Invătătura despre duhurile diavolesti

8/8/2019 Invttura despre duhurile diavolesti

1/61

Inv t tura despre duhurile diavolesti, dup

Sfnta Scriptur si Sfnta Traditie

1.1. Crearea ngerilor

Dumnezeu Creatorul a f cut mai nti lumea ngerilor, a duhurilor slujitoare (Psalm 103,5), ca s slujeasc voii Sale Dumnezeiesti Prea Sfinte. Toti

ngerii au fost creati de Dumnezeu n acelasi timp.Scopurile principale pentru care au fost creati ngerii care formeaz lumea nev zut sunt: pentru a-L sl vi pe Dumnezeu (Is. 6,3; Lc. 2,14); pentru a

mplini voia lui Dumnezeu cea Sfnt (Mt. 4,11; 25,31; 1 Tim. 3,16); pentru a vesti oamenilor tainele si voia lui Dumnezeu (Mt. 1,20; 2,13; 28,2; Lc.1,26); pentru a-i ajuta pe oameni s se mntuiasc (Ev. 1,14); pentru a ajuta sufletele oamenilor dup moartea trupeasc si a le duce n Rai (Lc. 16,22).

Sfnta Scriptur ne spune c sunt nou cete ngeresti si trei ceruri (II Cor. 12,4), conform cu descoperirea avut de Sfntul Apostol Pavel. Sfntul Dionisie Areopagitul, n cartea sa "Despre ierarhia cereasc " spune c cetele

ngeresti se mpart n trei grupe triadice: 1. prima grup triadic ngereasc : serafimii, heruvimii si tronurile; 2. a doua grup triadic ngereasc : domniile, st pniile si puterile; 3. a treia grup triadic ngereasc : ngerii, arhanghelii si ncep toriile.Dumnezeu si descoper vointa Sa la ngerii din ceata superioar , iar acestia, la rndul lor, o comunic celorlalti ngeri. In felul acesta, tainele si puterile

lui Dumnezeu urmeaz n ordine descendent , de la serafim la nger si fiecare ierarhie ulterioar este consacrat numai cu acele cunostinte, pe care este capabil s le cuprind la nivelul respectiv al dezvolt rii spirituale. Cuvntul "nger" nseamn sol sau trimis. Ingerii au c p tat acest nume datorit slujirii lor, ndreptat de la Atotmilostivul Dumnezeu c tre mntuirea oamenilor. Sfntul Apostol Pavel ne spune: "Ingerii nu sunt, oare,toti duhuri slujitoare, trimise s slujeasc pentr cei ce vor mosteni mntuirea?" (Evrei 1,14). Sfntul Grigorie Teologul precizeaz : "Ingerii, fiind slujitori ai vointei dumnezeiesti, ei nu numai prin facultatea fireasc ,

dar si n virtutea harului mbelsugat se deplaseaz ca gndul peste tot. Si, pretutindeni, sunt al turi de fiecare, att datorit iutimii cu care si

ndeplinesc slujirea, ct si datorit subtilit tii esentei lor. Crearea ngerilor a precedat crearea lumii materiale a omului" (Iov 38,7). Sfnul Ierarh Dimitrieal Rostovului scrie: "Ingerii au fost f cuti dup chipul si asem narea lui Dumnezeu, asa cum a fost creat mai trziu omul". Iar Sfntul Ignatie


2/61

Brianceaninov ne asigur c : "Chipul dumnezeiesc la ngeri si la om, const n ntelegerea din care eman duhul, ce ajut gndul si-l nsufleteste. Acest chip este asemenea prototipului si este nev zut, asa cum nev zut este si la oameni. El conduce ntreaga f ptur a ngerului si a omului. Ingerii sunt,

deci, fiinte vii, rationale, imateriale, nemuritoare, capabile s sl veasc n imnuri pe Dumnezeu, f pturi limitate n timp si n spatiu si ca urmare au o nftisare proprie".Sfntul Apostol Pavel ne limpezeste scopul creatiei: "Pentru c ntru El au fost f cute toate, cele din ceruri si cele de pe p mnt, cele v zute si cele nev zute, fie tronuri, fie domnii, fie ncep torii, fie st pnii. Toate s-au f cut prin El si pentru El" (1 Coloseni 1,16). Din Apocalips afl m c nu putem cunoaste exact num rul ngerilor: "Si era num rul ngerilor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii" (Apoc. 5,11).

F r a cunoste exact firea ngerilor, putem ns s fim siguri c , ngerii nu au

trup material ca oamenii, ci sunt duhuri de lumin , care r spndesc str lucirea dumnezeiasc . Cnd, ns , primesc porunca de la Dumnezeu, ei se pot ar ta si trupeste, pentru a fi perceputi de oameni, p strndu-si

nsusirile suprafiresti.

1.2. Cnd au ap rut diavolii? Lucifer, fiind nger de lumin si c petenia celei de a doua trepte ngeresti, n loc s progreseze n sfintenie, s-a mndrit, voind s fie asemenea cu

Dumnezeu (Isaia 14,14). Dumnezeu l-a blestemat, i-a luat harul DuhuluiSfnt si astfel s-a transformat n diavol (Le.10,18). Impreun cu el au c zut si ngerii care i-au urmat lui, (diavolii) care sunt supusi Satanei (Efes. 6,12).Domnul nostru Iisus Hristos ne arat c derea ngerilor: "Am v zut pe satana, c znd ca un fulger din Cer..." (Luca 10,18). Sfntul Apostol Pavel scrie c

ngerii r zvr titi au fost aspru pedepsiti de Dumnezeu si trimisi n Iad, pn n ziua n care vor fi judecati pentru p catele lor. Iar Sf. Apostol Petru ne spune: "Dumnezeu, n-a crutat pe ngerii care au p c tuit, ci legndu-i cu leg turile ntunericului n Iad, i-a dat s fie p ziti, pn la judecat " (2 Ptr.

2,4). Sfntul Apostol Iuda ne spune c r zvr tirea acestor ngeri care nu au

vrut s r mn n starea lor, ci au dorit s fie n locul lui Dumnezeu, a fost pedepsit astfel: "pe ngerii care nu si-au p zit vrednicia, ci au p r sit locasul lor,i-a pus la p strare, n ntuneric, n lanturile vesnice, spre ziua

judec tii celei mari" (Iuda 6).Diavolii au nsusirile ngerilor, cu diferenta c , desi au fost creati de Dumnezeu buni si sfinti, ei n-au r mas n starea lor de sfintenie si bun tate,


3/61

ci au c zut f r de ntoarcere, n ntunericul mndriei si vicleniei. Asadar, ntiul vinovat de p cat si ntemeietor al r ut tilor este diavolul: "...pentru c , de la nceput diavolul p c tuieste" (1 loan 3,8). El a p c tuit, nu pentru c asa i-ar fi fost firea, sau c ar fi primit nclinatia spre p cat, pentru c n

acest caz, vina ar fi c zut pe Dumnezeu. Dimpotriv , fiind creat de Dumnezeu bun, el nsusi, prin propria voint , s-a f cut diavol, adic clevetitor, vr jmas, mincinos si def im tor. Sfntul prooroc Iezechiel spune:"...tu erai pecetea des vrsirii, deplin tatea

ntelepciunii si cununa frumusetii. Tu te-ai aflat n Eden, n gr dina lui Dumnezeu"; "fost-ai f r prihan n c ile tale, din ziua facerii tale si pn s-a

ncuibat n tine nelegiuirea" (Iezec. 28,15).Decisiv, r ul nu ti-a fost dat tie din afar , ci tu nsuti l-ai z mislit. Sfntul Antonie cel Mare ne nvat scopul principal al lucr rii diavolesti pe p mnt:

"Diavolii se numesc asa, nu pentru c asa s-au f cut sau pentru c Dumnezeu

i-ar fi f cut r i, ci pentru c au c zut din ntelepciunea cereasc , (mndrindu- se). De atunci ne ispitesc mereu, ncercnd s mpiedice urcarea noastr la Cer, locul de unde au c zut ei".Oamenii, avnd trup si suflet, pot s treac de la pl cerea trupeasc la cea sufleteasc . Diavolii ns sunt lipsiti de aceast posibilitate, pentru c n ei binele firesc a fost nimicit prin c derea si pierderea harului dumnezeiesc. La oameni, binele este amestecat cu r ul, dar la demoni, precump neste si actioneaz numai r ul.

P catul lor cel mai mare este ura nenfricat fat de Dumnezeu. Ei au

transformat ascultarea fat de Dumnezeu, fireasc tuturor f pturilor, ntr-o mpotrivire si ntr-o vrajb nencetat . De aceea, c derea lor este f r de ntoarcere.Ei si g sesc pl cerea n tot felul de p cate, se complac mereu n rele, trecnd de la un p cat la altul. Neputnd s vrsi p cate trupesti, ei p c tuiesc cu imaginatia si cu simturile. Si-au obisnuit esenta lor cu viciile firesti alec rnii. Aceste vicii sunt dezvoltate la ei, mai mult dect la oameni.Demonii nu pot face nimic r u Creatorului, Care fiind Dumnezeu

Atotputernic, este inaccesibil oric ror influente de afar , din partea

f pturilor. De aceea, demonii si-au ndreptat toat r utatea lor, mpotriva oamenilor, care sunt chipul lui Dumnezeu, creatura minilor Sale. Demonii,stiind c Dumnezeu si iubeste f ptura sa, caut s d uneze ct mai mult obiectului iubirii Sale. Duhurile necurate, avnd n sine principiul tuturorrelelor, caut s -i atrag pe oameni, s -i fac robii lor, pentru a-i duce le pierzarea vesnic r zbunndu-se astfel, mpotriva lui Dumnezeu. Diavolul


4/61

este duhul cel r u care desparte pe om de Dumnezeu si inspir ur , perfidie si minciun ntre oameni. Ispititor (Matei 4,3), st pnitor al acestei lumi (Ioan 12,31; 14,30; 16, 11).In Vechiul Testament, diavolul este duhul r ut tii, de a c rui fiint tine

ns si p catul, zavistia si minciuna. Pentru c El, de la nceput a fost ucig tor de oameni si nu a stat ntru adev r, pentru c nu este adev r ntru el. "Cnd gr ieste minciuna, gr ieste dintru ale sale, c ci este mincinos si tat al minciunii" (Ioan 8,44).Sfintii P rinti ai Bisericii Ortodoxe spun c locul diavolilor c zuti din ceata a doua ngereasc se va completa cu sfinti, preoti si c lug ri, dup care lumea se va sfrsi, datorit p catelor oamenilor. Libertatea vr jmasilor nostri depinde de sufletele omenesti care se mntuiesc si, de aceea, i atac pe oameni asa de tare, ca s trag ct mai multe suflete

n Iad.Dac sufletul omului, dup moartea trupului, ajunge n Rai, diavolul care l-a ispitit, va fi trimis la Satana n Iad, deoarece nu si-a ndeplinit misiunea

ncredintat . Dac sufletul omului ajunge n Iad, diavolul care l-a ispitit va fi trimis de satana la alt om, ca s -l ispiteasc . 0 alt cauz pentru care diavolul lupt asa de tare pe oameni este si dorinta de r zbunare mpotriva lui Dumnezeu, Care i-a blestemat si acest lucru l poate realiza, prin osndireact mai multor suflete n Iad.

1.3. Diavolul - ucigas de oameniSfnta Scriptur si Sfnta Traditie au numit n felurite moduri pe diavoli: "Duc -se pe pustie", "ntunecatul", "st pnitorul mortii" (Evr. 2,14), "potrivnicul", "mincinos si tat al minciunii" (Ioan 8,44), "cel viclean" (Matei 13,19), "urtorul binelui", "nsel tor", "siret", "vr jmas", "ucigas", "leu care r cneste", balaur", "Belzebut" s.a. In toate aceste numiri, caracteristice sunt r utatea si vr jm sia, dirijate mpotriva oamenilor. Diavolul urm reste, prin orice mijloc, pierderea sufletelor noastre.

1.3.1. Cum arat diavoliiIngerii au chip si nf tisare, la fel ca si chipul sufletului omenesc. Iar acest aspect exterior este constituit de chipul si nf tisarea omului exterior n trupul s u.Sfntul Ignatie Brianceaninov spune c sufletele ngerilor sunt niste corpuri subtile, eterice, pe cnd trupurile oamenilor sunt materiale, p mntesti. Ingerii, la fel ca si sufletele omenesti, au membre, cap, ochi, gur , degete,


5/61

mini, picioare. Intr-un cuvnt, o asem nare deplin cu a omului n trupul s u. Frumusetea virtutilor, harul dumnezeiesc str lucesc pe figurile sfintilor

ngeri.Chipul demonilor este ntunecat si hidos, asa cum l-a v zut Iov pe diavol, ca

un monstru hidos. Demonii s-au desfigurat, prin distrugerea n ei a binelui,prin z mislirea si dezvoltarea n ei a r ut tilor. Aceasta a l sat amprenta si pe aspectul exterior.De aceea Sfnta Scriptur i numeste "fiare", iar pe c petenia lor Lucifer - balaurul cel mare (Apoc. 12,9).Din Sfnta Scriptur afl m c demonii au aceleasi puteri pe care le are si omul: v z, auz, miros, pip it, pot vorbi si pot fi muti si surzi. Insusi Domnul Iisus l-a numit pe demon - mut si surd (Marcu 9,25).In cartea Sfntului Prooroc Daniel afl m cum ngerul l-a adus pe proorocul

Avacum ntr-un loc ndep rtat, ca acesta s dea hran proorocului Daniel,

care se afla n groapa cu lei (Dan 4). Dar si diavolii au capacitatea de a sedeplasa rapid n spatiu, de a "teleporta" materia, ct si pe oameni.In Sfnta Evanghelie de la Matei afl m c diavolul, ispitindu-l pe Domnul Iisus Hristos, L-a dus n Sfnta Cetate si L-a pus pe aripa templului. Dupaceea, l-a dus pe un munte foarte nalt (Mt. 4,11-1). In viata Sfntului Ioan,Arhiepiscopul Novgorodului, se descrie c l toria pe care a f cut-o pe un diavol, de la Novgorod la Ierusalim si napoi timp de 3 ore. Este o dovad c viteza demonului este mare, dar nu infinit (instantanee).

Demonii, asemenea ngerilor, au capacitatea s fac schimb ri uimitoare n

lumea material . In cartea lui Iov (1,13-19) citim cum focul, trimis din cer de diavol, a aprins si a ars turmele de oi si pe p stori. Tot aici afl m c , n urma actiunii unui duh necurat, a venit un vnt puternic si a pr busit casa n care se adunaser fii si fiicele lui Iov si care au murit. In cartea lui Tobit se descrie un demon pe nume Asmodeu, care a ucis pe cei sapte b rbati cu care fusese m ritat , rnd pe rnd, Sara (Tobit 3,8). Actiunea duhurilor asupra materiei, ca si alte multe nsusiri ale ngerilor,sunt descrise n Cartea Judec torilor (6,21). Ingerul s-a ar tat viitorului

judec tor izraelit Ghedeon si cnd acesta i-a preg tit darul, "ngerul

Domnului, ntinzndu-si vrful toiagului ce-l avea n mn , s-a atins de carne si de azime si a iesit foc din piatr si a mistuit carnea si azimile;

ngerul Domnului s-a f cut nev zut de la ochii lui" (Jud. 6,21). Observ m c duhurile imateriale au fost create de la nceput dintr-o substant mai subtil dect omul si au fost nzestrate de la nceput cu forte care le ng duie s exercite o influent puternic asupra lumii materiale. In


6/61

afar de acestea ele au cunostinte foarte mari despre organizarea materiei si legile lumii materiale si st pnesc mijloace care le dau posibilitatea s influenteze legile lumii materiale. Dar aceste puteri care le posed duhuriie imateriale rele, demonii, dezorganizeaz si distrug.

1.4. Unde se afl duhurile necurate?

Demonii se g sesc n v zduh, adic n spatiul de sub cer, pe suprafata p mntului si n iad. "Intinderea dintre cer si p mnt, tot abisul pe care l vedem cu ochii, v zduhul, p mntul, servesc drept s l sluire duhurilor necurate, alungate din Cer"(Sf. Ignatie Brianceaninov).In Cartea lui Iov, satana este nf tisat ca r t cind pe ntinderea nem rginit a p mntului. El cutreier p mntul "dnd trcoale, chinuit fiind de o ur nencetat fat de neamul omenesc"(Iov 1,7).

Sfntul Apostol Pavel numeste pe demoni "duhurile r ut tii, care sunt n v zduhuri" (Efes 6,12), iar pe c petenia lor "st pnul v zduhului" (Efes. 2,2). Demonii pot reprezenta sursa diferitelor boli si suferinte, deci pot intra

n oameni si animale pentru a le chinui (Luca 8,33; 13,16).Demonii tr iesc n ape, iar acest lucru l stim din nv t tura Bisericii Ortodoxe, care n rug ciunile sale de sfintire a apei roag pe Dumnezeu s curete apa de posibila prezent acolo a duhurilor necurate.P rintele Serafim Rose, vorbind despre locurile propriu-zise ale Raiului si ale Iadului, spune c aceste locuri se g sesc n afara coordonatelor

sistemului nostru spatio-temporal. Deci sufletele oamenilor din Rai sau Iadse afl ntr-un spatiu de o alt natur , care ncepe nemijlocit de aici, dar se ntinde ca si cum ar fi n alt dimensiune.In timpurile noastre, satana, c petenia demonilor, se afl n Iad. Sf. Prooroc Isaia a prevestit acest s las al satanei: "Si acum tu cobori n Iad, n cele mai de jos ale p mntului"(Is. 4,15). Cele prezise s-au mplinit odat cu venirea Domnului nostru Iisus Hristos pe p mnt, care l-a legat pe satana pentru toat perioada dintre cele dou veniri pe p mnt ale Sale: "l-a aruncat n adnc si l-a nchis si a pecetluit deasupra lui" (Apoc. 20,3). Inainte de cea de

a doua venire a Domnului Iisus Hristos pe p mnt: "Satana va fi dezlegat din

nchisoarea lui (din lad) si va iesi s am geasc neamurile, care sunt n cele 4 unghiuri ale p mntului" (Apoc. 20,7).Din vietile Sfintilor afl m c mai marele demonilor se afl n Iad, iar la suprafata p mntului si n v zduh se afl diavolii condusi de c peteniile lor, adic de duhurile necurate, din clanurile superioare. Demonii coboar n Iad pentru a-l informa pe satana asupra celor s vrsite de ei si asupra a tot ceea


7/61

ce se petrece pe p mnt si pentru a primi noi porunci si instructiuni de la st pnul lor.Dup c derea lui Adam si a Evei din Rai, mintea omeneasc a pierdut harul lui Dumnezeu, care o ap ra de duhurile necurate. Diavolii au astfel puterea

de a intra n mintea omului si de a-i insufla gnduri p c toase. Demonii pot s intre n oameni cu toat esenta lor volatil . Demonul care intr n acest fel n om nu se amestec cu sufletul, ci tr ieste n trupul oamului, posednd n chip fortat sufletul si trupul. Datorit imaterialit tii si subtilit tii lor, demonii pot intra ntr-un num r foarte mare n om (Luca 8,30).Sfntul Grigorie Teologul spune c : "Diavolul nu poate pune st pnire pe noi n ntregime, prin nici un fel de mijloace. Dac st pneste puternic unii oameni, acest lucru se datoreaz faptului c acestia s-au l sat st pniti de ei, de voie bun , f r s se mpotriveasc " (Iacob 4,7). Deci instalarea direct a

duhului necurat n om se face numai cu ng duinta lui Dumnezeu,

constituind adesea urmarea vietii desfrnate si usuratice a celui p c tos. Sunt ns si cazuri n care oamenii de bun voie se leap d de Hristos si n cadrul unor rituale demonice primesc pe diavoli (satanistii, masonii, New Age...).In alte situatii, Dumnezeu ng duie diavolilor s se s l sluiasc si s lupte pe oameni, pentru ca acestia s se roage mai mult si din cauza suferintelor s nu mai p c tuiasc . De remarcat este si faptul c cel mai des se ntlneste nu instalarea diavolului n om (ndr cirea), ci posedarea omului de diavol, prin subordonarea sufletului s u vointei demonice. Drept exemplu ne poate servi

Iuda. Cuvintele Sfintei Evanghelii c a intrat satana n Iuda nu se

interpreteaz c Iuda s-ar fi ndr cit. Sfntul Apostol Ioan spune c : 1. Satana a p truns mai nti n sufletul ucenicului, datorit l comiei acestuia de bani (In. 12,6); 2. Dup aceasta a pus st pnire pe inima lui (Ioan 13,2); 3. In cele din urm a intrat satana des vrsit n el (Ioan 13,27). Aici avem un exemplu gr itor de posedare treptat de c tre diavol a sufletului p c tos, datorit pasiunii crescnde a acestuia pentru bani, b utur , desfrnare si celelalte p cate. Duhul necurat se poate nf tisa sub chip pref cut, ntinznd o curs sau alta. El reprezint fie r ul evident, fie c

se transform n nger luminos, lund chipul binelui si cucerind astfel mintile

noastre.Prea bunul Dumnezeu nu ng duie diavolilor ca s lupte pe oameni peste puterile lor, ci n aceste lupte i d omului putere ca s poat birui. Dumnezeul si Mntuitorul nostru Iisus Hristos, Care este ntemeietorulvirtutilor, d putere crestinilor care se lupt cu diavolii si n acelasi timp smereste mnia nversunat a duhurilor necurate, care, f r ng duinta lui


8/61

Dumnezeu, nu pot ispiti pe oameni (Iov. 1,12). In lupta cu oamenii, diavolulncearc s influenteze trupul, simturile, vointa si imaginatia. Dar cum actioneaz duhurile necurate asupra trupului omenesc? S-a v zut limpede c demonii, cu ng duinta lui Dumnezeu, pot s ucid pe oameni sau s abat

asupra lor diferite boli si s intre n ei, adic s le st pneasc trupul (Iov 1,13-19).1.5. Cum ispitesc diavolii pe oameni

Diavolii si-au dezl ntuit toat mnia lor asupra oamenilor care sunt creati dup chipul lui Dumnezeu, pl mada minilor Sale. Toate eforturile lor sunt

ndreptate pentru a duce ct mai multe suflete omenesti n Iad. Iar pentruaceasta se folosesc de toate experientele, cunostintele si fortele lor.Diavolul, am gind pe Adam prin Eva, a f cut s li se ia slava cu care Dumnezeu i acoperea. Si, astfel, Adam s-a v zut gol (trupeste) cu toat

urtenia lui, pe care mai nainte nu o vedea, ntruct cugetul lui se desf ta de frumusetile cele ceresti. De fapt, dup c derea sa din har, cuget rile lui s-au f cut p mntesti si tindeau n jos, iar cugetul lui simplu si bun s-a amestecat cu acel cuget trupesc al p catului. De atunci, n jurul inimii omului roteste acoper mntul ntunericului, adic focul duhului lumesc, care nu las mintea s cread sau s iubeasc pe Dumnezeu si nici s mplineasc voia Lui Sfnt .Crestinul are libertatea si Puterea Harului Dumnezeiesc de a se elibera desub dominatia diavolului (1 Corinteni 10,13). Sfntul Diadoh al Foticeii

spune: "Din Dumezeiestile Scripturi si din ns si simtirea mintii afl m c nainte de Sfntul Botez, Harul lui Dumnezeu ndeamn sufletul spre fapte bune din afar , iar satana foieste n adncurile inimii, ascuns n gnduri" (Psalm 63,6-7).In momentul n care ne-am ren scut prin Sfntul Botez, diavolul lucreaz din afar , iar harul lui Dumnezeu, din inim . In inima omului se s vrseste r zboiul satanei, care fiind nev zut nu-l simt cei mai multi crestini. Prin Sfntul Botez diavolul este scos afar din suflet, dar i se ng duie s lucreze asupra lui prin trup.

Cnd Harul Dumnezeiesc p r seste pe om, diavolii foiesc ca niste serpi n

adncul inimii, neng duind deloc sufletului s caute spre dorinta binelui. Iar cnd, prin rug ciune, Harul lui Dumnezeu p trunde n minte, diavolii se strecoar ca niste nori ntunecosi prin portile inimii, spre patimile p catului. Deci, dup Botezul crestin, diavolii petrec mprejurul inimii crestinului, lucru pe care vr jmasii mntuirii noastre nu vor s fie stiut de oameni, ca nu cumva s se ntrarmeze mpotriva lor cu postul, rug ciunea si Sfintele Taine.


9/61

Astfel, diavolul r mnnd n exterior seduce pe om cu mndria, slava desart si mai ales cu senzualitatea, cu ng duinta lui Dumnezeu, care pune astfel la

ncercare virtutile oamenilor. Astfel diavolul, prin libertatea pe care o are dela Dumnezeu, mplineste o mare iconomie (Simeon Metafrastul, Filocalia

vol. 6,p.315).Exist , n cei care se ndulcesc cu patimile, simtirea unei iubiri p timase a trupurilor si un duh necurat diavolesc s l sluit n ns si simtirea celui luptat de desfrnare. Acesta simte arderea dureroas a trupului, ca si cum ar fi ntr-un cuptor de foc. Acest lucru l face s nu se team de Dumnezeu, s dispretuiasc aducerea aminte de chinurile Iadului, s fie nep s tor fat de Biseric si rug ciune. Ajunge astfel ca un iesit din minti si din sine si ametit de pofta desfrn rii. Persoanele care si imagineaz si viseaz des c fac p catul desfrn rii pot ajunge dup o perioad de timp s desfrneze cu

diavolii. Sunt si femei care trimit diavolii desfrn rii la b rbati, n timp ce

acestia dorm, pentru a-i strni spre desfrnare.Mntuitorul nostru Iisus Hristos ne spune: "Cnd duhul necurat iese din om(prin Sfntul Botfez, Sfnta Imp rt sanie si celelalte Sfinte Taine) umbl prin locuri f r de ap , c utnd odihn ... Dac ns crestinul face din nou p cate de moarte, el r stigneste a doua oar pe Mntuitorul nostru Iisus Hristos (Evr. 6,4-6) care se afl n inima sa de la Dumnezeiescul Botez" (Galateni 3,27). Duhul necurat, neaflnd odihn , zice: "M voi ntoarce la casa mea (inima omului, de unde a fost izgonit). Si venind o afl m turat si

mpodobit . Atunci merge si ia cu el alte sapte duhuri, mai rele dect el si,

intrnd, locuieste acolo. Si se fac cele de pe urm ale omului acestuia, mai rele dect cele dinti" (Matei 12,45).Si astfel devine crestinul ndr cit, chinuit de diavoli, f cnd p cate din ce n ce mai mari (betie, desfrnare, hul , avorturi...).

1.6. Din gndurile diavolesti

Toat lupta Bisericii si, deci, a crestinilor este lupta cu diavolii, fiindc ei sunt izvorul a toat r utatea si mai ales cei care fac r ul. DiaVolul numai ne

ispiteste, el nu are nici o putere de a ne face r u, ct tr im n aceast viat

p mnteasc . Diavolii au atta putere asupra noastr , ct le d m noi. Dup c derea lui Adam si a Evei din Rai si pierderea comuniunii harice cu Dumnezeu, diavolii pot s vorbeasc sufletului omenesc prin gndurile p c toase. Demonii ne ndeamn prin gnduri la p cate, dar nu ne pot obliga s p c tuim. Au puterea de a ne nsela, de a ne duce n eroare prin gndurile pe care ni le insufl .


10/61


11/61

lor de viat . De multe ori cei aflati sub inspiratia lui nu-si dau seama c mint si c sunt condusi de diavoli. Si mai grav este cnd astfel de oameni sunt investiti cu functii politice si sociale.Exist diavoli necurati care ne sf tuiesc nu numai s facem p cate, ci s

facem p rtasi si pe altii la s vrsirea r ului, ca s ne pricinuiasc o si mai mare osnd . Multi oameni se bucur cnd si asociaz si pe alti oameni la p catele lor. Parc le justific , le micsoreaz si le d curaj. Ispititorul diavol caut s transforme puterile sufletesti cu care ne-a nzestrat Dumnezeu n puteri distrug toare pentru suflet. Astfel, puterea seminal care se afl n noi pentru nasterea de prunci, diavolii ne-o schimb spre desfrnare. Puterea mnioas pe care o avem pentru a munci si a ne lupta sufleteste cu diavolii ne-o schimba spre ura si distrugerea aproapelui.In momentele de mnie, pentru a ne lupta cu diavolii si nu cu oamenii,

trebuie s spunem rug ciuni scurte, puternice si dese, cu gndul: "Doamne

Iisuse Hdstoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m "; "Prea Sfnt N sc toare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!" Sfintii P rinti spun c atunci cnd suntem mniosi, dac ne cert m cu oamenii vom petrece n pace cu diavolii, iar dac ne vom lupta cu diavolii prin rug ciune, mpotrivire si smerenie, vom fi n pace cu oamenii.Avem n noi puterea rvnitoare spre virtute, dar potrivnicul diavol ne

ndeamn s rvnim p catele. Avem n noi poftirea slavei ceresti, dar vr jmasul diavol ne-o schimb spre poftirea acestei lumi p c toase. Avem n

noi bucuria pentru Domnul si faptele cele mntuitoare, dar dusmanul diavolo transform n bucuria si pl cerea p catelor. Traditia noastr crestin spune c diavolul dispune de multe posibilit ti de

nselare: cu cel inteligent face pe nteleptul, cu cel mai putin ntelept face peprostul. Poate s ne captiveze sub influenta citirii unei c rti scrise sub inspiratia lui. Fiind duh, lucreaz asupra mintii noastre, soptind: "Nu asculta de duhovnic, nu te spovedi, nu te sf tui cu altii, s nu mergi laBiseric ..." Este un sf tuitor care ne asigur ntotdeauna c ne vrea binele. Ne stimuleaz pl cerile lumesti si ale p catelor, ale celor care se obtin prin

munc necinstit si nsel ciune. Printre altele ne prezint r ul sub chipul

binelui. Chiar atunci cnd ne ndeamn la bine, o face cu scopuri rele.Vicleanul diavol jubileaz numai atunci cnd nseal pe cineva, cnd oamenii iau de bun si adev rat ceea ce este fals si minciun . Multora, suprafata faptei li se pare bun . Naivii se nduioseaz . Face si bine, dar aranjeaz s ias r u. Te ndeamn s m nnci peste m sur ca s te

mboln vesti, ti spune s bei ca s te mbeti, ti att drepturile ca s -ti


12/61

pierzi m sura si s te r zbuni, ti sopteste la ureche ce spun altii despre tine pentru a-ti dezl ntui ura, te mbie la logic pentru a-ti stimula nc p tnarea. Ii place s conving , cnd nseal . Din gura lui argumentele curg n cascad . Cnd se retrage, o face pentru a ne distrage atentia si a-si schimba tactica. Pe

cel care tr ieste n robia p catelor, vr jmasul diavol se sileste s -i stearg orice gnd bun care l-ar aduce la poc int . Cu uneltiri dinainte preg tite si cu prilejurile pe care le are, l face s cad n aceleasi p cate sau n p ca-te mai mari.Pe cei care si dau seama de viata p c toas pe care o tr iesc si vor s-o schimbe, demonul i am geste cu aceast arm : "Nu te ndrepta ast zi, ci las pe mine spovedania. Ai s te spovedesti n postul cel lalt. Doar nu ai s mori ast zi". Nu l sati pe mine ndreptarea voastr , pentru c nu stiti clipa cnd veti

pleca din aceast lume. Pe cei care sunt rvnitori, diavolul i pune s fac

nevoint peste m sur , aruncndu-i n p catul mndriei. Celui bolnav, care sufer cu multumire boala lui, i spune cte fapte bune ar fi putut face dac ar fi fost s n tos si prin aceste cugete l face pe crestin s -si piard r bdarea si chiar s crteasc mpotriva lui Dumnezeu, pentru boala sa. De cele mai multe ori diavolul ne aduce argumente din Sfnta Scripturpentru a p c tui. Diavolul este cel care mparte, cel care dezbin , cel care pune s se lupte om cu om, confesiuni religioase, grup ri etnice, partide politice, armate cu armate.

Demonii sunt cei care organizeaz , prin gndurile insuflate, mpotrivirea

p rtilor una cu alta, din diferite motive. Acesta este rolul lui principal. Din dorint de r zbunare mpotriva lui Dumnezeu, caut s ne piard si pe noi oamenii. Pe cei ce sunt n lume si sunt aproape de materiile patimilor,diavolii i lupt cu r zboiul lucrurilor. Iar pe cei aflati n pustie, datorit rarit tii lucrurilor, diavolii caut s -i surpe cu gndurile. Vr jmasul omului, ocrotitorul curviei, spune c Dumnezeu este iubitor de oameni si d iertare pentru patima aceasta, ca una ce este natural si necesar . Dup ce am s vrsit fapta, ne scufund n dezn dejde, spunndu-

ne c Dumnezeu este drept judec tor si f r de mil .

Un alt scop al lor este s ne murd reasc n stare de veghe, prin aducerea aminte de visele desfrnate. De multe ori diavolii se aseaz n stomac si nu las pe om s se sature, chiar dac ar mnca tot Egiptul si ar bea tot Nilul (Sfntul Ioan Sc rarul).Cel mai mult se str duiesc diavolii, duminica si n timpul s rb torilor religioase, s fac pe crestini ca s nu mearg la Sfnta Biseric . De cu sear


13/61

i pune s mearg la petreceri, s se uite la filme pornografice, s aib leg turi trupesti, iar dimineata, cnd se trezesc cu sufletul si trupul pline de desfrnare, le d dureri de cap si oboseal ca s nu poat merge la Biseric . Pe unii i pune s fac mncare, s plece la cump r turi, la meci sau s se

nchine la televizor. Pe cei care pr znuiesc ziua onomastic i conduce la crcium , ca s se mbete, apoi i pune la ceart si omor. Diavolul sopteste la urechea b rbatilor s -si tund p rul

\ si s -si rad barba, iar la femei s se fardeze, s -si scurteze fustele, pentru a stmi n lume putoarea desfrn rii. Femeilor pasionate de lux si de distractii le sopteste s se mbrace dup mod , mereu cu altfel de haine, s -si cumpere alt mobil , alt cas si alt masin . Tot diavolul sopteste la ureche femeii ca s fac avorturi, spunndu-le c f tul avortat nu este om si deci nu au p cate de moarte.

Necuratii demoni se duc la cei bogati si le mpietresc inimile, ca s nu fac

milostenie, si de multe ori i pune s r peasc si putina agoniseal a celor s raci. Intunecatul diavol te ndeamn s furi si te acoper cu acoper mntul lui, spunndu-ti c nu te vede nimeni.Satana sopteste la urechile crestinilor s nu fac cruce cnd trec pe lng Sfnta Biseric . Vrajmasul mntuirii noastre ne d griji si ocupatii ca s

ntrziem la slujbele Sfintei Biserici, s plec m mai devreme, s nu ne nchin m la Sfintele Icoane, la Sfintele Moaste, s nu s rut m mna preotului, s nu pl tim pomelnice pentru cei vii si pentru cei mutati la cele

vesnice, s st m de vorb cu alti credinciosi n timpul slujbei, s vorbim de

r u pe preoti, s clevetim pe aproapele. Blestematul diavol ne mpinge de la spate s facem p catele, iar dup ce le-am f cut, ne st n fat cu rusinea, ca s nu le m rturisim la duhovnic. Cnd p catul este mare, ne transmite gnduri de dezn dejde si de sinucidere. Cnd ne spovedim, ne spune s ascundem p catele cele mari si s d m vina pe altii. Cel mai mult lupt diavolii pe crestini cnd se roag . Orice crestin cnd se roag poate observa cu mintea pe diavol, care caut s -l ntrerup , r t cindu- i gndurile n toate colturile lumii si la toate p catele pe care le-a f cut sau

le-ar putea face. Iar altii din cauza p catelor nu pot spune nici m car o scurt

rug ciune si nici s se nsemneze cu Sfnta Cruce. Cnd ne apropiem de Sfnta mp rt sanie, diavolul ne transmite gnduri de necredint , ne spune c ne putem mboln vi mp rt sindu-ne cu aceeasi lingurit . Dar oare s-a

mboln vit cineva cnd s-a mp rt sit sau a s rutat Sfintele Icoane? Diavolul hulei de multe ori batjocoreste pe Dumnezeu si cele ce se s vrsesc

n timpul Sfintei Liturghii. Dar nu sufletul omului rosteste aceste cuvinte, ci


14/61

nsusi diavolul. Astfel cum ar putea oamenii huli si binecuvnta n acelasitimp? Satana pune pe oameni s huleasc pe Dumnezeu cnd sunt mniosi sau cnd nu li se mplinesc dorintele. Exist si un nainte merg tor al duhurilor necurate, care ne ia n primire ndat ce ne scul m din somn si ne

ntineaz primul nostru gnd. Cnd ne trezim, trebuie s ne nsemn m cu Sfnta Cruce si s ne rug m. Necuratul diavol are obiceiul s ne s geteze cu amintiri urte si gnduri desfrnate n momentul n care nchidem ochii ca sdormim. Potrivnicul mntuirii noastre ne lupt ca s nu ne rug m cnd ne trezim din somn sau cnd ne culc m, nainte si dup mas , sau s nu

mplinim tot canonul de rug ciune, post si milostenie. El ne r peste stihurile din gur si ne adoarme n timpul rug ciunii. Potrivnicul diavol sopteste la urechile copiilor s nu asculte de p rinti si educatori, s nu nvete, s fug de la scoal si de acas , iar n cazul cel mai

grav s se sinucid (pentru a se r zbuna pe p rinti). Vr jmasul m ntuirii

noastre spune celor slabi n credint s mearg la vr jitoare, descnt toare si ghicitoare. Acolo s vrsesc false minuni cu puterea lor diavoleasc (Iesirea 7, 8, 9, 10). Necuratii diavoli nvat pe oameni s fac p cate mpotriva firii: malahie, sodomie...Diavolii p trund n trupurile oamenilor, punnd mai nti st pnire pe mintea, gndurile si imaginatia lor. Prin p catele de moarte s vrsite de om, mintea acestuia pierde darul Duhului Sfnt si nu se mai poate smeri si luptacu diavolii. Oamenii fiind astfel f r ap rare si lipsiti de ajutorul lui

Dumnezeu, vor fi usor nvinsi de diavoli. Sunt si situatii n care, pentrup catele p rintilor, diavolii se s l sluiesc n copii. In afar de gndurile rele pe care le transmit omului demonii mai pot ataca partea sensorial si vointa omului. Sfntul Nil Sinaitul ne spune: "Cnd demonul cel zavistic nu izbuteste s pun n miscare mintea omului, el actioneaz atunci asupra sngelui si a umorilor, pentru ca prin ele s aprind atunci imaginatia si s-o umple de nchipuiri p c toase". Actionnd asupra trupului, demonul r scoleste n om senzualitatea, furia, mnia, mhnirea, mndria si celelalte patimi. Acestea se pot vedea si din

viata Sfintei Mucenite Iustina, c reia necuratul duh, trimis de un mare

vr jitor, i-a dezl ntuit simturile senzualit tii si volupt tii. Dar demonul a fost alungat prin rug ciunea sfintei, cu Harul lui Dumnezeu.Deci, diavolii ne insufl diverse gnduri rele, pe care omul neduhovnicesc nu poate s le deosebeasc si le ia ca gnduri proprii. Acceptnd gndurile rele, omul devine un promotor al vointei diavolesti, care ncetul cu ncetul vapune st pnire pe el. Astfel poate deveni omul inconstient, un slujitor al


15/61

diavolilor. Iar acest lucru se ntmpl att la oamenii simpli, ct si la cei cu functii sociale sau politice.Alteori, vointa unui astfel de om este att de puternic unit cu diavolii, nct nu mai ascult de sfaturile duhovnicului. Demonii, n lupta pe care o duc

mpotriva crestinilor nu cunosc asezarea inimilor lor, nu le pot cunoastegndurile. Dar ei le deduc, dup cuvintele pe care le vorbim, dup gesturile pe care le facem. (Dup cum mergem, dup cum privim, dup cum vorbim, demonii pot s cunoasc starea noastr sufleteasc l untric ). De asemenea, dup cum primim gndurile p c toase pe care ni le transmite, diavolul intuieste p catele spre care noi suntem nclinati. Astfel, n timpul rug ciunii personale sau n timpul slujbelor bisericesti, demonii caut s ne

ntunece mintea noastr cu gnduri necurate, potrivite cu nclinatiile noastre spre p cate, ne nvat Evagrie monahul.

Sfntul Isidor Pelusiotul spune: "Diavolul nu stie care ne sunt gndurilenoastre, pentru c acest lucru tine exclusiv de puterea lui Dumnezeu. Ins el ne ghiceste gndurile dup gesturi si vorbe. Astfel, de exemplu, vede c cineva priveste cu patim la frumusetea cuiva. Profitnd de nclinarea acestuia, de ndat i transmite gnduri si imagini desfrnate".R zboiul diavolilor cu gndurile este mai cumplit dect r zboiul cu lucrurile. Pentru c r zboiul cu lucrurile are trebuint de timp, loc si iscusint . Ajutor

mpotriva acestor lupte netrupesti ni s-a dat rug ciunea curat , din care pricin s-a rnduit s se fac nencetat (1 Tesalonicieni 5,17). Rug ciunea

ajutat de harul lui Dumnezeu nt reste mintea pentru lupt , ca una ce poate

s lupte f r trup. In afar de aceasta, diavolii pot transmite energie p c toas omului (de desfrnare, mnie, betie, mndrie...). Dar si pot reface vigoarea pe seamaenergiei p c toase a omului, energie eliminat de om n procesul desf t rii vicioase. Sfntul Ioan Sc rarul spune c diavolii nu se bucur de nimic mai mult, ca de putoarea (energia) desfrn rii. Sfntul Ioan Damaschinul spune c ngerii "contempl pe Dumnezeu, att ct este posibil lor. Aceasta fiind hrana lor".

Demonii, pentru care contemplarea lui Dumnezeu n Duhul Sfnt nu esteposibil , pot c p ta energie unii de la altii, dar si energie p c toas , de la omul p c tos. Pentru aceasta, ei trebuie mai nti s -l fac pe om asemenea lor, c p tnd astfel acces n sufletul lui. Un om p timas si desfrnat este o surs de energie p c toas important pentru duhurile necurate. Diavolii aprind n el patimile, care i vor devora toate fortele vitale. In acelasi timp,diavolii se hr nesc cu aceast energie a p catelor.


16/61

In afar de aceasta, duhul necurat care st pneste pe un om p c tos i foloseste trupul ca pe un instrument, pentru o mai mare realizare a patimiilui. (Exemple: artistii de filme desfrnate, pornografice, cnt retii de muzic desfrnat si satanic , conduc torii si oamenii de cultur atei si eretici).

Iat , deci, nc o pricin pentru care diavolii se lipesc de omul p c tos din toate p rtile. De remarcat este si faptul c diavolii pot nzestra pe oamenii p c tosi cu energie p c toas demonic deosebit , care le d posibilitatea oamenilor supus vointei diavolesti s trudeasc necontenit pe t rmul

nmultirii p catelor n lume. In virtutea esentei lor distructive, demonii, lipsiti de capacitatea de a crea, si nimicesc n cele din urm propriii lor discipoli.Darul Duhului Sfnt cur teste si sfinteste att trupul, ct si sufletul omului, iar energia p c toas a diavolilor este distructiv si pentru trup si pentru

suflet.

1.7. De ce majoritatea oamenilor nu v d si nu simt pe diavoli?

In Rai, Adam si Eva se aflau n comuniune haric cu Dumnezeu si cu ngerii luminii pe care i vedeau si cu care comunicau. C derea n p cat a str mosilor nostri, z mislirea n f r delegi si nasterea n p cat ne-a f cut incapabili s -i vedem pe ngeri. Lumea nev zut a duhurilor s-a deschis ns celor curati cu inima (Mt. 5,8). Pe acestia demonii nu-i mai pot am gi.Pentru ca oamenii s -i vad pe demoni, ei trebuie s se sfinteasc si s ating

treapta des vrsirii crestine. Cu ng duinta lui Dumnezeu au v zut ngeri si oameni care au tr it o viat p c toas (exemplu: falsul prooroc Varlam). Sfintii P rinti spun c pentru un om nepreg tit este foarte primejdios si p gubitor s vad pe demoni. Iat ce spune Sfntul Ioan Gur de Aur: "Cti demoni umbl n v zduh? Dac Dumnezeu ar ng dui s ne arate chipul lor hidos si resping tor, ne-am iesi din minti".Trupul nostru material este ca un paravan salvator, p zindu-ne de vederea

nfricos toare a demonilor, care ne-ar duce la soc psihic si tulburare a mintii. Prezic torii, vr jitorii si magii, intrnd n mod constient n leg tur cu

demonii, v d aceste duhuri necurate. Practicarea sistemului antihristic yoga

si a altor religii de orientare dec zut si demonic te ajut s ai vedenii de la duhurile necurate, care din p cate sunt crezute c ar fi vedenii dumnezeiesti. In leg tur cu visele, Sfintii P rinti ai Bisericii Ortodoxe ne-au dat "regula de aur" pentru interpretarea viselor: "s nu crezi n vise si n vedenii".Arhiepiscopul Inochentie al Hersonului, ntrebat fiind de ce multi oameni nusimt prezenta demonilor, a r spuns: "Pentru a simti asupra ta atingerea


17/61

duhului ntunericului, trebuie s fii tu nsuti luminos, iar p catul nseamn ntuneric". Pe o hain alb , curat , se vede orice pat , iar pe o hain murdar , neagr , nu se v d nici petele cele mai mari. Intr-un suflet curat, luminos si neprih nit, un singur gnd trimis de diavol produce sup rare,

greutate si durere sufleteasc . Iar pentru un suflet p c tos, ntunecat si plin de pofte, gndurile diavolesti sunt imperceptibile sau sunt acceptate cu marepoft si pl cere. Insusi duhurile necurate caut prin toate chipurile s se fac ct mai putin perceptibile. Pentru c dac ar fi usor de v zut, cei mai multi oameni ar fugi de diavoli. Deci, iat c demonii, dominnd tiranic asupra p c tosilor, caut totodat s -i conving cu iluzia c ar actiona ei nsisi si c ar fi absolut liberi n toate.

1.8. Lupta crestinilor cu diavolii

Comuniunea haric (unirea mistic ) cu Mntuitorul Iisus Hristos izb veste pe cei credinciosi de robia diavolilor, numai n cazul n care credinta lor estedes vrsit . Dar pentru c nu toat lumea atinge des vrsirea, puterea diavolului n lume continu s -i domine pe cei nedes vrsiti, pe m sura patimilor lor. La fel se ntmpl si cu cei necredinciosi.Deci numai cei credinciosi se pot izb vi de diavoli, prin puterea lui Hristos, pe care o primesc prin Sfintele Taine, prin rug ciune si prin celelalte fapte bune crestine. Cei care se r stignesc n Hristos, cu patimile si p catele lor, au putere de a birui pe diavoli. Pentru c numai prin intermediul p catelor si al

sl biciunilor demonii se lipsesc de sufletul omului. Atta timp ct omul tr ieste n p cate, el este orb si surd fat de Lumina Evangheliei. Sfntul Grigorie de Nissa spune: "...Cnd fiinta noastr a c zut n p cat, Dumnezeu n-a l sat c derea noastr f r Providenta Sa, ci n ajutorul vietii fiecaruia pune un nger, iar pe de alt parte Satana ncearc s fac acelasi lucru, prin mijlocirea unui demon viclean care ar d una vietii omenesti".Omul ns , aflndu-se ntre nger si demon, prin el nsusi i d putere mai mare unuia, fat de cel lalt, asupra sa. El si alege prin liber vointa sa un

nv t tor (sf tuitor) din cei doi. Ingerul lui Dumnezeu i ndreapt gndurile

c tre faptele virtuoase, iar diavolul l ispiteste cu pl cerile materiale, din care

nu exist nici o n dejde de mntuire. Dup cum afl m din scrierile Sfintilor P rinti, omul este acela care, n cele din urm , face alegerea ntre bine si r u. Atunci cnd crestinul colaboreaz cu ngerul lui Dumnezeu, cu ajutorul Duhului Sfnt va nfrunta usor pedemoni. Cuviosul Ioan din Carnaf spune c atunci cnd crestinii rugndu-se rezist cu b rb tie ispitelor, se c iesc pentru p catele f cute, rabd cu


18/61

blndete ispitele, diavolii se chinuiesc si se ard, dar crestinilor nu le este dats vad acest lucru, ca s nu se mndreasc . Rug ciunea, care face ca harul Duhului Sfnt s se reverse asupra omului, unindu-l cu Dumnezeu, i arde pe demoni, iar acestia nesuferind focul haric,

fug cu vaiete. Iat de ce, ori de cte ori necuratul duh ne ispiteste, trebuie s ngenunchiem la rug ciune, care ne aduce harul lui Dumnezeu si cu care vom fi de nebiruit. In viata liturgic este cunoscut puterea rug ciunii si a t miei de a lunga duhurile rele. de asemenea, diavolii sunt arsi si alungati de Dumnezeu, care lucreaz prin Icoanele F c toare de Minuni si prin Moastele Sfintilor.

1.9. De ce au nevoie diavolii de jertfe?

Un alt fel de hran (energie) pentru demoni sunt jertfele. Iat ce spune Sfntul Vasile cel Mare: "Demonii, ca unii ce sunt c zuti prad volupt tii si patimilor, se desf teaz si se hr nesc cu ofrande. In timp ce jertfele se ard n foc, sngele lor se transform prin ardere n vapori si descompunndu-se n felul acesta n particule fine, se prefac ntr-o stare ce corespunde esenteidemonilor. Ei se hranesc cu aceste emanatii, desigur nu asa ca si cum le-armnca sau si-ar umple cu ele pntecele, ci asemenea unor animale (stridii sialte f pturi de acest fel), care primesc hrana cu ntreaga lor fiint . Din aceasta pricin demonii devoreaz cu l comie gazele ce se produc n urma

arderilor jertfelor si inhaleaz fumul aromatelor, ca substante pe care si le-au adaptat pentru hran . Iat cum se explic cultul jertfirilor n fata statuilor idolilor, la popoarele p gne".Toti idolii la care se nchin p gnii sunt nconjurati de diavoli, care si g sesc pl cerea n jertfele care se fac. Iat de ce toate sectele satanice aduc

jertfe de animale si chiar umane demonilor la care se nchin si slujesc. Cnd se aducea jertf unui idol (demon), o parte din ea era destinat demonului. De aceea, cel care bea din paharul umplut pentru jertfele idolesti, bea dinpaharul demonului (1 Cor. 10,21).

Pentru falsele minuni pe care le f ceau demonii, oamenii le aduceau jertfe si

le ofereau onoruri, m gulind astfel orgoliul satanei. Astfel de oameni sunt asa de uniti cu demonii, nct atunci cnd Dumnezeu s vrsea prin crestini o minune dumnezeiasc , acestia i prigoneau si-i omorau.

1.10. De ce ng duie Dumnezeu existenta diavolilor?

Din iconomie dumnezeiasc , diavolul n-a fost trimis n Gheena sortit lui, ci


19/61

a fost l sat dezlegat pentru probarea si cercetarea omului si a voii lui libere, pentru ca f r voia sa s -i fac pe sfinti mai ncercati si mai drepti si s le fie pricin de si mai mare slav , iar siesi s -si adune osnd si mai ndrept tit , prin r ul pe care l face si cu ispitele pe care le ridic mpotriva oamenilor.

C petenie a veacului acestuia si st pnitor al celor v zute a fost la nceput omul, fiind rnduit la aceasta de Dumnezeu. Pentru c nici focul nu putea ceva asupra lui, nici fiarele nu-l v t mau, nici otrava nu avea efect asupra lui. Dar odat ce a fost am git de diavol, a pierdut harul Duhului Sfnt si st pn al lumii a devenit diavolul. Din aceast cauz , vr jitorii si fermec torii devin prin puterea diavoleasc f c tori de minuni diavolesti. Ei st pnesc otr vurile si apa si focul, dup cum au ar tat vr jitorii din Egipt, care s-au mpotrivit lui Moise (lesirea 7, 8, 9, 10) si Simeon care s-a luptat

mpotriva Sfntului Apostol Petru.

Sfntul Ignatie Brianceaninov spune: "Porunca dat de Dumnezeu n Rai,

care interzice omului s guste din rodul pomului cunoasterii binelui si a r ului, nu a fost anulat . Ea l ncearc mereu pe om, pn ast zi. Mereu este prezent lng noi diavolul si ne ndeamn s gust m din rodul oprit. El nu

nceteaz s ne ademeneasc prin cuget ri p c toase si lumesti, dezl ntuindu-ne nem surat patimile". Sfntul Ioan Gur de Aur ne spune exact motivele pentru care Dumnezeu

ng duie existenta diavolului si nu-l mpiedic s ne atace cu ispitele sale: "n primul rnd ca s cunosti c te-ai f cut mai puternic dect diavolul,

nsemnndu-te, n numele lui Hristos, cu Crucea d t toare de viat ; n al

doilea rnd, pentru trai n smerenie si a nu te preamri prin bog tia darurilor si s nu uiti neputinta ta si puterea celui care te ajut ; n al treilea rnd pentru c acest duh necurat, v zndu-ti r bdarea cu care rezisti ispitelor, s se conving c l-ai p r sit cu des vrstre si te-ai dep rtat de el; n al patrulea rnd, pentru a avea o cunostint clar asupra comorilor ce ti sunt

ncredintate, c ci diavolui nici nu ar ncerca s te atace dac te-ar vedea pe treapta cea mai de sus a neprih nirii".

CAPITOLUL IIR zboiul duhovnicesc

2.1. Lumea duhovniceasc - nev zut Crestinul este un lupt tor duhovnicesc n fiecare clip a vietii sale cu trupul, cu lumea p c toas si cu diavolii. Sfntul Prooroc David ne spune: "C lcatu-m-au vrajmasii mei toat ziua, c multi sunt cei ce se lupt cu mine din n ltime" (Ps. 55,2).


20/61

Noi ne afl m n stare de r zboi cu diavolii si trebuie s cunoastem foarte bine pe vr jmasii nostri, s cercet m cu ntelepciune scopurile si planurile lor. Dar pentru a afla ct mai multe despre acesti vr jmasi ai nostri, trebuie s apel m la Sfnta Scriptur si la nv t turile Sfintilor P rinti ai Bisericii

Ortodoxe.Diavolii sunt supusi satanei, iar oamenii care se aseaz voluntar sub sfera lor de influent se numesc fii ai diavolilor (1 Ioan 3,8). Dumnezeu pune la

ncercare virtutile oamenilor prin diavoli, c rora le d voie limitat ca s -i ispiteasc (Iov 1,12; Zah. 3,1). Oamenii au fost ispititi si nselati de diavoli, chiar din Rai (Gen. 3,1).Dup ntruparea si nvierea Domnului nostru Iisus Hristos, Satana a fost dezbr cat de putere (Ioan 2,13), dar el continu s ispiteasc pe oameni (Ioan 5,15). Un om poate fi luptat de unul sau mai multi diavoli (Marcu 5,9).

De la dumnezeescul Botez, crestinul primeste un nger p zitor, care l ajut

prin gnduri si har s fac faptele cele bune. In acelasi timp un diavol l ispiteste spre p cate si astfel i ncearc virtutea (1 Petru 1,6-7; Iov 7,18; Iacob 1,2).Monahii si monahiile primesc la Sfnta Tain a C lug riei, darul Duhului Sfnt si sapte ngeri care l vor ajuta s se mntuiasc . Iar satana trimite sapte diavoli (duhul mndriei, duhul slavei desarte, duhul mniei, duhull comiei pntecelui, duhul trnd viei, duhul desfrn rii si duhul mhnirii) ca s -i ispiteasc . Dac ns din trnd vie si din mndrie monahul va c dea n

p cate de moarte, darul lui Dumnezeu si cei sapte ngeri se vor ndep rta de

la el, iar cele sapte duhuri necurate vor pune st pnire pe inima lui (Matei 12,45). Deci mintea omeneasc se afl la mijloc, ntre nger si diavol. Sfintele Puteri ngeresti ne ndeamn spre faptele cele mntuitoare, iar puterile noastre naturale, hot rrea cea bun si Harul lui Dumnezeu ne ajut . La rndul lor, atacurile diavolilor sunt ajutate de patimi si de hot rrea cea rea. Asadar, mintea noastr este lesne alunec toare si usor se pogoar c tre cele veselitoare ale lumii acesteia, uitnd bun t tile cele vesnice. Pentru p zirea de ispitirile simturilor, cnd se adun gnduri desarte si ntunecate

asupra mintii noastre, s ne rug m, s mergem la Biseric , s ne spovedim,

s vorbim si s cerem binecuvntarea p rintilor celor duhovnicesti. Urtorul de bine, diavolul, amestec lucrurile, adic binele cu r ul (Facerea 3,4-5), ca s nu poat face mintea noastr p c toas deosebirea ntre bine si r u (Sfntul Efrem Sirul, Proloage, p. 298). Sfntul Petre Damaschinul ne spune: "Toate le-a f cut Dumnezeu spre folosul sufletului nostru. Ingerii care ne p zesc si ne nvat , iar diavolii ne ispitesc spre a ne smeri si a alerga


21/61

la Dumnezeu. Prin frica de ispitele duhurilor necurate ne izb vim de n ltarea mintii si de nep sare. Ingerii, fiind slujitorii dragostei dumnezeiesti si ai p cii, se bucur de poc inta si ndreptarea noastr si de sporirea n virtute. De aceea se str duiesc s ne umple de vederi duhovnicesti si ne ajut

la tot lucrul mntuitor. Diavolii, dimpotriv , fiind pricinuitorii r ut tilor, se bucur de sc derea noastr n virtute si se str duiesc s abat sufletele noastre spre n luciri urte".Crestinul ortodox poate fi luptat de diavoli astfel:I. Prin patimile trupului s u:a) Patimi care se nasc din puterea poftitoare a sufletului omenesc:desfrnarea, lenea, l comia pntecelui, iubirea de bani;b) Patimi care se nasc din puterea mnioas a sufletului: mnie, ur , zavistie, invidie, pizm , r zbunare;

c) Patimi care se nasc din puterea rational a sufletului: mndrie, slav

desart , erezie, dezn dejde, sinucidere. II. Prin intermediul oamenilor p c tosi: a) Prin poftele si p catele oamenilor;b) Prin oamenii p c tosi care se afl sub lucrare diavoleasc . III. Direct de diavoli.Crestinul care se roag cu smerenie si cu credint si apeleaz la Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe este ajutat de darul lui Dumnezeu si de IngerulP zitor ca s lupte mpotriva diavolilor. Duhovnicul poate alunga diavolii

care lupt pe crestini potrivit cu cresterea sa duhovniceasc , astfel:

a) Direct cu Darul Duhului Sfnt;b) Duhovnicul prin binecuvntare d puterea lui Dumnezeu celui ispitit de diavoli, ca s lupte si s biruiasc si astfel s se ncununeze. Diavolii atunci ne lupt mai tare cnd postim, cnd ne rug m, cnd ne smerim mai mult. Pentru a iesi biruitori n aceste lupte cu diavolii, trebuie smergem pe calea de mijloc (mp r teasc ), sub binecuvntarea unui duhovnic iscusit, s postim, s priveghem si s ne rug m dup puterea si darurile pe care avem de la Dumnezeu. Cei care se nevoiesc peste putere

sunt biruiti de diavoli si cad n p cate mari: mndrie, slav desart , mnie,

ur , neascultare, sodomie, zavistie. Cei care din lenevie nu ndeplinesc poruncile dumnezeiesti, cad n p cate: lene, desfrnare, iubirea pntecelui, iubirea de arginti...

2.2. Caracteristicile r zboiului cu diavolii

Pentru a cunoaste mai bine pe vr jmasii nostri diavoli, iat cteva


22/61

caracteristici ale r zboiului nev zut: 1. R zboiul diavolilor cu oamenii este continuu. In timpul acestei vieti p mntesti, diavolii ne r zboiesc continuu, iar atunci cnd nu ne atac la vedere, ne lucreaz n ascuns.

Sfntul Simeon, Noul Teolog zice: "R zboiul este permanent si ntotdeauna este nevoie ca ostasii lui Hristos s aib armele asupra lor. Nu este zi sau noapte, nici m car o clip n care acest r zboi s nceteze, ci fie c mnc m, fie c dormim, fie c lucr m, fie c ne rug m, n toiul luptei suntem". 2. R zboiul diavolilor cu oamenii este necrut tor. Sfntul Antonie cel Mare spune c : "Diavolii sunt necrut tori, ndr zneti si nerusinati. Nu se dau

napoi de la nimic. Se arunc n lupt cu o furie nest pnit si uzeaz f r scrupule de toat forta si viclenia de care dispun".Sfintii P rinti spun c diavolii sunt st pnitorii ntregului p mnt si se afl

sub conducerea satanei, lucrnd la pierderea sufletelor omenesti. Trebuie s

stim un lucru important: diavolul poate s ne atace, dar nu ne poate birui. Intr-un citat al nv t turii Bisericii noastre se spune c "Diavolul poate lupta

mpotriva omului, dar nu-l poate birui. Acest lucru nseamn c putem deveni biruitori asupra diavolilor". Iar Sfntul Apostol Pavel scrie:"Dumnezeu nu va ng dui ca s fim ispititi peste puterile noastre, ci odat cu ispita, ne va aduce si sc parea din ea" (1 Cor. 10,13). Niciodat Dumnezeu nu ne va l sa s fim ispititi peste puterile noastre, c ci dac s-ar ntmpla aceasta, lupta ar fi inegal , iar Dumnezeu nedrept. "Dac cineva nu se face

de bun voie rob diavolilor, nu va avea diavolul nici o putere asupra lui".

3. Din acest r zboi cu diavolii ne putem ncununa. Sfntul Ioan Sc rarul zice: "Inmultindu-se razboaiele se nmultesc si cununile. Astfel se ntmplde multe ori ca diavolii, f r s vrea, ne fac mai atenti, mai rvnitori". In vremea ispitelor simtim nevoia arz toare de a ne afla mereu mai aproape de Dumnezeu. Cnd vicleanul diavol ne nfricoseaz si ne tulbur , atunci ne facem mai ntelepti, atunci ne cunoastem pe noi nsine si atunci alerg m degrab la Dumnezeu.0 alt "calitate" a diavolilor este aceea de clevetitor si brfitor. Cleveteste pe

om n fata lui Dumnezeu (lov 1,9-11) si n fata semenilor s i. Despre acest

lucru avem m rturii n Apocalips , care spune despre r zboiul ce s-a f cut n Cer ntre r zvr titul Lucifer si ceilalti ngeri si despre c derea tagmei luciferice, care nu numai pe Dumnezeu clevetea, ci si pe oameni (Apoc.12,7-10). Iat ce izvor nesfrsit de r utate este diavolul, care nu se m rgineste numai a ispiti pe oameni, ci merge si-i cleveteste naintea lui Dumnezeu. Ura lui mpotriva noastr este extrem de periculoas si


23/61

nversunat . Pentru aceasta s ne gndim mereu c de multe ori noi nsine l sndu-ne p c liti, ntindem minile prietenoase si facem pact cu diavolii. 4. R zboiul diavolilor este nversutat si nimicitor. Dac diavolul este nfrnt

n atacurile sale asupra noastr , el se mnie si se s lb ticeste mai tare.

Oamenii lui Dumnezeu vor fi mereu atacati de diavoli, cu mnie s lbatic , atta timp ct ei se vor mpotrivi si se vor lupta contra lui. R zboiul acesta al nostru cu diavolul este st ruitor si necontenit, iar diavolul foloseste toat viclenia sa, uzeaz de toate armele si uneltele sale.Sfntul Teodor Studitul spune c "Diavolul umbl ca un leu ce r cneste, c utnd pe cine s nghit , fie din mireni, fie din c lug ri. Si nu-i ajunge atta, ci caut n fiecare clip s -i lege cu mai multe funii ale p catelor, ca s nu se mai poat poc i, ci s mearg n iadul cel vesnic". Scopul diavolului, spune Sfntul Antonie cel Mare, este s ne mpiedice s

urc m n locul de unde au c zut ei, adic la Cer. Lucrul cel mai de seam

este s z d rniceasc mntuirea noastr . Demonii se str duiesc n primul rnd s ndep rteze pe om de Dumnezeu, fiind plini de invidie si r utate fat de oameni. Prin urmare, diavolii sunt gata spre v t mare, c ci nu sufer s vad c oamenii se mntuiesc cu darul lui Dumnezeu (Sfntul Antonie cel Mare). Orice dorint a noastr spre viata duhovniceasc face pe Sfintii ngeri s se bucure, iar pe diavoli s se ntristeze. Domnul nostru Iisus Hristos a numit pe diavoli "ucigasi de oameni", c ci ce altceva nseamn s vrsirea p catului, dect pierzarea omului si ndep rtarea

de Dumnezeu. Dumnezeu, Sem n torul cel Bun, seam n n ogorul

sufletului nostru semintele cele bune, ale binelui, dar vine diavolul siseam n zzaniile sale, semintele r ului. Si astfel, fiecare om se face cmp de lupt aprins, ntre bine si r u. Scopul principal al diavolului este de a strica chipul lui Dumnezeu din om si de a ne robi nencetat, f r de mil . "In sfrsit, fratilor, nt riti-v n Domnul si ntru puterea t riei Lui. Imbr cati-v cu toate armele lui Dumnezeu, ca s puteti sta mpotriva uneltirilor diavolilor. C ci lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci

mpotriva ncep toriilor,mpotriva st pnitorilor ntunencului acestui

veac,mpotriva duhurilor r ut tii, care sunt n v zduh. Pentru aceea luati

toate armele lui Dmnnezeu, ca s puteti sta mpotriv n ziua cea rea si, toate biruindu-le, s r mneti n picioare" (Efes 6,11-13). Iar Sfntul Apostol Iacob ne spune: "Dumnezeu, celor mndri le st mpotriv , iar celor smeriti le d har. Supuneti-v deci lui Dumnezeu. Stati mpotriva diavolului si el va fugi de la voi. Apropiati-v de Dumnezeu si se va apropia si El de voi" (Iacob 4,6-8).


24/61

2.3. R zboiul celor trei cete diavolesti cu crestinii

Deoarece lupta noastr nu este mpotriva sngelui si a trupului (Efes. 11,2; VI,12), cum zice Sfntul Apostol Pavel, cei care ne r zboiesc puterile

noastre n ascuns trebuie s fie v zuti ca o alt lume nev zut . Pentru c cele trei cete diavolesti lupt pe crestinii care se nevoiesc, actionnd asupra celor trei puteri sufletesti ale oamenilor (puterea poftitoare, puterea mnioas si puterea rational ).Abisul nem surat al poftei este luptat de prima ceat diavoleasc , ce revars din putoarea sa poftitoare n oameni. Mniei sau iutimii i corespunde a douaceat diavoleasc , ce injecteaz n om patimi de st pnire lumeasc . Acesti diavoli pot s fie biruiti de oamenii care ntorc cu b rb tie puterea mnioas asupra vr jmasilor nev zuti. In sfrsit, st pnitorii v zduhului, ceata

diavolilor rationali (arhiconi) si trimit atacurile mpotriva mintiloroamenilor ce se ndeletnicesc cu stiinta cunoasterii (filozofia, teologia,imaginatiile) si i ndeamn la f urirea de idei contrare lui Dumnezeu. Pentru c nsesi momelile lor, gndurile insuflate iau forma de gnduri nalte sau de n luciri luminoase, n sensul material sau intelectual al cuvntului. Astfel, aceste duhuri vor s st pneasc marea, p mntul si v zduhul.

2.3.1. Cele trei cete diavolesti

Diavolii, fiind mai nainte de c dere duhuri si c znd din imaterialitatea lor,

au c p tat o oarecare grosime (materialitate), dup ispitele pe care le lucreaz si de care sunt mbibati. "Pierznd diavolii bucuria duhovniceasc - ngereasc , p timesc si ei voluptatea p mnteasc , la fel ca si oamenii, prin deprinderi si patimi trupesti" (Sfntul Grigorie Sinaitul).Din aceast cauz si sufletul omenesc, zidit dup chipul si asem narea lui Dumnezeu, rational si gnditor, a devenit, din p cate, dobitocesc si nesimtitor duhovniceste si aproape f r de minte, iar prin pl cerile de lucrurile materiale nu mai cunoaste pe Dumnezeu. Pentru c deprinderile rele si p catele prefac firea si schimb lucrarea firii. Astfel, s-au format si

cele trei cete diavolesti:I. Prima ceat diavoleasc este ceata duhurilor desfrnate si b loase, care actioneaz ca niste lipitori asupra puterii poftitoare a oamenilor. Ei se hr nesc cu putoarea pl cerilor desfrnate ale oamenilor. Acesti diavoli plutesc n puterea poftitoare a oamenilor, n desfrnare, l comia pntecului,

n lene, n oceanul b uturii, ca unele care sunt lunecoase prin fire si se bucur de umezeala pl cerilor nerationale. Ele ridic asupra omului valuri de


25/61

gnduri de ntin ciune.II. A doua ceat diavoleasc o reprezint ceata diavolilor mniosi, care este mnioas si r zbun toare, ca niste fiare mnc toare de trupuri, ca niste cini care ling snge si se hr nesc cu putreziciuni. Ea are ca locuint puterea

mnioas a oamenilor.III. A treia ceat diavoleasc este ceata diavolilor rationali-arhiconi, care sunt cei mai apropiati slujitori ai satanei si se ocup n special cu interpretarea eretic a Sfintelor Scripturi. Ele sunt duhuri usoare si subtiri, ca niste duhuri aeriene si actioneaz asupra puterii rationale, contemplative a sufletelor omenesti, aducnd n mintile oamenilor ereziile, filozofiile nalte,n lucirile, vr jitoriile... Uneori se arat n chipuri de p s ri si de ngeri (2 Corinteni 11,14) ca s am geasc pe crestini (Pilocalia VII, p. 143).

2.3.1.1. Ceata diavolilor poftelorDiavolul din ceata diavolilor poftitori se ridic mpotriva crestinului, care se roag n inim , ca unul ce-si are puterea ndreptat spre pofta de la bru la buric a omului. El arunc asupra crestinilor puterea arz toare a s getilor sale, avnd poftele din om ca pe un adnc n care p trunde, f cndu-l s fiarb si umplndu-l de necur tii. Apoi l aprinde cu desfrn ri si pl ceri p c toase. Dar cum sunt r zboiti crestinii de acesti diavoli? Ei le insufl oamenilor gnduri necurate de desfrnare, de lene, de mncare si b utur , de iubire de bani si somn peste m sur , fiind ajutati n ispitele lor de poftele si p catele

oamenilor, de filme, de muzic , de oameni desfrnati, betivi...Slujitorii cei mai puternici ai acestor cete diavolesti sunt propov duitorii patimilor trupesti: regizori, actori, scriitori, cnt reti, care prin filme, c rti, reviste, casete si videocasete ispitesc pe crestini ca s -i prind n mrejele lor. Acest soi de diavoli pot fi alungati cu ajutorul lui Dumnezeu, prin nfrnareapoftelor, post, rug ciune, priveghere, spovedanie, Sfnta Imp rt sanie, participarea regulat la Sfnta Liturghie, ascultare de duhovnic si munc binecuvntat .

2.3.1.2. Ceata diavolilor mnieiPuterea mnioas pe care o are crestinul pentru a lucra fapta bun crestin si pentru a se mpotrivi diavolilor, aceast ceat diavoleasc o schimb spre ura si distrugerea aproapelui.Acesti diavoli sunt naintemerg torii mniei, urii, invidiei, pizmei, zavistiei, uciderii, asupririi s racilor, sodomiei, p catelor

mpotriva firii, r zbun rii... Cnd muncim fizic si efectu m un efort mare, puterea mnioas pe care o


26/61

avem n acele momente i lupt si ndep rteaz pe diavoli. De aceea, acesti diavoli aduc n mintea noastr cuvinte de hul mpotriva lui Dumnezeu si a Bisericii si ne ndeamn la njur turi, ur , ceart si agresiuni asupra aproapelui. Trebuie s ne rug m cu rug ciuni scurte cnd muncim, pentru ca

puterea mnioas pe care o avem n acele momente si Harul lui Dumnezeu s izgoneasc pe diavoli de la noi si de la aproapele nostru. Dac nu ne vom ruga, diavolii vor transforma puterea mnioas pe care o avem n gnduri si cuvinte de hul mpotriva lui Dumnezeu si aproapelui.Cnd suntem mniosi, cineva (diavolul) ne ndeamn s lovim. Cnd diavolul se ndep rteaz si mnia trece, ne pare r u de faptele rele pe care le- am f cut. Cel mai tare lupt diavolii pe cei care construiesc biserici ortodoxe, aducnd ispite mari asupra preotilor, att prin oameniinecredinciosi, ct si prin ceilalti. Acesti diavoli sunt ndep rtati cu ajutorul

Harului lui Dumnezeu prin rug ciune si munc binecuvntat , prin iertare si

dragoste sfnt crestin , smerindu-ne n ispite.

2.3.1.3. Ceata diavolilor rationali (arhiconi)

Diavolii arhiconi ispitesc pe oameni cu iubirea de sine, cu mndria, slavadesart , erezia, necredinta (ateismul), nebunia, dezn dejdea si sinuciderea. Satana este "teologul iadului" si se ocup n mod special cu interpretarea gresit a Sfintelor Scripturi, avnd n ajutor ceata diavolilor arhiconi. Diavolii rationali sunt foarte puternici si actioneaz rapid asupra mintii

oamenilor mndri, inspirndu-le idei potrivnice nv t turii de credint ortodoxe, a revelatiei dumnezeiesti.Acesti diavoli rationali sunt nv t torii sectarilor, ai schismaticilor, ai ereticilor, ai filozofilor, ai liber cuget torilor, care prin conlucrare cu diavolii teologi si formeaz propria lor credint sectar , eretic , atee. Insusi Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos este ispitit de Satana, cu citate din SfntaScriptur , interpretate gresit de Satana. Dar Mntuitorul nostru Iisus Hristos

i r spunde tot cu citate din Sfnta Scriptur , alungndu-l(Matei4,3-10). Diavolii rationali au actionat asupra ierarhiei Bisericii Apusene, care a

ad ugat astfel n Simbolul Credintei pe Filioque, nv t tura gresit c Duhul

Sfnt purcede si de la Fiul lui Dumnezeu. Aceast adeziune a Bisericii Apusene la nv t tura diavolilor rationali a condus, n anul 1054, la desp rtirea Bisericii Apusene (catolice) de dumnezeiasca Biseric Ortodox (R s ritean ), ntemeiat de Mntuitorul nostru Iisus Hristos. Minunea dumnezeiasc a revenirii Bisericii Catolice la Biserica mam - dumnezeiasca Biseric Ortodox se va petrece atunci cnd, prin Harul lui Dumnezeu,


27/61

mintea catolicilor se va lumina si smeri si vor fi alungati diavolii rationali.Ca urmare a acestei mari schisme, prin mndrie intelectual si adeziune la cete de diavoli arhiconi, au ap rut pn n zilele noastre mii de religii, ai c ror reformatori, sub inspiratie diavoleasc , au reinterpretat Sfnta

Scriptur dup dorintele si p catele lor, spre a lor pierzare (II Petru 3,16; 11 Tim. 3-5). Ca dovad c acesti predicatori sunt condusi de diavoli este si faptul c ei schimb interpretarea Sfintelor Scripturi de la o zi la alta. Orice modificare a nv t turii de credint ortodox , descoperit de Dumnezeu oamenilor, orice abatere de la adev rul absolut, dumnezeiesc, este datorat diavolilor rationali, care lucreaz asupra mintii oamenilor mndri.Harul Duhului Sfnt, care vine numai prin ierarhia Bisericii Ortodoxe(episcopi, preoti si diaconi) lumineaz prin nv t tura de credint ortodox mintile oamenilor si alung duhurile diavolesti ale necredintei si ale

celorlalte p cate.

Duhul lui Antihrist, prezent n c rtile si Bibliile sectare, ntunec mintea credinciosilor si strecoar n ea ndoiala de credint , credinta eretic , credinta schismatic , necredinta (ateismul), neasculatarea si nesupunerea fat de ierarhia bisericeasc ortodox . Preotii si crestinii ortodocsi primesc binecuvntare de la arhiereu pentru a propov dui Cuvntul lui Dumnezeu si astfel cuvintele lor sunt luminate de Harul Duhului Sfnt. Sectarii, ereticii sischismaticii primesc putere de a propov dui de la diavolii arhiconi. De aceea, Sfintii P rinti ai Bisericii Ortodoxe ne spun ca s nu discut m cu

ereticii, pentru a nu primi n mintea noastr duhurile diavolesti ale lui

Antihrist.Cuvntul scris se materializeaz pe hrtie, dar se transmite prin duh. De aceea, primind sau citind o carte sau o Biblie sectar vom primi duhurile lui Antihrist n sufletele noastre si astfel vom avea gnduri de necredint , erezie si hul n mintea noastr . Odat cu cartea eretic primim si duhurile arhiconice, care, prin citit, p trund n mintea noastr . Mintea omului, cnd

si fixeaz atentia asupra unui obiect, intr n interactiune cu acel obiect. Citind, de pild , o carte, noi stabilim leg tura sufleteasc cu autorul ei si cu

cei care au citit sau citesc n acel moment acea carte. Dac autorul c rtii este

un crestin cu viat sfnt , care dup mutarea sa din aceast viat a ajuns la fericirea cea vesnic , sufletul cititorului are parte de bucuriile cele duhovnicesti. Dac , dimpotriv , scriitorul este un om p c tos, iar c rtile lui descriu p cate (desfrnare, betie, homosexualitate, crime, tlh rii, necredint , erezii), cititorul are p rt sire cu duhurile diavolesti, care l-au ajutat pe scriitor s scrie si s r spndeasc o astfel de carte.


28/61

Citind cu binecuvntarea preotului Sfnta Scriptur si scrierile Sfintilor P rinti, vom avea p rt sire haric cu Dumnezeu si cu Sfintii S i. Iar

n ltndu-ne prin citit la gndurile si sentimentele sfinte ale sfintilor, ne vom sfinti. In acelasi timp, sfintii care au scris cartea se roag n Cer, la

Dumnezeu, pentru noi si prin harul lui Dumnezeu ne binecuvnteaz .Este d un tor s citim literatur scris de oameni p c tosi, pentru c ne putem molipsi de p catele lor. De fapt, o carte se alege si se cump r dup poftele sufletesti. De exemplu, omul desfrnat va fi atras de literatur , muzic si filme desfrnate. Duhul desfrn rii actioneaz de la produc tor la distribuitor, la vnz tor si apoi la cump r tor (cititor). Astfel, dac cititorul care caut s cumpere o carte se uit n vitrin , iar vnz torul i arat sufleteste duhurile necurate pe care le au c rtile. Cnd dorinta p c toas sau sfnt a omului se acordeaz cu duhul pe care l transmite vnz torul, atunci

cump r torul va dori s cumpere cartea, care va fi nsotit de duhurile ei. Tot

astfel se petrec lucrurile la alegerea unei c rti eretice, atee, a unei casete eretice, atee, sau a unei videocasete.Pentru c omul p c tos vrea s p trund n tainele lui Dumnezeu, independent de vointa lui Dumnezeu, adic s devin un dumnezeu (un

nv tat), dar f r de Dumnezeu, el va fi inspirat si condus de diavol. Tainele dumnezeiesti se descoper omului pe m sura cresterii lui duhovnicesti, a smereniei, a dobndirii darului Duhului Sfnt. Cu ct omul, prin credint si fapte bune, se uneste cu Hristos prin Duhul Sfnt, el cunoaste tainele lui

Dumnezeu, dobndeste putere si har, pe care le foloseste numai pentru faptebune, potrivit cu vointa lui Dumnezeu.Or, demonii, pentru c au apartinut n trecut diferitelor ordine ale ierarhiei

ngeresti, sunt initiati, ntr-o m sur sau alta, n tainele existentei. Prin acestea ei ncearc s -i supun pe oameni, atr gndu-le atentia si interesul pentru ei, prin dezv luirea unor taine "ale cunoasterii" si nzestrndu-si discipolii cu capacit ti supranaturale. Omul, posednd aceste cunostinte magice, tainice, ajunge n stare s influenteze oamenii si stihiile naturii, devenind ns astfel un rob al duhurilor necurate, care l-au nzestrat cu

aceast putere. Fortele demonice, n virtutea ndep rt rii lor de Dumnezeu,

nu pot crea nimic, ci numai distrug. Tocmai de aceea, discipolii diavoliloraduc pe p mnt elementul distructiv, pricinuind r u oamenilor care i

nconjoar , ducnd la distrugerea lumii materiale. Acest lucru ni-l m rturiseste si Scriptura (Facerea 6,5-7).Oamenii mndri sunt atrasi de duhul diavolesc al mndriei la secte, eretici,schismatici si atei. Sufletul lor mndru nu poate primi darul smereniei si al


29/61

dragostei dumnezeiesti, ci duhul mndriei, al slavei desarte, al desfrn rii, al iubirii de bani, al mniei... Tot diavolii rationali sunt cei care insufl printre crestini si monahi duhul neascult rii, al crtirii si al nesupunerii fat de ierarhia bisericeasc .

Conduc torul necredincios al unei t ri se afl sub dominatia unei c petenii de diavoli arhiconi si este un lupt tor mpotriva dumnezeiestii Biserici Ortodoxe, a crestinilor ortodocsiajutnd pe cei care r spndesc n tar

nv t turile diavolilor arhiconi (atei, eretici, yoghini, masoni, vr jitori). El d libertate p catelor (avorturile, homosexualitatea, desfrnarea, vr jitoriile...). Atacurile diavolilor rationali sunt puternice si rapide. Mintea crestinilor,dac va fi prins de acesti diavoli cu greu se poate smeri, ca s fac voia lui Dumnezeu cea sfnt . Acesti diavoli ispitesc n special pe intelectuali. Diavolii arhiconi se ndep rteaz numai atunci cnd ne smerim cu ajutorul

Duhului Sfnt.Cele trei mari puteri sufletesti ale omului (puterea poftitoare, putereamnioas si puterea rational ), dac sunt desfigurate prin p cate, devin slujitoare demonilor. Dar tot prin aceste trei puteri sufletesti, sfintite si

nt rite de darul Duhului Sfnt, putem s lupt m si s biruim pe demoni. Avva Severin ne spune c diavolii nu pun n mintile oamenilor toate patimile deodat , ci fiecare patim si are duhurile ei deosebite, pe care diavolii le seam n n gndurile oamenilor. Ceata diavolilor poftitori se veseleste n necur tii si n dulceata ntin ciunilor. Ceata diavolilor mniosi se bucur n

def im ri, mnie, tulburare si necaz, iar ceata diavolilor rationali se

desf teaz cu mndria, slava desart , erezia, filozofia. Deci, cele trei cete diavolesti nu-i lupt pe toti oamenii la fel, ci n functie de vremuri, locuri si dup om.Diavolii se ajut si se schimb ntre ei, pentru c nu p zesc o anumit rnduial ntre ei. Oamenii care se lupt de exemplu s st pneasc puterea lor poftitoare si reusesc s biruiasc cu ajutorul lui Dumnezeu pe diavolii poftitori, vor fi luptati apoi de ceata diavolilor mniosi, adic vor trece de la pofte la mnie, ur , zavistie. Cei care se lupt cu puterea mnioas si cu

diavolii mniosi si biruiesc cu ajutorul harului dumnezeiesc, vor fi luati nprimire de diavolii rationali, avnd sem nate n mintea lor tot felul de gnduri eretice, filozofii si vedenii.De asemenea, trebuie s stim c nu toti dracii sunt la fel de s lbatici si c nu toti au aceeasi putere. Puterea cu care lupt diavolii pe crestini creste de la ceata duhurilor poftitoare la ceata duhurilor mnioase si apoi la ceataduhurilor rationale, care au puterea asupra maselor de oameni prin


30/61

conduc tori eretici, nv t tori eretici, vr jitori si masoni. Vr jitorii, astrologii si bioenergeticienii, ajutati de c peteniile de diavoli arhiconi, au putere asupra maselor de oameni prin televiziune, radio, pres , muzic , filme, c rti... Ins trebuie s ne aducem aminte c n lupta noastr cu fiecare ceat

diavoleasc si cu slujitorii ei umani primim putere corespunz toare de la Dumnezeu, ca s biruim.

2.3.2. Bioenergiticienii si natura energiilor prin care lucreaz

Djuna, "marea bioenergitician " din Rusia, este de origine asirian , iar mama ei, tat l si bunica au practicat vr jitoria. Ce spun bioenergeticienii despre propria lor persoan ? Iuri Tarasov afirm : "Sunt vr jitor de generatia a patra". Intrebat fiind despre generatiile de vr jitori, el a r spuns: "Bioenergeticianul este un vr jitor de generatia ntia.

El nu poate face nici a zecea parte din ceea ce face un vr jitor de generatia a patra. La ultimul congres al vr jitorilor, care s-a tinut n Spania, la magia alb si magia neagr s-au mai ad ugat dou culori, magia rosie si magia verde".Bioenergicitianul Kaspirovski, ap rnd la televiziune n data de 24 noiembrie 1989, dup miezul noptii, a citit din cartea sa de magie neagr . Caracterul demonic al sedintelor sale de vindecare prin televiziune a fostdepistat de cercet rile medicale ntreprinse asupra celor ce au urm rit emisiunile sale: din 2015 elevi, la 93% se remarc ticuri obsedante, reactii

isterice, fenomene de halucinatii si tulbur ri psihice, dovada evident c sunt st pniti de duhuri necurate, 42% din pacienti cad n somn hipnotic n urma sedintelor televizate. Multi copii intrau n somn hipnotic, se pr buseau n stare de catalepsie numai v znd imaginea lui Kaspirovski. Ceea ce demonstreaz c elevilor li s-a distrus mecanismul de protectie psihologic . Mai mult, dup sedinte a fost nevoie ca multi copii s fie spitalizati, cu diferite tulbur ri neuro-psihice.Sunt unii bioenergeticieni care merg la Biseric . Ins scopul lor principal este de a se alimenta cu energiile divine dumnezeiesti. Ei stau cu ochii larg

deschisi si minile r schirate, str duindu-se s se alimenteze cu energia pe

care o radiaz Sfnta Icoan . Dumnezeu ns binecuvnteaz pe cel ce se smereste si nu pe cel care vrea s -I "ia" din energia Sa necreat .

2.3.3. Sursa astrologilor

Astroloaga Svetlana a declarat c ea alc tuieste horoscoape, ca nimeni altul n lume, tocmai datorit contactului cu "nv t torul mondial ceresc Ashtar"


31/61

(informatii pe care le primeste de la el). In acest caz este evident contactuldirect al astroloagei cu demonii, care o ajut s fac horoscoapele. C ci diavolul cunoaste foarte bine situatia Universului.De asemenea, diavolii pot face observatii directe asupra caracterului

oamenilor. Duhurile necurate ncearc s organizeze multe din cele ce se petrec n lume si, fireste, si cunosc tinta pe care o urm resc.Din acestea rezult unele coincidente ntre prezicerile horoscopului si realitate. Svetlana a parcurs succesiv toate treptele initerii magice rituale n"Stiintele oculte". Cunostintele le-a c p tat de la bunicul ei, care i-a l sat dup moartea sa si un diavol care s-o ajute. Cei care urm resc calea initierii

n stiintele magice spun c se petrece si o schimbare a psihicului, a duhului si a trupului. Se produce o total alchimie a corpului si se schimb conceptia despre lume si viat .

2.4. Treptele p catului

"Nu dati loc diavolului", ne spune Sfntul Apostol Pavel (Efes. 4,27). Daracest lucru reuseste s -l fac numai cel care ur ste din suflet p catul si se

mpotriveste diavolului de la primul atac. Sfnta Scriptur numeste p catul "furnico-leu" (Iov. 4,11), deoarece dac la nceput diavolul seam n gndul r u, care este ct o furnic , mai trziu, dac nu-l vom ndep rta prin

mpotrivire si rug ciune, el va ajunge la puterea leului. Pentru aceasta trebuie s cunoastem care sunt treptele p catului, de cnd ne ispiteste

diavolul, pn cnd ne robeste des vrsit, ducndu-ne la pierzarea cea vesnic .Primele trepte ale fiec rui p cat si au sediul n mintea, cugetarea si imaginatia noastr . Sfntul Apostol Iacob ne spune: "Fiecare este ispitit cnd este tras si momit de ns si pofta sa. Apoi pofta z mislind naste p catul" (Iacob 1,14-15). P catul si are originea n gndurile viclene, pe care diavolul le strecoar n mintea noastr . Prin ruperea leg turii harice cu Dumnezeu, datorit p catului str mosesc, diavolul are puterea de a intra n mintea noastr si de a strecura gnduri p c toase si imagini p c toase.

Pentru c , dup c derea lui Adam si a Evei, diavolul are posibilitatea s

p trund n mintea omului, care nu este acoperit si nt rit de darul Duhului Sfnt. Lipsa noastr de atentie n ceea ce priveste gndurile necurate este

ntia cedare periculoas n fata diavolilor. Iar acest lucru este putin cunoscut de cei mai multi oameni.1. Prima treapt a p catului este aceea n care crestinul face o fapt bun , dar urm reste un scop r u. "S facem toate spre slava lui Dumnezeu" (Col.


32/61

3,17), ne spune Sfntul Apostol Pavel. Dac facem o fapt bun spre a fi l udati de oameni, vom pierde plata de la Dumnezeu.2. A doua treapt a p catului este aceea n care crestinul nu lucreaz des vrsit fapta bun . De exemplu: Cnd cineva se roag lui Dumnezeu cu

mndrie, cu mintea risipit sau cnd d milostenie din lucruri furate. 3. A treia treapt a p catului este momeala. Momeala este gndul simplu sau icoana a ce va fi adus n inim n chip l murit de diavol. Dar cum ne ispiteste diavolul prin gnduri? Mai nti atac mintea noastr cu diferite gnduri, care aparent nu au nici o leg tur cu p catele. Aceste gnduri se pot grupa n gnduri trupesti si gnduri viclene. Gnduriletrupesti vor ncerca s mping omul spre imoralitate. Iar gndurile viclene vor provoca tot felul de gnduri lipsite de judecat .Cei mai multi oameni cred c numai lucrarea cu fapta a p catelor este oprit .

Dar nainte de a p c tui cu fapta, omul greseste de mai multe ori cu

gndurile si imaginatiile p catului. Dar s cercet m cu atentie aceast metod a diavolului. Mai nti, gndurile urm resc s ndep rteze pe om de la lucrarea virtutilor. Astfel, diavolul vine n mintea noastr si ne aduce aminte de viata noastr din tinerete, ca astfel s dezn dajduim si rvna noastr spre cele sfinte s se ofileasc . Asa l-a ispitit diavolul pe Sfntul Antonie cel Mare, reamintindu-i bog tia, ocrotirea surorii sale, datinile si p catele neamului, iubirea de arginti, iubirea de slav desart , pofta multor feluri de mnc ruri si celelalte desf t ri ale tineretii sale. Dup aceasta i-a

nf tisat asprimea virtutilor si osteneala cerut de ea. Asadar, diavolul

speculeaz toate cele de care are lips cineva atunci cnd se lupt pentru virtutea sa.Drumul virtutilor este greu si aspru, n timp ce drumulp catelor este usor si lipsit de obstacole. Dac aceste dou metode nu reusesc, atunci diavolii seam n n mintea noastr gnduri spurcate si necurate. Cnd mintea noastr nu rvneste cele sfinte si r mne f r lucrare, ea va fi atacat de diavoli prin gnduri p c toase si viclene. Te ntrebi cum de ti-au venit astfel de gnduri? Vr jmasul nostru diavol le-a sem nat cu voia sau f r voia ta. Oricum, el

este ntotdeauna principalul autor. El deschide usa cuget rii tale si intr n

mintea ta si seam na neghina. Iar peste putin timp ea va prinde r d cin si va n busi toat cur tenia noastr . Facem p cate atunci cnd revenim adesea asupra gndurilor rele. Cum putem s rezist m la aceste atacuri? Pentru

nceput trebuie s vedem dac aceste atacuri cu gnduri viclene care vin asupra noastr sunt sau nu din vina noastr . Pentru c nu p c tuim atta vreme ct vom izgoni repede gndurile rele din mintea noastr .


33/61

4. A patra treapt a p catului este nsotirea. Insotirea este convorbirea noastr cu diavolul, cu gndurile care au ap rut n inima noastr n chip p timas sau nep timas. In aceast treapt a p catului, diavolul nainteaz si mai mult. El ne atac cu gndurile care ne ndeamn s s vrsim direct

p catul. Acestea sunt gndurile care nasc n noi dorinte p c toase si ne provoac simturile.5. A cincea treapt a p catului este lupta, care trebuie s nceap si s continue pe toate treptele. R zboiul acesta al nostru cu diavolii este o adev rat mucenicie dac ne p str m mintea curat . Sufletul consimte s stea de vorb cu acel diavol si cunoscnd c acele gnduri l duc n p cat,

ncepe a se lupta mintea cu ele. Sfntul Macarie Egipteanul spune c mintea noastr trebuie s fie r zboinic si c are putere s r spund cu forte egale atacurilor diavolesti. Ea se poate mpotrivi gndurilor si poate s le

contrazic . Important este ns ca mintea noastr s lupte. Si atunci va veni

n ajutor darul Duhului Sfnt si va alunga pe demoni. Pentru c atunci cnd Dumnezeu vede c ne lupt m cu gndurile, vine si ne ajut cu harul S u. Iar acest lucru se ntmpl pentru c r zboiul mpotriva gndurilor deschide calea spre sfintenie.Sfntul Ioan Sc rarul ne nvat c ochiul veghetor cur t mintea. Este ns nevoie de mare atentie la pricinile p catelor n viata de zi cu zi, care este pricina gndurilor rele. Este nevoie de atentie chiar si n timpul somnului sial linistii. Sfntul Ioan Sc rarul ne spune: "Este un diavol care, venind la noi

cnd ne ntindem n pat, ne s geteaz cu amintiri urte si murdare, pentru ca

neridicndu-ne la rug ciune din trnd vie si nentrarmndu-ne mpotriva lui, s adormim n gnduri murdare si s avem vise spurcate. S fim atenti ca s nu ne nsel m. Metoda aceasta cu gnduri rele si p c toase este devastatoare si nenum rati oameni cad prad si victime. Usa mintii noastre, deschis gndurilor rele, las s p trund n inim germenii purt tori de p cate de moarte, care ntunec mintea si tulbur inima si face pe om prad usoar diavolilor. De aceea, cnd suntem invadati de cugete rele si viclene, s ne p zim mintea rugndu-ne si spovedindu-ne la duhovnic. Iar Dumnezeu ne va

ajuta cu Harul S u cel mntuitor, aducnd pacea si sfintenia sufletelor

noastre.6. A sasea treapt a p catului este nvoiala, care are loc atunci cnd sufletul din iubire de sine si de p cate cedeaz gndului celui p c tos, nvoindu-se cu diavolul si primindu-l n mintea sa. El zice: "Da, am s fac p catul". 7. A saptea treapt a p catului este p catul cu mintea prin imaginatie. Mintea omului are posibilitatea de a imagina. In aceast treapt vezi n imaginatia ta


34/61

p catul. Exemplu: Femeia cu care vrei s te desfrnezi, te certi cu cel care te-a ofensat...8. A opta treapt a p catului este p catul cu fapta (furi, lovesti, desfrnezi...). Cnd nu ne lupt m cu putere pe treptele cele mai mici ale p catului si

p c tuim cu mintea de mai multe ori, vom ajunge s p c tuim si cu fapta. 9. A noua treapt a p catului este obisnuinta cu p catul. Prin repetarea p catului se ajunge la obisnuint . Cnd duhovnicul ntreab la spovedanie de ce p c tuieste, credinciosul r spunde: "M-am obisnuit". Astfel el arat c a ajuns la treapta a noua a p catului, fie c este vorba de b utur , fumat, furat sau orice alt p cat.10. A zecea treapt a p catului este deprinderea cu p catul sau viciul. Omul devine astfel rob al p catului si al diavolului, care-l conduce numai spre lucruri rele. "Cine face p catul este de la diavol, pentru c de la nceput

diavolul a p c tuit" (1 In. 3,8). In aceast treapt p catul devine a doua fire a

omului.11. A unsprezecea treapt a p catului este dezn dejdea. Diavolul l

ndep rteaz pe om de la n dejdea cea bun c tre Dumnezeu, spunndu-i c are multe p cate si Dumnezeu nu-l mai iart . S nu ne l s m am giti de diavol, care ne spune s nu p r sim azi p catele cu care ne-am obisnuit. Cu ct p catul este mai vechi, cu atta este mai greu s sc p m de el. 12. A dou sprezecea treapt a p catului este sinuciderea. Omul, fiind dezn d jduit de toate si luptat de diavoli, si pune cap t vietii. Este cea mai

grozav moarte si pedeaps sufleteasc si trupeasc , omul muncindu-se n

vecii vecilor n iad, cu Iuda vnz torul.Sunt copii mai putin credinciosi, pe care diavolul i lupt s se sinucid atunci cnd au probleme la scoal (note rele, corigente) sau cnd p rintii nu le ndeplinesc anumite cerinte sau i ceart (se omoar , ca s le fac n necaz). Aceste gnduri rele sunt sem nate n mintea copiilor de diavoli. De asemenea, gndurile de sinucidere pe care le au cei care au suferit deceptiisentimentale sau cei care au f cut mprumuturi mari din banc si nu le pot returna, sunt tot de la diavoli.

La fel si credintele satanice pe care le au cei care cred c dac se sinucid se

vor ntlni cu anumite persoane mutate la viata cea vesnic sau cu Dumnezeu. In realitate, ei se ntlnesc cu diavolii si cu

Date post:	29-May-2018
Category:	Documents
Upload:	amon-ra
View:	218 times
Download:	0 times

Invătătura despre duhurile diavolesti

Documents