pll,

I

\

I

l

t

(

t

t

I

{

I

t,

t']"iIII

_r".. "^^-J:-:+&

e Rovenla

ffi.* {F,ologi" din Bucureqti

I-riplomat in I'eolo[ie la-Univ6isitatea din Oxford

!t',l\ili

Interp r etar ea Script ur ei

dupi Origen

Tipogr atia ,,Cozia"a Sf, Episiopii a Rdmnicului Noului Severin

lg2g

\':.:

PreLucrarea aceasta a fost

a!

unde am ptttut auea toutd tihnq Tffiabattn original prin operile biblice ale scriitorilorcregtini dtn primele ueacuri, atdt pentru un

folos exegetic cdt pi linguistic. Arigem mi-aatras prima luare aminte prin prioritatea luiaronologicd tn studiul biblic gi pentru impor-tan{a operilor lui pe acest tdrdm. Am gdsitdeci interesant sd extrag principiile lui calau-zitoare pentru inierpretarea Scriplurei, maiales cd un asetnenea studiu n'a gdsit o tra-tare mai amdnun[itd nici la noi pi nici chiartn [arile cu literatur d biblicd f oarte desuoltatd.Cdt priuegte tnsemnatatea acestui subiect, a-ceastu poate fi tntreudzutd chiar din primulcapitol al acestei lucrari.

Cu manuscrisul gata, am auut apoi noroculaa in calatoria spre [ara unde a predicat Mdn-tuitorul, sa pot trece gi prin locul unde inflo-ria odinioard., ca pi astdzi, mdreala cetate aAlexandriei. Acolo gdndul mi-a tmprospdtattn minte, ca un ecoa priru milenii, marea ac.-

tiuitate pi operd biblicd tntreprinsd de Origenca tahigrafii lui, tn acelap {inut unde tnaintede el iudeul Filon tncercase pentru legea ue-che o interpretare prin alegorie, dupdce tncapi mai tnainte cei gaptezeci dddusera tn tra-ducere ,Septuaginta", cea care auea sa ftetiparnila limbii Noului Testament. Acolo afost

{i

Ir

I

{

r(

I

I

I

I

ii

I

I

I

I

Iill

lt{

C+. h0(ob

,.4 .

# *:?.

Biblioteca 5c.1r $eminarul

4

tnsd un capitol nou, cel care' priuepte ,rme-diul in care a desvoltat Origen opera luibiblic5".

In acel mediu in care culoarea ceruhti tm-preunata cu tntinsul mdrei pi murmurul Ni-lului au adapostit o ciuiitza{ie caracterizataprin o continud sfortare de-a grdi cu diuini-tatea, interpretarea Scripturei a luat o d.irec-{ie speciala: cea alegoric5. Origen tnsugi aadoptat gi sistematizat aceasta metoda. In cechip pi pdnala ce punct a reugit el sd pd-trundd tn spiritul Scripturei prin metada lutproprte, sa ua uedea din acest stttdiu.

AUTORUL

BIBLIOGRA.FIE. Isvorul de seaml pentru aceastdlucrare il formeazd insigi operile lui Origen, Celelaltescrieri menlionate au folosit numai pentru anumitepuncte din subiect,

t. Operylle lui. Origen dup[ colec]ia Migne P, G,vol. XI-XVII, indeosebi vol. XI, XII, XIII, VIV qi XV[.

2. B. IEAPIIAAOI: O Qpr16v46 dr5 6pprlveuciTs ilv rilitovIpagdv xatd, r.ob; dltouE nar6paE xai 6t}aoxri).ouS t4qExx),r1otag x. r. l. (in Ezx).4or aotmil A),i1\eru din Con-stantinopol, anii 1885-1886),

5. Eugbne de Faye: Origdnes (1923) qi Esquisrede la pensde dlOrigdne (1925).

4. Mangenot: art, All*gories bibtiques gi Interpre-talion de tdcriture tn Dictionnaire de la Joi ca-tholique.

5. W. R, Inge: afi,,Alexandrion Theology in ,,Ency-clopedy of Religion ond Ethics".

6. Joh. Geffeken z art. Allegory, acelag volum,

ffiffiffiffiffiffiffi

INTERPRETAREA SCRIPTUREIDUPA ORIGEN

CAPITOLUL L

Opera biblicH a lui Origen gi mediulin care s'a desvoltat.

11. lntroducere, - 2\. Interpretarea Scriplurei inainte deOrigen, la Iudei gi cregtini. - 5). Origen 5i opera Ei biblic5.,{). FIediuI in care desvoltd Origen,interpretarea Scriplurei.

t). Toate. ramurile de Stiintd cultivl mai multca niciodatl invdlimintele istoriei in tratareadiferitelor chestiuni ce intereseazd prezentul,Aceasth simpatie pentru expunerea {storicH. e

atit de accentuat{ in univeriiteli, incit studen-limea se plAnge de-o invadare a istoriei intoate ramurile de specializare, Degi istoriculunei ramuri de cultuiS gtiinlifici poate imbr6cauneori o formi de erudilie pufin p16cut5, tre-buie recunoscut cd nu-i pro$res decit pebazacunoagterii trecutului, Nurnal. acel ce cunoagteincerc5rile trecutului poate nlzui' sd p[geasc5o treaptS. mai sus pe scara viitorului gi a pro-gresului,

6

Nu-i deci de mlrare cd ramurile de culturd.teologici se adapi in deosebi din cuvAntulistoriei, Teolo$ia nu se poate tnfelege dec6tprin prisma istoriei, In teologie, pro5lresul nuse certlficd,, ca in gtiinla empiricd, dupl oscard evolutiv suitoare spre veaeuriie nouinci dupi epoca sau personalitatea care a intru-pat gi trSit preocup5rile religioase mai ald.turide DumnezetT, Totodatd, erorrle religioase aletrecutului pot s[ reinvie sub diferite forme sideci preinfimpinarea lor ne obliga si ne sco-'borim spre isvorul 1or istoric, Deaceia, ramu-rile teologice, chiar cele inafard de sfera isto-ricd propriu zisd, se reaziml toate pe istorie:cea a do$meIor, a sectelort a canoanelor, etc.

Interpretarea Scripturei e leSat5 deasemeneade cunoagterea istoric5. a desvoitlrei ei, cdcicLtirea gi explicarea c6rlilor sfinte este o inde-letnicire tot aga de veche ca gi cregtinismul,trstoricul exeSezei e dbci tot atAt de folositorpentru interpret, precum e istoria dreptuluipentra un iurist, Studiile biblice au luat ina-.devir o a$a desvoltare, incAt orice chestiunepoate fi inf6li9atd cu o- bo$at6 bibliografie mo-dernd. Sunt ins6 pu{ini acei eari iriainte de-afolosi plrerile unui critic modern, oricAt de au-lorizat, sd fi trecut mai intAi prin volurnele giinterpretirile celor vechi, spre a desprinde dinistoricul exegezei, diferitele pdreri gi metodede interpretare, Un asemenea studiu este to-tugi de mare folos interpretului gi poate da ori-cdrui cregtin o lumin[ deosebit6 de felul cumtrebuie si citeasc[ gi sd explice sfAnta Scriptur5.

7

Un mare interes prezTntd, din acest punct devedere Origen gi metoda lui de interpretare,E[ e primul mare interpret gi critic biblic aitotodat5 metoda lui de interpretare e foartediferitE de cea modern[, dar prezintd un sis-tem bine definit, numit alegoric. Acest sistempare ciudat gi aparte fa!6 de timpul nostru,dar acest fapt nu ripegte lui Origen marelemerit de a fi creiat cel dintdi o nou[ ramurEin teologie, cea a studiului biblic, El e primulcare incearcd sI puni acest studiu pe bazelgtiinlifice gi si{ coordoneze intr'un sistem d"lq^interpretare, ceeace il face vrednic de-o amd-lJ \nunfiie cunoagtere, (

21. Citirea g[ interpretarea Scripturei era in-mare cinste at6t la ludei cdt gi la primii creg-tini, Inainte de-a cl6di sistemul sdu propriu,Origen avea deci inaintea lui o bogat[ tradiliede interpretare, Deaceia e nevoie de-a consi-dera contribulia lui in legltur[ cu obiceiul deinterpretare la Iudei gi cregtini, inunte de el.Pe' lAnSS aceasta, va fi nevoie sd analizdm pescurt condiliile mediului ln eare igi desvoit5Origen metoda lui de interpretare, care se des-prinde din operile lui exegletice.'

La ludei, interpretarea Seripturei forma odatorie de primul rind, Dec&nd girul profefii-lor fusese intrerupt 9i cuvAntul lui Dumnezeuincetase de-a se rnai inf[iiga sub litera scris5a unor trimigi inspirafi, Iudaismul se al5.turasetot mai mult de citirea gi interpretarea biblic6,indeosebi a legei qi profelilor, Fariseii 9i Scribiiin genere aveau aceasti datorie gi aritau odeosebitd iscusinfX in a t[lmdci scrierile sfinte,

I

-8Orice Iudeu mai culiivat gi priceput c6uta s6indeplineasc[ aceiagi datorie, dupl puterile lui,c5ci prin citirea gi tdlmdcirea Scripturei folosianu numai viafa moral5 a poporului, dar se dagi un r5spuns la chestiunile cari priveau veni-rea lui, Messia, Deaceia, ingugi MAntuitorul po-runcegte Iudeilor t Cercetali Scripturile, cdci-uoigdndili cd tntrdnsele aueli uia/d uecinicd Si a-celea sunt cari mdrturisesc pentru mine" ({oanq,"), Tot El ii mustrd cd nu cred in persoanaLui, pentrucd nu cred in cele scrise de Moisedespre El (Ioan 5,46-7). De altd parle, Iudeiic[utau sd sprijine tot pe Scriptur6 atacurile lorimpotriva Mantuitorului (Ioan 7,52), dar erausdrobili in incercarea lor de sensul Scriptureipe care insugi Iisus il punea in fala 1or, [5rd9a sE poat[ a-i mat rXspunde impotriv5. {comp.Matei 22, +r-+01,

Iudeii din Palestina gi din r[sdrit inlerpre-tau Scriptura mai mult dup6. sensul literal, pecAnd cei din Alexandria qi Egipt o tllmdciaumai mult in chip alegoric. Acegtia din urmise aflau intr'un mediu pi$An foarte inaintatdin punct de vedere intelectual,, ceeace ii sileasd fie in leg[turd cu filosofia p5gAnd, Din a-ceastd pricind a ndscut in Alexandria tendinfade-a introduce in Scripturi unele idei filosoficep5g6ne qi totodat[ de-a sprijini asemenea ideiIilosofice pe litera Scripturei, Xudeii din Alex-andria clutau astfel sE concilieze prin un sin-cr-etism religios, datele Scripturei

- cu cele ale

filosofiei gi culturei girecegti.- In acest scop in-terpretarea Scripturei in mediul iudaic din A:Iexandria se distinge printr'o metodd olegoricd,

Iudeul Filon este cel mai strSlucil reprezen-tant al acestei metode de interpretare, Se pat*cd aceast[ metodd nu-i inventatd de eI, ci cdar fi fost practicatd qi inainte de el de al1ii,derivAnd probabil dln HaSgada, Filon insd eacela care d5. intre trudei un sistem de inter-pretare alegoric5, Alaturi de sensul literal a1

Scripturei, pe care il recunoagte gi Filon, elg[segte gi un sens spirituol, acel care-i dupEel ,,sufletul Scripturei". lindndu-se de sensulspiritual, Filon a interpretat simbolic Pentateu-hul, unde persoanele sunt alegorizate, Adame de pild5 un simbol al omuhli pimintesc gimuritor ; Cain al egoisrnului, Enoch al ciintei,A/oe al drept[fii gi agteptlrei, Iosef e simbolal in{elepciunei politice, etc, etc. Aga dar, per-soanele din Pentateah ar fi simboale a diferitechipuri Ei particularit5ii ale sufletului omenesc,

Nu numai atAt, dar animalele cagi locur:ile,sirbdtorile gi diferite alte lucruri din Pentateuhau un inteles simbolic dupi Filon. A9a Egip-tul, e simbol al cdrnei gi suferintelor, Chanaanal lucrurilor rele, garpele al poftei, g, a,

In gienere, se poate spune cI Filon admiteaun sens literal gi istoric, dar numai in sub-stan{i, nu in am6nunte, Adam e dupi el cuadevirat primul om, ins5 istoria despre el,despre paradis qi despre arborii din acestandespre garpe, despre cdderea gi alunsarea dinparadis, sunt cea mai mare parte simboa-le aunor idei mai tnolte 1), Dupi Filon deei, sen-

1) De Migrat. Abra. i 450 (dupi studiul lui B' Ieorpli,?'iou opcit. pag. 531-2).

-10-sul alegoric e sufletul Scripturei, pecAnd infe-lesul literal e numai corpul ei,

Alegoria lui Filon nigtea dintr'un motiv a-pologetic.- Din cauza disprefului 6irec fa{d decdr\ile -iudai.ee, el a inceicat s[ ipere Scrip-tara, ale{orizAnd sensul pentru a o face ""*-sibild filosofiei greeegti 1),

Tot o interpretare ale6[oricd a Scripturei a-veau sectele iudai.ce, cea a Terapeul[lor gi ceaa Essenilor. Studiul Scripturei era nrult folositde_ aceste secte, insd o ilegorizau, socotind c6cele spuse sunt doar imaginea (o,ravoca) unui in-leles hscuns,

. Terapeufii erau o sectl iudaici rispAnditdin multe pErfi, dar centrul lor de inilorire seafla tot in Egipt, lAng5 Alexandria, Filon in-sugi ne-a_ ldsat multe amlnunte despre acegtia,pe care le reproduce gi Eusebiu ii istorla bt-sericeascd a l:ut (IL 17,s-23), mat ales cH acestaii consider6 ca fiind cregtini, Chipul lor de-ainterpreta Scriptura ne este desciis pe larg:,,explicarea cdr{ilor sfinte se face ta ei pinJiguri gi olegorii (Dr'6novorarv iv ,ii),.r11optacE)i acegtioomeni socotesc cd legea tntreagd se oseo-mdnd unei uieluitoare, al edrei trup tt Jor-meazd rdndurile scrise, iar suftetut e sensulcel neudzut Si oscuns tn cuoinie (oerp* pev Elervr,l,E pr1d,E Dwrri-ietg, guxiv Dd cby dvarcoxe{puevo,t caig ).6(eoc,id-opawv vonv),,, Ei explicd alegoric, deaarece credcd cuuintele nu sunt decdt figuri Si semne delucruri oscunse ce se descopbrd p'rin alegorie{,,,il,Lr11opo0'rre5, dzrerDf oUprpo),c ,L *1s (,\rq6 iplt\veiag

1) art. Alle$ory in Encycl. of Ethics and Religion [vol. Ip.329J

11 -voltieooow, dnoxexpup.ltLv46 g0oeog, iv SrrovotacE D4loupt6-

urle)" l),Vom vedea cd Origen, el insugi din Alexan-

dria cagi Filon gi Terapeulii, va folosi ceva dinsistemul acesta alegoric in interpretarea Scrip-turei,

La c-regtim, primele inceputuri de explicarea c[rfilor din Vechiul Testament se gdJesc inscrierile Noului Testament, Mdntuitorul insusia l6sat in Evanghelii explicarea mai multorpErfi din V. T. Sfinlii apostoli gi scriitorii N.Testament citeazd, deasemenea gi explied une-ori versete din V. T. Dovezl se pot'g5si pre-tutindeni in Evanghelii, Faptele aposiolilor 9iEpistole, Interpretarea textelor citate din V, T.srmeazd, in genere dupd sensul literal-istoric,Aqa e de pilde interpretarea pe care o faceMAntuitorul Ia legile gi unele porunci din Ie-Sea mozaicd,

_ _ Alteori insi, degi mai rar, interpretarea dinN, T, urmeazd dupE un sens figirat sau ale-goric, mai ales in epistola cdtre Ebrei qr incea cdtre Golaleni.

In biserica cregtin5, explicarea Scripturei a-vea un loc de seam5 in ierviciul divin, dupdcum fusese de fapt obiceiul gi in sina$oSa iu-daic5. DupE citirea unon pericope, in 6is]erice,cineva explica cele citite, acesti puttnd sd iieapostol, episcop, sau chiar gi dintre laici. O-biceiul acesta s'a continuat Ei desvoltat apoi,incAt citirea 9i explicarea rtnor pdrfi din Scrip-tur5, mai ales din N, T,, forma o parte stransle$atd de serviciul litur$ic,---i["px fibn, cttat de Eusebiu in Ist. bis, lI, 17,2oqi IL 17. 10.

1

-12-Astfel, sL lusfin Martirul (t 165 d. Hr.) descrie

rAnduiala serviciului litur$ic care se sdvArgia infiecare Duminec[ gi spune c5 in adunarea cre$-tinilor ,,se citesc memoriile apostolilor sau scri-erile profelilor", prin aceasta trebuie sE in{e-legem pdrli din Noul gi Vechiul Testament.Dupd crlkea unor hsemenea pericope, SL Ius-tin ne spune mai departe cd primul stitdtor(6 rpoeord6), adicd preotul sau episcopul, fXceauprin Sraiu b explicare gi indemn pentru imita-rea acestor lucruri bune 1).

Explicarea Scripturel era deci legatd de pre-dici si fdcea parte in aceasti formi din servi-eiul divin, Insugi sluiitorul bisericei o fdcea, darera in$dduit gi laicilor si vorbeascl spre a ex-plica cuvintele Scripturei.

Primele scrieri cregtine arat[ totodati cdt erade obignuitd cunoagterea gi studiul Scriptureila cregtini, Scrierile apostolice sunt pline decitate din ScripturS, at6.t din Vechiul cdt 9i dinNoul Testament, La fel au continuat apolo{efiigi scriitorii veacului al doilea, ca lustin Mor-lirul, Teofil de Antiohia, Irineu gi ClementAlexandrinul. To\i, acegtia ins6 interpretau gicitau locurile din Scripturd in chip sporadic,fare sd se ocupe de'o interpretare sistematic[,CAt privegte felul de interpretare, primii scrii-tori cregtini urmau in 6lenere sensu[ literal is-toric, dupi pilda din Noul Testament,

Se observd totugi cd interpretarea alegoricldomin5 in unele scrieri, cum e in epistola luiBarnaba gi tn Pti'storul lui Hermo. Deaseme-- lllu"tn t trrtirul t Primo apologie cap. 67 in Migne P, G. vol.VI col. 429.

-13-rtea, - Clement Alexondrinul, primul stAlp algcoalei alexandrine dupd Pante'n, arald. o mareinclinare in scrierile t:ui pentru o interpretarealegoric6 a Scripturei, Clement a incercat lacreqtini, pieeum Filon la Iudei, apropiereaScripturei gi ideilor cregtine de filosofla pd-fdnd, CAnd Clement afirm[ cX in]elegeieaScripturei nu-i cu putia{[ oric5rui om. dincauza adevdrurilor profunde cari se ascund inea gi cari pot fi inlelese numai dupl o lun$6ini{iere, el concepe interpretarea Seripturei -aun fel de atribulie a unor alegi, o indeletni-cire aristocratd intre cregtini 1).

Pdnila Origen, existE deci o lunSd tradiliepentru citirea gi folosirea locurilor din Scrip-turd pentru nevoile sufletegti ale cregtinilor cAtqi pentru apdrarea acestora impotriva atacuri-lor din afard. In genere, cregtinii citau Scrip-tura dupE sensul literal, dar.se vdd gi inclindric_8ft19 o interpretare aleSoricd, Irineu (140-202d, Hr,) arati cel dintdi un interes mai marepentru chestiunile biblice, Dar nici el nu in-cearc[ in scrierile lui sd rezolve chestiunilecari se 1e6i_au de studiul gi textul Scripturei,sp{g a ne da astfel un sistem de interpi elarJ.

3). Origren (cam 185-254d, Hr,) " ""1 dintAi

cregtin care igi ia sarcina unui studiu ail Scrip-turel in chip sistematic. 9i larg. El e primulcare scrie comentarii qi omilii exegetiCe asu-pra cdrtilor sfinte gi totodatl primu[ care simtecX studiul biblic e in leg[ture cu cel al auten-ticitdfii textului , exgezo Ei critica textuald tn-cep principiul lor dela Origen.- I Sl;"-rfa.. Migne P, G. tom, VIII col. 364,

_1,4_

Operile lui exegetice au fost considerabile"t,Timpu] n'a pdstrat tot ceeace a scris el, to-

tuqi poseddrn inci{ o mare parte in original,sau in traducere latind, Studiul biblic l-a in-ceput inci de t6.ndr. Chiar din timpul vielitatdlui siu, martirul Leonido, Origen arita odeosebiti mS.estrie in mi"nuirea Scripturei.

Pentru erudilia gi faima lul,, eL e chemat infruntea gcoalei catehetice din Alexandria, ca ur-mag al dasc5lului sdu Clement, degi Origen nuavea decdt vre-o 18 ani, Aga incepe el la anul202'203 d, Hr, sd strAng6 in jurul acestei gcoalepe intdii sii studenti. Studiul Scripturei juca unrol foarte important in programul lui, aga cdgcoala cateheticX era in acelag timp gi primaschi!6 a unui institut biblic, Origen avea atAtainstruire gi memorie, incAt putea s5. recite pedin afar5, in acelag timp 9i in chip exact, ver'sete din Scripturd gi din autori greci 1), Tot-odat[ a invdfat ebraica pentru a putea citi inoriginal Vechiul Tqstarnent, Poate fi socotit decica primul scriitor cregtin in afar5. de Iudaism,care introduce ebraica in studiul teologic,

AceastE personalitate a continuat studiul bi-blic, tot timpul vieli,ldsind o mullime de operescrise, de-o intindere voluminoas[, EI a scriscgmentarii gi omilii exegetice asupra celormai multe dintre cirfile Vechiului gi NouluiTestament: in Genezd, Exod, Leuitic, Numeri,Deuteronom, Iosuo Naui, Judecdtori, Regi, Iou,Psolmi, Prouerbe, Cdntarea Cdntdrilor, Isaio,

l) ..,quam totam memoriae ita commendauerit, ut locos om-nes- e-f tempore,etiam libris inconsultis,apposite recitaret. (Da-niel Hueti. Origenionorum, Migne P. G, vol. XVII, col. 699).

x5-lereyio,- Pldngeri, Ezechiel Si Osea din V. T,,iar din N, T,: asupra- Evangheliei dup5 Matei,Luco, Ioay,^lqntntg opostolilor Si Epiitolele sf.ap, Pauel. Multe din acestea s'au'p6strat nu-mai in chip fragmentar, sau numai in traducerelatind 1).

Dar Origen are gi meritul de-a simti cel dintAic5. pentru a putea interpreta, trebuie stabilitnintAi autenticitatea textului, In acest scop ain_terprins _el o altl oper[ pe terena! biblic ;

Hexaplq. El voia sd pund in coloane al5turatediversele Texte ale VLchiului Testament, adicioriginalul ebraic, traducerea {reacd a Seotua-gintei- gi Versiunile grecegti ale lui Simma^chus,Theodotius gi Aquilas. Din compararea textelor,cineva putea sI aibd dintr'o vLdere varietitiletextului 9i sd stabileascd astfel forma lui. ir:i-Sinal5, Hexapla servea deci ca un fel de si-qople biblicd, in care se putea urmlri textulde. interpretat gi se intdrij convin6lerea auten-ticitSlii impotriva Iudeilor gi p5gdnilor, In acestch1R,. Origen urmilria u" 'scbp

strAns legat decel al comentariilor lui, ceci cr?tica textulu"i estecel mai" prefios auxiliar al exe{ezei, Se poatefpule deci _ci gi critica textuald tnc:epe ?ot dela prigen, Studiile biblice moderne ne-au obig-nuit cu al5turarea gi compararea textelor, darp.?"W epoca lui Origen, planul gi scopul luidin Hexapla_ apar

"_, o irorralie de-o g;ai:

oas5 intreprinderc, Opera nu s,a plstrat decAt

I

Ir

i\

l, %rt *leclia -Migne, vol. XII, Xm, XN 9i XV[, Eusebiuaratd .cd sunt scrise la Alexandria I 5 vol, in Ioan, plAnOerile lui111",*,1,^ in Genesa 7 .iar la Cesareea r cele in Isaia, Iezeihiel (25Yo,LL eAntarea C-dnldrilor- (30 volume ajunse Ia Eusebiu) Euse\iu :

ffi*:,,"u\porocrc - cr.iitr

Ist. bis. Migne F. C, fX izz.

-t6-in mic6 m5.surd, atit din cauzavolumului preamare cit 9i poate din pricina pulinei utilitalipentru veacurile urmitoare, S'a putut recon-stltul insi destul, incAt sE ne poatl da o ideede ceeace trebuie s[ fi fost in forma ei dintAi.

Ce nevoi au impins 'pe Origen sd. creiezestudiul biblic ca o ramur5 noul in teologiacregtin5 ? Era studiul biblic din opera lui unprodus al chemd.rei l5untricen sau era impusde cerinli dinafard ?

Eugdne de Foye crede cd in ciuda operilorbiblice ale lui Origen, acesta ar Ii numai lasuprafa!5 un exegletn cdci in realitate eI era undo$matician, Exefeza ar fi folosit lui Origennumai ca un vehicul de cunogtinfe in spriiinuldoctrinei ce voia sd desvolte, Origen ar fi maimult un filosof religios decAt un interpret biblic').

Pdrerea aceasta pare indreptElite da.c[ exe-Seza in sine e infeleasi numai ca miilocul princare sd desprindem doctrina Scripturei, Origenera inclinat spre doctrin[ ca orice Srec ai caorice fiu al mediului alexandrin, Totugi, dac5.ar fi sd vorbim in termeni moderni, speciali-tatea activit5fii reliSioase a lui Origen a fostpe tdrAmul bibltc. Mai mult de patru cincimifin operile lui conservate sunt ocupate de co-mentariile gi hexapla 1u1, iar extinderea lor tre-buie s5. fi fost incd gi mai mare faf5 de cele'lalte opere dacE s'ar fi p[strat toate, Pe lAnS5.motivul acesta scos din volumul operilor bib-lice, trebuie adeugat ci peritru acestea el apus atAta studiu mig5los, atAta timp gi pasiune,incAt Origen e exeget intAi de toate, ceeace-- lErgdr" de Faye:Esquisse de lapens6ed'OrigEne p,30qi41.

-!7-nu-l irnpiedicd sd fie totodat6 insemnat gi inaite rarnuri; doctrind, apologetic6 g. a,

a). Studiul Scripturei insfl Jvea si'se desvoltepentru Origen intr'o atmosferi destul de com-plicatS,

Mediul alexandrin ii olerea o metodd alego-ricS^pentru interpretare, trnaintagii sii, Panfen$i Clement Alexandrinul, il invilaserd sd in-ciine-spre aceasti metodd, Deasemenea, ma-rele interpret -iudaic Filo, alexandrin

"ugi Ori-

gen, puse_s_e alegoria ca un sistem de interpre-tare in Vechiul Testament, Chiar Gnosticii,produs lot al speculafiunii alexandrine, nufdceau decdt sd. interpr'eteze Scriptura tot inchip alegorict Herokleon, primul comentator alEvanghelistului Ioan urmaie aceastl metod[ siOrigen avea in fa!5 comentariul lui Herakleonc6nd a scris la r5.ndu-i comentariul s6u in ev,dup4 Ioan_. Chiar gi mentalitatea pXSAnd" eracuprinsd de obiceiul de-a alefiorizaiciierile deseamd t olegoria era o necesitate mentald omediului alexandrin ,), In opunere cu mentali-tatea. contimporan5 care g profund empiric-realistd, .cea din vremea lui- Origen era maiales intelectual-idealist5, Chestiunile religioasegi filosofice erau tratate intr'o atmosferilrrrr.-cendentd gi metafizici, fdr6 multd legituri cudatele experienlei: ,,moins que iamai-s, la pen-

!) P-orfiriu acuzd chiar pe Origen ci a imprumutat metoda ale-gorici de-a interpreta Scripturile din scrierile unor filosofi ,aoa"i.pita(orieni gi stoici (vezi ti Eusebiu r Ist. bis. VI 19.8.) trt""Iu'ri"lSorismului era aga de rispinditd dealtfel qi la pn{dni. i"at ptiiiiingr.edgl.ce poate scoate toate principiile lilosofiei lui din mitul luilsis pi Usiris ; scrierile lui Homer erau deasemenea aleSorizate, Stoiciifolosiau cel mai mult aceastd metodd, (u*, A1l"gorf op. cit. p. 32g).

;ir

lli

i,i.,,

ii

l

tirrll

iir

lri

,i,1,

llillili

lilil

liiliii

ffii'i

flil

lilril

ffl

lillflt1

-18-sde foirmait ses conceptions d'aprds l'obser-ootion des faits" t1. Intr'o asemenea atmosfer6,in care trdia gi Origen, alegoria pErea cel maifiresc dar al talentului gi erudifiei, Vom vedeaindat[ c6 Origen se resimte de aceastd atmos-fer6 in metoda lui de-a interpreta Scripturilein chip alegoric,

Pe langa acest rnotiv, simful lui critic I'afdcut sd ovserve cE loviturile cele mai triii im-potriva cregtinilor veneau tocmai dela acei cariinterpretau locurile din Scripturd in chip lite-ral, In tablra alegoricS, numai unii gnostici eraupericulogi, In tab[ra interpret5rii literale insd seaflau to[i dugmanii cregtinismului ludeii, ere-ticii in frunte ca Marcian qi, pdgdnii in frunteca Celsus. Toti acegtia in atacul lor impotrivalui Christos se puneau pe terenul literal-istoric.

Iudeii gi pigAnii erau aliali in aceiagi metoddde-a socoti pe Mdntuitorul ca pe un simpluom, n5scut ca toli oamenii gi mort prin r5s-tignire, moartea consideratd cea mai ruginoasE,In acest scop, ei folosiau o interpre tare lite-rald, intr'un spirit ralionolisl gi inllturdnd mi-racolul din acfiunile MAntuitorului, Ca probd"cd metoda iudaic5 gi pdgdnd mer$eau mAndin mAni in ceeace privegte mAnuirea textelcrbiblice impotriva cregtinilor, este faptul c5. celmai mare inamic p5gdn, Celsus, pune in guraunui Iudeu toate atacurile gi blasferniile pe cariIe indreaptl impotriva lui Iisus pe terenul-biblic"

Un motiv mai mult de-a face pe Origan sd-icombati pe un alt teren decit iel liteial,

1) EuSr de Faye.. Esquisse p. 23,

ffiffiffiffiffiffiffi

CAPITOLUL II,

Concepfia lui Origen despre ScripturE,il Scriptura c.a inspiralE pf,nH in cea mai micd literH;nimic.l:"P_{}:o", nimic nepotli-vitr

-ci totul armonios. - 2). Canonulcarlilor slinte ; scrierile Noului Testament si daie deso"" -

autorii lor. - 5). ImpErfirea cErfilorSciipt"rei S'--gradul lor de inspirafie.'Rezumat]

1). Origen avea deci toate dura,rile cari secer unui interpret al Scripturei.t u*studiu pa-sionat uJ 9i, o cunogtinl5 enciclopedicd

"r. Li-

meni altul in epoca -lui, o *"riorie prodigi-oasd care ii, da _posibilitatea si se i-oace

"inminte cu textele biblice gi mai presus de toateel poseda acel simf criiic iniscut care simtefinefea atacului dugman gi gtie cum si-l

"o*lbatd.Dar alituri de asemenea darari naturale,

9{4"" se-afla-9i in_fala multor greut[fi. MaiintAi era faptul c[ Iudeii, pagAnii gi gnosticiiisbeau _credinla cregtin5 folosindu-se to"cmai delitera Scripturei pentru a nimici spiritul ei sipentlq a-sprijini r5tlcirile 1or, pe lang[ ataculacestei allante indArjitH 9i eterogend] Origen

I

-24-avea se infrunte gi Sreutatea inceputului, cicinimeni pAn5la el nu incercase sd dea o me-todd de interpretare a Scripturei ln chip sin-tetic gi sE pun5 astfel temelia unor principiicil[uzitoare pentru acel ce se apropie de ci-tirea sfintelor cdrfi.

Cum avea el sd invins6 aceste dificult5li ?

Inainte de-a pE$i pe terenul de luptd impo-triva dugmanilor cregtinismului gi de-a incepeopera lui exegeticE, Origen avea nevoie de-adefini hotdrAt care e conceplia ce trebuie sdavem despre slintele cdrli, Acestea formeazdisvorul intregei credinle cregtine gi totodatdmotivul de disputd cu tofi dugmanii cregtinis-mului, Este prima datorie decl, a oricdrui in-terpret de a-9i face o idee clar5. despre Scrip-tur6, inainte de a-qi fixa o metod5 de inter-pretare, Deaceia clutim si pdtrundem maiinfdi. conceplia lui Origen despre Scripturd.

, Principiul fundamental pe care Origen il re-'petd mereu gi care formeaz1, totodati afirma[ia

dogmaticd a rcliglei cregtine, este ci Scripturae inspiratd. Trebuie s[ fim convingi cd" ,,sfin'tele cdrli nu sunt operile unor oameni, ci eleau fost compuse d-in inspiralio sJdntului duh" 1),

Confinutul Scripturei constitue deci o revelafiedivini acordati de bunl voie oamenilor ca s[indrumeze pagii lor pe c[riri luminoase, Prin-cipiul inspirafiei in compunerea Scripturei for-meazil cheia de pornire a hi, Origen, in con-formitate dealtfel cu toat6 tradilia cregtini 2),

1). Ilept Ag1drv cartea lY t Migne P. G, vol, XI col. 360,Zi. ld.er d.e inspirolie qi reuelalie constitue una din do$mele

fundamentale ale religiei cregtine, Fdrd posibilitatea acestei comu'

Din acest principiu, Origen traSe celelalte corrcluzii care se impun interpretului in mod firesc.Prima urmare a acestui principiu e cE Scrip-tura nu con

-21 -

euora IEtot ceeace ii trebuie pentru mdntuire, El nupoate ins5 sd taie ceva din ScripturE, de pildaceeace nu i-ar conveni sau i s'ar pdrea ne-potrivit cu in{ele$erea. Scriptura e un tot dincare fiit se poate arunca nimic, f5rd a nu mic-gora in aceiag mdsurE descoperirea ce ne estedat5 in ea de Dumnezeu, Oiigen insugi o spu-nei *eu nu cred deci sd fie zadornicd nicimdcar o iotd sau o cirtd din dumnezeestilefnudldturi" sJ.

Prin urmare, fllx poate fi vorba de nepotri-viri in Scriptur5. Ceeace poate sE ni se pardnou6 astfel, nu-i in realitafe decAt o armbniedivinl ce ni se descoperl prin revelafie, Pen-tru a ar5ta in ce chip Scriptura tarmeazl. untot armonios, far5 nepotriviii gi disonante, Ori-Sen o comparS. unui instrument care desi arernulte coarde, poate si dea totugi sunetl ar-monioase pentiu acel ce gtie sI citeascd. in a-devlrul revelatiei

- Duge "o* "burdele diferite ale psaltiriului qi

aie chitarei, cari .au tiecarc un iunet aparte,

are in miin5 clrlile sfinte, acela poseddtezauru| revela\rei, Omul Sisegte deci in eIe,

rriciri intre om qi, Dumnezeu, fidd,cina religiei e nimiciti, Deismulstn{ur a putut cldea in asemenea eroare, eeeace rdpegte acestui

ocord, nimlc-i,€--T

^ ffinu rre tmplrntt.

sistem orice caracter religios,3). Migne P. G. vol, -XIII col. 1413,

-22-par- celui care nu cunoagte muzica gi nu gties[ Ie armonizeze cd sunetele lor sunt in dis-onan!5. ,,tot oga, cei cari nu sunt tnodloli sdasculte armonia lui Dumnezeu din sfinteleScriytturi, socotesc cd e nepotriuire tntre Noulgi Vechiul, sau tntre lege gi profeli, ori tnlreEuanghelii gi celelalte, ori tntre apostol gi E-oongheliet sail chiar tn eo tnsdsi, ori tntreapastolii tnsdSi", dar cel ce a invElat muziealui Dumnezeu qtie ,,cd toatd Scriptura e un in-strument arrnonios Si desdodrSit a! lui Dum-nezeu, reddnd din diferitele sunete it singurdmeladie mdntuitoare, acelor ce ooiesc sd ofnue{e" t).

Nimic deci de prisos in scriptur6, nimic ne-potrivit, totul armonios gi adevdrat, Origen cre-de intr'o inspiralie absolutd a Scripturei, soco-titd de etr pdn[ chiar in cele mai mici amd-nun{imi, pAnd in ultima llterd' Orice literX, c&tde mic6 9i luati la int6mplare, poart5. intipd-rirea inspira{iei gi in fiecare literX, dupi pu-!i"11 ei, sunt intiplrite urmele inlelepciuneilui DumnezeLt i

eni rd,oqy lg$aoelpagip f1 oo,gi.a ro6 Oeo0 @e6zrveuorov

p61,or ro0 tvulvtoE 1p&,p.p,aroe,.. ixrl,ott,o ^tpriprp,au y,atd, rbdvDel6prevov tyvrl $1s oog[aE... 2).

DupXcum se vede din aceste rAnduri, ideialui Origen e cd precum o pastd de ceari saude alte materie moale poate sH fie turnatd informele voiten totastfel, scriptura e o pastd nra-teriald. pe care s'a imprimat infelepiiunea luiDumnezeu prin semnele ce gdsim in literile qi

r).z).

Comenl. in Mat. Migne P. G. vol. XIII col. 832.Selecta in Psalmos, ibid. vol. XII col. 1081.

-23*-con[inutuldeosebitS.

s[intelortdrie i

i&ile general

in forma completi gi des6vArgit5, Din acestprincipiu se trag alte urm[ri in conceplia luidespre Scripturd, in ceeace privegte canonul,impdrfirea si gradul de inspirafie al cErlilorsfinte,

2\. lnkucAt Scriptura nu-i opera unui singurautor gi nici dintr'o singurd epoc5, care e 11-

mita pe care o pune Origen intre cdrfile ins-pirate gi intre cele neinspirate 7 Care e dup[el canonul slintelor c[r]i gi infine aprobe eIideia unor evolufii sau gradafii in inspiralia1or, sau socotegte el ci fiecare carte repre-zint6. deopotrivi aceiag cAtime de spirit divin,intrucAt revelafia ar [i fost acordatl la diferiliscriitori gi in dilerite epoci cu aceiagi inten-sitate ?

Sunt chestiuni Ia cari interpretul e dator s5.

aibi un r5spuns hot[rit pentru a gti precis pece temeiu std metoda lui de interpretare, A-ceasta nu poate fi absolut aceiagi la unul carecrede intr'o gradalie a inspiraliei, socotind c[Dumnezeu a vorbit mai mult prin eutare cartegi rnai pulin prin alta gi Ia altul care primegtecuvAntul Scripturei ca norrnativ gi deopotrivdde divin, indiferent dacd se g[segte in legealui Moise sau in evanghelia lui lisus,

Canonul cdrfilor Scrjpturei era aproape fixatrn epoca lui Origen, deci gi el Ie imparte in

{,I

acest chieL Lfi acest cntp, e

;(

-24cele dou5 pdrfi distincte: Vechiul qi Noul Tes-tament,- G;tJi" canonice ale Vechiului Testament e-rau inafard de discutie inci din epoca Man-tuitorului, Deasemenea recunoasterel canonic5a cdr{ilor Noului Testament era stabilitd incaitaintg..de Origen pentru cea mai mare parte"Dat[ {iind insd epoca timpurie in care a tr5itOrigen, e int_eresint a vedea cum se prezintIla el canonul c5rlitror din Noul Testarient,

Origen menlioneazd, taate cErtile Noului Tes-tament, adicd t cele 4 evanghelll, Fapteie -;;;-tolilor,_ Cele 14 epistole al sf, upo.tol pavel,Epistola lui lacob, cea a lui Iuda, doud ale luiPetru, trei. ale_ lui Ioan Ei Apoc4lipsa. Intreaceste cdfi| eV arati cari rrrrt %"lunoscuteunanim. in _epoca lui de canoniF$Tilffio-""?3b totodatd ,p:..r"_*1ga cari intdmpinau Iaunii laresaq*indglgll lntre acestea din urm5,I :':' vars.vglljlllq'trJteu, rrlLrg aL;es{ea otn urma,

I 9I€q" clteazd. pe urmdtoarele: epistola cdtreI Fbrei,. a. doua i lai Petru, epistoli 2 9i 3 a lui' Ioan, E interesant deci pentru istoria canonului

a. menliona mdrturia_hl, Origen in aceastd pri-vinld, mai ales c[ el dd oarlcari aminunt6 gidespre unii apostoli,

Epistola cdtre Ebrei era recunoscutd gi dei:raintagii-Iui Orige,n a fi fost scrisE de sf, ap.Pavel, Clement Alexandrinul era de plrere cdepistola aceasta a fost scrisi de Pavei in limbaebraicd qi apoi tradusd cu griid de sf. Lucaperrtru Greci, ceeace ar explica aseminarea in*l u acestei epistole cu Faptele apostolilor 1).

Origen se exprima categoril pentiu canonici-l), Eusebiu. Ist. bis. VI. 14, 2,

talea ei, El spune cd ideile (voi;

sf, apostol Pavel, degi face in aceaX

unele tezervei ,,cine e insd cel ce a

1). Ibid: Yl. 25. 14. MJgne2). Vezr Eusebiu: Ist. bis,

-25-

vol. XX col. 584-5'Migne P. G. vol, XX col. 584,

tola, aceasta numai Dumnezeu o Stie cu ode-,rdrat" 1), Cu toati rezerya aceasta, Origen ci-teazd, epistola c5.tre Ebrei printre scrierile sf,

apostol -Pavel, fdr[ cea mai micd tndoiald des-

Dre canonicitatea ei.' Origen face men{iune de ceie dou[ epistoleale Iui Petru, numai cH pentru cea a 2-a ex'primd indoiala unora '), La fel menfioneazd, el'eele trei epistole ale lui Ioan, adeogand cepentru cea a 2-a qi, a 3-a existi unele tndoeli,' In schimb, Ori{en nu arat6. sd fie nici-o in-doiald in timpul sdu asupra epistolei intiia alui Petru, I a lui loan cea a lui luda gi Iacob.Apocalipsa e iarSgi recunoscut5 a fi fost scriside sf. evanghelist gi apostol loan,

Origen int5regte afirmatia despre canonici-tatea cXrlilor Noului Testament cu amdnuntelece gtie despre autorii lor gi despre sf, apostoliin 6!enere, Despre aceqtia, el da in treacdt u-nele informaliuni pe eari le line din tradifie(6:E f1 rag*Eoorq ziepr61e,), privind activitatea misio-narfl qi viala lor dupd imprS.gtierea din Pales-tina, spunAnd cd Tomo a predicat in Par{ia,Andrei im Scilia, Ioan in Asia r5mAnAnd laEfes; Petru a

'predicat Iudeilor din diaspora/in PoE[IGElatia, Bitinia, Capadochia 9i in Asia[iar venind dupd aceia la Roma, a fost cruci-ficat cu capul in jos ; Pauel a predicat Evan-

wg

ela ,

{'a\

26_ghelia din Ierusalim. pand in lliria gi a fostmartlcizat sub Nero 1).

-

, Despre lacob y lula, cei ce poart{ numelede. fra{i pi. Iui ii.os qi ,irri uotorii a cAte_oe.pistol;, Origen spune' "a lacob:;;i; ;a;;":

fionat in epistola c6tre Galateni si """lus-"u

L"tcare era numit ,,cel drept,, qi despre "rr" l.-torisegte losef Flaviq irr cele )O

"ary J" f"ldespre arheologia iudaica ;- 1", f"ar;E;t"l; il;racoD, este cel c? ,.o scrrs o epistold de puline

uersuri {il,q6ortyav), fnsd ptind'de cuuintele oi_guroose ale graliei ceregti* 21.

ln homilia VII-a in_ cartea lui losua lr{aui,pdstrat[ numai in traducere 1atin6, O*ig"" *;jprimh.lapidar cirfile canonice uf" f.f-oul."i T;-tament $i pe autorii lar t

,,Veniens uero Dominus noster Jesus Chris-,tu?, cujus ille prior fitius Naue aesigniiOit,,aCuentum, mittit sacerdotes apostolos s.ros,,portantes tubos, ductiles, proedicatiori; ;;;-,rtificant coelesternque doctrinam. Saceraoiiti-tubo primus in Euongelio sao Matthalus,,increpuit Marcus quoque, Lucas et Ioannes-:3ig singwlis tubis sacerdolalibus eecinerttnt.,,Fetrus etiam duabus upistoiaiii suarum Der_,,sonot tubis, Iacobus guaque el ludas . iaiit,nihilominus odhoc et loannes tuba cunere per,,Elpistolos suas et Apocotypsii, et Lucos a_,,p,os/olorurn ge.sta desbribei{.- Niorssime auten,,,:!,n--,y?r,n:", (e vorba de_sf, ap, pavelJ, qui,,atxr[: ,,pttto autem nos Deus nouissim'os'a_,,pos{olos ostendit,, (I Corint. IV 9j ;i i"";r;-

\). ,a,t*: In Genesim Migne vol. XII col. 92.2), Origen: Coment i" lui"t."liig"""""f.^Xfji' col. 877.

-27 -,,tuordecim epislolarum $uarum Julminons tu-

,,bis, muros Jericho et omnes idolatriae ma',,chinas et philosophorum dogmata usque od,,fundomenta dejecit" r)," Nimic deci mai clar in concepfia lui Origen

despre canonul gi autorii clrlilor din N, Tes-tarnent ; sf; ap, Pavel are L4 epistole (quotuor'clecim) deci gi pe cea citre Ebrei; sf, apostolIoan a scris evan$helia, o,epistolele sale" 9iApocalipsa; Petru are doui epistole, I-uca ar"iiu o Lvanghelie 9i Faptele apostolilor i pri-rnul evanghelist e Matei, iar Iacob gi tr9da aucite-o sciiere, Origen nu impdrtSgepte deci ni-

neazd, aceasta

))canonicd el putea incepe

opera exegeticE asupra celor nnai multe dinedr\ile siinte, dup[cum a gi ficut,

Intr'un cuvAnt, se poate vedea cE autorita-tea canonicd a scrierilor Noului Testarnent citsi datele tradifiei despre autorii 1or, erau inAlexandria lui Origen, la finele veacului aldoilea gi inceputul celui al treilea, aceleagi ca,

qi cele ce se gEseau in toati cregtinitatea. Ori-Sen int6regte odati mai rnult valoarea acestei[radilii, impdrt5qind fere excep]ie datele ei a-supra cirlilor din Noul Testament, impotrivatrnbr p5reri rdzlele din timpul s6u pe cari Ieindicl in treac6t, Canonui cdrfilor Scripturei 9i

lt MreniP. G, vol, XII col. 857,

t"{r

iI

t

1'

)

stabilitsli, cu toatl autoritatear

-28-datele despre_ autorii lor erau pentru Origenaceleagi cum Ie primise dela tradifia inaintigd,aceleag_i cum ne-au fost transmise'gi nou5 prinveacurile urrnitoare.

5). Aceasta fiind situalia canonului la un marecritic q3 O_rigen, sI vedem felul cum in:parteel c6rlile Smipturei,

PeldnSd impdrlrea gienerali in Vechiul siNaul T'estomenf, Origen deosebegte uneori'oimp5.rfire speciald a Noului Nestament in trei

in mintea lui Origen o imp5rfire definit5, DupScum el nu face nici-o Sridalie in

"."u"u pii-

vegte inspiralia cdrfilor Seripturei, socotindu-lepe.toate deopotriv5 de inspirate pAnd in ceamai mici literd q lor, totastfel e[ nu fine sd.facf, o imp5-rfire hotdrAtd a scrierilor Scriptu-rei. Dupd el, toatl scriptura poate fi numiie oeuanghelie.

Ceci ce e evanghelia, se intreab[ el ? In-tr'un sens restr6ns, desigur c[ e vorba de celepatqu evanShelii cari iJtorisesc despre lisus.Intr'un sens mai larg! insd, cuvAntul L drt d*Iri€"u1 atAt pentru cirlile scrise de sf, apostoli,Noului Testament in genere gi chiar'pentruYechiul Testament, Ina-devdr, degi ,ro

"'ru* o

carte scrisE de sf, ap, Pavel cu numele de e-vanghelie, totugi acesta a fosf indreptdlit sEseriet xaui rb euu11il,fiv puov (2, Tim,2B), deoare.u,rtot-ceeace o predicat Si a spus, era euon-ghelia gi a seris ceeoce a pr'edicat gi sytus,

pdrltt euangheliile, a

-29-deci Si cele ce a scris erctu o euangheli2":!'Dac6. se poate vorbi deci despre o evanghelie

Z-t*-Paiel, trebuie zis ci 9i cele scrtse de

ietru erau tot evan$helie, caqi cele scrise de

teilalti apostoli, Ceai evan$helia este cuvAnt

care conline vestirea lucr5rilor mult aqteptatepentru mAntuire, Dup[ definifia lui Origen in-iugi, ,,euanghelie e cuudnt care conline pre-

)inla bine[ui pentru cel -ce crede sa:u: cuudnt

;;r; anun{d cd binele cel agteptat e prezeryf .' ')'Deaceia, Origen rut ezil1, sI numeasc6' tntreg

Noul Testament o Euanghelie.' to D6 Eua116)'cov,

6nep iori. A'ruliyr1xarv!... 3),

bu, cercul' 'notiunei de evan$helle e largitde Origen qi mai departe. Vechiul Testament,{iind tJt cuvAntul lui Dumnezeu perrtru pre$[-tirea bunei vestiri a mAntuirei, face parte 9i el

din denumirea de evanshelie t Vechiul Testa-

ment e tnceput,ii nirirtiil), DeaAffilm-ate [i fdcuti nu-

mai' in ceeace privegtL forma exlerioar1".coll-tinutul lor insi face cetc in iurul aceluiagisAmbure : evanshelia m6.ntuitoare,

Cu toate aclstea, cercurile cari inchid cu-

vantul evangheliei lui Dumnezea in diferitelescrieri sfintE nu se suprapun, caqi cum ar fitoate la aceiagi distanti apropiat[ .4e isvorutdivin, ci sunt'concentri"", d"ci Ia distanle.fe-lurite, In acest chip, degi Otlg"{t. i1,, p4""

t). Coment, tn loan, Migne vol, XIV col. 32'2). Ibidem col. 33,3). Ibidem col, 36.4). Ibidem col. 48.

v5, e-30-nevoit de

totugi spune c6, intre toate scrierile ei, aceleacari con{in rnai propriu numele de evanghelii:gnt cele cari povestesc faptele gi cuvinteleMAntuitorului, aclic5 evangheliile propriu zise.Acestea degi sunt patru li num5i gi in forminsunt numai una in cuprins i Ecd rcood,"gt,v gy €orrvEua'116).cov t;, Ele sunt primul fruct, pdrga Scrip-turel., cdci conlin in chipul cel mai lamurit

-gi

rnai inalt cuvdntul autentic al MAntuitorului gifaptele Lui,

- 'I'oatd scriptEra se afld in sfera inspiraliein e

d.eci o evanghelie a lui Dumnezeu, Se poate

- Xnsd gi intre cele patru Evanghelii, Origenface o noud Sradalie, un nou ceic corr"entricil iurul punctului central dela care pleacl toate

lJ. Migqe P. G. vol. XIV col, I93, Expresie aseminitoare se[Sseqte la lrineu.

tul Domnuluicesta l-Alnfredinlat pe mama

rlstignirei. Autorul acestei evanghelii a fost in

-31 -rnisurd s[ pltrunda cat mai mult in adincimea'inv6f5turel. ce isvora din persoana lui Iisus:,,tndrdznim deci sd spunem - zice Origen -'cd

euongheliile sunl pdrga (xnap1i1: primitias)tutulor scripturilor iar pdrgo Ettangheliilor este

-Iilir'o figur5 viz:uald" gi geometric5, am p-u1

tea se trJnspunem in rezttmal conceplia luiOrigen depre Scripturd prin 5 cetatti concen-trici desciise in iurul punctului central dincare se imprHgtie razele revela\iei' t

Functul centratr ar fi Dumnezeitea, ca isvorulinspiraliei gi Centrul EvanSheliei cagi aI min-fuirei, spre care tinde fiinfa umani ca s[ se

apropie gi si glseascd heficirea,- Aceastd apropiere se face numai tree6.nd prin

sfera inspira]iei, urmAnd orbita Scriptgrei, careIormeazi limita intre scrierile revelate gi nere-velate (cerc, 5),

In aceast6 orbitd ne putem apropia din cein ce mai rnult de Iisus prin Vechiul Testa-(cerc, 4), incE mai mult prin scrierile NouluiTestament in genere (cerc, 3), cari cuprind incS'un cerc Ai mai apropiat de Iisus $i qe Dgq:nezer- prin revelalia din cele patru Eva$helii

lr

I'l

Jr

cea dupd loan" 2),

in rezumat, ideialur1, e c5 acea.sta

2l, Ibid, co[. 32; aceiaqi ideie col. 25 9i 29.

-32-(cerc, 2), dar llmita procsimd de dumne ,"ir" ,formeazi EvanShelii dupe Ioan (cerc. ll, caree. cea -mai plind gi mai apropiatd de soareledivin, fiindc5 in ea Domnul iisus Christos siinvE!5tura Lyi 6ldsesc forma de expresie ceamai des5.vArgit5.

In acest chip credem a fi\.ia lui prigeq despre Scripturd'cu miilocul in-tuitiv al unei figuri geomelrice,

p.T.v7-

ffiffiffiffiffiffiffi

exprimat concep-

CAPITOLUL M,

Metoda de interpretare a lui Origen.

1). Condiliile interpretului. Cum s[ citim Scriptura..Infelegerea ei nu-i numai un act rafional, ci gi de credinfd.

2). Litera qi spiriiul Scripturei; sensul ei ascuns.5). Sensurile Scripturei: a) Sensul literal; b) spiritual-ale-

goric; c) moral. Definirea 9i exemplificarea lor.4). Limita inlre sensul literal gi lntre cel spiritual-alegoric.

5). Cf,teva exemple de inlerprelare alegoricE la Origen.

1). Interpretarea Scripturei e in gindul luiOrigen cea mai inalti gi mai grea infreprin-dere a omului, Acel care cttteazd, si o in!e-

cAtI rdspundere gi pregltire pentru uflul carein trup gi oase matenale, doregte sI pitrunddtainele spirituale ale dumnezeirei imprimate inScripturd!

Io,,"-

f^^-,

2 s f",J"{,Crr..atc .0q{AL1 S1 panoutul, urterDtetarea DcnDturel nu-l

a@rea in+erpretului in comuni-

intercepe acest spirit din li-ot, iatfl datoria interprehiur, Dar

-34Este foarte interesant sfatul pe care il de

Origen in scrisoarea cdtre Grigore Taumalur-gul, plyn care ir indicfi cum sX citeascd. Scrip-tura, Mai intdi, Origen demonstreazd, ci toate

cum templul

material str5in, Dup[ acela, sfltuegte petenul gi discipolul sdu Grigorie astfel:-

I lui*giprie-

,,Deci tu, stimate fiu, io aminte lo cele zisemai tnainte, tn citiiea sfintelor scrieri, Dar

seamd, cadeilTeuoatenlid tn

se ua deschide de uSierul despre care ziceftsas : unuia co acesluia ti ua deschide ugie-rul. Pentru a tnlelege tnsd cele sfinte nu-i deajuns numai a bate Si o cerceta, ci foa*g tre-

_

bulncioasd e si rugdciuneo"-1),Iatd deci cari ar fi conditiunile cari se cer

interpretului dup[ Origen: Q] Toate-runa+tia-t*--_At rdr"- (filosotice, geom6trie, gtiinfE, etc.)ca un material str5in pe care il putem intre-buinla pegtry inleleSerea sfintelor scripturi, pre-cum aurul Egiptului, degi strdin, a putut totusifi servit de IsrEg.lifi Ia candelabrele templuluilui Dumn ezeu@@lelJiB (mpoooxil) p-entrua ngllpune sau a crede ceva impios sau Sri-bitt(c))o credltl4 si o iudecatd-cxe sL+7rcL- :|,ftiGlola cdtre Grigorie.. Migne p. G. vol, XI col.89-92,

-JJ-

si lui Dumgezeu (pec& r,,r,rfiE xor'i @eo d,paoxo'itorls

*aalf,deoc) t(dllbale si cerceleazd la cele ascunse'. ;' . '. \-7r-:--TEFfi=i-. , t

ale Scriptud (r'? oti ro, E{ tet) p) D ar toate acesteanu aiung: ca sd infelegem-cele dumnezeegti e

t oarte trebuincio asd, qt r u gd c i tyt s!-lriv alxatorrh 11

1d.p xai f1 repi toO voeiv d, OeTa t0XlJ,

Acesta e primul sfat a lui Origen pentru in-terprel 9i to[ odatd principiul pe care va cl[dimetoda lui de interpretare. Trebttie sE mirtu-risim c[ sfatul acesta e gi ast5zi foarte util tu-ttlr.or criticilor qi interpre{ilor bibliei,

Credinla gi puterea divinS se lea$6 precumchihlimbarul, incdlzrt afua{e obiectele, Contac-tul deci intre spiritul divin al Scripturei 9i in-tre fiinfa interpr,etului se face prin dispoziliasufleteasc6 a credinfei, a unei preiudecili cre-dincioase gi a rugiciunei,. Cu aceasta, OriSen pune prima le$ernentald in interpretarea Scripturei, In

funda-

noastre /*l

inlerpreteaz[. un cregtin, un iudeu, un ereticsau un pSgdn ca Celsus ?

Tocmii aceast[ deosebire de inlele$ere aratd.dup[ Origen c[ pentru a interpreta Scriptura

tarea dup[ e1,, n:u-i -qq__acl--cura!posibil o{lqry!

-36-in ehip drept, trebue sd avem o rnetodd anu-rnitd dupd,. 9arc sX o citim si sd o infelegem,

Cea rnai bunH dovadd pentru aceasta J pX-segte el in soarta poporului iadeu, Acest p-o-por, d-egi anoreaze pe Dumnezeu, e in ,uiurcEei e.l .a pierdut contactul cu Dumne zett, carele-a sigilat profefia 9i toati crealia religioas5,Lleaceia acestor oameni Ii s'au inchiJochii,atdt lor cdt qi profelilor lor cAt gi conducetoJrilor lor ,,ca' JiTnd nleurndii"i-ia uaaa ceb as-cunse dintre misterele din sfintele scripluri,,.Deaceia, Iudeii sunt ca nigte oameni cari nupot citi in profefii, cici nu infeleg, fiindci in-lelepciunea s_'a luat dela acest pop6, gi in lumi-nile lor nu-i lumind,,,ci tntunereC $i noapfs,, tl.

Pildi interesantl care aratd. "i in1.i.g.r"^directE a Seripturei nu-i posibili aa"a D"*-*ezeu inchide ochji minlei, iar deplina in{ele-g,ere nu-i cu putinld dec6t incephnd qt cre-din{A desdvArgitd in Iisus Christos, Cr"ai"Lpoate fi socotitl ca un element subiectiv ia

,interpr.et, totugi ea e singura eare ajutd, rallu:I r]"" $i-i_ Saranteazi, o inlelegere obiectiud ql.I desEvArgltd -a Scripturei, DacA interpretarea i-

cesteia ar depinde numai de factorul intelec-tual al fiinlei noastre, _pentruce Iudeii cagi tofieei ce nu cred in Christos, nu pricep nirnicdin marile mistere cregtine cuprinse d Scrie-tur[ ? Iat[ dece, dupl Origen, interpreiar"u ,iopoate fi numai strict literila si raiional6. peaceastl singurd cale cregtinismul nu se poateap[ra cu succes impotriva dugmanilor lui, Ininterpretare e nevoie gi de hnrina credinlei,-ITo*e"t, in Mat. ibid, vol. XIII col. 932 qi 940.

-37-care desviluie secretele adAnci ale inlelesuluiei ,,cdci celor stricali gi necredinciogi, nimicnu-i curat, fiindcd e stricati atdt ra\lanea cit9i congtiinla lor".

Nu numai str{inilor de cregtinism le cereOrigen aceastd inil{are spirituali inainte deirterpretarea Scripturei, dar gi cregtinilor ira-sigi, Deaceia, el face apel Ia ascult5torl,, ,,os'cultd lo ocestea, dacd poli, fiind totodatd cubdgare de seamd tn chip spiritual (rcveupauxclc

npooElorv) 1),

Prima stavih deci care ne std in cale qi pecare trebuie si o trecern prin credinli ;i prino deosebit[ atenfie, privegte imperfec]iunea per-soanei interpretului sau a cititorului in genere,

2')" A doua stavil[ provine din fn{etresul as-cuns al Scripturei,, care nu-i tot una cu ceeacepare la prima vedere, Scriptura nu trebuie ci'tit6 numai dupd literS, clci in acest caz pier'dem tocmai esenlialul ei, Sub literE se ascundespiritul ei, pe care nu-i cu putintj_si-!--pqrselDem oecat daca ne lnartam oeta inteiesul iite-

in conceplia

aI unei realit[li superioare gi dincolo de ea,realitatea spiritutrui, tot astfel se aratd OriSenun platonist in conceplia lui despre felul deinterpretare al Scripturei, socotind cd multedin rnisterele dumnezeeStt nu pot fi redate niciprin litera scris5 gl nici prin vocea uman5, Li-tera tixeazil lurnina spiritului, dupdcum placafotogiraficd prinde lurninile figurei gi le imprim5.Dar precum o fotoSrafie reprezintS. o singurS,_.l.-ibid-ol.

XUI col. 1068.

-38-elip[ din existenla unei figuri, totastfetr luminaspiritului nu poate fi restrAnsd. in llterrle ;;:teriale, cdci spirittil viazd, gi are deci o mulli_me de aspecte gi adevdruri, pe cari litera nule .Qroate p{1de decAt in chip fragmentar,

Dupq o ideie asemd.ndto.r6, Ori[en crede cE,,pe cele moi tnsemnate St mai Tumnezeegtid[ntre misterele lui Dumnezeu, p€ unele nale-o cuprlns Scripturo, pe altele nici uo""iumand" 1),

""4ry de pildd, observl el cd. evanShelistul

Matei nu a crezut nimerit sd dea exlli,careamultora.dintre parabole, Aceasta d;fi;f ;:vanghelistul nu credea in litere gi'chiar dac5ar fi vrut sd scrie toate mistereie il ;";i i;gtia dela Iisus, i-ar fi fost peste p"fi"ta, jlou-rece ?rau mai presus de firea triterilor, intru-cAt _de-slegarea sau l[murirea unor astfel deparabole era de aga feln incAt nici chiar iu*".aceasta n'ar cuprinde cdrlile ce s'atr fi pututscrie 2),

, Prinurmare, ld.murirea autenticE a parabole-lor cari .apar in evanghelii fird explicarea luinsus, este necunoscutd nou6, Numai discipoliis'au bucurat de privileSiul de-a-ave" d"h nta*tuitorul o explicir" up".ri" t"*r;.q), d*;i;;alscris toate, deoarece_ Lr fi fost prea glrea in!e-legerea unor astfel de parabole'pentru minteaomeneasc5 3), Deaceia, dupd Origen,

"el" .rror-

bite de Christos in sentinll ql pa;fole "l*""1- l-Cr*rrt tn loan:ibid. vol. XIV col.405.

2). Coment tn Mot.: ibid, vol. Xili .rt: tiiz_ts.,- 3). Intre parabole, Origen numeJi;;;'.;;-; dotornicului mi-IosuD ca pe ,,ceo mai asc-unsd parabold,,. (ti1v puotrxo.ua"rp no_paBo).i1v : ibid. vol. XIII col. l22Li.

l.-39-

nu lb gtie dupl Dumnezeu, decit sin$ur spi-ritul lui Christos. N'am putea deci s[ incercima p6trunde explicarea acestora, decAt-ned5i-duind in luminarea de sus 9i ,,aiutati de tnle-lepciuneo spiritului" L),

'Dupdcum se vede, in cuSetul lui Ori$enScriptura e inchisH ,si sigilatEl ea e asemeneacdrli din Apocalipsl. cire st6 in rn6na Mie-luiui si fdr5 lSmurirea acestuia, n'am putea ve-dea realitatea ei spiritual5,

PAnE al,ci e numai partea ne$ativ6 a siste-mului lui Origen. Dac[ ar rHm5ne acln,at urmacd din cauza irnperfecliunii noastre de-a pet-cepe spiritul Scripturei cAt gi din-cauza aseurL-

aeiii iul sub literE, sd disperim de'a putea in-terpreta Scriptura in chln obiectiv. DeaceiaOrigen e obligat a da o formd pozitll meto-dei-Iui de inferpretare gi aceasta o afl6m in-deosebi in cartea a patra o operd lui: nepi'i:pycov'

Aci arat5 el indeosebi cE intetpretarea n17-

mai dupd sensul ltterei, e insuficienth, Cei in-tunecali Ia inim[ 9i neinvlfali dintre cet. inclrcxrmclziune nu au crezut in Mdntuitorul, so-cotind cE profefiile despre - E[ si fie urmatead litteram ("fi ).6(er) 2), La fel 9i ereticii, inter'pretAnd tot dupe hter6, nu alt- primit pe lisus,Care e motivul acestor f[r6dele$i cari pot s5

nascp din interpretarea Scripturei? R[spunsullui Origen e cd ,,nu pare sd fie ure'9 altd .cauzddecdt -cd Scriptura nu-i tnleleasd fn ,ehip spi'ritual, ci... ea dupd litera goald" 3), Litera nu

11. Ibid. vol. XII col. 1529,2\"Hept 'Ap16v: Migne P, G, vol. XI .col,357.3). Ibid.: col. 360.

rll

'ti

lrl

nffit

iliii

lllii-40-

dd deci sensul intrg€ 9i adevdrat ai Scripturei,deacel,a amintegte Oilggn cu un f"t a" dirpilide ,,lit.era ucigdtoare', _(tb &noxreivov 1pdry.pu) ti,..P.entruca s[ pdtrundem in templul cuSet5reidivine care se ascunde sub llteid,, avern ne_voie de o uneltl special[ care s6 ne deschideinc5.perile ascunse ile Scripturei,, Avem nevoiede ,,cheia cunogtinlei,, (rl "\r 1v,i,orrs ;"ir); ;;-p5:ui" .imprypgtati dealtfel de OriSen din'guraM6ntuitorului (Luca tl,sz) 2). Sin[ur6 aceistichere ne poate introduce in conlinutul Scrip-turei,

Aceastd conceplie o arat6 Origen gi mai lE-murit

, in alt pasagia in care reprdduce pirereaunui Evreu dup5 care Scriptura e aseminatdcu o casd mare in care sunt rnulte camere,fiecare ?"4"4 pentru uqX c6.te-o cheie dif;ritt;aga inct nici o camerl nu se deschide cu cheia4t"!y,E greu-deci pentru cineva sE Siseascdcheile _gi si le pofri re_asc5 pe fiec"rE lu

"9,respectivd, incAt sd le deschidd pe toats :), '

Interpre\-area Scripturei deci, iupd Orifen,I rrrLvr1.llvL.arya _ ocrlprurel Oecl, OUpa Uflgen,

I l"-i .posibild oricd.rui om gi nici oric5rui cieg-I tin,..trnterpretul are nevoie' de o preg[tire_deL',sebitx, de ffi-in stiie-i

interce

!1. !_oment. in Mat.: Migne p. G. vol XIII col, 948,2!. \tepr, 'Apxd)y: ibid. v-ol. Xt coi. J64;- - --"3). Selecta in Psalmos r ibid. vol.-Xii col. 10S0.

Origen- aseam5ni zidal cure inconjoard via diiparabold, cu Scriptura gi cavintele eit ,,toaldlitera Scriplurei este ca'un zid care tncoiioard

-41 -oia pe dinoJard, pentruca uia y mai ales frwc'lul ei cel oscuns sd nu fie oizibil celor din'dford" tl,-

Scriptura deci nu-i un drum larg deschis ori-cdrui. trecdlor,incAt acesta sE fie dus pe neag-teplate in via, adiei in impdr5lia lui Dumne-zeu, Scriplara e mai degrabd o stavilE gi totodati o apdrare: stavilS pentru cei din afar6ca si nu strice via Domnalat, iar ap[rare pen-tru cel, din6untru cari pot Lucra la ad5postulei, aga ca via s[ dea rod bun, Cel ce iese a-fari de gard, adici de litera Scripturei, a pdgitin teritoriul sterp, aQard. (e-Eoorv) de via Domnului,

Secretul gi dificultatea interp retdr:ti ScriptureiconstX deci in faptul c[ s*ierile sfinte confinmai mulle sensuri de interpretare, Fiecare dinaceste sensuri e ca o cheie care deschide in-{elesul Scripturei gi ca atare interprelul e dators5. stlpAneascs bine aceste sensuri pentru a seincurneta si intre in sanctuarul adevdrurilorrevelate, Cari sunt aceste sensuri ?

5). Sensurile Scripturei. Origen insugi ca-ut5 sE le defineascH. Incepdnd sd expun6 me-toda lui de interpretareo el citeaz1. ca un mottointroductiv cuvintele lui Solomon din ProverbeXXII20-21 gi apoi lglrmeaz:a c5. cineva trebuie s[inscrie in sufletul s5.u intelesul sfintelor scrieritn chrip tntreit (rprooos), pentruca: a) eel rnaisirnplu sX fie tntemeiat pe trupul Scripturei,precum am numi noi interpretarea comun[(riiv np6lerpov BxDoliiv) ; b) cel care se poate ridicamai sus, si fie intemeiat ca pe insdgi sufletulScripturei; c) iar ultirnul (o De r6)..,os), e sin$urul,-- l.-eomert tn Mat: Migne P. G. vol. XIII col. 1500.

cum ziee .apo_stolul Pavel-fi Corint. 116-16), carepoate sd. inleleagi cele ale spiritului lui D;;:nezert, cici cele spirituare sd comunica numaicelor spirituoli t).Pe ce spiiind.Origen acest sistem de inter-pretare, care distinge trei sensuri i" S"ripirrl'e.Concepfia aceastJ e legaia

-de cea trihoto_

Sr:a a persoanei umane, pe trihotomia luiIrulo: Ulggn intemeiazd eele trei sensuri inJcrrpture, ilecare reprezentdnd o €radatie soreinterpretarea superioard , ,,riii;rp;;;; ;#;s'o. compus din trup, suftit Si spiri, tn acetischip gi Scriplura care e" fosi tngrijitd de Dum-f?r,:y, cg sd fie datd oamenilor spre mdntu_,,:u, 1. JJupdcum deci omul ar fi compus dintret elemente: od,p(, ,Jiv7i, gi IIveEpa. tot istfel siin Scriptura existd inlgies i"

"ihipl;t;;-;d_'respunz5tor fieci.rui element. Sunt r"";;ril"intreite ale le{11.:.-upcoo(rg... oapNbg, dluxil;, rry€ulrarr,xoD,,_yl, U_oncep.tia trihotomicd a omului, aplicati Iasensurlre scripturei, ar putea fl infaligaid astfel:Umul comous din-: ocbpa _ {rXri _ nve,Jp.a.

Sirt]t".Scripturei3: -o)"ptxt - [ril. - nvevlwntxoa.Densurile ei: istoric-literal _ moral _ mislic,spiritual saa olegoric.

- ?"!i Ori$eq ?i.tirrg" astfel trei sensuri in.Ytr111, d"

_I*pJ cel" mijlociu are mai pufindtnsemnitate, rimAn6nd mai accentuate ceielalte_doud: sensul literal gi cei- iiiritr-rt sau mtstic.

-42-

11. ll:pj 'Apldrv ; ibid. vot. XI col. 364.2). Ibid. vol. XI col. 365.

In ce eonstd aceste, sensuri ? --'

. 1)W:tr*t-istorii. Primul inleles alDcnpturei pe EaFilfff:igEduiegte nici'Origen,

-43-e sensul corporal (oapxbE) sau literal (xard, ),Llw,xad,1pd1tq.a), Aeesta e sensul cel rnai simplu,acela care se capitS la primul contact, dtrpiLltere gi cuvinte. Origen, cdnd are de explicatunele Lvcrun, de pildi in cornentariul siu inevanghelia dup[ Matei, scoate la lumini maiintdi infelesul dupl textul literal, Uneori el a-rati chiar o deosebitd miestrLe ca si ilustrezeacest sens cu toate cunogtinfele lui, cari suntdealtfel foarte variate: geografice, filoloSice, ar-heoloSice, astronomice etc, In aeeste cazuri,,Origen arati nu numai o larg[ cultur[, dar dddovadi gi de-o pldcuti digresiune instructiv6in interpretare r),

Dar Origen nusens, El nu putease folosiau Iudeii,

dE mare importanfX acestuisd. uite c[ tocmai de acesta

1). Aga de pilde, la parabola ca mdrgdritarele (Malei cap, 13,44 9i urm,), Origen face o lungi expunere despre natura mir$iri-tarelor: unele sunt de useat, altele de mare; cele de uscat suntnumai la Indieni, Explici apoi cu am[nunfime cum sunt mirgdri-tarele din Bosfor, cum cele de pe lAnSX. Scilia 9i cum cele dinoceanul britanlc. (Migne P, G, vol. XIII col. 848-853).

Altd di$resiune instructivi dupi sensul literal e cea la loculunde explicd rHspunsul MAn{uitorului despre plata impozitului ci-tre impirat (Malei22, 15-22), Oigen explicd intAi dupd sensul literal,finind seami deaproape de operile hi losef Flooiu ir ceeacepri-vegte imprejurlrile din timpul Mintuitqrului (ibid, col. 1549 9i urm),

Origen face gi observiri de critici textuali: in unele locuriundeexplici citiri din Vechiul Testament el compari textul cu cel ebraic,cu traducereu lui Aquila, a lui Symmachus qi Teodofiu (idib, coI.1429, 1440 y a.

il

ri,

iili:ii:t!

'r{rI

ifili

ili

,ti,li

;rl

i,

1

li

it,i

.L

1;

i lilrllii

:il

I

i'lltirrl

lr'1rilllnl

itill

lli

1nal

Origen se pldngeacest fapt,.Pe acest sens

/[

-44-giAnul Celsus nu apelase iardgi tot Ia sensulltteral ca sE aratg

-contraziceri in S";iptd-;i

:?^.ljll*"r" cele mai adanci la"l "f"'JrJeti-nlsmulul'/

f+#u+._stsprg}. _Este drept cd el rimAne strAnsregat de acesta, cdci numai pe baza 1iterei se

fplnpre3 1:eior cari ai crede cI nu_i ."rru -ul

legoric in Scripturd.

u chiaid

poate construi figura (,pond,oitu). S;;;i-ilGr_linsd rdmine numai penJru c,ei' cari.; ,":;se ridice mai sus, Ia'celdlalt ,"rr, *"i p;il";;eel, mistic, s_piritu'al sau ;i;g;;;;.. b) Sensul mistic+pirihnLDificultatea lui O-rigen @

"I' r, existd. nu-mai sensul literal, ci gi cel .pi;ii;i; .ri" " ""fmai importapt, D.q q" ,"rr.'.pirit"rt, p"fa@sau in ciuda celui literal, ,,r-l poribf, a;;e;recurSAld la o_ intoarcere a litirei, fofo.l"?adicd. alesoria, Iatd-ne al.i l"iiutl in plin

-fn

H:l*- ailegorica de inrerp r.{ii ; S"rfu;;;;uesrgur cd nu-i uqor de arltat cuiva care ci_tegte o carte, cd..ceeage infelete "i

j;;Eltt;nu-i sensul adevlrat 9i cd 'truB"l"

sd. recurgiIa .alesorie. pentru ca sd uflu- rJlo5rata cbeiea rnterpretdrei, Deaceia Origen simte "u"ol,unei largi dernonstrdri ca."o!"t d"-; ,;il;;;in Scriotur5 n.n-i r.tttnqi 116 ^^".^ t:r^---l

Iatd deci un motiv apologetic care il oblise rrorcE- mar suscle

r saar

*.?:gu:" u g"pl,Tat principial exisren{a mairnultor sensuri, Origen incearcl sd spijine sen_

1). Iatn unele locuri din asemenea epistole pe cari le aduceOrigen ca un temeiu de interpretare ligurati r Galal, IV, 21 qi ur-rtrdtoarele t I Corint, II 7, IX 9, X 4. 11, 18: Romani IX 6; EbreiVIII 5, XII 22;Colos, II 16 (Vezi Ilepi'{.p16v: Migne P.G.vol,Xl,col. 368-369 qi 388,

-45-suI alegoric pe insigi autoritatea Scripturei .,gi

tot odatd s[ dea exemple din aceasta a unorlocuri care ar fi f[rn inleles laate literul, darcari capitE o mare infeleSere dacd ne ridi-cdm Ia un sens figurat, spirituol.

Prima ar$umentare in ace.ct scop se inteme-iazd. la Origen pe autoritatea Mdntuitorului, asf. apostol Pauel Ei. a Pdstorului hil, Herma, deunde scoate exemple de interpretare figurat5.Dela Iisus, scoate in relief textul despre Dro-:fetul Iona care e luat de MAntuitoru[ i"-t[l"'l Affi *" ql

"'",i;;;-(Md' i:;ri.l 4\

Mai mult insi sunt folosite in argumentarealui Origen epistolele sf. apostol Pavel pentruParluc (rrn v"cite in chip figurat, Intre aceste epistole, Ori-Sen se folosegte in acest scop mai ales de ceac5tre Golateni,I Corinteni, Romoni qi, Ebrei 1),

O alta autoritate pe care o aduce Origenspre a sprijini existenla sensului alegoric, escrierea Pdstorul a tui Herma. Aceasta con-line cdror inlelese t[lmdcit alegoric,

Intemeindu-se pe asenlenea exemple, Origense crede indrept5fit s5 a"firme c5. intrucAt inScripturi existd un sens alegoric $l__AScuI$.

en trece la a doua parte

-46-I 3 Tgu*." ntdrli lui,, in care dd locuri din Scrio-Itura cari sunt imposibile de luat dupd ,"".[flliteral 9i deci t*uul"-i";; il sens aledoric.A s e me n e a lo cur i .,

" i

-

e eri t J ;; U;il"; =r-r""lll:

tindeni in Scripturi j ; -g";;zd,

in lege, inprofeli, in euaighetii 9i c"nlar i" np,i"titi. iite aduce totodata .^ in ;;"* ff"a;l#;pentra a-i dovedi cd S"rlpiira nu poate fiinfeleasd numai llteral... De pildd, pasagiul dtn genezd. despre Dara_dis, arborii din. *.".tu., poir"i [j";f; i";{

[H,,xi,l' X*:*,, H!":i i|i*,:*;ffi ;ra{iune (tig loov voov dXr,rv), uo "rrliu cd tn nrima.

q-dgua si a treio "t',

i'1ort "iiia; ;;;f;;:;ti,fgra sd existe soare, fucf lund gi nici stele?...Cine-i deasamenea qcelo atdt de "trpii tiigi,"rica sd creadd cd Dumnezeu a plandt ai,ori in

l:.,*:; .$j cd Adam ;;- ,;;;,s sa6 pom ?...tyu cred sd se tndoiascd cineua cd sub oces_tea se indicd unele mistere,-ii"rr"" tn modfigurat sub o istorisire op-riirti, dor nu fntdm-plald tn mod realn' r).

_ Dgaggmenea in-lejea bi Moise,poturtca dinPl"{ XY?n,. y.rd""*

"ia-""x -cE

in ztaa d"eDaDar sa stati_ liecare, in casa voastra gi nimenisd nu iese din, lgcu-l .au, "rL o poruncI,,imposibil de linut iupa-irciiii, ,1"" Orioen*";!"

;i ;ff i.;l,'itil,' bHl:f ,'#lf;," *,,",oeari ,,nu litera, ci spiritul,, fr"b;-" iri"il, l$;;

-JmL XI col. 377, origenimprumutd astrel din interpre-

,2). Ibld. vol, XI col. 380.

-47-profefiile cari privesc orage qi, nolii, ca celedespreJerugalim, Israel, !uda, Iacob,' Egipt, Ba-bilon, Tir, Sidon gi celelalte nafii nti irebuieluate in sensul literal, clci acestea presupunr4tele mistere 1). Ca sd spriiine ,ce"it", aiatEel .cd nu pot fi luate dupl sensul 1iteral pa-sagii ca acestea; Ezechiel-XXVI gi urm,, XXIX$i .ufrr.,-Isaia XIV qi urm. Aqa de pilda isto-risirile despre Nabucodonosor, mai

'ales cele

squ-se in Isaia, nu pot s6 fie adevdrate ,,cdcinici nu a cdzut din cer, nici nu ero utn lu-ceofdr-_gi nici n'a rdsdrit dimineala pe pdmdntomul Nabucodonosor" 2),

Asemenea istorisiri sunt numai aparente, c5ciin ele se ascund alte infelesuri.

Din euanghelii, Origen scoate deasemenea

"31-? pasaSii

-cari. i sJ par absurde dup6 sen-sul literal 9i deci cari tiebuie infeles" i"

"hipfigurat. Aga de pildi, cuvintele Mantuitorului';,,Eu n'am fost trimis decdt la oile cele pier- t ,

dute ale cosei lui Isroel" (Mat. XV 24) ,r, "u

I

un sens literal, cum il inlelegeau Ebionifii, ciun alt sens alegoric-spiritual,- Tot sens figuratau._gi alte cuvinte ale Mintuitorului, caporirr"u,,sd nu salutali pe nimeni pe cale', (Luta X +;;deasemenea cuvintele din Ioan 14 t2 zise uce-niciloq nu pot fi luate in sens literal dupd Ori-gen, cdci ce lucruri minunate au putut sn fac6discipolii mai mult decdt Iisus ? Ce.l

""u *rima?e minune e invierea din morfi i dar el n,aainviat pe nimenin ci numai au vindecat gi chiar

l). Ibid. vol. XIcol.3g?, frl aa,px(vue lpirv €r.).apBav6vtov radta,puorlpca tolctDe rluri 6ztoBoi),),ouor,v.2). Ibid. vol. XI col. 392.

-48-clacX am admite unele istorisiri, ei tot n'aufdcut mai mult decAt Iisus 1),

Nici mdcar epistolele Noului Testament nui se par lui Origen aga de u$oare la inteles pecAt par, Nici acestea nu sunt scutite de unsens mistic, care trebuie d[sit prin ocolirealiterei gi prin o ridicare la figura adevdratd ainlelesului spiritual

Deaceia, dupdcum impir5lia cerurilor se a-seam5nd cornoarei celei ascunse in farin6, totastfel ne sf[tuieqte OriSen sd inlelegem cd nufarina, adicd tpeeoce e uizibil, superficial gicomun tn Scripturd" este realitatea spiritualda ei, el ,,cele cari slau mai sus Si cari nu suntvdzute de tofi (06 rcdorv 6ptapeva)", constituie ,,co-morile oscanse ale tnlelepciunei gi cunogtinfei"(oi Oqoaupoi rfig oorgtaE xa[ rfis 1vrloeog an6xpugot) 2)

iatd dece Origen are cuvinte cAt se poatede aspre pentru cei cari. ar inlelege Scripturanumai dupi liter[. Sunt nigte ,ll6tcowl" (necul-tivafi) acei cari nu gtiu sE interpreleze in chipfigurat, ci cred numai in ,,litera goald" 3),

Dup5, el deci, sensul literal este numat aLrnullimei, al oamenilor neinstrui{i in taineleScripturei, pecAnd sensul fiSurat gi spiritual epiivilegiul celor inaintali, al oamenilor spiri-taali a),

1), Ibid. vol. XI col. 381 qi 389.2). Ibid. vol. XI col. 396.3), IDoordrv 1e pd).lota 6orr,, pi1 eiDflcov tporo].01e1v,.. &).).d, te lpci-

ppatr Qr).(r icro're6ovtov: Comenl. tn Mat: MigneP. G, v. XIII'col, 868.4), Omnis Scriptura a medlocribus qu.idem secundum histo-

riam intelligatur, a spiritalibus autem dt perfectis secundummysterium spiritole fMigne P. G. vol. XIII col. 1633), deoarecetrebuie-sd comparim pe cele spirituale cu cele sprritualet debemusspiritallbus spiritalia comporore (Ibid. col, 1681),

-49-Accentui.nd sensul alegoric al Scriptu rel., A-

rigen pare astfel e5 se apropie de concepliagnostic6., dupl care numai cei spirituali (,rv.r1,.*-txoil erat considerali a fi in stire sd se apro-pie de mAntuire gi de cunoa$terea tai D-Lea.Aceasta'e numai o impresie aparentd. Cei sim-plii gi mediocrii, degi nu pof cunoagte sensulspiritual al Scripturei, pot fi incd mAntuifi mi-car citind simpla istorisire dupi sensul literal:,,,acei tnsd cari urmeazd dupd litero euonghe-liei, adicd simpla ei istorisire, sunt mdntuili,pentrucd chiar Si insdgi singura istorisire o

celor qimpli

superl-

potriva dugmanilor cregtinismului,gi ca un instrument critic, cu care inl6tur[ eltoate diliculHtile cari pot nagte in citirea Scrip-turei gi cari privesc uneori nepotrivirlle apa-renle, greut5li morale sau de interpretare,

Aga de pi1d6, chestiunea sinoptiid e rezoL-vatd de Origen in chip taarte ugor, indati cerecurge la sensul figurat, Orideciteori gdsegtein evanghelii contraziceri sau nepotriviri pI-rute, QriSen aplici indat[ cheia alegoriei, Nicin'ar gisi alt[ solufie, din moment ce a admiscE Scriptura e inspirati pAni in ultima literd,

11, "Litteram oulem Eoangelii qui sequuntur, id est simplicemnaralionem ipsius, saluantur quoniam et ipsa sola Eoangeliinaratio simplex sufficit simplicioribus ad salutem" (Comenl. lnMat. Migne P. G, vol. XIII cot. 1635).

-50_Mareion, ca sd facd fa!6 {reut5filor ce nasc dinarmonlzarea evanglheliilor, fusese nevoit si res-pingd- pasagiile cari i se pdreau imposibile d"pasensul literal, singurul relunoscut de el, Orig";;ca unul c?re p[streaze toat6 Scriptura farE saarunce o liter6 din ea, a trebuit

-sE ia o alt5.

atitudine pentru 1 putea armoniza"r."gh"iiii.cu teoria lui de inspirafie gi aceast6 *Jtoda .cea a alegoriei.

Origen are m ochiu critic foarte fin, El ob-q"*e de-pildd cE nu se potrivegte istorisireadespre Maria, sau femeia- care unge pe Iisusinainte de rdstignlre. Intr'un fel e ia Matei siMarcu, altfel la Luca, altfel la Ioan r), Din a-ceasta trebuie oare sE zicem c[ evansheligtiise contrazic ? Dar a zice aceasta e lucru im-pios, deci e nevoie a zice cd, ,r,ro ,"ri. tolievangheligtii despre aceiagi femeie, ci s,,au deslpre lrel, sau despre patru, Oricum, de a fostuna, doui sau trli fernei deosebite', ,uno"i

-iimportant tn planul euangheligtilor a Jost cuprioire la mistere Si deci ei nu s,au ingrijitsuficient ea sd isloris eascd pouestirile "arpA

oeritate, ci sd expund misterele lucrurllor cori

eltgte_i,."at h ade"erul al qi misti" ,u

""r""";ia- l).--Qomp. Mat. XXVI 6-13, Marc XIV 3-9, Luca VII 36_38 9iIoan XII 1-8.

^r2L.!_lr-n?!paliter euangelistarum proposilum fuit -rescipiens

aa mysterta et non satis curaoerunt historiae, sed ut ierumyt;t1tela quae ex historia_ nascebantur, exp:onerent tO.fg""i, i"Mat. Comment. Migne f, G. vol. XIII coi. iiilj. a*J ,il;ri;lerve,$t?,.,$i astizi cAnd

_ e, vorba de discutat 'rrulourlu iJtrri.i'"trvanhetlilor in raport cu valoared lor spiritualE,

ndgteau din istorisire". 2). Alenlta evanpheli$ti-ttulteuu utn rsronslle . "), t\terL|ta evanphgli$fJ-Ior nu era_deci atit l, ve'itrtFillTI6*La-?-[-Iterata*a-sltoilE,,

f' r.'\ '

-51 -Sensul figurat il ajut[ deci pe Origen s6 re-

zslve Sreutdti apologetice 9i ciitice, iatisficin-du-i totodat[ conceplia iui despre inspirafie giprincipiile lui filozofice, Pentru aceste moti"'egi in acest chip, pirEsind litera se ridic[ el la,,figuralie" (rpozco).o1ia). Deaceia cuvAntul acestacit gi verbul derivat se gdsesc atdt de des inscrierile lui, (rpond,oleiv gi tpozro).o1cr6ov). Expresiade ,nalegorie, a alegorizo" {ilJ,r11opta gi il.Ii1oper-v)sunt iltrebuinlate de el mai rar, degi in sensechivalent cu cele de mai sus: sunt expresiilecari arat6 cd Origen trece dela sensuf literalla cel spiritual-alegoric,

c) Sensal morol. RImdne de vdzut care esensul al treilea pe care il distinge Origen eafiind cel al sufletului [,f,ux4s) gi intermediar in-tre cel corporal gi spiritual.

Sensul acesta 'rro' ." distinge prea clar ininterpretarea lui Origen, degi e afirmat in chipl[murit, Pare a se confunda adesea ", s"nuulspiritual, in orice eaz, nu-i decAt o ramur5 aacestuia, L'am putea numi sensul morol, santaplicafia morald a sensului, ltteral.

Ina-de_vdr, unele interpret6ri nu sunt nici dupd.sensul literal gi nu pot fi considerate nici Laalegorii. Ele dau rnai mult impresia unor apli-c[ri practice gi morahzato^r. idt

" cregtini,'A-semenea interpretiri, destul de numeroase IaOrigen, sunt f5.cute tot cu o aruncare dela sen-sul literal (perap*t).ovt*r). O astfel de aplicarepractic5. impresionant5 e cea ficut[ Ia pisagiulunde ^lisrzs alungd pe udnzdtorii din' teiplu(Mul, XXI r2). fi*pi"t-e-51rfUtu| r_,"ostru, "rrln-zdrile sunt p[catele fOemfCrne g,Wtetwre :dect u t !I srBLrCIr;-.1 f' 2Yte .tI rnv, nr_

cote ^,.*2"[, ,l

I

,i :

it,'|,I

sdu, tncdt uenind ,Ilszrs, sri i-l rdstoarnet ceurednici de distrugere" t),

Cdnd OriSen zice aicl c[ templul e sufletulnostru gi cd vdnzdnle din templu sunt p[catelenoastre, face desigur o abatere dela sensul li-teral, insi numai pentru un scop moral gi in-tdritor pentru suflet, Totastfel, vorbind despreT-azdr cel inviat din morfi (Ioan cap, XI gi urm,),Origen ne spune cI sunt gi acum Laz,Ari carirdmAn morli intre morli, zdcdnd in morm6,nt,DupX ruglciunea lui Iisus ins6 sunt chemafidin mormAnt afar5 gi sunt f[cufi vii de voceacea rnare a lul Iisus 2),

In acest chip, serisutr unui text e dobnnditprin o figur[ care rfl:- face nici-o violenfd tex-tului cum face alegoria, cl e o pldcutH. asern[-nare moral5., dupdcum .un predicator poateface multe de acest fel, citAnd din Scripturispre a combate un rd.u, E un sens deci inteyrnediar intre cel literal qi alegoric,'care poatefi numit sens moral. Acesta se desprinde ime-diat din cel literal, ins5. nu se depilrteazS. preamult de acesta ea cel curat ale{oric, Prinsensul moral, elementele textului literal suntfigurate cu pirfi ale fiin{ei noastre, ca sufletgi fuop, pdcat gi vrrtull,, etc, Sensul moral esuperior celui literal, dar nu atinge dupi Ori-gen in5llimea celui spiritual alegoric, Mai tot-deauna Origen explic5 intAi seniul literal (cor-

1). Ibid. vol, XIII col, 1452.2). Coment, ln Ioan vol. XIV col, 693,

!ii,

, lLrl

ll

-53-poral) al unui text, ca Iiind cel mai simplu gidela acesta urc6 apoi Ia cel moral gi la celspiritual tlaee corporaliter dicta sunt, Moro-liter aatem hoc modo,,, Ascende nunc ad ma-ralem inteiectum et spiritalem t),

Acestea sunt sensurile scripfurei dup[ Ori-gen gi felul cum infiligeaz5 etr existenfa 9i ira-portanla fiecdrui sens,

4). Ltrntta tntre sensul literal gi tntre celspirituol-alegoric poate fi insi definit[ in in-terpretarea diferitelor locuri din Scriptur6? Cualte cuvinte, cAnd gi unde avenr s5-afl5.m unsens alegoric Ai unde trebuie sE rdmdnem La

cel literal-istoric ? Poate oare eineva sd deducddin existen{a sensului aleSoric cE toatd Scrip-tsra ar fi o alegorie ?

O;ide3 se apdri. impotriva acelora cari arcrede cd dacd admite un sens figurat tn Scrip-turd, atunci n'ar mai fi nici-o istorisire adev6-rati, sau ci nici-o legiuire n'ar trebui sE fielinutd dup[ 1iter6, sau sE presupunem ci celescrise dup6 literd, despre Mantuitorul n'ar fiadev6rate gi deci cd nici-o lege sau poruncd aI-ui n'ar trebui pdzit6" dup5. liter5, Deaceia elpune o regulE pentru locurile unde existenlasensului literal-istoric e neindoioas5, deci tro-curi a cdror istorisire e adev6ratd, Apa depildd, nimeni nu se poate indoi cX Abraam afost ingropat intr'o pegterd in Hebron, sau edIerusalin e capitala trudeii, sau c5 in Ierusalima fost cledit templul lui Dumnezeu gl alte multeistorisiri ca acestea (xai d.D,a pupta), Cine se poateiarigi tndoi c5 porunca din lege sd cinstegti pe

1). C"*""t, in llat, Migne P. G, vol, XIII col. fi4} qi $46.

li

i,'1,

iiJI

ir

li

,l

ijrl

il

ill

54-tatnl gi pe mama ta (Exod. Z0t2) n'ar trebui pE-zltd &tpe llterd,, ca gi celelalte'porunci , "i,ruIuri, sd nu ucizi, sd. nu fii desjrdnot, g. a,? t)Tot intocmai dupd literd trebuie lndepiinlte 9iporuncile Mantuitorului cum e cea care ne or-dogi si nu jrlr* de loc (Mat, V 34) $.a.Dar sensul literal-istoric are o limite numaila asemenga faqte ihiscutabile gi ugor de in-te-rpretat.

_ Sensul mistic e insl mai greu degllrt gi de precizat unde anume se -gdsegte.

Tocmai aci st6 datoria interpretului ad"evdrat,sE gtie care istorisire a fost dup[ literd, gi caren-u, sau care poruncl trebuie pdzltd intocrnaifi eare nu, La aceasti datorie s'ar fi gAnditManfuitorul cAnd a zist ,,cercetafi scripiurile',(Ioan V,3e), Se poate spurre insi c6. sunt trelr:.€uli dup5 Origln, qari ugure azd" inlerpretuluiaflarea sensului mistic in {enere; a)'Acestaexisti in locurile cari dup6 sensul hteral, arpirea absurde sau falge (quoties falsa, inutiles,P9.oqu" indigna); b) in cadlle istorice pi pro-fetice unde e vorba de cetdfi gi imperali incer, de rH.sboaie, cXs5torii, nalii si orige stre-ine, etc,- c) in toatd leSea ceremoniali iudaic[,care trebuie interpretaiI aleSoric, precum qi inglene_re, tot ceeace e declarat in nurnele 1eSii{quidquid vero nomine legis declaratur, id il-legorice explicandum) 2).

Deci nu toate locurile din Scripturd au unsens literal-istoric, degi toate pot avea un sensmistic spiritual : Ecaxe[p"ela y&p rJpeig napi nr*or1€ rfi€letaE Tpag\; 6rt. r6.oa pAv Blec cb ruveupatcxbv, ob rd.oa

1), IIepZ 'Ap1o-rv : Migne P. G. vol. XI col. 3g4.2). Praefalio lVl;gne P" G. vol. XII col. 27-29.

-55-5B tD oopar-cxlv 1), Deci toate locurile din Scrip-turX pot h ale{onzate, avAnd gi un sens spi-ritual, dar nu toate trebuie luate ad littera .

Q"qi sensul_ spiritual poate fi pretutindeni inScriptur5, Origen ne slltueste s6 rXm6nemstrAngi -de adevErul istoriei aga cum reese dupisensul literal, clci numai pe acesta infelege-elcd se poate incerca cineva sd se ridice la celspiritual, Aceasta rezsmd, toatd atitudinea luiOrigen t intdi ueritatea istorico{iteral5 a textu-Iui .qi a_poi in{eleSerea spiritualE, alegoricd 21,

5). Cdteoa exemple -de interpreiare alego-ricd la Origen, Din expunerea de mai sus s'aputut vedea ci Origen pdrisegte in multe 1o-curi sensul literal-istoric, interpretarea alego-rici fiind mult folosit[ de el. Eimportant d"ecide notat cd el sacrifici astfel adevarul real-is.toric al creallei, dupi Genezd,, precum gi rea-litatea istoric[ u nlltor perfi'd?n c6rlile isto-rice gi profetice ale Vechiului Testament,

In Noul Testament, aleSoria lui e mai pulinsimfit6, totugi fine 9i aci un loc importantlininterpretare,

Nlinunea cu sdturareo celor SA0A de oameni(Mat, t!,'::,) e un model de interprctarc ti-guratS" 3), MAncarea de care are nevoie mulli-mea inseamni cuv6.ntu1 lui Dumnezeu, sauSariptura, Cei ce urrnau lui Iisus, sunt cei ceserveau sub lege gi profefi, Ucenicii roagd

1). trepl ApXOv, ibid, vol. XI col. 385.2). ,,Hoec enim licel habeanl spirilalem itelleclum,tamen ma-

nenle-, prius hisloriae obrilate, etiom spirilalis recipiendus eslsens." (Migne P. G. vol. XIV col, lZ97).

3). Coment, tn Mat. Migne. p, G. vol. XIII col, 904 9i urm.

-56-pe Iisus si dea drurnul acestei mullimi sernear$5 iu orage sau

_ in sate ca sI $iseasc[m6ncare, adicd .Liltera legii, profeliile qi cele-

lalte. porunci, Dar Iisus -poruncegte ucini,cilort

,,dat|-le voi sd rndndnc6", cagi cum ar zice tvd inchipuili voi cd mulfirnea aceasta mare careare nevoie de mAncare gi daci se va duce def1 mine (cuvAntul lui D-zeu), o va gasi la saie(in sistemele.filosofice, in liTera legi7, 9, ..t a":cAt dacS r5mAne lAngd mine ? Deiceil, inti-edt pe

- voi v'am pregitit gi cunoagtefi astfel

ctrvAntul lui Dumiezea, voi ,,da1ile'sa mX-ndnce", Iar Iisus lu6nd cele 5 pAini a situratcei 5.000 de oameni.

Parabola ndoodului (Mat, 13,a7 qi urm.) depflle! lui Angen sd desvolte o intreaga alegf-rie de naturd doSmatici gi morald, "Irlalro3ulilrl"a i"i .

Scriptura, nefiind desivArgit de-cAtdeta Uhnstos, l\runcat in mare, nEvodul str6nSetot felul de lucruri, ceeace figurat inseamnd f6Scriptura strAnge Ia credinlailn toate neamu-rile, El e tras la ldrm, adlcd Ia implinirea vea-curilor, de c5.tre inegiri,, Marea e ,,viafa ceasbuciumati a oam*tllor de pretuti"j*"1'i"i"-**".: Din faptul cE in ndvod sunt tragi t, *"tpegti de toati mAna, Origen trage o invEfitur[dog_nraticX in sensul cd nalura ,r,i-i in noi.'caazirdulu| 4upE-cum nu-i nici a justific5rei oor.ltre 1), Tot. figurat e interpretati umblarea pemare a lui Iisus precum gi schimbarea la faldJ' Mlg*.L G. vol. TIII col. 860-868. Acest text tnscrie peOrigen impotriva teoriei a" pr"a".ti"uti"

""f"i"i.te $i to6dal;-i;:p,otriva teoriei.,gnostice care considera'natuia trupeasci ca un rdurn slle, ca motivul picatului o6-'1d.9 gi:o$ * iy,tit atsr-o- il1e nawlpiae,'..o'.rEd g6ot( o<i:ia ?,'"zano=i:yjid (ibid. col. g60. "

-5;-unde hainele cele albe ca lumina sunt cuvin-tele gi literile Evangheliilor 1).

Euanghelia dupd loan este insl alegorizatilcu mai multd preferinlI Intrucit Origen o so-cotegte o evanShelle ,,spirituald" ql pAr$a Scrip-tare7, el e la largul sdu sE o ale{orizeze aproapela fiecare pas, mai ales cI insugi MAntuitorulvorbegte aci mai des in alegorii gi metafore,Deacee1 comentariul lui Origen in eve,4sheliadupd Ioan conslttue cea mai insemnatl oper[a lui intre comentariile Noului Testament ar5.-tind toatd mdestria in metoda alegorici, deqiastfel este cel mai simbolic Ai mai pu{in utilinterpretlului le$at de sensul hteral, Cuvinteleiv drpy,il (Ioan I 1) trgureazd, tnlelepciunea, pera-trucd oogi.a ,ipyt1 6oriv, Nu mai pufin de 5 volu-me au fost consacrate de Ori$en nurnai pro-logului din evanghelia dup[ sf, Ioan, unde puteasd-gi desfdgoare tot talentul lui de ale$orist,Minunea dela Cana, convorbirea cu Samari-teanca, spdlarea picioarelor, Lazdr, cel inviat$, a, au un sens mistic 2),

Numerile din Scripturd. aa deasemenea uninleles secret, Nu cantitatea numdrulsi,, ci sen-sul lui ascuns trebuhe luat in seam5 de inter-pret, Numefile t, 2,3,4,6,7, 10 +, a, au unsecret fiecbre, fiind simbolul uflor adevdrlurisuperioare 3),

1). Ibid. vol. XII col. 924 ei 1069.2i, lJn ,.ru^al it oDie Odnesis des lohannes'Eoangeliums de

Albrecht Thoma, Berlin 1882 (p. 885 9i urm).3J, Origen considerd cd numdrul 6 e eel mai deslv6rqit, cdci se

compune din dublul unitdfii, inmultit cu 3, care e iariqi num-irinsemnat, Apoi vin numere ca 7,4'qi28, (Migne P. G, vol, XIVcol.680-681.

-58_.In tendinla _de aleSonzare a lui Oriden. elmicaoreaz, realitatea iltorice u ;"i;; #il;i.t"gi .istorisite, cdci ceeace .,"-iita*;iJ';ffi;;;

este numai o aseminare, un tij lI-i""rieiii Iva sH fie, Deaceia, Origen ioit" 7i "iiril*iica cel moi insemnat repre)rriori ,t iri"rp'rJ:tdrj! alesorice a ScripiiiJ. -"'-Sunt gi astdzi interpreli cari se folosesc deg alegoizare a. Scriftui"t. D. pild;;-;;il;

Lgi"y,- Couchoud _Ei Atliii, *i",i"il"'ql'*ritJult.. f"Pt" din giuue' ;;_; -I""af

"r;ffi;;;simboale.' Qur ce deosebire intre motivul acestora dea alegoriza si intre cel al t"l brig""i-ii""aiJcei de astdzi vor s[ o"ol"ur.e-*l?r"ll"ii *

lelesul divin al Scriptur"i;;;; penrru a sa_tisface necredinta lor r"ti""rfi.te, 0;1,ffi .iJfaIa. alegorie dinti'un ;;ii;;"i"irr opus: din-tr'un. exce-s de credinld *- pl*t"t", dintr,un:".qt. apologetic ai meiafizic. 'EI - J, ;;;i ;;totul legdtura cu reahlatea s"rrsuiul lii"r"f;";;aregorrsmul Iui cuprinde desigur multe inchi_puiri subiective. Aiestea ii serilsc ins[ ca in_cercdri de-a sbura sp{e dumrez"l;;,-i;;;;*l'::l'i :p*. 1 'u' q"pa,i;-d;-;;. oile"" ;cer mal mare interpret care a crezutca loatefotrosi

.credinfa_ cregtini -ii-i"pf" gerea Bibtieiprin alegorue. Reugit-a el? '---

ffiffiffiffiffiffiffi

. CAPITOLUL NT,

Critica interpretErei alegorice a lui Origen.

1). Folosul alegoriei pentru Origen gi pericolul acestei me-tode. - 2). $coala din'^A,ntiohia lmpotriva alegorismului.

!). Chestiune de actualitate penlru citirea gi interpretareaScripturei : extrema ,ffiH:i.

Tortllu. n"o,"*tant[-seclant{ ;

1). Origen a fost f5ri indoiald cea mai eru-ditl personalitate cregtini a veacului siu, Opu-rile lui voluminoase, vasta lui culturHn darurilenaturale, pasiunea ce-a pus in studiu pini laabnegarea de sine, acel fond sufletesc optimistcare il [[cea sI spere in triumful final al bi-nelui gi al apropierii, de dumnezeire, arati cdputine veacuri se pot f5li cu figura unui Origen,

Dar pe cAt de strilucitd a fost personalita-tea lui, pe atit de grea povara ce i-o puneauin spate condiliile timpului siu: perseculii dinafar5, erezii. innduntru, atacurile cdinoase aleIudeilor gi p5$Anilor, toate impotriva cregtinis-mului, In fala atitor piedici, personalitatealsiOrigen trebuia s[ incerce sI infrAngl, rezisten-

-60-lele gi totodat6 sd creeze un sistern pozitiv intoate ramurile teoloSice; doctrind,

"plloo"tioi.exeg.ezd. 9i. critici texuale, Nu-l deci-de ilrarJcE sistemele lui fn -gqnere au avut apoi sX su_fere multe corectdrl] Nici sisLmul di-i; i"t"r-pretare a Scripturei n'a putut sd rEmAnd inf_orma in care l--a concepri "i,-'a""1

-

"

- i-""i"clg cAteva cuvinte critici

"r"piu sistemului sdualegorie _de interpretare, r -

Metoda lui avea mai multe avantagii pentrutimpul -sIu, Alegorismul il ajutd *a i"-fatir" Ii_ficultdfile .literai din Seriptrire; J#;;t;;lcterle,lui teologice gi filosofice, sd ilustreze doc_rrrna. lur $1 totodatd sE explice anularea cere_monialului iudaic din V, T, i"trr"ai-

"i.-Stili."rrfnu-i religta -literei, ci a s_piritului, OrigJ;--i*"*;:

:i::. tli",aleElorie sd ridice concepila crestindcteasupra literei scrisen spre anumlie' adevirurispirituale.

. Dar- pe c6t i se pErea de ispititoare metodaalegoric5. in scopul de mai-sul, pe atat de di,unS.toare este ei privitd ir,

"hip'obiectiv,Maj inJal, disprelul pe care il arata Origensensului liter al i.q!^e *a' "o"ai"!"-

cre gtinX, d";;:lece- tntregul edificiu al religiunei noastre efonda! pe sensut--literal. Cr"di""iu in realitateasensului istoric al celor ."rloi"t.rlpmra j"r:meazd, isvorul credlnlei. DacX d" pilat;-i;-t?lege cineva cd pAinea tl ,a"g*i"

-a"i* ;fa;i;Euharistie ar fl -simboali tr;.i, ,;;liteti ;i;trtrpului qi sAnselui Domnului, iiun", ce tainE.mAntuitoare ar mai putea fi'instituirea;i i;cina cea de taind ? '

-61 -Deasemenea, dacE valoarea sensului literal

e micgoratE sau e dat5 in falg, atunci insigi au-toritatea Scripturei ar fi sdruncinat6 nu numaifa[[ de pigAni gi eretici, dar gi faffl de cregtini,DacX Scriptura ar avea locuri cari ar fi lipsitede un sens literal-istoric, atunci p5sinii au pri-lejul s[ o respingd mai degrabl ca nedernn5de inspiralia divin[, decAt si o inlerpretezedup[ aleSorii. Ereticii pot gi ei sE intoarcd inacest caz locurile din Scripturi in sprijinul 1or,luindu-le figurat acolo unde sensul literal e irn-potriva rltlcirei 1or. Infine, cregtinii ar c5deain nedumqrire dacd ar trebui si renunle inunele locuri la sensul literal, pentru figuraliigi ale$orii,

AIta critic5. ce se poate aduce sistemuluide interpretare aleSoricE, e cE e dispus si caddin subiectiuism gi tnchipuiri, deoarece sensulalegoric poate s5. varieze dela persoand la per-soani gi chiar la aceiaq persoanS. privind ace-laq text, Iat[ deci deschis pericolul de-a citi inScripturi propriile noastre gAnduri 9i imagina{ii!

Infine, arSurnentul lui Origen cd atAt IisuscAt qi sfintul ap, Pavel s'au folosit de aiegoriein interpretarea Vechiului Testament, nu poates[ indreptileascI un sistem de interpretare cu-rat alegoric, DacI MAntuitorul ia in chip [igu-rat istorisirea despre profetul Iona gi dacE sf,ap, Pavel interpreteazl, alegoric unele locuridin VechiulTestament,nu rczult1. c[in €Andullor nu ar mai rimAne nimic din sensul literal,Nici nu inva!6 sf, apostol Pavel cE toate locu-rile din Vechiul Testament sunt figuri gi nicinu ne spune el c[ sensul literal trebuie con-

ifrl

:ri

r]i

il

{ii

-62-damnat, DacE uneori el se folosegte de tnfe_Iesul. ale6loric, nu. face- ;;";;i; iiitr'"r,

"iiipabuziv ca Origen t),IJeaceia, cAnd Ongen tlgdduiegte realitatea

sensului istoric in ist6risir"i "r"ril"l, u p"ruJi-

sylui, cAt 9i a atAtor alte locuri al;-'S#;il;;,el rdpe,ste credin{ei ceva din temeiul

"i, Slr_temul alegoric putea s6 par6 bun $i neperi-culos. pentru gpoca lul Oiigen, ;;dU;[ h-mea trdia intr'o atmosferd de alegorls* Si;a"dlipsa sensului critic

"r" upioupu?"""iufi,il;;asemenea maladii imaginativ"-srit treceioar",caci mintea umand iy6"qtp mai mulifiter;}Jjzitiu6, dec6t imaginafia subiectivd. z). P.lceia, edoati crejtni ai, Antiohia cdtgi majoritatea scriitorilor-, dupi Origen, ",*"Brgq?t

exagerarea metodei "lrgorlC",'Sfi"tiipdrinfi_ revin la sensul literal gi c?ndam", ;;:

toda,alegorigtilor, intre cari Orlg"" ocupi pri-mul loc.

Sf.-Vagile cel.-Mdre atacl cu invergunaremetoda 4egorietilor in homitia iX ati Hiiiimeron. .El amintegte de metoda alegioricd gi decei, cari o practicH. ,,cari zic c6, upl

""-l'upe,ci o alti naturd oar:ecare, iar planta $i p;$6i;Ie interpreteaz{, dupdcum H sJ pare ioi, 'ijui@1x, cAnd aud ia16a, iarb[ in$Ieg sl-ptr"ta,pe9t9, fiar6 9i dobiloc, toate precunisurrt .prruapa Ie pripgsc_.,. Sci-se tryyeieaoi Aeci pie'cumesle scn's" z), lar in homilia a IIi-a ataci pe cei

1), . . , alle$.oricae quidem rethodo auctoritatem conciliat, sednon eo quo iuo abusis n"t oiis;iii, _.lilr'iiiiil"ti;;Md";pG. vol. XII col. 38).2J. Migne P, G. vol. XXIX col. 188_189,

63-

cari alego rizeazd,apele despre care se vorbegteinGenezd gi cari le interpreteazd, in chip figuratca pe nigte puteri spirituale gi necorporale, Sf,Vasile impotriva acestora afirm[ sensul literal,cici unde e vorba despre ap5, apd s5 infe-legem (rb UDop, UDop vorioo.rpry) 1), Intre aleSorigtii(ol d).).41oporivte5) combitufi de sf, Vasile, Origene indicat in mod vldit, degi nu pe nume.

Sl. Ioan Chrisostom observ[ bine pericolulmetodei aleSorice.

In omilia XIII din Genezd, (cap, II), vorbinddespre paradis, el desminte cu t6rie ,,pe .ceicari spun cH paradisul nu-i pe pimAnt ci incer gi cari viseazd nigte basme ca acestea",Impotriva acestora cari ocolesc inlelesul lite-ral, sf, Ioan Chrisostom indeamni pe ascultd-tor sd in{eleagd dup[cum scrie Scriptura prin\itere, deci c6 a fost un paradis real gi in Io-cul cel aritat spre. r5sirit, Dupd aceia adao$S.el urmltoarea observafie, care poate fi soco-tit5 ca cea mai Srea loviturd impotriva alego-rismului i ,o nu crede tn cele ce se afld insJdnta Scripturd, ci a scoate altele din cuge-tul propriu, socot cd aduce un more pericolpentru acei ce tndrdznesc sd Jacd ocest lu-cruu. (Migne P. G, vol. LIII eol, 108-109).

Deasemenea, st, Eustoliu de Antiohia nu-megte metoda lui Origen: futiles vavillationes.Tot impotriva acesteia se declar[ Grigore deNazions, Ieronim ql Augustin 2),

Din acestea se vede c[ metoda alegoricd de

1). Ibid. col. 73 qi 76.2l,. Yezi Proefatio Ia operile lui Origenr Migne P. G. vol. X[

p. 35 Ei 39.

-61 -interpretare' a {9sj. respinsi. in genere de p6-rinfii gi sc_riitorii biseritegti, cari ne inval6-siurmdrim de. aproap" s"rrsui literal, l"i

"I"a-"l::lrr,1" figuri, ,..e. fiIn .atenfi a nu distrugeceva drn acesta, Metoda literald a gcoalei dInAntiohia a rerr$it sE ," ffir"tr f;i6 d" ;;;alegoricd a lui Origen gl .a

-f* meze un noucapitol in istoria ixegeLei. Intre prrrr"t"i" d"condamnare de mal ldrziu

"o"iru-lri-O;iE;9eJ al 6.qi z-tea priveau *;a;i ,i;g"rtu";;interpretare .al Scripturei I ._ D,1cd totugi 9tlgi" a_ fost pe drelt atacatpentru abazul lui de alegorie, aceasti n,a fostdesfiinfatd^in totur di"'i"ffiietarea sfinteiDcrtptufl, "Existen{a unui sens ascuns gi spiri-tual nu-i cu totul inl[turatl dL metoda miiii.Origen nu era in totul gr;$it ;"d "ili*"*"aintrucdt Scriptura.confinZ ;" ;. ascuns, nuoric,ine poate sI o interpreteze aqa cum trebuie,.3), \) chestiun^e de actualitate pentru crlireagi interpretarea Scripturei este-daca poate ori-cine. sE ,infeleag[ sLnsul acesteia sau nu, A_ceasra chestiune poate servi ca o apli calie astudiului de fatE,Doui atitudini.opuse_ stau fafd in fafd i ceaa bisericei papistage 9i i"u

-i'iulionalismul,iprotestant urmat si de' sectanti.

Atitudinea biseiicei n"pi.tui" " trr""put 16-murit dela sinodut dii irenii, iiioli Lr';Aprilie din acel an, acest sinod'p,rbi"a a"_cretul ,,de editione et ,"u "o"rorum

librorum,,111_

.urg interpret?rea Scripturei " p"J ."Ucenzura bisericei, iar contravenientii pedeositi.La tet au proced at papu iii-;1-ifrl;Gli:

-65-1564), s,inodut Vaticanului (1870), iar mai de

curAnd, Lbon.XIII in 1893, Acesta arat[ in-tr'o enciclicd cdtre profesorii de exegezd c6, inScriptur[ exist{ un sens oscuns,, spiritual t).De observat c[ delinirea acestei atitudini pa-pistage, care se apropie in alt chip de con-ceptia lui Origen, incepe dupd ivirea protesta-tismului gi deci cu un scop v[dit de apirare,In aceastd reacfiune, biserica romano-papistaq5ar fi vrut prin sinodul din Trentin sd opreasc5.pe laici sd interpreteze Scriptura, ba incd chiargi pe clerici, dand voie numai unor anumifipentru aceasta, O asemenea concepfie, degi nuaplicatln nu inseamn5 decAt a repeta cuvintelepuse prin traducere latin[ in Sura lui Origencd. ,,difficilem, ne dicalur imposibile, mysticosquos habet Scrlptura, sensus inuesligare 2j,

Dar o asemenea atitudine se expune la ne-aiunsuri grave, Pentruce am mai apela atuncila citirea Scripturei in popor ? Pentrsce am faceatAta munc5 zadarnicd, s5 r5.spAndim cuvAntulevangheliei? Raul de astdzi in lume nu constioare tocmai in faptul cd lumea s'a izolat deScriptur6, nu o mai citegte gi deci n'o mai cu-noagte nici m6.car in pdrlile ei, cele mai folo-sitoare ?

Concep{ia lui Origen, rcluatd, in alt chip gide biserici papal5, ar nimici rdspAndirea Scrip-turei in popor gi deci in lume, Interpretareaqi infele$erea ei ar rlmAne privilegiul numaial unora, al celor spirituali, Scriptura ar fi o

7). Y ezi art, Interpretation de I'Ecrlture par Mangenot et Riui6rep. 2290-2343, indeosebi p.2294-2295 {i* Dict. catholique de lo foie),

21. Praefattor Migne P. G, vol, XII pa{. 34.

:$ll

iill

,Iii

iffi

[]li

tllt

iill

#I

ffi

$tr

-66_carte enigmatici in fafa mulfimei gi deci ar rd_mdne numai ca un tezaur pe sf6.nta masi, Bi-serica singur5 9i slujitorii -ei

direcfi ar aveadarul sd o adAnceasc[, poate nier ei, fngigi dacispiritgl sfAnt nu-i _cdlduzeqte la descoperireasensului ascurls al Scripturei.

Ar fi o concluzie^ periculoas5 9i irnposibilipentru cregtinism, Cand sf. apostol pavLl scriaepistolele sale,. el se adresa

"6tr" toli creSttnti

(ri; nloyl iil,r1oiq.); Iisus a vorbii ,rr, ,rr*ui .ii"lnicilor. ci gi poporului,i poporul are datoria, cagi clericii, sd citeascd Scriptura, A citi ins{ in-seamn5. intr'un sens gi a interpreta, c5ci n,arfi posibild citirea fdrd'un r"r,.

"l literei- A;t;

e impasul in care s'ar arunca cel care exagle-reazl_.existenfa sensului mistic al Scriptu-reiimp_otriva celui literal gi ar socoti "" ui*"r"c.{ foarte pulini ar avea dreptul sd o citeasc[gj t"r. o interpreteze, Deaceia, cefizura impuside_ biserica papalX exeSezei se resimte dL a-c_elagi impas, deaci gi ariticele ce i s'au adus.chiar din sinul ei 1),

Atitudinea opus5 acesteia e cea a sectanti-Ior gi a protestantismului in 6!enere, Dupd con-ceptia^acestora, oricine are putin{a si interpre-teze _ Scriptura, presupunAnd cd' sensul fitlrale suficient pentru. a fi in[eleasd deplin, Dar gio asemenea atitudine are neajunsuri-grave, LH-t?p hoparte Sre,latea de interpretJre prove-nit[ din faptul cE Scriptura a foit scris5 intr'ri

._ 1). Critici expuse pe lar$ in art, Interpretation de l,Ecriture,citat mai

-sus (p. ZZSg-ZSOSI. Obiecfiunile

'sunt din p^rt i t"i ii-g,range, Loisy, pe vremea cAnd acesta ficea incd parte din Uise-

rica rcmano-catolicd q. a,

-67-epoci atAt de veche gi de variat6, ceeace cereun studiu special pentru adeviratul interpret,dar amintim cI dacd interpretarea fieciruia arfi normativd pentru sufletul siu, atunci ar in=semna si se gdseascd in Scripturi nu numaitrei sensuri ca Origen, ei un numir nelimitatde sensuri, tot at6tea cAt gi indivizi, fiindcdorice om poate avea un chip deosebit de in-terprelare, Sensul adevdrat a[ Scripturei s'arconfunda cu sensul subiectiv a[ fiec[rei, per-so&Il€; Scriptura ar deveni astfel un isvor defabricat secte, toate acestea putAnd fi inafar6de sensul ei obiectiv,

IatE deci cum metoda de interpretare a luiOrigen a pus in disculie chestiuni foarte ad6ncipentru putinla de interprelare a Scripturei, Si-lit de neeesitilile timpultri siu, el a pus o mareproblemi principiald de interpretare gi a solu-fionat-o cum a crezut mai nimerit. Gregala luiconstd mai mult in exagerarea aleporiei, cdcibiserica cregtini degi a rdmas leSata mai rnultde sensul hleral, n'a renun{at cu desdvtr$irenici la sensul mistic-spiritual urmat de Origen,O carte cum e Cdntarea Cdntdrilor in Scrip:turl nu poate fi interpretati inadev[r mdrSi-nindu-ne la sensul literal, ci admilAnd gi pe celsimbolic ai alegoric.

Atitudinea dreaptd deci tn oiola creStind ecd citireo bibliei lormeazd datorio oricdruicredincios gi cd tnlelegerea ei ti este la in-demdnd dupd puterile lui, Dar acolo unde elsimte cd ceua ti e neldmurit, aceasta sd nu'iproducd o piatrd de scandol pentru sufletullui, ci sd g1-o otribue imperfec{iunei lui de'a

i

I

I

t

t

(

t

-68-fnlelege. trn cozurile grele, singur consensulgeneral ol bisericei F! al sfinlilir pdrinli poatedecide core e spiritul liteiei, cdci dupd Lorlbolui Origen, sunt multe ziceri tn Vechiul Si NoulTestament cdroro li_ se potriueSte frazi "fd;-tylui opostol Pauel: litera ucide," dor spiritulface uiu".

Biserica ortodoxfi adopti aceasti cale medie,care ty gubjuge Scriptura cenzurer b[";;;dar nici n'o lasd. qla4e capriciului de infele-gere al oricirui lndivid. Inierpretul are ib"ialibertatea de explrcare filologicl, criti"e gi ,i-heologic5, cu condi{ia insd de-a p5stra nestir-bitd docrina cregtind stabiliti de'bl."ri"e, '--

Lasand deci laoparte ceeace e Sregit in sis-temul de.interpre{are al lui Origeri, ual.a

"*u-$eTVrea aleSoriei pentru nevoilJ 9i dup[ mer-talitatea _epocei lui, putem folosi *rii" lali a.ta primul gi marele -interpret al Scripturei. A-cesja. a fost 9i gAndul studiulul de fi1a,- lnlerpretarea Scripturei dupd Origbn poale

{olo-": qstfgl oricdrii cititor, co o "contiiUulte

lo istoria desuoltdrei exegeziei biblice Si ci iluminare o multor chest'iuni din Ermiieuticd.

Crprins.- Uefatd. Ribliosrafiel. Llpera biblic[ a lui Origen $i mediul in

care s'a desvoltat. 1, Introducerea..-2,In-terpr_etarea Scripturei inainte de Origen, IaJq.dei 9i creqtini.-- 3. Origen gi opera-lri bi-blicd, - 4. Mediul in cari desvolta Origen in-

__ terpretarea Scripturei . . ., . .II. Corrcepfia lui- Origen despre Scriptur[.

-1. Scriptura ca inspiiatd pAni^in cea mai micEllterd,l nimic de prisos, ni-ic nepotrivit, ci to-tul armonios.-2, Canonul cdrfilor sfinte, scri-erile Noului Testament gi date'-despre autoriiIgr., :-3,-Impdrfirea cirfilor Scripturei gi gra-dul lor de inspira{ie, Rezumat : , .

IIL Metoda de interpretare a lui Origen.1. Condifiile interpretului, Cum s[ citim Sirip-tura. Infele6lerea ei nu-i numai un act rafional,ci gi de credinfi. -2. Litera_gi spiritul Scrip-turei; sensul ei ascuns, - 3, Sensurile Scriptu-rei: _a) Seasul literal; b) spiritual alegoric; c)moral, Definirea pi exempli{icarea lor.*- 4. Li-mita intre sensul literal qi intre cel spiritualale6[oric,.- 5._ C6teva exemple de interpretare

IV. Critica interpfetErii alegorice a lui Ori-gen l. Folosul alegioriei pentru Origen gi pe-ricolul'aqestei metode. - 2, $coala d-in Arrfio-,hia lmpdtriva aleSorismului. - 3.. Chestiune de_actualitate- pentru citirea qi interpretarea Scrip-'turei; exfrema papistagd gi cea protestantd-

' .;:l

pag,

3

t9

59