Ion CreangăIon CreangăCât de bine cunoşti opera Cât de bine cunoşti opera

povestitorului ?povestitorului ?Dovedeşte-o, selectând răspunsurile corecte!Dovedeşte-o, selectând răspunsurile corecte!

PPortretul lui Ion ortretul lui Ion Creangă!Creangă!

INUL ŞI CĂMEŞA

““După ce-au mântuit de mâncat, După ce-au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din întâmplare, celui ce pungă şi-i dă, din întâmplare, celui ce avusese trei pâni, zicând:avusese trei pâni, zicând:— Primiţi, vă rog, oameni buni, — Primiţi, vă rog, oameni buni, această mică mulţămită de la mine, această mică mulţămită de la mine, pentru că mi-aţi dat demâncare la pentru că mi-aţi dat demâncare la nevoie; veţi cinsti mai încolo câte un nevoie; veţi cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veţi face cu banii ce pahar de vin, sau veţi face cu banii ce veţi pofti. Nu sunt vrednic să vă veţi pofti. Nu sunt vrednic să vă mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea căci nu vedeam lumea înaintea ochilor înaintea ochilor de flămând ce eram”de flămând ce eram”

CINCI PÂINI

POPA DUHU

““CINCI PÂINI”CINCI PÂINI”

INUL ŞI CĂMEŞA

„„− − Ce ai , draga mamei, ce-ti Ce ai , draga mamei, ce-ti

este?este? -Mam -Mamă, mamă!Copilul meu ă, mamă!Copilul meu

are să moară!are să moară! -Când şi cum? -Când şi cum? -Iată cum.Vezi drobul cel -Iată cum.Vezi drobul cel mare de pe horn?”mare de pe horn?”

PROSTIA OMENEASCĂ

CINCI PÂINI

““PROSTIA PROSTIA OMENEASCOMENEASC

ÔÔ

INUL ŞI CĂMEŞA

-Ba eu, unul, să iertaţi -Ba eu, unul, să iertaţi dumneavoastră, cucoane, încă tot dumneavoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.n-am înţeles, răspunde moş Roată.-Cum se face asta, moş Ioane?Mai -Cum se face asta, moş Ioane?Mai bine ce v-am tălmăcit şi un copil bine ce v-am tălmăcit şi un copil putea să înţeleagă.putea să înţeleagă.-Mai aşa, cucoane, răspunseră -Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.ceilalţi.

MOŞ IOAN ROATĂ

PROSTIA OMENEASCĂ

““MOŞ IOAN MOŞ IOAN ROATĂ”ROATĂ”

„„ — — Măi babă, mănânci ca în târgul Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. ouă, ca să-mi prind pofta măcar. — Da' cum nu! zise baba, care era — Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iabătut găina, şi iacătă-o cum se cătă-o cum se ouă.ouă.SOACRA CU TREI NURORI

ACUL ŞI BAROSUL

PUNGUŢA CU DOI BANI

““PUNGUŢA CU DOI PUNGUŢA CU DOI BANI”BANI”

““Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smântână şi cu ouă şi fel de fel de pască cu smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jăratic şi cu lemne bucate. Apoi umple groapa cu jăratic şi cu lemne putregăioase ca să ardă focul mocnit. După asta putregăioase ca să ardă focul mocnit. După asta aşază o leaşă de nuiele numai întinată şi nişte aşază o leaşă de nuiele numai întinată şi nişte frunzări peste dânsa : peste frunzări toarnă frunzări peste dânsa : peste frunzări toarnă ţărână şi peste ţărână aşterne o rogojină. Apoi ţărână şi peste ţărână aşterne o rogojină. Apoi face un scăuieş de ceară anume pentru lup.face un scăuieş de ceară anume pentru lup. ““

DĂNILĂ PREPELEAC

POVESTEA PORCULUI

CAPRA CU TREI IEZI

““CAPRA CU CAPRA CU TREI IEZI”TREI IEZI”

— — Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta...re! mi-i poftă! — Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, poftă! — Ia mai pune-ţi pofta-n cuiu, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci. — Învaţă-şi-i avea peşte să mănânci. — Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.se prinde peştele.

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

POVESTEA LUI STAN PĂŢITUL

POVESTEA PORCULUI

““URSUL URSUL PĂCĂLIT DE PĂCĂLIT DE

VULPE”VULPE”

— — Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!vrodată!

Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de drum, mulţumită fiind în acolo şi-şi căută de drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună.suflet că a putut săvârşi o faptă bună.

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI

POVESTEA LUI STAN PĂŢITUL

URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

““FATA BABEI FATA BABEI ŞI FATA ŞI FATA

MOŞNEAGULMOŞNEAGULUI”UI”

“— Dar bine, Ivane, iar ai de gând să mă chinuieşti cu turbinca ceea a ta?— Ba dac-aş avea mai multă putere, ţi-o spun drept că ţi-aş scoate ochii ca la dracul şi te-aş frige pe frigare, zise Ivan cu ciudă, că din pricina ta s-a prăpădit atâta amar de lume, de la Adam şi până astăzi. Paşol na turbinca, Vidma!“

PROSTIA OMENEASCĂ IVAN TURBINCĂ

POPA DUHU

““IVAN IVAN TURBINCTURBINC

ÔÔ

— Dar muieţi-s pormagii? zise atunci leneşul, cu jumătate de gură, fără să se cârnească din loc.— Ce-a zis? întrebă cucoana pe săteni.— Ce să zică, milostivă cucoană, răspunde unul. Ia, întreabă, că muieţi-s posmagii?— Vai de mine şi de mine, zise cucoana cu mirare, încă asta n-am auzit! Da' el nu poate să şi-i moaie? DĂNILĂ PREPELEAC

POVESTEA UNUI OM LENEŞ

POVESTEA LUI STAN PĂŢITUL

““POVESTEA UNUI OM

LENEŞ””

““--Iaca, mIaca, măiăi b băăbuscbuscăă, ce odor , ce odor ţţi-i-am adus eu! Numai sam adus eu! Numai să-ţă-ţi tri trăăiasciascăă! ! Un bUn băăiat ochios, spriat ochios, sprââncenat ncenat şşi i frumufrumuşşel de nu se mai poate. el de nu se mai poate. ÎţÎţi i seamseamăănnăă ţi ţie, rupte, ruptăă buca bucaţţicicăă!... !... Acum pune de lAcum pune de lăăutoare si grijeste-l utoare si grijeste-l cum cum şştii tu ctii tu căă se grijesc b se grijesc băăieieţţii: cii: căă, , dupdupă ă cum vezi, cum vezi, îiîi cam colb cam colbăăit, it, mititelul! mititelul! ““

SOACRA CU TREI NURORI

FATA BABEI ŞI FATA MOŞULUI

POVESTEA PORCULUI

““POVESTEA

PORCULUI””

-...Dar în gândul meu: Ştii c-am nimerit-o? bine că nu-s acasă; şi, de n-ar veni degrabă, şi mai bine-ar fi!... Şi, scurt şi cuprinzător, sărut mâna mătuşei, luându-mi ziua bună, ca un băiat de treabă, ies din casă cu chip că mă duc la scăldat, mă şupuresc pe unde pot şi, când colo, mă trezesc în cireşul femeii şi încep a cărăbăni la cireşe în sân, crude, coapte, cum se găseau. AMINTIRI DIN COPILĂRIE

POVESTEA UNUI OM LENEŞ

POVESTEA LUI HARAP-ALB

LA CIREŞELA CIREŞE “Amintiri din “Amintiri din

copilărie”copilărie”

“Toţi plângeau şi nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor. Atunci nora cea tânără zise, prefăcându-se că plânge şi ea:- Da' nu inţelegeţi ce vrea mămuca?- Nu, ziseră ei.- Biata mamucă lasă cu limbă de moarte: ca fratele cel mare să ia locul si casa cea despre răsărit; cel mijlociu, cea despre apus; iară noi, ca mezini ce suntem, să rămânem aici, în casa bătrânească. “SOACRA CU TREI NURORI

POVESTEA UNUI OM LENEŞ

POVESTEA LUI HARAP-ALB

““SOACRA SOACRA CU TREI NURORI CU TREI NURORI

““

— De vânzare-ţi e găinuşa ceea... măi băiate?— De vânzare, moşule!— Şi cât cei pe dânsa?— Cât crezi dumneata că face!— Ia ad-o-ncoace la moşul, s-o drămăluiască! Şi cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa de la picior, apoi mi-o aruncă-n sus, zicând: Iaca poznă, c-am scăpat-o! Pupăza, zbrr! pe-o dugheană şi, după ce se mai odihneşte puţin, îşi ia apoi drumul în zbor spre Humuleşti şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz, uitându-mă după dânsa!...MOŞ ION ROATĂ ŞI UNIREA

AMINTIRI DIN COPILĂRIE

CINCI PÂINI

PUPĂZA DIN TEIPUPĂZA DIN TEI“Amintiri din “Amintiri din

copilărie”copilărie”