RORY VADEN

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ

5 permisiuni ca să îți multiplici timpul

Traducere din limba engleză deCRISTINA STAN

2018

CUPRINS

Introducere: De unde vin 15

Partea IAdevărul despre timp 21

1. Ce credeai că știi 232. Gestionarea și prioritizarea timpului 433. Multiplicarea timpului 63

Partea a II-aCele 5 permisiuni 85

4. Elimină: permisiunea de a ignora 875. Automatizează: permisiunea de a investi 1136. Deleagă: permisiunea imperfecțiunii 1457. Procrastinează: permisiunea incompletului 1758. Concentrează-te: permisiunea de a proteja 217

Partea a III-aUrmătorul pas 239

9. Multiplicarea rezultatelor 241

Mulțumiri 267Despreautor 270

INTRODUCERE

De unde vin

E sti pe cale de a-ti schimba radical modul în care re-flectezi asupra timpului.S i dacă esti precum multiplicatorii despre care vei citi

în această carte, atunci există posibilitatea să fii (în mod jus-tificat) grijuliu în legătură cu ceea ce permiti să-ti intre în minte si cu persoanele de la care îti îngăui să înveti.

Pentru mine personal, nu există nimic mai frustrant decât să învăt ceva de la cineva care nu a făcut lucrul despre care vorbeste.

Îdeile din această carte provin dintr-o varietate de dis-cipline, dar un lucru de care poti fi sigur este că au fost testate, căci au trecut prin focul unor situatii de viată reală – inclusiv al unora din viata mea. La fel ca în majoritatea cărtilor despre afaceri pe care le vei citi, lucrarea mea in-clude date originale rezultate în urma sondajelor s i a esan-tionărilor* statistice pe care le-am realizat noi, precum s i

* A esantiona – a lua mostre la intervale prestabilite dintr-un semnal, în vederea unor procesări ulterioare; a alege persoanele reprezentative (sta-tistic) care urmează a fi anchetate într-o investigatie (sociologică). (n.ed.)

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ16

dintr-o sinteză a publicatiilor existente s i a cercetărilor academice. Totus i, la Southwestern Consulting, des i apreciem cercetarea academică, ne mândrim cu faptul că suntem practicieni si furnizăm strategii care sunt de o reală valoare s i nu doar o prezentare concisă.

Cu alte cuvinte, acestea nu sunt doar principii pe care le-am adunat dintr-o brumă de surse s i care functionează în teorie; acestea sunt principii pe care le practicăm efectiv în propria companie s i le învătăm alături de tine.

În 2006, am fondat Southwestern Consulting împreu-nă cu alti câtiva parteneri. La scurt timp după aceea, am fuzionat cu niste colegi din Londra, care îs i desfăsurau ac-tivitatea conform unei viziuni similare din 2001. De atunci, am crescut până la o echipă de peste saptezeci de membri s i am lucrat cu mai bine de sapte mii de echipe de vânzări diferite.

Afacerea noastră de bază este să oferim reprezentantilor de vânzări consiliere individuală în ceea ce priveste res-ponsabilitatea. În momentul scrierii acestei lucrări, am consiliat personal mai mult de 2.700 de reprezentanti de vânzări, de lideri în vânzări s i antreprenori. Asta înseamnă că, timp de sase luni sau mai mult, am urmărit activitatea zilnică s i felul în care îs i petrece timpul fiecare dintre ei. Când lucrezi cu oamenii la un nivel personal atât de apro-piat s i pentru o perioadă de timp atât de mare, ei nu mai sunt doar clienti; îti devin prieteni.

S i mai mult de 75% dintre „prietenii” nostri spun că „gestionarea timpului” este cea mai mare dificultate a lor, precum s i motivul pentru care au apelat la consiliere. De-oarece, vezi tu, pentru un reprezentant de vânzări care se bazează pe comisioane sau pentru un antreprenor, timpul

DE UNDE VIN 17

chiar înseamnă bani s i a devenit din ce în ce mai dificil s i mai stresant să tinem pasul cu solicitările din ce în ce mai mari în privinta timpului. Cea mai comună expresie pe care o folosesc clientii nostri pentru a-s i descrie dificultă-tile zilnice legate de job este că se simt mereu de parcă ar trebui să „stingă un incendiu”. Este o provocare pe care o întelegem, fiindcă toti consilierii nostri – inclusiv eu – sunt mai întâi reprezentanti de vânzări si abia apoi consultanti.

Cu totii vindem s i ne servim clientii. S-ar putea să fie mai eficient s i mai profitabil pentru noi să angajăm niste oameni care să vândă, după care să apelăm la o echipă de consultanti care să se ocupe de consiliere, dar în acest caz nu am sti cum este să fii în pozitia în care se află clientii nostri. Nu am fi practicieni. Asadar, credem că, doar prin străduinta noastră s i prin tot ceea ce am învătat fiind ală-turi de clientii nostri, am descoperit câteva căi cu adevărat unice de a reflecta diferit asupra timpului. A trebuit să în-vătăm cum să ne multiplicăm timpul, iar această carte îti va arăta cum să faci acelas i lucru, indiferent de profesia pe care o ai.

Des i consilierea individuală este principala noastră ofertă de servicii, am mai testat s i introdus aceste principii în cadrul unor companii de mărime medie, precum s i al unor afaceri de amploare. Am oferit consiliere în vânzări unor companii din douăzeci s i sapte de tări. Acesti clienti variază de la afacerile mici de familie până la Verizon Cellular Sales s i DÎRECTV. Ajutăm companiile să elaboreze mai de-grabă o politică a vânzărilor, sprijinindu-le să creeze pro-cese de recrutare, texte personalizate de vânzări, planuri de stimulare s i de compensare, vânzări personalizate, un management al relatiilor cu clientii (MRC) s i orice altceva

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ18

au nevoie pentru a angaja, instrui s i motiva reprezentantii de vânzări. Sediul corporatiei noastre din Statele Unite este în Nashville, Tennessee, dar avem filiale s i la Londra, Singapore s i Sydney.

Ne pricepem la vânzări. Îndrăgim vânzările. Credem în vânzarea ca modalitate de a sluji s i o facem de mult timp.

Compania noastră mamă, grupul de firme Southwestern, s i-a început activitatea în 1855 (pe atunci, Nashville era partea sud-vestică a tării, de unde vine s i numele nostru), fiind una dintre cele mai vechi afaceri detinute în regim privat din Statele Unite. În 1868, compania noastră fanion a început să lucreze cu studentii, instruindu-i cum să vândă Biblia s i alte cărti, mergând din usă în usă în timpul verii, s i ajutându-i astfel să-s i plătească studiile. În ultimii o sută cincizeci de ani, compania a rămas loială acestei afaceri de bază, asa că s i astăzi aproape trei mii de studenti îs i petrec anii de scoală formându-s i o echipă de prieteni, iar vacan-tele de vară vânzând un produs web pe bază de abona-ment, numit „Southwestern Advantage”, care completează ceea ce învată copiii la scoală, îi ajută pe părinti să-i îndru-me la teme s i insuflă acel tip de principii de viată cuprinse în cărtile mele. Să lucrezi cu Southwestern este una dintre cele mai provocatoare s i mai severe sarcini în care se poate implica o persoană tânără; însă de natură să îi schimbe în mod pozitiv viata.

Între absolventii Southwestern se numără Marsha Blackburn (membru al Congresului din Tennessee), Max Lucado (autor de bestselleruri), Jeff Sessions (senator din Alabama), Rick Perry (guvernatorul statului Texas), Ronnie Musgrove (guvernatorul statului Mississippi), Mac Anderson (fondator s i fost detinător al Successories Înc.),

DE UNDE VIN 19

Bruce Henderson (fondator al Boston Consulting Group), Chinh Chu (director general al Blackstone Group), Donna Keene (fost secretar general al Departamentului pentru Educatie) s i alti mii de oameni. Oh, s i să nu uit de mine – am lucrat ca recrutor în cadrul programului timp de patru ani s i am vândut din usă în usă cinci veri la rând, timp în care am câstigat în total aproape 250.000 de dolari, bani care să mă ajute să-mi plătesc anii de facultate s i masteratul.

Grupul de companii Southwestern constă în peste trei-sprezece unităti diferite de afaceri, în diverse domenii, in-clusiv biroul de planificare financiară Raymond James, numărul unu în lume, una dintre companiile de vânzări directe care s-a dezvoltat cel mai repede (Wildtree) s i cea mai mare companie de colectare a fondurilor scolare din lume (Great American). Împreună avem peste patru mili-oane de clienti pe an s i generăm un profit de câteva sute de milioane de dolari.

La Southwestern, misiunea noastră este simplă: să fim cea mai bună organizatie din lume care îi sprijină pe oa-meni în vederea dezvoltării abilitătilor s i caracterului de care au nevoie pentru a-s i atinge telurile în viată. Asadar, des i există multe lucruri pe care le facem ca o familie cor-poratistă, motivul principal pentru care existăm este pur s i simplu acela de a ajuta oamenii să-s i atingă telurile în viată.

Hai să începem cu telurile tale...

Partea I

Adevărul despre timp

1Ce credeai că știi

T ot ce stii despre gestionarea timpului e gres it.Aceasta este premisa de la care am pornit când am început această călătorie a încercării de a răspunde

la întrebarea: „Cum aleg să-s i petreacă timpul cei mai de succes oameni din ziua de azi?”.

După ce am lucrat cu peste sapte mii de echipe diferite din douăzeci s i sapte de tări s i, în ultimii opt ani, am făcut consiliere individuală cu mai bine de 2.700 de persoane pe o perioadă de sase luni sau mai mult, echipa noastră de la Southwestern Consulting a validat această premisă.

Oamenii de succes gândesc diferit. S i tocmai această gândire este cea care formează un set diferit de alegeri pe care le fac, lucru care conduce în final la rezultate incredibil de diferite fată de ale celorlalti.

Cele mai obisnuite contexte, pe care cea mai mare parte a pietei muncii le foloseste ca să înteleagă, să discute s i să disece gestionarea timpului, fie au fost drastic

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ24

îmbunătătite, fie complet respinse de oamenii care îs i mul-tiplică timpul în cel mai eficace mod.

De ce gândesc acesti oameni diferit?Nu o fac fiindcă au vrut. O fac fiindcă au fost nevoiti.

O fac fiindcă acesti multi-plicatori au realizat că, pentru a ajunge la următorul nivel de rezultate, este nevoie de ur-mătorul nivel de gândire.

O fac pentru că presiunea de a produce rezultate a crescut, asa cum s-a întâmplat s i cu instrumentele disponi-bile pentru a obtine acele rezultate.

O fac pentru că ei stiu că lucrurile s-au schimbat, fiindcă sunt strâns legate de solicitările cu privire la timpul nostru.

Gândeste-te la o zi oarecare...Ne trezim. Ne pregătim. Facem cumpărături. Plătim fac-

turi. Facem treabă în gospodărie. Gătim. Mâncăm. Facem curătenie. S i apoi ne pregătim de culcare. Numai aceste sarcini pot să ne răpeascăpână la cinci ore din timpul unei zile. S-a scris în Newsweek că, în medie, o persoană petrece o oră pe zi... căutând diverse lucruri!

Când adaugi la această rutină s i sarcinile de muncă zilnice, numărul de ore creste s i mai mult. Am făcut recent o analiză pe sase luni a peste opt milioane de e-mailuri care ajung la companii din sase domenii diferite, s i am descoperit că, în medie, un director primeste 116 e-mailuri în fiecare zi de muncă*. Însă evident că nu numai cu e-mailu-

* Analiza traficului de e-mailuri efectuată de Southwestern Consulting asupra grupului de companii pentru perioada septembrie 2013 – fe-bruarie 2014. (n.aut.)

Atingerea următorului nivel de rezultate necesită următorul nivel de gândire.

CE CREDEAI CĂ ȘTII 25

rile trebuie să tinem pasul. Mai sunt mesajele vocale. Me-sajele text. S edintele. Apelurile de conferintă. Hârtoagele. Rapoartele. Noutătile site-urilor de socializare. Nu e deloc neobisnuit ca specialis tii din orice domeniu să petreacă mai mult de trei ore pe zi punându-se la curent cu activită-tile de rutină principale, înainte de a duce la bun sfârs it o sarcină reală.

Rezultatul este că se manifestă agresiv o formă nouă de procrastinare. Rapid si pe tăcute, aceasta a cuprins locul de muncă precum un roi de albine ucigase, creând o multi-me de probleme insidioase:

• Sufocarea inovatiei• Schimbări de personal s i capital uman epuizat• Perpetua comunicare ratată• Proiecte esuate s i termene-limită ratate• Membri de echipă neimplicati si insuficient cooptati• Potential irosit s i un mediu al vitezei, stresului s i

anxietătii coples itoare

Acestea sunt doar câteva dintre efectele secundare di-structive ale unui fenomen care costă organizatiile milioane de dolari anual. Ca să nu mai mentionez câti ani din viata oricărui individ sunt consumati de presiunea pe care o creează.

Învadator s i puternic, acest ucigas al productivitătii s i nouă formă de procrastinare este în prezent cel mai scump cost invizibil din domeniul afacerilor...

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ26

Diluarea priorităților

Spre deosebire de procrastinare, diluarea prioritătilor nu are nimic de-a face cu faptul de a fi lenes , apatic sau neim-plicat. Totus i, are acelas i rezultat final: amânăm cele mai importante activităti ale zilei, lăsând ca atentia noastră să se orienteze, cons tient sau incons tient, spre sarcini mai putin importante.

În mod ironic, diluarea prioritătilor îi afectează atât pe performerii de top cât s i pe perfectionistii cronici, pe oa-menii bine intentionati s i care încearcă să-s i facă treaba cel mai bine. Fiindcă, datorită extraordinarei lor competente, acestor oameni li se pun pe umeri din ce în ce mai multe responsabilităti, până când ajung să nu le mai poată duce.

Celor care se luptă cu diluarea prioritătilor s-ar putea să li se pară uneori că, cu cât muncesc mai tare, cu atât ră-

mân mai în urmă. Pentru fie-care e-mail pe care îl trimit, primesc două în schimb. S i fie-care sarcină pe care o încheie pare să ascundă în spatele ei încă două ce trebuie realizate.

Desi acesti oameni muncesc incredibil de mult, par să descopere că Legea lui Parkinson este s i ea adevărată: „Vo-lumul de muncă se extinde întotdeauna cât să umple timpul pe care i-l alocăm”.

Viata lor este adesea caracterizată de întreruperi con-stante. Expresia pe care o folosesc cel mai des pentru a-s i descrie situatia este rostită cu lipsă de sperantă în glas, atunci când spun: „Se pare că mă ocup permanent doar de stins incendii”.

Volumul de muncă se extinde întotdeauna cât să umple timpul pe care i-l alocăm.

CE CREDEAI CĂ ȘTII 27

Sunt supraîncărcati. Coplesiti. Nu se odihnesc suficient. S i li se pare că rămân din ce în ce mai mult în urmă. Nesi-guri dacă pot tine pasul cu ritmul pe care li-l dictează viata, îs i desfăsoară activitatea sub un nor negru, întrebându-se uneori cu disperare: „Oare se vor mai îmbunătăti vreodată lucrurile?”.

Dacă ti se pare cumva că as cunoaste această persoană, e din cauză că o cunosc; sunt chiar eu.

Spre deosebire de multi dintre colegii mei scriitori, cercetători, oratori s i „experti”, slujba mea „reală” nu este aceea de autor. Eu sunt antreprenor, reprezentant de vân-zări, manager de vânzări s i director; am o echipă de peste saptezeci de oameni acum, pe care încerc să-i servesc în fiecare zi. S i des i succesul primei mele cărti, Take the Stairs, m-a transformat brusc într-un autor international, nu m-am gândit niciodată că voi scrie o carte despre productivitate.

Asta fiindcă nu mi-am propus niciodată să rezolv pro-blemele de gestionare a timpului la nivel mondial; mi-am propus să le rezolv pe ale mele.

Hai să începem prin a vorbi despre tot ce credeam că stiu...

Am crezut că sunt foarte ocupat

De ani de zile mă convingeam singur că sunt foarte ocupat. Îmi făceam chiar mici prezentări în minte despre modul în care eram mai „ocupat” decât majoritatea celor din jur.

Chiar le spuneam celorlalti: „Pur s i simplu sunt foarte ocupat în prezent”. Îar oamenii mă tot întrebau cum mă descurc, iar eu răspundeam cu acelas i oftat melodramatic care le transmitea efectiv cât de coples it eram.

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ28

Era de parcă îmi permiteam să perpetuez povestea asta referitoare la cât eram eu de ocupat, fiindcă îmi ofe-rea o anumită idee, falsă bineînteles, despre importanta mea. Trist.

Apoi, din senin, într-o zi mi-a trecut prin minte că oa-menii cei mai de succes pe care îi s tiu nu s-au plâns nicio-dată sau nici măcar nu au vorbit despre cât de ocupati erau. Mai mult decât atât, nici măcar nu au părut să insi-nueze cuiva tot ce se întâmpla în viata lor.

Acestia erau oameni cel putin la fel de „ocupati” ca mine s i care aveau mai multe responsabilităti decât aveam eu.

Asa că l-am întrebat odată pe unul dintre ei despre lu-crul acesta s i iată ce mi-a spus: „Ajungi într-un punct în care îti dai seama cât de inutil este să consumi energie spu-nând în stânga s i în dreapta cât de «ocupat» esti sau chiar gândindu-te la asta. Îmediat ce ajungi în acest punct, treci la concentrarea energiei în mod productiv, ca să duci lu-crurile la bun sfârs it, în loc să te îngrijorezi în legătură cu faptul că trebuie să le faci”.

Am observat că nu munceau neapărat mai putin decât mine; dar aveau un ritm al lor pe care eu nu-l aveam. Era un sentiment de liniste ce rezulta din acceptarea propriei situatii.

Ce am învătat din asta?Renuntă să mai spui tuturor cât esti de ocupat. Rezistă

tentatiei de a zice: „Sunt prea ocupat”.Problema ta nu e că esti prea ocupat; problema ta e că

nu-ti asumi propria situatie.Devii stresat si frustrat din cauza distragerilor; în regu-

lă, ni se întâmplă tuturor. Dar viata ta este responsabilitatea

CE CREDEAI CĂ ȘTII 29

ta. Orice angajamente ai avea, fie au fost luate de tine, fie au fost permise de tine.

Nici măcar nu este corect să te plângi sau să te vaiti celorlalti cât de ocupat es ti. Tu s i cu mine avem acelas i timp într-o zi pe care l-au avut s i Gandhi, dr. Martin Luther King Jr., Maica Tereza, Michael Jordan sau oricine altcineva care a atins măretia.

Odată ce-ti asumi problema, îti conferi s i puterea de a găsi solutia.

Asadar, primul pas este să renuntăm la îngăduitoarea la-mentare despre cât suntem de ocupati sau despre faptul că nu există suficient timp într-o zi. Dacă acestea sunt lucru-rile pe care ti le spui, atunci îti permiti să fii o victimă – asa cum eram s i eu.

Nu esti o victimă. Esti responsabil. Esti capabil. Esti su-ficient de puternic pentru a hotărî ce vei face si ce nu vei face cu timpul tău.

Dar nu esti foarte ocupat.Acesta este doar primul dintre numeroasele moduri în

care gândesc diferit multiplicatorii.

Am crezut că „echilibrul” era standardul

Se pare că cea mai obisnuită încurajare pe care o auzim de la „expertii în gestionarea timpului” este importanta echi-librului dintre muncă s i viata personală.

Odată ce-ți asumi problema, îți conferi și puterea de a găsi soluția.

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ30

Totusi, cu cât petrecem mai mult timp în preajma mul-tiplicatorilor, cu atât mai mult ne dăm seama că echilibrul e o porcărie.

Conceptul de echilibru nu este numai o metaforă dis-cordantă pentru modul de a-ti petrece timpul, ci s i o stra-tegie ineficace. Să te zbati pentru „echilibru între muncă s i viata personală” este un standard nepractic; este unul care nu-ti va aduce rezultatele pe care le cauti cu adevărat – s i ar trebui evitat.

Prin definitie, echilibru înseamnă „fortă egală în directii opuse”, ceea ce implică faptul că, pentru a fi echilibrate, timpul s i energia noastră ar trebui directionate într-o îm-părtire perfectă a diverselor sarcini pe care le avem în viată. Dar, dacă dormim opt ore pe zi s i muncim opt ore pe zi, atunci, pentru a fi cu adevărat echilibrati, n-am mai putea face decât o singură altă activitate care ar trebui să fie tot de opt ore pe zi. Acest concept este absurd s i depăsit.

Succesul în afaceri, acasă s i în viată nu vine din aplica-rea resurselor în mod proportional în diferite domenii. De fapt, este exact invers. De regulă, succesul e rezultatul foca-lizării talentelor noastre, a banilor, a timpului sau energiei într-o directie prioritară, pentru o perioadă mai scurtă de timp, ca să obtinem un rezultat dorit, ceea ce eu numesc un „sezon” în Take the Stairs. Într-un cuvânt, un „sezon” se defineste cel mai bine prin „dezechilibru”.

• De exemplu, dacă ai avea o datorie de mii de dolari, nu ai scăpa foarte usor dacă ai plăti numai zece do-lari în plus pe lună fată de rata ta minimă. Ar trebui să găsesti un mod de a face sacrificii în alte sectoare ale vietii, ca să aloci din ce în ce mai multi bani pro-blemei cu datoria, până când aceasta o să dispară.

CE CREDEAI CĂ ȘTII 31

• Dacă ai avea în plus 90 de kg, probabil că nu ai ob-tine schimbarea pe care o doresti făcând exercitii fizice zece minute pe săptămână. În schimb, ar tre-bui să-ti organizezi pentru o vreme viata, astfel încât să poti face exercitii mai mult, în jur de zece ore pe săptămână, ca să ajungi la un nivel accepta-bil de sănătate.

• Unui antreprenor i-ar lua o vesnicie să îs i urnească afacerea din loc, dacă ar munci numai treizeci de minute pe săptămână, printre altele. Pentru ca efortul să fie semnificativ, ar fi nevoie de mai mult timp decât atât, ca să o pornească.

Frumusetea dezechilibrării resurselor prin distribui-rea acestora într-o anumită directie pentru o perioadă scurtă de timp este că, odată obtinut rezultatul dorit, de obicei e mult mai usor să menții acest nivel de performantă post-sezon. Devine confortabil să rămâi constant în noua ordine s i de obicei necesită mult mai putin efort s i/sau mai putină gândire. O viziune panoramică a sezonului s i post-sezonului ne conduce în schimb spre strategia pe care ne place să o numim „a munci o jumătate de normă cu normă dublă pentru a avea timp liber cu normă întreagă”.

• Odată ce ai scăpat de datorie s i nu mai ai plăti luna-re, e mult mai usor să te îmbogătesti s i să nu mai intri în datorii.

• După ce ai ajuns în formă, e destul de usor să rămâi astfel, făcând exercitii fizice doar de două ori pe săptămână s i tinând o dietă semi-strictă.

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ32

• O afacere de succes ar trebui să devină în cele din urmă un bun de pret care să producă profit pentru proprietar s i pentru care acesta să cheltuiască nu-mai o fractiune din timp cu gestionarea ei, odată ce toate sistemele au fost introduse s i oamenii nece-sari angajati pentru a o face să functioneze.

În timp ce scriu prezenta carte, am alocate pentru ea cinci zile în exclusivitate, perioadă în care ignor practic orice altceva din viata mea, deoarece stiu că această mun-că în sine s i prin sine reprezintă un multiplicator pentru mine. S i mai stiu că însusi demersul de a scrie această carte este unul care se realizează cel mai bine printr-un sezon scurt de concentrare intensă, s i nu scriind câte o propozi-tie sau două zilnic, o viată întreagă.

Toate acestea sunt exem-ple ale răsplătii ce rezultă din acceptarea strategiei „o ju-mătate de normă cu normă dublă pentru a avea timp li-ber cu normă întreagă”. Meta-

fora unui „sezon” nu numai că are un sens mai practic atunci când se aplică în fiecare sector al vietii cotidiene, dar este totodată practica efectivă a oamenilor extrem de performanti s i „bine echilibrati” (multiplicatori).

Între timp, „echilibrul” este mai des o scuză pentru a justifica performanta slabă decât o explicatie validă a mo-tivului pentru care nu obtinem rezultatele pe care le dorim în diferite sectoare ale vietii. Echilibrul nu este un punct de referintă în functie de care ar trebui să te compari s i nici nu este un standard care să îti aducă o viată asa cum îti place.

Muncește o jumătate de normă cu normă dublă ca să ai timp liber cu normă întreagă.

CE CREDEAI CĂ ȘTII 33

Adoptă sezonul. Adoptă dezechilibrul focalizat. Adoptă faptul de a munci o jumătatea de normă cu normă dublă s i în curând vei adopta timpul liber cu normă întreagă.

Am crezut că „recreerea” era țelul

Nu sunt sigur de unde am preluat ideea asta, dar o doză considerabilă din stresul pe care îl resimteam în viată a fost rezultatul ideii că „recreerea” s i „pensionarea” sunt telurile supreme ale unei vieti fericite.

Poate de la mentalitatea celor născuti între 1946 s i 1964, conform căreia: „Dacă muncesti suficient de mult, atunci într-o bună zi apuci să te pensionezi!”.

Poate de la visul antreprenorial al prietenilor mei in-vestitori cu capital de risc, care spuneau că „e suficientă o idee minunată ca să te poti îmbogăti înainte de a împlini treizeci de ani!”.

Poate de la mentalitatea de tip scară rulantă a unei ge-neratii mai tinere, convinsă mereu că există o scurtătură sau o cale usoară.

Însă, indiferent ce a fost, lucrul care mi-a dat ideea unei recreeri permanente ca tel suprem a fost incredibil de gresit.

Ai făcut vreodată o croazieră de zece zile? Ai fost vreo-dată tintuit la pat câteva săptămâni sau măcar câteva zile? Cunosti pe cineva care s-a pensionat la treizeci de ani?

Dacă da, atunci s tii că nu poti să bei decât câteva Mar-garita în plus, nu poti să re-cuperezi decât câteva nopti nedormite s i nu poti să vezi

Însă, indiferent ce a fost, lucrul care mi-a dat ideea unei recreeri permanente drept țel suprem a fost incredibil de greșit.

PROCRASTINAREA INTENȚIONATĂ34

decât câteva programe în reluare, înainte să se întâmple ceva îngrozitor: te plictisesti de moarte!

Pe mine mă interesează să muncesc din greu s i să mă bucur de răsplată. Cred în urmarea unei căi mai inteligente s i mai bune. Sunt un sustinător al urmăririi propriilor vi-suri s i al transpunerii ideilor în realitate. Sunt un partizan al ideii de a-ti rezerva timp pentru lucrurile care-ti fac plă-cere. S i cu sigurantă cred că e mai valoros să ai mai multi bani decât să stii ce să faci cu ei. Dar a trebuit să-mi petrec timpul cu multiplicatori reali pentru a-mi da seama că munca nu e un lucru ce trebuie suportat, care ar trebui evitat ori de câte ori este posibil si nu ar trebui să aibă o linie de finis spre care să alergi, doar pentru ca să te poti opri într-o bună zi.

Munca este o parte fundamentală a vietii s i o sursă de satisfactii profunde. Am fost creati să muncim. Munca ne aduce fericire s i recompense extraordinare care ne umplu viata de bucurie. Munca este una dintre formele cele mai onorante de venerare pe care le avem!

Nu numai că am fost creati să muncim, dar am fost in-struiti s i avertizati în privinta pericolelor de a nu munci. S tii că, potrivit unui raport Nielsen din 2012, în medie, o persoană cu vârsta de peste saizeci s i cinci de ani se uită la televizor patruzeci s i opt de ore pe săptămână? Adică aproape sapte ore pe zi!* Nu prea sună a recompensă, dacă mă întrebi pe mine.

* David Hinckley, „Americans Spend 34 Hours a Week Watching TV, Ac-cording to Nielsen Numbers”, în New York Daily News, 19 septembrie 2012, nydailynews.com/entertainment/tv-movies/americans- spend- 34-hours-week-watching-tv-nielsen-numbers-article-1.1162285.