Intrebari Electrotehnica

8/19/2019 Intrebari Electrotehnica

1/249

1

Etapele procesului de autorizare

1.Inscrierea la examenul de autorizare2. Acceptarea de catre autoritatea competenta acererii solicitantului de a participa la examen in

calitate de candidat3.Examinarea candidatilor4.Emiterea legitimatiei

1


2/249

2

Inscrierea la examenDocumentele necesare pentru inscrierea la examenul de autorizare sunt:

1. Cererea de autorizare insotita de documentele Informatii

Profesionale, Detaliile privind lucrarile realizate si Pagina deinformatii anexate cererii de autorizare, intocmite conform Anexei1 punctele A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor

2. Copie a actului de identitate;

3. Copii ale certificatelor sau diplomelor care atesta calificarea

profesionala,4. Document care atesta recunoasterea certificatelor sau diplomelorde calificare profesionala pe teritoriul României, emis inconformitate cu prevederile legale pentru persoanele fizice straine;

5. Copia integrala a carnetului de munca, care sa ateste experientaprofesionala in domeniul in care se solicita autorizarea, acolo undeeste cazul;

6. Document care atesta absolvirea unui curs de pregatireteoretica in conformitate cu obligatia precizata la Art. 25) din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor;7. Copia chitantei de achitare a tarifului pentru autorizare

2


3/249

3

Conditii de acceptare la examen:

Acceptarea la examen se face numai in cazul in care suntindeplinite concomitent urmatoarele cerinte:

1. Cererea de autorizare si documentele “InformatiiProfesionale”, “Detaliile privind lucrarile realizate” si “Paginade informatii” sunt intocmite in conformitate cu Anexa 1 pct.

A, B, C si D, din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor

2. Documentatia inclusa in dosar este completa;

3. Candidatul demonstreaza ca are experienta profesionalaminima in domeniul instalatiilor electrice, pentru calificarea

profesionala proprie, in conformitate cu prevederile art. 30, 31si 32 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor

3


4/249

4

Grade si tipuri de autorizare

1. Gradul I – pentru executarea sub coordonarea sau supraveghereaelectricienilor autorizati gradul IIB, IIIB sau IVB a instalatiilor electrice;

2. Gradul IIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putere instalatatehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;

3. Gradul IIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu orice putereinstalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala mai mica de 1kV;

4. Gradul IIIA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putereinstalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;

5. Gradul IIIB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu oriceputere instalata tehnic realizabila si la o tensiune nominala maxima de 20kV;

6. Gradul IVA – pentru proiectarea de instalatii electrice cu orice putereinstalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata

7. Gradul IVB – pentru executarea de lucrari de instalatii electrice cu oriceputere instalata tehnic realizabila si la orice tensiune nominala standardizata;

4


5/249

55


6/249

6

DESFASURAREA EXAMENULUI DE AUTORIZAREA

Anexa 3 – 3.1.1 (12)Examenul constă într-o probă scrisă în limba română,

având unul sau două subiecte: un chestionar tip grilă, denumit încontinuare chestionar, con inând 30 de întrebări, cu câte 3ț

variante de răspuns pentru fiecare întrebare i, după caz, oșaplica ieț numerică, denumită în continuare aplicațienumerică Subiectul pentru gradul I consta intr-un chestionar

Subiectele pentru gradul II constau intr-unchestionar si problema Subiectele pentru gradele III si IV constau intr-unchestionar si o problema, diferite pentru tipurile deautorizare 6


7/249

7


Anexa 3 – 3.1.1 alin13 Chestionarul pentru gradele I si II contine intrebariavand cate un singur raspuns corect

Chestionarul pentru gradele III si IV contineintrebari care pot avea unul sau doua raspunsuricorecte

Anexa 3 – 3.1.2 alin 5 Durata alocata rezolvarii subiectelor:

1.La gradele I si II, examenul dureaza o ora;2.La gradul III, examenul dureaza doua ore;3.La gradul IV, examenul dureaza trei ore;

7


8/249

8


Anexa 3, 3.1.2 alin 7– La notarea chestionarului si problemei se aplica urmatoarele reguli

a)se acorda 0.5 puncte in cazul in care chestionarul estepentru gradul III sau IV si intrebarea are doua varianta deraspuns, iar candidatul a marcat doar una dintre acestea

b)se acorda 1 punct in cazul in care au fost marcate numaivariantele/varianta corecte/corecta de raspuns

c) se acorda 0 puncte in cazurile contrare celor mentionate

mai susd)notarea problemei se realizeaza cu punctaj maxim de 5puncte stabilit dupa urmatoarele criterii: precizarea formulelor de calcul inlocuirea datelor in formulele de calcul

efectuarea calculelor precizarea unitatilor de masura pentru variabileleutilizate

stabilirea rezultatului final, pe baza calculelor8

/


9/249

9

Emiterea legitimatiei

Legitimatiile se emit si se elibereazacandidatilor declarati “admis”, de regula, in ziua si lalocul de desfasurare a examenului


10/249

10

CUNOSTINTE MINIME DE

SPECIALITATEDate si relatii folosite in electrotehnica10


11/249

11

TENSIUNI STANDARDIZATE

11

Valorile standardizate aletensiunilor nominale intrefaze pentru instalatiile detransport si distributie aenergiei electrice:

400 V690 V1000 V

10000 V20000 V110000 V220000 V400000 V750000 V


12/249

12

MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DEMASURA IN SI - 1

Denumirea

marimii

Simbolul

Marimii

Denumire

unitatii in SI

Simbolul

unitatiiCurentul electric I;I Amper A

Sarcina electrica Q Coulomb C

Tensiune U;u Volt VRezistentaelectrica

R;r Ohm Ω

Reactanta X;x Ohm Ω

Impedanta Z;z Ohm Ω

Conductanta G Siemens SSusceptanta B Siemens S

Admitanta Y Siemens S

12


13/249

13

MARIMI ELECTRICE SI UNITATI DEMASURA IN SI - 2

Denumirea

marimii

Simbolul

Marimii

Denumire

unitatii in SI

Simbolul

unitatiiCapacitateelectrica

C Farad F

Energie electrica

activa

Wa Joule; Wattora J; Wh

Energie electricareactiva

Wr Volt-amper-rectiv-ora

Varh

Putere electricaactiva

P Watt W

Putere elctricareactiva

Q Volt-amper-reactiv

Var

Putere electricaaparenta

S Volt-amper VA

Frecventa F Hertz Hz

Factor de putere cosφ Adimensional

Randament Η Adimensional

13


14/249

14

MULTIPLII UNITATILOR DEMASURA

14

Prefix Nr. Care multiplica

unitatea de masura

Exemplificarea

pentru

unitatea Watt

Denumire Simbol

M

ULTIP

LI

Terra T 1000000000000 1012 terrawatt

Giga G 1000000000 109 gigawattMega M 1000000 106 megawatt

Kilo k 1000 103 kilowatt

Hecto h 100 102 kectowatt

Deca da 10 10 decawatt

- - - 1 1 watt


15/249

15

SUBMULTIPLII UNITATILOR DEMASURA

15

Prefix Nr. Care multiplica

unitatea de masura

Exemplificarea

pentru

unitatea Watt

Denumire Simbol

S

UMULT

IPLI

deci d 0,1 10-1 deciwatt

centi c 0,01 10-2 centiwattmili m 0,001 10-3 miliwatt

micro μ 0,000001 10-6 microwatt

nano n 0,000000001 10-9 nanowatt

pico p 0,000000000001 10-12 picowatt


16/249

16

INTREBARI

ELECTROTEHNICA16


17/249

17

CONECTAREA ÎN SERIE ŞI ÎNPARALEL A CONDENSATORILOR

apacită!ile condensatorilor se reduc la conectarea înserie

apacită!ile condensatorilor se adună la conectarea în paralel

17


18/249

18

CONECTAREA IN SERIE

18


19/249

19

CONECTAREA IN PARALEL

19

Ctotal = C1 + C2 + ... + Cn


20/249

2020

25 μF

250 μF

50 μF

1.3 condensatoare având capacitatea "#"00 μ$, %#&0 μ$,3#"00 μ$ legate în paralel, au capacitatea echivalentă:


21/249

21

'egea ( a lui )irchhoff-se refera la nodurile retelei si arata ca: Suma

intensitatilor curentilor electrici care intra intr-un nod de retea esteegal cu suma intensitatilor curentilor care ies din nod. *bservatie: daca numarul de noduri dintr-o retea este +n, prin aplicarea

acestei legi se obtin n-" ecuatii independente

21

'E.('E '/( )(11*$$'E.E2 ( 2 '/( )(11*$$


22/249

22

2 doua lege a lui )irchhoff se refera la ochiurile retelei,fiind o generalizare alegii lui *hm pentru intreg circuitul si arata ca : Suma algebrica atensiunilor electromotoare din orice ochi de retea este egala cu sumaalgebrica a produselor dintre intensitatea curentului si rezistentaelectrica,pentru fiecare ramura a ochiului respectiv.

*bservatie: 2 doua legea lui )irchhoff, pentru o re!ea electrică cu noduri 4i' laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuit electric '-5" ecua!iiindependente

22

'E.('E '/( )(11*$$'E.E2 2 (( 2 '/( )(11*$$


23/249

2323

'5-" ecua!ii distincte

'- 5" ecua!ii distincte

-'5" ecua!ii distincte

% 2 doua legea lui )irchhoff, pentru o re!ea electrică cu noduri 4i ' laturi, ne furnizează, pentru analiza unui circuitelectric:


24/249

2424

limitării curen!ilor descurtcircuit6

cre4terii continuită!ii înalimentare6

reducerii pierderilor deenergie pe linii.

AAR –

anclansarea

automata a

rezervei

3.22 se utilizează în scopul:


25/249

25

ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON

25

n

nn

s

−= "

n1 - este viteza derotatie a campuluimagnetic invartitor alstatorului

n - este viteza derotatie a rotorului


26/249

26

ALUNECAREA MOTORUL ASINCRON

In regim de motor s este cuprinsa intre 0 si 1In regim de generator s < 0In regim de frana electromagnetica s > 1

26


27/249

2727

cuprinse între " si 0

cuprinse între -" si 0

diferite de marimile indicate mai sus

7 2lunecarea s a unui motor asincron are valori:


28/249

28

PUTEREA ÎN CIRCUITELEREZISTIVE ŞI REACTIVE

8ntr-un circuit pur rezistiv, toată puterea se disipă perezistor, iar tensiunea 4i curentul sunt în fază

9 8ntr-un circuit pur reactiv, nu există putere disipată pesarcină, ci, puterea este absorbită 4i reintrodusă alternativ

dinspre 4i înspre sursă urentul 4i tensiunea suntdefazate cu 0 grade 9 8ntr-un circuit mixt, ce con!ine atât elemente rezistive

cât 4i elemente reactive, puterea disipată de sarcină va fimai mare decât puterea reintrodusă în circuit, dar totu4i,o parte din putere se disipă iar o parte este absorbită 4ireintrodusă în circuit de către elementele reactive;ensiunea 4i curentul sunt defazate cu un unghi între 0o -0o 28


29/249

29

CIRCUIT PUR REZISTIV

29

Schema Calcule


30/249

30

CIRCUIT PUR INDUCTIV

30

Schema Calcule

Cutem observa defazaDul dintre tensiune 4i curent, precum 4iforma de undă a puterii, din figura alăturată 8n acest caz, putereavariază alternativ între partea pozitivă şi cea negativă 2cest lucruînseamnă că puterea este alternativ absorbită 4i eliberată din 4i în circuit

0

"%0

:0?3",>0

0arccos@?arccos@

0A0

0A>0A%%

0

A Z

U I

Z

R

Z

j Z

fL X

jX R Z

L

L

===

===

Ω=

Ω+=

Ω===

+=

ϕ

π π


31/249

31

CIRCUIT MIXT

31

Schema Calcule

Fi în acest caz, puterea alternează între partea negativă şicea pozitivă, dar valoarea puterii Gpozitive este mai mare decât ceanegativă u alte cuvinte, o combinaţie serie rezistor-bobină va

consuma mai multă putere decât va introduce înapoi în circuit

0arccos@?arccos@


32/249

32

PUTEREA REA!" REA#T$%! &$APARE'T!

Cuterea disipată de o sarcină, sub formă de rezistor, poartă numele de putere reală Iimbolul matematic: C,unitatea de măsură: Jatt @J?

Cuterea absorbită 4i returnată în circuit datorită proprietă!ilor reactive ale sarcinii, sub formă decondensator sau bobină, poartă numele de puterereactivă Iimbolul matematic: K, unitatea de măsură:Lolt-2mper-eactiv @L2?

Cuterea totală dintr-un circuit de curent alternativ, atâtcea disipată cât 4i cea absorbităMreturnată, poartă numelede putere aparentă Iimbolul matematic: I, unitatea demăsură: Lolt-2mper @L2? 32


33/249

33

C/;EE2 E2'N @C?

33

Cuterea realădisipată, sau consumatădintr-un circuit, poartă

numele de putere reală,unitatea sa de măsurăeste (att-ul, iar simbolulmatematic este GC

RU R I P

%% ==


34/249

34

C/;EE2 E2;(LN @K?

34

Ie 4tie că elementele reactiveprecum bobinele 4i condensatoarele nu disipă putere, dar existen!acăderii de tensiune 4i a curentuluila bornele lor, dă impresia că

acestea ar disipa putere 2ceastăGputere nevăzută poartă numelede putere reactivă, iar unitatea sade măsură este Lolt-2mper-eactiv @L2?, 4i nu Jatt-ul

Iimbolul matematic pentru putereareactivă este K

X U X I Q

%%==


35/249

35

C/;EE2 2C2E;N @I?

35

ombina!ia dintre cele două puteri, cea reactivă 4i cea reală, poartă numele de putereaparentă /nitatea de măsură a

puterii aparente este %olt-Amper @L2?, iar simbolulmatematic este GI

IU Z U Z I S === %%


36/249

36

TRIUNGHIUL PUTERILOR

36

ela!ia dintre cele trei tipuri de putere, reală, reactivă 4iaparentă, poate fi exprimată subformă trigonometrică 2ceastăexprimare este cunoscută sub

numele de Gtriunghiul puterilor $olosind teorema lui Citagora,

putem afla lungimea oricăreilaturi a triunghiului dreptunghic,latură ce reprezintă de fapt

puterea respectivă, dacă 4timGlungimile celorlalte douălaturi, sau o lungime 4iunghiul de fază din circuit

http://localhost/curent-alternativ/bazele-teoriei/fazahttp://localhost/curent-alternativ/bazele-teoriei/faza


37/249

37

FACTORUL DE PUTERE

37

$actorul de puterereprezintă raportul dintre puterea reală 4i putereaaparentă

orectarea factorului de

putere dintr-un circuit poatefi realizată prin conectareaîn paralel a unei reactan!ăopuse fa!ă de reactan!asarcinii Bacă reactan!ăsarcinii este inductivă, ceea

ce este cazul aproape tottimpul, factorul de putere secorectează prin adăugareaunui condensator în paralelcu sarcina


38/249

38

CALCULUL FACTORULUI DE PUTERE

38

Schema Calcule

H,0?"&,7&cos@

H,0%&>,">:

3>&,"":

0 =

===S

P k


39/249

39

IMPORTANŢA FACTORULUI DEPUTERE $actorul de putere este un element foarte important în

proiectarea circuitelor electrice de curent alternativ, deoareceun factor de putere mai mic decât " înseamnă că circuitulrespectiv, sau mai bine spus, conductorii circuitului în cauză,trebuie să conducă mai mult curent decât ar fi necesar dacă

reactan!a circuitului ar fi zero, caz în care, cu un curent maimic, puterea reală distribuită pe sarcină ar fi aceea4i /n curent mai mare înseamnă sec!iuni ale conductorilor mai

mari, ceea ce afectează direct costurile realizării instala!ieielectrice

Bacă circuitul considerat mai sus, ar fi fost pur rezistiv, am fi putut transporta o putere de ">,%& J spre sarcină, cu aceea4ivaloare a curentului de ",7"0 2, 4i nu doar "",3> J, valoarece este disipată în acest moment pe sarcină

Un )actor de putere scăzut se traduce printr-un sistemine)icient de distribuţie al energiei 39


40/249

40

CORECTAREA FACTORULUI DEPUTERE

40

Calcule Schema

::::EEH,03>>,"":

3>&,"":===

S

P k


41/249

41

AVANTAJELE COMPENSARII

u compensarea puterii reactive sistemul poate fi a4aorganizat, că această energie electrică necesară să fie

produsă într-o instala!ie compensatoare în loc să fie pierdută de la re!elele de transport a energiei electrice 8n

felul acesta se pot mic4ora scăderile de tensiune 4i pierderile prin cabluri, se măre4te puterea de ie4ire de latransformatoarele de putere 4i se mic4orează costurile deconsum mare a energiei electrice, plătite de la

consumatorii la companiile de transport al energieielectrice

41


42/249

4242

Icade

u se modifica

reste

& 2tunci când se compensează energia electrica reactiva prin baterii de condensatoare, tensiunea în re!eaua electrica:


43/249

4343

compensarea curentilorcapacitivi

compensarea factoruluide putere

Botari CI(

Bobinele destingere servesc lacompensarea curentilor

capacitivi de punere lapamant din retele electriceaeriene si subterane.

Curentul capacitivexista datorita izolatiilor

imperfectea conductoarelorsi cablurilor.

> Oobinele de stingere din statiile electrice de transformaresunt echipamente pentru:


44/249

4444

rezistenta mare

inductanta mare

inductanta mica

H Oobinele pentru limitarea curentilor de scurtcircuit au:

Masura de limitare avalorilor curentilor descurtcircuit consta in montareain serie pe cele trei faze a unorreactante inductive numite

bobine de reactanta.


45/249

4545

(ntensitatea câmpuluielectric

(nduc!ia electrică

(nduc!ia magnetică

ampul electrostatic estedescris in fiecare punct alsau prin doua marimi fizice:• o mărime fizică vectoriala,intensitatea câmpuluielectric6• o mărime fizică scalara, potential electric @L?

âmpul electrostatic este descris prin:


46/249

4646

numai de magneti permanenti

numai de electromagneti

de magneti permanenti si deelectromagneti

âmpul magnetic poate fi produs:

Un câmp magnetic staticpoate fi generat de un curentelectric constant sau de unmaterial magnetic (magnetpermanent).


47/249

4747

câmpul curen!ilor deconduc!ie

câmpul de induc!ieelectrică

câmpul de induc!iemagnetică

"0 âmpuri fără surse sunt:

Câmpul magneticeste un câmp fara surse.


48/249

4848

direct propor!ionala cusec!iunea conductorului

direct propor!ionala cu pătratulintensită!ii curentului

invers propor!ionala curezisten!a conductorului

"" antitatea de căldură produsă la trecerea curentului electric printr-un conductor este:

t RI Q %=


49/249

4949

aceea4i cu care se încarcă fiecare element component

suma capacită!ilor fiecărui element în parte

egală cu de două ori cantitatea de electricitate cu care seîncarcă fiecare condensator

"% antitatea de electricitate cu care se încarcă o baterie de ncondensatoare montate în serie, fiecare de capacitate , este:


50/249

5050

s#3

s#M3

s#

"3 apacitatea de serviciu s a unei linii electrice aerienesimetrice, având capacită!ile "%#%3#3"# este:

C C C C C S 33"%3"% =++=


51/249

5151

%

M%

"7 apacitatea echivalentă a % condensatoare, fiecare avândcapacitatea , montate în serie este egală cu:


52/249

5252

eliminarea totală a posibilită!ii apari!iei unui scurtcircuitîntre faze6

mic4orarea riscului unor pierderi de gaz izolant6

reducerea cheltuielilor de realizare a instala!iilor

"& apsularea monopolară conduce la :


53/249

5353

aluminiu

cupru

ambele amit aceeasidensitate de curent

"> are dintre materialele electrotehnice admit o densitate decurent mai mare:

Densitatea de curent

maxim admisa :• pentru conductoarelede Cupru 35 A/mmp• pentru conductoarelede Aluminiu 20 A/mmp


54/249

5454

induc!ia electrică # permitivitatea x intensitatea

câmpului electric

induc!ia electrică #intensitatea câmpuluielectricM permitivitate

induc!ia electrică#sarcina xintensitatea câmpuluielectric

"H are dintre rela!iile următoare este adevărată:

E D Aε =


55/249

5555

bobina de compensare

transformatorul

rezistorul

" are element nu se foloseste la reglarea tensiunii în reteleleelectrice:


56/249

5656

%00 Jh

700 Jh

00 Jh

" are este energia consumata de o rezistenta electrica r # "0ohm, prin care trece un curent de % 2 timp de "0 ore:

t RI W %=


57/249

57

MOTOARE ASINCRONE

Pa inile electrice asincrone sunt cele mai utilizateșma ini în ac ionările cu ma ini de curent alternativș ț ș

* caracteristic a ma inilor asincrone este faptul că vitezașde rota ie este pu in diferită de viteza câmpuluiț țînvârtitor, de unde i numele de asincrone Ele potș

func iona în regim de generator @mai pu in răspândit? sauț țde motor ea mai largă utilizare o au ca motoareelectrice @în curent trifazat?, fiind preferate fa ă dețcelelalte tipuri de motoare prin construc ia mai simplăț@deci i mai ieftină?, extinderea re elelor de alimentareș ț

trifazate i prin siguran a în exploatareș ț Potoarele asincrone se folosesc în ac ionările în care seț

cere ca tura ia să nu varieze cu sarcina: ma ini-unelteț șobi nuite, ventilatoare, unele ma ini de ridicat,ș șascensoare, etc.

57


58/249

5858

motoarele de curent continuu

motoarele sincrone

motoarele asincrone

%0 ele mai des utilizate pentru serviciile interne alecentralelor electrice sunt:


59/249

5959

suma algebrică a curen!ilorcare străbat conturul

zero

suma căderilor de tensiunede-a lungul conturului

'egea fluxului magnetic$luxul magnetic printr-osuprafa!ă închisă Σ egal cu

integrala de suprafa!ă a produsului scalar dintreinduc!ia magnetică 4ielementul de suprafa!ă, esteîn fiecare moment nul

%" ircula!ia câmpului magnetic pe un contur închis este egalăcu:


60/249

6060

cuplul util

cuplul de frânare

oscila!ii ale rotorului

%% omponenta simetrică directă produce, în cazul unui motorelectric:

ele 3 sisteme de curenti,direct, invers si omopolar produc campuri magneticediferite: camp invirtitor in

sensul de rotatie al rotorului,camp invirtitor in sensul opusrotatiei rotorului si campalternativ QimobilR.uplul P creat de câmpul

magnetic învârtitor S cuplulelectromagnetic S conform principiului ac!iunii 4ireac!iunii, este egal cu cuplulutil la arborele motorului

LEGEALUICOLUMB


61/249

61

LEGEA LUI COLUMBExperimental s-a constatat că două corpuri electrizate interac!ionează

între ele prin for!e de atrac!ie sau de respingere după cum ele au sarcini

electrice diferite sau au acela4i fel de sarcină electrică

61

Ce baza datelor experimentale, fizicianul harles oulomb a formulatîn anul "H& legea interac!iunii dintre corpurile electrizate:

Între două corpuri punctifore! purtăto"re de s"rcini e#ectrice Q$ %i Q& see'ercită for(e orient"te pe #ini" ce une%tecorpuri#e! de )"#o"re propor(ion"#ă cu produsu# s"rcini#or Q$!Q& %i in)ers propor(ion"#ă cu pătr"tu# dist"n(ei r dintrecorpuri*

%

%" AA

r

QQk + =

G A CO


62/249

62

LEGEA LUI COLUMB

62

Laloarea constantei de proportionalitate k dinlegea lui oulomb depinde de mediul in care se gasesc

sarcinile aflate in interactiune si se poate determina prin masuratori experimentale

%

%" AA r

QQk + =

[ ]%

%A

C

, k

SI

=ε π ⋅⋅

=7

"k

T este o constantă de material

numită permitivitate electricăCermitivitatea electrică are ceamai mică valoare pentru vid:

r ε ε ε ⋅= 0

T0 este permitivitate electrică absolută

Tr este permitivitatea electrică relativă

Permitivitatea electrică relativă aunui mediu oarecare este omarime fizică adimensională.

+

+ "%:0 "0E&,E

"03>

" −⋅=⋅

=π

ε


63/249

6363

Direct proporționalăcu pătratul distanței

Invers proporționalăcu pătratul distanței

Direct proporționalăcu distanța

23.onform 'egii lui oulomb, for!a de atrac!ie sau derepulsie care se exercită între sarcinile electrice este:

%

%" AAr QQk + =


64/249

6464

M

"M@?

%7 onstanta de timp a unui circuit format dintr-un rezistor derezisten!ă înseriat cu un condensator de capacitate , este:

8ntr-un circuit serie,constanta de timp este egalăcu produsul dintre rezisten!a

totală în ohmi 4i capacitatea în$arad:

RC =τ

%& urentul care circula printr-un circuit de curent alternativ


65/249

6565

3",& 2

77 2

&3,7 2

%& urentul care circula printr un circuit de curent alternativ,având rezistenta r # 3 ohm, reactanta de 7 ohm si la bornelecaruia se aplica o tensiune de %%0 L este:

%% X R Z +=

Z

U I =


66/249

6666

cu tensiunea între faze

cu puterile active generate

cu puterile reactive generate

%> urentul din circuitul statoric al unui generator este direct propor!ional:


67/249

6767

;ermice

himice

Be induc!ie

%H urentul electric alternativ poate fi produs numai prinfenomene:

'a baza produceriitem alternative stăfenomenul de induc!ieelectromagnetică otirea

uniformă a unui cadru, formatdintr-un număr de spire, într-un câmp magnetic omogensau rotirea uniformă a unuicâmp magnetic într-o bobină

fixă, permite ob!inerea uneitem alternative

l l i i d l i i


68/249

6868

curent electric de conduc!ie

curent electric de convec!ie

curent electric de deplasare@PaxUell?

Curentul electricprodus ca rezultat al

deplasarii unor corpurimacroscopice incarcate cusarcina electrica poartanumele de curent electricde convectie.

% urentul electric generat prin deplasarea cu viteza v a unuicorp încărcat cu o sarcină electrică se nume4te:

% l d î i i i l


69/249

6969

întodeauna nesinusoidal

întotdeauna sinusoidal

nesinusoidal sau sinusoidal,depinde de naturaelementelor neliniare

Un circuit este liniar dacatoate elementele dincomponenta sa sunt

liniare.Un circuit este neliniarsau parametric daca elcontine cel putin unelement neliniar sauparametric.

% urentul produs într-un circuit care con!ine elementeneliniare 4i care este alimentat cu o tensiune sinusoidală este:

30 l l i li i i i i id l


70/249

7070

mai pu!in deformatdecât tensiunea care

i-a dat na4tere

mult mai deformatdecît tensiunea care i-a dat na4tere

sinusoidal

Deoarece reactanta bobineicorespunzatoare diferitelor armonicieste direct proportional cu rangul

armonicii rezulta ca forma curbei acurentului este mai putin deformatdecât curba tensiunii aplicate.

Bobina în regim deformantîmbunatateste caracterul deformantal circuitului.

30 urentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidalela bornele unei bobine este:

3" l l i li i i i i id l


71/249

7171

mult mai deformatdecât tensiunea care

i-a dat na4tere

sinusoidal

mai pu!in deformatdecât tensiune care i-a dat na4tere

Printre problemele deosebitecare se pun în legtura cu exploatareabateriilor de condensatori, privindsigurana lor în funcionare, un locimportant îl ocupa aceea referitoare la

efectele regimului deformant asupracondensatorilor.Condensatorul constituie un

element deformant de speta a doua,caracterizat prin aceea ca, într-unregim deformant, înrautateste

caracterul deformant al regimului, însensul creterii coeficientului dedistorsiune al curentului în raport cudistorsiunea tensiunii de alimentare.

3" urentul rezultat prin aplicarea unei tensiuni nesinusoidalela bornele unui condensator este:

3% B ă d ă d t d !i î l i


72/249

7272

densitatea de curentscade în păr!ileapropiate ale

conductoarelor

densitatea de curentcre4te în păr!ile maidepărtate ale

conductoarelor

densitatea de curenteste uniformă peambele păr!i aleconductoarelor

3% Bacă două conductoare parcurse de curen!i în acela4i senssunt a4ezate paralel, unul lângă altul:

$ntrebarea se referă la efectul de proximitatecare se manifestă în cazul conductoarelor parcurse de curen!i electrici, apropiate între ele,situa!ie în care unul se află în câmpul celuilalt

Efectul final constă în modificarea densită!ii decurent în aria sec!iunii transversale2cum dacă ne referim la cazul nostru 4i anume:% conductoare parcurse de curen!i de acela4isens, a4ezate paralel unul lângă altul, rezultă:+o densitate de curent diminuată spre laturileapropiate 4i o densitate sporită spre laturiledepărtate ale conductoarelor(poteza se poate verifica în cartea *AparateElectrice+,./ 0ortopan, Editura 1idacticăşi Pedagogică 2ucureşti

33 Baca la un circuit al unei sta!ii de > sau %0 VL care


73/249

7373

scade de ",7" ori

ramane constanta

creste de ",H3 ori

!func!ioneaza cu neutrul izolat apare o punere monofazată netăla pamânt, tensiunea fa!ă de pamânt a celorlalte două faze:

Centru o retea cu neutrul izolat 8n regimde avarie, când una din faze este este

pusă la pământ:• tensiunea dintre faze 4i curen!ii desarcină nu sunt afecta!i6•tensiunea fazelor sănătoase cre4te cu",H3 6•tensiunea pe faza avariată devine zero

@s-a presupus rezisten!a arcului # 0?

37 Bacă o fem E, montată în latura 2O a unei re!ele


74/249

7474

un curent - @minus? (

un curent (

un curent (M%

, ! pasive,produce în latura B a re!elei un curent (, montareafem E în latura B va produce:

3& B ă i t d t i lă t lt ti


75/249

7575

defazată cu 0 degrade în urma

curentului

defazată cu 0 degrade înainteacurentului

în fază cu curentul

3& Bacă printr-un condensator circulă un curent alternativsinusoidal, la bornele sale se produce o cădere de tensiune:

3> B li it il i ti i t l l i t tii l t i d


76/249

7676

2sigurarii unui acces mai comod la aparataD

'imitarii zgomotului in corpul de conexiuni

Evitarii extinderii avariilor

3> Belimitarile prin pereti intre celule unei statii electrice deinterior se utilizeaza in principal in scopul:

3H Bescarcatoarele cu oxid de zinc proteDeaza echipamentele


77/249

7777

supratensiunilor

supracuren!ilor

solicitarilor mecanice

3H Bescarcatoarele cu oxid de zinc proteDeaza echipamenteledin retele împotriva:

3 Biferen!a de poten!ial la bornele a n baterii de


78/249

7878

suma diferen!elor de poten!ial la bornele fiecărui

condensator

diferen!a de poten!ial la bornele fiecărui condensatorîn parte

diferen!a de poten!ial a unuicondensator împăr!ită la n

;ensiunea electricareprezinta diferenta de potential dintre doua puncte ale unui camp

electric

3 Biferen!a de poten!ial la bornele a n baterii decondensatoare montate în serie este egală cu:

%""% - - U −=

3 Bouă func!ii periodice sinusoidale sunt armonice între ele


79/249

7979

raportul perioadelor lor este un număr întreg oarecare

au aceea4i perioadă

raportul perioadelor lor este egal cu "M%

3 Bouă func!ii periodice sinusoidale sunt armonice între eledacă:

70 Bouă sisteme de fazori trifaza!i oarecare, care au vârfuri


80/249

8080

au acele4i componete directe

au acelea4i componente inverse

au acelea4i componente homopolare

comune 4i origini diferite care se descompun în componentesimetrice:


81/249

8181

creste odata cu cresterea frecventei

scade odata cu scaderea tensiunii

scade odata cu cresterea tensiunii

7" Burata de viata a lampilor cu incandescenta:


82/249

82

EFECTUL PELICULAR

Efectul pelicular este fenomenul care apare la trecereaundelor electromagnetice prin medii conductoare 4i carese manifestă prin apari!ia simultană a absorb!iei 4idispersiei undelor care trec prin astfel de medii, având ca

urmare cre4terea densită!ii de curent în straturilesuperficiale Efectul pelicular este baza încălzirii inductive

82


83/249

8383

încălzirea materialelor prin induc!ie

eliminarea dezechilibrelor din re!eaua electrică

eliminarea distordiunilor undelor de curent

7% Efectul pelicular al curentului este utilizat în:

73 Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductor


84/249

8484

unor curen!i simetrici parazi!i indu4i în conductor

unor for!e electromotoare induse datorită varia!ieicurentului

capacită!ii conductorului fa!ă de pământ

73 Efectul pelicular al unui curent care străbate un conductormasiv se datorează:


85/249

8585

este o energie electrică complementară, care serve4te lamagnetizarea bobinaDelor

se poate transforma în energie mecanică

se poate transforma în energie luminoasă

77 Energia electrica reactiva:

7& Energia electromagnetică produsă de curentul i care


86/249

8686

"M% ' i

"M% 'iW%

'i

7& Energia electromagnetică produsă de curentul i care parcurge un circuit care con!ine o inductan!ă ' este egală cu:

7> Energia electrostatică a unui conductor izolat în spa!iu


87/249

8787

"M% X L

X L

% X L

7> Energia electrostatică a unui conductor izolat în spa!iu,încărcat cu o sarcină X 4i aflat la un poten!ial L este egală cu:

- .W AA%"=

7H Energia transmisă de undele electromagnetice cu


88/249

8888

I#E51

I#1xE

I#Ex1

intensitatea câmpului electric E 4i intensitatea câmpuluimagnetic 1 se propagă după un vector:

48.Enunţul"sarcinileelectricenupotficreateşinici


89/249

8989

Legea conservăriienergiei electrice

Legea lui Coulomb

Legea lui Laplace

Legea

conservării

energiei

electrice

Într-un sistemizolat (ce nuschimbă energiesau substanță cumediul exterior),sarcina totală se

conservă.

48. Enunţul sarcinile electrice nu pot fi create şi nicidistruse, ci doar mutate" reprezintă:

7 Enun!ul Zsuma algebrică a for!elor electromotoare dintr-ob l i l l i l l b i


90/249

9090

Crima lege a lui )irchhoff

2 doua lege a lui )irchhoff

'egea Youle -'enz

buclă a unei re!ele electrice este egală cu suma algebrică acăderilor de tensiune din buclăZ reprezintă:

&0 Expresia O x i x l , unde i este intensitatea curentului careăb d d l i l i di l


91/249

9191

o for!ă

o tensiune

o rezisten!ă

/n câmp magnetic realizează ofor!ă asupra unui conductor parcurs de un curent electric cuintensitatea (, datorită interac!iuniidintre câmpul existent 4i câmpulcreat de curentul electric cestrăbate conductorul, numită for!ăelectromagnetică

străbate un conductor de lungime l, situat perpendicular pecâmpul de induc!ie magnetică de mărime O, reprezintă:

/'I'# + =

&" Expresia matematica a legii lui *hm pentru o portiune de


92/249

9292

( # / M

( # /x

( # / -

&" Expresia matematica a legii lui *hm pentru o portiune decircuit este:

&% Extinderea domeniului de masurare la ampermetre se


93/249

9393

rezistente aditionale

shunturi

bobine înseriate

Extinderea domeniului de masurare în cc pânala niveluri de ordinul "07 2 se poate face cuaDutorul sunturilor Baca rezistentaampermentrului este a si (a este curentulnominal, atunci valoarea rezistentei suntului,

s necesar pentru masurarea unui curent (, estedata de relatia:

prealizeaza cu:

"

"S

I

I n

unde

n

R R

=

−=

"

&3 Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se


94/249

9494

shunturi

rezistenteaditionale

condesatoaremontate în paralel

realizeaza cu:

Extinderea domeniului de masurare se faceconectând rezistente aditionale în serie cudispozitivul voltmetrul L, cu tensiuneanominala, /0 si rezistenta interioara, v, esteînseriat cu rezistenta aditionala, a pentru

extinderea domeniului de masurare pâna latensiunea, / 8n acest caz, rezistenta aditionalase poate calcula cu relatia:

0M

?"@

U U n

unde

n R R )"

=

−=

&7 $actorul de atenuare al unui circuit format dintr-un rezistord i t !ă î i t b bi ă d i d t !ă ' li t t


95/249

9595

M'

'M

"

de rezisten!ă înseriat cu o bobină de inductan!ă ', alimentatede o for!ă electromotoare constantă este egal cu:

Centru un circuit serie 'M,constanta de timp @factorul deatenuare? este egală cu raportul

dintre inductan!a totală în1enr[ 4i rezisten!a totală înohmi

R

L=τ

&& $luxul electric total, emis de o sarcină electrică de valoare X


96/249

9696

valoarea numerică %X

valoarea numerică X

valoarea numerică XM%

, X printr-o suprafa!ă închisă care o înconDoară, este egal cu:

&> $olosirea conductoarelor Dumelate în constructia 'E2 are


97/249

9797

reducerea pierderilor

orona

reducereasolicitarilor

mecanice alestalpilor

reducereacuren!ilor descurtcircuit

Efectul orona este o descărcare electrică autonomă, incompletă cese produce la suprafa!a conductorului sub forma unei coroaneluminoase, fiind înso!ită de un zgomot caracteristic 2ceastădescărcare electrică apare atunci când intensitatea cumuli electric lasuprafa!a conductoarelor depă4e4te valoarea critică de %"")LMcm

(nfluen!a descărcării corona se manifestă prin: cre4terea pierderilorde putere 4i energie în re!elele electrice6 scurtarea duratei de via!ă aconductoarelor, armăturilor, clemelor prin corodarea acestora6

producerea de perturba!ii de înaltă frecven!ă, puternice, carederanDează emisiunile radio, ;L etc, precum 4i zgomote acusticeCentru evitarea apari!iei fenomenelor corona este necesar a:•

mării raza conductorului, măsură care însă conduce la dificultă!i demontare 4i în exploatarea liniilor6•folosii conductoarelor Dumelate @fasciculate?, ob!inându-se în felulacesta o mărire a suprafe!ei aparente a grupului de subconductoare 4iscăzând intensitatea câmpului critic la suprafa!a conductorului6aceasta este metoda cea mai eficace, fiind cea mai răspândită

Dca scop principal:

&H $ormula de calcul a frecventei produsa în sistemulelectroenergetic de un generator cu n =rotMmin< si p perechi de


98/249

9898

f #n p M >0

f # >0 n M p

f # >0 p M n

electroenergetic de un generator cu n =rotMmin< si p perechi de poli este:

>0A pn f =

& $ormula e # O l v, unde e este forta electromotoare, O esteinductia magnetica l este lungimea unui conductor v este


99/249

9999

teoremelor Oiot-Iavart

legii inductieielectromagnetice

legii circuitului magnetic

'egea induc iei electromagneticețformulată în "3" de $arada[ esteuna din cele mai importante legiale electromagnetismului

$enomenul numit induc iețelectromagnetică constă în apari iaț@unei? tensiunii electromotoareinduse de un flux magnetic variabilîn timp 2cest fenomen permite

conversia diferitelor forme deenergie în energie electrică

inductia magnetica, l este lungimea unui conductor, v esteviteza de deplasare a acestuia, reprezinta o forma particulara a:

& $or!a care se exercită asupra unui conductor rectiliniu,parcurs de curentul i aflat în câmpul de induc!ie magnetică O


100/249

100100

for!ă electromagnetică@'aplace?

for!ă electrodinamică

for!ă magnetomotoare

parcurs de curentul i, aflat în câmpul de induc!ie magnetică Ose nume4te:

/'I'# + =

>0 $or!a care se exercită între două conductoare străbătute de


101/249

101101

for!ă electrocinetică

for!ă electrodinamică

for!ă magnetomotoare

curen!i electrici se nume4te:

>" $or!a electrodinamică exercitată între două conductoarefiliforme paralele lungi aflate la distan!a r străbătute de câte


102/249

102102

este direct propor!ională cudistan!a r dintre conductoare

este invers propor!ională cudistan!a r dintre conductoare

nu depinde de distan!adintre conductoare

Doi conductori parcurşi decurenţi electrici I1 şi I2,situaţi la distanţa d,interacţionează între ei prinintermediul câmpurilormagnetice create de fiecare.

filiforme, paralele, lungi,aflate la distan!a r, străbătute de câteun curent:

>% $or!a electomotoare de induc!ie care apare într-un circuit


103/249

103103

direct propor!ională cuvaria!ia în timp a fluxului

magnetic

invers propor!ională cuvaria!ia în timp a fluxuluimagnetic

dependentă de modul în careeste produs fluxul magnetic

;ensiuneaelectromotoare indusă într-un circuit este egală cu

viteza de varia!ie a fluxuluimagnetic prin acel circuit

închis, prin varia!ia fluxului magnetic, este:

>3 $or!a $ care se exercită asupra unei sarcini electrice X aflată


104/249

104104

$#EMX

$#XE

$#XME

într-un câmp electric de intensitate E are expresia:

>7 $recven!a unei mărimi periodice este inversul:


105/249

105105

2mplitudinii

Cerioadei

$azei

* frecven!ă de " 1zcorespunde unei perioade derepetare de o secundă Be exemplu,

putem spune că o ciocănitoare care bate cu ciocul în scoar!a unui copacde "0 ori pe secundă produce unsunet cu o frecven!ă de "0 1z

>7 $recven!a unei mărimi periodice este inversul:

0 f

"=

>& $unctionarea contoarelor de inductie are la baz\:


106/249

106106

curentii turbionari

efectul termic alcurentului electric

forta electrostatica

Curentul electric ce intra in locuintatrece printr-o pereche de 'inele' cegenereaza un camp magnetic.Campurile magnetice pot fi createastfel incat sa produca un curentEddy-curent turbionar (fenomen

electric ce apare atunci cand unconductor este expus unui campmagnetic schimbator ca urmare a uneimiscari relative a campului sursa siconductorului sau ca urmare adiverselor modificari in camp de-a

lungul timpului. Acest lucrudetermina un flux circulant deelectroni, sau curent, in corpulconductorului) in discul de aluminiudeterminand rotirea discului la oviteza proportionala cantitatii de

energie consumate.

>& $unctionarea contoarelor de inductie are la baz\:

>> $unctionarea în doua faze a unui transformator trifazat are


107/249

107107

supraîncalzirea acestuia

suprasarcina

reducerea puterii tranzitate

ca efect:

>H $unctionarea în suprasarcin\ a unui transformator


108/249

108108

un regim de avarie

un regim temporar admisibil

un regim inadmisibil

reprezint\:


109/249

109

TRANSFORMATORUL

/n transformator este un dispozitiv construit din douăsau mai multe bobine, una dintre ele alimentată în curentalternativ ce induce o tensiune alternativă în cealaltă

bobină Bacă a doua bobină este conectată la o sarcină,

puterea sursei de tensiune a primei bobine este cuplatăelectromagnetic la sarcina celei de a doua Oobina transformatorului alimentată în curent alternativ

se nume4te înfă4urare primară Oobina ne-alimentată a

transformatorului se nume4te înfă4urare secundară

109

> $unctionarea transformatoarelor electrice are la bază:


110/249

110110

fenomenul inductiei electromagnetice

efectul termic al curentului electric

curentii turbionari

> $unctionarea transformatoarelor electrice are la bază:

> 1enr[ este unitatea de măsură pentru:


111/249

111111

fluxul magnetic

inductan!ă

induc!ia magnetică

> 1enr[ este unitatea de măsură pentru:


112/249

112

REZONANTA

/n condensator 4i o bobină conectate împreună formeazăun circuit oscilator, ce rezonează @oscilează? pe o anumităfrecven!ă 'a această frecven!ă, energia este transferată dela condensator spre bobină 4i invers sub formă de tensiune

4i curent alternativ defazate între ele cu 0o ezonan!a are loc atunci când reactan!a capacitivă este

egală cu reactan!a inductivă

112


113/249

H" 8n cazul circuitelor de curent alternativ, teoremele lui)i hh ff t î t td ti fă t t


114/249

114114

valorile instantanee ale tensiunilor 4i curen!ilor

valorile efective ale tensiunilor 4i curen!ilor

modulele fazorilor asocia!i tensiunilor 4i curen!ilor

)irchhoff sunt întotdeuna satisfăcute pentru:

H% 8n cazul conexiunii în stea la transformator:


115/249

115115

tensiunea de linie este egala cu tensiunea de faza

curentul de linie este egal cu ",H3 x curentul de faza

tensiunea de linie este egala cu ",H3 x tensiunea de faza

H3 8n cazul în care rezultanta unui sistem de fazori @det i d t? t lă


116/249

116116

sistemul nu are componentă simetrică inversă

sistemul nu are componentă simetrică homopolară

sistemul are componentă simetrică inversă

tensiune sau de curent? este nulă:


117/249

H& 8n cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalatie, are loct l f


118/249

118118

creste tensiunea de alimentare a instalatiei

creste impedanta echivalenta a instalatiei

creste curentul de alimentare a instalatiei

urmatorul fenomen:

H> 8n cazul punerii nete la pamânt a fazei I într-o retea de %0VL cu neutrul izolat:


119/249

119119

tensiunea pe fazele si ; ramâne neschimbata , iartensiunea fazei defecte I se apropie de 0

tensiunea pe fazele si ; creste la valoarea tensiunii delinie iar pe faza I se apropie de 0

cresc tensiunile pe fazele si ;, iar pe faza defecta Iramâne neschimbata

VL cu neutrul izolat:

HH 8n cazul scăderii sau întreruperii tensiunii de alimentare,motoarele asincrone se pot opri iar la restabilirea tensiunii:


120/249

120120

ele autopornesc, indiferent de tipul constructiv al rotoruluiîn scurtcircuit

pentru a reporni necesită dispozitiv de pornire

numai motoarele asincrone cu rotor în dublă colivieautopornesc

motoarele asincrone se pot opri, iar la restabilirea tensiunii:

H 8n echipamentul electric, uleiul electroizolant areurmatoarele functii:


121/249

121121

izoleaza partile sub tensiune între ele si fat\ de mas\

stinge arcul electric care apare în întrerupatoare

asigura ungerea mecanismelor de ac!ionare

urmatoarele functii:

H 8n instala!iile de Doasă tensiune, legarea la pamânt esteDustificată:


122/249

122122

din motive economice

pentru diminuarea suprasolicitărilor echipamentelorelectrice

pentru securitatea muncii

Dustificată:

0 8n tubul de portelan al unei sigurante de înalta tensiune,nisipul are rolul:


123/249

123123

de a consolida elementele fuzibile

de a mari puterea de rupere a sigurantei

de a mentine temperatura constanta a sigurantei

nisipul are rolul:

" 8ncălzirea înfă4urărilor statorice ale generatoarelor electriceeste determinată în principal de:


124/249

124124

temperatura mediului ambiant

tensiunea între faze

pierderile Youle-'enz

este determinată în principal de:

% (nductan!a de serviciu @lineica? a unei linii electrice lungieste definită prin:


125/249

125125

(nductanta uniforma raspandita l, definita prin putereareactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

(nductanta uniforma raspandita l, definita prin putereareactivă produsă de un element de linie infinit mic

pierderile Youle disipate într-un element de linie infinit mic

este definită prin:

3 (nductan!a proprie a unei bobine prin care trece un curentde intensitate i este raportul între 4i acest curent:


126/249

126126

fluxul propriu al bobinei

induc!ia magnetică

for!a electromotoare

de intensitate i este raportul între 4i acest curent:

I L Φ=

7 (ntensitatea câmpului electric într-un anumit punct semăsoară prin:


127/249

127127

raportul dintre for!a exercitatăasupra unei sarcini electrice înacel punct 4i mărimea sarcinii

derivata în raport cu spatiul cusemn schimbat a potentialuluiîn acel punct

raportul dintre tensiuneaaplicata unui conductor si

rezistenta acestuia

Intensitateacâmpului electric estenumeric egală cu for!aelectrică ce ac!ioneazăasupra unui corp punctiform încărcat cu osarcină de ", plasat înacel punct al câmpului:

măsoară prin:

& (ntensitatea câmpului magnetic într-un punct exterior unuiconductor rectiliniu străbătut de curentul continuu de


128/249

128128

invers propor!inală cu r

direct propor!ională cu patratul lui r

direct propor!ională cu r

intensitate i, aflat la distan!ă r de conductor :

r

I ,

#

I , 1

π %

AA

==

> 8ntr-o retea cu neutrul legat la pamânt, valoarea cea maimare a intensitatii curentului de scurtcircuit, pentru acelasi


129/249

129129

monofazat

trifazat

bifazat

punct de defect, corespunde, de regul\, defectului:

H 8ntr-un circuit de curent alternativ în care puterea activaabsorbita este 7 VU iar puterea reactiva este de 3 Vvar, factorul


130/249

130130

0

0,H&

7M3

de putere este:

%%cos

Q P P

S P

+==ϕ

8ntr-un circuit electric monofazat cu caracter inductivtensiunea este defazata fata de curent:


131/249

131131

înainte cu 0 degrade

cu zero grade@sunt în faza?

cu 0 de gradeîn urma

tensiunea este defazata fata de curent:

R!3PU'3U TRA'4$T5R$U A252$'E$


132/249

132

252$'E$

132

* bobină complet descărcată secomportă ini!ial precum uncircuit deschis atunci când la bornele sale este aplicată o

tensiune Bupă ce se încarcă,curentul prin ea este maxim, iartensiunea zero, comportamentulfiind asemenea unui scurt-circuit

8ntr-un circuit rezistor-bobină,

curentul bobinei trece de la zerola valoarea maximă, iartensiunea de la valoarea maximăla zero6 ambele variabile au ovaria!ie puternică la început

Circuit L/R simplu

8ntr-un circuit format dintr-un rezistor de rezistenta înserie cu o bobina de inductanta ', în momentul alimentarii de o

d i i /


133/249

133133

curentul creste instantaneu la valoarea /M

curentul nu circula prin acest circuit

curentul aDunge la valoarea /M dupa un timp

sursa de curent continuu cu tensiune /:

0 8ntr-un circuit -' serie de curent altenativ, tensiunea la bornele rezistorului este de "00 L, iar tensiunea la borneleb bi i d H0 L ; i l b l i i l i '


134/249

134134

"H0L

30 L

"%% L

Tensiunea pe rezistenta cutensiunea pe bobina suntdecalate cu 90 de grade. Deaceea adunarea nu se faceliniar, ci asemanator cu

ipotenuza unui triunghidreptunghic.

bobinei este de H0 L ;ensiunea la bornele circuitului -' este:

%%

L R L R U U U +=−

" 8ntr-un circuit serie format dintr-un rezistor de rezisten!ă ,o bobină de inductan!ă ' 4i un condensator de capacitate ,

t l di i it t d f t î t i ii l b d ă


135/249

135135

reactan!a totală a circuitului ] este ^ 0

reactan!a totală a circuitului ] este _0

reactan!a totală a circuitului este #0

curentul din circuit este defazat în urma tensiunii la borne dacă:

% 8ntr-un conductor curentul alternativ are densitatea:


136/249

136136

uniforma

mai mare în centrulconductorului

mai mare la periferiaconductorului

urentul alternativse repartizează neuniformîn sec!iunea conductorului,

densitatea este maximă lasuprafa!a conductorului 4iscade spre axulconductorului 2cestfenomen se nume4te efect pelicular

3 (ntr-un tor @solenoid de formă circulară bobinat?, energiamagnetică produsă de un curent care stăbate bobinaDul torului

t l li tă


137/249

137137

integral în câmpul magnetic din volumul torului

integral în câmpul magnetic din afara torului

"M% din energie este înmagazinată în volumul torului, iar"M% în afara torului

este localizată:

7 (nversa rezisten!ei echivalente a n rezistoare legate în paralel este egală cu:


138/249

138138

suma rezisten!elor celorn rezistoare

suma inverselorrezisten!elor celor n

rezistoare

suma pătratelor

rezisten!elor celor nrezistoare

ne R R R R

"

---

"""

%" +++=

& 'a conectarea unui circuit de linie se recomanda urmatoareordine a manevrelor:


139/249

139139

separatorul delinie, separatorul de bare, intrerupatorul

Ieparatorul de bare,intrerupatorul,

separatorul de linie

separatorul de bare,

separatorul de linie,intrerupatorul

> 'a func!ionarea în gol a unei linii electrice tensiunea lacapat:


140/249

140140

cre4te fa!ă detensiunea la sursă propor!ional cu

pătratul lungimii liniei

scade fa!ă de tensiuneala sursă propor!ional

cu lungimea liniei

nu se modifică

2plicând o tensiune la bornele deintrare ale liniei electrice lungi fără pierderi, culungimea egală cu multiplu impar de sferturi delungimi de undă λ 4i având bornele deschise laie4ire @în gol?, tensiunea de la ie4ire rezultăinfinită

Beoarece rezisten!a în realitate nueste nulă, tensiunea la ie4ire / % este mărginită2pari!ia de supratensiuni în aceste condi!iiconstituie efectul $erranti de tensiune Pai mult, daca nu mai avemreceptorul care cosuma putere reactivainductiva in acest caz este evident ca tensiuneacreste

p


141/249

'a masina sincrona turatia variaza în functie de sarcinaastfel:


142/249

142142

creste când sarcina creste

scade când sarcina scade

ramâne constanta la variatia sarcinii


143/249

"00 'a o masina electrica asincrona turatia variaza:


144/249

144144

cu sarcina

cu frecventa

cu curentul de excitatie

"0" 'a pornirea motoarelor electrice asincrone se urm\reste:


145/249

145145

reducerea vibratiilor rotorului

reducerea curentului electric absorbit de motor

reducerea tensiunii la bornele de alimentare ale motorului

"0% 'a transformatoarele la care comutarea ploturilor se facecu transformatorul în sarcina, comutatorul de ploturi semonteaza:


146/249

146146

pe înfasurarea de tensiune mai mica, deoarece tensiuneaeste mai mica

pe înfasurarea de tensiune mai mare, deoarece curentuleste mai mic

pe oricare dintre înfasurari

monteaza:

"03 'a un transformator cu grupa de conexiuni `0 d-&alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, între neutru sipamânt în regim normal si simetric de functionare avem:


147/249

147147

tensiunea de linie

tensiunea de faza

tensiunea zero

pamânt, în regim normal si simetric de functionare avem:

"07 'egea a %-a a lui )irchhoff pentru un circuit de curentalternativ monofazat inductiv are forma:


148/249

148148

u # i

u# ' diMdt

du#iM dt

"0& 'egea lui oulomb exprim\:


149/249

149149

forta de interactiune dintrecorpuri punctuale încarcate cusarcini electrice

fluxul electric printr-osuprafata sferica

diferenta de potential întredoua puncte

8ntre două corpuri punctiforme, purtătoare desarcini electrice K" 4i K% se

exercită for!e orientate pe liniace une4te corpurile, de valoare propor!ională cu produsulsarcinilor K",K% 4i invers propor!ională cu pătratuldistan!ei r dintre corpuri

"0> 'egea lui *hm pentru o portiune de circuit este valabila:


150/249

150150

doar în curent continuu

doar în curent alternativ

indiferent de natura circuitului

"0H 'egile lui )irchhoff se aplică:


151/249

151151

numai circuitelor liniare

numai circutelor cu elemente neliniare

circuitelor liniare 4i circuitelor neliniare

"0 Părimea adimensională care reprezintă varia!ia pe care osuferă amplitudinea 4i faza undei de tensiune sau curent cândparcurge " Vm de linie @lungă ? se nume4te:


152/249

152152

constanta de propagare a liniei

constanta deatenuare a liniei

constanta dedistorsiune a liniei

* linie electrică a căreilungime este comparabilă culungimea de undă a semnalului senume4te linie electrică lungă

onstanta de propagareeste o marime complexa 2ceastase poate scrie sub forma:`#5Dunde #constanta de atenuare,

#constanta de faza

parcurge " Vm de linie @lungă ? se nume4te:

"0 Părimea caracteristică circuitelor magnetice 4i care esteanaloagă cu rezisten!a circuitelor electrice se nume4te:


153/249

153153

(mpedan!ă

eluctan!ă

Cermean!ă

eluctan!a - *pozi!ia fa!ă de

câmpul magnetic al unui anumitvolum din spa!iu sau al unuimaterial, analog rezisten!eielectrice

""0 Părimea periodică alternativă este o mărime a căreivaloare medie în decursul unei perioade este egală cu:


154/249

154154

"

ero

3H"

""" Părirea cuplului de pornire 4i mic4orarea curentului de pornire la motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se face:


155/249

155155

prin deconectarea 4ireconectarea lor lare!eaua de alimentare

prin utilizareamotoarelor cu rotorul

în dublă colivie

prin utilizarea

motoarelor cu rotorulîn colivie cu bareînalte

BezavantaDele principale ale motoarelorasincrone cu rotorul în scurtcircuit sunt:" S curentul de pornire atinge valori de >-"0ori mai mari decât valoarea curentuluinominal,ceea ce duce la supraîncarcareasurselor de alimentare, în cazul pornirii

motoarelor de putere mare sau în cazul porniriisimultane a unui număr mare de motoare6% S cuplul de pornire al motorului este mai micca cel nominal, ceea ce exclude posibilitateafolosirii lui la mecanismele care necesitacupluri de pornire mari6

3 S motoarele în executie normala nu audispozitive de reglare a turatieiParirea cuplului de pornire si micsorareacurentului de pornire se realizeaza prinîmbunatatirea constructiei rotorului: cu dublacolivie sau cu bare înalte

""% Paterialele feromagnetice au permeabilitatea relativă:


156/249

156156

mai mica decât "

putin mai mare decât "

mult mai mare decât "

Paterialele feromagneticeau valori ale permeabilită!iimagnetice între 7000@ferite? 4i "000000 laferomagnetici speciali@permallo[, mumetal,dinamax?

""3 Petoda transfigurării re!elelor electrice este folosită pentru a:


157/249

157157

reduce pierderile de putere activă în re!ea

simplifică structura re!elelor echivalente pentru a reducevolumul de calcule

diminua consumul specific de material conductor

""7 Piezul magnetic al rotorului unei masini electriceasincrone se relizeaza din tole pentru:


158/249

158158

reducerea curentilor turbionari

reducerea tensiunii electromotoare induse

din motive constructive

""& Potoarele sincrone se utilizează rar pentru antrenareamecanismelor de servicii proprii din centralele electricedeoarece:


159/249

159159

nu permit varia!ia tura!iei în limite largi

excitatoarea cu colector din circuitul acestora este unelement pu!in fiabil

au randament mai mic decât al celorlalte tipuri de motoare

""> ivelul de tensiune în sistem se regleaza prin:


160/249

160160

încarcarea generatoarelor cu putere activa

încarcarea generatoarelor cu putere reactiva

utilizare de compensatoare sincrone

""H * linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie:


161/249

161161

care alimentează un receptorcu impedan!ă egală cuimpedan!a sa caracteristică

func!ionând în scurtcircuit

ca o linie func!ionând în gol

Liniile lungigenereaza o puterereactiva foarte maresi astfel tensiunea lacapat este mare.

"" * linie electrică lungă func!ionând în gol:


162/249

162162

produce puterereactivă

absoarbe puterereactivă

nu produce 4i nu


* particularitate a liniilorelectrice de înaltă tensiune, aeriene,dar în special a 'E, constă în

faptul că susceptan!a capacitivă provoacă o circula!ie de curen!icapacitivi 4i din această cauză linia

poate fi considerată ca un+generator de putere reactivă @K?

"" * linie electrică lungă func!ionând în scurtcircuit:


163/249

163163


produce puterereactivă

nu produce 4i nu


ând linia fără pierderi are bornele de ie4ire în scurtcircuit, /%#0 4i se aplică la intrare otensiune /" atunci (% tinde lainfinit

2pari!ia de supracuren!i înaceste condi!ii constituie efectul$erranti de curent

"%0 * retea electric\ trifazat\ de medie tensiune are neutrultransformatoarelor tratat prin bobina Centru regimul normal defunctionare sa se precizeze efectul bobinei:


164/249

164164

deplasarea neutrului

cresterea curentilor de scurtcircuit

nici un efect


165/249

"%% * sursă de tensiune cu fem E 4i impedan!a interioară poate fi înlocuită printr-o sursă de curent de intensitate Y 4iadmitan!ă interioară `, dacă sunt îndeplinite condi!iile:


166/249

166166

A` # "

Y#`AE

#`

"%3 Ce liniile electrice de înaltă tensiune, unde se preferămontarea transformatoarelor de curent


167/249

167167

între barelecolectoare 4iseparatorul de bare6

între separatorul de bare 4i întreruptor6

între întreruptor 4iseparatorul de linie


168/249

"%& Centru calculul curen!ilor de scurtcircuit într-o re!ea prinmetoda componentelor simetrice, re!eaua inversă se compunedin:


169/249

169169

impedan!e identice cu ale re!elei directe pentru elementestatice

impedan!e diferite de ale re!elei directe pentru ma4inirotative

impedan!e diferite de ale re!elei directe pentru elementestatice

"%> Centru limitarea curen!ilor de scurtcircuit se utilizează bobine:


170/249

170170

înseriate pe circuit,monofazate, fără miez de

fier, răcite cu aer @uscate?, detip interior6

racordate în deriva!ie pe

circuit, monofazate, fărămiez de fier, răcite cu aer@uscate?, de tip interior6

înseriate pe circuit,

monofazate, cu miez de fier,răcite cu ulei, de tip interior6

In conditiile existenteiunei puteri de scurtcircuit mariin retelele electrice se impunelimitarea curentilor descurtcircuit.

Masura de limitare a

valorilor curentilor descurtcircuit consta in montareain serie pe cele trei faze a unorreactante inductive numitebobine de reactanta.

Bobinele de reactanta

se construiesc sub forma unorbobine cu izolatie uscata sau inulei, de regula fara miez de fierpentru a obtine o inductantacat mai constanta.

"%H Centru materialele magnetice, rela!ia dintre induc!iamagnetică 4i intensitatea câmpului magnetic:


171/249

171171

Este liniară

Este o egalitate

Este neliniară

O # μ1nu este liniară, ea depinzând

de intensitatea câmpului 4i destările de magnetizare avuteanterior


172/249

"% Centru o linie electrică care alimentează un receptor ce areimpedan!a egală cu impedan!a caracteristică a liniei, putereaactivă la extremitatea receptoare:


173/249

173173

se nume4te putere caracteristică sau putere naturală

este independentă de lungimea liniei

este independentă de tensiunea liniei

"30 Centru o linie electrică care alimentează un receptor ce areimpedan!a egală cu impedan!a caracteristică a liniei:


174/249

174174

energiile reactive, inductivă 4i capacitivă, se compensează

energia reactivă inductivă este mai mare decât ceacapacitivă

energia reactivă capacitivă este mai mare decât ceainductivă

"3" Cermeabilitatea este o mărime:


175/249

175175

magnetică

electrică

mecanică

8n electromagnetism, permeabilitatea este gradulde magnetizare a unuimaterial care reac!ionează

linear, când este străbătutde un câmp magnetic Cermeabilitatea magneticăeste de obicei reprezentatăde litera greacă, μ . 8n

Iistemul (nterna ional,ț permeabilitatea se masoarain 1Mm

132. Permitivitatea este o mărime:


176/249

176176

Electrică

Magnetică

Chimică

"33 Cierderea de putere activa într-un element de retea@transformator, 'E2, 'E? , la aceeasi putere aparent\vehiculat\, este direct proportional\ cu:


177/249

177177

patratul frecventei

patratul tensiunii retelei

patratul curentului

%3 RI P =∆

"37 Cierderile de putere activ\ si reactiv\ pe o linie electric\,la aceeasi putere aparent\ vehiculat\, sunt invers proportionalecu:


178/249

178178

patratul curentului

patratul tensiunii

patratul puterii active

%

%% A?@

U

RQ P P

+=∆

%

%% A?@

U

X Q P Q

+=∆

"3& Cierderile de putere într-o linie electrică prin care setransportă o putere activă C la un factor de putere # 0,, fa!ă decazul când se transportă aceea4i putere la un factor deputere#0, sunt:


179/249

179179

mai mici

egale

mai mari

putere 0, sunt:

S P =ϕ cos

h t t p : / / m c m

m p

. w o r d

p r e

s s . c o

m /

POTENIALUL ELECTRIC8n câmpul electric generat de un corp punctiform fix, încărcat cu

sarcina Q, se plasează un corp de proba încarcat cu sarcina . Energia


180/249

180180

Q p p p . g poten!ială a sistemului este dată de rela!ia:

r

Q. E p ⋅⋅⋅

⋅=ε π 7

'ucrul mecanic efectuat de camp asupra corpului de proba, dacaacesta s-ar deplasa din acest punct pana la infinit @starea de referinta?, este:

( ) ( )r

Q.

r

Q. L r ⋅⋅⋅

⋅=

−⋅

⋅⋅⋅

=∞→

ε π ε π 70

"

7

"3> Coten!ialul scalar în punctul P este egal cu lucrul mecanicefectuat cu un corp încărcat cu sarcina X pentru:


181/249

181181

2ducerea acestuia de la infinit în punctul P

2ducerea acestuia din punctul P la origine

;ransportul acestuia din punctul P la infinit

"3H Crima lege a lui )irchhoff, pentru o re!ea electrică buclatăcu noduri, ne dă, pentru curen!ii care circulă prin re!ea:


182/249

182182

-" rela!ii distincte

rela!ii distincte

5" rela!ii distincte

"3 Crin adăugarea, pe toate laturile pornind din acela4i nod alunei re!ele buclate, a unor for!e electromotoare @fem? egale 4ila fel orientate fa!ă de nod @teorema lui Lasch[?:


183/249

183183

circula!ia de curen!iexistentă anterior înre!ea nu se modifică

se pot modifica curen!ii

din laturile cu femadăugate

se modifică circula!ia de

curen!i din laturile pecare nu se adaugă fem

;eorema surselor cu actiune nulă@;eorema lui Lasch[?

a)Dacă in toate laturile incidenteintr-un nod al circuitului se

inserează surse ideale de tensiuneidentice si orientate la fel fată denodul comun, se obtine un circuitechivalent cu cel intial. b?Bacă in paralel cu fiecare latură a unei bucle de circuit se adaugă surse ideale de

curent identice si orientate in acelasisens, se obţine un circuit echivalent cucel iniţial

"3 Crincipalele elemente feromagnetice sunt:


184/249

184184

$ierul, nichelul 4icobaltul

$ierul, cuprul, zincul

$ierul, aluminiul,cuprul

Crincipalele metaleferomagnetice:• fierul• cobaltul• nichelul• otelul

"70 Crincipalul avantaD al motoarelor asincrone cu rotorul înscurtcircuit cu simplă colivie îl constituie:


185/249

185185

curentul mic de pornire

pornirea fărădispozitiv de pornire

cuplul de pornirefoarte bun

Potoarele asincrone cu

rotorul în scurtcircuitcu simplă colivie fac

parte din categoriamotoarelor cu pornire

ameliorata

"7" Crincipalul avantaD al motoarelor de curent continuu îlconstituie:


186/249

186186

permit reglarea în limite largia tura!iei

nu necesită între!inere permanentă

nu necesită instala!ii specialede pornire

;ura ia se reglează prințvarierea tensiunii aplicată

motorului până lavaloarea nominală atensiunii, iar tura ii maițmari se ob in prin slăbireațcâmpului de excita ieț

"7% Croducerea dublei puneri la pământ a bobinaDului rotorical unui generator sincron are următoarele efecte negative


187/249

187187

curentul prin circuitulrotoric cre4te foartemult

tensiunile

electromotoare nu maisunt sinusoidale

apar scântei la periilecolectorului

8n cazul simplei puneri la pământa bobinaDului rotoric ageneratorului, prinlocul de defectnu circulă nici un curent întrucât

circuitul de excita!ie este izolatfa!ăde pământ, iar parametriicircuitului rotoric rămânneschimba!i'a o a doua punere la pământ,

por!iunea bobinaDuluirotoric dintre cele două puncte dedefect se găse4te scurtcircuitată

prin pământ

"73 Cuterea electrică reactivă:


188/249

188188

permite definirea limitelor de utilizare ale unui aparatelectric

produce transformarea energiei electrice în energiemecanică

este varia!ia în timp a energiei magnetice 4i electrice

"77 Cuterea nominala a unui motor electric se defineste astfel:


189/249

189189

puterea activ\ absorbit\ de motor de la retea când estealimentat la /n si absoarbe (n

puterea activ\ transmis\ prin intrefierul motorului candeste alimentat la /n si absoarbe (n

puterea mecanic\ debitat\ de motor la arbore când estealimentat la /n si absoarbe (n


190/249

"7> eactanta supratranzitorie a unui motor este:


191/249

191191

direct proportionala cucurentul de pornire

invers proportionala cucurentul de pornire

invers proportionala cu

patratul tensiunii dealimentare

pornire I '

"Z=

"7H egimul deformant este un regim energetic în care:


192/249

192192

undele de curent 4itensiune nu sunt periodice

undele de curent 4i

de tensiune suntambele periodice 4inesinusoidale

undele de curent 4i

tensiune sunt periodice iar una estenesinusoidală

Regimul deformant se datoreazăfuncționării în retelele de curent alternativ aaparatelor deformante si care suntconstituite în general din elementeleneliniare (transformatoarele cu miezurisaturate, instalaiile de redresare, cuptoarelecu arc electrice) din retea.

Chiar daca tensiunileelectromotoare ale generatoarelor dincentrale electrice sunt presupuse sinusoidale,elementele neliniare deformeaza curentii siproduc astfel caderi de tensiune periodicenesinusoidale, de aceea se numesc elementedeformante de circuit. Ca urmare a acestuifapt, în retelele cu elemente neliniaretensiunile de alimentare ale consumatorilor(elemente liniare sau neliniare) suntperiodice nesinusoidale.

"7 eglarea puterii active debitate de generatorul sincron seface variind:


193/249

193193

tensiunea de excitatie

admisia agentului primar la turbina

curentul statoric

"7 eglarea puterii reactive debitate de generatorul sincronse face prin:


194/249

194194

modificarea curentului de excitatie

deschiderea aparatului director al turbinei

deconectarea rezistentei de stingere

"&0 egulatorul automat de tensiune @2;? asigur\:


195/249

195195

deconectarea automat\ a liniilor la suprasarcină

conectarea automată a unui transformator de rezervă

modificarea curentului @tensiunii? de excita!ie lageneratoarele sincrone

"&" elatia între curentii de linie si de faz\ în sisteme cugeneratoare si receptoare conectate în triunghi este:


196/249

196196

curentul de linie este mai mare de ",H3 ori decât curentulde faz\

curentul de linie este egal cu curentul de faz\

curentul de faz\ este mai mare de de ",H3 ori decâtcurentul de linie

"&% eleul termic se foloseste pentru:


197/249

197197

proteDarea motoarelor electrice la scurtcircuit

proteDarea generatoarelor si motoarelor electrice împotrivatemperaturilor înalte

proteDarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor

"&3 ezistenta echivalenta a trei rezistoare ,având fiecarerezistenta de % ohm, montate în serie este:


198/249

198198

& ohm

0>> ohm

> ohm

R R

R R R R

e

e

3

3%"

=

++=

"&7 ezistenta echivalenta a trei rezistoare, având fiecarerezistenta de 3 ohm, montate în paralel, este:


199/249

199199

3 ohm

" ohm

ohm

R R

R R R R

e

e

3"

""""

3%"

=

++=


200/249

"&> ezonan!a se ob!ine într-un circuit electric de curentalternativ dacă:


201/249

201201

reactan!ele inductivă 4i capacitivă în valoare absolută suntegale

reactan!a inductivă este mai mare decât reactan!acapacitivă

reactan!a capacitivă este mai mare decât reactan!ainductivă

"&H olul conservatorului de ulei la transformatoarele de fortaeste:


202/249

202202

de a asigura o suprafata de contact a uleiului cu aerul maimica

de a asigura spatiul necesar dilatarii si contractarii uleiului

de a face posibila umplerea cu ulei a transformatorului

"& olul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe olinie electrica îl are:


203/249

203203

circulatia de putere activa

circulatia de putere reactiva

nici una din cele dou

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	lumi-gliga
View:	362 times
Download:	9 times

Intrebari Electrotehnica

Documents