vT1 tr 1

Anul IV ARAD N A R T Ï 2S MAIÜ (5 IUNIE) 1000 №. 96 REDACŢIA

strada Aulich Xr. 1

ABONAMENTUL Aiistro-Ungarl» :

|fun ЧІІ 20 o r pe Vi 110 cr : p" V< de an

|w.; p» 1 lU' ă 2 cor. I du Duminecii pe мп - 4 coroane. — Pentru Komania ţi tralniltute lie an :

40 franci. иивітіріо nu eonapoiază

ADMINISTRAŢIA : Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢIUNILE : de un şir garmond: prima dată 14 bani; a dona oara 12 bani; a treia oară 8 b., şl timbra de 60 bani de

flecare pnbllcaţinne.

•ív Atât abonamentele cât si • ^stnserţiunUe sunt a »e plutt

, % înainte in Arad.

erisori nefrancate nu • • primesc. 1

Zilele trecute atât in monarchia noastră, eût şi în alte trei state euro-tne s'au petrecut lucruri, a căror iportanţă nu poate să remână locală; ta nu este numaî a unui popor sau unei teri, ci se restrânge asupra

tituror popoarelor creştine.

Cosmopolitismul nefast, împreună toate creaturile sale: — liberalism

ipeculant, radicalism şi socialism, carî porniseră şi poartă un crâncen résboiu ie exterminare în contra creştinismului şi a naţionalismului curat, a suferit o înfrângere deplin meritată.

In Viena, cu prilegiul alegerilor comunale, social-creştinil sau antisemiţii sub şefia distinsului primar Dr. Lueger, au raportat o învingere strălucită asupra monştrilor aliaţi: Ovrei, » pro­gresişti» şi socialişti. In marea Ger- ' mame partidul aşa numit centru, ajutat şi de conservativi, a dus la bun sfîrşit lupta cu legea Heintz în contra «libe­ralilor» şi a socialiştilor, cari apërau minciuna şi demoralisaţia. In Belgia majoritatea creştină catolică pentru serii de ani înainte 'şi-a asigurat do­minaţia în camera şi în senat cu noua lese electorală. — In Frauda hidra ovreească cu causa lui Drcytuss din nou îşi ridicase capul. Au Ovreii pretenţia, ca iubitul lor căpitan deplin sä fie réhabilitât; nu prin graţie, ci prin sentinţă de achitare să-'şl re­câştige drepturile în armată. In afa­cerea aceasta s'a amestecat şi poliţia guvernului şi din pricina aceasta în camera franceză a erupt o vijelie, care cerea retragerea din guvern a ministrului de résboiu Gallifet, ceea-ce sa şi întêmplat şi acum republica franceză earăşl e ameninţată de serioase crise de guvern.

Adevërat, că afacerile franceze sunt încă în ferbere şi resultatul frëmên-tărilor nu se poate clar prevede; dar' în cele din urmă tot adevërul va trebui şi acolo să învingă asupra minciunii.

A primit guvernul actual al Franciéi zilele trecute un vot de >în credere»? Da; cu o majoritate de 40 poturi! Tocmai aceasta arată, că temeiul lui e şubred şi se clătină la ori ce ventuleţ. Căci acest guvern radical-socialtst a primit încă la alegerile co munale din Paris lovitura de graţie Magistratul din capitala franceză, cuibul atâtor rele până departe rêspândite în lume, — se găseşte azi în puterea monarchiştilor, naţionaliştilor şi a cleri­calilor, căci opinia publică s'a schimbat foarte mult în urma evoluţiei, prin care societatea franceză avu să treacă în timpul din urmâ.

Se pare chiar, că Francezii ne răbdători — nu vor să aştepte nici toamna, ca să între într'o nouă eră, cu un nou sistem, mal salutar şi mal viviricător.

îndeosebi îmbucură lumea uman şi bine gânditoare faptul, că în Belgia a putut să între în practică noul sistem electoral, pe temeiul unul compromis

între partide. Acesta e momentul, ce dă în lume cel mal mare drept cetă­ţenilor şi asigură totodată, după cercuri, şi representaţia minorităţii în sfatul afacerilor comune, ceea-ce până acum nici într'un stat din lume încă nu s'a introdus.

Ceea-ce însă maî ales pe noi, po­poarele din monarchia noastră ne înve­seleşte este: biruinţa strălucită a parti­dului puritan social-creştin sau antise­mit din Viena, la ultimele alegeri pen­tru consiliul comunal.

Ochii tuturor sunt azi îndreptaţi asupra acestui eveniment de importanţă care este meritul valorosului primar Dr. Carol Lueger. Amicii sinceri al acestui résultat binefăcetor se bucură din inimă şi admiră tenacitatea, pu­terea voinţei si abnegaţia, cu cari se-ful Lueger şi partidul séu s'au pus în serviciul unei cause atât de mari şi sfinte, dusă azi la complectă biruinţă chiar în inima Austriei.

Intre 1 5 8 représentant!, noul con­siliu comunal al Vieneî numoră azi iji social-creştini, sau aderenţi al lui Lueger, în timp ce liberalii cosmopo-iţl abia au acolo 2 1 mandate.

In capitala Austriei, va să zică, puterea conducetoare o au întreagă -— antisemiţii conduşi de Dr. Lueger!

In aceasta vedem noî si salutăm cu inimi înălţate începutul bun al unei ere noue şi sănotoase în viaţa popoa­relor din monarchie. Vedem şi salu­tăm biruinţa adevcrului asupra min-auneí: puterea sdrobitoare a creştinis­mului asupra cosmopolitismului !

Se esplică lesne şi răcnetul tur­bat al cosmopoliţi lor liberali şi al Ovreilor speculanţi în faţa acestei de­rute, în ambele state ale monarchie!.

Toată presa lor, aici şi dincolo de Leita, spumegă de mânie şi veni­nul şi-'I varsă îndeosebi asupra Druluî Lueger.

Prea bine ! Latre câni!, numai ca­ravana să înainteze! Căci prea am devenit sclavii specule! şi ai cosmo­politismului. Prea suntem STORS! de acest! parazit! înfipţi în corpul socie­tăţi! creştine.

In LĂTURI cu ei !

Alexandru Lupaşcu. Trei zeci şi do! de an! casier la o

societate naţională de bine facere, — mal căutaţi să-î găsiţi pereche în viaţa pu­blică a regatului român! Pentru-că să se ştie : a fost casier fără leafă, dar muncă a avui destulă. Dl A. Lupaşcu poate ii privit anume ca însuşi sufletul societăţi! „ Transil­vania". Eată de ce, acum că s'a retras din postul ce cu atâta vrednicie l'a ţinut, aduna­rea generală l'a ales preşedinte de onoare.

Despre societatea „ Transilvania" s'a scris şi s'a vorbit puţin, îndeosebi în anii din urmă. Ea se caractérisa adică prin firea chiar a cassierulu! e! : lucra în tăcere, cu modestie, dar fără întrerupere, fără a da îndărăt, cum s'a întâmplat cu atâtea alte societăţi naţionale din România. Cu atât ma! mare este însă binele ce a făcut : ajutoarele ce a împărţit tinerilor universi­tar! de origină din regatul ungar. A dat şi dă cu preferinţă celor ce 'şl iau angaja­mentul să remână aici după-ce 'şl vor fi terminat studiile. Incepênd cu profesorul Babeş, ajuns .azi membru al Academiei Române, face o legiune întreagă numërul studenţilor român! car! fără spriginul so-

Boldul din Sibilu.

greu s'ar ii pu-

POLITICĂ DE PANDURI se face in Bosnia şi Herţegovina, scrie » Buda pesti Hirlap« (2 Iunie). Ear cei cari sufer, sunt — Turcii. Vinovatul e -Kăllay, ai cărui oameni îndată ce au sosit acasă delà Budapesta trei delegaţi turci, i-au pus fiecăruia câte doui panduri la poartă.

Plină de indignare » Budapesti Hir­lap « scrie:

» Totuşi, poate că prea e chip de guvern tiranic a pune un cetăţean sub pază militară, pentru-că a vrut să se adreseze regeluï sëu ! «

Nu s'a aflat însă nici un ţiar ma ghiar să scrie astfel când cu silbătecile prigoniri, procese şi întemniţări împo­triva Românilor, cari au vrut şi eï-la i8ç2 — să se adresele regelui lor!

De ce?

cietăţiî _ Transilvania11 cu tut susţine la universităţi.

Nu-î poate, tn România, un singur oraş, între fruntaşii căruia să nu fie vre-un Român de origine delà noi, care a studiat cu bursă delà „Transilvania". Nu-I între el unul singur, care să nu-1 adore pe bë­trânul Lupaşcu; pentru-că an! de zile li-a fost ca un tată bun : când n'a putut să dee din banii, societăţii, dădea din banii se! şi zile întregi colinda pela prieteni, dar pe nimeni n'a lăsat fără ajutor în ma-rcJ vîltoare a capitale! Românie!.

Ligei îl este membru fondator, şi în comitet unul dintre ce! mal cu vază. N'a dus în sînul e! politica, ci o inimă românească entusiastă. Nu e mişcare naţională, pe care să nu o fi spriginit şi să n-o sprigine în chipul cel maî aesinteresat. Primul la jertfe, dar nicăir! unde e îmbulzeală pentru sa-tisfacţiun! de amor propriu or! pentru interese personale.

Acum, la Rusalii, se împlinesc toc­mai cine! an!, decând întreaga capitală a României a fost părtaşă a unor bucurii şi însufleţiri ce rar se vëd chiar la Bucureşti : când cu concertele date la Ateneu de co­rul sibian condus de măiestrul Dima. El bine, şi ideia învitări! corului, în sinul familie! Lupaşcu s'a născut. D-na Hen­rietta Sihleanu este fiica d-luî Alexandru Lupaşcu. îndemnată şi încuragiată de no­bilul sëu tată, d-na Sihleanu a învitat co­rul sibian la Bucureşti, garantând spesele enorme ce trebuiau întâmpinate.

Bëtrânul Lupaşcu a présidât atunci banchetul dat de Ligă în onoarea corului sibian, banchet la care îşi dedeseră în tâlnire toţi amicii cause! române. Lăcrima de bucurie, atunci, neîntrecutul naţionalist, şi înduioşat ne spunea, că n'a avut în vieaţa lui o seară mal fericită — măcar că luat-a parte la toate evenimentele mari prin car! a trecut România, de Ia unire încoace. „Sunt fericit — ne zicea —pentru-că vëd între Români! de dincolo porniri, cari au însufleţit chiar capitala noastră".

Dorim veneratului naţionalist ca în calitate-'! de président onorific al Societăţi! „ Transilvania" să poată încă an! mulţi lupta pentru ideia cărei 'şi-a închinat vieaţa întreagă. Entusiasmul, pe care l'a deşteptat înainte cu cinci ani corul sibian, nu va rëmânè atun! fără păreche, ci prin ajutorul unor fraţî atât de generoşi, ca ce! de la „Transilvania", întăn-ne vom pe toate terenele, ca sinceri! noştri amic! de dincolo să aibă cât ma! multă bucurie de noi. Leandru.

Organul metropolitan din Sibilu a tost cuprins d'o crisă de nervi. Eată de ce : Consistorul din Arad a esmis 8 advo­cat!, 2 preot! şi un funcţionar pensionat de. comisari la examenele finale. Vezi Doamne, după savantul organ, locul advo­caţilor e la „bara judecătorie!". De ce nu chiar la spenzurători ?

Se vede că savanţii delà „Telegraful Român" n'au cetit §-ul 105 al regulamen­tului şcolar care se încheie aşa : „Consisto­rul poate delega la aceste examene un comi­sar din sinul seu, sau pe alt bărbat de scoale", nici nu înţelege intenţiunea acestui para­graf de a da solemnitate examenelor.

Altfel comisarii aradani toţi sunt ase­sori consistoriali, dintre cari uni! au făcut i'undaţiuni şcolare, alţii au fost presidenţl la Reuniuni înveţătoreştl şi sunt de dece­nii membri în senatul şcolar, ear' alţii ca ad­vocat! au avut intensive ingerinţe în afa­ceri şcolare, şi toţi au umblat aproape doué decenii în şcoală şi au făcut rigoroase şi censura din legile instrucţiunel publice şi susţin şcoala cu însufleţirea şi cu scump ba­nul lor.

Apoi negreşit că nu va fi în defa-vorul scoale!, dacă aceşti domni cu auto­ritatea lor vor înălţa interesul faţă de şcoală şi cunoscênd din propria i" giurările locale şcolare vc popor sentiment de jertfă pt. la masa verde vor judeca în causa, cu un cuvent, consistori. tact direct cu şcoala.

Ori doar numai advocaţii din distric­tul Aradului sunt întru atâta de slabi, încât să nu priceapă ce e şcoala ? Căci, bună­oară în Sibiiu până ma! ierl-alaltâerl era chiar referent şcolar un advocat, ear în Oradea-mare şi acum e celebrul advocat Nicolae Zigre.

Şi apoi încă una : Advocaţii noştri merg pe spesele lor, din cinste faţă de bi­serică şi şcoală la examene. Ian' spuneţi, advocaţi! referent! a! voştri când au făcut acest onor şcoalelor româneşti ?

Ori să lăsăm şcolile pradă la d'alde Moise Bocşan şi Ioan Giorgia? Da, astav'ar placé, ca să nu mai vază aie! lumină po­porul, că în ţara orbilor cel cu un ochiu e împërat. Greu vë este a vë stăpâni boldul.

SAŞII IN CONTRA UNGURILOR.

Luna trecută au fost tn Braşov ale­gerile de représentant! tn consiliul comunal. Cu acest prilegiu Saşii, de astă-data, au pactat cu Românii tu contra Ungurilor şi Ovreilor, întrunind aproape toate voturile din cele dintâiu patru cercuri electorale ale oraşului. Din pricina aceasta Maghiari! şi Jidanii, cari împreună au avut 6 man­date tn cercul al V-lea, — s'au eupërat foc pe Sasi, că au pactat cu Român ! şi s'au desfăcut de cătră Maghiari La supërarea acestora, améndouë foile săseşti braşovene rëepund într'un ton cât sa poate de potrivit.

Eată, între altele, ce scrie de pildă ziarul .Kronsiädter Zeitung*, organul Saşi­lor verzi :

. . . Alegerea aceasta a arëtat, că principiile atât de mult accentuatei consti­tuţionalităţi: libertatea, egalitatea şi frăţie-

2

tatea, pe cari Maghiarii şi ziariştii lor atât de mult le place na le trtmbiţe In lume, Intru nimic nu ee deosebesc de libertatea din timpul lui Ludovic al XlVle». Atunci pentru-ea sâ facă imposibila religiunea pro­testantă, au năvălit cu miliţie asupra sate­lor şi prin mari lapte au nisuit să-'I des­poaie pe protestanţii de drepturile lor.

.Şi pe noi vor azi să ne despoaie de drepturile noastre, şi pentru asta pornesc asupra noastră ceata de funcţionari ai statului. Şi'n adevör, e ceva cons'ernator, ca eă poată fl aleşi în comisiunl astfel de oficianţi de stat, cari se stabilesc azi ici, mane colo şi la suportarea sarcinilor co­munale nu contribue cu nimica.

.Necesitatea dictează, ca noi să primim lupta în contra acestor elemente, pentru că nu putem să privim în linişte, ca la masa de noi aşternută să se aşeze oameni străini sau chiar să n« alunge din locurile noastre.

.Stările actuale de lucruri cu servirea lor de dreptate atât de exagerat lăudată, nu ee deosebesc întru nimic de acelea ale evu­lui vechiu, când numai tirani au fost cel--e porunciau şi sclavi aceia, cari sevîrşiau fa­árul*.

Ear' foaia Saşilor moderaţi, „Kronstädler Tageblatt', la acelaşi obiect şi din ace­laşi incident scrie:

,Nu ura In contra Maghiarilor, care între anume împregiurărl poate să fie şi mo­tivată, ci teama justă a produs acest pact la alegeri fiindcă nu putem permite, ca sâ fim despo aţt de drepturile noastre câştigate în curs de şepte veacuri, nid ca oraşul nostru să cadă pradă stăpăniel maghiare, pentru că wirf nu vrem să ajungem soartea oraşului Cluj*.

Din România.

O statistică interesantă. Comparând, cub raportul instrucţiune!,

cifrele recensământului din 1894 cu cele din 99, găsim următorul résultat :

Cu ştiinţă de carte in 1894 sunt:

Băi baţi 511,328; Femei 175.658; Total , 686886.

Fără ştiinţă de es rte In acelaşi an : Bărbaţi 2.227.715; Femei 2491.648; Total 4,719.363.

* In anul 1899 găsim cu ştiinţă de carte:

Bărbaţi 770.896; Femei 253191 ; Total 1,024.087.

Fără ştiinţă de car te : Bărbaţi 2,224.000; Femei 2,264.432 ; Total 4,488 432.

FOIŢA „TRIBUNEI POPORULUI."

Sab taieriî din Galaad. NUVELE ARABE.

(Urmare şi fine.)

II.

Când In noaptea asta Mira adormi printre celelalte femei, auzi Intrând pe sub perdeaua cortului glasul plârggtor al unei trisci. Glasul acesta era aşa de lin, aşa de dulce, melodia aceasta era aşa de uşoară, în cât par'că se stingea de zece ori pe fie-care clipă, reînvia din nou, apoi rătecia prin spaţiu, sfloară ca o mărturisire, tristă ca uo suspin.

Şi fata, adormind legenată de melodia aceasta duioasă, murmura:

— E Jehal, care veghiază sub bomierl şi care mő iubeşte.

In noaptea următoare, Mira, cu ochii ei mari de agată, desehişi tn întunerec, as culta gla- ul îngânat al triştei, cu notele el triste şi pătrunzătoare, cari treceau prin aer ca un lung fior sub adierea molatică

După cum se poate vedé din datele acestei statistici, numörul celor cu ştiinţă de carte a progresat delà 12.7 la sută — cât se constatase în 1894 — la 17.3 la sută In 1899, progresul flind mai perceptibil la bărbaţi decât la femei.

Adrese de aderenţa părintelui Y. Mangra.

Subscrişil cu nespusă buzurie primim abgerea de vicar la Consistorul de Oradea-mare a Preacuvioşiel Sale \ asüie Mangra ; ne alăturăm din toată inima noastră votu­rilor 30 daL în Sinodul nostru eparchial pentru această binnimerită alegere, şi prote­stăm sus şt tare contra celor 14, cari inten ţionează ştirbirea şi subminarea frumoasei noastre autonomii bisericeşti.

Strigăm din toată inima noastră : Să trăiască Vasilie Mangra, iubitul nostru vi­cariu!

Tinea, la 21 Maiu 1900.

Dr. Iustin Papp, advocat şi deputat sinodal ; Vasiiiu Leucuţia, preot gr or român Oleea ; Petriţa Ardelean, alee preot în Oşand ; Gavriil Duduiescu, înveţător în F . Giriş ; Demetriu Popa, preot în Hidişel de jos, Florian Tiurbe, teoiog abs. înveţător tn Rippa, Ioan Budiu înveţ. în Ucuriş ; Micula Pua-cău epitrop în Cărăaeu, Batto Nuţ, fost jude com. in Gurbediu, epitrop tn Cheresig; Nicolau Popovici, paroch In Fonëu ; Роря Toader, Traian Suciu, Matieaş Toader. locuitor In Caiace», Matieaş Moi se. George Duduiescu, preot în Mierstg şi ases. com. George Tirbu, st. universitar ; Іяаіа Tirbu, Io cuitor în F Bátor, Marţian Andreiu prr ot O. Gepiş, Vasiiiu Popo.ici, preot gr. or. rom. in Sititelec; Florian Crainic, preot Mehilei; Ioan Cloambeş, înveţător român Gepiş; Vasiiiu Pafucan; Iu-m Pafucan, Vasilie Bronţic, Iuon Costa notariu ; Popo viei George, Mihail Deacu, locuitor in Co c u b a ; Ioan Pantea, Demetriu Diacul. In-voţător gr. or. rom. In Cociuba, Ioan Leucuţia, proprietar în Coroiu; Iustin Stanca, Nicolau Stanca, din Coroiu ;

ŞCOALELE NOASTRE.

Raportul domnului osesor-referent şcolar Romill Ciorogariu cătră Sinodul

arădan.

III.

Institutul pedagogic. Conform raportului general al Dir^c

ţiunel institutului pedagogic, adnexat sub V., corpul profesoral al despărţământului peda­gogic a constat in anul şcolar 1898/9 din 1 director, 4 profesori ordinari, 1 profesor

de religiune, 1 profesor do higiena, 1 pro­fesor de cant şi de tipic, 1 propui ötor de desemn şi caligrafie şi 1 învăţător la şcoala de aplicaţie.

Pe anul şco'ar 1898/9 au fost Іптч-truuiaţl 151 elevi; din comitetul Arad : 52, Timiş : 34, Bihor : 35, Torontal : 9, Cenad : 5. Cf».raş-Severin : 6, Hunedoara : 8, Mureş Turda: 1 şi din Braşov: 1.—Dintre aceştia au fost întreţinuţi ccmpl f ,t gratis : 48 ear 5 c i taxă de câte 20—40 fl. anual în alura Beul vechiu. In alumueul nou : 67 cu tax* anuală de 80 fl ; în seminariu : 10 eu taxă anuală de 120 fl.—De toţi dară au foit in­ternaţi în toate trei internistele : 130, ear rostul—încvartirat pe la case private

Spesele de întreţinere aie »lum neului, circa 4.000 fl., le-a suportat bud getul consistorial.

Şcoala de aplicaţie a fost cercetată de 40 elevi. Invoţătorul Iosif Tisu s'a definiţi sat la catedră Elevii arabelor desparte minte aici fac praxa metodică sub conducerea pro fesoiuluï Dr. Petru Pipoşiu.

Resuifătul Im oţămeritulul a fost in go nere SAtisfăcetor.

h's examenul de cvaliflcaţiuoe s'au preaentat 47 candidaţi, dintre cari au pre­stat examenu : 24, s'au retras : 6, s'au avisai la examen repetitor din toate studiile : 5, ear din Í—2 obiecta de învăţământ: 8

Lipsete institutului sunt : figuri ana­tomice, în icoane şi plastice pentru antro­pologic precum şi o sală de gimnastică. Insă mai ales profesorii, ş altfel slab dotaţi. S'mt lipsa unei biblioteci d« isvoare. Când atragem atenţiunea Venerabilului Sinod Ія aceste lipse, ne permitf.m cererea indem-ni?ănî pentru a suseepe in budget o suma oare care corespuuzötoare pentru acoperirea acelor lipse.

Pe terenul literar prefesorul Teidor Ceon'ea a scos a doua ediţiune din .Arit­metică*, ear profesorul Ioan Petran—.Gra­matica limbei româneşti".

Cursul pregătitor, instituit pe largă poiiMgogiul noatru cu meniţiune de a pre­găti anume pen ru susceperea In preparan­die a elementelor, cari nu întrunesc con-diţiunea cualifleativă de 4 clase medii, în firma de astăzi nu mal corespunde meni-ţiu»( I pa'e, căci îa lipsa de suficienţi puteri se provede prin substituiri, prin care nu se poate ajunge la o pregătire corëapunzë toare pentru studiul pedagogic.

Corpyl profesoral însă s'a pronunţat peht u menţinerea acfstui curs din necesi­tatea de a ne forma înşine elemente pen tru pedagogie In lipsa suficientelor presen-tări de elevi cu cualifkaţiunea de 4 clas9. această stare însă are să se schimbe, căci prin rt gularea salarelor lnvoţătoreşti cariera Inveţatorească devine cercată de elemente mal cualificate.

Pentru a evita eventualele consecinţe de perturbare în contingentul elevilor, ce ar puté produce o transiţie repentină prin caesarea aceetui curs, Consistorul propune susţinerea lui temporală, dar numai prin o potrivită reorganisare. şi anume :

Să se institut? o nouă catedră de e-conomie. Prin aceaBtă î n t r e g i r e a cor­

pului profesoral, p r o f e s o r u l de econo­mie ar aubtrnge delà p.etualil profeeo şi studiile ştiinţelor naturele, şi prin acea-stă degagkre, profesorii preparandiali s'ar puté ext'nde cu studiile !or până In сішві pregătitor, uade flveare profesor, mal bine eunoseötor ai recerinţ-lor, 'şi-ar pregăti tn suşi pe elevul seu pentru cursurile prepa-ranliale. сеег-ге ar facilita progresul Inie. ţă-aeatulul ulterior îu preparandie.

Instituirea catedrei de economie e imperativă rece inţă. Preoţii şi învăţători dottiţl în parte cu resiunl şi grădini, au avneaţi la economie. Exarendarea de pini acum a păraontunior bem ficialj e una din cardinal do scăderi alo beneficiilor. Prin Introducerea unei raţionale cconorrlt f. stîrnirea interesului In tinerime cătră avan-tagiile unei economii raţionale ar da im puls la o intensivă lucrare a pământuri! beneficiale şi prefacerea lor In tot atât economii de model, atât de instr popor, şi <e productive din pv raţional economic.

In punctul economic bu îngreuna prin ace istă institi de până acum a profesorului .„ pregă itor cu romunoraţiunile obicinuite fac a'âta, cât ar face salarul unul proftsoi ordinar de economia, mai ales de la cetarea postului de cWichet de ladest mântui pedagogic.

Institutul nostru pedagogic a fost nunţat la înaltul guvern, că profesorii 1 n'ar fl d stul de patriotici In cuvintele faptele lor. Consistorol présenta eib actul şi rôspunsul, ce l'a dat tn aeoastl afacere îualtulnl ministru de culte şi intrueţi-uoe, cu care afaeerea HO p.»re a fl Inch liata întru cât n'au urmat alte re flexiuni din partea guvernului.

IV.

Şcoalele poporale.

Inspectoratele şcolare s'au redus en 1. ; anume prin abzic ;rea fostului inspector al cercului Birchiş, Dimitrie Marcu, moti­vată cu betrâneţele sale, careul Birch!şjlul. s'a desfiinţat şi încorporat la protopreehi-teratul Lipovei, conform intenţiunii § lui 145 sg şi a regulamentului de organisaţune, As'fel numai douö protopopiate, anume al| Buteniior şi Biiinţului, au гѲтаз diviaate in câte doue inspectorate.

înaltul minister de cuite ş ni a cerut spoirea şcoalelor comitatului Arad în special, eoni de sub 3 cu ameninţarea, că va comunale. Experienţa ne-a tnvft,..., ,.„«, regulă se pun În contingentul nostru si obligaţi străini, emigraţi, scutiţi prin lege, chiar şi morţr. In faţa acestei situaţiunl am dispus de autentica conecriere a con­tingentului de şcolari, cari cad în sarcina noastră şi totodată de prevenirea înfiinţării de şcoli comunale acolo, unde ni-se impune.

Acest proces de destilare e acum In curgere, şi putem ca satisfacţiune anunţ* bunăvoinţa şi simţul de jertfa al credincioşilor până la marginile putinţei lor.

Înaltul minister de culte şi instrucţiune a oxmis circularul din 16 Noemvrie 1896,

El luà tn mâni talismauul încă caii şi parfumat de sînul el şi punându'l pe inimă...

— Acuma şi moartea ar fl tot viaţă, -zise.

HI

In amurg, beduinii se Întoarseră încăr­caţi de pradă. Asaltul fusese grozav, câţi­va cPzuseră morţi şi o mulţime fuseseră ră­niţi. Dar vitejia lui Jehal pusese Ia urmi pe fugă escorta negustorilor.

De-odată un cal, acoperit de spume şi de praf, вѳ repezi ca o săgeată printre arbori, tlrînd după el agăţată de scări, o grămadă de eveae Btîlcitâ, de oase efârî-miit •• şi care lăsa în urmă o diră lungă de sânge.

Mira., după pumnal şi după talismanul de la gât, recunoscu pe Jehal. Se rugà ds beduini să-l îngroape sub bomierul lor.

Beduinii erau îngrijeaţi do teama unul atac nou ; de aceea, câţl-va din el se puseră şi să pară tn graba cea mai mare o groapă, in vre mo ce rostul tribului scotea ţăruşi! din pământ, strîngeau corturile sau adunau vitele pentru a fugi spre alte deserturi.

La ceaeunle, când mica triştă de tre­stie umplea singurătatea şi liniştea nopţii cn notele el uşoare, Mira, sdrobită de tăcerea acestui glas aşa de vorbăreţ altă-datâ, atra­

şi dulce a brisel de noapte, care părea o desmerdare. Apoi notele se îndesau, aler­gau grăbite unele după altele şi se repetau ca o călduroasă rugăciune.

Şi logodnica se gândia: — E Jehal, care më chiamă. A treia seară Mira auzi o musică ciu­

dată : sunetele se întrerupeau, cădeau grele, par'că înfiorate, trişca sughiţa, suspina şi la urmă se ineca într'un oftat de dragoste.

Atunci ea sări tn picioare, zicând: — Jahal sufere. Şi ridicând perdeaua fără sgomot, *e

strecura afară şi străbătu pe furiş lagărul adormit.

Când Jehal o văzu, să aruncă tnainte'I cu faţa la păment şi cuprinzându'I genun­chii cu manile, îl săruta picioruşele ei ude de rouă.

Ea-'l întreba: — Pentru ce plângi? . . — Pentru că n'am cunoscut nici

odată vre-o femee. Ea se pleca spre dînsul şi cu degetele

tremurătoare ÎI mângâia şuviţele creţe de pe umeri. El fu sguduit de-un fior, tot tru­pul ti tremura şi scoţând un oftat adânc, o ridica In braţe şi o duse cu el pe sub bo­mierl...

A doua noapte, glasul micc-I trişcî de trestie vibra In armonii voluptoase şi se stingea în acorduri negrăit de dulci In adi­erea mirositoare a oazei.

Şi când Mira ajunse lângă Jehal, el ÎI zise:

— Nu ştiu, dacă trupul tëu ori arborii îmbălsămează aerul cu mirosul acesta...

Apoi cu vlrful pumnalului sgSrià cosja unut arbore şi o reşină roşietică se scurse din rună şi вв întări ca o picătură de măr­gean. El o lua Intre degete şi o puse în tre buzele logodnicei Ini. Apoi, plecându-se spre ea şi punfindu'şi buzele lui pe-alo ei, luà înapoi într'o sărutare grăuntele de ră­şină. Şi II zise:

— Nu ştiu, dacă sufletul Miroi sau se­va bomierilor a trecut în mine...

Câte-va sëptëmâui după logodnă, Je­hal apuse fetei:

— După doue zile te voiu lua în cortul nr u. Mâne triburile noastre, strînse toate la un loc, vor ataca o caravană de negus tori, cari căle'oresc la Meka.

Ел îşi desfăcu cămaşa, scoase un ta­lisman, ca e ÎI atârna legat de gât, între ţ î ţ a , şi dându 'i•% zise:

— la asta. Te va apëra de multe.

3

Nr.60 764/1896 pentru organisarea şcoalelor economice de repetiţie. In acele disposition! flcnte fără consideraţiune la jorisdieţiunea autonoma, garantată bisericii noastre prin statutul organic, erau atinse drepturile noastre autonomice. Consistorul prin re-preeentaţiunea de sub Nr. 6893/899 a Intrevenit la (naltul minister pentru revendi­carea drepturilor noastre autonome, ce Înaltul minister a şi împlin t prin reecriptul seu din 24 Februarie 1900, Nr. 4366/900, adresat cu toate actele sub 9, ln care se concordeaîă ordonanţa cu disposiţiunile itatutulul organic.

In consideraţinnea recerirţelor de coalificaţiune specială pentru aceste şc li, ln vara anului 1899 au ascultat pe spesele statului 6 tnvoţătcrl cursul special agronomic, Întreţinut d» guvern la Lugoj

Pe temeiul acestor clarificări ale balelor de organisaţiune, Consistorul a luat n programul activităţii sale de pe anul i900 organisarea şcoalelor agronomice de epetiţiune.

Procese disciplinare au fost 8 ln rgere.

Productele literare ale tnvoţătorilor tont : .Geografia comitatului Arad" peutru clasa Iii., de Damaechin Medrea; .Abe­cedarul" lucrat de Iosif Moldovan şi con-toţil, şi „Istoria biblică" de Ioan Tuducescu.

Din vremile aducerilor aminte In comnnele confesionale mixte cu gr.-catolicii, aceştia contribuiau colectiv la вревеіе de cult acolo, undo noi aveam şcoală, ear' gr.-catolici! nu.

(Va urma.)

Résboiul buro-englez. - O sent inţă aspră. — Bur i i n u

se lasă . — Cu data 2 Iunie n. agenţia „Reu­

ter" raportează din Greff-Reinel (în Capland) următoarea ştire sensaţională:

*r <4b presidenţia lui Williers s'a adunare, la care au luat

Ю0 de oameni. După rosti-Itor vorbiri aprinse, aduna-it în unanimitate un proiect

de rcsohtţiune, în care se zic, între ai-tek, următoarele:

„Părerea majorităţii coloniştilor din Capland este, că: nemijlocita causă prin­cipală a rësboiului este ames tecu l nejustifleat ş i into lerant a l guver HUloi eng lez In afacer i le in t erne sie republicei sud-africane". Unul dintre oratorii cari au spriginit acest proiect de resoluţie a zis, că după rës­boiu e pes te put in ţă a în t inde

bătea singură, cu capul ln pămont, lagörul care dormia.

Numai pămontul proaspët rëscolit arăta locul unde se odihnia logodnicul el Ba se culca deasupra groapel şi începu să plângă. Apoi cu pumnalul lui Jehal, pe care-1 purta legat de gât, despica coaja bomierulul pe care el II crestase pentru întâia dată şi snb care se iubiseră. Si seva ţtşnl din fie-care rană, curgând d'a lungul trunchiului ca nişte lacrëmi de sânge şi tn tànndu-вѳ pe coaja noduroasă, păstrând ast­fel pentru veclnicie amintirea durerel nefe­ricitei logodnice răiecitoare.

Când soarele se ridica d'asnpra munţi lor Galaadulul, Beduinii pieriseră tn depăr tare.

Oaza părăsită stătea ca o pată mare de umbră pe întinderea nemărginită a nisi­purilor, cari începeau să scânteeze, ln do­goarea soarelui, care deja ardea cu putere.

Pe marginea isvorulul tnsă par'că un suflu d" viaţă remăsese, ascuns unde-va într'un colţ tainic Trestiile foşniau prin prejurul арэі şi un parfum pătrunzetor rşia din acest arbore, care par'că plângea d'a supra momentului părăsit. .

N. P.

Englezilor dreapta. „Ori putem noi să strîngem mâna Englezului, — a zis oratorul — care e petală de sân­gele fratelui?" —Presidentul adunării a întrerupt pe vorbitor şi l-a admoniat la moderaţie şi precauţiune.

„Morning-Post* cu data de l-a Iunie raportează din Lourenczo-Mar-quez următoarea ştire :

Din isvor oficial bur se vesteşte, că legătura între armata principală engleză este întreruptă la rîul Voal. La Glans-fontein a fost o luptă violentă. Burii au năvălit în partea nordică a sta­tului Oranj e.

La Vintersburg şi Harry smith ase­menea decurge o luptă crâncenă.

Presidentul Krüger a dat o pro-clamaţiune, în care zice, că nu va re­cunoaşte nici odată stăpânirea Englezilor. In urma acesteia Krüger a plecat la Lindenburg, pentru ase pune în fruntea armatei.

Papp Béla este Ungur.

Cetind „Trib Pop." Nr. 90, precum şi t n , Szamos", jurnalul Sătmărenilor ln care se descrie procesul criminal al lui Papp Béla, ucigaş de frate, se face şi afirmaţia, că , e nepotul unul preot Român" Aceasta o neg Papp Béla nu e nepot de preot rom. din părţile acestea, ceea-ce voiu dovedi tn modul următor.

In comuna Odoreu din (comitatul Satmar a venit un preot cu numele Papp Mihà'y, crescut tn Ungvár, adoptând limba maghiară şi rusească. Cum a ajuns acest preot la predicatul .turezi ' nu ştiu, ştiu atâta, că pe timpul acela părţile din Maramureş Ugocia şi Sătmar se ţineau de diecesa UngvaruluT, ear' scopul episcopului de le Ungvár a fost, a Introduce tn părţile acelea limba rusească ca limbă liturgică şi nu cea română. Din această pricină l'a trimis pe acest preot tn Odoreu (Udvari), ca să desnaţi-pe Românii de acolo şi së-'I facă rusnecl, ce nu li-a succes, nici a ne rusifica, nici a ne renega.

1. Acest preot „Mihaiu Papp de Turcs" a avut un fliu .Vasile", căsătorit cu reformata din care s'a născut:

2. Vasile Lászlót că aşa se numia cu ref. lui, a născut pe Papp György, senior car s'a căsătorit cu Poli Gáspár refor., Papp Maria măritată ln Pomi după ref. Rckászi. Acest Papp György, senior cu unguroaica Iul réf. a avut pe fll Ferencz Papp, căsătorit de multe ori cu unguroaice; Papp György, s'a căsătorit cu ref. Ilona Vasadi din Huszmező Papp ; şi Pista, cas. cu ref. Magda Vásárhelyi';

3. Acest Papp György, junior cu Ilona Vasadi réf. a avut 4 fll şi anume: Gu-zti mort gr. cat. cu limba maghiară ; Károly, botezat gr. ca t , Insă trecând la ref. tn anul 1860, al cărui fliu Zoltán e complicele omorului; şi oare pentru ce nujzic, că şi acesta e Român, ci ti ţin de reformat. Elemér căsătorit cu Kati Nagy Irma, fiica unul şovinist;

4. Papp Gyula, tata ucigaşului, nu s'a născut ln Turţ (cttul Ugocia), ci ln Odoreu (cttul Saatmàr). Ca tiner şi con-şcolar al meu afirm, că nu a ştiut limba română, nu a inveţat religiunea cu noi, ci la reformaţi Ce ! drept, e botezat prin preot gr.-cat., dar' în anul 1869 s'a Utpëdat cu totul de naţiunea rom. şi religiunea gr.-cat., la stăruir ţa mumei reformate şi căsăterindu-se, din care căsătorie s'a născut Papp Béla, ucigaşul lui „Elemér".

De aci Vő puteţi convinge că zeu este rëu informată jurnalistica lor, sau li ruşine. Nu le fie ruşine de Nagyságosul

lor, că densul nu numai că nu a fost român, ci toţi cari au fost şi sunt din familia Turezi Papp Mihály, au supt lapte de Unguroaică.

Baurtiu, la 28/5 1900.

Dumitru Dragoş, paroch gr.-cat. roman.

Noutăţi Arad, 4 Iunie 1900.

Preasfinţia Sa episcopul Goldiş, după o petrecere de doue septemâni la Rontău, s'a întors Sâmbetă seara la reşedinţa sa în Arad.

* Condolenţe. Cetim în .Foaia Die-

cesană : Preasfinţitul domn episcop diecesan, Nicolae Popea este dureros atins de soarte prin moartea iubitei Sale mame. Din acest incident membrii consistoriali, preoţi mea, corpul profesoral din loc s'au présentât Luni, la 15 1. c , înaintea Preasfinţiei Sale exprimâdu.'şl prin rostul P. C. S. părintelui Archimandrit Fdaret Musta, simţemintele de condolenţă.

Zi onomastică. Corpul profesoral, pre­cum şi elevele şcr-alel de fete superioare din Arad a adus ei! meritate omagii d-şo^rel Elena Pipoş, zeloasa profesoară, care-'şl serba ziua onomastică. Ne asociem şi noi urărilor de bine.

Maialul şcoalel superioare de fetiţe din Arad va fl MercurI, ln 6 Iunie st. n în pădurea mare. Elevele vor pleca dimineaţa la orele 8 Va sub conducerea corpului di­dactic şi vor petrece acolo ziua întreagă. Invitări special« nu se fac ; onoratul public e Invitat însă pe calea aceasta să participe tn numër complet la această petrecere şco­lară, unde sigur va avè fiecare momente plăcute la verdeaţă şi la sunetul musicel.

Distincţiunl Prea Sânţia Sa Domnul Episcop diecesan Nicolae Podea a bine oit a distinge pentru merite pe terenul biseri­cesc pe presidentul David Tcrfaloga din Reşiţa Montană cu brlu roşu.

*

t Dr. Nerva Moldovan, unul dintre cel mal inteligenţi medici ti­neri al noştri, ginerele fruntaşului ro­mân I. Vlăduţiu, advocat în Turda,— a reposât Joi , în 31 Maiu n.. în co­muna Savadisla (comit. Turda-Arieş), în floarea verstei , lăsând în ja le adâncă pe tinóra sa soţie şi o copilită abia trecută de un an.

Trimitem sincere condolenţe prea întristatei şi greu încercatei familii!

* Instalări Duminecă la 14 Maiu a avut

loc instalarea de administrator protopresbi-teral al Mehadiel a M. O. D. Constantin Dure. Actul instalării a fost săvtrşit de P. 0. D. Ioan Pepa. Ni-se comunică că comuna bisericească din Mehadia este însufleţitr de noul t'ëu părinte sufletesc. — Joi în ziua „înălţăm! Domnului" P. O. D. Protopresbi ter Mihail Popoviciu, a introdus tn parochia Ieşelniţa pe presbiterul Mih. Coatescu.

*

Camera advocaţială din Arad anunţă, că dl Dr. Liviu Tămăşdan a fost înscris, ca advocat cu sediul tn Arad, tn registrul ace­stei camere, ear' advocatul din loc, Dr. Pálmai Lajos, a fost şters din registrul ca­merei.

* Preot distins. Ti norul preot Traian

Oprea din Moldova-nouë (c. Caras S.) a fost distins de cătră Ilustrul prelat din Caranse­beş cu dreptul de-a purta brâu roşu, fapt, care a produs bucurie tntre credincioşii de acolo. In ziua înălţării Domnului după servi ciul div n inteligenţa prin graiul dlul forestier 1. Brebenar, preşed. com. par., au felicitat înaintea altarului pe iubitul lor preot, pre-sentându-'I un brâu roşu tntre urările de .să trăiască!" ear' seara membrii casino! au arangeat un banchet tn onoarea vredni­cului păstor.

Nou atentat în contra crucii s'a făcut în, l-a Iunie, la universitatea din Buda­pesta. Aşa se vede, le face o petrecere plă­cută mişeilor ciungărirea repeţită a crucii din coroana terii, chiar atunci, câud cerce­tarea e pornită pentru eruarea pecătoşilor. Atentatul mal nou e deja al treilea, şi de astă-dată au fost rupte din coroană doue crud, după-cum raportează foile maghiare, cele mal multe în chip ironic. — Prea bine! Doar' va aduce, ln cele din urmă, şi .zelul" acesta vr'o reacţiune I

' * Impëratul Wilhelm la Yiena. „Neues

Wiener Tagblatt*' din isvor acreditat anunţă, că Impëratul Wilhelm al Germanie! va veni la Viena ln 18 August dimineaţa, pentru-ca In persoană să felicite pe Monarchul nostru de ziua Lui aniversară. Impër&tul german va petrece ziua întreagă ln Viena şi seara va pleca la Berlin.

* Examenele de coalificaţiune ale învë-

ţătorilor din archidiecesa gr.-or. a Transil­vaniei se vor ţine la Sibiiu ln 21 şi zilele următoare din Iunie. Cererile bine adjustate pentru admitere la examen sunt a se ndrt«a de т я і nainte la Consistoriul din Sibiiu.

* Moştenitorul tronului german tn 30

Maiu n. a Intrat de prima-dată tn serviciul activ al armatei, la regimeutul prim de gardă al infanteriei. Actul s'a făcut în chip serbătoresc, în présenta părechel imperiale, a prinţilor, a ministrului de ex­terne şi a ambasadorilor austro ungar şi rusesc. In faţa regimentului, Impëratul a adresat prinţului moştenitor o vorbire plină de lnanfleţire şi încuragiare.

Tinerimea gimnasială din Brad Invită la maialul ce se va ţine în pădurea „Porsch" de acolo la 22 Maiu (4 Iunie) 1900, ear' fiind vreme rea, ln cea mal apropiată zi frumoasă. Preţul de Intrare după bunăvoinţă. Contribuirile se vor evita în programul anu­lui şcolaş.

* Manavrele corpnlnl de armată din Ar­

deal se vor ţine anul acesta ln giurul Mu-reş-Oşorheiuluî. Cele finale, la cari vor par­ticipa toate trupele ardelene, se vor ţine tn zilele din 3—8 Septemvrie.

*

Procesul de divorţ, intentat tn contra fratricidului Papp Bàla de soţia lui, Nagy, Kiementin, fiica vicişpanulul,—s'adesbătut In 30 Maiu la tribunalul reg. din Saatmár -Németi. Prin sentinţa publicată, Papp Béla e decla­rat vinovat de violarea legăturilor conj agale, şi astfel căsătoria încheiată ln 1895 Intre soţi este desfăcută. Copiii lor: Béla, Gyula şi László rëmân în îngrijirea mamei, ear' dacă din orl-ce cause mama ar fi incapa­bilă de a-'I susţine, atunci sunt obligaţi a-'I lua tn îngrijire bunicii lor, părinţii lui Papp Bêla.

* Examene. N i s e scriu următoarele :

In 16 29 Maiu a fost examenul la şcoala noastră confesională gr.-or, română din Tic-vaniul-mic. Ne a pus tn uimire bunul succes, ce s'a dovedit cu ocasiunea acestui examen. Mal mare nl-a fost dragul, când auziam copiii noştri rëspunzônd la fiecare întrebare hotă -rit, cu glas respicat şi cu curagiu. După-cum s'a exprimat şi comisiunea examinatoare, recunoaştem şi noi, că mal bun examen no se poate pretinde să dea nici un Inveţător. De faţă au fost locuitori mulţi din comună ca ascultători, ear' copil la examen au fost présent! 100 dintre ce! 102 conscrişl regu­lat. Comisiunea examinatoare a fost com­pusă din Rev. domn protopop AlaxandruP. Popovicî şi d-nul George Tunea. Laudă şi recunoştinţă aducem Inveţâtorulul nostru pentru resultatol îmbelşugat. A. L.

Delà universitatea din Pesta se anunţă, că Vineri, tn 1 Iunie n. a fost unanim ales decan al facultăţii juridice de-acolo profe­sorul universitar Dr. Mariska Vilmos.

Pr ima jer tfă a valurilor Mureşului din vara abia începută a fost şcolarul de I-a clasă civilă din loc, Engen Beck: S'a dus să se scalde, şi valurile apel l'au în­ghiţit în faţa camerazilor, car! nu 'i-au putut nimic ajuta.

* Posta redacţiei.

C. L. Iojib. P. Vancu, înv. Magyaràd u. p. Paukota.

*

Editor : Aurel Popovlci-Barcianu. Red. respons. : Ioan Rnssu Şirianu.

Nr. 96

1 5 8 / 1 9 0 0 .

vègrh. szám.

Árverési hirdetmény.

Alulirt bírósági végrehajtó az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a értel­mében ezennel közhírré teszi, hogy az aradi kir. jàràsbirôtfàa; 1899. évi Sp. IV. 1040, 1 0 i l , 1042 és 1043. szamu végzése következtében, Dr. Suciu János aradi ügyvéd által képviselt aradi gör. keleti román egyház­megye javára Sztojánescu Sztoja ellen 1100 kor. s jár . erejéig 1900. évi február hó 17 én foganatosított kielégítési végrehajtás utján le és felül foglalt és 758 kor. 40 fillre becsült következő ingóságok, u. m. házi bútorok, lovak és egyébb ingóságok nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a m.-radnai kir. járásbíróság 1900. évi V. 15/2 számú végzése folytán 1100. kor. tőkekövetelés , ennek kütömböző időktől járó 6 % kamatai és eddig összesen 92 kor. 20 fiillérben bíróilag már megállapított költségek erejéig Sztojánescu Sztoja csicseri lakásán leendő eszközlésére 1900. évi június hó 7-ik napjának d. e. 1 órája határidőül kitűzetik és ahhoz a venni szándékozók oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóság .k az 1881 évi LX. t.-cz. 107. éá 108. §-a ér­telmében készpénzfizetés mellett, a legtöbbet Ígérőnek, szükség esetén becsáron alul ia el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le é? felül-foglaltatták és azokra kielégítési jogot nyer tek volna, ezen árverés az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a értelmében ezek j avá ra is elrendeltetik.

Kelt M.-Radnán, 1900. évi május hó 26. napján.

451 1—1

Smikàl János, kir. jbirósagi végrehajtó.

Щ

1 $

Ш

" * A S P

щ

Ш

Institut de cură, deschis de dimineţa delà 6 óre PANĂ (a 7 ore seara

(abstrăgend órele dela 9—11 în. am.) La disposiţia publicului stau urmatórele mijlóce de lecuire :

Scaldă în lumina electrică: 1. Reuma, podagrá, aprindere de nervi (ischias), dureri

la coaste şi la faţa, nevralgia, aprinderi de peliţa peptului şi a foalelui, otrăvire cu metal (argint viu, zinc, argint, plumb).

2. Morburi de sânge (cu ajutorul curei de mercuriu şi îod), îngrăşarea peste mesura, grăsimea de inimă, aprindere de peliţa rinichilor, boală de zachăr (diabet).

3. Anemia, nevrastenia (slăbirea nervilor), nervositatea. 4. Morburi de piele învechit", scrofule, luparea etc. După felul boalei, scalda aceasta poate fl urmată de

lecuirea cu apă rece, de massagiu sau împachetare. — în­trebuinţarea odată cos tă : 1 fl. 25 cr.; 15 bilete: 15 fl.

Camere p e n t r u inhala ţie, după metodul dela Gleichen­berg Ems, pentru aprinderi acute şi învechite de gâtlej, de plumânl, cum şi pentru dilatare de plumânl şi astma. — întrebuinţarea odată cos tă : 75 cr.; 15 bilete: 9 fl.

Cura cu apă-rece. întrebuinţarea odată : 60 cr.; 15 bilete 7 fl.

Gimnastica svedeză pentru întărirea reconvalescenţilor cu musculatura slăbită, pentru întărirea băieţilor şi a oame­nilor desvoltaţi, cari sufer de morburi de inimă şi de strim-tarea coşului peptului.

Taxa lunară dela 10 fl. în sus, după cum e felul caşului de boală.

Fie care bolnav se bucură de căutarea ce 'i-o prescrie medicul seu propriu, sau după sfatul ce însumi 'i '1 dau. Ori-ce Îndeplinire a curei se întemplă sub veghiarea mea personală.

Dr. A. HECHT, 4 5 0 2 2

Árad, strada Templom, palatul Hinoriţilor. Telefon: Nr. 270.

m

A apărut Şi sà aflà de vônzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: 1.) „Amicu Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic In cause administrative. Preţul — — — — „ 1 . — „

2 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering t raducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — — _ 2 . — „

3 ) „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — _ — ,, — 8 0 „

4 . ) «Libertatea" — de Ioan Stuart МШ, t radusă de T. V. Pacaţianu, preţul — — — — — — — — — — „ 2 . — „

5 . ; „Principiile politicei", după Dr. T de Holtzendorf, de T. Paca ţ ianu—pre ţu l _ _ — — —- — — — — „ 4 .— „

6.) „Caractere morale* — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. Preţul . — — — — — — — — — — — — — — — — — — — „ 2 .60 „

7.) „Resboiul pentru neatârare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Pre ţu l Resboiului „ 1.20 „ Prutul „Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — „ 1.60

8). „Din T r e m u r i apuse" — de Judita Seeula născ. Truţia — preţul — — — — — — — _ _ _ — n i . — n

9). „Vieri t u l ' 1 — de Pe t ru Vancu, preţul — — — — _ _ — — — _ — _ _ _ _ _ _ „ 1 . — „

10). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blaga. Pre ţu l : — — — — _ — — _ — — _ — — _ - — „ 3.60 „

11). „Juvenilia'* — de Sextil Puşcariu. P r e ţ : _ _ _ _ _ _ _ — _ _ _ _ _ — _ _ _ } j i . e o „

12) . „Cuventări bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. Pre ţ . — — — — — — — — — — — — — „ 6 . — „

13). „Pribeag" — de Ioan Iosif Seeopul, preţ — . _ _ — _ _ _ _ — _ — _ — _ _ — n 1 . 5 0 „

14) . Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz preţul — „ 1.20 „

1 5 . ; „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nicolae Stefu înveţător în Arad. Aceasta liturgie conţine toate cântările liturgice, ce a re să respunză corul în Dumineci şi sftrbători. P e lângă ace­s tea mai conţine irmoase pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2 — 3 voci. Pre ţu l unui exemplar s'a redus dela 6 la 5 coroane.

Р І " La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 fileri s p e s e p o s t a l e . " Ш |

. | ^ « Л ) ( Ч а * ) ( < і « % ) ( » * ^

.Tipografia Tribuna Poporului'' Aurel Popoviciu Barcianu