+ All Categories
Home > Documents > INTRODUCERE SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015portal.just.ro/302/Documents/Bilantul 2015.pdf · un...

INTRODUCERE SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015portal.just.ro/302/Documents/Bilantul 2015.pdf · un...

Date post: 17-Oct-2019
Category:
Upload: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
100
INTRODUCERE SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015 Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este una dintre instanţele de la primul nivel jurisdicţional din raza Tribunalului Bucureşti, fără personalitate juridică, cu un volum de activitate mediu prin raportare la celelalte judecătorii din Municipiul Bucureşti, volum determinat în principal de situaţia demografică a unităţii teritorial-administrative ce constituie raza teritorială de activitate a instanţei, dar şi de anumite particularităţi, precum situarea sediilor unor instituţii publice importante în sectorul 5 (Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curt e de Casaţie şi Justiţie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova). Din luna septembrie 2006, această judecătorie beneficiază de un sediu nou, reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în Palatul de Justiţie, locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din România, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România. Activitatea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti s-a caracterizat în anul 2015, printr-un volum impresionat de activitate. Pe de altă parte, a fost sesizată o stabilitate la nivelul schemei de magistraţi , cu efecte în ceea ce priveşte indicii cantitativi, dar mai ales calitativi ai actului de justiţie. Specializarea judecătorilor a fost continuată şi în anul 2015 la nivelul judecătorilor. În cazul grefierilor, situaţia resurselor umane nu a cunoscut îmbunătăţiri semnificative. Astfel, schema de personal a fost insuficientă pentru a ţine pasul cu
Transcript

INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA

INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este una dintre instanţele de la primul

nivel jurisdicţional din raza Tribunalului Bucureşti, fără personalitate juridică, cu

un volum de activitate mediu prin raportare la celelalte judecătorii din Municipiul

Bucureşti, volum determinat în principal de situaţia demografică a unităţii

teritorial-administrative ce constituie raza teritorială de activitate a instanţei, dar şi

de anumite particularităţi, precum situarea sediilor unor instituţii publice

importante în sectorul 5 (Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice,

Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi

Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova).

Din luna septembrie 2006, această judecătorie beneficiază de un sediu nou,

reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în Palatul de Justiţie,

locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din România, Curtea de

Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Activitatea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti s-a caracterizat în anul 2015,

printr-un volum impresionat de activitate. Pe de altă parte, a fost sesizată o

stabilitate la nivelul schemei de magistraţi , cu efecte în ceea ce priveşte indicii

cantitativi, dar mai ales calitativi ai actului de justiţie.

Specializarea judecătorilor a fost continuată şi în anul 2015 la nivelul

judecătorilor.

În cazul grefierilor, situaţia resurselor umane nu a cunoscut îmbunătăţiri

semnificative. Astfel, schema de personal a fost insuficientă pentru a ţine pasul cu

2

mărirea schemei de magistraţi a instanţei şi cu sporirea considerabilă a volumului

de activitate al personalului auxiliar din cadrul ambelor secţii ale instanţei.

În ceea ce priveşte resursele materiale, în prezent, din punct de vedere

funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti se

prezintă ca un edificiu modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării

activităţii instanţei cu mobilier funcţional. Situaţia este una optimă la nivelul

calculatoarelor şi multifuncţionalelor, instanţa noastră fiind dotată cu un nou set de

echipamente IT pe parcursul anilor 2014, respectiv 2015.

În privinţa sistemul informatic de distribuire aleatorie, acesta este funcţional,

începând cu luna noiembrie a anului 2010 fiind utilizat sistemul ECRIS versiunea a

IV-a.

CAPITOLUL I- STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1.ACTIVITATEA INSTANŢEI

I.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE

În ceea ce priveşte volumul total de cauze, trebuie precizat că acesta s-a

menţinut la cote extrem de ridicate. Astfel, pe rolul judecătoriei a fost

înregistrat un număr de 34.100 de noi cauze, într-o uşoare scădere faţă de anul

2014 ( 35920 de noi cauze), dar superior prin raportare la anii anteriori ( 28088

în anul 2013, 33671 în anul 2012, respectiv 26486 în anul 2011).

O creştere semnificativă a fost înregistrată în privinţa următoarelor obiecte:

a. Învestirea cu formulă executorie

Număr dosare: 411 dosare în anul 2014 , 18372 dosare în anul 2015

3

Creştere: 4.370,07 %

Motivele creşterii: reintroducerea procedurii învestirii cu formulă executorie

prin Legea nr. 138/2014

b. Ordine de protecţie

Număr dosare: 89 dosare în anul 2014 , 159 dosare în anul 2015

Creştere: 78,6%

Motivele creşterii: creşterea gradului de informare cu privite la existenţa

procedurii printre destinatarii acesteia;

c. Divorţ

Număr dosare: 752 dosare în anul 2014 , 928 dosare în anul 2015

Creştere: 23,4 %

Motivele creşterii: competenţa specială instituită în favoarea Judecătoriei

sector 5 de prevederile art. 914 alin. (2) C. proc. civ.

d. Cererea de valoare redusă

Număr dosare: 1089 dosare în anul 2014 , 1319 dosare în anul 2015

Creştere: 21,12%

Motivele creşterii: avantajul oferit de procedura cererilor de valoare redusă

de judecare a acestora fără citarea părţilor, ceea ce implică o procedură mai rapidă,

mai simplă şi mai puţin consumatoare de resurse; în plus hotărârile pronunţate sunt

executorii

e. Liberarea condiţionată

Număr dosare: 388 dosare în anul 2014 , 517 dosare în anul 2015

Creştere: 33,2 %

Motivele creşterii: efect mediat al aplicării legii penale mai favorabile, ca

urmare a intrării în vigoare la 01.02.2014 a noilor dispoziţii penale

f. Contestaţia împotriva hotărârilor judecătorului delegat (actualele plângeri

întemeiate pe Legea nr. 254/2013)

Număr dosare: 624 dosare în anul 2014 , 848 dosare în anul 2015

Creştere: 35,8 %

4

O diminuare semnificativă a fost înregistrată în privinţa următoarelor

obiecte:

a. Cerere de încuviinţare a executării silite

Număr de dosare : 20.552 de dosare în 2014, 417 dosare în 2015

Scădere: 4828,5%

Motivul scăderii: deplasarea competenţei de soluţionare a cererii de

încuviinţare a executării silite de la instanţele de judecată la executorii

judecătireşti

b. Solicitări conform Legii nr. 82/2012

Număr dosare: 19 dosare în anul 2014 , 0 dosare în anul 2015

Motivele diminuării: constatarea neconstituţionalităţii Legii nr. 82/2012

c. Anulare proces-verbal de contravenţie

Număr dosare: 1705 dosare în anul 2014 , 1548 dosare în anul 2015

Diminuare: 9,7 %

Motivul scăderii: instituirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru.

d.Contestaţie la executare

Număr dosare: 1981 dosare în anul 2014 , 1776 dosare în anul 2015

Diminuare: 11,4 %

Motivele diminuării: scăderea incidenţei legilor speciale care au stat la baza

înregistrării unui număr semnificativ de contestaţii la executare pe parcursul

anului 2014.

I.1.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE PE SECŢII

Având în vedere competenţa materială a judecătoriei, precum şi specificul

competenţei teritoriale, volumul de activitate al secţiei civile este de aproximativ

opt ori mai mare decât al secţiei penale, motiv pentru care, în cursul anului 2015,

în cadrul secţiei civile au funcţionat în medie 24 de completuri de judecată, iar în

5

cadrul secţiei penale în medie 7 completuri. Volumul de activitate în cifre este

prezentat în tabelele de mai jos:

Volumul de activitate pe anii 2013, 2014, 2015

Anul Volumul total

de cauze

aflate pe rolul

instanţei

Stoc de

dosare la

începutul

anului

Dosare nou

intrate

Număr de

cauze

soluţionate

Stoc de

dosare la

sfârşitul

anului

civil penal civil penal civil penal civil penal civil penal

2013 33187 4105 8725 479 24462 3626 26452 3566 6735 539

Total 37292 Total 9204 Total 28088 Total 30018 Total 7274

2014 38571 4623 6735 539 31836 4084 33397 4082 5174 541

43194 7274 35920 37479 5715

2015 35302 4513 5174 541 30128 3972 29536 3769 5766 744

Total 39815 Total 5715 Total 34100 Total 33305 Total 6510

Se constată că, în cadrul Secţiei civile numărul dosarelor nou intrate a

cunoscut o uşoară scădere pentru motivele expuse la punctul I.1.1 al prezentului

bilanţ (în special, scăderea semnificativă a numărului cererilor de încuviinţare a

executării silite înregistrate). Uşoara scădere a volumului de activitate şi natura

dosarelor care a determinat-o s-a repercutat firesc şi la capitolul dosarelor

soluţionate.

În ceea ce priveşte Secţia penală numărul dosarelor nou intrate a rămas la

aproximativ acelaşi nivel.

Pe plan general, stocul de dosare pe rolul instanţei a crescut cu 795 de

dosare (atingând al doilea cel mai mic nivel din ultimii şase ani). De altfel, dacă

din analiză sunt omise cele 1241 de dosare având ca obiect învestire formulă

executorie înregistrate în intervalul 15.12.2015-31.12.2015 care urmează a fi

6

soluţioanate în prima parte a lunii ianuarie a anului 2016, se observă că stocul real

de dosare a scăzut cu 446 de dosare, atingând cel mai mic nivel din ultimii şase ani.

I.1.1.2 VOLUMUL DE ACTIVITATE PE MATERII

În ceea ce priveşte modificările volumului de activitate pentru fiecare

materie, astfel cum reiese şi din tabelul de mai jos, în anul 2015 s-au înregistrat

uşoare scăderi în materie civilă , penală şi de contencios administrativ, în timp ce în

materia minorilor şi a familiei, se constată o uşoară creştere.

Volumul de activitate pe materii(civil, penal, minori şi familie, contencios

administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi litigii de asigurări

sociale, comercial)

Anul

Natura

cauzei

Stoc

anteri

or

Intrate

în

cursul

anului

Total Soluţionat

e

Stoc la

sfârşitul

anului

Suspen-

date

2013

Penal 479 3626 4105 3566 539 0

Civil 5786 18884 24670 20939 3731 1222

Minori şi familie 295 1312 1607 1242 365 110

Contencios adm.

şi fiscal

1019 2145 3164 1791 1373 114

Confl.de muncă

şi as.sociale

2 2 4 1 3 0

Comercial 1623 2119 3742 2479 1263 439

Total 9204 28088 37292 30018 7274 1885

2014 Penal 539 4084 4623 4082 541 0

Civil 3731 27204 30935 28636 2299 1074

Minori şi familie 365 1607 1972 1387 585 101

Contencios adm.

şi fiscal

1373 1881 3254 2118 1136 68

Confl.de muncă

şi as.sociale

3 2 5 4 1 0

Comercial 1263 1142 2405 1252 1153 158

Total 7274 35920 43194 37479 5715 1401

2015 Penal 541 3972 4513 3769 744 3

Civil 2299 25670 27969 24719 3250 982

Minori şi familie 585 1858 2443 1790 653 136

7

Contencios adm.

şi fiscal

1136 1618 2754 1802 952 26

Confl.de muncă

şi as.sociale

1 5 6 5 1 1

Comercial 1153 977 2130 1220 910 177

Total 5715 34100 39815 33305 6510 1325

I.1.2. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR

În anul 2015, fiecare judecător a participat – în medie – la 24,9 şedinţe de

judecată, rulând 1480,55 de dosare şi soluţionând 1074,35 de cauze.

Din lecturarea acestor cifre rezultă faptul că volumul real de muncă al

judecătorilor se menţine la un nivel ridicat, împrejurare a cărei perpetuare este de

natură să afecteze în mod direct şi calitatea actului de justiţie. Astfel, timpul mare

necesar studiului dosarelor, redactării actelor procesuale – în primul rând a

hotărârilor judecătoreşti –, creşterea aferentă a volumului activităţilor privind

raporturile cu publicul reprezintă elemente care reduc la minimum timpul alocat

perfecţionării pregătirii profesionale ori documentării permanente, necesare pentru

desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de înfăptuire a justiţiei.

Media pe judecător a dosarelor rulate, soluţionate şi a şedinţelor de judecată

Anul Media dosarelor

rulate/ judecător

Media dosarelor

soluţionate/

judecător

Media şedinţelor de

judecată/judecător

2013 1870,88 1154,54 33,62

2014 1917,46 1441,5 30,77

2015 1480,55 1074,35 24,94

I.1.3. OPERATIVITATEA

8

I.1.3.1. INDICELE GENERAL DE OPERATIVITATE AL INSTANŢEI

În ceea ce priveşte operativitatea soluţionării cauzelor în anul 2015, indicele

de operativitate a cunoscut al doilea nivel maxim din ultimii şase ani. Astfel, dacă

în anul 2010 procentul operativităţii a fost de 76,07%, în anul 2011 de 83,16% , în

2012 81,43%, în anul 2013 84,78%, în anul 2014 de 89,68%, în anul 2015 acesta s-

a situat la nivelul de 86,53%.

Motivele menţinerii operativităţii la acest nivel ridicat trebuie căutate în

efortul susţinut al magistraţilor instanţei (concretizat în numărul mare de dosare

soluţionate şi anume 33.305) în pofida dificultăţilor inerente ivite în aplicarea unor

noi legislaţii civile şi penale atât substanţiale cât şi procesuale.

Operativitatea generală la nivelul instanţei se prezintă astfel:

Anul Procent operativitate

2013 84,78%

2014 89,68%

2015 86,53%

I.1.3.2.OPERATIVITATEA PE SECŢII

Operativitatea pe secţii specializate prezintă particularităţi referitoare la

complexitatea cauzelor înregistrate şi la durata medie de soluţionare a dosarelor

penale/civile, cauzele identificate anterior pentru caracterizarea operativităţii fiind

valabile şi pentru aceşti parametri.

9

Astfel, în cadrul Secţiei penale s-a înregistrat o operativitate de 83,57%, în

timp ce în cadrul Secţiei civile , aceasta s-a situat la nivelul de 86,92%.

I.1.3.3.OPERATIVITATEA PE COMPLETURI SPECIALIZATE

În cadrul secţiei civile au funcţionat patru completuri specializate de minori,

precum şi două completuri specailizate şi în materia fondului funciar, număr

compatibil cu cel al volumului total al cauzelor din această materie.

Litigii privind dreptul familiei şi al persoanei

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Stabilire

paternitate

6 30 36 31 5 86,11

Tăg.paternit. 7 17 24 20 4 83,33

Exerc.aut.părinteşti 86 142 228 169 59 74,12

Div.cu copii 181 392 573 420 153 73,30

Total dreptul

familiei şi al

persoanei

1566 1858 2424 1851 573 80,90

Litigii de fond funciar

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total

(cauze

pe rol)

Soluţio-

nate

Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Fond

funciar

22 18 40 22 18 55

În cadrul secţiei penale au funcţionat câte două completuri specializate şi în

materia minorilor, a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor privitoare la

proprietate intelectuală, numărul total al fiecăreia dintre categoriile de cauze

10

specifice fiind compatibil cu numărul de completuri anterior amintite, în vederea şi

a respectării principiului repartizării aleatorii a cauzelor.

I.1.3.4. OPERATIVITATEA PE MATERII

Operativitatea ridicată s-a remarcat în materie civilă, mai ales în ceea ce

priveşte cererile având ca obiect încuviinţarea executării silite, învestirea cu

formulă executorie, acordarea personalităţii juridice, datele comparative fiind

prezentate în tabelul de mai jos, natura acestor cauze caracterizată prin urgenţă

fiind determinantă pentru operativitatea crescută cu care trebuie soluţionat acest tip

de cauze.

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Cauze

privind

încuv. exec.

silite

96 417 513 497 16 96,88

Cauze ce au

ca obiect

acord pers.

juridice

cf.OG

26/2000

18 313 331 301 30 90,94

Cauze ce au

ca obiect

acord pers.

juridice

asoc.prop.

4 75 79 71 8 89,87

Investire cu

formulă

executorie

0 18372 18372 17707 665 96,38

11

I.1.3.5. OPERATIVITATEA PE JUDECĂTOR

Operativitatea pentru fiecare dintre judecătorii instanţei este prezentată

succint în tabelul de mai jos, diferenţele dintre procentaje fiind determinate de

cauzele generale prezentate mai sus, dar şi de cauze particulare, precum maniera

proprie de instrumentare a unei cauze (modul de administrare a probatoriului,

încuviinţarea sau nu a mai multor cereri de amânare pentru lipsă de apărare,

insuficienta cunoaştere a dosarelor, în cauzele în care nu a putut fi respectat

principiul continuităţii completului etc.).

OPERATIVITATEA PE FIECARE JUDECĂTOR

ÎN PERIOADA 01.01.2015 – 31.12.2015

ÎN MATERIE PENALĂ

N

r.

cr

t.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr.

total

şedinţe

de

judecat

ă

Nr.

dosare

rulate

Dosare

soluţio-

nate

Operativit

atea (%)

Nr.

hotărâri

redactat

e

Obs.

1 Roşeanu Oana 27 1214 587 48,35 566

2 Andrei Mihaela 16 356 290 81,46 253

3 Apostoliceanu Ecaterina 21 1013 617 60,91 606

4 Grosu Dana 18 1102 674 61,16 669

5 Păstoreanu Mirela 23 1025 553 53,95 545

6 Iugan Andrei 23 891 717 80,47 714

7 Trăilă Alina 17 379 331 87,34 315

TOTAL-PENAL 145 5980 3769 63,03 3668

ÎN MATERIE CIVILĂ

N

r.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr.

total

Nr.

dosare

Dosare

soluţio-

Operativit

a-tea (%)

Nr.

hotărâri Obs.

12

cr

t.

şedinţe

de

judecat

ă

rulate nate redactat

e

1 Tănase Mihnea 23 1232 1012 82,14 1012

2 Ursan Iulia 23 1479 1176 79,51 1093

3 Murgoci Aurelian 20 1585 1146 72,30 1111

4 Niculescu Ionuţ 37 1661 1187 71,46 1182

5 Cîrstea Adela 21 1576 1206 76,52 1165

6 Limona Claudiu 39 1953 1199 61,39 1136

7 Puiu Ana Maria 22 1675 1279 76,36 1246

8 Pandelescu Mariela 20 1161 725 62,45 546

9 Dumitrescu Cristina 13 696 543 78,02 538

1

0 Finta Fabiola 39 1384 787 56,86 636

Vasilescu Elena 9 571 471 82,49 463

Vlase Antoaneta 22 1470 1158 78,78 1141

Cozma Roxana 23 1536 1201 78,19 1189

Moise Laura 21 1747 1338 76,59 1267

Agachi Daniel 40 1641 1201 73,19 1139

Stoica Daniela 22 1669 1174 70,34 1114

Stătescu Aledandru 22 1581 1165 73,69 1144

Sorescu Valentina 23 2192 1359 62,00 1282

Pană Alexandra 21 1606 1256 78,21 1256

Pleşanu Olivia 1 47 47 100 47

Todosi Diana 2 41 36 87,80 36

Luchian Rebeca 21 1978 1385 70,02 1332

Slujitoru Iulia 20 1618 1181 72,99 1165

Fleşer Adina 21 1328 1081 81,40 1039

Dragomir Ionuţ 19 1315 1019 77,49 983

Magdaş Alexandra 18 1230 995 80,89 978

Sandu Andreea 29 1628 1155 70,95 1134

Grigore Delia 18 1006 845 84,00 809

David Luigia 10 531 465 87,57 465

Stoicescu Mihnea 9 780 744 95,38 744

TOTAL-CIVIL 628 39917 29536 73,99 28392

TOTAL PENAL+CIVIL 773 45897 33305 72,56 32060

13

I.1.4. ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI DIN PERSPECTIVA

INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ

Prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii s-a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa

activităţii instanţelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii

instanţelor sunt următorii :

a)Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport

de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada

de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat

procentual;

În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 34.100 dosare nou

intrate şi un număr de 35.193 dosare soluţionate, încadrându-se, cu un procent de

103,21% la acest indicator, în gradul „eficient”, potrivit plajelor de eficienţă

stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Trebuie menţionat că instanţa noastră s-a aflat , la acest capitol, la doar

1,79% de atingerea gradului ,,foarte eficient,, , împrejurare care ar fi condus şi la

încadrarea în gradul general ,,foarte eficient,,.

b)Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la

finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel

şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

La data de referinţă , din totalul de 8696 de dosare aflate în stoc un număr de

doar 215 dosare , reprezentând un procent de 2,47%, sunt mai vechi de 1 an şi 6

luni , ceea ce a condus la atingerea gradului ,, foarte eficient,, la indicatorul suspus

analizei.

14

c)Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate

în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor

soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

În perioada de referinţă, din totalul de 35193 de dosare soluţionate un număr

de 32329 de dosare au fost finalizate, prin închidere, în termen de maximum un an

de la înregistrare, reprezentând un procent de 91,86%.

În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte

eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014

a Secţiei pentru judecători.

d)Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul

procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă timpul mediu scurs

între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 3,79 de luni, iar

în materie penală de 2,68 luni, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”

e)Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective

de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

În perioada de referinţă, din totalul de 12.723 de dosare soluţionate prin

hotărâre, un număr de 7535 de dosare au fost redactate peste termen, determinând

încadrarea instanţei în gradul „ineficient”.

În urma agregării celor 5 indicatori, reţinem că în perioada analizată,

instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „EFICIENT”

15

În cele ce urmează, prezentăm grafic, rezultatul cumulării celor 5 indicatori

de eficienţă a activităţii instanţei, în intervalul 01.01.2015-31.12.2015, astfel cum

reiese acesta din aplicaţia STATIS şi anume:

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT SATISFACATOR INEFICIENT

Judecătoria

SECTORULUI 5

BUCUREŞTI

E02, E03, E04 E01

E05

Analizând indicatorii susmenţionaţi, se observă că la 3 din cele 5 capitole

(stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an şi durata medie de

soluţionare), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a încadrat în gradul de

performanţă ,,foarte eficient,,. De asemenea, la capitolul ,,operativitate,,, datele

culese indică gradul de performanţă ,,eficient,, (repetăm la doar 1,79% de atingerea

gradului ,,foarte efcicient,, , împrejurare care ar fi condus şi la încadrarea în gradul

general ,,foarte eficient,,).

Ca minus în activitatea instanţei se remarcă indicatorul ,,redactările peste

termenul legal,, unde instanţa noastră apare ca ineficientă.

Menţionăm că indicatorul se plasează în gradul ,,ineficient,, , atât în privinţa

materiei penale cât şi a celei non-penale, în privinţa marii majorităţi a obiectelor.

Excepţii notabile sunt cele identificate în materia minorilor şi a familiei , cu privire

la obiectul ,,ordin de protecţie,, (parametrul ,,foarte eficient,,) şi în materie penală,

unde la un număr relativ important de obiecte , instanţa s-a încadrat în parametrii

,,eficient,, sau , după caz, ,,satisfăcător,,.

16

Rezultatul negativ este consecinţa atât a numărului mare de dosare

soluţionate, cât şi a modul de gestionare a timpului de lucru ; preocuparea

judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire la diminuarea numărului de

hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie esenţială în vederea

respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în componenta duratei optime

de soluţionare a cauzei). Rezultatul ar putea fi obţinut printr-o mai bună gestionare

a timpului de lucru de către fiecare dintre judecătorii care înregistrează întârzieri

în redactare.

În acest sens, menţionăm că, prin Decizia nr. 8/21.07.2015 a Preşedintelui

Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost stabilită o procedură detaliată cu privire

la planificarea activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti de către judecătorii

care înregistrează întârzieri la această activitate. În cazul unora dintre judecătorii

instanţei, măsurile adoptate au avut efectele urmărite (diminuarea

semnificativă sau lichidarea stocului hotărârilor restante), împrejurare care a

determinat menţinerea procedurii şi pe parcursul anului 2016 (astfel, a fost

adoptată Decizia nr.3/2016), cu scopul de a atinge obiectivul propus şi de

către ceilalţi colegi judecători care , în continuare, înregistrează întârzieri la

capitolul în discuţie.

Considerăm că rezultatele instanţei cu excepţia celor referitoare la

respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor judecătoreşti sunt meritorii

(aceasta, în condiţiile în care parametrii stabiliţi de către Consiliul Superior la

Magistraturii pentru a atinge indicatorul ,, foarte eficient,, sunt nerealişti – cu titlu

de exemplu, la indicatorul ,,operativitate,, pentru ca o instanţă să atingă calificativul

,,foarte eficient,, , trebuie să soluţioneze dosare cu mai mult de 5% comparativ cu

numărul dosarelor înregistrate în acelaşi interval de referinţă, sarcină nerealistă în

cazul instanţelor cu un stoc redus de dosare).

17

În perioada următoare ne propunem menţinerea indicatorului,, foarte

eficient,, la cele trei capitole şi creşterea gradului de performanţă de la ,,eficient,, la

,,foarte eficient,, la capitolul ,,operativitate ,, prin creşterea gradului de soluţionare

a dosarelor din stoc. În ceea ce priveşte capitolul deficitar, am precizat mai sus

planul de măsuri menit să conducă la o eficientizare a activităţii.

I.1.5. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

I.1.5.1. SITUAŢIA JUDECĂTORILOR

Aşa cum deja s-a arătat, la nivelul judecătorilor situaţia din anul 2015 a

cunoscut o îmbunătăţire prin raportare la situaţia din anii precedenţi.

În primul rând, trebuie menţionat că, pe parcursul anului, schema funcţională

a cunoscut o majorare a numărului posturilor de judecător de la 36 la 38.

La data de 31 decembrie 2015, un singur post este vacant ( indisponibilizat în

vederea ocupării funcţiei de preşedinte de secţie penală prin numire).

De asemenea, în anii 2011 şi 2012 , CSM a aprobat ocuparea pe perioadă

nedeterminată a două dintre posturile temporar vacante în cadrul instanţei (cele ale

doamnelor judecător Miruna Ghica şi Iuliana Corcoveanu detaşate în cadrul Şcolii

Naţionale de Grefieri, respectiv în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii).

Pe parcursul anului 2015, activitatea s-a desfăşurat, în medie, cu un număr de

31 de judecători, în creştere semnificativă faţă de anii anteriori. La această situaţie,

a contribuit, pe lângă majorarea schemei funcţionale a instanţei, reluarea activităţii

de către o serie dintre judecătorii instanţei după încetarea concediului de creştere a

copilului.

În prezent, în cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea 35 de judecători,

unul dintre aceştia aflându-se în perioada de efectuare a stagiului .

18

Un judecător este delegat în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă

Rahova, iar un alt judecător se află în concediu fără plată pentru rezolvarea unor

probele personale.

Din perspectiva volumului de activitate menţinut la un nivel ridicat, apreciem

că numărul judecătorilor a fost inferior celui necesar pentru asigurarea unei calităţi

ridicate a actului de justiţie cu atât mai mult în contextul punerii în aplicare a noilor

legislaţii civile şi penale. În acest sens, menţionăm faptul că programul normal de

lucru, în mod curent, nu este suficient pentru toate activităţile pe care judecătorul

trebuie să le desfăşoare în vederea pregătirii corespunzătoare a şedinţelor de

judecată, pentru conducerea acesteia, pentru deliberare şi pronunţarea hotărârii,

completarea registrelor de evidenţă a activităţii instanţei şi pentru redactarea la timp

a tuturor hotărârilor pronunţate.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul că în mod normal judecătorul desfăşoară

şi alte activităţi, atât în compartimentele auxiliare ale instanţei, cât şi pentru

documentare şi perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale, activităţi care în

mod necesar nu mai pot fi efectuate în programul normal de lucru.

Măsura măririi schemei funcţionale a instanţei , fără îndoială benefică s-a

dovedit astfel insuficientă pentru a compensa creşterea volumului efectiv de

activitate ca urmare a intrării în vigoare a codurilor de procedură.

Se impune, pe cale de consecinţă, dublarea acesteia de singura măsură aptă a

contribui în timp la asigurarea unui volum optim de activitate: degrevarea

magistraţilor de unele atribuţii şi transferarea acestora către personalul auxiliar de

specialitate.

În caz contrar, volumul de muncă aferent fiecărui judecător, se va menţine la

cote extrem de înalte, ceea ce va afecta calitatea actului de justiţie în două dintre

componentele sale esenţiale (soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, de o

manieră competentă profesional).

19

Pentru a evita aceste efecte nedorite este necesară adoptarea unor măsuri

responsabile (la nivel legislativ şi regulamentar) de către factorii de decizie şi

anume Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul de Justiţie.

I.1.5.2. SITUAŢIA GREFIERILOR ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE

PERSONAL AUXILIAR

Referitor la personalul auxiliar de specialitate, în cadrul Judecătoriei

Sectorului 5 Bucureşti, conform repartizării pe secţii, civilă şi penală, funcţionează

următoarele compartimente: arhiva civilă, arhiva penală, biroul de executări penale,

biroul grefierului-şef, al grefierului şef de secţie civila şi de secţie penală, biroul

executari civile, biroul de înregistrare a persoanelor juridice (asociaţii, fundaţii,

sindicate), biroul de informare şi relaţii publice, compartimentul registratură şi

compartimentul citaţii.

Dintre aceste compartimente, comune sunt Registratura, unde se

înregistrează atât dosarele civile, cât şi cele penale, Compartimentul Citaţii, în

cadrul căruia sunt introduse părţile şi efectuate citaţiile pentru primul termen de

judecată, atât în dosarele penale, cât şi în dosarele civile şi Biroul de Informare şi

Relaţii Publice, în cadrul căruia sunt înregistrate petiţiile formulate de către

justiţiabili.

Grefierii de şedinţă, precum şi personalul auxiliar de specialitate şi conex

care funcţionează la compartimentele instanţei au fost repartizaţi pe secţii, prin

Ordin al preşedintelui instanţei, la sfârşitul anului 2014, pentru anul următor.

Fiecare compartiment al instanţei se află sub controlul si coordonarea unui

judecător desemnat în acest scop, prin Decizie, de către preşedintele instanţei, astfel

cum se va arăta mai jos.

20

În privinţa posturilor de personal auxiliar, situaţia se prezintă în modul

următor la sfarşitul anului 2014: -schema: 64 de posturi (51 de posturi de grefier, 2

grefieri registratori, 5 grefieri arhivari, 2 posturi de agent procedural, 2 aprozi, 2

şoferi) toate fiind ocupate, cu precizarea că un de şofer este detaşat în cadrul

Tribunalului Ilfov.

Precizăm că dimensiunea actualei scheme a personalului auxiliar de

specialitate nu corespunde nevoilor instanţei, întrucât, pe de o parte, în cadrul

Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost majorată schema magistraţilor, măsură

care nu şi-a găsit, pe deplin, corespondent în zona personalului auxiliar de

specialitate, iar pe de alta complexitatea activităţii grefierilor a crescut odată cu

intrarea în vigoare a noilor coduri.

La aceasta se adaugă şi efectele scontate ale noilor dispoziţii ale

Regulamentului ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 care au suplimentat

atribuţiile grefierilor de şedinţă cu referire la activitatea de tehnoredactare. Astfel,

potrivit art. 53 alin 1 litera h din noul Regulament, grefierii de şedinţă, nu numai că

tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanţei şi hotărârile

judecătoreşti, dar la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub

îndrumarea acestora, au obligaţia de a tehnoredacta şi proiecte de hotărâri, pe baza

modelului dat de aceştia.

Prin urmare, în condiţiile în care la nivelul instanţei nu mai există posturi

vacante de grefieri, se impune cu necesitate suplimentarea schemei de personal

auxiliar , pentru a se asigura necesarul de grefieri de şedinţă, cu încă cel puţin 6

posturi de grefieri. Redimensionarea schemei de personal auxiliar, în sensul măririi

acesteia a fost şi este necesară nu numai în privinţa grefierilor de şedinţă, pentru a

se asigura participarea acestora în completele de judecată nou create şi a realizării

noilor atribuţii prevăzute de noua legislaţie procesuală, dar şi în privinţa grefierilor

– arhivari şi a grefierilor delegalţi la Biroul Executări Penale, având în vedere noile

21

atribuţii preluate de către aceste categorii de personal ca urmare a intrării în vigoare

a legislaţiei în discuţie.

Elementelul care a marcat o constantă în cadrul Judecătoriei Sectorului 5

Bucureşti în ultimii ani de zile s-a menţinut şi pe parcursul anului 2015 respectiv :

formarea şi menţinerea aceleaşi componenţe a completului de judecată (acelaşi

judecător şi grefier, care participă la şedinţele de judecată ale aceluiaşi complet pe

o durată de timp îndelungată).

Totodată, a fost continuată activitatea de defrişare a dosarelor vechi (în

prezent, fiind defrişate dosarele în privinţa cărora a expirat termenul de păstare

aferente anului 2000 inclusiv).

În plus , pentru crearea de spaţiu arhivistic suplimentar, s-a apelat la măsura

externalizării acestuia în privinţa dosarelor care, ca regulă generală, nu sunt

consultate de către public (spre exemplu cele având ca obiect cererile de

încuviinţare a executării silite sau de învestire cu formulă executorie).

În condiţiile creşterii volumului de muncă şi datorită preluării unor atribuţii

non-jurisdicţionale de la magistraţi, grefierii de şedinţă sunt suprasolicitaţi. Cu

toate acestea, activitatea efectuată de către grefierii de şedinţă a fost îndeplinită în

mod constat la standarde ridicate de calitate, în ciuda volumului de activitate aflat

la cote alarmante, fapt datorat bunei pregătiri profesionale a acestora, a seriozităţii

şi profesionalismului cu care înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile, precum şi a

disponibilităţii de a rămâne, în mod constat să îşi îndeplinească atribuţiile peste

programul de lucru.

În privinţa grefierilor de şedinţă, odată cu organizarea instanţei pe secţii

(hotărârea nr.263 din data de 10.08.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii) s-a

început şi s-a continuat, inclusiv la nivelul anului 2015, specializarea grefierilor de

şedinţă, grefierii fiind repartizaţi în cadrul secţiei civile, respectiv secţiei penale,

potrivit specializării anterioare. În plus, în privinţa compunerii completurilor de

judecată, acestea au fost stabilite pornindu-se de la ideea de echipă care trebuie sa

existe între judecător şi grefier, în vederea realizării în condiţii mai bune a

22

lucrărilor ce trebuie efectuate ca urmare a participării în şedinţele de judecată. S-a

continuat astfel şi pe parcursul anului 2015 o măsură importantă, constând în

crearea unei stabilităţi a completului de judecată din punctul de vedere al

constituirii acestuia, astfel încât fiecare judecător lucrează în prezent şi de o

perioadă de timp îndelungată cu acelaşi grefier de şedinţă, aspect care conduce la

creşterea colaborării între judecători şi grefieri, în beneficiul unei mai bune

organizări a activităţii şi calităţii lucrărilor.

De asemenea, ca şi în anii anteriori a fost desemnat un grefier statistician în

vederea realizării statisticii instanţei şi a lucrărilor cu acest caracter solicitate

acesteia, fiind astfel degrevată activitatea grefierului-şef.

I.1.5.3. ALTE ASPECTE RELEVANTE LEGATE DE MANAGEMENTUL

RESURSELOR UMANE

Conducerea administrativ-judiciară a activităţii curente a instanţei a fost

însă asigurată de către preşedintele, domnul judecător Mihnea Adrian Tănase şi

vicepreşedintele instanţei, doamna judecător Iulia Ursan, de preşedinta de secţie

penală , doamna judecător Oana Stela Roşeanu, de preşedintele de secţie civilă,

domnul judecător Aurelian-Marin Luca-Murgoci şi de colegiul de conducere, ce a

funcţionat cu numărul maxim de membri prevăzut de lege (4 membri aleşi, la care

se adaugă preşedintele instanţei ca membru de drept).

Pe parcursul anului 2015, preşedintele instanţei a emis 19 decizii privind

activitatea non-jurisdicţională a judecătorilor precum ordine de serviciu privind

activitatea grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar al instanţei, deciziile privind

activitatea judecătorilor fiind supuse aprobării colegiului de conducere. De

asemenea, preşedintele instanţei a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar de

specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei.

Ca urmare a convocărilor preşedintelui, colegiul de conducere al instanţei s-

a întrunit de 48 de ori, emiţând hotărâri prin care s-au luat hotărâri privitoare la – în

23

principal – administrarea generală a instanţei, componenţa completurilor de

judecată, modificări intervenite în această compunere, atunci când din motive

obiective nu s-a putut respecta planificarea de permanenţă, discutarea deciziilor

preşedintelui instanţei referitoare la alte atribuţii delegate judecătorilor.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată în anul 2015 pentru

aprobarea raportului de activitate pe anul 2014, precum şi pentru discutarea unor

aspecte legate de normarea şi eficientizarea muncii. De asemenea, adunarea

generală a dezbătut o serie de probleme de drept controversate, precum şi referatele

de învăţământ profesional. În urma discuţiilor pe teme de drept ce au avut loc în

cadrul colectivului de magistraţi în mai multe rânduri s-a hotărât şi sesizarea

Tribunalului Bucureşti pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la

problemele controversate

Un rol important în controlul administrativ al instanţei l-au avut, de

asemenea, judecătorii delegaţi cu atribuţii în verificarea şi supravegherea activităţii

diverselor compartimente auxiliare din cadrul instanţei (grefă, registratură, arhive,

biroul de informaţii şi relaţii cu publicul, biroul de executări penale, biroul de

executări silite civile şi contravenţionale, biroul persoanelor juridice cu scop

nepatrimonial). Astfel, prin decizia anuală a preşedintelui instanţei au fost delegate

atribuţii specifice judecătorilor, fiecare compartiment relevant din instanţă fiind

coordonat de cel puţin un judecător, având în vedere atât volumul de activitate al

fiecărui compartiment, cât şi necesitatea continuităţii exercitării acestor atribuţii în

timpul vacanţei judecătoreşti sau în cazul absenţei temporare a unor judecători.

Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii decât cele de

judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea următoarelor

compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale (compartiment

auxiliar cu cea mai dificilă activitate în cadrul instanţei), compartimentul de

executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul (judecătorii ce conduc

acest compartiment fiind în acelaşi timp şi purtători de cuvânt ai instanţei). De

asemenea, au fost delegaţi judecători la organul financiar pentru soluţionarea

24

cererilor de acordare a personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari, judecători

delegaţi cu analiza practicii judiciare, precum şi cu coordonarea activităţii de

formare continuă descentralizată a judecătorilor din cadrul instanţei.

În anul 2015 au fost delegate atribuţii de coordonare si control următorilor

judecători:

- in materia executărilor penale, potrivit art. 27 din HCSM 387/2005 au fost

desemnaţi toţi judecătorii secţiei penale;

- in materia analizei practicii instanţelor de control judiciar, potrivit art 29

din HCSM 387/2005, au fost desemnaţi domnii judecători Alexandru Stătescu şi

Daniela Stoica în materie civilă, respectiv doamnele judecător Mirela Păstoreanu şi

Dana Ionela Grosu, în materie penală;

- funcţia de purtător de cuvânt al instanţei a fost exercitată de către domnul

judecător Aurelian-Marian Luca-Murgoci), ca înlocuitor fiind desemnat d-l

judecator Mihnea Adrian Tanase , potrivit art. 19 din HCSM 387/2005,

- în materia organizării activităţii de formare profesională continuă a

judecătorilor Secţiei civile din cadrul instanţei, a fost desemnata d-na judecător

Iulia Slujitoru. În materie penală, sarcinile aferente au fost delegate domnului

judecător Andrei Iugan.

- în materia organizării studiului profesional al personalului auxiliar de

specialitate au fost delegatele doamnele judecător Laura Cristina Moise (în materie

civilă), respectiv Mihaela Camelia Andrei.

- în materia unificării practicii judiciare în materie civilă au fost desemnate

doamnele judecător Alexandra Pană , Delia Grigire şi Rebeca Luchian, iar în

materie penală, domnul judecător Andrei Iugan.

Totodata, au fost delegate atributii care revin exclusiv presedintelui instantei

potrivit reglementarilor procedurale civile si penale, in felul urmator:

- vicepresedintei Iulia Ursan, atributiile privind solutionarea cererilor in

materie civila, de competenta exclusiva a presedintelui, precum şi coordonarea

corespondenţei în materie civilă.

25

- coordonarea corespondenţei în materie penală a fost delegată presedintei

Sectiei I penale, d-na judecator Oana Roseanu, în lipsa acesteia urmând a fi

realizată de către preşedintele instanţei, domnul judecător Tănase,

In acelasi timp, alţi judecători ai instanţei au primit prin delegare urmatoarele

atributii de coordonare şi control:

- d-na judecator Iulia Ursan compartimentul arhiva ( civila si penala) ;

- d-ul judecator Ionuţ Niculescu, compartimentul persoane juridice si

asociatii de proprietari

- d-nele judecător Roxana Cozma şi Adina Fleşer compartimentul de

executare civilă/contravenţională

De asemenea, d-nilor judecători Limona şi Mihalaşcu, le-au fost delegate

atribuţii legate de coordonarea şi controlul compartimentului registratura, citatii si

expeditii.

S-a urmarit astfel ca fiecare compartiment relevant din instanţă sa fie

coordonat de catre un judecator desemnat în acest scop, care sa verifice si să

îndrume activitatea specifica. Rezultatele activitatilor desfasurate de acestia se

reflecta in verificarile realizate, dar mai ales în măsurile individuale luate de fiecare

judecator si au avut ca scop eficientizarea activitatilor specializate si degrevarea

celorlalti judecatori. De asmenea, activitatea desfăşurată de domnii judecători îşi

găseşte utilitatea în cadrul procedurii de evaluare a personalului auxiliar de

speciliatate, opinia fiecăruia dintre judecătorii coordonatori având un grad ridicat

de pertinenţă.

În anul 2015, judecătorii au beneficiat de sprijinul grefierilor în ceea ce

priveşte sarcinile auxiliare, cu precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată.

De asemenea, grefierii de şedinţă au reprezentat un sprijin important pentru

judecători în ceea ce priveşte redactarea părţii rezumative a hotărârii judecătoreşti,

aşa-numitul ,, fir al procesului,,.

26

I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A

INSTANŢEI

Din luna septembrie 2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de

un sediu nou, reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în

Palatul de Justiţie, locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din

România, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor

din România.

În ceea ce priveşte infrastructura instanţei, aceasta este dotată cu 9 birouri

pentru judecători, plus încă 2 birouri pentru Preşedintele şi Vicepreşedintele

instanţei, 9 birouri sunt ocupate de grefierii de şedinţă, compartimentele Citaţii,

Registratură şi Executări penale, plus încă două birouri pentru arhivele curente

civilă şi penală, situate pe cele două paliere, subsol şi parter, în incinta Palatului de

Justiţie.

De asemenea, Arhiva civilă beneficiază de încă 2 încăperi, situate la subsolul

clădirii, în care sunt depozitate dosarele soluţionate în cursul anilor 2012-2015, încă

2 spaţii acordate de către Curtea de Apel Bucureşti în zona sălii „paşilor pierduţi”

fiind folosite pentru depozitarea dosarelor soluţionate în perioada 2007-2011, atât

în materie civilă, cât şi în materie penală. În plus, faţă de spaţiile existente în sediul

Curţii de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază şi de un

spaţiu pentru depozitarea dosarelor, situat în judeţul Ilfov, comuna Tunari, unde se

află depozitate dosarele soluţionate anterior anului 2006.

La momentul actual, toate locurile din birourile grefierilor sunt ocupate, în

fiecare birou lucrând în medie, câte 6-7 grefieri de şedinţă. Situaţia este

asemănătoare în privinţa birourilor judecătorilor, care , în contextul majorării

schemei de personal cu 7 posturi, au devenit neîncăpătoare. În măsura unei creşteri

prognozate a gradului de ocupare a schemelor de magistraţi şi personal auxiliar

27

de specialitate, considerăm că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti va avea nevoie

de un număr suplimentar de spaţii ce urmează a fi dotate cu mobilierul

corespunzător şi echipamentul IT necesar desfăşurării activităţii în bune condiţii.

În ceea ce priveşte sălile de judecată, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti

beneficiază de 4 săli de judecată, dintre care 2 săli sunt de dimensiune mare,

obişnuită pentru o sală de judecată, celelalte 2 fiind încăperi mai mici, în acest scop

fiind transformate 2 birouri de grefieri pentru a avea această destinaţie. De

asemenea, instanţa beneficiază de o două camere de consiliu, una la parter şi una

situată la subsolul clădiri, unde se soluţionează cererile vizând măsurile preventive

în materie penală.

Având în vedere situaţia sălilor de judecată ce aparţin Judecătoriei Sectorului

5 Bucureşti, se poate lesne observa faptul că la momentul actual, instanţa nu are

infrastructura necesară punerii în aplicare a dispoziţiilor Codului de Procedură

civilă, referitoare la soluţionarea cererilor în Camera de Consiliu.

I. 3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE

I.3.1.PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR. INDICELE DE

DESFIINŢARE

În anul 2015, numărul hotărârilor judecătoreşti desfiinţate/casate total sau

parţial a fost de 965 de hotărâri, faţă de 941 în anul 2013, adică un procent de 2,9 %

din totalul hotărârilor pronunţate – indicele de modificare a hotărârilor în căile de

atac , rămânând constant bun.

Raportat însă la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate, doar 0,3

% dintre hotărârile pronunţate în anul 2015 au fost modificate din cauze imputabile

judecatorului.

28

Indici de casare în apel şi în recurs

Anul Total hot.

pronunţate

Tot.hot.desf./

casate în

căile de atac

Din care

imputabile

Indice de

casare rap.la

admise

imput.şi

neimputabile

Ind.de

casare

rap.la

admise

imputabile

2013 30018 690 94 2,30 0,31

2014 37479 941 102 2,51 0,27

2015 33305 965 101 2,9 0,3

Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti s-au

datorat:

a. aspectelor de nelegalitate, precum:

- greşita interpretare a legii interne de către judecătorul fondului, prin

raportare la dispoziţiile şi jurisprudența aferentă Convenţiei pentru apărarea

Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale;

- interpretări diferite ale dispoziţiilor legale, dar pertinente, de către instanţa

de fond şi instanţele de control judiciar;

- greşita administrare a probatoriului de către instanţa de fond;

- lipsa de procedură de citare;

- încălcarea principiului rolului activ al judecătorului;

- încălcarea principiului contradictorialităţii;

- nerespectarea principiului disponibilităţii în procesul civil prin invocarea

din oficiu a unor aspecte de ordine privată ş.a.

- încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat;

b. aspectelor de netemeinicie, precum:

- administrare de probatorii insuficiente la judecata de fond;

29

- interpretarea eronată a actului juridic dedus judecăţii;

- aprecierea diferită a probelor;

- situaţii de fapt noi ivite în căile de atac sau formularea unei tranzacţii;

- administrarea unui probatoriu nou în faţa instanţelor de control;

Dintre motivele de casare/modificare a hotărârilor în materie civilă, în

concret, se pot desprinde aspectele referitoare la evaluarea bunei-credinţe a părţilor

în diferite materii privind drepturile reale, precum uzucapiunea şi accesiunea.

Incidenta dispoziţiilor O.U.G. 71/2009 şi mai ales convenţionalitatea

acestora în raport de standardele fixate prin jurisprudenţa CEDO a generat

interpretări diferite, în situaţia formulării de contestaţii la executare de către

instituţia debitoare, instanţa de control statuând că, eşalonarea debitului prin actul

normativ susmenţionat este compatibilă cu Convenţia Europeană a Drepturilor

Omului în măsura în care, în speţă, se regăsesc elementele care au prezentat

relevanţă în aprecierea Curţii Europene. Astfel în majoritatea cauzelor, instanţele

de control au considerat, în opoziţie cu opinia primei instanţe, că instituţia publică

debitoare nu a furnizat suficiente motive pentru a se putea prevala în mod valabil

de prevederile O.U.G. 71/2009 şi eşalona datoriile înregistrate.

De asemenea, interpretări diferite au fost identificate şi cu ocazia evaluării şi

reducerii de către instanţă a onorariului de avocat şi a cheltuielilor de executare.

Mai poate fi amintită şi situaţia în care, în materia încuviinţării executării

silite, instanţa de fond analiza în ce măsură a fost corect comunicat procesul-verbal

de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţele de control arătând că acest

aspect nu poate influenţa soluţia în cadrul încuviinţării executării silite ci poate

reprezenta doar un motiv pentru promovarea unei contestaţii la executare.

În materia cauzelor privitoare la minori şi familie, diferenţele de interpretare

au fost identificate în privinţa interesului superior al minorului şi a contribuţiei

fiecărei părţi în obţinerea bunurilor ce compun masa partajabilă.

30

În materie contravenţională, au existat aprecieri diferite cu privire la forţa

prezumţiilor de validitate şi legalitate de care se bucură procesele-verbale de

constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Astfel, s-au identificat speţe în care a

fost evaluată în mod diferit aptitudinea probatoriului furnizat de către petentul

contravenient de a răsturna prezumţiile relative ce operează în materie. În aceeaşi

materie, diferenţe de opinie au fost identificate şi cu ocazia reindividualizării în

care plângerii contravenţionale a sancţiunilor aplicate petentului.

Totodată, în materia art. 32 din Legea nr. 50/1991 s-a reţinut că legitimarea

procesuală activă aparţine organului care a aplicat sancţiunea, sau în măsura în care

acesta şi-a încetat existenţa (precum în speţele în discuție) celui care i-a preluat

atribuţiile.

În materie penală, cele mai multe modificări ale soluţiilor în căile de atac

sunt modificări parţiale şi privesc modul de individualizare a pedepselor sau

modalităţi de executare a acestora, reaprecieri ale situaţiilor de fapt în cazul

cererilor de liberare condiţionată, precum şi modificări cu privire la termenul de

reiterare a cererii în cazul respingerii liberării condiţionate.

Într-un număr ridicat de cauze, s-au identificat interpretări diferite cu privire

la determinarea legii penale mai favorabile. În acest sens, s-a observat în anterior

publicării Deciziei nr. 256/2014 a Curţii Constituţionale a României, calificarea

instituţiilor autonome şi alegerea acestora în vederea determinării legii penale mai

favorabile situaţiei inculpatului a condus la opinii divergente ale instanţelor. Cu

toate acestea, problema legii penale mai favorabile a fost identificată, intr-un număr

mult mai redus, şi ulterior publicării deciziei amintite, aprecierea globală a

instanţelor de control fiind diferită de cea a instanţei de fond.

În materia măsurilor preventive, au fost identificate doar motive de casare

privind temeinicia cererilor, pericolul concret pentru ordinea publică şi posibilitatea

de influenţare a anchetei fiind diferit evaluată de către instanţa de control judiciar.

În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de

casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în

31

cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de

fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de

acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în

aplicarea şi interpretarea unitară a legii.

În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de

casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în

cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de

fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de

acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în

aplicarea şi interpretarea unitară a legii.

I.3.2 ELEMENTE STATISTICE PRIVIND DURATA DE

SOLUŢIONARE A CAUZELOR PE MATERII

Durata rezonabilă a proceselor civile şi penale constituie, fără îndoială, una

dintre garanţiile principale ale exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al

omului, privind liberul acces la justiţie. Este în afara oricărei discuţii că dreptatea

nu poate fi considerată câştigată decât în condiţiile în care acest obiectiv este atins

într-un termen care să poată permite valorificarea efectivă a dreptului ce se cere

apărat prin intervenţia justiţiei, înţeleasă ca serviciu public în folosul cetăţenilor.

Tocmai de aceea, considerăm şi noi că, durata rezonabilă a unui proces, apreciată şi

în funcţie de complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii în

înfăptuirea actului de justiţie.

Potrivit evaluărilor efectuate la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, durata medie

de soluţionare a unei cauze civile în anul 2015 a fost de 5,5 luni (în condiţiile în

care în această categorie se includ şi cauzele având ca obiect încuviinţarea

executării silite şi învestire cu formulă executorie, durata medie evidenţiată de

32

programul informatic Statis este de 3 luni), iar pentru cauzele penale, durata medie

de soluţionare a fost de 2,75 luni.

Comparativ cu anul 2014, aceste intervale au valori aproximativ egale.

Situaţia este justificată prin prisma introducerii procedurii scrise în materie civilă,

respectiv procedurii de cameră preliminară în materie penală. Astfel, prin intrarea

în vigoare a celor două legislaţii procesuale, există motive obiective care împiedică

soluţionarea cauzei într-un interval de timp mai redus comparativ cu cel menţioat

anterior.

Precizăm că, în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, data medie

recomandată în materie civilă nu depăşeşte 5 zile, interval pe care îl considerăm

optim pentru demararea procedurii scrise.

Prezentăm în continuare situaţia duratei medii de soluţionare a cauzelor, pe

materii:

Durata medie de soluţionare a cauzelor

Materia Durata medie de soluţionare a cauzelor

Civil 3 luni

Penal 2,75 luni

Minori şi familie 6,8 luni

Contencios administrativ şi fiscal 8,7 luni

Confl.de muncă şi litigii de asig.sociale 5 luni

Comercial 6 luni

Notă: În măsura în care, la materia „civil”, sunt excluse dosarele având ca obiect încuviinţare

executare silită/învestire, durata medie de soluţionare a cauzelor ar fi de 5-6 luni.

Pe rolul instanţei se înregistrează şi situaţii în care durata de soluţionare a

cauzelor respective nu mai poate fi considerată ca fiind rezonabilă, uneori

depăşindu-se durata unuia sau chiar a mai multor ani.

Astfel, la finele anului 2015, pe rolul instanţei existau următoarele dosare

mai vechi de un an, în scădere cu 20,2% faţă de anul anterior (şi 36,3 % faţă de

33

anul 2013) : 316 dosare din care 309 civile şi 7 penale faţă de 380 de dosare din

care 373 civile şi 7 penale, în anul 2014.

Rata de scădere este explicabilă prin efortul deosebit al magistraţilor Secţiei

civile (repetăm, în contextul unei menţineri a numărului de dosare nou intrate la

un nivel extrem de ridicat) care a condus la scăderea duratei medii a datei

recomandate pentru începerea procedurii de la aproximativ 6 luni (la nivelul lunii

februarie 2012) la doar 4-5 zile în prezent.

În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de un an, nu trebuie omis că parte

dintre acestea impun un probatoriu amplu, pentru lămurirea tuturor aspectelor de

care depinde soluţionarea pricinilor deduse judecăţii; de asemenea, între dosarele

civile se află un număr semnificativ de cauze, care au stat în nelucrare o perioadă

considerabilă de timp, ca urmare a intervenirii suspendării judecării cauzei. O altă

cauză frecvent întâlnită în prelungirea duratei de soluţionare a dosarelor, mai ales în

materie penală, o reprezintă îndeplinirea legală a procedurii de citare a părţilor care

domiciliază în străinătate şi care nu manifestă interes în soluţionarea rapidă a

pricinii.

O cauză obiectivă pentru care anumite cauze sunt soluţionate într-un interval

mai mare de timp o constituie existenţa în continuare a numeroase norme

procedurale, atât în materie civilă, dar mai ales penală, care afectează celeritatea cu

care se soluţionează cauzele deduse judecăţii.

Astfel, deşi în materie civilă s-a limitat dreptul părţilor de utilizare a unui

procedeu frecvent de tergiversare a cauzelor – cererile de recuzare a unui judecător

sau a tuturor judecătorilor instanţei – subzistă încă numeroase astfel de procedee

legale, care permit unei părţi prelungirea cu rea-credinţă a duratei procesului.

La aceste probleme de ordin procedural, se adaugă cele de ordin practic:

dificultăţi majore în îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate,

necomunicarea relatiilor de catre institutii la termenul stabilit, existenţa situaţiilor

în care se trimit cauzele spre rejudecare la instanţa inferioară, dificultăţi în

34

administrarea unor probe precum expertizele tehnice sau contabile judiciare,

dificultăţi în asigurarea interpreţilor de limbi străine în instanţă, netrimiterea la timp

a relaţiilor solicitate de către diverse instituţii publice sau private etc.

În vederea reducerii cazurilor de întârziere a soluţionării dosarelor pe rolul

Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti se va continua procesul de monitorizare

permanentă pentru fiecare complet de judecată a cauzelor mai vechi de un an aflate

pe rol, prin intermediul statisticii însoţită de centralizarea cauzelor care duc la

întârzierea în soluţionarea dosarelor şi identificarea unor direcţii de către acţiune.

De asemenea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional sau de practică

neunitară se va insista şi pe aspecte procedurale, precum: respectarea riguroasă a

normelor de procedură în privinţa cererilor de amânare, discutării şi încuviinţării

probatoriului, aplicării amenzilor judiciare.

În plus, se va continua promovarea stingerii litigiilor pe cale amiabilă, prin

apelarea la instituţia medierii.

I.3.3 MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE LA

NIVELUL INSTANŢEI

În scopul unificării practicii judiciare, prin decizie a Preşedintelui

instanţei, s-au desemnat, la începutul anului 2015, precum şi pe parcursul acestui an,

judecătorii cu atribuţii în identificarea problemelor de drept ce au generat sau ar

putea genera practică neunitară, în vederea întocmirii de către aceştia, în fiecare

lună, a unui referat, sub formă de tabel, care să cuprindă aspectele juridice ce au

primit soluţii diferite, cu evidenţierea opiniei majoritare şi a celei minoritare,

precum şi a opiniei motivate a judecătorului delegat pentru măsurile privind

unificarea practicii.

Aceste referate au fost înaintate, lunar, către Tribunalul Bucureşti, pentru

a fi avute în vedere la întâlnirile organizate trimestrial de către Curtea de Apel

Bucureşti, fiind, totodată, puse la dispoziţia judecătorilor din cadrul instanţei.

35

În acelaşi scop, au fost organizate, periodic, dezbateri ale judecătorilor

instanţei, cu privire la problemele de drept ce au declanşat sau ar putea declanşa

practică neunitară, majoritatea acestor dezbateri/întâlniri având loc în scopul

prevenirii practicii neunitare.

Tot în vederea unificării practicii judiciare, au fost puse, sistematic, la

dispoziţia judecătorilor, materiale cu conținut juridic, precum lista cu noi acte

normative publicate în Monitorul Oficial al României (în variantă electronică), cu

sprijinul nemijlocit al biroului de documentare din cadrul Tribunalului Bucureşti, la

dispoziția judecătorilor fiind puse și exemplare din Buletinul Casaţiei, culegeri de

practică judiciară editate de curţile de apel, practica judiciară a Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene și

a Curţii Europene a Drepturilor Omului (în variantă electronică).

La nivelul Secției civile a Judecătoriei Sectorului 5 București, s-au

semnalat, în anul 2015, următoarele probleme de practică judiciară neunitară:

1. Aspectul privind procedura, de drept comun sau specială (conform

art.1049-1052 C.pr.civ. 2010) aplicabilă cererilor de chemare în judecată având ca

obiect uzucapiune în condiţiile Codului civil de la 1864

Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea

dispozițiilor art.1049-1052 C.pr.civ. (2010) din Titlul XII. Procedura privitoare la

înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, aferentă Cărții a VI-a.

Proceduri speciale, care conțin inclusiv dispoziții privitoare la efectele hotărârii

judecătorești de admitere a cererii, astfel cum rezultă din dispozițiile art.1052 alin.3,

conform cărora “reclamantul este considerat proprietar de la data înscrierii, în

condițiile legii, în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în temeiul

uzucapiunii”, precum și unele dispoziții care fac trimitere, implicit, la condițiile de

fond ale uzucapiunii imobiliare extratabulare, reglementate de dispozițiile art.930

C.civ. (2009), precum este cazul dispozițiilor art.1050 alin.3 lit.a și lit.b, potrivit

36

cărora la cererea de uzucapiune se vor anexa “a) un certificat eliberat de serviciul

public comunitar local de evidență a persoanelor, care atestă că titularul dreptului

înscris în cartea funciară este decedat, precum și data decesului sau, după caz, un

certificat emis de autoritatea competentă, care atestă faptul că persoana juridică

titulară a dreptului înscris în cartea funciară și-a încetat existența”și “b) un

certificatul eliberat de camera notarilor publici, din care să rezulte faptul dacă

moștenirea titularului înscris în cartea funciară a fost sau nu dezbătută, iar în caz

afirmativ, care sunt persoanele care au cules moștenirea respectivă”.

Urmare a acestor dispoziții legale, s-au conturat două opinii, în sensul

dacă procedura (specială) privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul

uzucapiunii se aplică tuturor cererilor de chemare în judecată (introduse, prin

ipoteză, după intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură

civilă, și anume, din 15.02.2013), având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului

civil de la 1864, sau se aplică doar cererilor de chemare în judecată, având ca obiect

uzucapiune în condițiile Codului civil 2009, celor având ca obiect uzucapiune în

condițiile Codului civil de la 1864 aplicându-li-se procedura (de judecată) de drept

comun.

Într-o opinie, minoritară, s-a apreciat că procedura (specială) privitoare la

înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, reglementată de dispozițiile

art.1049-1052 C.pr.civ. se aplică tuturor cererilor de chemare în judecată (introduse,

prin ipoteză, după intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de

procedură civilă, și anume, din 15.02.2013), având ca obiect uzucapiune în

condițiile Codului civil de la 1864, față de dispozițiile art.3 din Legea nr.76/2012

pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă,

potrivit cărora dispozițiile Codului de procedură civilă 2010 se aplică numai

proceselor și executărilor începute după intrarea acestuia în vigoare, iar aceasta fără

a interesa dacă dispozițiile art.1049-1052 C.pr.civ. cuprind și aspecte de drept

material în materia uzucapiunii în condițiile Codului civil 2009.

37

Cu o mențiune suplimentare: în cadrul acestei prime opinii, s-a reținut că

în ceea ce privește competența materială a instanței, aceasta se determină prin

raportare la obiectul (principal) al cererii, conform art.1050 alin.1 C.pr.civ., potrivit

căruia “cererea de uzucapiune se depune la judecătoria (s.n.) în circumscripția căreia

este situat imobilul”, fiind, din acest punct de vedere, indiferentă valoarea

(impozabilă) a imobilului, cererea de accesiune, cerere accesorie, în sensul art.30

alin.4 C.pr.civ., fiind de competența materială tot a judecătoriei, față de dispozițiile

art.123 alin.1 C.pr.civ

Într-o altă opinie, majoritară, s-a apreciat că procedura (specială)

privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii se aplică doar

cererilor de chemare în judecată, având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului

civil 2009, celor având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului civil de la 1864

aplicându-li-se procedura (de judecată) de drept comun, iar aceasta întrucât din

cuprinsul dispozițiilor art.1049-1052 C.pr.civ. rezultă că aceasta a fost intenția

legiuitorului, în condițiile în care se referă atât la efectele hotărârii judecătorești de

admitere a cererii, astfel cum rezultă din dispozițiile art.1052 alin.3, care sunt cele

specifice potrivit Codului civil 2009, precum și că fac trimitere, implicit, la

condițiile de fond ale uzucapiunii imobiliare extratabulare, reglementate de

dispozițiile art.930 C.civ. (2009), precum este cazul dispozițiilor art.1050 alin.3 lit.a

și lit.b, ale art.1051 alin.1 și alin.5 C.pr.civ.

Cu o mențiune suplimentare: în cadrul acestei a doua opinii, s-a reținut că

în ceea ce privește competența materială a instanței, aceasta se determină în funcție

de criteriul valoric, conform art.104 C.pr.civ. coroborat cu art.98 alin.1 și alin.3

C.pr.civ. raportat la art.94 pct.1 lit.j C.pr.civ., având în vedere, după caz, și

dispozițiile art.31 alin.3 din O.U.G. nr.80/2013, interesând, din acest punct de

vedere, valoarea (impozabilă) a imobilului obiect al cererii de uzucapiune (cerere

principală), care trebuie să fie de până la 200.000 lei inclusiv, pentru a atrage

competența materială a judecătoriei, cererea de accesiune, cerere accesorie, în sensul

38

art.30 alin.4 C.pr.civ., fiind de competența materială tot a judecătoriei, față de

dispozițiile art.123 alin.1 C.pr.civ.

2. Natura juridică a tarifului de despăgubire, reglementat de dispozițiile

art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002 – sancţiune contravenţională sau

despăgubire civilă – şi consecinţele care decurg din această calificare, în ceea ce

privește legea contravențională mai favorabilă, reglementată de dispozițiile art.15

din Constituția României și art.12 din O.G. nr.2/2001 (aspect cu importanţă în

privinţa modului de soluţionare a contestaţiilor la executare în care se invocă acest

motiv), precum şi în ceea ce priveşte prescripţia executării sancţiunilor

contravenţionale, reglementată de dispoziţiile art.14 din O.G. nr.2/2001

Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea şi

aplicarea dispoziţiilor art.II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea Ordonanţei

Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere

pe reţeaua de drumuri naţionale din România (în continuare, Legea nr.144/2012),

potrivit cărora “tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.

15/2002 (s.n.) privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe

reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate

în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează (s.n.)”, având

în vedere cele statuate de către Curtea Constituţională, în Decizia nr.112/2014

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.II din

Legea nr.144/2012 pentru modificarea O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de

utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în

cuprinsul căreia a reţinut, în esenţă, că referindu-se la tarifele de despăgubire

aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a Legii nr.144/2012

şi dispunând anularea lor, prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei au,

într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecinţele

39

săvârşirii unei contravenţii. De asemenea, Curtea a statuat că, în urma abrogării

dispoziţiilor legale care instituiau obligaţia achitării tarifului de despăgubire –

suplimentar faţă de obligaţia de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile

publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziţionat rovinieta – textul de lege

criticat conţine o normă contravenţională mai favorabilă, în concordanţă cu

prevederile art.15 alin.2 din Legea fundamentală.

Curtea a făcut referire la cele statuate în cuprinsul Deciziei nr.228/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.12 alin.1 din O.G.

nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ocazie cu care a constatat că

faptul antisocial, şi anume, contravenţia, trebuie privită atât sub aspectul săvârşirii şi

constatării acesteia, cât şi sub aspectul aplicării şi executării sancţiunii şi că, din

acest punct de vedere, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept

contravenţie, sancţiunile contravenţionale nu se mai aplică, iar în cazul celor

aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi,

sancţiunile nu se mai execută. Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor

sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării sale în

vigoare şi că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede şi nu mai

sancţionează fapta, doar la situaţia neaplicării sancţiunii echivalează cu deturnarea

intenţiei legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra

sancţiunilor aplicate şi neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act

normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. Curtea a conchis că o sancţiune

aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ

urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a

început.

Revenind la cele statuate în cuprinsul Deciziei nr.112/2014, Curtea a

reţinut că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei

jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei invocate păstrându-şi

valabilitatea şi în prezenta cauză, referitoare la dispoziţiile art.II din Legea

nr.144/2012, pe care le-a constatat a fi constituţionale.

40

Urmare a acestor dispoziții legale şi interpretări a celor statuate de Curtea

Constituţională, s-a conturat, pe de o parte, o opinie conform căreia tariful de

despăgubire reprezintă o sancţiune contravenţională, iar, pe de altă parte, o a doua

opinie, conform căreia tariful de despăgubire reprezintă o despăgubire civilă, cu

toate consecinţele care decurg din această calificare, în ceea ce privește legea

contravențională mai favorabilă, reglementată de dispozițiile art.15 din Constituția

României și art.12 din O.G. nr.2/2001, cu sublinirea că cele două interpretări au

condus la o practică neunitară, identificată până în prezent, în ceea ce priveşte

modul de soluţionare a contestaţiilor la executarea silită pornită în vederea

recuperării de la debitor a c/val tarifului de despăgubire aplicat în temeiul unui titlu

executoriu constând într-un proces-verbal de constatare şi sancţionare a

contravenţiei. Or, motivul de nelegalitate a executării invocat de către debitor, pe

această cale, este tocmai intervenirea unei legi contravenţionale mai favorabile,

constând în abrogarea tarifului de despăgubire, prin dispoziţiile Legii nr.144/2012,

coroborat cu deciziile în materie de verificare a constituţionalităţii acestora (în

principal, Decizia nr.112/2014, Decizia nr.385/2013, respectiv Decizia

nr.228/2007), abrogarea tarifului de despăgubire semnificând, în opinia

contestatorilor, nu doar neaplicarea lui pentru viitor (după intrarea în vigoare a

normei de abrogare), ci şi neexecutarea acestei sancţiuni contravenţionale.

Într-o opinie, s-a reţinut că tariful de despăgubire, reglementat de

dispozițiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, ar avea natura juridică de

sancţiune contravenţională, fapt dedus din cele statuate de către Curtea

Constituţională, prin Decizia nr.112/2014 referitoare la respingerea excepţiei de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea

O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe

reţeaua de drumuri naţionale din România, care a considerat că textul de lege criticat

conţine o normă contravenţională mai favorabilă, în concordanţă cu prevederile

art.15 alin.2 din Legea fundamentală, fiind constituţional caracterul său retroactiv,

41

prin aceea că reglementează pentru trecut cu privire la consecinţele săvârşirii unei

contravenţii.

În cadrul acestei opinii, s-a ajuns la concluzia că, fiind o sancţiune

contravenţională, în privinţa acestui tarif de despăgubire ar fi aplicabile dispoziţiile

art.12 din O.G. nr.2/2001, în interpretarea instanţei de control constituţional

promovată în cuprinsul Deciziei nr.228/2007 referitoare la excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor art.12 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul

juridic al contravențiilor, în sensul în care abrogarea acestui tarif de despăgubire

conduce nu doar la neaplicarea lui, ci şi la neexecutarea (inclusiv silită) a celui deja

aplicat, dar aflat în curs de executare, aspect care ar conduce la admiterea

contestaţiei la executare pentru acest motiv.

Într-o altă opinie, s-a reţinut că tariful de despăgubire, reglementat de

dispozițiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, ar avea natura juridică de

despăgubire civilă, fapt dedus din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor legale în

materie, precum şi din scopul şi destinaţia acestei sume de bani, a cărei raţiune este

tocmai acoperirea unei pagube produse persoanei vătămate prin săvârşirea unei

contravenţii, pentru care legiuitorul a fixat un tarif de evaluare, motiv pentru care

această despăgubire poate fi aplicată de chiar agentul constatator, prin procesul-

verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

În cadrul acestei a doua opinii, pornind de la natura juridică de

despăgubire civilă a tarifului de despăgubire, s-a constatat că în privinţa lui nu ar fi

aplicabile dispoziţiile art.12 din O.G. nr.2/2001, urmare a abrogării acestui tarif prin

Legea nr.144/2012, neconstituind, astfel, o situaţie de abrogare a unei sancţiuni

contravenţionale care ar urma să nu se mai execute, având în vedere, totodată, că

dispoziţiile art.II din Legea nr.144/2012 sunt de strictă interpretare şi aplicare,

referindu-se doar la anularea tarifelor de despăgubire aplicate şi contestate în

instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi (adică, până la data de

23.07.2012), iar nu şi la situaţia în care ar fi fost doar aplicate până la intrarea în

42

vigoare a legii, dar contestate ulterior, în acelaşi sens pronunţându-se şi Curtea

Constituţională, prin Decizia nr.112/2014, ocazie cu care a apreciat că dispoziţiile

art.II din acest act normativ sunt constituţionale, fără a fi discriminatorii, în sensul

art.16 din Constituţie, între cei care au contestat tarifele de despăgubire până la

intrarea în vigoare a Legii nr.144/2012 şi cei care nu au formulat astfel de contestaţii

sau ale căror contestaţii au fost respinse ca tardive, dispoziţiile art.II fiind

retroactive, într-adevăr, în condiţiile în care au fost aplicate când erau în vigoare

dispoziţiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, adică anterior Legii

nr.144/2012, dar care ar urma să fie anulate pe cale judiciară, în cadrul unei

“contestaţii” (credem, plângere contravenţională) în curs de soluţionare la momentul

intrării în vigoare a Legii nr.144/2012, iar nu şi ulterior, pe calea unor eventuale

contestaţii la executare

3. Determinarea momentul de început al curgerii termenului, de 15 zile,

de formulare a plângerii contravenţionale, în situaţia lipsei comunicării/comunicării

viciate a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în sensul

dispoziţiilor art.27 din O.G. nr.2/2001 – şi anume, dacă prezintă importanţă, din

perspectiva art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, comunicarea procesului-verbal odată cu

somaţia/încheierea de încuviinţare a executării silite/învestire cu formulă executorie,

după caz, efectuată de către organul de executare în cursul executării silite începute

în temeiul titlului constând în respectivul proces-verbal

Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea

dispozițiilor art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor (în continuare, O.G. nr.2/2001), potrivit cărora “împotriva

procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate

face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”,

raportat la prevederile art.27 din același act normativ, potrivit cărora “comunicarea

procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau

43

prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se

consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”, toate acestea

având în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile

Unite, în decizia nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul

legii, conform căreia modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție

și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este

subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării

procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în

situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal

încheiat de funcționarul poștal.

Urmare a acestor dispoziții legale, s-a ajuns la interpretarea neunitară a

dispozițiilor art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, privind aspectul dacă începe să curgă

termenul, de 15 zile, de formulare a plângerii contravenţionale, prin raportare la

momentul comunicării procesului-verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare

a executării silite/învestire cu formulă executorie, după caz, efectuată de către

organul de executare în cursul executării silite începute în temeiul titlului constând

în respectivul proces-verbal. Toate acestea, având ca situaţie premisă lipsa

comunicării/comunicării viciate, de către organul care a aplicat sancţiunea, a

procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în sensul dispoziţiilor

art.27 din O.G. nr.2/2001.

Într-o opinie, minoritară, s-a apreciat că termenul, de 15 zile, de formulare

a plângerii contravenţionale începe să curgă de la momentul comunicării procesului-

verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare a executării silite/învestire cu

formulă executorie, după caz, efectuată de către organul de executare în cursul

executării silite începute în temeiul titlului constând în respectivul proces-verbal.

Toate acestea, în condiţiile în care rezultă că persoana sancţionată a luat cunoştinţă

efectiv de procesul-verbal contestat, urmare a procedurii de comunicare efectuate de

către organul de executare, în faza executării silite.

44

Cu menţiunea că în această opinie, prin raportare la momentul

comunicării procesului-verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare a

executării silite/învestire cu formulă executorie, după caz, se analizează doar

aspectul privind formularea în termen a plângerii contravenţionale, iar nu şi aspectul

privind prescripţia executării sancţiunii amenzii contravenţionale, în sensul art.14

alin.1 din O.G. nr.2/2001, sancţiune care intervine în cazul lipsei

comunicării/comunicării viciate a procesului-verbal de constatare și sancționare a

contravenției, neefectuate/efecuate de către organul care a aplicat sancţiunea, cu

nerespectarea dispoziţiilor art.27 din O.G. nr.2/2001, toate acestea având în vedere

interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în decizia

nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.

Într-o altă opinie, majoritară, s-a apreciat că în situaţia în care organul

care a aplicat sancţiunea nu a efectuat o comunicare valabilă, cu respectarea

dispozițiilor art.27 din O.G. nr.2/2001, aceasta echivalează, conform interpretării

date de instanţa supremă (în Decizia nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea

unui recurs în interesul legii), cu necomunicarea procesului-verbal de constatare a

contravenției. Drept pentru care nu se pune problema depășirii de către persoana

sancţionată a termenului de 15 zile în care trebuia să formuleze plângere

contravențională, termen care nici nu a început să curgă, în condițiile în care

persoanei sancţionate nu i-a fost comunicat legal procesul-verbal.

Cu menţiunea că dispoziţiile art.27 din O.G. nr.2/2001 stabilesc

modalitatea, de strictă interpretare şi aplicare, în care trebuie să se efectueze

comunicarea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru a

începe să curgă termenul, de 15 zile, în care persoana sancţionată contravenţional

are posibilitatea de a formula plângere contravenţională, în această materie

legiuitorul neprevăzând cazuri de echipolenţă (echivalenţă), precum în materia

termenului de apel, care nu pot fi aplicate prin analogie.

45

4. Posibilitatea instanţei de judecată de a reexamina încheierea de

respingere a cererii de ajutor public judiciar, urmare a analizării fondul cererii

raportat la înscrisurile noi depuse în această etapă procesuală

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe

cereri de reexaminare împotriva încheierilor de soluţionare a ajutoarelor publice

judiciare. În cadrul acestora, s-au depus înscrisuri care să dovedească îndeplinirea

condiţiilor legale pentru acordarea ajutorului public judiciar, înscrisuri care nu au

fost depuse în faţa primei instanţe.

Într-o opinie, s-a apreciat că se impune soluţionarea unei cereri de

reexaminare împotriva încheierilor de soluţionare a cererilor de acordare a

ajutorului public judiciar raportat la înscrisuri care se depun direct în această cale de

atac. În motivarea acestei opinii, s-a reţinut că cererea de reexaminare împotriva

încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar prevăzută de dispoziţiile

art. 15 alin. (2) din OUG nr. 51/2008 reprezintă o cale de atac prevăzută de lege şi

că aceasta este devolutivă, antrenând o rejudecare în fond a pricinii, în întregul ei,

fără restricţii în privinţa administrării probelor. Prin urmare, partea ar putea să

dovedească cu înscrisuri faptul că se află într-o situaţie în care să beneficieze de

ajutor public judiciar, chiar şi în judecarea reexaminării exercitate în condiţiile legii.

Mai mult, spre deosebire de cererea de reexaminare împotriva încheierii

de anulare, prevăzută de dispoziţiile art. 200 alin. (5)-(7) C.proc.civ., în care

legiuitorul reglementează expres ceea ce se poate analiza în calea de atac formulată

de parte, în ceea ce priveşte reexaminarea încheierii prin care s-a respins cererea de

acordare a ajutorului judiciar nu există o astfel de prevedere limitativă.

Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că instanţa de control va putea analiza,

aşadar, alături de motivele de nelegalitate a soluţiei şi cele privind fondul cererii de

ajutor public judiciar, în condiţiile arătate mai sus.

46

Într-o altă opinie, s-a apreciat că nu este permisă administrarea probei cu

înscrisuri, ci că soluţia trebuie dată doar prin raportare la aceleaşi înscrisuri pe care

prima instanţă le-a avut în vedere.

Astfel, acoperirea lipsurilor cererii de acordare a ajutorului public judiciar

în cadrul cererii de reexaminare nu este de natură să conducă la admiterea acestei

căi de atac, instanţa fiind datoare a proceda la verificarea legalităţii soluţiei

pronunţate aferent cererii de acordare ajutor public judiciar, prin raportare la

aceleaşi înscrisuri, pe care prima instanţă le-a avut în vedere, constă în următoarele:

Dispoziţiile speciale în materie de apel sau de recurs nu pot fi aplicate prin

analogie, fiind excepţii, de strictă interpretare şi aplicare, (potrivit adagiului exceptio

est strictissimae interpretationis) aferent doar acestor căi de atac, fără ca în materia

cererii de reexaminare ajutor public judiciar să se fi stabilit posibilitatea părţii de a

depune înscrisuri noi direct în calea de atac.

Totodată, nu este incident nici argumentul de analogie “unde există

aceleaşi raţiuni, trebuie aplicată aceeaşi lege, aceeaşi soluţie” (ubi eadem est ratio,

eadem lex esse debet), având în vedere că respingerea cererii de acordare a

ajutorului public judiciar intervine, în această situaţie, cu titlu de sancţiune, tocmai

întrucât partea nu a depus la dosarul cauzei “înscrisurile solicitate” de către instanţă,

aceasta fiind sancţiunea specifică, în această materie (unde se admite că nu poate

interveni suspendarea judecării cauzei în condiţiile art.242 alin.1 C.pr.civ. 1865),

pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina părţii – urmare a depăşirii unui

termen judecătoresc (stabilit de către instanţă), intervenind, astfel, decăderea părţii

din dreptul de a mai îndeplini respectivele obligaţii, conform art.103 alin.1 C.pr.civ.

1865 – , sancţiune care ar rămâne lipsită de efecte dacă s-ar admite că partea,

oricum, ar avea posibilitatea de a le depune aferent căii de atac exercitate împotriva

încheierii de respingere a cererii sale de ajutor public judiciar, fără a fi invocat (şi

dovedit) un motiv temeinic pentru care nu a fost în măsură a le ataşa chiar cererii

iniţiale. La fel, de altfel, precum se întâmplă în cazul altor tipuri de cereri de

reexaminare, precum este cazul cererii de reexaminare amendă judiciară sau

47

reexaminare anulare cerere, în ambele aceste căi de atac fiind general admis că nu

mai poată fi primită îndeplinirea obligaţiilor de către parte direct în calea de atac,

pentru a obţine, astfel, o soluţie favorabilă – toate aceste cereri de reexaminare

având ca element comun faptul că instanţa de control verifică aplicarea corectă de

către prima instanţă a sancţiunii incidente urmare a neîndeplinirii de către parte a

obligaţiilor sale procesuale, stabilite anterior, din oficiu, şi anume: în cazul cererii de

acordare a ajutorului public judiciar, a sancţiunii respingerii cererii (pentru ipoteza

care ne interesează, când nu a depus înscrisuri doveditoare în susţinerea cererii,

urmare a incidenţei, implicit, a sancţiunii decăderii); în cazul cererii de chemare în

judecată informe, a sancţiunii anulării cererii; iar în cazul unor fapte săvârşite în

legătură cu procesul (de exemplu, nedepunerea de către o autoritate a datelor care

rezultă din evidenţele ei), a sancţiunii aplicării unei amenzi judiciare.

5. Sancţiunea neutilizării formularului tip aprobat prin ordinul ministrului

justiţie, în cadrul procedurii cererilor cu valoare redusă, în cazul în care reclamantul

comunică informaţii şi înscrisuri suplimentare la solicitarea instanţei, în temeiul

dispoziţiilor art.1029 alin.4 C.pr.civ.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe

cereri în privinţa cărora s-a solicitat aplicarea procedurii cu privire la cererile de

valoare redusă şi întrucat în unele dosare s-a apreciat că informaţiile furnizate de

reclamant nu sunt suficient de clare, instanţa a solicitat acestuia să furnizeze

informaţii şi înscrisuri suplimentare folosind un formular tip aprobat prin ordinul

ministrului justiţiei, conform dispoziţiilor art.1029 alin.4 C.pr.civ. Întrucât

reclamantul a comunicat aceste informaţii utilizând formula obişnuită de prezentare,

iar nu formularul tip, unele instanţe au dispus anularea cererii, în temeiul

dispoziţiilor art.1029 alin.5 C.pr.civ. Alte instanţe, în schimb, au apreciat că

sancţiunea anulării nu intervine în acest caz.

48

Într-o opinie, s-a apreciat că neutilizarea formularului tip atunci când sunt

furnizate informaţii şi înscrisuri suplimentare solicitate de instanţă atrage nulitatea

cererii. Motivarea acestei opinii este urmatoarea: din economia art.1028 alin.4

C.pr.civ. rezultă că, atâta timp cât reclamantul a înţeles să învestească instanţa cu o

cerere întemeiată pe noua procedură, specială, a cererilor cu valoare redusă, are

obligaţia ca, inclusiv atunci când se impune o rectificare sau furnizarea de noi

informaţii, să comunice formularul astfel completat/rectificat, fără posibilitatea de a

depune precizări prin alt mijloc, cum ar fi o cerere în format obişnuit, o asemenea

opţiune fiind doar la dispoziţia pârâtului (art.1029 alin.4 teza finala C.pr.civ.).

În consecinţă, nefiind depus la dosar formularul de cerere completat,

intervine sancţiunea anulării, expres prevăzută în art.1028 alin.5 C.pr.civ.

Într-o altă opinie, s-a apreciat că neutilizarea formularului tip atunci când

sunt furmizate informaţiile suplimentare solicitate de instanţă nu atrage nulitatea

cererii. Motivarea acestei opinii este următoarea: din dispoziţiile art.1029 alin.4 şi

alin.5 C.pr.civ., rezultă că sancţiunea anulării cererii intervine numai pentru

necompletarea ori nerectificarea formularului de cerere, nu şi pentru neutilizarea

formularului special în comunicarea informaţiilor suplimentare solicitate.

Sancţiunea anulării cererii nu intervine decât în măsura în care din cauza

lipsurilor din formularul prevăzut de procedura cererilor cu valoare redusă,

desfăşurarea procesului civil ar fi dificilă. Fiind o sancţiune de natură a îngrădi, fie

şi temporar, accesul reclamantului la justiţie, trebuie să fie proporţională cu motivele

care o justifică.

Or, dacă partea comunică informaţiile solicitate, aplicarea sancţiunii

nulităţii pentru simpla neutilizare a formularului prevăzut de procedura specială este

disproportionată, de natură a-i îngrădi acesteia accesul la justiţie.

Un argument în plus pentru neabsolutizarea utilizării formularului aprobat

prin ordinul ministrului îl repreprezintă şi faptul că în condiţiile în care potrivit

dispoziţiilor art.1026 alin.2 C.pr.civ., reclamantul poate solicita până cel mai târziu

49

la primul termen de judecată aplicarea procedurii cererilor cu valoare redusă cu

privire la o cerere redactată potrivit dispoziţiilor art.194 C.pr.civ., cu atât mai mult

poate comunica anumite informaţii solicitate de instanţă utilizând forma obişnuită

de prezentare, fără ca astfel să aducă atingere obiectivelor stabilite de legiuitor prin

instituirea acestei proceduri (şi anume, tocmai simplificarea regulilor de procedură,

în cazul în care costurile demersului judiciar sunt disproporţionate faţă de valoare

creanţei).

6. Modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, în cazul în care, în cadrul

aceleiaşi cereri de chemare în judecată, se solicită atât plata unui debit principal, cât

şi a penalităţilor de întârziere

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe

cereri de reexaminare împotriva rezoluţiilor prin care s-a stabilit taxa de timbru în

cazul cererilor având ca obiect pretenţii în cadrul cărora s-a formulat atât un capăt

de cerere principal, având ca obiect plata contravalorii serviciilor prestate, cât şi un

capăt accesoriu, având ca obiect plata penalităţilor de întârziere aferente.

Dispozitiile legale care au generat practica neunitara sunt următoarele:

art.39 din O.U.G. nr.80/2013, potrivit cărora “împotriva modului de stabilire a taxei

judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi

instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate”, precum şi art.34

alin.1 din acelaşi act normativ, potrivit cărora “când o acţiune are mai multe capete

de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare

capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se

prevede altfel”.

Majoritatea completurilor de judecată învestite cu aceste cereri au

considerat că taxa de timbru se stabileşte distinct pentru cele două capete de cerere

în raport de propria valoare, întrucât au o finalitate diferită.

50

Alte completuri au admis cererile de reexaminare, apreciind că atât

cererea principală, cât şi cererea accesorie au aceeaşi finalitate, astfel că taxa

judiciară de timbru se calculează în raport de valoarea lor globală.

Într-o opinie, s-a apreciat că taxa judiciara de timbru se va calcula aferent

fiecărui capăt de cerere în parte, aplicând sistemul proporţional pe tranşe în raport

de fiecare, iar nu raportat la valoarea lor însumată.

În motivarea acestei opinii, s-a reţinut că cele două capete de cerere au o

finalitate diferită. În ceea ce priveşte capătul de cerere principal, finalitatea acestuia

este obţinerea cu ajutorul forţei coercitive a statului a contravalorii serviciilor

prestate de reclamantă, acelea de furnizare a energiei electrice. În ceea ce priveşte

capătul de cerere accesoriu, finalitatea acestuia este repararea prejudiciului provocat

reclamantei prin întârzierea plăţii. Prin urmare, este evidentă finalitatea diferită a

celor două capete de cerere, motiv pentru care taxa de timbru se datorează pentru

fiecare capăt de cerere în parte, conform art.34 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, iar nu

pentru capetele de cerere cumulate.

În cadrul acestei opinii, s-a mai constatat că prin folosirea expresiei „după

natura lui”, în art.34 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, nu se înţelege că pentru

calcularea taxei judiciare de timbru capetele de cerere evaluabile în bani trebuie

cumulate, ci că fiecare capăt de cerere cu finalitate diferită trebuie privit în

individualitatea sa în operaţiunea de calculare a taxei de timbru, modul de calcul al

taxei de timbru pentru un capăt de cerere nefiind influenţat de modul de calcul al

taxei de timbru pentru un alt capăt de cerere.

În ceea ce priveşte faptul că obligaţia de plată a debitului principal şi

obligaţia de plată a debitului accesoriu izvorăsc din acelaşi raport contractual, acest

lucru nu înseamnă că cele două obligaţii nu pot avea finalitate diferită.

S-a mai constatat că cererea reclamantei nu are un obiect unic, ci două

obiecte: obligarea la plata contravalorii energiei electrice şi obligarea la plata

penalităţilor de întârziere. Faptul că ambele obligaţii sunt exprimate în bani nu

51

înseamnă că ele trebuie cumulate când se calculează taxa de timbru. De asemenea,

faptul că una dintre obligaţii este accesorie, nu înseamnă că nu poate avea o

finalitate diferită faţă de cererea principală. În acest sens, nu trebuie realizată o

confuzie între accesorialitatea unei cereri şi finalitatea acesteia. Faptul că o cerere

este accesorie înseamnă că soluţia asupra acestei cereri depinde de soluţia

pronunţată în cererea principală, iar nu că cererea accesorie are aceeaşi finalitate ca

şi cererea principală.

Finalitatea diferită a celor două capete de cerere se relevă ş din

previzionarea sancţiunii care s-ar impune în cazul în care reclamantul nu înţelege să

achite taxa judiciară de timbru datorată pentru accesorii, spre exemplu, caz în care

sancţiunea anulării cererii pentru netimbrare ar putea fi aplicată coerent, în temeiul

art.33 coroborat cu art.34 alin.2 O.U.G. nr.80/2013, numai în privinţa capătului de

cerere având ca obiect accesorii, capăt de cerere pentru care s-a şi determinat, în

prealabil, în mod distinct şi taxa judiciară de timbru.

Într-o altă opinie, s-a apreciat că taxa judiciară de timbru se calculează în

raport de valoarea globală a debitului principal şi a accesoriilor.

În motivarea acestei opinii, s-au reţinut următoarele: capătul de cerere

având ca obiect penalităţile de întârziere nu are o finalitate diferită, derivând din

debitul principal şi având caracter accesoriu acestuia, cele două noţiuni juridice

neconfundându-se. Prin urmare, accesoriile debitului principal, care nu au o

finalitate diferită, se includ în suma totală solicitată, iar taxa de timbru se calculează

la respectiva valoare.

S-a mai reţinut că O.U.G. nr.80/2013 nu defineşte sintagma „capete de

cerere, cu finalitate diferită” prevăzută în dispoziţiile art.34 alin.1. În această

situaţie, dacă s-ar analiza această sintagmă din perspectiva scopului material urmărit

la formularea cererii de chemare în judecată, acţiunile civile sunt clasificate în mod

tradiţional, potrivit doctrinei juridice în materie, în acţiuni (cereri) în realizare,

acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire, ceea ce înseamnă că, în

52

cauză, ambele capete de cerere, atât cel principal, referitor la contravaloarea

consumului de energie electrică, cât şi cel accesoriu, referitor la contravaloarea

penalităţilor de întârziere, au aceeaşi finalitate (scop), reprezentând acţiuni (cereri)

în realizare. Dacă s-ar analiza această sintagma din perspectiva rezultatului posibil a

fi obţinut, o cerere principală nu poate avea o finalitate diferită de cea a unei cereri

accesorii, această concluzie rezultând din interpretarea dispoziţiilor precizate prin

regula de interpretare logică a reducerii la absurd (reductio ad absurdum). Astfel,

dacă s-ar admite situaţia contrară, respectiv faptul că o cerere principală poate avea

o finalitate diferită de cea a unei cereri accesorii, ar trebui să se admită că există şi

posibilitatea soluţionării în mod diferit a acestora, respectiv de a fi respinsă cererea

principală şi de a fi admisă cererea accesorie, situaţie prohibită însă prin dispoziţiile

art.30 alin.4 C.pr.civ., potrivit cărora „cererile accesorii sunt acele cereri a căror

soluţionare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal”.

7. Determinarea competenţei preferenţiale a instanţelor române în ceea ce

priveşte desfacerea căsătoriei, în baza art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.

Astfel, au existat şi există pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti

cereri de divorţ în care ambele părţi locuiesc în străinătate, cel puţin una dintre părţi

este cetăţean român, iar căsătoria a fost înregistrată şi pe teritoriul României, iar

existenţa elementului de extraneitate atrage verificarea competenţei generale a

instanţelor române. Potrivit art.1081 alin.2 pct.2 Cod proc.civ., instanţele

judecătoreşti române sunt, de asemenea, competente să judece: cererile de divorţ,

dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de

cel puţin un an. Această dispoziţie legală nu acoperă însă situaţia arătată mai sus,

când cererea de divorţ priveşte părţi care nu locuiesc pe teritoriul României, una

dintre acestea este cetăţean român, iar căsătoria a fost înregistrată pe teritoriul

României. Prin urmare, s-a pus problema dacă într-un astfel de caz competenţa

instanţelor române se poate întemeia pe dispoziţiile art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.

53

Într-o opinie, s-a reţinut că art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ. nu se referă şi la

desfacerea căsătoriei având în vedere că punctul 2 al aceluiaşi text legal prevede

expres că instanţele române sunt competente în cazul cererilor de divorţ doar în

ipoteza în care la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul

României de cel puţin un an. Prin urmare, fiind o prevedere expresă cu privire la

cererile de divorţ, competenţa instanţelor române poate fi întemeiată doar pe pct.2,

nu şi pe punctul 4 al art.1081 alin.2 C.pr.civ.

Într-o altă opinie, s-a reţinut că art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ., se referă şi

la desfacerea căsătoriei, motiv pentru care în cazul în care instanţele române sunt

sesizate cu o cerere de divorţ, căsătoria fiind înregistrată în România, niciuna dintre

părţi nu locuieşte în România, însă una dintre părţi este cetăţean român, instanţele

române sunt competente general să soluţioneze cererea. În acest sens, se apreciază

că pct.2 al art.1081 alin.2 C.pr.civ. se referă la cererile de divorţ în care niciuna

dintre părţi nu are cetăţenia română, iar reclamantul locuieşte pe teritoriul României

de cel puţin un an la data introducerii cererii, această dispoziţie fiind preluată din

Regulamentul CE nr.2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea

hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti,

competenţa generală a instanţelor române fiind atrasă de legătura dintre parte şi

statul român, ce decurge din faptul stabilirii domiciliului pe teritoriul acestuia pe o

perioadă mai lungă de timp.

Pe de altă parte, se consideră că legiuitorul a intenţionat să reglementeze

şi situaţia în care legătura dintre statul român şi părţi se întemeiază pe cetăţenia

română pe care o deţine cel puţin una dintre părţi. În acest caz, la care se adaugă şi

elementul înregistrării actului de căsătoriei pe teritoriul României, legiuitorul român

a prevăzut că instanţele române sunt competente în cazul cererilor de divorţ în baza

art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.

54

Concluzionând, se apreciază că art.1081 alin.2 pct.2 C.pr.civ. se referă la

o categorie mai restrânsă de persoane care pot introduce cereri de divorţ pe rolul

instanţelor române (resortisanţi ai altor state care domiciliază în România de peste

un an), în timp ce pct.4 vizează o altă categorie de persoane, respectiv cetăţeni

români care nu mai locuiesc în România, iar căsătoria a fost înregistrată pe teritoriul

României.

8. Caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit (nebancare),

încheiate cu o instituție financiară nebancară, anterior intrării în vigoare a O.G.

nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi al

contractelor de credit (nebancare), încheiate cu o societate comercială care, la data

încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe care

nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o ulterior

Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea şi

aplicarea dispozițiilor art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 privind reglementarea unor

măsuri financiar-fiscale (în continuare, O.G. nr.28/2006), în vigoare din data de

03.02.2006, potrivit cărora “contractele de credit, în înţelesul art.7 alin.(1), precum

şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării creditului, constituie

titluri executorii (s.n.)”, în art.7 alin.1 prevăzându-se și contractul de credit de

consum printre acordarea de credite, activitate care intră în competența instituțiilor

financiare nebancare.

Anterior datei de 03.02.2006, nu exista nicio dispoziție legală

asemănătoare celei din art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 care să atribuie natură de

titlu executoriu contractului de credit încheiat cu o instituție financiară nebancară.

Ulterior, dispozițiile art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 au fost abrogate

expres prin Legea nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare (în continuare,

Legea nr.93/2009), în vigoare din data de 24.04.2009, iar potrivit dispozițiilor art.52

alin.1 din acest din urmă act normativ “contractele de credit încheiate de o instituție

55

financiară nebancară, precum și garanțiile reale și personale afectate garantării

creditului constituie titluri executorii”.

Abordări diferite în practica judiciară au existat și cu privire la caracterul

de titlu executoriu al contractelor de credit bancare, încheiate anterior intrării în

vigoare a Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, care au condus la

promovarea și admiterea unui recurs în interesul legii, soluționat de către Înalta

Curte de Casație și Justiție, în Secțiile Unite, prin Decizia nr.XIII/20.03.2006

(publicată în M.Of., Partea I, nr.677/07.08.2006), ceea ce nu există în materia

contractelor de credit (nebancare) încheiate cu instituții financiare nebancare.

Practica neunitară semnalată a vizat cererile de învestire cu formulă

executorie, formulate conform art.641 C.pr.civ., privitor la un contract de credit

încheiat:

(1) fie cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în vigoare a

O.G. nr.28/2006,

(2) fie cu o societate comercială care, la data încheierii contractului, nu

avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată

ori a dobândit-o ulterior.

Urmare a acestor dispoziţii legale, s-a conturat, pe de o parte,

- o opinie, conform căreia sunt titluri executorii contractele de credit

(nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în

vigoare a O.G. nr.28/2006, precum şi cele încheiate cu o societate comercială care,

la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe

care, însă, a dobândit-o ulterior (deci nu şi pentru situaţia în care societatea

comercială, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară

nebancară şi pe care nu a dobândit-o niciodată), iar, pe de altă parte,

- o a doua opinie, conform căreia nu sunt titluri executorii nici contractele

de credit (nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior

intrării în vigoare a O.G. nr.28/2006, nici contractele de credit (nebancare) încheiate

cu o societate comercială care, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de

56

instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o

ulterior.

Într-o opinie, s-a reţinut că sunt titluri executorii atât contractele de credit

(nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în

vigoare a O.G. nr.28/2006, cât şi cele încheiate cu o societate comercială care, la

data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe

care, însă, a dobândit-o ulterior (deci nu şi pentru situaţia în care societatea

comercială, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară

nebancară şi pe care nu a dobândit-o niciodată).

Iar aceasta, întrucât sunt de imediată aplicare dispozițiile O.G. nr.28/2006,

respectiv ale Legii nr.93/2009, ca norme de procedură (atributul

executorialităţii/caracterul executoriu fiind un aspect de drept procesual),

independent de legea sub imperiul căreia s-a născut raportul de drept pe care ele se

fundamentează, toate acestea în concordanță cu interpretarea instanței supreme din

cadrul Deciziei nr.XIII/20.03.2006 (publicată în M.Of., Partea I, nr.677/07.08.2006),

care, deși se referă la contractele de credit bancare, totuși, se aplică prin asemănare.

Aceeaşi soluţie ar urma să se dea şi în privinţa altor cauze, similare, de

exemplu, atunci când s-ar solicita învestirea cu formulă executorie a unui contract

de locaţiune (închiriere locuinţă) încheiat anterior intrării în vigoare a Codului civil

2009 (anterior datei de 01.10.2011), care, prin dispoziţiile art.1798, a atribuit, pentru

plata chiriei, caracter executoriu contractelor de locaţiune încheiate în anumite

condiţii, expres şi limitativ prevăzute de legiuitor.

Într-o altă opinie, s-a reţinut că nu sunt titluri executorii nici contractele de

credit (nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării

în vigoare a O.G. nr.28/2006, nici contractele de credit (nebancare) încheiate cu o

societate comercială care, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de

57

instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o

ulterior.

Iar aceasta, întrucât la momentul încheierii acelor contracte de credit nu

exista nicio dispoziție legală asemănătoare celei din art.45 alin.1 din O.G.

nr.28/2006, în vigoare doar din data de 03.02.2006, care să atribuie natură de titlu

executoriu contractului de credit încheiat cu o instituție financiară nebancară.

Drept pentru care, în virtutea principiului tempus regit actum, dispozițiile

art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 nu pot retroactiva, față de dispozițiile art.15 alin.2

din Constituția României, conform cărora doar legea penală și cea contravențională

mai favorabile pot retroactiva, în rest legea dispunând numai pentru viitor.

La fel, în ipoteza contractelor încheiate cu o societate comercială care, la

data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe

care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o ulterior.

În cadrul acestei opinii, se consideră, implicit, că atributul

executorialităţii/caracterul executoriu este un aspect de drept substanţial,

reprezentând o calitate a creanţei, cu consecinţa aplicării principiului tempus regit

actum, toate acestea având în vedere inclusiv faptul că Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie şi-a revizuit practica în această privinţă, printr-o decizie de dată recentă,

pronunţată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ocazie cu care a statuat în

sensul că “atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept

procesual, ci a devenit o calitate a creanţei” (a se vedea Decizia nr.3/2014,

pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept, publicată în M.Of. al României, Partea I, nr.437 din 16.06.2014).

Aceeaşi soluţie ar urma să se dea în privinţa altor cauze, similare, de

exemplu, atunci când s-ar solicita învestirea cu formulă executorie a unui contract

de locaţiune (închiriere locuinţă) încheiat anterior intrării în vigoare a Codului civil

2009 (anterior datei de 01.10.2011), care, prin dispoziţiile art.1798, a atribuit, pentru

plata chiriei, caracter executoriu contractelor de locaţiune încheiate în anumite

condiţii, expres şi limitativ prevăzute de legiuitor. Or, aplicând regula tempus regit

58

actum, respectivul contract de locaţiune nu va fi considerat a avea natura unui titlu

executoriu, în condiţiile în care la data încheierii sale nu exista o dispoziţie care să îi

atribuie acest caracter.

I.3.4 SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA

EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII

EUROPENE DE IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

În cauza Colac C. României (hotărârea din 10.02.2015), Curtea

Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 6 par. 1 şi art.

art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor

fundamentale (în continuare „Convenţia”), pentru următoarele motive:

- mai mulţi martori au fost audiaţi în etapa urmăririi penale în lipsa

inculpatului şi a apărătorului său, iar ulterior martorii respectivi nu au fost audiaţi de

instanţa de judecată şi nici nu li s-au citit declaraţiile în şedinţă, deşi condamnarea s-

a întemeiat şi pe declaraţiile respective;

- instanţa nu a avut rol activ în localizarea martorilor care nu s-au

prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiaţi (nu a recurs la mecanismele de asistenţă

juridică internaţională pentru localizarea lor).

În ceea ce priveşte impactul acestei hotărâri, trebuie menţionat că ea

impune ca şi în situaţia martorilor care nu mai locuiesc în România, instanţa să

efectueze verificări temeinice pentru localizarea şi audierea lor.

În cauza Căpitan şi alţii c. României (hotărârea din 19.05.2015), CEDO a

constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie, deoarece autorităţile române nu au executat hotărâri definitive

pronunţate în favoarea a 16 persoane, în intervale cuprinse între 2 ani şi 4 luni şi 10

ani şi 10 luni.

59

Hotărârea are impact în cauzele din materia executării silite. Ca şi alte

hotărâri pronunţate în materie de către CEDO, ea orientează practica instanţelor în

sensul facilitării, prin mecanismele prevăzute de lege, a executării efective a

hotărârilor judecătoreşti definitive.

În cauza Haldimann şi alţii c. Elveţiei (hotărârea din 24.02.2015), CEDO

a constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, ca urmare a condamnării unor jurnalişti

pentru difuzarea unor înregistrări realizate cu o cameră ascunsă, într-un spaţiu

privat, în timpul discuţiilor cu un broker de asigurări. Curtea a considerat măsura

condamnării de către o instanţă penală ca nefiind necesară într-o societate

democratică, chiar dacă sancţiunea pecuniară aplicată a fost într-un cuantum redus.

Hotărârea prezintă relevanţă în aplicarea art. 226 Cod penal român, care

reglementează infracţiunea de violare a vieţii private.

În cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale

de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției

Naționale de Administrare Fiscală (hotărârea din 01.10.2015), Curtea de Justiţie a

Uniunii Europene a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE

trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în

discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a

unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației

publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate

despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Această hotărâre are impact în activitatea instanţei, deoarece consfințește

importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în

contextul prelucrării datelor care o privesc.

I.3.5.SITUAŢIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR

ŞI PERSONALULUI AUXILIAR

60

Anul 2015, din punct de vedere a pregătirii profesionale a judecătorilor şi

personalului auxiliar din cadrul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, a înregistrat un

număr mare de participări la seminarii in cadrul formarii continue centralizate.

Astfel, o atenţie deosebită s-a acordat seminariilor organizate de Institutul

Naţional al Magistraturii, magistraţii instanţei selectând dintre acestea un număr

suficient de seminarii, cursuri, etc. în vederea completării cunoştinţelor proprii în

funcţie de specializarea/necesităţile fiecăruia, în funcţie de modificările legislative

petrecute în acest interval şi disponibilitatea dată de programul instanţei şi al

instituţiei organizatoare. S-a constatat că, deşi judecătorii instanţei au optat pentru

seminarii din arii diverse, nu toţi magistraţii au fost selectaţi de către Institutul

Naţional al Magistraturii pentru a participa la acestea. În aceste situaţii,

completarea pregătirii profesionale s-a făcut prin participarea la conferinţe,

seminarii, întâlniri de practică neunitară, etc. organizate atât de instanţele

interesate, cât şi de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii din

domeniu.

Participările au fost în domenii de strictă actualitate (cum este cazul practica

neunitară în materie civilă, Noul Cod de Procedură Civilă, Noul cod Civil, noile

coduri penale), fie in arii mai puţin cunoscute, pentru a permite familiarizarea

judecătorilor cu aplicarea concretă a instrumentelor de drept comunitar sau ale

cooperării judiciare internaţionale în materie civilă şi penală.

Exemplificăm în acest sens:

1. Conferinţa cu tema “Noul Cod Civil. Aspecte de dreptul familiei” –

organizată în perioada 02-03.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au

participat doamnele judecător Moise Laura Cristina, Sorescu Valentina;

61

2. Conferinţa cu tema “Engleza juridică” – organizată în perioada 23-

26.03.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat domnul

judecător Limona Claudiu Alessandro;

3. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare

integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada16-18.03.2015, la hotel

Minerva, la care a participat domnul judecător Agachi Daniel Ciprian;

4. Conferinţa cu tema “Administrarea probatoriului în procesul penal din

perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil” – în data de 13.03.2015, la

Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii judecători Iugan Andrei Viorel şi

Trăilă Alina-Victoria;

5. Conferinţa cu tema “Practică neunitară în materie penală” – în data de

25.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care a participat doamna judecător

Roşeanu Oana Stela;

6. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare

integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 08-10.04.2015, la hotel

Minerva, la care a participat doamna judecător Fleşer Adina Mariana;

7. Conferinţa cu tema “Noul Cod penal” – în perioada 02-03.04.2015, la

Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători Ilina Sergiu Ionuţ,

Apostoliceanu Ecaterina Carmen, Andrei Mihaela Camelia;

8. Conferinţa cu tema “Folosirea instrumentelor juridice civile în dreptul

European” – în perioada 27-28.04.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la

care a participat domnul judecător Stătescu Alexandru Marian;

9. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare

integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 11.13.05.2015, la hotel

Minerva, la care a participat doamna judecător Stoica Daniela Delia;

10. Conferinţa cu tema “Probleme actuale de drept European institutional

şi privat – ediţia a II-a”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti – în

62

data de 05.06.2015, la care au participat doamnele judecător Grigore Delia şi Fleşer

Adina Mariana;

11. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare

integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 27-29.05.2015, la hotel

Minerva, la care a participat doamna judecător Cozma Mihaela Roxana;

12. Conferinţa cu tema “Introducere în common law şi sistemul de drept

englez” – în perioada 14.-15.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care

au participat doamnele judecător Pandelescu Mariela Cornelia şi David Luigia

Iulia;

13. Conferinţa cu tema “Asistenţă pentru consolidarea capacităţii

sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi

instituţionale” – în perioada 17-18.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii,

la care au participat doamnele judecător Andrei Mihaela Camelia şi Trăilă Alina-

Victoria;

14. Conferinţa cu tema “CEDO – aspect civile din cadrul proiectului

Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face

faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” – în perioada 05-06.10.2015, la

Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Puiu

Ana-Maria;

15. Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 01-

02.10.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele judecător

Slujitoru Iulia şi Finta Fabiola;

16. Conferinţa cu tema “Uniformizare a practicii în contextul noilor

dispoziţii penale, cu incidenţă asupra activităţii serviciilor de probaţiune” – în data

de 29.09.2015, la Ministerul Justiţiei - Direcţia Naţională de Probaţiune, la care a

participat doamna judecător Andrei Mihaela;

63

17. Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi

aplicarea dreptului consumatorului” – la Institutul Naţional al Magistraturii, la care

a participat doamna judecător Sandu Andreea;

18. Conferinţa cu tema “Medierea pentru judecători şi procurori” – în

perioada 22-23.10.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat

doamna judecător Vasilescu Elena Gina;

19. Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi

aplicarea Dreptului UE” – în perioara 12.13.11.2015, la Institutul Naţional al

Magistraturii, la care a participat domnul judecător Mihnea Adrian Tănase.

20. Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 09-

10.11.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători

Iugan Andrei şi Trăilă Alina-Victoria.

21. Conferinţa cu tema “Instrumente de cooperare judiciară în materie

penală” – în perioada 16-17.11.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care

a participat doamna judecător Dana Ionela Grosu.

22. Conferinţa cu tema “Noul Cod civil” – în perioada 03-04.12.2015, la

hotelul Ibis Parlament, la care a participat domnul judecător Niculescu Ionuţ.

23. Conferinţa cu tema “insolvenţa persoanei fizice” – în data de

10.12.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat doamnele

judecător Ursan Iulia şi Fleşer Adina Mariana.

La nivelul instanţei a continuat şi pregătirea profesională în cadrul

programului de formare continuă descentralizată, tematica şi referatele întocmite cu

această ocazie fiind comunicate Tribunalului Bucureşti. În plus, aceste seminarii

din cadrul formării continue descentralizate au vizat probleme de largă aplicare la

nivelul Judecătoriei Sectorului 5 ori instituţii noi, deoarece, astfel cum s-a subliniat

mai sus, nu toţi magistraţii au avut posibilitatea obiectivă de a participa la

seminariile din calendarul acţiunilor de formare continua centralizată.

Astfel, au fost organizate următoarele dezbateri:

64

- Civil: rezoluţiunea unilaterală, pactele comisorii, uzucapiunea, simulaţia,

acţiunea pauliană, executarea silită, restituirea prestaţiilor prin echivalent,

căile de atac, situaţia desfiinţării titlului autorului, sesizarea ICCJ în

vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept, litispendenşţa şi conexitatea, plata nedatorată, clauza

de inalienabilitate, clauza penală, compensaţia, decăderea;

- Penal: recidiva, clauzele justificative, infracţiuni contra patrimoniului,

infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, nulitatea, elemente de justiţie

negociată, arestul la domiciliu, regimul sancţionator aplicabil minorilor,

procedura camerei preliminare, infracţiuni contra vieţii, unitatea şi

pluraliatatea de infracţiuni.

De asemenea, considerând că problemele cunoaşterii practicii judiciare şi

unificării acesteia sunt prioritare în activitatea magistraţilor, la nivelul Judecătoriei

sectorului 5 Bucureşti, au fost organizate întâlniri periodice pentru discutarea

temelor stringente de învăţământ profesional. De asemenea, datorită problemelor

ridicate de noile coduri (civile şi penale) precum şi în vederea creării unei practici

unitare, au fost organizate întâlniri în cadrul celor două secţii – civilă şi penală, ale

instanţei.

Cu titlu de exemplu: la întâlnirea din data de 13.03.2015 au fost discutate

probleme legate de procedura şi anumite instituţii juridice ce au ridicat probleme

secţiei civile; tot în cadrul secţiei civile, la întâlnirea de practică neunitară din data

de 3.04.2015 au fost supuse dezbaterii problemele legate de competenţa teritorială a

cererilor de înfiinţare a popririi, incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat o

cerere sesizat din nou cu aceiaşi cerere, situaţia cheltuielilor de judecată în cadrul

plângerilor contravenţionale; la întâlnirea secţiei civile din 21.05.2015 s-au discutat

un număr de 28 de probleme de drept, de unificare a practicii din cadrul instanţei;

în şedinţa secţiei civile din data de 15.10.2015 au fost puse în discuţie situaţiile

ivite ca urmare a Deciziei ICCJ nr. 19/5.10 – Completul competent să judece

65

recursul în interesul legii - referitoare la uzucapiune, a punerii în aplicare a

prevederilor art. 962 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor

judecătoreşti în ipoteza în care în dosarul iniţial s-a constatat perimarea, incidentele

survenite cu privire la cererile de abţinere, transmiterea documentelor generate de

Ecris prin e-mail, practica neunitară cu privire la cererile de învestire cu formulă

executorie; în şedinţa secţiei civile din data de 12.11.2015 s-a discutat modalitatea

de interpretare a prevederilor art. 3717 al. 1, 2 şi 4 din Vechiul Cod de Procedură

civilă, a art. 39 al. 3 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

S-au înregistrat şi întâlniri ale judecătorilor specializaţi în soluţionarea

cauzelor cu minori: cu titlu de exemplu fiind dezbaterile din data de 4.03.2015,

consemnate în minuta întocmită cu acea ocazie, referitoare la Raportul Inspecţiei

Judiciare nr. 1609/2014 privind modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 23 şi

urm. din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, şi acesta a beneficiat de

formarea continuă la nivel central, dar şi în cadrul instanţei, activitatea de pregătire

profesională a grefierilor fiind îndrumată în acest an de doamna judecător Laura

Moise (civil) şi doamna judecător Mihaela Andrei (penal).

Temele dezbătute în anul 2015, cu colaborarea mai multor grefieri au fost

următoarele:

- 16.01.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Atribuţiile grefierului

corelativ competenţei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de

cameră preliminară”, prezentată de doamna grefier Bădin Alina;

- 10.04.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Percheziţia domiciliară.

Procedura de emitere a autorizaţiei de percheziţie domiciliară. Percheziţia

informatică şi accesul într-un sistem informatic. Procedura de soluţionare”

prezentată de domnul grefier Andrei Claudiu;

- 18.09.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Încheierea de anulare a cererii

de chemare în judecată. Calea de atac în privinţa încheierii prin care s-a dispus

66

anularea cererii de chemare în judecată. Circuitul dosarului în situaţia admiterii

cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare”, prezentată de

doamna grefier Andrei Alina;

- 27.11.2015 a avut loc dezbaterea cu tema „Încheierea de şedinţă: cuprinsul

încheierii de şedinţă - completări aduse de NCPC în privinţa căii de atac. Categorii

de încheieri: încheieri preparatorii, interlocutorii, încheieri supuse căilor de atac,

încheieri care se atacă odată cu fondul şi regimul juridic al acestor încheieri”

prezentată de doamna grefier Cuciureanu Roxana.

Totodată, în cursul anului 2015, grefieri din cadrul instanţei au participat la

seminarii, în cadrul programului de pregătire continuă.

În acest sens, exemplificăm:

1. Seminarul cu tema „Aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil şi a noului

Cod de procedură civilă” organizat în perioadele 23-24.02.2015, 16-17.04.2015 şi

28-29.05.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii

grefieri Iliescu Maria, Stoica Florinela, Gheorghe Florina, Stoian Valentina, Donea

Gabriela, Creangă Răzvan, Andrei Alina, Diaconu Loredana, Ionescu Ionela;

2. Seminarul cu tema „Cooperare judiciară internaţională în materie civilă”

organizat în perioada 21-24.04.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a

participat doamna grefier Ionescu Ionela;

3. Seminarul cu tema „Drept procesual civil. Ecris” organizat în perioada

12-15.05.2015, desfăşurat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, la

care a participat doamna grefier Donea Gabriela;

4. Seminarul cu tema „Executări penale” organizat în perioada 13-

15.05.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna

grefier Bădin Alina;

67

5. Seminarul cu tema „Drept procesual civil debutanţi instanţe 2015”

organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, în perioada 04.05.-25.05.2015, în forma

învăţământului la distanţă, la care a participat domnişoara grefier Cuciureanu

Roxana Andra;

6. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” organizat în perioada 04.06.-

05.06.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat doamnele

grefier Hristea Andra-Diana, Caloian Simona-Mihaela, Iliescu Maria-Daniela,

Andrei Ana-Maria Alina, Orneaţă Alina-Luciana, Speteanu Cristina;

7. Seminarul cu tema „Aspecte practice privind acordarea accesului la

informaţii clasificate” organizat în data de 17.06.2015, desfăşurat la Curtea de

Apel Bucureşti, la care au participat doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea

Elisabeta Gabriela;

8. Seminarul cu tema „Abilităţi non juridice” organizat în perioada 09-

11.09.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a participat doamna grefier

Datcu Marieta;

9. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” – organizat în perioada 06.10-

09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Cheia, la care a participat doamna

grefier Bottea Aurelia;

10. Seminarul cu tema „Executări civile” organizat în perioada 07.10.-

09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna

grefier Gheorghe Amona Elena;

11. Seminarul cu tema „Arhivare şi registratură”, organizat în perioada

19.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna

grefier Ghiur Alina;

68

12. Seminarul cu tema „Gestionarea informaţiilor clasificate” organizat în

data de 27.11.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat

doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea Elisabeta Gabriela.

De asemenea, în vederea completării pregătirii personalului auxiliar în mod

eficient şi în raport de modificările legislative intervenite au fost organizate mai

multe întâlniri/şedinţe la nivelul instanţei de către grefierul şef, preşedintele secţiei

civile şi penale, preşedintele instanţei

I.4 ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR DE SUPRAVEGHERE A

PRIVĂRII DE LIBERTATE

Pentru anul 2015, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a desemnat doi

judecători de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Bucureşti

Rahova, Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova şi Centrul de Reţinere şi Arestare

Preventivă nr. 10 Bucureşti , cu atribuţii comune pentru cele trei instituţii de

deţinere, respectiv pe judecătorii ILINA SERGIU IONUŢ de la Judecătoria

Sectorului 5 Bucureşti şi CHIRITA MARINA de la Judecătoria Sectorului 3

Bucureşti.

În perioada 01.01.2015–31.12.2015, la biroul judecătorilor de supraveghere a

privării de libertate au fost înregistrate 3931 sesizări , după cum urmează

- 1847 cauze având ca obiect:

1. plângeri privind contestarea unor măsuri referitoare la exercitarea

drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate

2. plângeri formulate împotriva sancţiunilor disciplinare

69

3. plângeri privind regimul de executare a pedepsei

4. plângeri privitoare la încadrarea în categoria persoanelor care prezintă risc

pentru siguranţa penitenciarului.

- 55 de cazuri în care persoanele private de libertate au intrat în refuz de

hrană

- 2029 cereri de audienţă ori diverse alte cereri sau sesizări ale persoanelor

private de libertate, ale administraţiei penitenciarului ori ale altor persoane ori

instituţii din afara penitenciarului.

Se constată astfel că în 2015 numărul total de sesizări a fost cu 1289 mai

mare decat cel din anul precedent.

Judecătorii delegaţi au prezidat şedinţele săptămânale ale comisiei de

liberare condiţionată, întrunite cu scopul efectuării propunerilor privind liberarea

condiţionată a persoanelor private de libertate.

În perioada 01.01.2015–31.12.2015 comisia a analizat situaţia a 352

persoane private de libertate (cu 37 mai multe decât în anul 2014).

70

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA

ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Anul 2015, spre deosebire de anii anteriori, nu a fost caracterizat de reforme

legislative de amploare, ci cu preponderenţă de intensificarea activităţii de

implementare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal şi de procedură

penală), eforturile instanţei fiind concentrate în special asupra corectei interpretări

şi aplicări a acestor coduri şi asupra diminuării cazurilor de practică neunitară,

inerente unei legislaţii ample noi.

Cu toate acestea, au existat evenimente legislative cu impact asupra

activităţii instanţei, acestea fiind următoarele:

1. Intrarea în vigoare la data de 28.12.2015 a noului Regulament de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 şi publicat în Monitorul Oficial nr.

970/28.12.2015, care a adus schimbări importante în ceea ce priveşte organizarea

activităţii instanţei, cum ar fi:

a) modificarea unor reguli de repartizare a dosarelor:

- situaţia cererilor formulate de aceleaşi părţi, având unul dintre obiectele

iniţiale, acestea urmând a fi repartizate manual primului complet învestit, spre

deosebire de reglementarea anterioară, conform căreia trebuia să existe identitate

între cereri din punctul de vedere al părţii care formulează cererea, al obiectului

principal şi al cauzei, iar repartizarea dosarului se realiza întotdeauna aleatoriu;

71

- situaţia cererilor de repunere a cauzei pe rol după suspendare, pentru

continuarea judecăţii, pentru perimare sau pronunţarea hotărârii ca urmare a

încheierii acordului de mediere, care conform vechii reglementări se repartizau

judecătorului iniţial învestit, iar conform noii reglementări se repartizează

completului iniţial învestit, chiar dacă şi-a modificat compunerea;

- situaţia cererilor trimise de la o secţia la alta, care conform vechii

reglementări se repartizau ciclic între judecătorii de la secţia competentă care

judecau în aceeaşi zi, iar conform noii reglementări se repartizează aleatoriu.

b) renunţarea la data recomandată de verificare a cererii de chemare în

judecată – deşi momentan inaplicabilă această nouă reglementare în activitatea

instanţei, în contextul în care nu s-a realizat şi modificarea corespunzătoare a

sistemului electronic de gestiune a dosarelor, ea va produce, de la momentul

aplicării sale efective, în funcţie de numărul de dosare înregistrate zilnic, situaţii de

supraîncărcare temporară a activităţii judecătorilor instanţei.

c) obligaţia de constituire de volume separate pentru actele medicale,

medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de supraveghere tehnică,

transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care conţin imagini

administrate în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini administrate în

cauzele civile, dacă vizează viaţa privată – va conduce o perioadă de timp, până la

realizarea unui flux de lucru operaţional, la o încărcare a activităţii grefierilor

arhivari şi a grefierilor de şedinţă.

d) instituirea obligaţiei grefierilor de şedinţă de a tehnoredacta lucrările

repartizate de conducerea instanţei, hotărârile judecătoreşti şi proiectele de hotărâri

– este o măsură care relevă o nouă perspectivă în organizarea activităţii

judecătorilor, prin degrevarea acestora de o parte din atribuţii, în scopul

eficientizării activităţii jurisdicţionale; cu toate acestea, pentru a deveni o măsură

72

care să aducă beneficii concrete, este necesar să fie continuate eforturile de

recrutare a unor grefieri bine pregătiţi.

e) renunţarea la programul flexibil al judecătorilor – este, de asemenea, o

măsură care relevă o perspectivă nouă asupra activităţii judecătorilor, însă în ceea

ce îi priveşte pe judecătorii de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, flexibilitatea

programului celor mai mulţi dintre aceştia s-a manifestat în concret prin aceea că au

efectuat frecvent ore suplimentare neplătite; în consecinţă, renunţarea la programul

flexibil apare mai degrabă ca o măsură inutilă.

2. Modificările aduse Legii nr. 217/2013 pentru prevenirea şi combaterea

violenţei în familie prin Legea nr. 272/2015, publicată în Monitorul Oficial nr.

842/12.11.2015 şi intrată în vigoare la 15.11.2015, şi prin Legea nr. 351/2015,

publicată în Monitorul Oficial nr. 979/30.12.2015, intrată în vigoare la 02.01.2016.

Prin aceste modificări legislative s-a impus soluţionarea cu maximă celeritate

a cererilor de emitere a ordinului de protecţie. Deşi măsurile adoptate în acest sens

urmăresc un scop legitim, în realizarea căruia nu ar trebui să prezinte relevanţă

încărcarea activităţii judecătorilor specializaţi în materia cauzelor cu minori şi de

familie, ele pot totuşi conduce la efecte negative, cum ar fi adoptarea unor măsuri

deosebit de invazive în viaţa privată în baza unui probatoriu minimal ori

respingerea unor cereri introduse în mod justificat, tocmai din pricina acestui

probatoriu minimal, ce nu poate fi suplimentat în termenul impus de legiuitor.

3. Prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz,

dezbaterea fondului în camera de consiliu şi a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, republicată, privitoare la pregătirea dosarului de

apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, prin OUG

nr. 62/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 964/24.12.2015.

73

Măsura prorogării termenelor de intrare în vigoare a dispoziţiilor menţionate

este o măsură benefică, sistemul judiciar nefiind pregătit, din punct de vedere al

resurselor umane şi materiale, pentru cercetarea procesului şi dezbaterea fondului

în camera de consiliu şi nici pentru pregătirea dosarului de apel ori de recurs de

către prima instanţă.

4. Adoptarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanei

fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 464/26.06.2015.

Deşi intrarea în vigoare a acestei legi va avea loc la data de 31.12.2016,

trebuie menţionat că adoptarea sa a impus luarea unor măsuri organizatorice la

nivelul instanţelor, cum ar fi stabilirea unor complete specializate pentru cererile

prevăzute de legea respectivă şi discutarea modalităţii administrative de lucru

pentru ca activitatea instanţelor să nu fie profund afectată de creşterea numărului de

dosare pe care noua reglementare o va implica.

5. Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul

competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.

199/25.03.2015, prin care s-a stabilit că procesele-verbale de constatare şi

sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului

nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua

de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin.

(1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate

contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii

olografe a agentului constatator.

Această decizie a pus capăt unei divergenţe jurisprudenţiale care persista de

mai mulţi ani, dar a şi generat un număr important de cereri de anulare a

proceselor-verbale de contravenţie emise de Compania Naţională de Autostrăzi şi

74

Drumuri Naţionale din România SA şi de contestaţii la executare judecate în

contradictoriu cu aceeaşi companie.

6. Decizia nr. 15/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul

competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.

816/03.11.2015, prin care s-a stabilit că fapta unei persoane care exercită activităţi

specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de

organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi

exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau

activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.

Această decizie a clarificat nelămuririle existente cu privire la calitatea de

reprezentant a persoanei care exercită activitate de avocat într-un alt barou decât

cele reglementate de lege.

7. Decizia nr. 19/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul

competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.

11/07.01.2016, prin care s-a stabilit că procedura specială reglementată de

prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în

privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

Această decizie a contribuit la unificarea practicii în materia cererilor de

constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, dar în acelaşi timp

va conduce la creşterea duratei de soluţionare a acestor cauze, pe de o parte din

cauza necesităţii administrării unui probatoriu deseori complex pentru determinarea

calităţii procesuale pasive a persoanei chemate în judecată, iar pe de altă parte

deoarece, ca efect al deciziei respective, se impune declinarea competenţei de

soluţionare a cauzelor în favoarea tribunalului, pentru acele cereri în care valoarea

obiectului depăşeşte suma de 200.000 lei, iar excepţia necompetenţei materiale a

fost invocată în termenul prevăzut de lege.

75

8. Pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 890/17.12.2015, prin care

s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 C. proc. civ., ce

reglementează procedura încuviinţării executării silite – va conduce, de la

momentul publicării deciziei respective în Monitorul Oficial, la existenţa în paralel

atât a procedurii judiciare de încuviinţare a executării silite, cât şi a procedurii de

învestire cu formulă executorie, cu consecinţa supraîncărcării rolului judecătoriilor.

9. Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie procesual penală,

care au condus la reorientarea practicii în materie, de cele mai multe ori cu

consecinţa prelungirii duratei de soluţionare a cauzelor:

- Decizia nr. 76/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 174/13.03.2015, prin

care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza a doua

din Codul de procedură penală, care stabileau că probele administrate în cursul

urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul

cercetării judecătoreşti;

- Decizia nr. 166/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 264/21.04.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 5491 alin. (3) din Codul

de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă

"în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la

alin. (2)", este neconstituţională;

- Decizia nr. 235/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 364/26.05.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul

de procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea

responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt

neconstituţionale;

- Decizia nr. 423/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 538/20.07.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia contestaţia privind durata

76

procesului penal se soluţionează "fără participarea părţilor şi a procurorului" este

neconstituţională;

- Decizia nr. 496/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 708/22.09.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră

preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz,

a inculpatului" este neconstituţională;

- Decizia nr. 506/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 539/20.07.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în

principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă "fără citarea

părţilor" este neconstituţională;

- Decizia nr. 542/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 707/21.09.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în

principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către instanţă "fără citarea

părţilor" este neconstituţională;

- Decizia nr. 631/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 831/06.11.2015,

prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul

de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi inculpatul" pot face

contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi

împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este neconstituţională.

77

CAP. III INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE

III.1.INDEPENDENŢA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie

fundamentală a procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi

ca exemplu de independenţă a justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect

instituţional.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca

datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă această funcţie de a-

şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente

şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei

judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul

responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale

profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului

echitabil.

În cursul anul 2015, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Sectorului 5

Bucureşti nu a formulat cerere către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea

apărării reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii.

De asemenea , nu au fost formulate sesizări adresate conducerii instanţei cu

privire la eventuale împrejurări care ar pune în discuţie încălcări ale dreptului de

independenţă sau nerespectări ale îndatoririi aferente.

III.2.ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA ŞI RĂSPUNDEREA

PERSONALULUI INSTANŢEI

78

Evaluarea magistraţilor din cadrul instanţei s-a desfăşurat cu respectarea legii

şi a regulamentelor (H.C.S.M. nr.676/2007), comisia de evaluare fiind formată din

preşedintele instanţei, ca membru de drept şi alţi doi membri din cadrul instanţei –

judecătorii Mihaela Camelia Andrei şi Laura Cristina Moise, membru supleant,

fiind doamnul judecător Ionut Niculescu, toţi membrii comisiei beneficiind de

instruire în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor. Pe parcursul

anului 2015 au fost evaluaţi 12 judecători (în privinţa restului de judecători, au

fost încheiate procesele-verbale de evaluare intermediară). Ca şi în anii anteriori,

membrii comisiei au întâmpinat aceleaşi dificultăţi, în principal timpul necesar

observării atente a activităţii magistratului evaluat, niciunul dintre membrii

comisiei nefiind degrevaţi de activitatea de judecată sau de activităţile auxiliare.

De asemenea, la începutul anul 2015 a fost evaluat în integralitate personalul

auxiliar de specialitate şi cel conex din cadrul instanţei.

Nu au existat situaţii în care să se fi angajat răspunderea penală a

judecătorilor sau personalului auxiliar de specialitate.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul

2015 a fost aplicată o singură sancţiune disciplinară, în privinţa doamnei judecător

Fabiola Finta, anume aceea a diminuării indemnizației de încadrare lunare brute cu

10% pe o perioadă de trei luni, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzută de

art. 99 lit. h) teza a II — a din Legea 303/ 2004 — ''... întârzierea repetată în

efectuarea lucrărilor, din motive imputabile''. Sancţiunea aplicată de Secţia pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 25.11.2015 nu este , la

acest moment, definitivă, fiind susceptibilă de recurare în termen de 15 zile de la

comunicare.

În ceea ce priveşte integritatea judecătorilor şi grefierilor Judecătoriei

Sectorului 5 Bucureşti, adică acea calitate a acestora de a se sustrage oricărui fel de

influenţă în exercitarea atribuţiilor ce le revin, constatăm că în anul 2015 nu au

existat sesizări cu privire la lipsa de integritate a personalului instanţei. La Biroul

79

de informare şi relaţii publice au fost depuse mai multe petiţii prin care au fost

semnalate nemulţumiri ale justiţiabililor faţă de activitatea judecătorilor şi

grefierilor instanţei, însă petiţiile nu au ridicat dubii cu privire la integritatea

personalului, deoarece au vizat aspecte care nu au legătură cu integritatea.

De asemenea, nu au existat în anul 2015 incidente care să pună la îndoială

integritatea vreunei persoane din cadrul instanţei, în sensul că personalul a avut o

conduită corespunzătoare locului de desfăşurare a activităţii, raporturile dintre

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei şi raporturile dintre

aceste persoane şi terţi desfăşurându-se în mod civilizat.

Integritatea judecătorilor instanţei s-a manifestat nu numai prin conduita de

zi cu zi a acestora, ci este evidenţiată şi de raţionamentele logico-juridice cuprinse

în motivările hotărârilor judecătoreşti, care denotă gândirea independentă şi critică

a judecătorilor instanţei, în contextul în care integritatea sau consistenţa cognitiv-

morală este o componentă indispensabilă pentru un magistrat.

Judecătorii instanţei sunt informaţi prin intermediul Biroului de informare şi

relaţii publice cu privire la soluţiile pronunţate de Secţia pentru judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii în acţiunile disciplinare, în vederea menţinerii

unui contact permanent cu standardele de etică profesională.

În anul 2015, nu au fost formulate în spaţiul public acuzaţii cu privire la lipsa

de integritate a vreunui judecător al Judecătoriei sector 5, însă s-a putut remarca o

tendinţă de scădere a încrederii publicului în integritatea sistemului judiciar în

ansamblul său, tocmai ca urmare a unor astfel de acuzaţii aduse de persoane din

sfera vieţii politice, de presă sau de alte persoane care au acces la un public larg,

fiind vorba în special de persoane nemulţumite de anumite hotărâri judecătoreşti.

Prin urmare, deşi astfel de incidente nu vizează în mod direct activitatea

Judecătoriei sector 5 Bucureşti, efectul lor se resimte asupra întregului sistem

judiciar, deoarece sunt de natură să afecteze credinţa publicului că magistraţii nu

sunt supuşi influenţelor.

80

Pentru îmbunătăţirea situaţiei create, apreciem că ar fi lipsită de efect orice

măsură singulară luată la nivel de instanţă, fiind necesar ca la nivel central să se

adopte măsuri care, pe de o parte, să limiteze posibilitatea apariţiei derapajelor în

discursul public, iar pe de altă parte să promoveze imaginea unei justiţii

independente şi imparţiale, care se sustrage oricărei influenţe. Printre măsurile din

prima categorie, propunem adoptarea unui cod de conduită pentru jurnalişti şi

pentru oamenii politici în relaţia cu sistemul judiciar, cod care să conţină şi

sancţiuni pentru nerespectare. De asemenea, ar putea constitui o măsură eficientă

sporirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de

apărare a independenţei sau reputaţiei profesionale a magistraţilor, astfel încât

admiterea unei astfel de cereri să nu se concretizeze doar prin emiterea unui

comunicat de presă, ci eventual prin aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Aplicarea dreptului Uniunii Europene, respectiv a dreptului european al

drepturilor omului la nivelul instanţei

România a ratificat Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a

libertăţilor fundamentale şi Protocoalele ei adiţionale prin Legea nr. 30/1994, iar în

temeiul art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, acest act juridic

internaţional face parte din dreptul pozitiv românesc.

Astfel, atât dispoziţiile convenţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a

Drepturilor Omului, au forţă juridică obligatorie, întocmai ca şi o lege internă, având

însă aplicabilitate prioritară şi directă în cazurile în care intră în conflict cu legea

internă.

81

De aceea, cunoaşterea jurisprudenţei Curţii este necesară în general pentru

autorităţile naţionale şi în special pentru cele judiciare.

În cadrul Judecătoriei Sectorului 5, accesul la jurisprudenţa Curţii este

asigurat atât prin intermediul internetului, cât şi al intranetului existent la nivelul

instanţei şi prin care se comunică judecătorilor hotărârile pronunţate de C.E.D.O. în

timp real. De asemenea, cu o frecvenţă aproximativ lunară, judecătorii instanţei sunt

informaţi de către Ministerul Afacerilor Externe despre hotărârile CEDO recente din

cauzele contra României, cu relevanţă în activitatea instanţei.

Judecătorii au aplicat în 2015 dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum sunt ele interpretate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în adoptarea unor hotărâri, în mai multe

materii. Astfel, cauzele care au ridicat cel mai des în anul 2015 problema aplicării

jurisprudenţei Curţii Europene au fost contestaţiile la executare formulate de

autorităţile publice, în care s-a ridicat problema dreptului la un proces echitabil în

faza executării silite.

În plus, în anul 2015 au existat în continuare pe rolul instanţei, ca şi în anii

2013 şi 2014, contestaţii la executare formulate cu ocazia executărilor silite ale

personalului din sectorul public (în condiţiile in care s-a dispus prin lege eşalonarea

plăţilor). În aceste cauze, prin valorificarea considerentelor Curţii Europene din

decizia de inadmisibilitate din data de 4 septembrie 2012 pronunţată în cauza

Dumitru şi alţii c. României (cererea nr. 57265/08), s-a apreciat în fiecare caz

concret dacă prin eşalonarea plăţii drepturilor salariale s-a produs sau nu o încălcare

a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, dacă a

fost păstrat un echilibru intre interesele particulare aflate în joc şi interesul general.

Totodată, în plângerile contravenţionale, s-au invocat în mai multe sentinţe

prevederile art. 6 al CEDO, cu privire la garanţiile procesuale în materie penală, în

accepţiunea CEDO a acestei noţiuni. Instanţa a apreciat în conformitate cu

jurisprudenţa Curţii (care se reflectă, de altfel şi în jurisprudenţa Curţii

Constituţionale şi a legislaţiei interne) că faptele contravenţionale intră în domeniul

82

penal al art. 6 din CEDO, însă aplicarea principiului prezumţiei de veridicitate a

procesului-verbal în cazul faptelor constatate personal nu este contrară art. 6 din

Convenţie.

În cadrul litigiilor având ca obiect legături personale cu minorul, au fost

aplicate prevederile art. 6 şi 8 din CEDO.

În materie penală, judecătorii instanţei au folosit dispoziţiile Convenţiei şi

jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg în materia măsurilor preventive. Astfel, la

luarea unei măsuri privative de libertate se analizează conformitatea acesteia cu

legea şi existenţa motivelor plauzibile pentru luarea unei asemenea măsuri, este

valorificat dreptul persoanei private de libertate de a fi judecată într-un termen

rezonabil şi de a fi eliberată pe durata procedurii şi, în mod special, faptul că luarea

unei măsuri preventive trebuie să fie o măsură excepţională.

Jurisprudenţa Curţii Europene a fost valorificată şi atunci când s-a ridicat

problema dreptului de acces la justiţie, spre exemplu atunci când au fost formulate

cereri de acordare a ajutorului public judiciar, inclusiv sub forma asistenţei juridice

gratuite din partea unui avocat. De asemenea, s-a ridicat problema accesului la

justiţie, din perspectiva jurisprudenţei Curţii, şi în materia anulării cererii de

chemare în judecată pentru neîndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 194-197

Cod procedură civilă. Astfel, s-a apreciat că instituirea unor reguli procedurale

pentru introducerea unei cereri de chemare în judecată, sub sancţiunea anulării

acesteia, nu este în sine contrară dreptului de acces la instanţă, aspect statuat şi de

Curtea Europeană în cauza Lefter contra României, însă s-a apreciat de la caz la caz

în ce măsură impunerea unei reguli anume într-o anumită speţă concretă reprezintă

sau nu o ingerinţă disproporţionată în exercitarea acestui drept.

În ceea ce priveşte dreptul părţilor la un proces echitabil, acesta este asigurat

în special prin garanţiile oferite de procedura civilă şi de procedura penală internă,

însă este de remarcat efortul judecătorilor instanţei pentru soluţionarea cauzelor într-

un termen rezonabil şi pentru motivarea hotărârilor cu respectarea standardelor

impuse de jurisprudenţa Curţii Europene.

83

Aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene în activitatea

judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională.

Regulamentele Uniunii Europene conţin norme de aplicabilitate generală,

având caracter obligatoriu în toate elementele sale componente şi direct aplicabile în

toate statele membre.

Una dintre cele mai importante caracteristici ale dezvoltării dreptului Uniunii

Europene este efectul direct al acestuia în statele membre.

În materie penală, pentru a putea garanta cetăţenilor un grad ridicat de

protecţie şi pentru a favoriza cooperarea internaţională într-un domeniu complex

precum combaterea criminalităţii, cooperarea între statele membre este mai eficientă

decât acţiunea fiecărui stat membru. De exemplu, mandatul european de arestare

facilitează reţinerea, pe teritoriul altui stat membru, a infractorilor aflaţi în urmărirea

instanţelor române.

În materie civilă, principiile de bază ale cooperării judiciare sunt

recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare şi extrajudiciare şi armonizarea

legislativă în anumite domenii. De asemenea, în acest scop, au fost luate la nivelul

Uniunii Europene măsuri privind: recunoaşterea reciprocă a deciziilor, circulaţia

documentelor judiciare şi extrajudiciare, asigurarea compatibilităţii dispoziţiilor

referitoare la conflictul de legi; cooperare în materie de probe, măsuri privind

armonizarea procedurilor civile sau dezvoltarea mijloacelor alternative de

soluţionare a litigiilor.

Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

Din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare

internaţionale, în cursul anului 2015 au fost înregistrate 7 cauze având ca obiect

„comisie rogatorie internaţională” în materie penală, având ca obiect, în concret:

84

notificarea de acte judiciare, audierea unor părţi vătămate sau a unor martori. De

asemenea, s-au înregistrat 32 de cauze având ca obiect „recunoaşterea hotărârilor

penale sau a altor acte judiciare străine” şi 21 de cauze având ca obiect „transfer de

procedură în materie penală”. Au existat situaţii în care s-a dispus de către

judecători citarea părţilor prin solicitare adresată direct autorităţilor judiciare

competente dintr-un alt stat membru UE, măsurile dispuse dovedindu-se a fi

eficiente pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor. De asemenea, au existat situaţii

în care s-au obţinut probe sau înscrisuri tot prin solicitări adresate direct autorităţilor

judiciare competente dintr-un alt stat membru UE.

Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă

În cursul anului 2015, Judecătoria Sectorului 5 a continuat să înregistreze

cereri de comunicare a actelor judiciare si extrajudiciare, precum şi de obţinere a

probelor în materie civilă şi comercială, cereri adresate de autorităţile statelor

membre UE direct Judecătoriei sector 5.

Activitatea instanţei în anul 2015 cu privire la comunicarea actelor judiciare şi

extrajudiciare a fost desfăşurată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al

Parlamentului European şi al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în

statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

Instanţa a procedat la comunicarea actelor însoţite de formularele din Regulament,

atât în cazul în care instanţa română a fost instanţă solicitată, cât şi în situaţia în care

a fost instanţă solicitantă.

Ca urmare a relaţiei directe create între instanţele statelor membre UE,

Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001 privind cooperarea în domeniul obţinerii de

probe în materie civilă sau comercială a fost utilizat în activitatea instanţei, în

special în litigiile de dreptul familiei. Au existat numeroase solicitări din partea

instanţei române pentru obţinerea de probe în interiorul Uniunii, solicitări care în

cea mai mare parte a cazurilor au fost soluţionate favorabil. Termenul de obţinere a

85

probelor prin folosirea Regulamentului este, în medie, de 2-3 luni, aspect de natură

să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Obiectul solicitărilor

adresate de Judecătoria sector 5 autorităţilor corespondente din statele membre a

fost reprezentat, de cele mai multe ori, de obţinerea de informaţii despre starea

materială a unei persoane ori de efectuarea unei anchete sociale. Un factor care a

contribuit la temporizarea procedurii, cu ocazia aplicării Regulamentului, l-a

constituit necesitatea traducerii anumitor documente.

În litigiile de dreptul familiei au mai fost aplicate Regulamentul (CE) nr.

2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti

în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, Regulamentul (UE) nr.

1259/2010 al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare

consolidată în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp şi

Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului privind competenţa, legea aplicabilă,

recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de

întreţinere.

Cu privire la aplicarea directă a dreptului Uniunii, aceasta s-a manifestat,

îndeosebi, în cauzele care au ridicat problema clauzelor abuzive din contractele

încheiate între profesionişti şi consumatori.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI

ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În anul 2015, raporturile dintre instanţă şi Consiliul Superior al Magistraturii

(CSM) s-au derulat în parametri normali, în sensul că instanţa a răspuns în termen

tuturor solicitărilor Consiliului.

86

Cu toate acestea, la nivelul sistemului judiciar există în continuare

numeroase probleme nerezolvate, a căror soluţionare nu este în mod necesar de

aşteptat în anul 2016, când se încheie mandatul celor mai mulţi dintre actualii

membri CSM.

Principala interacţiune dintre instanţă şi Consiliu, definitorie pentru anul

2015, a fost consultarea instanţei cu privire la anumite propuneri ale CSM de

modificare a legilor justiţiei. Consultarea respectivă s-a realizat la nivel naţional şi

s-a soldat cu înaintarea propunerilor de modificare către Ministerul Justiţiei.

Rezultatul consultării a fost, din punctul de vedere al votului judecătoriilor,

preponderent în defavoarea modificărilor legislative propuse de CSM.

În ceea ce priveşte corecta finanţare a sistemului judiciar şi preluarea

bugetului rezultat din taxele judiciare de timbru de către Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, acestea sunt deziderate a căror atingere nu s-a reuşit în anul 2015. De

asemenea, nu s-a remarcat vreo acţiune concretă a Consiliului pentru salarizarea

judecătorilor, creşterea cu 10% a indemnizaţiilor acestora producându-se la

sfârşitul anului 2015 în contextul majorării salariilor la nivelul întregului sistem

bugetar, fără vreo contribuţie din partea CSM.

Deşi în anul 2015 activitatea CSM a fost una susţinută şi derulată în diverse

domenii de interes pentru instanţe şi judecătorii care le compun, totuşi au fost

remarcate următoarele deficienţe ale activităţii respective: lipsa rezultatelor

benefice concrete şi lipsa de coerenţă, adică lipsa unei strategii clare orientate către

reformarea sistemului judiciar.

În materia apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale ale

judecătorilor s-a constatat din nou că simpla emitere de comunicate de presă nu

constituie în sine un instrument util pentru diminuarea derapajelor presei şi

politicului în raporturile cu magistraţii. Prin urmare, se impunea susţinerea unor

modificări legislative în baza cărora afectarea independenţei sau a reputaţiei

profesionale să fie însoţită de sancţiuni disuasive, comunicatele de presă neurmate

87

de alte repercusiuni fiind de natură, mai degrabă, să alimenteze noi atacuri la adresa

judecătorilor decât să le descurajeze.

În materia raporturilor CSM cu puterea legislativă şi executivă, s-a remarcat

dorinţa membrilor CSM de a asigura un climat optim pentru comunicare cu

celelalte puteri ale statului. Totuşi, deşi erau aşteptate din partea Consiliului luări

ferme de poziţie cu privire la bugetul sistemului judiciar şi la salarizarea

magistraţilor, acestea nu s-au produs. Aceasta mai ales în condiţiile în care la

începutul anului 2015 se cunoştea că este iminentă intrarea în vigoare a

dispoziţiilor din Codul de procedură civilă conform cărora cercetarea procesului şi

eventual dezbaterile se realizează în camera de consiliu, dispoziţii publicate în

Monitorul Oficial în anul 2010. Or, aplicarea acestor prevederi legale impune

investiţii majore în infrastructura instanţelor, adică alocări bugetare substanţiale

care nu au fost solicitate cu fermitatea aşteptată, preferându-se varianta unei

prorogări a termenului de intrare în vigoare a acestor prevederi.

În ceea ce priveşte evaluarea judecătorilor, a fost parţial reformat sistemul

existent, urmând a se analiza în anul 2016 în ce măsură modalitatea de evaluare

propusă este benefică pentru instanţele judecătoreşti.

Referitor la activitatea Consiliului în materie disciplinară, s-a remarcat că din

cele 42 de cauze cu care Secţia pentru judecători în materie disciplinară a fost

învestită, în 31 dintre acestea s-au aplicat sancţiuni disciplinare, adică un sfert

dintre acţiunile disciplinare s-au dovedit a fi neîntemeiate, ceea ce sporeşte

neîncrederea în activitatea Inspecţiei Judiciare, dar şi ridică necesitatea

reglementării unei răspunderi efective a inspectorilor judiciari pentru prejudiciile

provocate carierei şi imaginii judecătorilor prin acţiuni disciplinare neîntemeiate.

În ceea ce priveşte raporturile dintre instanţă şi Inspecţia Judiciară, instanţa a

răspuns în termen tuturor solicitărilor Inspecţiei, iar rapoartele acestei instituţii nu

au conţinut aspecte negative cu privire la activitatea Judecătoriei Sectorului 5

Bucureşti. Unul dintre judecătorii instanţei a fost sancţionat disciplinar în urma

unei acţiuni disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară.

88

Imaginea Inspecţiei Judiciare a fost într-o anumită măsură afectată în anul

2015 prin modalitatea defectuoasă de comunicare cu publicul, care în unele situaţii

a creat convingerea că această instituţie efectuează verificări nu doar cu privire la

conduita judecătorilor, ci şi cu privire la soluţiile pronunţate de aceştia. Judecătoria

Sectorului 5 Bucureşti a atras atenţia asupra acestui aspect, emiţând în acest sens un

comunicat de presă prin care a semnalat necesitatea reglementării relaţiei dintre

Inspecţia Judiciară şi mass-media.

În raporturile instanţei cu Ministerul Justiţiei nu au existat incidente, dar nici

nu a fost observată o implicare deosebită a ministrului justiţiei pentru creşterea

bugetului instanţelor, pentru scăderea volumului de activitate ori pentru salarizarea

judecătorilor.

În ceea ce priveşte raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sectorului 5 Bucureşti şi cu celelalte parchete, acestea s-au derulat în parametri

fireşti, existând o relaţie bazată pe respect reciproc şi profesionalism între

reprezentanţii judecătoriei şi reprezentanţii parchetelor.

Referitor la raporturile instanţei cu avocaţii şi consilierii juridici, trebuie

remarcat că instanţa a manifestat în permanenţă respect şi corectitudine în relaţiile

cu aceste profesii juridice.

În majoritatea cauzelor aflate pe rolul instanţelor, exercitarea calificată a

dreptului la apărare al părţilor s-a realizat cu sprijinul avocaţilor înscrişi în Baroul

Bucureşti.

În anul 2015 nu s-au înregistrat incidente care să vizeze colaborarea cu

avocaţii sau consilierii juridici. Cu toate acestea, s-a putut constata, din solicitările

formulate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice, că , uneori , există nemulţumiri

cu privire la modalitatea de funcţionare a instanţei, în special a compartimentelor

auxiliare ale acesteia, dar aceste nemulţumiri au vizat în mod special modalitatea de

reglementare a activităţii instanţei, care nu este oricum în competenţa acesteia, iar

nu exercitarea concretă a activităţii de către un anumit grefier sau judecător. Unele

dintre nemulţumiri au vizat activitatea de legalizare a hotărârilor judecătoreşti, care

89

a fost considerată anevoioasă, iar pentru soluţionarea problemei a fost emisă o

decizie de către preşedintele instanţei, prin care a fost instituită o procedură de

legalizare mai rapidă şi mai simplă, care vine în întâmpinarea nevoilor avocaţilor şi

consilierilor juridici, dar şi a părţilor din dosare.

Trebuie remarcat că în anul 2015 niciun judecător şi niciun grefier al

Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu a fost cercetat sau sancţionat pentru pretinse

atitudini nedemne faţă de avocaţi sau consilieri juridici. De asemenea, nu au existat

sesizări din partea Judecătoriei cu privire la pretinse atitudini nedemne ale avocaţilor

sau consilierilor juridici faţă de judecători sau grefieri. Prin urmare, se poate afirma

că anul 2015 s-a caracterizat printr-un climat de respect reciproc şi de ordine în

relaţia cu avocaţii şi consilierii juridici.

Referitor la raporturile instanţei cu experţii judiciari, în cele mai multe dintre

dosare s-a remarcat dorinţa experţilor de a contribui la realizarea unui act de justiţie

de calitate, însă au existat şi multe situaţii în care activitatea experţilor judiciari a

condus la prelungirea excesivă a duratei de soluţionare a cauzelor, fie din pricina

întârzierilor nejustificate în întocmirea rapoartelor de expertiză, fie din pricina

întocmirii unor rapoarte de expertiză deficitare (care nu răspund la toate obiectivele

instanţei ori care conţin erori ce conduc la admiterea obiecţiunilor formulate cu

privire la acestea).

În raporturile dintre instanţă şi mass-media nu au existat incidente, deoarece

au fost comunicate presei acele informaţii a căror comunicare este permisă de lege şi

nu au existat articole de presă negative la adresa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

În ceea ce priveşte raporturile cu asociaţiile profesionale şi organismele

internaţionale şi cu societatea civilă, solicitările acestora adresate instanţei, pe

parcursul anului 2015, au vizat, ca şi în anii anteriori, exprimarea unor puncte de

vedere în legătură cu probleme ale sistemului judiciar sau protecţia drepturilor si

intereselor legitime ale persoanelor fizice. Instanţa a răspuns cu promptitudine

acestor solicitări.

90

CAPITOLUL VI CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE

ÎNREGISTRATE ŞI VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE

Principalele progrese înregistrate în anul 2015 la nivelul activităţii

desfăşurate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti sunt următoarele:

1. creşterea schemei funcţionale a judecătorilor instanţei şi a gradului de

ocupare efectivă a acesteia;

2. menţinerea operativităţii generale a instanţei la un indicator foarte bun, în

pofida volumului ridicat de cauze nou înregistrate;

3. scăderea numărului de dosare mai vechi de 1 an;

4. scăderea duratei medii necesare pentru începerea procedurii în faza scrisă

a procesului civil;

5. punerea în aplicare a dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă şi Noului

Cod de procedură penală de o manieră care nu a condus la derapaje în

funcţionarea instanţei;

6. menţinerea indicelui general de atacabilitate precum şi a celui de

modificare/casare a hotărârilor în căile de atac în parametri optimi, împrejurări ce

denotă o încredere ridicată a justiţiabililor în actul de justiţie înfăptuit la nivelul

Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi o bună pregătire profesională a

magistraţilor şi grefierilor acestei instanţe;

7. finalizarea procedurii de schimbare a infrastructurii informatice, prin

achiziţionarea de aparate multifuncţionale;

8. continuarea activităţii de defrişare a dosarelor vechi şi de externalizare a

arhivei civile;

91

Pe lângă aceste progrese ce au influenţat pozitiv activitatea de ansamblu a

instanţei., trebuie precizat că la sfârşitul anului instanţa se confrunta cu următoarele

grave probleme:

1. menţinerea volumului de activitate, pe parcursul anului 2015, la cote

foarte ridicate; în urma Deciziei Curţii Constituţionale din 17.12.2015 , prin care s-

a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 Cod procedură civilă, se

prognozează menţinerea aceluiaşi nivel sau creşterea lui pe parcursul anului 2016,

împrejurare ce face necesară o nouă majorare a schemelor de personal;

2. schema personalului auxiliar de specialitate necorespunzător adaptată

volumului de muncă înregistrat pe parcursul anului şi complexităţii crescute a

acestuia în contextul intrării în vigoare a noii legislaţii procesuale şi a

modificărilor dispoziţiilor regulamentare;

3. menţinerea unui număr relativ ridicat de hotărâri redactate cu întârziere ;

rezultatul negativ este consecinţa existenţei unui număr mare de dosare soluţionate

în contextul creşterii volumului de activitate al judecătorilor Secţiei civile ; chiar şi

în aceste condiţii , preocuparea judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire

la diminuarea numărului de hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie

esenţială în vederea respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în

componenta duratei optime de soluţionare a cauzei).

4. existenţa unei părţi a arhivei în exteriorul sediului instanţei, într-un

depozit impropriu conservării documentelor pe suport de hârtie (în comuna Tunari,

în afara municipiului Bucureşti), aspect ce mai creează încă nemulţumiri în rândul

justiţiabililor care doresc obţinerea urgentă a unor copii din dosarele mai vechi.

Această situaţie – deşi ar fi trebuit rezolvată încă din anul 2007 - nu a primit încă

nico soluţie, iar riscul deteriorării grave a documentelor vechi aflate în păstrarea

instanţei este iminent.

92

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI

DATE STATISTICE

2015 Volumul de activitate pe materii

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul anului

Penal 541 3972 4513 3769 744

Civil 4021 29151 33172 28493 4679

Comercial 1153 977 2130 1043 1087

Total 5715 34100 19815 33305 6510

Durata medie de soluţionare a cauzelor

Materia Durata medie de soluţionare a cauzelor

Civil 3 luni

Penal 2,75 luni

Minori şi familie 6,8 luni

Contencios administrativ şi fiscal 8,7 luni

Confl.de muncă şi litigii de asig.sociale 5 luni

Comercial 6 luni

Volumul de activitate pe materii(civil, penal, minori şi familie, contencios

administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi litigii de asigurări

sociale, comercial)

Anul

Natura

cauzei

Stoc

anteri

or

Intrate

în

cursul

anului

Total Soluţionat

e

Stoc la

sfârşitul

anului

Suspen-

date

2013

Penal 479 3626 4105 3566 539 0

Civil 5786 18884 24670 20939 3731 1222

Minori şi familie 295 1312 1607 1242 365 110

Contencios adm.

şi fiscal

1019 2145 3164 1791 1373 114

Confl.de muncă

şi as.sociale

2 2 4 1 3 0

Comercial 1623 2119 3742 2479 1263 439

Total 9204 28088 37292 30018 7274 1885

2014 Penal 539 4084 4623 4082 541 0

93

Civil 3731 27204 30935 28636 2299 1074

Minori şi familie 365 1607 1972 1387 585 101

Contencios adm.

şi fiscal

1373 1881 3254 2118 1136 68

Confl.de muncă

şi as.sociale

3 2 5 4 1 0

Comercial 1263 1142 2405 1252 1153 158

Total 7274 35920 43194 37479 5715 1401

2015 Penal 541 3972 4513 3769 744 3

Civil 2299 25670 27969 24719 3250 982

Minori şi familie 585 1858 2443 1790 653 136

Contencios adm.

şi fiscal

1136 1618 2754 1802 952 26

Confl.de muncă

şi as.sociale

1 5 6 5 1 1

Comercial 1153 977 2130 1220 910 177

Total 5715 34100 39815 33305 6510 1325

Volumul de activitate pe anii 2013, 2014, 2015

Anul Volumul total de

cauze

aflate pe rolul

instanţei

Stoc de dosare

la începutul

anului

Dosare nou

intrate

Număr de cauze

soluţionate

Stoc de dosare

la sfârşitul

anului

civil penal civil penal civil penal civil penal civil penal

2013 33187 4105 8725 479 24462 3626 26452 3566 6735 539

Total 37292 Total 9204 Total 28088 Total 30018 Total 7274

2014 38571 4623 6735 539 31836 4084 33397 4082 5174 541

43194 7274 35920 37479 5715

2015 35302 4513 5174 541 30128 3972 29536 3769 5766 744

Total 39815 Total 5715 Total 34100 Total 33305 Total 6510

Operativitate generală

Anul Procent operativitate

2013 84,78%

2014 89,68%

2015 86,53%

Operativitatea pe judecător

Nr. mediu de

judecători în

anul 2015 care

au lucrat efectiv

Număr total de

şedinţe în anul

2015

Număr total de

complete de

judecată în anul

2015

Total dosare

rulate în anul

2015

Total dosare

soluţionate

în anul 2015

94

31 773 773 45897 33305

Notă: dosare rulate: 45897 ; media pe judecător:1480,55

Volumul de activitate pe secţii – anul 2015

Secţia civilă

Stoc de dosare la

începutul anului

Număr dosare

nou intrate

Volumul total de

cauze aflat pe

rolul instanţei

Număr dosare

soluţionate

Stoc de dosare la sfârşitul

anului

5174 30128 35302 29536 5766

Secţia penală

Stoc de dosare la

începutul anului

Număr dosare

nou intrate

Volumul total de

cauze aflat pe

rolul instanţei

Număr dosare

soluţionate

Stoc de dosare la sfârşitul

anului

541 3972 4513 3769 744

Indicatori calitativi în anul 2015, comparativ cu anii 2013 şi 2014

Indici de casare a hotărârilor în apel şi în recurs

Anul Total hot.

pronunţate

Tot.hot.desf./

casate în

căile de atac

Din care

imputabile

Indice de

casare rap.la

admise

imput.şi

neimputabile

Ind.de casare

rap.la admise imputabile

2013 30018 690 94 2,30 0,31

2014 37479 941 102 2,51 0,27

2015 33305 965 101 2,9 0,3

Complete specializate în materie civilă

Litigii privind dreptul familiei şi al persoanei

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Stabilire

paternitate

6 30 36 31 5 86,11

Tăg.paternit. 7 17 24 20 4 83,33

Exerc.aut.părinteşti 86 142 228 169 59 74,12

Div.cu copii 181 392 573 420 153 73,30

Total dreptul

familiei şi al

persoanei

1566 1858 2424 1851 573 80,90

Natura Stoc Intrate în Total(cauze Soluţionate Stoc la Opera-

95

cauzei anterior cursul

anului

pe rol) sfârşitul

anului

tivit.

%

Cauze

privind

încuv. exec.

silite

96 417 513 497 16 96,88

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Cauze ce au

ca obiect

acord pers.

juridice

cf.OG

26/2000

18 313 331 301 30 90,94

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total(cauze

pe rol)

Soluţionate Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Cauze ce au

ca obiect

acord pers.

juridice

asoc.prop.

4 75 79 71 8 89,87

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total

(cauze

pe rol)

Soluţio-

nate

Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Cauze

privind

regimul şi

statutul

refugiaţilor

din

România

0 0 0 0 0 0

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total

(cauze

pe rol)

Soluţio-

nate

Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Fond

funciar

22 18 40 22 18 55

Natura

cauzei

Stoc

anterior

Intrate în

cursul

anului

Total

(cauze

pe rol)

Soluţio-

nate

Stoc la

sfârşitul

anului

Opera-

tivit.

%

Investire cu

formulă

executorie

0 18372 18372 17707 665 96,38

96

Încărcătura

Nr. mediu

judecători (care

au lucrat efectiv)

Nr.total şedinţe Nr.total

complete

Total dosare

rulate

Total dosare soluţionate

31 773 773 45897 33305

Indicatori calitativi în anul 2015

Total cauze

soluţionate

Total dosare

atacate din care:

Fonduri atacate

(sentinţe şi

încheieri de

şedinţă)

Decizii

pronunţate în

apel

Ponderea atacabilităţii

%

33305 4996 4996 0 15

Indici de casare în apel şi în recurs

Total cauze

soluţionate

Total hotărâri

desfiinţate/

casate în căile de

atac

Din care

imputabile

Indice de casare

raportat la

admise

imputabile şi

neimputabile

Indice de casare raportat

la admise imputabile

33305 965 101 2,9 0,3

Total dosare mai vechi de 1 an la 31.12.2015 = 316 , din care penale: 7; civile: 309

Operativitatea

Indice general de operativitate al instanţei: 86,53

Operativitatea pe secţii specializate:

- secţia civilă – 86,92

- secţia penală – 83,57

Media pe judecător a dosarelor rulate, soluţionate şi a şedinţelor de judecată

Anul Media dosarelor rulate/

judecător

Media dosarelor

soluţionate/

judecător

Media şedinţelor de

judecată/judecător

2013 1870,88 1154,54 33,62

2014 1917,46 1441,5 30,77

2015 1480,55 1074,35 24,94

OPERATIVITATEA PE FIECARE JUDECĂTOR

97

ÎN PERIOADA 01.01.2014 – 31.12.2014

ÎN MATERIE PENALĂ

N

r.

cr

t.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr.

total

şedinţe

de

judecat

ă

Nr.

dosare

rulate

Dosare

soluţio-

nate

Operativit

atea (%)

Nr.

hotărâri

redactat

e

Obs.

1 Roşeanu Oana 27 1214 587 48,35 566

2 Andrei Mihaela 16 356 290 81,46 253

3 Apostoliceanu Ecaterina 21 1013 617 60,91 606

4 Grosu Dana 18 1102 674 61,16 669

5 Păstoreanu Mirela 23 1025 553 53,95 545

6 Iugan Andrei 23 891 717 80,47 714

7 Trăilă Alina 17 379 331 87,34 315

TOTAL-PENAL 145 5980 3769 63,03 3668

ÎN MATERIE CIVILĂ

N

r.

cr

t.

Numele şi prenumele

judecătorului

Nr.

total

şedinţe

de

judecat

ă

Nr.

dosare

rulate

Dosare

soluţio-

nate

Operativit

a-tea (%)

Nr.

hotărâri

redactat

e

Obs.

1 Tănase Mihnea 23 1232 1012 82,14 1012

2 Ursan Iulia 23 1479 1176 79,51 1093

3 Murgoci Aurelian 20 1585 1146 72,30 1111

4 Niculescu Ionuţ 37 1661 1187 71,46 1182

5 Cîrstea Adela 21 1576 1206 76,52 1165

6 Limona Claudiu 39 1953 1199 61,39 1136

7 Puiu Ana Maria 22 1675 1279 76,36 1246

8 Pandelescu Mariela 20 1161 725 62,45 546

9 Dumitrescu Cristina 13 696 543 78,02 538

1

0 Finta Fabiola 39 1384 787 56,86 636

Vasilescu Elena 9 571 471 82,49 463

Vlase Antoaneta 22 1470 1158 78,78 1141

Cozma Roxana 23 1536 1201 78,19 1189

Moise Laura 21 1747 1338 76,59 1267

Agachi Daniel 40 1641 1201 73,19 1139

Stoica Daniela 22 1669 1174 70,34 1114

Stătescu Aledandru 22 1581 1165 73,69 1144

Sorescu Valentina 23 2192 1359 62,00 1282

98

Pană Alexandra 21 1606 1256 78,21 1256

Pleşanu Olivia 1 47 47 100 47

Todosi Diana 2 41 36 87,80 36

Luchian Rebeca 21 1978 1385 70,02 1332

Slujitoru Iulia 20 1618 1181 72,99 1165

Fleşer Adina 21 1328 1081 81,40 1039

Dragomir Ionuţ 19 1315 1019 77,49 983

Magdaş Alexandra 18 1230 995 80,89 978

Sandu Andreea 29 1628 1155 70,95 1134

Grigore Delia 18 1006 845 84,00 809

David Luigia 10 531 465 87,57 465

Stoicescu Mihnea 9 780 744 95,38 744

TOTAL-CIVIL 628 39917 29536 73,99 28392

TOTAL PENAL+CIVIL 773 45897 33305 72,56 32060

Indicatori de performanta

FOARTE

EFICIENT

EFICIENT SATISFACATOR INEFICIENT

Judecătoria

SECTORULUI 5

BUCUREŞTI

E02, E03, E04 E01

E05

Jud.

sector

5

Foarte

eficient

Eficient Safis-

făcă-

tor

Inefi-

cient

E01 E02 E03 E04 E05

E01 – Rata de soluţionare

Număr dosare

Valoare

indicator

Grad de eficiență

Soluționate Intrate Foarte

eficient Eficient Satisfăcător Ineficient

35193 34100 103,21

99

E02 – Vechime dosare în stoc

Număr dosare

Valoare

indicator

Grad de eficiență

În stoc

Din care

mai vechi

de 1,5 ani

Foarte

eficient Eficient Satisfăcător Ineficient

8696 215 2,47%

E03 – Pondere dosare închise într-un an

Total număr dosare

Valoare

indicator

Grad de eficiență

Soluţionate Din care

într-un an

Foarte

eficient Eficient Satisfăcător Ineficient

35193 32329 91,86

E04 – Durata medie de soluţionare

DOSARE

SOLUTIONATE

DURATA MEDIE

SOLUTIONARE GRAD GENERAL DE EFICIENTA

PENAL NON

PENAL

FOARTE

EFICIENT

EFICI-

ENT

SATISFA-

CATOR

INEFIC

IENT

35193 2,68 3,79

P C

E05 – Hotărâri redactate peste termenul legal

DOSARE SOLUTIONATE VALOA

RE

INDICA

TOR

MEDIE

DEPASI

RE

IN ZILE

GRAD GENERAL DE EFICIENTA

PRIN

HOTARARE

DIN CARE

NEREDACT

ATE

IN TERMEN

Foarte

eficient

Efici-

ent

Satisfă-

cător

Inefici-

ent

12723 7535 59,22% 60,74

100


Recommended