Apariția tiparului si a presei în Țările Române

Apariția tiparului în Țările Române a avut loc la numai șase decenii de la invenția lui Gutenberg.

Johann Gutenberg

Trecând la reorganizarea vieții religioase,                             domnitorul Radu cel Mare l-a chemat pe iscusitul tipograf sârb Macarie să tipărească documente bisericești înlimba slavonă. El își făcuse ucenicia la Veneția, un cunoscut centru tipografic al vremii, după care a condus din 1493 tiparnița de la Cetinje[. La scurt timp după ocuparea țării de către turci, Macarie și-a încetat activitatea. Sosit mai târziu în Țara Românească, el și-a instalat tipografia la mănăstirea Dealu, unde în 1508 scoate Liturghierul, prima carte tipărită din Țările Române.

            

1512 - 1517 Neagoe Basarab a cititorit biserica de la Curtea de Argeș

1518 - 1521 Au fost redactate Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, cea mai importantă operă a literaturii române în limba slavonă.

1537 - A fost terminată pictura murală care decorează biserica mănăstirii Moldovița, ctitorită de Petru Rareș.

1542 - Macarie, episcopul orașului Roman, a terminat într-o primă variantă Cronica Moldovei de la moartea lui Ștefan cel Mare. El a fost primul care a urmărit să dea o formă literară operei istorice.

1582 - 1584 A fost construită Mănăstirea Sucevița, ctitorie a boierilor Movilești.

Presa s-a manifestat in decursul timpului in functie de posibilitatile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. La inceput, inainte de aparitia tiparului informatia circula pe cale orala. Reprezentantii puterii politice si administrative transmiteau hotararile, instiintarile pe cale orala, prin viu grai; oamenii erau chemati in mijlocul cetatii, in pietele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotarari legislative (taxe, biruri pe care le aveau de platit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, instiintari privind victoria sau dimpotriva infrangerea in razboi etc. Informatia circula in comunitati restranse.Odata cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea intre oameni incepe sa se extinda. Exista incepand cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica si de a o raspandi.

In tarile romane, tiparul apare prima data abia in secolul al XVIII-lea, datorita eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul in Muntenia. La inceput noua inventie, tiparul este folosita doar pentru a tipari si raspandi carti din diverse domenii. Problema periodicitatii aparitiei unui material informativ (revista, ziar) apare mult mai tarziu dupa 1600.In tarile romane primele reviste si ziare apar in secolul al XIX-lea. In secolul al XX-lea, odata cu aparitia radioului si a televiziunii, presa intra intr-o noua etapa de dezvoltare datorita acestor posibilitati de comunicare.

Efervescenta culturala din epoca moderna se manifesta prin aparitia a numeroaselor ziare si reviste.In 1829 apar primele periodice rominesti:la 8 aprilie,la Bucuresti,sub redactia lui Ion Heliade  Radulescu,apare  CURIERUL ROMANESC.

La 1 iunie,la Iasi,Gheorghe Asachi scoate ALBINA ROMANEASCA.

In 1838,in Transilvania,la Brasov,prin stradania lui Gheorghe Baritiu,apare prima gazeta romaneasca,intitulata GAZETA DE TRANSILVANIA,cu un supliment literar intitulat  Foaie pentru mine,inima si literatura.

In 1848,Mihai Kogilniceanu publica DACIA LITERARA SI ARHIVA ROMINEASCA( o revista de istorie ).Mai apoi,impreuna cu Ion Ghita,Petru Bals,Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi,scoate revista literara PROPASIREA.

In 1845,Nicolae Balcescu si August Treboniu Laurian publica,in Muntenia,MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA.

A elaborat eleva grupei 22 pr.Smolnichi Doina

Profesor     Bercu Victoria