"Investiþiile din infrastructura feroviarãtrebuie sã continue cu orice preþ"

(Interviu cu Marius Chiper, director general CFR Insfrastructurã)

l Infrastructura feroviarã are nevoie de 800 milioane euro anual,pentru reparaþii capitale

Larisa Bãnicã

Reporter: Ce proiecte de reabilita-re a infrastructurii de cale feratã seaflã în derulare?

Marius Chiper: La nivelul CFR, înacest an sunt mai multe tipuri deprograme de reabilitare a infrastruc-turii. Avem programe finanþate dinfonduri externe, programe de repa-raþie a infrastructurii din fonduri pro-prii sau din fonduri de la bugetul destat, de îmbunãtãþire a siguranþei fe-roviare prin lucrãri de înlocuire, re-paraþie ºi modernizare a instalaþiilor

de centralizare a unor staþii sau aunor secþii de circulaþie.

Totodatã, pentru îmbunãtãþireaconfortului ºi condiþiilor pentru cãlã-tori, avem în derulare ºi programede reabilitare a staþiilor de cale fera-tã ºi acum suntem în faza terminalãpentru închiderea programului demodernizare a statiilor de cale feratãaferente reºedinþelor de judeþ.

Reporter: Ce lucrãri de construcþiedesfãºoarã compania?

Marius Chiper: În aceastã perioa-dã, derulãm lucrãri pe secþiunea Si-meria-Sighiºoara, pe aproximativ208 kilometri de cale feratã - reabili-

tare completã la standardul de vite-zã de 160 kilometri pe orã, cu intro-ducerea unor sisteme noi de sigu-ranþã de tip ERTMS level 2, care suntobligatorii pentru obþinerea finanþã-rii proiectelor din fonduri comunita-re.

Pe lângã aceastã secþiune, deru-lãm lucrãri de reabilitare a podurilordunãrene de la Cernavodã ºi Borcea.Aceste poduri vor fi reabilitate com-plet, tot cu finanþare din fondurieuropene.

Suntem în faza de execuþie a lucrã-ri lor de reabil itare a staþi i lorTârgu-Mureº ºi Râmnicu-Vâlcea.

Tocmai am finalizat staþia Piteºti ºi afost pusã în exploatare.

Mai avem lucrãri de reabilitare a 98de poduri ºi podeþe de pe toate celeopt regionale de cale feratã, lucrãricare se aflã în execuþie.

Pentru îmbunãtãþirea siguranþeiferoviare, avem în execuþie un pro-iect de instalare a 28 de detectoarede osii supraîncãlzite pentru trenuri-le aflate în circulaþie ºi douã proiec-te de lucrãri de centralizare electro-nicã pe secþiile Ilia-Lugoj ºi Adjud-Si-culeni, care prevãd înlocuirea insta-laþiilor de centralizare mecanice.Sunt secþii pentru care se propune o

4 Bursa Construcþiilor nr. 5 / 2016

Infrastructura

Având în vedere cei aproape 9000 de km de cale feratã pentru care am putea

sã programãm reparaþii capitale, la un ritm normal de recuperare de aproxi-

mativ 600 km/an, efortul investiþional necesar este de circa 800 milioane

euro anual, este de pãrere Marius Chiper, directorul general de la CFR

Infrastructurã.

Deºi este vorba despre o sumã considerabilã ce ar trebui susþinutã din buge-

tul de stat, domnia sa spune cã procesul de investiþii în acest domeniu este

benefic, a început ºi trebuie sã continue.

"Acest proces de reabilitare a infrastructurii feroviare nu trebuie sã fie între-

rupt, mai ales din lipsã de fonduri, pentru cã efectele întreruperii unor astfel

de lucrãri pot fi mai defavorabile chiar decât neînceperea ºi neexecutarea

acestora", ne-a precizat domnul Chiper, în cadrul unui interviu.

Potrivit ºefului CFR, în perioada lucrãrilor de reabilitare/reparaþie, condiþiile

de exploatare feroviarã se diminueazã mult ºi duc la obstrucþionarea traficu-

lui feroviar. Aºadar, cu orice preþ, un proces de modernizare ºi reabilitare a

infrastructurii feroviare început trebuie finalizat.

metodã de exploatare modernã, detipul centralizãrii electronice desecþie.

În acelaºi timp, executãm lucrãride o categorie mai micã, de întreþi-nere ºi reparaþii curente la linie, învederea eliminãrii restricþiilor de vi-tezã. Acestea sunt derulate pe toatecele opt regionale de cale feratã,aflându-se în diferite stadii de achizi-þie sau de execuþie. Pot spune cã laacest nivel avem în derulare aproxi-mativ 166 de proceduri de achiziþiepentru diverse tipuri de lucrãri deîntreþinere ºi reparaþii curente pecare le executãm cu terþi.

Nu în ultimul rând, executãm lu-crãri de investiþii de tip reparaþie ca-pitalã, finanþate de bugetul de stat,pe toate cele opt regionale de caleferatã.

Reporter: Care sunt sursele de fi-nanþare?Marius Chiper: Principala sur-sã de finanþare a proiectelorde reabilitare este Progra-mul Operaþional pentruInfrastructura Mare(POIM) 2014-2020, dincare plãtim toate proiec-tele aflate în execuþie cu fi-nantare europeanã. Pe acestprogram, avem disponibilãpânã în anul 2020 o sumã de aproxi-mativ 1,85 miliarde euro.

O altã sursã de finanþare pentru in-vestiþii în infrastructura feroviarãeste programul CEF (n.r. ConnectingEuropean Facilities - o altã mãsurã

de sprijin pentru dezvoltarea infra-structurii promovatã de CE), princare ne-au fost alocate 1,2 miliardeeuro pânã în 2020.

Mai este bugetul de stat, de la careprimim bani pentru întreþinerea ºireparaþia infrastructurii feroviare ºiavem ºi surse proprii din veniturileCFR, care sunt relocate ºi orientatecãtre lucrãri de îmbunãtãþirea condi-þiilor infrastructurii feroviare în staþii-le de cale feratã ºi în zonele de inter-faþã cu cãlãtorii ºi pentru îmbunãtã-þirea condiþiilor de muncã alesalariaþiilor noºtri.

Reporter: Ce buget aþi alocat pen-tru investiþiile pe care le aveþi în de-rulare?

Marius Chiper: În acest an, pentrulucrãrile de reparaþii, avem alocate3,2 miliarde lei, din care 1,17 miliar-de sunt din fonduri europene, afe-

rente programului (POIM)2014-2020.

Din bugetul de stat,avem alocatã pen-tru finalizarea pro-iectelor derulatecu fonduri externep o s t - a d e r a r e

(POS-T), suma de475 de milioane de

lei.Pentru reparaþii capitale avem

alocatã suma de 150 milioane lei,pentru lucrãri de întreþinere a infra-structurii feroviare avem alocat de labugetul de stat 1,07 miliarde lei, iarpentru reparaþii curente în infra-

structura feroviarã - 150 milioane lei.Mai avem o alocare pentru închi-

derea programelor pre-aderareISPA, de aproximativ 175 milioanelei.

Pe lângã aceste fonduri, mai suntdisponibile 384 milioane lei pentrufinanþarea altor proiecte care aparþinmecanismului CEF.

Reporter: Care este strategia com-paniei, pe termen scurt, mediu ºilung?

Marius Chiper: Avem o strategiegânditã la acest nivel. Pe termenscurt, ne-am propus sã finalizãmproiectele în execuþie, con-centrându-ne pe încadrarea în ter-menele stabilite. Aceste acþiuni sereferã la închiderea lucrãrilor pe co-ridorul Simeria-Sighiºoara - sper cã

cel puþin douã secþiuni de aici levom închide anul acesta.

De asemenea, tot pe termen scurt,ne propunem sã finalizãm proiectulde reabilitare a celor 98 de poduri.Acesta este un proiect important,care va avea un impact deosebitpentru îmbunãtãþirea condiþiilor decirculaþie ºi de creºtere a vitezei petoata reþeaua feroviarã.

Totodatã, ne-am propus realizareaîn totalitate a lucrãrilor la poduriledunãrene ºi la staþia Târgu-Mureº.Estimãm cã, în primul trimestru alanului 2017, aceasta va fi recepþio-natã ºi pusã în funcþie. Investiþia dela Staþia Râmnicu-Vâlcea a fost reali-zatã în proporþie de 95% ºi va fi pusãîn funcþiune anul acesta. Tot pe ter-men scurt, avem în vedere lucrãrile

5

"Principalasursã de finanþare

a proiectelor dereabilitare este

Programul Operaþionalpentru Infrastructura

Mare (POIM)".

de reparaþii capitale ºi reparatii cu-rente pe care le-am pornit ºi caresunt finanþate cu bani de la bugetulde stat. Acestea trebuie terminate în2016.

Pe termen mediu, vizãm des-fãºurarea lucrãrilor care se aflã înprocedurile de achiziþie. Aici seîncadreazã tronsonul de la kilome-trul 614 Radna-Gurasada. Este posi-bil ca în acest an sã avem cel puþindouã contracte din cele patru loturicare au fost scoase la licitaþie. Maiavem ºi alte proceduri de licitaþiecare vor produce lucrãri ºi care esteposibil sã fie demarate la începutulanului 2017.

Tot pe termen mediu aº spune cãne pregãtim ºi suntem într-o fazãavansatã în procedura de lansare alucrãrilor pe secþiunea Braºov-Si-ghiºoara. Deja am finalizat ºi încãr-cat în SEAP documentaþia ºi urmea-zã validarea anunþului ºi publicarea,iar în perioada urmãtoare va începelicitaþia.

Pe termen lung, am început pregã-tirea programelor ºi completare aPOIM ºi CEF cu lansarea unor studiide fezabilitate pentru tronsoaneleArad-Timiºoara-Caransebeº, Caran-sebeº-Craiova ºi Craiova-Calafat.Practic, cu aceste studii de fezabilita-te, pregãtim lansarea lucrãrilor pen-tru Coridorul IV Ramura Sudicã ºiconectarea cãii ferate cu Podul de laCalafat.

Tot pe termen mediu ºi lungam lansat studiul de fezabili-tate pentru Bucureºti-Giurgiu, care include înprima fazã reconstrucþiapodului de la Grãdiºtea,care a fost dãrâmat în2006 din cauza unorinundaþii produse în aceazonã. În acest moment, cir-culaþia feroviarã este întreruptãpe linia Bucureºti-Giurgiu, dar existão rutã ocolitoare prin Videle.

Pregãtim, de asemenea, un Pro-gram de reabilitare a 47 de staþii decale feratã pe care dorim sã le

promovãm în perioadaimediat urmãtoare. Prin

aceastã mãsurã, con-tinuãm Programulde reabilitare înce-put cu reºedinþelede judeþ ºi în conti-

nuare ne concen-trãm pe centrele fero-

viare importante - sta-þiunile balneo climaterice,

zonele turistice ºi alte staþii de inte-res economic.

Avem în vedere implementareaunui program de reabilitare pentruaducerea liniei de cale feratã la vite-

zã sporitã. Programul este promovatîn Master Planul General de trans-port ºi se referã la reabilitarea a 1001kilometri de infrastructurã feroviarã.Nu este vorba despre o modernizarea liniei, ci de lucrãri de reabilitare laviteza proiectatã existentã pe caleaferatã. Aceastã mãsurã, destul deimportantã ºi ca volum ºi ca fonduri,vizeazã 1001 kilometri de infrastruc-turã care ar urma sã fie reabilitaþi înaceste condiþii.

Pe termen mediu ºi lung, intenþio-nãm sã derulãm faza a doua de rea-bilitare a Progamului de poduri ºipodeþe. În cadrul acestei mãsuri, do-rim sã reparãm capital aproximativ300 de poduri. Avem în vedereîmbunãtãþirea condiþiilor de sigu-ranþã pentru 150 de treceri la nivelprin montarea de semnale ºi bariereelectrice. Aceste proiecte sunt inclu-se în MasterPlan ºi vor fi promovateîn cadrul POIM.

Mai avem în vedere închiderea Co-ridorului de la Curtici la Constanþa,prin promovarea unei soluþii mai efi-ciente pe secþiunea Braºov-Predeal.Aceasta din urmã este singura carenu este acoperitã, ca urmare a con-diþiilor geografice foarte dificile dinacea zonã.

Acþiunile continuã, iar, în timp, vorveni ºi alte prioritãþi. Important estefaptul cã suntem în permanenþã încorelaþie cu MasterPlan-ul. Am defi-nit împreunã cu colegii de la Minis-terul Transporturilor acest Master-Plan, care, de fapt, reprezintã strate-gia de dezvoltare a României peurmãtorii zece sau chiar 20 de ani.

Pe viitor, încercãm sã vedem ce seîntâmplã cu transportul care se pre-

6 Bursa Construcþiilor nr. 5 / 2016

"Pregãtim unProgram de

reabilitare a 47 de staþiide cale feratã pe care

dorim sã le promovãmîn perioada imediat

urmãtoare".

Reabilitarea Gãrii Piteºti

Reabilitarea Gãrii Târgu Mureº

Infrastructura

conizeazã cã va intra pe drumul Mã-tãsii, între China ºi Europa - este po-sibil sã avem o conexiune prin Por-tul Constanþa, care sã iasã ori prinzona de vest a frontierei, ori prinfrontiera cu Serbia. Deocamdatãaºteptãm, se discutã, iar dacã se vaîntâmpla, cu siguranþã ne vom relo-ca anumite fonduri ºi spre acesteproiecte mari ºi importante pentrueconomia naþionalã.

Reporter: Care vor fi sursele de fi-nanþare? Intenþionaþi sã accesaþi altefonduri europene?

Marius Chiper: Da. Dupã cum sepoate observa, sursele de finanþaresunt insuficiente, în acest moment.Noi vom încerca sã cheltuim baniipe care îi avem alocaþi ºi probabil cãla sfârºitul Programului, în perioada2018-2020, se va pune problemaidentificãrii unor alte surse de finan-þare, dacã cele existente nu se supli-menteazã. În mod clar, procesul deinvestiþii trebuie sã continue. Acestproces de reabilitare a infrastructuriiferoviare nu trebuie sã fie întrerupt,mai ales din lipsa de fonduri, pentrucã efectele întreruperii unor astfelde lucrãri pot fi mai defavorabilechiar decât neînceperea ºi neexecu-tarea acestora. În perioada lucrãrilorde reabilitare/reparaþie, condiþiile deexploatare feroviarã se diminueazãmult ºi duc la obstrucþionarea trafi-cului feroviar. Deci, cu orice preþ, unproces de modernizare ºi reabilitareînceput trebuie finalizat. Se va puneproblema, dupã 2018, de identifica-re a unor programe de finanþare ºidin alte fonduri decât celeeuropene.

Reporter: Care este þinta pentruabsorbþia fondurilor UE pe urmãtoriiani?

Marius Chiper: Nevoia identificatãîn acest moment este mai maredecât suma alocatã. În mod normal,noi putem sã spunem cã avem caþintã consumarea întregii alocaþii,care, în acest moment, este de 3 mi-liarde euro.

Reporter: Care sunt problemele

pe care le întâmpinã CFR Infrastruc-turã?

Marius Chiper: Dacã ne referim laactivitatea de investiþii, principalaproblemã este a continuãrii ºi finan-þãrii constante ºi coerente a lucrãri-lor de investiþii. Noi trebuie sã întele-gem cã dacã dorim sã avem o infra-structurã funcþionalã ºi sã atingem

parametrii tehnici lacare aceasta a fost pro-iectatã, în mod normaltrebuie sã investim ºi sãîntreþinem lucrãrile pro-puse. Astfel, necesarulde finanþare este maimare decât cel alocatacum. Dacã am rezolvaaceastã problemã, amputea avea ºi un ritm

constant, atât în execuþia lucrãrilor,cât ºi în modernizarea condiþiilor detrafic, care, acum, de ce sã nu recu-noaºtem, reprezintã rezultatul uneilipsei cronice de investiþii.

Reporter: Care credeþi cã ar fi so-luþiile pentru rezolvarea acestor pro-bleme?

Marius Chiper: Una dintre soluþiiar fi utilizarea cât mai eficientã a fon-durilor europene ºi cheltuirea lor peproiecte ºi programe de reabilitare ainfrastructurii feroviare. O altã solu-þie ar fi creºterea unei alocãri dinpartea bugetului de stat pentru re-cuperarea restanþelor aferente lu-crãrilor de reparaþii capitale care nus-au fãcut în ultimii ani. Pot spunecã, în acest moment, avem aproape9000 de km de cale feratã pentru

care am putea sã programãm repa-raþii capitale. Am avea un ritm de600 de km de linie reparatã, pe an.Efortul investiþional din partea statu-lui ar însemna 800 milioane de euro,anual. De asemenea, trebuie sãmenþinem alocãrile pentru întreþi-nere ºi reparaþii curente. Necesarulnostru este în jur de 270 milioane deeuro pe an pentru întreþinere, iar noiam primit o subvenþie de aproxima-tiv 237 de milioane. Cu cât creºtemaceastã cotã, vor creºte ºi alocãrilepentru îmbunãtãþirea activitãþii deîntreþinere ºi în transportul feroviar.De asemenea, în reparaþiile curentepe care le executãm, avem nevoiede circa 45-50 de milioane de europe an. Acum avem doar 33 de milioa-ne alocate. ªi aici, cu cât alocãm mai

7

Marius Chiper: "Pot spune cã, în acest

moment, avem aproape 9000 de km de

cale feratã pentru care am putea sã

programãm reparaþii capitale.

Am avea un ritm de 600 de km de linie

reparatã, pe an. Efortul investiþional din

partea statului ar însemna 800 milioane

de euro, anual".

Intervalul Copºa Micã - Micasasa

Intervalul Micasasa - Valea Lungã

mulþi bani, cu atât reducem într-unritm mai susþinut restricþiile de vite-zã existente pe calea feratã. În mo-mentul în care va exista o continui-tate în finanþare, firmele din dome-niu vor investi în dotarea lor pentrulucrãri la calea feratã, iar rezultatelese vor vedea.

Tot din cauza lipsei de investiþii înultima perioadã a fost înregistratã ocãdere a pieþei construcþiilor ferovia-re, aceastã componentã a industrieifiind, acum, din nou în faza deformare.

Reporter: Când vom avea o infra-structurã la nivelul celei europene?

Marius Chiper: Drumul e ºilung ºi costisitor. Vom fi

acolo când vom investi cacelelalte state europe-ne, dar nu doar acestaspect este important.Trebuie sã exploatãm

eficient ce avem deja.Într-adevãr, cel puþin în

anumite zone trebuie sãajungem accelerat la aceste stan-

darde ºi pot spune cã unele gãri se ri-dicã deja la standarde europene.

Reporter: Care ar fi acestea?Marius Chiper: Piteºti, Slatina,

Râmnicu-Vãlcea, Bistriþa, Zalãu, Brãi-la, Vaslui, Piatra-Neamþ etc. Putemaminti ºi tronsoanele Bucureºti -Constanþa ºi Bucureºti -Câmpina -Predeal, pe care efectul modernizãriieste vizibil implicit prin creºterea nu-mãrului de cãlãtori.

Reporter: Cum consideraþi cã afost implementatã ordonanþa pri-vind guvernanþa corporativã la CFRInfrastructurã?

Marius Chiper: Noi funcþionãmdeplin pe aceastã ordonanþã 109.Din punctul meu de vedere, efectuleste benefic. Avem un consiliu deadministraþie numit dupã aceastãodonanþã. Existã o oarecare inde-pendenþã decizionalã faþã de facto-rul politic ºi faþã de cel administrativ(Ministerul Transporturilor). Putemfuncþiona cu aceastã nouã conduce-re, putem sã propunem mãsuriledorite, putem stabili obiectivelepentru dezvoltarea cãii ferate. Toateacestea sunt lucruri bune ºi ar trebuisã fie remarcate. Mãsura este benefi-cã dacã este susþinutã, întrucât, sãnu uitam, depindem foarte mult definanþarea activitãþilor din fondurialocate de la bugetul de stat.

Reporter: Mulþumesc!

8 Bursa Construcþiilor nr. 5 / 2016

"Din cauza

lipsei de investiþii

în ultima perioadã

a fost înregistratã

o cãdere a pieþei

construcþiilor

feroviare".

Infrastructura

Bucureºti - Pod km 1+510

Cluj - Pod Sãrãþel

Pod Borcea nou