Page 1
INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA
INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti este una dintre instanţele de la primul
nivel jurisdicţional din raza Tribunalului Bucureşti, fără personalitate juridică, cu
un volum de activitate mediu prin raportare la celelalte judecătorii din Municipiul
Bucureşti, volum determinat în principal de situaţia demografică a unităţii
teritorial-administrative ce constituie raza teritorială de activitate a instanţei, dar şi
de anumite particularităţi, precum situarea sediilor unor instituţii publice
importante în sectorul 5 (Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice,
Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi
Penitenciarul de Maximă Siguranţă Rahova).
Din luna septembrie 2006, această judecătorie beneficiază de un sediu nou,
reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în Palatul de Justiţie,
locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din România, Curtea de
Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România.
Activitatea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti s-a caracterizat în anul 2015,
printr-un volum impresionat de activitate. Pe de altă parte, a fost sesizată o
stabilitate la nivelul schemei de magistraţi , cu efecte în ceea ce priveşte indicii
cantitativi, dar mai ales calitativi ai actului de justiţie.
Specializarea judecătorilor a fost continuată şi în anul 2015 la nivelul
judecătorilor.
În cazul grefierilor, situaţia resurselor umane nu a cunoscut îmbunătăţiri
semnificative. Astfel, schema de personal a fost insuficientă pentru a ţine pasul cu
Page 2
2
mărirea schemei de magistraţi a instanţei şi cu sporirea considerabilă a volumului
de activitate al personalului auxiliar din cadrul ambelor secţii ale instanţei.
În ceea ce priveşte resursele materiale, în prezent, din punct de vedere
funcţional, clădirea în care îşi are sediul Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti se
prezintă ca un edificiu modern, dotat, la nivelul spaţiilor destinate desfăşurării
activităţii instanţei cu mobilier funcţional. Situaţia este una optimă la nivelul
calculatoarelor şi multifuncţionalelor, instanţa noastră fiind dotată cu un nou set de
echipamente IT pe parcursul anilor 2014, respectiv 2015.
În privinţa sistemul informatic de distribuire aleatorie, acesta este funcţional,
începând cu luna noiembrie a anului 2010 fiind utilizat sistemul ECRIS versiunea a
IV-a.
CAPITOLUL I- STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
I.1.ACTIVITATEA INSTANŢEI
I.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE
În ceea ce priveşte volumul total de cauze, trebuie precizat că acesta s-a
menţinut la cote extrem de ridicate. Astfel, pe rolul judecătoriei a fost
înregistrat un număr de 34.100 de noi cauze, într-o uşoare scădere faţă de anul
2014 ( 35920 de noi cauze), dar superior prin raportare la anii anteriori ( 28088
în anul 2013, 33671 în anul 2012, respectiv 26486 în anul 2011).
O creştere semnificativă a fost înregistrată în privinţa următoarelor obiecte:
a. Învestirea cu formulă executorie
Număr dosare: 411 dosare în anul 2014 , 18372 dosare în anul 2015
Page 3
3
Creştere: 4.370,07 %
Motivele creşterii: reintroducerea procedurii învestirii cu formulă executorie
prin Legea nr. 138/2014
b. Ordine de protecţie
Număr dosare: 89 dosare în anul 2014 , 159 dosare în anul 2015
Creştere: 78,6%
Motivele creşterii: creşterea gradului de informare cu privite la existenţa
procedurii printre destinatarii acesteia;
c. Divorţ
Număr dosare: 752 dosare în anul 2014 , 928 dosare în anul 2015
Creştere: 23,4 %
Motivele creşterii: competenţa specială instituită în favoarea Judecătoriei
sector 5 de prevederile art. 914 alin. (2) C. proc. civ.
d. Cererea de valoare redusă
Număr dosare: 1089 dosare în anul 2014 , 1319 dosare în anul 2015
Creştere: 21,12%
Motivele creşterii: avantajul oferit de procedura cererilor de valoare redusă
de judecare a acestora fără citarea părţilor, ceea ce implică o procedură mai rapidă,
mai simplă şi mai puţin consumatoare de resurse; în plus hotărârile pronunţate sunt
executorii
e. Liberarea condiţionată
Număr dosare: 388 dosare în anul 2014 , 517 dosare în anul 2015
Creştere: 33,2 %
Motivele creşterii: efect mediat al aplicării legii penale mai favorabile, ca
urmare a intrării în vigoare la 01.02.2014 a noilor dispoziţii penale
f. Contestaţia împotriva hotărârilor judecătorului delegat (actualele plângeri
întemeiate pe Legea nr. 254/2013)
Număr dosare: 624 dosare în anul 2014 , 848 dosare în anul 2015
Creştere: 35,8 %
Page 4
4
O diminuare semnificativă a fost înregistrată în privinţa următoarelor
obiecte:
a. Cerere de încuviinţare a executării silite
Număr de dosare : 20.552 de dosare în 2014, 417 dosare în 2015
Scădere: 4828,5%
Motivul scăderii: deplasarea competenţei de soluţionare a cererii de
încuviinţare a executării silite de la instanţele de judecată la executorii
judecătireşti
b. Solicitări conform Legii nr. 82/2012
Număr dosare: 19 dosare în anul 2014 , 0 dosare în anul 2015
Motivele diminuării: constatarea neconstituţionalităţii Legii nr. 82/2012
c. Anulare proces-verbal de contravenţie
Număr dosare: 1705 dosare în anul 2014 , 1548 dosare în anul 2015
Diminuare: 9,7 %
Motivul scăderii: instituirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru.
d.Contestaţie la executare
Număr dosare: 1981 dosare în anul 2014 , 1776 dosare în anul 2015
Diminuare: 11,4 %
Motivele diminuării: scăderea incidenţei legilor speciale care au stat la baza
înregistrării unui număr semnificativ de contestaţii la executare pe parcursul
anului 2014.
I.1.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE PE SECŢII
Având în vedere competenţa materială a judecătoriei, precum şi specificul
competenţei teritoriale, volumul de activitate al secţiei civile este de aproximativ
opt ori mai mare decât al secţiei penale, motiv pentru care, în cursul anului 2015,
în cadrul secţiei civile au funcţionat în medie 24 de completuri de judecată, iar în
Page 5
5
cadrul secţiei penale în medie 7 completuri. Volumul de activitate în cifre este
prezentat în tabelele de mai jos:
Volumul de activitate pe anii 2013, 2014, 2015
Anul Volumul total
de cauze
aflate pe rolul
instanţei
Stoc de
dosare la
începutul
anului
Dosare nou
intrate
Număr de
cauze
soluţionate
Stoc de
dosare la
sfârşitul
anului
civil penal civil penal civil penal civil penal civil penal
2013 33187 4105 8725 479 24462 3626 26452 3566 6735 539
Total 37292 Total 9204 Total 28088 Total 30018 Total 7274
2014 38571 4623 6735 539 31836 4084 33397 4082 5174 541
43194 7274 35920 37479 5715
2015 35302 4513 5174 541 30128 3972 29536 3769 5766 744
Total 39815 Total 5715 Total 34100 Total 33305 Total 6510
Se constată că, în cadrul Secţiei civile numărul dosarelor nou intrate a
cunoscut o uşoară scădere pentru motivele expuse la punctul I.1.1 al prezentului
bilanţ (în special, scăderea semnificativă a numărului cererilor de încuviinţare a
executării silite înregistrate). Uşoara scădere a volumului de activitate şi natura
dosarelor care a determinat-o s-a repercutat firesc şi la capitolul dosarelor
soluţionate.
În ceea ce priveşte Secţia penală numărul dosarelor nou intrate a rămas la
aproximativ acelaşi nivel.
Pe plan general, stocul de dosare pe rolul instanţei a crescut cu 795 de
dosare (atingând al doilea cel mai mic nivel din ultimii şase ani). De altfel, dacă
din analiză sunt omise cele 1241 de dosare având ca obiect învestire formulă
executorie înregistrate în intervalul 15.12.2015-31.12.2015 care urmează a fi
Page 6
6
soluţioanate în prima parte a lunii ianuarie a anului 2016, se observă că stocul real
de dosare a scăzut cu 446 de dosare, atingând cel mai mic nivel din ultimii şase ani.
I.1.1.2 VOLUMUL DE ACTIVITATE PE MATERII
În ceea ce priveşte modificările volumului de activitate pentru fiecare
materie, astfel cum reiese şi din tabelul de mai jos, în anul 2015 s-au înregistrat
uşoare scăderi în materie civilă , penală şi de contencios administrativ, în timp ce în
materia minorilor şi a familiei, se constată o uşoară creştere.
Volumul de activitate pe materii(civil, penal, minori şi familie, contencios
administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi litigii de asigurări
sociale, comercial)
Anul
Natura
cauzei
Stoc
anteri
or
Intrate
în
cursul
anului
Total Soluţionat
e
Stoc la
sfârşitul
anului
Suspen-
date
2013
Penal 479 3626 4105 3566 539 0
Civil 5786 18884 24670 20939 3731 1222
Minori şi familie 295 1312 1607 1242 365 110
Contencios adm.
şi fiscal
1019 2145 3164 1791 1373 114
Confl.de muncă
şi as.sociale
2 2 4 1 3 0
Comercial 1623 2119 3742 2479 1263 439
Total 9204 28088 37292 30018 7274 1885
2014 Penal 539 4084 4623 4082 541 0
Civil 3731 27204 30935 28636 2299 1074
Minori şi familie 365 1607 1972 1387 585 101
Contencios adm.
şi fiscal
1373 1881 3254 2118 1136 68
Confl.de muncă
şi as.sociale
3 2 5 4 1 0
Comercial 1263 1142 2405 1252 1153 158
Total 7274 35920 43194 37479 5715 1401
2015 Penal 541 3972 4513 3769 744 3
Civil 2299 25670 27969 24719 3250 982
Minori şi familie 585 1858 2443 1790 653 136
Page 7
7
Contencios adm.
şi fiscal
1136 1618 2754 1802 952 26
Confl.de muncă
şi as.sociale
1 5 6 5 1 1
Comercial 1153 977 2130 1220 910 177
Total 5715 34100 39815 33305 6510 1325
I.1.2. ÎNCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR
În anul 2015, fiecare judecător a participat – în medie – la 24,9 şedinţe de
judecată, rulând 1480,55 de dosare şi soluţionând 1074,35 de cauze.
Din lecturarea acestor cifre rezultă faptul că volumul real de muncă al
judecătorilor se menţine la un nivel ridicat, împrejurare a cărei perpetuare este de
natură să afecteze în mod direct şi calitatea actului de justiţie. Astfel, timpul mare
necesar studiului dosarelor, redactării actelor procesuale – în primul rând a
hotărârilor judecătoreşti –, creşterea aferentă a volumului activităţilor privind
raporturile cu publicul reprezintă elemente care reduc la minimum timpul alocat
perfecţionării pregătirii profesionale ori documentării permanente, necesare pentru
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de înfăptuire a justiţiei.
Media pe judecător a dosarelor rulate, soluţionate şi a şedinţelor de judecată
Anul Media dosarelor
rulate/ judecător
Media dosarelor
soluţionate/
judecător
Media şedinţelor de
judecată/judecător
2013 1870,88 1154,54 33,62
2014 1917,46 1441,5 30,77
2015 1480,55 1074,35 24,94
I.1.3. OPERATIVITATEA
Page 8
8
I.1.3.1. INDICELE GENERAL DE OPERATIVITATE AL INSTANŢEI
În ceea ce priveşte operativitatea soluţionării cauzelor în anul 2015, indicele
de operativitate a cunoscut al doilea nivel maxim din ultimii şase ani. Astfel, dacă
în anul 2010 procentul operativităţii a fost de 76,07%, în anul 2011 de 83,16% , în
2012 81,43%, în anul 2013 84,78%, în anul 2014 de 89,68%, în anul 2015 acesta s-
a situat la nivelul de 86,53%.
Motivele menţinerii operativităţii la acest nivel ridicat trebuie căutate în
efortul susţinut al magistraţilor instanţei (concretizat în numărul mare de dosare
soluţionate şi anume 33.305) în pofida dificultăţilor inerente ivite în aplicarea unor
noi legislaţii civile şi penale atât substanţiale cât şi procesuale.
Operativitatea generală la nivelul instanţei se prezintă astfel:
Anul Procent operativitate
2013 84,78%
2014 89,68%
2015 86,53%
I.1.3.2.OPERATIVITATEA PE SECŢII
Operativitatea pe secţii specializate prezintă particularităţi referitoare la
complexitatea cauzelor înregistrate şi la durata medie de soluţionare a dosarelor
penale/civile, cauzele identificate anterior pentru caracterizarea operativităţii fiind
valabile şi pentru aceşti parametri.
Page 9
9
Astfel, în cadrul Secţiei penale s-a înregistrat o operativitate de 83,57%, în
timp ce în cadrul Secţiei civile , aceasta s-a situat la nivelul de 86,92%.
I.1.3.3.OPERATIVITATEA PE COMPLETURI SPECIALIZATE
În cadrul secţiei civile au funcţionat patru completuri specializate de minori,
precum şi două completuri specailizate şi în materia fondului funciar, număr
compatibil cu cel al volumului total al cauzelor din această materie.
Litigii privind dreptul familiei şi al persoanei
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Stabilire
paternitate
6 30 36 31 5 86,11
Tăg.paternit. 7 17 24 20 4 83,33
Exerc.aut.părinteşti 86 142 228 169 59 74,12
Div.cu copii 181 392 573 420 153 73,30
Total dreptul
familiei şi al
persoanei
1566 1858 2424 1851 573 80,90
Litigii de fond funciar
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total
(cauze
pe rol)
Soluţio-
nate
Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Fond
funciar
22 18 40 22 18 55
În cadrul secţiei penale au funcţionat câte două completuri specializate şi în
materia minorilor, a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor privitoare la
proprietate intelectuală, numărul total al fiecăreia dintre categoriile de cauze
Page 10
10
specifice fiind compatibil cu numărul de completuri anterior amintite, în vederea şi
a respectării principiului repartizării aleatorii a cauzelor.
I.1.3.4. OPERATIVITATEA PE MATERII
Operativitatea ridicată s-a remarcat în materie civilă, mai ales în ceea ce
priveşte cererile având ca obiect încuviinţarea executării silite, învestirea cu
formulă executorie, acordarea personalităţii juridice, datele comparative fiind
prezentate în tabelul de mai jos, natura acestor cauze caracterizată prin urgenţă
fiind determinantă pentru operativitatea crescută cu care trebuie soluţionat acest tip
de cauze.
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Cauze
privind
încuv. exec.
silite
96 417 513 497 16 96,88
Cauze ce au
ca obiect
acord pers.
juridice
cf.OG
26/2000
18 313 331 301 30 90,94
Cauze ce au
ca obiect
acord pers.
juridice
asoc.prop.
4 75 79 71 8 89,87
Investire cu
formulă
executorie
0 18372 18372 17707 665 96,38
Page 11
11
I.1.3.5. OPERATIVITATEA PE JUDECĂTOR
Operativitatea pentru fiecare dintre judecătorii instanţei este prezentată
succint în tabelul de mai jos, diferenţele dintre procentaje fiind determinate de
cauzele generale prezentate mai sus, dar şi de cauze particulare, precum maniera
proprie de instrumentare a unei cauze (modul de administrare a probatoriului,
încuviinţarea sau nu a mai multor cereri de amânare pentru lipsă de apărare,
insuficienta cunoaştere a dosarelor, în cauzele în care nu a putut fi respectat
principiul continuităţii completului etc.).
OPERATIVITATEA PE FIECARE JUDECĂTOR
ÎN PERIOADA 01.01.2015 – 31.12.2015
ÎN MATERIE PENALĂ
N
r.
cr
t.
Numele şi prenumele
judecătorului
Nr.
total
şedinţe
de
judecat
ă
Nr.
dosare
rulate
Dosare
soluţio-
nate
Operativit
atea (%)
Nr.
hotărâri
redactat
e
Obs.
1 Roşeanu Oana 27 1214 587 48,35 566
2 Andrei Mihaela 16 356 290 81,46 253
3 Apostoliceanu Ecaterina 21 1013 617 60,91 606
4 Grosu Dana 18 1102 674 61,16 669
5 Păstoreanu Mirela 23 1025 553 53,95 545
6 Iugan Andrei 23 891 717 80,47 714
7 Trăilă Alina 17 379 331 87,34 315
TOTAL-PENAL 145 5980 3769 63,03 3668
ÎN MATERIE CIVILĂ
N
r.
Numele şi prenumele
judecătorului
Nr.
total
Nr.
dosare
Dosare
soluţio-
Operativit
a-tea (%)
Nr.
hotărâri Obs.
Page 12
12
cr
t.
şedinţe
de
judecat
ă
rulate nate redactat
e
1 Tănase Mihnea 23 1232 1012 82,14 1012
2 Ursan Iulia 23 1479 1176 79,51 1093
3 Murgoci Aurelian 20 1585 1146 72,30 1111
4 Niculescu Ionuţ 37 1661 1187 71,46 1182
5 Cîrstea Adela 21 1576 1206 76,52 1165
6 Limona Claudiu 39 1953 1199 61,39 1136
7 Puiu Ana Maria 22 1675 1279 76,36 1246
8 Pandelescu Mariela 20 1161 725 62,45 546
9 Dumitrescu Cristina 13 696 543 78,02 538
1
0 Finta Fabiola 39 1384 787 56,86 636
Vasilescu Elena 9 571 471 82,49 463
Vlase Antoaneta 22 1470 1158 78,78 1141
Cozma Roxana 23 1536 1201 78,19 1189
Moise Laura 21 1747 1338 76,59 1267
Agachi Daniel 40 1641 1201 73,19 1139
Stoica Daniela 22 1669 1174 70,34 1114
Stătescu Aledandru 22 1581 1165 73,69 1144
Sorescu Valentina 23 2192 1359 62,00 1282
Pană Alexandra 21 1606 1256 78,21 1256
Pleşanu Olivia 1 47 47 100 47
Todosi Diana 2 41 36 87,80 36
Luchian Rebeca 21 1978 1385 70,02 1332
Slujitoru Iulia 20 1618 1181 72,99 1165
Fleşer Adina 21 1328 1081 81,40 1039
Dragomir Ionuţ 19 1315 1019 77,49 983
Magdaş Alexandra 18 1230 995 80,89 978
Sandu Andreea 29 1628 1155 70,95 1134
Grigore Delia 18 1006 845 84,00 809
David Luigia 10 531 465 87,57 465
Stoicescu Mihnea 9 780 744 95,38 744
TOTAL-CIVIL 628 39917 29536 73,99 28392
TOTAL PENAL+CIVIL 773 45897 33305 72,56 32060
Page 13
13
I.1.4. ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI DIN PERSPECTIVA
INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ
Prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii s-a aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficienţa
activităţii instanţelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.
Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii
instanţelor sunt următorii :
a)Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport
de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada
de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat
procentual;
În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 34.100 dosare nou
intrate şi un număr de 35.193 dosare soluţionate, încadrându-se, cu un procent de
103,21% la acest indicator, în gradul „eficient”, potrivit plajelor de eficienţă
stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.
Trebuie menţionat că instanţa noastră s-a aflat , la acest capitol, la doar
1,79% de atingerea gradului ,,foarte eficient,, , împrejurare care ar fi condus şi la
încadrarea în gradul general ,,foarte eficient,,.
b)Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la
finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel
şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;
La data de referinţă , din totalul de 8696 de dosare aflate în stoc un număr de
doar 215 dosare , reprezentând un procent de 2,47%, sunt mai vechi de 1 an şi 6
luni , ceea ce a condus la atingerea gradului ,, foarte eficient,, la indicatorul suspus
analizei.
Page 14
14
c)Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate
în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor
soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;
În perioada de referinţă, din totalul de 35193 de dosare soluţionate un număr
de 32329 de dosare au fost finalizate, prin închidere, în termen de maximum un an
de la înregistrare, reprezentând un procent de 91,86%.
În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „foarte
eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014
a Secţiei pentru judecători.
d)Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul
procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă timpul mediu scurs
între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;
Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 3,79 de luni, iar
în materie penală de 2,68 luni, instanţa încadrându-se în gradul „foarte eficient”
e)Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective
de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.
În perioada de referinţă, din totalul de 12.723 de dosare soluţionate prin
hotărâre, un număr de 7535 de dosare au fost redactate peste termen, determinând
încadrarea instanţei în gradul „ineficient”.
În urma agregării celor 5 indicatori, reţinem că în perioada analizată,
instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă „EFICIENT”
Page 15
15
În cele ce urmează, prezentăm grafic, rezultatul cumulării celor 5 indicatori
de eficienţă a activităţii instanţei, în intervalul 01.01.2015-31.12.2015, astfel cum
reiese acesta din aplicaţia STATIS şi anume:
FOARTE
EFICIENT
EFICIENT SATISFACATOR INEFICIENT
Judecătoria
SECTORULUI 5
BUCUREŞTI
E02, E03, E04 E01
E05
Analizând indicatorii susmenţionaţi, se observă că la 3 din cele 5 capitole
(stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an şi durata medie de
soluţionare), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a încadrat în gradul de
performanţă ,,foarte eficient,,. De asemenea, la capitolul ,,operativitate,,, datele
culese indică gradul de performanţă ,,eficient,, (repetăm la doar 1,79% de atingerea
gradului ,,foarte efcicient,, , împrejurare care ar fi condus şi la încadrarea în gradul
general ,,foarte eficient,,).
Ca minus în activitatea instanţei se remarcă indicatorul ,,redactările peste
termenul legal,, unde instanţa noastră apare ca ineficientă.
Menţionăm că indicatorul se plasează în gradul ,,ineficient,, , atât în privinţa
materiei penale cât şi a celei non-penale, în privinţa marii majorităţi a obiectelor.
Excepţii notabile sunt cele identificate în materia minorilor şi a familiei , cu privire
la obiectul ,,ordin de protecţie,, (parametrul ,,foarte eficient,,) şi în materie penală,
unde la un număr relativ important de obiecte , instanţa s-a încadrat în parametrii
,,eficient,, sau , după caz, ,,satisfăcător,,.
Page 16
16
Rezultatul negativ este consecinţa atât a numărului mare de dosare
soluţionate, cât şi a modul de gestionare a timpului de lucru ; preocuparea
judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire la diminuarea numărului de
hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie esenţială în vederea
respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în componenta duratei optime
de soluţionare a cauzei). Rezultatul ar putea fi obţinut printr-o mai bună gestionare
a timpului de lucru de către fiecare dintre judecătorii care înregistrează întârzieri
în redactare.
În acest sens, menţionăm că, prin Decizia nr. 8/21.07.2015 a Preşedintelui
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost stabilită o procedură detaliată cu privire
la planificarea activităţii de redactare a hotărârilor judecătoreşti de către judecătorii
care înregistrează întârzieri la această activitate. În cazul unora dintre judecătorii
instanţei, măsurile adoptate au avut efectele urmărite (diminuarea
semnificativă sau lichidarea stocului hotărârilor restante), împrejurare care a
determinat menţinerea procedurii şi pe parcursul anului 2016 (astfel, a fost
adoptată Decizia nr.3/2016), cu scopul de a atinge obiectivul propus şi de
către ceilalţi colegi judecători care , în continuare, înregistrează întârzieri la
capitolul în discuţie.
Considerăm că rezultatele instanţei cu excepţia celor referitoare la
respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor judecătoreşti sunt meritorii
(aceasta, în condiţiile în care parametrii stabiliţi de către Consiliul Superior la
Magistraturii pentru a atinge indicatorul ,, foarte eficient,, sunt nerealişti – cu titlu
de exemplu, la indicatorul ,,operativitate,, pentru ca o instanţă să atingă calificativul
,,foarte eficient,, , trebuie să soluţioneze dosare cu mai mult de 5% comparativ cu
numărul dosarelor înregistrate în acelaşi interval de referinţă, sarcină nerealistă în
cazul instanţelor cu un stoc redus de dosare).
Page 17
17
În perioada următoare ne propunem menţinerea indicatorului,, foarte
eficient,, la cele trei capitole şi creşterea gradului de performanţă de la ,,eficient,, la
,,foarte eficient,, la capitolul ,,operativitate ,, prin creşterea gradului de soluţionare
a dosarelor din stoc. În ceea ce priveşte capitolul deficitar, am precizat mai sus
planul de măsuri menit să conducă la o eficientizare a activităţii.
I.1.5. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
I.1.5.1. SITUAŢIA JUDECĂTORILOR
Aşa cum deja s-a arătat, la nivelul judecătorilor situaţia din anul 2015 a
cunoscut o îmbunătăţire prin raportare la situaţia din anii precedenţi.
În primul rând, trebuie menţionat că, pe parcursul anului, schema funcţională
a cunoscut o majorare a numărului posturilor de judecător de la 36 la 38.
La data de 31 decembrie 2015, un singur post este vacant ( indisponibilizat în
vederea ocupării funcţiei de preşedinte de secţie penală prin numire).
De asemenea, în anii 2011 şi 2012 , CSM a aprobat ocuparea pe perioadă
nedeterminată a două dintre posturile temporar vacante în cadrul instanţei (cele ale
doamnelor judecător Miruna Ghica şi Iuliana Corcoveanu detaşate în cadrul Şcolii
Naţionale de Grefieri, respectiv în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii).
Pe parcursul anului 2015, activitatea s-a desfăşurat, în medie, cu un număr de
31 de judecători, în creştere semnificativă faţă de anii anteriori. La această situaţie,
a contribuit, pe lângă majorarea schemei funcţionale a instanţei, reluarea activităţii
de către o serie dintre judecătorii instanţei după încetarea concediului de creştere a
copilului.
În prezent, în cadrul instanţei îşi desfăşoară activitatea 35 de judecători,
unul dintre aceştia aflându-se în perioada de efectuare a stagiului .
Page 18
18
Un judecător este delegat în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranţă
Rahova, iar un alt judecător se află în concediu fără plată pentru rezolvarea unor
probele personale.
Din perspectiva volumului de activitate menţinut la un nivel ridicat, apreciem
că numărul judecătorilor a fost inferior celui necesar pentru asigurarea unei calităţi
ridicate a actului de justiţie cu atât mai mult în contextul punerii în aplicare a noilor
legislaţii civile şi penale. În acest sens, menţionăm faptul că programul normal de
lucru, în mod curent, nu este suficient pentru toate activităţile pe care judecătorul
trebuie să le desfăşoare în vederea pregătirii corespunzătoare a şedinţelor de
judecată, pentru conducerea acesteia, pentru deliberare şi pronunţarea hotărârii,
completarea registrelor de evidenţă a activităţii instanţei şi pentru redactarea la timp
a tuturor hotărârilor pronunţate.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că în mod normal judecătorul desfăşoară
şi alte activităţi, atât în compartimentele auxiliare ale instanţei, cât şi pentru
documentare şi perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale, activităţi care în
mod necesar nu mai pot fi efectuate în programul normal de lucru.
Măsura măririi schemei funcţionale a instanţei , fără îndoială benefică s-a
dovedit astfel insuficientă pentru a compensa creşterea volumului efectiv de
activitate ca urmare a intrării în vigoare a codurilor de procedură.
Se impune, pe cale de consecinţă, dublarea acesteia de singura măsură aptă a
contribui în timp la asigurarea unui volum optim de activitate: degrevarea
magistraţilor de unele atribuţii şi transferarea acestora către personalul auxiliar de
specialitate.
În caz contrar, volumul de muncă aferent fiecărui judecător, se va menţine la
cote extrem de înalte, ceea ce va afecta calitatea actului de justiţie în două dintre
componentele sale esenţiale (soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, de o
manieră competentă profesional).
Page 19
19
Pentru a evita aceste efecte nedorite este necesară adoptarea unor măsuri
responsabile (la nivel legislativ şi regulamentar) de către factorii de decizie şi
anume Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul de Justiţie.
I.1.5.2. SITUAŢIA GREFIERILOR ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE
PERSONAL AUXILIAR
Referitor la personalul auxiliar de specialitate, în cadrul Judecătoriei
Sectorului 5 Bucureşti, conform repartizării pe secţii, civilă şi penală, funcţionează
următoarele compartimente: arhiva civilă, arhiva penală, biroul de executări penale,
biroul grefierului-şef, al grefierului şef de secţie civila şi de secţie penală, biroul
executari civile, biroul de înregistrare a persoanelor juridice (asociaţii, fundaţii,
sindicate), biroul de informare şi relaţii publice, compartimentul registratură şi
compartimentul citaţii.
Dintre aceste compartimente, comune sunt Registratura, unde se
înregistrează atât dosarele civile, cât şi cele penale, Compartimentul Citaţii, în
cadrul căruia sunt introduse părţile şi efectuate citaţiile pentru primul termen de
judecată, atât în dosarele penale, cât şi în dosarele civile şi Biroul de Informare şi
Relaţii Publice, în cadrul căruia sunt înregistrate petiţiile formulate de către
justiţiabili.
Grefierii de şedinţă, precum şi personalul auxiliar de specialitate şi conex
care funcţionează la compartimentele instanţei au fost repartizaţi pe secţii, prin
Ordin al preşedintelui instanţei, la sfârşitul anului 2014, pentru anul următor.
Fiecare compartiment al instanţei se află sub controlul si coordonarea unui
judecător desemnat în acest scop, prin Decizie, de către preşedintele instanţei, astfel
cum se va arăta mai jos.
Page 20
20
În privinţa posturilor de personal auxiliar, situaţia se prezintă în modul
următor la sfarşitul anului 2014: -schema: 64 de posturi (51 de posturi de grefier, 2
grefieri registratori, 5 grefieri arhivari, 2 posturi de agent procedural, 2 aprozi, 2
şoferi) toate fiind ocupate, cu precizarea că un de şofer este detaşat în cadrul
Tribunalului Ilfov.
Precizăm că dimensiunea actualei scheme a personalului auxiliar de
specialitate nu corespunde nevoilor instanţei, întrucât, pe de o parte, în cadrul
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost majorată schema magistraţilor, măsură
care nu şi-a găsit, pe deplin, corespondent în zona personalului auxiliar de
specialitate, iar pe de alta complexitatea activităţii grefierilor a crescut odată cu
intrarea în vigoare a noilor coduri.
La aceasta se adaugă şi efectele scontate ale noilor dispoziţii ale
Regulamentului ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 care au suplimentat
atribuţiile grefierilor de şedinţă cu referire la activitatea de tehnoredactare. Astfel,
potrivit art. 53 alin 1 litera h din noul Regulament, grefierii de şedinţă, nu numai că
tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanţei şi hotărârile
judecătoreşti, dar la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub
îndrumarea acestora, au obligaţia de a tehnoredacta şi proiecte de hotărâri, pe baza
modelului dat de aceştia.
Prin urmare, în condiţiile în care la nivelul instanţei nu mai există posturi
vacante de grefieri, se impune cu necesitate suplimentarea schemei de personal
auxiliar , pentru a se asigura necesarul de grefieri de şedinţă, cu încă cel puţin 6
posturi de grefieri. Redimensionarea schemei de personal auxiliar, în sensul măririi
acesteia a fost şi este necesară nu numai în privinţa grefierilor de şedinţă, pentru a
se asigura participarea acestora în completele de judecată nou create şi a realizării
noilor atribuţii prevăzute de noua legislaţie procesuală, dar şi în privinţa grefierilor
– arhivari şi a grefierilor delegalţi la Biroul Executări Penale, având în vedere noile
Page 21
21
atribuţii preluate de către aceste categorii de personal ca urmare a intrării în vigoare
a legislaţiei în discuţie.
Elementelul care a marcat o constantă în cadrul Judecătoriei Sectorului 5
Bucureşti în ultimii ani de zile s-a menţinut şi pe parcursul anului 2015 respectiv :
formarea şi menţinerea aceleaşi componenţe a completului de judecată (acelaşi
judecător şi grefier, care participă la şedinţele de judecată ale aceluiaşi complet pe
o durată de timp îndelungată).
Totodată, a fost continuată activitatea de defrişare a dosarelor vechi (în
prezent, fiind defrişate dosarele în privinţa cărora a expirat termenul de păstare
aferente anului 2000 inclusiv).
În plus , pentru crearea de spaţiu arhivistic suplimentar, s-a apelat la măsura
externalizării acestuia în privinţa dosarelor care, ca regulă generală, nu sunt
consultate de către public (spre exemplu cele având ca obiect cererile de
încuviinţare a executării silite sau de învestire cu formulă executorie).
În condiţiile creşterii volumului de muncă şi datorită preluării unor atribuţii
non-jurisdicţionale de la magistraţi, grefierii de şedinţă sunt suprasolicitaţi. Cu
toate acestea, activitatea efectuată de către grefierii de şedinţă a fost îndeplinită în
mod constat la standarde ridicate de calitate, în ciuda volumului de activitate aflat
la cote alarmante, fapt datorat bunei pregătiri profesionale a acestora, a seriozităţii
şi profesionalismului cu care înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile, precum şi a
disponibilităţii de a rămâne, în mod constat să îşi îndeplinească atribuţiile peste
programul de lucru.
În privinţa grefierilor de şedinţă, odată cu organizarea instanţei pe secţii
(hotărârea nr.263 din data de 10.08.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii) s-a
început şi s-a continuat, inclusiv la nivelul anului 2015, specializarea grefierilor de
şedinţă, grefierii fiind repartizaţi în cadrul secţiei civile, respectiv secţiei penale,
potrivit specializării anterioare. În plus, în privinţa compunerii completurilor de
judecată, acestea au fost stabilite pornindu-se de la ideea de echipă care trebuie sa
existe între judecător şi grefier, în vederea realizării în condiţii mai bune a
Page 22
22
lucrărilor ce trebuie efectuate ca urmare a participării în şedinţele de judecată. S-a
continuat astfel şi pe parcursul anului 2015 o măsură importantă, constând în
crearea unei stabilităţi a completului de judecată din punctul de vedere al
constituirii acestuia, astfel încât fiecare judecător lucrează în prezent şi de o
perioadă de timp îndelungată cu acelaşi grefier de şedinţă, aspect care conduce la
creşterea colaborării între judecători şi grefieri, în beneficiul unei mai bune
organizări a activităţii şi calităţii lucrărilor.
De asemenea, ca şi în anii anteriori a fost desemnat un grefier statistician în
vederea realizării statisticii instanţei şi a lucrărilor cu acest caracter solicitate
acesteia, fiind astfel degrevată activitatea grefierului-şef.
I.1.5.3. ALTE ASPECTE RELEVANTE LEGATE DE MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE
Conducerea administrativ-judiciară a activităţii curente a instanţei a fost
însă asigurată de către preşedintele, domnul judecător Mihnea Adrian Tănase şi
vicepreşedintele instanţei, doamna judecător Iulia Ursan, de preşedinta de secţie
penală , doamna judecător Oana Stela Roşeanu, de preşedintele de secţie civilă,
domnul judecător Aurelian-Marin Luca-Murgoci şi de colegiul de conducere, ce a
funcţionat cu numărul maxim de membri prevăzut de lege (4 membri aleşi, la care
se adaugă preşedintele instanţei ca membru de drept).
Pe parcursul anului 2015, preşedintele instanţei a emis 19 decizii privind
activitatea non-jurisdicţională a judecătorilor precum ordine de serviciu privind
activitatea grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar al instanţei, deciziile privind
activitatea judecătorilor fiind supuse aprobării colegiului de conducere. De
asemenea, preşedintele instanţei a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar de
specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei.
Ca urmare a convocărilor preşedintelui, colegiul de conducere al instanţei s-
a întrunit de 48 de ori, emiţând hotărâri prin care s-au luat hotărâri privitoare la – în
Page 23
23
principal – administrarea generală a instanţei, componenţa completurilor de
judecată, modificări intervenite în această compunere, atunci când din motive
obiective nu s-a putut respecta planificarea de permanenţă, discutarea deciziilor
preşedintelui instanţei referitoare la alte atribuţii delegate judecătorilor.
Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată în anul 2015 pentru
aprobarea raportului de activitate pe anul 2014, precum şi pentru discutarea unor
aspecte legate de normarea şi eficientizarea muncii. De asemenea, adunarea
generală a dezbătut o serie de probleme de drept controversate, precum şi referatele
de învăţământ profesional. În urma discuţiilor pe teme de drept ce au avut loc în
cadrul colectivului de magistraţi în mai multe rânduri s-a hotărât şi sesizarea
Tribunalului Bucureşti pentru a-şi exprima un punct de vedere cu privire la
problemele controversate
Un rol important în controlul administrativ al instanţei l-au avut, de
asemenea, judecătorii delegaţi cu atribuţii în verificarea şi supravegherea activităţii
diverselor compartimente auxiliare din cadrul instanţei (grefă, registratură, arhive,
biroul de informaţii şi relaţii cu publicul, biroul de executări penale, biroul de
executări silite civile şi contravenţionale, biroul persoanelor juridice cu scop
nepatrimonial). Astfel, prin decizia anuală a preşedintelui instanţei au fost delegate
atribuţii specifice judecătorilor, fiecare compartiment relevant din instanţă fiind
coordonat de cel puţin un judecător, având în vedere atât volumul de activitate al
fiecărui compartiment, cât şi necesitatea continuităţii exercitării acestor atribuţii în
timpul vacanţei judecătoreşti sau în cazul absenţei temporare a unor judecători.
Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii decât cele de
judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea următoarelor
compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale (compartiment
auxiliar cu cea mai dificilă activitate în cadrul instanţei), compartimentul de
executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul (judecătorii ce conduc
acest compartiment fiind în acelaşi timp şi purtători de cuvânt ai instanţei). De
asemenea, au fost delegaţi judecători la organul financiar pentru soluţionarea
Page 24
24
cererilor de acordare a personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari, judecători
delegaţi cu analiza practicii judiciare, precum şi cu coordonarea activităţii de
formare continuă descentralizată a judecătorilor din cadrul instanţei.
În anul 2015 au fost delegate atribuţii de coordonare si control următorilor
judecători:
- in materia executărilor penale, potrivit art. 27 din HCSM 387/2005 au fost
desemnaţi toţi judecătorii secţiei penale;
- in materia analizei practicii instanţelor de control judiciar, potrivit art 29
din HCSM 387/2005, au fost desemnaţi domnii judecători Alexandru Stătescu şi
Daniela Stoica în materie civilă, respectiv doamnele judecător Mirela Păstoreanu şi
Dana Ionela Grosu, în materie penală;
- funcţia de purtător de cuvânt al instanţei a fost exercitată de către domnul
judecător Aurelian-Marian Luca-Murgoci), ca înlocuitor fiind desemnat d-l
judecator Mihnea Adrian Tanase , potrivit art. 19 din HCSM 387/2005,
- în materia organizării activităţii de formare profesională continuă a
judecătorilor Secţiei civile din cadrul instanţei, a fost desemnata d-na judecător
Iulia Slujitoru. În materie penală, sarcinile aferente au fost delegate domnului
judecător Andrei Iugan.
- în materia organizării studiului profesional al personalului auxiliar de
specialitate au fost delegatele doamnele judecător Laura Cristina Moise (în materie
civilă), respectiv Mihaela Camelia Andrei.
- în materia unificării practicii judiciare în materie civilă au fost desemnate
doamnele judecător Alexandra Pană , Delia Grigire şi Rebeca Luchian, iar în
materie penală, domnul judecător Andrei Iugan.
Totodata, au fost delegate atributii care revin exclusiv presedintelui instantei
potrivit reglementarilor procedurale civile si penale, in felul urmator:
- vicepresedintei Iulia Ursan, atributiile privind solutionarea cererilor in
materie civila, de competenta exclusiva a presedintelui, precum şi coordonarea
corespondenţei în materie civilă.
Page 25
25
- coordonarea corespondenţei în materie penală a fost delegată presedintei
Sectiei I penale, d-na judecator Oana Roseanu, în lipsa acesteia urmând a fi
realizată de către preşedintele instanţei, domnul judecător Tănase,
In acelasi timp, alţi judecători ai instanţei au primit prin delegare urmatoarele
atributii de coordonare şi control:
- d-na judecator Iulia Ursan compartimentul arhiva ( civila si penala) ;
- d-ul judecator Ionuţ Niculescu, compartimentul persoane juridice si
asociatii de proprietari
- d-nele judecător Roxana Cozma şi Adina Fleşer compartimentul de
executare civilă/contravenţională
De asemenea, d-nilor judecători Limona şi Mihalaşcu, le-au fost delegate
atribuţii legate de coordonarea şi controlul compartimentului registratura, citatii si
expeditii.
S-a urmarit astfel ca fiecare compartiment relevant din instanţă sa fie
coordonat de catre un judecator desemnat în acest scop, care sa verifice si să
îndrume activitatea specifica. Rezultatele activitatilor desfasurate de acestia se
reflecta in verificarile realizate, dar mai ales în măsurile individuale luate de fiecare
judecator si au avut ca scop eficientizarea activitatilor specializate si degrevarea
celorlalti judecatori. De asmenea, activitatea desfăşurată de domnii judecători îşi
găseşte utilitatea în cadrul procedurii de evaluare a personalului auxiliar de
speciliatate, opinia fiecăruia dintre judecătorii coordonatori având un grad ridicat
de pertinenţă.
În anul 2015, judecătorii au beneficiat de sprijinul grefierilor în ceea ce
priveşte sarcinile auxiliare, cu precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată.
De asemenea, grefierii de şedinţă au reprezentat un sprijin important pentru
judecători în ceea ce priveşte redactarea părţii rezumative a hotărârii judecătoreşti,
aşa-numitul ,, fir al procesului,,.
Page 26
26
I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A
INSTANŢEI
Din luna septembrie 2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de
un sediu nou, reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în
Palatul de Justiţie, locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din
România, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor
din România.
În ceea ce priveşte infrastructura instanţei, aceasta este dotată cu 9 birouri
pentru judecători, plus încă 2 birouri pentru Preşedintele şi Vicepreşedintele
instanţei, 9 birouri sunt ocupate de grefierii de şedinţă, compartimentele Citaţii,
Registratură şi Executări penale, plus încă două birouri pentru arhivele curente
civilă şi penală, situate pe cele două paliere, subsol şi parter, în incinta Palatului de
Justiţie.
De asemenea, Arhiva civilă beneficiază de încă 2 încăperi, situate la subsolul
clădirii, în care sunt depozitate dosarele soluţionate în cursul anilor 2012-2015, încă
2 spaţii acordate de către Curtea de Apel Bucureşti în zona sălii „paşilor pierduţi”
fiind folosite pentru depozitarea dosarelor soluţionate în perioada 2007-2011, atât
în materie civilă, cât şi în materie penală. În plus, faţă de spaţiile existente în sediul
Curţii de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază şi de un
spaţiu pentru depozitarea dosarelor, situat în judeţul Ilfov, comuna Tunari, unde se
află depozitate dosarele soluţionate anterior anului 2006.
La momentul actual, toate locurile din birourile grefierilor sunt ocupate, în
fiecare birou lucrând în medie, câte 6-7 grefieri de şedinţă. Situaţia este
asemănătoare în privinţa birourilor judecătorilor, care , în contextul majorării
schemei de personal cu 7 posturi, au devenit neîncăpătoare. În măsura unei creşteri
prognozate a gradului de ocupare a schemelor de magistraţi şi personal auxiliar
Page 27
27
de specialitate, considerăm că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti va avea nevoie
de un număr suplimentar de spaţii ce urmează a fi dotate cu mobilierul
corespunzător şi echipamentul IT necesar desfăşurării activităţii în bune condiţii.
În ceea ce priveşte sălile de judecată, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti
beneficiază de 4 săli de judecată, dintre care 2 săli sunt de dimensiune mare,
obişnuită pentru o sală de judecată, celelalte 2 fiind încăperi mai mici, în acest scop
fiind transformate 2 birouri de grefieri pentru a avea această destinaţie. De
asemenea, instanţa beneficiază de o două camere de consiliu, una la parter şi una
situată la subsolul clădiri, unde se soluţionează cererile vizând măsurile preventive
în materie penală.
Având în vedere situaţia sălilor de judecată ce aparţin Judecătoriei Sectorului
5 Bucureşti, se poate lesne observa faptul că la momentul actual, instanţa nu are
infrastructura necesară punerii în aplicare a dispoziţiilor Codului de Procedură
civilă, referitoare la soluţionarea cererilor în Camera de Consiliu.
I. 3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE
I.3.1.PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR. INDICELE DE
DESFIINŢARE
În anul 2015, numărul hotărârilor judecătoreşti desfiinţate/casate total sau
parţial a fost de 965 de hotărâri, faţă de 941 în anul 2013, adică un procent de 2,9 %
din totalul hotărârilor pronunţate – indicele de modificare a hotărârilor în căile de
atac , rămânând constant bun.
Raportat însă la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate, doar 0,3
% dintre hotărârile pronunţate în anul 2015 au fost modificate din cauze imputabile
judecatorului.
Page 28
28
Indici de casare în apel şi în recurs
Anul Total hot.
pronunţate
Tot.hot.desf./
casate în
căile de atac
Din care
imputabile
Indice de
casare rap.la
admise
imput.şi
neimputabile
Ind.de
casare
rap.la
admise
imputabile
2013 30018 690 94 2,30 0,31
2014 37479 941 102 2,51 0,27
2015 33305 965 101 2,9 0,3
Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti s-au
datorat:
a. aspectelor de nelegalitate, precum:
- greşita interpretare a legii interne de către judecătorul fondului, prin
raportare la dispoziţiile şi jurisprudența aferentă Convenţiei pentru apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale;
- interpretări diferite ale dispoziţiilor legale, dar pertinente, de către instanţa
de fond şi instanţele de control judiciar;
- greşita administrare a probatoriului de către instanţa de fond;
- lipsa de procedură de citare;
- încălcarea principiului rolului activ al judecătorului;
- încălcarea principiului contradictorialităţii;
- nerespectarea principiului disponibilităţii în procesul civil prin invocarea
din oficiu a unor aspecte de ordine privată ş.a.
- încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat;
b. aspectelor de netemeinicie, precum:
- administrare de probatorii insuficiente la judecata de fond;
Page 29
29
- interpretarea eronată a actului juridic dedus judecăţii;
- aprecierea diferită a probelor;
- situaţii de fapt noi ivite în căile de atac sau formularea unei tranzacţii;
- administrarea unui probatoriu nou în faţa instanţelor de control;
Dintre motivele de casare/modificare a hotărârilor în materie civilă, în
concret, se pot desprinde aspectele referitoare la evaluarea bunei-credinţe a părţilor
în diferite materii privind drepturile reale, precum uzucapiunea şi accesiunea.
Incidenta dispoziţiilor O.U.G. 71/2009 şi mai ales convenţionalitatea
acestora în raport de standardele fixate prin jurisprudenţa CEDO a generat
interpretări diferite, în situaţia formulării de contestaţii la executare de către
instituţia debitoare, instanţa de control statuând că, eşalonarea debitului prin actul
normativ susmenţionat este compatibilă cu Convenţia Europeană a Drepturilor
Omului în măsura în care, în speţă, se regăsesc elementele care au prezentat
relevanţă în aprecierea Curţii Europene. Astfel în majoritatea cauzelor, instanţele
de control au considerat, în opoziţie cu opinia primei instanţe, că instituţia publică
debitoare nu a furnizat suficiente motive pentru a se putea prevala în mod valabil
de prevederile O.U.G. 71/2009 şi eşalona datoriile înregistrate.
De asemenea, interpretări diferite au fost identificate şi cu ocazia evaluării şi
reducerii de către instanţă a onorariului de avocat şi a cheltuielilor de executare.
Mai poate fi amintită şi situaţia în care, în materia încuviinţării executării
silite, instanţa de fond analiza în ce măsură a fost corect comunicat procesul-verbal
de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţele de control arătând că acest
aspect nu poate influenţa soluţia în cadrul încuviinţării executării silite ci poate
reprezenta doar un motiv pentru promovarea unei contestaţii la executare.
În materia cauzelor privitoare la minori şi familie, diferenţele de interpretare
au fost identificate în privinţa interesului superior al minorului şi a contribuţiei
fiecărei părţi în obţinerea bunurilor ce compun masa partajabilă.
Page 30
30
În materie contravenţională, au existat aprecieri diferite cu privire la forţa
prezumţiilor de validitate şi legalitate de care se bucură procesele-verbale de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Astfel, s-au identificat speţe în care a
fost evaluată în mod diferit aptitudinea probatoriului furnizat de către petentul
contravenient de a răsturna prezumţiile relative ce operează în materie. În aceeaşi
materie, diferenţe de opinie au fost identificate şi cu ocazia reindividualizării în
care plângerii contravenţionale a sancţiunilor aplicate petentului.
Totodată, în materia art. 32 din Legea nr. 50/1991 s-a reţinut că legitimarea
procesuală activă aparţine organului care a aplicat sancţiunea, sau în măsura în care
acesta şi-a încetat existenţa (precum în speţele în discuție) celui care i-a preluat
atribuţiile.
În materie penală, cele mai multe modificări ale soluţiilor în căile de atac
sunt modificări parţiale şi privesc modul de individualizare a pedepselor sau
modalităţi de executare a acestora, reaprecieri ale situaţiilor de fapt în cazul
cererilor de liberare condiţionată, precum şi modificări cu privire la termenul de
reiterare a cererii în cazul respingerii liberării condiţionate.
Într-un număr ridicat de cauze, s-au identificat interpretări diferite cu privire
la determinarea legii penale mai favorabile. În acest sens, s-a observat în anterior
publicării Deciziei nr. 256/2014 a Curţii Constituţionale a României, calificarea
instituţiilor autonome şi alegerea acestora în vederea determinării legii penale mai
favorabile situaţiei inculpatului a condus la opinii divergente ale instanţelor. Cu
toate acestea, problema legii penale mai favorabile a fost identificată, intr-un număr
mult mai redus, şi ulterior publicării deciziei amintite, aprecierea globală a
instanţelor de control fiind diferită de cea a instanţei de fond.
În materia măsurilor preventive, au fost identificate doar motive de casare
privind temeinicia cererilor, pericolul concret pentru ordinea publică şi posibilitatea
de influenţare a anchetei fiind diferit evaluată de către instanţa de control judiciar.
În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de
casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în
Page 31
31
cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de
fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de
acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în
aplicarea şi interpretarea unitară a legii.
În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de
casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în
cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de
fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de
acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în
aplicarea şi interpretarea unitară a legii.
I.3.2 ELEMENTE STATISTICE PRIVIND DURATA DE
SOLUŢIONARE A CAUZELOR PE MATERII
Durata rezonabilă a proceselor civile şi penale constituie, fără îndoială, una
dintre garanţiile principale ale exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al
omului, privind liberul acces la justiţie. Este în afara oricărei discuţii că dreptatea
nu poate fi considerată câştigată decât în condiţiile în care acest obiectiv este atins
într-un termen care să poată permite valorificarea efectivă a dreptului ce se cere
apărat prin intervenţia justiţiei, înţeleasă ca serviciu public în folosul cetăţenilor.
Tocmai de aceea, considerăm şi noi că, durata rezonabilă a unui proces, apreciată şi
în funcţie de complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii în
înfăptuirea actului de justiţie.
Potrivit evaluărilor efectuate la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, durata medie
de soluţionare a unei cauze civile în anul 2015 a fost de 5,5 luni (în condiţiile în
care în această categorie se includ şi cauzele având ca obiect încuviinţarea
executării silite şi învestire cu formulă executorie, durata medie evidenţiată de
Page 32
32
programul informatic Statis este de 3 luni), iar pentru cauzele penale, durata medie
de soluţionare a fost de 2,75 luni.
Comparativ cu anul 2014, aceste intervale au valori aproximativ egale.
Situaţia este justificată prin prisma introducerii procedurii scrise în materie civilă,
respectiv procedurii de cameră preliminară în materie penală. Astfel, prin intrarea
în vigoare a celor două legislaţii procesuale, există motive obiective care împiedică
soluţionarea cauzei într-un interval de timp mai redus comparativ cu cel menţioat
anterior.
Precizăm că, în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, data medie
recomandată în materie civilă nu depăşeşte 5 zile, interval pe care îl considerăm
optim pentru demararea procedurii scrise.
Prezentăm în continuare situaţia duratei medii de soluţionare a cauzelor, pe
materii:
Durata medie de soluţionare a cauzelor
Materia Durata medie de soluţionare a cauzelor
Civil 3 luni
Penal 2,75 luni
Minori şi familie 6,8 luni
Contencios administrativ şi fiscal 8,7 luni
Confl.de muncă şi litigii de asig.sociale 5 luni
Comercial 6 luni
Notă: În măsura în care, la materia „civil”, sunt excluse dosarele având ca obiect încuviinţare
executare silită/învestire, durata medie de soluţionare a cauzelor ar fi de 5-6 luni.
Pe rolul instanţei se înregistrează şi situaţii în care durata de soluţionare a
cauzelor respective nu mai poate fi considerată ca fiind rezonabilă, uneori
depăşindu-se durata unuia sau chiar a mai multor ani.
Astfel, la finele anului 2015, pe rolul instanţei existau următoarele dosare
mai vechi de un an, în scădere cu 20,2% faţă de anul anterior (şi 36,3 % faţă de
Page 33
33
anul 2013) : 316 dosare din care 309 civile şi 7 penale faţă de 380 de dosare din
care 373 civile şi 7 penale, în anul 2014.
Rata de scădere este explicabilă prin efortul deosebit al magistraţilor Secţiei
civile (repetăm, în contextul unei menţineri a numărului de dosare nou intrate la
un nivel extrem de ridicat) care a condus la scăderea duratei medii a datei
recomandate pentru începerea procedurii de la aproximativ 6 luni (la nivelul lunii
februarie 2012) la doar 4-5 zile în prezent.
În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de un an, nu trebuie omis că parte
dintre acestea impun un probatoriu amplu, pentru lămurirea tuturor aspectelor de
care depinde soluţionarea pricinilor deduse judecăţii; de asemenea, între dosarele
civile se află un număr semnificativ de cauze, care au stat în nelucrare o perioadă
considerabilă de timp, ca urmare a intervenirii suspendării judecării cauzei. O altă
cauză frecvent întâlnită în prelungirea duratei de soluţionare a dosarelor, mai ales în
materie penală, o reprezintă îndeplinirea legală a procedurii de citare a părţilor care
domiciliază în străinătate şi care nu manifestă interes în soluţionarea rapidă a
pricinii.
O cauză obiectivă pentru care anumite cauze sunt soluţionate într-un interval
mai mare de timp o constituie existenţa în continuare a numeroase norme
procedurale, atât în materie civilă, dar mai ales penală, care afectează celeritatea cu
care se soluţionează cauzele deduse judecăţii.
Astfel, deşi în materie civilă s-a limitat dreptul părţilor de utilizare a unui
procedeu frecvent de tergiversare a cauzelor – cererile de recuzare a unui judecător
sau a tuturor judecătorilor instanţei – subzistă încă numeroase astfel de procedee
legale, care permit unei părţi prelungirea cu rea-credinţă a duratei procesului.
La aceste probleme de ordin procedural, se adaugă cele de ordin practic:
dificultăţi majore în îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate,
necomunicarea relatiilor de catre institutii la termenul stabilit, existenţa situaţiilor
în care se trimit cauzele spre rejudecare la instanţa inferioară, dificultăţi în
Page 34
34
administrarea unor probe precum expertizele tehnice sau contabile judiciare,
dificultăţi în asigurarea interpreţilor de limbi străine în instanţă, netrimiterea la timp
a relaţiilor solicitate de către diverse instituţii publice sau private etc.
În vederea reducerii cazurilor de întârziere a soluţionării dosarelor pe rolul
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti se va continua procesul de monitorizare
permanentă pentru fiecare complet de judecată a cauzelor mai vechi de un an aflate
pe rol, prin intermediul statisticii însoţită de centralizarea cauzelor care duc la
întârzierea în soluţionarea dosarelor şi identificarea unor direcţii de către acţiune.
De asemenea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional sau de practică
neunitară se va insista şi pe aspecte procedurale, precum: respectarea riguroasă a
normelor de procedură în privinţa cererilor de amânare, discutării şi încuviinţării
probatoriului, aplicării amenzilor judiciare.
În plus, se va continua promovarea stingerii litigiilor pe cale amiabilă, prin
apelarea la instituţia medierii.
I.3.3 MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE LA
NIVELUL INSTANŢEI
În scopul unificării practicii judiciare, prin decizie a Preşedintelui
instanţei, s-au desemnat, la începutul anului 2015, precum şi pe parcursul acestui an,
judecătorii cu atribuţii în identificarea problemelor de drept ce au generat sau ar
putea genera practică neunitară, în vederea întocmirii de către aceştia, în fiecare
lună, a unui referat, sub formă de tabel, care să cuprindă aspectele juridice ce au
primit soluţii diferite, cu evidenţierea opiniei majoritare şi a celei minoritare,
precum şi a opiniei motivate a judecătorului delegat pentru măsurile privind
unificarea practicii.
Aceste referate au fost înaintate, lunar, către Tribunalul Bucureşti, pentru
a fi avute în vedere la întâlnirile organizate trimestrial de către Curtea de Apel
Bucureşti, fiind, totodată, puse la dispoziţia judecătorilor din cadrul instanţei.
Page 35
35
În acelaşi scop, au fost organizate, periodic, dezbateri ale judecătorilor
instanţei, cu privire la problemele de drept ce au declanşat sau ar putea declanşa
practică neunitară, majoritatea acestor dezbateri/întâlniri având loc în scopul
prevenirii practicii neunitare.
Tot în vederea unificării practicii judiciare, au fost puse, sistematic, la
dispoziţia judecătorilor, materiale cu conținut juridic, precum lista cu noi acte
normative publicate în Monitorul Oficial al României (în variantă electronică), cu
sprijinul nemijlocit al biroului de documentare din cadrul Tribunalului Bucureşti, la
dispoziția judecătorilor fiind puse și exemplare din Buletinul Casaţiei, culegeri de
practică judiciară editate de curţile de apel, practica judiciară a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene și
a Curţii Europene a Drepturilor Omului (în variantă electronică).
La nivelul Secției civile a Judecătoriei Sectorului 5 București, s-au
semnalat, în anul 2015, următoarele probleme de practică judiciară neunitară:
1. Aspectul privind procedura, de drept comun sau specială (conform
art.1049-1052 C.pr.civ. 2010) aplicabilă cererilor de chemare în judecată având ca
obiect uzucapiune în condiţiile Codului civil de la 1864
Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea
dispozițiilor art.1049-1052 C.pr.civ. (2010) din Titlul XII. Procedura privitoare la
înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, aferentă Cărții a VI-a.
Proceduri speciale, care conțin inclusiv dispoziții privitoare la efectele hotărârii
judecătorești de admitere a cererii, astfel cum rezultă din dispozițiile art.1052 alin.3,
conform cărora “reclamantul este considerat proprietar de la data înscrierii, în
condițiile legii, în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în temeiul
uzucapiunii”, precum și unele dispoziții care fac trimitere, implicit, la condițiile de
fond ale uzucapiunii imobiliare extratabulare, reglementate de dispozițiile art.930
C.civ. (2009), precum este cazul dispozițiilor art.1050 alin.3 lit.a și lit.b, potrivit
Page 36
36
cărora la cererea de uzucapiune se vor anexa “a) un certificat eliberat de serviciul
public comunitar local de evidență a persoanelor, care atestă că titularul dreptului
înscris în cartea funciară este decedat, precum și data decesului sau, după caz, un
certificat emis de autoritatea competentă, care atestă faptul că persoana juridică
titulară a dreptului înscris în cartea funciară și-a încetat existența”și “b) un
certificatul eliberat de camera notarilor publici, din care să rezulte faptul dacă
moștenirea titularului înscris în cartea funciară a fost sau nu dezbătută, iar în caz
afirmativ, care sunt persoanele care au cules moștenirea respectivă”.
Urmare a acestor dispoziții legale, s-au conturat două opinii, în sensul
dacă procedura (specială) privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul
uzucapiunii se aplică tuturor cererilor de chemare în judecată (introduse, prin
ipoteză, după intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură
civilă, și anume, din 15.02.2013), având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului
civil de la 1864, sau se aplică doar cererilor de chemare în judecată, având ca obiect
uzucapiune în condițiile Codului civil 2009, celor având ca obiect uzucapiune în
condițiile Codului civil de la 1864 aplicându-li-se procedura (de judecată) de drept
comun.
Într-o opinie, minoritară, s-a apreciat că procedura (specială) privitoare la
înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, reglementată de dispozițiile
art.1049-1052 C.pr.civ. se aplică tuturor cererilor de chemare în judecată (introduse,
prin ipoteză, după intrarea în vigoare a Legii nr.134/2010 privind Codul de
procedură civilă, și anume, din 15.02.2013), având ca obiect uzucapiune în
condițiile Codului civil de la 1864, față de dispozițiile art.3 din Legea nr.76/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă,
potrivit cărora dispozițiile Codului de procedură civilă 2010 se aplică numai
proceselor și executărilor începute după intrarea acestuia în vigoare, iar aceasta fără
a interesa dacă dispozițiile art.1049-1052 C.pr.civ. cuprind și aspecte de drept
material în materia uzucapiunii în condițiile Codului civil 2009.
Page 37
37
Cu o mențiune suplimentare: în cadrul acestei prime opinii, s-a reținut că
în ceea ce privește competența materială a instanței, aceasta se determină prin
raportare la obiectul (principal) al cererii, conform art.1050 alin.1 C.pr.civ., potrivit
căruia “cererea de uzucapiune se depune la judecătoria (s.n.) în circumscripția căreia
este situat imobilul”, fiind, din acest punct de vedere, indiferentă valoarea
(impozabilă) a imobilului, cererea de accesiune, cerere accesorie, în sensul art.30
alin.4 C.pr.civ., fiind de competența materială tot a judecătoriei, față de dispozițiile
art.123 alin.1 C.pr.civ
Într-o altă opinie, majoritară, s-a apreciat că procedura (specială)
privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii se aplică doar
cererilor de chemare în judecată, având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului
civil 2009, celor având ca obiect uzucapiune în condițiile Codului civil de la 1864
aplicându-li-se procedura (de judecată) de drept comun, iar aceasta întrucât din
cuprinsul dispozițiilor art.1049-1052 C.pr.civ. rezultă că aceasta a fost intenția
legiuitorului, în condițiile în care se referă atât la efectele hotărârii judecătorești de
admitere a cererii, astfel cum rezultă din dispozițiile art.1052 alin.3, care sunt cele
specifice potrivit Codului civil 2009, precum și că fac trimitere, implicit, la
condițiile de fond ale uzucapiunii imobiliare extratabulare, reglementate de
dispozițiile art.930 C.civ. (2009), precum este cazul dispozițiilor art.1050 alin.3 lit.a
și lit.b, ale art.1051 alin.1 și alin.5 C.pr.civ.
Cu o mențiune suplimentare: în cadrul acestei a doua opinii, s-a reținut că
în ceea ce privește competența materială a instanței, aceasta se determină în funcție
de criteriul valoric, conform art.104 C.pr.civ. coroborat cu art.98 alin.1 și alin.3
C.pr.civ. raportat la art.94 pct.1 lit.j C.pr.civ., având în vedere, după caz, și
dispozițiile art.31 alin.3 din O.U.G. nr.80/2013, interesând, din acest punct de
vedere, valoarea (impozabilă) a imobilului obiect al cererii de uzucapiune (cerere
principală), care trebuie să fie de până la 200.000 lei inclusiv, pentru a atrage
competența materială a judecătoriei, cererea de accesiune, cerere accesorie, în sensul
Page 38
38
art.30 alin.4 C.pr.civ., fiind de competența materială tot a judecătoriei, față de
dispozițiile art.123 alin.1 C.pr.civ.
2. Natura juridică a tarifului de despăgubire, reglementat de dispozițiile
art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002 – sancţiune contravenţională sau
despăgubire civilă – şi consecinţele care decurg din această calificare, în ceea ce
privește legea contravențională mai favorabilă, reglementată de dispozițiile art.15
din Constituția României și art.12 din O.G. nr.2/2001 (aspect cu importanţă în
privinţa modului de soluţionare a contestaţiilor la executare în care se invocă acest
motiv), precum şi în ceea ce priveşte prescripţia executării sancţiunilor
contravenţionale, reglementată de dispoziţiile art.14 din O.G. nr.2/2001
Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea şi
aplicarea dispoziţiilor art.II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea Ordonanţei
Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere
pe reţeaua de drumuri naţionale din România (în continuare, Legea nr.144/2012),
potrivit cărora “tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
15/2002 (s.n.) privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe
reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate
în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează (s.n.)”, având
în vedere cele statuate de către Curtea Constituţională, în Decizia nr.112/2014
referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.II din
Legea nr.144/2012 pentru modificarea O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de
utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în
cuprinsul căreia a reţinut, în esenţă, că referindu-se la tarifele de despăgubire
aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a Legii nr.144/2012
şi dispunând anularea lor, prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei au,
într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecinţele
Page 39
39
săvârşirii unei contravenţii. De asemenea, Curtea a statuat că, în urma abrogării
dispoziţiilor legale care instituiau obligaţia achitării tarifului de despăgubire –
suplimentar faţă de obligaţia de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile
publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziţionat rovinieta – textul de lege
criticat conţine o normă contravenţională mai favorabilă, în concordanţă cu
prevederile art.15 alin.2 din Legea fundamentală.
Curtea a făcut referire la cele statuate în cuprinsul Deciziei nr.228/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.12 alin.1 din O.G.
nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ocazie cu care a constatat că
faptul antisocial, şi anume, contravenţia, trebuie privită atât sub aspectul săvârşirii şi
constatării acesteia, cât şi sub aspectul aplicării şi executării sancţiunii şi că, din
acest punct de vedere, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept
contravenţie, sancţiunile contravenţionale nu se mai aplică, iar în cazul celor
aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi,
sancţiunile nu se mai execută. Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor
sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării sale în
vigoare şi că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede şi nu mai
sancţionează fapta, doar la situaţia neaplicării sancţiunii echivalează cu deturnarea
intenţiei legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra
sancţiunilor aplicate şi neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act
normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. Curtea a conchis că o sancţiune
aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ
urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a
început.
Revenind la cele statuate în cuprinsul Deciziei nr.112/2014, Curtea a
reţinut că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei invocate păstrându-şi
valabilitatea şi în prezenta cauză, referitoare la dispoziţiile art.II din Legea
nr.144/2012, pe care le-a constatat a fi constituţionale.
Page 40
40
Urmare a acestor dispoziții legale şi interpretări a celor statuate de Curtea
Constituţională, s-a conturat, pe de o parte, o opinie conform căreia tariful de
despăgubire reprezintă o sancţiune contravenţională, iar, pe de altă parte, o a doua
opinie, conform căreia tariful de despăgubire reprezintă o despăgubire civilă, cu
toate consecinţele care decurg din această calificare, în ceea ce privește legea
contravențională mai favorabilă, reglementată de dispozițiile art.15 din Constituția
României și art.12 din O.G. nr.2/2001, cu sublinirea că cele două interpretări au
condus la o practică neunitară, identificată până în prezent, în ceea ce priveşte
modul de soluţionare a contestaţiilor la executarea silită pornită în vederea
recuperării de la debitor a c/val tarifului de despăgubire aplicat în temeiul unui titlu
executoriu constând într-un proces-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei. Or, motivul de nelegalitate a executării invocat de către debitor, pe
această cale, este tocmai intervenirea unei legi contravenţionale mai favorabile,
constând în abrogarea tarifului de despăgubire, prin dispoziţiile Legii nr.144/2012,
coroborat cu deciziile în materie de verificare a constituţionalităţii acestora (în
principal, Decizia nr.112/2014, Decizia nr.385/2013, respectiv Decizia
nr.228/2007), abrogarea tarifului de despăgubire semnificând, în opinia
contestatorilor, nu doar neaplicarea lui pentru viitor (după intrarea în vigoare a
normei de abrogare), ci şi neexecutarea acestei sancţiuni contravenţionale.
Într-o opinie, s-a reţinut că tariful de despăgubire, reglementat de
dispozițiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, ar avea natura juridică de
sancţiune contravenţională, fapt dedus din cele statuate de către Curtea
Constituţională, prin Decizia nr.112/2014 referitoare la respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea
O.G. nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe
reţeaua de drumuri naţionale din România, care a considerat că textul de lege criticat
conţine o normă contravenţională mai favorabilă, în concordanţă cu prevederile
art.15 alin.2 din Legea fundamentală, fiind constituţional caracterul său retroactiv,
Page 41
41
prin aceea că reglementează pentru trecut cu privire la consecinţele săvârşirii unei
contravenţii.
În cadrul acestei opinii, s-a ajuns la concluzia că, fiind o sancţiune
contravenţională, în privinţa acestui tarif de despăgubire ar fi aplicabile dispoziţiile
art.12 din O.G. nr.2/2001, în interpretarea instanţei de control constituţional
promovată în cuprinsul Deciziei nr.228/2007 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art.12 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul
juridic al contravențiilor, în sensul în care abrogarea acestui tarif de despăgubire
conduce nu doar la neaplicarea lui, ci şi la neexecutarea (inclusiv silită) a celui deja
aplicat, dar aflat în curs de executare, aspect care ar conduce la admiterea
contestaţiei la executare pentru acest motiv.
Într-o altă opinie, s-a reţinut că tariful de despăgubire, reglementat de
dispozițiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, ar avea natura juridică de
despăgubire civilă, fapt dedus din interpretarea gramaticală a dispoziţiilor legale în
materie, precum şi din scopul şi destinaţia acestei sume de bani, a cărei raţiune este
tocmai acoperirea unei pagube produse persoanei vătămate prin săvârşirea unei
contravenţii, pentru care legiuitorul a fixat un tarif de evaluare, motiv pentru care
această despăgubire poate fi aplicată de chiar agentul constatator, prin procesul-
verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
În cadrul acestei a doua opinii, pornind de la natura juridică de
despăgubire civilă a tarifului de despăgubire, s-a constatat că în privinţa lui nu ar fi
aplicabile dispoziţiile art.12 din O.G. nr.2/2001, urmare a abrogării acestui tarif prin
Legea nr.144/2012, neconstituind, astfel, o situaţie de abrogare a unei sancţiuni
contravenţionale care ar urma să nu se mai execute, având în vedere, totodată, că
dispoziţiile art.II din Legea nr.144/2012 sunt de strictă interpretare şi aplicare,
referindu-se doar la anularea tarifelor de despăgubire aplicate şi contestate în
instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi (adică, până la data de
23.07.2012), iar nu şi la situaţia în care ar fi fost doar aplicate până la intrarea în
Page 42
42
vigoare a legii, dar contestate ulterior, în acelaşi sens pronunţându-se şi Curtea
Constituţională, prin Decizia nr.112/2014, ocazie cu care a apreciat că dispoziţiile
art.II din acest act normativ sunt constituţionale, fără a fi discriminatorii, în sensul
art.16 din Constituţie, între cei care au contestat tarifele de despăgubire până la
intrarea în vigoare a Legii nr.144/2012 şi cei care nu au formulat astfel de contestaţii
sau ale căror contestaţii au fost respinse ca tardive, dispoziţiile art.II fiind
retroactive, într-adevăr, în condiţiile în care au fost aplicate când erau în vigoare
dispoziţiile art.8 alin.3 și alin.31 din O.G. nr.15/2002, adică anterior Legii
nr.144/2012, dar care ar urma să fie anulate pe cale judiciară, în cadrul unei
“contestaţii” (credem, plângere contravenţională) în curs de soluţionare la momentul
intrării în vigoare a Legii nr.144/2012, iar nu şi ulterior, pe calea unor eventuale
contestaţii la executare
3. Determinarea momentul de început al curgerii termenului, de 15 zile,
de formulare a plângerii contravenţionale, în situaţia lipsei comunicării/comunicării
viciate a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în sensul
dispoziţiilor art.27 din O.G. nr.2/2001 – şi anume, dacă prezintă importanţă, din
perspectiva art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, comunicarea procesului-verbal odată cu
somaţia/încheierea de încuviinţare a executării silite/învestire cu formulă executorie,
după caz, efectuată de către organul de executare în cursul executării silite începute
în temeiul titlului constând în respectivul proces-verbal
Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea
dispozițiilor art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor (în continuare, O.G. nr.2/2001), potrivit cărora “împotriva
procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate
face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”,
raportat la prevederile art.27 din același act normativ, potrivit cărora “comunicarea
procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau
Page 43
43
prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se
consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”, toate acestea
având în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile
Unite, în decizia nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul
legii, conform căreia modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție
și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este
subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării
procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în
situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal
încheiat de funcționarul poștal.
Urmare a acestor dispoziții legale, s-a ajuns la interpretarea neunitară a
dispozițiilor art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, privind aspectul dacă începe să curgă
termenul, de 15 zile, de formulare a plângerii contravenţionale, prin raportare la
momentul comunicării procesului-verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare
a executării silite/învestire cu formulă executorie, după caz, efectuată de către
organul de executare în cursul executării silite începute în temeiul titlului constând
în respectivul proces-verbal. Toate acestea, având ca situaţie premisă lipsa
comunicării/comunicării viciate, de către organul care a aplicat sancţiunea, a
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în sensul dispoziţiilor
art.27 din O.G. nr.2/2001.
Într-o opinie, minoritară, s-a apreciat că termenul, de 15 zile, de formulare
a plângerii contravenţionale începe să curgă de la momentul comunicării procesului-
verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare a executării silite/învestire cu
formulă executorie, după caz, efectuată de către organul de executare în cursul
executării silite începute în temeiul titlului constând în respectivul proces-verbal.
Toate acestea, în condiţiile în care rezultă că persoana sancţionată a luat cunoştinţă
efectiv de procesul-verbal contestat, urmare a procedurii de comunicare efectuate de
către organul de executare, în faza executării silite.
Page 44
44
Cu menţiunea că în această opinie, prin raportare la momentul
comunicării procesului-verbal odată cu somaţia/încheierea de încuviinţare a
executării silite/învestire cu formulă executorie, după caz, se analizează doar
aspectul privind formularea în termen a plângerii contravenţionale, iar nu şi aspectul
privind prescripţia executării sancţiunii amenzii contravenţionale, în sensul art.14
alin.1 din O.G. nr.2/2001, sancţiune care intervine în cazul lipsei
comunicării/comunicării viciate a procesului-verbal de constatare și sancționare a
contravenției, neefectuate/efecuate de către organul care a aplicat sancţiunea, cu
nerespectarea dispoziţiilor art.27 din O.G. nr.2/2001, toate acestea având în vedere
interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, în decizia
nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Într-o altă opinie, majoritară, s-a apreciat că în situaţia în care organul
care a aplicat sancţiunea nu a efectuat o comunicare valabilă, cu respectarea
dispozițiilor art.27 din O.G. nr.2/2001, aceasta echivalează, conform interpretării
date de instanţa supremă (în Decizia nr.10/10.06.2013 pronunțată în soluționarea
unui recurs în interesul legii), cu necomunicarea procesului-verbal de constatare a
contravenției. Drept pentru care nu se pune problema depășirii de către persoana
sancţionată a termenului de 15 zile în care trebuia să formuleze plângere
contravențională, termen care nici nu a început să curgă, în condițiile în care
persoanei sancţionate nu i-a fost comunicat legal procesul-verbal.
Cu menţiunea că dispoziţiile art.27 din O.G. nr.2/2001 stabilesc
modalitatea, de strictă interpretare şi aplicare, în care trebuie să se efectueze
comunicarea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru a
începe să curgă termenul, de 15 zile, în care persoana sancţionată contravenţional
are posibilitatea de a formula plângere contravenţională, în această materie
legiuitorul neprevăzând cazuri de echipolenţă (echivalenţă), precum în materia
termenului de apel, care nu pot fi aplicate prin analogie.
Page 45
45
4. Posibilitatea instanţei de judecată de a reexamina încheierea de
respingere a cererii de ajutor public judiciar, urmare a analizării fondul cererii
raportat la înscrisurile noi depuse în această etapă procesuală
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe
cereri de reexaminare împotriva încheierilor de soluţionare a ajutoarelor publice
judiciare. În cadrul acestora, s-au depus înscrisuri care să dovedească îndeplinirea
condiţiilor legale pentru acordarea ajutorului public judiciar, înscrisuri care nu au
fost depuse în faţa primei instanţe.
Într-o opinie, s-a apreciat că se impune soluţionarea unei cereri de
reexaminare împotriva încheierilor de soluţionare a cererilor de acordare a
ajutorului public judiciar raportat la înscrisuri care se depun direct în această cale de
atac. În motivarea acestei opinii, s-a reţinut că cererea de reexaminare împotriva
încheierii de respingere a cererii de ajutor public judiciar prevăzută de dispoziţiile
art. 15 alin. (2) din OUG nr. 51/2008 reprezintă o cale de atac prevăzută de lege şi
că aceasta este devolutivă, antrenând o rejudecare în fond a pricinii, în întregul ei,
fără restricţii în privinţa administrării probelor. Prin urmare, partea ar putea să
dovedească cu înscrisuri faptul că se află într-o situaţie în care să beneficieze de
ajutor public judiciar, chiar şi în judecarea reexaminării exercitate în condiţiile legii.
Mai mult, spre deosebire de cererea de reexaminare împotriva încheierii
de anulare, prevăzută de dispoziţiile art. 200 alin. (5)-(7) C.proc.civ., în care
legiuitorul reglementează expres ceea ce se poate analiza în calea de atac formulată
de parte, în ceea ce priveşte reexaminarea încheierii prin care s-a respins cererea de
acordare a ajutorului judiciar nu există o astfel de prevedere limitativă.
Pe cale de consecinţă, s-a reţinut că instanţa de control va putea analiza,
aşadar, alături de motivele de nelegalitate a soluţiei şi cele privind fondul cererii de
ajutor public judiciar, în condiţiile arătate mai sus.
Page 46
46
Într-o altă opinie, s-a apreciat că nu este permisă administrarea probei cu
înscrisuri, ci că soluţia trebuie dată doar prin raportare la aceleaşi înscrisuri pe care
prima instanţă le-a avut în vedere.
Astfel, acoperirea lipsurilor cererii de acordare a ajutorului public judiciar
în cadrul cererii de reexaminare nu este de natură să conducă la admiterea acestei
căi de atac, instanţa fiind datoare a proceda la verificarea legalităţii soluţiei
pronunţate aferent cererii de acordare ajutor public judiciar, prin raportare la
aceleaşi înscrisuri, pe care prima instanţă le-a avut în vedere, constă în următoarele:
Dispoziţiile speciale în materie de apel sau de recurs nu pot fi aplicate prin
analogie, fiind excepţii, de strictă interpretare şi aplicare, (potrivit adagiului exceptio
est strictissimae interpretationis) aferent doar acestor căi de atac, fără ca în materia
cererii de reexaminare ajutor public judiciar să se fi stabilit posibilitatea părţii de a
depune înscrisuri noi direct în calea de atac.
Totodată, nu este incident nici argumentul de analogie “unde există
aceleaşi raţiuni, trebuie aplicată aceeaşi lege, aceeaşi soluţie” (ubi eadem est ratio,
eadem lex esse debet), având în vedere că respingerea cererii de acordare a
ajutorului public judiciar intervine, în această situaţie, cu titlu de sancţiune, tocmai
întrucât partea nu a depus la dosarul cauzei “înscrisurile solicitate” de către instanţă,
aceasta fiind sancţiunea specifică, în această materie (unde se admite că nu poate
interveni suspendarea judecării cauzei în condiţiile art.242 alin.1 C.pr.civ. 1865),
pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina părţii – urmare a depăşirii unui
termen judecătoresc (stabilit de către instanţă), intervenind, astfel, decăderea părţii
din dreptul de a mai îndeplini respectivele obligaţii, conform art.103 alin.1 C.pr.civ.
1865 – , sancţiune care ar rămâne lipsită de efecte dacă s-ar admite că partea,
oricum, ar avea posibilitatea de a le depune aferent căii de atac exercitate împotriva
încheierii de respingere a cererii sale de ajutor public judiciar, fără a fi invocat (şi
dovedit) un motiv temeinic pentru care nu a fost în măsură a le ataşa chiar cererii
iniţiale. La fel, de altfel, precum se întâmplă în cazul altor tipuri de cereri de
reexaminare, precum este cazul cererii de reexaminare amendă judiciară sau
Page 47
47
reexaminare anulare cerere, în ambele aceste căi de atac fiind general admis că nu
mai poată fi primită îndeplinirea obligaţiilor de către parte direct în calea de atac,
pentru a obţine, astfel, o soluţie favorabilă – toate aceste cereri de reexaminare
având ca element comun faptul că instanţa de control verifică aplicarea corectă de
către prima instanţă a sancţiunii incidente urmare a neîndeplinirii de către parte a
obligaţiilor sale procesuale, stabilite anterior, din oficiu, şi anume: în cazul cererii de
acordare a ajutorului public judiciar, a sancţiunii respingerii cererii (pentru ipoteza
care ne interesează, când nu a depus înscrisuri doveditoare în susţinerea cererii,
urmare a incidenţei, implicit, a sancţiunii decăderii); în cazul cererii de chemare în
judecată informe, a sancţiunii anulării cererii; iar în cazul unor fapte săvârşite în
legătură cu procesul (de exemplu, nedepunerea de către o autoritate a datelor care
rezultă din evidenţele ei), a sancţiunii aplicării unei amenzi judiciare.
5. Sancţiunea neutilizării formularului tip aprobat prin ordinul ministrului
justiţie, în cadrul procedurii cererilor cu valoare redusă, în cazul în care reclamantul
comunică informaţii şi înscrisuri suplimentare la solicitarea instanţei, în temeiul
dispoziţiilor art.1029 alin.4 C.pr.civ.
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe
cereri în privinţa cărora s-a solicitat aplicarea procedurii cu privire la cererile de
valoare redusă şi întrucat în unele dosare s-a apreciat că informaţiile furnizate de
reclamant nu sunt suficient de clare, instanţa a solicitat acestuia să furnizeze
informaţii şi înscrisuri suplimentare folosind un formular tip aprobat prin ordinul
ministrului justiţiei, conform dispoziţiilor art.1029 alin.4 C.pr.civ. Întrucât
reclamantul a comunicat aceste informaţii utilizând formula obişnuită de prezentare,
iar nu formularul tip, unele instanţe au dispus anularea cererii, în temeiul
dispoziţiilor art.1029 alin.5 C.pr.civ. Alte instanţe, în schimb, au apreciat că
sancţiunea anulării nu intervine în acest caz.
Page 48
48
Într-o opinie, s-a apreciat că neutilizarea formularului tip atunci când sunt
furnizate informaţii şi înscrisuri suplimentare solicitate de instanţă atrage nulitatea
cererii. Motivarea acestei opinii este urmatoarea: din economia art.1028 alin.4
C.pr.civ. rezultă că, atâta timp cât reclamantul a înţeles să învestească instanţa cu o
cerere întemeiată pe noua procedură, specială, a cererilor cu valoare redusă, are
obligaţia ca, inclusiv atunci când se impune o rectificare sau furnizarea de noi
informaţii, să comunice formularul astfel completat/rectificat, fără posibilitatea de a
depune precizări prin alt mijloc, cum ar fi o cerere în format obişnuit, o asemenea
opţiune fiind doar la dispoziţia pârâtului (art.1029 alin.4 teza finala C.pr.civ.).
În consecinţă, nefiind depus la dosar formularul de cerere completat,
intervine sancţiunea anulării, expres prevăzută în art.1028 alin.5 C.pr.civ.
Într-o altă opinie, s-a apreciat că neutilizarea formularului tip atunci când
sunt furmizate informaţiile suplimentare solicitate de instanţă nu atrage nulitatea
cererii. Motivarea acestei opinii este următoarea: din dispoziţiile art.1029 alin.4 şi
alin.5 C.pr.civ., rezultă că sancţiunea anulării cererii intervine numai pentru
necompletarea ori nerectificarea formularului de cerere, nu şi pentru neutilizarea
formularului special în comunicarea informaţiilor suplimentare solicitate.
Sancţiunea anulării cererii nu intervine decât în măsura în care din cauza
lipsurilor din formularul prevăzut de procedura cererilor cu valoare redusă,
desfăşurarea procesului civil ar fi dificilă. Fiind o sancţiune de natură a îngrădi, fie
şi temporar, accesul reclamantului la justiţie, trebuie să fie proporţională cu motivele
care o justifică.
Or, dacă partea comunică informaţiile solicitate, aplicarea sancţiunii
nulităţii pentru simpla neutilizare a formularului prevăzut de procedura specială este
disproportionată, de natură a-i îngrădi acesteia accesul la justiţie.
Un argument în plus pentru neabsolutizarea utilizării formularului aprobat
prin ordinul ministrului îl repreprezintă şi faptul că în condiţiile în care potrivit
dispoziţiilor art.1026 alin.2 C.pr.civ., reclamantul poate solicita până cel mai târziu
Page 49
49
la primul termen de judecată aplicarea procedurii cererilor cu valoare redusă cu
privire la o cerere redactată potrivit dispoziţiilor art.194 C.pr.civ., cu atât mai mult
poate comunica anumite informaţii solicitate de instanţă utilizând forma obişnuită
de prezentare, fără ca astfel să aducă atingere obiectivelor stabilite de legiuitor prin
instituirea acestei proceduri (şi anume, tocmai simplificarea regulilor de procedură,
în cazul în care costurile demersului judiciar sunt disproporţionate faţă de valoare
creanţei).
6. Modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, în cazul în care, în cadrul
aceleiaşi cereri de chemare în judecată, se solicită atât plata unui debit principal, cât
şi a penalităţilor de întârziere
Pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, au fost înregistrate mai multe
cereri de reexaminare împotriva rezoluţiilor prin care s-a stabilit taxa de timbru în
cazul cererilor având ca obiect pretenţii în cadrul cărora s-a formulat atât un capăt
de cerere principal, având ca obiect plata contravalorii serviciilor prestate, cât şi un
capăt accesoriu, având ca obiect plata penalităţilor de întârziere aferente.
Dispozitiile legale care au generat practica neunitara sunt următoarele:
art.39 din O.U.G. nr.80/2013, potrivit cărora “împotriva modului de stabilire a taxei
judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi
instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate”, precum şi art.34
alin.1 din acelaşi act normativ, potrivit cărora “când o acţiune are mai multe capete
de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare
capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se
prevede altfel”.
Majoritatea completurilor de judecată învestite cu aceste cereri au
considerat că taxa de timbru se stabileşte distinct pentru cele două capete de cerere
în raport de propria valoare, întrucât au o finalitate diferită.
Page 50
50
Alte completuri au admis cererile de reexaminare, apreciind că atât
cererea principală, cât şi cererea accesorie au aceeaşi finalitate, astfel că taxa
judiciară de timbru se calculează în raport de valoarea lor globală.
Într-o opinie, s-a apreciat că taxa judiciara de timbru se va calcula aferent
fiecărui capăt de cerere în parte, aplicând sistemul proporţional pe tranşe în raport
de fiecare, iar nu raportat la valoarea lor însumată.
În motivarea acestei opinii, s-a reţinut că cele două capete de cerere au o
finalitate diferită. În ceea ce priveşte capătul de cerere principal, finalitatea acestuia
este obţinerea cu ajutorul forţei coercitive a statului a contravalorii serviciilor
prestate de reclamantă, acelea de furnizare a energiei electrice. În ceea ce priveşte
capătul de cerere accesoriu, finalitatea acestuia este repararea prejudiciului provocat
reclamantei prin întârzierea plăţii. Prin urmare, este evidentă finalitatea diferită a
celor două capete de cerere, motiv pentru care taxa de timbru se datorează pentru
fiecare capăt de cerere în parte, conform art.34 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, iar nu
pentru capetele de cerere cumulate.
În cadrul acestei opinii, s-a mai constatat că prin folosirea expresiei „după
natura lui”, în art.34 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, nu se înţelege că pentru
calcularea taxei judiciare de timbru capetele de cerere evaluabile în bani trebuie
cumulate, ci că fiecare capăt de cerere cu finalitate diferită trebuie privit în
individualitatea sa în operaţiunea de calculare a taxei de timbru, modul de calcul al
taxei de timbru pentru un capăt de cerere nefiind influenţat de modul de calcul al
taxei de timbru pentru un alt capăt de cerere.
În ceea ce priveşte faptul că obligaţia de plată a debitului principal şi
obligaţia de plată a debitului accesoriu izvorăsc din acelaşi raport contractual, acest
lucru nu înseamnă că cele două obligaţii nu pot avea finalitate diferită.
S-a mai constatat că cererea reclamantei nu are un obiect unic, ci două
obiecte: obligarea la plata contravalorii energiei electrice şi obligarea la plata
penalităţilor de întârziere. Faptul că ambele obligaţii sunt exprimate în bani nu
Page 51
51
înseamnă că ele trebuie cumulate când se calculează taxa de timbru. De asemenea,
faptul că una dintre obligaţii este accesorie, nu înseamnă că nu poate avea o
finalitate diferită faţă de cererea principală. În acest sens, nu trebuie realizată o
confuzie între accesorialitatea unei cereri şi finalitatea acesteia. Faptul că o cerere
este accesorie înseamnă că soluţia asupra acestei cereri depinde de soluţia
pronunţată în cererea principală, iar nu că cererea accesorie are aceeaşi finalitate ca
şi cererea principală.
Finalitatea diferită a celor două capete de cerere se relevă ş din
previzionarea sancţiunii care s-ar impune în cazul în care reclamantul nu înţelege să
achite taxa judiciară de timbru datorată pentru accesorii, spre exemplu, caz în care
sancţiunea anulării cererii pentru netimbrare ar putea fi aplicată coerent, în temeiul
art.33 coroborat cu art.34 alin.2 O.U.G. nr.80/2013, numai în privinţa capătului de
cerere având ca obiect accesorii, capăt de cerere pentru care s-a şi determinat, în
prealabil, în mod distinct şi taxa judiciară de timbru.
Într-o altă opinie, s-a apreciat că taxa judiciară de timbru se calculează în
raport de valoarea globală a debitului principal şi a accesoriilor.
În motivarea acestei opinii, s-au reţinut următoarele: capătul de cerere
având ca obiect penalităţile de întârziere nu are o finalitate diferită, derivând din
debitul principal şi având caracter accesoriu acestuia, cele două noţiuni juridice
neconfundându-se. Prin urmare, accesoriile debitului principal, care nu au o
finalitate diferită, se includ în suma totală solicitată, iar taxa de timbru se calculează
la respectiva valoare.
S-a mai reţinut că O.U.G. nr.80/2013 nu defineşte sintagma „capete de
cerere, cu finalitate diferită” prevăzută în dispoziţiile art.34 alin.1. În această
situaţie, dacă s-ar analiza această sintagmă din perspectiva scopului material urmărit
la formularea cererii de chemare în judecată, acţiunile civile sunt clasificate în mod
tradiţional, potrivit doctrinei juridice în materie, în acţiuni (cereri) în realizare,
acţiuni (cereri) în constatare şi acţiuni (cereri) în constituire, ceea ce înseamnă că, în
Page 52
52
cauză, ambele capete de cerere, atât cel principal, referitor la contravaloarea
consumului de energie electrică, cât şi cel accesoriu, referitor la contravaloarea
penalităţilor de întârziere, au aceeaşi finalitate (scop), reprezentând acţiuni (cereri)
în realizare. Dacă s-ar analiza această sintagma din perspectiva rezultatului posibil a
fi obţinut, o cerere principală nu poate avea o finalitate diferită de cea a unei cereri
accesorii, această concluzie rezultând din interpretarea dispoziţiilor precizate prin
regula de interpretare logică a reducerii la absurd (reductio ad absurdum). Astfel,
dacă s-ar admite situaţia contrară, respectiv faptul că o cerere principală poate avea
o finalitate diferită de cea a unei cereri accesorii, ar trebui să se admită că există şi
posibilitatea soluţionării în mod diferit a acestora, respectiv de a fi respinsă cererea
principală şi de a fi admisă cererea accesorie, situaţie prohibită însă prin dispoziţiile
art.30 alin.4 C.pr.civ., potrivit cărora „cererile accesorii sunt acele cereri a căror
soluţionare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal”.
7. Determinarea competenţei preferenţiale a instanţelor române în ceea ce
priveşte desfacerea căsătoriei, în baza art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.
Astfel, au existat şi există pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti
cereri de divorţ în care ambele părţi locuiesc în străinătate, cel puţin una dintre părţi
este cetăţean român, iar căsătoria a fost înregistrată şi pe teritoriul României, iar
existenţa elementului de extraneitate atrage verificarea competenţei generale a
instanţelor române. Potrivit art.1081 alin.2 pct.2 Cod proc.civ., instanţele
judecătoreşti române sunt, de asemenea, competente să judece: cererile de divorţ,
dacă la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul României de
cel puţin un an. Această dispoziţie legală nu acoperă însă situaţia arătată mai sus,
când cererea de divorţ priveşte părţi care nu locuiesc pe teritoriul României, una
dintre acestea este cetăţean român, iar căsătoria a fost înregistrată pe teritoriul
României. Prin urmare, s-a pus problema dacă într-un astfel de caz competenţa
instanţelor române se poate întemeia pe dispoziţiile art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.
Page 53
53
Într-o opinie, s-a reţinut că art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ. nu se referă şi la
desfacerea căsătoriei având în vedere că punctul 2 al aceluiaşi text legal prevede
expres că instanţele române sunt competente în cazul cererilor de divorţ doar în
ipoteza în care la data introducerii cererii reclamantul domiciliază pe teritoriul
României de cel puţin un an. Prin urmare, fiind o prevedere expresă cu privire la
cererile de divorţ, competenţa instanţelor române poate fi întemeiată doar pe pct.2,
nu şi pe punctul 4 al art.1081 alin.2 C.pr.civ.
Într-o altă opinie, s-a reţinut că art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ., se referă şi
la desfacerea căsătoriei, motiv pentru care în cazul în care instanţele române sunt
sesizate cu o cerere de divorţ, căsătoria fiind înregistrată în România, niciuna dintre
părţi nu locuieşte în România, însă una dintre părţi este cetăţean român, instanţele
române sunt competente general să soluţioneze cererea. În acest sens, se apreciază
că pct.2 al art.1081 alin.2 C.pr.civ. se referă la cererile de divorţ în care niciuna
dintre părţi nu are cetăţenia română, iar reclamantul locuieşte pe teritoriul României
de cel puţin un an la data introducerii cererii, această dispoziţie fiind preluată din
Regulamentul CE nr.2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea
hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti,
competenţa generală a instanţelor române fiind atrasă de legătura dintre parte şi
statul român, ce decurge din faptul stabilirii domiciliului pe teritoriul acestuia pe o
perioadă mai lungă de timp.
Pe de altă parte, se consideră că legiuitorul a intenţionat să reglementeze
şi situaţia în care legătura dintre statul român şi părţi se întemeiază pe cetăţenia
română pe care o deţine cel puţin una dintre părţi. În acest caz, la care se adaugă şi
elementul înregistrării actului de căsătoriei pe teritoriul României, legiuitorul român
a prevăzut că instanţele române sunt competente în cazul cererilor de divorţ în baza
art.1081 alin.2 pct.4 C.pr.civ.
Page 54
54
Concluzionând, se apreciază că art.1081 alin.2 pct.2 C.pr.civ. se referă la
o categorie mai restrânsă de persoane care pot introduce cereri de divorţ pe rolul
instanţelor române (resortisanţi ai altor state care domiciliază în România de peste
un an), în timp ce pct.4 vizează o altă categorie de persoane, respectiv cetăţeni
români care nu mai locuiesc în România, iar căsătoria a fost înregistrată pe teritoriul
României.
8. Caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit (nebancare),
încheiate cu o instituție financiară nebancară, anterior intrării în vigoare a O.G.
nr.28/2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi al
contractelor de credit (nebancare), încheiate cu o societate comercială care, la data
încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe care
nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o ulterior
Practica neunitară semnalată a fost generată pornind de la interpretarea şi
aplicarea dispozițiilor art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 privind reglementarea unor
măsuri financiar-fiscale (în continuare, O.G. nr.28/2006), în vigoare din data de
03.02.2006, potrivit cărora “contractele de credit, în înţelesul art.7 alin.(1), precum
şi garanţiile reale şi personale, constituite în scopul garantării creditului, constituie
titluri executorii (s.n.)”, în art.7 alin.1 prevăzându-se și contractul de credit de
consum printre acordarea de credite, activitate care intră în competența instituțiilor
financiare nebancare.
Anterior datei de 03.02.2006, nu exista nicio dispoziție legală
asemănătoare celei din art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 care să atribuie natură de
titlu executoriu contractului de credit încheiat cu o instituție financiară nebancară.
Ulterior, dispozițiile art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 au fost abrogate
expres prin Legea nr.93/2009 privind instituțiile financiare nebancare (în continuare,
Legea nr.93/2009), în vigoare din data de 24.04.2009, iar potrivit dispozițiilor art.52
alin.1 din acest din urmă act normativ “contractele de credit încheiate de o instituție
Page 55
55
financiară nebancară, precum și garanțiile reale și personale afectate garantării
creditului constituie titluri executorii”.
Abordări diferite în practica judiciară au existat și cu privire la caracterul
de titlu executoriu al contractelor de credit bancare, încheiate anterior intrării în
vigoare a Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară, republicată, care au condus la
promovarea și admiterea unui recurs în interesul legii, soluționat de către Înalta
Curte de Casație și Justiție, în Secțiile Unite, prin Decizia nr.XIII/20.03.2006
(publicată în M.Of., Partea I, nr.677/07.08.2006), ceea ce nu există în materia
contractelor de credit (nebancare) încheiate cu instituții financiare nebancare.
Practica neunitară semnalată a vizat cererile de învestire cu formulă
executorie, formulate conform art.641 C.pr.civ., privitor la un contract de credit
încheiat:
(1) fie cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în vigoare a
O.G. nr.28/2006,
(2) fie cu o societate comercială care, la data încheierii contractului, nu
avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată
ori a dobândit-o ulterior.
Urmare a acestor dispoziţii legale, s-a conturat, pe de o parte,
- o opinie, conform căreia sunt titluri executorii contractele de credit
(nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în
vigoare a O.G. nr.28/2006, precum şi cele încheiate cu o societate comercială care,
la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe
care, însă, a dobândit-o ulterior (deci nu şi pentru situaţia în care societatea
comercială, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară
nebancară şi pe care nu a dobândit-o niciodată), iar, pe de altă parte,
- o a doua opinie, conform căreia nu sunt titluri executorii nici contractele
de credit (nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior
intrării în vigoare a O.G. nr.28/2006, nici contractele de credit (nebancare) încheiate
cu o societate comercială care, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de
Page 56
56
instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o
ulterior.
Într-o opinie, s-a reţinut că sunt titluri executorii atât contractele de credit
(nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării în
vigoare a O.G. nr.28/2006, cât şi cele încheiate cu o societate comercială care, la
data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe
care, însă, a dobândit-o ulterior (deci nu şi pentru situaţia în care societatea
comercială, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară
nebancară şi pe care nu a dobândit-o niciodată).
Iar aceasta, întrucât sunt de imediată aplicare dispozițiile O.G. nr.28/2006,
respectiv ale Legii nr.93/2009, ca norme de procedură (atributul
executorialităţii/caracterul executoriu fiind un aspect de drept procesual),
independent de legea sub imperiul căreia s-a născut raportul de drept pe care ele se
fundamentează, toate acestea în concordanță cu interpretarea instanței supreme din
cadrul Deciziei nr.XIII/20.03.2006 (publicată în M.Of., Partea I, nr.677/07.08.2006),
care, deși se referă la contractele de credit bancare, totuși, se aplică prin asemănare.
Aceeaşi soluţie ar urma să se dea şi în privinţa altor cauze, similare, de
exemplu, atunci când s-ar solicita învestirea cu formulă executorie a unui contract
de locaţiune (închiriere locuinţă) încheiat anterior intrării în vigoare a Codului civil
2009 (anterior datei de 01.10.2011), care, prin dispoziţiile art.1798, a atribuit, pentru
plata chiriei, caracter executoriu contractelor de locaţiune încheiate în anumite
condiţii, expres şi limitativ prevăzute de legiuitor.
Într-o altă opinie, s-a reţinut că nu sunt titluri executorii nici contractele de
credit (nebancare) încheiate cu o instituție financiară nebancară, dar anterior intrării
în vigoare a O.G. nr.28/2006, nici contractele de credit (nebancare) încheiate cu o
societate comercială care, la data încheierii contractului, nu avea calitatea de
Page 57
57
instituție financiară nebancară, pe care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o
ulterior.
Iar aceasta, întrucât la momentul încheierii acelor contracte de credit nu
exista nicio dispoziție legală asemănătoare celei din art.45 alin.1 din O.G.
nr.28/2006, în vigoare doar din data de 03.02.2006, care să atribuie natură de titlu
executoriu contractului de credit încheiat cu o instituție financiară nebancară.
Drept pentru care, în virtutea principiului tempus regit actum, dispozițiile
art.45 alin.1 din O.G. nr.28/2006 nu pot retroactiva, față de dispozițiile art.15 alin.2
din Constituția României, conform cărora doar legea penală și cea contravențională
mai favorabile pot retroactiva, în rest legea dispunând numai pentru viitor.
La fel, în ipoteza contractelor încheiate cu o societate comercială care, la
data încheierii contractului, nu avea calitatea de instituție financiară nebancară, pe
care nu a dobândit-o niciodată ori a dobândit-o ulterior.
În cadrul acestei opinii, se consideră, implicit, că atributul
executorialităţii/caracterul executoriu este un aspect de drept substanţial,
reprezentând o calitate a creanţei, cu consecinţa aplicării principiului tempus regit
actum, toate acestea având în vedere inclusiv faptul că Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi-a revizuit practica în această privinţă, printr-o decizie de dată recentă,
pronunţată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ocazie cu care a statuat în
sensul că “atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept
procesual, ci a devenit o calitate a creanţei” (a se vedea Decizia nr.3/2014,
pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, publicată în M.Of. al României, Partea I, nr.437 din 16.06.2014).
Aceeaşi soluţie ar urma să se dea în privinţa altor cauze, similare, de
exemplu, atunci când s-ar solicita învestirea cu formulă executorie a unui contract
de locaţiune (închiriere locuinţă) încheiat anterior intrării în vigoare a Codului civil
2009 (anterior datei de 01.10.2011), care, prin dispoziţiile art.1798, a atribuit, pentru
plata chiriei, caracter executoriu contractelor de locaţiune încheiate în anumite
condiţii, expres şi limitativ prevăzute de legiuitor. Or, aplicând regula tempus regit
Page 58
58
actum, respectivul contract de locaţiune nu va fi considerat a avea natura unui titlu
executoriu, în condiţiile în care la data încheierii sale nu exista o dispoziţie care să îi
atribuie acest caracter.
I.3.4 SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA
EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII
EUROPENE DE IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI
În cauza Colac C. României (hotărârea din 10.02.2015), Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 6 par. 1 şi art.
art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale (în continuare „Convenţia”), pentru următoarele motive:
- mai mulţi martori au fost audiaţi în etapa urmăririi penale în lipsa
inculpatului şi a apărătorului său, iar ulterior martorii respectivi nu au fost audiaţi de
instanţa de judecată şi nici nu li s-au citit declaraţiile în şedinţă, deşi condamnarea s-
a întemeiat şi pe declaraţiile respective;
- instanţa nu a avut rol activ în localizarea martorilor care nu s-au
prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiaţi (nu a recurs la mecanismele de asistenţă
juridică internaţională pentru localizarea lor).
În ceea ce priveşte impactul acestei hotărâri, trebuie menţionat că ea
impune ca şi în situaţia martorilor care nu mai locuiesc în România, instanţa să
efectueze verificări temeinice pentru localizarea şi audierea lor.
În cauza Căpitan şi alţii c. României (hotărârea din 19.05.2015), CEDO a
constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenţie, deoarece autorităţile române nu au executat hotărâri definitive
pronunţate în favoarea a 16 persoane, în intervale cuprinse între 2 ani şi 4 luni şi 10
ani şi 10 luni.
Page 59
59
Hotărârea are impact în cauzele din materia executării silite. Ca şi alte
hotărâri pronunţate în materie de către CEDO, ea orientează practica instanţelor în
sensul facilitării, prin mecanismele prevăzute de lege, a executării efective a
hotărârilor judecătoreşti definitive.
În cauza Haldimann şi alţii c. Elveţiei (hotărârea din 24.02.2015), CEDO
a constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, ca urmare a condamnării unor jurnalişti
pentru difuzarea unor înregistrări realizate cu o cameră ascunsă, într-un spaţiu
privat, în timpul discuţiilor cu un broker de asigurări. Curtea a considerat măsura
condamnării de către o instanţă penală ca nefiind necesară într-o societate
democratică, chiar dacă sancţiunea pecuniară aplicată a fost într-un cuantum redus.
Hotărârea prezintă relevanţă în aplicarea art. 226 Cod penal român, care
reglementează infracţiunea de violare a vieţii private.
În cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale
de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției
Naționale de Administrare Fiscală (hotărârea din 01.10.2015), Curtea de Justiţie a
Uniunii Europene a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE
trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în
discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a
unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației
publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate
despre această transmitere sau despre această prelucrare.
Această hotărâre are impact în activitatea instanţei, deoarece consfințește
importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în
contextul prelucrării datelor care o privesc.
I.3.5.SITUAŢIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR
ŞI PERSONALULUI AUXILIAR
Page 60
60
Anul 2015, din punct de vedere a pregătirii profesionale a judecătorilor şi
personalului auxiliar din cadrul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, a înregistrat un
număr mare de participări la seminarii in cadrul formarii continue centralizate.
Astfel, o atenţie deosebită s-a acordat seminariilor organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii, magistraţii instanţei selectând dintre acestea un număr
suficient de seminarii, cursuri, etc. în vederea completării cunoştinţelor proprii în
funcţie de specializarea/necesităţile fiecăruia, în funcţie de modificările legislative
petrecute în acest interval şi disponibilitatea dată de programul instanţei şi al
instituţiei organizatoare. S-a constatat că, deşi judecătorii instanţei au optat pentru
seminarii din arii diverse, nu toţi magistraţii au fost selectaţi de către Institutul
Naţional al Magistraturii pentru a participa la acestea. În aceste situaţii,
completarea pregătirii profesionale s-a făcut prin participarea la conferinţe,
seminarii, întâlniri de practică neunitară, etc. organizate atât de instanţele
interesate, cât şi de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii din
domeniu.
Participările au fost în domenii de strictă actualitate (cum este cazul practica
neunitară în materie civilă, Noul Cod de Procedură Civilă, Noul cod Civil, noile
coduri penale), fie in arii mai puţin cunoscute, pentru a permite familiarizarea
judecătorilor cu aplicarea concretă a instrumentelor de drept comunitar sau ale
cooperării judiciare internaţionale în materie civilă şi penală.
Exemplificăm în acest sens:
1. Conferinţa cu tema “Noul Cod Civil. Aspecte de dreptul familiei” –
organizată în perioada 02-03.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au
participat doamnele judecător Moise Laura Cristina, Sorescu Valentina;
Page 61
61
2. Conferinţa cu tema “Engleza juridică” – organizată în perioada 23-
26.03.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat domnul
judecător Limona Claudiu Alessandro;
3. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare
integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada16-18.03.2015, la hotel
Minerva, la care a participat domnul judecător Agachi Daniel Ciprian;
4. Conferinţa cu tema “Administrarea probatoriului în procesul penal din
perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil” – în data de 13.03.2015, la
Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii judecători Iugan Andrei Viorel şi
Trăilă Alina-Victoria;
5. Conferinţa cu tema “Practică neunitară în materie penală” – în data de
25.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care a participat doamna judecător
Roşeanu Oana Stela;
6. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare
integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 08-10.04.2015, la hotel
Minerva, la care a participat doamna judecător Fleşer Adina Mariana;
7. Conferinţa cu tema “Noul Cod penal” – în perioada 02-03.04.2015, la
Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători Ilina Sergiu Ionuţ,
Apostoliceanu Ecaterina Carmen, Andrei Mihaela Camelia;
8. Conferinţa cu tema “Folosirea instrumentelor juridice civile în dreptul
European” – în perioada 27-28.04.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la
care a participat domnul judecător Stătescu Alexandru Marian;
9. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare
integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 11.13.05.2015, la hotel
Minerva, la care a participat doamna judecător Stoica Daniela Delia;
10. Conferinţa cu tema “Probleme actuale de drept European institutional
şi privat – ediţia a II-a”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti – în
Page 62
62
data de 05.06.2015, la care au participat doamnele judecător Grigore Delia şi Fleşer
Adina Mariana;
11. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare
integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 27-29.05.2015, la hotel
Minerva, la care a participat doamna judecător Cozma Mihaela Roxana;
12. Conferinţa cu tema “Introducere în common law şi sistemul de drept
englez” – în perioada 14.-15.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care
au participat doamnele judecător Pandelescu Mariela Cornelia şi David Luigia
Iulia;
13. Conferinţa cu tema “Asistenţă pentru consolidarea capacităţii
sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi
instituţionale” – în perioada 17-18.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii,
la care au participat doamnele judecător Andrei Mihaela Camelia şi Trăilă Alina-
Victoria;
14. Conferinţa cu tema “CEDO – aspect civile din cadrul proiectului
Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face
faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” – în perioada 05-06.10.2015, la
Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Puiu
Ana-Maria;
15. Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 01-
02.10.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele judecător
Slujitoru Iulia şi Finta Fabiola;
16. Conferinţa cu tema “Uniformizare a practicii în contextul noilor
dispoziţii penale, cu incidenţă asupra activităţii serviciilor de probaţiune” – în data
de 29.09.2015, la Ministerul Justiţiei - Direcţia Naţională de Probaţiune, la care a
participat doamna judecător Andrei Mihaela;
Page 63
63
17. Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi
aplicarea dreptului consumatorului” – la Institutul Naţional al Magistraturii, la care
a participat doamna judecător Sandu Andreea;
18. Conferinţa cu tema “Medierea pentru judecători şi procurori” – în
perioada 22-23.10.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat
doamna judecător Vasilescu Elena Gina;
19. Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi
aplicarea Dreptului UE” – în perioara 12.13.11.2015, la Institutul Naţional al
Magistraturii, la care a participat domnul judecător Mihnea Adrian Tănase.
20. Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 09-
10.11.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători
Iugan Andrei şi Trăilă Alina-Victoria.
21. Conferinţa cu tema “Instrumente de cooperare judiciară în materie
penală” – în perioada 16-17.11.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care
a participat doamna judecător Dana Ionela Grosu.
22. Conferinţa cu tema “Noul Cod civil” – în perioada 03-04.12.2015, la
hotelul Ibis Parlament, la care a participat domnul judecător Niculescu Ionuţ.
23. Conferinţa cu tema “insolvenţa persoanei fizice” – în data de
10.12.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat doamnele
judecător Ursan Iulia şi Fleşer Adina Mariana.
La nivelul instanţei a continuat şi pregătirea profesională în cadrul
programului de formare continuă descentralizată, tematica şi referatele întocmite cu
această ocazie fiind comunicate Tribunalului Bucureşti. În plus, aceste seminarii
din cadrul formării continue descentralizate au vizat probleme de largă aplicare la
nivelul Judecătoriei Sectorului 5 ori instituţii noi, deoarece, astfel cum s-a subliniat
mai sus, nu toţi magistraţii au avut posibilitatea obiectivă de a participa la
seminariile din calendarul acţiunilor de formare continua centralizată.
Astfel, au fost organizate următoarele dezbateri:
Page 64
64
- Civil: rezoluţiunea unilaterală, pactele comisorii, uzucapiunea, simulaţia,
acţiunea pauliană, executarea silită, restituirea prestaţiilor prin echivalent,
căile de atac, situaţia desfiinţării titlului autorului, sesizarea ICCJ în
vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, litispendenşţa şi conexitatea, plata nedatorată, clauza
de inalienabilitate, clauza penală, compensaţia, decăderea;
- Penal: recidiva, clauzele justificative, infracţiuni contra patrimoniului,
infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, nulitatea, elemente de justiţie
negociată, arestul la domiciliu, regimul sancţionator aplicabil minorilor,
procedura camerei preliminare, infracţiuni contra vieţii, unitatea şi
pluraliatatea de infracţiuni.
De asemenea, considerând că problemele cunoaşterii practicii judiciare şi
unificării acesteia sunt prioritare în activitatea magistraţilor, la nivelul Judecătoriei
sectorului 5 Bucureşti, au fost organizate întâlniri periodice pentru discutarea
temelor stringente de învăţământ profesional. De asemenea, datorită problemelor
ridicate de noile coduri (civile şi penale) precum şi în vederea creării unei practici
unitare, au fost organizate întâlniri în cadrul celor două secţii – civilă şi penală, ale
instanţei.
Cu titlu de exemplu: la întâlnirea din data de 13.03.2015 au fost discutate
probleme legate de procedura şi anumite instituţii juridice ce au ridicat probleme
secţiei civile; tot în cadrul secţiei civile, la întâlnirea de practică neunitară din data
de 3.04.2015 au fost supuse dezbaterii problemele legate de competenţa teritorială a
cererilor de înfiinţare a popririi, incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat o
cerere sesizat din nou cu aceiaşi cerere, situaţia cheltuielilor de judecată în cadrul
plângerilor contravenţionale; la întâlnirea secţiei civile din 21.05.2015 s-au discutat
un număr de 28 de probleme de drept, de unificare a practicii din cadrul instanţei;
în şedinţa secţiei civile din data de 15.10.2015 au fost puse în discuţie situaţiile
ivite ca urmare a Deciziei ICCJ nr. 19/5.10 – Completul competent să judece
Page 65
65
recursul în interesul legii - referitoare la uzucapiune, a punerii în aplicare a
prevederilor art. 962 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor
judecătoreşti în ipoteza în care în dosarul iniţial s-a constatat perimarea, incidentele
survenite cu privire la cererile de abţinere, transmiterea documentelor generate de
Ecris prin e-mail, practica neunitară cu privire la cererile de învestire cu formulă
executorie; în şedinţa secţiei civile din data de 12.11.2015 s-a discutat modalitatea
de interpretare a prevederilor art. 3717 al. 1, 2 şi 4 din Vechiul Cod de Procedură
civilă, a art. 39 al. 3 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
S-au înregistrat şi întâlniri ale judecătorilor specializaţi în soluţionarea
cauzelor cu minori: cu titlu de exemplu fiind dezbaterile din data de 4.03.2015,
consemnate în minuta întocmită cu acea ocazie, referitoare la Raportul Inspecţiei
Judiciare nr. 1609/2014 privind modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 23 şi
urm. din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, şi acesta a beneficiat de
formarea continuă la nivel central, dar şi în cadrul instanţei, activitatea de pregătire
profesională a grefierilor fiind îndrumată în acest an de doamna judecător Laura
Moise (civil) şi doamna judecător Mihaela Andrei (penal).
Temele dezbătute în anul 2015, cu colaborarea mai multor grefieri au fost
următoarele:
- 16.01.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Atribuţiile grefierului
corelativ competenţei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de
cameră preliminară”, prezentată de doamna grefier Bădin Alina;
- 10.04.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Percheziţia domiciliară.
Procedura de emitere a autorizaţiei de percheziţie domiciliară. Percheziţia
informatică şi accesul într-un sistem informatic. Procedura de soluţionare”
prezentată de domnul grefier Andrei Claudiu;
- 18.09.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Încheierea de anulare a cererii
de chemare în judecată. Calea de atac în privinţa încheierii prin care s-a dispus
Page 66
66
anularea cererii de chemare în judecată. Circuitul dosarului în situaţia admiterii
cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare”, prezentată de
doamna grefier Andrei Alina;
- 27.11.2015 a avut loc dezbaterea cu tema „Încheierea de şedinţă: cuprinsul
încheierii de şedinţă - completări aduse de NCPC în privinţa căii de atac. Categorii
de încheieri: încheieri preparatorii, interlocutorii, încheieri supuse căilor de atac,
încheieri care se atacă odată cu fondul şi regimul juridic al acestor încheieri”
prezentată de doamna grefier Cuciureanu Roxana.
Totodată, în cursul anului 2015, grefieri din cadrul instanţei au participat la
seminarii, în cadrul programului de pregătire continuă.
În acest sens, exemplificăm:
1. Seminarul cu tema „Aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil şi a noului
Cod de procedură civilă” organizat în perioadele 23-24.02.2015, 16-17.04.2015 şi
28-29.05.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii
grefieri Iliescu Maria, Stoica Florinela, Gheorghe Florina, Stoian Valentina, Donea
Gabriela, Creangă Răzvan, Andrei Alina, Diaconu Loredana, Ionescu Ionela;
2. Seminarul cu tema „Cooperare judiciară internaţională în materie civilă”
organizat în perioada 21-24.04.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a
participat doamna grefier Ionescu Ionela;
3. Seminarul cu tema „Drept procesual civil. Ecris” organizat în perioada
12-15.05.2015, desfăşurat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, la
care a participat doamna grefier Donea Gabriela;
4. Seminarul cu tema „Executări penale” organizat în perioada 13-
15.05.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna
grefier Bădin Alina;
Page 67
67
5. Seminarul cu tema „Drept procesual civil debutanţi instanţe 2015”
organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, în perioada 04.05.-25.05.2015, în forma
învăţământului la distanţă, la care a participat domnişoara grefier Cuciureanu
Roxana Andra;
6. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” organizat în perioada 04.06.-
05.06.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat doamnele
grefier Hristea Andra-Diana, Caloian Simona-Mihaela, Iliescu Maria-Daniela,
Andrei Ana-Maria Alina, Orneaţă Alina-Luciana, Speteanu Cristina;
7. Seminarul cu tema „Aspecte practice privind acordarea accesului la
informaţii clasificate” organizat în data de 17.06.2015, desfăşurat la Curtea de
Apel Bucureşti, la care au participat doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea
Elisabeta Gabriela;
8. Seminarul cu tema „Abilităţi non juridice” organizat în perioada 09-
11.09.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a participat doamna grefier
Datcu Marieta;
9. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” – organizat în perioada 06.10-
09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Cheia, la care a participat doamna
grefier Bottea Aurelia;
10. Seminarul cu tema „Executări civile” organizat în perioada 07.10.-
09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna
grefier Gheorghe Amona Elena;
11. Seminarul cu tema „Arhivare şi registratură”, organizat în perioada
19.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna
grefier Ghiur Alina;
Page 68
68
12. Seminarul cu tema „Gestionarea informaţiilor clasificate” organizat în
data de 27.11.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat
doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea Elisabeta Gabriela.
De asemenea, în vederea completării pregătirii personalului auxiliar în mod
eficient şi în raport de modificările legislative intervenite au fost organizate mai
multe întâlniri/şedinţe la nivelul instanţei de către grefierul şef, preşedintele secţiei
civile şi penale, preşedintele instanţei
I.4 ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR DE SUPRAVEGHERE A
PRIVĂRII DE LIBERTATE
Pentru anul 2015, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a desemnat doi
judecători de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Bucureşti
Rahova, Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova şi Centrul de Reţinere şi Arestare
Preventivă nr. 10 Bucureşti , cu atribuţii comune pentru cele trei instituţii de
deţinere, respectiv pe judecătorii ILINA SERGIU IONUŢ de la Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti şi CHIRITA MARINA de la Judecătoria Sectorului 3
Bucureşti.
În perioada 01.01.2015–31.12.2015, la biroul judecătorilor de supraveghere a
privării de libertate au fost înregistrate 3931 sesizări , după cum urmează
- 1847 cauze având ca obiect:
1. plângeri privind contestarea unor măsuri referitoare la exercitarea
drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate
2. plângeri formulate împotriva sancţiunilor disciplinare
Page 69
69
3. plângeri privind regimul de executare a pedepsei
4. plângeri privitoare la încadrarea în categoria persoanelor care prezintă risc
pentru siguranţa penitenciarului.
- 55 de cazuri în care persoanele private de libertate au intrat în refuz de
hrană
- 2029 cereri de audienţă ori diverse alte cereri sau sesizări ale persoanelor
private de libertate, ale administraţiei penitenciarului ori ale altor persoane ori
instituţii din afara penitenciarului.
Se constată astfel că în 2015 numărul total de sesizări a fost cu 1289 mai
mare decat cel din anul precedent.
Judecătorii delegaţi au prezidat şedinţele săptămânale ale comisiei de
liberare condiţionată, întrunite cu scopul efectuării propunerilor privind liberarea
condiţionată a persoanelor private de libertate.
În perioada 01.01.2015–31.12.2015 comisia a analizat situaţia a 352
persoane private de libertate (cu 37 mai multe decât în anul 2014).
Page 70
70
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA
ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
Anul 2015, spre deosebire de anii anteriori, nu a fost caracterizat de reforme
legislative de amploare, ci cu preponderenţă de intensificarea activităţii de
implementare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal şi de procedură
penală), eforturile instanţei fiind concentrate în special asupra corectei interpretări
şi aplicări a acestor coduri şi asupra diminuării cazurilor de practică neunitară,
inerente unei legislaţii ample noi.
Cu toate acestea, au existat evenimente legislative cu impact asupra
activităţii instanţei, acestea fiind următoarele:
1. Intrarea în vigoare la data de 28.12.2015 a noului Regulament de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 şi publicat în Monitorul Oficial nr.
970/28.12.2015, care a adus schimbări importante în ceea ce priveşte organizarea
activităţii instanţei, cum ar fi:
a) modificarea unor reguli de repartizare a dosarelor:
- situaţia cererilor formulate de aceleaşi părţi, având unul dintre obiectele
iniţiale, acestea urmând a fi repartizate manual primului complet învestit, spre
deosebire de reglementarea anterioară, conform căreia trebuia să existe identitate
între cereri din punctul de vedere al părţii care formulează cererea, al obiectului
principal şi al cauzei, iar repartizarea dosarului se realiza întotdeauna aleatoriu;
Page 71
71
- situaţia cererilor de repunere a cauzei pe rol după suspendare, pentru
continuarea judecăţii, pentru perimare sau pronunţarea hotărârii ca urmare a
încheierii acordului de mediere, care conform vechii reglementări se repartizau
judecătorului iniţial învestit, iar conform noii reglementări se repartizează
completului iniţial învestit, chiar dacă şi-a modificat compunerea;
- situaţia cererilor trimise de la o secţia la alta, care conform vechii
reglementări se repartizau ciclic între judecătorii de la secţia competentă care
judecau în aceeaşi zi, iar conform noii reglementări se repartizează aleatoriu.
b) renunţarea la data recomandată de verificare a cererii de chemare în
judecată – deşi momentan inaplicabilă această nouă reglementare în activitatea
instanţei, în contextul în care nu s-a realizat şi modificarea corespunzătoare a
sistemului electronic de gestiune a dosarelor, ea va produce, de la momentul
aplicării sale efective, în funcţie de numărul de dosare înregistrate zilnic, situaţii de
supraîncărcare temporară a activităţii judecătorilor instanţei.
c) obligaţia de constituire de volume separate pentru actele medicale,
medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de supraveghere tehnică,
transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care conţin imagini
administrate în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini administrate în
cauzele civile, dacă vizează viaţa privată – va conduce o perioadă de timp, până la
realizarea unui flux de lucru operaţional, la o încărcare a activităţii grefierilor
arhivari şi a grefierilor de şedinţă.
d) instituirea obligaţiei grefierilor de şedinţă de a tehnoredacta lucrările
repartizate de conducerea instanţei, hotărârile judecătoreşti şi proiectele de hotărâri
– este o măsură care relevă o nouă perspectivă în organizarea activităţii
judecătorilor, prin degrevarea acestora de o parte din atribuţii, în scopul
eficientizării activităţii jurisdicţionale; cu toate acestea, pentru a deveni o măsură
Page 72
72
care să aducă beneficii concrete, este necesar să fie continuate eforturile de
recrutare a unor grefieri bine pregătiţi.
e) renunţarea la programul flexibil al judecătorilor – este, de asemenea, o
măsură care relevă o perspectivă nouă asupra activităţii judecătorilor, însă în ceea
ce îi priveşte pe judecătorii de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, flexibilitatea
programului celor mai mulţi dintre aceştia s-a manifestat în concret prin aceea că au
efectuat frecvent ore suplimentare neplătite; în consecinţă, renunţarea la programul
flexibil apare mai degrabă ca o măsură inutilă.
2. Modificările aduse Legii nr. 217/2013 pentru prevenirea şi combaterea
violenţei în familie prin Legea nr. 272/2015, publicată în Monitorul Oficial nr.
842/12.11.2015 şi intrată în vigoare la 15.11.2015, şi prin Legea nr. 351/2015,
publicată în Monitorul Oficial nr. 979/30.12.2015, intrată în vigoare la 02.01.2016.
Prin aceste modificări legislative s-a impus soluţionarea cu maximă celeritate
a cererilor de emitere a ordinului de protecţie. Deşi măsurile adoptate în acest sens
urmăresc un scop legitim, în realizarea căruia nu ar trebui să prezinte relevanţă
încărcarea activităţii judecătorilor specializaţi în materia cauzelor cu minori şi de
familie, ele pot totuşi conduce la efecte negative, cum ar fi adoptarea unor măsuri
deosebit de invazive în viaţa privată în baza unui probatoriu minimal ori
respingerea unor cereri introduse în mod justificat, tocmai din pricina acestui
probatoriu minimal, ce nu poate fi suplimentat în termenul impus de legiuitor.
3. Prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz,
dezbaterea fondului în camera de consiliu şi a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă, republicată, privitoare la pregătirea dosarului de
apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, prin OUG
nr. 62/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 964/24.12.2015.
Page 73
73
Măsura prorogării termenelor de intrare în vigoare a dispoziţiilor menţionate
este o măsură benefică, sistemul judiciar nefiind pregătit, din punct de vedere al
resurselor umane şi materiale, pentru cercetarea procesului şi dezbaterea fondului
în camera de consiliu şi nici pentru pregătirea dosarului de apel ori de recurs de
către prima instanţă.
4. Adoptarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanei
fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 464/26.06.2015.
Deşi intrarea în vigoare a acestei legi va avea loc la data de 31.12.2016,
trebuie menţionat că adoptarea sa a impus luarea unor măsuri organizatorice la
nivelul instanţelor, cum ar fi stabilirea unor complete specializate pentru cererile
prevăzute de legea respectivă şi discutarea modalităţii administrative de lucru
pentru ca activitatea instanţelor să nu fie profund afectată de creşterea numărului de
dosare pe care noua reglementare o va implica.
5. Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul
competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.
199/25.03.2015, prin care s-a stabilit că procesele-verbale de constatare şi
sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua
de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin.
(1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate
contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii
olografe a agentului constatator.
Această decizie a pus capăt unei divergenţe jurisprudenţiale care persista de
mai mulţi ani, dar a şi generat un număr important de cereri de anulare a
proceselor-verbale de contravenţie emise de Compania Naţională de Autostrăzi şi
Page 74
74
Drumuri Naţionale din România SA şi de contestaţii la executare judecate în
contradictoriu cu aceeaşi companie.
6. Decizia nr. 15/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul
competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.
816/03.11.2015, prin care s-a stabilit că fapta unei persoane care exercită activităţi
specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de
organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau
activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.
Această decizie a clarificat nelămuririle existente cu privire la calitatea de
reprezentant a persoanei care exercită activitate de avocat într-un alt barou decât
cele reglementate de lege.
7. Decizia nr. 19/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul
competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.
11/07.01.2016, prin care s-a stabilit că procedura specială reglementată de
prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în
privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.
Această decizie a contribuit la unificarea practicii în materia cererilor de
constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, dar în acelaşi timp
va conduce la creşterea duratei de soluţionare a acestor cauze, pe de o parte din
cauza necesităţii administrării unui probatoriu deseori complex pentru determinarea
calităţii procesuale pasive a persoanei chemate în judecată, iar pe de altă parte
deoarece, ca efect al deciziei respective, se impune declinarea competenţei de
soluţionare a cauzelor în favoarea tribunalului, pentru acele cereri în care valoarea
obiectului depăşeşte suma de 200.000 lei, iar excepţia necompetenţei materiale a
fost invocată în termenul prevăzut de lege.
Page 75
75
8. Pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 890/17.12.2015, prin care
s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 C. proc. civ., ce
reglementează procedura încuviinţării executării silite – va conduce, de la
momentul publicării deciziei respective în Monitorul Oficial, la existenţa în paralel
atât a procedurii judiciare de încuviinţare a executării silite, cât şi a procedurii de
învestire cu formulă executorie, cu consecinţa supraîncărcării rolului judecătoriilor.
9. Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie procesual penală,
care au condus la reorientarea practicii în materie, de cele mai multe ori cu
consecinţa prelungirii duratei de soluţionare a cauzelor:
- Decizia nr. 76/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 174/13.03.2015, prin
care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza a doua
din Codul de procedură penală, care stabileau că probele administrate în cursul
urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul
cercetării judecătoreşti;
- Decizia nr. 166/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 264/21.04.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 5491 alin. (3) din Codul
de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă
"în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la
alin. (2)", este neconstituţională;
- Decizia nr. 235/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 364/26.05.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul
de procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea
responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt
neconstituţionale;
- Decizia nr. 423/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 538/20.07.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia contestaţia privind durata
Page 76
76
procesului penal se soluţionează "fără participarea părţilor şi a procurorului" este
neconstituţională;
- Decizia nr. 496/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 708/22.09.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră
preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz,
a inculpatului" este neconstituţională;
- Decizia nr. 506/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 539/20.07.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în
principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă "fără citarea
părţilor" este neconstituţională;
- Decizia nr. 542/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 707/21.09.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în
principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către instanţă "fără citarea
părţilor" este neconstituţională;
- Decizia nr. 631/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 831/06.11.2015,
prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul
de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi inculpatul" pot face
contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi
împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este neconstituţională.
Page 77
77
CAP. III INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE
III.1.INDEPENDENŢA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie
fundamentală a procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi
ca exemplu de independenţă a justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect
instituţional.
Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca
datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă această funcţie de a-
şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente
şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei
judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul
responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale
profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului
echitabil.
În cursul anul 2015, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Sectorului 5
Bucureşti nu a formulat cerere către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea
apărării reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii.
De asemenea , nu au fost formulate sesizări adresate conducerii instanţei cu
privire la eventuale împrejurări care ar pune în discuţie încălcări ale dreptului de
independenţă sau nerespectări ale îndatoririi aferente.
III.2.ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA ŞI RĂSPUNDEREA
PERSONALULUI INSTANŢEI
Page 78
78
Evaluarea magistraţilor din cadrul instanţei s-a desfăşurat cu respectarea legii
şi a regulamentelor (H.C.S.M. nr.676/2007), comisia de evaluare fiind formată din
preşedintele instanţei, ca membru de drept şi alţi doi membri din cadrul instanţei –
judecătorii Mihaela Camelia Andrei şi Laura Cristina Moise, membru supleant,
fiind doamnul judecător Ionut Niculescu, toţi membrii comisiei beneficiind de
instruire în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor. Pe parcursul
anului 2015 au fost evaluaţi 12 judecători (în privinţa restului de judecători, au
fost încheiate procesele-verbale de evaluare intermediară). Ca şi în anii anteriori,
membrii comisiei au întâmpinat aceleaşi dificultăţi, în principal timpul necesar
observării atente a activităţii magistratului evaluat, niciunul dintre membrii
comisiei nefiind degrevaţi de activitatea de judecată sau de activităţile auxiliare.
De asemenea, la începutul anul 2015 a fost evaluat în integralitate personalul
auxiliar de specialitate şi cel conex din cadrul instanţei.
Nu au existat situaţii în care să se fi angajat răspunderea penală a
judecătorilor sau personalului auxiliar de specialitate.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul
2015 a fost aplicată o singură sancţiune disciplinară, în privinţa doamnei judecător
Fabiola Finta, anume aceea a diminuării indemnizației de încadrare lunare brute cu
10% pe o perioadă de trei luni, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzută de
art. 99 lit. h) teza a II — a din Legea 303/ 2004 — ''... întârzierea repetată în
efectuarea lucrărilor, din motive imputabile''. Sancţiunea aplicată de Secţia pentru
judecători a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 25.11.2015 nu este , la
acest moment, definitivă, fiind susceptibilă de recurare în termen de 15 zile de la
comunicare.
În ceea ce priveşte integritatea judecătorilor şi grefierilor Judecătoriei
Sectorului 5 Bucureşti, adică acea calitate a acestora de a se sustrage oricărui fel de
influenţă în exercitarea atribuţiilor ce le revin, constatăm că în anul 2015 nu au
existat sesizări cu privire la lipsa de integritate a personalului instanţei. La Biroul
Page 79
79
de informare şi relaţii publice au fost depuse mai multe petiţii prin care au fost
semnalate nemulţumiri ale justiţiabililor faţă de activitatea judecătorilor şi
grefierilor instanţei, însă petiţiile nu au ridicat dubii cu privire la integritatea
personalului, deoarece au vizat aspecte care nu au legătură cu integritatea.
De asemenea, nu au existat în anul 2015 incidente care să pună la îndoială
integritatea vreunei persoane din cadrul instanţei, în sensul că personalul a avut o
conduită corespunzătoare locului de desfăşurare a activităţii, raporturile dintre
persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei şi raporturile dintre
aceste persoane şi terţi desfăşurându-se în mod civilizat.
Integritatea judecătorilor instanţei s-a manifestat nu numai prin conduita de
zi cu zi a acestora, ci este evidenţiată şi de raţionamentele logico-juridice cuprinse
în motivările hotărârilor judecătoreşti, care denotă gândirea independentă şi critică
a judecătorilor instanţei, în contextul în care integritatea sau consistenţa cognitiv-
morală este o componentă indispensabilă pentru un magistrat.
Judecătorii instanţei sunt informaţi prin intermediul Biroului de informare şi
relaţii publice cu privire la soluţiile pronunţate de Secţia pentru judecători a
Consiliului Superior al Magistraturii în acţiunile disciplinare, în vederea menţinerii
unui contact permanent cu standardele de etică profesională.
În anul 2015, nu au fost formulate în spaţiul public acuzaţii cu privire la lipsa
de integritate a vreunui judecător al Judecătoriei sector 5, însă s-a putut remarca o
tendinţă de scădere a încrederii publicului în integritatea sistemului judiciar în
ansamblul său, tocmai ca urmare a unor astfel de acuzaţii aduse de persoane din
sfera vieţii politice, de presă sau de alte persoane care au acces la un public larg,
fiind vorba în special de persoane nemulţumite de anumite hotărâri judecătoreşti.
Prin urmare, deşi astfel de incidente nu vizează în mod direct activitatea
Judecătoriei sector 5 Bucureşti, efectul lor se resimte asupra întregului sistem
judiciar, deoarece sunt de natură să afecteze credinţa publicului că magistraţii nu
sunt supuşi influenţelor.
Page 80
80
Pentru îmbunătăţirea situaţiei create, apreciem că ar fi lipsită de efect orice
măsură singulară luată la nivel de instanţă, fiind necesar ca la nivel central să se
adopte măsuri care, pe de o parte, să limiteze posibilitatea apariţiei derapajelor în
discursul public, iar pe de altă parte să promoveze imaginea unei justiţii
independente şi imparţiale, care se sustrage oricărei influenţe. Printre măsurile din
prima categorie, propunem adoptarea unui cod de conduită pentru jurnalişti şi
pentru oamenii politici în relaţia cu sistemul judiciar, cod care să conţină şi
sancţiuni pentru nerespectare. De asemenea, ar putea constitui o măsură eficientă
sporirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de
apărare a independenţei sau reputaţiei profesionale a magistraţilor, astfel încât
admiterea unei astfel de cereri să nu se concretizeze doar prin emiterea unui
comunicat de presă, ci eventual prin aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare.
CAPITOLUL IV
ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI
COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Aplicarea dreptului Uniunii Europene, respectiv a dreptului european al
drepturilor omului la nivelul instanţei
România a ratificat Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi Protocoalele ei adiţionale prin Legea nr. 30/1994, iar în
temeiul art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, acest act juridic
internaţional face parte din dreptul pozitiv românesc.
Astfel, atât dispoziţiile convenţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a
Drepturilor Omului, au forţă juridică obligatorie, întocmai ca şi o lege internă, având
însă aplicabilitate prioritară şi directă în cazurile în care intră în conflict cu legea
internă.
Page 81
81
De aceea, cunoaşterea jurisprudenţei Curţii este necesară în general pentru
autorităţile naţionale şi în special pentru cele judiciare.
În cadrul Judecătoriei Sectorului 5, accesul la jurisprudenţa Curţii este
asigurat atât prin intermediul internetului, cât şi al intranetului existent la nivelul
instanţei şi prin care se comunică judecătorilor hotărârile pronunţate de C.E.D.O. în
timp real. De asemenea, cu o frecvenţă aproximativ lunară, judecătorii instanţei sunt
informaţi de către Ministerul Afacerilor Externe despre hotărârile CEDO recente din
cauzele contra României, cu relevanţă în activitatea instanţei.
Judecătorii au aplicat în 2015 dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum sunt ele interpretate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în adoptarea unor hotărâri, în mai multe
materii. Astfel, cauzele care au ridicat cel mai des în anul 2015 problema aplicării
jurisprudenţei Curţii Europene au fost contestaţiile la executare formulate de
autorităţile publice, în care s-a ridicat problema dreptului la un proces echitabil în
faza executării silite.
În plus, în anul 2015 au existat în continuare pe rolul instanţei, ca şi în anii
2013 şi 2014, contestaţii la executare formulate cu ocazia executărilor silite ale
personalului din sectorul public (în condiţiile in care s-a dispus prin lege eşalonarea
plăţilor). În aceste cauze, prin valorificarea considerentelor Curţii Europene din
decizia de inadmisibilitate din data de 4 septembrie 2012 pronunţată în cauza
Dumitru şi alţii c. României (cererea nr. 57265/08), s-a apreciat în fiecare caz
concret dacă prin eşalonarea plăţii drepturilor salariale s-a produs sau nu o încălcare
a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, dacă a
fost păstrat un echilibru intre interesele particulare aflate în joc şi interesul general.
Totodată, în plângerile contravenţionale, s-au invocat în mai multe sentinţe
prevederile art. 6 al CEDO, cu privire la garanţiile procesuale în materie penală, în
accepţiunea CEDO a acestei noţiuni. Instanţa a apreciat în conformitate cu
jurisprudenţa Curţii (care se reflectă, de altfel şi în jurisprudenţa Curţii
Constituţionale şi a legislaţiei interne) că faptele contravenţionale intră în domeniul
Page 82
82
penal al art. 6 din CEDO, însă aplicarea principiului prezumţiei de veridicitate a
procesului-verbal în cazul faptelor constatate personal nu este contrară art. 6 din
Convenţie.
În cadrul litigiilor având ca obiect legături personale cu minorul, au fost
aplicate prevederile art. 6 şi 8 din CEDO.
În materie penală, judecătorii instanţei au folosit dispoziţiile Convenţiei şi
jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg în materia măsurilor preventive. Astfel, la
luarea unei măsuri privative de libertate se analizează conformitatea acesteia cu
legea şi existenţa motivelor plauzibile pentru luarea unei asemenea măsuri, este
valorificat dreptul persoanei private de libertate de a fi judecată într-un termen
rezonabil şi de a fi eliberată pe durata procedurii şi, în mod special, faptul că luarea
unei măsuri preventive trebuie să fie o măsură excepţională.
Jurisprudenţa Curţii Europene a fost valorificată şi atunci când s-a ridicat
problema dreptului de acces la justiţie, spre exemplu atunci când au fost formulate
cereri de acordare a ajutorului public judiciar, inclusiv sub forma asistenţei juridice
gratuite din partea unui avocat. De asemenea, s-a ridicat problema accesului la
justiţie, din perspectiva jurisprudenţei Curţii, şi în materia anulării cererii de
chemare în judecată pentru neîndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 194-197
Cod procedură civilă. Astfel, s-a apreciat că instituirea unor reguli procedurale
pentru introducerea unei cereri de chemare în judecată, sub sancţiunea anulării
acesteia, nu este în sine contrară dreptului de acces la instanţă, aspect statuat şi de
Curtea Europeană în cauza Lefter contra României, însă s-a apreciat de la caz la caz
în ce măsură impunerea unei reguli anume într-o anumită speţă concretă reprezintă
sau nu o ingerinţă disproporţionată în exercitarea acestui drept.
În ceea ce priveşte dreptul părţilor la un proces echitabil, acesta este asigurat
în special prin garanţiile oferite de procedura civilă şi de procedura penală internă,
însă este de remarcat efortul judecătorilor instanţei pentru soluţionarea cauzelor într-
un termen rezonabil şi pentru motivarea hotărârilor cu respectarea standardelor
impuse de jurisprudenţa Curţii Europene.
Page 83
83
Aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene în activitatea
judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională.
Regulamentele Uniunii Europene conţin norme de aplicabilitate generală,
având caracter obligatoriu în toate elementele sale componente şi direct aplicabile în
toate statele membre.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale dezvoltării dreptului Uniunii
Europene este efectul direct al acestuia în statele membre.
În materie penală, pentru a putea garanta cetăţenilor un grad ridicat de
protecţie şi pentru a favoriza cooperarea internaţională într-un domeniu complex
precum combaterea criminalităţii, cooperarea între statele membre este mai eficientă
decât acţiunea fiecărui stat membru. De exemplu, mandatul european de arestare
facilitează reţinerea, pe teritoriul altui stat membru, a infractorilor aflaţi în urmărirea
instanţelor române.
În materie civilă, principiile de bază ale cooperării judiciare sunt
recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare şi extrajudiciare şi armonizarea
legislativă în anumite domenii. De asemenea, în acest scop, au fost luate la nivelul
Uniunii Europene măsuri privind: recunoaşterea reciprocă a deciziilor, circulaţia
documentelor judiciare şi extrajudiciare, asigurarea compatibilităţii dispoziţiilor
referitoare la conflictul de legi; cooperare în materie de probe, măsuri privind
armonizarea procedurilor civile sau dezvoltarea mijloacelor alternative de
soluţionare a litigiilor.
Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
Din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare
internaţionale, în cursul anului 2015 au fost înregistrate 7 cauze având ca obiect
„comisie rogatorie internaţională” în materie penală, având ca obiect, în concret:
Page 84
84
notificarea de acte judiciare, audierea unor părţi vătămate sau a unor martori. De
asemenea, s-au înregistrat 32 de cauze având ca obiect „recunoaşterea hotărârilor
penale sau a altor acte judiciare străine” şi 21 de cauze având ca obiect „transfer de
procedură în materie penală”. Au existat situaţii în care s-a dispus de către
judecători citarea părţilor prin solicitare adresată direct autorităţilor judiciare
competente dintr-un alt stat membru UE, măsurile dispuse dovedindu-se a fi
eficiente pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor. De asemenea, au existat situaţii
în care s-au obţinut probe sau înscrisuri tot prin solicitări adresate direct autorităţilor
judiciare competente dintr-un alt stat membru UE.
Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă
În cursul anului 2015, Judecătoria Sectorului 5 a continuat să înregistreze
cereri de comunicare a actelor judiciare si extrajudiciare, precum şi de obţinere a
probelor în materie civilă şi comercială, cereri adresate de autorităţile statelor
membre UE direct Judecătoriei sector 5.
Activitatea instanţei în anul 2015 cu privire la comunicarea actelor judiciare şi
extrajudiciare a fost desfăşurată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în
statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială.
Instanţa a procedat la comunicarea actelor însoţite de formularele din Regulament,
atât în cazul în care instanţa română a fost instanţă solicitată, cât şi în situaţia în care
a fost instanţă solicitantă.
Ca urmare a relaţiei directe create între instanţele statelor membre UE,
Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001 privind cooperarea în domeniul obţinerii de
probe în materie civilă sau comercială a fost utilizat în activitatea instanţei, în
special în litigiile de dreptul familiei. Au existat numeroase solicitări din partea
instanţei române pentru obţinerea de probe în interiorul Uniunii, solicitări care în
cea mai mare parte a cazurilor au fost soluţionate favorabil. Termenul de obţinere a
Page 85
85
probelor prin folosirea Regulamentului este, în medie, de 2-3 luni, aspect de natură
să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Obiectul solicitărilor
adresate de Judecătoria sector 5 autorităţilor corespondente din statele membre a
fost reprezentat, de cele mai multe ori, de obţinerea de informaţii despre starea
materială a unei persoane ori de efectuarea unei anchete sociale. Un factor care a
contribuit la temporizarea procedurii, cu ocazia aplicării Regulamentului, l-a
constituit necesitatea traducerii anumitor documente.
În litigiile de dreptul familiei au mai fost aplicate Regulamentul (CE) nr.
2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti
în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, Regulamentul (UE) nr.
1259/2010 al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare
consolidată în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp şi
Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului privind competenţa, legea aplicabilă,
recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de
întreţinere.
Cu privire la aplicarea directă a dreptului Uniunii, aceasta s-a manifestat,
îndeosebi, în cauzele care au ridicat problema clauzelor abuzive din contractele
încheiate între profesionişti şi consumatori.
CAPITOLUL V
RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI
ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
În anul 2015, raporturile dintre instanţă şi Consiliul Superior al Magistraturii
(CSM) s-au derulat în parametri normali, în sensul că instanţa a răspuns în termen
tuturor solicitărilor Consiliului.
Page 86
86
Cu toate acestea, la nivelul sistemului judiciar există în continuare
numeroase probleme nerezolvate, a căror soluţionare nu este în mod necesar de
aşteptat în anul 2016, când se încheie mandatul celor mai mulţi dintre actualii
membri CSM.
Principala interacţiune dintre instanţă şi Consiliu, definitorie pentru anul
2015, a fost consultarea instanţei cu privire la anumite propuneri ale CSM de
modificare a legilor justiţiei. Consultarea respectivă s-a realizat la nivel naţional şi
s-a soldat cu înaintarea propunerilor de modificare către Ministerul Justiţiei.
Rezultatul consultării a fost, din punctul de vedere al votului judecătoriilor,
preponderent în defavoarea modificărilor legislative propuse de CSM.
În ceea ce priveşte corecta finanţare a sistemului judiciar şi preluarea
bugetului rezultat din taxele judiciare de timbru de către Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, acestea sunt deziderate a căror atingere nu s-a reuşit în anul 2015. De
asemenea, nu s-a remarcat vreo acţiune concretă a Consiliului pentru salarizarea
judecătorilor, creşterea cu 10% a indemnizaţiilor acestora producându-se la
sfârşitul anului 2015 în contextul majorării salariilor la nivelul întregului sistem
bugetar, fără vreo contribuţie din partea CSM.
Deşi în anul 2015 activitatea CSM a fost una susţinută şi derulată în diverse
domenii de interes pentru instanţe şi judecătorii care le compun, totuşi au fost
remarcate următoarele deficienţe ale activităţii respective: lipsa rezultatelor
benefice concrete şi lipsa de coerenţă, adică lipsa unei strategii clare orientate către
reformarea sistemului judiciar.
În materia apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale ale
judecătorilor s-a constatat din nou că simpla emitere de comunicate de presă nu
constituie în sine un instrument util pentru diminuarea derapajelor presei şi
politicului în raporturile cu magistraţii. Prin urmare, se impunea susţinerea unor
modificări legislative în baza cărora afectarea independenţei sau a reputaţiei
profesionale să fie însoţită de sancţiuni disuasive, comunicatele de presă neurmate
Page 87
87
de alte repercusiuni fiind de natură, mai degrabă, să alimenteze noi atacuri la adresa
judecătorilor decât să le descurajeze.
În materia raporturilor CSM cu puterea legislativă şi executivă, s-a remarcat
dorinţa membrilor CSM de a asigura un climat optim pentru comunicare cu
celelalte puteri ale statului. Totuşi, deşi erau aşteptate din partea Consiliului luări
ferme de poziţie cu privire la bugetul sistemului judiciar şi la salarizarea
magistraţilor, acestea nu s-au produs. Aceasta mai ales în condiţiile în care la
începutul anului 2015 se cunoştea că este iminentă intrarea în vigoare a
dispoziţiilor din Codul de procedură civilă conform cărora cercetarea procesului şi
eventual dezbaterile se realizează în camera de consiliu, dispoziţii publicate în
Monitorul Oficial în anul 2010. Or, aplicarea acestor prevederi legale impune
investiţii majore în infrastructura instanţelor, adică alocări bugetare substanţiale
care nu au fost solicitate cu fermitatea aşteptată, preferându-se varianta unei
prorogări a termenului de intrare în vigoare a acestor prevederi.
În ceea ce priveşte evaluarea judecătorilor, a fost parţial reformat sistemul
existent, urmând a se analiza în anul 2016 în ce măsură modalitatea de evaluare
propusă este benefică pentru instanţele judecătoreşti.
Referitor la activitatea Consiliului în materie disciplinară, s-a remarcat că din
cele 42 de cauze cu care Secţia pentru judecători în materie disciplinară a fost
învestită, în 31 dintre acestea s-au aplicat sancţiuni disciplinare, adică un sfert
dintre acţiunile disciplinare s-au dovedit a fi neîntemeiate, ceea ce sporeşte
neîncrederea în activitatea Inspecţiei Judiciare, dar şi ridică necesitatea
reglementării unei răspunderi efective a inspectorilor judiciari pentru prejudiciile
provocate carierei şi imaginii judecătorilor prin acţiuni disciplinare neîntemeiate.
În ceea ce priveşte raporturile dintre instanţă şi Inspecţia Judiciară, instanţa a
răspuns în termen tuturor solicitărilor Inspecţiei, iar rapoartele acestei instituţii nu
au conţinut aspecte negative cu privire la activitatea Judecătoriei Sectorului 5
Bucureşti. Unul dintre judecătorii instanţei a fost sancţionat disciplinar în urma
unei acţiuni disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară.
Page 88
88
Imaginea Inspecţiei Judiciare a fost într-o anumită măsură afectată în anul
2015 prin modalitatea defectuoasă de comunicare cu publicul, care în unele situaţii
a creat convingerea că această instituţie efectuează verificări nu doar cu privire la
conduita judecătorilor, ci şi cu privire la soluţiile pronunţate de aceştia. Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti a atras atenţia asupra acestui aspect, emiţând în acest sens un
comunicat de presă prin care a semnalat necesitatea reglementării relaţiei dintre
Inspecţia Judiciară şi mass-media.
În raporturile instanţei cu Ministerul Justiţiei nu au existat incidente, dar nici
nu a fost observată o implicare deosebită a ministrului justiţiei pentru creşterea
bugetului instanţelor, pentru scăderea volumului de activitate ori pentru salarizarea
judecătorilor.
În ceea ce priveşte raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă Judecătoria
Sectorului 5 Bucureşti şi cu celelalte parchete, acestea s-au derulat în parametri
fireşti, existând o relaţie bazată pe respect reciproc şi profesionalism între
reprezentanţii judecătoriei şi reprezentanţii parchetelor.
Referitor la raporturile instanţei cu avocaţii şi consilierii juridici, trebuie
remarcat că instanţa a manifestat în permanenţă respect şi corectitudine în relaţiile
cu aceste profesii juridice.
În majoritatea cauzelor aflate pe rolul instanţelor, exercitarea calificată a
dreptului la apărare al părţilor s-a realizat cu sprijinul avocaţilor înscrişi în Baroul
Bucureşti.
În anul 2015 nu s-au înregistrat incidente care să vizeze colaborarea cu
avocaţii sau consilierii juridici. Cu toate acestea, s-a putut constata, din solicitările
formulate la Biroul de Informare şi Relaţii Publice, că , uneori , există nemulţumiri
cu privire la modalitatea de funcţionare a instanţei, în special a compartimentelor
auxiliare ale acesteia, dar aceste nemulţumiri au vizat în mod special modalitatea de
reglementare a activităţii instanţei, care nu este oricum în competenţa acesteia, iar
nu exercitarea concretă a activităţii de către un anumit grefier sau judecător. Unele
dintre nemulţumiri au vizat activitatea de legalizare a hotărârilor judecătoreşti, care
Page 89
89
a fost considerată anevoioasă, iar pentru soluţionarea problemei a fost emisă o
decizie de către preşedintele instanţei, prin care a fost instituită o procedură de
legalizare mai rapidă şi mai simplă, care vine în întâmpinarea nevoilor avocaţilor şi
consilierilor juridici, dar şi a părţilor din dosare.
Trebuie remarcat că în anul 2015 niciun judecător şi niciun grefier al
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu a fost cercetat sau sancţionat pentru pretinse
atitudini nedemne faţă de avocaţi sau consilieri juridici. De asemenea, nu au existat
sesizări din partea Judecătoriei cu privire la pretinse atitudini nedemne ale avocaţilor
sau consilierilor juridici faţă de judecători sau grefieri. Prin urmare, se poate afirma
că anul 2015 s-a caracterizat printr-un climat de respect reciproc şi de ordine în
relaţia cu avocaţii şi consilierii juridici.
Referitor la raporturile instanţei cu experţii judiciari, în cele mai multe dintre
dosare s-a remarcat dorinţa experţilor de a contribui la realizarea unui act de justiţie
de calitate, însă au existat şi multe situaţii în care activitatea experţilor judiciari a
condus la prelungirea excesivă a duratei de soluţionare a cauzelor, fie din pricina
întârzierilor nejustificate în întocmirea rapoartelor de expertiză, fie din pricina
întocmirii unor rapoarte de expertiză deficitare (care nu răspund la toate obiectivele
instanţei ori care conţin erori ce conduc la admiterea obiecţiunilor formulate cu
privire la acestea).
În raporturile dintre instanţă şi mass-media nu au existat incidente, deoarece
au fost comunicate presei acele informaţii a căror comunicare este permisă de lege şi
nu au existat articole de presă negative la adresa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
În ceea ce priveşte raporturile cu asociaţiile profesionale şi organismele
internaţionale şi cu societatea civilă, solicitările acestora adresate instanţei, pe
parcursul anului 2015, au vizat, ca şi în anii anteriori, exprimarea unor puncte de
vedere în legătură cu probleme ale sistemului judiciar sau protecţia drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor fizice. Instanţa a răspuns cu promptitudine
acestor solicitări.
Page 90
90
CAPITOLUL VI CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE
ÎNREGISTRATE ŞI VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE
Principalele progrese înregistrate în anul 2015 la nivelul activităţii
desfăşurate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti sunt următoarele:
1. creşterea schemei funcţionale a judecătorilor instanţei şi a gradului de
ocupare efectivă a acesteia;
2. menţinerea operativităţii generale a instanţei la un indicator foarte bun, în
pofida volumului ridicat de cauze nou înregistrate;
3. scăderea numărului de dosare mai vechi de 1 an;
4. scăderea duratei medii necesare pentru începerea procedurii în faza scrisă
a procesului civil;
5. punerea în aplicare a dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă şi Noului
Cod de procedură penală de o manieră care nu a condus la derapaje în
funcţionarea instanţei;
6. menţinerea indicelui general de atacabilitate precum şi a celui de
modificare/casare a hotărârilor în căile de atac în parametri optimi, împrejurări ce
denotă o încredere ridicată a justiţiabililor în actul de justiţie înfăptuit la nivelul
Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi o bună pregătire profesională a
magistraţilor şi grefierilor acestei instanţe;
7. finalizarea procedurii de schimbare a infrastructurii informatice, prin
achiziţionarea de aparate multifuncţionale;
8. continuarea activităţii de defrişare a dosarelor vechi şi de externalizare a
arhivei civile;
Page 91
91
Pe lângă aceste progrese ce au influenţat pozitiv activitatea de ansamblu a
instanţei., trebuie precizat că la sfârşitul anului instanţa se confrunta cu următoarele
grave probleme:
1. menţinerea volumului de activitate, pe parcursul anului 2015, la cote
foarte ridicate; în urma Deciziei Curţii Constituţionale din 17.12.2015 , prin care s-
a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 Cod procedură civilă, se
prognozează menţinerea aceluiaşi nivel sau creşterea lui pe parcursul anului 2016,
împrejurare ce face necesară o nouă majorare a schemelor de personal;
2. schema personalului auxiliar de specialitate necorespunzător adaptată
volumului de muncă înregistrat pe parcursul anului şi complexităţii crescute a
acestuia în contextul intrării în vigoare a noii legislaţii procesuale şi a
modificărilor dispoziţiilor regulamentare;
3. menţinerea unui număr relativ ridicat de hotărâri redactate cu întârziere ;
rezultatul negativ este consecinţa existenţei unui număr mare de dosare soluţionate
în contextul creşterii volumului de activitate al judecătorilor Secţiei civile ; chiar şi
în aceste condiţii , preocuparea judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire
la diminuarea numărului de hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie
esenţială în vederea respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în
componenta duratei optime de soluţionare a cauzei).
4. existenţa unei părţi a arhivei în exteriorul sediului instanţei, într-un
depozit impropriu conservării documentelor pe suport de hârtie (în comuna Tunari,
în afara municipiului Bucureşti), aspect ce mai creează încă nemulţumiri în rândul
justiţiabililor care doresc obţinerea urgentă a unor copii din dosarele mai vechi.
Această situaţie – deşi ar fi trebuit rezolvată încă din anul 2007 - nu a primit încă
nico soluţie, iar riscul deteriorării grave a documentelor vechi aflate în păstrarea
instanţei este iminent.
Page 92
92
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI
DATE STATISTICE
2015 Volumul de activitate pe materii
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul anului
Penal 541 3972 4513 3769 744
Civil 4021 29151 33172 28493 4679
Comercial 1153 977 2130 1043 1087
Total 5715 34100 19815 33305 6510
Durata medie de soluţionare a cauzelor
Materia Durata medie de soluţionare a cauzelor
Civil 3 luni
Penal 2,75 luni
Minori şi familie 6,8 luni
Contencios administrativ şi fiscal 8,7 luni
Confl.de muncă şi litigii de asig.sociale 5 luni
Comercial 6 luni
Volumul de activitate pe materii(civil, penal, minori şi familie, contencios
administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi litigii de asigurări
sociale, comercial)
Anul
Natura
cauzei
Stoc
anteri
or
Intrate
în
cursul
anului
Total Soluţionat
e
Stoc la
sfârşitul
anului
Suspen-
date
2013
Penal 479 3626 4105 3566 539 0
Civil 5786 18884 24670 20939 3731 1222
Minori şi familie 295 1312 1607 1242 365 110
Contencios adm.
şi fiscal
1019 2145 3164 1791 1373 114
Confl.de muncă
şi as.sociale
2 2 4 1 3 0
Comercial 1623 2119 3742 2479 1263 439
Total 9204 28088 37292 30018 7274 1885
2014 Penal 539 4084 4623 4082 541 0
Page 93
93
Civil 3731 27204 30935 28636 2299 1074
Minori şi familie 365 1607 1972 1387 585 101
Contencios adm.
şi fiscal
1373 1881 3254 2118 1136 68
Confl.de muncă
şi as.sociale
3 2 5 4 1 0
Comercial 1263 1142 2405 1252 1153 158
Total 7274 35920 43194 37479 5715 1401
2015 Penal 541 3972 4513 3769 744 3
Civil 2299 25670 27969 24719 3250 982
Minori şi familie 585 1858 2443 1790 653 136
Contencios adm.
şi fiscal
1136 1618 2754 1802 952 26
Confl.de muncă
şi as.sociale
1 5 6 5 1 1
Comercial 1153 977 2130 1220 910 177
Total 5715 34100 39815 33305 6510 1325
Volumul de activitate pe anii 2013, 2014, 2015
Anul Volumul total de
cauze
aflate pe rolul
instanţei
Stoc de dosare
la începutul
anului
Dosare nou
intrate
Număr de cauze
soluţionate
Stoc de dosare
la sfârşitul
anului
civil penal civil penal civil penal civil penal civil penal
2013 33187 4105 8725 479 24462 3626 26452 3566 6735 539
Total 37292 Total 9204 Total 28088 Total 30018 Total 7274
2014 38571 4623 6735 539 31836 4084 33397 4082 5174 541
43194 7274 35920 37479 5715
2015 35302 4513 5174 541 30128 3972 29536 3769 5766 744
Total 39815 Total 5715 Total 34100 Total 33305 Total 6510
Operativitate generală
Anul Procent operativitate
2013 84,78%
2014 89,68%
2015 86,53%
Operativitatea pe judecător
Nr. mediu de
judecători în
anul 2015 care
au lucrat efectiv
Număr total de
şedinţe în anul
2015
Număr total de
complete de
judecată în anul
2015
Total dosare
rulate în anul
2015
Total dosare
soluţionate
în anul 2015
Page 94
94
31 773 773 45897 33305
Notă: dosare rulate: 45897 ; media pe judecător:1480,55
Volumul de activitate pe secţii – anul 2015
Secţia civilă
Stoc de dosare la
începutul anului
Număr dosare
nou intrate
Volumul total de
cauze aflat pe
rolul instanţei
Număr dosare
soluţionate
Stoc de dosare la sfârşitul
anului
5174 30128 35302 29536 5766
Secţia penală
Stoc de dosare la
începutul anului
Număr dosare
nou intrate
Volumul total de
cauze aflat pe
rolul instanţei
Număr dosare
soluţionate
Stoc de dosare la sfârşitul
anului
541 3972 4513 3769 744
Indicatori calitativi în anul 2015, comparativ cu anii 2013 şi 2014
Indici de casare a hotărârilor în apel şi în recurs
Anul Total hot.
pronunţate
Tot.hot.desf./
casate în
căile de atac
Din care
imputabile
Indice de
casare rap.la
admise
imput.şi
neimputabile
Ind.de casare
rap.la admise imputabile
2013 30018 690 94 2,30 0,31
2014 37479 941 102 2,51 0,27
2015 33305 965 101 2,9 0,3
Complete specializate în materie civilă
Litigii privind dreptul familiei şi al persoanei
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Stabilire
paternitate
6 30 36 31 5 86,11
Tăg.paternit. 7 17 24 20 4 83,33
Exerc.aut.părinteşti 86 142 228 169 59 74,12
Div.cu copii 181 392 573 420 153 73,30
Total dreptul
familiei şi al
persoanei
1566 1858 2424 1851 573 80,90
Natura Stoc Intrate în Total(cauze Soluţionate Stoc la Opera-
Page 95
95
cauzei anterior cursul
anului
pe rol) sfârşitul
anului
tivit.
%
Cauze
privind
încuv. exec.
silite
96 417 513 497 16 96,88
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Cauze ce au
ca obiect
acord pers.
juridice
cf.OG
26/2000
18 313 331 301 30 90,94
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total(cauze
pe rol)
Soluţionate Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Cauze ce au
ca obiect
acord pers.
juridice
asoc.prop.
4 75 79 71 8 89,87
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total
(cauze
pe rol)
Soluţio-
nate
Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Cauze
privind
regimul şi
statutul
refugiaţilor
din
România
0 0 0 0 0 0
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total
(cauze
pe rol)
Soluţio-
nate
Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Fond
funciar
22 18 40 22 18 55
Natura
cauzei
Stoc
anterior
Intrate în
cursul
anului
Total
(cauze
pe rol)
Soluţio-
nate
Stoc la
sfârşitul
anului
Opera-
tivit.
%
Investire cu
formulă
executorie
0 18372 18372 17707 665 96,38
Page 96
96
Încărcătura
Nr. mediu
judecători (care
au lucrat efectiv)
Nr.total şedinţe Nr.total
complete
Total dosare
rulate
Total dosare soluţionate
31 773 773 45897 33305
Indicatori calitativi în anul 2015
Total cauze
soluţionate
Total dosare
atacate din care:
Fonduri atacate
(sentinţe şi
încheieri de
şedinţă)
Decizii
pronunţate în
apel
Ponderea atacabilităţii
%
33305 4996 4996 0 15
Indici de casare în apel şi în recurs
Total cauze
soluţionate
Total hotărâri
desfiinţate/
casate în căile de
atac
Din care
imputabile
Indice de casare
raportat la
admise
imputabile şi
neimputabile
Indice de casare raportat
la admise imputabile
33305 965 101 2,9 0,3
Total dosare mai vechi de 1 an la 31.12.2015 = 316 , din care penale: 7; civile: 309
Operativitatea
Indice general de operativitate al instanţei: 86,53
Operativitatea pe secţii specializate:
- secţia civilă – 86,92
- secţia penală – 83,57
Media pe judecător a dosarelor rulate, soluţionate şi a şedinţelor de judecată
Anul Media dosarelor rulate/
judecător
Media dosarelor
soluţionate/
judecător
Media şedinţelor de
judecată/judecător
2013 1870,88 1154,54 33,62
2014 1917,46 1441,5 30,77
2015 1480,55 1074,35 24,94
OPERATIVITATEA PE FIECARE JUDECĂTOR
Page 97
97
ÎN PERIOADA 01.01.2014 – 31.12.2014
ÎN MATERIE PENALĂ
N
r.
cr
t.
Numele şi prenumele
judecătorului
Nr.
total
şedinţe
de
judecat
ă
Nr.
dosare
rulate
Dosare
soluţio-
nate
Operativit
atea (%)
Nr.
hotărâri
redactat
e
Obs.
1 Roşeanu Oana 27 1214 587 48,35 566
2 Andrei Mihaela 16 356 290 81,46 253
3 Apostoliceanu Ecaterina 21 1013 617 60,91 606
4 Grosu Dana 18 1102 674 61,16 669
5 Păstoreanu Mirela 23 1025 553 53,95 545
6 Iugan Andrei 23 891 717 80,47 714
7 Trăilă Alina 17 379 331 87,34 315
TOTAL-PENAL 145 5980 3769 63,03 3668
ÎN MATERIE CIVILĂ
N
r.
cr
t.
Numele şi prenumele
judecătorului
Nr.
total
şedinţe
de
judecat
ă
Nr.
dosare
rulate
Dosare
soluţio-
nate
Operativit
a-tea (%)
Nr.
hotărâri
redactat
e
Obs.
1 Tănase Mihnea 23 1232 1012 82,14 1012
2 Ursan Iulia 23 1479 1176 79,51 1093
3 Murgoci Aurelian 20 1585 1146 72,30 1111
4 Niculescu Ionuţ 37 1661 1187 71,46 1182
5 Cîrstea Adela 21 1576 1206 76,52 1165
6 Limona Claudiu 39 1953 1199 61,39 1136
7 Puiu Ana Maria 22 1675 1279 76,36 1246
8 Pandelescu Mariela 20 1161 725 62,45 546
9 Dumitrescu Cristina 13 696 543 78,02 538
1
0 Finta Fabiola 39 1384 787 56,86 636
Vasilescu Elena 9 571 471 82,49 463
Vlase Antoaneta 22 1470 1158 78,78 1141
Cozma Roxana 23 1536 1201 78,19 1189
Moise Laura 21 1747 1338 76,59 1267
Agachi Daniel 40 1641 1201 73,19 1139
Stoica Daniela 22 1669 1174 70,34 1114
Stătescu Aledandru 22 1581 1165 73,69 1144
Sorescu Valentina 23 2192 1359 62,00 1282
Page 98
98
Pană Alexandra 21 1606 1256 78,21 1256
Pleşanu Olivia 1 47 47 100 47
Todosi Diana 2 41 36 87,80 36
Luchian Rebeca 21 1978 1385 70,02 1332
Slujitoru Iulia 20 1618 1181 72,99 1165
Fleşer Adina 21 1328 1081 81,40 1039
Dragomir Ionuţ 19 1315 1019 77,49 983
Magdaş Alexandra 18 1230 995 80,89 978
Sandu Andreea 29 1628 1155 70,95 1134
Grigore Delia 18 1006 845 84,00 809
David Luigia 10 531 465 87,57 465
Stoicescu Mihnea 9 780 744 95,38 744
TOTAL-CIVIL 628 39917 29536 73,99 28392
TOTAL PENAL+CIVIL 773 45897 33305 72,56 32060
Indicatori de performanta
FOARTE
EFICIENT
EFICIENT SATISFACATOR INEFICIENT
Judecătoria
SECTORULUI 5
BUCUREŞTI
E02, E03, E04 E01
E05
Jud.
sector
5
Foarte
eficient
Eficient Safis-
făcă-
tor
Inefi-
cient
E01 E02 E03 E04 E05
E01 – Rata de soluţionare
Număr dosare
Valoare
indicator
Grad de eficiență
Soluționate Intrate Foarte
eficient Eficient Satisfăcător Ineficient
35193 34100 103,21
Page 99
99
E02 – Vechime dosare în stoc
Număr dosare
Valoare
indicator
Grad de eficiență
În stoc
Din care
mai vechi
de 1,5 ani
Foarte
eficient Eficient Satisfăcător Ineficient
8696 215 2,47%
E03 – Pondere dosare închise într-un an
Total număr dosare
Valoare
indicator
Grad de eficiență
Soluţionate Din care
într-un an
Foarte
eficient Eficient Satisfăcător Ineficient
35193 32329 91,86
E04 – Durata medie de soluţionare
DOSARE
SOLUTIONATE
DURATA MEDIE
SOLUTIONARE GRAD GENERAL DE EFICIENTA
PENAL NON
PENAL
FOARTE
EFICIENT
EFICI-
ENT
SATISFA-
CATOR
INEFIC
IENT
35193 2,68 3,79
P C
E05 – Hotărâri redactate peste termenul legal
DOSARE SOLUTIONATE VALOA
RE
INDICA
TOR
MEDIE
DEPASI
RE
IN ZILE
GRAD GENERAL DE EFICIENTA
PRIN
HOTARARE
DIN CARE
NEREDACT
ATE
IN TERMEN
Foarte
eficient
Efici-
ent
Satisfă-
cător
Inefici-
ent
12723 7535 59,22% 60,74
