind nisce fapte i evenimente, ce alt-lel s'ar crede merte ;prin partea sa sintetici, istoria ne aréta ratiunea de a fi a lucrurilor, si ne explica fe-nomele viefel sociale, precutn sciintele naturale ne explicá pe acele ale vietel fisice.

Cum déri o natiune ar putea progresa fir& istorie, pe cand nu psitP progresa färaalte sciinte positive? cum o nationalitate ar putea cresce, pe cand fl lipsesce istoria,basa individualitätei séle? Dérá Romani./ aunt o natiune ce voesce a progresa ; Romani./ati o nationalitate ; Istoria lor existä prin faptä, se conservä. prin acte, se constatá prindrepturT; rärnäne ca aceste elemente primordiale sä se adune, si. se compileze, sä secoordoneze, i si se combine, spre a forma o adeverati istorie. Deja mal multi romani demerit, in trecut i in present, ail tractat istoria nestrá, in diverse epoce, sell sub dire-rite puncturl de vedere; der tete aceste opere, cari pot ferte mult a veni in ajutoruluneT istoril nationale, se pot considera ca nisce 041 izolate ale unui tot incomplect ;despre acest tot este acum vorba.

Ceea ce ne lipsesce mal ales spre formarea uneT istorit nationale este adunarea do-cumentelor relative la densa. Acésta singurá lucrare preliminari pete cere mai multtimp, spre a se putea realisa. In budgetul Ministtrului instructiunei publice se afli pre-veslutti o sumi pentru premii i incuragiiri sciintifice; ce alti incuragiare mal produc-tivi s'ar putea face decal lucrarea pentru o istorie nationalk ?

De aceea, o parte din acea sumä din anul acesta, se destinézi pentru acest scop.

I) Veyll anexele,

215

In mislIocul preocuparilor 'lastre politice si de reforme sociale, nu trebue sa se uitesciinta i mal ales istoria. Acéste lucrare este cu atet mal neceser a se incepe acum, cepate dura maI multI ara, si un inceput de timpuriù ne face a castiga in viitor.

De aceea, D-lor, m'am adresat la D-vastre, ca Impreune se formar( o Comisiune spreadunarea materialurilor, i formarea une! istoril nationale. Singura mea preocupare inaceste meterle a fost specialitatea, i m'am adresat la tate persónele ce am creOut malspeciale in istorie; sciinti le este tinta, si sciinta este camp intins de exploatare, abs-tracta de orI-ce alta consideratiune.

AceeasT mésure am comunicat si guvernuluï din Ora surora, i sper ce aceleastdis-positiunI se vor lua si acolo.

Bine-voifi dér, D-lor, se ve unitl 'fideo sedintet preparativa la Ministerul cultelor, la30 ale acesteia, la 11 ore. In acea sedinta se va trata cele d'entdI mèsurI, ce ar fi a selua, apoI av6nd i comunicarea ce ni se va face din Moldova, se va procede la alte m6-sur!, pina ce se va constara definitiv acesta Comisiune. In orl-ce chip, pana la aceaepoca, bine-voitI a ne -onora cu rèspunsul D-v6stre. Sper D-lor, ce apreciind interesulacesteI misiunl, nu vetI lipsi a servi prin luminile D-viistre o cestiuni, ce interesezaateit de mult natiunea romana.»

In anul in care Romenia se Ondea la istoria fèreT, Domnitorul Alexandru I6n, nuputea s'a uite ce datorie are Romenia pentru Nicolae Bálcescu. Cuza ceresä se aduce in Ora cenusa mareluI istoric i ta i se publice operile, cu adresa No. 450,din 12 Octombre 1859. 1)

Se scie ce D. N. Ionescu, a fost insarcinat sa margli la Palermo, pentru a readuceremasitele lul Balcescu.

Se scie i aceea, ce D. N. Ionescu, n'a mal gäsit nimic din ceea ce fusese ala datamarele scriitor....

Din respect al sciintelor, tot luI Davila se cuvine onorul initiativel luate in 1 Maiti1856, de a se infiinta o grädine botanice, pe campia de la CotrocenI, plitindu-se pentruloe émbatic la mänestirea CotrocenI. Domnitorul a aprobat propunerea luI Davila, curesolutiunea urmit6re:

«Recomandam la seful Departamentuluï credinteI, ca si chibzuésd asupra intocmi-rel une i gredinI botanice. La i;liva i ceasul hotärit, se vor afla fati D-ni!: Dr. Davila

Ogman gredinarul, spre a da tate sciintele. Este un obiect din cele me de neapératitrebuinta In orl-ce societate ce Incepe a se regula. Urméza der a nu mal intarslia de aintroduce si la nol asemenea InlesnirT, facdnd inceperea si desvoltand din an In an,dupe mil;116cele ce vor avea.»

In 18 Februarie 1858, se infiinteza societatea medicale, sub presedinta D-lul Dr. N.Cretulescu, avdnd de secretar pe Dr. Davila.

Caimacamul aprobe statutele societiteI, cu ofisul No. 1.727.

216

Ta IasI continua a se desvolta societatea de medid i naturalistl, mal' ales dupe ce, in17 Maid 1856, Domnitorul a ordonat Ministrului instructiunel publice, si i se.platisca-bite sumele datorite din trecut. 1)

Biblioteca din Iasl, la 24 Octombre 1859, este sub directiunea prea invitatuluI bir-bat B. P. Hasded. In curénd D-sa o va Inzestra cu un fiírte frumos dar de numer6secarg, din partea parinteluI

In Noembre 1856, Ministrul pe culte din Bucurescl G. Bengescu II, lea decisiuneasi se Infiinteze o biblioteoti speciali pe langa Ministerul de cul te. Acésta biblioteca n'aprosperat.

Acum, inainte de a termina, cate-va informatiunI relative la bibliografie.In 2 Noembre 1859, directorul Ministerului de culte V. A. Urechil, provoici Inflin-

tarea uneI foI speciale, pentru instructiunea Publica:aConsiderind sporul Insemnat ce ad luat i trebue sä iea in viitor afacerile relative

la instructiunea publica;eConsiderand izolarea in care staii profesora din districte, i mal ales magistril si-

tescI, curo i lipsa lor de Vote isvérele de luminare ; librara, bibliotecI, musee, foI Me-rare i sciintifice, etc., din care sá'si póta immulti cunoscintele de tot felul, necesaranobilel lor profesiunI;

aConsiderind, ca Ministerul este in itnposibilitate de a pov64ui pe juna magistril sa-tenI, adesea i prin circularI, in tette cestiunile a-Lit de importante ce se ridici, cu primaindintare, in anul acesta de pe urma, de seca elementare pe la sate ;

«Se decide :Se va indina o Revista' séptémcinalà a instrucliunei publice, redactatá sub

privegherea directorului Ministerului si a sectiuneI respective, dupe impulsiunea sub-scrisuluI ;

In acésti /*die se vor publica téte actele relative la instructiunea publica, pres-cripte-verbale ale ConsiliuluT scolastic, examene, concursurl, etc. Asemenea se vor pu-blica extracte din cele mal bune cursur4 superi6re, articole asupra sc6lelor, a in structiuneI,a met6delor, a pedagogiel, a statisticeI scélelor, etc.])

Acéstä fdie nu va apare decit la 24 Ianuarie 1860, si nu va putea continua din causademisionareI lul Urechia, din postul de Director al MinisteruluI de culte din 141.9)

cu temeiti se face lucrul la Bucurescl, prin actele urmat6re, din dosarul No. 47:

JurnalFondul de 10.000 161, previslut prin budget, pentru intretinerea unuI jurnal, se va

Intrebuinta la formarea unul asemenea jurnal numit Instructiunea publica' .LeI 400 pe luna, carl se dad din ast-fel de fond, aded 200 D-lui Barach, pentru

Dosarul No. 57 curent, archiva StatuluT.Dosarul No. 1.314.

217

jurnalul luI Isis, si 200 lei D-luI Buescu, pentru jurnalul sea Agrononiia, se vor des-finta de la 4 Ianuarie '1860, cicY aceste ajutáre se deg pe cgt timp Eforia nu avea unjtumal al sgg, iar acum acest jurnal infiintandu-se, tot fondul catá sa se inta..ebuintezenumal pentru densuI.

Numitul jtumal se va Incepe de la 1 Septembre, formatul ad va fi hartia in patru,va esi o dal& pe sOptOminä.

Acest jurnal va coprinde articole de fond, asupra instructiuneI,literaturel,sciintelor,agricultureI, economieY domestice si altor cestiunI instructive. Inteinsul, se va publicaasemenea téte jurnalele si actele EforieI, earl merit publicitate.

Se va numi un administrator cu lea de 400 le'l pe lunA, care sA fie insárcinat cuaranjarea si publicarea acestui jurnal, cu facerea- until articol de fond, si cu aflarea ma-teriilor, spre a se uinp/ea colemele jurnalulul.

Una sutá lel pe lunä, se va maI da la unul din impiegata tipografieI, care si fie in-sárcinat cu expediarea jurnaluluI, cu linerea listeI de abonan i cu comptabilitatea.

Cand trebuinta va cere, se va mal da 2 galbenI pe lung. la un imparlitor pentru Bu-curescI.

Asia in cat cheltuiala redactiunei acestui jurnal va fi :Le! P.

400 leY pe luna', remunerarea administratorelul, pe an . 4 800100 leI pe lung, remunerarea unuI expeditor, pe an 1 20063 leI pe luni, léfa unuI impartitor,--pe an . . 756

Peste tot . . T6756Din fondul de 10.000 lel, maI rginitne, prin urmare, peste 3.000 lei, cu care sa se

acopere In parte cheltuelile imprimatulutImprimarea se va face in tipografia sc6lelor, si fie-care numgr, cu ;Artie, va costa 93

a§la !neat pentru 52 numere pe an, costul va fi de 4.836 lel. Acéstá sumi se valm-plini parte din restul fonduluI mentionat, parte din venitul ce va produce jurnalul,déci se va imprima 500 exemplare; iar pentru un mai mare numer, se va adaoga nu-mal hArtia.

Jurnalul se va trimite gratis pe la téte scele primare, cgte un exemplar, precum sila membrii Eforia, iar restul se va impärti numaI ca abonament, care a fi de 12 Mannpe an, sell un stallt pe lung, si se va primi abonament chiar pentru o lung.

Redactia va fi la tipografia scélelor. Expeditorul, dirig,iat de administrator, va line ocondica regulati de numele abonatilor, precum si un registru dat de Eforie pentrucomptabilitate. La finele fie-cárul an, se va presinta Eforiel, de ogre administrator, untablog de starea jurnalului; se vor extrage din venitul ski cheltuelile in total, sell inparte, de imprimgri, carY se va da easel tipografieI, iar restul va intra in casa scólelor.

Décsá cu timpul, acest jurnal, atit de trebuincios instructiunel, va prospera si se vasinati trebuintA a se ameliora, se vor lua nouT ingsurl.

De o cam data se vor imprima liste de-abonall si se vor invita Comitetele si profesoradin districte, ca sA intervina spre sustinerea acestuI jurnal, prin serien l si facere deabon

Poenaru. Aristide Ghica. G. Costafora. Laurian. B. Boerescu.Secretar, St. Neagoe.

No. 61. 1859, 174,

218

jurnai 4)Pentru punerea in lucrare a jurnalului, cu No. 61. din 17 August a. c., Eforia, in

sedinta sa din 24 Octombre 1859, a afiat de cuviinta a insircina cu redactiunea f6ieiperiodice, numite Instructiunea publica, pe D. Laurian, unul dintre membriI sil, Cuconditiunile specificate in citatul jurnal, Insä cu modificatiunea, ca In loe de a se pu-blica cite o ceda pe s6pt6mini, sä se publice cite un fascictfl de 4 cóle in quarto pefie-care 'une. Inceputul se va face.cu luna luI Noembre a. c.

Acest jurnal, d'impreunä cu cel din 17 August, se va comunica atit D-luI redactor,cit i inspectoruluI tipografieI colegiale i casierieI scólelor.

Poenaru. Ar. Ghica. I. Maiorescu.N. 116. 1859, 24/40.

In Aprilie 1859, D. Pani Buescu sc6te Gazeta agronomicii i Eforia (A.r. Ghica,Poenaru, G. Costaforu si B. Boerescu) o subventionézi cu 200 leI pe lunii, cu obliga-titule si dea cite 2 exemplare de fie-care scóli de judet.

In Septembre 1860, s'a suspendat subventiunea acesta. D. P. S. Aurelian, se asociéseIn 1860, la redactiunea acestel fol. Apol In 1861, iar i se di subventiunea. 2)

In privinta ceriflor didactice in Moldova, Ministrul de instructiune publica aduce dela m6nistirea Nearntului o parte din tipogralle 3) si decide a institui o tipografie a sai-lelor in Iai, pentru tipirirea de cartl didactice. Acéstä tipografie n'a putut funciona,cid a reclamat'o pentru sine Comisiunea Centrala de la FocsanT.

Pentru anul 1859 cu referinti la carfi didactice, V. A.. Urechii serie:«De la prima çli a intrirel mele la Minister, ca director, m'am preocupat de cestiu-

n ea cártilor didactice. In 1859, nu puteam face al t-ceva, in pripA, decit ceea ce se vedein notita de la vale, publicata in Instrucliunea publica' No. 1.

Deschiderea anuluI scolar la 1 Septembre anul contenit 1859, vederind olipsa de cirtI scolastice, Ministerul de culte i instructiune publici a in tors asupra aces-tuI cas ()Beban sa ingrijire. Astú.i putem anuna, ci Ministerul posedi un deposit in-destulitor de asemenea cártI, format din osebite isvcire, precum se aréta mal jos.

Asla D. Poenaru, unul din EforiI scélelor din BucurescI, a denuit scélelor Moldovei100 algebre de Apeltaer si 100 geometrh de Legendre. Cartile s'au si prima la Minis-ter, care le a destinat a fi distribuite gratis elevilor celor diligenti din gimnasiile de laTasI, Botosani i Bérlad.

Prin Ministerul din BucurescI, s'a cump6rat si s'a adus ad 200 desemne liniare a4/, !el, i 100 aritmeticI pentru sc6lele primare a 4 leI exemplarul.In fine la tipografia aBuciumul Romana) din IasI. s'a cumpèrat, prin avansarea unui

Dosarut ibidem.Dosarul No. 27 din 1859.

3) Dosarul No. 129, din 48 August 1859. S'a scris Comisiunel de luare a averilor mònestirescidin Moldova, si tiimitA literile i teascurile de la menestire, spre a se face o tipografie a scellelor,,Ppentru grabnica respendire a ceriflor didactice.

vor anexa.

219

capital de 20.000 le, un deposit avut de cele mal trebuinciáse cr11 scolare, precum searks mal jos :

Lei B.

Abecedar roman 1 falatin 2 20frances ilustrat . 5

Prietenul tinerime 6

Evanghelil cu explicafil 5

Gramatica romina 3 20latina, de Columb 10'

latina, de Stoica 10Istoria santita 3 20Istoria biblica 4

noulul testament 3Catechismul dogmatic 5

incepitor 2 20Manual de catechism , 1

Istoria naturalá aBiografif pentru clasa III-a 1

Dictionar frances-roman 111idem 6

Pe langá acestea, Ministerul, cu spesele séle, a regulat tiparirea de Geologie, Arit-metica elementara i Manual de pedagogie.

Pentru táte aceste eM.11, profesorI, séti doritorii a le avea, sunt invitatI a seadresa d'a dreptul la Minister.»

In Bucurese, Eforia inchee, In 15 Februarie 1857, (Arsaki, Florescu, Poenaru si Cos-taforu) un non* jurnal, cu referinta la ail& didactice. Il dám in anexa, l) poselandchiar originalul.

Dupe acest jurnal, Eforia declarä, ca trebue sà vini in ajutorul calor celor ce traduccompun cart], i mal ales de sciintele inalte, de e,are se pot vinde mal putine. aVN6nd

Eforia, din experienta, ca nicl sistemul ce a fost adoptat intéid de a se cumpèra pro-prietatea cartilor didactice de la autor, cu pretul mai 'nainte fixat, niel acela ce s'aadoptat in urrni., de a se lasa adecii proprietatea cartel pe séma atitoruluI, neputèndinsi si o yin& decal cu pretul deternainat de Eforie, nu pot corespunde la principiileasesiate me sus, fiind-cá, cat pentru cel d'anta, deosebit cii suma fixata de atat-pe cedanu era de natura a incuragia immultirea i imbunatatirea cártilor didactice, i mal cusémà aceter me nemeritorI, din punctul de vedere al calitäte opere, iar nu al can-

Eforia sice Inni, ni sistemul acela nu 'l-ati Oat, bun, fiind-ci se impedicä progresulscèlelor, fiind-ca Eforia facea monopol in favórea cartilor cumpérate de ea, de si pu-tea sa se presinte carp* mal bune.

Cu al duoi/ea sistem, de asemenea, impunènd Ebria pretul de vinslare a cártel, consti-tuia tot un bel de monopol In favbrea e. De aceea Ebria adopta pe viitor regulele ur-matewe :

Dosarul No. 893.5) Vasil anexa.

Dosarul No. 695.Vasil anexa.Vasil anexa.

220

Dreptul de proprietate literal% este al autoruhil i Ebria nu pote impune un pratde vindare ;

Cartile elementare bune, adoptate in soon', Eforia le va cumpara de la autorL pen-tru un an de Oile, cu un pret mal scaçlut;

Cartile didactice sunt obligatoril si la scaele private séti subventionate ;Se p6te ca Eforia sA schimbe cartea didactic& la inceputul until an scolastic;Cártile didactice pentru clase me 'nalte din gimnasia, ség le cumpara Eforia de

la autor, séa traducator, sea iY vine Eforia in ajutor, prin cumparare de carri, pentruexamene, séa prin o gratificatiune ;

T6te cArtile didactice se vor -Lipari obligatoria la tipografia scedelor.

Din cártile tipárite, séa retiparite, in aniY aceOia, vom aminti pe cele urrnät6reIn 1856, manualul de geografie pentru scélele primare, al lui Genilie.Mitologia, de A. Nestor.Introductio in linquam latinam, de L Maxim. 1)Manual de S-ta ScripturA.Copii celebri, pentru clasa a IV-a primara.In 1857, tractatul de punctu. age, de I. Pop.Aritmetica practica, de Dumitru Pavel, pentru clasa I-a si a II-a primara.

In 1858-1859, se relitograllazi colectia de ori-ce fel de scris6re, in 3.000 exam-plare.

Prescortare de Istoria universala de Duruy, traducere de Cernatescu.0 non& editiune din lectura anuala de A. Pretorian, dupe cea tiparitä in Martie 1857.

Lui Pretorian Eforia i da 30 galben1 pe cartea acésta, destinatä anal a duoa primare.La Ia§T se tiparesce harta MoldoveY, cu invecinatele tail 2)Tot la IasT si tot in Iunie, 1856, G. Asaki a pus sub tipar Psaltirea cu parafrasele

MitropolituluT Veniarnin. Ministrul instructiund publice Ralet, cumpará din tomul I alacestel opere pentru 6.800 le, ca sA p6ta As,ki tipari tomul al II-lea. 8)

0 lucrare férte important& proectézá Eforia, in 1856 Martie, aceea a confectionáreldictionarultd Umbel române. Dam In anexá.4) raportul Eforie catre Barbu tirbeiù, princare propune un premia de 500 galbenT, celiff care va. lucra cel me bun vocabular ro-minesc. Era o curata ilusiune, i Barbu §tirbeiii om practic, pune pe raportul Eforiecaracteristica resolutiune : egásitu-sa acel bärbat luminat, care s& primésci acésta sar-rfina ?»

MaY practica este propunerea lui C. G. Florescu, din 24 Februarie 1857. 5) Acestapropune Domnitorulu'i, ca dictionarul romine sä. '1 lucreze o Comisiune de inva-tap, car! vor trimite prin sate persone din sinul lor, sä. stringa 1;licerY, i apot vor con-fectiona dictionarul i vor face si o gramatica romfinésca. Cam in sensul acesta am lucrat,Oonvoe,ând catI-va anT mal apoi, Societatea academic&

Eatä, ask dér, originile cele mal recente ale Academiel romane,

In Septembre 1858, Rota de Pon tbriant cere DomnitoruluT ajutor sá tipiresci dic-tionarul sdil româno-frances. Eforia aprobá lucrarea, der refusá ajutorul eerut. 4)

In Septenabre 4858, Eforia din BucurescI a publicat un conspect, pentru facereauneT hill! a Daciei §i a uneT cäri elementare de Istoria RomânieI (jurnalul Eforiei din18 Septembre, semnat de Aristide G-hica, Costaforu 0 B. Boerescu.)

La concurs intrá maT multe opere. Comisiunea, care va judeca rnanuscrip tele, se co'rri-pune din : Laurian, Eliad, Cernätescu, Maxim §i Nichefor.

Comisiunea respinge Mote elaboratele, dintre care era insá,T Istoria lul Aaron Florian,cum si o harti a Daciei de D. Atanasie Manan Marinescu.

Eforia insiircinézi in urmi pe Laurian sa lucreze istoria i harta, plátindu-i-se pen-tru acesta un premii de 200 galbent

La prima editiune se tipárese 2.500 exemplare.In 1856, Departamentul Credintel impune egumenilor de minastirI abonarea la Bi-

blioteca literarei, ce tipárea librartil editor G. 16nid.Am ardtat altä datá, care este opiniunea nóstrd despre publicatiunea librarieT luT I6-

nid. Dim in anexä 2) o adresi originalá intru acesta, citr. e egumenul de Bucovdt.Ca o curiositate mal anexim i alta petitiune a librArieT luT Iónid, in care el insu0 nu

mid cere remuneratiunY pentru romanuti tipirite, ci pentru cirri scolastice editate, sdaearl de acum inainte 1§I propune sá le editeze. 3)

De altmintrelea 'Leonid obtine, in 1858, de la Caimacamul Alex. Ghica, ofis catre gu-vern si fie ajutat ca haul, pentru cä tipäresce chirp rominesd. Protesta insá in contraacesteI favorI libran! rominT Christu Iónin i Romanov4),Alex. Danilopulo, SocecRusu et Petru. Ast-fel kinid, nu obtine ajutorul promis de Caimacam.

In tre tipäriturile mai bune ale lid limid, rdmin volumele de cronicl rominescT. InMaiii 1856, profesorul A. Cretescu propusese EforieT tipirirea a treT manuscripte decronici, ce le Oice necunoscute pini astasti, 0 pe care le ar fi fiat la mdnastirea Cozia0 pe la alp particular!, eprecum i alte cite-va notite monumen tale, ce ail paint faceintr'o cildtorie peste Olt.»

Réposatul Crelescu se ìnélá, cácT unele din aceste cronicI erail deja tipárite de D.M. Kogälniceanu. Totu§I Eforia face raport la Donan, sub No. 775, din 25 Maiü 1856,dér Vodi pune resolutiunea aNe va ardta ce manuscrise stint §i gradul importanteT Ion. »

Eforia ceruse DomnitoruluI tiparirea descoperirilor luT Cretese,u, impreund cu ma-nuscrisele din biblioteca de la S-tul Saya.

Lucrul rdmase baltá, iar in Februarie 1857, I6nid cere Eforiei, si se recomande pro-fesorilor, sá fad abonari pen tru letona Moldo-Rometniei.

In Septembre 1858, C. Aristia '§I propune de a publica din noil «Thada luT Orneryia. versurT romilnesci.

3) Dosarul No. 1.004.3) Vedl anexa.

Vedt anexa.Libriria Christ. Main i Romanov, asociati eu Dirnitrie Bolintineanu 0 A. Zane, mail drep-

tate si protesteze, cad ei proectari, la 1858, publicatiunea miel bibliotect clasice universale, de altival6re, decit scrierile publicate de Laid. Dim In anexi programa publicatiuneI proectati de ace01birball. (\Tell anexa.)

522

Limba lui Axistia nu me era limba modern& a Romanilor, deci Eforia nit pate sä.ajute cu alt-ceva, cleat sä. 'I promitá a-I tipäri cartea pe credit, la tipografia scólelor.

Acéstá promisiune i se da in Martie 1859.

Un important premiti istoric infiintéza, in 1859, Ebria a§eslamintelor Bran coven escI,care adresezi Eforiei scólelor actul urmator:

Epitropia Ageylämintelor Brancovenescz 1)

Onor. Eforil a instructiunei publice

Literatura unel natiuni devine productiunea &ulnas& a spiritulta, 0 '0 revarsä cuabundentä facerile de bine asupra societätei, numai atunci and se di o directie inte-lepta, si and i se face incuragiare atat moralá at §i materialá.

Spre a contribui la desvoltarea acestul puternic mislloc de cultura pen tru natiunearomana, am gäsit de c'uviintä a institui, pentru tot-d'a-una, din fondul A§ecilamintelorbancovenesci ce se Oa sub ctitoria mea, un premiu 0 un accesit, ce se vor da la fie-careduoi ani autorilor, carI vor compune, prin concurs, cea mal buni i malfolositäre carteoriginal& in limba romaná, de interes national romanesc.

Alituand cu onare actul ating6tor de acéatá fundatiune, rog pe Onor. Eforie, cadupe zelul cu care sprijinä tot ce tinde la progresul bine inteles al pre, sA bine-voiasa

primi asupra sa sarcina de a executa in modul, ce va socoti mal corespunsi6tor, dispo-sitiunile privitäre la acel institut. Pe at cred, cá cu acesta am indeplinit intentiunilece le ail avut mop i strám,o0I meI la fondarea acelor wsliminte pentru facerea debine in folosul publicului i márirea 16rei, pe atat sper, a sub auspiciile Onor. Eforii,literatura roman& nutria prin stimuli láudabili, nu va intarslia a deveni expresiuneaunel culturI imaintate, spre a se adeveri slisa poetului: Sint Maecenates, non deeeentmarones.

flog pe Onor. Eforie, ca sá bine-voiasca a m6 onora cu r6spuns.

Principele Bibescu Basarab Brtincoveanu.Director, Aaron Florian.

No. 601. 1859, Iunie 28.

Rita in ce mod se regulamentéza premiul :itSpre a seancuragia literatura romanä, (land ocasiune literatilor de a exersa talen-

tele, i spre a inlesni ra.spandirea ideilor qi cunoscintelor folositóre, am gasit de cuviintaa crea din fondul Aoslamintelor Brancovenesci, ce se aflä sub ctitoria mea, un pre.iiiiicare se va numi «Premiul Bancovenescp 0 un accesit numit asemene,a.

«Premiul va fi de 300 galbeni, 0 se va da la fie-care duoi anT autorultd, care va corn-pune cea mai bung carte original& romanesa de interes national românesc.

aAccesitul va fi de 150 galbenl, 0 se va da autoruliti a cArul carte va fi mai aprapede meritul aceleia care va repurta premiul.

«Materia, despre care va trebui sA trateze cartea, va fi Istoria, Geografia, StatisticaT6rei Romanesci, industria, comerciul 0 agricultura el; pe Vulg.& acestea, din literaturaproprie se vor compune comedii din viala moral& rominésa i tragedii, ale arora su-

I) Dosarul acelatil No. 35.

q23

biecte si fie luate din letona TArei Románescl; asemenea se vor compune pi poeme mallungl, orI alte scrierI morale, care sa trateze subiecte nationale romitnescI.

«La fie-care duol ani, incepénd de acum de la creearea acestel fundatiuni, se va pu-blica prin foile publice, materia despre care este a se compune cartea, pentru care estea se da premiul i accesitul, precum i conditiile ce vor trebui sa unéscA acele compu-neri literare, ce se vor infatipa la acest concurs.

aiteratil earl se vor simti stimulatl exersa talentul, pentru onòrea lor, pi a intrain luptA pentru dobAndirea premiulul BrAncovenesc séü a accesitulul, vor trimite ma-nuscrisele lor cu duot lunI inainte de expirarea termenulit, prevdslute dupe cum se vaartta mal jos.

«Gaud materia ce se va tracta, va fi sciintificA, manuscrisul nu va papa coprinde malputin de. . . . ale tipärite; comediile, tragediile sét alte poeme orl serien l morale cese vor compune, vor avea intinderea ce o vor cere proprietAtile acestor felurI de scrieriliterare i conditiile ce se vor pune.

«Manuscrisele, chid se vor trimite, nu vor purta numele autorilor, deck o devisa ce'p1 va alege fie-care; pe längä acestea vor fi insotite pi de un bilet sigilat, in lAuntrulcáruía va fi insemnat numele autoruluI, iar pe d'inafara, devisa dupe manuscrisul res-pectiv.

«0 comisiune compusá de notabilitá tile literare románe, va examina tke manuscri-sele trimise, ì prin majoritate de voturI va alege trial Antéit pe cel mal bun dintre bitemanuscrisele care va meriti premiul ; dupe aasta va procede la votarea manuscrisulul,caruia i se va cuveni accesitul; in fine va vota pi pentru al 3-lea manuscris, pentru carese va face num0 o mentiune onorabilá.

«Dupe operatia acésta, Comisiunea povdtuitá de devisele dupe manuscrise, va deschidebiletele carl insotesc manuscrisele spre a cun6sce numele autorilor, carI aii eit twin-gAtori la acéstA luptA literara ; dupe acésta se va incheia un preces-verbal, subscris detoll membriI, in care se va constata resultatul examinAreI manuscriselor.

«Gaud manuscrisele, ce se vor infatipa la acest concurs, vor fi putine, in cat sa nu sep6ta face comparatie spre a eunósce pe cele maI bune, sét and i se va párea Comisiu-nei, cá din t6te manuscrisele eke le at examinat, nu corespunde nicl unul cu materiadata, sét cu conditiile sub care trebue a se tracta, Comisiunea va fi libera a nu se pro-nunta asupra niel unuia din manuscrise, pi va incheia proces-verbal, prin care se vaconstata acest cas.

eAlegéndu-se de Comisiune cele treI mal bune din tcite manuscrisele, se vor comunicactitoruluT numele autorilor triumfantI, spre a le da numal deck premiul pi accesitui cele ail meritat, iar pentru al treilea autor se va face numaI o mentiune

«Man uscrisele cele-l-alte, earl' ati fost trimise la concurs, se vor Main ta impreunti cubiletele sigilate acelora earl le vor cere.

«Gaud din t6te manuscrisele trinaise pi date in examinarea ComisiuneY, n'ar meritaniel unul premiul séuí accesitul, atuncl se va publica de al dumlea concurs, pentru ur-matoriI duoI anI, rtmAnend tot materia aceea a se tracta de literatiY, cari vor voi a intradin not in luptá.

«Manuscrisul care a meritat premiul se va tipári cu cheltuiala din rondul Apeslamin-teler Briincovenesd 0, vin¡lèndu-se cu pretul ce a costat tipárirea, folosul va fi tot peséma autorulit, care a compus cartea.

--- .5124 ---

«Pe carte se va insemna si se va : «Carte incoronata cu premiul Brancovenese,tiparita cu cheltuiala din fondurile Aseslámintelor Brancovenese.»(Manuserisul care a meritat accesitul, se va intirce autorulul, cu obligatie, ei de '1 va

publica cu cheltuiala sa, sä insenaneze i sä tiparésci si el pe carte : «Carte care a me-ritat accesitul Brancovenesc.r)

aCtitorul avand o desavirsitä incredere in luminile i zelul Onor. D'ora a instructiu-ne publice, pentru incuragiarea literature i réspAndirea cunoscintelor folositère, ?asaasupra el, pentru.tot-d'a-una, executarea disposiliunilor acestei fundatiuni, r6minendasupra etitorului Aseslámintelor BrAncove.neseT numal darea premiuluY i accesitule,dupe recomandatia ce i se va face, si inlesnirea cheltuele pentru tipärirea manuscri-suluT Incoronat Cu premiul.

«S'a tac:lit in Bucuresci la Iunie anu11859.Ctitorul Aseslamintelor Brancovenesci, Principele Bibescu Basarab Brcincoveanu.

Eforia propune ea subiect pentru acest premia, pana la 30 August 4860:«Un tractat despre coloniile rornane In Dacia, roprinsland geografia DacieT, dupe do-

cumente, organisarea coloniilor romane din Dacia, adeca modul administratiune civile,militare, sacre, etc., drepturile coloniilor, municipiilor, corporatiunilor, etc., basate pemonumente si o colectiune de t6te familiile i persónele ce figuré/A in monumenteledescoperite in Dacia.r

Din minuta actului, pe care o posedám i) In original, se pote vedea, cä asemenea pre-mia de 300 galbeni (pe lana accesitul i mentiunea onorabilä), era destinat si 'I ieaLaurian. El insusi, cu propriul condeifi, combina obiectul teseI, pentru un timp, cändnimenT altul nu putea intre romani sti serie asemenea carte.

Din regiunea artelor, vom aminti, ca in 15 Aprilie 1858, Mi tropolitul din Bucurese,serie Ministrului bisericesc Gr. Bengescu, i apoi, impreuná cu el, incheia un jurnalpentru a se deschide in Bucuresci o scélä de musichie (redel imputinat cu desavir-sire cantarela de pe la biserici.) &Ola acésta, impreuná cu alta, In duoa parti ale ora-

vor costa 30.000 In

In 1857, teatrul din Craiova este sub directia lu) Teodorini. La 1858, V. Alexarl-dri, in teo petitiune catre Caimacamul Vogoridi, aréta, ca Domnitorul Ghica i-a ceda t.teatrul pe 10 anT. Acum D-sa '1 ceda pe 1858-1859 Spatarulul Cracte i artistuiraLuchian, iar pe restul de 5 anT, pana la 1864, Alexandri declar'a cA '1 cedézi Ira A.Fotino.

Nu mai este insä In aria acestia epoca de prosperitate a teatrulul national.... Operaitaliana i alte spectacole absorb atentiunea i mis116cele publiculul, si In Bucuresci siIn Iasi.

Nu ne putero impedica de a aduce ad, inainte de a inchide istoria acestor 4 anT,unele date din efemeridele acestor

1) Velp ,anesa.

La Octombre 1856, mult liudatul Efrosin Poteca, egumenul ministirei Motru, Iasiprin diati scélelor 1.200 galbenT.

In acesta0 an, 1856, Comisul Christea Harisiade, murind la Paris, Iasi scólelor dinIa0 100 galbenT, 0 alp 100 galbeni pentru inzestrarea a 6 fete.

MoOenitoril aii ficut proces Ministerulni, ciutind si direme acest testament.La 5 Ellie 1858, reposatul negutitor Lin Gheorghiu, don hi sc6lelor din Bérlad nisce

acareturT, o mewl de vent cu velnitä, sell povarni, cu 2 cildiri de rachii.In Iulie 1859, este donapa de 39.000 galbenT, Multi soilelor de Episcopul de Buzed

Filoteii.Tot In 1859, D. I6n Ghica, diruesce scilei publice din Tergovisce pretul a 15 Pganl

desrobip. Comitetul scolar din Tergovisce numesce pe D. tin Ghic,a, aunul dintre pa-tronil acestui district.»

In 3 August 1859, sub No. 1.884, se comunici Domnului Ghica multimirile guver-nuluT.

D. Antonie Negroponte in 1858, a donat 100 galbenT sailei publice din Galap.

Dar nimic mal duios, ca donapunea DoctoruluT Fétu, el din ce nu are, consacrézi1.000 galbenI, pentru ca din venitul acestel sume, 0 al acelor ce se vor mal aduna prinsubscrieri, si se ajute la invelitura in striinétate tinerii de merit. In 1858, Aga N. Ne-groponte, testézi 500 galbeni in fav6rea societitei, infiinlati de marele patriot Anas-tasie Fétu.

*

§i acum dupe atitea bune, 0 unele maT réle :In 29 Ghenarie 1858, elevii din seminarul R.-VAlcea, fAcuri 1c4 de nedisciplini ; 28

seminari§tI fugiri din see&

Un alt act de nediscipla se intAmpli in BucurescI; scolarii claseI a VII-a sunt isgo-nip de Eforie, in 18 Noembre, anul 1858. 1)

I) Vell anexa.

225

45

CAP. VI

IT T-J 6 6 6 6 4-

Studiul asupra InvèläméntuluI secundar din Rominia, scris de D. profesor Vitzu,deve,nit carte oficiará, prin faptul a a fost tipärit de Ministerul instructiunel publice,clespre istoria sceilelor din Romänia de dinciice de Milcov, nu aduce decät rnformatiunileurmäteore :

am n fine in t6mna anuluI 1859, se constitue definitiv facultitea de drept, cu un corpdidactic aparte, distinct de cel al gimnasiuluT, i dirigindu-se de un decan ales de pro-fesorI.

Cursurile facultátei erati divisate In tre ani, iar profesori ai facultätei gäsim, in pro-grama din 1859-1860, pe Bosian, decanul facultätei si profesor de dreptul roman,Costa-Foru, profesor de dreptul civil si ViOrénu de procedura dreptulul civil.

La 8 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 967, al Printului Alexandru DinCuza, se institue la Academia din BucurescI o sc61c1 superi6rd de sciinfe, cu scopul dea forma profesorY de sciinte matematice, fisice i naturale pentru gimnasii, prectunpentru pregätirea studentilor la specialitäg de aplicatie sciintifice. Acésta este faculta-tea de sciinte, creeatá sub Ministrul de instructiune, A. Odobescu.

La 30 Octombre 1863, prin decretul domnesc No. 1.047, se institue la Academiadin Bucuresci o scaci superi6rei de ¿itere, cu scop de a forma profesorT gimnasialI inramurile limbelor clasice i moderne, a Literature si i FilosofieT, Istorie i Geografie.

Acésta este facultatea de ¿itere, creeatä sub Minisfrul de instructie D. Bolintineanu.In fine, la 4 Iulie 1864, pr-in decretul domnesc No. 765, se decide, ca facultätile

unite din Bucurescl sa porte numele de Uniuersitatea din Bucuresci, cu un rectorales de profesoriI tutulor facultitilort avénd fie-care facultate.cite un decan ales de pro-fesoriT respectiviai facultate. Ast-fel, in 1864, se stabilesce in mod definitiv Univer-sitatca din B ucures i, cu patru ani in urma celei din Iafi.

Asemenea D. Vitzu, istoriograful oficial al scedelor secundare, resumä istoria scélelormoldovene de la 1860-1864, In putinele cuvinte de mal jos :

Peri6cla III. Invètätnéntul public din a 3-a peri6a, considerAm de la 1860 si paniastäsII.

Acéstä pericidá este plinä de fapte märete, pentru istoria néstra nationalä, si In ade-Ater, In slilele de 5 si 24 Ianuarie 1860, aspiratiunile seculare ale Rominilor ved rea-lisarea dorintelor Ion In unirea tdrilor suroil, sub Domnul Alesandru kin I.

InvAtaméntul national esind triumfátor din grelele ..incercArT, asigurA stabilitatea

228

in definitiva intemeere a invIlinentulul superior, represintat prin Universitatea deIasI (1860) si Universitatea de Bucurescl (1864). De alta parte instructiunea publicacapeta o unitate in ambele fèrl surori, prin legea de la 1864, sub imperiul careia seconduce pan& astaslY; de aceea este de cel mal mare interes a cunósce resultatele la caread ajuns sc6lele din cele bel ramurI de invetamént, stabilite prin legea organica malsus cítate, pentru a putea introduce amelioririle impuse, estad!" mal mult decit or cand,de progresele sciinteT realisate in alte f en, Cu o cultura clasicä superiora nona.»

Sa cercarn acu i no! a implini lacunele ce istoriograful oficial al Ministerulul in-structiunel publice a läsat.

Budgetul scedelor moldovene pe anul 1860, votat de Adunarea legislativa i adoptatsi de Comisiunea centrala din FocsanY, ne presintá urmatorul aspect, cat privesce scedele:

Se vor intretine 42 scoli slitesd, platite cate 3.000 leI una pe an (2.700 invetatorulsi 300 le! cheltuelI merunte).

Se creeaza 10 scoll satesol noue, de la 1 Iulie 1860.Se acordä un fond de 6.00 lei, pentru dotatiunea acestorSe acorda lefile a 31 de institutor! primar! la atatea scolT. (CL IV.)Lefile acestora variézi de la 650 la 750 le! pe luna.Un egal numer de profesor! de clase a III-a, i a1t1 31 de clase I si a II-a.31 de catichep la districte cate 3.000 le! pe an.4 institutére de clase a IV-a la Bérlad, Galatl i IasT, de la 7.200-8.500.20 instan-Vire de clase III-a si 20 de clase I si a II-a.Asemenea 20 de catichep la aceste scoll.O soilä nona de fete la BotosanT, o sc61ä nona primara la Berlad de la 1 Septembre.In invelaméntul secundar se constata prin budget existente gimnasiulul central din

IasI, cu 19 catedre.Gimnasiul din Bérlad, cu 5 catedre.Gimnasiul din BotosanT, cu 4 catedre.ScolI reale sunt una IasT, cu 6 catedre, si a duoa in Galari, cu 7 catedre.La sc6lele secundare, se numera si scella centralä de fete din Ia0, cu 13 catedre.Inveteméntul Inalt coprinde facultatea filosoficä, cu treI catedre, cu cate 14.000 le!

una ; facultatea juridica, cu 6 catedre, i facultatea teologica pentru anul I, treI catedre.La scoll speciale e trecuta sc6la de mesen!, cu 7 meter! conducetorl de ateliere, si 2

profesor! pentru partea teoretica si 15 calff salariete. Unge' acésta sala exista un in-ternat.

Internatul gimnasial de la ask slisa Academie, si internatul sc6leI de fete, cum si alscélei preparande, ad personal separat.

Inspectiunea generala a sceplelor se face de un inspector general plata cu 15.000le! pe an, si prin delegatiunl deosebite, pentru care s'a prevedut un fond de 20.000 le!pe 1860.

Seminariile, coprinse la cap. XII al budgetuluT, ne aréta functionand seminariul Ve-niamin, Cu 16 profesor!, cel de Roman cu 6 profesor!, din care unul pentru clase IV-a,ce se va deschide la 1 Septeinbre ; cel de HusT cu 8 profesor!; cel, din mOnastire,a Neam-

cu 5 profesor!.

229

Budgetul pe 1860, este primul budget regulat, votat de Adunare, pentruDin el apare si unele mintuiteore intentiunI culturale, carI aù presdslut la redactiu-

nea budgetuluI acestuia, grafie luminatuluI bärbat, care a dobandit de la Adunarea Ca-mera din Iasl acest budget, D. M. Kogálniceanu. Budggtul acesta fu intocmit de au-torul acestor anale.

Pe langa adaugirile semnalate mal sus peste scedele existente la 1859, budgetul creaun musa"' de pictura.; despre care avem sa vorbim maI la vale; Imbunatati biblioteca con-sacrand sumI insemnate, pentru cump6rarea i legarea de carp ; institui concursuri ge-nerale intre top premiantil de gimnasil din ambele Principate, pentru limba latinä simatematicI; dota cu cate 10 burse gimnasiile din BotosanI i Bèrlad acordi 12 bursela studentl de facultáll din IasI; hotari Immultirea pana la 25 a cifrel de stipendistltrimisI la Paris, la scoll speciale, sub privegherea lul Royer Collard; destina 30.000 lel,pentru tiparirea de carp didactice i alp 10.000 la, pentru, cabinetut de fisic,a i himie.4)

In practica, In aplicarea lui, acest budget dete i maI marT resultate decat cele pre-vNute maI sus, in adevèr, D. M. Kogalniceanu, Ministrul instructiund publice in Mol-dova la 1860, al eáruia Director de Minister era autorul atesta carpí, desvoltä o activi-tate ce niel pana asta o n'a uitat'o corpul didactic din Iasl, i ajunge sä incoroneze lucra-rea culturala a Moldova, prin Infiintarea la 26 Octombre 1860, a universitateI din Iasl.

Dam in anexa 2) documentele infiintäreI acesteI inalte institutiunI ale cara lucranIprealabile se afta in dosarul de la Ministerul instrustiuneI publice, din 15 Septembre1860, cu No. 436.

Dr. 16n Strat a fost primul rector ales al universitata, in 6 Decembre 1860, iar pro-rector Filaret Stavropoleos Scriban. 3) TotusI la 26 Octombre '1860, Barnutid fu primulrector provisoria.

Inca din discursurile rostite la ocasiunea solemnitka distributiunel premiilor, pe anulacolar 1859-1860, se putea vedea ata iubirea de care Ministrul Kogälniceanu eraonorat din partea intreguluI corp didactic, cat i imbunatätirile ce se asteptaii de la el.Intre aceste Imbunatatirl, era decretares inv6tamantulul primar obligatoria, immulti-rea scélelor primare, lnfiintarea de gradinI de copiI, de cursurl i scolI speciale de adulp ;infiintarea facultäteI de sciinte, ca sectiunea a II-a a facultäteI filosofice ; complectareafacultata filosofice. 4)

Rèspunsul MinistruluI Kogalniceanu la cuvéntarea luY V. A. Urechia, facuta innumele ConsiliuluI scedelor, a fost plinä de promisiunI pentru scóla çi corpul didactic,promisiunI, carl cele maI multe le a si realisat ilustrul barbat. 5)

Veyll anexa.2) Veyll anexa.

DAm o facsimill dupe baso-relleful frumos, cu care statuarul Hegel, autorul minunatel statula lul Miron Costin, va Inzestra nona Universitate din baso-relief represintAnd solemnitateainaugurArel UniversitAtel la 1860.

4) Vedl anexa.2) Ved! anexa.

Ves11 anexa.Vedl anexa.

8) Vesll anexa.4) .Monitorul oficiala al Moldovel No. 109.

230

Intre diferitele creatiuni culturale sévérsite in Iasi, la 1860, avem g mentionaCreatiunea in 6 Septembre 1860, a scélel de musicA i declamatiune ; l)Creatiunea scedei de bele-arte si a muséulul de picturä, in 29 August 1860;9)Lucrärile inaintate pentru creatiunea unui seminariii de ritul catolic.

Prin budgetul pe 1860, M. Kogälniceanu, a fost dobAndit de la Adunare, un primcondeifi, pen tru organisarea acestui seminarid. D-sa a venit la acest plan, pentru a im-pedica propaganda ungurésa din satele catolice prin preotfi maghiari, cari impedicatpe sätenii catolicI sa's1 trimitä copii la sceola publia primarä din sat.

Sub Ministerul luI Kogälniceanu, fiind Ministru interimar la instructiunea publiciautorul acestel opere, s'a isgonit din Moldova un numèr de pre* catolid unguri, apli-cAndu-li-se vechI decrete ale Congregatiunei fidei, cad ceread de la preotii dintr'o mi-siune, sä cun6scA, pia in 6 lunT, limba Ord unde sunt misionan, ori sä fie expulsati.

Intreball despre limba romAnésca, multi preoli catolici n'aveail nicI o cunoscintä; deaceea aú fost dari peste hotar, gratie energiei si patriotismului lui M. Kogälniceanu,si aù fost inlocuiti treptat cu preort catolici italieni, pAnä cAnd vor fi formatl preofrroniAni in infiintAndul seminariä catolic.

Din nenorocire, nationala idee a luI M. Koglniceanu si a nésträ n'a inteles'o cei cariiaú urmat la Ministerul de culte tj lucrul rémase färä niel o urmare, spre mareapläcere a consulului austriac, care protegea preotirnea i ideile.unguresci.

La 1864, se me agitä cestiunea seminariului catolic din Moldova.Onor. D-1 N. Cretulescu, fiind Ministrul instructiund publice la data acésta, si

avénd Director al Ministerul di pe autorul opera acesteia, isbutesce sá promulge chiar de-cretul de infiintarea acelui nod seminariti. Se si inaintézi lucran l pentru inchiriare deseminarit, a caselor din Iasl, Oise ale luT Baston, dér lucrul iaräsI rémAnehlicitti necunoscétorI de afacere, prin jurnalul (DAmbovitaz al luT D. Bolintineanu, faco stupidä opositiune acestuT proiect, çlicênd, cä guvernul face interesele catolicismului...Opositiunea acésta neasteptatit multämia insá pe deplin pe agentul austriac, care si eldin alte puncte de veden, lucra sä impedice fundatiunea seminariului catolic.

Dim in anex5.8) regulamentul din 1864, pentru seminariul catolic, cat i vorbelenéstre despre acest s'eminarig, din cartea. (Didactica.»

In 9 Septembre 1860, s'a publicat deschiderea in T.-Neamtuld a und sale decu un internat de 20 elevi, gratis si 40 solventi. 4)

Asemenea sc6lä nu putu a se realisa dupe c,äderea din Minister a luT M. Kogälni-ceanu i esirea din direcforat a Jul V. A. Urechiä;

Se trimit, dupe stäruinta néstri, prima bursied in Italia : D-niT Petru Bors, G. A.Urechii, Romul Scriban, IOn Mortun si G. Rosu.

Eatä actele despre acésta din aDidactica» nésträ.:

Bursieri in Italia«In discursul ce am rostit la impärtirea premiilor pe 1859-1860, am propus sa se

trimità bursierT, maT cu sémA in läri latine. Indatä apoi, in Septembre, am si oblinut de

231

la neuitatul meg Ministru de eulte i instrucliune publica, D. Kogalniceanu, sä se tri-mitä 5 juni bacalaurean la scellele superielre chn Turin. Iatä adresa No. 10.290, cu careacesti junï studenn (D-ni! Petru Borsig, George A. Urechiä, Romul Scriban, Ién Mor-fun si George Rosu), ail fost recomandan ComaeId( Cavur, prin intermediul primuluTconsul al ItaEel' in féra, D. Strambio.

Domnule Ministru,

«Nevoia de a apropia pe Romania pe cat mult de Italia, tulpina de unde a esit,este astä0 viii simtitä de cgtre M. S. Domnitorul si de atre guvernamentul seg.

«Mi;llocul cel maI expeditiv, tot-d'o-data i cel maI energic, e de a felicita si de a gräbitrecerea ideilor italiane la noI, ideI cari singure pot sa readuca vechia unificare de tensdinfe si de aspiratiunI ale stirpel latine.

«Pentru de a ajunge la acest prefios scop, guvernementul nu voesce a perde niel oocasiune, ce i se presinta, i deel, junilor studentl, destinan a merge anul acesta la Pa-ris, li s'a insemnat, In locul aceleI capitale, pe gloriosa capitalá a Italiel, Turinul, pen-tru a studia acolo, in scelele italiene, deosebite specialitän. Acesti junI sunt... Studiindla sc6lele italiene, eI vor putea mal bine petrunde secretul gloriilor moderneI Italiia readuce in Romania, cetätenI desvoltan pentru binele i viitorul eI, precum sunt ace!ce impres6ra tronul gloriosuluI vostru Rege.

«Permiteti'ml, decI, D-le Ministru, a recomanda, cu deosebire, pe maIsusnumita stu-dentl, buneI voinn a D-vOstre si a guvernuluI din care tamp asIa de insemnatä parte,cu rugáminte de a regula admiterea lor in sc6lele nafionale i spre a fi consideran eafa al' Italiei, léganul cel neperitor al sträbunilor Romaniion»

Eatä respunsul primit de la Turin° si de la Consulul italian :

Domnule Ministru,

aCu pläcere m'am gräbit a comunica E. S. D-luI Ministru al afacerilor sträine al M.S. Re,reluI Augustul meg Suveran, nota D-vcístre, sub data 22 August, No. 9.344, princare 'mi an fost anuntat purcedarea la Turin a 5 junI romanT, trimii pentru a'sI urmaacolo studiile universitare.

Guvernamentul a primit cu vie satisfactiune aceste noue dove0 de simpatia, pe careo profeség guvernamentul M. S. PrincipeluI Stapanitor i natiunea romana pentruItalia.

D. Conte de Cavur s'a gräbit a recomanda in deosebI pe juna compatriota D-v6stre,earl deja sunt sosin la Turin, solicitudinel coleguluI sell, D. Conte Mamiani, MinistrulinstructiuneI publice, care va avea pentru densa o cleosebita ingrijire.

Ve transmit aci alaturata scrialre din partea D-luT Ministru al instructiund publicedin Turin, si ve rog, D-le Ministru, sa primin incredintarea consideratiuneI mele celelmid deosebite.»

Agentul politic si Consul general de Sardinia, absent.Vice-Consul, Cataneo.

No. 208. BucurescI, 1860, Octombre

232

Adresa ministruluI adieuDomnule Ministru,

aScedele din Turin vor fi fericite de a primi pe juniI moldovenI, pe c,arI hotärlreaD-voish..e i a trimis, pentru a invela cursurile speciale la earl Bunt destinati. Nu me in-duoesc, D-le Ministru, cA vor gäsi In studentiI noqtri amid si fratI, cu carI sunt ca siconcetätenl,si autoritatea competenta nu va va ulla sub ce patronagit. si In ce scop el sepresinte la aseOemintele n6stre de instructiune publici. Din partea mea me aplaudez,ca mi se presinti o ocasiune favorabile, pentru a marturisi onorabilulul meù' colegùdin Moldova, Mt& simpatia, care o simt, pentru interesanta i nobila sa patrie, i creda fi fidelul interprete al Italienilor, multemindu'l cu ardére de sentimentele ce exprimepentru téra misted. Identitatea de origine, ce existe intre Moldova si Italia, intaresceamicitia lor pe basele nestremutate ale nature!. Ve sunt recunosator de amintirea ve-chilor titlurI ale legaturilor n6stre, si me mandresc de a fi partas dorinteI pe care bine-voitI a forma, de a restringe legämintele n6stre prin comunitatea ideilor si a instructiunel.

D-le Ministru, asigurarea inalteI mele consideratiunI.Ministrul instructiuneI publice din Turin, Terenzio Mamiani.

No. 1.158. Turin, 1860, Septembre 23.

Se citesce in Gazetta di Turino, No. 266:((Ail sosit in Turin 6 românI, G. Urechie, etc. De cand Traian conduse c,olonia.ro-

man& in Dacia, relatiunea intre duoe pop6re &a1, fur& intrerupte. AO se incepe aliantaintelectuale intre Italia si Romania, care in curs de atatia secolI a opus la frontierileséle militine de c.adavre navalitorilor otomanY, si care, chinuite cand de hire!, cand deslavI, cand de nemp, a pastrat In limb& numele mare origiili latine, caracterul si as-piratiunile

Jurnalul Opinione tot din Turino scrieaLegetmile intre Romania si Italia s'all strins fiírte tare. Acésta este mal mult o

aliante intre duoe popere fratl, in privirea evenimentelor ce vor schimba =end fataEurope. Guvernul Regelul comptéze pe densa. Acel al luI Cuza s'a aretat demn de pa-tria sa, punend o coléna de fer ilustrulul edificill al mareluI Traian ; punend funda-mente none vecheI i numer6sei coloniI a Italia. De c,ind imperiul roman ceslu sub fe-rul barbarilor, Auzonia uitaAe pe fata sa cea maI mica Romania. Ministerul actual dinMoldova, o urea' pe marea scene a pop6relor, 'I ardica velul uIterd i o arétfi lumeI,frumós& i pa de viitor, ca si mama sa Italia.

eIstoria singur& va sci sA '1 dea partea sa de glorie acestuI memorabil Minister, eava pune pe fruntea luT, nu frunze de dafinI, der de stejar, arborul vitejiilor, cad' a pusfundamentele uneI apropiate aliante Intre Romania i vechia Italia. Nee Orientulatintesce ochiI asupra RomanieI i astept& de la ea mult, apol acésta din urine se uitiispre Italia, iar Italia se ult.& la densa, i cu virful sabieI III Marte, i aréte. viitorul. Mo-mentele sunt aprepe, &And rasa latine se va libera de jugul strain. Inteleginta 'I arétadrumul, ea precede mi§carile el, i opiniunile merg tot-d'a-una d'inaintea actiund.

aEate pentra ce mal multl studentl romanI aü venit aci ca sa studieze, nu atateasciinte, pe cat acel spirit de libertate, de care insetéza.

¢Acésta e un fapt, carele nu se pote explica, decat prin ideile generése ce inspireastAsII pe pop6rele opresate, de la un capet la altul al Europe!. Acésta e aurora ce anuntämarea 0 a Unirel tuturor Romanilor inteun singur stet.» (Din Ateneul Roma' n, IasI,pag. 109.)

6) S'a reformat programul seminariilor, i s'a promulgat prin decretul lui Alexandru Lin I, No. 10.188, in coprinderea urmatére :

PROGRAMUL PENTRU SEMINARIILE DIN MOLDOVA

41ti)-.41.-4C3

ReligiaLimba

RomAn1

LIMBELE CLASICE OBLIGATORII Istoria,Geografia

oi StatisticaMatematica

Istoria natu-ralA, Chimia

v.i Fisica

Caligrafia9i

DesemnulLimba latinl Limba eleni

I.Istoria

vechinlaTTestament.

EnaniliI InGramatica elfinnierna ro-

mina.

Gramatica Umbel lathe, formele or-dioaria ei regulate. regule/e generale ale/inlaid. Emeriti/ necurmat din limbaomana In cea lather., traducerea loto-

rieT sacre.

Istoria Rom anilolPing la Itactatc141"lama.

Aritmetica In tataIntinderee. Zoologia el botanic&

Caligralia, music/tocata ei cantaril

bisericead.Linche leancestf.

U.Catechismal

dogmatic pi Is-furl& necio!Testament.

Din limba to-mina tot celedin clase J-a.

Diu limba !gala repetarea calor demai sns, apoT formals ale mal rarT,-! cele neregulate. Sintaxa concordanteipi regain° principa'a ale SintaxeT. Exer-

tit necurmate din limb& romana lacea ktinti. Teaduceee din Entropitt.

Istoria Romanflopina In timpnl dlata.

Mgebra. Gemara& ZoologieTti BotaniceL

, . .II neratoola pi Ceo-'

logia.

Desemnd at manlibera, maid vo-cala ef cinbin bi

sericad.

Desemnnl en man&!bard, music& so

cate pi cintan biseeicad.

'mix,frames/.

"

III.Catechismal

aestin ti Tipi-cal bisericesc.'

Din limba 1'0mane tot celedin a/as& 14-

Din lita ba latina repetarea color deimay BUS. Exercitil necurmate din limba'romana In cea Whitt. Tratiatere dinCorneta Nepote, Curtin, India.

Inceputnet din limbs gnat

Istoela Romani-lor, In semestral dlama. In cal de TaraIstoria Teal& pisl a hindarea Romer.

Algebra In semes-tea tatuéde wl pi gro-militia tu cal &rat

,,mba trauma.'"

Iv./hula OTIII1

gelid pi apli-catia rat/Miele-lor bisericacT.

Gramatica.

Din limba latind repelarea color delmai ans. Sintaxa ei maT ratios oat]moduli/or. ExelcitiT imamate dinlimba romana In ces latina. Traduceredin Livia..

Gramatica limber greca. Exer-°JOT din limb& lanai! In ces gréca.Cristomalle din bucal! uaire Inimba gala pi maT Cu sama din4'. Patina.

Istoria redid de,,, ,Bdirea Romer'' '"Anaa caerea lm.P laperiultd de Occident

Stereometrie pi Tri-gonometrie plana el Introdneerea In S-ta

Scripting. Music& vocalti. Limb& irancesa.

V. oetaake,Din limba latina repetarea olor de

mal sus. Anticitatile, Prosodia, Metrica.Exercitil: Cesare Ovidn at Cicerone,

Gramatica Umbel grace co tdteregulate eT. ExercitiT din limba la-tina In tea greet Cristomatie dinjautoriT clasid edil bineritende Inavertos din Xenofonte, Ciropedia.

letona ovula! me-di/ de la alder.Imperiald (redden0 Pin& la PacWattages.

Introducerea In cur-sal sciintelor

teologice.

Fisica, Cosmografiapi element° de Chi

mie.drheologta biblial.

'atria bisericescart ea t la

PI BC.1nareaLlib.se-abi I

ricilor.

Literatura Id.

scrickDin limba latini repetarea celor de

mal ans. Retorica. Mitologia. Traduce-rea din Literati°. Tacit. ai Cicerone.

Grunatica timbal grace at a dia-leader, mal vertos acelnI IonicCramp de limba latina In coigrad ei Tice-versa. Xenolonte, De-mostene, Erodot, Omer, Iliada pi-tul Origore Teologitl.

Istuis mniirni'Introducerea In S-tScriptut partea dgeonomia,

Explicalia a tus -pten evangelien dnaregnlele erminatice.

'stoats bisericismtpe scurt pa na in

Olele Deere.

VILPropedeutica.Pslbologia II

Logica.

Istoria literature! latine: Tacit., Vir-Oil, Gratin, Terentin ti Cicerone.

Darla literatara grace. PistonYearn), Aristolan, pi St. Grigorie

Vesianz.1

eologia dogmatic/. Teologla morabi. Medicina popula Pastorals.I

234

Avantagiile reorganisärd seminariilor veneatl de acolo me ales, ca erafi fntocmiteca si giumasiile laice, ala, cá in orasulti mude era un seminarid de patru clase, nu eranevde si se infiinteze si un gimnashi laie. Obiectele religisíse erafi adause pe ranga celedin programul laic. Cine nu voia sa se facá preot, n'avea deck sfi urmeze numdobiec-tele din programul laic. Asernenea intelepte si economice prevederl n'afi avut insäratä, si de aci va urma necesitatea infiintard, de exemplu la Roman, unde existä un se-minariù inci a unur gimnasiii laic, adeefi adiugirea in budget a unor sume, cad seputeati utilisa mal bine aiurea.

7) Infiintarea de scoli regulate in Rominia i pentrn evreï.Inca din anul 1858, Miiistrul in vederea § 42, din aqqamént si din motivul cere-

rilor primite de la unil din israelitl din capitalá, adresat cu indemnarI, cátremunitatea respectiva, pentru infiintarea de scolI regulate.

In Aprilie 1860, Epitrnpia acesteI comunitátl, curapprtul No. 98, a arätat, ca a pre-gatit localurile pen tru infiintarea de trel asemenea scolI, cerénd formarea unul Comitetde inspectie, compus din D-nil Dr. Frenkel, Maierhofer, Big, VaIdberg i Goldbaum,pen tru a se ocupa cu regulamen tarea organisard i descliderel lor. A cest Comitet, apro-bat de Minister, a presintat, in Mali'', un proiect de statute, prin care propune urmate-rele modificarI peutru saele evreescI, de la basele statornicite prin. asepn6ntulscolar :

Ca limba invd:iturel pima la clasa primará, sa fie acea germaná, contra § 7,din legea scolard, pentru a In cursul acestui timp, copiii ce nu scia rominesce sa se'RAO deprinde cu limba rominä;

Ca copiii avutilor comunitätel, contra § 1, si platésca o taxi gradualä, pentrucuen tarea scéldi spre a se putea cu ea ajuta pe copia grad;

e) A se primi in mall copiiI de la vérsta de 6 anI, contra § 89, care statornicescevirsta de 7 anl;

d) Tinerea vacantiilor In lunile Aprilie i Octombre, si contra 196, si acésta pentruca in aceste lunl religiunea comunititd prescrie cele maI multe särbatorI asemeneagrbatorile dupe ritul evreesc, contra § 199;

e) In privirea § 241, ceruse cercetarea prealabilá a cartilor de invdtattul de catreComitet, pentru a nu fi contrare dogmelor comund;

ONumirea i depártarea profesorilor dupe alegerea i recomandarea Comitetului, cuinvalidarea § 140 si 154.,

MaI multe modificard in obiectele pro,gramuluI, contra, § 23 si 24;h)Modificarea § 193, prin sloboslirea atestatelor numaI dupe clasificarea Comitetuld

de inspectiune;i) Mai multe modificárI la § inspectiunei, covérqitelre latitudine1 prev6sluti de aqe-

çlamént.

Asupra acestor statute, Consiliul scolar a opinat, ca' nu trebue a se urma nicl o aba-tere de la coprinsul § 40, carele ice, cá scilele evreescI se vor Infiinta tocme dupepilda acelor române, dupe care apoI Ministerul, prin idresa No. 5.100, din 22 Maifi, acomunicat Comitetuld incheiarea, cä modificärile cerute la § 23, 24, 88, 243 si 192,196 si 199, din ase0mént, nu sunt de trebuintä, nefiind ele In opunere cu intelesul

intinderea ce le doresce Comitetul israelit, i Ministerul socotea, ci nisce simple in-structiunI parafrasate pe § § din o lege existenti, ar fi inzestrati mal cu puinä putere

supusi. la Vote fluctuatiile politice, cleat déca ar sta sub scutul statornic al legeI; iar

Vety anexa.

235

in ceea ce privesce cele-l-alte modifican, contrare principiilor generale inscrise ca basefundamentale a legel scolare, Ministrul doresce a constata n-ta antèiù necesitatile unorasemenea modificárI, ce nu se pot face decaât pe cale legislativa si nunial dud s'ar do-vedi urgente, prin functionarea mal multor sceile israelite.

Prin urmare, Comitetul se va povètui de aseçlaméntul scolar, va propune progrumultrebuitor pe basele limbeI romane, ca instrument tle inv6taturä, va recornanda profe-sorii, col Ins& nu se vor numi cleat dupe formalitátile prevNute de wieçlainént, si vaexercita inspectiunea prevOutá de § 103-105, lar pentru cheltuelfle scolare Comae-tul va propune budget, spre aprobarea i miçllocirea sloboçlireI din veniturile comuni-tateI prin Ministerul din launiru.

Pe asemenea base Comitetul a presintat, in Iunie, un program si un budget, pentrudeschiderea a freí scble primare, care aprobandu-se s'au i deschis pe la finele lul Oc-toinbre, una in dosul Academiei, una in tèrgul Cucului si una pe podul Rosu, numd-land peste 300 elevI Si functionand fie-care cu cite 2 clase primare si cu cate 2profesorI romanT, 2 evrei, 1 german iun profesor de religiune ebraica, iar in Decem-bre, ail cerut i ail capdtat aprobarea pentru deschiderea incd a unei scoff rituale deaduly; iar intretinerea loe se face de catre comunitate, dupe budgettil propus de Comi-tet i aprobat de acest Minister, si pe temeiul cdruia Ministerul din lduntru regulasedarea cheltuelelor trebuit6re.

Dám in anexa I) hrisovul luI Alexandru I6n I, de fondatiune a scólelor române, pen-tru israeliï, sub Ministerul lui Kogálniceanu.

8) Una din cele mai importante lucrárI din anul 1860, a fost infiintarea de 4 scolipreparande, pentru pregatirea de Invqatorl, cad cu singura sedla preparandala nu seputea avea nuin6rul necesar de candiday pentru inv6fdtorl satese.

Eatá in ce mod sun'd raportul la Domnitor, pentru a.ceste scat:«Lipsa de profesori este una din cele mal simtite neajunsuri, pentru respandirea in-

vdtäturei pe o cale mal intinsd in sinul natiunei.Immultirea aseçlamintelor publice de invèldtura, maY cu séma astqi, de care t4ra are

atata trebuinta, este In mare parte impedicatd prin lipsa de profesori, i ades, chiarin scIllele pand acum de m'al 'nainte Infiintate, invètätura sufere din causa, cti nu sepot gási la indemana persone inzestrate, cu cunoscinte speciale in pedagogie, cdcl pen-tru un nunièr indestul de Insemnator de scoll elementare ti primare, abia se gasescepand acurn creatd o scéla pregátitire, pentru profesori in instititul basilian din IasT.

In vederea acestul neajuns, subscrisid a cerut si a dobandit de la Carner6, cu oca-siunea votarei budgetuluT, patru scoli pregatitére de profesorT elementarT, in Botosani,

Tecuciii si Ismail, aupe aldturatul proiect, la care vor fi chiamati si toy das-am de pe la bisericile din districtele imprejurathre, dandu-1-se de ajutor spre vietuireta cursul petrecerel lor In sedla, cate 30 lei din cutiile Wesel.

Asemenea dispositinne pentru ajutorul vietuireI dascalifor la invkaturii, subscrisul,a presentat'o i deliberia'reT ConsiliulurMinistrilor, care prin jurnalul din 26 Augustcontenit, a Incuviintat darea acelor 30 lei pe lund, din cutiile satescl.

Subscrisul, ded, cu cäçlutul respect, referá MarieI Téle, aceste mOsuri, proiectatépentru deschiderea sc6lelor pregatiteire, rugandu-vé sd bine-voitl a le da domnésca In-cuviintare.

Ministru, M. Koga lniceanu.

236

Prescript-verbal

Pe temeiul votarel Adunare 0 a aprobare Märiei Séle Domnitorului, se decide :De la 1 Septembre, se vor deschide 4 scolI preparandale in politiile Boto§anI, Ba-Tecuchl 0 Ismail.De fie-care dascal, se va da din cutiile satescI cate 30 lei pe lull& pentru vietuire,

in timpul ocupare lui la sofa.La aceste scoli vor fi chiamarl top dascaliI de pe la biserid din districtele impre-

jurätóre.Timpul Invatature va fi In anul curent de 3 lunI.Programul invèläre va fi acel al anulta I-id, primar 0 practica pedagogica.Fie-care dascal ce va fi petrecut cursul de la scéla preparandala, stabilit dupe art.

4, pentru anul curent, va putea fi autorisat a dcschide, orY unde ar voi, scólà, insa nu-maI pentru clasa I primara.

In anul urmator sc6lefe preparandale acum infiintate, vor preda materiile anuluIal II-lea primar, 0 a0a treptat pe fie-care an (in timpul ce prin special 0 anual regle-ment, se va determina de tatre Minister), se vor complecta scellele cu tete clasele pri-mare 0 acea pedagogick pentru ca dupe un spatiii de 4 anl, sa aibi Ora un numar catse pote mai mare de invétAtorI elementarl, puténdu-se guvernul chiar i pan& atuncifolosi, de cunoscintele anuale dobandite de inscri0Y ascultang la mal sus numiteledin noil infiintate scolI normale.

Acest proces-verbal s'a adus la cunoscinta ConsiliuluI de Mini0ri, cu referatulNo. 9.327, din 22 August 1860, i prin Monitor, s'aa deschis concursurI pentru profesoriltrebuitorI sc6lelor acestora, inaintea uneI ComisiunI examinät6re, in luna lui Septembre.

Consiliul de Mini§tri (Kogalniceanu, E. Alcaz, Boginca, D. Cozadini, Florescu), aprobainfiintarea scélelor çi liberarea lefilor din cutiile satescI, cu kumalul No. 921, din 26 Au-gust 1860.

Urméza apoY raportul No. 11.326, din 19 Septembre, catre Domnitorul Cuza. Acestaincuviintég, cu decretul No. 11.327.

&Mee acestea preparandale, urmézä a se deschide in Octombre, In localele primarede bgefi, prin Ingrijirea 0 sub privegherea ComitetuluI de inspectiune.

Clasele se vor tine in orele libere ale sae primare, i marginirea lectiunelor, selasA cu totul la dispositiunea profesorilor respectivI, ea acésta flume, ca prog,ramul anu-luI Ï primar, sa fie trecut In termenul prescris de proiect. La Bacái1 i Botopnl suntinsarcinari cu saa preparandala istitutoril sup. locali, platindu-li-se 44 din salariiledestinate de 3.000 leI pe an.

La Ismail, institutorul I. Zmeu, primesce directiunea sceole preparande, dér In urmala Noembre, din causá ca n'are scolarI, cu ofisul domnesc No. 13.698, scéla preparandadin Ismail, a fost stramutata la Pétra. Pentru Tecucia s'a publicat concurs la 10 Oc-tombre. Preparanda din Boto§anI, s'a deschis la 16 Octombre 1.860, cu 14 elevI. S'ascris prefectilor sa indemne pe dascaliI de la bisericI de a intra In preparande ;

9) Cu ordonanta din 12 August 1860, la 1 Sep tembre s'a de,schis o scéla de adult1in localul sae de mesera ; profesorul sceoleI D-I Nanu. Ordonanta dispune cele ur-mAt6re:

a) In localul scéleI de mesera, se va deschide sad publica de adultl, de la 1 Sep-.tembre.

Programul aceste scoli, va fi acel al scélelor.

237

Consiliul scolar, va fi provocat a hoart slilele i orele de clasa, in considerarea ocu-pafiunilor diferite, la c,are frecuentAtoril acesteI sec& pot fi dedaf T.

dI Niel un elev incepetor, in versta mal mare de 14 anT, nu va fi prima in dasa Idin cele,-1-alte scolI primare din capitala, prirnig fiind ceT mal in etate de cat 14 an!,numaT in scála de adullI din nob. Infiintata ;

10) Se institue concursurT generale intre eleviI secundanrI:ePentru a se putea constata gradele de desvelire a fie-eareT scoli secundare din am-

bete Principate, cum i pentru a se stabili un not stimul la progresarea scdelor de acestgrad, afectandu-se prin budgetul scdelor, votat de Adunarea electiva, premiurl,aceste pentru concursurl In materil de litere i matematica ; se publica nisce asemeneaconcursurI, ce se vor efectua pe urmat6rele base :

La acest concurs ati a se inscrie numa1 scolariT, earl in anul curent aü s6viqit uncurs secundar.

Inscrierea se va face la acest Minister 0 la cel din Bucuresci, pana la 15 Sep-tembre.

Materiile concursulul se determina de Consiliul scolar.Resultatul concursulul din Ia0 i BucurescI, se va controla de Comisiunea extra-

ordinara examinatére, care va cerceta compunerile concurenfilor, 0 va hotári cuI seenvine premiile i ac,cesitele de 1.500 si 1.000 leT.1)

11) Se transforma soda reala din lau, in facultatea de sciinle. Seóla realá dupe 2anI de functionare nu isbutise a avea de cat numaI 19 scolarT.

Prin raportul No. 9.913, catre Domnitorul Alexandru Lin I, Ministru Kogalni-ceanu slice :

ecAvendu-se pe de o parte in vedere, cA. soda reala din capitala. dupe duoI anT defuncionare, n'a putut aduna mil mulIT scolarT decat 19, iar pe de alta, a lipsa de po-pulaliune pentru acéstä seed& secundard, vine de acolo, ea in Ia0 mal sunt duoè scollsecundare : gimnasiul i seminariul din Socola.

eAvendu-se de asemenea in privire, ca programul in vigeore al scedel reale, In celed'antah patru clase, pune mai fárä de niel o osebire, ace1ea0 materil, earl mal pe largse predaii in gimnasiul central 0 in seminariI, in cat scopul de a forma barbalI specialTin aceste sofa, fiind lásat mal mult singurulul al 5-lea an, e cu neputinfä a se realisa;

aSubscrisul, in dbrinfa de a evita o cheltuialá fára de scop, cu intrefinerea mai de-parte a uneT scoll de la care nu se p6te avea barb* speciali§tI, atilt de trebuitorT Wei ;

creslend tot-d'o-dati, ca. o asemenea cheltuialä s'ar putea Intrebuinfa mal nemeritmaT cu folos pentru Ora, intru deschiderel sectiuneI a 2-a a facultäfeI filosofice de sciinfa,pentru, neintarziata formare de inginerT civill de pung i§osele, mecanici i architectI;vine cu tot respectul, etc.»

Cu decretul No. 13.254, In Noembre 1860, s'a promulgat si programa facultiitei desciinte, sectia 2-a :

No. 13.096. Pentru a se inlesni frecuentarea facultäte sciintelor, si pen tru tineriTcarT n'ail finit cursurile gimnasiale, si a se putea ajunge cAt mal curénd scopul deschi-derei citateY facultAtT, prin formarea de emenI speciali practicT, se publica spre obOésca

t) «Monitorul oficial« al Moldovel, No. 256, din 22 August 1860.

238_

salta. si regula cui se envine, ca la citata facultate se va sine si un curs extraordinarpregatitor pentru sciintele exacte, dupe alattu.atul program:

Programul anului pregatitor, pentru sciintele exacte din facultatea filosofici,pentru tinerii caz.' n'ad finit cursul gimnasiului

Semestral I.

1.. Matematica elementari, Aritmetica si Algebra pana la Teoria functiunilor.2. Fisica experimentará.8. Istoria natm'ala. Mineralogia.

Stilistic,a : Retorica, compuneff.Deserrmul liniar.

Semestral

4. Geometrie, Plan imetrie, Stereometrie, Trigonometrie plana.Fisica experimentalä, confinare.Istoria naturatd, Zoologia i Botanica.Logica.Desemnul liniar. 4)

12) De si nu in mod oficial, dér nu,maI putin cu tacutul asentiment al nemuritoru-luI Ministru al se6lelor din Moldova, din 1860, prin staruinta Directorului gil', V. A.Urechiä, s'a creat In Iai societatea alteneul romanD, dupe statutele Ateneului dinMadrid, si neintarsliat in Septembre 1.860, a apärut i fóia societate, purtand acelasinume, sub directiunea n6strä.

Acéstä asociatiune provóca in lasi o bulla intelegere, care dalnuesce pana la 1864,cand m'am stramutat In Bucuresci. 9)

Ad i Ateneul roman renasce ajutat de no' i puternice elemente si In mana D-lui C.Esarcu, peste putinl ani, va dobandi cel mal frumos palat din téri.

Inainte de a trece la budgetul, inca desparta, al scrilelor muntenesci, se cade a aduceaci cate-va date, ch referintá la scóla urbana i ruralá din Moldova, Inain le de dcsfiin-tarea Ministerului instructiuneI publice din lasi.

La 1860, s'a inflintat la Focsani scala de fete, ou 101. eleve. La 1861, se deschide atreia acedá de bäeti in Pétra, judetul Neamtu. In 1 Februarie acelasi an, Ministrul D-1Cuciureanu, rega pe V. A. Urechia., care a demisionat din postul de Director al Mi-nisterului instructiunei publice, sa continue a conduce clasele model de pedagogie dela TreI-Erarhi din lasi, unde introdusesem, pentru incercare, meta& nouI didactice.La acésta clasa model s'ait perfectiouat excelintii institutorl: D-nii Grigorescu, I.Beiu, etc.

Tot In 4 Decembre 1.861, s'a deschis scóla publica de la Tgrgsor,.Namolósa in jude-tul Putna. lar in 15 Decembre, mala de fete de la Chilia. 3)

I) C mdsura era nemeritA a probat neintarçliata formare de studentl bine pregAtitT, din earl do-bandirim o buril serie de inginerY. etc.

2) Ver;11 anexa.

Dosarul No. 28.

239

Tot in Octombre 1861, s'a deschis seda de fete din Burduje 1, prin invätatarea Ma-ria Torac.

Prin circulare s'a cerut aplicarea la Vote scalele primare a legeI vaccineI (§§ '12 si33), hotarindu-se, ca copia nevaccinatl, si nu se primésci In seda. l)

La 30 Aprilie 1860, Directorul Ministerului instructiuneI publice din Moldova, tri-mito. tuturor Invätatorilor din sate o circulare, In care se aréta, cá se pregateaù lucranIpentru facerea unel legí obligatoril a Invétámélitulul primar. Eata acésta. circulare:

PRINCIPATELE-UNITE

Ministerul de cuitar' qì instructiune publici al Moldovet

Circulare catre profesoriisàteni

CcItre profesorul al sc6lei elementare din satul . . . . districtul

In vederea studiilor trebuitóre la confectionarea uneI legI de instructiune publica,gratuita i obligatorie, cu care sa se inlatureze necontenitele pedid si greutati ce In-tempina desvälirea si progresul instructiunel elementare prin sate ;

Se cere de la top profesora satesd, ca incheerea a fie-cárul an scolastic, lamuririledupe urmátorul tablot :

Tabloti de copiit ce nu unnézA la sdla

Magistra satese sunt invitatl de a 'limpie cu exactitate rubricele acestui tablou, insacu cea mai mare atentiune de a nu da aer de catagrafie acestor culegerl de lámuriii,pe carI le vor fa.ce cit mal indirect si in mod de a nu suscita vri-un prepus intre sa-tela% Magistra vieluind impreunä cu locuaora, in acelas sat, pot l'ara de a cerceta pe lacase, cunósce pe fie-care familie. Cat pentru vérsta i iliva nascereI acelora, o pote cu-leg'e din registrele bisericescI.

Un tabloi identic Ce va alcatui pentru copilele satenilor ce nu frecuenta scala, siambele se vor comunica MinisteruluI, Indeplinite la timpul cuvenit.

Acele pentVu 1859, se cer pina. la 15 Maiti cel mult.

p. Ministrul cultelor, V. A. Urechili.

No. 4.033. las', 1860, Aprilie 30.

Dosaria No. 1.161.

''cd 1 '-'1fz O ,... ..,0o . -e 3 f. y,r... os oo., s e.) ,o ,

I

f. 1-.o o Oo ..-- =r-, -1-. 750... Pi .,..

ot,cc1a) f.o o

5,..,

9̂-. ,..

cts,) z

--.,...co. pi

-5 - r_0 >Mío oi.,

or :. , .

Wm,o oe.)

u 'La pi. . , wa ,..° .-

5-2

.4qn 5 ...en -19'

-oC.) PI

O cd,o ..w. CI^0 cp-o oSr; e.'

,......I.... r. ,,..: .¡:,4) rn

a) tn- a. cl ..., :al"ci d) o al I=1 .0^-ocoow6 I) °4 E 0 e-.1 o

= -cp i P4 E t- 4::

-, 1: ..5,cr, oa) a.cs

715a)E i-) .41)0 E cn4

.F-=8,4

.5 *z".z} .0,, ,120,P.

11 opi . -.

ci.00.9

P

.,._, ,..i.- s=1..- cdO Eo .w ,I5

w1:1), ,0

I" .0.)rn

,s ci.).,,, ,,,,-0) pP0 O-Oq

p, or. r..19 4. 8wow

>.- 0...o 3.,,I ;-erz cZ

Q

Pl'z= ,c,Pa)-, L.a) -4-'

.9cd

gi.05 r.: eltt c.. ..oP:-.0"0 e% w

3..1 t:KU 'al= Q

E.e)enAO

240

In 1860, se primesc fete in schlele publice de beep din sate, cu circularea urmatere

PRINCIPATELE-UNITE

Moldova qi Téra-RomanescA

Ministerul Moldova Departamentul de culturi qi iustructiune publica

circulare la toil profesor ii seitesci

aare profesorele sad. publice elementare din satul . . . ..districtul . .

Considerend, ce § 26, lit. c, din regulamentul scolar, vede In scelele de fete millo-eta de a se forma din tinerele patriel, sofa si mame bune, In care rézime ferieirea cas-nice a familieI, si basa pentru crescerea cetAtenilor ;

Considerind, cA vitalitatea national& resede tot-d'a-una in masa poporuluI, i ce sin-gurul miçlloc de regenerare nationale, este regenerarea poporuluT;

Considerend, cA numaI prin respAndirea invettitureI si a moralititeI, se 'Ate ajungeJa acest scop ;

ConsiderAnd, cA scoli pentru sexul bárbätesc, aù inceput a se face prin sate;ConsiderAnd, cA echilibrarea de inteligente intre ambele sexe, este o garantie a bu-

nel armoniI si a moralitateI familieI;Considerind, chi educatiunea sexuluI femeesc este cea d'enteifi necesitate in regene-

rarea poporuluï, fiind-ce ele sunt menite a face din fie-ce familie cete o scéle, unde pe!tinge educatiunea sufletésce, sA pki da copiilor i primele notiunI desvoltatere

Ministerul simte vifi trebuinta de a se incepe infiintarea grabnice de asemenea scolIpe la sate ;Considerind Luse stremtorirea de miçlbice, In care se allá budgetul instructiuneI pu-

bliceMinisterul, in unire cu Consiliul scolar, a chibzuit, ca inveletura fetelor pentru sate,

se se faca in aceleasI scoli infiintate i pentru beep, regulAndu-se pentru acésta ore sislile hoterite.

Executarea acesteI mesurl de cea mal d'Anteiii urgente pentru tére, subscrisul o in-credintéze osebiteI D-tale chibzuintI, D-le profesor, pentru a o pune de Indate in lu-crare, tinend la scéla pusä sub a D-tale conducere si un clas pentru fete, In care se lise predea invelaturile preveçlute de program, in orele içfilele ce yeti gäsi mal potri-vite, ask spre exemplu: beep pot inveta lnainte i fetele dupe mks% ski vice-versa,ski i ambil in aceleasI ore, déce pete fi potrivit ; cu acésta msA, ca profesoriI ne insu-rap, nu vor primi In clas, cleat fete pine la versta de 10 anI.

lar pentru incurag,iarea D-tale, i pentru sporul de ingrijire ce pote necesita acéstenoue regulare, nu maI putin i pentru sperantele ce subscrisul are, ce ve! sci respundecu deplinetate la misiunea ce ti se incredintéze, subscrisul ve face cunoscut, el salariulD-tale va fi sporit la suma de 3.000 le! pe an, cu Incepere de la çliva &Ind in cata16-gele scéleI D-tale, se va vedea figurend cel putin cifra de 10-15 eleve, pine andsubscrisul sperA, ce velY raporta si de punerea In lucrare a oficiulul de fate.

p. Ministru Secretar de Stat, la Ministerul de culte i instructie publica, V. A. Urechid

No. 764. IasT, 1860, Ianuarie 29.

4) Ve(11 anexa.

anexa.

Dosarul No. 196.

--241

Dupe corespondentA multiplA i varie cu prefecturele,revisoril scolarY, Ministerul dinläuntru i Mitropolia, se ajunge a funciona sc6lele sAtescl, si In 20 Iulie 1860, Minis-terul cultelor, sectia scólelor, prin referatul No. . . . , iea urmAtórele dispositiunI

«In vederea budgetulul pe 1860, se vor inainta la capitolul . . . . . . urmAtórelelucrArI

al Se va alcAtui liste de efectele ei mobilele ce lipsesc pe la scólele elementare,cad nu sunt a se face de niel un arendas. O asemenea se va presinta In pretoriii;

b) Se va publica concurs pentru facerea de sigilit (a vrut sA icä licitatie), pentruscólele elementare. Aceste sigilit vor fi alcAtuite In modul urmAtor :

Asemenea sigila vor fi ln aplicare in caul el in alb ;Se va presenta fAil intársliere tabloud de scélele unde clasele sunt frecuentate

ei de eleve ;Se vor expedui circulArl, cAtre pArintil locuitod ce nu 'el trimit fii la sc61ä dupe

tablourile primite de la profesora sAtescl;el Se vor trimite profesorilor ate un exemplar din instructiunile tipArite ;f) Se vor tipäri i litografia bite caetele citate prin instructiunile de la litera e.

p. Ministru, V. A. Urechid.

DArn in anexil) explicatiunile anexate pe látigA budgetul anului 1860, cu referinthla scólele sAtescl i primare. Acolo se va vedea numèrul scólelor existente In Moldovala data acésta, fie de Melt, fie de fete.

Pentru dotarea scólelor sitescI, cu aparate ei mobilier metodic, aflArn inaintandu-selucrid de Ministerul din Moldova. 2)

In 1861 ei 1862, se deschid un numAr de soon sAtesd In Moldova. Mal ales judetulNeamtulul ei al SuceveY, beneficiazA de candidatil scóld preparandale din Para, dupefrumása sta'ruintA a institutorulut Nicolae Vicol.

Un cas curios se presint5. In 1861. Preotul catolic Cosma Funtak, din satul Grozesd,propune sci se dea de cAtre Minister, léfA i pentru un profesor de limba unguréscA Insaga din sat. 3)

I3udgetul instructiund publice din Téra-RomAn6scA, votat de camera din Bucuresdvi declarat de Comisiunea centrará din FocsanI, compatibil cu dispositiunile constitutive

16

242

ale nouel organisärI, ne aréta, ca in 1860, existail 1.966 de scolI satescI. Invétatorilerafi platitI cu cate 25 lel pe luna.

De la 1 Octombre, li s'ad adaos la léfa, Inca cate 25 leY pe luna.Se mal prevede infiintarea din noti.a 234 de scoll sätescl.Vor fi in 1860, 17 revisorI de judete, dér aceqtia vor funciona numal pana la 1 Oc-

tombre, cánd se vor infiinta in locul lor 95 de inspectorI de plä1, a1e§1 dintre candi-data' mal capabill.

La invétaméntul primar, cu 3 institutorT §i 4 clase, sunt 5 scoli primare in Bucu-rescl, scéla din Braila, din Craiova, din Foc§anl, din Pitescl, Ploescl, Slatina.

La scéla din PloescI, continua catedrele extraordinare de 'halle gréca i francesa.ScolI primare, cu duoI institutorI la 4 clase sunt: in Severin, Jiù, R.-Valcea, Cara-

cal, Turnu, Giurgiu, Buz611, Calara0, C.-Lung, Térgovi§te, Oltenita, Ru§il-de-Vede.Exista. 12 scolI primare, cu cate 2 clase, yi numaI cu cate un institutor.Se infiintézä din noil 2 scolY sucursale la Craiova, cu duoI institutor, o scélä sucur-

sala la Ploesd, cu duoI institutori, 7 scolI primare, cu cate 2 clase §i un institutor inCernet, Ocna, Calafat, Curtea de Argq, ValeniI-de-Munte, R.-Sarat §i Alexandria.

La rubrica scaelor de fete, constatám, in budgetul din 1860, 2 externate in Bucu-résel, cu cate 2 clase, eu o directére yi un institutor.

Asemenea duoé externate de fete, cu cate 2 clase, unul in PloescI i altul in Slatina.De la 1 Septembre, se vor infiinta 9 scolI de fete, la Cerneg, Ocna, Calafat, Curtea

de Arge., R.-Sarat, Oltenita, Alexandria §i Ro§iI-de-Vede, téte cu odirectrice §i un institutor de clase I §i a II-a.

In Bucuresd, exista internate de fete, pan& la 1 Septembre, cu 20 de bursiere, iarde atund, cu 30. Aceste bursiere se da:fi la pensionate private.

Internatul de fete Lazar Otetele§anu, din Craiova, care a avut 25 de bursiere, panala 1 Septembre, va avea de atuncI 50 de bursiere.

Intre mil profesionale, este seála de arte §i meseriI de la Mavrogheni, Cu un inter-nat de 50 de ucenid, pana la 1 Septembre, i de 80 de la 1 Septembre. Acesti Wadare ateliere de rotarie §i de strungárie.

Institutul de la Panteleimon de agricultura, cu 60 elevI, de la 1 Septembre, in loede 35. Continua pe lânga acest institut scéla de dulí.

La rubrica girnnasiilor, se da un stat nofi de la 1 Septembre, cu lefl sporite.1)In Bucuresd exista' acum gimnasiur separat, cu 4 clase, numit Lazar.In Craiova gimnasiul devine cu 6 clase de la 1 Septembre, i cu statIn Septembre, se mal infiintézi in BucurescI, un noil gimnasin Mateifi Basarab, in-

tocmaI ca gimnasiul Lazar.Internatul de tanga glinnasiti, are de la 1 Septembre 60 de bursieri, in loe de 50.Se mal proectézi un nofi internat de la 1 Septembre, 3) acesta se va aqesla pe langá

Mateiii Basarab, tot cu 60 de elevI.Un internat de 25 bursierI se infiintéza de la 1 Septembre, pentru Craiova.

Ve0 anexa.2) Veçll anexa.2) D-I I. Briitianu, a propus in Camerk la ocasiunea desbaterel budgetultil pe 1860, In oeclinta de

la 5 Aprilie, creare,a celul al duoilea internat, pentru scolaril din districte. In 16 Decembre 1860,se deschise acest internat, pe Idng5 noul gimnasia Mateià Dasarab.

243

Sub numele de Acadentie, budgetul prevede sporirea facultatei juridice, la care seadaoga al duoilea profesor de dreptul roman, de la 1 Septembre, duoi profesori dedreptul civil, idem, un profesor de economia politice si un profesor suplininte.

La facultatea filosofica, se Infiintézi de la 1. Septembre 1.860, catedra de Istoriamanilor (8.000 lei), literatura limbelor latina si elena (8.000 'el.)

Cursul de_inginerie civil& continua, cu duoi profesori : profesond de geometria des-criptiva, architecture. i constructiuni, al duoilea de mecanice i geodesie.

Din budgetul scedelor pe 1860, se mal dad subventiuni :74.000 leI sco5lel militare, pina. la 1 Iulie, cing apoY, lntretinerea sciilei trece la Mi-

nisterul ostäsesc.8.400 lei sc6la de fete Elisabetane.Budgetul pe 1.860 prevede un noil director al Museulul, carele se va aduce din

Pier-Mond.Pentru biblioteca niel un fond de Immultirea ceriflor.Se preved 2.000 lei pentru cirtI didactice, tiparid de jurnale pentru instructiunea

publica, catalte, modele de desemn, harte, globuri.10.000 lel se preved pentru colectiunea de aparate de fisica i chimie.6.000 lei, pentru instrumente agrimensoriT, pentru sable din 4 judete, dupe pilda

anului trecut.Se fin In 1860, 39 de stipendisti la universitág straine, din carl 34 sunt din anii

trecuti.Se vor trimite 4 tineri din sceda de chirurgie, si termine medicina la Paris.Se Inserir]. 40.000 leI, pentru ajutoruri diverse, la studii ln-téra i stráinetate.Se institue de la 1 Septembre, o Bada de silvicuturi, cu 4 ptofesori si 20 de elevi.Asemenea scálá preparat6re, pentru instructorl de agricultura, 7 elevI si un profesor.Scena de chirurgie si farmacia costa In 1860, 161.912 lei. Despre ea vom vorbi mal

la vale.In fine, belele arte sunt representate in 1860, cu 4 maestri de musica vocala, la 4

sede primare din Bucuresci.Se nu uitám de a adeogi, cá. tipografia Academiei nationale, continua In 4860, cu

un budget de 200.000 lei.

Sa. luim Insa mal de aprepe diferitele ramurl scolare din Muntenia.mai 'nainte de t6te, si Inregistrem proiectul de leg,e din 31 Martie 1860, dat de

Ministrul A. G. Golescu, In desbaterea A.dunarel, dupe ce '1 a supus la DomnitorulCuza, cu raportul No. 1.154. Acest proiect de lege are In vedere sceda satésci, si esteurmatorul:

eInstructia primará constitue fondul iducatiunei nationale. Ea este chiämati a formainima i inteiegenta poporului si a '1 conduce la cunoscinta datoriilor séle, catre Dum-ne0.et., catre patrie i catre sine Insusi.

Acesti instructiune n'a putut lua, pina acum, la noi, desvoltarea, ce lila dintru ln-ceput se hotArlse a i se da, prin dispositiile legiuitere ale regulamentulul organic. Lipsacea mare basa' i cea mal simtitä, a fost si este inca, nu in numerul scedelor, ci in ea-noscintele personelor investite Cu calitatea de institutor.

244

O scéla preparandii de fie-care judet, este o mésura transitorie de cea mal neapératitsi mal urgentä trebuinta, ca sä ajungem sá avem un sistem de educatie mal solida pen-tru popor.

Institutora actual! vor putea frecuenta aceste scolT, In tot semestruI de véra, de lise va face mal cu séma un ajutor de 25 le! pe luna, peste tot onorariul lor actual.

Persónele carI se vor insarcina cu &cesta instructie pedagogica, sunt firesce chiamatea dirigia instructiunea scélelor slitescI, din tot coprinsul judetuluI lor, i nimen! nu leva putea ajuta mal mult Intru acésta, (leca sub-inspectora de plasa, esitT chiar din sc6-le/e preparande, ce vor fi puse sub directiunea lor.

Mésurile ce se propun pentru a ajunge la acest scop, se reguléza prin alaturata legein modul cel maI apropriat, cu mislhicele de care dispune téra In Oiva de astasll, i cre-dem cá instructia primará va primi cu acésta, o rapede i simtitáre imbunatire, incat sase deschida un drum neted pentru alte imbunitatirI mal importante, pentru care vadispune mal pe larg legea organici, care se va trimite peste putin in deliberatiile Cor-purilor legislative.»

Proiect de legeArt. 1. De la promulgarea acesteI legI, in viitor, se va numi cate un inspector de

fie-care judet., cu Insarcinare de a inspecta scedele satescI; el va primi 600 le! pe lunasi 200 pentru cheltuiala de transport.

Art. 2. Acest! inspector! vor avea a initia In véra acésta pe invétatora actual!, in cu-noscintele ce le sunt neapérat trebuinciése, pentru a corespunde mal bine la misia lor.

Art. 3. Se va inchiria indatä un local incapätor In fie-care capitalä de judet, spre aservi de sc616 preparandä, pentru acestI invèlätorl.

Art. 4. Pe Muga 25 leI pe luna, ce primesc acum invétb.tora de sate, ca onorar, eIvor maI primi drept incuragiare un stipendill de 25 leI pe luna, pentru intretinerea Ion,in tot timpul cat va dura cursul pregatitor de véra, in acele scoll preparande.

Art. 5. Top acestI InvétatorI vor avea a da un examen general de concurs, la finitulsemestruluI de vérä, i vor primi atestate de aptitudine, cu speciacare de rangul cese cuvine dupe meritele lor.

Art. 6. Dintre ce! mal de frunte, se vor alege cate unul de fie-care plasä, spre a sénumi aspirant la gradul de inspector de plasä, cu onorarbi de lel 100 pe luna (afarade drepturile i scutirile de care se bucura invétatoril sätescl In sliva de astasi".)

Art. 7. Top cap vor capea atestaturl de aptitudine, vor fi numitl indati aspirang lagradul de institutor' primarT, cu onorariù de lei 50 pd luna. (atara de drephirile i scu-tirile de care se bucura el in sliva de astás11.)

Art. 8. AceI carI nu vor fi dat n'id o dovadä. de Inaintare, vor rämane cu caracterprovisorill de candidatl si cu onorarill numal de la 25 le! pe luna, paná se vor puteaperfectiona in urmathrele semestre de vérá ; iar neisbutind la acésta,. se vor departa cutotul, pentru causa de neaptitudine.

Art. 9. Aceste onoraril sunt provisora, pana ce o lege definitiva va regula positia in-stitutorulul, i onormiul ce i se va cuveni din casa comunala.

Art. 10. Adaosul la chialtuell, ce va resulta din dispositiile precedente, se va acopenicu un adaos de 2 lel de familie la contributia pentru sable satescI; iar onorariile in-spectorilor de judete si de plasi, precum i china localurilor pentru scòlele preparande,se vor pläti din fondurile MinisteruluI, trecéndu-se In budgetul anuluT curent.

245

Art. 11. O lege specialä va privi la infiintarea a patru internatud de scoll normale,pentru formarea §i recrutarea institutorilor pe viitor.

Art. 12. Un regulament special de administratie publice, va regula imediata punereIn lucrare a acesteI legI.»

Asemenea incercerI de legiferare in spre sliva definitivi a unird Principatelor, nuputeaii si nu avorteze.

*

Intardierea votarel budgetuluI de catre Adunare, ad aminat si imbunitätirileproiectate pe 1860.

Ca sé judecern de aceste lanbunatetirI, nu avem decit al cetim, In anexa, darea desema fiada de directorul so:Helor I. Me.cerescu, la 20 Iunie 1861.

Principala Imbunetätire a constat in aceea, cfi pregetirea candidatilor setescl n'amal remas pe sé= institutorilor din judet, ci s'ad. Insercinat cu Invetätura lor pe in-spectoril de judet, ajutarf de cate un sub-inspector de fie .care piase..

S'a lncuviintat si programa scólelor sätescT, sub influinta programei mal bune, ce inasemenea scolI era in Mol dova.

Desfiintarea contributiunel de 2 lel, Ingreune, dupe pererea luI I. Maiorescu, Immul-tirea scelelor sätescI, cae cauta se se merginesce Eforia la numerul de scolI, fixat prinbudget.

Invetimentul primar urban s'a ameliorat con siderabil, prin faptul, ce In 1860, laun numer insemnat de scoll primare, noT am dat cate 3 institutorl, In loc de unul, carenu putea se Pile. insusI 4 clase.

In 1860, s'a aflat In scedele primare urbane 6.115 scolail, adece peste 1.000 malmult decet In anul trecut.

Importanta Imbunetätire a fost In l'era Romanesce, nu crearea, ci immultirea sc6-lelor de fete. S'ad infiintat din fondurile Brincovenesd 5 scoll de fete In Cernetl, Jil,R.-Valcea, Pitescl si Térgoviste, luce din 1859.

In 1860, Eforia mal infiintéze cete una in cele 9 orase secundare, a§la ce la fineaanuluI solar 1860-1861, erad 38 de scolI primare de fete, cate cu o directrice siun institutor, afarä de sceda Lazaro Otetelesanu, care are cite 2 institutori, ajutatl de2 directrice.

Populatiunea acestor scéle la 1860-1861, era de 2.461 fete, decl un progres asu-pra anuluI trecut.

Instructiunea primara, ca si cea privata, s'a pus sub inspectiunea a trel inspectorlgenerall, din carl unul pentru Bucuresd.

La invetiméntul secundar, Ebria propuse adausuri si imbunitatirl in proiectul sedde budget pe 1860, der Adunarea respinse proiectul, sed le amenase in vedere cu olegislatiune comuni, pentru ambele Principate, ast-fel pe1860,Invetementul secundareste In statu-quo al anuluI anterior, d6re ce s'ad primit mal multl intern1 la diferitelecategoril de scele, ce s'a despartit cu totul gimnasiul Mateid. Basarab de S-tul Saya, cfis'ad adaos das& VII-a la Craiova, etc.

Eforia ceruse Infiintarea de scedi de comercia. Am veçlut mal de mult timp, simtin-du-se necesitatea unel asemenea scoll. Adunarea refuse creditele necesare, si exprimedorinta, si se t'imite dud tinerl la Genova In Italia, pentru sciintele cornerciale.

Acésta se o ficu in 1860, peste eel 53 de bursieri, intretinuti In strAinètate Cu spe-sele StatuluT.

Infiintarea facultatei fllosofice, cu 2 ennui.), conform budgetuluT, se realisa ; iar ca-tedre nouT de la facultatea de drept, ping. in Iunie 1861, nu se ocupased.

Mult timp, pan& la 1864, cei 4 profesorï vechl aï facultätei de drept, se opuneaii inmod indirect la introducerea de nouï profeso.rT, respingénd de la concurs pe solicitatori.

El constituiri, ceea ce Satira numea In 1864: Quadrilaterul de la drept.Seminariile aù trecut i in Tara Romanésea, sub administratiunea MinistruluT culte-

lor, dér nu exista o lege bine definita In privinta lor.Eforia a elaborat o noui programa, pentru seminarii, mal desvoltata cleat in trecut.Cat privesce institutae de cultura generalä, vèsluram, ca budgetul n'a permis vre-o

imbunatatire.In noul local al palatului Academia, noul director al mus6uldi de nil* naturale,

Fererati, incepe a an0a In 1861, colectiunile sale. Tot acolo se va muta, nu taryligbiblioteca. 4)

Eatä acum un tabel comparativ al stara instructiunel publice i private din Munte-nia, pe 10 anT, care se inchee la finea anului scolar 1860-4861:

INSTRUCTIUNEA PRIMARÁ

o

In acest tabel infra numai scedele- earl aü fost sub directa inspectiune a Eforiei.

Anul 1861, din primele ile, se anunta rèii pentru unele seoll din Moldova.Este anul In care se intémpla conflictul intre Cneazul Cantacuzin, Ministrul cultelor

din Moldova, §i intre Consiliul superior al scólelor.

I) Vedl anexa.2) Sadie rid scalari de ambe-sexe.

- 246

PRIVATi11

Intro/inn Ins WO nua

secemdani a uperi6ri

I.o

"a

6

OL.

o

o

1852185318541855185618571858185918601861 3 47 93

1.0111.3812.4292.157

22.94035.45053.58056 460

22232323232323344175

2.6663.8133.6493.4323.6003.6583.6964.5405.9328.584

450147116118102124117108250120

5.0493.2101.0394.6144.0173.9174.8774.8074.5383.734

222222225

47

355376354310324420441530748

1.406

2111122224

32211721102731314255

8.1027.4225.0598.4777.9518.022

31.98545.36264.81070.250

-41

bri

0

0 o

g"'

o.-to ma

cu a)oo 1:3

PUBLIC-1i

Sad' prinsate

Scoll prinoraeçA térg

614-O.o

-oC,

tg".O.O

No

.00

247

Faptele sunt inca prea recente, pentru ca sA ne permitem de a le judeca aci.Ne märginim a anexa mal multe acte relative la acest conflict 0 pentru nouele ge-

neratiunI, carl nu 'I cunosc, vom adaugi scurta informatiune, CA acest conflict s'a star-nit din causa InläturareI de la directiunea central& de fete a bètrinuluI profesor N.Verdeanu, in favórea une! sträine D-na Gross.

Regulamentul in vigóre la scoll, cerea ca directorele scedeI de fete sä fie dintre pro-fesoril romani, (§ 70.)

Un text positiv de lege era calcat.Consiliui scalelor era in dreptul säii sä cérä respectul legei, dér Cneazul autoritar

impinge lucrul panä. la extrem, i atund un numär de 16 profesor!, ceI mal multimembri ai Consiliulul, demisionezä, protestind contra cAlca. rilor de legi. Partea regre-tabilA incepe apoI, cAcI atat gimnasiul cat 0 facultätile se desorganisezä, iar scolarii pe-tree in numerése scene de nedisciplinä, nu numal lainternatele de Meg, ci 0 la clde fete.

Conflictul, care a inceput In 29 Octombre 1861,1) dureza pina tirslid in 1862, cu tat&protestatiunea presei liberale, cu tótä interventiunea AdunäreI, acum concentratä inBucurescl.

Manifestatiunl, protestatiunI, cercetärl de diferite Comisiuni, se succed unele altora,fár&'. a ajunge la scop. In prima-véra anuluT 1862, se strAmut definitiv ci cancelariileministeriale, din Ia§I la BucurescI. 2)

In Ia§I, Amine provisoritl, pina se vor expedia dosarele MinisteruluI de culte, caloco-tiitor de director D. Melidon, Nechili ci laborios impiegat al scedelor. Acesta numaIeste negre0t In stare, cu tea bunä-vointa, sa impace conflictul.

NumaI cu venirea la Minister a GeneraluluI Tell, se aduce indreptare situatiundscalelor din Iasl. A.cesta infiinteaza, in locul desorganisatului Consiliulul acolar, un Co-mitet extraordinar de inspectiune, sub preedinta lui V. A. Urechiä, din D-ni! T.Maiorescu, G. Marzescu, Octav Teodori, etc.

Ace§tia cu mult tact, pe cat ci energie, restabilesc liniscea in scale, rechiama pe pro-.fesoril demisionatI la posturile lor c cursurile se redeschid peste tot.

Administratiunea scedelor din Moldova 0 In special din 14, de cätre acest Comitet,a fost Mite seri6s5 0 bine. facätäre. Co mitetul dureza.pina. la noua lege scolara din 1864.

Din faptele particulare ale anului 1861-1864, vom inregistra acum cele urmAtóre :Sub Ministru Barbu Catargiu, Ministrul instructiunel publice din Téra Roma.n6sca,

cere desflintarea Eforiel muntene ei a Consiliului superior din Moldova. Consiliul in-chea jurnalul ce däm in anexa 3), aproband aceste disolutiunI i formarea provisoriea unul Consiliii de instructiune publica pentru ambele tärl unite. Acest Comilla vadura pana la organisarea definitivä printr'o lege special& 4).

Creatiunea acestul Consiliii provisoriii nu ImpedicA functionarea ComitetuluI din

Ve anexa.Dosarul No. 10, din Maid 1862.Ved( enema.Acest jurnal al Consiliului de Miniptril, s'ad publicat de V. A. Urechid, in Annarul instructiuned

publice.

248

cu tele di el a protestat pentru supresiunea vechiuluT Consilid al seólelor, prinurmetórele acte :

aAsedementul scolastic, carele dirige de la aniI.... invelfimentul public si privat dinaceste parte a Rominiei, a fost In acestl de pe urma douI ani, in impreglurärI triste,pe care ne abfinem de a le mal aminti D-vóstre, lovit in litera si in spiritul sed si pu-tern dice, anulat, fAi1 fea, prin ordonanle si decrete administrative.

Una din cele mal marI lovirI, date StatuluI scólelor, a fost, D-le ministru, aceea princare s'a desfiinfat Consiliul scolastic, preveslut la Sectia III, cap. I, partes II a legeI a-cesteia, sub pretextul putin serios, ce unirea Moldovel cuValachia ar fi cerut acéstä al-eare de lege.

Atributele asemnate de statut Consiliulul scolar, in casul &lar cind un dccret dom-nesc ar fi suficient ca se obóre o lege, acestea nu pot, D-le ministru, justifica desfiin-tarea acelul Consilid, din punctul de vedere al unirel romilnilor. In adever, acéste au-toritate scolastice, nu are alte atribute, de at acele a priveghia la indeplinirea colorce cer legile de la fie-care din impiegapI scolasticI ; de a propune in cunoscing de lu-cru, reformele i imbuniteprile ce sunt de nevoIe pe la fie-ce seólä ; de a avea ea finteneinleturati, progresul i buna stare intelectual& si morale a gen eratiuneY june, ce na-fiunea ineredinfévl aseslemintelor de educaliune publice si private.

Dére ori i care comitet de inspecpune i chIar subscrisul, nu are pe o trépte malsus Mil mal jos, aceleasI sareinI i atribute? Cu tóte acestea ele nu daunéze, nu stir-bese niel de cit, existand, autoritate-a centrale, scopurile marl politice si naponale.

SubsemnaliI nu cred, ce unirea pite fi ata de pulin inredicinate In mimaIn cit se fie perielitate prin aceea, ce scblelor din fosta Moldova, li se vor respecta

legile, pe basa eirora dovedire ce fac progrese. Unirea este mal tare, dedt si pótli fimiscatä, prin acea impreglurare, ce pentru cumperarea a duo! leI cride la scoll, nu seva mal cere deslegArI de la Bucurescl ; ce pentru suplinirea unta inverátor, institutorsé& profesor bolnav, nu se va mal cere voIe de la Bucuresel, de unde sä vine, dupe cenu va mal fi de lipa. Nu prin pestrarea In scoll de earp scolastice, care se aibe i edi-tuna Iasilor, sed aprobarea consiliuluI de aci, tu locul editureI i aprobereI de la Buen-rescI, se va aduce perturbare in sistema de guvernare din centru. Nu prin aceea, el sevor face la LO si nu la Bucurescl programe de óre pe 11 scoll, se va periclita uni-tatea nationale. Ea nu va fi periclitate niel din aceea, ce interesele de Lit& natura, alescólelor din fosta Moldove, vor fi protese si administrate de aceI carI, la fafa loculuIfiind, mal lesne pot face acésta, dedt de ar fi la BucurescI.

Domnule ministru,

Subsemnafil membri al comitetuluI i intregul corp profesoral a salutat ministerul, dincare ap lua o asia de ales& parte, ea o sosire a legalitd tal, a reinträrel scólelor, at.i.t debintuite de arbitrar, sub scutul lega.

TarI in acéste convingere, el cutéze, D-le ministru, a ve cere, ea mijloc, sine qua nonde reintrare in acea sinte legalitate, rechiiimarea de indatd a consiliului seolastie,demisionat in Februarit 1861, in urma confiictulul ce cunelscell.

Obiecpunea, ce ar putea a se face acestel reintrare In lege, a este deja la Bucuresclun alt consiliil pentru tóte féra, nu imite avea loe:

al Pentru cA consiliul seolastic din MoIdova este hotel«, este instituit de legea scó-lelor, lege votate de Adunarea MoldoveI si In regule promulgate ;

2) Veil anexa.Vet)I anexa.Ve¢1 anexa.

249

b) Pentru cá ministerul e liber de a consulta, (dupi ce a consultat opiniunile con-siliilor sale legall) si pe orI-care alte persone, in care V are incredere ;

cf Pentru c5, in extrem, chiar déci consiliul central ar rémine pe längi D-veostriin Bucurescl, atributiunlle acestuia, peinci la o altii lege colará, nu pot fi In coali-tiune cu acele ale consiliuldi scolastic, instituit de legea In viere, pentru scedele dinacésti parte a RominieI.

Aceste considerente, din punctul de vedere al legalitAtel, sunt victorios intärite side practica slilnici. Lipsa consiliului scolastic s'a simtit de indati de insusl Ministerulde culte, din sliva gild acesta a voit si se ocupe serios de interesele scòlelor din Mol-dova. Infiintarea chiar a acestui comitet, din c,are iaii parte subsemnatii, e o probi ecla-tanti la acele ce slicem.

Déri ce este acest Comitet din Iasi? Este el comitetul de judet, prevèslut de legeascélelor si de reglementul de la 1831?

SubsemnatiT se bucuri, in interesul f ailelor, de atribute mult mg larg dealt acoleale oil-grill comitet de district; el aA unele atribute chiar si mal intinse decit le aveaeonsiliul cel legal ale f cedelor.

Ast-fel, comitetul acesta din Iasi, nu este niel comitet de judet., niel consiliul hotiritde lege. lat5. cum o cilcare de lege e grea de neconsecuentin

Aci e locul si ve facem, D-le Ministru, o declarare. Déci noT am primit sarcina demembri al consiliuluI acestuia, a fost numal, ca si facem scAnduri de salvare a inviti-turd publice, care pe fie-ce sli se scofundä si amenintli perire, spre multämirea neakni-cilor rominismulul. Pe dt timp n'am grit la orisont veri-o luc6re, care si vestésciseninul pentru scedele din Moldova, noI am ascuns in inima néstri si indignare si spe-cal*. AstAsil n'avem ce face cu intéia, dar nu ne inselim, creslénd sosit momentulrealisärei celei a duoa.

VA ruem, prin urmare, D-le Ministru, ea si prirnitl incredintarea prea distinsein6stre consideratiunI.

V. A. Urechiel. T. Maiorescu. G. Marzescu, etc.

*

Pentru a se vedea mersul sc6lelor din Moldova, anexim discursul ce am rostit, Innumele Comitetului acolar din Iasi, la ocasiunea solemnitäte premiilor pe anul acolar1863-1864, Iunie 29. 1)

Anexim 2) egalmente, cu titlul:de document de consultat (ing cu 6re-care ingrijire,fiind-ci este elaborat din timpul confiictuluI, de care mal sus vorbirim) si relatiuneastatistici de starea scélelor din Moldova, memoriii presintat Ministerului de instruc-tiune publici, la 1 lanuarie 1862, de Radu Melidon. Acest memoriii face de altmintre-lea istoricul si al faptelor anteriáre conflictulul, si din acest punct de vedere este re-comandabil.

Anexim 8), pen tru cunoscinta color doritorI, programele gimnasiilor din BucurescIpe 1861 pini la 1863.

In 1861 sunt marl' perturbatiunl in Eforia scelelor din Bucurescl. La 11 Februarie,dupe raportul luI Barbu Vladoianu, Ministrul cultelor, loan Eliad este numit al 4-leamembru al Etoriei.

La Februarie 22, anul 1861, demisionéza din Eforie Aristide Ghica, care la Martiein 15 este inlocuit prin Simion Marcovid; la 3 Aprilie 1861 Marcovid ja directiuneascelelor, cu ofisul domnesc No. 154, der neintarOiat e inlocuit prin I. Maiorescu; InIunie 21 demisionézA I. Maiorescu, fiind in conflict cu membra Eforiet La Iulie 10,acelasi an, noul ministru al instructiuneI publice, Melinescu, numesce pe A. Papiu,care IndatA demisionéza, Oicand ca starea actuatä a administratiuneY superiere a in-structiund publice m'aii convins, ca in asemenea imprejurArY, serviciile mele nu arputea sA aThe efectu. Avea dreptate : confusiunea era ferte mare in Eforie. La 24Iuliecu No. 9.792, e numit loco-tiitor de director al Eforid I. Zalomit, iar L Maiorescu re-mane membru.

O asemenea stare de lucrw.1 motiva desfiintarea Eforiel de care vorbiram si infiinta-ConsiliuluI superior al instructiund publice.

In IasY, in 1861 si 1862, Consiliul scolar nu era mal in regula, in urma conflictu-luI cu Cneazul Cantacuzin.

Profesora demisionati ne mal luand parte la Consilia, la 30 Maiit1862, in Consilianu mai era de cat : Filaret, Scriban, Arch. Suchupan, S. Barnutu, P. Suciu, A. Velini,D. Popp, Stet Mide, Partenie, G. Ionescu preot. 1)

Va sat;lica lipsesc din ConsiliA I. Strat, G. Mirzescu, V. A.. Urechia, Calinescu,G. Petrescu, Z. Columb, N. Ionescu, Stefan Emilian, etc., adecA ma! cu deosebire ele-mentul pur moldav.

Anul 1863, sub Ministerul intrunit al instructiund publice, lasá bune urme inistoria culturd nestre, gratie trecerd la acel Minister a unor barbatT ca D-ni! Odo-bescu si D. Bolintineanu.

Ministrul A.. Odobescu a cercat, in Septembre 1863, sa impuna unitatea de ortogra-fie cu litere latine In tete scélele, cum si fixarea programei analiticA a obiectelor ce se

1) Vesli anexa.

250

In 1864 se infiintéza prima si a duoa cluà a gimnasiulta din Ploesci cu statul ur-mitor :

Statul personalului gimnasiului din Ploesei

1 profesore de limba romana i latinä, de istorie si geografie clasa I sipe luna (000 lei, adeca pe an 12.000

1 profesore de matematica i sciintele naturale clasa I si II. pe an 12.0001 catehet clasa I si II, pe an 7.2001 maestru de desen, pe an . 3.6001 profesore de limba francesA, pe an . . 4.800Intretinerea a 10 internI pe sema Statuha, pe an 10.400

50.000Aaron Florian. I. Maioreseu. Laurian. Veniamin.

251

predaii in liceil. Consiliul superior al schlelor admite continuarea in scoli a ortografie,fixatä in trecut de Eforie, cit si detailarea programe!. 4)

Se respinge In acestasT an, cererea Ministrului de finance, de a se considera ca legeun vot dat de Adunare la 1860, stavilitor cumulului de catedre.

Ministrul de culte din 1863, Iunie 22, rèspunde celta de finance, ci asemenea votn'a fost transformat In lege. 4)

*

In decursul anului 1862 avem, de notat miele ante me deosebite. Asia in 22 Augustacel an, Consilful scolar (Aaron Florian. Laurian, P. Poenar, I. Zalomit, I. Strat), in-cheii jurnalul prin care dic, ci: navénd in vedere d. cariera profesorilor este mirginitisi ci pentru stimularea zelului si a activitätei lor, urmézi a fi incuragiafT, . . . veri-ce licentiat séO doctor In litere, in matematici, in sciintele naturale s6O fisice, carT adinvitat in téri, sea sträinitate, si intre mal int6i4 profesor la clasele gimnasiale infe-rióre, apoi, cind vor fi locuri vacante, se vor inainta la cele superióre, si, in fine, lafacultiti eaetertis paribu,s, observindu-se dreptul de intaitate.b

Acéstä dispositiune Ministrul Odobescu o primesce, cu reserva de a se exige concursde la trecerea din gimnasill la facultate.

Consiliul (anejas!' membri, maT putin Strat) revine asupra aceste! misuri, prin pro-cesul-verbal de la 6 Septembre, si, de óre-ce Ministrul n'a primit inaintarea t'iraconeurs, clec:a de la gimnasiul inferior la cel superior, Consiliul renuuntA Cu totul lapropunerea primitivi, iar Ministrul admite acésti nonti propunere, pe considerare, aafacerea va fi definitiv resolvati in noul proiect de lege. 3)

L'i invitiméntul primar anexiirn 4) regulamentul intocmit de Consiliul superior din1862, pentru externatele de fete, de cur6nd infiintate in 'Pm Rominésci, cu budge-tul, egalmente aci anexat.

Vorbind de asemenea sed!' de fete, este ocasiunea si amintim, a in acestasi an Co-rnitetul scolar din las' a organisat o prima expositiune a lucririlor confectionate det6te sc6lele publice si private din las'''.

Iati avisul cu care s'ad vestit solemnitatea deschidereT acesteia la Iasi :

c6la centrará de fete

Exposifiunea luerului de indnel

Expositiunea lucrului de mini de la ate scólele publice si private de fete dinIasi, se va deschide In salónele scólei centrale de fete.

Solemnitatea deschiderei se va face la orele 12, in 25 Iunie, de catre comitetulscóle/or si in presenta Deninelor din j'ami expositiunel.

Solemnitatea se va incepe prin imnul national si corurile vocale, cintate de elevelescólei centrale. Dupe acésta, D. V. A. tirechii, presedintele comitetului, prin cite-vacuvinte, va explica scopul expositiunel si va proclama deschiderea el.

Veill anexa.Ve41 anexa.

a) Vell anexa.4) Ve! anexa.

252

Expositiunea va dura de la 25-30 Iunie inclusiv.Publicul este admis la ea in fie-c,are sli, de la 10-3 ore dupe amiaçll.Sunt invitate prin acest program, si asiste, la solemnitatea deschidereI expositiu-

neI, t6te autoritätile administrative gi judiciare ale judetuluT.

Membra ComitetuluI §colar, V. A. Urechiä, N. Culianu, T. I. Maiorescu, G. Mar-zescu, I. Pan grate, O. Teodori.

Anexim 4) aci un certificat de absolvirea qcòleI primare din BucurescI 1862, spre ase vedea deapr6pe coprinderea programelor invlaméntulul primar la data acésta.

Exemplul MoldoveI Incepe a se impune la Bucuresd. Ministrul D. Itolintineanu, laNoembre 1863, simte nevoia a se crea In Bucurescl o §c61i.preparandi, cum era aceaa lul Vasile Lupu din ha.

Acésta apare din referatul s611 No. 31.525, de la 4 Noembre 1863, cifre Consiliulde mini§tii, propunènd crearea §c6leI acesteia normale, din banil ce se vor obliga si deamònistirele piméntene, dise Inchinate. Adevèrat cit acest referat al tul D. Bolintineanur6mase %a niel o con secinti 9)

La rubrica §c6lelor sitescI, mal inainte de taz se cuvine si Inscriem aci programulintocmit la 1862, de Consiliul superior pentru §ceplele din ambeIe principate.

Ministerul cultelor si al iustructiunei publice

Consiliul superior de instrucliune

Program de scálele s'aten' din Romania

Despii l'Orca I

Cun6serea literilor, silabisirea, dupe table.Formarea literilor dupe modele.Scrierea numerilor fli calcularea din memorie asupra celar patru lucrirI aritme-

tice, cu numere IntregI.Invétarea santelor rugáciunl pe de rost.

Despeirlirea II

I.. Cetirea O scrierea caligrafici, dupe model §i dictando.Elemente de catechism, partea I-ia.Din aritmetici, cele patru lucrirI cu numere intregI.Din geografie, divisia piméntulul in continente si oceane pe chartä, Mil text.Culegere de animale, plante §i minerale.

Despiírtirea III

Cetirea pe cirg bisel-ices&Elemente de catechism, partes. II §i III.Istoria saca, pe scurt.Cele patru lucrirl aritmetice, cu numere complexe.

Veyll anexa.Ve()) anexa,

253

GeogTafia Principatelor-romine: ImpArtirea lor, orasele, riurile, lacurile, muntif.Numirea tärilor vecine. Tóte acestea mal mult Inteun mod practic i cu arètare pechartA.

Scrierea caligrafid si dupe dictando.

Despeirtirea IV

1.. Memorisatia de parabolele din Evangelie, cu explicarea lor moralá, i datorielecreAinulul.

Cetirea, cu intelegere din cartea coprinptére de cunoscinte relative la economiade cimp si casnica.

Memorisatiuni din biografiile Domnilor romint celar mal renumittPArtile euvdntulul i formele gramaticale inteun mod practic, precum i aplicarea

celor mal usóre regule ortografice la scriere.Impirtirea politica a EuropeT numaT pe chartä. Mäsurile de greutátT i lun gime,

mäsurarea pogónelor i falcilor ; cotitul vaselor.Scurt4 descriere a animalelor, a plantelor si a mineralelor folosit6re i necesare

la economia casnici, carl se pot eresee, produce si afla in patrie.Caligrafia dupe model si dictando.

Ministru, D. N. Racovilia.

Membri consiliuld superior de instructiune : Neo lit Episcopul de Edes. Archiman-dritul Melchisedec. P. Donici. I. Zalomit. Dr. Davila.

Se aprobá pentru IntocmaT aplicare in sc6lele sAtescl.Director pentru instructiune publid, G. Melidon.

Bucuresel, 1862, Septembre 1.

De la I. Septembre 1862, urmind a se aplica In Vote seólele sAtescI din Romania,programul de maT sus, cum si acelasl program pentru schlele primare, ce lectorul aputut vedea din atestatul scolar anexat mal sus, Ministrul din acel timp, AlexandruOdobescu, se vä¡lu in tata une! dificultAtT pentru numirea institutorilor si a inv61.fitori-lor. Acestora legea scólelor din Moldova le cerea mai multe studil dedt legea seólelorMuntenescI. Ministrul provoca In privinta acésta pe Consiliul superior al scólelor, prinadresa urmátóre:

Ministrul cultelor i instructiunel publice

De la aspirantii la posturi din scedele primare, c,arl n'ad functionat pina acum eainstitutor! In acele clase, se va eere, ea conditie neaparatá, absolvirea celor patru clasegimnasiale inferlóre; iar institutoriT, carI aflat, sét se allá in posturI de institutor!al claselor primare, vór fi dispensar' de acéstá conditiune, rèmäind lusa, cu ti-te aces-tea, ca sil decida concursul futre mal mult1 aspirantI.

Avénd In vedere, ca de la I Septembre, anul contenit 1862, programul invdtaturilorprimare este unul i acelasT pentru scól.ele de dinc6ce i dincolo de Milcov;

Considerand, cA pentru ocuparea posturilor de institutor! la scélele de dincolo deMilcov, regulamentul acolo In vigóre, prescrie absolvirea de 4 clase gimnasiale;

Subscrisul, la publicarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante la scólelede dinc6ce de Milcov, a coprins conditiunea a poseda aspirantil, i pentru acestea, ab-solvirea acelorasl 4 clase gimnasiale, cerute pentru cel de peste Milcov, pentru a dainstructiunel primará garantil egale si solide de propisire;

Veq1 anexa.2) Vesllanexa.

- 54 -Considerend inse, cfi maY muln din aspirantil inscrisT pentru sedele de dincéce area,

ci de si nu posed absolvirea exprese a claselor gimnasiale, totusl, prin practicä de malmulti anl ca institutorl in clasele inferiare, a r poseda cunoseintele trebuitere pentruocuparea posturilor primare supericire, call se gäsesc vacante; sub-scrisul are °mire ainvita pe onor. Consilid de a opina asupra casurilor de ma! sus.

Primin, ve rog, D-lor, asigurarea distinseT mele considera.tiunT.

Ministru, Al. Odobescu.Capul biurouluI, Ornescu.

No. 26.445. Bucuresd, anul 1863, Septembre 10.

Eel resultatul dat de Consilia:

Proces-verbal

AstOT Morn, 10 Septembre 1863, Consiliul superior de instructiune, deliberand asu-pra adreseI D-lui Ministru cuItelor, sub No. 26.445, opinéze

De la aspirantiI la posturi din scalele primare, earl functionat pana atum cainstitutorT in aceste clase, se va cere condine neaperate absolvirea celor 4 clase gimna-siale inferiere; iar institutoriI, carI s'ae aflat, see se afla In posturl de institutorI al da-selor primare, vor fi dispensan de acéste conditiune, remenend insfi cu tate acestea, casá decide concursul intre maI multi aspirantl.

Aaron Florian. L Zalomit. G. Costaforu. Laurian.

Am veçlut incercArile, earl aü succedat, pentru infiintarea und scale de comerciii InBueurescI. In 28 Noembre 1861, D. D. Ghica presedintele Consiliuldi de Ministri, cuadresa No. 1.224, provocat de Ministrul finaneelor, indémnä pe Ministrul instruetiundpublice, N. Nicolescu, se elaboreze un proiect de lege, pentru o scale de comerciii. Efo-ria, provocate sà face acésta, de Ministrul cultelor, cu adresa No. 17.229, tragana ata-cerca, asia, ce numal In 1864, Ministrul N. Cretulescu, avu multimirea sä subsem-neze decretul de Infiintarea primeT seolI de comercie.

gem In anexe I) discursul rostit la inaugurarea seeleT, de V. A. Urechie, directoru1Ministerulul instructid publice, cum si actele originale de fundanunea scèlei, cu statulsi programa.

Imediat, la 16 Septembre 1864, se decretéze i pentru Galan o a duoa scald de co-mercii1, numindu-se la directiunea el pe D. C. Troteanu.2)

Din initiativá private, Ina -a fost o cercare, la 1864, de a:deschide o sc61ä de co-mercifi, prin subscriere dintre negutitoril, cerora N. Fliigel le a adresat anexatul apel.

Intreprinderea nu reusi, Flegel mal adrest MinisteruluI cultelor i instructiunei pu-blice din BucurescI un memorie in privinla scalelor de comerchl, care memoriii de siremase fare niel o lucrare, contribui totusT, probabilmente, la activarea fundatiundscald de comerehl, de care ne am ocupat mal sus.

255

Invatamantul inalt este cu deosebire in castig la 1863. Am va(;lut deja infiintati demal mulp ani o scéla de inginerie. Din acéstá scedi ministrul, D. A. Odobescu, la 8Octombre 1863, face, cu decretul DomnitoruluI Cuza No. 997, o sc6lä superiora desciinte, cu anume programa i statut. 4)

Duoa alte acte din acestasl an, avem de inregistrat ad, la invatáméntul !T'ah,ambele ale ministruluI D. Bolintineanu, cel ântêiü transforma facultatea deja creatáprin budgetul Adunarel, ea duré catedre de Mere, in sc611 superiora de !itere, cu scopde a forma profesori gimnasiall:

Alexandru loan I,

Cu mila tu! Dumneslea i vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Romane.

La toli de &idsi nuten, scinétate:

Asupra raportuluI presintat de Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentulcultelor i instructiuneI publice, sub No. 30.222,

Am decretat i decretam:Art. 1. Se institue la Academia din Bucurescl o sead superiArii de ¿itere cu scop

de a forma profesoriI gimnasial1 in ramurile limbelor clasice i moderne, ale literatureIfilosofiel, istoriei si geografiel.Art. 2. Regulamentui acestel scéle se aproba, si se va pune in lucrare la Noembre

anul curent.Art. 3. Spesele necesare se vor acopen, pana la 31 Decembra 1863, din reservele

budgetului instructiuneI publice, iar de la 1 Ianuarie 1864, se vor trece In budgetulStatultd, conform trebuintel, pana la complectarea cu t6te catedrele necesare.

Art. 4. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Cultelor i instructiuneIpublice este insarcinat cu executarea decretultfi de fali.

Dat in BucurescI, la 30 Octombre 1863.

Alexandru loan.Ministru cultelor i instructiuneI publice, D. Bolintineanu.

No. 1.047.

Acest decret e apoI indirect infirmat cu un al duoilea decret, cu data din 4 Iulie1864, in coprinderea urmatcire:

Alexandru loan I,

Cu mita luI Dumneiled j vointa nationala Domn Principatelor-Unite-Ilomane,

La tof de fald §i, viitori, scinètate:

Asupra raportuluI Ministrultd Nostru secretar de Stat la departamentul cultelorinstructiuneY publice sub No, 21.133,

Am decretat i decretan]:

Vell anexa.

2t6

Art. 1. Faculti.tile din BucurescI, unite ImpreunA, vor purta numele de Universi-tatea din Bucuresci,

Art. 2. ProfesoriI facultAtilor se vor aduna ImpreunA si vor alege pe rectorul Uni-versitAtet

Art. 3. ProfesoriI fie-cArei facultAt in parte vor alege pe Decanul facultilel respec-tive.

Art. 4 qi cel de pe urmA. Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul cul-telor si instructiuneI publice este insArcinat cu executarea ordonanteY de &lit.

Dat in Domnésca IsióstrA capitalà, Bucuresd, la 4 Iulie, in anul mintuirel 1864, iaral Domniel Nóstre al §6selea.

Alexandru loan.Ministru cultelor si instructiuneY publice, D. Bolintineanu.

No. 765.

Pe de o parte, in decretul acesta Bolintineanu, geles de laudele bine meritate alelul M.KogAlniceanu, linea numal decit si fondeze si dénsul o Universitate in Bucu-resd, si pe de altA parte distrugea, cu decretul din 1864, unde vorbia de facultatea delitere din acéstA Universitate, scóla speciali cu directiune nortnalcl creati In 30 Oc-tombre 1863.

Deja in August 1863, Monitorul oficial din Bucuresci publicase un proiect de com-pletarea facultAtilor de litere si de sciinte.

Acest proiect nu se apila. In 31 August 1863, Consiliul superior propune ministru-luI Odobescu programul pentru facultAtile de litere si de sciinte. Ministrul Odobescule respinge, slicénd a : .Consiliul superior elaborind o programA mal detailatA pentrusc6la superiórà de sciinte; aceea se va pune la dosar, rèmAnAnd ca la timpul oportunsA se faca o asemenea lucrare pentru aceda superiórà de litere..

Indatà apoI, succedind la Minister D-luI Odobescu, poetul D. Bolintinean.u, acestasterge resolutiunea de mal sus a D-lid Odobescu si pune una nouà in coprindere :.pentru punerea in lucrare a facultAteI literare, nefiiind mad nevoT de marI cheltuell,se póte pune de acum in lucrare. Va r6mAne a se face formele..

IatA cum s'a nAscut facultatea de litere, decretatA apoi, precum *tirare, de MinistruBolintineanu.

Eatà actele originale pe lAngl cele ce vom da In anexA :

Preces-verbal

Sdmbeitd , 31 August 1863

AvAnd in vedere proiectul de completarea facultátilor de ¡itere si de sciinte, incu-viintate de guvern si publicat prin Monilorul oficial din anul trecut ;

AvAnd in vedere trebuinta cea simtitá de a poseda, pe de o parte, profesor! gimna-siall capabilI de misiunea lor, iar de altA parte, inginerT civill inzestrap cu cunoscin-tele necesare; si considerAnd, cA prepararea lor nu se mal pote amAna fArA o perdereInvederatA pentru instructiunea publici;

Consiliul superior a socotit de cuviing, pentru mal us6r& realisare a sus citatuluIproiect deja incuviintat, ins5 neaplicat pan/ acum, a '1 restringe la catedrele insem-nate in aliturata programi, dintre carl patru sunt in fiintA si alte patru se poi InfiintanumaI decit, r6mAnAnd cele-alte pentru anul viitor, si opin6zA : 1) a se supune D-lul

27

Ministru spre aprobare aläturata programit A) de facultatea literilor i B) de facultateasciintelor; 2) a se invita D. Ministru ea sä bine-voiascA a lua mäsurile necesare pentruremunerarea acelor patru profesor! pe anul acesta.

Acest diurnarid se va supune la aprobarea D-luI Ministru.

Aron Florian. P. Poenaru. Laurian, I. Zalomit. I. Strat. Davila.

A) Programa pentru facultatea literilor

Acéstä. facultate va fi tot-d'o-datä i sc6länormali, pentru formarea profesorilor gim-nasiall In ramurele limbelor clasice i moderne, istoriel i geografieT, literattuTI si filo-sofiel, si va coprinde urmAtArele catedre :

Catedra de istoria filosofieY si de filosofie;Catedra de istoria literature] clasice i moderne;Catedra de istoria criticA i universalä;Catedra de istoria criticä a tärilor romäne, impreunä cu istoria literaturelromine;Catedra de gramatica comparativä a limbelor elenA, latinA, rominA, italianä, fran-

cesii, ispanicA i portugalicA ;Catedra de archeologia clasici;Catedra de pedagogici (despre educatiune) i de metodicA (despre arta de a invèla.).

Dintre aceste catedre duoè sunt In fiintA, adie4 b) i el); urrnézA a se Infiinta anulacesta inci duo6, adicä a) si cf, räminénd ea cele-alte sA se Infiinteze In anul urmAtor.

Sciintele mal sus indicate se vor ImpArti pe un curs de duo! anI, i anume :

Anul IIstoria filosofieI;Istoria literatureI clasice ;

el Istoria criticA universalA anticA ;d) Istoria criticA a färilor romAne;

AnulFilosofia (Psiehologia, Logica, Metafisica i Ethica);Istoria literature! moderne;

e) Istoria critica universal5 medie qi moderna ;Istoria critici a romAnilor si a literatureI rominè :

el Gramatica comparativä ,f) Archeologia clasicA;

Pedagogia i rnetodica ;

B) Pentru facultatea sciintelor

Acéstä facultate, In partea teoreticA, va servi a forma profesor! gimnasiall, In ramulsciintelor matematice si fisice, érä In partea practicA, va servi a forma ingineri civil! ;si va coprinde urmAtiirele catedre :

Catedra de geometria descriptiva, cu aplicarea e! la constructiunl, de architechulsi de drummi ;

Catedra de geometria analiticA, de topografie si de geodesie;cf Catedra de calcul infinitesimal si de Mecanica elementari i superidri;

47

258

dl Catedra de desemnul topografic, architectonic si machinistic ;e) Catedra de sciinta naturale.Dintr'aceste catedre, trei sunt In Muta, adeci a, c si e; urméth a se Infiinta Inca

duo6, adeca b si d.Sciintele mal sus indicate, se vor Imparti pe un curs de duoI anI, i anume

Anul IGeometria descriptiva, cu aplicarea el la umbre i perspectiva ;Geometria analitica i topografia teoretica si practica;Mecanice elementar& ;Desemnul de topografie si de masini;Sciinte naturale.

AnulConstructiunl sexi principiurI de architecturi si de drumun;Geodesia teoretici si practica;

ej Mecanica superióra, precedatä de cunoscinta in calculul infinitesimal ;Desemnul architectonic si de masinT ;Sciintele naturale.

Aaron Florian. P. Poenaru. Laurian. I. Zalomit. I. Strat. Davila.

Era dat, ca tot ilustrul barbat, M. Kogalniceanu, i numal putin ilustrul seA co-laborator D. N. Cretulescu, sä complecteze opera, abia schitata, In parte, de D-ni! Odo-besen i Bolintineanu ; ei trectul In nona lege a scedelor, din 1864, existenta legal& auniversitäteI a doua romane, din Bucuresa

Seminariile Muntene i Moldovene Inca preocupa atentiunea publica si a guvernu-tul de la 1860-1.864.

Seminariile muntene sunt tot inferière celor din Moldova. Se 'Ate vedea acesta dinchiar programul examenelor anuluT scolar 1862-4863.

Seminarul Mitropolitan.

Anu/ 1862-1863.

Examenele acestul an scolastic, de invataturile urmate In acest institut, se vor incepela 24 Iunie, i vor urma pana la 27; Incepéndu-se diminla de la 9 ore si continuandpana. la 1.2, pentru sciinte; iar dupd ainiaçll de la 2-4 ore, pentru cântärT. Se invitadar, In preçlisul timp, tog ce! ce vor avea plAcerea a asista la aceste examene.

PROGRA M UL SEMINARIULUI MITROPOLITAN.

&finte:

Clasa IIstoria vechiuluI Testament.Aritmetica; Numere intregI, fractiile migare, çlecimale i complexe.Istoria Romaniel pan& la Romania pura.

g59

Etimolopia limbeI latine in comparare cu cea romana si traducen l din Istoria Sacra.Zoologia.

Caligrafia.

Profesor, M. Dimitreanu.

Ciasa IICatechismul.Geografia.Gramatica si Santaxa Umbel romane.Istoria bisericéscá a vechiulul Testament.

Profesor, I. Germtinescu.

Clasa IIIPrincipa de Retorica, cu exercifil de compunere.Istoria bisericesca.Liturgica.Prescurtare de Istoria Romanilor.

Profesor, I. Ionescu.

Clasa IVRetorica cu exercitiI de cuvinte bisericescI.Teologia Dogmatica.

x. Moralá.x Pastorala.

Profesor, I. Benescu.

CAntäri

Clasa I.Principil de Gramatica, siCantarea celor opt glasurl pe Anastasimatar.

Profesor, O. Dumitrescu.

Clasa 11.

Un rind de DocsologiI.Heruvicele, Chinonicele si Acsiénele septemaneT.Podobiile.

Profesor, 0 Dumitrescu.

Clasa III.Un rand de Docsologa mal martPartea I de Heruvice. Chinonice si Acsi6ne pentru Duminicl.Parisimierul tot.Acsiónele praznicelor si cele treI Liturghil.

Profesor, I. Zaharia.

260

Clasa /V.Partea II-a Herov. Chinon. si Acsi6ne.Tre polielee.Chenonicile praznicelor i alte Irmelse si un rind de Herovice grecesd.

Profesor, I, Zaharia.

Cercetat de Consiliul superior : Aaron Florian. I. Zalomitu. A. T. Laurian.I. Stratu. Boerescu. Davila. Costa-Foru.

Aprobat de Ministerul instructiune i cultelor,

Ministru ad-interim, A. Odobescu.Directorul Instructiune, G. R. Melidon.

Despre seminarul Veniamin amintim, c. la 26 Octombre 1859, s'ad desfiintat Epi-tropia special& a seminariului, care trecu suh directa administrare a ministrulul instruc-tiune publice.

La 1860, dupe secularisarea averilor monastiresd, ministrul de culte, M. Kogalni-ceanu, a reformat seminariul Veniamin.

Iatä cum judeca acésta reforma D. profesor C. Erbiceanu«La 1860, fiind ministru de culte D. Mihail Kogälniceanu) aii reformat dupá. secula-

risare i Seminariul, acéstá reforma este tot ce póte fi mai bun, pentru cá studiile reli-gi6se se intretin, sciintele náturale, fisice I matematice se adauga, precum i limbilemoderne, francesa' in ate clasele. De asemenea salariile profesorilor s'ail sporit Maesimtitor, ala cá acésta reforma va face tot-d'auna ondre acestul barbat de Stat distins.Spre a proba si me evident beneficiile aceste reforme, transcriem aid budgetul anu-lui 1860, care comparandu-se cu cel trecut, face si mal bine vNutfi imbunatätirea ces'ad adus acestui institut.

Profesor de obiectele Catihetice, cursul inferior salar 10.000 le.Limba romana idem.

» Latina idem.Gréca, 5.000 le.Statistica, 10.000 le.Matematica 40.000 le.

n » Istoria Natural& 10.000 le.» Caligrafie i desemn 40.000 le.

n Limba francesa 10.000 le.Introducerea In Sf. Scripturá in clasa IV se va preda de rectorul seminariului

obligator.Profesor de Music,a vocal& 5.000.

Cursul superior

4) Profesor de propedeutid 12.000 le.Literatura latinä, 12.000 le.

» elena. 12.000 le.Istoria i statistica laicä si eclesiastid 12.000 lei.Fisica, Agronomia si Medicina populark 12.000 lel.Arheologia, Ermineutica i Pastorala 42.000 le.

I) Yeyli anexa.2) Veçll anexa.8) Ve0 anexa.

Vep anexele.

261.

Teologia dogmatica çi moralá 12.000 le.Literatura i Retorica 12.000 leT.

Se salariaza catedra de introducere in teologie i Sf. Scriptura cu 9.000 leY.Introducerea in Sf. Scriptura se va preda de Rector, obligator, in clasa V 0 VI.Insemnam, el punèndu-se in aplicatieacest program, s'aii mal unificat unele catedre :

desemnul, ealigrafia i limba francesa ail fost o catedra, latina 0 roman& o catedra.Pe law& acésta s'a mal prevèdut 6.000 Id pentru imbracamintea elevilor i pentru

Biblioteca' 500 leI. Budgetul anulul 1860 este de 381.800 leI. Dar indatá dupe acestan, ail inceput a se ciunti incet, atit salariile profesorilor, mal ales acelor din cursulinferior, cat 0 din sumele pentru intretinerea sad, a§Ia ca la 1863, cifra total& abudgetulul este numal de 372.420.

Cu introducerea legeT de instructie, sub Ministrul Cretalescu la 1864, s'a maI sta-bilit pentru un timp starea sc6lelor, adica nu se maI fac schimbarI i preschimbarT infie-care an in studil i catedre, pânà la 1873. Dar trebue si spunem, ca prin legea ac-tualä a instructiund publice inv6täméntul religios a fost in cat-va diminuat; maIea nu s'a prevèslut o facultate de teologie, i acea care i funetiona in Ia§I a fost sus-pendata la 1864, din lipsa de profesorY; apol eliminat i unele sciing din Seminar,cart existat in 1860 0 ma1 inainte. A ceste schimbarI fiind recente nu le mal annintim.»

In privinta reformelor introduse in Seminariti, in 1862, párintele arch. Melchesidecepisc,opul Neofit Scriban descuviintéza misura luY M. Kogalniceanu, prin o adresi

&Aire ministerul instructiuneI publice, pe care o darrrin intregime posedand originalul 1)Audiatur et altera pars I

In 1864 profesorul DraghicI de la serninarul Veniamin eere addogirI pe tanga cate-dra de agronomie, de pe Lang& aeel seminar, in sens de a se alipi o fermi din mo0ade la Galata 2).

Dupa. opiniunea lul P. Poenaru, expresä printr'un oficial raport, din 1864, Februa-rie 26, se respinge propunerile D-luI DraghicI, primindu-se parerea lul Poenaru dea se institui cand-va la Ia0 o se6la special& de agricultura, cu forma model. 3)

Mal alabe merg seminariile din eparchil i chiar 0 cele din Iiu0 0 Roman.Dar cu mult mal slab 'Inca este seminarul da la monastirea Neamtulut La 9 Ianua-

rie 1861, ministerul instructiuneI publice dicea, prin jurnalul No. 3 (Dosarul No. 513),cA .este de urgent& necesitate, ca seminarul din monastirea NeamtuluI sA jag din tristastare in care intrigile i imprejurarile trecute '1 all lasat. Din asemenea stare semi-narul nu s'all mal ridicat 0 nu tardit s'afi desfiiatat.

Sceola de medicina. çi chirurgie, merge imbunatAtindu-se in aniI ace§tia.Anexam4) mal multe raporturI 0 programe, pink in 1864.Cam de la acésta datA,, sala se numesce scólá national& de medicina 0 de farmacie.In Iulie 1864, activul í energicul fundator al acesteI scolI, Dr. Davila, presentéza

Ministrulul un regulament pentru trimiterea in striinitate, ca si iea diploma de doc-tor, a cite un numir de absolventI al scellel din fie-ce an.

Veyll anexele.Veçll anexa.

8) Vell anexa.4) Ve11 anexa.

262

Dr. Davila are destule titlurI la recunoscinta natiuneI, dér fag cu Universitatea dinIa§T, i se pote face o imputare. El a Impedicat lung timp complectarea acestel Univer-sitätT, cu facultatea de medicini.

Dam In anexi 1) procesul verbal al consiliuluI din Ia§1, din 10 Octombre 1860, dincare se pote vedea, el In contra infiingreT facultiteI de medicina din Ia§I, erail 0 unildin moldovenT. Acésta va fi scuza lul Davila.

Punem la indemana cercetatorilor,aliturandu-le ca anexe aci9), diversele:raporturT0 darT de séma generale, la ocasiunea examenelor din 1861-1863, insotindu-le 0 cunotele explicat6re ale budgetuluI celul antdit, regulat, In Moldova, de la 1860.

*

Aci noi terminal:a lunga carierä percursä de condeiul nostru obosit, dér merea admi-rator progresuluI cultureI nationale, inregistrand ultimele date despre scélele private,cu referinte la aniT aceqtia

In Decembre 1860, Mitropolitul din BucurescI, cere Ministerulul instructiuneI pu-blice, ca schlele confesionale straine, de indata ce all scolarl roman!, si aIba invkatorde religiune un preot roman ; Ministerul dupe cererea EforieT, exige acésta.

Anexam3) lista tuturor sc6lelor private din Bucuresci, la Februarie 1860.Acésta listä ne &I'M un lucru Imbucurator : sciderea num6rulul acestor soon i a po-

pulaguneI lor.

Sciale dascalilor de pe la bisericI, continue a fi tolerate de Eforie, In 1860.Ba chiar directorul I. Maiorescu, cere din noll, ca EpitropiI bisericilor si dea local

acestor scolI, carT aunt de trebuing, paná ce sa se WA organisa scoll In regula prinmahalale. 4)

*

Bursieril moldovenI, se Inmultesc in August 1861, prin trimiterea in Bavaria (As-chaffenburg) a D-lor G. Gabrielescu 0 I. Pavlov, pentru Foresterie. Ministrul Kogäl-niceanu incuragia mult asemenea studil, el care voise sa Infiinteze o sc6la speciall laTdrgul-Neamtu.

Adunarea MoldoveI, In 15 Octombre 1860, acordase unele subventiT neregulate fiilorfabulistuluI DonicT, anume George 0 Vasile.

Tot in Decembre 1860, pictorul Anastaseanu, cap6ti din noù bursa, ca sä mérgi dinnog la Roma, sä se maT perfectioneze In arta sa.

G. Anastaseanu, al carul cap de opera, rèmâne cavalerul cu zale, din care un exem-plar se conserva In pinacoteca de la IaqI 0 altul este in proprietatea mea, stete In Iaqlintre 1857-1860, facénd mal multe portrete particulare. De bursa de la 1860, lunaDecembre, se folosi putin timp Anastaseanu, cad muri la Roma.

In Decembre 1861, s'a acordat bursd pentru drept studentului Mircea din Iasi. InIulie 1862. Lista general& a bursierilor moldovenT, e cea urmát6re :

Listä de subventiunile elevilor din Moldova, trimisi In sträinétate petrimestrul lui Iulie 1862

i) Veyll anexa.

263

ADRESELE

Anexim 1) diverse acte din 1860, cu referinte le bursierii Munteni si in spesial laD-1 A. Petrescu student in astronomie si A. Crelescu.

*

0 frumósá faptA are loe la acésti rubrici a stipendiilor. In 1861, Septembre 19,dupe stáruinta nóstrA, In urma corespondentel cu profesorele Pumnul din CernAuti,

NUMELE SI PRONUMELESuma

cuvenitlIn galbent

Grigorie Bosie 65Nicolae Culiano 65A. Odescu 65G. Cerniitescu 65Petru Poni. 65Constantin Codrescu . 65km Ciurea 65B. Donici 65N. Donici 65D. Ulea 65Vasile Agapie 65D. Duca 65N. Grigorescu 65§tefan §endrea 65D. I. Mortun 171/2Gr. Melidon 65Petru Borsiu 65G. A. Urechiá 50Romulus Scriban 50Georgiu Rosiu 50Grigorie Rosie 65Titu Teodori 50Alexandru Peiu . 65C. Vasiliu Pilat . 65D. Chinez 65N. Dabija 65L. Negrutzi 65I. Negrutzi 65Alexandru Teodori. . 50G. Gavrilescu. 431/4G. Pavlov 431/4

La Paris, rue de Maçon-Sarbone No. 3.. . . Soufflot No. 1.. . n Racine No. 6.. . de l' &cote du Médecine No. 43. . . Monsieur le Prince No. 59.

. . . de l'Est No. 10.

In . Collége St. Barbe, A. Mr. F. Fray.. . agent comptable de St. Barbe.

Idem, la Paris.Idem, rue Magon Sorbonne No. 5.Idem, la Paris.Idem, Hátel Corneille rue Corneille 5.Idem, rue de grés No. 12.Idem, rue Vavin No. 21.Idem, Boulevard Mont-Parnasse No. 153.

ILa Turin, via Po. 34, Piano III.

La Manich, in Bavaria.La Carlsruhe, in Baden.

ILa

Metz, in Belgia, la scála de aplicatiunemilitará.

La Halle, in Germania.La Berlin.La Bonn, in provine. de la Rin din Prusia.

La Aschaffenburg in Bavaria.

264 .

Consiliul de Miniqtii (A. Panu, A. Rolla, D. Rosetti, S. Silion), dobendesce de la Dom-nitorul Cuza aprobarea, di se dea cite 30 galbenI subventiune pe an studenfilor bu-covinenI Vasile Bur11, Vasile Bumbac i loan Boliga, din clasa 7-a gimnasialk caAil continue studiile in Ardel 4).

Asemenea frumése simtirI se manifesti de me multe orI §i sub forme diverse. A0a,ambele ministere de culte, cel din BucurescI i cel din 141, ad acordat §colilorbisericeI Sintu Nicolae din Brapv un important ajutor binesc; ca despigubire dupenisce vechI hrisóve domnescI.

La 1864, Iunie 5, Insu.0 Mitropolitul Moldovel i Sucevei, cu adresa No. 4.970,intervine la Ministrul cultelor In favdrea fratilor no§trl de peste Carp*.

E, dupe noI, memorabilä acesti adresi §i de aceea o dim aci integrali dupe originalulcare este in minile n6stre. Ea constitue cel mal frumos monument al lul Calinic Mi-clesco :

PRINCIPATELE UNITE-ROMANE

Santa Mitropolie a Moldova i Suceavei

Domnule ministru,

cSciind cA guvernul nostru roman la mal multe ocasiunI s'a arätat cu multi caldurägenerositate pentru trap no§trI de peste Carpag i avénd deplina Incredere, cä.

§i de astii dati numaI putin vor fi kabrAtisall, imI permit D-le Ministru, pe de o-partea ve aräta nevoia i lipsa materiali ce se simtesce imperios de dire frata nostrI,iar pe de alta, a ve da ferbintea mea rugAminte ca sA tineti sémA, acum mal mult decAt orY and altA datA, de acéstA lipsA, care fiind IndeplinitA prin concursul mArinimo-suldi nostru guvern actual, ar face fericit un numèr de 3.000.000 fratI rominIaprepe I

IncA de la 1850-51 romAnii transilvAnenI ceruse de la regimul imperial invoirede as1 intemeia o Universitate pentru fil celor 500 miI romine locuit6re Incite-va lei ale imperiulul. Respunsul pe atunci fusese: .Faceti-ve déci. avert banl,»cä de la Stat nu vi se pede da nimic. Dupe aceea, urmará reactiunea i incercareade al germanisa i catolisa.

Astäsli insi, vedéndu-se mal fiber!, Volesc a se folosi de timp §i a se gindi la viito-rul lor.

Cu téte aceste, sciind la fondarea une! adeverate Universitäg se cer miy1.16cebänescI colosale, pe care Ina nu le ad §i verl-o 20 profesor! prea bine pref,sititI,pentru ca sit nu fie silitI a introduce indatä /a inceput profesorl de alte némurIconfesiunI, de earl trebue si se ferésci pe cit se póte, aka nu din alte cause, Inci,pentru ow:a-ea nationalk a0a s'ad. mirginit In dorinta de a intemeia de o cam datanumal facultatea juridici romineasci, cu un curs de 4 anl, ski adeci aqIa numitaAcademia, de care sa§il al una in Sibiu §i UnguriI alta In Cluj, flume confrafiInoOrI n'ad de loc. ApoI veg mal sci IncA, D-le ministru, cA astA4I se aft& 96 studengrominI la Academia nemtésa din Sibiu §i 32 la cea maghiarä din Cluj.

1) Ministrul Moldovel, in 1861, Septembre 9, eu jurnalul add No. 675 (Panu, Rolla, Silion, D.Roserii), ad apelat qd la top autorii i tipografil, sO doneze di% 9c6lelor romdne din Cernlupf Su-cava, Braqov, }Raj, Sibiu, Beiu9, Arad, Temittóra, Oradea-Mare i teologilor romitil din iena.

knexim adresa cu care I. Fetul Iraqi un frumos dar de 210 volume.

265

Atita junime rominésca studiase merita a avea o Academie nationald , la care apoTs'ar duce junil si din Bucovina, Banat, etc., pate si de la noI.

Insi si la conservarea uneI Academil se cer pe an ea la 18 miI florinl, set cam3.500 galbenI. De unde insä. ? Statul lor n'are atitia banI pentru romint Ce edrept Statul a inceput a da, insit numaI clerulul si scaelor romanesei gitnnasiale(Brasov, Blaj), in total la 90 mil florinI, cam 17.000 galbenI pe fie-care an, iar maImult nu voesce, ci-T trimite la pungele lor.

Aare de bant insa mal este si alta dificultate, adica tot cea atinse maI sus: profesoribuni. Pe acestia trebue se. vi-1 faca mal &LIMA'''. Indata ce vor avea, se vor apuca delucru.

Deci modesta lor cerere, D-le Ministru, pentru care fa c apel prin organul medatre marinimosul actual guvern, este de a li se da un ajutor anual de 500 galbenY pe4 anI, cu urmät6rele conditiunl :

Cu 200 galbenI sa se face stipendil de ate 20 galbenI la 10 tinerI juristi, denatiune romind, eminentI, 'MA lipsiti de m41.16ce (de care sunt mull% spre al puteacontinua studiile juridice.

Din 300 galbenI se. se faci duoè stipendiI pentru cate duol tinerI call ad facutca laude cursul juridic de 3 anI, pentru ca sa se Ora pregati la veri-o Universitateundeva, ca profesoff de arepturI, depunénd riguresele, adeca cite 150 galbeni la unulpe cate 2 anl, dupe care termin stipendiul ar trece la alri dual din eel* 10, earl s'aralege mal bunt

A.cestI 500 galben1 se vor ingriji in modul aretat, de catre comitetul infiintat anumein Sibiu pentru ajutorirea juristilor, sub presedentia D-Ild consilier Petru Manu, W-hat venerabil si neprihinit, precum pate il yell fi cunoscand si D-véstre. Ast-fel D-leMinistru, fratil nostri, de si ceva maI tarid vor avea inse o Academie condusi cumtrebue, de barb* bine pregitip, iar acésta vor avea a o multimi neam de neamul lorbine-voitoruldi si bine-fácetorulul actual guvern.

Conditiunea ca dupe ce se vor fi pregitit in 4 ani 4 profesan l bunI,ca 500 galbenIsá se preface in dime leff de profesorI, cite 250 galbenI la unul, left cu care in Ardealpate WI o familie de profesor. Acésta ar fi apoI o fundatiune pe vecie.

Cele-alte lipsurI ale AcademieI le-ar acopen i romaniI de acolo de indate ce s'ar faceun inceput a tit de solid prin noi.

Ast-fel fiind imprejurärile si lipsurile materiale de care ad grava necesitate con-trap nostrI de peste CarpatI, ve maI adaug din parte-ml ferbintI rugämintI, ca si ledap caldurosul concurs al D-véstre, ca ast-fel fratesctil apel fecut, se. capete resunet ininimile generosuluI actual guvern, spre reusirea si fericirea lor.

Despre resultatul acesteia yell bine-voi a me incunoseinta.PrimitI, ve rog, D-le Ministru, incredintarea osebiteI mele consideratiunt

Locot. Mitropolit, Calinie Miciesco.

No. 1.970. Iasi, 1864, 'mite 1.

*

Pentru ptoducerea de meserias1, se trämisere tinert in strainatate, In 16 Aprilie1860, cu adresa No. 1.340 ministerul cultilor mutt sit asoile un numér de ucenicI la

Dosarul No. 1.489.

266

agentia vapórelor LoyduluI, la lucrarea machinelor. Dar agentia refusil, sub pretext can'are lucrad importante.

Tata ce nu trebue uTtat

La 20 Iuiie 1862, sedele de arta si de agricultura s'ad trecut la ministerul agri-culture, comerciuluI i lucrarilor publice.

Ape In 1864, ministerul de justitie se impreuna cu ministerul de culte i instruc-tiune publica, Insa cu director special fie-care, de si avénd nume un ministru.

Organele de cultura general& continua in desvoltarea lor.Bibliotece'e 's1 Inmultesc colectiunile, me ales cea din las!, precutn véslurim din

budgetul pe 1860. In acelasl an si pe tanga ministerul de instructiune publica dinIasI se incepuse o biblioteca speciali didacticA, care se con topi apol cu acea a ministeru-lid din BucurescI.

La ocasiunea mergere D-luI bibliotecar B. P. Hasded, se aduci din Basarabia un nu-mar considerabil de cartT donate de tate D-sale, guvernul rusesc cat pre ce si nu maTpermita acum ilustruluI academician de a se mal reintórce in Romania.

trebuit seriósi interventiune din partea guvernuluT MoldoveI pana sil peda D.Hasded a trece vama de la Sculenl.

Pentru frumuseta casu/uI i ca o pagina din biografia ilustrului barbat, adu,cein aci traductie dupe nota consuluI RusieI, sub No. 749, din 20 Septembre, cu re-terinta la D. Hasdeu.

Traduclie de pe nota consulatului general al Rusid sub No. 749,din 20 Septembre.

aNumitul Taded Hasded, fiul unuI proprietar din Basarabia, cu asemenea nume,'viindin anul 1857, In calitate de intendent la mosiile printuluI Constantin Moruzi, situateIn partea Basarabiei anexate, s'ad domiciliat deja dupa stabilirea noueI frontiere i ad&cut a fi recunoscut ea supus roman, fara a cere autorisatia guvernaméntuluI imperial

fára a Indeplini formalitatile exigente de legI in asemenea casurT si in calitate de in-digen aü ocupat de atund functiun1 publice, me Intaiii ca membru la tribunalul ju. di-ciar al districtuluI Cabul si me in urma ca redactor al une fol politice redigiata la IasT.

Facéndu-se me In urma. profesor si bibliotecar, D. Hasded, In anul 4860 a &cut unvoiagid la Odesa i Chisinad, sub nume de Stogon Petriceco, cu misiune de a cump6ra6141 pentru biblioteca nationala din 'as!. La sosirea sa In Basarabia guvernul acestdprovinciI, constatind adev6rata sa nationalitate 'I opri pasportul i numaI dupe insis-tenla repetata a guvernaméntulul MoldoveT, si dupe ce acesta afl dat sigurantil fiwmale,ca D. Hasded va fi Inapoiat autorititilor imperiale, indatá ce comisiunea va doveditrecerea sa in Moldova a fost ilegali, E. S. generalul Kanton de Verragon, ad consim-tit a delivra numitului individ un pasport rusesc.

Organisandu-se o comisiune pentru a cerceta causa D-luI Hasded, consulatul impe-

267

rial din lasl, in urmarea cererilor D-lui guvernor al Basarabiei, s'ad adresat prin noteledin 26 Septembre 1860, No. 2.828, 11 Februarie No. 409, s'i la 25 August 1861, subNo. 2.140, atat catre Ministerul trebilor sträine, cat si catre aceI de interne din IasT,pentru a obtine doveslile pe cari se bazézi Domnul Hasdeti, pentru a justica actul co-mis de el, si pentru a cun6sce tot-d'o-datá opiniunea guvernaméntului princiar asupraacestet cestiuni.

Aceste note r6manand tara rispuns, D. Popow, s'a referit catre acest general con-sulat, cerénd intervenga sa catre cine se envine, pentru a capata sus citatele dovesli.

Prin urmare, der, subscrisul recornandand cele precedente bine-voitdrei atentiunt aOnor. Minister al trebilor straine, se flatéza cu speranta, ca Principele Cantacuzin vabine voi a 'I transmite actele ce pot avea vre-un raport la schimbarea nationalitäteiD-lut Ilásdall.

Asteptand acea comunicatiune, subscrisul profitA, etc.»

Cu ocasiunea calétoriei séle In Basarabia, si credem si la Odeca, D. Hasdeil descoperiIn biblioteca din acel oras, rara carte: cHistoire sommaire des choses les plus mémo-rabies advenues aux derniers troubles de Moldavie,» de Charles de Ioppecourt, tiparitala Paris la 1.620.

O copie dupe acésta insemnata carte, s'a tras de catre D. Hasdeit, pentru bibliotecadin Iast. In Ateneul Roman din las, am publicat o dare de sémá despre acésta carte.

*

Liceul din lag, s'a ajutat de cat-va timp la cursul de botanical, cu grädina bo-tanicá, organisata de cAp-va ani, de Dr. Anastasie l'Un. Acata gradilla, in 1864,numara 4.500 de plante, si primea o mica subventiune de la Stat, ca remuneratiunepentru serviciile, ce aducea studiului. 1)

*

In 1863, D. G. M. Tatarescu, presinta Ministerului cultelor si instructiunel publicedin Bucuresci, tumfitorul proiect de intlintare al une l scoli de pictura si sculptura inBucuresci, cum era una In lag.

Proiect de infiinfarea sc6lei de pictura qi sculpturci in Romdnia

Spre acest d'Ana, ar txebui si se formeze o galerie de tablourt originale, dér fiind-caacestea In tot chipul, sunt rare si grell de gasa, si care negresit d. ar costa si sume fa-bul6se ;

1. Socotesc dér, c5. misllócele cele mai nemerite de o cam data, ar fi, potrivit si cusorgintele tirel n6stre, de a forma o colectiune de copii exacte, dupe operile cele malstimate; acésta se. slice tnceputul unei galera, care va fi de ajutor indispensabil a aces-tor sc6le. Sunt deja cal-va artisti romant, cart 'si a ficut studiile In straingate (carlmai mult si cart mal putin) si cari se vor ti:marcha& voios cu reproducerea treptat a unorasemenea opere, indatorindu-se tusa, a Infatisa guvernului atestate formale din partea

I) Ve41 anexa.

2) Velt anexa.2) Ve llt anexa.

---268

autoritátilor competinte locale despre exactitatea reproducerd; acéstá Indeletnicire nuv.a putea popri pe artistiI ce se vor Insärcina Cu dénsa, de a consacra o parte a timpu-lul si la productiunile lor originate.

Se va face asemenea o colectiune aleasá de stampe, pentru inlesnirea i formareagustuluI junimd studi6se.

Spre complectarea acesteI scede, trebue asemenea o colectiune de copiI exacte ingesso (ipsos) dupe cele maI stimate opere grece antice, precum i vre-o duoè rn. odelurIde anatomie tot in ipsos, care se gäsesc cu multi inlesnire, mal cu sémi pe la Florentasi Roma, (Cu 600 galbenI, se pote forma o colectiune care si nu lace nimic de dorit.)

Aceste tablour! Si sculpturY, se vor aseçla cu ordin, fie-care ate lute() salä,mal multe, dupe cantitatea lor, si cu acéstA ocasiune vom putea forma o galerie de ta-blouri si un muséu de sculpturi, care va servi tot-d'o-datá si spre popularisarea fru-m6selor arte, ada C Cu Incetul se va introduce simful frumosuld (ceca ce ne lipsescecu totul.)

Inteacésti scélä eleviI vor face cursuri regulate de desemn dupe stampe, statuenaturd mai cu sémä.d. Curs de Perspectivd.

Curs de Anatomie ; i ay dinteinsiI se vor destina pentru picturá, vor studiasub directiunea profesorilor compositiunea si coloritul ; iar aceI earl se vor destina pen-tru sculpturá, vor incepe a modela In gesso dupe statue si naturä. Acestea sunt adevd-ratele studiT, earl pot sá formeze junI elevl, pe adevérata cale a acestor duoè arte.

Acéstà scedä se va dirige de artisti de la care se va cere probe de capacitate in-tr'acéstá necesarie.

Inteacéstä scòlä se va pregáti junimea studiòsä, destinatá acesteI nobile arte, caredupe un studiti regulat de cálT-va vor da concurs riguros de toOte cele coprinse maIsus, si ati vor esi eminent! in -Lae, un numér dinteaceia, se vor trimite In sträindtatea se perfectiona.

G. M. Tätrescu.

Intre lucrárile din ramura picturei, in anii acestia, se cade a se mentiona albuinulpictorulul Trenk.

Mugul nostru din Bucuresc!, posedá cele mal multe din frumesele lucräri ale aces-tul pictor.

Un numér de tinerl, cer egalmente la 4 Noembre 1863, infiintarea uneI sc6le depicturi. 2)

La 20 Noembre 1863, D-1 Tätärescu, revine cu un not proiect, mal desvoltat, slicénd,cá l'a lucrat impreuna cu D-ni! Aman si Alexandrescu, dupe Insircinarea ce avusesedin partea EforieI Inca din 1861.2)

Consiliul superior, in 28 Neembre 1863, aprobl In principifi lucrul si-1 recomandiMinistruld a se lua In considerare cu nod budget pe 1864. Dér Ministrul D. Bolinti-neanul slice, cä anefiind fondurI nicl in noul budget, se mal amink ; la dosara

Yéslurim, cA D-1uY N. Cretulescu, reveni acest merit al fundatiund scélel de picturidin Bucuresci, dupe propunerea i proiectul ce am intocmit nol.

Monitorul oficial, din 24 Martie 1864.vol. anexa.

26b

La 13 Ianuarie 1861, Ministrul Vladoianu din cabinetul lui M. Costachi, face refe-ratul No. 309, catre Consiliul de Ministri, i 'Tpropune un regulament, pentru facereaunuT tabloa in uleiti, represintind lupta de la Te4ani. intre Stroe Buzescul i nepotulHanului tätaresc (1604), cu scop de a se conserva memoria until ast-fel de fapt istorie.

Premiul 300 galbenT.Consiliul de Ministri aproba.In preambulul regulamentului concursuluT se slice : afrum6sele arte influintind cu

tarie asupra spiritelor si a imaginatiuneT, aù privilegiul, precum ele se °cup& de creatiTnobile i perfecte In forme, a destepta in inimele 6menilor senhmente 'nalte si gene-rase. Cind ele reproduc cu energie i cu talent gloriósele evenimente ale unel natil, eleatita i fortifica amorul patrieT inteacea natie, i o mina ast-fel la un patriotism lumi-nat, la o adev6rata i seriósä propasire nationala.

Ministrul, spre a stimula desvoltarea picturei, ce Incepe abia a se introduce printrenoT, propune concursul. Tabelul va fi depus In Musa, juriul va fi de 8 pers6ne artisti

cunosatorT competent' (?), pinza va fi de 1 in. 25 cm. si 1 1,35 Malt, termenul la 1Septembre 1861. Regulat, adeci o datfi pe an, asemenea concurs se va face (Tina sevor putea infiinta i alte concursurI pentru desemn, architecttul, sculptura musicipin& cind desvoltarea artelor i Intinderea gustuluT In téra nóstra, vor permite a secere de la artistI, nu schite, ci tablourl savirsite, care si póti eonstitui o mica expositiede frum6sele arte. I)

In 1863, D-1 N. L Voinescu, fost bursier al StatuluT pentru musica. la Viena, din1849, cere Ministerulul cultelor i instructiunel publice din BucurescI, la Intórcereasa din Viena, un post ca profesor de violin& la scóla de musica. Consiliul superior aprobainfiintarea prin budgetul anului viitor al scóleT de musica, dév i acésta institutiuneavea sa fie creati la 1864. 9)

Nu putem totusl nega unele progrese ale acestel arte.Din faptele musicale, amintim publicatia, in 1860, a melodiilor romine de Alex. Ber-

descu. In Maig acel an, prin raport ektre Domnitor, sub No. 1.540, sa acordi luT Ale-xandru Berdescu 70 galbeni, cu titlul de Imprumutare, ca sa '0 tipAresci melodiile ro-mine adunate ; lucrarea a fost prealabil cercetata de D. Bengescu, dupe Insarcinareace i a dat raposatul C. A. Roseti.

In Hie 1860, artistul Flechtenmacher s'a mutat in Bucurescl este remunerat, casti puna vorbe românescI sub musica din «Norma», ca lucrare !noel:16We de opera na-tionall.

In Martie 1861, scóla de musici din IasT, sub directiunea lui Spiru, num6ri 23 deelevI, din earl 8 pentru bell canto, 7 pentru piano, 16 pentru violina, 47 principil ele-mentare, 6 fete la bell canto, 9 la piano si 1.2 la principii.

In lunie 1861, Ministerul de resbel, No. 6.292, cere Ministerului cultelor, sA rén-duiasei o comishme, ca sA cerceteze 13 inme nationale intrate la eoncursul publicat deacel Minister.

210

Ministrul cultelor numesce in comisiune pe arti§til Wist, Flechtenmacher, Wach-man, Al. Berdescu, D. Florescu i Gr. Bengescu. 45

Se scie, cfi imnul care a isbutit, a fost composifiunea D-lui Iiiibsch, actual inspectoral musicilor militare.

Teatrul din lag, cu stramutarea capitalei la Bucuresci, cu indepartarea din Iaqi alui Alexandri 0 a altor scriitorl, este in sadere din ce In ce mal simlita.

Se mai ridia din and in and prin intrarea in trupa Ie§and a lul Mibaill si MatildeiPasca'li, der ace§tia introduc i aci drama de Boulevard.

La Bucuresci, teatrul, la Noembre 1860, se administrez5. In regie de dire guvern,dér Statul pägubesce considerabil, 0 G. Costaforu propune lui Vodi Cuza, la fincaanului 1860, si se dea teatrul In arenda lui Mateiii Millo.

Domnitorul aprobi.In Septembre 1860, Ministrul de interne C. Iliescu, prin raportul atre Domnitorul

Cuza, de la 30 Septembre, sub No. 940, a propus Domnitorului administraliunea tea-trului de un Comitet de 5 membri.

Acest Comitet, la Septembre 1863, sub pretext, a teatrul nn mal este In regia Sta-tului, se reduce la 3 membri, i anume : Gr. Bengescu, Cap. C. Silion i Iancu Samurca§.

Apoi In 23 Noenabre acela§ an, cere iara§i cu raport catre Domn, No. 30.649, adáu-girea a duo! membri in comitet, sub cuvént, cA In capitali sunt mal multe teatre 0 nuprididesc treaba numai 3 membri. Cererea acesta o fácu D-1 Ministru de interne M.Kogilniceanu, i§e numi acel membri : I. Strat, Nicolae Picleanu.2)

Dupe stáruinfele, din 1863, ale actorului M. Pascali, care merell scria çi pretindea,c,i Mateit Milo duce teatrul la mina, o Comisiune adause atre vechiul Comitet, com-pusi din D-ni! V. Boerescu 0 C. Cantacuzin, este insarcinatä cu cercetarea unui proectde reorganisare a teatrului national presentat de artistul Pascali.

Acésta organisare nu se facu a§Ia de curdnd, iar publicul luminat, continua In Bu-curesci i Ia§1 a frecuenta mai mult opera italiana, pentru care Statul platea o subven-liune de 1.250 galb. la la§T, 0 mai mare la Bucurescl. 3)

O rubric,i speciali deschidem aci, pentru continuarea informaliunilor despre diverselucriri istorice din léra. In 1860, Consiliul de Mini§tri cercetézi referatul Ministruluiinstructiunel publice de la 22 Ianuarie, sub No. 255, relativ la conservarea obiectelorantice, archeologice i istorice, ce coprind mònistirile Inchinate din féra.

Consiliul decide, a nu ajunge numai apelul ficut dare egumeni i atre top cetá-lenil ca sA privigheze nevatimarea obiectelor prefiése, ci pentru mai multieficacitate, se unesce cu pärerea Ministrului de culte, de a Andui o comisie de 4 mem-bri, care impartind m6nastirile In 4 circumscriplii, fie-care din ei sA visiteze ate una,alc,Atuind inventare noue de téte obiectele mobile 0 imobile de interes istoric, 0 si

Dosarul No. 2, archiva ministerulu1 de culte.2) Dosarul No. 72, archiva Ministerulul de Culte, din 1863.8) Dosarul No. 34, din 4853 pi No. 47.

Ve4i anexa.Veçll anexa.

8) Veçll anexa.Veçil anexa.

274

aduci cu el la Bucurescl tete cäri1e vechi uItate prin dulapurile ministirilor. Pefie-care din ceT 4 comisan, va fi si cite un secretar. Misiunea este retribuiti cu cite 50galbeni pe luni de fie-care. Jurnalul este semnat de Din Ghica, G. Golescu, V. Alexan-dri, Florescu si G. Creteanu. 4)

Acéstit Comisiune a cam ingrimidit In podurile i pivnitele Ministerului de culte felde fel de obiecte, earl ¡Caveat' a face cu antichitatea. Cind la 1864 si 1865 am creatmusiul archeologic, a fost mare chin pe mine, Director al MinisteruluT instructiunelpublice la acea datä, pini BA fac o primi alegere. Ni se pare ci i asticy la Muséù suntlAçil cu obiecte ce n'ail ce cäta acolo.

In timp ce Comisiunea cutreera ministirile, cea-l-alti Comisiune documentali primeaprefaceri in personal. Asia la 1861, 0-1 Florescu e numit membru la acésti Comisiunein local D-lui I. Brezoianu, cu ofisul Domnitorulul Cuza No. 517, din 13 Septembre.N. Filimon, trece In local D-lui Oriscu, care e chilmat membru la Epitropia obstéscA.Gr. Mano devine secretar In locul luT Filimon. Aceste schimbArT se fac din causa neln-telegerilor dintre membriT Comisiunei, Oice Ministrul Niculescu in raportul citre Domn.2)

Am vél¡lut instituirea si a unei altei Comisiuni istorice, In 1859 si 1860.Acesti Comisiune presentézi in 15 Decembre 1860, MinisteruluT instructiunel pu-

blice, un proiect pentru o societate Academicä, cu scopul de a stimula sciintele i lite-rile, si a aduna si publica materialele atingitere de istoria nationali. Acea societate vafi compusi din 18 membril actuali, Impärtip In 2 sectiunT, una sectiunea istoricä i ar-cheologic,A, í a duoa sectiunea literarä i lexicograCci.

Dim in anexe Intregul proiect i raportul ComisiuneT. Pentru realisarea acestei Co-misiuni, se cerea 304.000 lei pe an, ccid membril avearl sä fie plAtitI cu léfá fixit de 300leT pe luni.

acest lucru frumos Inchipuit, rAmine Intre pia desideria. Ministrul Barba Vlä-doianu, la 18 Ianuarie 1861, cu referatul No. 511, supune Consiliului de Ministri,proiectul elaborat de Comisiune. Aci, se inmorminti lucrul, pinä cind, la 1864, ces-tiunea o reagitarim nol tot cu D-1 N. Cretulescu. Impregirulrile politice ale timpului

permis msA fundarea Academiel, chiar In 1864. Un alt ilustru patriot, D-1 C. A.Rosetti, era arena sA realiseze, mult modificind-o acéstä bine-fa-atóre institutiune din e,are nAscu Academia roman&

CAnd cugetT, cA cu 40 aril in urmä, limba rominéscil era isgoniti din biserica Trei-Erarchilor, i cind astä(,11 urmAresci cultul el In sinul AcademieY romine, nu mal potTa te Induoi de marea el vitalitate si ci cu adevèrat este o mAnä providentialA asupraneamulul rominesc.3)

Mal importante sunt studiile intreprinse deja pe atuncI de D-1 Alex. Odobescu, asu-pra tesaurulul de Petroasa. In Decembre 1863, D-1 Kogälniceanu, Presedintele Consi-liului de Ministri, recomandi colegulul sei, Ministrul de culte, sa patroneze lucrareaimportantä a D-luT Odobescu dupe anexatul prospect al D-séle.4)

De mal mult timp, generalul Mavro , donase numerése obiecte de archeologie si nu-mismatici. S'a rénduit o Comisiune, care sA primésci cu inventar frumetsa donatiune aD-lui Mavros. In acésti Comisiune, la 1862, se afta si D. Sturdza, actualul ilustru se-cretar general al Academiei. D-sa, dupe un obiceid, care din norocire pentru téri, l'apistrat pini astAdi, donézi, la réndul s611, Mugului de infiintat la Bucuresci o colec-tiune de 1.300 bucitI monede. 1)

Inventariarea colectiunei Mavros, cu terte acestea, nu se putu face. La infiintareaMusiului, Urechii a asedat colecliunea Mavros, sub povètuirea generosului donator.Nu scim déci chiar astädl inventariarea e ficuti, si mal ales a sectiuneI numismatice.

Inainte de a termina cu acésti rubricA, se cade sii inregistrim si cel de al duoilearegulament intocmit la 1864, asupra Comisiund monumentelor publice. 2)

Fiind-ci ne ocupim aci de lucrirl relative la Istorie, credem util si mal amintim, cAin Decembre 1860, M. KogAlniceanu, dispuse, si se asede mArcile judetene pe lat6te autoritätile. D-sa dice, acA le am ales pe celea ce le am gisit din vechime, lar alteledupe cum am socotit a se intocmi.»

Acestea din nod intocmite, erai mal cu skill pentru judetele din Basarabia.Inainte de a pAsi la bibliografia anilor din urmi ai acestul tratat, séi mai drept la

obicInuitele eäte-va indicatiuni bibliografice, anexAm un catalog de artile didacticeadoptate la scoli, sub Ministerul D-lui N. D. Racovitä (1862.3) Acésti listi ne arétAexistind inci unele &Atli din cele mai vechi, adoptate de Eforia din Bucuresci.

Pe la acéstasi datá, un raport (2 Martie 1862), arétä, ci in sc6la de Verde din Bu-curesci, all gisit in us urmitérele cArti :

Clasa I. Clasa II

Abecedar, de Heliade. Cartea de lecturi, de B. $tefei nescu.Lectura, ,,, ,, AxitmeticaRugiciuni ,, ,, Catechismul ,, Florian Aaron.Caligrafia ,, A. Pop. Gramatica ,, V. Stilescu.

Geografia . Vadescu.

Clasa III Clasa IV

Istoria de Heliade.Caligrafia ,, A. Pop.Catechismul ,, F. Aaron.Aritmetica ,, G. Pop.Geografia 1, Vleidescu.Gramatica ,, V. Stilescu.

Vesil anexa.Ve01 anexa.

2) Nog anexa.

272

Aritmetica, de G, Pop.Comptabilitatea ,, Jarca.Gramatica ,, V. Stilescu.Geometria ,, G. Eustaiiii.Cosmografia Laurian.Istoria naturalä ,, Iarca.Tetona Rominiei . Laurian §i Hetiade.

273

lata acum sl o listä de cartile in uz la gimnasiI din Téra Romlnésci:

Listä de artile didactice ce se predaiz In girnnasiul S-tul Sava

Ctasa I.Gramatica latinä dupe Longchamp, de Beligniers, tradusa de Stilescul.Epitome Istoriae Sacrae.Istoria Romilnilor si Geografia, de Laurian.Aritmetica, de Pavel.Gramatica frances4, de Ciocaneli.Nuvele morale.

Clasa II.Gramatica latini dupe Longchan, de Beligniers, tradusa de Stilesticul.Gramatica Romani', de Maxim.De viris Illustribus.Fabulele lul Fedru.Istoria Romanilor si Geografia, di, Laurian.Aritmetica, de Pavel.Geometria practica, de Pop.Gramatica francesa mica, de Nall et Chapsal.Fables de Lafontaine.Duod nuvele, de Poenaru.Gramatica italiana, de Spinazola,

Ciasa III.Evangelia.Cornelius Nepos.Iulius Caesar.Istoria si Geografia, de Laurian.Gramatica francesá, de No61 et Chapsal.Fables, de Florian.Gramatica italiana, de Spinazola.

Clasa IV.Evangelia.Crispo Sallustio si Quinto Curti°.Geometria dupe Legendre.Gramatica francesa, de Poidevain.Télémaque.Cosiul Cu floe.Gramatica italiana, de Spinazola.

Clasa V.Res Memorabiles, de Titu L. Patavin.Ovidiu.Gramatica elena, de Colocotidi.

18

274

Xenofonte, idem.Crestomatia elena, de Colocotide.Istoria veche, de Cernitescu.4ramatica francesa mare, de Chapskl.Literatura francesa, de Roques.Gramatica germana, de Limburg.

Ciasa Vi.Ciceronis Orationes Catilinariae.Eneidele lui Virgilius. (Virgilius mare, compl.)Isocrate i Demosthene.Istoria medie, de Cernätescu.Istoria naturala, de Barach.Literatura francesa, de Roques.Racine (Athalie).Crestomatia germana

Clasa VII.Platone.Dialogul lui Criton.Pro Milone de Cicerone, Ovidill i Virgiliii.Literatura, de Marsillac.

Clasa Vi/l.Tacit. Annalium Libr. XVI. Historiarum Libr. V. Germarorum.Cicerone de oficiis.Oratiu.Homeri Eliade.Platon.Phedon.Sofocle.Orleans (Schiller).

Multa vreme inca, precum se vede, carpe didactice nu sunt acelea0 In Ia1, ca §i inBucuresci.

La Bolgrad se infiintéza in 1861, o tipografie bulgaro-románésca. Acésta urmarescemal putin scopuri didactice, dectit propaganda politica. Cat datoresce actuala Bulgariescedelor romane i protectiund guvernelor RomanieT, Istoria nepartinitére va spune-od'id va.

Din peri6da de timp in ultim cercetata, In urma reintrarei in Ora a tutulor emigra-tilor de la 1848, literatura dispune de tot ce e tnaI capabil i ma1 abil in arta condeiulaDér i nouele generatiuni, de dupe 1848, sunt intrate in arena §i inca. cu mari succese.In jurul Romdniel monumentala frie publicata la Bucuresci, sub directia D-lui Odobesu,gravitézA noue pleade de scrisorI de invitatY. Ateneul din la0, de asemenea aduna pe

il Vell anexa.2) Ve41 anexa.

. 275

scurt timp pe mal multi scriitori remasi Inca acolo dupe unirea tèrilor. D-1 G. Sion, laBucuresci, deschide in feia sa Revista Carpatilor, loe de intalnire si de desvoltare anumoróse talente moue.

Der me ales jurnalistica politica, abs6rbe cele mal alese talente. D-nii C. A. Roseti,M. Kogälniceanu, C. Boliac, pasesc in fruntea jurnalismului politic. La seek acestoratleti al polemicei, se formed o suma de tinere pene, bine ascutite si servite, multe, side o culturä me deosebita.

Nu putem da aci lista tuturor publicatiunilor apärute Intre 1860-1864, der datorisuntem a constata, ca respindirea jurnalismului in térk a produs, pe ling binele po-litic, si un mare rki : a facut, ca cartea, §i me ales cartea seri6sA, sa nu me afle ceti-tori si cumperätori.

Déca. cartea mal trilesce, dupe 1860, acésta fu grage sacrificiilor ce pentru ea 'slim-puneafi Wadi membril 0 corpului didactic, car! singuri aprepe erai1 abonati si la ga-zete si la publicatiunile de carp noue.

Ministerul de culte, nu '1 vorbk protegiä si el unele dull. Der acesta nu era tot-d'a-una bun alegetor de opere. Asia Ministrul D. Bolintinénu, la 1864, refusa ajutor pro-fesorelul Angel Pechmeja, pentru tipärirea colectiunei séle de balade romäne, tradusein versuri franceze, 4) pe dud Ministrul de la August 1860, impunea, cu circulareaNo. 2.165, e.mumenilor miinästirilor, si cumpere cartea lui N. Filimon : cEscursiuni inGermania meridionalk» 2)

*

Intre publicatiunile oficiale, cu referinta la sceli, vom aminti anuarele publicate deO. T. Maiorescu, fie ale gimnaguluI din Iasi, care stall sub directiunea aceatui invelatbärbat, fie ale institutului Vasilian7 care atat se imbunatati sub directiunea aceluiasbärbat.

La 1863-1864, V. 4. Urechiä publica Anuarul instructiune publice, prima colec-tiune de documente, relative la istoria mile române.

In Octombre 1861, cu decret domnesc, No. 619, din 31 Octombre 1861, se acordalui I. Ionescu 50 galbeni, pentru opera ce a lucrat si s'a tiparit la tipografia Statului,Calendarul bunu/ui cultivator. Acestä carte se distribui pe la scoll in multe exem-plare.

In '[861, se publica la Iasi gramatica germani, de Eivas.Intre '1860-1862, Eforia adopta cele 4 volume de D-r Baras, Zoologia, Botanica,

Mineralogia si Geologia.0 ferte importantä publicatiune istorick apare in Bucuresci la 1862, Tesaur de mo-

numente istorice de A. Papiù ; acest jurnal va imbogati Istoria nationalä, alaturea cupublicatiunea egalminte utilk ce lace In Iasi D-1 T. Codrescu, sub titlul de Uricar, Incadin 1852.

*

Incheiäm lucrarea n6stra amintind, ck legea actualä a invetamentului, s'a lucratde Consiliul de Stat, in timpul dictature Dornnitorului Cuza. Ea nu fu terminätä de-

cat cu ferte putine stile inainte de Incetarea dictatureI, fiind Ministru de lculte si in-structiune publica D-1 N. Cretulescu.

Anexám 4) adresa No. 2 a Consiliulul de SW din 18 funie 1864, prin care cere Mi-nistrulul instructiuneI publice, sa permita D-luI P. Poenaru, unul din membriI Consi-liuluT a consulta lucrärile i cartile, incependu-se studiarea proectulul, de lege pentruorganisarea instructiund ,publice.

Va sa slici la 18 Tulle, abia se incepuse studiarea.Luminile unor bärball ca Bosianu, Poenaru., A. Cretescu, asigurara acestul proiect

de lege, ori cat de iute lucrat, sortI bunI.Revedut lute° nepte de D-1 N. CretuIescude no), Directorul set) de la instructiunea publica, proiectul fu promulgat i deveni deatuncI fincece 1nchezasuitorul a -MU cultura natiuneI romane.

De sigur, acésti lege a ConsiliuluI de Stat, lag multe de dorit, der nu mal putinea coprinde multe Intelepte dispositiunl, car] ne explica cum acésta lege stä In piciórepane asta0, inteo téra unde numal stabilitatea lege n'a Inflorit, si dupe ce aprepe teteguvernele, ba i ins41 constituanta a propus sa se modifice I

Nu tunescem obiect, care sa tenteze maI mult pena unul istoric, ca acel al naratiu-nei progreselor 1ndeplinite sub imperiul legel de la 1864. Ministeriile, cad s'at succe-dat de la 1864 pana la 1868 täiat larga parte de glor;e, din aplicarea legeI de la1864, creand institutiunile prevedute de ea, ba i neprevNute.

I Der nu este acésta mal mult misiunea condeiulul nostru, de a face istoricul arestortim- purl mal nouI, decI pun em aci capet lucrare! nestre.

I) Ve.)I anexa.

--- 276

TABELA MATERIILOR

Pagina.

Capitolul IM6rtea mitropolitultd Meletie.. ,, IdemTalat-Effendi i Duhatnel IdemM. Stuma pléci din téri IdernGr. Ghica Domn MoldoveI IdealBarbu §tirbeiti , Idern

Autorul martor pleciret din Iasl a lui M. St,urza. . ldemMuntenia la 1849 Idem

Etoria scidelor muntene bachise scólele la 1848 Idem

Reserva de banl In casa schlelor ldemSc6la primari din Lucacl IdemSpesele administratiund scóleler si a cancelarieI Fforid IdemSeta de fete subventionatä 2

Burse pentru strAinfitate IdemCártI pentru biblioteci IdemLeft profesorilor colegiuluT desflintat IdemReserva de haul pentru viitorul colegiù IdemRaportul Eforid citre §tirbeid Vodi, despre starea generalä a institutelor

de sub administratiunea Sh. &filele ce ail r6mas deschise in. 1848, dupe ci-derea guvernulul provisorifi . Idem

Eforia pune pe studentil stipendistl si pe profesoriI rfirnasT de la Sf. SayasA traduci i alcituiasci cirti didactice Idem

Corespondents. intre Eforie-si departamentul bisericei despre acésta IdemAlexe Marin cere a fi si el insircinat cu traducerea und dill de fisico-

chimie, ce a studiat'o D-lul la Paris. Eforia cere aprobare de la departamen-tul bisericesc. Réspunsul acestuI departament ... 2 si 3

I. Bibescu, seful departamentuluI bisericesc, refusi léfi fixi pentru lu-crarea de cirt1 didactice 3

Insistenta Eforiel asupra acestul refus IdemAnaforaua Eforie la Dama tot pentru acésta IdemSe di in fine D-luI Marin 300 lel pe luni IdemI. Zalomit Online la Berlin, peste timpul cit avea bursa; i se refusi

insEt ajutorul , .. Idem

278 ,Pagina.

I. Zalomit reintors e numit profesor de logic& ci moralii, cu 800 lei lunar,dar nu i se platen. Reclamatiunile la Secretarul de externe raportéza casulla Domnitor z . . . t . . . 1 . . . Idem

Resolutiunea Domnitorului t . IdemZalomit nemultamit, reclama direct la Domnitor, jaiba lui 4Eforia refusi in Noembre 1849 left lunare profesorilor framed Dolan qii

Dufour a ... 6 a . . . IdemEforia acorda luT T. Anghelidis 800 lei p4 luna, ca profesor de greci ei

francesi . , , IdemPenescu cel intdid dintre profesorT ce presinta o carte lucrata: .Istoria

Noului Testament,. (traducere) . / IdemEforia o trimite in cercetarea mitropolieT IdemPersecutiunile contra profesorilor ce ad luat parte la revolutie %, . . i 5M. Iliescu, acusat de propaganda in tre preotii din sate, e ar'estaf.la,Vacaresci. IdemBlestemul Mitropolitulul asupra celor contrail revoIutiunei; i se cerefies-

legarea blestemului -, , . . , IdemSchimbarea de redactiune la .F6ia Satésa. . IdemRelativ la internate, in 1849 se aplica regulamentul din 1847, privitor la

plata celor 8Q de galbeni pe an . . . .. IdemFiul pitarului Maldarezeu prirnesce ajutóre, ca sa Inv* .in vre-un pen-

sionat privat. t IdemBaneasa Elisabeta §tirbeiii patronand o sch/A de fete sèrmane in Bucuresci. IdemRaportul Eforiel catre Caimacam ca s'o subventioneze ca 500 lei pe luna. IdemResolutiunea:Caimacamului Cantacuzin . . . . ., t 6Circulara Eforiei din 20 Maid 1849, catre ocirmuirile judetelor, cu refe-

ring la scerlelc satesci . , . - - . . . ,,. IdemRaportul Eforiel, din 4 Octombre 1849, cittre Domnitorul Stirbeid tot cu

referinti la §c6lele satescT, ca sa nu se platésca lefile Invdtatorilor pe cite, 9lullt ale anului 1848, caci .0 acei invdtatorT ad luat parte activa in eveni-mentele anului. . . . . ., 4. 7;

Decretul lui Barbu D. §tirbeid citre departamentul credintei, pentru a seda cite 200 galbeni pe an lui C. Bosianu, student al facultAtei juridice dinParis 1- . ,.. . . 4 . 8

Eforia cere de la Domnitor a se acorda 250 galbenT pe an *i. lul C, Cor-nescu, fte,are a terminat colegial la Paris ei acum infra in invdtatura drep-tutul. - ,, . Idem

Eforia scólelor primesce incunosciintare e,a s'a aprobat cererea de sus. '. IdemDr. Picolo se stabilesce la 10 ctombre corespondent al Eforiei la Paris, cu

200 galbeni pe an i. IdemTineri romald in scóla de mediciná din Constantinopole cu invokes Sul-

tanului IdemDomnitorul le acorda cite 2.000 lei de drum ci 1.00 lei lunar. . . t IdemInca 150 lei lunar lui D. Nicu §i 10 galbeni lui Pikipio, ca sa studieze tot

la Constantinopole , I 9Decretul Domnitorului catre departamental credintki pentru Pikio . , IdemStatul lefilor la finea anului 1849 , I v' A 1 Idem

279Pagina.

Moldova . . T ,J .i 9

Venirea lui Gr. Ghica nepropice culture' IdemDesfiintarea Epitropiei scedelor i alipirea acestora la departamen tul Vor-

niciel averilor bisericescl. Decretul Domnesc relativ Idemin Februarie 1850 se desaintézä i comitetul centralCe r6mane «sub deosebita Epitropie. ? m

O miscare favorabila progresului scélelor in ultimele luni ale luT 1849 IdemPrimirea scolaruluI petitionar, V. A. Urechii, de catre Domnitorul Gr.

Ghica, asigurarile Domnitorului a se va redeschide Academia idemEpitropia desfiintéza In 1849 bursa djn strainnate a lui G. Panaitescu

pentru pictura i litografie . IdemGr. Ghica continua Inca mult1 anT acésta bursa Idem

Vornicul bisericesc P. Casimir acordà bursa lui G. Eraclid din Roman IdemAlt ajutor de 70 galbenT anual luT loan Alinescu, medicinist la Viena,

acordat tot de P. Casimir IdemCultura generald Idem

Literatura didacticii reja un avdnt IdemGeometria lui Sirot, aritmetica lui Francoeur, ambele traduse de I. Pop IdemEforia cheltuia i bani pentru cump6rare de call fad folos: Enchiridion ;

230 galbeni lui Pascal Iancu, ca sa tiparesca un vocabular-dialog turcesc,rusesc si romanesc Idem

Caimacamul recomanda in Maid 1849 comentarul dreptultd comercial alul T. A Rali 10 si 11

Waltenstein reorganiséza muz6u1 din Bucuresci . . 11Ce maT lipsea muzèului, ca sa fie perfect(1)? IdemProgresul musicel, Ludovig Guglielmi propune Domnitorulul §irbeia haft-

intarea unel scede filarmonice nationale. La ce trebue a servi scóla? . . IdemArch. Visarion propune reorganisarea asepméntului coral . . . . IdemA. Petrino profesor de musica vocala i instrumentalä. Idem

Anil./ 1856 13Numirea une! comisiuni spre a alcatui o noui programi scolara . . , . IdemEforia chibzuesce redeschidcrea gimnasiului in localul mitohuluI mitropo-

liei. Prin afis Domnesc Eforia cap6tA incuviintare . . IdemDomnitorul continua a trimite bursierl pe contul Statului in institutul

privat a WI Monti IdemTinerii in institutul Monti . IdemMonti subventionat cu 350 galbenI., . . IdemAlt ajutor de 1.000 le! lul Canela, director de sc614 privaiii in Buda Idem6.000 leI gratificatie lui Gianiloni Ludovig IdemDomnitorul vizitéza sc6la privata a luI Carol Bucholtzer, subventiune. IdemEforia priveghiazi instituturile private. Se urmaresce inchiderea scélelor

neautorisate 14Raportul comisiunei intocmita pentru alcatuirea programe! invdtamén-

tului in Bade din Mun tenia IdemPrograma studiilor in scelele primare . . . . 14-15

Idem idem in colegiuri set"' gimnasiI 15

280Pagina

Programa studiilor in facultän , 16-47Programa in detalia de materiile predate In gimnasiile din BucurescI

Craiova cu cate 6 clase i 17Cursurile facultative. CursurI speciale de Iegi. Curs special de matematiel 17-18Observatiile comisiuneI la acéstä programa 18Comisia propune si un stat anume pentru lelile personalului didactic. IdemEforia priveghiazi afacerea cartilor didactice i regulki socotelele sc6-

lelor pe 1847-1850 . IdemRaportul departamentuluT credinteI de socotelele scalelor hana facun

economie In suma de 1.450.000 leT se Woreb vistieriei si nu se lasa sealelor 19Ofisul luI Barbu Dimitrie tirbeiü catre departamentul credinleT, asupra

acestuI raport e IdemPrescutare de socotéla easel colegiuluI de la 1847-1850 inclusiv . IdemOfisul domnesc ca sä inceteze risipa de bani clan ea lefl pentru facere de

earn didactice. Dotnnitorul cere manuscrisele pro fesorilor 20Raspunsul EforieT scalelor asupra acesteI afacerI. CarI sunt profesoril cu

uvragiile lor, pentru earl a1 primit simbrie ...... . . . . IdemAsupra acestuI raport Domnitorul §tirbehl intocmesce o comisiune care

sa cerceteze uvragiile cele mal de trebuinp in sera Carl sunt aceste uvragii ? 21A.tributiunile comisiuneI . . . . . . IdemComisiunea, in 20 Iunie, recomanda cate-va uvragil ca bune IdemHill, membru In comisiune, propune respingerea traducereI luT B. Boerescu

»Visul luI Seipione. de Cicero. Comisiunea o respinge 21 si 22Domnitorul In 17 Octombre ordona deschiderea scalelor de la 1 Ianuarie

1851. Ebria alege profesoriT i clasifica elevil 22Principiile recomandate de domnitor asupra invatatureI. Recta linibel ro-

mane dreptul sAil firesc in scale. Limba latina, francesa, germana . . . . IdernDispositiuni prin earl' se favoriséza admisiunea la functiunile publice ab-

solventa scólelor publice IdemEforia numesce duoi comisiunI, ca sA cerceteze sä clasifice pe eleviI ce

vor cere stt intre in scale IdemClasificatiunea elevilor la scalele primare se vor face de inse4 profesoril.

Pentru cursurile speciale tineriT trebue a depune un. examen general . 23Eforia se ocupa de localele de scale IdernSe ordona prin ofis domnesc redeschiderea scrilelor din judele . . IdemActele EforieT relative la redeschiderea acestor scale. 1) Circulara catre

carmuitora de judete si dea raport despre starea localurilor de scala. 2) Pu-blicana EforieI in jurnalul .Vestitorul. pentru alegerea profesorifor de scolljudetene , Idem

Programa definitiv adoptata pen tru cele 4 clase primare 24Domnitorul ordona Eforiel sa inceteza cu plata de left la profesorii gina-

nasiuluT, de la 1 Decembre; sa nu platésci de cat acelor profesen, ce aa pri-mit definitiva intarire

725

Eforia raspunde a profesora n'all inceput a preda, dar sunt in diferitecomisiunl si de aceea sunt plitin. Adaoga si unele modificatiuni ib programulgimnasiului Idem

281Pagina.

La 30 Decembre Eforia aréti resultatul lucririlor inaintate; 214 eleviInscrisi; statul personalului Scald, din vechiI profesor! Idem

Eforia mal cere á scat& primará in cularea de Verde, si infiintarea clase!a IV in coloirea de Negru (LucacI) . . Idem

Scalele vor incepe la 8 Ianuarie 1851. . . , IdernSe decide a se organisa .facultatea inginerieIK IdemConditiunl de admisiune in acésti scala 26Se publici concurs pe Oiva de .15 Aprilie 1851 pentru catedrele vacante

de la facultatea de legI s't de inginerie; la 20 Lillie peniru cea de istorie . IdemTot la 20 Iunie concurs pentru catedrele de logici, morali, istoria natu-

rail, fisici i chimie . . a IdemScala militará de =leg se redeschide si ea. Sumele acordate din bugetul

scalelor, Domnitorul o visitézi IdernSeminarul mitropolitan se reorganisézi si el, asemenea i cele eparchiale

din téri IdemProgramul seminariilor de profesorul Nifon BAliseseu . . . . . . Idem

Se decide ornanisarea uneI pepeniere centrale de du01 in 1850. Se orga-nisé& si o fermá. model. Se intocmesce o comisiuna ca si fad, regulamentulacesteI ferme model . . Idem

tirbeiü cere EforieY i organisarea uneI scale de arte si me4teugurl . 27In Moldova se redeschid si se reorganisezá de asemene scalele . . . IdemDivanul general in locul Adunärel obstesci . IdemGr. Ghica trimite la Divan si proiectul de regulament al scalelor, lucrat

de o comisiune, dar mal ales de Petrache Casimir; la finea lul SeptembreCasimir mire . Idem

Divanul obstesc adopti regulamentul acesta, care sé si puse in lucrare . himReinfiintarea internatelor de Mel!. Raportul departamen tul invtláturelor

publice in acésti privinti IdemCondifiunile de admitere 28Internatul nu se deschide la data hotiritA IdemPentru sc61A de fete se cumpèri casele postelnicului Ion Ghica. Anaforatta

sfatult0 administrativ in privinta acestel scale, si resolutia Domnitorula . Idem

G. S'éttlescu conduce reorganisatia scalelor 29Noul regulament acolar este superior tuluror legilor scolare anteriare; el

asiguri gratuitatea invétaméntului in Moldova ; etc . ldemLinaba nationali va fi singurul organ de invétimént . IlemCele 4 facultifI in invétatura inaltd IdemSectiunile facultiteI filosofice IdemPrevedere In redactarea nouei legl scolare IdemcolÏ pedago,gice pentru a forma profesor! primed .... Idem

Profesorii In vitämantultti secundar si superior IdemTinerI trimisI la universitäg streine IdemCárjile didactice, traduse dupe artile usitate in Prusia. Cärtile premiate. IdemNoua lege infiintézi scot' pe la sate, scopttl pentru care se inflintézi . . Idem63 soon sitescI infiinlate mai ales pe mosiile mänistirescl . . Idern

282Pagina.

Hris6ve de tArgurl i iarmaróce se vor da numai proprietarulta, ce va areape mo0a sa se-61A elementarA . t s Idem

Programa scaelor elementare . . . . 29.-30Elevi silitort de la sate se vor trimite prin cancan la seóla judetuluY, ca

ebeltuéla StatuluY 't 30Obiectele invdtate in curs de 4 anl la scólele Wesel IdemScólele primare din IasI . . t, IdemSeedele de fete in tóte repdintele linutale IdemInternate pe lingi fie-care se611 de fete IdemIn& 2 scoli filiale de fete in IasY IdemPrograma scólelor de fete 30-31Interne la seóla din Iasl, pentru ase forma invétAtóre pe la scólele-de fete. 31Aceste vor fnvAta 5 ani cursul obicinuit, plus 2 anl pedagogia . . . . IdemCe se cere pentru InvétAtora sAteser? . . IdeinCursurt primare la scóla de meseril si la disArml, IdemScoll primare armenesd i evreesd Idemlnvq,Am6ntul secundar : seolile reale, ferma model, scolile gimnasialle IdemUnde se infii*zA scólele reale 9 IdemPrograma scélelor reale. Obiectele obligatorit IdernObiectele speciale, seolara obligap a's1 alege eAte unul mAcar 32Limbele streine se Inv* in gimnasia Idem.

Ferma model . . ldemGimnasiul cu 7 clase, obiectele ce se predaA

IdeaSc6I6.de mf4e i chirurgie la facultatea de medicinit IdemLa scóla de chirurgie se cere o clinicA ae veterinArie - ldemLegea cea nouA (§ 64) relativ la seminaril . . ...... . . Idem§ 84 dispune ci departamentul invèráturilor publice e insAreinat eu admi-

nistrarea saelor din Principat 33Sfatul seolar i inspectorul general. Atributiunile lor . . . . . . .

Numirea profesorilor prin conctu.s. Sc6la preparanda de la TreI lerarchl. .Inamovibi litatea corpuluI profesoral k

§ 200 prevede biblioteca. Indatoririle editorilor i redactorilor de jurnale.Buget anual pentru instrumente de fisicA i chimie, geometrie, mecanica,

medicinA, eta.

IdemIdemIdemIdem

... . . IdemScedele private depind de departamentul invq.AtureI publice . IdemSupresiunea pedepselor corporale din seóle IdemCererea Episcopuluï de Roman de a chirotóni preop netrecup prin se-

minara. Respingerea cererei 33-34Primal rénd de &Oft din seóla de arte, séd maistri cu atestate . . . . 34Anaforaua sfatulta si malta resolutie, pentru suma acordati elevilor ce

v,or iei maistri din scóla de arte 0 mestesuguri, 'cite 500 lel de fie-care sicheltuiala drumulul . . , . . . Idem

Tinera moldovenl, bursied in strAin6tate, pe anul 1850, N. Ioneseu si V.Donid chemap a se reintórce in 1611 . . . . Idem

Bugetul scólelor inainte de noua lege. Bugetul la inceputul luT 1850. . 35Decretul lui Barbu tirbeieg pentru organisarea und galera de tablourY. Idem

286Pagina.

Wallenstein -numit conservator al acestei galeriI . . . . . . Idem3 tablourl represintind incoronarea luT §tirbeid la 4 Ianuarie . . . RemSe dad 400 galben1 artistuluT Satrnari, acompt pentru aceste 3 tablourl. IdemMusica In 1850; activitatea capelmaistruluI Herfuer. Arch. Visarion. Lu-

crärile luT Flechtenmacher pentru teatru din Iasi, Wachmann pentru celdin Bucuresci 36

Trupa francesA In IasT, opera italianA in Bucurese . . IdemGramatica vocalä a luT Petrino-IasI IdemPiesele din repertorul rominesc . . . MeinEfemeridele sciintifice din 1880: instrumentele de fisia la BucurescI Iideetnm

Opera principelui N. SuluGuvernul moldav i expositia din Londra, in palatal de cristal . IdemComisiunea insArcinatA cu adunarea obiectelor de expus la Londra . IdemM. Kogillniceanu insArcinat a preda la Constantinopole aceste ohiecte . IdemLuerärile de arheologie çi istorie in Moldova: lucrarea luT N. Istrate . Idem&Ma de aplicatie pe timpul iernei pentra aspirantil de ingineri la po-

dud sJ sosele. Seek se deschise abia in iarna anuluI 1851-1852 . . . . IdemAlbina rominesca si gazeta de Moldova, ale NI G. Asaki . . . . . IdemJurnalul Zimbrul a lui T. Codrescu, etc. ...... . . . . 37Expositiunea a 235 obiecte din seek de meseriT, in 1850, 30 Aprilie

Domnitorul o visitezi IdemTernelia casirmel de la Copou, architect profesorul A. Costinescu . . . IdemSpatarul Grigore Cuza succede lui Nicu Ghica la departamental bisericesc IdemExamenele de iarni din 14-28 Februarie . IdemInfiintarea gridinel Kiselef IdemEscursiunea luT Gr. Ghica In Nordul MoldoveT in 1850, visited& scelele

La Tergu-Nemtu se pane teruelia scóleI primare. Gr. Ghica done si el 3.000leT arhitectuluT j meseriasilor . . . . . Idem

Anul 1851-1852 ..... . . . 39

Sfestanie la 3 Ianuarie 1851, pentru redeschiderea scólelor IdemProfesorii nuoT, numifi prin concurs. Cine sunt anume? . . IdemStatul lefilor aprobat de B. §tirbeid, cu 6re-care reserve , 39-40Eforia cere aprobare pentru tipärirea unuT Catehism . 40.Cursul de filosofie sA remänä nefacut un an. L Zalomit insärcinat cu pre-

darea IstorieT universale IdemEforia cere intärirea provisorie,a luT Zalomit pentru filosofie, de la ciaseis

IVVI, cu o 1.000 leT pe luni IdemIstoria natualá in clam IV si fisica intea V IdernOrariul gimnasiuluI din BucurescI IdemDesfiintarea contractelor cu Monti, Varaigne í Hurard IdemLul Monti Eforia nevoitá, aq da ca despigubire 47.750 leT . . IdemMonti director internatuluT de la colegid. Actele pentru acesta IdemLefa luT Monti. 4 41

Ebria dobändesce de la Domnitor, din casa StatuluT, 850.000 !el' pe a-nal 1851 Iderri

284Pagitta.

Deschiderea scdlelor din Cerner, JiT, Térgovi§te, Slatina, Bräila, la Fe-bruarie 1851 . . . . , , 41

Profesorilor din judete li s'iid &nit mil de po0i, spre a merge la post , IdolCraioveniT 0 locuitoriT din alte judete se jeluesc ti n'arl, 71,1.. .Re.sol.ut ia

lul vonScrila de la Ro0I-de-Vede se strOmuti in Migurele, cea din Cerner laSeverin. . . . . Idem'

Scoila la Caracat . . . - , . . . . ,,. . .,.

IdemPentru a activa deschiderea sc6lelor din judete, Eforia cumpiri o cAruti

non& cu care directorul saelor si mérgi prin judete, pentru a gribi reinfi-intarea scélelor pia In Septernbre . , . .- Idem

Cumulul de catedre. . . -. . . . . .. ,idemDepartamentul inclémni pe Eforie si nu ingiclue ca L ,Zalomit si predea

2 cursuri. .. ..

idemPreotul Al. Popescu profesor prin concurs la catedra de Catehism a liceuluI 42Concurs pentru 4 catedre , . Idem

-slulius Bara, doctor, profesor de Istoria naturali la colegiul din Bucuresc! IdemConcurstul pentru catedrele de legi si matematici . , . IdemLa 14 Iulie 1851 solemnitat a examenuluï general 0 impirtirea premiilor IdemDiscursul domnitoruldi §tirbeid. Populatiunea scolari pin& in Iunie 1851 IdemEbria plAnuesce (in 4851-52) a clidi o casi pen tru un internat de 300

de elevi, pe un loe al ministirei. .. IdealNuol dispositiuni ale Eforiel cu reinceperea noulul an acolar . . . .., . IdemRaportul Eforiei scòlelor la , tirbeiti vodi 43 44Tabla de invkiturile, ce ad a se urma in cele 6 clase ale gimnasiulu1 din

Bucuresci, pe anul 1851-1852. Clasele complimentare (VII 0 VIII) . . 44-45Programul acesta mai primesce modificir! 45I. Pop numit inspector in colegiii (sub-director), la 1 Septembrc 1851.

Obligatiunile luI . .* -. . , . . ,. . . . 0 , , . , . . . . IdeinDecretul Domnesc relativ la acésti numire 0 modificirile in programul

proectat de Eforie pentru colegiO . . . 45-46Cursurile de legY deschise la 15 Noembre . .46Intirirea personalulut facultite de leg! - IdemReorganisarea gimnasiulul din Craiova. Clasa III uniti ca IV. IdemProfesorul B. Caloianu raportézi insil ci sunt elevI pentru cite-0 4 clase IdemProfesoriï numir la acel gimnasiù ,, . _. . . 46-47Subventiune de 400 galbeni pe an pensionatului Rairnond din Craiova 46Incercare de inovarune in orariul scaelor primare din capitald. . . . 47Pedépsa corporal& desfiintati in Téra Romanésci prin acirculari catre

D-na profesor! de clasa III ai IV primaria IdemEforia cere a se infiinta inspector! pentru scedele din judete, cicl numaï

un revisor nu ajunge. Eforia cere Inca.' 2 revisor!. Serdarul Christofor Butateai Simonide, cu léfi de 800 lei lunar ..... . . . , ......47-48

SOrbitorile ce se in peste an . , ......... , . . . 148

Numirea de profesorI la scèlele normale din judete

285Pagina.

Jurnalul EforieT pentru deschiderea. de scoll primare prin judge. Profe-soril numill, inlesnirile si Indatoririle lar. 48-49

Inca o scelä primara intre colerea de Verde 0 Albastru, pentru inlesni-rea copiilor, posturT de suplinitorT 49

Eforia ocupandu-se de cartile didactice. Nuinire de comisiune pentru cer-cetarea une! aritmeticT .. 4 . . . 49-50

Comisiunea intershe lucrarea sa. Jurnalul EforieT hotäresce totusT: sa. setipfirésca manualul de aritmeticfi a luT A. Marin in 5.000 exemplare; ce sase predea in cele 4 clase? 50

La 21 Aprilie Eforia serie directorului tipografieT Andrei Adamovicl pen-tru acésta Idem

La. 3 Septembre Alexe Marin presintti un manual prescurtat de aritme-tica pentru clase I si a II primare. Resolutia lul P. Poenaru. Comisiunea ;A. Orescu, Pavel Vioreanu

Alta aritmetica a WI Stileseu V.; apol a lul A. G. Poenaru. Eforia le re-comandi pe cate trele comisiuneI (Orescu, Pavel) spre cercetare . . . . Idem

Comptul imprimatulul celar 5.000 de exemplare (8.139 lei, parale 20) dinaritmetica luT Marin . Idem

Se mal da luT Alexe Marin, pe langA suma de leI 1.481, parale 20, Inca1.000 leT .. . . Idem

ModificatiunT la regulamentul confectionareT cartilor didactice . . . IdemDictionarul Eleno-roman a luI G. Ienide. Domnitorul aproba a se plAti

luT Iénide pentru acésta. Cat? IdemBarbu D. §tirbeill ocupat de redactiunea Fóiei ScItesci . . Idem&eta de fete de la Sf. Spiridon. Actele relative. Se propune o subventie

de 600 galbeni pe an pensionatukt1 Contese1 de Grands-Pres . 52Directora scelel de fete de la Sf. Spiridon : Polcovniceasa Iacobsohn . IdemPana la &ire& localuluI se inchiriaza casa luT Mauuc pe podul TerguluT-

de-afara . . , . . . . IdemScela de fete din Cralova . . Idem

Moldova. . . . . IdemGazeta de Moldova anunta desbaterea asupra nouluI aseOment al scele-

lor (articoluI lui A.saki) . 52-53Promulgarea de Ghica a noulul aseçlemént scolar, in 1 Ianuarie 1851 53Examenele de iarna se in in Aprilie 1851. La Socola ins& la 5-15 Fe-

bruarie . . . IdemGhica visited la 18 Aprilie scela de fete de sub directia D-luT D. täza-

rescu IdemLa 15 Iulie se termina examen ele de vera in idemDeschiderea internatulul de bietI pe anul 1851.1.852Buletinul oficial i gazeta de Moldova publica acésta ; 120 elevi: 80 bur-

sierl, 40 solventI cu 2.000 leT anual. Conditiile de admitere 53-54Se scade pretul solventilor de la 2.000 la 1.200 anual. Anaforaua sfatu-

luY carmuitor i resolutia DomnitoruluT . 54Entusiasmul redeschiderei acestuT liceü . tIdem

986Pagina.

Aug. Tr. Laurian, in locul luT G-. Siulescu, reorganiséza liceul, ajutat deN. Ionescu, Chinezu i Cosin 54-55

Zacharia Colurnb predá latinaVechiI profesorI rimasI: Vasiliu, Pop, Econ. G. Ionescu, Partenie Antoniu

Patriciu 55Director internatuluY Part. PatriciuCursul de sciinte naturale: Stamate : Cursul superior, Gr. Cobalcescu

cursul inferior. Iordan limba francesá cursul superior, Metaxa limba elina. IdemOcupatiunea rusésea continue. Guvernul introduce linaba rusa in seminar,

ha s'r in gimnasii. Cohsulul rus recomandi mal multe persone din Basarabia IdemGr. Ghic,a aproba pe Al. Rateo IdemSe serie consultdui ea si vinä Ratcu cu lea de 6.000 lel anual plus spe-

sele drumulul MemRatco cere 6.000 lei cheltuiala drumului, la 8 Fehruarie 1852. I se aprohii IdemIn anul 1851 s'ad redeschis numdi 4 clase, a V se infiintä in 1852 s. a.

m. d. In cat 7 clase complecte sunt in 1855 IdemCe ail devenit elevii din clasa mal inaintata a redeschisulul liceu; Dabija

Culianu, Marzeseu, etc.? IdemSe simte imbunatfitire si in scedele primare, prin inspectia activa a luI

Laurian IdemDificultatile scOlelor primare din judete pentru local si material . . . IdemIncercarea de a se mari bugetul sofdelor, Sfatul Administrativ nu aproba 56Anaforaua sfatuluI pentru a inlesni linerea soilelor din térgurile tinco-

tale din veniturile sc610 iar nu din eforiile acelor térgurY . . . . , . . IdemEforiile judetene obligate numaI de a trimite in comptul lor la Iasi cate 2

scolad pen tru acá la de arte, si acésta pentru cate-va eforii: anaforaua sfa-tului Idem

La 18 Iunie (vacantia sosise) se deschide soila publica din Dorohoii . Idem350 leI, donallde D. Hasuas, se6lei din FalticenI peratru carp la elevil sáracI 57Vasile Apostoleanu numit la 4 Ianuarie 1851 inspectorul so5lelor din dis-

tridte ldemSeerla de fete sub directia lul Lazáreseu, D-na Fani Enhard, angajatá ca

guvernantá i profesora de lucru la acésti seed& IdemReorganisarea seminaruluI Veniamin A.naforaua Divanulul obstesc. Re-

solutia. Legea i progTamul seminaruluT Veniamin Idem&Mete catihetice linutale conservate 57-58Noua lega a serninarului judecata de D. profesor Erbiceanu . . 58Profesoril ee ali fost chemag la se ninariii in 1851 IdemGr. Ghica, visitand Hui, alege ham* casele pentru seminar, care s'a des-.

chis In Octombre 1851, dupe planul %cut de Suchopan, egumenul de Dol-jescI . Idem

Cultura generald , IdemSc6lele romane pentru israelitY. Programa acelor scQli. Intretinerea 58-59In IasI niel un pas nu s'a fácut in acestá privintaAlex. Teriachiu oranduit de domnitor a merge in Prusia sa studieze or-

ganisatia scélelor. Idem

287Pagina.

40 galbenT pe an lta G. Popovid care studia medicina la Lemberg. . 59Gr. Ghica donéza 6.000 leT cabinetuluT de sciinte naturale IdemConcurs intre geometri pentru un nod plan topografic al Iasilor . . IdemEclipsa din Iulie '1851. studiatä de Th. Stamati. Po'mica din asta causa

In jurnalele Zimbru i gazeta de Moldova IdemEgumenul grec de la TreI-IerarchI vopsesce rara control icemele vechI IdernG. Maki protestéza IdemEgumenul grec a topit policanprul cel mare de la Vasile Lupu. ScolariI

inflacarag de la ora de retorica a profesoruluI N. Gusti, ameninlape egumen ca. !I smulg barba de va topi i al II policandru. Acest policandrue scäpat Idem

Redeschiderea bisericeI la 2 Decembre 1851. 60Asaki protege pictura. Tabloul Wane de lg Baia a luI §tefan cel Mare IdemInTéra Romanésca Domnitorul acordä protectiune maI efic,ace frumòselor

arte IdealSe cumpara cate-va tablour4 de la pictorul Leca pentru museul de picturaRaportul Eforid spitalelor IdemP. Alexandru cu bursa de 4 ani, din casa scalelor, spre a studia pictura

Roma. La 1856 el e la Paria IdemaPlanul pentru un conservator romanesc . . . a inmanat luT tirbeifi IdemResolutia nefavorabili a luI tirbeiù IdemProectul cu resolutia, trimis la Eforie. Resolutia Eforid IdemArti$tiT Wachmann 0 Wiest Mena

Proectul lui -Wiest pentru o scalä de musica. Resolutia maI favorabilä alui§tirbeia idem

Subscriptiune, culésa prin reinfiintarea societateI filarmonice, pentru a serealisa proectul lul Wiest. Eforia primesce. Domnitorul randuesce comitetulpentru adunarea subscriptiunilor Idem

Teatru National, Alexandri 0 Millo. Teodorini 0 Poni. Teodoru i BonciuD-nele Sterian, Gabriela (Luchian) si Nini Valen i 61.

Repertoriul dramatic din 1850-52. Poetul Romantic, Cucema Chirita,Un trantor cat dece, Musa de la BurdujenI, §oldan Viteazul, 'InturnareaPlae$ilor, Bravo de Venetia, Schyloc (Negutátorul din Venetia) 61-62

Beneficia pentru incendiatil din Barlad 61Matd Millo calatorind spre Bucuresci. 62Trupa francesa sub Delmary IdemMillo oprit a trece in Téra Românésca. Millo la Bucuresd. Int6rcerea la Ia$T IdenOpera italiana la Ia$T. Pietro Tozolli, D-na Tufaldi. . . IdeniArtistil Conski, Miculi i Frankelstein la Ia$T i Bucuresd IdemMiculi serie musictl romana IdemComisiunea de cartI didactice din BucurescI, la 1851. Carp aprobate prin

decret donanesc IdemTinerea registrelor de A. Pop. Gramatica roman& de I. Pop. Epitomae

Historiae Graecae de Maxim. Geografia de Genili. Gramatica romano-ger-mana de Limburg. Introductio inalinguam latinam, de Maxim. Isus Hristosséa legea noui,.de Peneseu. Abecedar roman de G. S6ulescu. Gramatica ro-

288Pagina.

mtina de Vasile Ianovici. Gramatica rointina de K. Platon. Gramatica ro-mAnii de N. Mácbrescu. Dictionaras românesc de Stamati. Prescurtare de geo-wrafie sfAnta de archiereul Dionisie. Urziri istorice de Neat Scriban. Geo-tmetria descriptiva de A. Orascu. Logica judeatorésca de Al. Aman. 0 ser,16-time la Ora, de Ant. Pana 62

Fabule, de S6rbu. Dictionarul eleno-romAna de Ioanid Llem

Librarul Ioanid editéza cArti rele IdemPleiada de barb* din Moldova 63Literatura cA4utA in Bucuresdi MeinSchwartzenberg i gazeta Transilvaniel IdemGr. Ghica calatoresce in Moldova MereMihul StArcea de N. Istrate. Polemica in privinla lui IdemFundatiunea jurnalului Zimbrul i supresiunea luI IdemPresa Bucuresci, Iasi, Galati si Ardeal ideMJunimea ronad nei, jurnal publicat la Paris 64Alegezea mitropolitulul Sofronie Miclescu IdemDonatiunea lui Gr. Krupeski pentru scéle IdemAlergare de cal la IasT IdemSigiliul numicipalitAteT Iasilor IdernGap. IV. Anul 1852-1855 65Redeschiderea scélelor. Dividerea clasel I-a gimnasiale in 2 sectiunl. Ori-

ginea gimnasiului Lazar. Raportul despre acésta. Publicatiunea relativa inVestitorul romAnesc Idem

Fondul easel scélelor speculat, Lop,r. I. Váckr...escu se imprumuta din acestfond 66

Religiunea adaosA in programul gimnasiuluI la 1853 IdemLimba ,Latina continua in clasa VI. CAte 1 profesor de fie-care chg. Ra-

portul Eforid ad-hoc. Limba roman& studiata comparativ eu latina . . Itlem

Lefile profesorilor 67Evenimentele politice impedicA scola 68Ocupagune noué. rusésca. Gr. Ghica párasesce tronul. Generalul Urusof

In fruntea guvernultd moldav. Generalul Budberg la munteni i preseditedivanului ambelor Principate. Contele Ostensaken vice-presedinte in Mol-dova. Acte relative la scoll din timpul ocupatiuner rusesci . Idem

Budgetul pe 1854 si raportul catre generalul Budberg IdemAdaosele la buget pe 1854 IdemPensionatul de fete din Sf. Spiridon. Scéla din PloescI 69Bugetul scélelor muntene pe 1855. Lista profesorilor de la St. Saya la 1854. IdemFacultatea de drept din Bucurescl in 1855 70Ingineria civilA. &Cola relativa Idem

f=

Bursied n sträinètate IdemMuseu, bibliotecA, pinacoteca, etc , .. . . , IdemPensionatul Elisabetan IdemSaga de fete la 8latina . . . IdernSimeon Marcovici demisionézä de la catedra i tr&e la Eforie. A. Drugeanu

suplinesce retorica . . . . Idem

49

289Pagina.

humalul pentru numirea ca profesor de istorie la Sf. Saya a luT AlecuKretescu .. , . . 70

Nestor si Iacomi profesorY 71

Jurnalul Eforiel pentru numirea luT Andrei:6 Nestor ca adjunt si a unorsupleang. Mihail Capatineanu si M. Iacomi supleantI Idem

Serdarul Genili mort. Paul Dimitrie iserban Alexandrescu suplinitorT 72Decretul de numire a luT Drugeanu in locul luT Sim. Marcovid . . IdemConcurs pentru catedrele vacante de la Sf. Saya, Craiova i judete . 72-73Roques suplinitor de limta francesa 73Catedrele de la Sf. Saya ND 73-74D. Theot demisionéza de la limba francesii. Monti-chiamat a'l inlocui. 74Domnitorul aprobi infiintarea unuT al II-lea internat de 20 stipendiAT . IdemPensionatul Riureanu i Bucholtzer . IdemPrefacerile de la girnnasiul din Craiova. Infiintarea clase! IV gimnasiale.

Profesorul Fontanini la clasa IV. Asemene Dufour la clasa IV si V . . 75Prohibitiunea cumululuT de catedre IdemOrdinul Eforiel catre profesoriT gimnasiuluT, sä oblige pe scolarT a redacta

lectiunile IdemJurnalul Eforiei pentru acordare de premiT la scolarT ... 76Wei preoti1 pot fi preferitT ca invalätorT de religiune in scoMele judeteneca invatatorT satescI Idem

Infiintarea catedreT de limba latink la clasa IV IdemFacultatea de drept in 1852-1853 76-77G. Costaforu profesor de drept civil si penal 77Raportul In! Bozianu asupra facultätet §tefan Ferechide la catedra de

drept administrativ 77-78Programul facultaleT de drept din '1853 . 4 78Domnitorul nu incuviintéza programul IdemRaport noù la Domnitor in acésta privinta Program noil i oraria al fa-

cultateT de drept 79-80Primul contingent de absolventi aT facultateT de drept cu numele lor. . 81Raportul departamentuluT credinteT cátre Domn in privinta acestui con-

tingent .. 8L-82Departamentul dreptate al PrincipatuluT rornanesci citre departa-

mentul credinteT pentru tinerii absolvent1 al facultatel de drept 82-83Numele tinerilor i gradul Invatäturel, din 27 Ianuarie 1855 83.Reforma serail muntéya. din 1855Neajunsurile ce le vede ministrul din causa relei sisteme 83-84Consecintele acestei rele sisteme: tinerime us6rA, trandavä, fara principii,

rebelä, pretentilisä, infumurata, etc . 84Reforma dupe programa francesa de sub imperil'''. Consiliul profesoral IdemProgramul proiectat de ministru IdemResolutia Domnitorului asupra raportuluI ministrulut. Observarile ce le

face Domnitorul IdemDepartamentul credintei comunica. programa si resolutiunea Domnesci in

cercetarea EforieT, care orandueste o co nisiune 84 85

290Pagina.

Subventiune anuala fiuluT luf S. Marcovici, rnedieinist la Paris. Refusajutor lui B. Boerescu spre a continua drep tul la Paris. 1854 Paul VioreanuuMine bursä de 250 galbeni, ca sa faca dreptul la Paris 85

Tineril bursieri trimesi in 1855 sunt: Dual studenti la drept, unul ingi-neria civila, unul studiul pedagogid Idem

El se vor trimite prin concurs. Regulele concursului IdemArt. 1. cere de la concurenti bacalaure,atul. Niel unul din scolarii ce ur-

maü cursurile superiére de drept i inginerie la Sf. Saya, nu aveaù diplomede bacalaureat 86

Protestul lui C.Boerescu, C. Exarcu, V. Petrescu la Eforia sciilelor contraacestuI articol Idem

Raportul Eforiei la Domn, prin care cere incà o a V-a bursá pentru ma-tematici 86-87

Hotárirea de incuviintare a acestei cereri, de cdtre Domnitor 87Numirea comisiunei pentru examinarea persénei destinate pentru studiul

pedagogiei IdemEfectul protestului scolarilor contra cererei bacalaureatului : jurnalul

Eforiei cu modificarile fácute concursului 87-88Fiul logofauldScarlat Gr. Ghica, trimis in Franta pe contul EforieT, tara

concurs, spre a studia dreptul. Actele relative: petitia logofetului, Domnito-rul pune resolutia: .sä nu se mai amane a sa trinaiterea, adresa secretaria-tului catre Eforie. Eforia 11 trimite pe 4 anI, cu 240 galbenT pe an -I- 40galbeni cheltuiala drumuluI I 88-89

Raportul Eforief la Domn pentru resultatul concursului de la 1 Septem-bre 1855: s'a presentat numaI pentru pedagogie institutor Gr. Vlädescu dinFocsanI. Notele obtinute dé candidat. Eforia e de pärere a i 'se acorda bursa. 89

Se proiectéza in 19 Iulie 1855 a se mal' trimite in strdinétate: 2 tineripentru agricultura si 2 la o scéla de arte. Petru Aurelian se presinta a fitrimis pentru agricultura Idem

Bugetul scólei de agricultura, cheltuelile acestel scoli si a sceblei de dulp 9025 elevI interni in acestä scedd, 1 profesor de agronomie si 1, de limba

romänä . . IdemTotusi pentru acésta soóla 1 revisor si I inspector ate ou 800 si 945 lei

lunar . <

Mai era in personalul scélei un mester ferar si 1 mester lemnar . . IdemPersnnalul scedel de du§li: un saditor de chnili (9.729 lei), 2 familii mila-

neze si un colaborator (publicist) cate 200 le) lunarVenitul scedei de arte, cheltuelile ei . Idena

Ucenicl interni. Personalul scólei. Bugetul cumpérdrei de instrumente IdernOficiul Domnitorului tibeiù catre Eforie pentru proectul de sc614 de co-

presentat de marele Clucer Bengescu II 90-91Eforia primesce infiintarea sc6lei de comer. Chibzuirile sale 91Programa scéleT cornerciale 91-92Resolutia Domnitorului a e peste putintá a se intoctni de o-datá complect

acésta sc61a. Intocmirea lui 92Lucrul rémäne baltd pana in 1857 Idem

291Paguul.

Decretul Caimacamulul Alex. D. Ghica, din 11 Ghenarie 1857, pentruscalä de comercia 92-93

Marcu Antoniu Canini cere sà fondeze, cu aprobarea guvernuluI, un in-stitut filologo-sciinlifico-comercial 93

Scala ost*scä continua cu subventiune din casa scalelor. Generalul Bud-berg in favarea eI Idem

Eforia preocopändu-se in 1855 de scala normala preparanda de institu-tog i institutare. 30 bursierY de la Sf. Saya, 10 fete bursiere pentru acéstäscald. Idem

Raportul EforieI scalelor dire Domnitor in privinta acesteI scale normale. 93-94Pensionatul de fete de la SE Spiridon. Actele relative pentru clädirea luI. 94-97Tate lucrarile de corespondenta nu daa resultatul dorit. Fetele continua

a fi bursiere prin pensionate private 97Ana Iacobsohn in fruntea pensionatului domnesc de fete IdemPensionat de fefe la Buzéti, in 1852 IdemParintii de prim judete 41 dail fetele la scalele publice de Merl . . . IdemEforia, prin circulare la institutorI, opresce primirea fetelor in scalele de

WIT . 97-98Scala de fete Lazär-Oteteleianu din Craiova ; bugetul, cheltuelile . . 98Scala de fete sèrmane din BucurescI. Donatiunea Clucerulul D. Urjan de

10.000 let in 1854 Idenn

Raportul EforieI la Domnitor pentru scalele primare: sä se unésca clasa IIIcu a IV, la unele orase; sa se despartä clasa IV de a III, la alte orase . . 98-99

Resolutia DomnitoruluY, prin departamen tul credinte1, relativ la raportulde mal sus 99

Instructiunile EforieY, in 37 de articole IdemScedele sates& CeI 2 lei, darea satenilor pentru scale, distrasI della scop . IdemResolutia Domnitorultii pe raportul EforieY, din Decembre, relativ la sea-

lele satesci IdémDepartamentul credintei insistá pe Lang& Eforie sa impace cheltuelile sea-

lel de agricultura si arte cu redeschiderea sceolelor satesci IdemAnaforaua departamentulul bisericesc catre Domnitor, tot pentru scale

satescI 99-100Tot relativ la scalele satescY, alte 2 acte 100-101Raportul Eforiel la Domn pentru deschiderea pe la judete de cursurY pre-

gätitére a inv6tatorilor satescI. Chibzuirile Eforiel 101Sporirea lefeI revisorilor de scale sätesd, din Oecimala lefilor invalatorilor. Idea]Raportul departamentulni credinteI catre Domnitor, in acésta priviniti.

Resolutia DomnitoruluI 102Regulamentul intocmit de Eforie, pentru pensionate i scale private de

Meg si fete 192Scolara invèländ pe la zidurile bisericeI. Eforia serie departarnentulia cre-

dinteY sä oblige pe epitropii bisericelor locale, carY aft chili!, a da una ca saläde studia 103

Rèspunsurile epitropilor dupe la bisericI IdemLista scalelor tinute pe la bisericI. Observatiile revisoruluI general. . '103-104

292Pagina.

Subventiuni si ajutbre scalelor private In 1852: 5.000 lei D-nel MariaTepeghi6sa directare de pensionat de fete 200 galben1 pensionatulul Miti-lineu ; 200 galbenT D-nel Elisa de Blaremberg, maT apoi incd 100 galbeni . 104

Discursul solemn al lui C. Bozianu, la examenal din 1851 1852. Con-statgrile din discursul gil 404-105

ImpArtirea premiilor. Dis :ursul Dorrinitorulul, laudd pensionatul Bucholtzer 105Din statistica anului 1832-1853: gimnasiul cu 8 clase, 333 elevi; facul-

tatea de lee cu 21 studenti; 828 elevi in 4 sedle primare din capitald; sea-lele din judete cu 2.915 elevi; scalele de fete din judete cu 135 eleve; in-Oldméntul privat: 5.240 scolari, etc. Idem

Examenele pe 1853-1854. Discursul solemn. Tabela statisticA din acestan, comparatä cu cea din anul trecut dm

Causele sciderei. Spor in 1855iIdeem

Lista personalului didactic din scalele muntene IdemConsiliul scedelor din IasT 106A. Tr. Marian in local lui Sdulescu, inspector general al scalelor. . , IdemProgresul scedelor moldovene ldemAcest progres amenintat in 1853, prin ocupatiele straine IdemDe unde venea amenintarea7 Boerii, memorial In( N. Sutu . . IdemSfatul armuitor suprimd prin raportul lui Budberg memorial luT N. Sulu idernCondein simpatic pentru români, pe marginea acestuT raport al sfatului IdemResolutia lui Budberg pe raportul sfatului cirmuitor IdemN. Sulu, rusinat, se a/Jail in 1855 in jurnalul Zimbrul 406 107Laurian trimis cu o misiune in Europa. Ziarul Zirnbrul i acea misiune.

Barnut tine local lui Laurian 107Rèsboiul de la Dundre i scalele române. Complectarea gimnasiului . IdemScala centrald de fete din IasT. D. Läzirescu iI dd demisiunea din clirec-

torat ; suplinit provisoriù de D. Stoica, numit definitiv serdar Petrache Cos-tandache Idem

Orfanotrofia din Iasi, fondatd de vocll Gr. Ghica, in 1 Ian uarie 1852. Pro-gresul sub Anastasie Mu. 15 ma-se ea diplome, in 7 August 1855 . . . Idem

Seminarul Veniarnin. Carta intre rectorul Filaret Scriban i epitropia Se-minarului. Manifestatii lui Scriban, la examenele de veil din 1852-1853 Idern

Clasa VI la seminar in 1853-54. Seminaristii esiti ou patru clase, in1852, 53, 54 si 55 Idem

Numérul internilor din seminar IdemLista profesorilor din seminar, dupd D. Ebiceanu 108Programa i orariul seminarului pe 1853-54 idemFilaret Scriban archiereil, 1852 IdemSeminarul de Hui intocmit de episcopal Meletie, .dupe modelul celui din

IdemAlti profesori aï seminarului, in 1854 IdemSeminarul de la monastirea Neamtului IdemN. Istrate director la Departamental cultelor, rtinduesce o comisiune

cerceteze starea seminarului Idem

293Pagina.

Suchopan acuse pe Neofit Scriban, cä a dat modelurI de retorice din Vol-taire si PerintiI Apusulul. G. Seuleseu demisionéze din comisiune . . . Idem

Budgetul seminaruIul pe 1853 108-109&Aid primará in Odobesd, cerute de tèrgovelI ; la Paneiu sale primará

urbane in loc de setésce.; la Pietro sale filial de fete 109Sala de fete la Berlad, prin 80 galbenI din partea °multi! si din fondul

Codrénu. D-ra Evosehi numite institutäre . IdemN. Codrénu lase prin testament 8.000 galbenI pentru seoll in Bérlad. Ce

s'aii fáeut aceI banI? 1dem

Sala de fete din Tecuciii (1854). Profe. ara D-na Elena Cernat. . . IdemAustriaciT inchid sala luT Rosali (Septembre 1854), luAndu'l localijl. Idem

Hrisovul Domnesc din 1852, pentru organisarea scóleì primare din Th -gul-NémtuluI de catre Neonil, staritul monastirel Néintu i Seeu . . . 109-110

Salele sátesel in Moldova. Preocuparea ministrulul de instructiune . 110Contractele de arendarea mosiilor monastiresd, cu obligatiunea de a con-

strui local de sale, dupe anume plan. Actele relative pentru local i for-marea de inveletorl 410-141

Anaforaua la Inältimea sa i resolutia acestuia, retativ la seälele sátesel 111-112Luare de dispositil in consecuente, relative tot la sale sätescI . . . 112-113Conform acestor dispositiuni s'a scris la revisor, inspector general, la co-

mitetele de inspectiune, etc 113Lista generala a salelor la earl se cereaü de fiesi-care cite o sale ele-

mentará Idem

Se decide, ca In 1854 sá se deschide 15 sale sätescI. Inveletorl dintreseminaristiI ce ail renuntat la preotie. Bucuria lui Laurian pentru aasta.de 100 leI /nvetaterilor. Primele scoll proectate. Idem

Ministrul instructiunei cere a se indatora i monastirile (ehinoviile) pe-m4ntesei sä faci seoli pe mosiile lor 113-114

Referatul departamentuluI adus in desbaterea sfatulw, pentru sala pre-parandale 114

Proect pentru infiintarea institutuluI preparandal 114-115Ambele aceste eered (ehinoviile i sale preparande) sunt aprobate. Se

face cunoseut MitropolieI ca s'A dea me.car 2 °del in mitropolie, pentru sede-rea provisorie a 25 invetetorT sátesd. Raport la Domn pentru acestea . . 115

Mesura ea monastirile inchinate sá elädéscá sale pe mosiile Ion, revocatain timpul ocupatiunilor sträine. Revenind Gr. Ghica, departamentul averilorbisericeid ce l e din Roil acéstá obligatiune, prin anafora la Domn . . Idem

Interpretarea § 16 din regulamentul scolar, privitor la monastirile inchi-nate i chinovii .. 1'15-116

Local pentru biblioteca i muzeil, In BueureseT 1'16

Julius Baras propune EforieT cumpärarea primelor colectiunI din seiintelenaturale 116-117

Prima linie telegrafiee in Moldova. Prima telegrame. Cet costa o tele-grame? . 117

Comisiune pentru fixarea mesurilor diverse, in uz In Muntenia . . Idemromene provocate a lua parte la expositia din Paris (1855) . . . Idem

294Pagina.

Chestiunea banésca dintre epitropia sc6lelor i cabinetul de sciinte natu-rale din Iasi. 117-1'18

Artele plastice nu fac marl' progrese. In Iasi, casarma de la Copoti ca lu-crare architectonica 118

Elevul Petru Mateescu (din Muntenia) trimis la Viena pentru *Wei, cu240 galbenT pe an. Fuga in Egipet a Familiel Sfinte (tablog) . . , . , Idem

Expositiunea la Iasi de 20 tablourl ale lui Schiller (din Iasi), reintors Intéri de la studiul picturei. Schiller insarcinat de V. A. Urechia sä restauretablourile din pinacoteca de la Iasi Idem

Music,a vocali face:progres in Iasi, prin maistrul I. Cart. IdemJurnalul Eforiei din BucurescI, prin c,are Wachmann e numit profesor de

musica vocala la scella primara din vopsétta de Verde, cu léfa 400 lei lunar. IdemActul Departamentului bisericesc catre Eforie, pentru un aseslamént coral 118-119Imnul compus de Wachmann, cantat de eleviT sc6lelor primare la exarne-

nul din 1853 , 119Opera italiana la Iasi si Bucuresci. Genul de comediT nationale, drama

francesa'. de Bulevard. Artistii Millo, Caragiali, etc. si sceda declamatorie a luiPascali , . Idem

Renascerea teatrului roman, cand i cui se datoresce ? Piesele publicatede Ateneul roman din Bucuressi Idem

Bibliografia schitata a acestor ani: Jurnalul Steaua Ronuiniel a luT M.Kogalniceanu, Bomdnia literarci a lui Alexandri cade pi-in censuri in 1855.Jurnalul Feria din Bucuresci, etc. Idem

Desrobirea tiganilor, decretul din 28 Decembre 1845. Versurl pentrudesrobirea tiganilor. Versuri pentru Unire. Idem

Eforia sc6lelor protege diverse publicatiuni IdemProfesorul Gh. Costaforu, hotarasce sa publice Magazinut Jaded'. toresc 120Eforia desfiintézi comisiunea pentru cart& didactice. Oranduesce alt-fel

de comisiuni, din specialisti IdemLogica i Morala, traducere de L Zalomit. Comisiuue care s'o cerceteze . IdemModele de caligrafie si de geometrie descriptivi . . . . . . . 121Gramatica 'somata in paralel cu cea latina; fabulele lui Fedru ; dictionar

latino-roman (dupe Quicherat); geografie tradacere de I. Pop ; etc. etc. etc. 121.122didactice din Moldova dupe programul Laurian. Publicatia croni-

cei lui §ince 122Ritorica. lui Gusti . . . . . . . IdemPublicatiunile 1m Alexandri, ale lul Dr. Anastasie Rtu, Papiu Ilarian,

Stoica, Anton Pan, Asaki, Dr. Polizu, Serghiescu IdemPoesii oferite lui Gr. Ghica. Librariile baum i Ioanid. Donatiunea luT

Pavel §telanescu IdemDonatiunea i fundatiunea D-rului F6tu 123Donatiunea lui Spiridon Garneatii IdemDonatiunea lui Const. Papadopulo IdemCap V1856-1859 . . . . 125Basarabia rein térsa Moldovei. Caimicamil la Bucuresci si Iasi. Turburari

in sccilele din IasT. Demisiunile lui Laurian i Papiu Ilarian 125

295Pagina.

Desordine ln internatul gimnasiulul. losif Patriciu director internatulaElevi isgoniti din intervat.R5scóla celorlaIri elevI ...... Idem

Dinaitrie Can tacuzino, Panait Bal i hum N. Cantacuzin, comisarlytn-duiti de Vogoride a cerceta causele turburfirei. ScolariI isgoniff din sc61ä sieel pedepsitI 126-

Causele réscéleT, dupe comisiune IdemAnatoraua Cnézuhil Cantacuzin, din 30 Ianulrie 1858, cu referinta la

turburärl. Aprobarea luI Vogoride IdemComisiune de 7 membri, pentru primirea elevilor 127Consiliul scolar extraordinar, la 6 Februarie 1858 . IdemRecbiAmarea profesorilor demisionag IdemReInfiintarea consiliulul molar legal. Alegere de membri pentru acest

consiliù. Noul inspector scolar Theodor Veisa IdemElevir reprimitI in internat. Raportul comisiunel IdemCirculare vestind numirea luY aga Th. Veisa ca inspector general IdemCirculare la comitetele din judete, a principelul Dire. Cantacuzino . 127-128Gh. Apostoleanu, Th. Veisa si V. A. Urechil profesorI la facultAtile de

drept si de filosofie 128Memoriul de starea scólelor publice, presentat Climicämid -128-135Lista de profesoril din Moldova . . . . 1351-140Lista de scólele publice si private din Moldova 140-141Scaele publice din partea de Basarabia anexata la Moldova , 141Listi de elevil aflatorI in stólele din Principat . . IdemDeficitul de 436.000 leY rknine de platä din 1858 luI 1859 142Administratiunea st6lelor de Cneazul Cantacuzino 142Starea scólelor la venirea luI Cuza, in 5 Ianuarie 1859 IdemReferatul impipgatulni scólelor D. Melidon, despre reorganisarea gimna-

siuluI i lnfiintarea de scolI diverse 142-143Subventie de 250.000 leI din casa cleruluI In casa scedelor 443-144ConcursurY la 20 August, pen tru locurile vacante de profesorI siprolesóre 144Lista de haniI trebuitorI pen tru Infiintarea i sustinetea de scóle publice. 144-145Scoll de Meg, carI sunt de infiintat 145-146Sc6la rea15. din Ias1 146Gimnasiul din Bérlad IdemPetitiunI de barbatI i femet cu atestate, a fi numitI la catedrele vacante. IdemMalgouverné revisor al scedelor. Trecutul luI in scólele tdreI, sub Sturza

Gr. Ghica 146-147Raportul lul Malgaouvern6 despre liceul din IasI 147Instructiile date lut T-Veisa inspector general. Limba bulgara . . . Idem

Hrisovul coloniilor bulg5resci din Basarabia , . . IdemDeschiderea cIaseI I gimnasiale In BotosanI, Bérlad, Galaii, Focsäni. Lo-

calele acestor scoll hotárIte a se face prin subscriptiune publick . . . , IdemDarea de sémii catre Domnitorul A. Cuza a luI M. Costaki despre starea

In e,are Cainafic5mia luI Vogoride a lasat sc6lele 147 149Deficitul pe 1858 de 544.143 lei, plus datoria de 126.000 lei, de plätit

In 1859 149

296 --.Pagina.----7

Venitul si spesele neapdrate pentru 1858 - , 149-150Buget cerut de la Camera, de 3.034.458 , 150Adlogirile de spese pentru creatiunile din 1858, continua s'i in 1859 a se

preleva din venitul averilor monastirescl si a monastireI Mavromolul . . . IdemRaportul lui Petru Costandache, din 1857, catre departamentul bisericesc,

pentru scólele din Basarabia .., r 150-151I. Ionescu, dregätor al coloniilor din Basarabia, cere scoli romanescI prin

chiar coloniile bulgaresd, si 25 invälatorY pen tru descbidere de scolI in 1857 152Intrigile CnézuluI Cantacuzin contra scélelor române din coloniile bul-

gave. . . . ..-. . . i . r IdemHrisovul luI Vogoride, din 10 Iunie 1858, in cestiunea scólelor din Ba-

sarabia , , IdemScóla primara din Ismail. No. elevilor in 1858 si 1859 . . IdemAlte scolI In Basarabia, Fin staruinta MI I. Ionescu IdemSórta dificila a schlelor din colóniI IdemScopul cultural romanesc in Basarabia si I. Ionescu, P. Costandache, Pav-

lov, Gabriel Th. AvineanuidernAsaki activéza organisarea, une!scéle preparande. Cere sfatuluY sume mal

marl pentru lefile invätätorilor si pentru clädirile nouilor scóle 163InvétatorI din scóla preparandá, din preop si diaconI, lefile invägtorilor

satescI, programa scóleI preparande . IdemCatalogul preparandilor earl s'ail examinat fa 1 Iulie 1858 . . IdemComunitatea térgulul Hería cere sc6111.. Se aproba . . . . , . . 154LocuitorlI din BurdujenI cer scólä . . . IdemBugetul sc61e1 primare din Térgu-NeamtuluI cu un internat de 18 elevI,

de la 1 Septembre 1856 panä la 1 Ianuarie- 1857 ., IdernA II scóla de Meg la Bacad. Scóla primará din Dorohoid primesce o do-

natiune. Scóla primara din monastirea Vorona . , 155Orasanii din Térgu-NeamtuluI cer scólä de fete. Re olutia Caimacamului. IdemG. Asaki propune ca scóla sa o dea monastirea Agapia si nu monastirea

-Neamtulul IdemSe cere din nod scóla acésta prin Septembre. Se trimite institutóre prin

Decembre 1858 .. Idem&Cola de fete din Bérlad IdemAlte seal 1)rimare deschise in 1858: in Piatra, Botosani, GalatT, Hui,

Térgu-Frumos, Ismail, Basarabia, Vasluiù', Térgu-OcneY IdemSc6le de fete in 1859 se deschid in: Roman, Bacaii, FalticenI . . . , IdemImbunitätirile procctate in 1859 sunt ardtate de V. A. Urechia . . . IdemInstructiunT, relative la predarea diferitelor materil Insólele primare,

dupe programa 'or 156Raport asupra bugetuluT scólelor In 1857 IdemDiscursul lul V. A. Urechiá la deschiderea consiliulul scolar pe 1859,Unlcomitet de D-ne sub presedentia M. S. Elena Cuza, pentru inspectiu-

nea suprema a scólelor. Memorid despre starea invätätureI publice . . . . IdemJurnalul Incheiat de ministrul Principe D. Cantacuzino, In 22 Octombre

1858, relativ la clidirea si deschiderea de scoli dupe un plan anumit . . 156-157

297Pagina.

Un plan de sc6la e gata in 6 Martie 1859, dar e prea luxos. V. A. Urechia11 inapoesce 157

Plan proiectat, in 1857 157-158Planul de sae sätéscä modificat in 1859 1860, i simplificat de V. A.

1Urechii 58-159Preocupatiunea Iui Alexandru loan I pentru sceda satésea 159Se complect5 sc6la normal& de la TreT-lerarchI prin profesorl de valke :

B. P. Hasdeii, Gr. Cobalicescu. V. A. Urechil la cl. I lancasteriank. , . . IdemFetele de la 6-12 anT primite in scedile satescI de baetT, in 1859. . . IdemJurnalul ministeruluT de culte i instructiune, incheiat de directorul mi-

nisteruluI V. A. Urechia, pentru primirea fetelor in scólele de WIT, catreconsiliul scolar. 159-160

Raportul consiliuluI scolar dire minister, in aceaq cestiune 160 161Referatul directorultif ministerutuT de instructie, V. A. Urechia, catre con-

siliul de mini0ri, ar6tand intelegerea intre minister 0 consiliul scolar, inprivinta invdtatureT fetelor . . 161-162

Resolutiunea consiliuluT de minivtri asupra acestuT referat. Dispositiunileluate in consecinti 162

Raportul consiliuluT scolar catre minister, ca, dupe alegerea profesoruluT,sa Inv* bäetil diminéta i fetele dupe masi, ség impreunä Me t1 0 fete.Conditiile profesoruluT fiind insurat orI neinsurat

Date la c,arI deschis scolI satesel in 1858 0 1859 in Mol lova . 116d2em163

Donatiunea logordtuldl Iordache Costache Boldur, pentru deschiderea uneTsec:4e normale la HudescI 163

Deschiderea de scoli reale in Moldova IdemProfesoriT de la scedele reale din capitala cer lea pe 7 lunT IdemReferatul sámesiel scedelor §i a milelor pentru plata acestor lefT . 163-164Resolutiile puse pe r-eferatul same0eT scólelor , 164Ordinul directoruluI ministeruluT V. A. Urechia cdtre casierid StatuluI sfi

platésca lefile reclamate , IdemScóla real& din Gala ti IdemGimnasiul Codreanu din Bérlad IdemGimnasiul din BotopnI IdemGuvernul lu Alexandru Loan I desfiintéza. scaele -catihetice din judete, in-

trunin-du-le cu acólele primare 164-165Seminarul din Roman 165Seminarul din monastirea Neamtulul merge. -r6h. Imputarile adresate de

minister staretuluI monastirel IdernSeminarul de la So'cola. Intrigile contra luI Filaret Scriban, partisan al

UnireI IdemConflictul intre Mitropolitul Sofronie i eful departamentului bisericesc IdemArchim. Mechisedec rector la seminarul in Hu4, in 1856AbsolventI de al seminaruluI trimi0 la Atena si la Halchi (seminar in

Constan tinopole) pentru studiI teologice . . . . , . . . Idem

Aug. Scriban, studiat la Petersbing, profesor de retorica la seminarul Ve-niannin, 4858 , , . . , . . Idem

298Pagina.

Referatul departamentului instructiei publico catre consiliul de ministricere ca seminariile sa tréch sub administrarea departamentuluI instructiunei,ceca ce se si face 166-167

Resultatele acestei concentrarl de adrninistratiune a Rotator setninari-cesci . 167

Publicatiunea pentru a opri hirotonirea de preoti i chiar calugari ig-noranri . . . Idem

Ajutere cu burse la studenti din facultatea filosofica si de drept. Actelerelative , . . 167-168

Bursieri In strainetate, la sthdil speciale Bosie, Ciurea Codrescu, Cobal-cescu, P. Poni, Al. Odobescu, N. Culianu, Gr. Marzescu, A. Peia, G. VasiliuPilat, V. Agapi, D. Chinez, D. Ulea, etc. 168

Insrijitor de bursieril romanI din Paris profesorul Royer-Collard . . IdemIerodiaconul Clemente, G. Erbiceanu, G. Dimitriu, bursierI la Atena, cu

120 galbani pe an fiescare, 1856 IdernIerodiaconul Eronim, Ierorod Damaschin, monachul Ghenadie, bursieri la

Halchi, cu cate 80 galbenI pe an IdemPrimele eursuri libere gratuite in Iasi, 1858 Si 1859. I a profesorului

Miclea 109Curs public de comptabilitate, economie politica si finance. I. Ionescu nu-

mit profefor al acestui curafara léfa.,num6rul leciunilor. Functionarilde pe la minisere indemnati a audia cursul. I. Ionescu critica actele minis-trului de finance Miclescu, fiind acesta chiar present Idem

M. Costache cere ministrului Teria.ckiu inlocuirea lui Ionescu IdemProfesorul Mandinescu inlocuitorul lui I. Ionescu ..... . IdemSala de arte din Iasi. Catalogul ucenicilor, in 1858 si 1859 . , 170Conflictul cu fostul antreprenor al scelei de arte si mesen! IdemProgramele de la tete felurile de scoli din Moldova . Idem&tilde private din Moldova. Ministrul face obligatorie predarea in aceste

scoli a limbei romane 4858 IdemPriveghiarea scélelor private de institutori idemMinistril instructiunei publice din Iasi serie directorilor de scoli private

trimeténdu-le programa, lista carti/or i conditiunile personalului didactic . 170-171Agitatiunea directorilor de scoff private prin consull streini 171Pensionatele cdrora li eel trimis circulare ca cele de mg sus . 170Publicatiunea luT V. A. Urechia in Steaua Duneiref : ravrà tirea direc-

torilor 171-172Formular de statistica scolara, in 1858 173Statistica scolarilor pe 1854-1859 174Scelele private evreesci din Iasi 175&eta romana la schitul roman din Muntele Athos Idem

Mun tenia IdemComisiunea cercetatere de programe. Raportul ei IdemLucrarea comisiunei neaplicata in 1856G. Costaforu numit de caimadmie director al saelorCostaforu trinais In Eoropa. Unde calitoresce Kostaforu. Raportul sëù Idem

299Pagina.

Planul pentru edificarea palatului Academiei IdemOficiul Caimacamului Al. Ghica pentru Inceperea construireT nouluT palat 175-176Al. D. Ghica aprobá programele gimnasiale, presentate de G. Costaforu 176

)Colegiti organisat la Craiova , , . 177Comparafiunea lntre programele din 1855-1856 oi cel din 4858. . IdemStatul lefilor, din Februarie 1.857 , ' -

MeinIn Octombre 1858 Costaforu nu ma! e director al sctilelor. Boerescu II

inlocuesce . IdemA.dunarea profesorilor primarI din Bucurescl . . . , Idenae

Insarcinärile date comisiuneI profesorilor primar! Idemhumalele ineheiate de acéstá comisiune pan& in 6 Iunie 1859 , . IdemComisiune consultativA pe lang5. Eforie (comisiune gimnasialä) in Septem-

bre 1858. Rumalul Eforiei pentru constituirea acestei comisiunT. . , .. . 178Statutele comisiund gimnasiale 478-179Lucrarea cea ma!' important& a comisiune!: ortografia cu litere latine. , 179ModificatiunT in personalul didactic. Raportul EforieT la domnitorul Cuza.

Modificaliun! In gimnasiul CapitaleT, in gimnasiul din Craiova 479-1.80A.. Tr. Laurian predä limbele clasice in cursul superior la liceil ; I. Eliade

limba oi literatura romänà, refusul sé; Panä Buescu Econornia rural& oiagronomie 11810-181

I. Maiorescu Istoria critic& si statistic& ; C. Aristia limba &in& . .

I. Maiorescu randuit definitiv director al scedelor, In locul luT B. Boerescu IdemLaurian In locul lid D. A. G. Golescu, membru in Eforie IdemRegulamentul intocmit de B. Boerescu, pentru sub-director oi epistatul

colegiulul. IdemAP-stuile Eforiei spre a Inzestra sc45Iele primare din Téra RoménéscA cu

bunl institutor! 181-1825 scolT primare In capital& cerute de Eforie la Caimacam, care aprobé 182Circulara catre tóte comitetele din judele, pentru punerea In aplicalie a

noultg program in scèlele primare IdemCirculara ideutici la cele 4 scab primare din capitala 183Noul program comunicat si directorilor de sceple private IdemCirculara EforieT la institutori in sectiunea artilor didactice . . . IdemTot pentru carti didactice alta circulará a Eforiel catre institutoril din ca-

pitall, soila de arte, agricultura, medicink hirurgie oi pensionate private 1 183-184Certificate de absolvirea sc6lelor primare, obligatiunT pentru a putea in-

tra In gimnasii1 184ScéleT din Ploescï i se adaogi o clash comercial& IdemAdresa Ministrulul A. G. Golescu cdtre Eforie, de a opri pe profesorl de la

manifestirT politice, ca profesorul Kirculescu din Buz6ii 184-185Declaratiunea ostila guvernului a luT D. Kirculescu, citre administrafia

judefuluT Buzda. Resolufia Ministrulul Golescu 185Circulara Eforie1 catre institutor!, pentru a satisface pe Ministru . . 185-186Adresa EforieT catre institutorul Kirculescu 186ImputérI In Divanul ad-hoc contra luI A. Gr. Golescu ; acesta da vina pe

Eforia, care n'a Infeles cererea lu! Idem

300Pagina.

Adresa MinistruluY Golescu catre Eforie aratandul, ca el nu a inteles atritnite mustraff aga severe institutorilor; cere infiintarea unuI Buletin alinstr uctiunel publiee . 186-187

Eforia respunde Ministrulul, justificandu'sI circulara, r6spunde asemenesi in cestiunea BuletinuluI 187-189Replica Ministrulul cultelor i instructieI catre Eforie, la adresa de mal sus 189-190

Scéla publica la Oltenita 190I. Cioc,aneli revisor pentru pensionate i scolI private de ambe-sexd . HeinSceda reinfiintatá la Ru§iI-de-Vede. Epitropia Sf. Spiridon (din BucurescI)

platesce léta de 400 leI lunar Inv6rátoruluI IdemEforia averilor BrancovenescI promite Eforie inflintarea de scolI de fete 190-191Eforul Principe Bibescu cere EforieI a publica concurs, pentru scélele ce

se va infiinta in 1860 191Pentru local i mobilare, Eforia brancovenésca publica concurs . . . IdemRegulamentul de admisiunea bursierilor In scálele brancovenesci . . Idem5 externate de fete in Bucurescl, fundatiune tot brancovenésca. . . IdemPrincipele Bibescu mal Infiintézi i premil literare. IdemEforia accepta -bite douatiunele eforului Bibescu, multämindul in numele

tärei IdemAdresa ctitoruluI Bibescu cátre Eforie, prin care cere autorisare a deschide

sail! de fete in Craiova i Caracal 192In 1861 cititorul promite scoll de fete in tóte judetele tèreï IdemScélele sätescI in Romania, de la 1855-1859 IdemCum procede Eforia in privinta localului i inv6tatorilor sttescl? . 193Episcopul de Rdmnic cere ca preotiI sä deschidá sae pe la sate IdemEforia aproba pentru preoliI capabilI: li se trimite programul . IdemCirculárI la comitetele scolare din Gorj, Dolj, Meheding, Válcea, Roma-

nail% pentru a deschide preoliI sae, prin sate IdemEpiscopal cere lefi pentru preotil ce ad sa deschida scolI. Eforia ráspunde

ca nu are mijl6ce. Cine ail sa platéscá lefl dascalilor preolY 9 193-194Scoli centrale sätescl prin fie-care judet 194Eforia intréba pe comitetele scolare, cite sate fruntase sunt pe la sate IdeinPublicatiunI de concurs pentru ocuparea scedelor satescI, in 24 Septem-

bre 1855. IdemCunoscintele ce se cer de la concurenrf IdemDepartamentul credinteI scrie Entitle, ca sá renunte la concurs pentru In-

vá,latoriI sateseI. De ce? 194-195Eforia big institue o comisiune pentru examinarea concurentilor . . 195S'aii presentat numai 2 candid* IdemChibzuirile noui ale EforieI pentru formarea de invárátorl 195-496Cestiunea preotilor de a deschide scede satescl 196Cererile Episcopulul de Rámnic la Domnitor IdetnEforia ráspunde la cererea EpiscopuluI IdemNu se face nimio pentru scedele satescI nicl in 1855, nicI 1856, nici 1857 IdemPrima adresä a Ministrului Instructiunei cátre Eforie, in afacerea scedelor

satescl Idem

301Pagina.

Ofieiul CaImacamiei ordonând Eforie deschidere de concurs pentru insti-tutori . t 197

Eforia publica materiile din cari vor fi examinan candidatil IdemEforia hotärésce infiintarea a 2.000 seoll in satele cele mal populate, in

1.857 IdemEpiscopukde Buz66 Filoteiù cere EforieT, ca candid* de invèlätorT

M. fie examinan 3n capitala fie-eärui judel . . . s . . 197-198Eforia iar nu gäsi candid* pentru concurs (jurnalul din 25 Martie (857) 198Nici in 25 Mali! 1857 nu sunt candid*. Ebria cere de la minister sá

dea porund la carmuitorT pentru gäsirea de inv6látor! , IdemRaportul revisorului scélelor satesci, despre starea scélelor din Ilfov . IdemRegulamentul intocmit in Octombre 1857, prin care revisorit i invèlä-

toril satesci aft a urma cursurile set:del centrale de judet . 498-199Institutora ati ordin de la Eforie a primi candidati de invgjätorl, sal invele 199-200Circulara care institutora superiori din téte judelele, asupra demisiunilor,

destituirilor i lefilor , . . . 200-201Circulara catre institutora superiorT din resedintele districtuale, relativá

la nutnirea de inv6tatori satescI 201-202Circulara catre eprnitetele scolare, relativa la revisora i Invétatora sc6lelor

sgtesci 202Ministerul cultelor cálre Eforie, in 22 Iulie 1859, tot pentru scóle satesci 203Adunarea votéza. 200.000 lei pentru scélele sateseT IdemCirculara EforieT catre comitetele de inspecne a scélelor, ca raporteze

starea seólelor sätescl in fiinlä IdemCirculara EforieT &Ire comitetele scolare, ca inv6tatoriT comunall sá nu

tie scólele deschise preste timpul prescris de lege, ca sa nu smulgä pe copiiiOrani de la munca ampulla . 203-204

Eforia ordonä institutorilor din Ora i comitetelor de inspectiune, ea skfondeze prin subscriAle benevolä, fonduri pentru ajutorarea copiilor saracide Ièrani, cu earn, etc 204Progresele gimnasiului Sf. Saya, cu ocasiunea examenelor din 1855-1856,1856-1857, 1857-1858, 1858-1859 Idem

Statistica scólelor muntend, la examenul de véra. din 1859 IdemComisiunea eentrala din Focsani cere Ministerulta Instructiunei publice

din Moldova relanuni statistice despre scólele Moldova. Rèspunsul ministe-rului . . 204-205

Cornisiunea central& cere acelas lucru si de la ministerul muntenesc. Ac-tele urmate Intre minister si Eforie, pentru acésta 205-206

Cursurile §peciale i superióre in Muntenia. 58 tineri ce aü absolvit fa-cultatea de drept, in 1859 206

CursurT libere. Dr. Iulius Baras tine un curs gratuit si popular de astronomie IdemCtirsul liber de literatura francesa fácut de Marsillac. 206 207Sclila de chirurgie. Acte relative. 207-208Cestiunea infiintarei in Bucuresci a unei scóle de comerciii 208-210Scóla militará pentru fiii de militar!, in 1859. 210Sc6la de elev! conductor!, in 4858 . . . . . . . Idein

302Pagina.

Bursierl trimisT in sträinètate, in 1856: Ananescu (matematici), Capa(sciinte aplicate n arte), Aurelian (agronomie) , . . Idem

Archidiaconul lov Iasi 25.000 leT pentru scelele pationale . . . . . IdemBursieri trimisT in still:Mate: M. Capupneanu, D. Petrescu, Marin,

Al. Cretescu . . . IdemBursa lul Paul Vioreanu se trece luT D. Boerescu, in 1858, pang la 1861 IdemN. Pizu, I. N. §oimescu, bursierT la Paris pe 2 anT, pentru drept . IdemAnastasie Stolojan, Solomon Goldenstein, bursierT IdemDin Burlan are bursa pentru 2 ani, la Paris Idem

absolvenp aT scéleT de arte din Bucuresci trimisi in Franta si Bel-.gia, la 1859 . . . . e Idem

Alp bursieri al sc,61e1 de arte. Un bursier la scóla politecnicá 21.1

Scidele private din Muntenia ; revisuirea br IdemParasirea alfabetului clairilic in, 1859-1860. Cea I autoritate din Mol-

dova care adopta scrierea cu Mere latine IdemAlfabet mic in tabele separate, de V. A. Urechia. Publicarea acestel carP

prin Monitor IdemAdoptarea i in Muntenia. Raportul Eforie la Domn cerend Incuviintarea

scriereT cu litere latine 212R6spunsul MinistruluI cultelor, cer6nd un num6r de exemplare cu alfa-

betul latin, pen tru Ministerul de Interne si alte autoritap. . . IdemSe trimit 200 exemplare. IdemCine e introducetorul alfabetulul latin in cancelariile muntene? . IdemEforia din BucurescI i Ministerul.InstruclidneT din Moldova, preocupAn-

du-se si de Istoria t6rel. Comisiunea documen tali . . . . . . . . 213Juriialul de constituire a societateT pentru adunarea de material la Isto-

ria 16reT, in 1859-1.860 . IdemMinistrul InstructiuneT publice din Muntenia, D. G-hica, serie celuT din

Moldova, invitandu'l a constituí si in Moldova o comisiune . 213-214Ministrul MoldoveT promite a mi0oci la Camera pentru cheltuelele nece-

sitate de acea lucrare. Astepta a i se trimite basele, dupe care se conducecomisiunea din Bucuresci. Adresa de convocare a comisiuneT 214-21.5

Domnitorul A. Cuza cere ministrilot aducerea In ;era a rèmasitelor lul N.alcescu, i public,area operilor luT , 215Davila propune lurVoda, in 1 Mail). 1856, infiintarea une1 gradinl bota-

nice la CotrocenI. Resolupa Domnitorulul . . . IdemSocietatea medical& in 1858, sub presidentia Dr. N. Cretulescu . . . IdemSocietatea de media si natwalisti, din Iasi, In 1856 216Biblioteca din lasT in 1859, sub directiunea ha B. P. Haseleu IdemFóie speciall pentru instrucpa publica, provocatti a se Infiinta de V. A.

Urechia in 1859. Apare la 24 lanuarie. Nu maï pete continua Idem0 asemenea felie speciala Infiintata la Bucurescl In locul luT his al Dr.

Barasch, si al Agronomiei lul Buescu. Actele relative, 216-218Cestiunea tipoirafiel de la Monastirea NeamtuluT; tipografia adusa in Iasi 218Publicatia luT V. A. Urechiá, cu refering la carp didactice, 1nIaÏ, la 1.859. 218-21.9Jurnalele EforieT din BucurescI, cu refering la carp didactice 219-220

303Pagina.

Geografiia lui Geanilie, in 1856; Mitologia de A. Nestor ; Introductio inlinguam latinam, de I. Maxin ; Manual de Sf. Scripturi; Copiii Celebri ; Trac-tatul de punctuatie, de N. Pop ; Aritmetica practici, de Dim. Pavel; Ori-cefel de scrisére (in 3.000 exemplare) ; Prescurtare de Istoria Universali, deDuruy, Traducere de Cernatescu; Lectura anualä, de A. Pretorian. . . . 220

La Iasi : Harta Moldovei cu invecinatele tèr'i ; ,Psaltirea cu parafasele Mi-.tropolitului Veniamin, de G. Asaki Idem

Premifi de 500 galbenX celui ce va lucra dictionarul limbei romane. Re-.solutia, lui B. §tirbeiú pe anaforaua Eforiet Proiectul lui C. G. Florescu:O comisiune de inv6tati sa faca dictionarul. Dictionarul romano-frances alui R. de Pontbriant . 220-221

Concurs pentru harta Daciei si Istoria romanilor. Comisiunea de exami-nare. Resultatul conciu.sului. Laurian insärcinat a face aceste . . 221

Egumenil de m6nAstiri abonati cu deasila la biblioteca ¿iterará, publica-_tiunea lui limid, 1856. Idem

Felul publicatiunilor lui I6nid. El obtine un ajutor Maese. Protest con-tra acestuia. Tiparirea cronicelor. Manuscrisele lui A. Cretescu Idem

C. Aristia vrea din nod a publica Jul, Omer 221 222Premitl istoric infiintat de Eforia Aseçlamintelor BrAncovenesci, in 1859.

Actele relative, regulamentarea premiului . 222-224Subiectul istoric propus de Eforie: Cine era destinat sal ja? . . 224Sc6li de musichie in Bucuresci, dupe cererea Mitropolitului dire Minis-

trul instructiei,-Bengescu IdemTeatrul din Craiova in 4857. In 1858 V. Alexandri cedéza teatrul pe

1858-1859 spatarului Cracte i artistului Luchian ; iar de la 1859-1864luT A. Fotino Idem

Donatia lui Efrosin Poteca pentru schle (1856), donatia comisului ChristeaHarisiade (1856); negutitorul I. Gheorghiu donézi saelor din Bérlad acare-hid (1852); donatia episcopului de Buztti Filoteiù (1859); donatia lui hpGhica la set:4 din Térgoviste; donatia lui Negroponte pentru sad& din Ga-lati; donatia D-rului Fétu pentru bursieri ..... 225

Elevii seminaruluI din ROmnicu-Vélcea fac at de nedesciplina (1858) IdemAlt act de nedesciplini in o sad. din Bucuresci (1858). . , . Idem

Cap. VI. Anul 1860-1864 . . . . . , ... . . . 227Studiù asupra inv6fAméntului, secundar din Romania de D. Vitzu, infor-

matiunile ce aduce, relativ la istoria seaelor din acesti ani 227-228Budgetul scedelor moldovene pe 1860. Aspectul s611 relativ la sae; ce

resulta din el fa ta cu anul 1859, relativ la crearea de sae . 228-229Muzèll de pictura, biblioteca, 10 burse la gimnasiile din Botosani i Bérlad,

12 burse la studentii facultatei din Iasi, 25 stipendisti la Paris, 30.000 leipentru tipärire de dill didactice ; 10.000 leI pentru cabinet de fisied i himie 229

Infiintarea universitatei din Iasi, la 26 Octombre 1860 IdemPrimul rector al universitätel din Iasi. ........ . . . IdemIubirea corpulul didactic pentru M. Kogiiniceanu. Inv6tdméntid primar

imultirea sc6lelor primare, gradini de copil, sceda de adultl, fa-cultatea de sciinte, facultatea filosofica . Idem

304Pagina.

Réspunsul lul M. Kogälniceanu la cuvintarea 1111 V. A. Urechii. . . IdemCreatiunile culturale séversite in Iasl, in 1860 ..... , . 230Seminarul catolic. Planul luT M. Kogälniceanu prin infiintarea acestuT

seminar . . . . . . . IdernPreon catolici unguri, expulsall IdemCestiunea seminarului catolic i in 1864 agitatä. Lucrärile Ministrulul

N. Cretulescu dmRegulamentul din 1864 pentru seminarul catolic

Iideem

Scóla de silvicultura in Tergul-NeamtuluI . . . IdemBursied In Italia. Actele relative publicate in »Didactica. tal V. A. Ure-

chiá. Actele schimbate ,intre Ministrul Kogälniceanu, Ministrul de instructieitalian, i Comitele Cavour i consulul italian . . 230-232

Gazeta di Tarim) despre bursiera trimisl. Jurnalul Opinione . . . 232Programul seminarului din Moldova . . 233Avantagiele reorganisfirel seminariilor . 234Infiintarea in Romania de scoll regulate si pe4tru evreT. Statutele comi-

tetului de inspectie. Hrisovul luT Al. Cuza . a 234-2354 scoll preparande pentru pregátirea. de invétAtorI. Raportul Lai M. Ko-

011niceanu la Domnitor 235Prescript-verbal presentat ConsiliuluT de MinistriI, in cestrunea scólelor

preparande 236Programul saile1 preparande. Aceste scóle erall in !hat, BotosanI,

maT apoi Piatra si Tecuciti IdemOrdonanta pentru deschiderea scedei d adult! 236-237Concursurl generale intre eleviT secundarT. Basele concursuldi . . . 237Sceda real& din Iasi trasformata in facultate de sciinte. Raportul lnI M.

Kogälniceanu catre Domnitorul Caza IdealPrograma facultätel de sciinte 237-238Ateneul roman din IasT, i maT apol cel din Bticuresct. 238Sc61a de fete la FocsanT (1860), scedá de báen in Piatra (1861) . . . IdemMinistrul Cuciureanu re& pe V. A. Urechiä a conduce Ina clasele mo-

del de pedagogie de la Trel-Ierarhi. Alte soon rurale . . 238-239Circulare pentru vaccinarea copiilor 236Se cere un tabloti lämurit de la profesoriT Mien!, in vederea legeT de in-

structie obligatoria i gratuita IdemIn 1860 se primes° fetele in scele de Wetl din sate. Circular! . . . 240Dispositiunele MinisteruluT Cultelor in vederea budgetulul pe-1860. mire

altele sigiliile scedelor a 241Budgetul pe 1860 r . . IdemDotarea cu aparate i mobilier a scedelor satesciIn 1861 si 1862 se descbid scede sAtesci in Moldova

dd de mm

Se cere léfä pentru un profesor de limba ungurescä . IdernScolI sätescI in Téra Rominéseä; léfa invetätorilor, nuoi scolT sätescT, re-

visor!' de judete, inspectori de plasi . . . . 242Scedele primare cu 3 institutor! la 4 clase, cele cu 2 institutor! la 4 clase,

cele en 2 clase si un institutor; sceda din PloescT ca greca si francesa . Idem

305Pagina.

Sco11 sucursale IdemScMete de fete, constatate in 1860 IdemScélele profesionale IdemLeff sporite la profesoril gimnasiali IdemGimnasiele i internatele din 1860. IdemAcademia sei facultatea julidica sporitá cu r,41'-va prof esor] 243Facultatea filosofica sporitá asemenea IdemSubventiunI date din budgetut scélelor, pe 1860 IdemProiectul de lege pen tru scòla sátésca, propus adunareT de Min istrul A.

G. Golescu 243-245Imbunátatirile proiectate in 1860 245Candidata satesci pregátifi de inspectora de judete, nu de institutor' . Idena

Desfiintarea contributiunel de 2 le!, i consecintele e IdemAmeliorarea invatamén tutu! primar urban, in 1860 IdemNtImarul scolarilor pe 1860 in scélele urbane Idemimultirea scedelor de fete In Muntenia Idem3 Inspector! general! IdemInvatámantul secundar ramas in statu-quo: Adunarea respinsese proiectul

pentru adaosuri, in vedere cu o legislatie comuna atnbelor Principate. . IdemScóla de comercia in 1860 245-246Quadrilaterul de la drept, pani In 1864 246Seminariile in 1860 IdemMusaul de sciinte naturale a luI FereratiTabel comparativ al stare instructie publice 0 private in Muntenia, pe

10 ani IdemAnul 1861 se anunta rail pentru scedele moldoveneConflictul intre cnézul Cantacuzin, ministrul Cultelor din Moldova, i con-.

siliul superior al soilelor. Cálcarea unui text de lege. Protestele . . . . 246-247Desfiintarea Eforie! din Muntenia 0 a consiliultii superior din Moldova ;

inlocuirrea prin consiliul de instructie publica, comun ambelor tari . . . 247Comitetul din Ia0 totu§1 continuá a funciona, protestul seit pentru des-

fiintarea consiliulta scellelor, sernuat de V. A. Urechia, T. Maiorescu, G.Marzescu, etc. 248-249

Discursul luI V. A. Urechiii pentru mersul scedelor din Moldova, in4863-4864 249

Memoriul preseutat de Radu Melidon la 1 Ianuarie 1862 IdemProgramele gimnasiilor din Bucuresci pe 1861-1863 IdemStatul gimnasiulu! din PloescI, pentru clasa I 0 II, 1864 250Perturbs/inn! in Eforia softlelor din BucurescI. Desfiintarea ei IdemConsiliul scolar din Ia0, in urma conffictului cu cnézul IdemMinistrul intrunit al instructieI publiee in 1863 . IdemMinistrul A. Odobescu impune ortografia comuna in téte sc6lele 0 pro...

grama analiticä a obiectelor 250-251Cumulul de catedre 251Consiliul scolar in 1862 regularnentéza inaintarea profesorilor . . . IdemMiuistrul Odobescu cere conctIrs pentru trecerea profesorilor de la glut..

20

306Pagina.

nasiil la facultate; fära concurs trecerea de la gimnasiul inferior la cel su-perior Idem

Regularnentul externa.telor de fete . . . IdeinExpositiunea lucruluT de mAna la scála centralá de fete din Iasï, 1862 . 251-252Certificat de absolvirea sc61eI primare din BucurescI, 1.862 252Ministrul D. Bolintineanu incérca a crea o scóla preparandä ca cea din Iasi. IdemProgramul scedelor satescI in 1862, intocinit de consiliul superior pentru

scedele din ambele principate 252-253Legea scélelor din Moldova cerea maï multe studii ca cea. munteani. Mi-

nistrul A. Odobescu conveoca consiliul superior al scedelor 253-254Resultatul dat de consiliii . . , 254Soila de comercii1 in Bucuresci, istoricul 1861-1864 IdemScála de comerciii si in Galati IdernMemoriul luT N. Flagel catre ministrul instructier, pentru -célele de co-

merciù, in 1.864 IdernMinisrul A. Odobescti, in 1863, face scóla de sciinte din saga de inginerie. 255Ministrul D. Bolintineanu transform& facultatea de litere In sceda supe-

rióri de litere, pentru formarea do profesorI gimnasiall. Actele relative . 255-256Proiect pentru complectarea facultatilor de litere i sciinte, 1863 . . 256Cum s'a nascut facultatea de literel Actele relative 256-257Programa pentru faeultatea literilor, pentru facultatea sciintelor . . 257-258M. Kogalniceanu si N. Crefulescu complectéza opera. D-luI Odobescu

Bolintineanu 258Seminariile muntene inferière celor moldovene IdernSeminarul metropolitan 1862-1863. Programul 258-260Seminarul Veniamin, in 26 Octombre 1859, trecut sub administratia mi-

nisteruluï yiltelor 260M. Kogalniceanu reforméa serninarul Veniamin in 1860 IdemD. C. Erbiceanu, cum judeck acésta reform& 260-261Párintele archimandrit Mechisedec i Neofit Scriban descuviintéza ma-

sura luï M. Kogalniceanu. 261Profesorul Drághicï in 1864 cere a se alipi o ferma la clasa de agronomie

de pe langa seminarul Veniamin. Se respinge . IdemSeminariile din eparhiï: Hui, Roman, monastirea NeamtuluI . Rem&Ma de medicina i hirurgie, in 1864 IdemDoctorul Davila cere ministruldi a trimite in str6inatate cátIva absolvenfi

aï sc6leI acesteia, 1.864 IdemDoctoral Davila si uniï moldovenï contra complectára universitatiï din

Iai cu facultaba de medicina 262Cererea Mitropolitultd Bucurescean in privinla scólelor tonfesionale, 1860. idemSc6lele private din Bucurescï merg scidènd, 1860 IdemScedele dascalilor de pe la bisericï continua., 1860 IdemDirectorul L Maiorescu cere local pentru aceste scoli de la epitropiï bi-

sericelor IdemBursieriï moldoven1 trimisï in strainatate, in 1860 si 1.861 262-263

307Pagina.

Listä de subventiunile elevilor din Moldova, trimiaI In strainatate, pe tri-mestrul lui Iulie, 1.862 . . . . . 263

Actele relative la bursierii munteni, din 1860Burse pentru studenti buyvineni, In 4861.: V. Burla, V. Rumba°, I. Bo-

liga. Ajutor banesc.Sf. Nicolae din Brasov 263-264Mitropolitul Moldove i Sucevei Calinic Miclescu intervine in fav6rea ro-

manilor de peste CarpatI, in 5 Iunie 1864. Adresa cätre ministrul Cultelor 264-265Tinerl trimisf In streinetate pentru meseriI, In 1.860 , 265-266Sc6la de arte i agricultura trece la ministerul agriculture, comerciu-

lul, etc 266Ministerul justitlei unit cu al instructie, in 1864 IdemBiblioteca din 14. Alta bibliotece speciala in Iasi' IdemB. P. Hasdeu oprit de muscali in Basarabia, interventia guvernului Mol-

dove IdemNota consulatuluI general al Rusie . . . 266-2670 rare carte descoperitä. de D. Hasdeu la Odesa 267Grädina botanica din Iasi, in 1.864 IdemProiectul lui G. M. Taterescu, pentru infiiitarea sceel de picture si

turd in Roman 267-268Albumul pictoruluI Trenk 268Tinerf earl der seek de picture IdemNoil proiect al lui Tatárescu. Consiliul superior. Ministrul D. Bolinti-

neanu, N.Tretulescu 268Premid de 300 galbenI pentru tabloul lupta de la Teiqani 269Regulamentul concursuluI MeinN. I. Voinescu profesor de violin& la scéla de musica, in 1863 , . ldemCreatiunea scélei de musicä, in 1864 IdemMelodiile romene, de Alex. Berdescu ; ajutor acordat pentru tiparire . Idem,Artistul Flechtemacher, musica din Norma IdemScéla de musice din Iasi', In 1861 Idem13 imne intrate la concurs in 1861, comisiunea examinatóre 269-270Teatrul din Iasi mergend spre cedere; Mihe ai Matilda Pascali in Iai 270Teatrul din BucurescT dat in arenda' lui Mate Millo, '1860 IdernComitet de 5 membri, dar ape redus la 3, ape iar la 5

'amSWuintele din 1863 ale luI Pascali, comisiunea adaosa la comitet pentrureorganisarea Teatrului National. , . . . . . IIddeem

Opera italiani subventionate in Iasi BucuresciInformatiunf despre diverse lucren istorice din /eraO comisiune de 4, Monastirile impartite In a circumscriptiI, fie-care din

eel 4 membri sä visiteze cite o circumscriptie. Lucrerile comisiunei . . . 270-271Cornisiunea documentall, prefacerl in personalul ei 271Comisiunea istorid. din 1859 si 1860, proiectul el pentru o societate aca-

demica. Lucrul remas WU. pine in 1864. C. A,Rosetti . . . . . . IdemD. Al. Odobescu studiazi tesaurul de la Petrésa IdemDonatiunea de obiecte archeologice a generalulul Mavro. Donatiunea D.

Dim. Sturza. Inventariarea donatiunef Mavros . 272

308Pagina.

M. Kogilniceanu dispune apqnrea marcilor la autoritätile judetene . IdemCatalog de cart! didactice adoptate la scoli In 1862 IdemRaport din '1862, arètand cartile in us la sc6la de Verde din Bucuresci . IdemLista' de Mil& in us la gimnasiile din Téra. RomânescA 273-274Tipografia bulgaro-romini la Bolgrad, 1861 . . ., . 274,Romeinia fifoia D. A. Odobescu IdemAteneul din I4i ; Revista Carpalilor, a lui G. Sion 274-275Jurnalismul politic. C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu, C. Boliac . 275Made jurnalismului politic IdemPrin ce mal traesce cartea, dupe 1850'! I(lemMinisterul instructiunei protege uncle carp', dar adese oil nenimerit. IdemMinistrul D. Bolintineanu retusa ajutor pentru tiparirea baladelor lui An-

ghel Pechmeja in 1864; dar la 1860 se impusese egumenilor cumpérarea,carpi ..Escursiuni in Germania meridionald. de N. Filimon Idem

Anuarele institutidui Vasilian fi a gimnasiului din lag, de T. Maio-rescu Idem

Anuarid instructiunei publice, de V. A.. Urechia IdemCalendarul bunului cultivator, de I. Ionescu IdemGramatica germana de Eivos IdemVolumele de sciinte naturale ale D-rului Bara. Idem

Tesaur de monumente istorice, de A. Papiu i Uricarul tul T. Codrescu IdemLegea actuald a InOtamentului lucrata sub dictatura Domnitorului Cuza 275-276Studiarea cArtilor didactice 276

Judecarea legei inv6tAm6ntului, oi aplicarea elTabla de maten!

Idem

OPURI RECENTE DE V. A. URECHa

Istoria Cultura 3 volume. 8°. (al 4-lea sub preg.)

Istoria RomAnitor de la 1774-1832. V volume; al VI si VII sunt sub presa

Legende. 4 volum 8°. 1891. Edifiunea a 2-a sub presit.

--N----.

Acebte opere se pot avea la autorul lor, strada Brezoianu, No. 28.