+ All Categories
Home > Documents > Mihai Pâl[u - Ziua Cargo · vorba despre o corupþie sistemicã, organizatã, cu reguli precise...

Mihai Pâl[u - Ziua Cargo · vorba despre o corupþie sistemicã, organizatã, cu reguli precise...

Date post: 31-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 1 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
76
Transcript

martie 2011 ........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla RH Printing

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel./fax: 021.444.00.96

Website:

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

Recentele cazuri de co -rupþie descoperite de -mon streazã un lucru pecare îl ºtiam sau, celpuþin, îl bãnuiam cu

toþii. În România, nu avem de-aface cu numeroase cazuri decorupþie dezvoltate în mod inde -pendent unele de altele, ci estevorba despre o corupþie sistemicã,organizatã, cu reguli precise ºisisteme complexe de autoapãrare.

Practic, cercul pare a fi com -plet ºi imposibil de frânt. Fiecaregest este acoperit de documente,structurile statului se protejeazãreciproc, iar în cazul în care seajun ge în justiþie... din pãcate, exis -tã ºi judecãtori corupþi. Mâinile sespalã unele pe altele, iar sistemuldevine, cel puþin aparent, impe -netrabil ºi generator de teamã.

În aceste condiþii, deºi ºtim cese întâmplã, nimeni nu spune ni -mic. Sau, dacã apare cineva careafirmã lucruri periculoase, esterepede lãsat singur - sã se des -curge cum poate - ºi este evidentcã nu poate rãzbate, iar, în cel maibun caz, va rãmâne doar o vocepierdutã, a unui nebun care aîndrãznit sã vorbeascã fãrã a aveadovezi. Dar cum poþi avea dovezi,când acestea sunt gestionate cumare grijã doar de cãtre cei careau tot interesul sã nu fie des -coperite?

Astfel, adevãrul este cunoscutcu o precizie destul de ridicatã,însã exprimarea lui se face doar„pe surse“. Teama de a spuneadevãrul este justificatã - sistemulcorupt se apãrã ºi este pregãtitsã loveascã decisiv orice adversardin mediul privat, dar mai ales dinstructurile statului. Ne confruntãm

cu o lege a tãcerii asemãnãtoarecu „omerta“ sicilianã.

Recentele cazuri demascatereprezintã un degetar de apã oferitunei societãþi rãtãcite de preamultã vreme în deºertul corupþiei.Suntem departe de a ne potoli se -tea, departe de atingerea unei stãride normalitate, departe de mo -men tul în care adevãrul va fi asu -mat ºi nu doar exprimat cu teamã„pe surse“. Cred în ºansa români -lor de a-ºi câºtiga în primul rândres pectul de sine, dar nu mã aº -tept ca acest lucru sã se întâmpledoar prin activitatea unor structuriprecum SRI, DNA, DGA etc.

Cu toþii trebuie sã participãmla recâºtigarea moralitãþii pierduteîn societate, sã apelãm la bunulsimþ înnãscut în fiecare om, sã neimplicãm, sã începem sã ne bazãmcel puþin la fel de mult pe o strân -ge re de mânã ºi o privire în ochiiceluilalt, ca ºi pe documente,ºtam pile ºi semnãturi (atât de în -ºelã toare în ultima vreme), sã neîntoarcem la frica de Dumnezeuspecificã românilor încã de laînceputurile acestei naþii.

Radu BORCESCU

[email protected]

Adevărul,tot adevărulşi numaiadevărul...pe surse

{TIRI 6

ÎNTREBAREA LUNIIDespre schimbările legislative 7

ACTUALITATEO Nouă Lege a Transporturilor - episodul 2 8

INTERVIUFlorian Meluș Coman: „Încercările de destructurare a ARR au în spate interese foarte clare“ 10-11

PATRONATEInvitaţi în consiliile ARR, CNADNR şi RAR 12-13

ANALIZĂ2011 va fi un an mai bun… 14-17

CONFERINŢĂUNTRR susţine noul Cod al Muncii 18-19

EVENIMENTAgendă încărcată pentru şcolile de şoferi 20-21

SIGURANŢĂ RUTIERĂDrumurile noastre... 22-23

FINANŢARELeasePlan mizează pe leasingul operaţional 24

ECORenault Trucks şi tehnologiile verzi 26-27

LIVRARE15 Daily pentru ACR 28

ISTORIEMercedes-Benz 125 de ani de motoare şi siguranţă la volan 30-32

........................................................................................................................ martie 20114

SU

MA

R

PREZENTAREGPS dedicat camioanelor 34

INTERVIUExpeditorii au patronat 36-37

ACTUALITATEUSER cere suspendarea modificărilor Normelor Legii transporturilor 38

PREZENTARECiTi OneTranspaletul care urcă borduri 39

EVENIMENTConducere nouă pentru ARILOG 40-42

INTERVIU� Albin Budinsky, director general

Schenker Romtrans„Am încărcat în 2010 peste 55.000 de camioane“ 44-45

� Tolga Oran, Sales & Marketing CountryManager Gefco RomâniaCriza camioanelor mută marfa pe tren 46-47

STUDIU DE CAZMercadona, Acotral şi Renfe: distribuţie prin colaborare intermodală 48-49

CONCURSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (16) 50

{TIRI 52

TESTVolvo FMX, la standardele zilei de mâine 54-57

BUCUREŞTIPasajul Basarab, în trafic de la sfârşitul lui martie 58-59

INEDITStadionul Naţional Beijing 60-62

{TIRI 64

ACTUALITATEAmendamentele au ajuns la MTI 66-67

INTERVIUPe cine mai sperie „liberalizarea“? 68-69

UTILInfuzie de inteligenţă în vehicule 70-71

PROIECTUn tramvai numit Imperio, din uzina RATB 72-73

HOROSCOP DE CĂLĂTORIE15 martie - 15 aprilie 2011 74

martie 2011 ........................................................................................................................

SU

MA

R

5

{TIR

I

........................................................................................................................ martie 20116

STUDENŢII ÎN VIZITĂLA GEBRÜDER WEISS

Gebrüder Weiss a gãzduit laînceputul lunii martie prima vizitãdin programul „ARILOG pentrustudenþi“, prin intermediul cãruiaAsociaþia Românã de Logisticã(ARILOG) încearcã atragereatinerilor cãtre acest domeniurelativ nou în România.15 studenþi aflaþi în an terminalau putut afla cum se miºcãlucrurile într-unul dintre cele maimoderne depozite din România,descoperind cã logisticapresupune o activitate mult maicomplexã decât pare la primavedere. Centrul logistic GW de laBolintin este operaþional dinaprilie 2009, incluzând circa9.000 mp de spaþii dedepozitare, 2.500 mp de spaþiide cross-docking ºi 1.350 mp debirouri. Depozitul este dotat cucompartimente autorizate ADRizolate anti incendiu cu sprinklere(pe bazã de aerosoli), dispunândde sisteme de control contrascurgerilor accidentale ºisisteme de absorbþie ºi ventilaþie.Are 15 rampe pentru descãrcareºi 14 rampe pentru încãrcare cudocuri protejate, precum ºi 2

rampe cu încãrcare/descãrcarelateralã. De menþionat cãdepozitul este monitorizat videoîn interior ºi în exterior 24 h/24 h,fiind certificat TAPA din 2009.Dupã vizitarea terminalului, ViorelLeca, Managing Director GWRomânia, ºi Corneliu Fecioru,Sales and Marketing Manager, auprezentat pe scurt studenþilorcare sunt principalele proceseale activitãþii logistice, oferindexemple concrete dintre soluþiilelogistice proiectate pentru numeimportante de jucãtori dineconomia româneascã, clienþicare se aflã în portofoliulGebrüder Weiss. Programul„ARILOG pentru studenþi“ faceparte din obiectiveleparteneriatului semnat deARILOG în 2010 cu ASE ºi îºipropune vizitarea spaþiilor deproducþie, de pãstrare aproduselor ºi vizualizareamodului în care sunt ambalatesau livrate produsele ºi cumajung acestea la consumatori.ARILOG îºi propune sãorganizeze astfel de vizite lunar,dupã fiecare structurã logisticãvizitatã, studenþii fiind rugaþi sãscrie un eseu care sã includãdouã propuneri de îmbunãtãþire aactivitãþii companiei respective.

NOOTEBOOMTRAILERS CREŞTEPRODUCŢIA

Nooteboom Trailers,producãtor de trailere specialeºi agabaritice, a cunoscut, întrimestrul patru al anului trecut,o creºtere a comenzilor de peaceastã piaþã, motiv pentrucare anunþã cã îºi va creºteproducþia ºi numãrul deangajaþi. Dupã ce, din cauza crizei,Nooteboom a trebuit sã optezepentru o nouã structurãorganizatoricã mai compactã,piaþa transporturilor specialeîncepe sã îºi revinã ºi sãcreascã, fapt care atrage dupãsine necesitatea mãririinumãrului de angajaþi cu 20ingineri ºi sudori. În prezent,Grupul Royal Nooteboom, dincare Nooteboom Trailers faceparte, are aproximativ 300 deangajaþi.

VITO A CÂŞTIGAT ARCTIC VAN TEST

În cadrul Arctic Van Test, noulMercedes-Benz Vito a fostcapabil sã îºi demonstrezerezistenþa ºi sã se facãremarcat printre concurenþi,chiar ºi în condiþii de ninsoareºi la temperaturi extrem descãzute. Ca ºi în anulprecedent, la invitaþia revisteiauto finlandeze „Auto,tekniikka ja kuljetus“,redactori-ºefi din Finlanda,Suedia ºi Norvegia au testatvanuri de pânã la trei tone.Criteriile au fost divizate încategorii precummanevrabilitatea, consumul decombustibil, capacitatea deîncãrcare ºi performanþa, plusaspectele relevante pentruzonele reci, de exemplu pornireala rece, încãlzirea ºi dezgheþareaparbrizului ºi a oglinzilor.La final, noul Mercedes-BenzVito 116 CDI a obþinut cel maimare punctaj ºi a câºtigattestul. Succesul a fost susþinutºi de caracteristicile cu care afost prevãzutã noua generaþiede autovehicule, dinseptembrie 2010.

Reþeaua pentru anvelope ºiservice auto Point S ºifabricantul de anvelope Pirelliîºi extind colaborarea petoate cele 20 de pieþeeuropene în care îºi oferãserviciile centrele de servicePoint S. Cele douã companiiau semnat acordul pe 24februarie 2011, la Milano.Prin semnarea acordului decooperare europeanã, Pirelli adevenit furnizor preferat alPoint S Europa ºi este astfelacum partener strategic

pentru flota de afaceri. Potrivitacordului, companiile s-auangajat sã conlucreze strânsîn urmãtoarele domenii:dezvoltarea ºi extinderea uneireþele de furnizare la niveleuropean, service intensivpentru Point S la niveleuropean, acþiuni comune demarketing pe pieþeleindividuale ºi utilizareaplatformei de comerþelectronic European InternetOrdering Solutions (eios),dezvoltatã de cãtre Point S.

PIRELLI DEVINE FURNIZORUL PREFERAT AL POINT S EUROPA

Powered by

Actuala modalitate de atribuirea licenþelor de traseu pentru trans -por tul regulat naþional de per soa -ne pare sã îºi fi atins limitele ºi oaltã direcþie trebuie aleasã dinpunct de vedere legislativ. Darcare?

Niciodatã nu s-a consemnat unrezultat atât de strâns la rubrica„Întrebarea lunii“. 51% dintre ceicare au rãspuns cred cã vala bi li -ta tea li cen þelor de traseu ar trebuipre lungitã automat în favoareaactualilor titulari, în timp ce 49%nu sunt de acord cu acest lucru.Opiniile exprimate explicã acestechilibru. Operatorii de transportper soane sunt presaþi pânã la limi -te de actualul sistem, care îi obligãsã con centreze toate resurselefinan cia re cãtre achiziþionarea demijloace de transport.

„Actualii deþinãtori ai traseelorjudeþene sunt în proporþie de 90%cei care le-au deþinut ºi pânã în2008, iar pentru acest lucru aufãcut in ves tiþii de miliarde luândcredite pe care nu le achitã pânãîn 2013. Nu credeþi cã este mo -mentul ºi pentru puþinã liniºte, cãºi aºa suntem stresaþi cã vinbãncile ºi firmele de leasing pestenoi?“, a arãtat Vlad Manuela.

Pe de altã parte, o nouã legea transporturilor ar trebui sã aibãla bazã studii care sã prezintesituaþia realã din piaþã.

„Operatorii au fost forþaþi sã in -ves teascã masiv, ani la rând ºi, înacest moment, au un parc auto tâ -nãr, iar cãlãtorii autobuzelor sunt,în ge ne ral, mulþumiþi. O nouã legea trans por turilor ºi-ar gãsi lo cul abia

dupã ce ºi statul ar investi într-omonito ri zare profesionistã a tra -seelor exis ten te, dupã care ar pu -ne pe tapet un program de trans - port naþional care sã fie în fa voa reanevoilor cetãþenilor ce cã lãtoresc“,a comentat Romanu Ion.

Dar ce se întâmplã, însã, cuope ra torii care au pierdut traseeîn 2008, în cazul în care licenþelese pre lungesc automat?

Nica Doru crede cã „licitaþias-a fãcut pentru o perioadã detimp care nu trebuie depãºitã.Perioada de 3 ani este micã, însãasta nu dã dreptul unora sãbeneficieze de o perioadã maimare în care sã îºi amortizezeinvestiþia. Drepturile trebuie sã fieegale pentru toþi (ºi pentru ceicare au câºtigat ºi pen tru cei careau pierdut la ultima li ci taþie). Eu aºmai pune o intre bare: De ce ARRîngrã deº te libera iniþiativã latransportul de cãlãtori?“

Ineficienþa actualului sistemeste scoasã în evidenþã ºi de Raul:„Eu aº cumpãra numai auto ger -mane de prima clasã, dar sã-mi deaºi mie o pauzã sã respir fãrã li -citaþii... cã în afarã de noi investiþiiºi multe ºpãgi, nu existã alt rezultatal actualei legislaþii în transporturi.“

Cu siguranþã, în centrul uneinoi legislaþii ar trebui sã fiecãlãtorii.

„Ceea ce doresc eu, la urmaurmei, ca simplu cãlãtor, este sãfiu tratat civilizat ºi nu ca o vacãde muls, fraierã, care pentru omânã de fân ºi un loc pe un cãlcâisã mai ºi plãtesc!“, a comentatMirea Laurenþiu.

Sã fie oare liberalizarea soluþiapentru a împãca nevoile cãlãtorilorcu posibilitãþile firmelor detransport?

„Aceastã licitaþie a fost dintotdeauna o mare mascaradã. Esteevident cã a fost o invenþie caresã favorizeze pe cine trebuie ºinicidecum pe cãlãtor. Ar fi normalca principala condiþie sã fie tarifulpracticat, dupã care confortuloferit. Cãlãtorul trebuie sã aibãalternativã ºi nu traseele sã fiemonopolizate. Se ºtie foarte binecã s-a licitat cu o anumitã maºinã,dupã care, pe acel traseu, s-aintrodus orice maºinã a avut aceltransportator la dispoziþie. De cesã nu oferim oamenilor posi bi li -ta tea sã aleagã? Soluþia? Libe ra -li zarea transportului de persoane“,a comentat R.A.

Credeþi cã valabilitatealicenþelor de traseu pentrutransportul naþional regulatde cãlãtori ar trebui sã seprelungeascã automat, înfavoarea actualilordeþinãtori?1. Da. (51%)2. Nu. (49%)

martie 2011 ........................................................................................................................

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

7

Spune-]i p`rerea!

Despre schimbările legislativeAr fi bine ca pe copia conformă

a licenţei de transport să nu mai apară

numărul de înmatriculare al maşinii?

Puteþi transmite comentariile

dumnea voastrã direct pe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.1. Da.2. Nu.

Limitele licitaţiei latransportul de persoane

Nu.

(49%)

Da.

(51%)

E ste vorba despre formarezultatã în urma dez ba -terii, la nivel de raportori,existând anumite modi -fi cãri faþã de forma ini -

þia lã comentatã în numãrul pre -ce dent al Ziua Cargo.

Este de menþionat faptul cãforma actualizatã a amen da men -te lor a luat în considerare ºi Or do -nanþa Guvernului nr. 27/2010 (pre -lungirea valabilitãþii progra mu luide transport), Ordonanþa Gu ver -nului nr. 5/2011 (anvelopele deiar nã), Ordonanþa Guvernului nr.8/2011 (casele de marcat fis ca lepentru transportul de cãlãtori).

Forma actualã a amen da men -telor aduse OUG 109/2005 estedisponibilã ºi pe site-ul nostru -www.ziuacargo.ro

Observaþiile MTI vor fi anali -za te în cadrul Comisiei de Industriiºi Servicii pentru ca, ulterior, ra -portul final sã fie supus dezbateriiºi aprobãrii în ºedinþa comisiei.

Ping-ponglegislativ

Înainte de a prezenta mo di fi -cã rile propuse în premierã de for -ma actualizatã a amendamentelor,trebuie fãcute câteva comentariilegate de apariþia acestor pro pu -neri de modificare a legii trans -porturilor.

La începutul anului trecut,printr-un protocol semnat de cãtreprimul ministru, Guvernul, ºi înspecial Ministerul Transporturilor,s-a angajat sã elaboreze o legeunicã a transporturilor. În plus,MTI a prezentat ºi un calendar delucru conform cãruia legea ar fitre buit finalizatã anul trecut. Rea -l itatea este cã nici mãcar nu s-aîn ceput lucrul la noua lege.

Astfel, actuala abordare - mo -di ficarea legislaþiei direct în Par -la ment, MTI primind un rol se -cundar - pare a fi un rãspuns lalipsa de acþiune a Ministerului.

Pe de altã parte, una dintreprioritãþile exprimate de operatoriide transport persoane a fost pre -

lun girea programului de transport,iar MTI s-a achitat de aceastã sar -cinã prin OG 27/2010. De ase -me nea, sunt opinii care afirmã cãelaborarea unei noi legi unice atransporturilor nu se putea realizaîn doar câteva luni de zile, aºacum prevedea calendarul de anultre cut ºi, în aceste condiþii, MTI apreferat sã modifice legislaþia înregim de urgenþã, prin ordonanþe.

Nu este scopul prezentuluiarti col sã stabileascã a cui estedreptatea, însã putem constatanea junsurile actualei situaþii. Încon tinuare, nu existã o strategiepri vind transporturile rutiere ºi,ast fel, iatã cum intenþiile MTI ex -pri mate, de exemplu, prin actenor mative emise în luna ianuarie(Ordonanþele 5 ºi 8) sunt pe calesã sufere transformãri majore,într-un termen foarte scurt prindecizia Parlamentului.

Nu cred cã putem vorbi despreun conflict ºi nici mãcar despreneînþelegeri între Guvern ºi Par la -ment, în condiþiile în care sprijinulle gislativului pentru executiv a fostverificat în repetate rânduri înultima perioadã. ªi, totuºi, avemde-a face cu o situaþie în care, apa -rent, Camera Deputaþilor (mai exactComisia de Industrii ºi Ser vicii) nueste de acord cu viziunea MTI.

Pentru mediul de afaceri, arputea rezulta lucruri pozitive prin -tr-o nouã lege a transporturilor,dar doar în condiþiile în care a -ceasta beneficiazã de un sprijincon sistent ºi sincer la nivel politic,gu vernamental, dar ºi din parteapatronatelor din transporturi. Încaz contrar, jocul de ping-pongle gislativ dintre Minister ºi Par la -ment va continua.

Copia conformă valabilă 10 ani

Forma actualã a amenda men -telor aduse OUG 109/2005 pre -vede creºterea valabilitãþii copieiconforme a licenþei de transportpânã la 10 ani. În plus, acest do -cument nu va mai conþine numãrul

de înmatriculare al maºinii. Prinnoua formã, actul nor ma tiv pre -vede cã „Autoritatea com petentãpoate autoriza organisme care sãasigure formarea iniþialã, exa -minarea ºi formarea continuã amanagerilor de transport, pe ba -za criteriilor de acordare stabiliteprin Norme.“

Pentru încãlcarea unor normedin domeniul transporturilor ru -tie re, pe lângã sancþiunea con tra -ven þionalã, se va aplica ºi o sanc -þiune complementarã constând înpuncte de penalizare. Acestea seaplicã în funcþie de gravitatea în -cãl cãrii normelor din domeniultrans porturilor rutiere astfel: încãl -cãri minore - 1 punct penalizare;încãlcãri grave - 3 puncte pena li -zare; încãlcãri foarte grave - 6punc te penalizare.

Certificatul de competenþãpro fesionalã poate fi obþinut princa lificare iniþialã dacã deþinãtorulare vârsta minimã de 18 ani pentrucei care conduc vehicule din ca -te goriile C ºi C+E ºi vârsta minimãde 21 ani pentru cei care conducvehicule din categoriile D ºi D+E.

În cazul calificãrii iniþiale ac ce -lerate, vârsta minimã a deþi nã toruluitrebuie sã fie de 18 ani pentru ceicare conduc vehicule din cate -goriile C1 ºi C1+E, de 21 ani pentrucei care conduc ve hicule dincategoriile de permise C, C+E, D1,D1+E ºi D, D+E, pentru transportde persoane prin ser vi ciu regulatpe distanþe de pânã la 50 km, de23 ani pentru cei care conducvehicule din categoriile D ºi D+E.

La stabilirea tarifelor privindeliberarea de documente, auto ri -ta tea competentã va þine cont doarde acoperirea cheltuielilor ad -ministrative, în legãturã cu eli be -rarea documentelor, se aratã înactuala formã a actului nor ma tiv.

Ca ºi în precedenta formã, semenþine intenþia de organizare aunui sistem naþional unic de con -trol prin înfiinþarea InspectoratuluiNaþional de Control Rutier, numitINCR, cu filiale judeþene ºi în mu -nicipiul Bucureºti.

Capitolul „Sancþiuni ºi con tra -venþii“ nu a fost finalizat, acestaur mând a se modifica în urma pro -punerilor MTI.

Actualul act normativ ar urmasã intre în vigoare la data de 4de cembrie 2011.

Radu BORCESCU

[email protected]

ACTU

ALIT

ATE

........................................................................................................................ martie 20118

Un nou episod s-a consumat în povestea noiilegi a transporturilor. Comisia de Industrii şiServicii din cadrul Camerei Deputaţilor atrimis la începutul lunii martie cătreMinisterul Transporturilor şi Infrastructuriipropunerile de modificare a OUG 109/2005,privind transporturile rutiere.

O Nouă Lege a Transporturilor -episodul 2

INTER

VIU

........................................................................................................................ martie 201110

Ziua Cargo: Ce impresiev-au creat amendamentelepropuse la OUG109/2005?Florian Meluº Coman: Amen -

damentele propuse la OUG109/2005 le percep ca pe un atacla accesul la profesia de trans por -ta tor. În loc sã promovãm liberaconcurenþã, un cadru concurenþialloial ºi legal ºi chestiuni legate desi guranþa circulaþiei ºi protecþiame diului, se încearcã prin acesteamen damente aruncarea pieþei înhaos. Un exemplu în acest senseste depersonalizarea copiei con -forme.

Bãnuiþi existenþa unorinterese nelegitime carestau în spatele presiunilorexercitate asupra ARR?Autofinanþarea ARR este asi -

gu ratã prin încasãrile legate deeli berarea documentelor privindli cenþierea activitãþii de transport.Ta rifele sunt aprobate prin ordinde ministru ºi au fost corelate curata inflaþiei. Prin amendamente,se încearcã slãbirea capacitãþii deauto finanþare a Autoritãþii Rutiereºi, în plus, îndepãrtarea de la ARRa controlului. Dar, cum poþi exe -cuta controlul de stat cu persoanedetaºate, aºa cum se doreºte prinamendamente? În plus, activitateade control ar intra într-o zonã con -su matoare de bani de la bugetul

sta tului, într-o perioadã în careacest consum de bani ar trebuilimitat drastic.

De asemenea, atingerea unuinivel în care autofinanþarea ARRsã nu mai poatã fi asiguratã ar du -ce la imposibilitatea de a exer citaactivitãþile prevãzute prin hotã râ -rea de guvern de înfiinþare a ARR.

Consider cã rolul de arbitru alpieþei trebuie sã fie jucat de cãtre

o autoritate autofinanþatã a sta tu -lui, iar ARR are toate atribuþiileorganismelor similare din alte þãriale UE ºi face parte din toate or -ga nismele europene de profil. Înfi -in þarea, organizarea, calificareaper sonalului pentru un nou or ga -nism de control ar duce la o pe rioa -dã lungã, în care practic ni meni nuva mai exercita controlul. Sã fieacesta scopul amenda men telor?

„Încercările dedestructurare a ARRau în spate interesefoarte clare“Ca şi alte segmente din societatea românească, transporturile auluat aspectul unei table de şah, pe care mai mulţi jucători îşidispută supremaţia. Şi, ca de obicei, legislaţia este arma principalăa confruntării. O lecturare atentă a amendamentelor propuse la OUG109/2005 arată că principala atenţie a fost concentrată asupraAutorităţii Rutiere Române, o instituţie care ar fi destructuratădacă amendamentele ar fi votate în actuala formă. Am discutat cudirectorul general al ARR, Florian Meluş Coman, despre motivele carestau în spatele acestei presiuni exercitate asupra AutorităţiiRutiere. Miza în acest joc este, fără îndoială, reprezentată de celedouă atribuţii principale ale ARR - controlul şi licenţierea.

martie 2011 ........................................................................................................................

INTER

VIU

11

În ceea ce priveºte activitateade licenþiere, mi se pare evidentfaptul cã aceasta se doreºte a fipreluatã de cãtre societatea civilãºi aducãtoare de venituri pentruso cietatea civilã, dar un asemeneamo del nu este aplicabil în Ro mâniaîn acest moment.

Existã o legãturã întrepresiunile actuale ºiactivitatea ARR din ultimaperioadã?Toate acestea vin dupã o pe -

rioadã în care activitatea ARR acrescut foarte mult faþã de ultimiiani. A crescut numãrul con troa le -lor, numãrul maºinilor oprite ºi,im plicit, al sancþiunilor. Foarte multa crescut numãrul de cân tã riri, dela 3% la 50% vehicule cân tã ritedin totalul celor oprite. A ces teasunt aspecte care ne mul þumescpe unii...

În România, contravenþiile pecântãriri se situeazã la 10-11% dintotal contravenþii, iar în ce le lal teþãri membre ale CE nu de pã ºesc2%. De cele mai multe ori, a cestemaºini supraîncãrcate nu res pectãnici condiþiile de platã ºi deangajare. Vorbim de un cu mul decontravenþii ºi, uneori, ajungemchiar la infracþiuni.

Am realizat controale la nivelnaþional pe arterele rutiere prin ci -pale (toþi inspectorii au ieºit lacon trol în acelaºi timp în toatãþara), am realizat controale sâm -bãta ºi duminica, lucru care nu semai întâmpla sau se fãcea doar lapunct fix. De asemenea, vom în -ce pe un control foarte mare pri -vind respectarea condiþiilor demen þinere a licenþelor de traseula transportul de cãlãtori (în spe -cial procentajul de executare acurselor ridicã probleme).

Amendamentele par o în cer -care de a tempera elanul nostru,dar acest lucru nu se va întâmpla.

De-a lungul timpului, s-avorbit despre corupþiaexistentã în cadrul ARR. Aþiurmãrit reclamaþiile lansateîn aceastã privinþã?

În mai multe întâlniri cu repre -zen tanþi ai patronatelor, am cerutele mente concrete în acest sens,dar nu s-a depãºit nivelul afir ma -þiilor generale.

Am desfãºurat investigaþii înin teriorul ARR ºi au fost cercetãridis ciplinare numeroase ºi, în plus,am fãcut un control de fond latoate agenþiile. Sã nu se creadã cãnu suntem conºtienþi de propri ile„uscãturi“, însã trebuie sã gã simmodalitãþi de a scãpa de ele înconformitate cu legea.

Am moºtenit o serie de ºefi deagenþii, care, culmea, mai ºi c⺠-ti gã procesele împotriva ARR, careau firme de transport, ºcoli deºoferi sau ateliere de reparat ºimon tat tahografe. Ar trebui sã îidãm afarã, dar cum? Am realizato modificare la contractul colectivde muncã în 2009, dar chiar ºiaºa sunt cazuri cum ar fi celdintr-un judeþ din Sudul þãrii, undeono rata instanþã a decis cã de þi -ne rea firmei de transport nu estein compatibilã cu calitatea deangajat ARR.

Oricum, toate aceste cazuri aufost tratate prompt prin serviciulde monitorizare ºi control ºi suntsituaþii în care au fost fãcuteconcedieri. Astfel, acolo unde in -stanþa decide altfel, verificãm cumare atenþie activitatea profe sio -nalã, însã trebuie sã respectãmetapele procedurale (avertisment,a doua sancþiune, concediere).

Acesta nu este un fenomentrãspândit, ci mai degrabã unul lo -cal, format în diferite zone.

Campania de autocurãþare aARR este în plinã derulare ºi amdescoperit ºi alte situaþii anormale.De exemplu, avem centre de for -ma re profesionalã, unde activi -tatea este susþinutã de soþiile unorºefi de agenþii ARR.

De asemenea, s-au fãcut afir -ma þii privind faptul cã activi tateade control rãspunde comenzilorpolitice, dar, dacã existã abuzuri,acestea ar trebui sã fie semnalate,iar noi vom lua mãsurile necesareîn urma sesizãrilor primite.

A devenit ARR o instituþiecu care se comunicã maigreu?Doamna ministru ne-a atras

atenþia asupra modului în care sedesfãºurau lucrurile în trecut, asupraprieteniilor nefaste dintre uniioperatori de transport ºi in spec toriARR, cerându-ne sã avem toleranþãzero faþã de aceste fe nomene.

Nu de puþine ori, anumiþi trans -por tatori puteau fi vãzuþi în sediul

cen tral al ARR plimbându-se ca laei acasã. Acest obicei a fostcurmat brusc, iar operatorii detrans port vin numai în zilele ºi con -form programului de audienþe. A -ceas tã schimbare a fost interpre -tatã ca o mãsurã punitivã, dar nuse poate proceda altfel atuncicând impui un comportament co -rect ºi echidistant. Dupã aceastãdecizie, au început ºi presiunileexercitate asupra ARR.

Ce credeþi cã se vaîntâmpla în continuare cuamendamentele la OUG109/2005?Periodic, se reiau discuþiile

privitoare la organismul unic decontrol. Dar, în timp ce atribuþiileARR au fost întregite, ºi cele alePoliþiei Rutiere au crescut ºicapãtã noi valenþe care se supra -pun ºi pe transporturi. Ideea cã vaexista un control unic exercitat decãtre un singur organism estefalsã. ªi colegii de la Poliþia Ru -tie rã vor putea face acelaºi lucruca ºi inspectorii unui aºa zis or -ga nism de control unic.

În aceste condiþii, argumentulpa tronatelor, acela cã trans por ta -torii îºi doresc sã fie opriþi de unsingur organism de control, nu artrebui sã fie considerat suficientde cãtre parlamentari. Mai ales cãactivitatea de control nu se rea li -zeazã doar în trafic, ci presupuneºi controale la sediul firmelor, laºcoli de ºoferi, la autogãri, case deexpediþii. Nimeni nu aminteºte deaceastã laturã a controlului, carenu este la vedere.

Oricum, cred cã lucrurile se vorreaºeza pe calea lor fireascã, iaraceas ta este reprezentatã de res -pec tarea regulamentelor euro pe -ne. Deocamdatã, discutãm de pro -puneri de modificare la un actnor mativ ºi, aºa cum au apãrutschimbãri de formã în ultimelesãptã mâni, este posibil ca acestpro ces sã continue, iar noi vomavea puncte de vedere argu men -tate pentru fiecare amendament,inclusiv în ceea ce priveºte impac -tul economico-social.

Radu [email protected]

„Existã interese directefinanciare în a mutaactivitatea de licenþiere cãtresocietatea civilã. În plus,existã o relaþie directã decauzalitate întreîmbunãtãþirea actului decontrol al ARR ºi presiunilecare au apãrut în ultimavreme la adresa AutoritãþiiRutiere.“

„În ceea ce priveºteefectuarea controlului, decând am primit mandatul dedirector general al ARR, nuam primit nici o comandãdirecþionatã ºi nici eu, larândul meu, nu am ordonataºa ceva.“

A ceastã decizie de mon -streazã o nouã viziunea MTI, transparenþa pecare o promoveazã ºideschiderea arãtatã

patronatelor.Accesul unor reprezentanþi ai

patronatelor în consiliile men þio -nate reprezintã un pas cu atât maiimportant cu cât MTI a refuzatpentru foarte multã vreme acestlucru.

Practic, discutãm despre o ce -rere adresatã MTI în urmã cu treiani de cãtre Consiliul NaþionalRutier (CNR), dar abia în data de24 februarie 2011, conducereaministerului a acceptat ca re pre -zentanþii CNR sã fie invitaþi la reu -niunile consiliilor de administraþieale RAR ºi CNADNR ºi în consiliulde conducere al ARR.

Astfel, Dragoº Anastasiu, pre -ºe dinte ACPR, este reprezen tan -tul Consiliului Naþional Rutier înconsiliul de administraþie RAR, IonLixandru, vicepreºedinte UNTRR,în consiliul de admini stra þieCNADNR, ºi Sabin Ogreanu, FORT,în consiliul de conducere al ARR.

„În 2008, am avut o scrisoarecu 20 de propuneri, iar cea maiimportantã era accesul repre -zentanþilor CNR în consiliile deadministraþie ale ARR, CNADNRºi RAR. Acest lucru s-a întâmplatdupã aproape trei ani, dar noi amrãmas consecvenþi solicitãrilor din2008 ºi de aceea ºi persoanelenominalizate sunt cei care con -du ceau atunci CNR-ul. Noi ampãstrat structura ºi în fiecare anmai bifãm câte ceva din acea listã.Cu aceste rezultate, sperãm sãreuºim sã readunãm patronatele

sub o altã cupolã“, a explicat IonLixandru, vicepreºedinte UNTRR.

Semne deîntrebare

Sunt câteva semne de între -bare care tulburã într-o anumitãmãsurã acest important succesobþinut de patronate.

Nu credem cã este de interessã dezbatem faptul cã Ministerula dat curs unei solicitãri lansateîn urmã cu trei ani de cãtre o en -ti tate care astãzi nu mai existã.Mai ales cã organizaþiile care auînfiinþat Consiliul Naþional Rutiersunt în continuare active.

Totuºi, patronatele ai cãror re -prezentanþi nu au fost invitaþi înconsiliile de conducere ale ARR,CNADNR ºi RAR ºi-au exprimatnemulþumirea. Astfel, COTAR atrimis o adresã cãtre MTI prin careîºi exprimã nedumerirea faþã demodalitatea prin care au fost de -semnaþi reprezentanþii patro na telor.

Interesant este faptul cã, înurmã cu trei ani, CNR solicitaprezenþa în respectivele consilii

a unor reprezentanþi ai patro na -telor cu drept de vot, în timp ceCOTAR a solicitat anul trecutprezenþa în aceleaºi consilii apatronatelor, dar fãrã drept de vot.

„Discuþia iniþialã de acum 3ani avea în vedere participarea înCA în calitate de membru (numitde ministru) cu drept de vot. Ges -tul acesta poate fi important înmãsura în care existã pe termenscurt ºi deschiderea MTI cãtre pa -sul 2 (numirea ca membru). Poatecã a fost gândit pasul 1 ca o pe -rioadã de tatonare sau ca unexpe riment... Percepþia membrilorasupra acestor numiri este unare zervatã ºi numai obiectivitatea,transparenþa ºi reprezentareacorectã a intereselor majoritãþii,de care vor da dovadã repre zen -tanþii acceptaþi sã participe în CA,pentru început ca ºi invitaþi, vorputea da stabilitate ºi eficienþãacestui «eveniment». Mai trebuiemenþionat faptul cã aceste numirisau relaþia apropiatã doritã dedoamna ministru nu trebuie sãînlocuiascã ºi la nivel instituþionalConsultarea Publicã sau Dialogul

PA

TR

ON

ATE

........................................................................................................................ martie 201112

Ion Lixandru, vicepreşedinte UNTRR:

„Suntem participanþi în aceste consilii având un caracter de invitaþi -putem exprima puncte de vedere, dar nu avem drept de vot. Importanteste faptul cã patronatele au astfel acces direct la deciziile care se iau înaceste consilii. Avem un nou ministru care aratã deschiderecãtre patronate, iar aceastã reuºitã i se datoreazã doamnei ministruAnca Boagiu, care, în urma întâlnirilor avute, a luat în consideraresolicitãrile noastre ºi urmeazã ºi alte lucruri pe care noi le-am avutpregãtite de acum doi ani. Cred cã astãzi ºi ministerul are nevoie deprezenþe noi ºi, pentru prima datã, trebuie sã se creeze un echilibru înbalanþã. Am fost foarte aproape de a obþine accesul în consilii ºi înmandatul ministrului Ludovic Orban, însã fisura a apãrut în interiorulnostru, al patronatelor.“

Invitaţi în consiliileARR, CNADNR şi RARLa sfârşitul luniifebruarie, a avut loc uneveniment interesant, cuatât mai important cucât puţini mai credeau căeste posibil. MinisterulTransporturilor şiInfrastructurii a agreataccesul reprezentanţilorpatronatelor în consiliilede administraţie aleARR, RAR şi CNADNR.

Social, ci doar sã întãreascã opi -nia patronatelor printr-o expertizãdusã într-o zonã cu acces mairestrictiv pânã în prezent ºi anumeîn CA. Reprezentanþii patronatelorastfel numiþi vor avea obligaþia sãcomunice «în cerc» ºi în modtransparent toate informaþiile ºiconcluziile, iar atunci când situaþiao impune se vor consulta ºi cucelelalte patronate înainte de alua vreo decizie. Însã, înainte detoate sau dupã... rãmâne între ba -rea: care a fost oficial modalitateaprin care au fost fãcute aceste

numiri, în contextul în care, înurmã cu trei ani, CNR stabilisedeja per soa nele ºi principiile delucru ºi, între timp, multe s-auschimbat?“, a arãtat AugustinHagiu, pre ºe dinte FORT.

În acest context, invitaþialansatã de MTI are potenþialul dea se transforma dintr-un premiuacordat patronatelor, într-un „mãral discordiei“, care sã determinenoi dispute din care transportatoriisã nu câºtige nimic.

Radu [email protected]

Vasile Ştefănescu,preşedinte

COTAR:

„Am trimis o adresã cãtreMTI, în care ne-am exprimatnemulþumirea legatã deaceste numiri. Nu înþelegemmotivele pentru carereprezentanþii confederaþieinoastre nu au fost desemnaþipentru a participa ca invitaþila ºedinþele consiliilor deadministraþie ale RAR, ARR ºiCNADNR. Amintim faptul cã,prin demersurile COTAR, laînceputul anului trecut, s-areuºit semnarea unui protocolcu Guvernul, iar premergãtorsemnãrii protocolului, unadintre cerinþe a fost obþinereaunui loc, fãrã drept de vot, înconsiliile de administraþie aleRAR, ARR ºi CNADNR.Pentru a asigura un dialogcât mai bun întretransportatorii rutieri, membriCOTAR, ºi instituþiile dinsubordinea MTI, propunem ºidesemnãm persoanele caresã reprezinte confederaþia înconsilii: Ion Comuºi pentruRAR, Vasile ªtefãnescupentru ARR ºi Ilie Cobrescupentru CNADNR.“

Augustin Hagiu, preşedinte FORT:

„Nu cunosc, din pãcate, rolul ºi atribuþiile «invitatului», pentru cã nu amparticipat la ultima întâlnire cu doamna ministru ºi nu ºtiu de ce a fostagreat acest statut ºi nu cel de membru. Însã, pentru a nu mai fi «Gicãcontra», consider cã este un prim pas esenþial în transparenþa ºiechilibrarea relaþiilor cu MTI, pas ce poate conduce la o colaborare maieficientã. Personal interpretez acest gest ca un moment de început alunei potenþiale colaborãri cu ministerul de resort. Sesizez, în acelaºitimp, cã este evitat contactul cu mine, pe fondul unor «rãni deschise»,însã asta nu exclude colaborarea cu federaþia pe care o conduc ºi,dincolo de toate, acesta este cel mai important lucru. În subsidiar, credcã doamna ministru a stabilit care sunt reprezentanþii cu care personalvrea sã intre într-un dialog mai apropiat ºi considerã cã modul deabordare a acestora în relaþie cu autoritãþile este cel mai apropiat degândirea ei. Cred, totodatã, cã în luarea acestei decizii s-a þinut cont ºi derecomandãrile venite de la unele instituþii din subordine, dar nici acestlucru nu mã deranjeazã.“

martie 2011 ........................................................................................................................ 13

AN

ALIZ

Ă

........................................................................................................................ martie 201114

2011 va fi unan mai bun...Dar nu pentru că va atinge un nivel asemănător cu perioadapre-criză, ci, pur şi simplu, datorită raportării la 2010, un anextrem de greu.

A m realizat o analizã pri -vind evoluþia pieþei ve -hi culelor comerciale,iar concluziile ºi aº tep -tãrile sunt asemãnã -

toa re pentru toþi cei care acti -veazã pe acest segment.

Situaþia încã tulbure a eco no -miei româneºti face ca toate pre -viziunile sã fie rezervate. Toatãlu mea vorbeºte de o creºtere, daraceasta se va raporta la situaþiaca talogatã de mulþi drept „dra -maticã“, a ultimilor doi ani, cândpiaþa vehiculelor comerciale acunoscut o cãdere de peste 70%faþã de perioada pre-crizã.

Majorare de 10%

Deºi toatã lumea se fereºtesã pronunþe cifre exacte, aº tep -

tã rile privind creºterea vânzãrilorse situeazã în jurul a 10% faþã deanul trecut.

Încã din ultima parte a anului2010, transportul internaþional adat semne de revigorare, creº te -rea vânzãrilor de vehicule des ti -nate acestui segment fiind aº tep -tatã ºi în 2011. Discutãm, înge neral, de vehicule grele, noi. Înceea ce priveºte celelalte seg -men te, cum ar fi distribuþia saucon strucþiile, speranþe existã, însãnu se poate vorbi încã de o îm -bu n ãtãþire notabilã. Investiþiile înin frastructurã ale statului vor facepractic diferenþa. De asemenea,in trarea economiei naþionale peun trend crescãtor stabil va in -fluen þa mult nevoia de transportºi, astfel, ºi vânzãrile. Vânzãrilede vehicule second-hand au

cunoscut creºteri im por tan te,datorate preþurilor foarte atrac -tive, dar ºi faptului cã, pentru mulþioperatori de transport, aces teaau devenit singura variantãposibilã de creºtere sau înlocuirea flotei. Oricum, disponibilitateatot mai redusã a acestor vehiculepe piaþã, creºterea preþurilor darºi majorarea taxelor privind pro -tec þia mediului vor conduce la otemperare a vânzãrilor pe seg -men tul second-hand.

Preţurilela vehiculevor creşte

Cãderea abruptã a pieþei, pre -cum ºi faptul cã revenirea pare afi una lentã au fãcut ca afacerilesã fie regândite. Eficienþa ºi scã -

martie 2011 ........................................................................................................................

AN

ALIZ

Ă

15

der ea costurilor au fost cuvintelede ordine. În mod inevitabil, pre -þu rile au scãzut mult la vehiculeleco merciale, din cauza stocuriloracumulate ºi a numãrului mare dereposesii.

Astãzi, tendinþa se inverseazãºi se înregistreazã creºteri ale pre -þurilor, mai abrupte la vehicule se -cond-hand. La majorarea preþurilorcontribuie ºi costurile tot mai maricu materia primã. Totuºi, presiu -nea generatã de crizã este încãprezentã ºi preþurile, probabil, sevor majora lent cãtre - aºa cumafir mã producãtorii de vehiculeco merciale - „un nivel acceptabil,în care activitatea sã se poatã des -fãºura profitabil“.

În plus, trebuie analizatã ºi si -tuaþia reposesiilor. 2009 a fostcel mai negru an din punctul aces -ta de vedere, 2010 a fost dejamult mai bun, iar în acest an nu -mãrul reposesiilor va scãdea ºimai mult, atât datoritã faptului cãpiaþa transporturilor a devenit maisigurã, dar ºi pentru cã dupã treisau patru ani de platã a ratelor, numai meritã pentru firmele detransport sã dea vehiculele înapoi.

Fără finanţare,nu se poate

În ciuda nevoii în creºtere pen -tru transport ºi, implicit, pentruvehicule comerciale, vânzãrile nupot înregistra creºteri semni fi ca -tive fãrã posibilitãþi reale definanþare.

Trebuie sã avem în vederefaptul cã majoritatea trans por ta -to rilor îºi achiziþioneazã vehiculeleprin finanþare ºi vor exista în con -tinuare dificultãþi în obþinereaacesteia.

Criza a arãtat riscurile la carebãncile ºi societãþile de leasingsunt expuse ºi a creat o prãpastiegreu de trecut între condiþiile mi -nime pe care astãzi aceste or ga -nis me le cer pentru a accepta fi -nan þarea ºi posibilitãþile multdi minuate ale firmelor de a în de -plini mãcar condiþiile din perioadapremergãtoare crizei. Practic,trans portatorii au o mare pro ble -mã cu lichiditãþile, iar avansul ce -rut pentru încheierea contractelorde finanþare a devenit foarte con -sis tent, fãrã a mai discuta despredobândã ºi garanþii.

Astfel, pentru moment, achi zi -þia de vehicule comerciale pare sãse fi transformat într-un lux, la caredoar anumite firme mai au acces.

În general, companiile marisunt cele capabile sã gãseascã încontinuare finanþare, dar, conform

celor mai recente statistici ale Au -toritãþii Rutiere, doar 3% dintreope ratorii de transport au flotemai mari de 20 de vehicule. Iar20 de vehicule nu înseamnã nicipe departe o firmã mare.

În aceste condiþii, firmele cap -tive de finanþare ale producãtorilorde vehicule comerciale joacã unrol extrem de important pentruimpulsionarea vânzãrilor, dar ºiaici existã limite, în condiþiile încare disponibilitatea la risc nupoate fi prea ridicatã.

Semnede maturizarea pieţei

În perioada în care afaceriles-au dezvoltat într-un ritm extremde alert, „nenatural“, cum afirmãunii analiºti, nu s-a þinut cont, cupre cizie, de eficienþa fiecãreiinvestiþii.

Bineînþeles, la ora actualã, lu -cru rile s-au schimbat mult, iar achi -ziþia unui vehicul este privitã decãtre tot mai mulþi transportatoriprin prisma costurilor totale dede þinere (TCO). Acest indicator îºiface tot mai mult loc între factoriice stau la baza deciziei de a cum -pãra ºi, în aceste condiþii, nevoiade predictibilitate a costurilor le -gate de operarea vehiculului de -vine tot mai mare.

Experienþa anterioarã în utili -za rea unui vehicul, imaginea mãrciisunt factori importanþi, dar, în spe -cial, pachetul pe care un vânzãtorîl pune la dispoziþie operatoruluide transport va face diferenþa, peviitor, în decizia de a achiziþionao ma ºinã. Iar acest pachet pre su -p une o configuraþie tehnicã opti -mã, care sã ducã la costuri de ex -ploa tare reduse, consum scãzutde car burant în cazul auto ve hi cu -lelor, costuri de service bine sta -bi lite, po sibilitãþi de monitorizarea mo dului de exploatare a vehi -cu lului, programe de pregãtirepen tru an gajaþi etc.

Asistãm, fãrã îndoialã, la oschim bare de mentalitate, iar cu -vântul de ordine este „eficienþã“.

Paul Dinu,responsabil diviziesuprastructuriHiarom Invest(dealer Carnehl):

„Dacã ar fi sã analizãm primeledouã luni ale lui 2011, comparativcu primele douã luni ale lui 2010,se poate observa o creºtere sem -ni ficativã. Unii sperã la o creºterede circa 40% pentru acest an; im -

pre sia mea este cã vom avea ocreºtere, dar nu aºa de mare.

Mizez pe creºterea seg men -tu lui de vehicule noi pentru con -struc þii. Anul trecut, segmentul dein ternaþional a mers bine ºi a în -re gis trat ºi o micã creºtere. Seg -men tul care va înregistra o creº -tere ºi în 2011, din punctul meude vedere, este segmentul auto -spe cializatelor.

În ceea ce priveºte preþurile,toþi producãtorii anunþã creºteriale acestora din cauza scumpiriimateriei prime ºi automat acestease vor reflecta în majorãri cãtreclientul final.

Un foarte mare accent se vapune pe serviciile post vânzare ºifi nanþare. Dacã pânã acum socie -tã þile de leasing sau bãncile nu aufinanþat la volumul aºteptat de pia -þã ºi, automat, am avut un «blocajfinanciar», începând cu acest an,vor fi obligate sã reînceapã finan -þa rea la adevãratul volum.

Pentru compania nostrã, pre -co nizãm cã ºi în anul 2011 vomavea o creºtere, cel puþin în trendulpieþei, având în vedere cã ºi anultrecut am avut o majorare a cifreide afaceri faþã de 2009 (mai multdecât dublu).“

Milos Lalovic,Market ManagerIveco România:

„Anul 2011, în opinia noastrã,va fi un an interesant, un an în caretoatã lumea se aºteaptã ca piaþasã îºi revinã un pic. Deja începândcu anul 2010, piaþa s-a mai dez -mor þit, cel puþin în ceea ce priveºteseg mentul vehiculelor grele - mãrefer, în mod special, la transportulinternaþional, care va înregistracreº teri ºi în acest an. Aceastãreve nire depinde, însã, ºi de alþifac tori, iar conjunctura politicã separe cã nu ne ajutã prea mult.

Strategia de impulsionare avân zãrilor va fi adaptatã fiecãruipro dus în parte ºi, bineînþeles, pie -þei. Întotdeauna vom sublinia per -for manþele tehnice, care vor fi co -ro borate cu preþ de campanie ºiser vicii. Din cauza situaþiei exis -tente pe piaþã, nu putem estimaacþiunile pe care le vom face ºinici conþinutul acestora.

Sperãm ca în 2011 sã avemre zultate mai bune faþã de 2010,sã ne consolidãm poziþia de liderde piaþã. Vom continua sã aducemproduse noi, mai performante ºimai ecologice pentru clienþiinoºtri. Încercãm ca în fiecare ansã fim aproape de aceºtia.“

Sergiu Molin,director comercialpentru România al GrupuluiMagyar:

„2010 a reprezentat pentrunoi o creºtere de 10% faþã de2009, iar 2011 va fi, sperãm, maibun ca 2010.

Segmentul pe care activãmeste acela al cisternelor noi ºicredem cã în aceastã zonã piaþava înregistra creºteri.

În ceea ce priveºte preþurilepentru vehicule, acestea vor creº -te, mai ales cã se constatã o ma -jo rare rapidã a preþurilor la ma te -riile prime. Astfel, vom asista la ocreºtere a preþurilor atât la trans -port cât ºi la vehicule.

Piaþa rãmâne, însã, instabilã,întrucât cauzele crizei nu au fostînlãturate, deci pericolul reveniriiîn crizã este prezent ºi va fi petot parcursul acestui an.

2011 va fi un an de stabilizarea actorilor existenþi pe piaþa detransport cât ºi pe piaþa de utilajede transport.

Pentru Magyar, existã un sin -gur drum ºi o singurã direcþie: îm -bu nã tãþirea raportului calita te/preþprin mãrirea per for manþelor teh -ni ce ºi pãstrarea preþurilor.“

Marc Richard Steib,marketing & salesmanager divizia decamioaneMercedes-BenzRomânia:

„Am observat un nivel mai înaltal cererii la începutul anului ºi ocreºtere substanþialã a co men zilor.Putem observa o majo rare a volu -mu lui importurilor ºi ex porturilor,ast fel încât ne aº tep tãm la o creº -tere a cererii pe seg mentul de trans -port internaþional. Mai mult decâtatât, dacã ne uitãm la pro duc þiaindustrialã, care a crescut sub -stanþial de la o lunã la alta, ne aº -teptãm ca acest as pect sã con ducãla o creºtere a ce rerii de transport.

Segmentul construcþiilor va fire vitalizat de cãtre bugetele alo -ca te pentru construcþia au to strã -zilor ºi pentru întreþinerea dru mu -rilor naþionale ºi am observat cãau fost alocate bugete pentruinfrastructurã pentru acest an.

Mercedes-Benz Atego, careeste deþinãtorul titlului «CamionulAnului», are un potenþial înalt pepiaþa româneascã ºi ne aºteptãmla o creºtere ºi pe segmentul dedistribuþie.

Diminuarea stocurilor, reluareacomenzilor pentru camioane noi,absorbþia vehiculelor provenite

din reposesii sunt factori ce vorconduce la o creºtere a preþurilorde achiziþie. Mai mult decât atât,preþurile materiilor prime au cres -cut ºi, la fel, preþul energiei.

În ceea ce priveºte vânzãrile,în general, companiile de trans portvor analiza în primul rând cos tultotal de deþinere (TCO). Ast fel,consumul record al mo de luluiActros, ofertele de finanþare proprii,adaptate necesitãþilor clienþilor ºicontractele extinse de ser vice nevor ajuta sã îmbu nã tã þim activitateapartenerilor noºtri ºi vor constituiargumente solide pentru înche -ierea unor noi parteneriate.

Ne-am depãºit obiectivelepentru 2010 ºi suntem convinºicã 2011 va fi un an mai bun pentrueconomia româneascã. Estimãmo tendinþã pozitivã ºi sunt sigur cãva fi un an bun pentru a adopta noistrategii, pentru a începe noi par -teneriate ºi pentru a fi proactivi.“

Eugen Grigoraş,Brand ManagerPorsche România:

„Estimez o creºtere moderatã apieþei, undeva la 10% com pa ra tivcu 2010. Din pãcate, do me ni ile carear fi putut genera creº te re ºi în seg -mentul de vehicule comerciale, pre -cum construcþiile sau distribuþia, nu

AN

ALIZ

Ă

........................................................................................................................ martie 201116

au perspective deo camdatã. Piaþa vaavea, în con tinuare, un nivel limitat,es ti mat la 12.000 unitãþi pentru anul2011. Unul dintre avantajele Volks - wa gen în faþa competitorilor estefap tul cã toate motoarele respectãnor ma de poluare EURO 5, fiind con -cepute dupã trendul actual, cilindreemicã ºi putere mare, consum mic,costuri de întreþinere mici ºi emisiiscãzute. Deºi nu suntem una dintremãrcile ieftine, fiabilitatea Volks wa -gen este una cunoscutã iar acestaeste un atu important în pãstrareaclien þilor, la care se adaugã re þea -ua de service ºi pachetele de ser -vi cii pe care vrem sã le oferim pevii tor. Bãtãlia nu mai poate fi dusãdoar pe preþul de achiziþie, acestauniformizându-se în ultima vreme,ci pe pachete complexe de servicii.Un alt stimulent al vân zãrilor va fi a -pa riþia modelului Amarok, ce con sti -tuie o premierã absolutã, cu ajutorulcãruia vom încerca sã aducem clienþinoi, dar ºi face-lift-ul unui model desuc ces, Crafter, programat pentru adoua jumãtate a anului, face-lift careva face ca toatã gama de ve hi culecomerciale sã fie complet nouã,inclusiv ca design. Volks wa gen afost pe primul loc în 2010 laimporturile de vehicule co mercialeuºoare ºi, odatã ajunºi numãrul unu,þelul nostru este sã ne pãstrãm ºi sãne consolidãm aceastã poziþie.“

Cristian Helwig,director comercialRenault TrucksRomânia:

„În acest an, nu vor fi creºterisem nificative faþã de 2010, iarpiaþa se va situa în jurul a 2.500unitãþi, în gama de peste 6 t.

Achiziþiile importante vor fi rea -lizate de cãtre firmele foarte maride transport internaþional. Esteposibil ca înmatriculãrile de ve hi -cule second-hand sã înre gis tre zeo creºtere, însã acest lucru nu vaputea fi cuantificat din cauza im -po sibilitãþii de a avea date în acestseg ment. În ceea ce priveºte pre -þurile pen tru vehicule comer ciale,aces tea vor creºte. Trebuie sãavem în vedere faptul cã reducereace rerii pe piaþã a dus la scãdereavo lumului de producþie, iar acestlucru conduce automat la creº te -rea costului de producþie.

Impulsionarea vânzãrilor nupoate fi fãcutã decât prin exis ten -þa unor servicii financiare adec va -te situaþiei actuale, iar apetenþa pen -tru risc dar ºi schemele de fi nan þareflexibile pot influenþa enormvânzarea. Pentru Renault Trucks,anul 2011 va fi unul excelent.“

Tord Holmström,Managing DirectorScania Black SeaUnit (ScaniaRomânia şi ScaniaBulgaria):

„Prevedem o creºtere a pieþeiîn 2011 cuprinsã între 100 ºi150%, dar de la un nivel foartescã zut. Utilizarea vehiculelor co -mer ciale este în creºtere, tarifelede transport de asemenea, iaraces tea sunt semnale bune încadrul acestei industrii.

Anul acesta, alegerea va fipentru vehicule noi, cu cerinþe maimari pentru soluþii de transporteficiente din punct de vedere alcosturilor. Vehiculele uzate vorcontinua sã fie foarte importante,dar probabil cã procentual vân zã -rile nu vor creºte atât de mult câtcele pentru vehicule noi.

Teoria spune cã dacã și cererease majoreazã ºi oferta rãmâne laacelaºi nivel, preþurile vor creºte.Acest lu cru este valabil pentru vehi -cu le le noi. Pentru vehiculele uzate,oferta de vehicule bune a scãzutdras tic, iar cererea rãmâne cons -tantã, ceea ce este de naturã sãducã, de asemenea, la o creºtere apreþurilor. Probabil va fi recu pe ratãcã de rea de 1/3 a preþurilor în timpulcrizei.

Pentru Scania, principalul argu -ment în impulsionarea vân zã rilorva fi acelaºi ca ºi pânã acum,indiferent dacã vor fi tim puri bunesau rele. Nivelul calitativ conteazãºi orice transportator ar trebui sãîºi evalueze întotdeauna achiziþiaprin studierea costurilor totale deoperare. Ne aºteptãm ca 2011 sãfie un an mai bun pentru noi decât2010. Vom fi încã departe de nive -lurile din 2007, dar cel puþin vomface un pas substanþial în aceadirecþie. Intenþionãm sã ne creº -tem investiþiile în reþeaua noastrãde servicii, precum ºi la nivelulserviciilor pe care le oferim.“

Valentin Rieber,director generalSchwarzmüllerRomânia:

„Anul 2011 va fi un pic mai bundecât 2010. Principale creº teri sevor înregistra pe segmentul devehicule grele, în special pe parteade transport internaþional specia -lizat. De asemenea, vor creºtevânzãrile de vehicule second-hand.

Preþul pentru vehicule comer -ciale va creºte constant pânã spresfârºitul anului, când probabil va

ajunge la nivelul anului 2008. Înceea ce priveºte argu men telepentru impulsionarea vânzã ri lor,ca de obicei, pe piaþa noas trã,conteazã preþul ºi finanþarea.

Pentru noi, anul 2011 va fi unulstabil, pregãtitor pentru o dez vol -ta re ulterioarã, când piaþa va fi«reglatã».“

Christian Coolsaet,Managing DirectorVolvo Romania:

„În prezent, se înregistreazã oce rere mai mare de camioane de -cât în 2010, deci putem spune cã2011 va fi mai bun decât anul tre -cut, mai ales în contextul în care2010 a fost un an foarte slab, cuex cepþia ultimului trimestru, cândau avut loc multe înmatriculãri,care au adus cifrele peste nivelulanului 2009.

Companiile mari sunt cele careas tãzi achiziþioneazã camioanenoi, dar asta nu înseamnã cã jucã -torii mai mici sunt inactivi, ci seorienteazã cãtre camioanele uza -te, care sunt mai accesibile dinpunc tul de vedere al cash-flow-ului de care dispun. Pe partea deca mioane rulate, am fost capabilisã lansãm o ofertã foarte compe -ti tivã ºi am putut observa cã aces -tea merg în special cãtre compa -niile de dimensiuni reduse.

Segmentul transportului inter -na þional, din punctul nostru devedere, este sectorul pe care seînregistreazã cea mai mare cerere.Sec torul rigidelor (în special pen -tru construcþii) aratã un interes timid,dar în creºtere. Se manifestã uninteres foarte mare faþã de modelulFMX, dar cel mai dificil lucru se vadovedi gãsirea finanþatorilor pentruechipamente de construcþii.

În ceea ce priveºte preþurile,acestea sunt în creºtere. Va maitrece o vreme pânã când vom ajun -ge înapoi la nivelurile de preþuridin 2007, dar trebuie sã ne înde -pãrtãm de nivelurile de preþuri înre -gistrate în 2009. În medie, pre -þurile noastre trebuie sã creascãanul acesta cu peste 4-5% la ve -hi cule noi pentru a ne putea per -mite sã producem eficient. Lavehiculele rulate, preþurile sunt cu20-30% mai mari decât în urmã cuun an.

Cred cã cifrele reale pe anultrecut pentru autovehiculele noigrele se situeazã undeva la 1.500-1.800 unitãþi, iar rezultatele deanul acesta vor fi mai bune.“

Pagini realizate deRadu BORCESCU

martie 2011 ........................................................................................................................

AN

ALIZ

Ă

17

CO

NFER

INŢĂ

........................................................................................................................ martie 201118

D iscuþia a atins multe su -biec te sensibile careafec teazã lumea trans -porturilor, dar nu numai.Unul dintre punctele pe

care s-a pus accent în cadrul aces -tei conferinþe a fost, pe lângã sim -

plificarea Codului Muncii, anulareacontractelor colective de muncã.

Viziunea UNTRR

Din punctul de vedere alUNTRR, barierele administrative

in troduse prin Codul Muncii ºiCon tractele Colective de Muncãscot firmele româneºti ºi angajaþiiacestora din competiþia pentrupiaþa europeanã ºi cea globalã.Doar succesul produselor ºi ser -vi ciilor realizate de companiile din

UNTRR susţine noul Cod al Muncii

Constantin Isac, preºedinte UNTRR:

„Criza ne-a pus sã analizãmresursele pe care le avem încompetiþia europeanã sauchiar globalã. Ne-a fãcut sãne gândim cum ar putea fimodificate condiþiile dincontractele de muncã astfelîncât relaþia noastrã cuangajatul sã devinã maiflexibilã, sã stimuleze munca,calitatea ei, productivitatea ºirezultatul muncii, din careangajatul va primi o parteimportantã reprezentatã desalariu. Multe aspecte ne-audus la aceastã poziþie, de asprijini acþiunea Guvenului dea modifica codul muncii.Modificãrile se referã lacondiþii de angajare ºidezangajare, de stabilire aobiectivelor de performanþãindividualã, condiþii ce privescmunca temporarã sau timpulde lucru. Am avut în vederetot ce înseamnã relaþianoastrã cu angajatul, dar ºinoutãþile care au venit dinpartea legislaþiei europene.

Radu Dinescu, secretar general UNTRR:

„Patronatele solicitãflexibilizarea condiþiilor de pepiaþa muncii pentru a puteacreºte competitivitatea ºiperformanþa companiilor pecare le reprezintã. Dacã vremca firmele româneºti, carereprezintã motorul dezvoltãriieconomiei, sã fie competitivepe piaþa europeanã, trebuie sãle oferim posibilitatea sã fieextrem de flexibile ºi sã îºipoatã utiliza la maxim angajaþii.Sã poatã sã stabileascã criteriide performanþã, sã poatã sãconcedieze atunci când nu maiau nevoie de forþa de muncã.Nu cred cã existã o firmã caresã angajeze oameni doar ca sãîi dea afarã. În România sevorbeºte de contracte colectiveºi de concedieri colective,concedieri care se fac pe niºteprincipii mai mult sociale, deprotecþie socialã ºi nu în zonade eficienþã, ori compania careconcediazã trebuie sã rãmânãcu cei mai buni oameni, cei maieficienþi.“

Ion Lixandru, vicepreºedinte UNTRR:

„România colecteazãdoar 30% din impoziteleºi taxele care revinbugetului de stat. Euunul mã simt oprimatpentru cã trebuie sã îmiplãtesc lunã de lunãobligaþiile cãtre stat, încondiþiile în care autoritãþileplãtite sã colecteze aceºtibani ascund faptul cã eicolecteazã doar 30%.Problema este cã noi, cei30% care plãtim, suntemminoritari, dar trebuie sãþinem în spate tot sistemul.Ministrul finanþelor a anunþatcã va începe lupta împotrivaevaziunii cu miliardarii dinTop 300. Asta pentru cã înTop 300 nu este nici ocompanie de stat, iar cea maimare datorie la buget o areValea Jiului ºi, an de an, serecalculeazã bugetul, pentrucã aceia de acolo nu ºi-auplãtit taxele ºi aceste costuritrebuie sã le suportãm noi cutoþii.“

În cadrul unei conferinţe organizate de Uniunea Naţională aTransportatorilor Rutieri din România (UNTRR), reprezentanţiiUniunii şi-au arătat sprijinul pentru proiectul Guvernului de amodifica Codul Muncii.

martie 2011 ........................................................................................................................

CO

NFER

INŢĂ

19

România pe pieþele europene ºiin ter naþionale poate aduce plus-valoare la nivel naþional ºi creºtereeco nomicã. Concurenþa acerbãne ce sitã calificare, eficienþã, pro -duc tivitate ºi nu risipa energieipe dispute administrative interne.Nu mai pot fi acordate celor neca -li fi caþi drepturi de decizie încompanii ºi drepturi materiale fãrãlegãturã cu rezultatele livrate. Am -bele abor dãri scot firmele ro mâ -neºti din competiþia globalã, de -oa rece în acest fel nu se vor puteaniciodatã lua decizii strategice ºide eficienþã ºi nici nu se va puteadezvolta o com panie prin de ca pi -talizare, pen tru extragerea unordrepturi sala ria le decuplate de laorice rezultat. „Toatã lumea se ui -tã cu mare ad miraþie la SUA, darfoarte puþini ºtiu cã acolo suntpoa te cele mai dure relaþii demun cã între patron ºi angajat ºinu conteazã decât va loarea omu -lui pe piaþa muncii ºi nimic alt ce -va“, a spus Radu Di nescu, se -cretar general UNTRR.

Punctele sensibile

Protecþia socialã trebuie înþe -lea sã ºi realizatã în mod trans -parent ºi direct conform nevoilorreale. Contractele colective demuncã reprezintã ºi o discriminarela nivel naþional, având în vederecon diþiile economice extrem dedi verse dintre diferitele zone aleþãrii. Plata asigurãrilor de sãnãtatear trebui sã fie lãsatã în cea maimare parte la libera alegere a con -tri buabilului, pentru a-ºi putea ale -ge furnizorul de servicii de sãnã -ta te, contribuind astfel ºi ladez voltarea unui sistem privat desã nãtate, aºa cum existã în þãrileves tice. Statul ar trebui sã intre încom petiþie cu sistemul privat deser vicii medicale ºi sã atragã cli -enþii prin serviciile oferite ºi nu

prin impunere. Totodatã, conformreprezentanþilor UNTRR, sistemulde pensii de stat, care ºi-a pierdutcredibilitatea în istoria recentã, artrebui lãsat în competiþie cu sis -te mele private. Fondul de sã nã -tate se compune din 31% reþinuþiteo retic de la angajat ºi angajator,10,5% ºi 20,8%, dar, practic, dis -cutãm de bani plãtiþi de firmã. Iarambele procente se raporteazãla salariul brut de încadrare, adicã

o cifrã fictivã, umflatã doar pentrua creºte baza de impozitare.

Solicitările Uniunii

Pentru a îndrepta actuala si -tua þie, UNTRR are anumite pro pu -neri, precum instituirea pentru an -gajator a dreptului de a stabiliobiec tive pe performanþã indivi -dua lã, eliminarea restricþiilor de aface angajãri dupã concedieri, mo -dificarea criteriilor la concediereacolectivã, liberalizarea condiþiilorpentru angajaþii temporari, mo di -ficarea prevederilor referitoare latimpul de lucru ºi simplificarea ºiaplicarea uniformã a legislaþiei lani vel naþional. „Este nevoie de fle -xibilizare, care înseamnã sã avemo lege simplã, bazatã pe respectulpersonalului angajat, pe calificarealui, adicã valoarea pe care o oferãcompaniei ºi pe care angajatorultre buie sã o plãteascã“ a afirmatIon Lixandru, vicepreºedinteUNTRR.

Alexandru [email protected]

O primã problemã ridicatãde reprezentanþii ºco li -lor de ºoferi a fost le ga -tã de dialogul dificil din -tre comisia de exa mi nare

din fiecare judeþ ºi ºcolile de ºoferi,acesta fiind unul dintre mo tivelepentru care nu existã un sis temunitar de examinare la nivel naþional.

„Dacã o persoanã va da exa -men în zece judeþe, riscãm sãavem zece rezultate diferite, astapentru cã examinatorii au moduridiferite de a vedea lucrurile ºi nucunosc principiile pe baza cãrorase face examinarea. De altfel, totîn vãþãmântul românesc este în su -ferinþã. O cauzã este ºi implicareaîn examinarea pentru accesul ladiverse meserii a unor persoaneangajate ºi pregãtite pentru alteactivitãþi, dar nepregãtite pentruactivitatea de învãþãmânt. Astfel,au fost delegaþi în comisiile deexa minare pentru acces la pro -fesie angajaþi ai diverselor minis -te re, structuri bugetare, pe bazaunui singur criteriu - sã-ºi acoperesalariul mic de bugetar. Aº puteasã dau ºi un exemplu comic, pânãla un punct, dacã nu ar avea urmãrineplãcute pentru candidat. Pentrua obþine atestatul de instructor,can didatul trebuie sã parcurgãdouã probe, un chestionar ºi opro bã practicã, acestea sus þi nân -du-se în zile diferite. Candidatulde clarat «admis» la proba teo re -ticã, dar absent la proba practicã(de exemplu, este bolnav) a fostde clarat «respins» de domnul exa -mi nator“, a arãtat Adrian Caºcaval,preºedinte FNPFTRR.

Concurenţăneloială

Cea mai rãspânditã ºi mai greude combãtut formã de concurenþãne loialã este reprezentatã, în ca -zul ºcolilor de ºoferi, de situaþiileîn care orele de pregãtire sunt rea -lizate doar pe hârtie.

„Pentru categoria B, de exem -plu, se impun 30 de ore de condu -

cere, dar nu se poate demonstracã acele ore chiar s-au fãcut, ºiatunci cei mai mulþi se prefac cãfac aceste ore. Este un aranjamentîntre ºcoalã ºi cursant“, a explicatAdrian Caºcaval.

O propunere a FNPFTRR pen -tru a îmbunãtãþi situaþia a fost ace -ea ca numãrul de ore de pre gã tiresã fie decis de ºcoalã pe bazaaptitudinilor cursanþilor.

„O ºcoalã corectã ar trebui sãpoatã determina ºi folosi ca pa ci tã -þile ºi aptitudinile cursantului. Pen -tru aceasta este nevoie de un bunpro fesor, cu calitãþi care pot fi valo -rificate în acest sens ºi abia atunciva exista o concurenþã co rec tã.ªcoala trebuie sã decidã când elevuleste pregãtit ºi trebuie sã semnezeºi sã rãspundã pentru asta“, adeclarat preºedintele FNPFTRR.

Federaþia a semnalat ºi ne con -cordanþele apãrute în unele ca zuriîntre ARR-ul central ºi agen þiilejudeþene.

„Au fost trimise în teritoriu di -ver se instrucþiuni, proceduri, pri vindaplicarea reglementãrilor pen truºcoli de ºoferi, care ori au fost im -plementate diferit, ori unele agenþiilocale pretind cã nu le-au pri mit, cutoate cã noi aveam in for maþii de lacentru cã au fost tri mise. În unelelocuri, ºco lile se ri oa se erau mar gi -na lizate în detri men tul ºcolilor careîncãl cau re gu lile“, a precizat AdrianCaºcaval.

Motive pentruamenzi

Recent desfãºurata campaniede control privind activitatea ºco li -lor de ºoferi a stârnit, de ase me -nea, o serie de nemulþumiri.

„Au existat ºcoli cãrora li s-audat amenzi ºi s-a cerut sus pen da -rea autorizaþiei pentru cã nu auprezentat cazierul cursanþilor în ori -ginal, de parcã asta era marea pro -blemã a ºcolilor de ºoferi. Sunt ºcolicare nu fac ore deloc ºi nu lecontroleazã nimeni, în schimb aufost ºcoli corecte ce au fost a -mendate cu 4.000 lei pentru cã aufãcut orele de noapte în luna au -gust începând cu ora 21. Amen daa fost datã pentru cã, spun organelede control, în luna au gust noapteaîncepe cu ora 21:30. Ei spun cã nuam respectat pro gra ma ºcolarã, dareu vin ºi întreb - cei care n-au fãcutorele deloc ce pãþesc? Probabil vorprimi ºi ei, cel mult, aceeaºi amendãde 4.000 lei. Ambele cazuri intrã lane respectarea programei“, a de -clarat Adrian Caºcaval.

FNPFTRR a cerut afiºarea de -ta liatã pe site-ul ARR a prin ci pa -lelor motive pentru care ºcolile deºoferi sunt amendate. Apli ca rea legiicu aceeaºi mãsurã ºi spe cia lizareainspectorilor sunt alte deziderateale federaþiei.

„Ni s-a promis, ºi sperãm cã seva întâmpla cât mai curând, ca in -

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ martie 201120

Agendă încărcatăpentru şcolile de şoferiAsigurarea unui sistem unitar de examinare la nivel naţional,îmbunătăţirea actului de control, aplicarea unitară a legislaţiei,găsirea unor soluţii pentru optimizarea pregătirii sunt câteva dintresubiectele dezbătute luna trecută, la Braşov, unde s-a desfăşuratSimpozionul Naţional al Şcolilor de Şoferi, organizat de cătreFederaţia Naţională a Patronatelor Formatorilor din TransportulRutier din România (FNPFTRR).

Adrian Caºcaval, preºedinte FNPFTRR: „În România, existã douã mari tipuri de ºcoli de ºoferi: cele serioase ºi celecare au fost create special pentru a susþine un sistem infracþional ºi care

promoveazã altceva decât calitatea.“

martie 2011 ........................................................................................................................ 21

spec torii sã fie specializaþi ºi îm pãr -þiþi, unii sã facã autorizãrile, alþii con -trolul ºi, probabil, din acel mo ment,lucrurile se vor schimba în bine“, aspus preºedintele FNPFTRR.

Monitorizareîmbunătăţită

FNPFTRR îºi propune o creº -tere a transparenþei ºcolilor de ºo -feri în relaþia cu clienþii, astfel încâtacestora din urmã sã li se ex pliceclar ce vor primi în urma taxei plãtite.

„S-au întâlnit cazuri când i sespu nea cursantului cã preþul este400 lei, dar fãrã TVA, sau cã, pe lân -gã aceºti 400 lei, trebuie sã achi teºi combustibilul la pompã ºi, astfel,ajungi de fapt la un preþ mai maredecât la o ºcoalã co rectã“, a arãtatAdrian Caºcaval.

De asemenea, printr-o cola bo -rare mai bunã între ARR ºi Po li þie,se sperã eliminarea sau mã carreducerea situaþiilor în care per -soane se prezintã la examen fãrã a

efectua pregãtirea în cadrul uneiºcoli de ºoferi. Monitorizareaelevilor înscriºi la ºcoli pânã înmomentul în care se prezintã laexamen ar putea fi rea lizatã printr-unprogram pe cal culator. „Astfel, nuvor mai exista per soa ne care voralege sã urmeze cur surile unei ºcolidoar pentru cã în loc sã termineºcolarizarea în 5 sãptãmâni, o«finalizeazã» într-una singurã. În plus,cerem sã se afiºeze pe site-ulDRPCIV nu mã rul de cursanþiprezentaþi la pri mul exa men, pentrucã sunt foar te multe ºcoli ºiinstructori care fac zeci de cursanþiîntr-o lunã, ceea ce, con form numã -ru lui de ore disponibile, ar fi imposi -bil ºi, astfel, cei care fraudeazã potfi prinºi cu uºurinþã prin acest sis -tem“, a completat Adrian Caºcaval.

Starea precarã a modului în carese efectueazã pregãtirea în ºcolilede ºoferi este oglinditã ºi de datelestatistice. Rezultatele la primulexamen pentru obþinerea permisuluide conducere aratã o pro mo va -bilitate de 20-22%.

„Asemenea rezultate te fac sãte întrebi de ce mai este necesarãºcoala, pentru cã probabil un pro -cent similar ar reuºi sã promovezeºi fãrã a face cursuri“, a spus pre -ºedintele FNPFTRR.

În aceste condiþii, o parte din -tre membri FNPFTRR susþin im ple -mentarea unui criteriu de per for -manþã pentru ºcolile de ºoferi.Astfel, s-a propus ca ºcolile care nuau rezultate pozitive de peste 50%sã fie închise.

Top al calităţii

Anual, cu ocazia acestui eve ni -ment, se realizeazã un top al ca litãþiipentru ºcolile de ºoferi, ce nu sebazeazã pe cifra de afaceri, ci peperformanþã. Practic, se mã soa rãrezultatele obþinute la exa me nelepentru permisul de condu cere.

„Încercãm sã stimulãm ºcolilepentru a oferi un produs edu ca þio -nal de calitate. Topul este rea lizatpe fie care judeþ în parte ºi a fost or -ga nizat pe douã secþiuni, te orie ºipar tea practicã. Din pã cate, înregis -trãm la nivel naþional rezultate multdiferite, sunt judeþe unde instructoriiau un procentaj de 100% reuºitã,dar ºi judeþe cu 50-60% reuºitã, camedie. Aceste diferenþe provin dinmodul diferit în care comisiileexamineazã în fiecare judeþ ºi deaceea este greu sã facem un topnaþional“, a explicat Adrian Caºcaval.

Radu [email protected]

Criza a lovit ºi ºcolile deºoferi, iar examinãrile la nivelnaþional au scãzut cu 30-35%în 2010 faþã de 2008.

„I nfrastructura rutierãprecarã îºi puneamprenta în modpregnant asupraaccidentelor de

circulaþie, iar deficienþele privindstarea ºi aderenþa pãrþii carosa -bile, semnalizarea rutierã incom -pletã, atipicã sau lipsã, sunt câtevadintre elementele care contribuiela creºterea riscului rutier peîntreaga reþea de drumuri publicedin România. Nivelul accidentelorînregistrate, în funcþie de cate -goria drumului, este variabil. Defapt, drumurile au caracteristicidiferite de calitate, elemente geo -metrice ºi mediu, fiind folositepentru scopuri diverse ºi de utili -zatori cu comportamente varia -

bile. Exprimat în numãrul de morþila kilometri parcurºi, riscul deaccident, în cazul autostrãzilor,este de 4 ori mai scãzut decât încazul drumurilor obiºnuite. Dru -murile obiºnuite prezintã un riscmai ridicat, din cauza, în primulrând, a existenþei intersecþiilor laacelaºi nivel, absenþei ele men -telor de separare a fluxurilor decirculaþie ºi prezenþei obstacolelorfixe, rigide la marginea pãrþiicarosabile“, a arãtat comisarul ºefde poliþie, Dr. Ing. Cristian Cãlin,director adjunct al DirecþieiRutiere în cadrul IGPR.

Totodatã, lipsa parcãrilor ame -najate conduce la imposibilitatearespectãrii de cãtre conducãtoriide autovehicule care efectueazã

transporturi publice de mãrfurisau persoane, a normelor privindperioadele de conducere ºi deodihnã - oboseala la volan fiind ºiea o cauzã serioasã în producereade accidente adesea specta cu -loa se.

„Elementul «drum» este defoarte puþine ori pus în evidenþãîn mecanismul producerii eveni -men telor rutiere, deºi influenþaaces tei componente a feno me -nului circulaþiei rutiere este pre -zen tã, într-o mãsurã mai micã saumai mare, în majoritatea acci den -telor de circulaþie. În anul 2010,elementul drum (drum deterioratsau în lucru, obstacole nesemna -li zate pe partea carosabilã, sem -nalizare rutierã incompletã sau

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

........................................................................................................................ martie 201122

Drumurile noastre...... poate se vor întâlni vreodată cu bunul simţ, după modeloccidental, unde nimeni nici măcar nu mai pomeneşte despreinfrastructură rutieră precară sau semnalizare necorespunzătoare.Şi unde, în mod clar, nici nu se pune problema ca aceste două marideficienţe la nivelul reţelei de drumuri publice să fie cauze înproducerea de accidente rutiere. Până atunci, nouă nu ne rămânedecât să comentăm datele statistice.

lipsã) a fost cauza principalã a 18ac cidente grave de circulaþie(0,20% in total), soldate cudecesul unei persoane (0,04%) ºirãnirea gravã a altor 19 persoane(0,22%)“, a arãtat comisarul ºefCristian Cãlin.

„Mortul“ e de vină...

Multe dintre accidentele decirculaþie sunt puse pe seama con -du cãtorului de autovehicul prinnea daptare la condiþiile meteo-rutiere sau conducere imprudentã,dar, în fapt, acestea ascund ºideficienþe de infrastructurã.

„Spre exemplu, în zonele mon -tane, pe un sector de drum cuserpentine în care este obligatoriusã fie montat parapetul de pro tec -þie pe exteriorul curbei, acesta nuexistã. În cazul unui accident decirculaþie urmare a rãsturnãrii auto -ve hiculului în prãpastie, cauza pro -du cerii acestui eveniment rutiereste, în majoritatea cazurilor, im -pru denþa în conducere, fãrã a semenþiona lipsa elementului de si -guranþã - parapetul de protecþie.Este adevãrat cã multe dintreaces te elemente de siguranþã acir culaþiei au fost distruse tot caur mare a producerii unor accidenteru t iere, iar recuperarea preju di ciu -lui cauzat drumului de la com pa -niile de asigurãri dureazã foartemult. Sunt situaþii în care autorulac cidentului soldat numai cu avariiîºi reparã autovehiculul în bazaasi gurãrii casco, fãrã sã declare

distrugerea parapetului sau a altordotãri tehnice ale drumului. Verifi -cãrile efectuate în anul 2010 deserviciile rutiere judeþene împre -unã cu secþiile de drumuri naþio -nale, au relevat lipsa sau deterio -rarea parapetului de protecþie peo lungime de peste 350 kilometri,în condiþiile în care s-a reuºit înlo -cuirea acestuia pe o lungime deaproximativ 190 kilometri. Ce sãmai vorbim de parapetul deseparare a fluxurilor de circulaþiepe sectoarele de drumuri cu patrubenzi? Exemplu: DN1, Bucureºti -Ploieºti, sectorul cuprins între km31 ºi km 32, zona pãdurii Scro viº -tea, constituitã un punct negru,unde, în perioada 01.07.2008 -01.07.2010, s-au înregistrat 18ac cidente de circulaþie, soldate cu12 morþi, 18 persoane rãnite gravºi 15 rãnite uºor. Toate erau coli -ziuni frontale. Ca urmare a demer -su rilor noastre, Direcþia Regionalãde Drumuri ºi Poduri Bucureºti amontat în luna iulie 2010 un para -pet de separare a sensurilor decirculaþie din beton armat tip NewJersey pe toatã lungimea secto -ru lui periculos. Efectul? În urmã -toa rele ºase luni, nu s-a mai înre -gistrat nici un accident rutier grav,fãrã persoane decedate sau rãnitegrav, deci mãsura identificatã denoi a fost eficientã. Dupã imple -men tarea soluþiei respective, vommo nitoriza toate accidentele decir cu laþie produse într-un an ºiurmeazã sã efectuãm un calculcost-beneficiu, pentru a evidenþiaimpactul asupra siguranþei rutiere

a acestei mãsuri. În acest moment,sunt cel puþin 600 kilometri dedru muri naþionale cu patru benzide circulaþie pe care trebuie sã semonteze astfel de elemente desiguranþã-parapet din beton armattip New Jersey“, a explicat comi -sarul ºef Cristian Cãlin.

... şi deficienţeleîn concepţiainfrastructurii

Factorii legaþi de concepþiarutie rã sunt de naturã tehnicã ºipot fi denumiþi „defecte de infra -struc turã“. Ei sunt relativ uºor deidentificat pe teren ºi subliniaþi deo disciplinã importantã ºi, anume,tehnica rutierã. Sunt binecu nos -cu te efectele virajelor foarte strân -se, a lipsei de vizibilitate, a aderen -þei scãzute a pãrþii carosabile.

„Trei elemente principale ca -rac terizeazã virajul accidentologic:o razã de curburã mai micã de 250m; variaþii prea bruºte în profilultransversal al curbei; caracteristicineadecvate ale suprafeþei de ru -la re. Un viraj este mult mai peri -culos atunci când intervin douãsau mai multe deficienþe, în acelaºitimp. Lipsa autostrãzilor sau a se -paratoarelor mediane pe drumurileexis tente conduce la creºterea ris -cu lui de producere a unor ac ci -dente rutiere, din cauza menþineriiconflictelor de trafic“, a arãtatcomisarul ºef Cristian Cãlin.

Cristina [email protected]

martie 2011 ........................................................................................................................

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

23

Istoria rovinietei electronice: avem, n-avem drumuri, plătim taxa!

Rovinieta electronicã presupuneexistenþa în baza de date aSistemului informatic de emitere,gestiune, monitorizare ºi controlal rovinietei (SIEGMCR) ainformaþiilor privind achitareatarifului de utilizare a drumului.Începând de la 1 octombrie2010, sunt aplicate sancþiunicontravenþionale numai dupãinterogarea SIEGMCR. Practic, severificã automat în baza de datea CNADNR dacã autovehicululare sau nu rovinietã valabilã.CNADNR are secþiuni fixe în carese fac verificãri, sunt fotografiateautovehiculele, se extragenumãrul de înmatriculare ºi seface o analizã automatã adatelor. Apoi, din centrulCNADNR se transmit sancþiunilecãtre contravenienþi... ... Dar pentru cã în doar 4 luni, 2milioane de ºoferi au fostdepistaþi fãrã rovinietã, CNADNR

se teme de prescriereaamenzilor, motiv pentru careCompania de drumuri a publicatanunþul de intenþie privindachiziþionarea de servicii deimprimare ºi expediere aproceselor verbale decontravenþie. Valoarea estimativãa contractului este de 95milioane lei, fãrã TVA. CNADNRva încheia un acord cadru pe operioadã de patru ani, iar ulteriorva atribui contracte subsecvente,finanþarea fiind asiguratã de labugetul de stat. Firma câºtigãtoare va preluadatele de identificare alecontravenientului, datetransmise de Direcþia RegimPermise de Conducere ºiÎnmatriculare a Vehiculelor dincadrul Poliþiei, va imprimaprocesele verbale ºi le vaexpedia destinatarului cuconfirmare de primire, prin

servicii poºtale proprii sausubcontractate ºi va prelucraconfirmãrile de primire ºiretururile. Confirmãrile deprimire vor fi scanate ºi stocateîn ziua efectuãrii livrãrii într-obazã de date, care va putea fiaccesatã oricând de CNADNRprintr-o reþea securizatã.Retururile vor fi pãstrate atât înoriginal, cât ºi în format digital,cu motivul clar al imposibilitãþiilivrãrii. Data prevãzutã pentru începereaprocedurilor de adjudecare afost stabilitã la 4 aprilie. CNADNR a introdus rovinietaelectronicã la 1 octombrie anultrecut, iar ºoferii fãrãdocumentele care atestã plataacesteia trebuie sã achitedespãgubiri în funcþie de tipulvehiculului, între 28 ºi 1.210euro, ºi amenzi între 250 ºi4.500 lei.

FIN

AN

ŢA

RE

........................................................................................................................ martie 201124

În 2010, LeasePlan România a realizat o cifrăde afaceri de 25,6 milioane de euro, încreştere cu 150% faţă de anul precedent. Din estimările companiei, piaţa de leasingoperaţional a crescut cu circa 20%, astfel,LeasePlan a înregistrat o creştere de 4 orimai mare decât piaţa.

LeasePlanmizează pe leasinguloperaţional

F lota de maºini LeasePlana numãrat la sfârºitul anu -lui trecut 4.820 de unitãþi,în creºtere cu 87% faþãde anul precedent, iar

valoarea portofoliului companieis-a dublat, ajungând la 36,7 mili -oa ne euro. Pentru anul în curs,LeasePlan estimeazã majorareapar cului de maºini la 6.000 deau to vehicule, aferente unui por -to foliu de 37,6 milioane de euro.

O piaţă în creştere

„Asistãm la o tendinþã de creº -te re a pieþei de leasing opera þio -nal în totalul pieþei de leasingauto. Unul din motive este acelacã piaþa este încã la început. Întimp ce în România acest tip deservicii reprezintã aproximativ18% din totalul pieþei de leasingauto, în Vestul Europei acesteadeþin o pondere de 30-40%“, ade cla rat Bogdan Apahidean,direc tor general LeasePlan.

Reprezentanþii LeasePlan seaºteaptã în continuare la o creº -tere a pieþei de leasing opera -þional cu aproximativ 15%, spre35.000-37.000 de autovehiculeîn administrare ºi o valoare apieþei de peste 250 milioane deEUR. Din totalul de 4.820 auto -vehicule aflate în flota LeasePlan,82% se aflã în sistem full ope -rational leasing. Pentru 17% dinautovehicule se asigurã doar ser -viciile de gestionare a flotei, restulfiind în sistem net operationalleasing (pentru care s-a asiguratdoar finanþarea).

„Clienþii încep sã ia în conside -rare din ce în ce mai mult bene -

ficiile leasingului operaþional, înspecial în actualul context econo -mic: reducerea costurilor, direcþio -na rea capitalului ºi a liniilor de cre -dit cãtre activitatea princi palã acompaniei, deductibilitatea inte -gra lã a costurilor, eliminarea plã -þi lor în numerar aferente între þi neriiautovehiculelor, reînnoirea floteietc“, a afirmat Bogdan Apahidean.

Soluţii de managemental flotei

Pentru a veni în întâmpinareacelor mai diverse nevoi ale clien -þilor, LeasePlan a dezvoltat pa -chete de soluþii de mana ge mentde flotã complete, cu grad ridicatde flexibilitate. Semnificativ esteprocentul de 30% de clienþi ceau intrat în portofoliul com pa nieiprin sistemul Sale&LeaseBack,clienþii optând astfel pentru re fi -nanþarea capitalului ºi ex terna -lizarea serviciilor de managemental flotei. Tot 30% din autovehicule

sunt gestionate în sistemulComfortPlan, care garanteazã ceamai micã ratã lunarã, iar 20% dinautovehicule sunt administrateprin programul PartnerPlan, ceasi gurã cel mai mic cost total. Tot -o datã, ponderea maºinilor asi gu -rate prin Euro Insurances acrescut la 30%. Rapiditatea, flexi -bi litatea, asistenþa permanentã,puterea de negociere ºi mai alesseriozitatea sunt atuurile care austat la baza rezultatelor obþinutede LeasePlan România, al cãruipor tofoliu de clienþi cuprindepeste 160 de companii din do -me nii precum industria energe -ticã, servicii financiare, FMCG,IT&C, industria farmaceuticã etc.Printre cei mai importanþi clienþise numãrã OMV PETROM SA,Ursus Breweries, CEZ România,BCR, Bancpost, Coca-Cola HBCRomânia, METRO Cash & CarryRomânia, Silcotub sau IBMRomânia.

Alexandru [email protected]

Despre LeasePlan

La nivel internaþional, LeasePlana înregistrat o creºtere aprofitului net cu 20% faþã deanul precedent, ajungând la 199milioane de euro. Rezultateles-au datorat în principal dimi -nuãrii pierderilor aferente con -trac telor finalizate ºi debitorilorfaþã de anul 2009, precum ºista bilizãrii ºi chiar creºterii sur -se lor tradiþionale de venit.LeasePlan este o companiefinanciarã olandezã, înfiinþatã cupeste 45 de ani în urmã, în

prezent fiind furnizorul numãrulunu la nivel mondial în domeniulserviciilor de management deflote ºi activeazã în 30 de þãri,cu peste 6.000 angajaþi dedicaþisã furnizeze clientului serviciiconform motto-ului „it's easierto leaseplan“. AcþionariatulLeasePlan este constituit dinGrupul Volkswagen (50%) ºiFleet Investments B.V. (50 %), ocompanie de investiþii deþinutãde omul de afaceri germanFriedrich von Metzler.

BBooggddaann AAPPAAHHIIDDEEAANN

A ngajamentul RenaultTrucks în ceea ce pri veº -te tehnologiile verzi setraduce ºi prin par ti ci -parea con struc to rului la

prima ediþie a expoziþiei ECO Tran -sport & Logistics, care se va des fã -ºu ra în perioada 29-31 martie laParis ºi care va avea loc în acelaºitimp cu Sãptãmâna In ternaþionalãa Transporturilor ºi Logisticii (SITL).La expoziþie, Renault va prezentamodelul Premium Optifuel, precumºi un ve hicul din gama Clean Tech,ce include soluþii hibride, electricesau cu gaz natural. Va fi prezent, deasemenea, modelul Maxity electric,care va fi lansat pe piaþã în cursulacestui an.

Maxity electric este un vehicul înîntregime electric, cu nivel zero deemisii poluante ºi zgomot, specialproiectat pentru activitatea din

centrul oraºelor. Cu o auto no mie de100 de km, vehiculul se aflã deja înteste de exploatare în cadrul câtorvacompanii franceze, cum ar fiproducãtorul de bãuturi Taffanel dinParis sau Greater Lyon Authority.

Colas testeazăPremiumDistributionHybrys Tech

De asemenea, în ultimele luni,Grupul francez Colas a testat mo -delul Renault Premium Distribu -tion Hybrys Tech în condiþiinormale de operare. Dupã cevehiculul a parcurs 12.000 km înactivitatea de zi cu zi, feed-back-ul este, conform celor declaratede constructorul de vehicule co -merciale, extrem de bun, atât dinpartea ºoferilor, cât ºi a mana -

gerilor de flote. Colas a observato reducere a consumului de com -bustibil de peste 20%. În plus,ºoferii apreciazã vehiculul pentruflexibilitatea sa în utilizare, con -for tul în conducere ºi operareasilenþioasã.

Puternic implicat în protecþiamediului, Grupul francez Colas asus þinut întotdeauna eforturileRenault Trucks de dezvoltare a teh -nologiilor hibride. Din aprilie 2010,compania a început sã opereze cu

ECO

........................................................................................................................ martie 201126

Renault Trucks Deoarece nu crede căeste posibilă osingură soluţiepentru toateproblemele legate deprotecţia mediului,Renault Trucks seimplică activ încercetare pe maimulte planuri, de lareducereaconsumului decombustibil alvehiculelor Diesel, ladezvoltarea unorsoluţii alternative,cum ar fi motorizărilepe gaz, sistemele depropulsie electricăsau hibridă. Iar toateacestea pentru adescoperi cea maipotrivită soluţiepentru fiecare tip detransport în parte,urban (Maxityelectric), suburban(PremiumDistribution Hybrys)sau de cursă lungă(aplicaţii asociate cuOptifuel).

Consum redus

Renault Trucks oferã vehiculecare pot trece automat pepropulsia electricã, iar acestfapt duce la reduceri deconsum ºi de emisii de CO2

cu aproximativ 20%.

vehiculul hibrid Pre mium Dis tri bu -tion în livrarea de materiale deconstrucþii în re giunea Lyonului,cãtre comer cianþi, contractori delucrãri pu blice ºi chiar cãtrepersoane fizice. Având în medie 6curse dus-întors pe zi, cu o sarcinãutilã de 9 t, acest vehicul hibrid atransportat zilnic în jur de 54 t dematerial pe o arie de 40 km.

Pentru Renault Trucks, ope ra -rea acestui vehicul în condiþii nor -male de utilizare are o importanþãdeosebitã, deoarece informaþiileoferite de Grup ajutã construc to -rul sã perfecþioneze sistemul ºisã îmbunãtãþeascã vehiculul. Da -tele colectate se referã atât la as -pecte pur tehnice, dar ºi la modulde interacþiune a ºoferului cuvehiculul. Simulãrile computeri -za te sau încercãrile pe pistele detes tare nu pot înlocui niciodatãinformaþiile obþinute în urma acti -vitãþii de zi cu zi.

Modelul hibrid are la bazã unRenault Premium Distribution înconfiguraþie 4x2 ºi caroserie bas -culabilã. Este echipat cu un motordiesel DXi7 EURO 5, cu o puteremaximã de 310 CP, asociat cu unmotor electric, o cutie de vitezeOptidriver+ ºi o unitate electricãplasatã la nivelul roþilor, care inclu -de bateriile de tracþiune, elementede control, circuite de distribuþiea puterii ºi sistemul de rãcire.

Tehnologiahibridului paralel

Aºa-numita tehnologie dehibrid paralel combinã utilizareaunui motor cu combustie internãcu cea a unui motor electric.Acestea furnizeazã putere roþilorîn conformitate cu douã scenariidiferite: fie cu ambele în paralel,fie separat.

Principiul dezvoltat de RenaultTrucks este foarte direct: energiaci neticã a vehiculului este recu -pe ratã în timpul frânãrii sau dece -lerãrii ºi convertitã în electricitate.Aceasta este stocatã în bateriile

de tracþiune, care, astfel, opereazãperfect independent ºi nu aunevoie sã fie reîncãrcate.

Funcþia de oprire la rulajul în golpermite motorului cu combus tieinternã sã fie oprit automat atuncicând vehiculul staþioneazã. Cândvehiculul porneºte din nou, energiastocatã în baterii este utilizatã sãpropulseze motorul elec tric. La ovitezã de 20 km/h, mo torul dieselporneºte ºi preia con trolul. Acestaeste folosit, ast fel, numai cândconsumã cel mai puþin.

Energia electricã este utilizatã,de asemenea, pentru alimentareafuncþiunilor de siguranþã ºi confort,care sunt, de obicei, conectate lamotorul cu combustie internã, cumar fi direcþia sau sistemul de rãcirepentru echipamentul electric.

RENOTER

Un alt proiect interesant lansatde Renault Trucks este RENOTER,program care studiazã oportu ni tateade a recupera cãldura din gazele deeºapament (care altfel se pierde) ºide a o transforma în energie ter -moelectricã. Datoritã soluþiilorstudiate de cãtre spe cialiºtii Renault,alternatorul nu trebuie sã mailucreze atât de intens, economisind,astfel, com bus tibil. Transformareacãldurii în electricitate se realizeazãprin intermediul unui „schimbãtor“încorporat în þeava de eºapamentºi echipat cu mici terminale con fec -þionate din materiale termoe lectrice.Provocarea constã în descoperireacelor mai eficiente, de încredere ºinecostisitoare componente pentruacest con vertor de cãldurã.

Programul a început în 2008ºi este programat sã dureze treiani, pânã în octombrie 2011. Pânãîn prezent, studiile au indicat oeconomie iniþialã de aproximativ1 kW, ceea ce va rezulta într-oreducere a consumului de com -bus tibil de 1%, în condiþiile actualede operare.

Raluca MIHĂ[email protected]

martie 2011 ........................................................................................................................

ECO

27

şi tehnologiile verzi

Eticheta Clean Tech

Pentru a creºte interesulpublicului pentru vehiculeechipate cu sistemealternative de propulsie,Renault Trucks aplicã acumeticheta Clean Tech, cu unlogo specific pe caroserie, petoate vehiculele sale hibride,electrice sau cu gaz natural.Constructorul a început, deasemenea, sã îºi eticheteze ºireþeaua de ateliere dereparaþie, astfel încât clienþiisã poatã fi siguri cã obþincalitatea de care au nevoieaceste tehnologii, în specialîn domeniul cunoºtinþelor,trainingului ºi instrumentelorspecifice.

LIV

RA

RE

........................................................................................................................ martie 201128

Cele 15 autovehicule li vra -te sunt Iveco Daily 65C14,autoºasiu, pe a ces tea ur -mând a fi mon tatã o plat -for mã ºi un tro liu. Vehi cu -

lele vor fi utilizate pentru transportulautoturismelor avariate.

„ACR nu efectueazã trans por -turi, ci intervenþii faþã de marea ma -sã de automobiliºti ºi sper cã a -ceºtia se vor bucura când vor ve dea15 autovehicule noi care vor intraîn lucru de ziua automo bi lis t ului,sãrbãtoritã în fiecare an la data de5 aprilie“, a arãtat Con stantin Ni cu -lescu, preºedinte Automobil ClubulRomân.

Aceastã achiziþie are loc la în -ce putul deceniului dedicat siguran -þei rutiere - deceniul 2011-2020 afost consacrat de ONU ca dece niulmondial al siguranþei rutiere.

„Se au în vedere acþiuni care sãducã la diminuarea numãrului ac ci -dentelor rutiere. Ne dorim ca auto -mobiliºtii sã aibã cât mai puþin nevoiede aceste maºini pe care le-amachiziþionat, dar realitatea aratã cãeste nevoie de ele. Aceste maºinide intervenþie vor fi prezen te înmajoritatea judeþelor Româ niei“, acompletat Constantin Niculescu.

Autovehiculele cumpãrate prinacest contract au fost achitate cash,iar ACR îºi propune sã maiachiziþioneze maºini în acest an ºipentru ºcoala proprie de ºoferi.

„Suntem bucuroºi pentru cã amputut finaliza acest contract, ce do -vedeºte încã o datã faptul cã avemcapacitatea de a rãspunde cererilor

venite din partea unor clienþiexigenþi ºi profesioniºti, iar atuncicând ACR cumpãrã o ma ºi nã ºtiece îºi doreºte“, a declarat StefanoAlbarosa, CEO Cefin România.

Decizia de achiziþie a fost luatãde cãtre ACR dupã evaluarea maimultor oferte. Prin contractul în che -iat, ACR beneficiazã de un pa chetspecial în service-urile Cefin, iargaranþia este de doi ani.

„Perioada dificilã pe care amtraversat-o ne-a învãþat sã devenimmai eficienþi ca niciodatã. În plus,

criza forþeazã toþi distribuitorii sãasigure servicii mai bune pentruclienþi. Încheierea acestui contractmar cheazã voinþa Cefin de a fi încon tinuare un lider de piaþã, iar pre -þul nu este singurul aspect im por -tant. Chiar ºi în aceastã perioa dã,clienþii evalueazã raportul din trepreþ, care trebuie sã fie competitiv,ºi performanþele tehnice ale vehicu -lu lui“, a completat Stefano Albarosa.

Radu [email protected]

1155 DDaaiillyyppeennttrruu AACCRR

Iveco Daily 65C14

Motor: Euro 5, DieselNr. cilindri: 4 cilindri în linie, 16 supapeCilindree: 2.998 cmcPutere maximã: 140 CP de la 2.810 la 3.500 rpmCuplu maxim: 350 Nm de la 1.250 la 2.810 rpmCutie de viteze: manualã, cu 6 trepte pentru mers înainteSuspensii: axa faþã - bare de torsiune ºi barã stabilizatoare,

amortizoare telescopice hidraulice; axa spate -arcuri semieliptice, barã stabilizatoare, amortizoaretelescopice hidraulice.

Sistem de frânare: hidraulic cu dublu circuit, servoasistat, discuriventilate pe axa faþã ºi discuri simple pe axa spate

Ampatament: 4.750 mm Masa totalã: 6.500 kgSarcina utilã (caroserie + marfã): 4.175 kg Alte dotãri: geamuri acþionate electric, oglinzi acþionate ºi

încãlzite electric, computer de bord, sistem ESP 8include funcþiile ABS, EBD, ASR, MSR, HBA, LAC,Hill Holder, închidere centralizatã, airbag ºofer, aercondiþionat.

CCeeffiinn aa lliivvrraatt 1155 IIvveeccoo DDaaiillyy ccăăttrree AACCRR.. PPrriinnaacceeaassttăă aacchhiizziiţţiiee,, AAuuttoommoobbiill CClluubbuull RRoommâânnaa aajjuunnss llaa oo fflloottăă ddee 3300 ddee aauuttoouuttiilliittaarreeccaarree nnuu aauu oo vveecchhiimmee mmaaii mmaarree ddee ddooii aannii..

ISTO

RIE

........................................................................................................................ martie 201130

D ezvoltarea de teh no lo -gii fundamentale pentruautovehicule deosebitde eficiente, compa ti -bile cu mediul, a con sti -

tuit o temã permanentã în is toriacom paniei ºi brandului chiar dinprimii ani de existenþã. Astfel, Mer -ce des-Benz a fost prima companiecare a introdus ºi dezvoltat pe de -plin în producþie ºi pe piaþã nu me -roase tehnologii relevante, pe carecontinuã sã le îmbunãtãþeascã: dela motorul rapid pe benzinã - fun -da mentul primar pentru inventareaautomobilului - la motorul dieselpen tru automobile ºi injecþia di-rec tã cu benzinã, ajungând la teh -nologii alternative, precum sis te -mul de acþionare pe bazã de pilede combustibil.

La începutul anilor 1920, Daim -ler-Motoren-Gesellschaft a adaptatsupraalimentarea mecanicã a mo-torului cu ardere internã, pe careîl adusese la stadiul de producþiematurã pentru motoare de aviaþie,

astfel încât sã poatã fi utilizat laautovehicule. Datoritã supra ali -mentãrii, modelele Mercedes 6/25CP ºi 10/40 CP ofereau eficienþãsporitã, iar acest principiu rãmânevalabil pânã în ziua de azi ºi aduceºi mai multe avantaje sub formasupraalimentãrii cu turb ocom pre -sor, aºa cum demonstreazã mo -toarele BlueDIRECT.

Una dintre inovaþiile remar ca -bile în domeniul ingineriei sis te -mului de propulsie a apãrut în anul1936, odatã cu introducerea lui D260 ca primul automobil dieseldin lume aflat în producþie de serie.În 1954, Mercedes-Benz prezentalegendarul 300 SL ca primul au -toturism de serie echipat cu motorîn patru timpi cu injecþie directã debenzinã. Alte repere în dezvoltareade motoare cu ardere internã maieficiente ºi mai compatibile cu me -diul sunt: primul automobil de seriecu motor turbo diesel, apãrut în1977, sistemul de injecþie directãcu rampã comunã (CDI), în 1997,

ºi sistemul BlueTEC de control alemisiilor în anul 2005 - iniþial lacamioane ºi apoi la automobile înanul 2006, tehnologie care trans -for mã economicul motor dieselîntr-un motor la fel de curat ca ºicel Otto.

Tehnologiialternative

La sfârºitul anilor ’60, se relan -seazã activitatea care presupunedezvoltarea sistemelor de pro pul -sie electricã ºi hibridã, acþiune în -soþitã de dezvoltarea ºi testareain tensivã a motoarelor cu com bus -tie internã alimentate cu gaze na -turale sau folosind combustibili pebazã de alcool ºi hidrogen.

În 1994, Mercedes-Benz a fã -cut senzaþie cu NECAR 1, primama ºinã cu sistem de propulsie ba -zat pe tehnologia cu pile de com -bus tibil. Anul 2010 marcheazã lan -sarea primelor maºini electrice deserie construite cu tehnologii de

Mercedes-Benz125 de ani de motoare şi siguranţă la volan

După cum subliniam în numărul anterior, automobilul a împlinit, lasfârşitul lunii ianuarie, 125 ani. De la „trăsura fără cai“, cu trei roţi,a lui Carl Benz şi până la cele mai luxoase autovehicule ale zilelornoastre, paşii urmaţi de Mercedes-Benz în toate domeniilepionieratului auto au făcut, cu adevărat, istorie.

cea mai recentã facturã: modelulF-CELL de Clasã B alimentat cupile de combustibil ºi modelul E-CELL de Clasã A, cu propulsieelectricã ce foloseºte o baterie.

De asemenea, subiectul con -tro lãrii emisiilor a fost de actua -li tate timp îndelungat. Nici în acestdomeniu Mercedes-Benz nu ac -ceptã compromisuri, începânddeja din 1985 sã ofere con ver -torul cata litic cu trei cãi controlatîn buclã închisã pentru toate mo -toa rele pe benzinã. În 1990,apare conver to rul catalitic cuoxidare pentru modelele cu motordiesel. Dupã debutul la camioane,în anul 2005, apare pe piaþãtehnologia BlueTEC pentru celemai curate motoare diesel dinlume, introdusã apoi pen tru primadatã ºi pe piaþa auto turismelor cumodelul E 300 BlueTEC - un anmai târziu.

Cheia mobilitãþii compatibilecu mediul reprezintã un amestecinteligent de tehnologii diferite depropulsie: pentru cãlãtoriile pe dis -tanþe lungi, motoarele optimizatecu ardere internã cu ºi fãrã modulhibrid reprezintã cele mai eficientesoluþii pentru viitorul apropiat, întimp ce autovehiculele electricesunt ideale pentru folosirea în zo -nele urbane.

Pionierii siguranţei

Încã de la inventarea auto mo -bilului, Mercedes-Benz a avut unrol important în dezvoltareaelementelor de siguranþã activã ºipasivã, stabilind puncte de reperîn procesul respectiv.

Astfel, în 1901, modelul Merce -des de 35 CP stabileºte standardulpentru autovehiculul modern dinzilele noastre. Ampatamentul lung,e cartamentul mare ºi centrul degreutate jos îi oferã caracteristicispe ciale de siguranþã la manevrare.În 1921, pentru prima datã, frânelero þilor din faþã sunt incluse ca stan -dard la Mercedes în vederea uneide celerãri mult superioare - înce -pând cu Sport 28/95 CP, modelulde putere mai mare. Înainte de a -ces ta, numai roþile din spate ºi ar -bo rele cardanic erau în mod obiº -nuit echipate cu frâne. Frânarea pepatru roþi devine disponibilã pentrutoate modelele de auto tu risme Mer -cedes începând cu vara anului 1924.

1931 - Odatã cu modelul 170(W 15), primul automobil de pasa -geri produs în serie, cu suspensieindependentã pe toate cele patruroþi („ax oscilant“) ºi sistem hidra -u lic de frânare, se pune o nouãpia trã de hotar în domeniul sigu -ran þei în conducere.

În 1939, apare primul prototipal unui autoturism cu ansamblupo dea foarte rigid, protecþieintegralã la impact lateral ºi o co -loanã de direcþie în trei pãrþi.

În 1947, „Terra Cruiser“, proto -ti pul dezvoltat de inginerul BélaBarényi din cadrul companiei Mer -cedes-Benz, este prima maºinã cuo coloanã de direcþie de siguranþã.

1949 - Pivotul conic de blocarede siguranþã împiedicã deschidereabruscã a uºilor în cazul unei coli -ziuni.

În 1951, Mercedes-Benz în -regist reazã un brevet pentru primacaroserie de siguranþã din lume cucompartiment rigid pentru pasageriºi zone predefinite de deformare,care intrã în producþia de serie înanul 1959 (pe modelele Mer ce -

des-Benz 220, S 220 ºi 220 SE- seria111).

1954 - Puntea oscilantã cu osingurã îmbinare intrã în producþiade serie odatã cu modelul Mer -cedes-Benz 220 (W 180). Aceeaºiconstrucþie axialã este folositã ºila noile maºini de curse de Formula1 W 196. În 1958, automobileleMercedes-Benz oferã opþional cen -turi subabdominale pentru scau -ne le din faþã.

Teste de impact...şi castraveţimuraţi

În 1959, Mercedes-Benz înce -pe efectuarea sistematicã de testede impact la fabrica din Sindel fin -gen. Sania este frânatã cu ajutorulunor cutii mari de metal pentrumurãturi luate de la cantina fabricii,care acþioneazã ca zonã de de -formare. Colegii lui Rolf Maier, celcare a conceput aceastã metodãeficientã ºi economicã, l-au poreclit„castravete murat Maier“.

1961 - În locul centurilor sub -ab dominale anterioare, se oferãca supliment opþional centuri dia -go nale de umãr. Toate auto mo bi -lele Mercedes-Benz sunt echipateca dotare standard cu puncte dean corare pentru centurile de sigu -ranþã. În 1963, modelul Mercedes-Benz 230 SL (W 113) devine pri -mul automobil sport cu o caroseriede siguranþã. De asemenea, in tro -duce sistemul de frânare hidrauliccu dublu-circuit pentru toate mo -delele de autoturisme.

1971 - Mercedes-Benz bre -veteazã airbag-ul.

Deja, în 1973, toate autotu ris -mele Mercedes-Benz beneficiazãca dotare standard de centuri curolã de inerþie în trei puncte ºi te -tiere faþã, iar un an mai târziu, laSindelfingen, au loc primele testeoffset de coliziune.

1976 - În premierã mondialã lamodelul de serie 123 intrã în pro -ducþie sistemul de direcþie desiguranþã. Doi ani mai târziu, Clasa

martie 2011 ........................................................................................................................

ISTO

RIE

31

S Seria 116 devine primul auto mobildin lume care oferã cea de a douageneraþie de sistem anti-blocare lafrânare (ABS). Pânã în anul 1980,acesta este disponibil pentru toateautoturismele Mercedes-Benz.

ABS în standard

1981 - Mercedes-Benz intro du -ce ca standard sistemul de frâ nareanti-blocare ABS la Clasa S.Începând cu anul 1988, acestea facparte ºi din specificaþiile stan dardale modelului 124 de serie mijlocie.

1985 - Mercedes-Benz intro -du ce trei sisteme de comandã con -trolatã electronic: 4MATIC cu trac -þiune integralã (seria 124), blocajulautomat ASD al diferenþialului(seriile 201, 124), precum ºi con -trolul ASR al patinãrii la accelerare(seria 126).

1991 - La autovehiculul de cer -ce tare C 112, Mercedes-Benz pre -zintã pentru prima datã un sistemde suspensie controlat activ.

Începând cu luna octombrie1992, airbag-ul ºoferului ºi siste -mul de frânare anti-blocare (ABS)devin dotãri standard pentru toateautoturismele Mercedes-Benz.1994 - Premiera Sistemului Elec -tro nic de Tracþiune (ETS) la mo -delele de Clasã S cu ºase cilindri(seria 140) ºi Clasã SL (R 129).De asemenea, Mercedes-Benzpre zintã în premierã ProgramulElec tronic ESP® de Stabilitate,care intrã în producþia de serie înanul urmãtor la modelele V12.

1995 - Premiera mondialã afaru lui cu xenon cu control dinamical distanþei la Clasa E (W 210) ºiClasa SL (R 129).

În 1996, o altã premierã o con -sti tuie lansarea Sistemului de frâ -nare asistatã Brake Assist (BAS).

Asocierea sistemului 4MATICcontrolat electronic cu tracþiuneintegralã ºi ESP® la modelele deClasã E seria 210 marcheazã altreper în domeniul siguranþei la volan.

În 1998, Mercedes-Benz do -tea zã modelul de Clasã A (W 168)cu Programul de Stabilitate Elec -tronic (ESP®), control ASR al pa -tinãrii la accelerare ºi sistemul defrânare asistatã Brake Assist caechipare standard. SistemulAIRMATIC de suspensie pneu ma -ticã intrã în producþie în combinaþiecu Sistemul Adaptiv de Amortizare(Adaptive Damping System - ADSII), la noul model de Clasã S (seria220).

1999 - Suspensia Active BodyControl (ABC) sãrbãtoreºte pre -miera mondialã la modelul deClasã CL (C 215).

SF devine realitate

În acelaºi an, Mercedes-Benzîºi echipeazã ca dotare standardnoul model de Clasã C (seria 203)cu airbag-uri adaptabile pe parteaºoferului ºi pasagerului din faþãpre cum ºi windowairbag-uri ºi air -baguri laterale, iar modelul deClasã SL (R 230) îºi face debutulmondial cu un nou tip de airbagpentru cap/torace.

2002 - Se lanseazã sistemulpne umatic de suspensie AIRMATICDC (Dual Control) odatã cu noulmodel de Clasã E seria 211.

Noul sistem revoluþionar desiguranþã PRE-SAFE® este pre -zen tat în premierã la modelul deClasã S seria 220. Pentru primadatã, ocupanþii autovehiculului potfi pregãtiþi ca mãsurã de precauþiepentru o posibilã coliziune. PRE-SAFE® marcheazã debutul laMercedes-Benz a unei noi ere îndezvoltarea nivelului de siguranþãa pasagerilor.

În 2003, Mercedes-Benz intro -du ce funcþia de iluminare activã lamo delul de Clasã E (seria 211),care îmbunãtãþeºte cu pânã la 90%iluminarea drumului la curbe, pen -tru faza de întâlnire.

2005 - Mercedes-Benz prezin -tã o serie de noi sisteme desiguranþã activã la noul model de

Clasã S (seria 221), printre carenoul sistem de frânare asistatãBAS PLUS Assist, care depisteazãautovehiculele din faþã cu ajutorulradarului. În plus, Mercedes-Benzoferã modelul de Clasã S cu sistemde Vizibilitate Asistatã pe timp deNoapte (Night View Assist), careoferã o imagine în infraroºu a zoneidin faþa autovehiculului, pe ecranulpanoului de instrumente.

Mercedes-Benz lanseazã sis -temul PRE-SAFE® Brake cu frâ -nare parþialã autonomã la modelulde Clasã S (seria 221) ºi noul modelde Clasã CL (C 216). Acest sis tem,singurul de acest fel din lume,frâneazã automat auto ve hi cululînaintea unei coliziuni imi nente.Pentru monitorizarea si tuaþiei dinfaþa maºinii, se utilizeazã tehnologieradar de ultimã ge neraþie.

2009 - La noul model al ClaseiE (seria 212), ºoferul dispune deo serie de sisteme noi ºi de sis te -me îmbunãtãþite de asistenþã, prin -tre care ATTENTION ASSIST, careanalizeazã peste 70 de parametridiferiþi pe toatã durata cãlãtorieipentru depistarea gradului deobosealã a ºoferului.

Cu modelul de cercetare ESF2009, bazat pe modelul de ClasãS, Mercedes-Benz prezintã inovaþiide ultimã orã. Printre punctele deatracþie se regãsesc Structura PRE-SAFE®, precum ºi „punga de frâ -nare“ - airbag adãpostit în po deauaauto vehiculului, care se de clan ºea -zã în momentul în care co li ziuneaeste consideratã ine vi tabilã ºi acþio -neazã ca frânã suplimentarã.

2010 - Premierã mondialãpentru douã noi sisteme active deasistenþã a ºoferului la modelele deClasã CL (C 216) ºi S (seria 221).Sistemul Active Blind Spot Assistbazat pe radar avertizeazã ºoferulla schimbarea benzii de rulare cuprivire la existenþa vreunui altautovehicul în unghiul mort aloglinzii retrovizoare din exterior.Dacã ºoferul ignorã avertismentele,sistemul ESP® încearcã sã evite ocoliziune prin intermediul inter ven -þiei corective a sistemului de frânare.

Sistemul de asistenþã activãpentru menþinerea pe banda derulare (Active Lane Keeping Assist)foloseºte o camerã ataºatã pe par -briz care detecteazã marcajeleben zii de circulaþie, permiþând sis -te mului sã avertizeze conducãtorulauto când autovehiculul se apropieinvoluntar de una din marginilepropriei benzi de rulare. În cazul încare conducãtorul auto nu reacþio -neazã, sistemul acþioneazã frânelela una sau mai multe roþi, astfelîncât sã preîntâmpine pãrãsireabenzii de rulare.

Raluca MIHĂ[email protected]

ISTO

RIE

........................................................................................................................ martie 201132

Noul dezl dispune de undisplay de 5 inch, difu zorîncorporat ºi oferã o seriede opþiuni ex trem de uti -le, inclusiv puncte de

inte res (POI) specifice pentru ca mi -oane, prin intermediul The NationalTruck & Trailer Ser vi ces (NTTS)Break down Direc tory, istoricul orelor,con sumului de carburant ºi al kilo -me trajului, limite de vitezã pentruca mioane ºi planificare avansatã ana vigãrii ºi a traseelor, calculate cuaju torul tehnologiei Garmin’snüRoute.

Planificare sigurăşi inteligentă

Dotate cu hãrþi detaliate, dis po -zitivele dezl oferã o funcþie de pla -nificare a drumului, pentru a veni înîntâmpinarea restricþiilor spe cificecamioanelor. Aceasta poa te fipersonalizatã la nivelul greu tãþii,înãlþimii ºi încãrcãturilor peri culoase.La introducerea profi lu lui camionului,dezl ghideazã utilizatorul spre dru -muri ce permit ac cesul camioanelor,potrivite pen tru specificaþiile in tro -duse. Dis pozitivul poate memorapro filuri multiple de camioane ºi

poate schimba oricând profilul activ.Pentru a contoriza orele pe trecutepe drum, dezl arhiveazã numãrul dekilometri parcurºi într-o anumitã þarãsau zonã ºi poate ajuta utilizatorii sãþinã evidenþa consumului ºi cheltu -ie lilor pentru combustibil. Dispo zi -ti vul poate con toriza ºi orele de lucru,înre gistrând statusul orelor parcurseºi poate avertiza în avans despreexistenþa contravenþiilor. Gãsirea lo -curilor de popas este mult mai fa -cilã datoritã funcþiei „exit ser vice“,care semnaleazã ieºirile auto strãziiunde pot fi gãsite res taurante, benzi -nã rii, cazare, zone de odihnã, popa -suri ºi staþii de cântãrire. Funcþia„Lane assist“ direcþioneazã ºoferulcãtre banda potrivitã, oferind imaginirealiste ale intersecþiilor complexe,acolo unde acestea sunt disponibile.

Rutare predictivă

Calculând un timp realist alsosirii la destinaþie ºi, totodatã,unul eficient la rutare, funcþia„trafficTrends“ re co mandã traseefolosindu-se de istoricul datelorcu privire la trafic ºi de tendinþelerecurente cu privire la traficul dinzona în care maºina se aflã. Seriadezl memoreazã des ti naþiile celemai frecvente ºi foloseºte funcþia„myTrends“ pentru a pre ve deadestinaþia, fãrã a fi nevoie de acti -va rea manualã a rutei. În acelaºitimp, afiºeazã timpul sosirii ºi tra -seul indicat, calculat pe baza infor -maþiilor despre trafic.

Alexandru [email protected]

PR

EZEN

TA

RE

........................................................................................................................ martie 201134

dedicatcamioanelor

Garmin, unul dintre liderii mondiali în sisteme de navigaţie, a lansatseria dezl, o gamă de GPS-uri creată special pentru industriacamioanelor over-the-road. Acestea planifică ruta luând în calculdimensiunile vehiculului, ale remorcii sau chiar tipul încărcăturii.

GPS

Posibilităţi de customizare

Utilizatorii pot cota punctele deinteres cu una pânã la cincistele. Atunci când dispozitivuleste conectat la un contmyGarmin, aceºtia potînregistra punctajele acordate ºipot accesa baza de date acomunitãþii, permanentactualizatã cu punctajele altorutilizatori. Meniul principal aldispozitivului poate fipersonalizat pentru a afiºaicoanele preferate ºi cele maiaccesate, permiþând o navigaremai rapidã. dezl este portabil ºidispune de moduri multiple,putând fi folosit atât pentrucamioane, automobile saucaravane, printr-o simplãschimbare a setãrii de mod.

martie 2011 ........................................................................................................................ 35

TEH

NIC

Noua VancoEco are orezistenþã la rulare mairedusã cu aproximativ30%, ceea ce a condusla o reducere calculatã

a consumului de combustibil ºi aemisiilor poluante de 4 procente.În acelaºi timp, inginerii de laContinental au reuºit sã menþinão distanþã scurtã de frânare pecarosabil uscat sau umed, apro -pia tã de performanþele unui auto -turism. Mercedes-Benz ºi-a datacordul deja pentru echiparea ori -ginalã cu acest tip de pneuri a noi -lor modele Vito ºi Viano BlueEffi -ciency.

Cel mai mare potenþial de eco -nomie de combustibil a fost fãcutposibil prin intermediul a douãmãsuri de design care, împreunã,duc la reducerea considerabilã arezistenþei la rulare. Noua anve -lo pã pentru autoutilitare uºoare apri mit o bandã de rulare din ma -te riale com posite pe bazã de si -li ca, simi lare acelora folosite pen -tru pne u rile autoturismelor. În plus,desig nul benzii de rulare a fostschimbat pentru a se reduce con -si derabil deformarea, fenomen lacare sunt supuse toate anvelopele.

Inginerii de la Continental aufãcut faþã cu brio provocãrii de anu accepta nici un compromis în

privinþa proprietãþilor cu efect asu -pra siguranþei, de dragul re duceriiconsumului de combustibil, da to -ritã unui design al benzii de rularecare formeazã numeroase micisuprafeþe de aderenþã în timpulfrânãrii. Astfel, se produce un aºa-zis „efect de ºtergãtor de parbriz“la frânarea pe carosabil umed,care penetreazã pelicula de apãºi permite obþinerea unei distanþescurte de frânare. Acest lucru esteimportant în special pentru ve hi -culele care ruleazã în majoritateatimpului la plin.

Proprietãþi de siguranþã în con -ducere similare cu cele ale auto -turismelor sunt asigurate de bandade rulare solidã care transferãprecis comenzile de la sistemulde direcþie ºi care permite astfelmanevre rapide de evitare în cazulapariþiei unui obstacol neaºteptat.

Rezistenþa la rulare a anvelopeireprezintã numai 13% din rezis -ten þa totalã la rulare a vehiculului.Astfel, „numai“ o optime din con -siderabila reducere a rezistenþeila rulare chiar contribuie la re du -cerea consumului de combustibil.Continental estimeazã cã se poatereduce consumul de combustibilcu aproximativ 4%.

Anvelopele din gamaVancoEco sunt produse pentrujan te de 15, 16 ºi 17 inch, iar indi -cele de vitezã merge pânã la 210km/h.

Continental a adăugat gamei sale deproduse o nouă anvelopă cu potenţialde reducere a consumului decombustibil, dezvoltată special pentruechiparea unor vanuri precumMercedes-Benz Sprinter, Ford Transitsau Volkswagen T5.

Seria 75/70:215/75 R 16 C 113/111 R195/70 R 15 C 104/102 RSeria 65:195/65 R 16 C 104/102 T (100 T)205/65 R 16 C 107/105 T (103 H)215/65 R 16 C 109/107 R (106 T)235/65 R 16 C 115/113 RSeria 60/55:225/60 R 16 C 111/109 T (105H)235/55 R 17 103 H RF

ContinentalVancoEcoeconomiseştecombustibil

Gama dimensiunilor (sunt planificate noidimensiuni pentru

această primăvară):

INTER

VIU

........................................................................................................................ martie 201136

Expeditorii au patronatIdeea înfiinţării unui patronat al expeditorilor este una vecheşi au existat mai multeîncercări în acest sens, însănici una nu a fost tratată,până acum, cu suficientăseriozitate şi dusă la bun sfârşit.Am discutat despre recentînfiinţatul patronat, cu GeorgeIacob-Anca, preşedintelePatronatului Expeditorilor.

ZIUA CARGO: De ce s-adecis înfiinþarea unuipatronat al caselor deexpediþie?George Iacob-Anca: Lucrând

în domeniul transportului ºi ex pe -diþiei de mai bine de 10 ani, amcontribuit la rezolvarea diverselorpro bleme ce apar în activitateacurentã a acestora. Am constatatastfel cã, în ultimii ani, casele deexpediþii nu au un reprezentantlegal care sã le susþinã ºi sã leapere interesele. Mã refer aici, înprincipal, la relaþia acestora custatul. Din aceastã cauzã, fiecareºi-a rezolvat problemele cum aputut sau a renunþat, deºi unele

erau probleme comune ºi puteaufi rezolvate printr-un reprezentantîmputernicit în acest sens. Prinînfiinþarea acestui patronat, încercca problemele expeditorilor sã fiere zolvate în timp util, astfel încâta ceº tia sã se poatã ocupa de busi -ness ºi sã nu-ºi mai piardã tim pulcu activitãþi „ad mi nistrative“.

Care este istoriaacestui proiect?Demersurile pentru consti tu -

irea Patronatului Expeditorilor auînceput în luna septembrie 2010,când nevoia unui patronat alexpeditorilor a fost foarte clarãpentru casele de expediþii. Am în -

ce put prin informarea expedi to -rilor despre intenþia constituiriipa tronatului ºi am primit reacþiipozitive în special din partea ex -pe ditorilor din Bucureºti. Avândîn vedere acest aspect ºi faptulcã urmau a avea loc întâlniri pen -tru discutarea ºi semnarea actelorconstitutive, m-am focusat peexpeditorii din Bucureºti.

Actele necesare constituirii aufost gata ºi numãrul minim legalde membri fondatori a fost înde -plinit în luna noiembrie 2010. Înurma ºedinþei de constituire, aufost semnate documentele con -sti tutive ale Patronatului Expe -ditorilor.

Demersurile de constituire aucon tinuat prin depunerea dosa ru -lui cu acte la instanþa jude cã to -reascã în ianuarie 2011 ºi sus þi -ne rea cererii la termenul deju de catã din februarie. Do cu men -tul care consfinþeºte constituireapatronatului - hotãrârea instanþeijudecãtoreºti - l-am obþinut laînceputul lunii martie.

Cine a participat la acestproiect ºi care suntaºteptãrile din punct devedere al atragerii de noimembri?Membrii fondatori sunt case

de expediþii din Bucureºti, Ilfov,Braºov, Constanþa ºi Reºiþa. Înceea ce priveºte atragerea de noimembri, vã pot spune cã existãinteres pentru acest patronat, mulþidin cei cu care am discutat pe par -cursul etapelor constituirii mi-auconfirmat dorinþa de înscrie re. Înfaza premergãtoare înfiinþãriiPatronatului Expeditorilor, a exis -tat impedimentul deplasãrilor înalte localitãþi pentru discuþii ºisem narea actelor constitutive. Înprezent, acest impediment nu maiexistã, astfel cã acum lucrãm laprocedura de primire a noi membriîn aceastã nouã familie. Toþi cei

care vor sã întreprindã ceva cu ºipentru expeditori sunt bineveniþi.

Cum funcþioneazãnoul patronat?Patronatul Expeditorilor va func -

þiona pe principiul eficienþei. Vomîncerca rezolvarea posibilelor pro -ble me înainte ca acestea sã aparã.Din pãcate, în prezent, sunt multeprobleme care trebuie re zol vate, însãnu vom scãpa din aten þie proiectelede acte norma tive ce au un potenþialridicat de creare a unor probleme înviitorul apropiat.

În ceea ce priveºte organi za reainternã, Patronatul Expedito rilorare o Adunare generalã formatã dintotalitatea membrilor sãi, unConsiliu director compus din 4membri, un cenzor ºi un preºedinte.

În perioada urmãtoare, ne vomca naliza atenþia asupra modi -ficãrilor legislative ce au fostfãcute în ultimul timp (Ordinul1007/2010, Ordinul 1172/2009)dar ºi asupra modificãrilor le gis -lative aflate în stadiul de proiect

(noua lege a transporturilorrutiere) sau în curs de adoptare(modificarea ºi com pletarea Or -do nanþei nr. 27/2010 în CameraDeputaþilor).

Care sunt structurilecu care se intenþioneazãsã se colaboreze?În primul rând, ne propunem

sã colaborãm foarte bine cu trans -portatorii ºi reprezentanþii legaliai acestora, deoarece ei sunt prin -c ipalii noºtri parteneri de busi -ness. Fãrã sprijinul lor, expediþianu ar putea exista.

Totodatã, ne propunem sã avemo colaborare foarte bunã ºi cuMinisterul Transporturilor ºi Auto -ritatea Rutierã Românã în calitatealor de reprezentanþi ai sta tului,deoarece prin regle men tãrile legaleºi demersurile acestora, activitateanoastrã este puternic influenþatã.

În ceea ce priveºte UniuneaSo cietãþilor de Expediþii din Ro mâ -nia, având în vedere cã ºi aceastãasociaþie menþioneazã cã sus þineinteresele expeditorilor, nepropunem ca în situaþiile în careexistã un interes comun sã nesprijinim reciproc.

Radu [email protected]

martie 2011 ........................................................................................................................ 37

Expeditorii care doresc sãadere la PatronatulExpeditorilor pot trimite unmesaj la adresa de [email protected] sau pefax la nr. 0314/299.310.

ACTU

ALIT

ATE

........................................................................................................................ martie 201138

P otrivit USER, noile con -di þii de autorizare a ca -se lor de expediþie suntino portune iar prin gre -u tãþile financiare ºi ma -

te riale pe care le impune Ordinul1007 creeazã discriminãri în de fa -voarea caselor de expediþii, în ra -port cu ceilalþi agenþi economicipar teneri la transport. Activitateade expediþie este una de naturã co -mercialã ºi în nici un caz nu poa te,ºi nu trebuie, sã facã obiec tul li -cen þierii de cãtre transpor ta tori saucei ce îi reprezintã, se ara tã în scri -soa rea semnatã de ªte fan D. Popa,se cretar general ºi preºedinte înexer ciþiu al USER. Expeditorii atragatenþia asupra faptului cã nu au fostconsultaþi în momentul în care afost ela bo rat actul normativ, faptcare încal cã prevederile privindtrans pa ren þa decizionalã în admi -nis traþia pu blicã. „Întrucât consi de -rãm cã pre vederile Ordinului1007/2010 aduc atingere gravãin tereselor caselor de expediþii, vãru gãm sã aveþi în vedere suspen -da rea apli ca bilitãþii actului normativpânã la finalizarea consultãrilor cucei vizaþi de prevederile acestuia“,se aratã în scrisoarea transmisãministrului Transporturilor.

Conform USER, Ordinul 1007încalcã în primul rând Constituþia,prin stabilirea de noi taxe ºi con -diþii pentru autorizare, restrân gân -du-se practic exerciþiul unor drep -turi sau libertãþi.

Expeditorii susţincă suntdiscriminaţi petoate planurile

De asemenea, se creeazã dis -criminãri în defavoarea caselor deexpediþii, în raport cu alþi agenþieco nomici cu care au raporturi co -merciale sau sunt în competiþie, þi -nând cont de faptul cã in ter me dia -rii din alte ramuri de transport nu

sunt supuºi autorizãrii, deºi, în celemai multe cazuri, riscul pro duceriiºi cuantumul daunelor sunt multmai mari decât în trans por tul rutier.În scrisoarea des chi sã, se aratã, înplus, cã noile nor me de autorizaresunt excesive ºi nejustificate.

Astfel, autorizarea societãþiiîn fiecare punct de lucru repre -zin tã o condiþie excesivã a actuluinor mativ având în vedere faptulcã societãþile de expediþie deþindeja o licenþã eliberatã de ARRîn acest sens, iar acordarea ei apre supus deja verificãri ale ARRpri vind solvabilitatea firmei ºi ace lorlalte condiþii de profe sio na -lism (onorabilitate, bazã mate ria -lã) impuse de lege. „În plus, sucur -sa lele sau punctele de lucru suntdeja înregistrate ºi autorizate deRe gistrul Comerþului sã între prin -dã activitãþi aferente casei de ex -pe diþii ºi sunt unitãþi fãrã per so -na litate juridicã iar, prin urmare,orice eventualã disputã legatã deaceastã activitate nu se rezolvã

la nivel local, ci la nivelul sediuluicentral al unitãþii“, aratã USER.

Expeditorii susþin cã nu se im -pune o astfel de licenþiere indivi dua -lã a fiecãrei locaþii, întrucât fie carelicenþiere presupune de pu nereaunui dosar care va cu prin de printrealtele o scrisoare de garanþie ban -carã în valoare de mi nimum 50.000euro. „Depu ne rea unei scrisori degaranþie pen tru fiecare punct delucru în care desfãºurãm aceastãactivitate este în mod clar abuzivãºi nee co nomicã ºi duce la impo si -bi li tatea realizãrii acestei activitãþiîn toate locaþiile“, explicã USER.Pe de altã parte, desemnarea uneiper soane care sã conducã aceas -tã activitate în fiecare locaþie a a -gentului economic nu are, con formUSER, nici o raþiune ºi con stituieo ingerinþã nepermisã asu pra mo -du lui de organizare a ac tivitãþii in -terne a unei societãþi. „Conformpunctului 43, la sediul fiecãrui punctde lucru urmeazã a se regãsi unre gistru completat cu toate curseleexe cutate; instituirea acestei obli -ga þii va conduce la sporirea biro -cra þiei ºi a volumului de muncã, lu -cru care va avea ca efect creºtereacosturilor agenþilor economici -toate aceste cheltuieli trebuierecuperate de la client care, în final,va suporta preþuri sporite“, se maiaratã în documentul citat.

Cristina [email protected]

Uniunea Societăţilor de Expediţii din România (USER) a transmisministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, o scrisoaredeschisă prin intermediul căreia protestează faţă de adoptarea Ordinului1007 de modificare a Normelor privind organizarea şi efectuareatransporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora.

USER cere suspendareamodificărilor NormelorLegii transporturilor

USER atrage atenþia în acestcontext cã, dacã nu vor fi luatemãsuri de remediere a situaþieiactuale, va apela la forurileinternaþionale în calitatea sade membru din 1974 al FIATA.De menþionat cã, la dataînchiderii ediþiei, adresa USERfusese transferatã în atenþiadirectorului general ARR,Florian Meluº Coman.

martie 2011 ........................................................................................................................ 39

PR

EZEN

TA

RE

CiTi One

Transpaletulcare urcă borduri2,5 kilometri de alergătură, 22 de paleţi şi2,4 tone de marfă manevrate sau, altfelspus, o zi obişnuită de lucru a unui agentde livrări. Iar atunci când faci distribuţieîn oraş, fiecare bordură sau denivelare întrotuar se poate transforma într-unveritabil obstacol.Însă Still a găsitsoluţia la aceastăproblemă.

Capacitatea de traversare

kg mm150 70300 50500 45

< 2 km/h la nivel

De astãzi, transpaletulma nual reprezintã tre -cu tul... Distribuþia a de -venit la îndemânã cuajutorul CiTi, un trans -

pa let re vo luþionar proiectat sã tra -verseze obstacole.

CiTi suportã o sarcinã maximãde 500 kg, la o greutate propriede 95 kg. Roata de antrenare faþãeste din cauciuc plin, profilat, iarrolele spate tandem, decalate,permit urcarea de trepte ºi borduricu înãlþimea maximã de 70 mm.Transpaletul, acţionat electric,poate fi utilizat de la -15°C pânãla 50°C, poate atinge o vitezã de2 km/h pe suprafaþã platã ºidispune de un redresor încorporatla 220 V ºi o baterie de 36 Volþi,de 5, 9 sau 15 Ah, care poate fiuºor schimbatã.

Mai simplu, maieficient

Avantajele sunt considerabile,mergând de la diminuarea sen si -bilã a efortului fizic (ceea ce pentruoperatorii mai puþin vânjoºi în -seamnã mare lucru), la traver sa reauºoarã a bordurilor, pragurilor ºiºinelor, la viteza mai mare carepermite parcurgerea de trasee mailungi ºi pânã la o eficacitate sporitãla livrãrile în interiorul ora ºului. Toate

acestea realizate mult mai silenþioscomparativ cu trans paletul manualºi în condiþii de siguranþã datoritãfrânei electrice ºi mecanice.

CiTi devine, în acest context,o soluþie perfect adaptatã la dis -tri buþia în interiorul oraºului,pentru transportul intern pe supra -feþe denivelate ºi distanþe lungi,în pieþe, standuri de con strucþiisau comisionariat.

Cristina [email protected]

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ martie 201140

Membrii Asociaţiei Române de Logistică (ARILOG) şi-au ales, la jumătatealunii februarie, la Hotel Ramada Nord din Bucureşti, conducerea pentruurmătorii doi ani.

Conducere nouăpentru ARILOG

C risti Matei, Supply ChainMa nager Quadrant AmroqBeverages Ro mâ nia, va fipreºedintele ARILOG înurmãtorii doi ani, ca ur -

ma re a deciziei noului Con siliu Di -rector al Asociaþiei, ales cu ocaziaAdunãrii Generale din februarie.El a preluat man da tul de la pre ºe -dintele în exerciþiu Romeo Du mi -tru, ales în una ni mi tate de membriiARILOG ºi în noul Board al or ga -nizaþiei. Potrivit sta tu lui asociaþiei,mandatul de preºe dinte nu poatefi deþinut mai mult de doi ani deo singurã persoanã.

De altfel, consiliul directorARILOG nu ºi-a modificat multcom ponenþa, Adriana Pãlãºan -Managing Partner Supply ChainMana gement Center, Laura Si mion- Director Operaþiuni NCH Ro mâniaºi Doru Achihãi - Financial ManagerEuropharm Holding pãstrându-ºi,de ase me nea, locurile în Board.Nume noi sunt Cristi Matei - SupplyChain Manager Quadrant AmroqBe vera ges România, Corneliu

Fecioru - Sales & MarketingManager Ge brüder Weiss ºi SilviuGînju - National Sales ManagerTCE Holding.

Sã vedem, însã, ce îºi propunmembrii Boardului ARILOG pentruurmãtorii doi ani.

Cristi Matei

„Îmi propun sătratez cu echilibruactivitateaasociaţiei“

„Sunt deosebit de onorat cã oasociaþie de profesioniºti de an ver -gurã, ARILOG, mi-a încre din þat func -þia de Preºedinte pen tru doi ani ºisper sã mã ridic la înãlþimea aºtep -

tã rilor noului Board. Prioritãþile melevor fi ali nia te cu noii mei colegi ºivor aco peri o paletã de preocupãrilar gã: creºterea vizibilitãþii asociaþiei,atra gerea de noi membri, îmbu nã -tã þirea comunicãrii cu asociaþii si -mi lare din þãri cu tradiþie în dome -niu, oferirea de contacte externe învederea unor exerciþii de bench -mark, in tensificarea activitãþii delobby în cazul unor decizii cu impactîn acest domeniu. Din pãcate, înRomânia, nu se cunoaºte de cãtrepublicul larg ce înseamnã cuadevãrat logistica, dar sperãm sãschimbãm per cep þia ºi chiar sãcreãm noi direcþii de colaborare cumediul academic. Poate cã, în timp,vom regãsi în pro grama ºcolarã aunor facultãþi de profil cursurispecifice. Nu trebuie sã ne tememsã ex punem teme ce ºi-au doveditsuc ce sul în alte þãri ºi de aceeacontez pe o aplicabilitate cât maimare a exemplelor prezentate laeve ni men tele asociaþiei (seminare,con ferinþa anualã). Îmi propun sãtra tez cu echilibru activitatea a so cia -

þiei ºi sã putem garanta im par -þialitatea faþã de toþi jucãtorii activipe piaþa logisticã.“

Adriana Pãlãºan

„Voi promovacertificarea ca peun «must» pentruangajare“

„Noul mandat mã ambiþio nea -zã sã fac eforturi, alãturi de colegiidin Board, pentru a dezvolta ima -gi nea de reprezentativitate a aso -cia þiei, aºa cum ºi-a câºtigat-o înaceºti 9 ani de viaþã la nivel despe cialiºti, prin extinderea la nivelde management superior. Logis -ti ca nu mai este de mult de inte -re sul exclusiv al personalului dino peraþiuni, devenind în noul con -text economic un obiectiv de im -portanþã majorã pentru cele maimulte companii. De asemenea,consolidarea po ziþiei ºi imaginii

asociaþiei la ni vel european faceparte din o biec tivele noastre deviitor, pentru a deveni partenerulde discuþie pen tru toate aspectelesociale, le gate de mediu ºidezvoltare in fra structurã logisticã,punând la dis poziþie specialiºtiiasociaþiei în slujba logisticiiintegrate eur o pene.

Un obiectiv important pe caremi l-am propus odatã cu trecerea,anul trecut, într-o nouã fazã acertificãrii logisticienilor la nivel

eu ropean este aceea de a pro mo -va la nivelul companiilor cer ti -ficarea ca un «must» pentru con -diþiile de angajare a logisticienilorºi nu ca «un avantaj». Astfel, vomcon strui împreunã cu companiileace le competenþe ale logis ti cie -ni lor care vor adãuga valoarea ac -tivitãþii derulate de aceºtia.“

Laura Simion

„Îmi dorescproiecte decalitate, creative,originale şieficiente“

„Nu pot decât sã mã bucur cãac tivitatea mea voluntarã esteapreciatã prin faptul cã am fostnu mitã pentru cel de-al treileaman dat în cadrul Consiliului Direc -tor al ARILOG. Misiunea mea esteuna destul de grea, mai ales cã nea propiem cu paºi repezi de sãr -

martie 2011 ........................................................................................................................ 41

Noul ConsiliuDirector ARILOG

Cristi Matei - Preºedinte ºiDezvoltare Relaþii Externe

Adriana Pãlãºan -Vicepreºedinte Certificare ºiReprezentare ELA

Laura Simion - VicepreºedintePR, Comunicare ºiEvenimente

Romeo Dumitru -Vicepreºedinte DezvoltareInternã ºi Membri Tineret

Doru Achihãi – VicepreºedinteTrezorerie ºi Buget

Corneliu Fecioru -Vicepreºedinte DezvoltareMembri Noi

Silviu Gînju - VicepreºedinteLobby Autoritãþi

bã torirea primului deceniu de pre -zenþã pe piaþã.

Îmi doresc ca toate proiectelepe care asociaþia ºi le-a propuspen tru aceºti doi ani sã fie de ca -li tate, apreciate de industrie ºirea lizate într-o manierã cât maicrea tivã, originalã ºi, bineînþeles,efic ientã, începând cu organizareaSe minarului din primãvarã ºi Con -fe rinþei din toamnã ºi pânã la creº -terea numãrului de Forumuriorganizate pe an.

Am împlinit deja un an de laini þierea programului «ARILOGpen tru copii», ºi dorim sã dez vol -tãm, de asemenea, împreunã cucât mai multe universitãþi, progra -mul «ARILOG pentru studenþi»care alãturi de proiectul «Practicaîn logisticã» îi ajutã pe studenþisã îºi planifice startul profesional.Me sajul nostru cãtre membri ºisim patizanþi este: «Investeºte alã -turi de noi în educaþie, împãrtãºindtinerilor din experienþa ta pro fe -sionalã, pentru a crea specialiºtiide mâine ºi colegii tãi de breaslã!»

Nu cred cã existã o reþetã asuc cesului în comunicarea Aso -cia þiei, dar cred cã proiectele de -ma rate deja în mandatele ante -rioa re ºi menþionate anterior ºicare vor continua ºi în acest man -dat 2011-2013, vor duce la o îm -bunãtãþire a imaginii, în condiþiileîn care fondurile sunt limitate.“

Doru Achihãi

„Priorităţile melevor fi desecurizare abugetului şi cash-flow-ului“

„Ca membru al BoarduluiARILOG, prioritãþile mele derivãdin prioritãþile întregii echipe: dedi versificare a activitãþii ºi decreare de valoare adãugatã pentrumembri; de creºtere a vizibilitãþiiºi reprezentativitãþii Asociaþiei;de asigurare a unei creºteri or ga -ni ce a Asociaþiei (sporirea nu mã -ru lui de membri) pentru a-i da gre -u tate în faþa forurilor dede ci zie/control din sfera logisticiisau celor ale cãror decizii afec tea -zã jucãtorii de pe aceastã piaþã.

Ca responsabil de partea deTre zorerie ºi Buget, prioritãþile

mele vor fi cele de securizare area lizãrii bugetului ºi cash-flow-ului - ca parte din menþinerea re -putaþiei organizaþiei, de trans pa -renþã pentru membri a tuturorda telor financiare ºi de implicareîn proiecte specifice din aria meade expertizã (procese ºi sisteme).“

Corneliu Fecioru

„Sunt deopotrivăonorat şi mândru“

„Sunt deopotrivã onorat ºimândru pentru cã, timp de doi ani,voi face parte din echipa care afost mandatatã de Adunarea Ge -neralã sã conducã activitãþileARILOG în România, cu atât maimult cu cât în timpul mandatuluinostru (adicã în partea a doua alui 2012), asociaþia va sãrbãtori10 ani de la înfiinþare, o bornãmajorã în istoria sa. Consider cãARILOG este una din principaleleplatforme care au contribuit înme diile de business ºi profesio -na le la creºterea credibilitãþii pro -fesiei ºi a vizibilitãþii meseriei delogistician, care este, totuºi, foartenouã în România.“

Silviu Gînju

„Îmi voi utilizacunoştinţelepentru creştereavizibilităţiiARILOG“

„Ca membru în Board, voi utili -za cunoºtinþele mele, atât celeprofesionale, cât ºi cele personaleîn scopul creºterii vizibilitãþii ºiîndeplinirii misiunii formatoare ºide reprezentativitate a ARILOG.Iau de ceva timp parte la acþiunileasociaþiei ºi vreau sã încerc, depar tea cealaltã a baricadei, sãcon tribui la crearea de pro iec -te/acþiuni de valoare pentru mem -brii sãi. Ca responsabil pentruLobby Autoritãþi, îmi propun sã

ajut ARILOG sã devinã un parte -ner credibil în faþa autoritãþilor ºi,mai ales, consultat pe bazeregulate în probleme de breaslã.Asta, cu atât mai mult cu cât spersã devinã (dacã nu a devenit deja)evident, ºi pentru lumea politicã,ºi pentru stat, cã proiectele logis -tice pot fi ºi sursã de creºtere aPIB, dar ºi subiect de dezvoltarestrategicã pentru o þarã în plinãdezvoltare, ca România.“

Romeo Dumitru

Un mandatproaspăt încheiat,planuri pentruunul nou

„Un mandat se judecã în func -þie de modul în care îl vãd cei carete-au ales. Faptul cã am fost alesîn unanimitate în Board-ulARILOG, la încheierea celor doiani în func þia de preºedinte alasociaþiei, spu ne ceva despredirecþia în care au mers lucrurile.Nu este, însã, numai meritul meu,ci al întregii echipe care a lucratefectiv pentru dez vol tareaorganizaþiei. Pentru urmãtorii doiani, mi-am asumat zona de ti ne -ret ca o continuare normalã ºi lo -gicã a primilor paºi fãcuþi în par -teneriatul cu Academia de StudiiEco nomice. Am þinut deja trei pre -legeri la ASE, iar prin vizitele pecare le vom derula la logisticieni(care au debutat cu GebrüderWeiss), încercãm sã introducemstudenþii ºi în zona de activitateprac ticã. În ceea ce priveºte dez -vol tarea internã, ambiþiile pentruîntreaga asociaþie sunt foartemari, du pã ce, la conferinþa dinno iem brie, am putut vedea ce or -ga ni zaþie are Germania. Suntemrea liºti sã ne dãm seama cã, pânãla Germania, existã obstacole ma -jore, pornind de la numãrul de fir -me ºi pânã la nivelul populaþiei.Dar nu înseamnã cã nu trebuie sãfie un ideal pentru noi. Un modelde referinþã. De aceea vrem sã ur -mãrim douã direcþii, aceea de acreº te organizaþia pe de o parteºi de a-i creºte vizibilitatea în zonaau toritãþilor, pe de altã parte.“

Radu [email protected]

EV

EN

IMEN

T

........................................................................................................................ martie 201142

INTER

VIU

........................................................................................................................ martie 201144

Ziua Cargo: Care estepoziþia Schenker Romtranspe piaþa româneascã?Cum a fost anul trecut?Albin Budinsky: Aºa cum ºtiþi,

Romtrans a fost pentru mulþi anili derul de piaþã în România, iarSchenker România a evoluat foar -te bine în 2008, cu 150 de anga -jaþi. Schenker a cumpãrat liderulde piaþã, Romtrans, cu 70 de lo -caþii pe tot teritoriul României.Aso cierea este cu atât mai inte -resantã cu cât Schenker este liderde piaþã la nivel mondial în dome -niul logisticii, cu aproximativ90.000 angajaþi. Suntem 100%companie fiicã a Deutsche Bahn,ceea ce înseamnã cã baza succe -sului este una foarte bunã. Dinpãcate, în 2009, când am începutactivitatea ca Schenker Romtrans,criza mondialã ne-a afectat ºi penoi. A trebuit sã facem re struc tu -rãri, dar, din punctul nostru de ve -dere, acum, dupã doi ani, suntemîntr-o poziþie bunã, suntem pelinie ascendentã ºi cu 1.250 anga -jaþi în 70 de locaþii suntem liderulabsolut al pieþei din România.Oferim toatã gama de produse pecare o casã de expediþie modernãtrebuie sã le ofere.

2009 a fost un an foartedificil, dar 2010 a fost deja un ande recuperare, un an deloc rãu.De sigur, a trebuit sã facemrestruc turãri, sã implementãmpro gra me IT ºi proceduri standard,mã suri care sunt normale în cazulunor companii mari. Deja 2011,aºa cum ne-am aºteptat, oferã

sem nale foarte bune. Ne-am cres -cut cifra de afaceri comparativ cuianuarie 2010 cu 33,6%. În con -textul în care ianuarie ºi februariesunt luni dificile în sectorultransporturilor, asta înseamnãceva. Am fãcut eforturi intense,suntem mai activi în domeniulvânzãrilor decât eram înainte, amimplementat noi produse, am luatiniþiative de marketing. În ciudacrizei, la modul general, evoluãmbine ºi am sentimentul pozitiv cã2011 va deveni un an bun.

Care a fost evoluþia pieþeitransporturilor în ultimaperioadã?Toatã lumea se plânge de evo -

luþia economicã, dar unul dintreprodusele noastre de bazã estegru pajul internaþional, segment pecare în 2010 comparativ cu 2009avem o creºtere cu 45% a ex pe -di þiilor. Problema rãmâne însã înceea ce priveºte ratele de pro fitîn domeniul transporturilor, careau fost reduse, la nivelul în tre giiindustrii a expediþiilor. Pe de altãparte, se manifestã, fãrã îndoialã,o lipsã de camioane. Întrebarease pune cum va supravieþui trans -por tul românesc în afara crizei, încondiþiile în care, chiar ºi acum,nu sunt suficiente camioane pepiaþã.

Câte camioane rulaþianual?Filozofia este, în ultimii 20 de

ani, ca o societate de expediþii sãnu aibã propriile camioane. Lu -

crãm cu societãþi de transport, iarunul dintre avantajele majore aleunei companii internaþionale estefaptul cã, în afarã de activitatea pecare o atragem de pe piaþa româ -neascã, atragem activitate ºi dinca drul reþelei, din Franþa, din Ger -mania... Este dificil sã supra vie -þuieºti numai cu activitatea pecare o atragi în România. În Euro -pa, Schenker este numãrul 1 înspecial în domeniul grupajelor.Oricine poate sã facã transporturifull truck. Dar pe segmentul gru -pa jului, e nevoie de infrastructurã,de o organizare specificã, de oreþea de distribuþie, în anumiteþãri - de formalitãþi vamale etc.

Mai mult de 90% dintre trans -por tatorii cu care lucrãm suntromâni. În transport naþional, anultre cut am încãrcat 34.000 cami -oane, iar în transport internaþional,aproximativ 22.000 camioane.Lucrãm atât cu transportatori mari,cât ºi cu companii mici, nu avemcerinþe stricte din acest punct devedere. Dacã un transportator aredoar 2-3 camioane, dar oferã unnivel calitativ ridicat al serviciilor,de ce sã nu lucrãm cu el?

Recent, am deschis noi liniidirecte de grupaj din Italia, Suediaºi Finlanda. ªi am îmbunãtãþitliniile directe Budapesta - Arad -Budapesta.

Ce s-a întâmplat pesegmentul de transportferoviar? Una dintre dezamãgirile ultimi -

lor ani, ºi nu numai pentru Schen -

Albin Budinsky, director general Schenker Romtrans

„Am încărcat în 2010peste 55.000 decamioane“

Atunci când eşti lider într-un domeniu,deciziile tale de business se reflectă înactivitatea multor altor companii: parteneri,clienţi... competitori. Iar uneori poţi creachiar tendinţe care să se reflecte în toatăpiaţa. Despre cum arată această perioadăpentru liderul României pe segmentul caselorde expediţii, am stat de vorbă cuAlbin Budinsky, director general SchenkerRomtrans.

martie 2011 ........................................................................................................................ 45

INTER

VIU

ker Romtrans, a fost dezvoltareacãii ferate. În primul an de pre gã -tire din domeniul expediþiilor, înveþicã vehiculele rutiere sunt rapide,dar cele feroviare sunt ieftine. Însã,între timp, camionul a devenit ºiieftin, iar calea feratã este lentãºi scumpã. Companiile de expediþiispecializate doar în transport peca lea feratã suferã foarte mult îna ceastã perioadã, nu pentru cã ni -ve lul serviciilor lor nu este ridicat,ci pentru cã acest mod de trans -port nu este interesant pentrumulþi clienþi. De aceea, Schenkernu pune baza pe un singur mod detransport, pentru cã dacã unul din -tre ele suferã, încercãm sã com -pen sãm prin activitatea celorlalte.Acesta este unul dintre marileavan taje pe care le avem.

Faceþi ºi transportcombinat?Da. Ne-a mers foarte bine pânã

în 2008, cu transport feroviar pânãla Bucureºti, apoi cu distribuþie laclienþi pe camion, dar din cauzafaptului cã rutele pe calea feratã dela graniþele României la Bucu reºtisunt mult mai scumpe decât trans -portul pe camion, nimeni nu maimerge pe calea feratã cãtre Capitalã.Avem un terminal feroviar la Oradeaºi acolo încãrcãm pe camion, pentrua distribui în întreaga þarã.

Ce ne puteþi spune despredomeniul naval?Schenker Romtrans are pro -

priul sãu terminal, cu peste 350de angajaþi, care des car cã nave.

Este un domeniu foar te interesantºi suntem unul dintre cei mai marijucãtori în Portul Constanþa, îndomeniul expediþiilor navale(maritime) clasice. Una pes te alta,Schenker nu evolueazã rãu, oferimun produs LCL, de gru paj, petransport naval, în condiþiile în caresunt doar foarte puþini ope ratoripe piaþã care oferã aºa ceva.

Ce aveþi în vederepe segmentul serviciilorde logisticã?Din cauza lipsei de capacitate

timp de câþiva ani, nu am furnizatservicii de logisticã la acelaºi nivelcu unii dintre competitorii noºtri,care au 50-70-80.000 mp de de -po zit. În domeniul logistic, amînceput la scarã redusã, dar bine.În Bucureºti avem un depozit de2.500 mp ºi, de asemenea, maiavem unul în Timiºoara, tot foartespecializat. Desigur cã dorim sãne extindem, dar operaþiunile delo gisticã sunt foarte sensibile,pentru cã, dacã ai mii de mp ºi nupoþi sã ocupi spaţiul, se reflectãîn cos turi ridicate. ªi în acest do -meniu o ducem bine, dar, desigur,existã companii pe piaþã mult maimari decât noi.

Romtrans a avut o tradiþieîndelungatã în transportulcãtre Rusia ºi stateleex-sovietice. Plãnuiþi sãdezvoltaþi aceste relaþii?Desigur, Rusia devine din ce în

ce mai importantã, avem câþiva

clienþi key account foarte mari ºiimpor tanþi. Chiar dacã ne con cen -trãm în special pe Europa de Vest,suntem, fãrã îndoialã, specialiºti înRusia, care este o piaþã destul dedificilã ºi reprezintã o provocarepentru toatã lumea. Este o relaþiepe care nu toatã lumea o poate oferiºi pe care plãnuim sã o dez voltãmºi mai mult în cursul acestui an.

Care este poziþia Românieiîn strategia DB Schenker?Am început activitatea în Ro -

mâ nia în 1994 cu un birou dereprezentanþã. Am avut un sen -timent special în ceea ce priveºteRomânia, nu numai datoritã di -men siunilor þãrii, ºi am fost uniidintre primii operatori care au venitaici, atunci când toatã lumea mer -gea în Cehia sau în Ungaria. Pascu pas, Schenker România s-adez voltat ºi a fost una dintre com -pa niile cu cea mai rapidã as cen -siune din zonã. Dacã DB Schenkernu ar fi fost cu adevãrat interesatde România, dacã nu ar fi crezutîn aceastã þarã, nu ar fi investitniciodatã aici ºi nu s-ar fi dezvoltat.Nu vorbim aici despre 200.000euro, ci despre sume mult maimari, una dintre cele mai impor tan -te investiþii ale DB Schenker înEuropa în ultimii 20 de ani. ªi chiardacã acum România are încã pro -bleme pe linie economicã, suntemconvinºi încã de potenþialul acesteiþãri ºi de cel al acestei fuziuni pecare am realizat-o.

Raluca MIHĂ[email protected]

INTER

VIU

........................................................................................................................ martie 201146

Ziua Cargo: În ce mãsurãs-a bazat creºterea cifreide afaceri pe clienþi noi?Tolga Oran: Avem douã mo -

tive care au generat aceastã creº -tere. În primul rând, am câºtigat24 noi clienþi, de dimensiuni mariºi medii, printre care companii im -portante precum Kiabi. Gefco dejalucreazã cu ei în Franþa, iar noiadministrãm acum toate fluxurilelor care vin din Franþa, facemcross-docking ºi apoi distribuþiacãtre magazine. Un alt nume marecu care am început sã lucrãm esteCarrefour.

În afarã de acestea, avem mulþiclienþi în domeniul automotive,seg ment pe care am continuat sãcâºtigãm clienþi. România îºi re -vine, în special în acest domeniu,care a început sã consume încãde anul trecut. Este un numãr im -

por tant de furnizori din domeniulauto în România care exportã dince în ce mai mult. De asemenea,Dacia este unul dintre marii ex -portatori.

Al doilea sector care s-adezvoltat foarte mult este cel de„white goods“, o piaþã importantãpentru Gefco. Pot sã spun cã, înRomânia, Gefco este unul dintrecei mai mari jucãtori din domeniu.Suntem partenerii principali aiElectrolux ºi le administrãm cusucces de câþiva ani fluxurile cãtreRusia ºi Polonia, iar în acest anne-am dezvoltat încã ºi mai mult.Un alt mare exportator din do me -niul white goods este Arctic, pen -tru care în 2010 am administratfluxurile cãtre Franþa. De ase -menea, pentru acest an, plãnuiesco creºtere a exporturilor cãtreEuropa de Vest. Din pãcate, piaþa

internã se menþine încã la un nivelredus.

Sunt clienþii mariadministraþi direct de laParis?În cadrul Gefco, avem un con -

cept de „global account“, ceeace înseamnã cã Gefco lucreazãdeja sau are potenþialul de a dez -volta o colaborare la nivel global,iar aceºti clienþi sunt administraþide la Paris, prin intermediul unormanageri key account. Discutãmdespre 100-120 de contracte.Desigur, existã ºi contracte locale,care nu sunt incluse pe aceastãlistã, care se actualizeazã anualde cãtre consiliul director algrupului.

În România, avem o echipã co -mercialã importantã care seocupã de clienþii cheie pe plan

Tolga Oran, Sales & Marketing Country Manager Gefco România

Criza camioanelormută marfa pe tren

GGeeffccoo RRoommâânniiaa aaîînnrreeggiissttrraatt aannuull ttrreeccuutt ooccrreeşştteerree ddee 4444%% aa cciiffrreeii ddeeaaffaacceerrii,, aattiinnggâânndd nniivveelluull ddee3322,,99 mmiilliiooaannee eeuurroo,,ccoommppaarraattiivv ccuu 2222,,88mmiilliiooaannee eeuurroo îînn 22000099.. CCuu5566 ddee pprrooiieeccttee şşii 2244 ddeecclliieennţţii nnooii,, ccoommppaanniiaa ppaarreeccăă ssffiiddeeaazzăă ccrriizzaaeeccoonnoommiiccăă ssaauu,, cceell ppuuţţiinn,,şşttiiee ccuumm ssăă oo ffoolloosseeaassccăă îînniinntteerreess pprroopprriiuu.. AAmm aaffllaattccee ssttăă llaa bbaazzaa aacceessttoorrrreezzuullttaattee ddee llaa TToollggaa OOrraann,,SSaalleess && MMaarrkkeettiinngg CCoouunnttrryyMMaannaaggeerr GGeeffccoo RRoommâânniiaa..

martie 2011 ........................................................................................................................

INTER

VIU

47

local, dar ºi de relaþia cu ceiglobali. Deci, pu tem spune cãavem suportul co legilor din Franþa,dar ºi cel al echipei de aici.

Suntem o companie tânãrã înRo mânia. În 2010, am sãrbãtoritcea de-a cincea aniversare. Încã în -vãþãm, dezvoltãm, îmbunãtãþim.Cei din Franþa ne furnizeazã ex pe -rienþã ºi profesionalism, dar ºiînvaþã de la noi ce înseamnã sãac þionezi local, ce înseamnã flexi -bi litatea cu care noi lucrãm înEuropa de Est.

Cum a evoluat în 2010colaborarea cu Dacia?Am început sã lucrãm cu Dacia

la sfârºitul anului 2007 - începutulanului 2008. Astãzi, putem spunecã suntem unul dintre cei mai marifurnizori de servicii de transportpen tru Dacia, în special pe seg -mentul autoturismelor finisate.Avem un birou la Dacia cu 15oameni, ceea ce înseamnã (avândîn vedere cã în total suntem 82de persoane angajate în cadrulGefco România) cã 20% dintrean gajaþii noºtri se aflã pe plat for -ma de la Mioveni. Am avut opor -

tunitatea de a dezvolta proiecteintermodale, în special integrândcalea feratã. Gefco este un pionierîn domeniu pe piaþa româneascã.Atunci când am prezentat acestpro iect în 2007, a fost inovator șia permis îmbunãtãţiri semnificativeprivind indicatorii de încãrcare șiop timizarea fluxurilor. Astãzi ad -mi nistrãm însã multe fluxuri în re -gim inter modal, maritim, pe calefe ratã ºi rutier, în special o com -bi naþie a acestor trei moduri detransport.

Este trenul un segment încreºtere pentru Gefco?În 2010, am crescut cu peste

30% numãrul de trenuri. Am dez -voltat de asemenea încã o des -tinaþie de transport la export, iarîn 2011 vrem sã investim ºi maimult în transportul feroviar. În pri -mul rând, aceasta este politicagru pului. Ne aflãm în curs de cer -tificare ISO 14001 ºi cunoaºtemimpactul pozitiv al transportuluiferoviar asupra mediului, dinpunctul de vedere al poluãrii, altra ficului ºi al zgomotului. În aldoilea rând, dacã poate fi ad mi -

nistrat cu know-how ºi experienþã,poate însemna o optimizare acosturilor. Suntem siguri cã vomavea mai multe trenuri anul acestadecât anul trecut, nu numai cuDacia, dar ºi cu alþi clienþi. Amprimit mai multe cerinþe din parteaclienþilor, din cauza problemelorpe care le-au avut cu camioaneleîn 2010. Au existat probleme deca pacitate ºi de susþinere a cos -tu rilor. Am început deja discuþii cutrei clienþi mari, din alte domeniide activitate decât cel auto, pentrua face trecerea de la camion la ca -lea feratã. Consider cã 2011 va fianul transportului intermodal.Avan tajul Gefco este cã poate ad -ministra scheme în întregimeintermodale.

Cum vedeþi anul 2011?Ne aºteptãm ca dezvoltarea

noastrã în România sã continue,deoarece considerãm cã avem opia þã bunã. Am avut un început dean bun, am discutat cu clienþii ºise aºteaptã ºi ei la creºteri încursul acestui an. Putem consideracã 2010 a fost anul începeriirecuperãrii pieþei dupã crizã, ma -ni festându-se o creºtere foartemare. Din punctul meu de vedere,2011 va fi un an de productivitate,adicã un an de consolidare a aces -tor creºteri, de cãutare a unorsoluþii alternative atât pentru noi,cât ºi pentru clienþi.

În 2012, vom reîncepe sã stu -diem oportunitãþile de dez voltarea reþelei Gefco în România, carea fost „îngheþatã“ din cauza crizei.Planul include agenþii ºi depozitepeste tot în România.

Vã mulþumim.Raluca MIHĂILESCU

[email protected]

Creşteri pe toată linia

Comparativ cu 2009, în 2010 aexistat o creºtere semnificativãºi în activitãþile de transportpentru Gefco Romania. Întransportul aerian, creºterea afost cu 354% mai mare faþã de2009, organizându-se astfel 722de transporturi aeriene, atâtimporturi cât ºi exporturi,principalele destinaþii fiindCoreea de Sud, China, SriLanka, Brazilia ºi India. Deasemenea, în 2010 au fostrealizate 8.600 transporturirutiere (camioane complete ºi

parþiale), cu 52% mai multecomparativ cu 2009, iarnumãrul maºinilor transportatea crescut cu 37% ajungând la120.000 în 2010. Tot în anulcare a trecut, Gefco aînregistrat o creºtere cu 32%faþã de 2009 în transportulferoviar, operând peste 250 detrenuri încãrcate complet.Creºterea s-a datorat atâtcererilor mari din Europa deVest cât ºi expertizei Gefco înlogistica ºi transportulautomobilelor.

Tolga Oran este licenþiat îninginerie industrialã laUniversitatea Galatasaray ºideþine diplome MBA obþinutela Universitãþile Sorbona ºiParis Dauphine. A fãcut partedin echipe care au dezvoltatproiecte în companiicunoscute, precum Mercedes-Benz ºi Pfizer ºi ºi-a începutcariera în logisticã în cadruldepartamentului demarketing al grupului turcOmsan. Dupã ce a ocupat maimulte poziþii în cadrulacestuia, a ajuns în þaranoastrã ca director dedezvoltare ºi vânzãri OmsanRomânia. Tolga Oran s-aalãturat echipei GEFCO în2007 în funcþia de Sales &Marketing Country Manager.

Mercadona este ocom panie spaniolãde distribuþie dinsec torul super mar -ketu rilor, care trans -

portã zilnic 19.000 de tone debunuri de pe coasta de est cãtresudul Spaniei. Având în vederepolitica firmei privind dezvoltareadurabilã bazatã pe transportul in -termodal, a fost dezvoltat ºi lansatun plan de mediu care îl implicape principalul furnizor de serviciilogistice, Acotral.

Renfe este o companie detrans port feroviar care transportãatât mãrfuri cât ºi persoane. Com -pania a înregistrat pierderi în urmaliberalizãrii pieþei, având nevoiesã-ºi schimbe poziþia pe piaþãpentru a rezista acestei situaþiine prevãzute. Ca obiectiv strategic,Renfe dorea ca marile lanþuri desu permarketuri sã analizeze opor -tu nitatea alternativei oferite detransportul feroviar.

Mercadona împreunã cu Aco -tral ºi Renfe au pus la punct unplan de promovare a transportuluisustenabil în Spania ºi au semnatun contract prin care transportulmãr furilor nealimentare era rea -lizat de Acotral ºi Renfe. Conforma cestuia, Renfe trebuia sã fur ni -zeze opt trenuri pe sãptãmânã dela Sevilla la Tarragona ºi de la Se -villa la Valencia, dus-întors. A ceas -tã nouã rutã conecta depozitelefurnizorilor din sudul Spaniei cucentrele de distribuþie Mercadonade pe coasta de est. Soluþia a per -mis companiei Mercadona sã re -ducã emisiile de CO2 cu peste12.000 de tone datoritã scãderiinumãrului livrãrilor cu camioanecu pânã la 9.152.

Soluţia

Mercadona, Acotral ºi Renfe-Freight au semnat un contract va -

la bil pânã în 2010 pentru trans -por tul bunurilor nealimentare întreSevilla ºi Tarra go na/Valencia, princare res pon sa bilitatea livrãrii mãr -fu rilor la timp a fost plasatã cãtreAcotral iar responsabilitatea ma -na gemen tului logisticii ºi coor -donãrii transportului cãtre Renfe.Astfel, Acotral a programat ca -mioa nele pentru prelevarea mãr -fu rilor în anumite momente iarRenfe ºi-a respectat promisiuneade a le livra la timp. Principala ca -rac te risticã a inovaþiei pentru Mer -ca dona a fost acordul de co -laborare prin care încredinþares pon sabilitãþi companiei Renfe.În al doilea rând, era un fapt neo -biºnuit ca un client sã implice unfurnizor de transport ºi logisticãîn îmbunãtãþirea pro filu lui deeficienþã ºi sustenabilitate.

Procesul nu a fost unul simplu,deoarece aºteptarea la descãrcatºi încãrcat era ceva normal la fur -nizori. Fiind preocupatã de si gu -ranþa lanþului de transport, Me r -cadona a obþinut prioritate laîn cãr care din partea Renfe. Mer -ca dona nu avea experienþã întrans porturile intermodale rutie -re/feroviare ºi de aceea eraimpor tant sã înveþe despre confi -gu raþia sistemului conform noiialternative. Odatã încãrcate, tre -nurile transportau bunurile cãtreun terminal feroviar în Tarra go -na/Valencia, unde compania detransport rutier (Acotral) prelevamãrfurile din nou transportându-lecãtre centrul de distribuþie Merca -dona.

Renfe a dezvoltat o platformãde comunicare pentru urmãrireabunurilor transportate cu trenuri,iar Mercadona ºi-a integrat siste -mul de comunicaþii cu cel al com -paniei Renfe pentru asigurareavizibilitãþii în întregul supply chain.Transporturile cu trenul se realizaude douã ori pe sãptãmânã cu

douã trenuri alocate de Renfespe cial pentru Mercadona. Încãr -cã tura totalã transportatã într-unan a fost de 220.000 de tone.Mercadona a adus îmbunãtãþiri înlivrarea mãrfurilor la timp, la uncost mai redus, într-un modsustenabil.

Provocări

Provocarea 1: Coordonarea întrecompaniile de transport ru tierºi feroviar pentru gestionarealanþului logistic

Provocarea 2: Coordonarea întrecamioane ºi depozite pentrua obþine aprovizionarea la timpa supermarketurilor

Provocarea 3: Personalizareaserviciilor de transport Renfepen tru onorarea cerinþelorMer cadona cu douã tre -nuri/sãp tãmânã alo cate exclu -siv companiei

Lecţii învăţate şifactori de succes

Lecþia 1: În zilele noastre, trans -por tul feroviar pe distanþescur te ºi medii nu este o alter -nativã economicã. Este reco -man dabil, însã, pe distanþelungi. Pe de altã parte, este osoluþie nouã ºi eficientã pentrudistribuþia de produse de largconsum.

Lecþia 2: Un sistem în colaborareeste greu de implementat. Co -laborarea între parteneri trebu -ie sã se bazeze pe încredereºi pe un scenariu win-win.

Lecþia 3: Sistemul a fost rentabilde implementat din punct devedere al avantajelor eco no -mice ºi de mediu. Aceasta afost consecinþa dezvoltãrii noiistrategii de gestionare aoperaþiunilor, de prioritizare aîncãrcãturilor ºi a deciziilor

STU

DIU

DE C

AZ

........................................................................................................................ martie 201148

Mercadona, Acotral şi Renfe: distribuţieprin colaborare intermodalăAtunci când infrastructura permite, transportul intermodal poateaduce economii de milioane de euro, oferind, totodată, o soluţie maistabilă decât în situaţia utilizării în exclusivitate a transportuluirutier, chiar şi în cazul rutelor interne. Studiul preluat în aceastălună de Supply Chain Management Center de pe www.bestlog.orgaduce în prim plan experienţa spaniolă în acest sens.

martie 2011 ........................................................................................................................ 49

Beneficii

Punctualitatea livrãrilor a fost sporitã prin evitareautilizãrii cãilor rutiere. Congestionarea pe drumurilepublice a fost redusã prin transferul bunurilor pe cãileferoviare, aceasta având drept consecinþã reducereaemisiilor cu efect de serã ºi a poluãrii fonice.

Din punct de vedere economic- Bunurile sunt acum transportate aproape fãrã nici opierdere

- Punctualitatea livrãrilor a fost îmbunãtãþitã datoritãevitãrii congestionãrii traficului, astfel cã mai multemãrfuri au putut fi puse la dispoziþia clienþilor

- În Spania, transportul feroviar nu mai este folosit dealte reþele de supermarketuri, chiar ºi când costurilesunt similare ºi chiar dacã Renfe a introdus trenulpersonalizat pentru onorarea cerinþelor clienþilor

Pe scurt, procesul de transport a devenit mai eficientiar Mercadona a obþinut o reducere a costurilorexterne de 13,1 milioane euro.

Din punct de vedere al mediului– Reducerea emisiilor de CO2 cu 12.000 de tone pe an– Consum redus de combustibil - reducerea cu 70% a

consumului de energie.

Din punct de vedere social– Reducerea numãrului de accidente prin scãderea

numãrului de camioane folosite.– Reducerea poluãrii fonice ºi a congestionãrii

traficului prin descãrcarea camioanelor în cursulnopþii.

privind mãrfurile transportate,de economisire a energiei etc.

Transferabilitate

Companiile care au de trans -po rtat volume mari de mãrfuri potfolosi aceastã modalitate de trans -port ca alternativã pentru transpor -tul rutier. Soluþia poate fi trans -feratã în orice þarã, fãrã a pricinuidificultãþi în transportul intern. Fac -torul esenþial este dimensiuneacom paniei. Nu toate companiile

îºi pot implica furnizorii de serviciilogistice în cãutarea unei moda -litãþi de transport pentru reducereacosturilor ºi creºterea perfor -manþei pentru toþi agenþii implicaþi.Transferabilitatea în sector esteslabã când vine vorba de mãrfuriperisabile.

Limitări

Soluþia poate fi aplicatã în toateþãrile, însã nu în transportul inter -modal de-a lungul frontierelor, din

cauza diverselor probleme ge ne -rate de ecartamente. Reþeaua fe -roviarã este, de asemenea, dificilde utilizat de cãtre companiile mici,care nu au nevoie sã trans por tevolume mari de mãrfuri. Geo grafiapoate constitui un real dez avantajcând nu existã po ten þial pentru obunã infrastructurã fero viarã.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Center

www.esupplychain.eu

CO

NCU

RS

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în

logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 16-a. În

fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi printragere la sorţi dintre persoanele care

răspund corect.

|ntreb`rile lunii MARTIE (ETAPA 16)

|ntreb`rile lunii FEBRUARIE (ETAPA 15) [i r`spunsurile corecte

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTR

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe10 aprilie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorul ediţiei din

martie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate în

numărul din aprilie al revisteiZIUA CARGO.

GTI

C=[tig`toriilunii FEBRUARIE

Nicolae Zamfir, Dumitru Lapadat şi Sorin DanTeriteanu. Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi dincei 6 concurenţi care au răspuns corect laîmtrebările lunii februarie. 52 de persoane auparticipat la etapa a 15-a a concursului delogistică.Lista concurenţilor care au răspuns corect: Robert Hrabal, Nicolae Zamfir, Dumitru Lapadat,Florin Genet, Andreea Irimia, Sorin Dan Teriteanu.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (16)

1. _________ este un fenomen care apare atunci cândse exagerează variaţiile cererii în timpul luării dedecizii de-a lungul lanţului de aprovizionare.

a. Teoria contingenţială b. SCM (Managementul Lanţului de Aprovizionare) c. Efectul de Bullwhip - CORECTd. Teoria situaţiilor neprevăzute

2. Supply Chain Management (managementul lanţuluide aprovizionare) înseamnă gestionarea fluxului de___________ şi ____________ de la furnizorulfurnizorilor la clientul clienţilor.

a. materii prime ........... manoperă

b. comenzi ............. inventar c. informaţii ........ fluxuri fizice şi financiare - CORECTd. furnizori ..... clienţi

3. Segmentarea pieţei este un proces prin care:

a. Piaţa în totalitate este împărţită în segmente mai mici,dintre care numai unele sunt relevante pentruprodusul/serviciul oferit de o companie - CORECT

b. Piaţa este împărţită între clienţi şi competitoric. Piaţa este împărţită între furnizori şi substituenţid. Piaţa este împărţită în segmente mai mici, pentru

fiecare dintre ele compania trebuind să pregătească ostrategie separată.

1. Ca un obiectiv să fie SMART, acestatrebuie să fie:

a. Specific, Măsurabil, Abordabil,Relevant, Încadrat în Timp

b. Specific, Motivant, Adevărat,Realizabil, Temporar

c. Stimulant, Măsurabil, Abordabil,Realist, Tangibil

2. În ce etapă a proiectului

putem vizualiza progresul

proiectului:

a. Iniţiereb. Planificarec. Execuţied. Monitorizare şi control

3. Structura de alocare a activităţilor

(WBS) poate fi văzută ca un ajutor

eficient în comunicarea ………………

a. Echipeib.Managerului de proiectc. Clientuluid.Grupurilor de interes

HENKEL

martie 2011 ........................................................................................................................

{A

NTIE

R

51

VOLVO FMX,la standardelezilei de maine

ȘTIR

I

........................................................................................................................ martie 201152

UTILAJE CONFISCATELA CONSTANŢA

Poliþiºtii de frontierã din judeþulConstanta au reþinut, recent,utilaje de construcþii în valoarede circa 2.000.000 de euro, înurma unei operaþiuniorganizate sub coordonareaprocurorilor DIICOT ºi cusprijinul MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor.Acþiunea a urmãrit identificareaunor utilaje de marecapacitate, despre care existauindicii cã ar fi fost furate dinþãri ale comunitãþii europene.Utilajele au fost aduse la sediul

Inspectoratului Judeþean alPoliþiei de Frontierã Constanþa,urmând ca, sub coordonareaprocurorilor, poliþiºtii defrontierã ºi reprezentanþiiGãrzii Financiare sã realizezeverificãri complexe asupraautenticitãþii plãcuþelor deînmatriculare, a codurilor VIN, adocumentelor legale necesareachiziþionãrii, deþinerii ºiutilizãrii acestora, a anunþatAdrian Burcea, purtãtorul decuvânt al InspectoratuluiJudeþean al Poliþiei de FrontierãConstanþa.

20 DE FIRME PENTRUAUTOSTRADAORĂŞTIE-SIBIU

Compania Naþionalã deAutostrãzi ºi Drumuri Naþionaledin România a prezentat, laînceputul lunii martie, cele 20de firme care au depus oferteîn cadrul licitaþiei pentru

construirea autostrãzii Orãºtie-Sibiu.Contractul „Proiectare ºiexecuþie autostrada Orãºtie -Sibiu, Loturile 1, 2, 3 ºi 4“ are ovaloare totalã estimatã de2.937.175.319 lei, fãrã TVA.Durata de proiectare ºiexecuþie este, de la încheiereacontractului, de 30 de luni,dintre care 6 pentru proiectareºi 24 pentru execuþie. Laacestea, se adaugã 24 de lunigaranþie, astfel cã, în total,contractul se va derula peparcursul a 54 de luni.

AUTOSTRADALUGOJ-DEVA ARE9 OFERTANŢI

Compania Naþionalã deAutostrãzi ºi Drumuri Naþionaledin România anunþã cã 9 firmeau depus oferte în cadrullicitaþiei pentru proiectarea ºiexecuþia autostrãzii Lugoj-Deva- secþiunea Lugoj-nodDumbrava.Acestea sunt ImpresaPizzarotti-Pomponio, TirrenaScavi-Condotte-Cossi, FCCConstruction, OHL-Copisa-Rubau, Impregilo,Astaldi-Euroconstruct-AstalRom, Aktor-Shapir,MonteAdriano-Confort-Viaponte Projectos eConsultoria de Engenharia ºiStrabag-Straco Grup.

AUTOSTRADA NĂDLAC- ARAD, „VÂNATĂ“DE 15 CONSORŢII

La licitaþia pentru proiectarea ºiconstruirea Autostrãzii Nãdlac- Arad au depus oferte 15consorþii de firme, 7 pentruprimul tronson ºi 8 pentru aldoilea.Primul tronson are o lungimede 22,2 km ºi o valoareestimatã la 486.946.433 leifara TVA. Cel de-al doileatronson are o lungime de 16,6km ºi o valoare estimatã la506.661.681 lei fara TVA.Tronsonul Nadlac-Arad faceparte din Coridorul IV Pan-european.CNADNR a scos la licitaþietronsoane pe 4 autostrãzi -Nãdlac-Arad, Timiºoara-Lugoj,Lugoj-Deva, Orãºtie-Sibiu - ºi aprimit din partea constructorilor64 de oferte. Ofertele au fostdeschise pe 1 ºi 2 martie.

Camionul Iveco Trakker 4x4pregătit de echipa olandezăDe Rooy în special pentruraliul Dakar 2011 a fostprezent la Samoter,expoziţie internaţională deechipamente de construcţiidesfăşurată la Verona, Italia,în perioada 1-6 martie 2011.Vehiculul a fost expus încadrul spaţiului demo Iveco.Este vorba despre un vehiculderivat dintr-un şasiuTrakker 190T50W cu cabinăActive Day, echipat cu unmotor FPT Industrial Cursor

13, cu 6 cilindri, capabil sădezvolte o putere maximăde 800 CP. Trakker-ul expus la Samotera concurat la Dakkar până lamomentul în care, în urmaunei sărituri cu o aterizaredură, pilotul Gerard De Rooya trebuit să se retragă dincauza unei probleme cucoloana vertebrală. Darcoechipierul său, Pep Vila,pe un Trakker identic, areuşit să adjudece unmerituos loc şase pentruechipa olandeză.

DE LA DAKAR LA SAMOTER

TEST

........................................................................................................................ martie 201154

VVoollvvoo FFMMXX,,la standardelezilei de mâine

Noua generaţie de Volvo FMX a fost lansatăde constructorul suedez în vara lui 2010,fiind un camion dedicat special segmentuluide construcţii, iar acest nou model faceparte din cea mai agresivă strategie deînnoire a gamei Volvo Trucks.

martie 2011 ........................................................................................................................

TEST

55

Volvo FMX 8x4

Motorizare: 13 l, EURO 5, SCRPutere: 420 CPCuplu maxim: 2.100 NmCutie de viteze: manualã,

14 trepteSarcina maximã:

punte faþã 16 tpunte spate 32 t

Frânã de motor: VEB, 300 kwªasiu: X HighVolum benã: 18 mc

Plasa metalicã a farului are dublurol: de protecþie ºi completeazãdesignul agresiv al camionului.

Structura oglinzilor esteîmprumutatã de laVolvo Construction.

Un astfel de camion ne-afost pus ºi nouã la dis -po ziþie de cãtre VolvoRo mania, pentru a neconvinge cã noul FMX

rãspunde nevoilor actuale alepieþei.

Particularităţilenoului model

La baza acestui nou model, stãar hicunoscutul Volvo FM, un ca -mion care ºi-a dovedit de-a lungulvremii performanþele în activitãþide construcþii, iar pe lângã aceastãbazã solidã exis tentã deja, con -struc torul a þinut cont ºi de feed-back-ul primit de la clienþi. Trans -formãrile sunt destul de evidente,exteriorul fiind unul complet nou,robust ºi mult mai agresiv decâtmodelul FM, cu o grilã centralãcare schimbã total aspectul ca -mio nului. Pe lângã partea de as -pect exterior, s-a lu crat ºi la si -guranþã ºi funcþi o na li tate, iar noulFMX beneficiazã acum ºi de obarã de protecþie din oþel formatãdin trei pãrþi, cu colþuri din oþel de

3 mm în care sunt încastrate pro -iectoarele de ceaþã, un scut depro tecþie, un bull bar ºi un nousenzor de încãrcare, care, în cazulîn care transmisia este I-Shift, tri -mite informaþii despre sarcinãcãtre aceasta, pentru a asiguraschimbarea linã a treptelor devitezã. Echiparea lui Volvo FMXin clude o traversã centralã deremor care robustã, protecþie dinpla sã pentru faruri ºi o nouã treap -tã antiderapantã, integratã în scut,ce asigurã un acces uºor ºi comodla parbriz, în vederea curãþãriiacestuia. Pentru un acces chiar ºimai uºor, sunt disponibile opþionalo treaptã rabatabilã suplimentarãºi un mâner de susþinere faþã, am -pla sat pe grila superioarã. Toto -datã, a fost adãugatã ºi o scarãcu mâner de susþinere disponibilepentru cabina de zi, ce permitºofe rului verificarea rapidã ºiuºoa rã a încãrcãturii chiar dindreptul uºii. ªi rezervoarele dinechiparea maºinii sunt de tip nou,din oþel, ºi sunt amplasate cevamai sus decât la modelul FM,pentru a asi gura o gardã mai mare

........................................................................................................................ martie 2011

TEST

la sol. Pen tru cabina de zi estedisponibilã, opþional, o poziþienouã, mai înaltã a admisiei aerului,care opt imi zea zã calitatea aeruluifurnizat moto rului, îmbunãtãþindîn acelaºi timp ºi vizibilitatea ladeplasarea în marºarier. Suntdisponibile kituri noi de pregãtireºi locuri de mon tare a lãmpilor delucru ºi de mar ºarier, care permitîndeplinirea, mai uºor, a unorcerinþe specifice. La concepereaacestui nou model de camion, s-aþinut cont de o su me denie dedetalii mãrunte, dar care facdiferenþa. Un exemplu foarte bunîn acest sens este înlo cuirea

covoraºelor cu unele din cauciuc,robuste, cu flanºe, care nu permitîmprãºtierea prafului ºi a noroiuluiºi care asigurã o curã þa re mult maiuºoarã. Totodatã, pre cum laturisme, existã mai mul te opþiunide tapiþerie, trei la nu mãr, cu scau -ne ºi panouri uºi din vinilin, cuscaune din material textil ºi pa -nouri uºi din vinilin sau cu scauneºi panouri uºi din pluº. Tapiþeriadin piele este disponibilã ºi ea,dar în mod opþional. Pentru îmbu -nã tã þirea confortului ºofe ru lui, s-auadãu gat trei noi accesorii de inte -rior: o masã cu spaþii spe cialepentru ceºti ºi pixuri, un compar -

ti ment de depozitare prac tic ºi unsuport pentru hârtie, fa bricat dinmaterial impermeabil.

Impresii on şi off-road

Noi am avut plãcerea de amanevra aceastã micã „uzinã“ înstaþia de betoane de la CorsarulRoºu, aflatã la 30 km de Bucureºti.Drumul pânã acolo a fost unulplãcut, cabina oferind un nivel deconfort ridicat, scaunele fiind co -mo de, spaþiile de depo zitare gene -roa se, insonorizarea bunã iarinsta laþia de încãlzire extrem de

Sistemul hidraulic al benei se manevreazã

cu uºurinþã.

Spaþiile de depozitare abundã în cabina

FMX-ului.

Planºa de bord dispune demultiple comenzi, fãrã a fi

înghesuitã.

56

martie 2011 ........................................................................................................................

TEST

57

promptã. În ceea ce priveºte sen -za þia la volan, maºina s-a dovedita fi una extrem de manevrabilã,lu cru important în condiþii nu foar -te prietenoase, aºa cum sunt celedin ºantiere. Comenzile suntampla sate ergonomic, scaunul cusus pensie pneumaticã încearcã sãte facã sã uiþi cã eºti la lucru princonfortul oferit, dar noile oglinzimult mai robuste, amplasate pe ostructurã inspiratã de la Volvo Con -struction, te readuc imediat larealitate, oferind o vizibilitate clarãasupra mediului de lucru. Gea mu -rile electrice, aerul condiþionat darºi cruise controller-ul sunt ºi ele

ele mente cuprinse în dotarea stan -dard a modelului testat, mai exactîn pachetul Drive FMX, care maiinclude ºi trapã, parasolar exteriorfumuriu, oglinzi operate electric,radio cd-player. Acest model a fostechipat special þinându-se contde cerinþele pieþei româneºti,astfel încât, pe lângã elementeledescrise mai sus, trebuie subliniatcã toþi cei 420 CP au fost „biciuiþi“folosindu-ne de o cutie de vitezemanualã cu 14 trepte cuplatã laun ambreiaj dublu disc, capabil sãreziste la cei 2.100 Nm dezvoltaþi.Pentru a struni maºina, a fost mon -tatã ºi o frânã de motor de tip VEB,

care ºi-a arãtat muºchii atuncicând a fost acþionatã. În cadrul ac -ti vitãþii derulate în staþia de betoa -ne de la Corsarul Roºu, maºinas-a achitat mai mult decât onorabilde sarcini, fiind supusã la încãr -care, descãrcare ºi escaladarea„munþilor“ de pietriº. Bena ataºatãcamionului era de provenienþãCarnehl, cu elemente hidrauliceHyva ºi a pus la dis poziþie unvolum de încãrcare de 18 mc,volum „descãrcabil“ prin oblonulpendulant.

Alexandru [email protected]

Pachetul FMX - Xpress

Acest pachet reprezintã osoluþie completã ºi o livrareexpresã. Volvo FMX - Xpresseste un nou mod de acumpãra, nu doar un camion,ci o soluþie completã detransport. Noul Volvo FMXpoate fi comandat acumîntr-o configuraþie specialã ºi,poate fi livrat direct dinfabricã în numai douãsãptãmâni - un camioncomplet pregãtit de la începutpentru operaþiuni detransport profitabile, iar pelângã camionul propriu-zisacest pachet mai oferã alteavantaje precum un contractde service special adaptatpentru aplicaþiile deconstrucþii ce acoperã ºisuprastructura. GaranþiaVolvo acoperã întregulcamion, ceea ce conduce laun grad înalt dedisponibilitate. În acestpachet, este inclus ºi cursulpentru perfecþionareaºoferilor, dezvoltat specialpentru segmentulconstrucþiilor. Conformcifrelor oferite de Volvo,ºoferii care au efectuatcursurile au obþinut oeconomie de combustibil de5 - 10%.

Spaþiile de depozitare din parteasuperioarã a cabinei sunt maiaccesibile ºi mai încãpãtoare.

Schimbãtorul, unul dintre cele maisolicitate elemente din cabinã,

emanã robusteþe.

Comenzile scaunului cu reglaj electric

ºi suspensie pneumaticã.

BU

CU

REŞTI

........................................................................................................................ martie 201158

P ractic, lucrarea este fina -lizatã 98% din februarie,însã pasajul avea nevoiede o perioadã de o lunãde încercare, plus de o

serie de amenajãri. „Podul pesteDâmboviþa este gata, structura ºiamenajãrile peste podul Hobanat– aproape gata. Mai este de betonatjumãtate de pod, dupã care începeamenajarea cãii rutiere. Aceastãoperaþiune va fi continuatã deîncercãrile de tensionare a hoba -nelor. S-au fãcut finisãrile, perioadade încercare a podului se va încheiacurând, iar în zona Titulescu - Al. ICuza - Banu Manta vor fi fãcutecâteva sensuri unice, care sãfaciliteze urcarea ºi coborârea depe pod. Sperãm ca la sfârºitul luimartie sã se poatã circula pe pod,

exact aºa cum au promis con -structorii ºi cum am intrat ºi noi înprogram“, ne-a declarat SorinOprescu.

Imediat dupã ce se va dadrumul la circulaþia rutierã pe pod,va începe montarea cãii de rularea tramvaielor. „Lucrãrile la linia detramvai vor mai dura, dar asta esteetapizarea fireascã, calea feratãnu se poate finaliza înainte detensionarea hobanelor ºi deaºezarea pe poziþia finalã atablierului podului, pentru cãimportantã este în primul rândsiguranþa oamenilor“, ne-a maispus Oprescu.

În ceea ce priveºte circulaþiarutierã din jurul Pasajului Basarab,aceasta se desfãºoarã deja încondiþii optime pe pãrþile laterale.

Proiectspectaculos

În lungime de 2 km, cu 4 benzide circulaþie (douã pe sens) ºi 2linii de tramvai, Pasajul Basarabînchide inelul central de circulaþieal oraºului, prin preluarea traficuluidinspre nord spre sud ºi vest.Pasajul începe de la intersecþiastrãzilor Nicolae Titulescu ºi CaleaGriviþei, traverseazã liniile de caleferatã din zona Gãrii Basarab ºizona Carrefour Orhideea, apoitrece peste râul Dâmboviþa, în zonaGrozãveºti, printr-un pod cu arce.Pasajul se deschide spre Bd. VasileMilea ºi ªos. Grozãveºti - douãºosele care se interesecteazã cuBd. Iuliu Maniu, arterã principalãa Capitalei care duce direct în

DDuuppăă ttrreeii aannii ddee şşaannttiieerr,, PPaassaajjuull BBaassaarraabbvvaa ffii ddeesscchhiiss ttrraaffiiccuulluuii rruuttiieerr llaa ssffâârrşşiittuulllluunniiii mmaarrttiiee,, ddeeşşii pprriimmaarruull ggeenneerraall SSoorriinnOOpprreessccuu pprroommiisseessee ssăă--ll ddeeaa îînn cciirrccuullaaţţiiee ddeeZZiiuuaa FFeemmeeiiii,, llaa 88 MMaarrttiiee.. CCaarraacctteerriizzaatt ddrreeppttuunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii ggrraannddiiooaassee lluuccrrăărrii ddeeggeenn ddiinn EEuurrooppaa,, ppaassaajjuull rruuttiieerr ssuupprraatteerraannîînncchhiiddee iinneelluull pprriinncciippaall ddee cciirrccuullaaţţiiee aallBBuuccuurreeşşttiilloorr îînn ppaarrtteeaa ddee NNVV..

PPaassaajjuull BBaassaarraabb,,îînn ttrraaffiicc ddee llaassffâârrşşiittuull lluuii mmaarrttiiee

Giuleºti, ºi cãtre Cotroceni.Tramvaiele ºi-au reluat ºi elecirculaþia între Giuleºti ºi VasileMilea de la jumãtatea lui de -cembrie, moment când au începutlucrãrile pentru iluminatul liniei detramvai, iluminatul arhitectural alpasajului. Tot de atunci a începutamenajarea, sub structura pasa -jului, a douã miniterenuri de sport,iar in zona adiacentã, a unor locuride parcare.

Podul hobanat din zona Gãriide Nord este unic în Europa, avândtãblierul în lungime de 222 m ºilãþimea de 44 m, susþinut de unpilon înalt de 84 m, în forma litereiH. De acest pilon au fost prinse60 de hobane. Montarea tablieruluis-a fãcut peste calea feratã, bucatã

cu bucatã, fãrã demontarea reþeleide tensiune, ci doar cu întreruperipe timpul nopþii, când trenurile aufost redirec þionate spre GaraBasarab.

Fluxul de circulaþie pe PasajulBasarab a fost calculat pentru4.000 maºini pe orã, 100.000zilnic, iar viteza legalã va fi de 50km/h. Antreprenorul este Astaldi(Italia) ºi FCC Construcþii (Spania),iar bugetul iniþial a fost de 135 demilioane euro, dar a ajuns la 222,4milioane de euro dupã ce proiectula fost modificat, iar pasajul adevenit mai lung.

Magda [email protected]

martie 2011 ........................................................................................................................

BU

CU

REŞTI

59

autostrada A1 Bucureºti - Piteºti.Viaductul principal al pasajului areo lungime totalã de 1.450 m (dincare 117 m Podul pe Arce ºi 340m Podul Hobanat), cu bretele deacces la pasaj de 1.126 m lungimeºi rampe de acces de 1.250 m. Înzona Podului Hobanat, pe pasaj afost amplasatã o staþie de tramvaidotatã cu scãri fixe, lifturi ºiescalatoare ce asigurã legãtura custaþiile RATB de la sol, dar ºi custaþia de metrou Basarab.

Podul în Arce din zona Grozã -veºti are o deschidere de 92 m acelor douã arce, care sunt legatede tablier cu grinzi transversale.Imediat dupã finalizarea lucrãrilor,în decembrie, circulaþia auto a fostdeschisã pe breteaua de pe Bd.Vasile Milea, ºi cãtre cartierul

Început de Băsescu şi terminat de Oprescu

Sorin Oprescu se mândreºte cã a putut duce la bun sfârºit aceastãmegaconstrucþie, proiectatã încã de pe vremea când Traian Bãsescu eraprimar general al Bucureºtilor. „Pe Pasajul Basarab ar trebui sã scriu«Început de Bãsescu ºi terminat de Oprescu», recunosc“, a spus edilul-ºef. Epopeea acestei construcþii dureazã de peste zece ani. Îndecembrie 2000, primarul general de atunci, Traian Bãsescu, încheia unacord de împrumut cu Banca Europeanã de Investiþii pentru realizareaacestui pasaj, recomandat de Agenþia Guvernului Japonez (JICA) într-unstudiu de trafic realizat gratuit pentru Capitala României. Concluziaspecialiºtilor japonezi a fost durã: dacã nu se va încheia inelul central decirculaþie al oraºului ºi nu vor fi introduse sensuri unice, Bucureºtiul seva bloca în propriul trafic. Însã consilierii generali ai PSD - grupmajoritar în CGMB - s-au opus de la început aprobãrii acesteiconstrucþii, pe motiv cã generaþiile viitoare vor rãmâne îndatorate laBEI. Blocajul a durat 4 ani, între 2000 - 2004, când toate documentaþiiletehnico-economice au fost respinse în Consiliul General. Abia în iulie2005, când actualul ºef al statului a fost ales pentru al doilea mandat laPrimãria Capitalei, construirea pasajului a fost aprobatã de CGMB. Darnici atunci printr-un consens politic, ci prin „trãdarea“ unuia dintreconsilierii PSD, Stelian Barna, care a votat proiectul. Piatra de temelie apasajului a fost turnatã doi ani mai târziu, în 2006, în timpul mandatuluilui Adriean Videanu, iar Traian Bãsescu a fost invitat de onoare laeveniment. Între timp, proiectul a suferit modificãri: a devenit mai lungºi mai scump. Lucrãrile au înaintat greu, fiind blocate, în cea mai mareparte, de exproprieri. În 2008, Sorin Oprescu a gãsit lucrãrile întârziate18 luni. În mare parte erau ºi neplãtite. Iar sã le urneascã n-a fost delocuºor, din cauza aceluiaºi grup de consilieri PSD din CGMB - jumãtatereales în 2008 -, care s-a opus exproprierilor. Au urmat încã 8 luni descandal pânã când consilierii opozanþi sã accepte votarea cererii cãtreGuvern privind exproprierile. A urmat alt hop: municipalitatea a trebuitsã-i convingã pe cei din imobilele expropriate sã accepte sumelealocate drept despãgubire. Iar fiecare cerea de zece ori mai mult decâtsuma evaluatã. Pânã la urmã, s-a rezolvat ºi aceastã problemã, iar dedoi ani, execuþia lucrãrilor a decurs fãrã opreliºti.

INED

IT

........................................................................................................................ martie 201160

S ituat în complexul Olym -pic Green, care adãpos -teº te, de asemenea, sãlide conferinþe, sãli decom petiþii ºi satul olim -

pic, stadionul a necesitat o in ves -tiþie de 423 milioane USD. Pr o iec -tul de design a fost câºtigat decãtre firma de arhitecturã Herzog& de Meuron din Elveþia în aprilie

2003, în urma unei licitaþii care ainclus 13 finaliºti. Designul, ela -borat în urma studiului ceramiciichineze, a implementat bare deoþel pentru a ascunde suporþii aco -periºului mobil, iar tocmai acesteaîi conferã stadionului aspectul decuib. Artistul chinez Ai Weiwei afost consultant artistic pentruacest proiect. Acoperiºul re trac -

SSttaaddiioonnuullNNaaţţiioonnaall

BBeeiijjiinnggStadionul Naţionaldin Beijing, poreclitşi „Cuib de păsări“, afost proiectat şiconstruit pentru a fifolosit în timpulJocurilor Olimpice deVară şi al jocurilorParalimpice, în 2008.

martie 2011 ........................................................................................................................

INED

IT

61

tabil a fost, mai târziu, eliminatdin proiect, dupã ce a inspiratdesignul original al stadionului.Prima lopatã de pãmânt a fostdislocatã pe data de 8 decembrie2003, iar stadionul a fostinaugurat oficial pe 28 iunie2008. Existã planuri pentruconstrucþia unui Mall ºi a unuihotel în apropiere, pentru astimula folosirea stadionului, careare probleme în a atrage eveni -mente dupã încheierea olimpiadei.

Scurt istoric

În 2001, înainte ca oraºulBeijing sã primeascã dreptul dea gãzdui Jocurile Olimpice de Varãdin 2008, autoritãþile municipaleau organizat o licitaþie pentru aselecta cel mai potrivit designpentru o astfel de arenã. Cerinþeleincludeau utilitatea post-olimpicã,acoperiº retractabil ºi costurireduse de întreþinere. Modelulales a fost aprobat de un panel depro fesioniºti în domeniul desig -nului ºi arhitecturii, iar „cuibul“ afost confirmat oficial în aprilie2003.

Stadionul Naþional Beijing afost realizat de un joint venture alarhitecþilor Jaques Herzog ºiPierre de Meuron, împreunã cuarhitectul Stefan Marbach, artistulAi Weiwei ºi societatea CADG,con dusã de arhitectul ºef LiXinggang. În timpul primei lorîntâlniri, în 2003, la Basel, grupula decis sã realizeze ceva atipicpentru Herzog ºi de Meuron. Înproiectul lor, „cuibul“ constã dindouã structuri independente, la50 picioare distanþã unul decelãlalt: tribunele, din beton ºirama metalicã din jurul lor.

Aºa cum am amintit, împle ti -tura de bare de oþel a fostrealizatã pentru a masca suporþiiacope ri ºului retractabil. Tribunelesunt sus þinute de 24 de coloane,fie care dintre ele cântãrind 1.000t. În ciuda aspectului neregulat ºi„întâmplãtor“, ambele jumãtãþiale stadionului sunt aproape iden -tice. Dar dupã prãbuºirea acope -riºului Aeroportului InternaþionalCharles de Gaulle, municipalitateaa re vi zuit proiectul ºi a deciseliminarea acoperiºului retractabil,precum ºi a 9.000 de scaune.Eliminarea acestor elemente apermis aduce rea proiectului de la500 milioane USD, la 290milioane. De ase menea, întreagaconstrucþie s-a uºurat, ceea ce îipermite sã facã faþã mai bineactivitãþii seismice. Totuºi, parteasuperioarã a acope riºului a fost

INED

IT

........................................................................................................................ martie 201162

Evenimente găzduite de „Cuibul de păsări“

Stadionul Naþional Beijing a gãzduit ceremoniilede deschidere ºi închidere, întrecerile atletice ºifinala la fotbal ale Jocurilor Olimpice de Varã, înperioada 8 - 24 august 2008. De asemenea,ceremoniile de deschidere ºi închidere, precum ºievenimente atletice în cadrul Jocurilor Paralimpice(6-17 septembrie, acelaºi an).

La prima sa aniversare, pe 8 august 2009,stadionul a gãzduit un spectacol cu operaTurandot ºi, în acelaºi an, finala Supercupeiitaliene la fotbal. Echipa de fotbal Guo'an dinBeijing fusese planificatã sã îºi susþinã acolomeciurile de acasã, dar a renunþat la contract, dinjena de a folosi un stadion cu o capacitate de80.000 locuri pentru meciuri care atrag în generalmaximum 10.000 spectatori. Pe 12 ianuarie 2009, proprietarii au anunþat cãstadionul va fi transformat în complex comercial ºide distracþie în termen de 3-5 ani. Costurile deîntreþinere sunt de aproape 9 milioane USD pe an.Din cauza neutilizãrii, vopseaua a început sã secoºcoveascã. Planurile pentru transformare suntdezvoltate de operatorul Citic Group, care vacontinua, de asemenea, sã dezvolte proiecteturistice ºi, în acelaºi timp, sã atragã evenimentesportive sau culturale. În ciuda lipsei unorevenimente majore, stadionul pare a fi destul deprofitabil, atrãgând 20.000-30.000 vizitatori pe zi,la un preþ de 50 yuan biletul de intrare. În noiembrie 2010, a fost anunþat faptul cãStadionul Naþional Beijing va gãzdui CampionatulMondial de Atletism din 2015.

modificatã pentru a protejaspectatorii de capriciile vremii.

Nu mai puþin de 17.000 mun -ci tori au fost implicaþi în con struc -þia „cuibului“. La data de 1 ia nua -rie 2008, publicaþia Times ara portat cã 10 muncitori ºi-aupier dut viaþa în timpul construcþiei,în ciuda faptului cã Guvernul chi -nez a ne gat asta. Totuºi, sãptã -mâ na ur mãtoare, Reuters a rapor -tat, cu sprijinul aceluiaºi guvern,cã au murit doar doi lucrãtori.

Cele 110.000 t de oþel folositepentru construcþia stadionului aufost în întregime produse în China,iar pe data de 14 mai 2008 ga -zonul de pe terenul de 7.811 mpa fost aºezat în 24 h.

Tribunele estice ºi cele vesticeale stadionului sunt mai înaltedecât cele nordice ºi sudice, pen -tru a îmbunãtãþi vizibilitatea spec -ta torilor. În apropierea arenei estesituat un colector de apã de ploa -ie. Dupã ce apa este purificatã,este utilizatã în interiorul ºi în jurulstadionului. Conductele plasatesub suprafaþa de joc adunã cãl du -rã pe timp de iarnã pentru încãl -zire ºi rãcoare pe timp de varã.

Capacitatea iniþialã a stadio -nu lui fusese planificatã a fi de100.000 persoane, dar 9.000scau ne au fost înlãturate dinproiect ºi 11.000 locuri temporare- dupã olimpiadã. Astfel, capaci -ta tea curentã este de 80.000spectatori.

Raluca MIHĂ[email protected]

PA

SA

GER

I

PPee cciinneemmaaii ssppeerriiee„„lliibbeerraalliizzaarreeaa““??

martiej61 63

ȘTIR

I

........................................................................................................................ martie 201164

BUSWORLD ASIA2011: INOVAŢII ÎNDOMENIULPROPULSIEI ELECTRICE

Expoziþia Busworld Asia 2011va avea loc în perioada 30martie - 1 aprilie, în CentrulExpoziþional pentruAutomobile Shanghai. Încentrul atenþiei, la aceastãexpoziþie se vor gãsi cele mairecente descoperiri îndomeniul tehnologiilor depropulsie pe baterii sau cucelule de combustibil. Anultrecut, 73 milioane de vizitatoriai Expoziþiei Mondiale au avutocazia de a face cunoºtinþã cuflote publice de autobuzeelectrice. De asemenea, în contextulacestei expoziþii, va avea loc pedata de 29 martie Summitul E-Bus, la Doubletree by HiltonHuaqiao/Kunshan. Acestsummit este organizat încooperare de cãtre UITP ºiSocietatea de Transport Publicdin China, în parteneriat cuBusworld Asia. În timpulconferinþei, la care vor participaautoritãþi ºi companii dindomeniul transporturilor depasageri, experþi internaþionaliºi fabricanþi de autobuze, sevor discuta subiecte legate dedezvoltarea transportuluipublic nu numai în China, dar ºiîn întreaga lume.

NOUTĂŢIAUTOGARI.RO

Autogari.ro, în parteneriat cuMarina Travel, pune ladispoziþia clienþilor bileteonline pentru cursele Bucureºti- Istanbul.

Prin intermediul acestuiserviciu, acum este mai simplusã cãlãtoreºti la Istanbul:cumperi biletul online, îlprimeºti în 2 minute, a doua zite poþi îmbarca în autocar, iar atreia zi eºti la Istanbul.De asemenea, autogari.roanunþã încheiereaparteneriatului cu una dintrecele mai renumite companii detransport intern, Ion IonescuSRL, care opereazã, sub brand-ul Ionescu, curse Bucureºti -Râmnicu Vâlcea ºi RâmnicuVâlcea - Braºov.

NOI TESTE F1 CUPNEURILE P ZERO

Pirelli se întoarce la Barcelona,locul de desfãºurare al testeloranterioare din februarie(18-21), pentru o sesiunesuplimentarã de teste în urmaanulãrii etapei din Bahrein,

cursã care ar fi trebuit sãdeschidã sezonul 2011 înFormula 1.Testele se desfãºoarã pedurata a cinci zile, în perioada8 - 12 martie, dar fiecare dintrecele 12 echipe din Formula 1,testeazã anvelopele maximumpatru zile pentru a nu depãºi,aºa cum s-a stabilit de comunacord, numãrul total de 15 zilede teste înaintea startului desezon.Þinând cont cã Pirelli a anunþatrecent cã tipurile de pneuri PZero - cele de compoziþie durã(hard) vor fi pneurile principale,iar cele cu compoziþie moale(soft) vor fi alternativa, care vorfi folosite în primele trei cursedin Australia, Malaezia ºiChina, echipele testeazã doaraceste compoziþii la ultimasesiune de teste de laBarcelona.Compania italianã va pune ladispoziþia fiecãrei echipe 35 deseturi de anvelope, în total1.680 de pneuri, la circuitulcare gãzduieºte ºi GrandPrix-ul Spaniei, incluzând aici ºicinci seturi de pneuriintermediare ºi trei seturi deanvelope de ploaie. Numãrulacestora este considerabil maimare decât cele prevãzutepentru etapa din Bahrein.

AN RECORDPENTRU SOLARIS

2010 a fost, pentru Solaris, unnou an record, cu 1.120autobuze livrate cãtre clienþi.Constructorul continuã sã fieliderul incontestabil al pieþeipoloneze, precum ºi cel maimare importator în Germania ºiSuedia. Cifra de afaceri acompaniei a crescut cu 10,5%,atingând suma de 325milioane euro.Din cele 1.120 unitãþi livrate(1.114 în 2009), 407 au fostdestinate clienþilor din Polonia(262 în 2009). Livrãrile înstrãinãtate s-au aflat, totuºi, înscãdere uºoarã, în 2010cifrându-se la 713 unitãþi,comparativ cu 852 unitãþi în2009. Dintre acestea, 224 aufost livrate în Suedia ºi 190 înGermania.

Am prezentat în lunaianuarie detalii despredeconspirarea de către DGAa unui important caz decorupţie în Capitală, princare instructori şiexaminatori primeau de lacandidaţi sume de banipentru a facilita trecereaprobei practice la examenulauto.Ancheta a continuat şi, înprima parte a lunii martie, 44de persoane au fost trimise

în judecată la TribunalulBucureşti în calitate deinculpaţi. Este vorba despre13 instructori auto, 27candidaţi (unul dintre aceştiaeste lector la Academia depoliţie) şi 4 examinatori. 8instructori şi 4 examinatorisunt în stare de arestpreventiv încă din data de 12ianuarie. Ancheta continuă şieste posibil ca noi persoanesă fie trimise în judecată înacest caz.

44 DE INCULPAŢI ÎN OPERAŢIUNEA „PERMISUL“

ACTU

ALIT

ATE

........................................................................................................................ martie 201166

Reapariţia criteriuluivechimii pe traseu,obligaţiile de serviciupublic, clasificareaautogărilor, achiziţiacititoarelor de cardurisuportată de Ministersunt câteva dintreprevederile noipropuse prin cea mairecentă formă aamendamenteloraduse OUG 109/2005.

Amendamenteleau ajuns la MTI

A mendamentele aduseîn Comisia de Industriiºi Servicii din CameraDeputaþilor la OUG109/2005 se referã în

cea mai mare mãsurã la trans por -tul de cãlãtori. Forma cea mai re -cen tã, trimisã Ministerului Trans -por turilor ºi Infrastructurii pentruob servaþii, propune noi modificãrifaþã de varianta prezentatã în nu -mãrul precedent al revistei.

Reamintim faptul cã formaactualã este disponibilã integralpe www.ziuacargo.ro

A reapărutvechimea petraseu

Conform formei actuale aamen d amentelor, punctajele acor -date pentru criteriile de depar ta -jare sunt urmãtoarele:

a) pentru vechimea neîntre -ruptã pe traseu, ca deþinãtor allicenþei de traseu, se acordã câteun punct pentru fiecare an ve chi -me. Aceeaºi modalitate de sta bi -lire a vechimii se aplicã ºi în cazulîn care operatorul de transport,în perioada respectivã, a fãcut par -te dintr-o asociaþie de operatoride transport rutier, cu sau fãrãpersonalitate juridicã, care adeþinut licenþe de traseu;

b) pentru efortul investiþional:- se acordã câte 20 de puncte

pentru fiecare autobuz utilizat petraseul respectiv deþinut în pro -prie tate, cu contract de cumpãrare

în rate sau contract în leasing, dincare se scad câte un punct pentrufiecare an vechime, faþã de datasolicitãrii;

- se acordã câte 10 punctepentru fiecare autobuz deþinut cucontract de închiriere, din care sesca de câte un punct pentru fie -care an vechime, faþã de data so -licitãrii;

c) pentru gradul de confort alautobuzelor deþinute ºi utilizatepe traseul respectiv:

- se acordã câte 9 puncte pen -t ru fiecare autobuz clasificat lacategoria I;

- se acordã câte 6 puncte pen -tru fiecare autobuz clasificat lacategoria II;

- se acordã câte 5 puncte pen -tru fiecare autobuz clasificat lacategoria III;

- se acordã câte 2 puncte pen -tru fiecare autobuz clasificat lacategoria IV.

Nu se admit echivalãri întreclasificãrile pe stele ºi clasificãrilepe categorii ale autobuzelor.

Pentru efectuarea trans por tu -lui pe un traseu judeþean sau inter -judeþean, operatorul de transport,deþinãtor al copiei conforme alicenþei de traseu, poate utilizaorice autobuz sau autocar cla si -ficat, care are cel puþin numãrulde locuri stabilit în licenþa detraseu respectivã.

Pentru efectuarea transpor tu -lui de persoane pe traseele întremu nicipiul Bucureºti ºi localitãþiledin judeþul Ilfov, operatorii detrans port care deþin licenþe de tra -

seu pot utiliza ºi autobuze urbaneneclasificate.

Obligaţii deserviciu public

Pentru a avea garaþia exe cu -tã rii serviciilor regulate de trans -port cãlãtori, în conformitate cucerinþele comunitãþilor, autoritãþilecom petente, la nivel naþional,jude þean sau local, pot impuneope ratorilor de transport sã con -trac teze obligaþii de serviciu pu -blic, pentru serviciile de transportde interes economic general.

Contractarea obligaþiilor deserviciu public trebuie sã asigureoperatorilor de transport com pen -sarea pentru costurile suportatede aceºtia pentru executarea ser -vi ciului public de transport cã -lãtori.

Compensarea poate fi con sti -tuitã din valoarea veniturilor pier -dute de operator ca urmare a res -pec tãrii obligaþiilor tarifareim pu se, care nu-i asigurã un profitrezonabil ºi din acordarea unordrepturi exclusive.

Compensaþia de serviciupublic trebuie sã îndeplineascãur mãtoarele cerinþe: sã nu de pã -ºeascã suma care corespundeefec tului financiar negativ ºi po -zitiv al confirmãrii operatorului detransport/grupului de operatori,cu obligaþiile de serviciu public,pri vind costurile ºi veniturile; sãfie evitatã compensarea în excessau lipsa de compensare; sã fie

evitatã subvenþia încruciºatã, prinim plicarea operatorului de trans -port în efectuarea altor activitãþi;pro fitul rezonabil trebuie înþelesca rata rentabilitãþii capitalului,nor malã sectorului respectiv înRomânia.

Durata contractului de serviciupu blic este de 10 ani cu po si bi li -tatea de prelungire pe o perioadãde 5 ani.

Îndeplinirea obligaþiei de ser -viciu public presupune, în principal,im punerea de tarife maxime pen -tru toþi cãlãtorii sau pentru anu -mite categorii de cãlãtori.

Conform actualei forme a a -men damentelor aduse OUG109/2005, începând cu data de1 mai 2013, odatã cu atribuireade noi licenþe de traseu sau pre -lun girea celor existente, în traficju deþean sau interjudeþean, con -si liile judeþene sau autoritateacom petentã, pot defini unele ser -vicii regulate de transport cãlãtorica servicii publice, asigurând com -pensarea operatorilor de serviciipublice pentru costurile suportate,prin compensaþii financiare saudrepturi exclusive.

Pânã în luna mai 2012, con si -liile judeþene ºi autoritatea com pe -tentã vor stabili traseele, gru pe lede trasee ºi zonele geograficedelimitate, pe care serviciile re gu -late de transport cãlãtori sunt deinteres economic general, care potfi definite ca servicii publice, ºi vorlansa invitaþia publicã de par -ticipare la procedura de atri bui rea contractelor de servicii publice.

În termen de maxim 90 de zilede la lansarea invitaþiei, operatoriide transport ºi grupurile de ope -ra tori pot trimite consiliilor jude -þene sau autoritãþii competente,ofertele de participare la proce -

du ra respectivã. Procedura de atri -buire se finalizeazã cu încheiereacontractelor de servicii publice.

Autogăriclasificate

Pânã la 30 iunie 2012, auto -gã rile existente în funcþiune vor ficla sificate pe categorii. Apoi, fie -ca re autogarã va fi utilizatã con -form categoriei sale, începând cudata de 1 mai 2013.

Autogãri categoria a III-a vorfi cele care, în afara dotãrilor spe -ci fice minime obligatorii, deþinspa þiu total, delimitat, al autogãrii,de minim 200 mp, salã de aºtep -ta re pentru cãlãtori de minim 20mp, imobil pentru celelalte acti vi -tãþi specifice exclusive de minim20 mp, minim douã peroane pen -tru plecãri/sosiri.

Autogãri categoria a II-a vor ficele care deþin minim dublul capa -ci tãþii activelor impuse autogãrilor decategoria a III-a, iar autogãri ca -tegoria a I-a vor fi cele care deþin mi -nim dublul capacitãþii activelor im -puse autogãrii de categoria a II-a.

În mãsura în care serviciileoferite de autogãri au caracter demo nopol la nivelul localitãþilor,auto r itatea competentã va stabiliprin Norme tarife maximale pecare acestea sã le practice, pentruoperatorii care le utilizeazã, pentrufiecare categorie de autogarã.

Condiþia de capacitate finan -cia rã pentru operatorul de auto ga -rã va fi îndeplinitã dacã acesta do -vedeºte cã dispune de un capitalso cial minim subscris ºi vãrsat încuantum de: 50.000 euro pentruau to garã categoria a III-a;100.000 euro pentru autogarã ca -te goria a II-a; 150.000 euro pentruautogarã categoria I.

Cititoare decarduri pe baniiministerului

Actuala formã a amenda men -telor aduse OUG 109/2005 a luatîn considerare ºi ultimele actenormative emise de cãtre MTI,inclusiv OG 8/2011.

Astfel, în amendamente se pre -vede faptul cã transportul rutierpublic de persoane prin serviciire gulate se efectueazã numai cuau tobuze interurbane ºi autocaredo tate cu aparat de marcat elec -tro nic fiscal pentru emiterea bile -te lor de cãlãtorie ºi cititor de car -duri, cu posibilitate de a transmitedate online privind realizareatrans portului pe bazã de legitimaþiide cãlãtorie.

Persoanele care, conform legii,be neficiazã de legitimaþii de cã lã -to rie de tip card au obligaþia de apre zenta legitimaþia la urcarea înautovehicul ºi de a valida cãlãtoriaprin intermediul cititorului de car -duri. Aceeaºi obligaþie o au ºi per -soa nele care deþin abonamentesau alte legitimaþii de cãlãtorie tipcard.

Odatã cu montarea cititoarelorde carduri, operatorii de transportnu vor mai emite abonamente decãlãtorie decât de tip card.

Interesant este faptul cã, în a -men damente, transportatorilor lise face un cadou nesperat. Astfel,cos turile legate de dotarea auto -bu zelor ºi autocarelor cu cititoarede carduri, precum ºi de trans mi -te rea datelor online, vor fi su por -tate de Ministerul Transporturilorºi Infrastructurii în exclusivitate.

Radu [email protected]

Au început controalele la deconturi

„O gaurã neagrã“ pentru bugetul statului pare sã fifuncþionat ani de zile prin facilitãþile acordateveteranilor ºi pensionarilor la transportul cuautobuzul. Controalele Gãrzii Financiare au relevat faptul cã, înperioada decembrie 2009 - august 2010, mai multesocietãþi comerciale prestatoare de servicii detransport persoane au prejudiciat bugetul statului cupeste 480.000 euro (2.034.505 lei).S-a descoperit cã: - datele de identificare ale titularilor înscrise pecupoanele statistice erau diferite de datele reale aletitularilor de drept ale biletelor speciale; - au fost identificate aceleaºi tipuri de scris de mânãutilizate la completarea a seturi întregi de cupoane; - raportat la numãrul de mijloace de transportdeþinute de fiecare operator de transport, s-aucalculat medii zilnice foarte mari de pânã la 50 depersoane beneficiare ale prevederilor Legii nr.

44/1994 înregistrate; - s-a constatat utilizarea cupoanelor statistice pentrucele mai lungi rute - media zilnicã a distanþelorpentru care s-a solicitat decontarea ajungând pânã la320 km; - valoarea cãlãtoriilor de acest gen reprezintã unprocent foarte mare din cifrele de afaceri ale firmelorîn cauzã, ajungându-se chiar pânã la peste 62% dincifra de afaceri; - au fost identificate diferenþe între plajele numerelorde serie alocate în evidenþa Asociaþiei Naþionale aVeteranilor de Rãzboi ºi cele utilizate de societãþilecomerciale pentru aceiaºi titulari etc. În contextul arãtat, s-a stabilit cã operatorii economicisupuºi controlului au beneficiat în mod ilicit deîncasãrile astfel realizate. În consecinþã, au fostaplicate amenzi în valoare de 161.500 lei ºi s-auîntocmit ºi înaintat sesizãri cãtre organele deurmãrire penalã.

martie 2011 ........................................................................................................................

ACTU

ALIT

ATE

67

INTER

VIU

........................................................................................................................ martie 201168

Conceptul de „liberalizare“ a fost utilizat ca o „sperietoare“ pentrutransportul naţional regulat de călători, firmele de transport respingândîn general o asemenea idee. Şi totuşi, numărul mare de problemegenerate de actualul sistem, prăpastia pe care o creează întretransportator şi călător a făcut ca unii operatori să reevaluezeavantajele unei pieţe libere. Şi mai interesant este faptul că descoperimadepţi ai liberalizării chiar printre cele mai vechi şi mai bine înfipte firmepe segmentul transportului naţional regulat, un exemplu în acest sensfiind directorul general al firmei DACOS, Dan Petrescu.

Pe cine mai sperie„liberalizarea“?

ZIUA CARGO: De ceconsideraþi cã actualulsistem trebuie schimbat?Dan Petrescu: Dupã o analizã

simplã a ceea ce s-a întâmplat înpe rioada 2002-2008 (licitaþii or -ganizate în 2002, 2003, 2005 ºi2008), vedem cã acest sistemeste nesustenabil. Prima senzaþiepe care o lasã este aceea cã înspa te s-ar ascunde niºte interese.În 2002, ni s-a promis, tuturortransportatorilor, cã prin acesteli citaþii vor dispãrea actele de pi -raterie, vom avea siguranþacurselor câºtigate în condiþiile încare vom respecta licitaþia...

Bineînþeles cã aceste lu crurinu s-au întâmplat. Mai mult,STATUL pare cã este mai interesatsã sanc þio ne ze operatorii detrans port licenþiaþi decât pe ceice efectueazã transport ilicit depersoane. Din lipsa unei legis la -þii coerente, pe care - cul mea! -tot STATUL a alterat-o.

Normele impuse prin aceste li -citaþii ºi-au pãstrat în mare mã surãforma. Au fost transportatori careºi-au menþinut standardul decalitate ºi au cumpãrat mijloace detransport moderne, fiind ne voiþi sãachiziþioneze autocare turistice,lucru de-a dreptul ne po trivit pentrutransportul rutier public depersoane prin servicii re gulate întrafic naþional. Mai mult, pentru ca„grotescul“ con tex tual sã fieperfect, aceste auto care au fostclasificate pe stele. Iar operatorii detransport au sem nat la RegistrulAuto Român, „Declaraţii“ prin carese angajeazã cã vor respecta„Normele meto do logice privindclasificarea auto carelor destinatetransportului de TURIªTI ºitransportului public de persoane

în TRAFIC INTERNA ÞIO NAL“.Suntem rude cu Absurdul, nu-i aºa?

ªi totuºi, mulþitransportatori se tem deschimbarea sistemului...Sperietoarea numitã „liber a li -

zare“ mai reuºeºte încã sã þinã înviaþã actualul sistem de licitare. Sediscutã cã altfel s-ar ajunge la unrãzboi total, la violenþe în auto -gãri... Dar toate acestea se întâm -plã deja. Cea mai gravã piraterieeste aceea realizatã cu acte înregulã. La ora actualã, sunt traseecare nici mãcar nu sunt prinse înpro gramul de transport, fiind exe -cu tate cu o regularitate discu ta -bilã, de operatori de transport, dealtfel, onorabili.

De-a lungul timpului, am avutcu toþii dovada faptului cã pro -gramul de transport nu poate fi„gestionat corespunzãtor“. Vã potda câteva exemple personale, însãsunt convins cã majoritatea ope -ra torilor de transport a întâlnitsituaþii asemãnãtoare. În 2008,pen tru a câºtiga un traseu, am in -ves tit aproximativ 400.000 deeuro în douã autocare. Dupã doarºase luni, o companie din Cluj ain tro dus o cursã nouã, având ple -ca rea cu o jumãtate de orã îna in -tea acestei curse, atri buite, prinlicitaþie, firmei DACOS. Toateacestea respectând, bine în þeles,legislaþia în vigoare. În acestecondiþii, te întrebi dacã in vestiþiamai poate fi mãcar... recu peratã,pentru cã profitabilitatea devineun cuvânt tabu.

Un alt exemplu. O firmã areprevãzutã în graficul de circulaþieo staþie în Râmnicu Vâlcea. Ple -carea în cursã este programatã,din aceeaºi autogarã, cu numai

patru minute înaintea curseinoastre. Cursã ce a fost licitatã,atribuitã ºi licenþiatã...

Ce vreau sã sugerez prin acestedouã exemple? Faptul cã, oricât debine ar fi gândit pro gramul de trans -port, apar, în mod inevitabil, nume -roase cazuri în care transportatoriiîntâmpinã si tua þii diferite faþã decele pre vã zu te într-un „businessplan“ con ce put înainte de mo men -tul licitaþiei.

Oprirea licitaþiilor nu arduce la o îmbãtrânire aparcului?Transportatorii ar trebui sã fie

interesaþi de trei lucruri esenþiale.De client, de mijlocul de transportºi, nu în ultimul rând, de res pec ta -rea legislaþiei. În ceea ce priveºteparcul auto, acesta a fost înnoit înmod repetat, din nefericire însã,într-un mod nefast. Au fost cum -pãrate mult prea multe auto ve hi -cule „nepotrivite“ tipului de trans -port executat. În opinia mea, pecursele lungi, pe lângã disconfortulaccentuat provocat clienþilor, latarifele de transport actuale, micro -buzele nici mãcar nu îºi pot aco pericosturile, evident în con diþiile în

care operatorii de transport îºipropun sã respecte în totalitatelegislaþia în vigoare. Microbuzul esteun mijloc de trans port „suficient”pe distanþe scurte, pe traseecaracterizate de frecvenþa ridicatãa curselor ºi de un numãr relativmare de staþii inter mediare,menþionate în gra fi cele de circulaþie.În felul acesta, prin „revânzareaagresivã” a lo curilor disponibile, sepoate ajunge, incontestabil, mãcarîn zona de break-even.

În 2002, erau 16 sau 17 cursepe traseul Râmnicu Vâlcea - Bu -cureºti. În 2007, s-a ajuns la 46 decurse. Prima cursã aferentã acestuitraseu are plecarea la 4 di mineaþa,fiind urmatã de ple cãrile de la 4:30,5:00, 5:30 etc. Toate aceste curseau fost „in ventate” pentru a nuexista riscul sã se interpunã curse„alternative” în graficul de circulaþieasociat acestui traseu.

Înmulþirea curselor din ultimiiani nu are nici o legãturã cu flu xurilede cãlãtori ori cu dorinþa Mi nis teruluiTransportului de a per mite accesulegal ºi ne dis cri minatoriu al ope ra -torilor de transport la piaþa trans -portului public. Ori cu dorinþa de asatis face nevoile de deplasare alepo pu laþiei. Iar Autoritatea RutierãRomânã ºtie, de altfel, acest lucru.

Toatã construcþia pe care opresupune actuala formã deorganizare a transportului rutierregulat de persoane este con -solidatã pe „picioare de lut“. Iaracest hibrid, a condus „transpor -turile“ ºi trans portatorii într-o zonãgri.

Utilizarea unor mijloace detransport mai vechi decât cele cucare s-ar putea câºtiga un traseula o eventualã licitaþie reprezintão posibilã formulã câºtigãtoare,care însã presupune ºi riscuri. Dinpartea clientului, care evalueazã ºiapoi, neiertãtor, alege.

Ar aduce liberalizarea unplus de calitate a serviciilorde transport?În 2002, s-a dorit organizarea

transportului, modernizarea mij -loa celor de transport, îmbu nã tã þi -rea calitãþii serviciului oferit cãlã -torilor... Toate aceste dezideratepot fi atinse mult mai bine printr-o

piaþã liberalizatã. Istoria aratã cãpiaþa liberã este modelul careasigurã cea mai bunã dezvoltareºi, de altfel, acesta a fost unuldintre principiile dorite dupãevenimentele din 1989.

Liberalizarea va permite uti -lizatorilor serviciului de transportsã aleagã com binaþia cea mai bunãîntre gradul de confort oferit deautovehicul, serviciile co ne xe ºitarif. ªi, foarte important, tot libe -ra lizarea ar da ºansa operatorilorde transport sã înþeleagã faptulcã pasagerii nu pot fi înºelaþi.

Pânã la urmã, o afacere detransport construitã prin fraudã nupoate sã reziste. Cazurile în carei se dã ºoferului microbuzul ºi ise spune câþi bani trebuie sãaducã la sfârºitul zilei ar devenidin ce în ce mai rare. Liberalizareaar crea premisele pentru o relaþiecomercialã normalã cu pasageriiºi, astfel, calitatea serviciilor oferi -te ar creºte rapid. Ar apãrea mij -loa ce de transport mai sigure,având costuri optime de operare,tarifele ar scãdea, ar apãrea ser -vicii alternative oferite cãl ã torilor(informare mai bunã, respectareaprogramului, îmbunãtãþirea siste -mului de rezervãri).

ªi da... cred cã, în acel mo ment,„piraþii vor da f a liment“. Ei nu vorputea face faþã concurenþei exer -citatã de transportatorii corecþi,scãpaþi de presiu ni le programuluide trans port.

Nu ar apãrea prinliberalizare riscul catransportatorii sã nu mairespecte nici un program ºichiar anumite trasee sãrãmânã neacoperite?DACOS a funcþionat ani buni

de zile fãrã a exista un program detransport naþional pe care sã-lrespecte ºi nu a avut întârzieri oricurse neefectuate. Transportatoriiºtiu cã orice sincopã te scoate depe piaþã. Nu poþi întrerupe furni -za rea serviciului de transport pen -tru cã imediat va apãrea altcinevacare îþi va lua locul.

Prin Programul naþional detransport, Statul ºi-a dorit sã preia

în administrare niºte lucruri pecare le-a pierdut în 1989...

DACOS este o companie caredesfãºoarã transport de peste 19ani. Suntem gata sã renunþãm laaceastã vechime ºi sã luãm totulde la început, pentru cã, în opinianoastrã, numai prin liberalizareputem ajunge la un transportcivilizat ºi acest lucru ar trebui sãse întâmple cât mai repede.

Astãzi, dupã informaþiile pecare le deþin, peste 40% dintretraseele programului de transportnu sunt efectuate. Odatã cu dema -rarea procesului de liberalizare,nu va mai exista posibilitatea dea bloca anumite trasee prin c⺠-ti garea licenþelor.

Putem lua exemplu de la trans -por tul comunitar, care a trecutprin tr-un proces de liberalizaredupã aderarea la UE. Lucrurile s-austabilizat repede ºi companiile detransport au putut sã îºi creezestrategiile de dezvoltare aºa cumau considerat de cuviinþã. Minis -te rul Transpor tu rilor ºi ARR au scã -pat de dureri de cap, trans -portatorii ºi-au putut desfãºuraac ti vitatea fãrã pro ble me, iarcãlãtorii au câºtigat, la rândul lor,datoritã concurenþei reale.

Ar fi extraordinar pentru com -paniile de transport, dar ºi pentrucãlãtori, dacã eforturile mana ge -riale ºi financiare ar fi concentrate,de exemplu, pentru crearea destrategii potrivite pentru fiecaresezon în parte. Am putea rãspundela întrebãri precum unde se de -plaseazã oamenii în vacanþã, cemijloace de transport îºi doresc,putem promova noi destinaþii etc.Am putea începe sã ne ocupãmde lucruri serioase, nu ca astãzi.De la ultimele douã licitaþii, nu ammai putut gândi nici un businessplan, acesta fiind practic alteratsemnificativ de regulile de par ti -cipare la licitatie.

Acum, putem „acapara“ clienþiprin exclusivitatea oferitã delicenþa de traseu. Prin liberalizare,clienþii vor trebui câºtigaþi prinmuncã ºi inventivitate. Fiecare ziîn care mergem pe actualul sistemne face din ce în ce mai puþincompetitivi.

În final, transmit un mesaj celorce stau încã pe gânduri. Astãzi,avem mai multe scandaluri ºiprocese decât vom avea atuncicând piaþa se va liberaliza. Pentrucã atunci nu vor mai exista motivede ceartã. Însã va apãrea o mareresponsabilitate: CLIENTUL.

Radu [email protected]

martie 2011 ........................................................................................................................

INTER

VIU

69

„La ora actualã, operatorii detransport sunt obligaþi sãparticipe în mod repetat lalicitaþii organizate de cãtre unnegustor care nu are nimicde oferit.“

„Sunt transportatori carefolosesc licenþa ca pe oprotecþie, pentru cã nimeninu îi poate concura, devenind,practic, singura soluþie detransport pentru pasageri.Liberalizarea face capasagerul sã devinã singuraentitate la care transportatoriise raporteazã.“

UTIL

........................................................................................................................ martie 201170

Infuzie de inteligenţăîn vehicule

„T otul este po si -bil“ pare a fimotto-ul debu -tu lui de secolXXI, mai ales

când discutãm de tehnologii de -di cate inteligenþei în transportulde persoane. Aceste tehnologiiau devenit interesante deoareceîn locuiesc supravegherea directãa managerului, asigurã un nivelsporit de control al operaþiunilordin vehicul ºi cresc nivelul deconfort pentru cãlãtori.

UTI Systems a dezvoltat un sis -tem inteligent de transport, ceintegreazã mai multe funcþii, carepot fi implementate separat saupot fi integrate pentru a funcþionaîmpreunã: sistem de supraveghereaudio video - realizeazã supra ve -ghe rea activitãþii ºoferului în timpulcursei; sistem automat de taxare -realizeazã înregistrarea financiarãa plãþilor pentru cãlãtoriile prestatede vehicule; sistem de localizarevehicule - afiºeazã pe hartã loca -li zarea în timp real a vehiculelor;sis tem de dispecerizare - opti mi -zeazã timpii de succedere între ve -hi culele care trebuie sã de ser veas -cã o anumitã sarcinã (este folosit

în general în transportul urban);sistem de mentenanþã vehicule -gestioneazã exploatarea optimã avehiculelor (revizii, ITP, asigurãri,nivel uzurã anvelope etc) ºi preiainformaþii de exploatare de la ce -lelalte sisteme; sistem de informarecã lãtori în vehicul - afiºarea de nu -mirii staþiei pe un panou uºor vizibilcãlãtorilor; sistem de informarecãlãtori în staþii - afiºarea ruteloroperatorilor de transport pentrustaþia curentã pe un panou extern.

Sistem desupraveghere videoşi audio

La prima vedere, supraveghereaactivitãþii unui ºofer pare un lucrusim plu - o camerã video cu un sis -tem de înregistrare, eventual as cun -sã ºi apoi o persoanã dedicatã, caresã urmãreascã filmul. „Sis te mul desupraveghere video oferã prac ticun film al activitãþii ºoferului în timpulcursei. Calitatea filmului este esen -þia lã pentru activitatea de supra ve -ghe re. Vizionarea unor filme nepre -lu crate, care prezintã ac tivitateaºo ferului, consumã foarte mult timpºi nu este eficientã din punct de

vedere al controlului. Exis tã camerevideo care înregistreazã filmulactivitãþii ºoferului la o calitate slabãºi fãrã conþinut audio. Încer cãrile depânã acum au demonstrat lipsa deviabilitate a sistemelor ne pro -fesionale. Pentru o supra ve ghererealã, este nevoie atât de partea vi -deo cât ºi de cea audio la un nivelri dicat de calitate. Prin supra ve ghe -rea audio, patronul unei firme poateafla despre existenþa ºi modul defuncþionare a «gãºtilor» formate înin teriorul firmei. Cu ajutorul unuiGPS, filmul activitãþii ºoferului estefragmentat în fiºiere aferente dife -ri telor segmente de drum, iar pa -tro nul poate opta sã supraveghezepunc tele cheie din traseul vehicu -lu lui. SKAYO oferã posibilitatea dea cãuta fiºierele dupã mai multe cri -terii, cum ar fi ºoferul, vehiculul, tra -seul, perioada de timp...“, a explicatBogdan Ivaºcu, Key AccountManager UTI Systems.

Informaþiile preluate de cameresunt înregistrate pe un hard-disksau SSD, care se schimbã la întoar -cerea din cursã a ºoferului sau laun interval planificat. Informaþiilesunt descãrcate într-un calculatorºi utilizate de cãtre administratorul

Eliminarea oricărei suspiciuni de furt, evaluarea corectă a şoferilorşi un control mai bun asupra activităţii sunt câteva dintrebeneficiile oferite de sistemul SKAYO dedicat transportului decălători, dezvoltat de UTI Systems.

SKAYO permite identificareaurmãtoarelor abateri deconduitã a ºoferului:- Depãºirea vitezei legale- Nerespectarea staþiilor

traseului- Localizarea opririlor

neplanificate- Comportamentul nepotrivit

în relaþia cu cãlãtorii- Neînregistrarea banilor

încasaþi.

martie 2011 ........................................................................................................................

UTIL

71

de sistem. Opþional, se poate rea -liza ºi o arhivã a înregistrãrilor.

Utilizarea sistemului permiterenunþarea la activitatea de controltrafic.

De asemenea, legãtura întrecontrolor ºi ºoferi este ruptã total.

Indiferent dacã este montat „lavedere“ (ºoferii ºtiu de existenþaacestuia) sau nu, sistemul repre -zin tã un important instrument dema nagement. Astfel, dispar sus -piciunile de furt, iar ºoferii pot fievaluaþi corect.

Control total

Implementarea unui asemeneasistem aduce numeroase opor tu -nitãþi pentru operatorul de trans -port, care preia astfel controlul totalal activitãþii.

„Sunt 10 luni de când sistemulfuncþioneazã, iar rezultatele suntla nivelul aºteptãrilor. Practic, m-ainteresat în primul rând sã schim -bãm mentalitatea ºoferilor ºi amreuºit. Acum deþin controlul absolutasupra activitãþii, iar ºoferii auînþeles acest lucru - îºi fac treabaºi sunt plãtiþi în funcþie de încasãri.Acest lucru a permis imple men ta -rea unui sistem de motivare a ºo -ferilor bazat pe stele. Sunt ºofericare au deja douã stele ºi bene fi -ciile (nu numai financiare) cresc totmai mult, pânã la cinci stele“, a pre -cizat Dumitru Becºenescu, preºe -dinte Antares, creatorul conceptuluianti-fraudã.

Practic, Antares Transport agân dit conceptul (monitorizare ºo -feri, dispecerat, program mo ti va -þional), care, prin tehnologia oferitãde SKAYO, a putut fi pus în aplicare.

Prima întrebare la care sistemulrãspunde este cea legatã dedisciplina ºoferilor ºi rezultatulpoate fi surprinzãtor.

„La implementarea sistemului,a existat o rezistenþã puternicã dinpartea ºoferilor, iar atitudinea fermãpe care am avut-o a fãcut ca în primalunã sã plece 16 ºoferi din totalulde 110. Ulterior, au mai fost daþiafarã ºi alþii, unii fiind depistaþi cãfurau sume importante, ajungân -du-se chiar ºi la 600 lei pe zi. As -tãzi, avem un grup stabil de ºoferiºi putem sã ne concentrãm ºi pealte aspecte importante afarã deonestitate: atitudinea faþã de cãlã -tori, vestimentaþie... Cazurile deindisciplinã sunt foarte puþine acum,în jur de douã fraude la o lunã de zile.Oricum, ºoferii simt la rândul loravantajele oferite de posi bi li tateade a avea o carierã ºi de a puteacâºtiga mai mulþi bani fãrã a fura“,a explicat Dumitru Bec ºenescu.

Fidelizareaclienţilor prinsistemul de taxare

„Prin sistemul de taxareputem oferi un pachet completatce per mite oricãrei companii sãcon tro le ze toate operaþiilefinanciare. Dis cutãm de modulede con tabilitate dedicate. Practic,toate ve niturile devin foarte bineevi denþiate. În plus, apar multiplepo sibilitãþi pen tru fidelizarea cli -en þilor, precum ºi siguranþa cãfiecare maºinã, pe fiecare traseuºi fiecare ºofer oferã o calitatesimilarã a prestaþiei, con trolabilãde cãtre manager“, a arãtatBogdan Ivaºcu

Astfel, relaþia cu clienþii trecela un nivel superior. Pe de o parte,informaþiile disponibile la nivelulfirmei devin mult mai complexe,iar pe de altã parte, cãlãtorii potbene fi cia de avantaje colaterale

prin utilizarea serviciilor res pec -tivei companii de transport.

„Abonamentele sunt dispo ni -bile pe carduri, pot fi reîncãrcatedirect din maºinã ºi, astfel, cãlãtoriinu mai stau la cozi la agenþie. Înplus, pentru fidelizarea clienþilor,vom introduce un sistem prin care,la fiecare sumã plãtitã, aceºtia pri -mesc puncte, iar la un anumit numãrde puncte vor primi bonusuri, cepot însemna cãlãtorii gratuite“, aprecizat Dan Becºenescu.

Sistemul uºureazã mult ºi ac ti -vitatea ºoferilor în ceea ce priveºteemiterea biletelor. Practic, aceºtianu trebuie decât sã întrebe cãlãtorulunde doreºte sã coboare. Sistemulur mãreºte în mod automat staþia încare autovehiculul se gãseºte ºi,prin simpla selectare a staþiei dedestinaþie, este emis biletul.

Radu [email protected]

Dumitru Becºenescu,preºedinte Antares:

„În doi ani de zile, investiþia seva amortiza. Este greu decalculat ce venituri aș fi obþinutîn 2010 fãrã sistem, dar faptulcã anul trecut au crescutîncasãrile cu 11% faþã de 2009,în condiþiile în care 2010 a fostun an mai slab decât 2009,spune ceva. Practic, discutãmde un venit suplimentar de20.000 de euro pe lunã.“

Bogdan Ivaºcu, Key Account ManagerUTI Systems:

„Apare o nouã filozofiede funcþionare a firmei.Sistemul de managementîn transporturi oferit denoi poate schimba viziuneaasupra firmei, întãreºtecontrolul, iar deciziilesunt luate în cunoºtinþã decauzã.“

Cristian Ionescu, Key Account ManagerUTI Systems:

„Asocierea mai multortransportatori pentrua achiziþiona SKAYOdeterminã reduceriimportante în ceea cepriveºte efortul investiþionalper maºinã. Fiecareoperator va putea urmãridoar activitateavehiculelor sale.“

PR

OIE

CT

........................................................................................................................ martie 201172

A cordul-cadru a fost în -cheiat pe 10 ani, pur -tând semnatura directo -rului general al RATB,Adrian Criþ, a preºe din -

telui Siemens România, CristianSe coºan, ºi a preºedintelui AstraVagoane Arad, Valer Blindar, înprezenþa ataºatului comercial alAmbasadei Austriei la Bucureºti,Rudolf Lukavsky.

Documentul urmeazã a fi întãrit,printr-o hotãrâre, de Consiliul Ge -neral al Municipiului Bucureºti(CGMB), dar primarul general SorinOprescu s-a supãrat cã acordul afost încheiat înainte de acceptulconsilierilor generali. „Având în ve -dere contractul încheiat de direc -to rul general RATB, Adrian Criþ, cuAstra Vagoane Arad ºi Siemens,am dispus formarea unei comisiide analizã ºi anchetã în legãturãcu situaþia de la RATB. Þin sã pre -ci zez cã i-am pus în vedere încãdin data de 21 februarie directoruluige neral al Regiei cã, pentru a în che -ia un astfel de contract, este ne ce -sarã aprobarea CGMB. Comisia va

fi formatã din specialiºti din do me -niul transporturilor, financiar ºi ju -ri dic, în aºa fel încât analiza sã fieo biectivã ºi mai presus de orice bã -nu ialã“, ne-a declarat SorinOprescu.

În replicã, directorul generalal RATB susþine cã acordul-cadrua fost aprobat de Consiliul deAdministraþie al Regiei, format dinmembri ai CGMB, astfel cã ok-ulasupra documentului a fost dat,prac tic, urmând ca în ºedinþa Con -siliului General sã fie doar oformalitate aprobarea lui.

Prototipul va fi finalizatîn 2011

„Preþul estimat al unui tramvaicu 300 de locuri ºi patru module vafi de aproximativ 2 milioane de euro,cu 20% mai mic decât la con cu -renþã. Având în vedere cã în Europaun tramvai similar costã aproximativ2,5 milioane euro, ne dorim ca atuultramvaiulului pro dus la Bucureºti sãfie raportul calitate-preþ“, ne-a

precizat ºeful RATB. Pânã la sfârºitulacestui an, prototipul tramvaiuluiImperio va fi finalizat. El va aveaîntre 2 ºi 6 module ºi va fi dotat cuaer condiþionat.

În cadrul parteneriatului, RATBva participa cu spaþiile de pro -ducþie, cu utilitãþile ºi cu forþa demuncã, în timp ce Astra VagoaneArad, deþinãtoarea licenþei Sie -mens ºi a documentaþiei nece -sare, va contribui cu investiþii înamenajarea spaþiilor ºi retehno -logizarea liniei de producþietramvaie din cadrul Uzinei de Re -paraþii Atelierele Centrale (URAC)a RATB, utilizând în acest demersknow-how-ul acumulat în do -meniul construcþiei de vehicule.

ªeful RATB ne-a explicat cãhalele de lucru funcþioneazã acumîn condiþii improprii, iar personalulare de suferit, din cauza evoluþieiîn timp a dotãrilor din parcul autoRATB, dar are mari ambiþii cuaceas tã uzinã. „Voi transformaURAC într-un spaþiu de producþiemodern, eficient, capabil sã reali -ze ze pro iecte performante ºicom petitive. În cadrul acesteicola borãri, vom fabrica cel puţin300 de unitãþi, vehicule cu adre -sa bilitate extinsã tuturor ca -tegoriilor de cãlãtori, indiferentde vârstã ºi mobilitate“, a promisAdrian Criþ.

Proiectul vizeazã amenajareaspaþiilor de la Uzina de ReparaþiiAtelierele Centrale, retehnolo gi -

ImperioUn tramvai numit

din uzina RATB

Conducerea RATB a făcut primul pas înparteneriatul cu Astra Vagoane Arad şiSiemens pentru fabricarea la Bucureşti afaimoaselor tramvaie Imperio. Dotate cupodea joasă, complet coborâtă, tramvaielesunt celebre în Viena, iar românii le vorputea vinde peste tot în lume.

Un tramvai Imperio construit la Bucureºti vacosta aproximativ 2 milioane de euro, iar

capacitatea de execuþie va fi de 3-4 unitãþipe lunã (circa 30-40 tramvaie pe an).

martie 2011 ........................................................................................................................ 73

zarea liniei de producþie tramvaie,proiectarea prototipului, con stru -irea seriei 0, producþia de serie,asigurarea serviciilor de între -þinere ºi mentenanþã, astfel încâtURAC sã se alinieze standardelornecesare susþinerii unui proiectde o asemenea anvergurã. Larândul sãu, Cristian Se co ºan, pre -

ºedintele Siemens Ro mânia, aarãtat cã firma germanã va livra oparte a componentelor nece sarenoilor tramvaie, care vor fi de celmai înalt nivel.

Astra Vagoane Arad are o ex -pe rienþã de peste 120 de ani în fa -bricarea de tramvaie si este gata sãfinanþeze acest proiect, astfel încât

peste circa ºase luni sã se poatãimplementa primul prototip detramvai. „Acordul nostru este de aface o fabricã modernã ºi de a pro -duce tramvaie care sã con cureze cuorice fabricã din lume“, a spus ValerBlindar, preºedintele societãþii.

Reamintim cã, la 9 decembrie2010, RATB a încheiat un contractcu Siemens Austria pentru fabri -carea, la Bucureºti, a tramvaielorpe care le vedem circulând la Viena.Acestea vor avea caroseria realizatãla uzina proprie a RATB. Primul mo -dul complet de caro serie pentrutram vaiele Siemens va fi livrat învara acestui an, dar pãrþile au con -venit asupra ex tinderii contractuluipentru alte 60 de module. „Amnegociat cu Siemens circa trei lunide zile pentru acest contract, decare era nevoie, pentru cã aduce onoutate tehnologicã, ne învaþã cucalitatea vesticã ºi aduce venituribugetului Regiei. Pot sã spun cãne avan ta jeazã experienþa luiSiemens în producerea de vehiculecare merg pe ºine ºi îmi doresc ocolaborare pe termen chiar mai lungdecât scrie în contractul acesta“,ne-a declarat, în decembrie, direc -torul RATB.

Magda [email protected]

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

........................................................................................................................ martie 201174

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Momentele dehiperactivitate vor alterna

cu cele cu scădere de tonus, dar,una peste alta, este o perioadăpropice pentru lansarea de noiproiecte. La capitolul parteneriate,lucrurile stau grozav, în specialdacă e vorba de colaborări cumembri ai familiei. Apar veştiexcelente în plan financiar.Atenţie la volan: evitaţi să vămanifestaţi agresivitatea în trafic.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Din punct de vedereprofesional, lucrurile stau

extrem de bine. Încep să se vadăroadele muncii susţinute dinultimele luni de zile. Nu este, însă,momentul să luaţi decizii financiareimportante. Veţi călători foarte multîn această perioadă. Odihniţi-văsuficient, nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie şi purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Se ivesc numeroaseoportunităţi. Nu le lăsaţi

să treacă fără să profitaţide ele! Veţi acţiona în aceastăperioadă pentru îndeplinireaunor obiective de care aproapecă uitaserăţi. Atenţie la drum:se întrevăd numeroasecălătorii. Aveţi grijă săconduceţi cu prudenţă, nu apăsaţiprea tare pedala de acceleraţie şinu uitaţi să vă puneţi centura desiguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Aveţi nevoie de nouîn viaţa dumneavoastră.

Profitaţi de perioada de linişteşi faceţi planuri de acţiunepentru viitor. În planprofesional, munca în echipăaduce multe beneficii, iar dinpunct de vedere financiar,lucrurile încep să se îndrepte.Dacă plecaţi la drum lung şivă urcaţi la volan, asiguraţi-văcă starea tehnică a maşiniieste bună.

LEU (23 iulie - 22 august)

Veţi călători foarte multîn această perioadă.

Debordaţi de energie şi se întrevădveşti foarte bune din zona carierei- o avansare sau un parteneriatextrem de profitabil. Nu vorîntârzia să apară nici veştile bunepe plan financiar. Atenţie însă întrafic: conducerea preventivă,respectând toate regulile decirculaţie, vă poate scuti de omulţime de neplăceri!

FECIOAR~ (23 august- 22 septembrie)

Evitaţi să acordaţi preamultă atenţie detaliilor.

Reuşita ţine, de data aceasta, deintuiţie. Datorită diplomaţieimanifestate în raport cu toţicolaboratorii, veţi înregistrasuccese deosebite la capitolulpoziţie socială. Nu vă preocupă înmod special planul financiar înaceastă perioadă, dar lucrurileîncep să stea foarte bine laacest capitol.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este o perioadăaglomerată, extrem de

solicitantă. Din fericire, apar veştibune din zona financiară. Atenţie,însă, la parteneriatele care au cabază resursele financiare - posibilestări conflictuale. Veţi face multedrumuri în această perioadă,majoritatea pe distanţe lungi. Înmomentul în care vă aflaţi lavolan, încercaţi să vă stăpâniţinervozitatea.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Se întrevădnumeroase încordări

în plan profesional, dar mai alesîn cel financiar. Totuşi, multedintre ideile şi proiecteledumneavoastră au şansereale de reuşită. Importanteste să descoperiţi care sunt„cărţile câştigătoare“. Veţicălători mult în interes deserviciu, unele drumuri vor fifoarte obositoare. Odihniţi-văînainte de a vă urca la volan!

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Creativitatea este lacote maxime. Profitaţi de

acest lucru şi demaraţi noiproiecte. Acordaţi, în acelaşi timp,o atenţie sporită muncii în echipăşi parteneriatelor. Succesuldepinde de tactul cu care văapăraţi interesele. Este o perioadăaglomerată din punct de vedereprofesional şi veţi călători destulde mult. Mare atenţie la volan:conduceţi cu prudenţă!

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Se anunţă o perioadăfoarte aglomerată,

încercaţi să vă odihniţişi să vă planificaţi agenda cugrijă. Din punct de vederefinanciar, lucrurile stau maimult decât bine. Încep săcurgă banii! Totuşi, încercaţi să nucheltuiţi excesiv. Din păcate, pefondul suprasolicitării, pot apăreariscuri de accidentare. Atenţie şila volan: conduceţi cu prudenţă!

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

Debordaţi deenergie şi ar trebui

să profitaţi de avantajelepe care vi le aduce această stare.Perioada este bună în ceea cepriveşte dezvoltarea în planprofesional, însă, în mod special,în plan personal pot apăreaschimbări spectaculoase.Călătoriţi cât mai mult, dacă aveţiocazia, dar, dacă petreceţi multtimp la volan, conduceţi cuprudenţă.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Cine nu riscă nucâştigă - este deviza

acestei perioade pentrudumneavoastră. Aveţi multăenergie, iar perspectiveleprofesionale sunt optimiste. Seîntrevăd posibilităţi de rotunjire aveniturilor. Veţi călători mai multdecât de obicei şi ar fi bine săacordaţi o atenţie deosebităconducerii preventive şi să evitaţiconflictele în trafic.

15 martie - 15 aprilie 2011


Recommended