@ Editura Galaria Gutenberg, 2019
Redactor: Ma Ftrodig
Tehnoredactate: Dinu Vhgil
Descrietea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiREALE, GIOVANNIIstoria filosofiei a*ice / Giovanni Reale; trad. Ctistian $oimugan,
ed. : Silviu Hodig. - Tdtgu Ldpug : Gala-xia Gutenberg, 2018-'
vol.rsBN 978 973-t4I 090-6Vol ?: Renagterea platonismului gi a piagodsmului, Corpus
Hermeticum 9i Otacoiele caldeene- 2019.-rsBN 978-973 -1 41 -7 69 -1
I. $oirnupan, Cristian (trad.)
II. Hodig, Silviu (ed.)
Editura G alaxia Gutenberg435600 TArgu-Ldpug, sr. Florilor nr' 11
T el.: A7 23 -37 7 599, 07 33 -97 9 383e-mail: contac [email protected]. gaiaxiagutenbetg.ro
GIOVA}{NI REALE
ISTORIA FILOSOFIEIAINTICE
volumul algaPtelea
RENA$TE,REA PI-{TONISMULUI $I APITAGORISMULUI,
CORPUS HE,RMETICUM$r
ORACOLELE CALDEENE
Traducere din limba itz.Jia:ld
Cristian $oimugan
Galafra Gutenbetg
2fi19
ISTORIA FILOSOFTE1 ANTICE
insemnatd, datoriti fapturlui cd atl;t prin schema uiadicd pe c reo intoduc in modul iot de concepere a re'aliti,tii, cit gi prin
,,in;elepciunea" teurgcd ,Sevelatil" pe care se striduiesc si o
puni in legdturi cu ,,speculatia" filosofici, vor ajunge siconstituie un prrrct de referinEi obligatoriu pentrlr neoplatoni-cienii din anuchitatea tdtzie..Aceste kghiavor fi socotite la fel de
importante ca dialoguriie lui Platon.
inpela cil, dacd Aran/e/e ar fi fost tfeclrte cu vederea, am fifost lipsigi de unul din parametrii esengiali in cancterizareadifedteior gcoli gi curente din sAnul necplatonismului, care se
deosebesc intre ele fie in func,tie de cum resping teurgia,considerAnd ci aspectul ray)onal, tipic speculaEiei grece;ti.este mai important (aqa cum o face Plotin pi $coala lui), fie infunctie de cum o accept5, cdutdnd si caute o contopiteorgantcd cu instanple speculafei grecegti djn ttecut (apa cumo face Iamblichos pi discipolii lui, dar 9i togi membrii $coliidin Atena) sau chiar privilegiind teurgia in detrimentulcomponentei tationale (apa cum o face $coala din Pergam gi
impdranrl lulian, cel cunoscut gi sub numele de IulianApostatul).
CUPRINS
RnouscopnRrRaa. INcoR.roRALULUI gI A
TRANSCENDEh{T]]r. Frrr-Or\{ OrN ALEXANDRTA,
RENA$TEREA PITAGORISMULUI, SCRIEREI-E HERME'TICE $I
ORAC0LEI-B CALDEENE ..........................5
SncluNne tNrar: Philon din Alexandria gi
<< filosofia mo2aicdD.................".. ..'..".'7
L Genez.a,componentele gi problemele de fond puse de filosofra lui
Phiion din A]exandna....................... .......................'.......'..,7
1. Na$terea gandtii filoniene gi rolul ei in istoria filosoiiei antice'......'......9
2. Componena e1emstici.......... .'.'.'....."..1'3
3. (lomponenta ebtaicd............. .........'.'...16
4. Aplecarea Jui Philon spre alegorie gi ptecedentele
ei greceSti gr ebraice......... ......"...................18
II. Philon si preludiul unei mari dezv-oitdri
a gAndirii c.rccidentale.... ..................................25
1. Cea clintii formrdare a ptobiemel rapoturjlot dintre Revelafa divind 9i
61osofie, sau dintte credinti gi tagrune....."... "..'.'.."..-...".25
2. Drumul spre rrrptura de elementele elenistice a1e cunoapterii f,losof,ce:
elrer€Fnqa teologrei qi a proclamdrii ptimatr-rlui,ingelepcirurii" (oo'gia)
asupm,,cuni gterii de tip pnctic" (gpovriotq) ..'...'."...'.' 31
IIL Metafizica,teologa^ gi ontologia lui Philon...............................""'...'33
1. DepS6itea presupoziEiilor materialiste gi imanentiste ale sistemelor
elenistice gi teafin:narea incorporalului si a ffansceflden,tei'.'....'.".....'..... 33
2. Noua concepEie despte Dumnezeu..........'.,...... '.."""..37
3. Cea dind:i fotmulare filosofici a docmnei creatiei "' '.,,.".'.'.'.".'.".,.....46
244 245
ISTORIA FILOSOFIEI ANT'ICE
4. Doctrina ,J,ogos-ulul'.. -..'.'...............'. 51
5. Doctrina,,Puterilor" ....................."..... 54
6. Doctrina Ideilx gi reforma filoniann.........' ..'........."'... 57
7. Sufletele fhri de tmp 9i ingerii.......... ...'.........'.'............60
IV.Antropologia;;imoralaiuiPhi1on............ ............"....53
1. Noua conceplie a naturii omului sau omul in trei dimensiuni ..'........ 63
2. Depdpirea intelecnralismului etic al filosofiei pyecegti 9i proclamarea
credintei ca virrute supremd .,............'.....:..'.. ......".......-.....69
3. Drumul spre Dumnezeu" unirea mistici cu El 9i extazul..'..'--.........'.'73
SucltuNnaA Doua Medioplatonismul gi redescoperirea
metafizicii platoniciene.................... ......."..'..'..."'..79
L Geneza,caracteristicile gi exponengii medioplatonismului'.............81
1. Ultimele pd,tanii ale Academiei gi origrnile medioplatonismului.......'.81
2. Trisiturile genera.le ale medioplatonismului '......'....... 87
3. Exponen$ 9i tendinle ale medioplatonismu.lui....."..' ...'...'.-.................91
4. Importanta istorici pi teoreticd, precum
gi limitele medioplatonismului ....'..'.'.."......... ........'.....'.. 100
II. Metafizica medioplatonismului .........I03
1. Fiinta incoryorali, Divinitatea pi trzinscendenta ei...'...........'...."'...... 103
2. Ideile ca ganduri ale Divinitn$i 9i distinclia intre inteligibilele pdme sau
Ideile transcendente gi inteligibilele secunde sau formele imanente
1ucrurilor......... ....".........'. i 10
3. Ietarhia divrnului: ciffe o doctrind a ipostazelor .'..'-.1,14
4. Cosmologia medioplatonici and: mareia
gi originea universu1ui................. .".'........ 1 1 9
5. Demonologia medioplatoniciand -.....L26
III. Antropologia pi etica medioplatonismului.. ..".'.....1'29
1. Scopul suprem al omului qi asemdnarea lui cu Zeul'....'......."..........'"129
246
CLII]RiNS
2. Natuta spiriti-rald a omului gi concepEia dualisti suflet-corp .............732
3. Tabia de valori usi virtutea.. .................1'35
4. Iitica medioplatoniciani gi etica stoici... .,......,.,........'137
$mcgit-txna A TREI-{ Renagterea filosofiei pitagoriciene,
etatrrele ei succesive gi contopirea neopitagorismului cu
rneetioplatordsmul ...........................1.41'
L Documentele, exponenqii, cutentele gi ttisXturile pitagorismului in
epoca elenisticd gi in cea imperjali......... 142
1. tnrimpl';:i1e pdrr care a trecut $coala pitagoriciand .. ..,,.....................143
2" Falsificiri din epoca elenisticn gi imperiaH ale scrierilot atriburte
vechilor pitagoucienl aparigia 9i intelesui lor cel mai probabd..............1.47
3. Relatinle cloxografice ficute de pitagoricieni al cdror nume nu ne este
cunoscut......... .,,....,........L53
4. Noii pitagori ircni care ni se prez'ind cu numele lor proprii.............. 160
5. Trdsituriie pitagt.rnsmtilur din peric.rada elemsticd
5i cea imperi'ald ..............1'63
iI. Principiile doctrjna.le ale neopitagorismului......................................171
1. Reruperarea incorporalului gi reafirmarea primatului siu ontologic171
2. Sernnif,r:a;ia metoclologc;, metafuici gi tcologici a numetelorin
necrpitzrgoristn ..............,.174
3.Tlocrina despre princrpiile silpreme ale lVlonadei gi ale Diadei.
in .r.*., de a clec{uce irttcaga tealtrate
dinc-o Unjtrrtc suptcmi.......... ...............180
.4. {dealulmrstrcalriegii {)menesri"........ .......................... 186
1I{. hlumenius din '\unea pi contopirea neopitagorismului cu
.............793
247
193
I . Fozida ltlosof, cd a lr-ri l.i'-'rnenius...............
ISTORTA FILOSOFIEI ANTICE
2.Prcclxrweaabsolutei preeminenEe a incotpomIului.........................196
3.structurafii4eiincoqpor'alegidoctrinacelor rrer2a......................."199
4. Doctrina neopitagoriciand a Monadei pi a Diadeiin contextul
ontologiei numeoiene............:............ .........,.........,.,.,...,.,203
5. Nlateriq suflettrl rdu gi suflen:l bun..... ..............."........207
6. Numenius in ptagul neoplatomsmului .......2A9
SncgluxeeA PATR.* Coqpus hermeticum gi oracolele
caldeene
I. Fenomanul hermetismului pi difedtele lui aspecte...........................21'4
" 1. Hermes Trismegistos gi litetatura hbrmeticd.......................................215
2. Tnisdturile debazFtale hermetismului .............:...........218
3.Zat\1*afiitadivinului geneza unir,-etsului gi a omului aga crrm apar
ele in < Coqpus Hermeticum > ..................:...,,,, .,.,,,...,,,.,,222
4.Intelecnri,crmoa$tereapimintuitea...,,,...,.......,...,..,.;.226:
5. Extaza gi escatologia hermetismului ..".....................".229
II. ,,Oracolele caldeene" gi imporiarrga 1or.................... ..........................231,
1. Gerrcza,,Oracoielor caldeend'........................... ..............231
2. Doctrinele filosofice din,,Oracolele caldeene"................... ----^*.--n3-a3. Inteiepciunea magicn gi tewgia,,Otacoleiot cddeene"......"..................240
248
sr$wrh{hrr HHAlfi
H#Y#iffiffi
H#ffi
SnH-ffiffiffSXffi..X
€A
ffiffitrxsF,.{?J$". S g FKff S*#RAYHtrg$
ffiffi
1
L
c
tu
A
mCtPlr
96.
spcfeolPla
stuozltna
Pm
la
ur
dr
inc2
SA
fil
[0nt
Manu0i
Ioslnpr200t(qrtl
rapit(20c
lrl/i.irl un
I. GnNnze" coMpoNENTEtE $r rRoBLEMELE DETIOND PUSE DE FILOSOFIA LUI PHTT,ON OTN
AmxaNome
l. Nagterea gf;ndirii filoniene gi dul ei foi istoria filosofieimtice
Philon constituie, firi nicio indoiald, un personaj pe care inlirnhajul de astdit l-am putea defini ca fiind unut de ,,rupturf'.l
I l'lrtlon s-a ndscut 1a Alexandda, probabil c6ndva intre afln 15 $1 10 i.C. Familia lui a fosturn tlintre cele mai bogpte gi mai influente familii erteiegti ce s-au stabilit la Alexandria.lhtc gi motirrul pentru care a purut pdmi o educaEie la cel mai inak nivel posibil potrivitrrrnnclor de atunci. $i-a insugit la perfeqie cultma greacd (mai ales categoriiie spititualerlt' t:lcnismului), 1ar, pentru o weme, gi patrimoniul spiritual gi cuhural al poponrlui siu,flt:cum \'om auea ocztzia si vedem pe latg cwa mai incolo. Despre r.iap lui grim foarte
llrline lucnui. ln principiu, gi-a dedicat-o aproape in totalitate meditaF4 studiului 9inrlrrctirii de cdrti.,{ceasta nu inseamni totugi ci trebuie si se fi sustras de la indeplinirea
'rttrrmitcrr obiigagii de tip pofitic, in care, probabil,avlza:ut un soi de datorie faF de
1r porul siu- Episodui cel mai cunoscut il corstituie cdlitoria sa la Roma, in ftuntea uneirrtnbasade rnenite a duce acolo protestul commitilii ev:reieqti din Alexandria [r$ de
1r*scrugiile cirora le cidea victimi. I-a intoarcere, in anul 41 d.c., Philon a scris o relatareirnrpli a respectir,'ei arnbasade, din rdndutile c#eia reiese cd la r,nemea aceea ajunsese la orl.'plini maturitate. Philon a scris foarte multe lucrdri aproape toate pistrate pini in ziletenoflstre. Dintre aceste4 se remarcd cele care constituie marele comentariu alegoric lar.ltlv (;efie<ei.Iad tidurile 1n limba laind, ale acestor iucrd4 cu care sunt desemnate derrlric:ci atwrci cdnd sunt citate: De optfcia nundi; Itgum alkgoriae; De Chmbin; De unifci*,'lheli.r et Caini; puod deterhlr pztizri iwidiari .roha; De posterban Caini; De gigntihrs; puorl Deusrtt irznatabihs; I)e agrim/nrr,',^ De pbntartone; De elnietate; De sobrietde; De nnfi*ione linguavn;I h nigratnrc Abrahatri; pai.r mzru diainnwm hens rit; De nngassa m.tditiaftis gdia; De fkga etnnvni.one; De n*atinne nomhum; De sowni*. Un real interes prezntS gi aga-numitele scrieri,lr prezentare a legii moznce: I)e Abrahamo; De losepho; De Demlaga; De sperialibws legibut; Dervtulibas; De praentiis et pwnfu; De dta Mosit. Un grup aparte i1 constituie lucdriie de exgezdi,i i:rtehezi Vtbhcd: puaestionu et solutiones in Genetin; puaecioues et solstiones in Ew&m.Su'icrile de filosofie puri sunt printre cele *i p"trr interesante Ei aproape delocrrriginale Quod onnb prchus libr if De prwidffitia; De aetuwitate mundi; DeI lylntlnficaln scblo'tb, legate de activitatea sa politicd 9i de mediul ebraic in care trdia strntln l|bmn; L,egdio atl Caium; De uitu contu@ktirw. F-<Jiga criticn de cea mai recend dati alrrt'ridlor filoniene este aceea ingrijitn de L. cohn 9i P. wendland Pbihnis Alexandrini
ISTORIA FILOSOFIEi ANTICE
Pm
lauldtinca
S2
filinrCrPlr
g-
spcfcolPla
stuoa:ina
1
u
d
L
uA,
r0nt
MetnUO)
,1'oe
In{t,200.fegrt
,opi(20(
intiiItlun
S-a aflat pe spinarea z cloud epoci $i doui cultud diferite' i
^ceasta nu l-a-scutit de o lntteaga serie de contadicgii (pe ca
insd din nefericite mulli cetcetXtod le-au exagerar pe nedrept),
au uzvorat tocmai din fapail c:i cie fcrarte multe oti a eryrin
idei noi folosindu-se de termeni vechi gi din aceea ci ideile noi
pe care pi-a dorit sd le impuni proveneau. dintr-o trad-l'gie qi
mentalitate cu totul diterite {i2: ln ;ur'r-Ln:::itr: privinge ch
antitetice) fap' de cr,rltura elenistic5, de^ unde gt-a imrpr"rrnutat
lexicul gi tnstrumentele concel>$ate. Insd, in cir'rda tr'rtutot
acestof contradic$, ,,rvF)t\tfz" despre carc pomenearn este ul
evidentd zPro Pe la fiecare pagrn din consideral:ila lui clperd'
Philon a zguduit din temelii tocmai pdncipirle {rrndamentale
timp de Jei secoie suslinuseri gdndirea marllor gcoli elenistice
De fapt, el a fbcut o bregi in ma'terialismul dominant'
tecuperztrea dimensiunii incorporaluiui, pe cate \-a sus{nut
^pdtzt cu tirie; vuiunn i-tn'anentiste el i*a opus o concel
tt"ns..td..rtisti, mult rnat avansat' decAt orice aLti ]i.'tzjnme
care ajunsese Gtecia si o cunoa scd phnd atunci" in plus, a
redimensionat inff-o manietd, dtastt:cd increderea neclintiti in
,,LutArcie" a omului, a frcut dovacla necesitii$ trecetii peste'raywe
pi a stabilitii puncnrlui cle reper in Durnnezeu 9i in
Revelagia divini pentnl a putea astfel si gisim o rezoiv-ate
Opera quae swper*nfi6 vo11', Berlin 1[396 1915, comp.letati cr'r nigte prqicase ]a&.ilxi' de
.rr. *, oorp* H. I-eisegarg, intre anii 192{)-1%A' Cele mai inPort'd'te tadurcn sunt
arrpf** .rorr.azi: in liriba"germ alia zceea a lu l'' Cob:r 9i tr' F{einemann' Breslau 1909
*t t"** 1962-1964),1" i-U^ enfiezi aceea a- iLri F F{' Colson 5i G I{ \\'hital-<er
,iilrl; f" colecgi" Io.b Classical l]btarr,; Iond,x-Cam,ndge 1929,1962, in Iirnba
i^rrr.zx ac.ea ficrrti sub indrumarea lui R. funaldez, J. Fouillou-x 6i C. i\krnd6serl
[^*ol i" nai i""s du Cerf, Pa:is 19(11 sqq. in lmba italiana au ftrst terrnimtc <ie tradus
.a.19too;abcomentariulalegoric^1e'b]i"i,d,.a'cdttltapaiqenc-amlngliiitr:ci,incolaborare cu C. Kraus R*ggrrtq C.N\azzarcI'li,R Radice, itr 5 voll'' sub indnl-nar:ea
cunoscut,lui Centr:o di Ricei:che de Nfetafi.sica, din cadrril Urriversitigii Catt'lica, din
Uifrno, pdfl internediul editoruiui Rusconi (1981-1983), edi,tia avind ample ir'voclucet:i
gi comentarii.
1011
( ;I i,N I i,ZA" COX,,{PONENTEI-E $I PROBLEbfELE, DE FOND PIJSE DEFI]-OSOFIA LUI PHILON DIN ALEXA'NDRIA
lrrrrl rlc,mc.lor cu c racter ultimativ. $i, in fine, a determinat
lr,ttnrrrclerea in viziunea asupra lumii pi a viegi de tip clar
ftriulcrrtist gi naturalist, a$a curn o avea eienismul atunci, a unuir rrcnt pitruns de o religiozitate puternici gi de un misticism
tnt('ns, destinat a preschimba nuan;ele gdndtrii filosofice intr-or r rf r r ricrli ra&cald,.
Aceasti insemnati reinnoire a a\-ut loc la Alexandria gi s-a
rl,rlot;rt unui om cafe nu efa gfec, ci evreu educat dupi modelul, rrltrrrii elenistice, dar imbibat de credinEa poporului siu gi fermr nrrvirrs cd. Bihlia era de inspiraEie dir.ini.
'ltrate aceste imprejurdri sunt esengiale nu doar pentrutrrlr'lcgcrea propriu-zisd a lui Phjlon, ci gi pentru
^ceea ^ intt.g,t
p,;rrrtliri Sece$ti, fapt despre cateLrrme:azd a vorbi.Alexandria era oragul cate mai muit decAt orice alt ofa$ se
,rll;r tlirect expus influengelot venite dinspre Orient, ^6t dtnr,rlirrrri de ordin geografic, cit gi pentru cd. era mai disponibil sih, l)drneasci din ragiuni de ordin spiritual, cultural gi social,
rl;rlrrriti divetsiti,tii sale de extracgie etnicd ?i, ca atare, datoitl",r lcri t tr irii gi mentalitiEii stratului siu demogaftc. I-a Alexandria,rr rrvlrt loc ceie niai insemnateincetcdn de sintezd intre spiritul
r;rlionalist tipic elenistic Ai instantele orientale, care, in schimb,
,'r'rrrr cle o nttA n fixd religioasi gi misticd.z lnsi, din cadrul
rlrlt'ritelor curente ale filosofiei grecegti, doud erau cu tohrl
l)r)trivite a gannt^ medierea aceast.l intre ra;ionalismul elenistic
iir rt:ligiozitatea ;i misticismui oriental pitagorismul gi, in mod cu
totrrl special, platonismul. Tocmai aceste doud filosofii au
rn('cl)ut sd reinvie, exact ia Alexandria, cXut6nd si iasi din acea
nrlrurni eclecticd de facturd stoicizantd (ce incepuse a prinde
' I r r lrrivinta acestrri argnment rlmin fundamentale obsena4iile l'tt E. Yacherctt" Hisaire
,rthqtu ck /'hoh dAls*andrie,3 voil., Paris 1846-1851 G.bPititi intr-o edigie atastaicdla,\rrrsrcrdam 1 965), vol. I, pp. 100-125.
I
LI
dL
u
N
Il11,il
.rliltl
P:
m
\a
u1
drincSifil,intCe
Plr
gat
spcfeolPla
stu(\41
ina
(0n(,
Met
nil0)
,\oeI nte,
200t(:\rL
r,tpi("2O(
ISTORL{ FILOSOFIEI ANTICE
contur odatd cu secolul II d.C), precum vom vedea, cu pufinedecenii inainte de Philon.3
Totugi, mediul cu tohrl special nu avea cum si fi fost de
ajuns pentru producerea acelei grandioase tentative de fuziuneintre teologia biblicd gi filosofia elenisticX, dacd n-ar fi existat, apa
curn am sugeraq un om de genul lui Philon, hrlnit 1a sAnul
ambelor culturi, ptofund convifis atdt de excelen,ta celei dint6i,
cit gi de caracatenrl de neinlocuit pi irnposibil de renunlat Ia ea al
celei de-a doua, 9i, c atare, evreu pand in miduva oaselor dar pi
admnator infocat al grecilor. Cici, la dtepr vorbind, niciun grec
rrat fr,putut simfi in vremea aceea nevoia de a incerca sd pund lnpractici o mediere irtre cele doui concep$i despre rcahtate.
Dar, mai presus de toate, niciunui grec nu i s-ar fi dat posibili-tatea de a inra ca tr"cfrJt intr-o asemenea strddanie necesard
dobdndirii prin cunoagtere a categoriilor gdndidi ebraice gi, inmod special, a inlelegetii din intedot a credin,tei ebtaice, czre-isti la tdddcind, asta, evident, pe lAngi dob'Andirea tuturorcategoriil or gandirii grecegri.
Tentatir,'a de fuziune intre teologia ebtarcd pi filosofiagrcacl, pusX ia cale de cdtre Philon, cu toate nesiguran;ele gi
numeroasele ei aporii, constituie un eveniment de o insemnXtate
excepgionali nu doat ln mediul istoriei spititualitigi lumiigrecegti, ci gi in cel al lumii ebraice, da4la un nivel mai general,
ea este cu totr:l gi cu totr-rl deosebiti ptin faptul cd, inaag.trea4l
ana alianld dintre mdinla biblicd ;i raliwneaflosafcd elenisticd, dutinatd
a mnoaste o soartd indelwngald odatd cu rritpindirea inud/dtarii crestine, Si
din care trebuiau apoi sd Si tragd iryorul nan catugoriik secolelor de dapd.a
Cu alte cuvinte, a$a cum pe buni. dreptate s-a atdtat, odati cu
3 Cf. mai?ncolo, pp.79-211.a intteaga noastri erpunere se \ra coflcentra pe dovedirea acestei teze, ea constitrindprrncttr^l asupra cdruia, de cwa tirnp incoace,:interptegi gi-au concenrat aten;ia.
12
t ,I .,ITI I i,ZA, CO]I{PONENTELE $I PROBLEMEI-E DE FOND PLTSE DEFILOSOFLi\ IIJI PHILON DI}i AI-EXANDRIA
f 'lrtl,,rr irrcepe, intr-un fel, istoria filosofiei cregtine gi, deci, a celei,,r'il1( )l)L:11Cr".
l)rrr gi in mediul unde s-a dezvr:ltat ulterior acea istorie altl' *,r,llci grecegti care a respins invigdtura creptina gi a rimasL g;rtrr rlc mentaiitatea pdgani (istorie de care ne ocupim in modrf rlr rrrl lici), Philon a luczt un rol irnportant. O lntreagd serie der nn{ ('l)tc (ce depnd de aceasti redescoperire a imaterialului)tr'lrus('in circulatie de citre Philon, se re$sesc in $coala din\1,'rrrrrthia intemeiatd de Ammonius, acolo unde s-a ndscut
rrr ngrl;rtrinismul pi de unde provine Plotin. in plos, nu se poater nnl('strr fapttrl ci Numenius, despre care vom avea ocazia sd,
r,rlrirn ce\ra mai incolo5, l-a citit pi preguit pe Philon,rrr,,rrlirrdu*gi de la el o serie de invigituti debazd, precum o,l,,vcrlcsc numetoaseie ftagmente pdstrate; iar Numenius a fostrrrrrrl din filosofii c re a aillt o influenti hotirdtoare asupfayi,rr rr lirii lui Plotin.
,1, ( i rmponenta elenisticd
in .nr" gcoali sau gcoli grecepti pi-a gisit Philon sr.xsa d.e
rrr;lrirarie incdt a ajuns si pund in pracicd" aceastd sintez,i dinffer.rl'eja biblici gi filosofie? Pe baza celor spuse deja anteriorr,lr;lrunsul este unul previzibil pitagorismul gi platonismul sunt,,,rrsr:le de inspiraEie continui, dar in mod aparte platonismulr rrrrsrituie izvorul lui priviiegrar De fapt, inpigi vechii Pdnny atItlit'ricii il considerau pe Philon pitagorician, dar mai ales,l:rtor-rician.6 in schimb, unii cercetitori modemi au scos in'r ttlcntd influengele stoicei exercitate asupra lui Philon. Fdrdrrrloiali ci acestea din urmd tebuie sd fi fost insemnate, dar el
r'1. pp.193-211.t l. ( llenrent din Al exandia,,S' trvnau, I, 15, 7 2, 4; lI, 1 9, 1 00, 3.r\ s,: vcdea mai alesPotlenz,,ltoa,Il, pp. 193-215 (ed. it).
1.1
,|
u
dL
uN
PmlauldtinCA
sifi1,
int(lc
PI:
g6.r
ISTORiA F ii,Os OFIEI -.qh]'ITCL'
gole$te in mod sistematic toate coricepteli: stoice dc incdrc'ituraior matedalistd gi irnanentisf.d., reintenieindu-le ccntulu nri thtr-unsens spifiilalist. Apoi, se regdsesc ia Fhdon gi ur-ne ciate
infiuenge din panea $colii crnice, indeosebi cr-i re{c.rirc La doctrjrplicerii ca td:u gi, rlcci, ca |l\'(-x ';ri picatul,,ri. Acelagi $cepticism,
degi respins in privinpi consecinlelor lui uitinii:, est* ai:ceptat1n
anurnite pd,ry, ale dociniir-:i rrle iar conciuziilr., ii si,nt cxploatcu f,oarte mare isiedrn[:]: iii f,{:f'eritlr rnai ales, asa ',rlril Dff} z{dtet'deja in volurrul precectren{" ta tr,lpad ci Firilon a prrhnt ."tt*pii'Iui Enesidern, insii doar ca. sL i:mgli cr;'ncluzia dX pcnlrLr ?L
iegi din capca.na lor, tagii:rx:a trcl.r,u.le lii -qc agaFr dr: crecilnq5, iastfel intdriti si caute a se apropia iic- r\bsolut.8 h'{ai nr:u a.u f'o
scoase la lumind gi inlluenlele ver.rite din pa.rtea h.rcriri
exoterice ale lui Aristote| care, pfeclxrl gtirrr, erau cele r
apropiate de gAndirea platonician'5. $i, in fine, au fosi televate
serie de tangenle cu Tralala/ dtspre cosmos, scriere atdbuiti lfuistotel gi cate, in orice caz, contine o mare parte di
invd,titurile exprimate in irrcrirjle exoterice ale Stagirrtului.e
Pentm a compieta tablor-il, trebuie spus cd Philoncunoscut apro pe inueg aroJ proi:lematicii tt^tate de istorifilosofiei gtecegti de la ptesoctadci (din rAndul ci.rota i-a adniindeosebi pe Empedocle gi Parrnenideo ",oameni rlivini') pAnd I
cei mai de seami exponenti ai gccliior elcnistice. $i chiar
nevoie sd recunoagtern faptui cI tutrrrot acest-ora le-a
inff-un fel sau dr.il dator, c.hia.r sj ceior cu r:alu,: a purtat poleprecum sofiptii pi epicureicii, insd toiril s-a ficu.t in vedformirii cunogtingelor lui filosof,cr-.1'l
8 A se vedea in acest sens r,ol. VI,p.29'2 sqq.9 Referjtor la influen,teie Aristotelului cxoteric asupre- lui Phrlon a se vcd,':a i-.rai .Jes A J.tsestogjdre,LtRiailatian iTlennisTi.vn,girl4 Faris 19,19, vol" il, p. 52{-) sqq.10 Despre pozj;ia lui Philon in lapolt cu illosofii g,reci, cf il. A. Lvolfson, i).{z/i1 liof fuligloas Phikrapb in Jadrtiw, Christtaarfi, and ]slam,2 vojl", Ilarvard Linir-crsitl F'r"ess,
14
spcre()l
Pla
stu(t1tinar
t0nt
Met/ilt0i
\,uI alet
200.tl4rh
rr/tit(.2(X,
rr)l:tl
rlUtl
( ;t iNEZA, COMPONENTEI.E $r PROBI.EMELE DE FOND PUSE DEFNLOSOFT{ LT]I PHILON DIN AIEXANDRIA
Vom conchide, oare, ci filosofia de care se folosegtelrlrilrn pentru lnterpretarca Bibliei rcprezintd un eclectism sau,truri clegrabd, eclectismul dominant din timpurile lui, aga curn aurrrslirrut unii cercetitori? Pdrerez noasffd este ci rdspunsul larr( cirsti intrebare e unul clar negativ. Dincolo de toate acelerlirrrratii care ajunseserd deja sd, facd parte din patrimoniul alrrf rfolrpe rutufof pcolilo4 constituind o adevd::alj koind fi7osoftcd.,,l;rr |i dincolo de inviEiturile luate de Ia frecare pcoali in parte, laItlrilon predomini, de cele mai multe ori, precum am sugerat,|,'jrr, spiritul platonismuiui. Numeroasele concepte stoice de( rrc sc folosepte, dupi cum arn vizut, sunt golite in modx,srcrnatic de fundamentele lor materialiste gi imanentiste, fiindrnscrrtc din nou in contextul unei metafiziit de facurd spirituald.P,rrr:i pi pitagorismul este utilizat doar intr-o anumiti misuti, elt'xpkrurtAndu-i mai ales acele roade legate de intelpreareanttrrlrrlicd a numerelor, in scopul folositii lor la exegeza iegoncd,r .rilrrrva pasaje din Sfdnta Scdpturd: dat * fzptde la sine gtXt",
ll nu accepti identificarea Ideilor cu numerele gi pdstreazi
'r 1 rt'ctul eidetico-paradigm aac al doctdnei platoniciene desprelrl.i in toati insemrtdtatea sa. De la Aristotel acceptidoar acelerL x'lrine care sunt ori pot fi puse in acord cu pJatonismul. pdnrruirre, putem vorbi fird nicio urmi de lndoiali despre unl,/'tlrruirm al lui Philon.
lnsi ce fel de tip de platonism ne repropune filosofi.rlrrrrstrrrl Este vorba despre o formi noud de platonism, r{ormatfu ,i)/cua punrte uenyiale. Philon rccupereazd. dir pli., in;elesulrrrrrcc'ptului de incolpotaJ,, iar in felut acesta se leagd de,rrrtt'rrtjcul spirit il platonismului, metgAnd dincolo detrrinfclegerile ivite in sdnul Academiei eclectice. Dur, el
| 'rt.lrritk-Massachusetrs 1947 Qactare ce a fost retipiriti de mai multe on), voL I, pp.
ltv I t5.
15
1
udLu.
N,
rrl:tl
rllttl
P,
mlauldrinca
sifiI,inr(lc
Pltgat
sp,cre() 1
I)la
stu( ) 21.1
inar
t oilti\'l u
\.,,.U,
,()0
tt\)li,
)l x
ISTORIA FILOSOFIE,I,{.NTiCF]
refoffie zd"concepnrl de Divinitate, a$ezandul deasupra ldeilor,gi astfel tetormeazd. concepfia despre ldei, ficind din eie todulfaptelor gi al gAndirii 1ui Dumnezeu. Priri
^ce^st^ lransfomi in
sens creafional activitatea demiurgicX a divinitipi, rcformeazd,
conceptul de lege motald, fdcand din ea o ,,poftlrici" a luiI)umnezeu, preschimbi antopologia introducdnd o serie de
noutiti revolugionare in felul culn concepe sufleflrl, toate acestea
tupAnd nu doar schemele psihologiei platoniciene, ci gi pe acelea
ale intregii grecit{gt.
Vom vedea cd unele dintte aceste refclrme se rcgisesc ai la
algi platonicieni, ele constituind ttdsiturile distinctive ale aga-
numitului medioplatonism, care, precutn am spus-o, s-a ntscuttocmai la Alexandda cu puEin timp inainte de Phdon gi a atihs
punctul maxim de dezr,'oitare in cutsul secolului II ,l.C.1t
Iat cu aceasr;- ne opfim sI mai scoatem in evidenp alte
feforr'ne, pistrdndu-ne pentru aprofundarea lor. Intdi de toate,
insi, e necesaf sd votbim putin despre componenta propriu-ziscbraici a gandirii filonienc.
3. Componenta ebraice
Textele care constituie punctul de plecare, dar gi de sosire
aI lui Phiion nu sunt cele ale filosofilor, ci Sfintele Scdpturi,motiv pentfu care acolo tebuie cdutat adet-dtani nucleuinspirator pi principiul unificator al gAndirii sale.12
11 Cf. supr4 p. 13 9i nota 5.12 Foarte multe neinqeleged cu privire Ja Philon au apinrt adesca ca ufinar€ a faptului cd
numerosi cercetitori nu au luat io considerate acest elemcnt fundamental 9i
precumpXnitot in r.'ederea rinei co{ecte interpretiri a filosoirlui nostru' Analizarea
scrierjlor lui Phjlon pin apelarea la criterii ,,put {iiosofice", adicd pur rafionaliste, oi
dezviiuirea ir ele a numai ceea ce irrtri. in cadreie pi dimensiturea gindirii elenistice
anterioare oti conternporane lui Phiion inseamni desuimarea unui mate mozaic 5i
reducetea lui doar la bucigile constituente, distrugind in felui acesta tocmai planul general
16
( ;l i,N lrrzA, COMPONENTEI.E $I PROBLEMELE DE FOND PUSE DEFII,OSOFIA LTI H{ILON DIN ALEXA*\DRIA
'l'cxtul Biblieila care se nporteazd.philon nu este originalul,rr.lrr <lin limba ebraicd, ci apa-numita lui traducere in-limbalir.rrr':i r septuagintei, inceputi la Alexandria sub domnia regelurf 'trl('n)cLr Fjladelful (285-246 i.C), menitd a rispunde ,r"r,oilo,r .rrrrrnit'ilii ebraice care prinsese coritur la Alexandria gi pentrur 'rrt' lirnba greacd der.enise deja limbn princrpald de vorbire. suntrlrr:rr ccrcetiitori care sus$in ci Fhdon n-ar fi, cunoscut d.elocIrrnl,;r cbraici, sau cel pulin nu la perfecgie.r3
'li'aducerea Septuagintei ugura, desigLrr, foarte mult sarcinallr l'lril<.rn in mdsura in cale aceasta constituia deja o primitrrt.rrrediere intre ebraism gi elenism: termenii gi expresiile cur,rr(' ru-r fost tradugi corespondengii lor ebraici pfesupuneau,rrrr r'llrrlril, o anunit.{ incdtcdtutd culturali catacteristici matriceil,t(,( ('fli de unde proveneau. De fapt, orice traducere, mai ales,l,rt'r c ficuti cu multd seriozitate, rcptezintl, intr-un fel, olrr('r'l )rctare, adicd o mediere. Dar Philon era convins ci apa cum' rrlrrlnlrhrl ebraic al Bib/iei fusese inspirat de Dumnezeu, tot astfel
''r;r lii tr^drcerea lui in limba gteacd., motiv pentru care pi ^ceasta,ltrr rrrr'ii avea aceeagi valoare. Dumnezeu, o spune philon cu
l'rllrriilc lui cuvinte, i*a ,,inspitat" pe traducd,toA in alegerearlvtrrlcl<.rr grecegti prin care acegtia le-au ffanspus pe cele, ,r rtli,rrrc, astfel incit, la drept vorbind, ei nu au fost nigte srmpliit.tlrn;u:i, cdt nipte ,,hierofangi pi profe,ti".1a
I'hilon a cunoscut pi a meditat Bibha aproape in intregime,,l,rt liirrcl faptul ci ckeazd pasaje din cel puqin optsprezece cdrpr .rr{' () rriciruiesc, dar a privilegiat mai ales pasajele dtn pentanui,',,r,r ,,l,c,gea" (Torah in ebraici, I{oruos in greaci), l.-a socotit pe
r l,'rzir t i'r-[a respectivele buci,ti au fost puse una lfugn alta pentru alcdtuirea propriu-t,,.1 .r rrrozlicu]ui-
1'l.lrrrrrrlul clinelementeleadoptatepaniacumdecduecercetitori,careartrebuisdnel, r1 1111 ;1r6i faptul ci Philon cunogtea limba etraici, nu este njci nelndoielnic, nici decisiv:'t t ,1/rir., tL,12-48.
17
Iu
dtuN,
Pm
Ia
uld(inCA
sinl,
inr(lc
I)l:
gi'
sP
crc() I
I)la
stu()il.l
ina
( Ol1t
NIet
\',,,1
.,()0
\ t.'!, li
r l0(
rrrt;ii
rlltl)
ISTORIA FILOSOFIEI,{NTICE
Moise a fi fost autorul ei, cel mai mare dintre Prof'eF, pi a fost
pdtete ci rostkea lr;rozaacd, in misuta in care era inspratd
iitt. Do-tteze\r,a fost cea matirraltA rostire ce iepise din gu
vreunui om. DrePt urmafe> in opinia lui, cuvAnnrl lui I'Ioise
constituit cuvanflrl la cate ffebuiau se se rapofteze 9i si isubordoneze csvdntul tuttror filosofilor. In rest, a considefat
unele dintre doctrineie fi.mdarnentale ale filosofilor geci au
antecedente exacte tocmai la Moise.ls De aceea, sintagm
,,filosofie mciz'atcil', cu toate preclzdnle de rigoare, este cea
pare a. catactetlza cel rnai bine speculat;a fslorttanil.lo Re'ali
.rt. .d lucrdrile lui Philon, cu excepgia cdtotva hiardzite de
mai multe ori unor scoprlri ldturalnice, sunt alcdtuitc din
gi, in mod special, din comentarii alegorice la Pailateah (ce
pasaje din alte cdrg ate Bibliei Ia care se t^Pofie :zd el
folosite, intotdeauna, i: contexturl inteqpretitiicare, in opinia lui, congine ca atare integ adwirul cu prh-ire
Dumnezeu, univefs, om gi destinr-rl acestuia'
4. Aplecarea lui Philon spre alegorie gi precedentele ei
grece$ti gi ebraice
Am votbit despte exegezd" in genetal, 9i nu
,,comentatiile alegorice" pe cafe Philon le dedici Perrtalewht
motiv pentru care este oportun sd ptecizdm pe datd f'aptul
acestea din urmd nu doar cd sunt mai numerciase cantitativ
calitativ decAt exegezele lui, ci gi ci aplecarea lui Philon pre
rs Uneon, Philon susline cd anumite teorii ale filosofilor Sfed sunt intr-un raport
stinsi deperrdent4 cu ingelepciunea mozucd (cf', de exemplu , paaesl. in ()n'Iil' 5;
1,52; SPec.,N,61); deseori, insi, el scoate in evideflle p* 9i sirnplu corespondorp ch
idei fikrsofice gtecegti gi idei biblice, subliniind anterioritatea acestora din urmd-
pdvinfa aceasta, a se vedea \n'olfson , Phik,I,pp. 131&143.iu ,.{- p.,t"4 de asemenea, sX vorbim fie despre un platonism mozarcant fie despre
mozaisnr plxonb.ang dar o asernenea expresie atltrszpe dinafari celelake
ale filosofiei grecegti, care gi ele, la rendul 1or, sunt la fel de valabile'
18
(;LI,NEZA COMPONENTELE gI PROBLEX.{FIE DEFOND PUSEDEF'[I-OSOFL{ II]I PH]I-ON DIN A.T.E)L\NDRIA
rtttt.ilitaie o adea,iratd fnisdtur"d sptritila/,; a awtoru/wi nostra.. Metodalikrrriand de filosofare cojncide cu aplecarea irri spre alegnrie,ir( cirsta constAnd, indeosebi, in retrasarea gi explicarea ingelesului;rscuns sub chipurile, indmpldrile pi evenimentele relatate inl'i'rthteul).1;
Oare este, a;adar, geneza, narvra gi lnsemnitatea acestei;rlrlcciri a lui Philon spre alegorie?
IntAi de toate, trebuie ardtzt cd metoda interpretirii;rlt'golice, in epoca lui Philon, se risp6.ndise adt in mediul pdgdn,r rit i;iin unele medii iudaice.
In mediul cuituni elenistice, gramaticii alexandrini itrrlcrpretau pe Homer pi pe Hesiod in cheie alegorici, iar deja inr;rrlrul vechiului stoicism mitologia pdgdni, era intelpretatd casirrrlrol al adevirurilor fuico-teologice. Dar, de mengionat aict cd.
lx'ntru stoici inteqpretarea a)egoncd era doar o metodi( (
'rnplementaria, adicd. accesofie, iar nu una esentiald pentrur lt'r:r-rrsul lor filosofic propriu-zis.18
Cel mai probabil cercetitorii au dreptate atunci cAnd,,lcnronstfAnd ideea ci adevirul se ascunde sub simboluri iat tott c ffebuie ficut este si scoatem ir pti* plan acest fapt,lt'sc<rperindu-l acolo unde este ascuns, adicX in simbol, au atdtat
rl l'rrcg firLrl rogu al acestei intelpreeiti alegorice a fost foarte bine rezumat de citreItrrrlrict dupd cum urmeazd: ,,Car,ea Generyt in ansamblul ei, pini la apar{ia lui Nfoise,rr
1 'n.:zinti. preschimbarea sufletului, care mai inainte fusese ffatat cu indiferenli din punct,l, vr:rlere moral iar apoi se abandonase in mdinile viciulut, insd dupi acee4 dar 6indl,r1,tq1l .; viciui poate fi vindecag se furtoarce incet incet pe dnrmuj vimrgi. in cadrul'rr .stci istorii, fiecate etapd este rcprczentati- de citte un personaj. Adam (sufletul neutru), *rlritit de simguri (Iiva), aceasta la rindu-i fiind ispititd de phceri (;arpeg; &ept urmare,',rrl[ tul dd nastere in sine orgoliului (Cu,ti * toate relele ce decutg mai apoi de aici;I'rrr.lc (AbeI) e lisat pe dinafari, iar in felul acesta sutletul moai:e pefltru i,tagmorold.l)rrr', rlat fiind faptul cd riul poate fi vindecag semintele de bine aflate in el se pot,l, zvolta pdn mijlocirea spetan;ei (Enos) 9i cdintei (Enoh), aiungand pini la drepatetN, rc), iar apoi, in ci'da ciderii (potop,I, Sodoma), pAnd la insinitogirea defnitivd" (I-ernl,i r phiksopbiques et re/igiea:e de Phibn dAlexandie,Patis 1908 p9503], p. 43).u ( .f . vol. V, pp. 389-390.
19