14
NICOIAE DITA DORU DUMITRESCU MIHAI MANEA ISTORIA MONARHIEI DIN ROMANIA Editia a II-a t - ediEie revizuiti gi adiugiti - Editura NOMINA
NICOIAE DITA DORU DUMITRESCU MIHAI MANEA
ISTORIA MONARHIEIDIN ROMANIA
Editia a II-at
- ediEie revizuiti gi adiugiti -
Editura NOMINA
CUPRINS
PREFATA
SI.A'ERANII ROMANIEI
MONARHIA iN ROMANIAl. Originea Familiei Regale din
SECOLELORAL KX-LEA - AL )O(-LEARomAnia
13
14
182. Orgtnizarea Casei Regale
3. Regedinge regale . .
MONARHTA CONSTTTUTTONAT-{ irq noMANh1 . Programul Adunirilor ad-hoc ale Principatelor Moldovei 9i Tirii RomAnegti2. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen in Rominia - conditii externe3. Instaurarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen si succesiunea la tron * conditii interne . . .
REGATUL ROMANIEI DE I-4, MODERNIZARE I-A. IDENTITKIEA NATIONAIA.REGELE CAROL I AL ROMANIEI _ EPOCA DE REFORME1. Carol I in politica interni. De la stratagema abdicirii la rotativa guvernamentali2. Monarhia si modernizarea societilii3. Monarhia - arbitru in viala politici din Rominia. Viata politici la sffugitul
secolului al XD(-lea si inceputul secolului al )OGlea .........57Stuliu de caz. Carol I si oamenii politici ......624. Caroll si problema girineasci .. ,...... 675. Independenta si proclamarea Regatului Rominiei . . . . . . . . . . . . . . , , . . 7I6. Politica externi. Proiecte si acliuni diplomatice .... ........777.Carcll gi problema Rizboiului de intregire Nalionali .. . .. . . 83gtudi4 de ca2. Carol I;i Elisabeta ...........87
ROMANIA DE LA MODERNIZARE LA IDENTITATEA NATIONALA,FERDINANDI-REGELECONSTITUTIONAL .......... 911. Familia Regale;i Rizboiul de intregire Nalionali ...........92st'tliu de caz. Oameni politici romAni in perioada domniei Regelui Ferdinand . . , . . . 972. Marea Unire;i incoronarea de la Alba-Iulia ...... 101
3. Misiune politici gi imagine publici la Conferinga de Pace de la Paris (1919-1920) . . . . . . . . . 105st"diq de cqz.Fetdinand I si Maria .........110Studiu le caz.Principele Nicolae ........... 116st&di& le raz. Principesa Elisabeta . . . . . ..... 118
)a343943
4/48
52
Stadi" de caz. Prlnitpesa MariaSt"diu de caz. Principesa Ileana
stuli" de caz. Principele Mircea
121
UN NOU CADRU DE MANIFESTAREAL INSTITUTIEI MONARHICE.CAROL AI II.LEA - MONARHUL AUTORITAR1. Criza dinastici din Rominia2. RegenEa
3. Restauraliacarlisti ....4. Domnia Regelui Carol al Illea . . .
5. Regimul monarhiei autoritare a lui Carol al Illeastudi" le taz. Carol al Illea si oamenii politici ai epocii .
6. Pribugirea Rominiei Mari - L940 . .
studia de oaz. Carol al Il-lea;i Elena . .
REGELE MIHAI I AL ROMANIEI - UN TANAN iU FATA PERICOLELOR . .
1 Un copil pe tronul girii. Marele Voievod de Alba-Iulia ........2. Monarhia ln perioada 6 septembrie 1940 - 23 atrg;lst 19443. Actul de la 23 august 1944 . . .4. Monarhia in p eioada23 alu4:t;st 1944 - 30 decembrie 1947 . .
5. Abdicarea fortati a Regelui Mihai I. Proclamarea Republicii Populare Rominest"dtu le caz. Mihaj I ;i Ana .
st"di" le caz. Oameni politici rom6.ni in perioada domniei Regelui Mihai (1940-1947)6. Regele Mihai ln exil (1948-1989) . . . . .
7. Situagia Familiei Regale dupn 1989. Statutul membrilor familiei domnitoarepromulgat in 2007 ......
8. Atribugii ale monarhului gi implicarea Casei Regale in viala culturaligi sociali a lirii
129
130
r34r38r44r49r57164
17l
175
176
181
186
193199206210216
224
228
ROLUL MONARHIET iN TSTORIA ROMANILOR. CONSTDERAIII GENERALE . . . . 2321. Statutul, ffxat prin constitufii, al monarhiei 9i ai membrilor Familiei Regale . . . . . . 2332. Monarhia constitugionali ereditari in Romi.nia ...........2393. Monarhia - garant al democraliei parlamentare ..,.,......2444. Monarhia si partidele politice .........2485. Monarhia intre rolul politic si imaginea publici ...........2536. Rolul gi importanga institu{iei monarhice ,.......2j8
BIBLIOGRAFIE 261
CAPITOLUL
MONARHIA IN ROMANIASECOLETOR AL XIX.LEA - At XX.LEA
Casrelul 9i ora4ul Sigmaringen, ablou din i750
il
Tradilie gi origine
Stema Hohenzollernilor
Familia Hohenzollern - din care descind si su_veranii nostri ..- care inseamni ln getnanir colindinabd, si-ar prtteaavea originea, conform unei pri-me teorii, in strivechea familie patriciani romaniCollona (270 i.Ur.;. O alti. teorie susline lnsi ciHohenzollernii se trag din familia lombardi DeCollalto, ce inseamni in italianiL tot colind inabd.
Cu origini care merg, in arborele genealogic,spre anul 800, cind esre amintir r.rn anume con-te Thassilo de Suabia, cel mai vechi stribun recrr-noscut al Hohenzollernilor, numele sub care suntcunoscufi, dupi anul 1170, este legat de castelulomonim situat lAngi Hechingen. Amintit ln croni-cile ministiresti, pentru prima dat| in anul 1077,castelul Hohenzollern, asezat in muntii pidureaNeagri, lAngi Franga, a fost initial fortireagi.
1. Paul Lindenberg despre castelulSigmaringen
Ce s'Lla; uechi este acesta? Se zice c,i ar f in-nebat primul Napoleon clnd a dat cu ochii dzimbdtuAnitul cast€l Sigmaringen.. . Sire este cuibuluuburului negra,
(Paul Lindenberg, fugele Carol I al Rom,iniei,Editura Humanitas, Bucuresti, 2004)
Peste secole este modiffcat, devenind, spresllrsitul secolului aI XIXlea, o construclie Ariun sdl bine definit. Un rol deosebit in refacerea
9i infrumuselarea castelului il are principele KarolAnton, tatil viitorului rege Carol I al Rominiei.Cas-telul este inaugurat in 1867, in prezenta Rege_lui \X/ilhelm al Prusiei, viitorul i-p;rr, g.r-"i.
Castelul Hohenzollern-Sigmaringen
Contii Zollern, din care se trag Hohenzoller_nii, liceau parte din una din cele mai vechi familiigermane, amintiti documentar in Suabia, la ince-putul secolului al XIJea. in anul l06l sunt amin_titi doi conti de Zollern, t Zezel gi Burchard. Dacifamilia celui dintAi s-a stins pesre un veac, spitacelui de-al doilea se va perpetua in timp. La sftr-gitul secolului al XII-lea si inceputul secolului alXIIIlea, lrederic al Il-lea si Conrad I, ffi lui
Frederic I de Zollern
Frederic II de Zollern Conrad I
Frederic I de Zollern, burggrafde Niirnberg, suntIa originea celor doui linii dinasrice importanre,una suabi gi cealalti franconi.
Astfel, urmagii lui Conrad I, incepAnd cu
Frederic al III-lea, vor conduce inifal Bran-
denburgul, apoi Prusia gi, in final, Germania,
fiind spiEa care va pune bazele liniei franconiene,
care a dat dinastia imperiali germanl. Familia fra-
telui siu, ducele Frederic al Illea cel Mare, care
igi adaugi la nume gi Sigmaringen, va forma liniaprinciari suabi care se va impirgi [a rindul ei inalte doui mari Familii: Hohenzollern Hechingen,
care se va stinge in 1869, si Hohenzollern-Sigma-ringen, din care se trag suveranii nostri.
inainte ca domnitorul Carol I al RomAniei siajungi in spatiul romenesc, un inaintag al siu -Frederic al Vllea, burgrav de Niirnberg 9i primulelector de Brandenburg - a luptat alituri de
Mircea cel Bitrin, domnul Jirii RomAne;ti, inbitilia de la Nicopole (1396).
Familia principelui Carol
Principele Karl Anton a devenit geful familieiHohenzollern-Sigmaringen dupi ce tadl siu,prinlul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen, a ab-
dicat, in 1848, pentru a contribui la procesul de
unificare a Germaniei. Noul principe a predat inmartie 1849 principatul, iar la scurt timp va ab-
dica.
in 1851, principatul va intra in componenlaPrusiei. Oragul Sigmaringen ajunge capitala noiiprovincii. intre 1858- i 862, Karl Anton va deveni
prim-ministru al Prusiei, Rudi cu Regele FredericrVilhelm al IV-lea al Prusiei gi cu fratele siu\filhelm, viitorul impirat al Germaniei, prinEul
era cisitorit cu Josephine von Baden, ce descin-
dea din Stdphanie de Beauharnais, mare duceside Baden, apropiati de Napoleon I, fostul impi-
rat al Frantei (1804-1815).
2. Cuvdntul pringului Karl Anton la predareaprincipadui siu citre Prusia:
Tiebuie ca para mea sd intre in leg,iturd cu urc
mare stat, trebuie ca o mind puternicd sd preiafl-iele domniei mele, dacd este ca fericirea poporului sd
deuind aici o realitate... Dacd ette sd se irrcplineascd
dorinTa cea mai ferbinte a iniruii mele, dacd este sd
se ajungd acolo unde jinduiesc tofi adeudrapii prie-t€ni ai patriei, dacd este ca unitatea Germaniei sd
pd;eascd din domeniul uisurilor tn cel al realitdyii,
atunci niciun sacrifciu nu poate f. prea mare.
(Paul Lindenberg, Regele Carol I al Rorniniei,Editura Humanitas, Bucurqti, 2004)
Regedinfa princiare
Castelul familiei Sigmaringen, care apar!ine
acestei ramuri din secolul al X\4lea, a suferit nu-
meroase transformiri mai ales dupi Rizboiul de
Frederic II de Zollern
Stema familiei Hohenzollern-Sigmaringen
30 de ani. incepute de principele Meinrad I(1638-1681), care rezidegte partea de Nord acastelului, lucri.rile vor fi continuate de unuldinue urmasii sii Principele Iosif Friederich(1715-1769) care consuuie;te intrarea pini laturnul cel mare. Cele mai importante lucriri carevor modiffca inflfgarea acestui castel medievalsunt initiate de Principele Karl Anton, tatilprimului monarh din Rominia din dinastiaHohenzollern-Sigmaringen. Acesta reconsuuie$tepractic regedinta Sigmaringen ater prin ,.f"...."
3. Profesorul VD. Piun ln vizitila castelul Sigmaringen:
CAnd priryti, ln Sah Strdbunilon chipuitezugniaite in picioare ale Hohennllernilar-Sigma-ringen, de la Tassila pdnd h Kart Anton, pdrintehRegelui nostru Carol I, ;i chnd te glndz;ti cdt sufleta dat uiaya lor euenimenteltr peffecute in cursulatAtur aeac-uri cAt h datore{te cubura Gamaniei,un sentirtent de respect adAnc te pdmtnde dz ad-mirayie nespasd, te cuprinde Si te socote;ti mindru,ca romdn, sd uezi coroana marilor uoizaozi ai Tdiitalz impodobiad cu stemz ?artdtd d^e afited fanliauguste,
(Boris Cri.ciun, Regii Si Reginele Romtniei,Editura Po4ile Oriennrlui, Ia;i, 1995)
Josephine von Baden (181j-1900)
lnciperilor existente cit gi prin adiugarea unorsili de bal, a Casei Artelor, a turnului de api, aunor tefase, pdni atunci inexistente. La 17 aprilie1893, un incendiu va pirjoli o parte a castelului,dar, ln anii urmitori, se va restaura partea castelu-lui care suferise in urma focului.
4. Istoricul Dan Berindei despre roluldinastiei de Hohenzollem-siparingen
in istoria RominieiDinastia de Hohenmllern-Sigmaingen a inau-
gurat la l0 mai 1866, pin principele Carol - intemeial plebiscitului din luna aprilie a aceluiasian - ;irul conducdtoilor pe care i-a dat *ataluiromdn.. . Fondatorul dinastiei afox o personalitate
?uternicd, inzestrahd cu o educayie rigid.d., cu simguldztoriei ;i corectitadine, ddnd douajd, de aseme-neL de un mare atEamentfatd de misiunea ce i se
incredingase, auea d.e cap al ydii de k Dandre 5iCarpagi.
(Dan Berinde| Portrete istorice alz romlnilor,Editura Compania, Bucurgti, 2009)
Dicfionaro Hohenmlbrn = hoch -lnak, zollern - colini.c Colkbo = colb - colinL, abo - inaJtKarl Anton de Hohenzollern (1811-1885)
800 - primele informaiii despre familia Hohenzollern.1077 - cronicile amintesc despre castelul Hohenzollern din muntii Pidurea Neagri.sfrrgit de secol XII - lnceput de secol XIII - izvoarele istorice consemn eazd. cele doui spile
importante ale familiei Hohenzollern.1848 - prinlul Karl de Hohenzollern-Sigmaringen abdici in favoarea ffului siu, Karl Anton.1849 - printul Karl Anton predi principatul Prusiei, contribuind la unificarea Gemaniei.1858-1862 - Karl Anton este prim-rninistru al Prusiei.1893 * castelul Sigmaringen arde partial, ffind re{icut in scurr dmp.
. Biblioteca castelului Sigmaringen numira 30.000de volume, iar muzeul avea 12.000 de sculpturi gi
multe tablouri de pictori celebri (Tizian, Cranach,Holbein etc.).
. in aprilie 1893, castelul Sigmaringen a ars parlial,fiind distruse multe amintiri de familie.
. Principele Karl-Anton a avut patru ffi (Leopold,
Carol, Anton 9i Friderich) 9i doul ffice (Stephanie,
viitoare regini a Portugaliei, 9i Marie Luise, cisito-riti cu Filip de Belgia).
' Deviza familiei Hohenzollern-Sigmaringen a fost
Nihil sine Deo (,,Nimic {iri Dumnezeu'), preluati gi
de viitorul rege al Rominiei Carol I.. inaintea principelui Carol, viitorul rege al Romani-
ei, un alt membru al familiei sale avea si ajungi peaceste meleaguri. Este vorba de Friederich al \4lea,burgraf de Niirenberg gi elector de Brandenburg,
care a participat la cruciada impotriva turcilor orga-nizatl de regele Ungariei, Sigismund de Luxem-burg. Dupi ce lra trece prin cempia Severinului, va
participa la cucerirea Vidinului ;i apoi a Rahovei,indreptAndu-se spre Nicopole (septembrie 1396),unde avea si il intnlneasci pe domnul munteanMircea cel BitriLn. Din picate campania zgomoloslnceputi avea si se termine cu infrd.ngerea armateicruciate de ci.tre otomani (25 septembrie 1395).
! ,'r.r.n.r1r, pe Daza surseror, rrelmomenre din isroria familieide Hohenzollern.
Analiza$ sursa 2 9i precizatldoui motive pentru care KarlAnton predi principatul siuPrusiei. Argumentali rispunsulcu o idee din manual.
I R..lir"1i, intr-un minieseu, unportret moral al familiei Ho-henzollern-Sigmaringen, liniasuabi.
| ,'r,ur;, cu arenlre lmaglnea care
prezinti castelul Hohenzollern-Sigmaringen. Descriegi, avindin vedere cunostintele de cuitu-ri generali, stilul in care este
construit acest castel. Compa-ra,ti acest stil cu cel in care este
construit castelul Peles din Si-naia.
Ceremonialul Casei Regale
Ajuns domnitor (1866-1381) 9i apoi regeRomXniei (1881-1914), Carol I va introducecurtea RomAniei un ceremonial conform unor re_gulamente redactate de administratorul CurtiiRegale, Louis Basset. Lucrarea coord.onati de Ma-res,alul Curgii Regale, Teodor \ilcirescu, ;i apro-bati de monarh va fi publicati, ulterior, sub titlulde Ceremonialul Curyii Domnesci (apoi Regate) aRomhniei. Prima edigie apirea in 1875, cea de adoua, cu modificiri, in 1882, iar ultima ln 1901.La realizarea protocolului Curtii Regale, autoriitinuseri cont de normele, regulile 9i obiceiurilecare fuseseri uzitate la curtile domnesti din JaraRomineasci si Moldova,
Serviciul Curfii Regale
Curtea Regali era organizati. pe trei servicii:Casa Civili, Casa Militari si Casa Reginei. Servi-ciul Curgii Regale era asigurat de un personal rigu-ros selectat, instruit si specializat. prima cuprindeao serie de demnitari ;i o parte a personalului ceaveau lnsircini.ri speciale pe lAngi rege, cum ar fi:cabinetul regelui, administratorul Casei Regalecu subordonatii sii ;i serriciul de intendenti al
l. Descrierea Cur,tii Regale a Rominieiln perioa& interbelici
Personalul superior al Curli se conpunea dingeneralul Robescu, Maestrul Cury'i Princiare (per-soana care ocupa k Pahtul Regal aceea;i funcliunepurta titlul dz Marepl la Curgi), dpoi Lt. ColonelC. Prezan din geniu, aiitorul Mare;al al Armatei ;iMaitrul Aurel Demetescu care Jh.ceau parte dinStanl-Major Regal li elau dta,sd/ ca. Adjuntanli pehngd Prlncipele Mo;tenitor. Dna. Olga prezan eraDoarund de Onoare a Principesei, Dr. TlaugotTamm, secretar particukr ;i Docnrul Romalo, me-dicul Curpii Pinciare.
(E.A. Buchman, ?z tra d.ecenii tn seruiciulCasei Regale a Rotndniei. Memorii I898-1940,
Editura Sigma, Bucuregti, 2006)
al
la
2. Cu privire la veniturile Curtii RegaleWniturile Listei Ciuile ;i ale Domeniului Co-
roanei trebuiau sd mopere neuoile curente ale Cur-yii Regah, care priueau, in general chelnielile deintrefnere a suaeranului, a re;edinyelor regale, pre-cum si a tntregului personal aferent institulieidinastice. Produsele oiTirut" dt j, Domeniul Co-rodnei asigaraa atAt aprouizionarea EconoTnatuluiCasei Regale cu diuerse alimente necesare meselorregale, cit ;i obpinerea unor uenitui din udnzareaacestor ltrodase,
($te6nia Ciubotart, Viaya cotidiand k CurteaRegak a Romd.niei, 1914-1947, Editura Cartex,
Bucurqti, 2011)
regedin,telor regale. A doua casi. era formati. dinaghiotangi regali sau onorifici, rispundea de pazaPaiatului qi a monarhului, fiind subordonati Mi-nisterului de Rizboi. A treia casi includea Doam-nele de onoare ale reginei 9i pe $ambelan.
Cunea Regali era condusi de Maregalul Cu4iicu rang de lnait demnimr, a cfuui principali misiu-ne era de a reprezenta institutia pe care o conduceape langl autoritiEile publice, inclusiv ambasade.Fiind 9i purtitor de cuvint al Palanrlui, MarqalulCurtii Regale il reprezenra pe rege cu ocazia unorfestivitigi gi putea semna unele documenre, care nu
Palatul Cotroceni la 1900
aveau caracter oficial. Daci in timpul domniei luiFerdinand I (1914-1927) ceremonialul Curtii nua suferit mari transformiri, in timpul domniei luiCarol al lllea (1930-1940) si apoi a Regelui Mi-hai (1927 -1930, 1940-194n, eticheta la curteasuveranului Rominiei se modifici. Schimbirile se
vor produce, in special, in structura Curtii Regale
si in atribuEiile Maregalului Cu4ii. Actualmenteprotocolul Curtii Regale este o adaptare a celui de
pind in 1947 . Curtea Regali a Regelui Mihai cu-prinde astizi un numir redus de persoane, care
indeplinesc mai multe atributii.
Surse financiareInitial, veniturile Curlii Domnegti (Regale) a
Rominiei erau asigurate din diverse surse: listacivili, mogii personale, depozite bancare, diversealte venituri.
Adoptati la inceputul domniei lui Carol I(13 mai 1866), Lista civili se ridica, ini;ial, lasuma de 3.200.000 de lei anual. Odati cu adop-tarea ConstituEiei din 1856, in stabilirea Listeicivile se stipula ci aceasta trebuia legiferati pen-tru durata domniei, suma acordati. trebuind siacopere nevoile materiale qi obligagiile protocola-re ale intregii familii domnitoare (regale). Listacivili se va modifica cu trecerea timpului, infuncgie de resursele financiare ale lirii, de nevoile
Curlii Regale gi de numirul membrilor acesteia.
Daci Lista civili a Regelui Ferdinand va fi lainceputul domniei de numai 2.500.000 de lei,
prin Constitu$a din 1923 suma cuveniti va fi ri-dicati la 10.000.000 de lei. La aceasta se adiuga qi
dotalia principelui mostenitor Carol, ce se ridicala 2.000.000 de lei. Lista civili a Regelui Carolal Illea va ff ridicati, prin lege, la 40.000.000 de
lei anual, aceeasi sumi fiind stabiliti, in octom-brie 1940, si pentru Regele Mihai. Ulterior, veni-turile Curgii Regale aveau si provini, alituri deListi civili gi din mo;iile regale, din inchiriereaimobilelor, din depozite bancare gi, mai ales, dinsumele aduse ca venit de mosiile DomeniilorCoroanei.
3. incoronarea Regelui Carol I (f0 mai 1881)Solemnitatea tncorondrii a fost fxatd. pe 10/22
rnai, ziua nafionald. Membrii Guuernului propu-seterL ca ac€astd coroand sd fe fasnoasd, piesd dinmetal preyios; imediat Regele a respins cu hotdrdre
aceastd idee, afrmdnd cd niyte insemne regale
tcumpc nu corespund tradiriilor hrii !i sunt potri-uite numai acoln unde ar auea ualoare istoric,4, eui-
dent, ca giuaaiere mottenite din u€acurile trecute, li;i-a impus dorinya ca pentru el sd se confectioneze o
coroand de opel dinn-unul din tunurile capturatela Pleuna, iar ?entru regind s,i se conande la unbijutier bucurestean o coroand simpk din aur.
(PauI Lindenberg, Rcgele Carol I al Rornlniei,Editura Humanitas, Bucuresti, 2004)
Domeniile Coroanei
Create prin Legea din 10 iunie 1884, aceste
proprietigi fiinciare aveau drept scop si asigure
sprijin economic Curgii Regale, ceea ce il determi-na pe Carol I si afirme ci: ,,prin instituirea Dome-niului Coroanei ati affrmar din nou ci monarhiaereditari constitugionali este piatra angulari a edi-ffciului nostru national;i ali voit si-mi da;i o nouidovadi de iubire si incredere". Aceste mogii rime-neau, in continuare, in proprietatea statului, nuputeau fi vAndute, diruite, ipotecate sau schimba'te, iar administrarea lor directS. sau prin darea inarendi, ca s,i uzufructul lor reveneau Coroanei.
Cele 12 mo;ii care formau Domeniile Coroa-
nei aveau o suprafali de 132.1 10 hectare ffind pla-
sate in judelele: Suceava (Borcea, Mllini, Sabaga gi
Fircaga), Prahova (Clibucetul turului si munteleCaraiman, Gherghiga), Ilfov (Cociocul), RAmnicu
Sirat (Domniga), Vaslui (Dobrovil), Briila (Ruge-
gu), Dolj (Sadova, Segarcea), Neamg (Bicaz). Geo-
grafic, ele erau plasate 6 la cAmpie, 5 la munte gi
una in zona colinari. Scutite de impozite ci.tre
stat, dar plitind un impozit comunelor si judete-
lor, exploatarea Domeniilor Coroanei era conduside citre un Administrator, care nu era functionarpublic, ffind numit de rege;i plitit de Coroani.
4. Cu privire la raporturile dintre Carol Iti minittrii sii
Carol I fnea inainte de toate ca mini,strii sdfeinforznayi ,,totdeauna dinainte li la timp;, d" niaLnirik cu suueranul. Atunci cLnd un minhtra solici_ta 0 primire urgmtd k saueran, cererea sa eraex?utd imediat lui Carol. Erau preudzute regulidupd care se trimeteau deaaele ;i rresaiete pik-ruentului pentra semnd.turA, in pliwi sigikte, scri-se pe un fel de h,irtie si numai 1te o singurd pagind(dtar,.k trebuinpa", pe doud pagtni).
(Ion Bulei, in Vechiul Regar, Editura Trironic,Bucuregti, 2013)
5. Audientele cu Carol IConform unei phnifcdri riguroase Carol I pri-
znea tn audiengd pe toli cei care o solicitaserd. Dacdin cursul sdptiminii pentru a obyine o aadienld eranecetard inaintarea unei cereri cdrre MaresalulCurpii..., daminica fugele acorda audienyd' jirdcerere speciah...
Dupd o plimbare in tmprejurimib pehsului, kora 13,00 daci nu interuenea cead nepreudzut,Regele, cu ceasul in mdnd tti arte?ta inuitayii laprLnz. . . Uma un protocol complicat, urmdt deocuparea locului la rnasd stabilit de MaresalulCurli Regale, cu acordul regelui.(Doru Dumitrescu , Mlhai Manea, Istoria Altfel,
vol. II, Editura Nomina, piteqti, 2007)
Inigial, aceasti funcgie a apartinur, pentru multiani, lui Ioan Kalinderu, iar dupi moartea sa luiBarbu $tirbey. Dupi Primul Rizboi Mondial, Re_gele Ferdinand va da aceste mogii spre administra-re firanilor, ulterior, o parte din ele fiindexpropriate si destinate improprietiririi,tiranilor.Administragia avea sediul la Bucurqti, ffind i--pirgiti in rei sectiuni: agriculturi, silviculturi sicontabilitate. in 1906, Domeniile Coroanei aveaupeste 900 de salariati. Fiind inzestrate cu utilajmodern pentru dezvoltarea agriculturii, extinzjn-du-gi activitatea prin incurajarea indmtriilor cas_nice (oliria, ceramica, fgliria, jucirii etc.),veniturile Domeniilor Coroanei produc un profitnet de peste 28 de milioane de lei in numai ig deani de existengi (11g4-1912).
insemne ale monarhieiRegalitatea romini avea 5 lnsemne: coroana
regali, buzduganul, rnantia regali, pavilionultegal gi cifra regali. Coroana regali simboliza su-veranitatea, cea a Regelui Carol I ffind lluriti dinotelul unui tun turcescr cistigat de trupele romi-ne, ln urma Rizboiului de Independenti (1g77-1878). Ai doilea insemn aJ regalirigii romine,buzduganul, ce semnifica
"u,o.i,"a.. regali, afost adoptat de citre Regele Ferdinand, in condi_tiile ln care in RomAnia monarhici nu a fost uzi-tat sceptrul. $i mantia regali a fost utilizati., totpentru prima dati, de citre Regele Ferdinand, cuprilejul incoronirii sale la Alba-Iulia, in octom_brie 1922. Instituit prin Legea pentru fixarea sistabilirea armelor Rominiei din 1867, modifica-tL ln 1872, pavilionul domnesc, apoi regal dupi1881, cuprindea drapelul regelui si al armatei, re_prezentat in culorile nafionale, avind, in mijloc,stema tirii. Acesta putea ff arborat cu diverse pri-lejuri festive. Dupi proclamarea regatului (1gi 1),pavilionul na$onal va fi modificat in 1g9g, lnsensul ci va fi inclusi in colturi gi Coroana deogel. Dupi Unirea din 1918, pavilionul regal s-amodificat ca formi gi ln con,tinut. in 192i, eratinstituite si alte pavilioane, alituri de cel regal,
Ioan Kalinderu
6. Fttgment dtll' Imnul Regal
Tidiacd Regele/ in pace si onor/ De yard iubhor/
$i-apdrdtor de 1ard./ Fie Domn gbrios/ Fie peste noi,
Fie-n ueci norocos/ in rdzboi, rdzboi./ O! Doam-ne Sfinte,/ Cereu pdrinte,/ Sustine cu a m mAnd
Coroana Rornind!Tldiascd Pania/ Cdt soarele ceresc,/ Rai uesel pd-
mdntesc/ Cu mare, falnic nume./ Fie-n ueci elferit/De neuoi,/ Fie-n ueci locuit/ De eroi, eroi./ O!Doamne Sfnn, Ceresc Pdrinte,/ intinde a Th m,ind/Pe T,ara Rotndnd.
(Imnul Regal al Romlniei)
Steagul regal al RomAniei
pentru regini, principele mostenitot 9i ceilal!membri ai familiei regale. Cifra regali, ultimuldintre insemnele regale, era diferiti de la un mo-narh la altul. Acest insemn a fost folosit de suve-
ranii Rominiei pentru a marca obiectele care
aparlineau regelui sau casei sa.le. Cifra regali era
aplicati pe cfufi, scrisori, pe drapele sau uniforme
9i era formati din inigiala stilizati a numelui rege-
lui. De cele mai multe ori, cifra regali era lnso;iti,in partea de sus a sa, de simbolul Coroanei.
Imnul regal
Primul imn nalional a apirut, in \862, inc|din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Atunci, compozitorul german Eduard Hiibsch, pe
atunci capelmaistru la Iaqi, obginea, in urma unuiconcurs, ca piesa s a numi:d. Mar{ niumfal ;i primi-rea tteagului li a Mdriei-Sale Prinyul Domnitor sL
delini calitatea de imn nagional al Principatelor.
Peste ani, in 1881, pentru incoronarea Regelui
Carol I, poetul Vasile Alecsandri scrizverstttile Im-nului Regal Roml.a, care se va cAnta, pentru primadati, ln 1884.
Vasile Alecsandri (Fototeca ArhivelorNagionale ale Rominiei)
Coroana de otel a Regelui Carol 1
Dictionar. Ceremznial = ansamblu de reguli protocola-
re si formule de eticheti, utilizate la diverse
solemnitili.o Lista ciuil4 = fondurile pe care le au la dis-
pozitie suveranul 9i familia sa, pentru aco-
perirea nevoilor personale, intr-un stat care
are ca formi de guvernimint monarhiaconstitulionali. Fondurile provin de la bu-
getul de stat si sunt aprobate de Pariament
printr-o lege speciali.o Protocol = reguli ale ceremonialului de stat
si ale vietii in societate.
1866, mai - adoptarea primei Legi de stabirire a Listei civire pentru suveran gi fbmilia sa.1862 - aparigia imnului na,tional ln timpul domniei lui Alextdru Io"., Crrr".1867 - adoptarea Legii pentru fixarea si stabilirea armelor Rominiei.1875 - publicarea primei edi,tii a Ceremonialul Cur,tii Domnesci a Rom,iniei.1881, martie - proclamarea Regatului Romjdei.l88l - Vasile Alecsandri compune versurile Imnului Regal al RomAniei.1884, iunie - adoptarea Legii pentru inffintarea Domeniilor Coroanei.1884 - intonarea, pentru prima dati, a Imnului Regal al RomAniei.
. formulirile de adresare p€ntu mem-brii familiei regale sunt:
a. penrru rege: Majestatea Voastri,Sire;
b. pentru regini: Majestate sau Ma-jestatea Voastri.;
c. pentru principese sau principi:Altega Voastri Regali, AlteEeleVoastre Regale;
' salud, pentru capetele incoronate,simplificat lntre timp, presupunepenrru birbagi inclinarea, printr-ungest scuft a capului, iar pentru femeio reverenEi.. Gestui miinii int.inse inchip de salut va fi Iicut numai dacimembrul familie regale o va Face pri-mul.
' subiectele de discugie cu membri fa-miliei regale sunt alese cu griji si nuvor avea conotalii politice, religioasesau foarte personale. Sunt agreate su-biectele despre arti ln general, istorie,geografie, arhitecturi etc,
! Mengionagi, pe baza sursei 1 si a informatii-lor din manual, o aseminare gi o deosebireintre Ceremonialul Curgii din vremea luiCarol I 9i cel al regilor Ferdinand I si Carolal Illea.
I Identiffca;i pasajul din sursa 2, care prezintimodul in care Domeniul Coroanei contri-buia la acoperirea nevoilor Cu4ii regale.
I S.1..t"1i, din sursa 3, un motiv pentru careRegele Carol I a refuzat ca insemnul Coroa-nei la festivitatea de incoronare din mai1881 si fie din metal pretios.
Exprirnati un punct de vedere asupra conti-nuttlui Imnului Regal al RomAniei.
Identiffca;i, in sursa J, alte doui insirciniridecit cele din textul lectiei, ale MareqaluluiCurgii Regale.
Regedinlele Familiei Regale a Rominiei repre-
zinti un element de referinti pentru MonarhiaRomAni. Fiecare locuinti regal5 a fost proiectatidupi planurile unui arhitect striin sau autohtongi a beneficiat de sume importante de bani, prove-nite atAt de la bugetul statului (Palatul Regal Co-troceni, Palatul Regal din Calea Victoriei etc.),
cit 9i din veniturile proprii ale Casei Regale (cas-
telele din Domeniul Regal Sinaia).
Palatul Regaldin Calea Victoriei
in momentul sosirii in Rominia, in 1866,
principelui Carol ii era oferit ca regedingi per-manentl vechiul Palat Domnesc de pe Calea
Victoriei. Fosta casi a familiei Golescu, cumpira-ti de statul romdn si transformatS. in 1837 de
domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica in palat
domnesc, a fost resedinta domnitorului Alexan-
dru Ioan Cuza pini in momentul abdicirii sale.
Noul Palat Regal a fost reconstruit in spiritul Re-
nasterii germane gi a devenit o re;edinli impuni-toare, demni de rangul Casei Regale a RomAniei.
Carol I a hotirit in 1885 transformarea acestuia
intr-un palat fastuos, iar proiectul a fost incredin-
lat inilial arhitectului francez Paul Gottereau(i882-1885). Ulterior, arhitectul Karel Liman a
extins palatul, lucririle acestuia fiind ffnalizate in1906. Construcgia a beneffciat de prima instalatie
electrici de iluminat din Bucuresti. Dupi moar-
tea Regelui Carol I, Palatul Regal de pe CaleaVic-toriei a devenit rqedinli oficia.li a succesorului
siu, Regele Ferdinand. in 7926, un incendiu a
distrus atAt interiorul, etajul superior al pirliicentrale, cit gi exteriorul regedinlei regale.
Regele Ferdinand si Regina Maria au cerut ca
noul palat si fie adaptat noilor cerinte arhitectura-
le, prin imbinarea vechilor elemente cu unele mo-derne. Reconstructia a inceput in 1927 gi lucrfui\eau fost terminate in ultimul an de domnie al Re-
gelui Carol a1 Illea (1940). in timpul domniei lui
Palatul Regal din Bucuregti in anul 1912 (Fototeca Arhivelor NaEionale ale Rominiei)
