364), urrnagul luiicii Domnegti,

Rmeq (1527-1538;de la mdndstirea

Fresc[ biserica

)- Fresca" biserica

Smnfcs-

A. D. Xenopol

ISTORIAROMANILOR

DIN DACIATRAIANA

Vol.II

Istoria medie, Partea IDe la intemeierea firilor romf,nepf,nfl la moartea lui Petru Rareq

Edifie ingrijit[ qi prefafi de

I. Opriqan

Editura SAECULUM I.O.Bucureqti - 2018

,

fF.

Cuprins

O istorie criticd a romdnilor (I. OPRI$AI9CAtuva precizd.ri editorinle (I. OPRI$AI$ t9

CARTEAIIISTORIAMEDIE

Epoca slavonismului

Capul IDe la intemeierea {[rilor romffne pflnI la $tefan cel Mare

l. intemeierea statelor romAne

L. Descilecarea Munteniei ................. ..................28

2. Descllecarea Moldovei

3. Caracterul descileclrii ............... 66

lL Munteniu pilnd h Wad lepe;1. Predecesorii lui Mircea cel Mare2. Mircea cel Mare

81

98

510 A. D. Xenopol

llI. Moldova phnd h $tnfu, cel Mare

1. Predecesorii lui Alexandru cel Bun 132

3. Urmaqii luiAlexandru cel Bun 159

lY. Organizarea primitivd a ldrilor romfrne

L. Domnul

3. Biserica ........ .219

4. Starea economicii

Capul IIEpoca lui $tefan cel Mare

Wad lepeE Ei tinerQea lui $tefan1. $tefan ocupl tronul moldovenesc ......................................242

2. Vlad lepeg domnul Munteniei .......253

3. Luptele cu Matei Corvin qi Radu cel Frumos ...................268

Il. Luptele lui $tefan cu turcii1. Starea Europei 275

Z.Biltillia de la Racova

3. Bitilia de la Rizboieni .............. 299

4. Pierderea Chiliei gi a CetifiiAlbe ...................:..................325

IIl. Cei de pe urmd ani ai domniei lui $tefan1. Luptele cu polonii 332

172

229

L

287

ISTORIAROMANILOR

l+/. Organizarea

1. Elementele

2. Elementele

Istoria flrilor

LIstofiaMffil.Domniih

qi Neagoe

2.De la mmrtsPaisie

lLlstoriaMolbtdaluiPeiuRoq

1. Bogdan

?. $tefan cd3. Petru el4. $tefan

Petru Reretr

5llA. D. Xenopol

Bun .................................... 132

.......... 159

ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, N

N, Organizarea militard a ldrilor romhne

1. Elementele sociale

2. Elementele ostiqeqti 39s

Capul IIIIstoria {irilor romdne de la moartea lui $tefan cel Mare pflnI la

aceea a lui Petru Rares

l. Istoria Munteniei de la Rudu al lV-lea;i Neagoe Basarab

l.Domniile evlavioase ale lui Radu al fV-leaqi Neagoe Basarab .......................406

2,Dela moartea lui NeagoeBasarab la aceea a lui Radu424

ll. Istoria Moldovei de la moartea lui $tefan cel Mare pdnd la aceeu

a lui Petru Rare;1.Bogdanincruciqatul.....................

2. $tefan cel TfinIr3. Petru al fV-lea Rareg, intAia domnie ....,..,,...464

4. $tefan Licusti,Alexandru Cornea qi a doua domnie a luiPetru Rareq, 1538-1546

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RominieiXENOPOL, ALEXAI{DRU DIMITRIE

Istoria rcminilor in Dacia Tiaiani / A. D. Xenopol ; ed. ingrijitigi pref. de L Opriqm. - Ed. a 4-a, rev. - Bucwegti : Saeculum I.O, 2013-

8 vol.ISBN 97 8-97 3 -642-322-2Vol. 2. - 2014. - ISBN 978-973-642-339-0

I. Oprigan, Ionel (ed. gr)

e4(4e8)

378

190

219

229

cel Mare

253

cel Frumos ................... 268

325

...-................ 332

350

242

454

488275

287

299

360

370

CAPUL I

DE LA iNrrumrEREA TAmr,on novrANn pANA

LA $TEFAN CEL MARE

r290-1467

IiNrrnmrEREA srATELon novrANn

1290-1348

1. Descilecarea Munteniei

Cu intemeierea Munteniei gi apoi a Moldovei, poporul ro-m6n incearcS, pentru prima oard, a tr6i un trai neatdmat, vis ceavu numai o prea scurtd viald; dar el nu fu niciodatb cu totuliniduqit, cdci istoria f[rilor rom6ne ia de acum inainte caracterulunei vegnice protestbri contra domin[rii strdine, protestare cAndenergicd si continuS, cdnd trezitd in zestimpuri, totdeauna ins6vie in sufletul poporului lor.

Aceasti luptd necurmatS a unui popor mic care nu voie;te sdmoard contra unor lultani ce se abdteau pe intrecutele pe corpuls[u spre a-l sfhqia, constituie elementul dramatic in desfEEurareaistoriei noastre, acela care ii dI interesul Ei valoarea, ce-i lipse;tein mare parte din punctul de vedere al culturii.

$i cum s-ar fi putut dezvolta o asemenea, in sensul unei con-tribuiri la propdqirea omenirii, c0nd in fiece moment romAnul tre-buia sd lupte pentru a-qi ap[ra existenfa?

Se sfdr;ise n5vdlirile barbarilor; dar nu se intemeiase liniqtea,fbrl de care o propiqire qi dezvoltare a culturii nici nu poate flgAnditS. Turburdrile luard numai altd formS; ele ins5 se moEtenirddin generalie in generalie, pentru a impinge pe poporul romAn totla frdmAntiri gi neast6mpbr Ei a impiedica in el av6ntul g6ndirii,nervul neapdrat al oricdrii civilizalii.

P0n5 acum poporul rom6n se constituise in privirea etnic6, in-chegase unitatea lui moralf,, se pregdtea chiar a da zbor unei vielipolitice, cAnd aceasta fu strivitd in\ara de leagbn a nalionalit6liisale, cuprinsi in cetatea Carpafilor, prin cucerirea maghiard. El

rsrorua RouANtLoR DrN DAC r.{ Tr/

ins6, care gustase din rodul cel d

putea dezlipi de el. impins de ugul pe grumajii s5i, el cdutd indirea 1ui. Inaintirile sale cele didmunlilor, intrucAt brdul de bartinvoia o mai intinsl rdspdndirc.

Dupd ce, ins6, ultimele hmcanul n[vdlirii tdtare, rominiinaqtere astfel celor doud tbrmrcare singure putu s[ se dezr-olts

Apdsarea ungureasc[, ce inltre cdmpiile Munteniei si Moldter politic. Pe la cap6tul veaculrom6nii de peste munfi erau fostarea aceea de iloli in care iipierduserl acele garanlii de caveacurile al XIVJea qi al XV{turi recunoscute de stdpdnii ei,injositS.

Iobdgia, mai ales, starea mde mai tdrzitt, era necunoscuE,lmilitare, ingrSdite de privilegiipe care il indeplineaul.

Dacd, insd, nu gdsim in statimpuri motive care sd-i fi imprpentru a cdtta aiurea scdparc Ine aratd ci ei au trebuit sd frcpe altarul Dumnezeirii, ca bunezeul lor le ajutS; cSci in viicare ei se cobor6r[, romAnii psE dea nagtere unor formatirmisd dezvolte, mai mult de cum r

subjugali, cuprinsul sufletului IPapii, necontenit la pdndi p

puserd sub piciorul lor intreguasupra Rds6ritului, unde qi aici1. Vezi vol. I al acestei scrieri p- *

ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, II 29

TELOR ROMANE]48

r *Iunteniei

poi a Moldovei, poporul ro-a trdi un trai neatdrnat, vis ce

r el nu fu niciodatd cu totule ia de acum inainte caracterulfuArii strdine, protestare c6ndin zestimpuri, totdeauna insd

ri popor mic care nu voieqte sd

hiteau pe intrecutele pe corpulrotul dramatic in desfrEurarearresul gi valoarea, ce-i lipseqtere al culrurii.asemenea, in sensul unei con-d in frece moment romAnul tre-Senta?q dar nu se intemeiase liniqtea,lme a culturii nici nu poate fifri forma: ele insd se mogtenirdrhpinge pe poporul romAn totryiedica in el av6ntul gAndirii,

tr-mstiruise in privirea etnic6, in-qgirea chiar a da zbor unei vie{in Fra de leagdn a nafionalitSliif prin cucerirea maghiarS. El

ins6, care gustase dir^r rodul cel dulce al vielii na,tionale, nu se mai

putea dezlipi de el. impins de unguri, ce ap6sau tot mai greu ju-

sul ne srumaiii sai, el cautd in afar6 de zidurile carpalilor m6ntu-

Ir.u t.ri]it rinta.il. sale cele dintdi se oprir[ nu departe de poalele

munlilor, intrucdt br6ul de barbari ce-l incingea pe dinafari nu-i

invoia o mai intinsd rdsPAndire.

Dupd ce, ins5, ultimele hoarde pr[ddtoare fur[ curdlite de or-

canul ndvdlfuii tdtare, romAnii se puturS 151i mai departe gi da

nagtere astfel celor dou6 formaliuni de state mai insemnate, in

care singure putu si se dezvolte o via!5 adevdrat romAneascS'

Apisarea ungureascS, ce impinse pe romAni a se rSspdndi c5-

tre campiile Munteniei qi Moldovei, nu avea la inceput un cafac-

ter politic. Pe la capStul veacului al Xl[-lea, epoca desc5lecarii,

romanii de peste munli erau incd departe de a fi fost reduqi in

starea aceea de iloli in care ii afl6m gemand mai t6rziu. Ei nu

pierduser[ acele garanlii de care r[maser6 inconjurali pdnS prin

veacurile al XIV-lea qi al XV-lea. Erau incd o naliune cu drep-

turi recunoscute de st[pAnii ei, nu o turmd de robi degradatd 9i

injosit[.IobSgia, mai ales, starea normal[ a romdnilor transcarpatini

de mai le,,rzit, era necunoscut6, qi ei erau constituili in comunit6li

militare, ingr[dite de privilegii potrivite cu insemndtatea rolului

pe care il indeplineaul.Dacd, insd, nu gisim in starea politicd a romdnilor din acele

timpuri motive care s6-i fi impins a-qi 16sa vatr6, moqie qi avere,

p"rrt ,, a cdtrta aiurea scapare Ei ad[postire, starea lor religioasS

ne arati cb ei au trebuit sd faci o asemenea jertffi qi s-o aduc6

pe altarul Dumnezeirii, ca buni qi cucernici cregtini' $i Dum-

iezeril 1or le ajutd; cici in v5ile larg deschise cdtre cdmpia in

care ei se cobor6r5, romanii putura s6 se intindS neimpiedicat,

s6 dea nagtere unor forma,tiuni ieqite din propriul lor caracter Ei

s5 dezvolie, mai mult de cum era cu putinld in lara unde fusese

subjugali, cuprinsul sufletului 1or'

i'upli, t ".-ortenit

la pandd pentru a-qi lali autoritatea,.dupi ce

prr."ra sub piciorul lor intregul Apus, igi indreptard privirile gi

asupra Rdsdritului, unde qi aici, erau popoare multe qi bogate, din

l.Yezivol. I al acestei scrieri p. 442 qiwmldtoarelel'

lllmiri

30 A. D. Xenopol

a cdror supunere ei puteau trage insemnate foloase. CIci s5 nucredem ci numai motive spirituale impingeau pe papi, ca qi pealli pristavi ai bisericii creqtine, la neincetata sporire a stip6nirii1or. Elementul omenesc, cu patimile qi egoismul siu interesat, afost pdrghia cea mai puternici care a insuflelit intotdeauna pro-zelitismul, qi dacl agenlii nemijlocili ai acestei intinderi, misi-onarii qi ordinele religioase, erau poate recrutafi dintre oameniicei curali cu inima Ei cu duhu1, nu era tot astfel Ei cu cei care iitrimiteau, Ei care urmireau sub masca religiunii scopuri de lu-measci dominare.

^ Ungurii se intorsese din inceput la creqtinismul R6sSritean.In curAnd insd silinlele papilor ii dezbinard de acea bisericd gi-ialipir5 cdtre a lor; cdlug6rii Ei episcopii italieni umpluri Ungaria;limba latind se introduse in biserica gi dregdtoriile lor, qi statulunguresc, atdt de asiatic-oriental prin elementul sdu poporan, in-cepu a gravita cdtre Apus prin religia 7a carc se inchina. Sfdntul

$tefan este privit de unguri ca intemeietorul acestei indreptdri noiin viala poporului maghiar.

De indatd ce papii cAqtigard la planurile 1or un popor ener-gic, qi care in acele timpuri de barbarie plStea mult in cump6-na istoriei, ei vroird s[ se slujeascd de dAnsul pentru a intoarcela creqtinismul catolic gi alte neamuri cu care ungurii veneau inatingere. Astfel, papii, prin mijlocirea arhiepiscopului unguresc,infiin[eazd,in lara locuitd de secui, incd inainte de anul 1096, epi-scopia Milcor,ului, pe care o prefac la 1228 in acea a Cumanilor,gi la anul 1234Papa Grigorie al IX-lea invitS prin[tr-]o scrisoa-re pe regele ungurilor Bela al IV-lea, ca si aduc6 la adevdratacunogtinli de Dumnezeu pe poporul valah, care ar locui in aceaepiscopie qi despre care ar fi aflat cd in loc de a primi sflnte-le taine de la episcopul catolic al cumanilor, ar asculta de niqtepseudo-episcopi de ritul grecesc. il roag5 sI pund mai curdndin lucrare fEg6duinla ce i-a dat Ei sd sileasc[ pe numilii valahi aasculta de episcopul catolicl.

l.Ad5ogim c5trd locurile raportate in vol. I, p. 499 si urmltoarelerdnduri din bula papald dirr 1234, al cdrei inceput l-am reprodus acolo:,,Cum autem fu tanquam princeps Catholicus juramento promiseris teomnes inobedientes Romanae ecclesiae in terra tua ad obediendum

rsroRIA RoMAmr-oR ox D.\c:,{, TRr

Deqi in aceastd scrisoare e*pe creqtinii schismatici din qisdea mai mult dincoace de mr.u

induce cu atAt mai mult ca regtru a intoarce la aceasta religiccare se aflau qi dincolo de pistAceastd indatorire de a intoareimpdr5liei sale reiese chiar dillea (1235-1270) care continea I

roman[ pe toli creqtinii gi pe ilr!6rile supuse jurisdicliunei saleajutorul lui Dumnezeu, le-ar s4

In nenumdrate r6nduri sosegtre regii ungureqti. intre altele" a

lai al III-lea invit[ pe tot cleruIlegatului sdu pentru a alun-ua promdnilor tn tot decursul istoritRegina mam[ a minorului regse gr5begte a rdspunde capuluidorinlele 1ui2.

C[tre sf6rqitul domniei lui1288 qi 1290,tocmai epoca deindreptate contra necredinciogiltot asculit, $i provoac[, mai t

eidem ecclesiae impulsurum ac

Valachos compelleres ad recipic1.,,Nos Bella universos hereticc

Christianitatis ad superstitiupervertuntur quocunque nomirde terris nostris bona fide Steos qui Romanae ecclesiae inritum uniuscuiusque nationis qcompellemus obedire RbmmMag[azin] ist[oricJ [pentru Da

2. Theiner, Mon[umental Hist[oriassistentibus dieto legato fidesdilatetur." Comp[ar[] rdspunsul

A. D. Xenopol

e insemnate foloase. Cdci sd nude impingeau pe papi, ca $i pela neincetata sporire a stdpAniriimile si egoismul sdu interesat, a

;re a insuflelit intotdeauna pro-

floci1i ai acestei intinderi, misi-u poate recrutali dintre oameniinu era tot astfel qi cu cei care iirm.$ca religiunii scopuri de lu-

Eprrt la creqtinismul Rlsdritean.ii dezbinard de acea bisericd qi-iiscopii italieni umplurd Ungaria;erica si dregitoriile 1or, qi statulI prin elementul sdu poporan, in-eligia la care se inchina. Sfhntultemeietorul acestei indreptdri noi

i h planurile lor un popor ener-rbarbarie pidtea mult in cump6-rsci de ddnsul pentru a intoarcezmuri cu care ungurii veneau inlocirea arhiepiscopului unguresc,uL inci inainte de anul 1096, epi-;hc la 1228 in aceaaCumanilor,I D(-lea invitd prin[tr-]o scrisoa-IV-lea- ca sa aduc6 la adevdratapmrl valah, care ar locui in acea

flat ,-a in loc de a primi sfinte-d cumanilor, ar asculta de niqterc- Il roagd sd pund mai curAndgi sd sileasca pe numilii valahi a

t in vol. 1, p. 499 qi urmdtoarele

,d carei inceput l-am reprodus acolo:r Cathr.l icus juramento promiseris tecclesiae in terra tua ad obediendum

ISTORIA ROMANILOR DIN DACN TRANNA, TI 31

Deqi in aceastS scrisoare este vorba de a intoarce la catolicism

pe cregtinii schismatici din episcopatul cumanilor, care se intin-

dea mai mult dincoace de munfi, prin Moldova sudicS, putem

induce cu at6t mai mult cE regele iqi dbdea toate silinlele pen-

tru a intoarce la aceastS religie pe schismaticii, adic6 romanii,

care se aflau qi dincolo de piscuri, sub domnia lui nemijlocitS.

Aceasta indatorire de a intoarce la catolicism pe toli schismaticii

impSrdliei sale reiese chiar din jurdmAntul regelui Bela al IV-

tei ItZZS-t270) care conlinea frgiduinfa de a aduce 1a biserica

romana pe to{i creqtinii Ei pe inchipuilii creEtini care s-ar afla inprile supuse jurisdicliunei sale. Precum qi din acele pe care, cu

ajutorullui Dumnezeu, le-ar supune de atunci inaintel'- in nenumbrate rdnduri sosesc de aceste imbieri ale papilor c6-

tre regii ungureqti. intre altele, afl6m c5, in anul 1279, PapaNico-

tai atlU-tea invitb pe tot clerul Ei poporul Ungariei s[ dea ajutor

legatului sau pentru a alunga pe schismatici (numele religios al

rimdnilor in iot decursul istoriei ungure;ti) din hotarele !6rii lui.

Regina mam6 a minorului rege Vladislav Cumanul, Elisabeta,

se grabegte a raspunde capului bisericii catolice c[ va indeplini

dorinlele lui'z.

Citre sfArqitul domniei lui Vladislav Cumanul, intre anii

1288 qi 1290,tocmai epoca descdlecSrii Munteniei, persecu{iile

indreptate contra necredincioqilor din Ungaria iau un caracter de

tot ascufit, qi provoacS, mai int6i, ieqirea in masd a poporului

eidem ecclesiae impulsurum ac viva voce promiseris quod praefatos

Valachos compelleres ad recipiendum episcopum''o

1.,,Nos Bella universos hereticos et alios christianos qui relieta fide

christianitatis ad superstitionem Ismailitarum vel Judacorum

perverfuntur quocunque nomine censeantur et fictos christianos

ie tenis nostris bona fide Studebhnus pro viribus exstirpare et

eos qui Romanae ecclesiae in terra nostra sunt inobedientes iuxta

ritum uniuscuiusque nationis qui, non sit contra fidem catholicam,

compellemus obedire Rbmanae ecclesiae'" Din Raynaldus in

Mag[azin] ist[oric] [pentu Dacia],III, p' 123'

2. The-inea Mon[umenta] Hist[oriae] Hungariae,I, p' 344:.,,sed vobis

assistentibus dieto legato fides ipsa fugatis scismaticis gloriosum

dilatetur." Comp[ar6] rlspunsul Elisabetei: Idem,p' 347 '

JlNir

32 A. D. Xenopol

cumanilor din Ungaria cStre pb(ile moldoveneqti, unde regele iiurmbreqte qi-i aduce inddrdtl.

Pufin timp dupi aceea, regele, el insuEi, imbr6liq6nd credinleleeretice ale cumanilor, din a ciror vild el insuqi se cobora, atrageasupra capului sdu toate furiile bisericii catolice, qi Papa ia celemai energice mdsuri pentru a readuce, pe de o parte, pe rege lacredinla adevdratd, pe de alta pentru a stArpi din Ungaria toateereziile afldtoare in ea, Ei care ameninlau sd ademeneascd chiarpe regii cei pAnd atunci atdt de credinciogi ai Ungariei.

El mustr[ cu mare asprime prinftr-]o scrisoare pe Vladislav,pentru pdrlsirea adevf,ratei credinfe; cere ajutor de la RudolfdeHabsburg, imp[ratul Germaniei, spre a readuce atdt pe rege c0tqi pe ereticii din Ungaria la catolicism; predicd chiar o cruciadicontra saracenilor Ei a ereticilor din Ungaria prin[tr-]un legat alsdu, trimis la fa\a locului, Ei in sf6rqit cere de la banul Sclavo-niei Ei de la voievodul Ardealului ca sd dea mdnd de ajutor le-gatului apostolic contra cumanilor, saracenilor, scismaticilor qiereticilo12.

Prigonirile indrumate de Papd prin asemenea m[suri provoa-cd o rdscoald a romdnilor, chiar in anul 1290, care se vede cdavn de rezultat desldrarea unei p5(i din ei, care trecu in Munteniapeste munlii F[gdraqului, precum cumanii trecuse peste acei aiMoldovei.

Pe cAnd insd cumanii furE urmirili, prinqi qi adqi ind6rdt,romdnii rSmaserd deocamdati nesup[rafi, din pricini cd tocmaiatunci, int6mpl0ndu-se sd moari regele Vladislav Cumanul, se

1. Fejer; Y 3, p. 409, 1288:,,praeterea cum pro reducendis Cumanisqui clandestine de regno nostro aufugerant, de finibus et terminisTartarorum, quos nemo predecessorum nostrorum peragraverat,ultra alpes collecta multitudine baronum et nobilium regni noshiaccessissemus."

2.Theiner, Mon[umental Hist[oriaeJ Hung[ariaeJ,I, p. 364, 1290.,,Nicolaus episcopus nobilibus viris lohanni, Nicolao et Henrico filiisHenrici banis Sclavoniae et nobili viro Rolando voivode ultrasilvanuseiusque fiatribus... contra scismaticos et ereticos, qui de diversismundi partibus... usque cohortari. Celelalte bule, toate din acelagi an1290, Idem, p.361-364.

,if,[u-*

ISToRIA ROMANTLoR DN D.r,ct.{ TRAI

produserS in Ungaria niste trrhs[u, care oprirS pe ap[sitori dcr

Papa se ingriji foarte mulr &tprin bula, care raporteazi aces&pul din Cluj, pentru c5 nu i-ar fiincetat odatd cu moartea regelui'inc61.

Iat6, deci, documentata pricirgonirile religioase c6rora romfupartea bisericii catolice.

Dupd ce am aflalmotirul cc idincoace de mun{i, in cAmpia Dal descilec[rii.

Tradilia uniform6 gi statornineqti, qi care trlieqte pdna astizmuntoase ale Cdmpulungului, ateniei lui Radu Negru voievodicat la CAmpulung in anul 1290-Romdneqti povesteqte cd ,,la culara ungureasc6 un voievod ce Lmare herzog pre AmlaE qi pre Fitoatd casa lui gi cu mullime de ntot felul de oameni, pogordndrxa face lard,nouS. IntAi au ftcut sau fbcut gi o bisericd mare, fruoc6lecat la Arge; qi iard au frcut rdomnie, frc6nd curli de peatri qi

Ei frumoasd"2.

l.Theiner, ldeffi,I,p.374, 1291 -Aadmirandum quod de statu rcsubsecutis nihil ad apostolici socum nonnunquam retroactis teqque diversis et provincia ColocaScismaticorum et ctiam pagana!s[ mustre pe arhiepiscop desprqse fi intdmplat o r6scoall chiar i

2. Magazinul istoric pentru Daci4separatd de Ioanid, Bucuresti, 18

A. D. Xenopol

lile moidoveneqti, unde regele ii

. el insusi, imbrSliqdnd credinleler rita el insusi se cobora, atragebisericii catolice, qi Papa ia celeaduce. pe de o parte, pe rege lae0tru a stdrpi din Ungaria toaternenintau sd ademeneascd chiarredinciosi ai Ungariei.rin-ir-]o scrisoare pe Vladislav,inle: cere ajutor de la Rudolf de

. spre a readuce atdt pe rege cAtrlicism: predicd chiar o cruciadddin Ungaria prin[tr-]un legat alsfirsit cere de la banul Sclavo-lui "-a sI dea min6 de ajutor le-Llor. saracentlor, scismaticilor qi

6 pnr asemenea mdsuri provoa-r in anul 1290, care se vede cdirti c:n ei- care trecu in Munteniam c-:renii trecuse peste acei ai

urmi;:'ii. prinqi qi aduqi inddrdt,ssurirati. din pricin[ cd tocmaii reg:le \rladislav Cumanul, se

tareE. rum pro reducendis Cumanisr au:*gerant. de finibus et terminisffi-t:-!im nostrorum peragraverat,har.':rum et nobilium regni nostri

ej i-::,nq[at'iae],I, p. 364, 1290:ris Icranni, Nicolao et Heffico filiisi rxc Rolando voivode ultrasilvanusEr;-': -i :t ereticos, qui de diversisL Ce-:.alte bule, toate din acelagi an

ISToRIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, I] JJ

produser6 in Ungaria niqte turburdri pentru alegerea urmaquluii[u,

"are oprird pe ap[sdtori de a se lua dup6 apdsali.

Papa se ingriji foarte mult de rdscoala rom6nilor. El dojinegteprin bula, care raporteazdaceste fapte interesante, pe arhiepisco-

pul din Cluj, pentru c[ nu i-ar fl raportat, dac[ acele turburdri au

incetat odatd cu moartea regelui Vladislav, sau dacS maiutmeazdinc61.

Iati, deci, documentatd pricina descSlec6rii Munteniei in pri-gonirile religioase cdrora rom6nii de peste munli erau expuqi din

partea bisericii catolice'Dupd ce am aflat motir,ul ce impinse pe rom6nii Transilvaniei

dincoaie de munfi, in cAmpia Dundrii, s5 cercet[m faptul insuqi

al descdlecdrii.Tradilia uniformd qi statornic[ pdstratd in cronicarii munte-

neEti, qi care trdieqte pdnd astdzi in gura locuitorilor din pdrlilemuntoase ale CAmpulungului, atribuie inflinlarea statului Mun-teniei lui Radu Negru voievodul Fdgdraqului, cate ar fi descdle-

cat la C0mpulung in anul 1290. Astfel, cronica anonimd a JSriiRomdneqti povestegte cd,,7a cursul anilor 6198 (1290), fiind in

lara ungureisc6 un voievod ce l-au chemat Radu Negru Voievod,

mare herzog pre AmlaE Ei pre FdgSraq, ridicatu-s-au de acolo cu

toatS casa lui gi cu mullime de noroade, rom6ni, papistaqi, saqi gi

tot felul de oameni, pogor6ndu-se pe apl D0mbovilei inceput-au

a face lardnou[. intAi au frcut oraEul ce-i zice C6mpulung; acolo

au frcut gi o bisericS mare, frumoas5 qi inalt6; de acolo au des-

cdlecat laArgeq gi iard au frcut ora$ mare qi qi-au pus scaunul de

domnie, fbcAnd curfi de peatr6 gi cas[ domneEti gi o bisericd mare

$i frumoasd"2.

1. Theiner, ldem,I,p.374,1291 ,,Occurit sensibus nostris non immerito

admirandum quod de statu regni et novitatibus plurimis inibi

subsecutis nihil ad apostolici sedis notitiam pierduxisti et precipue

cum nonnunquam retroactis temporibus dispendia gravia et iacturas

que diversis et provincia Colocensis incolis infilittruculenta saevitia

Scismaticorum el ctiampaganorum". Este evident c6, pentru ca Papa

sd mustre pe arhiepiscop despre, neraportarea nout6!i1or, trebuie s[

se fi intamplat o r[scoal[ chiar atunci, pe ling6 altele de mai inainte.

2. Magazinui istoric pentru Dacia, IY, p. 231. Reprodus[ gi in edi]ie

separatd de loanid, Bucureqti, 1859,I,p.2.

34 A. D. Xenopol

Cronica rcdactatd de Constantin Cdpitanul spune si ea ,,cIatunci ,,c6nd au fost cursul anilor de la Adam 6J98, iar de la Hris-tos 1290, Radul Vodd Negrul, care avea scaunul siu la F6giraq dela moqii gi str[mogii rom6nilor care venise de la Roma, in zilelelui Traian implratul roman, s-au socotit ca s6-qi mute scaunuldincoace peste plaiu pentru ca s[-gi facd intdrituri locurilor depaza oamenilor ;i sd-i fie mai lesne a pdzi pre cei din Ardeal des-ar cumva apropia turcii. Ci dar Radul Vodd s-au aqezat in cAtS-

va vreme in C6mpulung unde qi mdndstire frumoasd si mare aufrcut; dupd aceea s-au dus la Argeq"l.

Cronica anonim6, aate a fost redactatd in partea ei cea vechecam pe timpul lui Radu cel Mare (1493-1508)2, aqadar cu vreo200 de ani in urma cobordrii lui Radu Negru, rapofieazd numaifaptul descSlcbrii, indicdnd ca scop a1 ei mai mult dec6t ca motiv,dorinla lui Radu Negru de a face ,,!ard nold'.. Constantin Cdpi-tanul, care este mult mai nou, (1679)3, cautd sd dea o explicarea acestui fapt, pe care o atribuie cu totul fals temerei ce ar firesimlit-o romAnii de peste munfi, pentru inaintareaturcilor. Maiint6i ar fi neinleles ca pentru a se apSra de turci, romAnii si se

apropie tocmai de ei; apoi turcii pun pentru prima oari piciorul inEuropa in 1356, cAnd cuceresc Gallipoli. Lisdnd la o parte expli-carea qi lu6nd faptul singur al descdlecdrii, constatdm mai ales oimprejurare, care dd un putemic caracter de autenticitate tradiliei,anume raportarea cd Radu Negru ar fi. ziditin CAmpulung o bise-ric5, ceea ce vom constata mai jos cd intr-adevir s-au intAmplat.

Aceastd tradifie a cobor6rii romAnilor din munli, pentru a in-temeia scaunul Munteniei, nu trebuie amestecat6 cu altd tradiliemult mai veche pdstratl la romAni, tot in mintea vie a poporului qicare se referS la cucerirea Daciei, pe timpul romanilor. $i aceastane-a fost pastratd at6t in C6pitanul c6t qi in cronica anonimd aJSrii Rom6negti. Aceasta din urmd spune: ,,insd d-intdi izvodin-du-se de rom6nii care s-au despdr{it de romani qi au pribegit spreMiazd-noapte; deci trec6nd apa Dundrii au desc5lecat la TurnulSeverinului, allii in lara ungureascl gi pre apa Oltului qi pre apa

I . Magazinul istoric [pentru Dacial ,I p. 83.2.Aron Densuganu, Istoria limbii ;i literaturei romdne,Iagi, 1855. p.

160.3.Idem,p. 176.

/tir

rsroRr.q.RoMANILOR DIN D.{ct.{ Tr

Murdqului qi pre apa Tisei- ajucei ce au descdlecat la Turnul $

lele munlilor p0n5la apa Olnrhieri care au fost de neam mare,zicea B[sdrabi... intAi sd le fiedoilea scaun s-au pus la StrehCraiova". ln aceastd, povestireromane: ,,romAnii ce s-au despTurnul Severinului", schimbadoriginea Banatului Craiovei, clui Radu Negru.l

in afard de tradilie mai vin l

borirei lui Radu Negru din Fi1multe documente care, desi auXVII-lea, de mai mul1i domniferd incd la documente mai vecqi intre acestea amintesc si uz,din 6800 (1292). Aceste docru

1) Un hrisov de la Radu rftscuteqte pe cdmpulungeni dcvamd, pentru toate v6nzdrile gide asemenea mai prevede hrisoier sE nu poatS moEteni vreodapAnire ordgenii. Domnul sd nuceea ce aratd cd pdmAnturileaparlineau locuitorilor orasuluiprietate pe care domnul nou r

pentru a nu-gi instrdina simp

l. Istoria ldrii Romdne;rl, Ioanidpovestire o tradilie poporand, g

modul cum amestecd colonizaBanatului Craiovei. Rdsler, Raceastd tradilie a venirii romiemigrare din peninsula Balcaexplicd atunci rostirea anumiddespdrlit de romani?

2. Gdleata era darea din recolta gvdnzarea fleclrii marfe in oral

A. D. Xenopol

tin Clpitanul spune qi ea ,,cdh la -{dam 6798, iar de la Hris-ran'ea scaunul s6u la FdgIraE dere r-enise de la Roma, in zilelesocotit ca sa-qi mute scaunul

i-Ei rhca intdrituri locurilor dercapEni pre cei dinArdeal deRadul \bda s-au aqezat in cit6-minastire frumoasi qi mare au

{*'.edactatd in partea ei cea veche: (l-t93-1508)2, aqadar cu vreoRadu \egru, raporteazd numaip al ei mai mult dec6t ca motiv,r-tard noud". Constantin Cdpi-679r. cautd sd dea o explicare, cu torul fals temerei ce ar fi, pentru inaintarea turcilor. Maic apdra de turci, rom6nii sd se

lrr pentu prima oard piciorul intllipoli. Lasdnd la o parte expli-rcilecarii. constatim mai ales oracter de autenticitate tradiliei,rfi zidit in Cdmpulung o bise-r ci intr-adevdr s-au intAmplat.sinilor din mun{i, pentru a in-hrie amestecatd cu altd tradilieLtot in minteavie apoporului Eipe timpul romanilor. $i aceastarrl cit 5i in cronica anonimd ati spune: ,,Insd d-int6i izvodin-rfil de romani qi au pribegit sprehmani au descdlecat la Turnulni 5i pre apa Oltului gi pre apa

, I p" 13.i liter:trurei romdne, Iaqi, 1855. p.

["a.

rsroRIA RoMAuroR orN olcu. rnaraNA, tl 35

Murdqului qi pre apa Tisei, ajungdnd gi p6n6 la Maramureg' Iar

cei ceau descSlecat la Turnul Severinului, s-au tins pre sub poa-

lele munlilor pAnd la apa Oltului; atunci, s-au ales dintr'inqii bo-

ieri care au foit de neam mare, qi puserd banoveli un neam ce le

zicea B5s6rabi... intai s6 le fie scaunul la Turnul Severinului, al

doilea scaun s-au pus la Strehaia, al treile scaun s-au pogorAt la

Craiova,,. in uceuslA, povestire se vede lamurit tradilia cuceririiromane: ,,romAnii ce s-au despdrlit de romani qi au descdlecat la

Turnul Severinului", schimbati insd qi potrivitd pentru a explica

originea Banatului craiovei, care exista in oltenia la coborirea

lui Radu Negru.1in afard de tradilie mai vin inc[ qi alte dovezi in sprijinul co-

borirei lui Radu Negru din Fdgdraq pe la anul 1290, anttme mai

multe documente care, deqi au fost eliberate tocmai in veacul al

XVII-lea, de mai mulli domni orSgenilor din Cimpulung, se re-

fer6 inc6la documente mai vechi, intemeietoare a drepturilor lor,

qi intre acestea amintesc qi un hrisov al lui Radu Negru voievod

din 6800 (1292). Aceste documente sunt urmltoarele:1) Un hrisov de la Radu VodE fiul lui Mihnea din 1615, care

scute;te pe cAmpulungeni de gdleatd,, slujbd domneascd ,si de

vam1.,p"ttt ,, toui" vdnzdrile qi cumpdrdturile ce vor vroi si fac52;

de asemenea mai prevede hrisolrrl, c[ nici domnul nici vreun bo-

ier s5 nu poat[ moqteni vreodatS o avere vacartt5", ci s-o ia in st6-

pinire oriqenii. Domnul s[ nu poatS ddrui nicio avere a oraEului,

"."u ." ur&a

"a pbm6nturile or6qenilor nu erau domneqti, ci

aparfineau locuitorilor oraqului inc6 dinainte de descdlecare, pro-

pii.tut" pe care domnul nou venit in !ar6, vroia s5 o respecte,'p."t u u'""-qi i"str6ina simpatiile locuitorilor. in cazful] c0nd

l. Istoria f,drii Romdne;ti,Ioanid, p. I. Se cunoaqte cd avem in aceastd

povestire o tradilie poporan[, qi nu un rdsunet al istoriografiei, de pe

modul cum amestecd colonizarea Daciei de romani cu intemeierea

Banatului Craiovei. Rtisler, Romanische studien, p' 208, tapoarld

aceasta tradilie a venirii romanilor de peste Dundre, la pretinsa 1or

emigrare din peninsula Balcanului, citre Dacia Traian[' Cum se'

explicd atunci rostirea anumitd a tradiliei despre romanii care s-au

despdrlit de romani?2. Gdieata era darea din recolta granelor. Vama era taxa ce se lua de la

vdnzareafiecdrii marfe in oraE chiar, un soi de accis comunal'

Jllllil

36 A. D. Xenopol

imobilul unui mort s-ar vinde pentru datorii, s5 nu fle niminevolnic a-l cumpbra afard, de orSgeni. Aceqtia mai au apoi drep-tul de a judeca ei inqii daraverile lor, qi p6streazd deplina pro-prietate asupra mun{ilor inconjurdtori oragului, care sunt anumeenumerali. Hrisor,ul aratd cd aceste privilegii, au fost dovedite deoriqeni prin alte hrisoave vechi, unul de la Mihail Voievod din6900 {1392), altul de laVladYod\6947 (1439) qi un al treilea delaVladislav Vod[ 6960 (1452)1.

2)Un hrisov de la Leon Tomqa din 1633, care repeteazd qiint6regte pe acel al lui Radu Mihnea.

3) Al treilea hrisov al cAmpulungenilor este dat lor de MateiBasarab, in ziua de 12 aprilie 1636, intirindu-le prin el, niEtealte privilegii, ce nu se vdd in documentele lui Tom;a ;i Mihnea,precum acela cd oamenii de afard, nu ar fi invoili sI aduc[ vinin oraq qi ci ordqenii nu ar fi indatorafi a da pitarilor, vinarilor,dejmarilor qi tuturor celor ce umb16 cu slujbe domneqti, nimicaltafrrd, numai un plocon de bucate. Acestea le intlreqte MateiBasarab, ,,pentru cd au vdzut domnia mea multe hrisoave b6trA-ne gi vechi fdcute tot pentru aqdzdmdnttl oraqului, intdi hrisovulstrdmo;ului domniei mele, prea luminatul ;i blagocestivul ;i deHristos iubitoriul reposatul Io Radul Negru Voievod, leat 6800(1292), si hrisosovul lui Mihail Voievod leat 6900 (1392), gi hri-sor.ul Vladului Vodb, leat 6947 (1435) qi hrisovul lui ViadislavVoievod, leat 69 60 (l 452),.

4) In acelaqi an, Matei Basarab mai dd ordqenilor Ei un a1

doilea hrisov, prin care le intdreqte proprietatea asupra munlilorora;ului, referindu-se la aceleaEi documente ca in hrisovul pen-tru intdrirea privilegiilor, qi amintind anume pe acel al lui RaduNegru dinl2923.

5) Al cincilea document, al orlqenilor din CAmpulung, estedat de Mihnea VodE in anul 1659, repet6nd iardEi intlrirea pri-vilegiilor amintite si enumerAnd intre hrisoavele vechi, pe bazacirora le incuviinlazd aceastd, favoare, hrisolul lui Radu NegruVoievod din 1292, qi aceT al lui Mihail Voievod din 1392.

1. Acest hrisov qi cele urmdtoarein Magazinul istoric pentru Dacia,Y,p.331-339.

2. Mag[azinJ ist[oricJ [pentru DaciaJ,Y p. 338.3. Idem,p.340.

TSTORIA ROMANILOR DIN DACLA I

6)Al qesele document pom7) Al qeptelea de la Grigc8) Al optulea de la Gh. Dr

referindu-se pentru intirireaNegru dinl292.

Originalele acestor hrismrnumai in ni;te copii, ce se affca 1or extern[ este, deci, pedstabilit autenticitatea lor n'rrrvorbesc numaidec6t pentru cnici intr-un chip plSsmuirea k

intr-adev6r, dacd ele arfi fnii, de la care se spune in ele tqi datele lor, sd corespundi amai pulin cunoscute ale Muse va fi ingrijit a da o apareqdeci, sd bage de seaml a nu dar fi existat sau nu ar fi domntocmai aceasta nu se intAmpldocumentelor emanate de la tdomnilor conlinut in cronicelo vom face mai la vale la isEirul domnilor conlinut in crtele vor stabili pe un altul, cr

datele;i domnii cita/i in hrisAqa, unul din hrisoavele v

1439. CercetAnd cronicele Meste ardtat cd domnind unul Ycontemporane ne arat6 ca dVodd Dracul. $i mai clar reiecitate in documentele CAmpeste ardtat ca pomind de la /domneasc6 de la 1445 -7 460mentele contemporane ne arpe Vladislav a1 III-Lea,7452-

l. Comp[ar6] Cdpitanul, inMoXqi 103 gi Cron[ical anon[ini

A. D. Xenopol

sd nu fie nimineAceqtia mai au apoi drep-

qi plstreazd deplina pro-oraqului, care sunt anume

i, au fost dovedite dede la Mihail Voievod din7 (1439) Ei un al treilea de

din 1633, care repeteazd Ei

este dat lor de Mateiintlrindu-le prin el, ni;te

lui TomSa;i Mihnea,ar fi invoiti si aducS vrn

a da pitarilor, vinarilor,cu slujbe domneEti, nimicAcestea le int[reqte Mateimea multe hrisoave bdtre-

oraqului, intdi hr is ovulqi blogocestivul ;i de

Negru Voievod, leat 6800leat 6900 (1392), qi hri-

) Ei hrisovul lui Viadislav

mei d5 oriqenilor qi un alasupra munfilor

ca in hrisovul pen-anrme pe acel al lui Radu

din CAmpulung, esteiar[Ei intlrirea pri-

hrisoavele vechi, pe baza:hrisovul lui Radu NegruVoievod din 1392.

is toric p entru D acia, Y,

srorua RovtAwtI-oR DIN DACn rnaraNA, u

6) Al Eesele document porneqte de la Gheorghe Ghica din 1660.

7) Al Eeptelea de la Grigorie Ghica din 1672.

8) Al optulea de la Gh. Duca din 1682, Ei aceste trei de urmdreferindu-se pentru intdrirea privilegiilor, la hrisovul lui Radu

Negru din1292.Originalele acestor hrisoave au dispIrut, qi ele sunt pdstrate,

numai in niqte copii, ce se afl[ la primdria de Cdmpulung. Criti-ca lor externd este, deci, peste putin!6 de fEcut qi ne rlm6ne de

stabilit autenticitatea lor numai pe criteriile interne. Acestea insd

vorbesc numaidec6t pentru existenla lor real6, qi nu pot admite

nici intr-un chip pl[smuirea lor.intr-adevir, dac[ ele ar fi fost pldsmuite, ar trebui ca atdt dom-

nii, de la care se spune in ele c[ porneau hrisoavele cele vechi cAt

Ei datele lor, s[ corespundl cu ardtdrile cronicelor mai mult sau

mai pulin cunoscute ale Munteniei; c6ci, desigur, falsificatorulse va fi ingrijit a da o aparenli de adevdr operei sale. $i trebuia,

deci, sd bage de seam[ a nu atribui documente unor domni, ce nu

ar fi existat sau nu ar fi domnit la datele indicate in ele. Ei bine!tocmai aceasta nu se intAmpl[. Atat numele domnilor cdt Ei data

documentelor emanate de la aceqtia, nu corespund deloc cu ;iruldomnilor conlinut in cronicele Munteniei. Critica istoric[ pe care

o vom face mai la vale la istoria Munteniei, va dovedi insd cd

qirul domnilor con,tinut in cronicari este inchipuit, qi documen-

tele vor stabili pe un altul, care tocmai corespunde pe deplin cu

datele ;i domnii citali tn hrisoavele Cdmpulungului.Aqa, unul din hrisoavele vechi, este dat ca de la Wad Vodd din

1439. Cercet0nd cronicele Munteniei, afl[m c[ de la 1427'1445,

este arltat cE domnind unul Vladislav Vod6, pe cdnd documentcle

contemporane te aratd ca domn intre anii 1430-1446 pe VladVodd Dracul. $i mai clar reiesd adev6ru1 existenlei actelor vechi,citate in documentele Cdmpulungului, la actul din 1452. Acesta

este aritat ca pornind dela Vladislav Vodd. Cronicile pun ins[ sd

domneascl dela 1445-1460 pe Radu cel Frumos, pe c6nd docu-

mentele contemporane ne aratd, ca domn in acel an, intr-adevlrpe Vladislav al III-lea, 1452-14561.

l. Comp[ar6] C6pitanul, in Mag[azin] ist[oricJ [pentru DaciaJ,l,p.99gi 103 gi Cron[ical anon[imd],idem,IY,p.234.

37

i

tI

Ia