Intellectus-01-2002agepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_01-2002.pdfINTERVIUL NUMĂRULUI...

1/2002

REVISTA INVENTATORILOR {I CERCET+TORILORJOURNAL OF INVENTORS AND RESEARCHERS

,,

,

Apare din 1995

Chişinău * 2002

“A[ vrea s= m= adresez tineretului,

pentru c= de el este legat, a[a cum se

[tie, viitorul unei \=ri. O calitate a omului

mi se pare a fi foarte important=, aceea

de a persevera. Ceea ce este esen=ial

este inteligen\a. Posibilit=\ile nelimitate ale

inteligen\ei umane se pot dezvolta numai

printr-o continu= perseveren\=, pentru c=

numai ea ]mpinge ]nainte g`ndirea.

Omului de [tiin\= i se cere o munc=

extraordinar= pentru a CREA. Crea\ia ]i d=

]n schimb posibilitatea de a reu[i. Dar

acest lucru se poate face numai prin

perseveren\=.

Niciodat= s= nu uita\i c= a ]ncerca nu

este totul.

Nu trebuie s= l=sa\i niciodat= la

jum=tatea drumului ceea ce a\i ]nceput, ci

trebuie s= merge\i ]ntotdeauna ]nainte p`n=

la cap=t”.

Henri Henri Henri Henri Henri COAND+COAND+COAND+COAND+COAND+

3

CUPRINS / CONTENTS

ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

Protecţiacunoştinţelor tradiţionale

VEACESLAV CRECETOV

Perfecţionarea legislaţiei naţionale în domeniulprotecţiei invenţiilor biotehnologice în lumina

prevederilor Directivei Parlamentului European

ALA GUŞAN

Prioritatea invenţiei

VIOREL IUSTIN

Soluţionarea contestaţiilor privind hotărârilede acordare a brevetelor în Comisia de Apel a AGEPI

NATALIA ŞTIRBU

Interactivitatea dintre mărcile de comerţşi domenele de Internet

PROCOPIE BURUIANĂ

COOPERARE INTERNAŢIONALĂ

Protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie

ALICE POSTĂVARU

Soluţionarea cererilor de revocare a hotărârilor deacordare a brevetelor de invenţie în România

PETRE OHAN

INVENŢII ŞI INVENTATORI

Defectoscopia catodoluminiscentăa semiconductorilor II -VI

MIHAIL NAZAROV

Analiza morfofuncţionalăa gametofitului masculin la triticale

LIDIA TODERAŞ

Depistări precoce ale maladiilor cardiovasculare,testarea medicamentelor şi administrarea

tratamentului cardioprotector

EFIM BĂDĂRĂU

RELATĂRI

Autocunoaştere şi comunicare

IOAN CĂTĂLINA

5

8

11

14

18

24

28

33

38

41

43

CURRENT ASPECTSOF THE INDUSTRIAL PROPERTY

The protectionof Traditional Knowledge

VEACESLAV CRECETOV

Improvement of biotechnologic al inventionsprotection from the European Parlament Directivepoint of view

ALA GUŞAN

Priority of the invention

VIOREL IUSTIN

Opposition against decisions to grant patents exam-ined by the AGEPI Appeals Board

NATALIA ŞTIRBU

Interaction between Trademarksand Internet Domains

PROCOPIE BURUIANĂ

INTERNATIONAL COOPERATION

Provisional protection of inventions

ALICE POSTĂVARU

Examination of requests conserning revocation of thedecision on granting patents for invention in Romania

PETRE OHAN

INVENTIONS AND INVENTORS

Cathode luminescent flaw detection of the II-VIsemiconductors

MIHAIL NAZAROV

The morphofunctional analysis of masculinegametophyte to triticales

LIDIA TODERAŞ

Early detection of the cardiovascular diseases, testingof pharmaceutical remedies and administration of thecardiovascular treatment

EFIM BĂDĂRĂU

REPORTS

Self-knowlege and communication

IOAN CĂTĂLINA

4

CUPRINS / CONTENTS

ÎNAINTAŞI DE EXCEPŢIE

Joliot-Curie ori Ştefania Mărăcineanu ?

TEODOR COJOCARU

NUME NOTORII

Un spirit al reînoirii (medalion consacratacademicianului Gheorghe Duca )

Modelator al propriului destin(eseu dedicat chimistului Dumitru Batâr,

laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova)

TUDOR FURDUI, NICOLAE DABIJA

INTERVIUL NUMĂRULUI

“Pentru sănătatea copiilor - viitorul acestei ţări”(dialog cu dr. Natalia Zarbailov, USMF

“N. Testemiţeanu”)

MIHAI CUCEREAVÂI

ABC-UL PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

Abrevieri internaţionale

BURSA INVENŢIILOR

Invenţii propuse pentru contractede licenţă sau cesiune

The materials from the main columns of the periodical“Intellectus” are considered by the High Committee forAttestation (HCA) to be scientific works

Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de CSA lucrări ştiinţifice.

EXCEPTIONAL FORERUNNER

Joliot-Curie or Ştefania Mărăcineanu ?

TEODOR COJOCARU

NOTORIOUS NAMES

A spirit of resumption ( medallion dedicated to theAcademician Gheorghe Duca )

Modeller of the proper destiny( essay dedicated to Dumitru Batâr, chemist, laureateof the State Prize of the Republic of Moldova)

TUDOR FURDUI, NICOLAE DABIJA

INTERVIEW IN THE ISSUE

“Children health the future of the country”( Dialogue with Dr. Natalia Zarbailov, SUMF“N. Testemiţeanu” )

MIHAI CUCEREAVÂI

ABC OF INDUSTRIAL PROPERTY

International abbreviations

INVENTIONS EXCHANGE

Inventions proposed forlicence contracts or cession

48

54

56

60

64

72

5

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE

T ermenul generic de“cunoştinţe tradiţionale” sereferă la totalitatea

cunoştinţelor şi practicilor, de obiceinescrise şi transmise pe cale orală,explicit sau implicit referitoare la:

metode de tehnologii medicale,agricole şi ecologice;

artizanat şi meşteşuguritradiţionale: ţesături, covoare,costume, măşti, ceramică,sticlărie, construcţii,instrumente muzicale populareşi altele;

folclor: muzică, dans, povestiri,poezii, expresii idiomatice.

Aceste cunoştinţe sunt colective,specifice unei comunităţi, foartemulţi membri ai acesteiacontribuind la îmbunătăţirea,perfecţionarea sau păstrarea lor de-a lungul anilor, transmiterea fiindorală, din generaţie în generaţie.

Într-un document oficial al Organi-zaţiei Mondiale de Comerţ (OMC)din 12 octombrie 1999 se arată că,pentru multe state membre aleOMC, valoarea culturală şieconomică a acestor cunoştinţeeste la fel de importantă ca şi

inovaţiile tehnologice modernepentru alte state membre OMC.

Valoarea culturală, economică şicomercială a cunoştinţelortradiţionale justifică pentruproprietarii acestora şi pentru ţararespectivă necesitatearecunoaşterii protecţiei lor juridice,inclusiv în calitate de obiecte aleproprietăţii intelectuale.

Recunoaşterea internaţională acunoştinţelor tradiţionale dreptsubiect protejabil va oferi titulariloracestora posibilităţile legale pentruobţinerea recunoaşterii propriilordrepturi în afara statului lor,oferindu-le posibilitatea să ia partela distribuirea beneficiilor determi-nate de aceste cunoştinţe. Conco-mitent va condiţiona, de asemenea,reducerea exploatării neautorizateşi necorespunzătoare a acestorcunoştinţe sau distrugere a acestorbunuri intangibile ale culturii.

La nivelul naţional protecţiacunoştinţelor tradiţionale trebuie săfie asigurată atât din punct devedere cultural, cât şi din punct devedere economic, astfel încât să seobţină rezultate eficiente în scopulmenţinerii acestora în cele mai

PROTEC|IACUNO{TIN|ELORTRADI|IONALE

ing. Veaceslav CRECETOVAGEPI

bune condiţii, precum şi pentruevitarea unor eventuale uzurpări îndrepturi.

Se consideră că proprietateaintelectuală asupra cunoştinţelortradiţionale este un drept intrinsec,inalienabil, perpetuu şi imprescribilal comunităţilor şi popoarelorautohtone.

În documentele OMC semenţionează: cadru juridicinternaţional trebuie să permitătitularilor cunoştinţelor tradiţionalesă-şi exercite controlul eficientasupra: accesului, utilizării,

6


reproducerii, unităţilor, exploatării şitransmiterii cunoştinţelor tradiţio-nale, asigurând că aceste drepturivor fi acompaniate de măsurieficiente de punerea lor în aplicareasemănător celor prevăzute înAcordul privind drepturile deproprietate intelectuală legate decomerţ (TRIPS).

Referindu-ne la realitatea existentăîn Republicii Moldova putem săprezentăm câteva mostresemnificative ale cunoştinţelortradiţionale:

1. medicina populară -exploatarea izvoarelor din Călăraşi,prevenirea variolei prin îmbăiereacopiilor în lapte de vacă, injectat deconţinutul leziunilor ale pielii de peugerele vacilor, etc.;

2. artizanat - covoare, costumepopulare din toate zonele ţării,broderii şi ornamente specificenaţionale, porţile din lemn şi dinpiatră sculptate, stâlpi de pridvor,instrumente muzicale populare,ceramica din Ungheni, Cinişeuţi,ceramica neagră din raioanele denord, obiectele din lemn sculptat şidin lozie şi paie împletite, etc.;

3. din folclor - putem nominalizadans popular străvechi “Căluşarii”la care iau parte un număr impar dedansatori, îmbrăcaţi în costumespeciale. Dimitrie Cantemir scria:“Pe mai marele cetei acesteia îlnumesc stareţ, al doilea după eleste primicerul, care are obişnuinţade a-l întreba pe stareţ ce dansvrea să înceapă şi să comuniceaceasta pe ascuns la ceilalţidansatori, aşa încât mulţimea săaudă numele jocului înainte de a-lvedea cu ochii. Căci ei au mai multde o sută de ritmuri diferite, dupăcare sunt alcătuite dansuri şi uneledintr - acestea se execută atât demeşteşugit, încât dansatorii aproapecă nu ating pământul, părând căzboară prin văzduh. Gloata super-stiţioasă, conclude marele nostrucărturar, crede că ei pot alungabolile cronice şi fără leac”.

Diferite variante ale acestui danss-au păstrat până în zilele noastreîn multe sate ale ţării noastre.

Prezintă interes, invocând protecţie,ritualurile care se practică lalogodne şi nunţi, dramele populare,şi anume: “Capra”, “Malanca”,“Brâncovenii”, poemele populare:“Mioriţa”, “Meşterul Manole”, etc.

Cunoştinţele tradiţionale reprezintăo parte importantă a moşteniriinaţionale, dezvoltate şi menţinutede comunităţile din cadrul naţiuniisau de acele personalităţi carereflectă spiritul acestor comunităţi.

Orice abuz de natură comercială orialt gen, orice denaturare a cunoş-tinţelor tradiţionale, aduce prejudiciiserioase intereselor economice şiculturale ale poporului.

Întrucât cunoştinţele tradiţionaleconstituie manifestări ale creati-vităţii intelectuale, ele trebuie să fieprotejate printr-un set de legi de

protecţie inspirat de protecţiaprevăzută pentru proprietateintelectuală.

Protecţia cunoştinţelor tradiţionale adevenit indispensabilă pentrupatrimoniul naţional, un mijloc depromovare a dezvoltării menţineriişi diseminării ulterioare acunoştinţelor tradiţionale atât încadrul cât şi în afara ţării.

Pentru păstrarea tezaurului nostrunaţional, încorporat în cunoştinţeletradiţionale, este necesar creareaunui sistem de protecţie, care vainclude:

Legea privind protecţiacunoştinţelor tradiţionale (încontinuare - Lege);

un mecanism practic deaplicare a acestei legi;

utilizarea actualelor reglemen-tări privind protecţia proprietăţiiintelectuale, de exemplu;

Legea privind protecţia mărcilorşi denumirilor de origine, careprevede protecţia mărcilor decertificare (autentificate) şidenumirilor de origine.

În lege ar putea fi prevăzută şiprotecţia împotriva exploatării ilicite,altor acţiuni prejudiciabile cunoştin-

7


ţelor tradiţionale. Protecţia,dezvoltarea acestora pot fi menţi-nute în Republica Moldova prinînregistrarea lor la Agenţia de Statpentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale.

Titularul cunoştinţelor tradiţionalepoate fi o persoană fizică, ocomunitate respectivă sau oasociaţie meşteşugărească, etc. încalitate de titular colectiv, după caz.

Cunoştinţele tradiţionale pot fiautentificate prin eliberarea unuicertificat de înregistrare, care vaconfirma dreptul exclusiv altitularului asupra cunoştinţelortradiţionale indicate în certificat.

Legea va prevedea că proprietateaintelectuală asupra cunoştinţelortradiţionale este un drept intrinsec,inalienabil al titularului.

Legea va prevedea că, eventual,încălcarea dreptuluiexclusiv al titularuluiva fi calificată:

copierefrauduloasă;

utilizareanecorespun-zătoare decătre persoa-nele din afaracomunităţii

respective sau fără consim-ţământul titularului fizic;

utilizare fără compensaţiijuste.

Legea trebuie să prevadă:

organizarea unor centre deeducare, de cercetări şi deinformare în scopul aplicabi-lităţii cunoştinţelor tradiţionaleşi a obiceiurilor naţionale;

dezvoltarea şi menţinereapracticilor tradiţionale şisancţiunilor privind protecţia şirevitalizarea bunurilor intelec-tuale şi culturale tradiţionale;

constituirea unui organismcorespunzător care să dispunăde mecanisme pentrumenţinerea şi supraveghereacomercializării de bunuriculturale autohtone;

crearea unor centre şi reţeleinformaţionale autohtone.

Nu este considerată încălcare adreptului exclusiv al titularului:

a) utilizarea în scopuri educaţionale;

b) folosirea unor elemente acunoştinţelor tradiţionale încrearea unei opere originale aunui autor sau coautori;

c) utilizarea obiectelor ce conţincunoştinţe tradiţionale caresunt expuse într-un anumit loc,unde ele pot fi contemplate decătre public, dacă folosireaconstă în includerea imaginii lorîntr-o fotografie, într-un film sauîntr-o emisiune televizată.

SUMMARY

T he generic term of “tradi tional knowledge” is referred

to the entirety of knowledge andpractices usually unwritten andorally transmitted, explicitly orimplicitly relating to:

methods of ecological, agricul-tural and medical technolo-gies;handicraft and traditional skills:textiles, carpets, costumes,masks, pottery, glassware,constructions, folk musicalinstruments and others:folklore: music, dances, folktales, folk poetry, idiomaticexpressions.

In an official document of theWorld Trade Organization (WIPO)of October 12, 1999, it is shownthat for most Member States of theWTO the cultural and economicvalue of the traditional knowledgeis as important as modern techno-logical innovations are for otherMember States of the WTO.

Protection of traditional knowledgeat the national level should beprovided from both cultural andeconomical point of view so thatefficient results be obtained with aview to maintenance thereof in bestconditions as well as avoidance ofcertain possible misuse of rights.

8


E laborarea Directivei ParlamentuluiEuropean 98/EC

privind protecţia juridică ainvenţiilor biotehnologice afost dictată de importanţa totmai mare ce revinebiotehnologiei şi inginerieigenetice în cadrul dezvoltăriiindustriale a ComunităţiiEuropene. În acelaşi timp eaeste orientată spre înlăturareadivergenţelor privind protecţiajuridică a invenţiilorbiotehnologice, care ar puteacrea bariere în caleacomerţului şi sprearmonizarea legislaţiei şipracticilor administrative alestatelor membre în acestdomeniu.

Directiva stabileşte căinvenţiile ce se referă laproduse constând din sauconţinând material biologic,sau la procedee deproducere, procesare sauutilizare a materialuluibiologic, sunt brevetabiledacă sunt noi, implică

activitate inventivă şi sunt susceptibile de aplicareindustrială.

Materialul biologic, care este izolat din natură sauprodus prin mijloace tehnice, poate fi subiectul uneiinvenţii, chiar dacă el anterior se întâlnea în natură.

Directiva stabileşte obiectele ce urmează să fieexcluse de la brevetare:

a) varietăţile vegetale şi animale;

b) procedee esenţial biologice de obţinere aplantelor şi animalelor, cu excepţia celormicrobiologice.

Nu poate constitui o invenţie brevetabilă corpulomenesc, la diferite etape de dezvoltare, precumşi simpla descoperire a elementelor acestuia,inclusiv secvenţe sau fragmente de secvenţe alegenelor.

În acelaşi timp un element izolat din corpulomenesc s-au obţinut printr-un procedeu tehnic,inclusiv o secvenţă sau un fragment de secvenţăal unei gene, poate fi brevetat, chiar dacăstructura acestui element este identică cu cea aelementului din natură. O condiţie a brevetabilităţiiîn acest caz constă în dezvăluirea aplicabilităţiiindustriale a secvenţei sau a fragmentuluide secvenţă a genei în cererea de brevetde invenţie.

Sunt considerate nebrevetabile, de asemenea,invenţiile a căror exploatare comercialăcontravine ordinii publice sau moralităţii.

PERFEC|IONAREA LEGISLA|IEINA|IONALE }N DOMENIULPROTEC|IEI INVEN|IILORBIOTEHNOLOGICE(]n lumina prevederilor DirectiveiParlamentului European)

Ala GU{AN, [ef adjunct Sec\ie Metodologie [i Norme

9


Urmează să fie excluse de labrevetare:

a) procedeele de clonare afiinţelor umane;

b) procedeele de modificare agermoplasmei fiinţelor omeneşti;

c) utilizarea embrionilor umani înscopuri industriale saucomerciale;

d) procedee de modificare aidentităţii genetice a animalelor,care ar putea să le cauzezesuferinţe fără nici un beneficiumedical substanţial pentru omsau animal, precum şi animalerezultând din asemeneaprocedee.

Directiva stabileşte că protecţiaacordată prin brevet pentrumaterialul biologic ce posedăcaracteristici specifice, se extindeasupra oricărui material biologic,având aceleaşi caracteristici,derivat din acel material biologicprin reproducere sau multiplicare.

În mod similar protecţia acordatăprin brevet pentru un procedeu deobţinere a materialului biologic,având caracteristici specifice, seextinde asupra materialului biologicobţinut direct prin acest procedeu şiasupra oricărui material biologic,posedând aceleaşi caracteristici,derivat din materialul biologicobţinut direct prin reproducere saumultiplicare.

Protecţia, acordată prin brevetpentru un produs ce conţine saureprezintă o informaţie genetică, seextinde asupra întregului material încare produsul este încorporat şi încare informaţia genetică se conţineşi îşi manifestă funcţiile sale.

Sunt prevăzute excepţii aleprotecţiei acordate prin brevetpentru materialul biologic obţinutprin reproducerea sau multiplicareamaterialului biologic, plasat pe piaţăde deţinătorul brevetului sau cuconsimţământul acestuia, cucondiţia ca materialul obţinut să nufie utilizat pentru alte reproducerisau multiplicări în scopuricomerciale.

Directiva stabileşte, de asemenea,posibilitatea acordării unor licenţeneexclusive obligatorii, cu condiţiaachitării unor plaţi corespunzătoare,în cazul în care un selecţionar nupoate obţine sau exploata un dreptasupra unei varietăţi de plante, fărăa încălca un brevet anterior saucând un titular de brevet, pentru oinvenţie biotehnologică, nu o poateexploata fără a încălca un dreptanterior asupra unei varietăţi deplante. Dacă o asemenea licenţăeste acordată, statele membretrebuie să prevadă acordarea unorlicenţe reciproce pentru titularulbrevetului privind utilizarea varietăţiiprotejate şi deţinătorului dreptuluiasupra varietăţii de plante privindutilizarea invenţiei protejate.

Concomitent, Directiva prevede,pentru invenţiile care implicăutilizarea sau se referă la unmaterial biologic, care nu esteaccesibil publicului şi nu poate fidescris în cererea de brevet deinvenţie în aşa mod încât unspecialist în domeniu să o poatăreproduce, necesitatea depozităriimaterialului biologic, nu mai târziude data depunerii cererii, la oinstituţie internaţională dedepozitare recunoscută înconformitate cu Tratatul de laBudapesta.

Analiza comparativă a prevederilorDirectivei şi ale legislaţiei naţionaleîn domeniul protecţiei invenţiilorbiotehnologice a permis formulareaurmătoarelor concluzii:

invenţiile biotehnologice,inclusiv procedeelemicrobiologice, elementeleizolate din corpul omenesc sauproduse prin procedee tehnice,inclusiv secvenţe saufragmente de secvenţe alegenelor, sunt protejate conformLegii privind brevetele deinvenţie cu condiţia dezvăluiriiîn cerere a aplicabilităţiiindustriale a acestora;

soiurile de plante sunt exclusede la brevetare prin Legeaprivind brevetele de invenţie,fiind protejate prin Legeaprivind soiurile de plante;

invenţiile, exploatareacomercială a cărora contravineordinii publice şi moralităţii,sunt excluse de la brevetare, înconformitate cu Legea privindbrevetele de invenţie modificatăprin Legea nr. 1079/2000privind modificarea şi comple-tarea unor acte legislative;

prevederile privind excepţii aleprotecţiei acordate prin brevetpentru un material biologic suntreflectate în Legea privindbrevetele de invenţie în cadrulacţiunilor nerecunoscute dreptîncălcare a dreptului exclusiv altitularului;

prevederile privind acordareade licenţe neexclusiveobligatorii şi licenţe reciprocesunt reflectate în Legea privindbrevetele de invenţie în cadrul

10


posibilelor utilizări fără auto-rizarea deţinătorului de drept;

prevederile privind depozitareamaterialului biologic în scopulprocedurii de brevetare suntreflectate în Legea privindbrevetele de invenţie în cadrulcerinţelor faţă de cererea debrevet de invenţie;

unica prevedere care nu erareflectată în legislaţia naţionalăse referea la excluderea de labrevetare a procedeelor declonare a fiinţelor omeneşti, aprocedeelor de modificare aplasmei germinale a fiinţeloromeneşti, a utilizării embrionilorumani în scopuri industrialesau comerciale, a procedeelorde modificare a identităţiigenetice a animalelor, care arputea să le cauzeze suferinţefără nici un beneficiu medicalsubstanţial pentru om sauanimal, precum şi a animalelorrezultând din asemeneaprocedee.

În legătură cu aceasta, în vedereaeliminării divergenţelor existente şiîn scopul implementării prevederilorart.4 al Directivei, precum şi art. 27al TRIPS, care prevăd excludereade la brevetare a invenţiilor pentrucare este necesar să se împiediceexploatarea comercială în scopulprotecţiei ordinii publice sau amoralităţii, inclusiv pentru protecţiasănătăţii şi vieţii persoanelor şi

animalelor şi în vederea interpretăriimai ample a referinţei la ordineapublică şi moralitatea, în nouaredacţie a Regulamentului deaplicare a Legii privind brevetele deinvenţie, care a intrat în vigoare din06.09.2001, au fost incluseurmătoarele reguli:

(i) nu poate constitui o invenţiebrevetabilă corpul omenesc, ladiferite etape de formare şidezvoltare a lui, precum şisimpla descoperire aelementelor acestuia, inclusivsecvenţei sau unei porţiuni desecvenţă de genă, procedee declonare a fiinţelor omeneşti,procedee de modificare aidentităţii genetice germinale afiinţelor omeneşti, utilizareaembrionului uman în scopuriindustriale şi comercialenemedicale;

(ii) nu poate constitui o invenţiebrevetabilă procedeul demodificare a identităţiianimalelor, care le-ar puteacauza suferinţe fără nici unrezultat medical substanţialpentru om sau animal, precumşi animale rezultând dinaceste procedee.

Astfel, includerea acestor prevederiîn legislaţia naţională a permisarmonizarea acesteia cu cerinţeleDirectivei Parlamentului European,în special în ceea ce priveştesănătatea publică, protecţia

mediului ambiant, conservareadiversităţii genetice şi satisfacereaanumitor standarde etice şi morale.

SUMMARY

S ince the biotechnology

and the genetic engineering

are playing more and more part in

the large scale of national and a

international economy, the need of

maintenance and incentive o

investments in the biotechnology

domain become very important.

However, this work can not be

carried out without providing the

corresponding and effective

legal protection of the biotechno-

logical inventions on national and

international level.

In this connection for harmo-

nization of national legislation with

the Provisions of the European

Parliament 98/EC on legal protec-

tion of the biotechnological

inventions some additions were

introduced in the national legisla-

tion on patents for inventions

referred to observance of personal-

ity dignity and integrity basic

principles, of public order and

morality.

11


O deosebită importanţă în domeniul protecţieiproprietăţii industriale o are

prioritatea, deoarece, practic, întoate cazurile de la data priorităţiiîntră în vigoare toate drepturile laobligaţiunile persoanelor în cazul,în care se solicită un Brevet deinvenţie, stabilindu-se astfel duratavalabilităţii titlului de protecţie.

În practica mondială există diferitemetode de stabilire a priorităţii şianume:

din momentul creării invenţiei;

după data acţiunilor revendi-cate (adică de la data depuneriicererii la oficiul de brevete saudin momentul depunerii cereriiprin poştă tradiţională sau înmod electronic).

În legislaţia Republicii Moldova,referitoare la domeniul protecţieiproprietăţii industriale, sunt stipu-late principalele norme de drept înprivinţa stabilirii priorităţii în caresunt descrise trei tipuri de bază:

prioritate convenţională;

prioritate de expoziţie;

prioritate internă.

Conform Convenţiei de la Paris(art. 4) prioritatea convenţionalăconstă în aceea că, cererea debrevet de invenţie depusă primar înuna din ţările Convenţiei, se bucurăde prioritate faţă de celelalte cererisimilare în alte ţări membre aleConvenţiei, timp de 12 luni din ziuaînregistrării în ţara primară a cererii.Nu se ia în consideraţie faptul: afost eliberat brevet pe cerereadepusă sau ea a fost respinsă. Întoate ţările membre ale Convenţieide la Paris, data de prioritate acererii se stabileşte după data deînregistrare în ţara primară.Datorită acestor stipulări se permitebrevetarea invenţiei în ţărilemembre timp de 1 an, fără canoutatea să fie contestată de oaltă cerere depusă anterior.Deoarece, conform Convenţiei de laParis, invocarea priorităţii sebazează în întregime pe legislaţianaţională, în Republica Moldovaacest termen mai poate fi prelungitcu două luni în cazul în care, dinmotive ce nu depind de solicitant,invocarea unei priorităţi convenţio-nale nu a fost efectuată în terme-nele stabilite.

Conform Convenţiei de la Paris,persoana care doreşte să obţinăprioritatea pe baza unei cereridepuse anterior, este obligată sădepună o cerere de solicitare abrevetului cu indicarea datei şi ţăriidepozitului anterior.

Această cerere poate fi prezentatăîn ziua depunerii cererii ulterioare (Brazilia, Italia etc.), sau într-untermen stabilit de la data depuneriicererii ulterioare (Austria, Belgia,Olanda, Norvegia, Germania) timpde 2 luni. Pe lângă aceasta trebuiesă fie depusă copia cererii primare,autentificată de oficiul de brevetece a recepţionat cererea prin datadepunerii ei şi, în cazul în care sesolicită, se prezintă şi traducereaacesteia. Copia cererii primare nupoate fi cerută mai devreme de 3luni de la data depunerii sau întermen de 16 luni de la datadepozitului a acestei cererianterioare sau dacă există maimulte cereri anterioare de acest tip,de la cea mai devreme dată dedepozit a respectivei cereri. Pelângă aceasta solicitantul trebuie săindice numărul cererii primare

PRIORITATEA INVEN|IEI

Viorel IUSTIN, examinator, Direc\ia Inven\iial Departamentului Examinare AGEPI

12


(Conform Convenţiei de la Paris şiredactată la Lisabona). Copiacererii primare poate fi solicitatăîntr-un anumit timp (3-6 luni). ÎnRepublica Moldova actele carejustifică invocarea priorităţii, însoţitede un certificat de prioritate (al dateidepozitului) şi de o traducere înlimba de stat, se depun de cătresolicitant în termen de 3 luni de ladata depozitului naţionalreglementar. În caz de neres-pectare a termenilor indicateprioritatea invocată nu serecunoaşte.

Pentru confirmarea priorităţiiconvenţionale în oficiile de breveteexistă anumite subtilităţi. În SUA,de exemplu, cererea de solicitare apriorităţii, pentru care nu există oformă deosebită, şi copia cereriiprimare autentificate obligatoriu, enecesar să fie prezentate înurmătoarele cazuri:

apariţia priorităţii de conflict;

dacă examinatorul contrapunecererii internaţionale depuse unmaterial apărut mai târziu,solicitantul dorind să excludăreferinţa la acest material;

la cererea examinatorului (carenu poate fi solicitată maidevreme de 6 luni, dupădepunerea cererii în SUA).

În toate celelalte situaţiidocumentele indicate pot fi depuseîn această ţară şi mai târziu darobligatoriu până la achitarea taxelorde eliberare a brevetului.

Prioritatea de expoziţie ebazată pe conlucrarea tuturorstatelor ce fac parte din convenţiade la Paris privind proprietatea

industrială. Se permite ca una dinţările membre să prezinte laexpoziţia internaţională oficială saurecunoscută oficial ca internaţionalăpe teritoriul alteia invenţiile fără titlulde protecţie şi, în aşa caz, dataprezentării la expoziţie a invenţieise socoate ca dată de prioritate,dacă în ţara unde a fost expusăinvenţia se va depune cerere debrevet. Termenii de depunere aunei astfel de cerere de brevet dinmomentul introducerii exponatuluiîntr-o expoziţie este limitat, fiindreglementat de oficiile de brevete.În Republica Moldova, de exemplu,acest termen constituie 6 luni, încare solicitantul trebuie să depunădocumente cu următorul conţinut:denumirea expoziţiei, adresa şidata deschiderii acesteia, numele,prenumele şi adresa persoaneifizice ori sediul persoanei juridicecare a depus obiectul în expoziţie,data când s-a făcut expunereapublică, numărul şi datacertificatului de garanţie, o copie adescrierii obiectului expus,certificată de administraţiaexpoziţiei, din care să rezulte căobiectul expus, este identic cu celdescris precum şi o traducere înlimba de stat a acestei descrieri.După cum ne demonstreazăpractica articolul 11 a convenţiei dela Paris nu este obligatoriu pentruutilizarea articolului în legislaţianaţională a ţărilor membre. Despreaceasta ne vorbeşte şi lipsanormelor despre prioritatea deexpoziţie în legislaţia unor ţărimembre ale Convenţiei: Argentina,Belgia, Irlanda, Canada, Luxem-burg, Turcia etc. Un grup de ţări dinCSI ca Ucraina , Belarusi, Georgiaşi Moldova recunosc dreptul laprioritatea de expoziţie.

Prioritatea Internă esteprioritatea ce se solicită în cerereaulterioară bazată pe cerereanaţională depusă anterior.

Reglementarea priorităţii interne,atunci când cererea ulterioară şicea anterioară au fost depuse înoficiile naţionale de brevet, ţinenumai de legislaţia naţională aoficiilor. În comparaţie cu numărultitlurilor de protecţie, care se referăla prioritatea convenţională cu celecare se publică şi în care se solicităprioritatea internă este, semnificativ,mai puţin. Analizând datele ţăriloravansate, prioritatea internăconstituie 3…23% de latotalitatea de titluri de protecţiepublicate.

Nr. Ţara Nr. titlurilor deprotecţie

1 SUA 232 GB 93 FR 34 DM 2,95 MD 3

Prioritatea internă poate fi solicitatătimp de 12 luni de la depunereacererii anterioare, cu excepţiasituaţiei când pe cererea anteriordepusă a fost solicitată prioritatea.Prioritatea internă poate fi solicitatănu mai târziu de 2 luni de ladepunerea cererii ulterioare. Pelângă aceasta prioritatea internă nupoate fi refuzată din motiv căanumite elemente ale acesteia,pentru care se revindică protecţia.Nu figurează printre revendicărileformulate în cererea depusă în ţarade origine sau anterior, cu condiţiaca toate documentele depuse odată cu această cerere să conţinăelementele respective şi în acestcaz cererea anterioară seconsideră retrasă. Prioritatea poate

13


fi, de asemenea, stabilită în bazacâtorva cereri depuse anterior,referindu-se pentru fiecare termenulprevăzut de 12 luni.

Legislaţia Republicii Moldova nupermite invocarea mai multorpriorităţi în cascadă. Nu admite caîn cerere să fie invocate priorităţimozaice. Excepţie poate fi cazul încare un document prioritar conţineo referinţă la alt document prioritar,şi o menţiune clară că elementeledin ambele documente pot ficombinate într-un mod particular.

SUMMARY

T he priority is of a particular importance in the industrial

property field because practicallyall rights and obligations of naturalpersons enter into force from thedate of priority and thus it isdetermined the terms of protection.

The legislation on industrialproperty protection of the Republicof Moldova includes the mainconditions for determining thepriority. There are described threebasic types of priority:

Convention priority;

Exhibition priority;

Internal priority.

According to the Art. 4 of the ParisConvention the convention priorityconsists in that the first applicationwas made in a State party to theParis Convention for the Protection

of Industrial Property and haspriority in comparison with similarapplications in other countriesbeing parties of the Paris Conven-tion. In the Republic of Moldovathis term may be extended up to twomonths in cases which are indepen-dent of the applicant and invoca-tion of the convention prioritywasn’t made in the determinedterms.

Exhibition priority. According tothe Paris Convention for theProtection of Industrial Property aState party may present in anexhibition held on the territory of aState party inventions without titlesof protection, and in this case thedate as from which the inventionwas presented to the public as suchexhibition is considered as thepriority date on condition that theapplication be filed in the exhibi-tion country. The terms of filing onsuch application are limited by thenational patent offices, e.g. in theRepublic of Moldova this termconstitutes 6 months during whichthe applicant shall file with theAGEPI following documents:denomination of the exhibition,address and date of opening thereof, name, forename and address ofthe natural person or domicile ofthe legal person who presented hisinvention in the exhibition, date ofpresentation to the public, number

and date of the warranty certificatecopy of description of the exhibitedobject, certified by the exhibitionadministration making evidence ofidentity of the exhibited object withthe described one, and translationof the description in the nationallanguage.

Internal priority - the priority of aninvention which may be determinedin accordance with the date offiling of an earlier application bythe same applicant in respect of thesame invention on condition thatthe application for which suchpriority is claimed is filed within 12months following the filing date ofthe earlier application.

In such case, the earlier applica-tion shall be deemed withdrawn.The internal priority may beclaimed within 2 months followingthe filing date moreover thisinternal priority may not be refusedon the ground that certain elementsthereof for which the priority isclaimed do not appear among theclaims formulated in the applica-tion in the country of origin orearlier, provided that all thedocuments filed with this applica-tion disclose such elements.Priority may be determined on thebasis of more than one applicationfiled at an earlier date if the timelimit for each application consti-tutes 12 mouths.

14


A pariţia unor obiecte cu drepturiexclusive

condiţionează necesitateaînregistrării lor, fapt careprovoacă multe litigii, al cărorobiect este legitimitateaînregistrării acestor drepturi.

Aplicarea unor variatemijloace de apărare asupraîncălcărilor de drepturiexclusive este legată departiciparea activă aorganelor puterii adminis-trative.

Comisia de Apel a AGEPIeste un organ administrativ desoluţionare a litigiilor îndomeniul protecţiei proprietăţiiindustriale, care activeazăconform legislaţiei RepubliciiMoldova, în baza Statutului şiactelor normative ale AGEPIprivind activitatea Comisiei deApel, precum şi a tratatelorinternaţionale la care Repub-lica Moldova este parte.

Până la adresarea în instanţa judecătorească,valabilitatea titlului de protecţie poate fi contes-tată în mod administrativ la comisia de apel.

Hotărârile Comisiei de Apel au importanţa atât însoluţionarea litigiului între două persoane, când opersoană contestează înregistrarea OPI făcutăpe numele altei persoane, cât şi în determinarearelaţiilor între solicitant (titular) şi AGEPI(examinarea posibilităţilor de înregistrare abrevet de invenţie).

Conform art. 36 al Legii nr. 461/1995 privindbrevetele de invenţie Comisia de Apelsoluţionează contestaţiile privind:

a) suspendarea procedurii cu privire la cerere;

b) acordarea brevetului sau respingerea cererii;

c) stabilirea priorităţii sau nerecunoaşterea uneipriorităţi;

d) cererea de revalidare a brevetului;

e) anularea brevetului.

În alineatul 5.1. al Regulamentului cu privire laComisia de Apel, care stabileşte modul deexaminare a contestaţiilor, sunt dezvăluite îndetalii şi competenţa Comisiei de Apel.

Reieşind din obiectele stipulate, Comisia de Apelsoluţionează, de fapt, toate cazurile de litigii, care

SOLU|IONAREASOLU|IONAREASOLU|IONAREASOLU|IONAREASOLU|IONAREACONTESTA|IILOR PRIVINDCONTESTA|IILOR PRIVINDCONTESTA|IILOR PRIVINDCONTESTA|IILOR PRIVINDCONTESTA|IILOR PRIVINDHOT+R~RILE DE ACORDAREHOT+R~RILE DE ACORDAREHOT+R~RILE DE ACORDAREHOT+R~RILE DE ACORDAREHOT+R~RILE DE ACORDAREA BREVETELOR }N COMISIAA BREVETELOR }N COMISIAA BREVETELOR }N COMISIAA BREVETELOR }N COMISIAA BREVETELOR }N COMISIADE APEL A AGEPIDE APEL A AGEPIDE APEL A AGEPIDE APEL A AGEPIDE APEL A AGEPI

Natalia {TIRBU, jurist, Sec\ia Contencios, AGEPIsecretar al Comisiei de Apel

15


pot să apară la toate etapele deînregistrare a obiectului deproprietate industrială (OPI) laAGEPI, începând cu depunereacererii de înregistrare a OPI şi pânăla eliberarea titlului de protecţie.Inclusiv contestaţiile depuse decătre persoanele terţe împotrivăvalidităţii OPI pe teritoriul RepubliciiMoldova în decursul perioadei devalabilitate a OPI.

Contestaţiile pot fi depuse laComisia de Apel de către solicitant.(conform art. 16 (5) din Lege), dacănu este de acord cu hotărârea luatăde către Secţia examinare, întermen de trei luni de la dataadoptării hotărârii.

Contestaţiile pot fi depuse laComisia de Apel de către opersoană terţă, care consideră căînregistrarea brevetului de invenţieîncalcă drepturile lui, în decurs deşase luni de la publicarea înBuletinul Oficial a datelor referitoarela acordarea brevetului de invenţie,dacă nu este îndeplinită cel puţinuna din condiţiile prevăzute la art.4-8 ale Legii privind brevetele deinvenţie.

Comisia de Apel, în termen de 10zile de la data depuneriicontestaţiei, notifică persoanelorinteresate data examinării ei.Contestaţia se examinează înconformitate cu art. 36 (3) din Lege,în termen de 3 luni de la datadepunerii la AGEPI. În termen de olună de la data emiterii hotărîrii,Comisia de Apel notificăpersoanelor interesate desprehotărîrea luată.

Comisia de Apel oferă persoanelorinteresate posibilitatea să ia

cunoştinţă, în termen de 2 luni de ladata depunerii contestaţiei cumaterialele acesteia pentruprezentarea sugestiilor sale învederea motivelor de contestare atitlului de protecţie.

În cazul în care Comisia de Apeleste de acord cu contestaţia, eareexaminează hotărîrea adoptatăde Secţia examinare, luîndu-se înconsideraţie rezultatele analizei şidocumentării efectuate anterior.

Dacă, eventual, Comisia de Apel nueste de acord cu motivelesolicitantului sau ale oricăreipersoane interesate, hotărîrea luatăde Secţia examinare rămâne învigoare. Comisia de Apel poate luadecizia de remitere a cauzei sprereexaminare.

Pentru examinarea contestaţiei laComisia de Apel se formează maiîntâi componenţa Comisiei,alcătuită din Preşedinte, doi saupatru membri (la alegereaPreşedintelui) şi secretar. Comisiade Apel este constituită numai dinjurişti - specialişti în domeniulproprietăţii industriale. ComponenţaComisiei se convoacă de cătrePreşedintele Comisiei de Apel.

Comisia de Apel soluţioneazălitigiile conform contestaţiilordepuse de către persoaneleinteresate sau de reprezentanţiiacestora.

Contestaţia adresată Comisiei deApel trebuie să conţinăurmătoarele:

cererea de examinare acontestaţiei;

contestaţia şi motivele deînaintare a cererii;

dovada de achitare a taxei;

procura, în cazul în carecontestaţia este depusă decătre reprezentant;

materialele adiţionale lacontestaţie care dovedescmotivele contestatarului;

În urma soluţionării în fond alitigiului Comisia de Apel ia hotă-rârea corespunzătoare situaţiei,reieşind din rezultatele examinării,ţinându-se cont de toate circum-stanţele litigiului, în temeiullegislaţiei în vigoare, a circumstan-ţelor reale şi materialelor dosarului.

Hotărârea se adoptă prin majoritatede voturi ale membrilor Comisiei deApel şi se expediază persoaneicare a depus contestaţia iar încazul contestării unei brevet deinvenţie de asemenea se notifică şititularului brevetului de invenţie.Rezultatele examinării contestaţiilorse publică în Buletinul Oficial.

Contestaţia poate fi depusă atât decătre persoanele fizice cât şi decele juridice.

Conform pct. 22 al Regulamentuluiprivind aplicarea taxelor asupraserviciilor în domeniul protecţieiobiectelor proprietăţii industriale,pentru depunerea contestaţieiîmpotriva deciziei examinării laComisia de Apel, este necesar săse achite taxa în cuantum de 10salarii minime, de către solicitanţisau titulari naţionali şi 200$ SUA decătre solicitanţi ori de titulari străini.

În cazul în care contestaţia estedepusă de către terţi, esteobligatorie achitarea taxei încuantum de 15 salarii minime decătre persoanele fizice sau juridice

16


naţionale şi 300$ SUA de persoa-nele fizice sau juridice străine.

Dacă, eventual, contestatarul nueste de acord cu hotărâreaComisiei de Apel, el poate atacaaceastă hotărâre în instanţajudecătorească în termen de treiluni de la data primirii hotărâriiComisiei de Apel.

Unul din motivele încetăriivalabilităţii brevetului înainte determen este declararea nulităţii luiîn conformitatea cu art. 28 a Legii.

Articolul 28 în rândul său, prevedemotivele din care un brevet poate fiatacat.

Conform art.28 din Lege, oricepersoană interesată poate sădepună la Comisia de Apel o cererede anulare integrală sau parţială abrevetului.

Temeiuri pentru anulare sunturmătoarele:

a) invenţia protejată nu îndepli-neşte condiţiile de breveta-bilitate, stabilite prin lege;

b) în revendicări există elementecare au lipsit în documenteleiniţiale ale cererii;

c) esenţa invenţiei nu a fostdezvăluită deplin şi clar îndescriere;

d) în brevet nu a fost indicatcorect inventatorul sau titularul.

În Comisia de Apel a fostexaminate cazuri care cad subincidenţa pct. d) art. 28 a Legii.

Astfel, la 08.09.1999 în Comisia deApel au fost depuse de către FirmaMeditor Pharmaceutical Ltd., (IL)

două contestaţii privind anulareabrevetului de invenţie nr.586 C2 cutitlul “Substanţă medicamentoasăcu acţiune antihipotensivă “Difetur””şi brevetului de invenţie nr.640 C2cu titlul “Metodă de profilaxie aintoxicaţiei cu oxigen la oxigenareahiperbară”, titularii fiindUniversitatea de Stat de Medicină şiFarmacie “N. Testemiţianu”, MD şiCentrul Ştiinţific de Producere“Farmzaşcita”, RU în primul caz şiUniversitatea de Stat de Medicină şiFarmacie “N. Testemiţianu” în aldoilea caz, motivând contestareaprin aceea că invenţiile respective,în realitate sunt rezultatul activităţiicreative a grupului de specialişti dinurmătoarele instituţii: CentrulŞtiinţific de Producere“Farmzaşcita”, RU, Universitatea deStat de Medicină şi Farmacie “N.Testemiţianu, MD, Centrul ŞtiinţificCardiologie din Rusia, CentrulŞtiinţific de Stat din Rusia “Institutulde Biofizic”, (RU). Faptul indicăriiincorecte a titularilor brevetului data fost confirmat de Universitatea deStat de Medicină şi Farmacie dinRepublica Moldova (MD) prinscrisoarea nr. 03/07/02-524 din08.09.99.

Comisia de Apel a acceptat cererilepărţilor şi a recunoscut faptulindicării incorecte a titularilorbrevetului dat.

În baza art. 28 pct. d) şi art. 30 pct.1 a) ale Legii nr. 461/1995 privindbrevetele de invenţii, înconformitate cu capitolul 8 alRegulamentului privind Comisia deApel a AGEPI Comisia a luathotărârea prin care au fostrecunoscute întemeiate şisatisfăcute integral revendicările din

contestaţia firmei Meditor Phar-maceutical Ltd., (IL) şi anulateintegral din momentul constituiriidepozitului naţional brevetul nr. 640C2 cu titlul (54) Metodă deprofilaxie a intoxicaţiei cuoxigen la oxigenareahiperbară, solicitat prin cererea nr.(21) 95-0363 din (22) 11.10.1995 şibrevetul nr. 586 C2 cu titlul (54)Substanţă medicamentoasăcu acţiune antihipotensivă“Difetur”, solicitat prin cererea nr.(21) 95-0253 din (22) 25.05.1995.

Următoarea contestaţie conformpct. d) art. 28 Legii nr. 461/1995privind brevetele de invenţie a fostîmpotriva valabilităţii brevetului nr.213 cu titlul “Procedeu de fabricarea rotorului pentru electromotorasincronic umplut cu lichid”,înregistrat pe numele dluiCorabadjac Constantin, MD,depusă de către persoana terţăS.A. “MOLDOVAHIDROMAŞ”, MDla data de 14.08.1995. Conformcontestaţiei depuse reiese cătitularul, Corabadjac C. a depus laAGEPI o cerere de brevet deinvenţie fără acordului S.A.“MOLDOVAHIDROMAŞ”, MD, înbaza brevetului fostei URSS nr.1804681 al cărui titular a fost S.A.“Centrul Tehnico- Ştiinţific deHidravlică din Rusia, RU,succesorul căruia fiind S.A.“MOLDOVAHIDROMAŞ”, MD.

Dl. Corabadjac Constantin înbrevetul URSS a fost indicat caautor al invenţii. În conformitate cuprevederilor alin. 84 alRegulamentului Provizoriu cuprivire la protecţia proprietăţiiindustriale, aprobat prin hotărâreaGuvernului Republicii Moldova

17


nr.456 din 26 iulie 1993 se permiteatât solicitanţilor cît şi autorilor sădepună cereri privind eliberareabrevetului de invenţie al RepubliciiMoldova în baza brevetului,certificatului de autor sau decizieide înregistrare a brevetului aleorganului VNIIGPĂ al URSS, adicăpersoanele indicate au aceleaşidrepturi la brevetul de invenţie.

Conform pct. 33 al RegulamentuluiProvizoriu, autorul în decurs de 60de zile din momentul notificăriiinstituţiei privind asigurareaprotecţiei a invenţiei, are dreptul sădepună o cerere şi fără acordulinstituţiei, dacă ultima nu a luatmăsurile necesare prin acest sens.

Contestaţia a fost examinată la şedinţa Comisiei de Apel şi în baza pct.84 şi33 ale Regulamentului provizoriu a fost adoptată hotărârea Comisiei de Apelde recunoaştere ca neîntemeiată şi de respingerea integrală a revendicărilorcontestatarului. Decizia Comisiei de Examinare se menţine în vigoare, dupăcare a fost luată hotărârea de eliberare a brevetului.

Însă, ńu părere de rău, valabilitatea brevetului a fost suspendat anticipat dinmotivul neachitării în termenul stabilit a taxei de menţinere în vigoare.

SUMMARY

T his article is provided for a large public and is setting forth proceduresof examination of oppositions against decisions to grant patents for

inventions with the Appeals Board of the AGEPI being the administrativeorgan on examination of the disputes in the industrial property field.

There are presented some examples of the Appeals Board practice as well.

The article examines in details Variants of disputes element in respect ofwithdrawing the patents caused by wrong indication of the inventor or thepatent owner.

M O Z A I C

Cuprul previne încărunţireaOamenii de ştiinţă au stabilit faptul că pentru organismul uman cuprul este un element foarte

necesar. Studiile întreprinse de specialiştii Societăţii Germane pentru Nutriţie au determinat şi cantităţileminime zilnice de cupru ce trebuie să se găsească în alimentaţia unui om sănătos: 2-5 mg.

Aproximativ 50 de compuşi chimici, în rândul cărora se înscriu şi metalele grele precum cuprul,stau la baza unei corecte „aprovizionări” a uzinei umane. Elementul menţionat intervine, spre exemplu, înmetabolismul unor procese de care depinde sănătatea arterelor şi a inimii, jucând deci un rol vital în organ-ism. Prezenţa sa este importantă şi prin faptul că favorizează asimilarea altor metale cu rol major ca zincul şimolibdenul.

Dar cuprul are şi un rol în estetica noastră. Atunci când el este prezent în cantităţi suficiente,coloraţia podoabei capilare nu are de suferit. Carenţele în cupru conduc, în schimb, la încărunţiri precoce.Albinoşii, spre exemplu, nu pot asimila cuprul, ceea ce şi explică „infirmitatea” lor.

De unde îşi procura însă organismul cuprul necesar? Din ceai, cacao, cafea, dar şi din cereale.Aşadar, puneţi la dispoziţia corpului dv. cuprul necesar! Desigur, nu în exces, deoarece el se poate transformafoarte repede într-o periculoasă otravă.

18


S tudiul unor cazuri ne arată ca tentativele de a

schimba posesia domenelorde la un deţinător la altul augenerat o serie de efectesecundare, care pot fi numite“acaparare inversă” (reversedomain name hijacking). 1

Aceste situaţii au fostdescrise, ca tentativa unorproprietari de mărci de aacapara domenele deţinutelegal de deţinătorii săi.2

Deţinătorii legali suntpersoanele care au un intereslegitim, însă nu deţin un dreptla marcă (deţinătorii inocenţi),de ex. au un nume personalsau de business identic cudomenul sau persoanele caredeţin mărci identice orisimilare cu alte mărci(proprietari concurenţi saucotitulari). Apariţia unorasemenea dispute s-a datoratîn special slăbiciuniiprocedurii NSI şi chiar aUDRP de a reglementa

asemenea situaţii. Un studiu empiric arată căasemenea cazuri constituie aproximativ 50% dindisputele dintre mărci şi domene. Din acesteamajoritatea sunt decise în favoarea deţinătoriloriniţiali.3 Astfel, în Ciacalone c. Network Solu-tions4 un individ a înregistrat domenul <ty.com>,identic cu numele fiului său “Ty”, cu ajutorulcăruia identifica un web-site ce descria afacerilesale în domeniul ordinatoarelor. Compania TyInc. a utilizat procedura NSI pentru blocareadomenului. Reclamantul a obţinut de la instanţăo decizie provizorie prin care a preîntâmpinatcompania Ty Inc. să intervină împotrivadomenului său. Un rezultat diferit însă a fostobţinut în Pike c. Network Solutions,5 undeinstanţa l-a deposedat pe Peter Pike (consultantimobiliar) de domenul <pike.com>, acordându-llui Floyd Pike (consultant în domenul aparatajuluielectric, ce deţinea marca Pike).

INTERACTIVITATEAINTERACTIVITATEAINTERACTIVITATEAINTERACTIVITATEAINTERACTIVITATEADINTRE M+RCILE DEDINTRE M+RCILE DEDINTRE M+RCILE DEDINTRE M+RCILE DEDINTRE M+RCILE DECOMER| {I DOMENELECOMER| {I DOMENELECOMER| {I DOMENELECOMER| {I DOMENELECOMER| {I DOMENELEDE INTERNETDE INTERNETDE INTERNETDE INTERNETDE INTERNET

Procopie Procopie Procopie Procopie Procopie BURUIAN+BURUIAN+BURUIAN+BURUIAN+BURUIAN+, magistru ]n drept, magistru ]n drept, magistru ]n drept, magistru ]n drept, magistru ]n drept

1 C. Oppedahl, Recent Cases Examine ReverseDomain Name Hijacking, 1999, WestLaw(Citeas: 21Hastings Comm/Ent.L.J 535). Acestarticol analizează câteva cazuri de acaparareinversă.

2 Vezi K.L. Alcantara, Trademarks in Cyberspace,1998, WestLaw(Cite as: PLI/Pat 401, *410).

3 Ibid. 191, p.7,10.

4 Vezi No. 1996 WL 887734.

5 Vezi cazul No. 96-CV-5256, 11/25/96

(Sfârşit. Început în nr. 3/2001)

19


Mulţi întreprinzători aleg săfolosească mărcile sau numele lorîn calitate de domene, deoarececonsumatorii sunt deja familiarizaţicu aceste nume şi le pot găsi uşorîn Internet. Dreptul cu privire lamărci prevede posibilitatea folosiriiunor mărci identice de către maimulte persoane. DNS permite, însă,numai existenţa unui domen unic şioferă prioritate celui care primul asolicitat înregistrarea. Ca rezultatproprietarul de marcă care primul aobţinut înregistrarea poateîmpiedica ceilalţi deţinători legitimia unor mărci identice de aînregistra domenul identic mărcilorlor. Aceasta situaţie a rezultat înnumeroase dispute care pot fiîmpărţite în mai multe categorii cumsunt : 1) o marca identică estedeţinută de persoane diferite dinaceeaşi jurisdicţie pentru clase debunuri şi servicii diferite; 2) o marcăidentică este deţinută de persoanediferite din jurisdicţii diferite pentruaceeaşi clasa de bunuri şi servicii;6

3) întreprinzătorii folosesc numeidentice sau similare cu cele aleproprietarilor de mărci .

În rezolvarea unor asemeneadispute instanţele iau înconsiderare forţa (faima) mărcii(inclusiv perioada de folosinţă),

probabilitatea de confuzie (inclusivasemănarea mărcilor, asemănareabunurilor, canalelor de comerţ şipotenţialii clienţi). 7 Un factorimportant considerat de instanţeeste perioada de utilizare a domenu-lui, cheltuielile legate de acesta şipasivitatea părţii ce-l reclamă. Astfelîn Gateway 2000 c. Gateway.cominstanţa a stabilit că pârâtul avea uninteres legitim în domenul <gateway.com>, deoarece a fost folosit cubună credinţă mai mult de 6 ani.8

În cazurile în care întreprinzătoriifolosesc în calitate de mărci numegenerice sau domene alcătuite dinabrevierea numelui ori mărciiinstanţele sunt mai puţin decise săcontracareze terţele persoane de afolosi nume sau domene identice.În CDS Solutions c. Tooker9

instanţa a conchis că domenulreclamantului <cds.com> nu violadreptul la marcă “CDS” alreclamantului, deoarece aceastămarcă nu obţinuse o însemnătatesecundară.10 În continuare instanţaa mai declarat că CDS eraun nume generic, putând fifolosit de mai mulţi întreprinzătoriîn formă abreviată.

În cazul în care o marcă este maislabă (mai puţin cunoscută), iar

părţile comercializează bunuri şiservicii diferite, deţinătorul iniţial aremai multe şanse de a-şi păstradomenul. Astfel în ImOn c.ImaginOn11 instanţa a refuzat sădecidă suspendarea domenului<imon.com>, declarând că domenulpârâtului nu putea cauza confuziecu marca reclamantului “IMON”,deoarece această marcă nu eraputernică, iar bunurile şiconsumatorii erau diferite. În altcaz, reclamantul descoperind căpârâtul nu avea înregistrată omarcă a invocat procedura NSI iarapoi a acţionat în judecată.12

Instanţa a declarat că activităţilepârâtului erau prea diferite de celea reclamantului, hotărând cădeţinătorul domenului nu încălcanici un drept al reclamantului.

La acelaşi rezultat se poate ajungeşi în cazurile “mărcilor similare”,chiar dacă proprietarii concurenţifolosesc aceleaşi canale de comerţşi concurează pentru aceiaşi piaţă.În CCBN.com c. c-call.com13

reclamantul şi pârâtul deţineaumărci de servicii similare şi,respectiv, domenele <StreetEvent.com> şi <StreetFusion.com>.Ambele părţi foloseau marca deserviciu şi domenul pentru oferireade informaţii on-line cu privire la

6 G. Smith (1997), p.46.

7 D.W. Swartz, The Limitations of Trademark Law in Addressing Domain Name Disputes, UCLA Law Review, 2000, WestLaw.

8 Acest caz este descris în R.W.Gole (1999), *411.

9 Cazul No. 15 F.Supp. 2d 986. Vezi Data Concepts c. Digital Consulting (150 F3d 620); Network Network c.CNS (CV 98-1349). NM), disponibil la http://www.tnn.com/media/order.pdf, vizitat la 02/08/00.

10 În determinarea faptului dacă o marcă a dobândit o semnificaţie secundară se iau în calcul următorii factori: (1) cheltuielilede reclamă, (2) studiul consumatorului cu privire la marcă, (3) apariţia nesolicitată în mas-media a produselor, (4)succesul vânzărilor, (5) atentatele de a plagia marca (6) durata şi exclusivitatea utilizării mărcii.

11 Case No. 90 F.Supp.2d 345. Vezi, de asemenea, Simon Property Group c. mySimon (2000 WL 869341), BigStar Enter-tainment c. New Big Star (2000 WL 420549).

12 Iterstellar Startship Services c. Epix, Inc (983 F.Supp. 1331).

13 Cazul No. 73 F.Supp. 2d 106.

20


valorile mobiliare. Instanţa adeclarat că deşi ambele mărci erausimilare în multe privinţe, iar părţileconcurau între ele, nu exista nici oproba de existenţă a “ probabilităţiireale de confuzie”. Instanţa a maistabilit că marca reclamantului nuera suficient de puternică, deoarecefusese folosită numai un an.

În situaţia când marca este binecunoscută e foarte posibil cainstanţele să decidă în favoareadeţinătorului cu o durată de folosiremai îndelungată. În ActMedia c.Active Media14 instanţa a interzispârâtului utilizarea domenului<actmedia.com>, stabilind cămarca “ActMedia” era largcunoscută ca o sursă pro-eminentăpentru servicii, iar acele serviciierau puternic asociate cu aceamarcă. Instanţa a mai constatat cămarca avea o valoare secundarăsubstanţială, dobândită princheltuieli şi eforturi mari. Incontinuare instanţa a declarat căînregistrarea domenului este oînsuşire şi folosire neautorizată amărcii, constituind o indicare falsă aoriginii ce poate genera confuzie pepiaţă. În încheiere instanţa adeclarat că domenul creaseprobabilitatea diluării calităţiidistinctive a mărcii. În Hasbro c.Clue Computing, însă, instanţa adeclarat că “dacă alt utilizator deInternet are un motiv legitim pentrua folosi marca renumită ca domenfiind primul care înregistreazădomenul, deţinătorul trebuie să fiecapabil să-l folosească, cu condiţiaca nu va viola sau dilua marcarespectivă”.

În cazurile în care mărcileconcurente sunt folosite în jurisdicţiidiferite probabilitatea de prevenirea unei părţi utilizarea mărcii sale cadomen este şi mai mică. În PrincePlc c. Prince Sports Group15 părţilefoloseau mărci identice pentruservicii legate de industriaordinatoarelor şi, respectiv, pentruechipament sportiv. Pârâtul (cureşedinţa în SUA) ameninţareclamantul (cu reşedinţa în MareaBritanie) cu acţionarea în judecatapentru violarea mărcii prin folosireadomenului <prince.com>.Reclamantul a cerut instanţeipronunţarea unei decizii împotrivapârâtului pentru ameninţărineîntemeiate. Instanţa a evitat săse pronunţe cu privire la violareamărcii, deoarece fusese sesizată şio instanţă din SUA. Instanţabritanica, totuşi, a pronunţat ohotărâre de interdicţie împotrivaviitoarelor ameninţări, declarând căameninţările pârâtului nu suntjustificate.

Cazurile analizate ne arată căproprietarii de mărci nu suntîntotdeauna îndreptăţiţi sărevendice domenele identice sausimilare cu mărcile sale, deoareceacestora le lipsesc elementele decybersquatting. Instanţele aurespins, în majoritatea cazurilor,acţiunile proprietarilor de mărci,deşi sunt cazuri când instanţele auhotărât şi invers.16 Asemeneadecizii sunt considerate injuste,deoarece îi corupe pe deţinătoriiinocenţi de dreptul de a folosi legaldomenele lor.

În cazurile în care sunt mai multepersoane cu drepturi sau intereselegitime asupra domenului,instanţele tind să dea câştig decauza registratorilor iniţiali. Totuşi,în cazurile în care mărcile auobţinut o semnificaţie secundarăori au devenit renumite, instanţeleaspiră să favorizeze deţinătorii demarca seniori. O asemeneaabordare este întemeiată peprincipiul protecţiei consumatorilorîmpotriva confuziei cu privire lasursa sau calitatea bunurilor ori aserviciilor.

6. Domenele pentrucritică

Un alt tip de dispute recent apărute,sunt cazurile de folosire adomenelor pentru web-siturile unorindivizi sau organizaţii, careplasează critici împotriva unorcompanii sau produsele lor.Asemenea domenii suntînregistrate cu acelaşi nume orimarcă a companiilor supuse criticii,prin adăugarea unui sufix, deexemplu <microsoftsucks.com>. Înmajoritatea cazurilor instanţele suntrezervate în a interzice deţinătoriide la folosirea domenelor pemotivul dreptului la liberaexprimare. Astfel, în LucentTechnologies c. Lucentsucks.Com,17 instanţa de judecată arespins acţiunea reclamantuluibazată pe Legea cu privire laCybersquatting, stabilind cădomenul pârâtului <lucentsucks.com> constituie o parodiere înscopuri critice, şi că nu existăpericolul probabilităţii de confuzie

14 Cazul No.1996 WL 466527; Vezi şi Nissan Motor c. Nissan Computer (F.Supp.2d 1154).15 Cazul No. [1998] F.S.R. 21.16 Ibid. 191, p.10.. Cel puţin în şapte cazuri instanţele a decis în favoarea posesorilor seniori de marcă.17 Cazul No. 95 F.Supp.2d 528.

21


sau diluării. Chiar dacă siturile webconţin unele elemente de porno-grafie fără oferte de servicii, instanţaa stabilit că o asemenea folosinţăeste legală.18 Asemenea elementetrebuie, totuşi, să fie folosite înscopuri critice. Ca măsură deprecauţie companiile au înregistratdomene identice cu mărcile lor şicare conţin sufixul “sucks”.19

Totuşi, nu toate faptele s-au soldatcu acelaşi rezultat. În PlannedParenthood c. Bucci20 pârâtul afolosit domenul<plannedparenthood.com>, careidentifica un site ce conţinea mesajde antiavort fiind acelaşi cu marcareclamantului. Instanţa a decis căpârâtul a violat dreptul la marcă,deoarece a făcut uz comercial dedomen prin promovarea cărţii salecu privire la anti-avort. În continuareinstanţa a stabilit că pârâtul puteaeventual folosi alt domen pentruactivităţile sale. Astfel de hotărâriau fost criticate pe motiv că lărgescprotecţia mărcilor pe contul libertăţiiexprimării. Trebuie să menţionămcă instanţele sunt mai moderate înce priveşte interzicerea folosinţeidomenelor care conţin un termendeschis, care conţine critică decâtatunci când aceste domeneoglindesc în întregime o marcă.21

Nu toate domenele cu elementecritice sunt lipsite de elemente decybersquatting. De exemplu, potexista cazuri când intenţia reală înînregistrarea unui domen este de aextorca de la proprietarii de mărci o

anumită recompensă. Desigur,asemenea momente au elementecybersquatting şi trebuiecontracarate.

CONCLUZIE

Domenele, iniţial create pentru afacilita accesul în Internet, audevenit în scurt timp nişte activevaloroase, fiind considerate deîntreprinzători ca drept deproprietate. Acestea nefiind binereglementate au declanşat o seriede probleme privind administrarealor şi în legătura cu conflictele cumărcile. Administrarea DNS atrecut prin câteva faze, ultimarezultând în crearea ICANN. Înpofida rezultatelor pozitive suntmulte încă de făcut. ICANNconstituie o instituţie mixtă, cevaîntre o instituţie privată şi un organpublic internaţional, menită săadministreze resursele globale. Eareprezintă atât persoanele indivi-duale, cât şi întreprinzătorii,organizaţiile non-guvernamentale şiinternaţionale, guvernele unor stateşi alte instituţii. Crearea unui sistemperfect de administrare a dome-nelor este, însă, problematicdeoarece asemenea sistemetrebuie să corespundă atât intere-selor proprietarilor de mărci, cât şial deţinătorilor de domene. Desistemul actual pare a beneficiamai mult proprietarii de mărci careau reuşit să convingă autorităţile ceadministrează domenele să extindădrepturile lor dincolo de drepturile

tradiţionale asupra mărcilor.Sistemul DNS e încă în dezvoltareşi trebuie făcuţi şi alţi paşi deîmbunătăţire, cum ar fi crearea denoi gTLDs, creşterea membrilor şiparticipării ICANN. Nu există nici osoluţie simplă asupra problemeicum trebuie delimitate puterileICANN şi relaţiile sale cu statele, casubiecte de drept internaţional.Analiza efectuată ne demonstreazăcă ICANN nu are o legitimitateinstutiţională din punct de vedereinternaţional, deaceea e nevoie deun tratat internaţional care îi valegitima autoritatea sa. Suntnecesare modificări de asemeneaîn ceea ce priveşte administrareadomenelor de ţară ccTLDs. ICANNtrebuie să recomande organelorstatale responsabile pentruadministrarea ccTLD să permităînregistrarea domenelor numai derezidenţii din statul respectiv. Dinmomentul în care a fost decis dejaintroducerea unor domene noi,această măsură are un raţionamentşi mai puternic. O asemeneapolitică va proteja populaţia şiîntreprinzătorii locali şi, în acelaşitimp, va micşora numărul litigiilorîntre mărci şi domene.

Utilizarea domenelor declansează oserie de probleme legate deexercitarea jurisdicţiei. Oamenii deştiinţă şi autorităţile sunt în căutarede noi doctrine cu privire la juris-dicţia asupra domenelor. Doctrineletradiţionale rămân, totuşi, în maremăsură valabile şi pot fi adaptatecazurilor de jurisdicţie asupra

18 Vezi Bally Total Fitness Holding c. Faber (29 F.Supp.2d. 1161).

19 De exemplu Bell Atlantic a înregistrat <bellatalntincsucks.com>.

20 Cazul No. [1997] WL 133313. Vezi de asemenea Jews for Jesus c. Brodsky.

21 Deţinătorii domenelor <british-telecom.org> şi <ringlingbrothers.com>, de exemplu, au fost forţaţi să cedeze domenele, înurma procesului intentat lor. Ibid. 191, p.10.

22


domenelor. Exemplele recente nedemonstrează că instanţele potuneori să extindă principiiletradiţionale cu privire la jurisdicţiepentru a face faţă inovaţiilortehnologice. Instanţele, însă, nutrebuie să meargă prea departe înaceastă privinţă. Nu e necesar săexercite jurisdicţia bazându-senumai pe faptul că un site pasiveste vizibil într-o anumită jurisdicţie.Pentru această sunt obligatoriîntrunirea mai multor factori. Astfel,pârâtul trebuie să se expunăintenţionat unei anumite jurisdicţiiprin direcţionarea activităţilor salecomerciale către un anumit stat,vânzarea, reclama de bunuri şiservicii, de exemplu, prin Internet.Instanţele se cuvine să ia inconsiderare beneficiile obţinute depârât, drept urmare a unor ase-menea activităţi, limba utilizată însite, etc. Instanţele trebuie să ţinăcont de povara (posibilitatea)pârâtului de a-şi apăra cazul intr-oinstanţa judecătorească străină,precum şi interesul altor state în aadjudeca asemenea dispute. Înaceastă privinţă se pare că juris-prudenţa SUA e mai rezonabilă, pecând cea a UE pare a fi prea largă,ceea ce ar putea avea un impactnegativ asupra Internetului, extin-zând excesiv drepturile proprietarilorde mărci. Pe de altă parte, lărgireaactivităţilor comerciale a companiilorsau indivizilor spre pieţele străineprin Internet nu trebuie să creeze osupapă de salvare de la răspun-derea legală. Aceştea se cade săştie că pot fi chemaţi în judecatăpentru încălcarea dreptului asupramărcii în alte jurisdicţii.

Indiscutabil, ceva trebuie să seîntreprindă pentru a crea proprie-tarilor de mărci un mecanismeficient din punct de vedere a

costurilor şi timpului, în apărareadrepturilor lor împotriva folosiriiilegale a mărcii. ICANN a adoptatprocedură UDRP, care trece prinperioada de testare. Primelerezultate inspiră credibilitate, dar sevăd deja câteva lacune. Problemamajoră se referă la putereadecizilor luate, conform proceduriiUDRP. O instanţă judecătorească adeclarat că o astfel de hotărâre nuare nici o autoritate asupra instan-ţelor naţionale. Dacă o asemeneaabordare va fi luată şi de alteinstanţe, atunci procedura UDRPpoate deveni un instrument inutil.Aceasta poate aduce chiar lacreşterea costurilor şi timpului folositde părţi în rezolvarea litigiului. Apareîntrebare legitimităţii internaţionale aICANN-nului. Deaceea e necesar deun sistem internaţional ce va permiteimpunerea unor proceduri standardcare să oblige toate statele membre.O altă problemă e acaparareainversă a domenelor. Unii autori aupropus să se introducă un sistem depenalităţi care va prevedea măsuripentru combaterea acaparăriiinversă a domenelor. O altă preve-dere ce trebuie îmbunătăţită e legeaaplicată.

Utilizarea domenelor crează oserie de dispute dintre mărci şidomene, precum e violarea mărcii,diluarea, acapararea inversă adomenelor sau cybersquattingul.Pentru soluţionarea unor asemeneadispute instanţele trebuie să extindăprincipiile tradiţionale cu privire laîncălcarea mărcilor (bazate peprobabilitatea de confuzie) saudiluarea mărcii. Din pricinapresiunilor din partea proprietarilorde mărci, legislatorilor şiautorităţilor ce administreazădomenele, au fost createmecanisme adiţionale pentru

soluţionarea disputelor dintre mărcişi domene. E vorba de UDRP şiAnti-Cybersquatting.

Deşi instanţele au emis soluţiicorecte în majoritatea cazurilor, înunele cazuri aceste soluţii suntconsiderate incorecte. Astfel,aceste cazuri se referă la utilizareadomenelor de persoanele cu uninteres sau drept legitim oridomenelor folosite pentru critică.Prin extinderea drepturilor cu privirela marcă dincolo de dreptulmărcilor, se poate crea un prece-dent periculos care poate avea unimpact negativ asupra deţinătorilorinocenţi şi asupra Internetului îngeneral. Deaceea instanţelejudecătoreşti trebuie să evaluezeatent interesele şi drepturiledeţinătorilor de domene. Suntnecesare o serie de amendamentecapabile să îmbunătăţeascălegislaţia în domeniul mărcilor,creând astfel soluţii echitabile atâtpentru deţinătorii inocenţi, cât şipentru proprietarii de mărci.Asemenea soluţii vor diminuanumărul cazurilor de acaparareinversă şi atacurilor împotrivadomenelor folosite pentru critică.

În ciuda oricăror îmbunătăţiri alegislaţiei disputele, totuşi, nu vordispărea, din cauza scopului diferita mărcilor şi domenelor. Odiminuare, însă, în această direcţiepoate fi obţinută. În afară desoluţiile legale, acest rezultat poatefi obţinut, de asemenea, şi prinadoptarea unor sisteme tehnologiceşi administrative noi. Bunăoară, princrearea de noi gTLDs valoareadomenelor va scădea, ceea ce vaaduce la micşorarea cazurilor decybersqatting, precum şi îndiminuarea drepturilor proprietarilorde mărci, înapoi la principiiletradiţionale a dreptului la marcă.

23


SUMMARY

T he Internet being more known as “Cyberspace” is one of the most rapid-up-coming industry, creating newopportunities for dealing in different fields, e.g. mass media, advertising, music, entertainment and commerce.

Internet users enjoy posibilities to exchange the information, to purchase goods and to offer services on-line (in theInternet). From the commercial point of view the Internet is “a combinationbetween the shopwindow and theadvertising shield”.1

Businessmen create web sites to get information and to attract potential clients. These sites have special addressesincluding domains (domain names) and sub-domains. The latter may be obtained by registration thereof in thespecial registers becomig the holder’s property. Such relative easy procedure to obtain new property types (sub-domains) determined many physical and legal persons and companies registering their valuable sub-domains. Thisfact provokes some disputes, problems of the administrative and jurisdictional order.

The scope of this paper consists in examination of the special legal problems appearing in connection with domainsutilization.

Organigrama ICANN

Comitetul Cosultativ Guvernamental(GAC)

Consiliul de directori ICANN(19 directori)

Departamentul de Comerţ, SUA(DOC)

Organizaţia de Suporta Domenelor (3 directori)

Organizaţia de Suport a Adreselor (3 directori)

Organizaţia de Suport aProtocoalelor (3 directori)

Membrii Individualia ICANN (9 directori)

DeţinătoriiComercianţi

DeţinătoriiNecomerciali

Registrele gTLD

Registrele ccTLD

ISPs

Registratorii

Proprietarii de mărci

ARIN

RIPENCC

APNIC

Forţa de SusţinereTehnici (IETF)

Consorţiul World WideWeb

Uniunea Internaţ.a Telecom. (ITU)

Inst. Eur. a Standard.în Telecom. (ETSI)

Membrii Individuali

Comitetul Consult.a Membrilor

Comitetul Cosult.de Revizie

Comitetul Consult.Serverilor DNS

24


P rotecţia tranzitorie a brevetelor deinvenţie este

reglementată în România prinLegea nr. 93/1998 publicată înMonitorul Oficial nr. 186 din 20mai 1998, care conform art. 8abrogă Ordonanţa privindprotecţia tranzitorie a brevetelorde invenţie nr. 25 din 30ianuarie 1998. De asemenea înMonitorul Oficial nr. 358/22septembrie 1998 au fostpublicate „Normele de aplicarea Legii nr. 93/1998, privindprotecţia tranzitorie a brevetelorde invenţie”, emise de OSIM întemeiul art. 7 din lege.

Am făcut menţiunea celordouă acte normativeordonanţă şi lege, deoareceacesta prezintă importanţăasupra posibilităţii de a cereprotecţia tranzitorie pentru unbrevet de invenţie, importanţăpe care o voi prezenta cevamai târziu.

Legea privind protecţiatranzitorie a apărut înurmătoarele condiţii:

Legea brevetelor de invenţie nr. 62 din 1974,(care a fost abrogată prin Legea privindbrevetelede invenţie nr. 64 din 21 octombrie1991), prevedea la art. 14 b) că pentruinvenţiile care au ca obiect substanţe obţinuteprin metode nucleare, chimice, produsemedicamentoase, metode de diagnosticare şitratament medical dezinfectante, produsealimentare şi condimente, precum şi soiuri noide plante, tulpini de bacterii şi ciuperci, noirase de animale şi viermi de mătase,indiferent de condiţiile în care au fostrealizate, brevetul de invenţie se acordănumai organizaţiilor socialiste din România.

În temeiul convenţiilor internaţionale şi chiaral legii naţionale în domeniul proprietăţiiindustriale se aplică principiul tratamentuluiegal, (pentru străini şi naţionali) principiucare a fost încălcat prin dispoziţiile Legiinr. 62/1974.

În aceste condiţii în toată perioada 1974 –1992 nimeni în afară de organizaţiilesocialiste nu a putut proteja prin brevetcategoria de invenţii ce au ca obiectprodusele menţionate de art. 14 al Legiinr. 62/1974.

Astfel toate invenţiile brevetate în alte statenu au putut fi brevetate şi în România, deşi întemeiul Convenţiei de la Paris şi a Tratatuluide cooperare în domeniul brevetelor ar fi avutacest drept.

PROTEC|IA TRANZITORIEPROTEC|IA TRANZITORIEPROTEC|IA TRANZITORIEPROTEC|IA TRANZITORIEPROTEC|IA TRANZITORIEA BREVETELOR DEA BREVETELOR DEA BREVETELOR DEA BREVETELOR DEA BREVETELOR DEINVEN|IEINVEN|IEINVEN|IEINVEN|IEINVEN|IE

Cons. jr. Alice Cons. jr. Alice Cons. jr. Alice Cons. jr. Alice Cons. jr. Alice POST+VARUPOST+VARUPOST+VARUPOST+VARUPOST+VARU

25


Cu ocazia negocierii şi semnăriiAcordului privind relaţiile comer-ciale dintre Guvernul României şiGuvernul Statelor Unite aleAmericii, tema protecţiei invenţiilor,ce nu puteau fi brevetate înRomânia de alţi titulari decâtorganizaţiile socialiste, a fostreluată. Acordul semnat şi ratificatde Parlament prin Legea nr. 50/1992 conţine o prevedere prin carepartea română se obligă printr-unact normativ să recunoascăbrevetele deja acordate pentrucategoria de invenţii menţionată,recunoscând protecţia acestoranumai pentru perioada de valabili-tate rămasă până la expirareaacesteia, prin acordarea uneiprotecţii denumită tranzitorie.

Este adevărat că aproape înaceiaşi perioadă a apărut o nouălege a brevetelor, care a intrat învigoare la 21 ianuarie 1992 şi arezolvat problema prin faptul că numai sânt nici un fel de restricţii labrevetarea oricăror invenţii, decieliminând restricţia prevăzută deart. 14 b) din legea nr. 62/1974.Noua lege a brevetelor a prevăzut oserie de măsuri reparatorii, dar aomis situaţia invenţiilor ce nu auputut fi brevetate de alţi titularidecât organizaţiile socialiste.

Cu toate că noua lege a eliminatrestricţia, totuşi titularii invenţiilorbrevetate în alte state nu maiputeau cere protecţia şi în Româniadeoarece aceasta se face doar în12 luni (prioritate convenţională) dela data depozitului reglementar alcererii de brevet de invenţie în ţarade origine, aşa cum prevedeConvenţia de la Paris.

În aceste condiţii a fost emisăOrdonanţa nr. 25/1998 în temeiul

căreia titularii unui brevet deinvenţie, acordat într-o ţară membrăa Uniunii de la Paris sau a OMC, aula dispoziţie o perioadă de 6 luni încare pot cere recunoaştereaacestuia şi în România.

Ordonanţa nr. 25/1998 a fostabrogată prin Legea nr. 93/1998care are acelaşi conţinut.

Problema abrogării prin legeaulterioară sau a constituţionalităţiiordonanţei nu prezintă un interespentru a putea fi pusă în discuţie.Totuşi abrogarea ordonanţei şiemiterea unei noi legi cu acelaşiconţinut au o incidenţă asupratermenului de 6 luni în care sepoate cere protecţie tranzitorie.

Astfel, dacă ordonanţa a fostpublicată la 30 ianuarie 1998 iarlegea la 20 mai 1998, rezultă căprotecţia tranzitorie a putut fisolicitată pe o perioadă deaproximativ 9 luni şi 20 de zile.

Dar, de fapt, ce este protecţiatranzitorie a brevetelor de invenţie?

Aşa cum rezultă chiar din art. 1 alLegii nr. 93/1998 aceasta reprezintăo recunoaştere şi pe teritoriulRomâniei, a unei anumite categoriide brevete de invenţie eliberate înalte state prin acordarea unei aşazise „protecţii tranzitorii”.

Termenul de protecţie tranzitoriereprezintă de fapt traducereatermenului de „pipeline protection”din acordul comercial România-SUA semnat în 1993.

Situaţia acestui gen de protecţie nueste singulară, ea se regăseşte -este adevărat, nu pentru o situaţieidentică - şi în prima „lege asuprabrevetelor de invenţiune” din 1906,

care în art. 2 prevedea că „Oriceinvenţiune brevetată în alte ţări... vaputea obţine în România un „brevetde importaţiune...”.

Condiţiile în care se acordăprotecţia tranzitorie sunt stabilite încele 8 articole ale Legii nr. 93/1998iar pentru proceduri, drepturiconferite, transmitere, apărareadrepturilor, menţinere în vigoare seaplică „mutatis mutandis”prevederile Legii nr. 64/1991,privind brevetele de invenţie, pentrua nu îngreuna textul legii şi a nudubla reglementarea acestora.

Art. 1 al Legii nr. 93/1998, reluândprevederile art. 14 b) din Legea nr.62/1974, stabileşte categoriile deinvenţii pentru care se acordăprotecţie tranzitorie. Şi anume celecare au ca obiect substanţe obţinuteprin metode nucleare, chimice,produse medicamentoase, metodede diagnosticare şi tratamentmedical, dezinfectante, produsealimentare şi condimente, precum şisoiuri noi de plante, tulpini debacterii şi ciuperci, noi rase deanimale şi viermi de mătase.

Protecţia tranzitorie se poate obţinepentru brevete acordate în statelemembre ale Uniunii de la Paris şica o noutate faţă de alte legi deproprietate industrială, sau membreale Organizaţiei Mondiale aComerţului, acesta din urmă fiindimpusă de semnarea de cătreRomânia a acordului de laMarakech.

Tot în art. 1 al legii se mai prevedecă pentru a obţine protecţietranzitorie, brevetul trebuie să aibăo dată de prioritate, în ţara deorigine, anterioară datei de 21ianuarie 1991.

26


Stabilirea datei de 21 ianuarie 1991a fost condiţionată de mai mulţifactori:

prioritatea convenţională de 12luni prevăzută de Convenţia dela Paris şi de legea brevetelor;

data de intrare în vigoare aLegii nr. 64/1991, care a fost 21ianuarie 1992.

Ţinând cont de faptul că înperioada de 12 luni de prioritateconvenţională, premergătoareintrării în vigoare a Legii nr. 64/1991, adică 21 ianuarie 1992,titularii de brevete ar fi putut cereconform legislaţiei în vigoareprotecţie în România cu inovocareapriorităţii. S-a stabilit că protecţiatranzitorie se va acorda numaiinvenţiilor brevetate anterior dateide 21 ianuarie 1991.

Concret, condiţiile în care seacordă protecţia tranzitorie conformart. 1 şi 3 ale legii, sunt în esenţăurmătoarele:

solicitarea expresă de acordarea protecţiei tranzitorii – princererea depusă la OSIM (art.2(1)(2));

brevetul de invenţie să aibădată de prioritate în ţara deorigine care să fi fost anterioarădatei de 21 ianuarie 1991 (art.1 şi 3.a) Motivarea stabiliriiacestei date s-a făcut mai sus;

titularul brevetului să fieresortisant al unui stat membrual Uniunii de la Paris sau alOMC, iar brevetul să fi fostacordat în aceste state (art.1).

brevetul pentru care se solicităprotecţie tranzitorie, să fi fost

acordat pentru obiectele prevă-zute la art. 1 şi 3b) din lege.

brevetul de invenţie să fie valid,respectiv să se afle în perioadade protecţie de 20 de ani (art. 2şi 3 a)) şi să nu fi fost decăzutsau anulat;

obiectul invenţiei să nu fi fostbrevetat în România (art. 3b));

produsul ce face obiectulbrevetului de invenţie să nu fifost comercializat în Româniaanterior datei de 31 decembrie1993 (art. 3 c)).

Stabilirea datei de 31 decembrie1993 implică o explicaţie. Aceasta afost fixată de fapt în funcţie deprevederile Acordului comercialRomânia-SUA care în scrisoareaanexă la pct. 5 prevedea că vor fiînaintate „spre legiferare, nu maitârziu de 31 decembrie 1993,legislaţia necesară îndepliniriiobligaţiilor...” acordului respectivcele referitore la protecţia tranzitoriea brevetului de invenţie.

Cererea de acordare a protecţieitranzitorii să fi fost depusă întermen de 6 luni de la apariţia legii.În realitate termenul de depunere alcererilor a fost de peste 9 luni, aşacum am mai demonstrat, prin faptulcă anterior legii a fost emisăOrdonanţa 25/1998 ce a fost învigoare peste 3 luni, timp în cares-au depus cereri de protecţietranzitorie.

O lipsă a Legii nr. 93/1998 a fostaceea, că nu a reglementat situaţiacererilor anterior depuse în bazaordonanţei.

Totuşi problema cererilor depuseanterior în baza O.G. 25/1998 a

fost, să-i spunem, „rezolvată” şi nureglementată prin art. 43 al„Normelor de aplicare a Legii 93/1998 privind protecţia tranzitorie abrevetelor de invenţie” nr. 211,publicate în Monitorul Oficial 358/22septembrie 1998 şi care, deşi facextindere la lege, arată că „cereriledepuse sub incidenţa O.G. nr. 25/1998... sunt valabil depuse...urmând procedurile prevăzute delege”.

În privinţa „cererii de protecţietranzitorii” legea impune câtevacondiţii care în fapt să aducă celorinteresaţi obţinerea protecţiei.

Astfel cererea de protecţietranzitorie trebuia să fie:

„depusă la OSIM” - ceea cevizavi şi de alte dispoziţii altelegii ne duc la concluzia căacesta este singurul organabilitat să acorde protecţietranzitorie, în calitatea sa deorgan de specialitate aladministraţiei publice centrale;

”redactată în limba română” -această dispoziţie fiind înconcordanţă cu Legeabrevetelor;

„depusă prin mandatarautorizat” – aceasta impunândconcluzia că atât pentrudepunerea cererii, cât şi întoate procedurile în faţa OSIMreprezentarea se face numaiprin mandatar autorizat (însensul prevăzut de art. 2 alH.G. 152/1992 şi art. 5 dinNormele 211 de aplicare a Legii93/1998).

De asemenea cererea trebuie săconţină:

27


solicitarea expresă de protecţietranzitorie, numele şi adresasolicitantului, numărul şi titlulbrevetului de referinţă, cât şiperioada de valabilitate aacestuia, ţara de origine.

La cerere se vor anexa:

un exemplar al „brevetului dereferinţă” – prin acestaînţelegându-se brevetul deinvenţie eliberat în ţara deorigine şi care este în vigoareîn acea ţară sau brevetul învigoare în altă ţară, dacăbrevetul în ţara de origine nus-a eliberat sau nu mai areefecte. După cum se poateremarca avem două situaţii:cea a brevetului în vigoare într-oţară desemnată, eliberat deexemplu de OEB, pe baza uneicereri de brevet cu prioritateiniţială în altă ţară, şi pentrucare nu s-a mai eliberat brevetîn acea ţară (a cererii iniţiale);

traducerea în limba română abrevetului a cărui protecţiatranzitorie se solicită;

dovada sau confirmarea căbrevetul este valid, dată deoficiul care a eliberat brevetulde invenţie de referinţă. Înprincipiu această dovadăconstă în confirmarea expresăcă brevetul este valid sau princonfirmarea că taxele demenţinere sunt plătite la zi;

declaraţia autentică a titularuluibrevetului de invenţie a cărei

protecţie tranzitorie se solicită,din care să rezulte că obiectulbrevetului nu a mai fostcomercializat de el în Româniaînaintea datei de 31.XII.1993.Am explicat mai sus motivaţiastabilirii datei de 31.XII.1993;

procura mandatarului autorizat.

Aceste din urmă acte pot fi depuseo dată cu cererea sau într-untermen de 2 luni de la dataacesteia, ceea ce ne duce laconcluzia că prevederile art. 4 (1) a,b, c, respectiv cererea conţinândsolicitarea expresă de protecţietranzitorie, indicarea număruluibrevetului de referinţă şi titlulacestuia, perioada de protecţie şi înţara în care a fost eliberat, numeleşi semnătura titularului, arreprezenta un „depozit minim” ceare incidenţă asupra perioadei deprotecţie tranzitorie a brevetului înRomânia, respectiv data la care vaîncepe aceasta – conformprevederilor art. 2(2) din lege.

Cererea de protecţie tranzitorie abrevetetului de invenţie se exami-nează de către OSIM sub aspectulîndeplinirii condiţiilor prevăzute deLegea 93/1998. de remarcat estefaptul că în cazul protecţieitranzitorii examinarea invenţiei nuse face sub aspectul îndepliniriicondiţiilor de brevetabilitateprevăzute de Legea nr. 64/1991privind brevetele de invenţie.

Dacă se constată, în urmaexaminării, că cererea îndeplineştecondiţiile legal stabilite, OSIM

acordă protecţia şi elibereazăcertificatul de protecţie tranzitorie.

Durata de valabilitate a protecţieieste cuprinsă între data cererii şipână la expirarea perioadei deprotecţie a brevetului de invenţie înţara de origine, aşa cum prevedeart. 2(2).

Normele de aplicare a Legii nr. 93/1998 (nr. 211 din 1998, publicate înMonitorul Oficial nr. 358/1998),prezintă în extenso procedura deexaminare şi taxele datorate pentruacordarea protecţiei tranzitorii.

Legea nr. 93/1998 mai prevede căpentru proceduri, drepturi conferite,transmitere de drepturi, apărare adrepturilor şi menţinere în vigoarese aplică „mutatis mutandis”prevederile Legii nr. 64/1991 privindbrevetele de invenţie, excepţiefăcând contestaţiile privind cererilede protecţie tranzitorie la caretermenele sunt de 30 de zile.

Fără a intra în alte detalii, acesteasunt principalele prevederi ale Legiiprotecţiei tranzitorii, a cărei aplica-bilitate urmează să se încheie, însensul că după data de 20 noiem-brie 1998 nu se mai poate solicitaprotecţia tranzitorie în România.

Deşi aparent protecţia tranzitoriereprezintă o funcţiune juridică, fiindîn contradicţie cu principiile de bazăale acordării protecţiei brevetului deinvenţie în România, totuşi Legeanr. 93/1998 completează cadrulgeneral, reprezentând o excepţiede la regula generală.

28


N u cred că după mai bine de 10 ani de seminare şi

simpozioane internaţionalecare au prilejuit persoanelorimplicate în Protecţia Pro-prietăţii Industriale (PPI) atâtde la OSIM, cât şi de laAGEPI (din câte ştiu), contactecu specialiştii în domeniu dinEuropa, SUA şi alte state, maisunt probleme în legătură curostul dreptului comun înSistemul Protecţiei Proprie-tăţii Industriale (SPPI).

Dacă, totuşi, ar mai fi astfelde situaţii, încerc în aceastăparte introductivă să prezintcâteva considerente în acestsens, deşi pentru cei avizaţi,este limpede că fără o bazăconstituţională şi de dreptcomun, SPPI nu poate existaîn nici o ţară.

Este cunoscută apartenenţa DreptuluiProprietăţii Intelectuale la dreptul civil cainstituţie a acestuia.

De asemenea, abordând problematemeiurilor legale pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale în contextul unuisistem de PI constituţional, se cuvine sămenţionăm, în primul rând, prevederileART: 41, pct. (1) – Protecţia proprietăţiiprivate, din Constituţia României carestipulează că dreptul de proprietate (îngeneral, deci şi asupra proprietăţiiintelectuale) este garantat, conţinutul şilimitele acestor drepturi fiind stabilite delege. În acest context, subliniez şi faptulcă, legile de protecţie a proprietăţiiintelectuale sunt legi organice, decur-gând firesc din prevederile Constituţiei.

În plus, ART. 134, pct.(2), lit. c) dinConstituţie, prevede că statul trebuie săasigure stimularea cercetării ştiinţificenaţionale, iar protecţia dreptului asupraproprietăţii Industriale, în mod deosebit ainvenţiilor, aşa cum este bine cunoscut,este un factor important în încurajareaactivităţii novatoare, în aplicarea noilortehnologii în economie, astfel încâtedificarea SPPI este una din modalităţileprin care statul îşi îndeplineşte aceastăobligaţie constituţională.

SOLU|IONAREA CERERILORSOLU|IONAREA CERERILORSOLU|IONAREA CERERILORSOLU|IONAREA CERERILORSOLU|IONAREA CERERILORDE REVOCARE ADE REVOCARE ADE REVOCARE ADE REVOCARE ADE REVOCARE AHOT+R~RILOR DE ACORDAREHOT+R~RILOR DE ACORDAREHOT+R~RILOR DE ACORDAREHOT+R~RILOR DE ACORDAREHOT+R~RILOR DE ACORDAREA BREVETELOR DE INVEN|IEA BREVETELOR DE INVEN|IEA BREVETELOR DE INVEN|IEA BREVETELOR DE INVEN|IEA BREVETELOR DE INVEN|IE}N ROM~NIA}N ROM~NIA}N ROM~NIA}N ROM~NIA}N ROM~NIA

ing. Petre OHANing. Petre OHANing. Petre OHANing. Petre OHANing. Petre OHAN[[[[[ef Departament Apeluri, ef Departament Apeluri, ef Departament Apeluri, ef Departament Apeluri, ef Departament Apeluri, OSIMOSIMOSIMOSIMOSIM

I. SĂ PUNEM DREPTULÎN DREPTURILESALE

29


SPPI, în special sistemul debrevete, este principalul mecanismde stimulare a dezvoltării uneieconomii concurenţiale,(de piaţă) pe coordonatelecercetării, industrializării şicomerţului.

Pe baza acestor considerenteintroductive se poate spune căSPPI din România este un sistemconstituţional fundamentat pedreptul la proprietate şi pedreptul comun.

În cadrul acestui sistem de brevete,aspectele tehnice (stadiul tehnicii,problemă, soluţie, exemplu derealizare, analiza comparativă desoluţii) sunt strâns legate deaspecte juridice (drepturi exclusive,titular de drepturi, transfer dedrepturi, etc.) ceea ce face ca acestdomeniu să reclame specialişti cucalificare tehnică şi juridică. Cel mairelevant aspect, în acest sens, estecel al delimitării sferei protecţiei,setul de revendicări fiind princoncepţie şi finalitate o construcţiejuridică realizată cu caracteristicitehnice.

II. PROCEDURA DE REVO-CARE A HOTĂRÂRIIDE ACORDARE A BRE-VETULUI DE INVENŢIELA OSIM

1. Legea nr. 64/1991 privindbrevetele de invenţie, precum şireglementări din dreptul comunconţin mijloace administrative,administrativ-jurisdicţionale şijuridice (civile şi penale) de apărarea drepturilor asupra invenţiilor pecare solicitanţii, titularii şipersoanele interesate le au ladispoziţie atât în cursul proceduriide eliberare brevetului:

contestaţia, reglementată deart. 55 din Legea 64/1991;

cererea de revocare, regle-mentată de art. 56 din Legea64/1991,

cât şi după eliberarea titlurilor deprotecţie, respectiv:

acţiunea în contrafacere,reglementată de art. 59 dinLegea 64/1991;

acţiunea în anulare abrevetului, reglementată de art.42 din Legea 64/1991.

acţiunea în concurenţăneloială, reglementată deLegea 11/1991.

Pentru început câteva precizărireferitoare la condiţiile prevăzute delege pentru adoptarea hotărârii deacordare a brevetului de invenţie.

În conformitate cu prevederilearticolului 29 din Legea 64/1991 înlegătură cu brevetele de invenţie,soluţionarea favorabilă a unei CBIprintr-o hotărâre de acordare abrevetului de invenţie, se face decătre o comisie de examinare dincadrul OSIM, în conformitate cu art.7-11, 12 şi 13 din lege, pe bazaraportului, a raportului deexaminare a cererii de brevet,întocmit de examinatorul CBI (ce nueste membru al comisiei), într-untermen de 18 luni de la data la cares-a solicitat examinarea cererii şi afost plătită taxa corespunzătoare.

Publicitatea acestui act tehnico-juridic se face potrivit prevederilorde la articolul 29, alin.2:

„Hotărârile de acordare abrevetului de invenţie, luate încadrul Oficiului de Stat pentru

Invenţii şi Mărci, se publică în 30de zile, iar descrierile,revendicările şi deseneleinvenţiilor brevetate se publică încel mult 3 luni.”

După cum se cunoaşte, publicareahotărârilor de acordare serealizează prin editarea lunară decătre OSIM a Buletinului Oficial deProprietate Industrială (BOPI), cecuprinde datele bibliografice aleinvenţiilor împreună cu rezumateleacestora, câte o figură maireprezentativă şi menţiuneanumărului de revendicări admisepentru fiecare invenţie.

Cât priveşte publicarea completă adescrierii invenţiei brevetate şi arevendicărilor admise, aceastatrebuie să se producă simultan cuapariţia BOPI dată fiind importanţadatei de publicare a invenţiei camoment din care devine parte astadiului tehnicii, în ceea cepriveşte examinarea activităţiiinventive a unor CBI ulterioare, caşi pentru declanşarea acţiunii derevocare.

Deficienţa pe care o puteţi semnalaîn forma actuală a articolului 29,alin.2, va fi eliminată prinamendarea legii.

Deci, conform legii, decizia deacordare aparţine comisiei deexaminare cu toate consecinţele cedecurg de aici.

Este important, de asemenea, demenţionat că toate hotărârile luateîn cadrul Oficiului de Stat pentruInvenţii şi Mărci vor fi motivate celpuţin sub aspectul îndepliniriicondiţiilor de brevetabilitateprevăzute de art. 7-11, 12 şi 13 dinlege, în subsidiar, legat de art.13,

30


având în vedere şi caracterultehnic, chiar dacă acesta nu estereclamat în mod explicit de lege.

În plus, orice hotărâre de acordaretrebuie să permită identificarea,fără echivoc, a revendicărilor careau fost admise de comisie şi atextului descrierii ce le susţine, curespectarea prevederilor art.28,alin.3/L64/1991, unde iarăşi este oinadvertenţă, ţinând cont deprevederile art. 15/L64/1991 şiRegula 9/HG152/1992, fiind vorbade data depozitului reglementar şinu de „data depunerii cererii debrevet”.

2. După cum se cunoaşte, prinacordarea unui nou brevet deinvenţie, revendicările aferenteacestuia definesc o nouă pro-prietate delimitată de caracteristicilecuprinse în revendicări, avândconţinutul determinat, în principal,de drepturile exclusive (monopol)ale titularului prevăzute la articolul34 din L64/1991.

Terţii rămaşi în afara acestuidomeniu de proprietate, dar care auinterese în acest domeniu (înprincipal concurenţii), dupăpublicarea deciziei de acordarevăzându-se confruntaţi cuperspectiva drepturile de monopolale titularului pe un termen de 20de ani, pot avea un sentiment defrustrare, legat de brevetul pe careOSIM urmează să-l elibereze,încercând să „cenzureze” deciziacomisiei de examinare.

Această acţiune de cenzurare adeciziilor de acordare publicate deOSIM îmbracă din p.d.v. legal formacererii de revocare conform art. 56/L64/1991. În accepţiunea Legii 64/

1991 revocarea este acţiunea princare orice persoană interesatăpoate cere în scris şi motivat laOSIM revocarea, în tot sau în parte,a hotărârii de acordare a brevetuluide invenţie.

Cererea de revocare trebuiedepusă în termen de 6 luni de lapublicarea prevăzută la art.29alin.2, iar motivarea acestei trebuiesă se bazeze, cel puţin, peneîndeplinită uneia din condiţiileprevăzute la art. 7-11, şi să fietemeinic argumentată.

Cererea de revocare va cuprindeexpunerea pe larg a motivelor,având anexate documentelepublice în susţinere, fără a putea fiinvocată nerespectarea condiţiilorde formă sau procedură.

Capetele de cerere ale acţiunii derevocare pot viza revizuirea în totsau în parte a hotărârii de acordare,în funcţie de argumentele pe carese sprijină cererea revocatorului.

Cererea de revocare este supusăunei taxe care în valoare integralăeste de 1.800 000 ROL sau 300USD şi trebuie plătită odată cudepunerea acţiunii. Taxa poate fiplătită şi cu reducere, în condiţiileprevăzute de art. 2 şi 3 din OG 41/1998.

O copie a cererii (acţiunii) derevocare se notifică de către OSIMtitularului, în vederea expuneriiargumentelor sale. Notificarea vaindica termenul de soluţionare acererii de revocare, până la caretitularul va comunica poziţia sa. Deasemenea, cererea de revocareeste adusă la cunoştinţa comisieide examinare şi examinatorului,precum şi Biroului Eliberări Acte

pentru blocarea procedurii deeliberare a brevetului, până lasoluţionarea definitivă a cererii derevocare.

Potrivit art. 56, alin.2, cererea derevocare se examinează în termende 3 luni de la înregistrareaacesteia de o Comisie de reexami-nare din cadrul Oficiului de Statpentru Invenţii şi Mărci, a căreicomponenţă e alta decât cea care aluat hotărârea.

Potrivit art.57, hotărârea Comisieide reexaminare se comunicăpărţilor în termen de 15 zile de lapronunţare şi poate fi atacată curecurs la Tribunalul MunicipiuluiBucureşti, în termen de 3 luni de lacomunicare.

În funcţie de decizia Comisiei dereexaminare, se procedează astfel:

în cazul revocării în tot,brevetul nu se mai eliberează;

în cazul revocării în parte, pebaza hotărârii Comisiei dereexaminare,

Direcţia de Brevet de Invenţiepublică versiunea C a descrierii deinvenţie şi a setului de revendicări,continuând procedura de eliberarea brevetului, menţinându-se acelaşinumăr;

dacă, în urma revocării în parte,Comisia de reexaminare dispuneretrimiterea CBI Serviciul deexaminare de fond de specialitate,acesta va proceda la o nouăexaminare a cererii, în limitele încare a fost reînvestit prin decizie;

în cazul respingerii cererii derevocare, se va deblocaprocedura de eliberare.

31


3. Componenţa Comisiei dereexaminare, competenţele şimodul de soluţionare a cererilor derevocare este precizat înRegulamentul comisiei aprobat prinOrdinul DG nr. 230/18.11.1998.

Comisia de reexaminare e formatădin preşedinte şi 2-4 membridesemnaţi de către directorulgeneral al OSIM o dată cu apro-barea listei de şedinţă în care sesoluţionează cererile de revocare.

Preşedintele comisiei de reexami-nare este directorul general alOSIM sau împuternicitul acestuia,în prezent Şeful DepartamentuluiApeluri / Strategie.

Experţii din componenţa comisieide reexaminare sunt alţii decât ceiimplicaţi în examinarea CBI şi careau luat hotărârea atacată. Membriicomisiei pot fi şefii de serviciu orilocţiitorii de drept, sau examinatoriide stat de specialitate, gr. I. Unuldin membrii comisiei e consilierjuridic.

De regulă, comisia de reexaminareare următoarea componenţă:

preşedinte – Şeful Dep. AS;

raportor – expertul în domeniultehnic din cadrul Dep. AS;

2 experţi tehnici în domeniultehnic al invenţiei, din cadrulDirecţiei Brevete de Invenţie(Dir. B.I.);

cons. jur., din cadrul Dep. AS.

Comisia este asistată de unsecretar din cadrul Dep. AS.

Comisia va da posibilitatea părţiiinteresate să-şi prezinte punctul devedere, fie reprezentat, fie personal

sau asistat de un consilier înbrevete sau de un avocat.

Preşedintele comisiei de examinareşi examinatorul CBI pot prezenta înscris, cu cel puţin 4 zile înainte dedata şedinţei, punctul lor de vederecu privire la cererea de revocareformulată împotriva hotărâriicomisiei.

4. Legea 64/1991 mai prevede laarticolul 50/L64/1991 şi posibilitatearevocării interne ca un filtru final derevizuire a hotărârilor, atât a celorde respingere, cât şi a celor deacordare.

Oficiul de Stat pentru Invenţii şiMărci poate proceda din oficiu larevocarea hotărârilor sale pentruneîndeplinirea condiţiilor prevăzuteîn prezenta lege, până lacomunicarea acestora.

Revocarea din oficiu, deşi potrivitRegulii 37, pct.(9) este în compe-tenţa Comisiei de Reexaminare, seface în prezent în cadrul DirecţieiBrevete de Invenţie.

5. În general, în legile de breveteşi în literatura de specialitate sevorbeşte de procedura de opoziţiea terţului în raport cu cererea debrevet a solicitantului. Dupămomentul în care, în conformitatecu legea de brevete, persoaneleinteresate pot formula opoziţii,sistemul de brevete se clasifică în:

cu opoziţie după publicareaCBI (pre grant opposition), sauopoziţia publică, şi

cu opoziţie după luarea decizieide acordare a brevetului (postgrant opposition) proceduracunoscută şi sub denumirea derevocare administrativă.

În cazul opoziţiei înainte de luareadeciziei, aceasta se depune într-untermen fixat (de câteva luni) de ladata publicării cererii, carepublicare, aşa cum se cunoaşte,are loc imediat după expirareatermenului de 18 luni de la datapriorităţii sau de la data depozitului,cu ori fără raportul de documentare.

Într-o altă variantă de opoziţie ce sepoate utiliza şi în cadrul sistemuluicu revocare administrativă), dupăpublicarea CBI, părţile interesate(terţii) se adresează în scris oficiuluicu unele observaţii, constând înmod deosebit în indicarea unordocumente pertinente din stadiultehnicii, nemenţionate în raportul dedocumentare, în cazul în careacesta a fost publicat odată cuinvenţia. Documentul, conţinândobservaţiile scrise, va face parte dindosarul cererii de brevet, şi va filuat în considerare de examinator înprocedura examinării de fond. Înaceastă ultimă variantă, terţul nudevine parte în procedura şi nu vacunoaşte efectul opoziţiei formulatepână la publicarea brevetului şi adocumentaţiei atacate.

După eliberarea brevetului,atacarea acestuia se poate face, decătre părţile interesate, doar înjustiţie – în speţă, la TribunalulBucureşti – prin acţiune în anulare,în tot sau în parte, conform art. 42/Legea64/1991

Art. 42. Brevetul de invenţieeliberat de Oficiul de Stat pentruInvenţii şi Mărci poate fi anulat,în tot sau în parte, la cerereaunei persoane interesate, încazul când se constată că, ladata înregistrării cererii debrevet de invenţie, nu erau

32


îndeplinite condiţiile pentruexistenţa unei invenţii breve-tabile. Cererea de anulare sepoate face în tot cursul durateide valabilitate a brevetului şi sejudecă de către TribunalulMunicipiului Bucureşti.Hotărârea de anulare seînregistrează la Oficiul de Statpentru Invenţii şi Mărci şi sepublică în termenul prevăzut laart.29 alin 2.

Acţiunea în anulare e legată, deregulă, de acţiunea în contrafacerea titularului şi îmbracă, cel maiadesea, forma cereriireconvenţionale, care să sesoluţioneze prioritar.

Normele de procedură cuprinse înRegulamentul pentru organizarea şifuncţionarea Comisiei de reexa-

minare privind invenţiile sunt destrictă aplicabilitate şi ele secompletează, după caz, cu cele dinCodul de procedură civilă(C.pr.civ.), dat fiind faptul că legeabrevetelor face parte din dreptulcivil special. De aceea şi în materiede drept pozitiv (substanţial) acolounde legea cu privire la brevetul deinvenţie referitoare la Comisia dereexaminare nu dispune, se voraplica prevederile dreptului comun,atât în materie de drept pozitiv câtşi de drept procesual. Astfel, deexemplu, sunt aplicabile prevederileCodului de procedură civilă ce ţinde:

incompatibilitate, abţinere şirecuzare (cu observaţia căacestea se aplică membrilorcomisiei prin asemănare);

citaţie;

excepţiile de procedură şi defond;

decădere şi repunere întermen;

suspendare, repunerea pe rol,perimare;

depunerea cererii de recurs.

În ceea ce priveşte aplicareaprincipiului oralităţii dezbaterilor,sunt de asemenea, aplicabileprevederile C.pr.civ. referitor laacordarea alternativă a cuvântuluide mai multe ori părţilor în litigiu.

În concluzie, ori de câte ori speţaaflată în faţa Comisiei dereexaminare invenţii, reclamă, iarRegulamentul de aplicare a legiibrevetelor şi RegulamentulComisiei nu dispun, se vor aplicaprevederile C.pr.civ.

M O Z A I C

Primul video portabil......de dimensiunile unei cărţi de buzunar, a fost realizat de firma japoneză Sony. Pe lângă televizorul

în culori PAL/SECAM, având un ecran cu cristale lichide şi cu diagonala de numai 10 cm, acesta conţine şi unmagnetoscop care poate înregistra trei ore de imagini pe o casetă de 8 mm cu sunet FM.

Compact disc portabilFirma japoneză NEC a realizat un nou tip de compact disc portabil, CDR-35, destinat în special

oamenilor de afaceri a căror activitate necesită vehicularea unui mare volum de date. Astfel, aparatul estecompatibil cu majoritatea calculatoarelor personale existente şi poate fi cuplat cu alte dispozitive prinintermediul interfeţelor. În plus, CDR-35 este foarte uşor, are dimensiuni reduse, putând fi transportat cuuşurinţă în servieta. Bateria încorporată îi asigură o autonomie de 90 min., iar dacă nu este folosit 5 minute,aparatul decuplează automat. Mai mult, permite citirea discurilor de 5 Ľ inch, cât şi a celor de 3 ˝ inch.

Când nu este folosit pentru vehicular de date, compact discul poate fi folosit ca player obişnuit.

33


1. Introducere

Printre materialele grupei II-VI cubanda interzisă largă, ZnS şi ZnSeîşi găseşte un număr crescător deaplicaţii în calitate de cristal gazdăde dopare pentru provocarealuminescenţei în diapazonulspectral albastru.

Problemele termice ale fiziciimaterialelor devin extrem deimportante în legătură cunecesitatea de îmbunătăţire acalităţii şi siguranţei materialelorsupuse tratamentului termic. Esterecunoscut că proprietăţile fizice alecristalului, în particular celemecanice, electrice, optice şiluminescente, depind de acţiunileasupra materialului, mai ales dedopare şi de tratamentul termic.Odată cu creşterea accesibilităţiimaterialelor noi, procesul deformare a dislocaţiilor s-a schimbatesenţial. Pentru perfecţionareaprezicerii performanţei unui materialşi a estimării timpului lui de serviciusunt necesare mai multe informaţiidespre variaţiile proprietăţilorcristalelor drept rezultat al trata-mentului termic în diferite medii.

În ultimii ani au fost publicaterezultate noi privind utilizarea Bi cadopant în Si şi GaAs. Noi deasemenea am utilizat Bi în crista-lele gazdă de ZnS şi ZnSe, cu toatecă raza atomică a Bi este mai mareca raza Zn şi S. A fost cercetatăinfluenţa tratamentului termic almonocristalelor ZnS:Al şi ZnSe:Alîn topituri care conţin Bi, Zn şi Clasupra proprietăţii luminescente cuajutorul metodelor de defectoscopiecatodoluminescentă [1,2].

2. Pregătirea probelorşi procedura experi-mentală utilizată

Drept obiecte pentru cercetare auservit monocristalele ZnS curezistenţă joasă (r~10 Om×cm),prelucrate termic în topiturile Bi, Bi+ 0.2 greut.% BiCl3 şi, în scopul decomparare, în topiturile de Zn şi Zn+ 0.2 greut.% ZnCl2. În afară deaceasta, o parte din probe a trecuttratamentul termic în topitura Bi cudiferite concentraţii de Al. Trata-mentul termic s-a executat în fiolesudate din cuarţ timp de 100 ore latemperatura 1200 K. Raportulvolumului topiturii faţă de volumulprobei a fost 10:1.

După tratamentul termic proba seelibera de topitură şi se răcea pânăla temperatura camerei în afarasobei. Puritatea Bi şi Zn constituia99,9999 % at. a substanţei de bază,puritatea reactivelor corespunzândmărcii ”chimic pure”. Probeledestinate prelucrării termice seclivau dintr-o bucată de ZnS peplanul de clivaj <110>.

Cercetările CLC a probelor,menţionate mai sus, s-au efectuatla temperatura camerei într-unmicroscop electronic cu baleiaj”Stereoscan” cu un dispozitivspecial, descris în lucrarea [3].Dispozitivul are un detectorcomplex, capabil de a înregistra: a)emisia catodoluminescentă de peobiect, asigurând formarea înintervalul vizibil de emisie atabloului distribuţiei centrelor delumină în culori reale (contrastulcolor); b) electronii reflectaţi elastic,care formează imaginea topografi-că a suprafeţei (contrastul alb-negru). Înregistrarea semnalelor seface simultan şi imaginea completăreprezintă caracteristica morfologi-că a suprafeţei probei împreună cutopografia catodoluminescentă.

DEFECTOSCOPIADEFECTOSCOPIADEFECTOSCOPIADEFECTOSCOPIADEFECTOSCOPIACATODOLUMINESCENT+CATODOLUMINESCENT+CATODOLUMINESCENT+CATODOLUMINESCENT+CATODOLUMINESCENT+A SEMICONDUCTORILORA SEMICONDUCTORILORA SEMICONDUCTORILORA SEMICONDUCTORILORA SEMICONDUCTORILORII-VIII-VIII-VIII-VIII-VI

Mihail Mihail Mihail Mihail Mihail NAZAROV, UTMNAZAROV, UTMNAZAROV, UTMNAZAROV, UTMNAZAROV, UTM

34


3. Modificarea proprietăţilor cristalelor de ZnS:Al subinfluenţa tratamentului termic în medii cu Zn, Bi şi Cl

Particularităţile în topografia luminescentă a probelor, supuse diferitortratamente termice, se observau în regimul CLC de sensibilitate înaltă. S-astabilit că tratamentul termic în topiturile sus-numite schimbă componenţa şicompoziţia defectelor de impuritate. CLC a monocristalelor ZnS supusetratamentului termic este prezentată în fig. 1. S-a observat apariţia benziialbastre cu lăţimea în jur de 500 µm în apropierea marginii probei. În fig. 1este arătat rezultatul tratamentului termic în topitura de Bi: (ŕ)- corespunde

regimului de electroni reflectaţielastic; (â)- CLC; (ń)- regimului mixtde electroni reflectaţi elastic şi CLC.În apropierea suprafeţelor prelu-crate în topitură se observă obandă albastră luminoasă (fig. 1 b,c) cu lăţimea ~ 625 µm pe fondulluminescenţei albastre slabe dinvolumul cristalului. În fig. 2 esteprezentată influenţa tratamentuluitermic în topitura de Bi cu adăuga-rea Zn. În fig. 3 este prezentatăutilizarea tratamentului termic întopitura de Bi cu adăugarea Al. Înfig. 3 şi 4 se prezintă influenţaconcentraţiei Al asupra proprietăţilorluminescente ale ZnS. Latratamentul termic al aceloraşi probecu adăugarea Al în topitură apare oluminescenţă caracteristică roşie(fig. 3). În cazul majorării bruşte adozei de Al în topitură (fig. 4),topografia luminescentă se modificăsubstanţial şi se relevă clar benzileînguste diferite după culoare înregiunea de sub suprafaţă.

Rezultatele cele mai interesante aufost obţinute la tratamentul termic aZnS:Al în topitura de Bi + 0.2 %BiCl3 (fig. 5). Tratamentul termicschimbă brusc distribuţia centrelorradiante de la suprafaţa probei sprevolumul ei la adâncimea de ~700 µm. În fig. 5 sunt prezentatemicrofotografiile planului clivat alprobei în electroni reflectaţi (a) şi înregim mixt de electroni reflectaţiîmpreună cu catodoluminescenţă(b). Aproape de suprafaţa prelu-crată în topitură la început se vedeo regiune neluminoasă ~ 200 µm,după care pe fondul luminescenţeiverzi din volum urmează o bandăalb-albastră luminoasă cu lăţimea ~500 µm cu un ton violet pe graniţacu regiunea neluminoasă. Un aşatablou, posibil, este legat de setul

Fig. 1. Imagini ale cristalelor ZnS după tratamentul termic în Bi în diferite regimuride microscopie: a) regimul de electroni reflectaţi elastic; b) regimul de CL color; c)regimul mixt de electroni reflectaţi elastic şi CL color.

Fig. 2. Influenţatratamentului termic îndiferite medii asupraproprietăţilor lumines-cente ale ZnS: a) Zn;b) Zn + 10-2 at.% ZnCl2

Fig. 3. CLC a monocristalelor ZnS supuse tratamentului termic în topitura de Biimpurificată cu Al. În fig. (a,b,c) e demonstrată influenţa concentraţiei de Al (de la10-3 până la 6.25×10-2 at %) asupra proprietăţilor luminescente ale ZnS.

35


larg de culori din regiunea vizibilă aspectrului în condiţiile nivelului înaltde excitaţie a CL. La micşorareanivelului de excitaţie se relevăcomponenţa spectrală complexă aacestei benzi (fig. 5 c,d). Dupăregiunea neluminoasă se observăluminescenţă violetă cu lăţimea ~75 µm, apoi urmează respectiv ceaalbastră ~ 30 µm, cea roşie ~220 µm, iarăşi albastră ~ 75 µm,după ce pe parcurs de ~ 100 µm sevede o bandă verde cu un ton diferitde culoarea volumului, având ograniţă distinctă cu luminescenţadin volumul cristalului.

Sunt depistate trei zone caracte-ristice cu diferite intensităţi ale CL şidiferite compoziţii spectrale. Înparticular, prima zona (≈200 µm),localizată în vecinătatea suprafeţeidopate, arată lipsa luminozităţiidatorită densităţii înalte a defectelorstructurale. Zona a doua(≈ 500 µm) produce o emisieintensivă albastră atribuită dopăriiBi în straturile de sub suprafaţă.Zona a treia reprezintă volumulnedopat al cristalului care produceemisia verde.

Avantajul contrastului mixt deCLC+ERE ilustrat în fig. 1-5 esteevident. Metoda CLC-MEB poate fiutilizată pentru examinareatopografică şi spectrală a probelor.Informaţia privind distribuţiaspaţială şi particularităţile spectraleale centrelor de emisie a luminii potfi observate concomitent.

Pentru explicarea rezultatelorobţinute trebuie de cercetatspectrele de FL şi spectrele localede CL. Cercetările spectrului FL şiCL au permis clarificarea benzilorcolore observate în regimul CLC.

Imaginea CLC în genere relevă o corelaţie bună cu spectrele CL şi FLînregistrate în diferite puncte ale probei.

Cristalele ZnS prelucrate în topitura Bi pot fiutilizate în calitate de materiale electro, foto şicatodoluminescente termorezistente cu emisiaverde puternică.

4. Utilizarea metodei de catodolu-minescentă color în cercetarea ZnSeSelenidul de zinc (Eg=2.67 eV la 300 K) printrecompuşii II-VI cu bandă largă este cel mai deperspectivă pentru crearea structurilor deemisie a luminii în regiunea albastră a spec-

Fig. 4. CLC a monocristaluluiZnS:(Bi+6.25×10-1 at %Al).

Fig. 5. CLC a ZnStratat termic în topiturade Bi cu adăugarea Clîn regimul de electronireflectaţi elastic (a),regimul mixt deelectroni reflectaţielastic şi CLC (b),detaliu amplificat albenzilor de sus (c) şide jos (d).

Fig. 6. Imagini decatodoluminescenţăcolor ale ZnSe dupătratamentul termic îndiferite topituri:a) Bi+10-2 at.% BiCl3;b) Bi+ 10-1 at.% BiCl3.T=1200 K; durata de100 ore pentru toatecristalele. LCO (a,b) =500 µm.

36


trului. Deosebit de important esteobţinerea ZnSe cu proprietăţireproductibile, inclusiv culuminescenţă predominantă înapropiere de marginea benzii deabsorbţie fundamentală şi cuconductivitate suficientă, controlatăde centrele acceptoare mici.

A fost studiată influenţa tratamen-tului termic asupra proprietăţilorluminescente ale cristalelor ZnSe.Pentru a interpreta rezultateleexperimentale, ultimele s-aucomparat cu cele ale tratamentuluitermic în topitura Zn+ZnCl2. S-aanalizat posibilitatea dopăriicristalelor ZnSe cu elementeleenumerate anterior. CLC a crista-lelor gazdă înainte de dopare aratăo iradiere albastră de pe toată

suprafaţa, ceea ce se acordă cuspectrele FL. Cercetările CL colorde-a lungul planului clivat al probelorrecoapte au relevat prezenţa emisieigalbene în regiunea de la suprafaţăcu grosimea 1-3 mm în cristaleleprelucrate în topiturile Bi şiZn+ZnCl2. Prelucrarea termică înBi+10-2 at % BiCl3 şi în Bi+10-1 at %BiCl3 cauzează apariţia benzilor deemisie verde–galbenă cu grosimirespectiv 150 µm şi 60 µm (fig. 6).Este posibilă presupunerea căanume D-centrele condiţioneazăemisia verde-galbenă. Experimentelenoastre confirmă rezultatele obţinuteanterior. Deosebirea în spectrele CLşi FL ale cristalelor cercetate estecondiţionată de diferiţi donori careformează centre de iradiere.Cristalele ZnSe, tratate termic întopitura Bi, pot fi folosite în calitate demateriale termorezistente cu emisieverde-galbenă considerabilă.

ZnSe prelucrat în vapori de (Zn +46%Tl) este prezentat în fig. 7. Peaceastă imagine se pot vedeaunele zone de fixare atât omogenăcât şi eterogenă a dopanţilor şi adefectelor punctiforme, caremodifică luminescenţa din ZnSe.Zonele de fixare omogenă ale Tlsunt responsabile pentru CL sporită

în banda spectralăvioletă. Zonele defixare eterogenăconţin unele reţelede dislocaţii careprovoacă stingereaCL. În regimul CLCse pot efectuamicrocaracterizareamaterialelor,trecerea pe hartă adefectelor şi distri-buţiei spaţiale aimpurităţilor.

Pe un şir de cristale de ZnSe maiînainte a fost observat fenomenulmemoriei optice. Noi am reuşit săobservăm fenomene analogice cuajutorul sondei electronice înregimul CL. Pe o probă de ZnSe înfig. 8 poate fi observată radiaţiaalbastră luminoasă de pe întreagasuprafaţă, astfel emisia CL având ocompoziţie spectrală uniformă.Aceasta se acordă cu spectrele deCL şi FL înregistrate în diferitepuncte. A fost fixată numai o bandăalbastră cu maximum aproape de466 nm (2.66 eV) şi cusemilărgimea 0.09 eV. Mai multdecât atât, în examinările CLC s-aobservat modificarea intensităţii şilungimii de undă a CL îndependenţă de influenţa exterioarăşi sarcina injectată (pătrateleluminoase). Aceste modificări înspectrul CL sunt ireversibile, ceeace face posibilă utilizarea unorastfel de cristale în calitate depurtători de informaţie înregistratăde o rază electronică fină cudensitatea în jur de 108 bit/cm2. Oastfel de densitate a imprimăriiîntrece de zeci de mii de oriposibilităţile înregistrării cu ajutorulrazei laser.

5. Concluzii

1. Defectoscopia catodolu-minescentă ne-a permis sărelevăm topografia distribuţieicentrelor de adaosuri şi adefectelor proprii în cristaleleZnS şi ZnSe înainte şi dupătratamentul termic.

2. Cercetările efectuate audemonstrat că în rezultatultratamentului termic almonocristalelor ZnS:Al întopiturile de Bi, Bi+BiCl3, Zn,

Fig. 7. CLC din ZnSe după tratamen-tul termic în vapori de (Zn + 46%Tl).

Fig. 8. Memoria catodoluminescentă pe probele deZnSe. Pătratele din centru corespund diferitelorintensităţi ale iradierii electronice.

37


Zn+ZnCl2 în regiuneasuperficială se observă benzide diferite culori în regimulCLC. Studiul spectrelor FL înregiunea superficială şi învolumul cristalelor a permisînaintarea unor presupuneriprivind natura centrelor deemitere, responsabile pentrubenzile colore. În regiunilesuperficiale ale cristalelorprelucrate în mod termiccentrele de emitere suntformate, în majoritatea sa, deasociaţii pe baza VZn

— de tipulAlZn

+ - (VZn— AlZn

+)-, AlZn+ – (VZn

—

ClS+)- , (VZn—ClS+)-. În volumul

cristalului rolul principal în FL la77 K îl joacă VS. Pentru emisiaîn regiunea verde a spectruluisunt responsabile centrele pebază de BiZn şi VS

++. S-ademonstrat influenţa determi-nativă a difuziei asupra reacţiei,care include interacţiuneacomponentelor ce difuzeazăconcomitent întru întâmpinaredin topitură şi din volumulcristalului.

3. În examinările CLC a cristalelorde ZnSe s-a observatmodificarea intensităţii şilungimii de undă a CL îndependenţă de influenţaexterioară şi sarcina injectată.Aceste schimbări în spectrul CLsunt ireversibile, ceea ce faceposibilă utilizarea unor astfel decristale în calitate de purtătoride informaţie înregistrată de orază electronică fină cudensitatea de circa 108 bit/cm2.

4. Cercetările microcatodolumi-nescente şi fotoluminescentedesfăşurate privind distribuţiacentrelor de emisie de tipuladaosurilor şi defectelor alecristalelor ZnSe în topiturile deBi, care conţin aluminiu, audemonstrat mari posibilităţi defolosire a metodicii CL pentrustudiul proceselor de difuzie ladoparea semiconductorilor şidielectricilor, în care se observăfenomene luminescente.

REFERINŢE

1. M. Nazarov. Defectoscopiacatodoluminescentă. Intellectus.1999, nr1, p. 44-48.

2. M.V. Nazarov, T.A. Nazarova.Cathodoluminescence defectos-copy European /Microscopy andAnalysis, January 1995, P.21-23.

3. S.K.Obyden, P.V. Ivannikov, G.V.Saparin. Color Cathodolumines-cence Display in the SEM ofDeep Relief Surfaces. /Scanning,1997,V.19, P.533-540.

SUMMARY

C ontrol of defect distribution requires a measurement method capable of investigating the defects on a micrometer scale. The

proposed method of cathodoluminescence surveys some of the opportunitiesfor the control of the defects in semiconductors by using a combination ofdifferent cathodoluminescence (CL) modes including colourcathodoluminescence (CCL) in the scanning electron microscopy (SEM) withcomputer graphics. Several design improvements including a compositeCCL+BSE-contrast in the SEM should help researchers and users betterunderstand how annealing at different thermal environments affects theoptical characteristics of materials.

The method of cathodoluminescence defectoscopy was applied to micro-characterization of commercial wide-band-gap A2B6 semiconductors (ZnS,ZnSe) as well to the thin diffusion layers formed in these materials inprocesses of annealing. The host crystals were annealed in different melts:Al, Sb, Bi and Bi+BiCl3 at 1200 K for 100 h with a subsequent tempering inair. In result, a complex characterization of subsurface diffusion layersformed in the annealed crystals has been achieved. It has been establishedthat the process of annealing in the above-mentioned melts leads to a spatialredistribution of the impurity-defects by an extremely irregular way. The CCLimage reveals also a good correlation with the CL and PL spectra recordedin different points of sample.

38


D efectul principal al tuturor formelor de triticale atât

tetraploide, hexaploide cât şioctoploide, obţinute până înprezent în diferite ţări constăîn istabilitatea lor citologică [1-2]. Teoretic ar trebui să aparăîn meioza formelor hexaploideşi octaploide 21, respectiv 28perechi de cromozomi. Practic,însă, un număr oarecare decromozomi, care de obiceisânt cromozomii de secară, nuse împerechează [5]. Liniile detriticale cu o frecvenţă ridicatăde univalenţi pierd treptatcromozomii neîmperecheaţi şise transformă în cele din urmăîn forme de grâu.

Pentru elucidarea problemeicontrolului genetic al meiozeila triticale merită să fiemenţionate rezultateleobţinute de mai mulţi savanţi[3-4]. La simpozionul din India(1998) s-a menţionat, căprogresul în amelioarea

genetică a culturilor va fi foarte dificil dacă nu sevor elabora strategii şi tehnologii noi în schimbulmetodelor tradiţionale ale selecţiei.

S-a constatat că ciclul celular la formele hexa-ploide secundare de triticale avansate în proce-sul de ameliorare, este mai lung faţă de cel alformelor primare [6]. Cauzele diferenţelor dintreaceste cicluri nu sânt încă elucidate. Au fostobservate modificări în durata fazei de sinteză aacidului dezoxiribonucleic (ADN) şi aceasta adeterminat efectuarea analizelor cantitative.

Unii autori consideră că păstrarea proceselorvitale optimale se menţine datorită schimbărilortipurilor, concentraţiei şi reglării funcţiilorfermenţilor şi acizilor nucleici [7]. Reieşind dincele menţionate scopul investigaţiilor noastre aconstat în analiza parametrilor morfofuncţionali aigemetofitului masculin la triticale.

MATERIAL ŞI METODE

În calitate de material biologic au fost utilizate 3forme şi soiuri de triticale din colecţia prof.univ.,dr.hab. Petru Buiucli: AD 206, KAD 2/917 şiPRAG 39/1 x secară (2n=28). Polenul prelevatdin aceleaşi zone ale anterelor de la toategrupele de plante a fost fixat în soluţia Farmer(3:1) şi efectuată reacţia Feulgen conformmetodei (Cravcenco A. N., 1988), apoi pregătitepreparate permanente pentru analiza lor lacomplexul automatizat Morphoquant – CM-4.

ANALIZAANALIZAANALIZAANALIZAANALIZAMORFOFUNC|IONAL+MORFOFUNC|IONAL+MORFOFUNC|IONAL+MORFOFUNC|IONAL+MORFOFUNC|IONAL+A GAMETOFITULUIA GAMETOFITULUIA GAMETOFITULUIA GAMETOFITULUIA GAMETOFITULUIMASCULIN LA TRITICALEMASCULIN LA TRITICALEMASCULIN LA TRITICALEMASCULIN LA TRITICALEMASCULIN LA TRITICALE

Lidia Lidia Lidia Lidia Lidia TODERA{TODERA{TODERA{TODERA{TODERA{Comisia Comisia Comisia Comisia Comisia SSSSSuperioar= de Atestareuperioar= de Atestareuperioar= de Atestareuperioar= de Atestareuperioar= de Atestare

39


REZULTATE ŞI DISCUŢII

Au fost analizate cele mai informative caractere morfologice (Area-suprafaţa,Perimperimertul, Diam-diametrul mare, Wide-diametrul mic) şi citochimice(Sdens 1 – cantitatea integrală de ADN, Sdens – cantitatea relativă de ADNla unitatea de suprafaţă, Mean 1, Disp 1 – dispersia cromatinei) ale nucleilorgametofitului masculin. Prelucrarea statistică a acestor rezultate este –prezentată în tabelele 1 şi 2.

TABELUL 1

Valorile medii ale caracterelor morfologice ale nucleilor gametofitului masculinla diferite forme şi soiuri de triticale

Conform cantităţii integrale de ADNse constată că, atât nucleul vegativcât şi cei spermatici, la AD 206 auvalori medii mai joase în compa-raţie cu celelalte analizate.În ceea ce priveşte dispersiacromatinei (Disp 1), relevăm înprimul rând eroarea mediilor foartemare. Aceasta indică eteroge-nitatea caracterului la formaKAD 2/917, dar şi la AD 206.activitatea funcţională relativ maisporită s-a determinat în acestecondiţii la amfidiploidul standardAD 206.

În încheiere am putea menţiona căformele analizate de triticale secaracterizează printr-o amplititudineanumită de variabilitate a carac-terelor morfologice şi citochimiceale gametofitului masculin şieterogenitatea lor ar putea servi unindice important în procesul deameliorare.

BIBLIOGRAFIE1. Федорова Т.Н. Первичные

октоплоидные тритикале,стабильность мейоза иселекция – Генетика, 1982,т. 18, №4, с. 652.

2. Kостанди Г.В. Особенностимейотического анализа 42-хромосомных пшенично-ржаных амфидиплоидов.-Генетика, селекция иагротехника тритикале.Сборник научных трудов.Одесса, 1980, 135 с.

3. Larter E., Shigenada S. Futherevidence on the derivation ofunivalents in hexaploid Triticale. –Canadian journal of geneticscytology, v.13, nr. 7, 1991.

4. Popescu Constanţa. Studiulcorelării meioză-fertilitate lacâteva linii de triticale, II – Stud şiser.biol. 1975, v. 27, nr.1,p. 55-60.

Din analiza parametrilor morfologici ai nucleilor vegetativi rezultă că, pentrufiecare genotip, sunt caracteristice anumite valori, însă plantele genotipuluiKAD 2/917 dispun de valori medii sporite ale caracterelor morfologice alenucleului vegetativ.

Referitor la nucleii spermatice e necesar de remarcat lipsa diferenţelorstatistic asigurate între diferite genotipuri.

Rezultatele obţinute în privinţa caracterilor citochimice ale ambelor tipuri denuclei sunt înregistrate în tabelul 2.

TABELUL 2

Valorile medii ale caracterelor citochimice ale nucleilor gametofituluimasculin la triticale

Genotipul Tipulde Nucleu

Perim Area Diam Wide

X ± m xAD 206KAD 2/917PRAG 39/1x secară

Vegativ 33.56±0.71

36.17±0.4132.50±0.87

53.31±1.82

61.95±1.3353.10±2.66

10.01±0.18

11.22±0.129.95±0.21

6.34±1.63

6.69±0.116.52±0.21

AD 206

KAD 2/917

PRAG 39/1

x secară

Spermatic 31.77±0.44

31.86±0.35

33.95±0.56

29.24±0.48

30.04±0.32

31.87±0.37

11.84±0.18

11.87±0.13

12.57±0.22

2.71±0.06

2.79±0.07

2.86±0.05

Genotipul Tipul denucleu

Sdens 1s±m x

Dens 1s±m x

Mean 1s±m x

Disp 1s±m x

AD 206KAD 2/917PRAG 39/1x secară

Vegativ 13.48±1.1115.88±0.2815.23±0.77

0.22±0.010.24±0.010.26±0.01

35.74±0.9434.89±0.4232.95±0.44

34.25±3.3846.07±2.2935.31±2.61

AD 206KAD 2/917PRAG 39/1x secară

Spermatic 9.02±0.689.65±0.3410.03±0.33

0.25±0.020.27±0.080.27±0.01

33.93±0.9633.06±0.5732.41±0.27

52.69±5.8563.61±8.0954.20±1.60

40


5. Gustabson J.P., BennetM.D., Larter E.N. Ryechromosome substitutionand modification on 72-chromosomes Triticale –Hod. Rost aklimat. inasienn., 1980,v. 27, nr. 7, p.373.

6. Орлова И.И.Цитогенетическогоисследованиегексаплоидных тритикале.Авт. канд. биол. наук. –Л., 1972.

7. Коганов Е. М. Ханин В. Ф.,Коновалов В.Т. К вопросуо гомеостазе плодовыхрастений – Мичуринск,1981.

SUMMARY

The morphofunctional analysis of masculine gametophyte totriticales

There have been investigated and analyzed the morphological features such assurface, perimeter, maximal diameter and minimal diameter, as well as cytochemi-cal characteristics *the integral quantity of DNA, the quantity of DNA per unite ofsurface, the chromatin dispersion, functional activity( of the vegetative andspermatic nuclei from the mature pollen. As the biological material 3 forms andkinds of Triticale have served: AD 206, KAD 2&917 and 39&1 x rye. The pollenhas been fixed in the Farmer solution, there has been realized the Feulgen reac-tion, but the permanent preparations have been analyzed via the automaticcomplex “Morphoguant” - SM - 4. The results obtained have shown the increasedactivity of the vegetative nucleus of the form AD 206 and low activity of gameto-phyte spermatic nuclei of the plants from KAD 2&917. These characteristics couldserve as an important index for the amelioration process.

M O Z A I C

Orezul miraculos

Punerea la punct a unui hibrid de orez va aduce la o creştere considerabilă a randamentelor

orezăriilor în regiunile tropicale şi subtropicale. Iată concluzia ce se desprinde din studiile întreprinse de FAO

(Food and Agriculture Oraganization) în această problemă. Realizarea orezului „miracol” s-a bazat pe

eliminarea liniilor de sterilitate masculină. Utilizat pentru moment în regiunile cele mai reci ale Chinei, producţia

sa acoperă o suprafaţă de 13 milioane de ha, mai mult de o treime din suprafaţa totală cultivată cu orez în

această ţară. Randamentul noului hibrid va atinge, se apreciază, 7-8 t/ha.

41


I nteriorul miocitului are o sarcină negativăde – 90 mv, condiţio-

nată de anionii organici.

Concentraţia ionilor de Na+ şiK+ extra – şi intracelulari eegală (A. Grosu)[8], deci ei nupot crea diferenţa de poten-ţial. Inhibarea pompei Na+ - K+

nu schimbă potenţialul deacţiune (PA), (Spiralakis), [7]p.96, deci ionii de Na+ şi K+ nuparticipă la geneza PA, laprocesul de – şi repolarizare.

Fiecare miocit contactează cualţi 10 – 11 miociţi prinintermediul discurilor interca-late (S.Costin) [2].

La fiecare disc intercalat vinecâte o fibră Purkinje. Impulsulpropagat prin fibrădepolarizează momentanpartea interioară a membraneişi organele întracelulare.

Din reticolul sarcoplasmatic(RS) se eliberează ionii deCa++ (M.Popovici) [4].

Concentraţia lor creşte de o mie deori – de la 10-7 la 10-4. Ei se leagăcu proteinele contractile,neutralizează anionii organici,ridicând potenţialul de membrană(PM) de la –90 la 0 mv în faza 0. Înfaza 3, de repolarizare, ionii de Ca++

sunt depozitaţi în RS prinintermediul Ca++ - ATP-azei, cuconsum de energie.

PM coboară de la 0 la –90 mv, faptce ar dovedi implicarea ionilor deCa++ în procesul de – şi repolarizareal miocitului.

Blocarea canalelor lente de Ca++

blochează şi eliberarea ionilor deCa++ din RS. Cuplareaelectromecanică disociază –contracţia dispare, PA rămâne(Speralakis, p. 246). Deci nici ioniide Ca++ nu-s implicaţi în genezaPA.

Luând în consideraţie că generareaPA înseamnă generarea curentuluielectric pentru care e necesarconsum de energie, că curentulelectric se obţine la mişcareaorientată a particulelor încărcate, că

undele electrocardiografice – complexeleQRS şi unda T se înscriu în timpul fazelor0 şi 3, când se desfăşoară contracţia şirelaxarea izovolumică – singureleperioade când se obţine energie prinintermediul ciclului Crebs. Graţie faptuluică în timpul ciclului Crebs aparemişcarea orientată a electronilor (L.Lîsîi),[3], deci a curentului electric, se poatededuce că PA apare ca rezultat alproceselor metabolice.

Iniţial nu ştim nici mecanismul apariţieiundelor electrocardiografice, nici duratalor, tabelele indicând o variaţie de pânăla 50%.

Noi am apelat la altă cale, luând ca bazăelectrocardiograma (ECG) fiecărui individaparte, înregistrată în condiţiilemetabolismului bazal. Considerând că laproba cu efort o parte trebuie să seschimbe proporţional cu întregul, amstudiat schimbarea duratei undei T faţăde intervalul QT, obţinând astfel o metodănouă de depistare a ischemiei şi hipoxieimiocardului [6].

În cazul cardiopatiei ischemice, lapersoanele cu traseul ECG normal, amdepistat 4 stări (vezi graficul).

DEPIST+RI PRECOCE ALEDEPIST+RI PRECOCE ALEDEPIST+RI PRECOCE ALEDEPIST+RI PRECOCE ALEDEPIST+RI PRECOCE ALEMALADIILOR CARDIOVASCULARE,MALADIILOR CARDIOVASCULARE,MALADIILOR CARDIOVASCULARE,MALADIILOR CARDIOVASCULARE,MALADIILOR CARDIOVASCULARE,TESTAREA MEDICAMENTELOR {ITESTAREA MEDICAMENTELOR {ITESTAREA MEDICAMENTELOR {ITESTAREA MEDICAMENTELOR {ITESTAREA MEDICAMENTELOR {IADMINISTRAREA TRATAMENTULUIADMINISTRAREA TRATAMENTULUIADMINISTRAREA TRATAMENTULUIADMINISTRAREA TRATAMENTULUIADMINISTRAREA TRATAMENTULUI

CARDIOPROTECTORCARDIOPROTECTORCARDIOPROTECTORCARDIOPROTECTORCARDIOPROTECTOR

E.B=d=r=u, medic, Spitalul de sector Rezina.E.B=d=r=u, medic, Spitalul de sector Rezina.E.B=d=r=u, medic, Spitalul de sector Rezina.E.B=d=r=u, medic, Spitalul de sector Rezina.E.B=d=r=u, medic, Spitalul de sector Rezina.

42


norma – N1

ischemia pură – la debut curbaN 2.

apariţia schimbărilor distrofice –curba N 3.

prevalarea schimbărilordistrofice – curba N 4.

A devenit posibilă depistareaconform unor criterii obiective –gradul dereglării metabolismului, aangorului pectoral de efort, cl. f.I şia insuficienţei cardiace gr. I NYHA.

În cazul cardiopatiei hipertensive(CHT) din cauza hipertrofiei apareischemia, apoi schimbăriledistrofice (V. Botnaru) [1]. Pe grafic– curba N 2 si 3.

A devenit posibilă depistareacordului hipertensiv în stadiileprecoce, până la dereglareatorentului sangvin prin inelul mitral.Metoda e aplicabilă şi în cazul

testării medicamentelor. În cazulinhibitorilor enzimei de conversie(IEC) se înregistrează curba N3.

Administrarea lor la bolnavii cu CHTcu fracţia de ejecţie (FE) mărităcondiţionează înregistrarea curbeiN4, prin creşterea disfuncţieidiastolice. Clinictuse.

E clar, deci, că IEC măresc duratavieţii doar la bolnavii cu disfuncţiesistolica, când FF e micşorată(E.Vatamanu)[5].

BIBLIOGRAFIE

[1] V. Botnaru. „Hipertensiuneaarterială: aspecte clinice”.Chişinău, 1996.

[2] E. Vatamanu. “Tratamentulmodern în insuficienţa cardiacăcronică”. Chişinău, 2000.

[3] S. Costin. “Propagarea impulsuluiîn miocard” Chisinau, 2001.

[4] L. Lâsâi. “Biochimie” Chişinău,1999.

[5] M. Popovici. “Viziuni moderne înpatogenia insuficienţei cardiacă”.Chişinău, 2001.

[6] Е. Бэдэрэу. «Методдиагностики ишемии и гипоксиимиокарда при ногрузочнойпробе» Сборник тезисов,Кардиология 2001, Москва,2001.

[7] Н.Сперелакис. «Физиология ипатофизиология сердца»,Москва, 1990.

[8] А.Сметнёв, А.Гросу«Диагностика и лечениенарушений ритма сердца»Кишинёв, 1990.

SUMMARY

T he electrocardiographicwaves appear as a result of the

movement of electrons along therespiratory tract characterizing themyocardium metabolism and in nocircumstances - the repolarization.

Revealing of the myocardiumischemia and hypoxia at theloading test makes for the detectionof the angor pectoris, cardiacinsufficiency in the early stageaccording to the objective evidence,irrespective of the patent’s sensa-tions - pains, dispneas, efforttolerance; hypertensive cardiopa-thy up to the derangement of thesanguine torrent through the mitralvalve; permits to carry out themedications tests and administeringof the cardioprotection treatment.

t

%

130

120

110

100

90

80

70

N5

N4 N1

N2N3

3 6 9 12 15 18 21 24

60

43

RELATĂRI

} n cartea sa intitulată “Arta de a comunica”, D. Popescuse întreabă retoric: “Ce poate

fi mai fascinant decât o comunicarereală şi eficientă? Dar, oare chiarştim, cu adevărat, întotdeauna, săcomunicăm? Ne cunoaştem, oare,foarte bine interlocutorii? Cine suntaceştia? Cum sunt aceştia? Ce ştiusă facă? Ce sisteme de valori au?Doresc, într-adevăr, să comunicecu noi, sau urmăresc altescopuri?... Dacă da, care suntacestea? Ce motivaţii au?” [1]

Sunt doar câteva dintre întrebărilepe care trebuie să ni le punemînainte de a începe dialogul şi, îngeneral, procesul comunicării, înîntreaga sa complexitate.

Problematizată magistral încă înantichitate de către Platon,cunoaşterea interlocutorului poateapela azi la cele mai subtile şinebănuite metode, din rândulcărora se detaşează, ca importanţă,programarea neurolingvistică (PNL)şi analiza tranzacţională.

Şi, să nu uităm un amănunt demaximă importanţă: pentru a ne

cunoaşte interlocutorul estenecesar ca, mai întâi, să necunoaştem pe noi înşine, cumavertizează încă Socrate.

Programarea neurolingvistică a fostiniţiată, în Statele Unite, de cătredoi cercetători şi anume RichardBandler şi John Grinder (primulfiind informatician, iar cel de-aldoilea psiholingvist) în anul 1972.Termenul de programareneurolingvistică pare a fi complicatşi inaccesibil, dar în realitate elreuşeşte trei dimensiuni distincteale vieţii de relaţie. Astfel,“programare” are în vederecapacitatea omului de a semanifesta după anumite tipuricomportamentale în situaţiiasemănătoare; “neuro” se referă lafiltrajul senzorial subiectiv pe care îlrealizează fiecare persoană cuscopul de a-şi adapta acţiunile şitrăirile la mediu; cea din urmăcomponentă, “lingvistică”, vizeazămijloacele de comunicare apelate.

Trăsătura esenţială a PNL esteaceea de a traduce în practicăatitudini şi manifestări mentale cuscopul de a satisface trebuinţele şi

nevoile individuale (atât celeprimare cât şi cele superioare). Caorice metodă, PNL are şi legi dupăcare funcţionează:

1. Nu putem să nu comunicăm,orice stare comportamentală(chiar şi un refuz) fiind semni-ficativă pentru interlocutorulnostru.

2. Comunicarea nu se efectueazănumai cu şi prin cuvinte, ci şiprin intermediul tonului vocii, alatitudinii noastre, al amplitudiniisau localizării respiraţiei, alvariaţiei coloritului epidermei(îndeosebi a celei faciale).

Astfel, în condiţiile unei utilizărioptime, PNL permite evaluareacorectă a relaţiei existente şiadaptarea rapidă, eficientă lasituaţii, în vederea atingerii scopu-rilor urmărite. PNL are ca punct desprijin o serie de presupoziţii, cu rolde dirijare a procesului, cum ar fi:

Orice “hartă” este diferită de“teritoriul” pe care îl reprezintă(uzual apelată, diferenţa dintreteorie şi practică);

AUTOCUNOA{TEREAUTOCUNOA{TEREAUTOCUNOA{TEREAUTOCUNOA{TEREAUTOCUNOA{TERE{I COMUNICARE{I COMUNICARE{I COMUNICARE{I COMUNICARE{I COMUNICARE

dr. psih. Ioan Carmen C+T+LINAdr. psih. Ioan Carmen C+T+LINAdr. psih. Ioan Carmen C+T+LINAdr. psih. Ioan Carmen C+T+LINAdr. psih. Ioan Carmen C+T+LINAUniversitatea Tehnic= “Gh. Asachi”,Universitatea Tehnic= “Gh. Asachi”,Universitatea Tehnic= “Gh. Asachi”,Universitatea Tehnic= “Gh. Asachi”,Universitatea Tehnic= “Gh. Asachi”,Catedra Ingineria Mediului, Ia[i, Rom`niaCatedra Ingineria Mediului, Ia[i, Rom`niaCatedra Ingineria Mediului, Ia[i, Rom`niaCatedra Ingineria Mediului, Ia[i, Rom`niaCatedra Ingineria Mediului, Ia[i, Rom`nia

44

RELATĂRI

Orice comportament esteorientat către adaptarea lamediul ambiant;

Înţelegem mult mai uşor şi maibine ceea ce ne este, deja,familiar.

Se pot remarca trei etape aleapelării şi utilizării PNL:

1. Recepţia şi selectarea informa-ţiilor: observarea;

2. Aportul de informaţii: intervenţia;

3. Verificarea rezultatelor şiconcluzionarea: transpunereaîn practică a tehnicilor PNL.

Aceste trei etape permit identifi-carea principalelor mesaje dincomunicarea interlocutorilor (atâtmesajele evidente cât şi celesubtile, ascunse) analizând atentatât plaja lingvistică folosită decătre aceştia (particularităţi deexprimare, elemente vizuale,auditive, kinestezice, odoro-gustativeşi neutre - “a şti”, “a cunoaşte”) cât şiexpresiile nonverbale.

Ca terapie (metodă “terapeutică”),PNL permite schimbarea rapidă apersoanei, organizându-se înfuncţie de evoluţia, credinţa şiresursele specifice acesteia. Este,în aceeaşi măsură, şi o metodolo-gie de şi pentru comunicare cu noiînşine şi cu semenii noştri.

Pentru recunoaşterea canalului“senzorial privilegiat de comu-nicare” (după cum se exprimă D.Popescu în “Arta de a comunica”)este necesară o evidenţiere a“predicatelor” preferenţial utilizatede o persoană. Schema careurmează exemplifică o serie de“predicate” utilizate în PNL.

PREDICATE UTILIZATE ÎN PNL

Cele 3 etajeale mimicii faciale

DILATATĂ RETRACTATĂ

→ CEREBRAL Activ, realist, spontan Prudent, interiorizat

→ AFECTIV Ataşat, extravertit Rezervat, solitar

→ INSTINCTIV Senzual, gurmand,materialist, combativ

Orientat către a fi şi nucătre a avea

Verbe/Substantive/Adjective: a ne da seama, avedea, a prevedea, a întrevedea, viziune, punct devedere, imagine, clar, a clarifica, a privi, a apărea,apariţie, orizont etc.

Expresii: a pune la punct, clar (limpede) ca luminazilei, a-ţi face o părere, din punctul de vedere, aface un “tur de orizont”, la o primă vedere etc.

Verbe/Substantive/Adjective: a auzi, a spune, asuna, sunet, zgomot, notă, a accentua, accent, avorbi, a asculta, muzical, a dialoga, oral etc.

Expresii: a fi în “rezonanţă” cu ..., a-ţi “pica fisa”, apune accentul pe ..., a-ţi suna fals, a-ţi respectacuvântul, asta îmi spune ceva ... etc.

Verbe/Substantive/Adjective: a simţi, a resimţi,senzaţie, insensibil, a contacta, a ţine, tensiune, aatinge, intangibil, a agita, şoc, a sesiza, frig,consistent, rezistent etc.

Expresii: a păstra contactul, a pune degetul pe ...,a “realiza” o situaţie, a fi cu capul pe umerii tăi, arămâne ferm, a exercita o presiune, “nu-mi vădcapul de treabă” ... etc.

A crede, a decide, a gândi, a motiva, a schimba, aplanifica, a şti, a sfătui, a învăţa, a delibera, a crea,a anticipa, a administra, a gestiona, a analiza, aacţiona etc.

Mesajele urmărite şi utilizate cu predilecţie de PNL sunt: poziţia corpului,mimica şi gesturile, expresia feţei, privirea, calitatea vocii şi cuvintele utilizatede fiecare persoană în cadrul comunicării.

VIZUALE

AUDITIVE

KINESTEZICE

NEUTRE(NESPECIFICE)

Mimica facială a interlocutorului, ca şi personalitatea acestuia, pot fi evaluateşi prin analiza datelor generale înscrise în “auto-test”.

45

RELATĂRI

TABEL AUTO - TEST Se subînţelege faptul că nu doarnoi suntem “expuşi” în cursul unuidialog.

Interlocutorul are şi el o serie dereacţii specifice în funcţie de careputem, la rândul nostru, a ne dirijareacţiile pentru a determina discuţiasă meargă în direcţia necesarăatingerii propriilor scopuri. Iatăcâteva dintre reacţiile posibile aleinterlocutorului.

Modalitatea în care acţionăm şi reacţionăm pe parcursul unei conversaţiioferă informaţii esenţiale interlocutorului nostru, ajutându-l astfel să îşiadapteze comportamentul şi să îşi evalueze şansele de atingere aobiectivului urmărit iniţial. Faţa joacă un rol deosebit de important; privireaeste cea care contribuie la identificarea intenţiilor şi impresiilor produse de oiniţiativă sau alta. Ne putem da seama de acest fapt analizând figurileurmătoare, care exprimă principalele reacţii ce pot apărea în cadrul uneiconversaţii cu subiect oarecare.

plictisit prudent concentrat încrezător curios

decis decepţionat dezaprobator neîncrezător indiscret

plângăreţ culpabil

obosit mohorât

indiferent perplex

încruntant “merge!...”

indefinit paranoic

TIPUL CARACTERISTICI PERSONALITATE COMPORT. NOSTRU• faţă rotundă spre

oval• predominanţa

planului median• faţă largă• gura şi nasul

ascuţite

• dinamism• sociabilitate

extravertită• optimism• iritabilitate

• calm, răbdător• comprehensiv,

cordial• a vorbi deschis• atrăgând simpatia• argumente

emoţionale• • faţă aproape

pătrată, retractată• ten, în general,

mat• în general trăsătu-

rile feţei sunt lungişi denotă impasi-bilitate

• energie “rece”• intransigenţă

autoritară,dominatoare

• simţ practic• fiinţă echilibrată

• logic, precis, calm,răbdător

• a vorbi pe bazefundamentale,justificate logic

• argumente precise

• • predominanţaplanului superioral capului, bărbieascuţită

• tipul intelectualului

• mobilitate• nervozitate

permanentă,introvertită

• fragilitatesubiectivă

• imaginaţie

• calm, comprehensiv• vesel• a-i stârni curiozita-

tea şi imaginaţia• argumente originale

(este un cerebral)

• • predominanţaplanului inferior alcapului, bărbieputernică

• în general scund,“îndesat”, chiargreu

• pasivitate latentă• reacţii lente• indecizie• conservatorism

• concret, simplupractic, calm

• a-i vorbi pe placulsău, pentru a-lreconforta

• a-i face o argumen-taţie simplă, asigu-ratoare

46

RELATĂRI

Deşi mulţi dintre noi nu conştientizează pe deplin capacităţile observative decare dispun, acestea există la fiecare individ, într-o măsură mai mare sau maimică. Nimeni nu este privat total de această însuşire; dacă ea ar lipsi,persoana respectivă ar fi de un autism cronic. Aşadar, în timpul uneiconversaţii, toţi cei implicaţi în “joc” desfăşoară procese observative, cu roladaptiv, în mod voluntar sau involuntar. Dacă adaptarea este optimă, vomavea ca rezultat o discuţie armonioasă, în care poziţiile participanţilor vor firelativ simetrice unele faţă de altele, putând asista totodată şi la un “dans” algesturilor, aparent condus de unul dintre interlocutori [1].

Figurativ, stabilirea acestui raportpoate fi redată prin schemade mai sus.

Putem lua ca exemplu Crizadeşeurilor din 1987 din America deSud, când consilierul acreditat deorganizaţia internaţionalăGreenPeace s-a confruntat cumanagerul fabricii de produsechimice care a declanşat catastrofaecologică. Încă de la început,consilierul a fost în opoziţie deinteres cu interlocutorul său, deci,atingerea scopului prevăzut iniţialera deosebit de dificilă. Cadrul dediscuţie fiind restrâns, în sala denegocieri nefiind decât alte douăpersoane (care nu au intervenit îndiscuţie pe toată desfăşurarea ei),atenţia fiecăruia a fost focalizatăasupra “adversarului”. Obiectivulreprezentantului GreenPeace erade a obţine închiderea fabricii şifondurile necesare curăţirii celor 12km de plajă şi teritoriu de coastă.Refuzul managerului a fost cat-egoric chiar de la început;adoptarea de către interlocutor aunei atitudini similare (decise şiradicale) nu ar fi dat nici un rezultat.În aceste condiţii, studiind expresiafacială, mimica şi reacţiile celuilalt,consilierul şi-a adoptat strategia lapersonalitatea celuilalt. Astfel,neîncercând să-l contrazică, l-aascultat cu mult calm, a abordat opoziţie degajată şi a acordat ofoarte mare atenţie expuneriiceluilalt. Din aproape în aproape,prin immature (involuntar)managerul s-a relaxat la rându-i,situaţia detensionându-se vizibil. Înacest moment a pornit să se“desfăşoare” efectiv “atacul”consilierului. A început prin a-ldetermina pe celălalt să privească

Rolul progrămării neurolingvistice în acţiunea prezenta este acela de atransforma în acte conştiente şi voluntare toate procesele implicate. Aceastaconduce la crearea unei relaţii active între subiecţi, la găsirea căii optime destabilire a unui contact ideal între toţi participanţii. Una din condiţiile esenţialepentru obţinerea unor rezultate pozitive este aceea de a păstra o “zonă” desiguranţă, adică o distanţă suficientă pentru ca nici una din părţile implicatesă nu simtă prezenţa celorlalţi ca pe o intruziune în spaţiul intim (s-aconstatat experimental că lungimea optimă este de aproximativ “un braţ”).

ADAPTAREA LA COMPORTAMENTUL INTERLOCUTORULUI(mimetism şi sincronizare)

Reflex direct al uneipoziţii aproape

identice

Reflex direct al unorgesturi aproape

identice

Sincronizarearitmurilor respiraţiei

Sincronizareatonului, a ritmuluişi a volumului vocii

Adaptarea în sistemulde reprezentare senzorială

(a traduce)

“CALIBRAREA” COMPORTAMENTULUI VERBALŞI A CELUI NONVERBAL

↓↓↓↓↓

↓↓↓↓↓

↓↓↓↓↓

↓↓↓↓↓

↓↓↓↓↓

↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓↓

STABILIREA UNUI “RAPORT” EFICIENT

47

RELATĂRI

faptele din perspectiva sa. Acestlucru l-a realizat printr-o serie deîntrebări dirijate, de genul: “Văînţeleg perfect punctul de vedere,dar nu credeţi dvs. că s-ar putearezolva situaţia?”, “Soluţia crizeieste necesară?” şi dându-i oaparentă impresie de controlasupra dialogului. Consilierul l-adeterminat să caute şi să găseascăsingur soluţii reale şi să seconvingă de justeţea lor. Astfel, lafinalul unor negocieri de 6 ore,managerul a căzut de acord cufurnizarea fondurilor necesare şi cuînchiderea fabricii până laredotarea acesteia cu instalaţii dereciclare eficiente.

Se poate concluziona că prinurmărirea îndeaproape a

partenerului de dialog, prinstudierea atentă a reacţiilor sale şiprin menţinerea vie în minte ascopului ce trebuie atins,comunicarea interumană poateoferi soluţii viabile chiar şi în celemai dificile conjuncturi. Trebuie avutpermanent în vedere aspectul căorice om este influenţabil şi poate fideterminat să acţioneze conformdorinţelor noastre şi că nici osituaţie nu este ireversibilă şiirevocabilă.

Oamenii simt nevoia de a vorbi, dea comunica. Sufletul lor plin de griji,de necazuri sau de bucurie aspirăsă se exprime. Cuvintele suntvehiculele sufletului şi permitoamenilor să intre unii încomuniune cu alţii. Cei tăcuţi suferă

adesea foarte mult pentru că nu sepot exprima. Timiditatea, teama dea nu fi înţeleşi, lipsa persoanelordispuse să-i asculte îi paralizează.De fapt, puţini oameni suntparteneri primitori şi alinători pentrufraţii lor, pentru că puţini oameni seuită pe de-a-ntregul la ei înşişipentru a-l asculta pe celălalt.

BIBLIOGRAFIE

1. Popescu, Dan - Arta de acomunica, Ed. Economică,Bucureşti, 1998.

2. Harold H. Dawley, Jr. şi W.W.Wenrich - Anchieving AssertiveBehavior, Monterey, California,1976.

3. Barrow C.J., Developing theEnvironment, Longman Scientific& Techical, Harlow, 1995.

M O Z A I C

Din specificul naţional...

Fiecare popor se pare că îşi explică în mod diferit motivele care la un moment dat îi fac pe

oamenii să se îmbolnăvească. Francezii pun fenomenul cel mai adesea pe seama ficatului apariţia bolii,

germanii - a insuficienţei cardiace, englezii - a răcelii, iar americanii - a alergiilor de tot felul. Germanii

utilizează de aceea o cantitate de şase ori mai mare de medicamente pentru bolile cardiace, deşi indicele de

mortalitate la aceste maladii nu depăşeşte în ţara lor pe cei din SUA şi Marea Britanie.

Medicina americană se mândreşte cu metoda radicală de rezolvare a „focarului” bolii, ceea ce

explică de ce chirurgii americani efectuează de două ori mai multe operaţii decât cei din Europa. Franţa pune

accentul pe utilizarea medicamentelor, acordându-se o mare atenţie mijloacelor de tonificare a organismului

prin vitamine şi odihnă.

48


} n memorie îmi mai persistă destinul amar,al ucenicilor şi calfelor

despre care am citit odinioară,angajate de părinţii săraci pelângă meşteri (iconografi,pictori, cizmari etc.). Uniidintre aceştia îi exploatau fărămilă, utilizând toate mijloaceleca să-i facă pentru totdeaunadependenţi de sine, caaceştia să nu se mai poatănicicând pune pe picioare,deschizându-şi şi ei un atelier.

– Doamne, ce oameni au maifost pe lume, izbucneam naivatunci în sine, considerând căacele vremuri s-au spulberatdefinitiv în negura trecutului.

Mi se crease un stereotip căsunt capabili de faptereprobabile doar oameniimărginiţi şi inculţi. Dar iată cătreptat am aflat cu surprinderecă o bună parte din romanelelui Alexandru Dumas-tatăl aufost scrise de alţii, el doar le-asemnat, că acelaşi sacrilegiu

l-a comis şi Goethe, întrucât şi pentru dânsul autrudit „calfe”, iar el, având o bună situaţiematerială, alerga mai mult după fuste, căromanul „Quo vadis”, pentru care Sienkiewcz aprimit în 1904 Premiul Nobel, a fost scris dealtcineva, că inventatorul radioului e Tesla şi nuMarconi care, după ce o vreme a lucratîmpreună, i-a furat, pur şi simplu, invenţia,grăbindu-se apoi să o breveteze pe numele său,obţinând Premiul Nobel...

Această listă a ruşinii poate fi continuată, cupărere de rău, la nesfârşit, mai ales dacă ţinemcont de statutul înaltului areopag suedez ceglăsuieşte că deciziile odată luate nu mai pot ficontestate, chiar dacă se comit şi unele gafe.

În necrologul consacrat în 1958 lui FredericJoliot-Curie, semnat de 54 de personalităţi ilustreale ştiinţei şi culturii din Uniunea Sovietică,publicat în ziarul „Izvestia” se menţionează că„...el împreună cu Irene Joliot-Curie (soţia lui –n.n.) sunt autorii radioactivităţii artificiale, unadintre cele mai mari descoperiri în fizicanucleară” („Izvestia Sovietskih Trudeaşcihsea”,sâmbătă, 16 august 1958, nr.196 (12812).

Opinia despre importanţa acestei descoperiri nua fost dezminţită de vreme, cu excepţia unuisingur detaliu. Adevărul descoperitor alradioactivităţii artificiale e, în realitate,ŞTEFANIA MĂRĂCINEANU, consângeana

JOLIOT-CURIEJOLIOT-CURIEJOLIOT-CURIEJOLIOT-CURIEJOLIOT-CURIEORIORIORIORIORI{TEFANIA{TEFANIA{TEFANIA{TEFANIA{TEFANIAM+R+CINEANUM+R+CINEANUM+R+CINEANUM+R+CINEANUM+R+CINEANU

49


noastră, căreea i-a fost dată o zodiepe cât de strălucită, pe atât deaspră!

Secolul XIX şi începutul secoluluiXX a spulberat definitiv opiniaeronată, susţinută chiar şi depersonalităţi ilustre (Puşkin,Maiorescu etc.), precum cămisiunea Femeii constă doar înperpetuarea speciei umane, fiindincapabilă de a crea lucrurivaloroase în artă, ştiinţă şi cultură.Şi dacă surorile Anne, Charlotte şiEmily Bronte – în Anglia, iarDoamna de Stael şi George Sand –în Franţa etc., au demonstrattuturor că Femeia e capabilă săfacă lucrări de valoare în literatură,apoi cu ştiinţele exacte treburile aumers mai anevoios. O explicaţie arfi şi faptul că în instituţiile de acestprofil femeile nu erau admise.

Marie Curie (Sklodowska – acestae adevăratul ei nume) a fost primacare a pulverizat spectaculos ultimaredută a orgoliului masculin.Savanta s-a născut într-o familie deintelectuali modeşti din DucatulVarşoviei, regiune intrată încomponenţa Imperiului ţarist, dupăsfârtecarea Poloniei în trei părţi deAustria, Germania şi Rusia.

Dragostea de carte avea tradiţiifrumoase în această familie. Ea aabsolvit gimnaziul la 16 ani,obţinând ca şi surorile mai mari,medalia de aur. A lucrat o perioadăînvăţătoare în diverse familii deboieri, îndeosebi, în provincie(1884-1890).

În curând Maria plecă să-şicontinue studiile în Franţa. În 1895s-a căsătorit cu Piere Curie (1859-1906), pe atunci, profesor laUniversitatea din Sorbona. Tânărul

cuplu şi-a amenajat laboratorul într-un şopron, în care au muncit 4 ani.În această perioadă au studiat, înprincipiu, magnetismul şiradioactivitatea. În 1898 reuşiră săizoleze radiul şi poloniul (unelement nou, descoperit de dânşii.).În 1903 obţin, împreună cu HeriryBequerel (1852-1908), PremiulNobel. Situaţia care începuseră săse limpezească a fost în curândtulburată. Peste doi ani Piere muriîntr-un accident. Marie nu s-a mairecăsătorit după aceasta. Şi-aconsacrat timpul exclusiv muncii şicelor doi copii, Irene şi Eva.

Situaţia materială a savantei seîmbunătăţeşte treptat. Graţieajutorului din partea statului şi aunor filantropi (Andrew Carnegie,Henri Rothschild etc.). Aceasta îipermite să înfiinţeze Institutul deRadiu, primul în lume, care devineun centru de importanţă mondială,unde vor studia şi lucra studenţi depe cele cinci continente.

Marie a avut de înfruntatnumeroase obstacole şi în Franţa.Oponenţii apelau, pentru a ocompromite, la toate argumentele,inclusiv ofensele, chiar şi atuncicând dânsa ajunsese deja onotorietate: „Cei mai mari savanţi,Henri Poincare, doctorul Roux,Emile Picard, profesorul Lippmann,Bouty şi Darboux în frunte faccampanie pentru ea, ne informeazăEva Curie, în monografiaconsacrată mamei sale, darcealaltă tabără pregăteşte oviguroasă ofensivă.

„Femeile nu pot face parte dinInstitut!” strigă cu o virtuoasăindignare dl Amagat, care cu optani în urmă fusese fericitul

concurent al lui Pierre Curie.Informatori voluntari, în pofidaevidenţei, le spun catolicilor căMarie este evreică cu condiţia să nuamintească liber cugetătorilor că eaeste catolică. La 23 ianuarie 1911,ziua alegerilor, Preşedintele spunecu glas tare uşierilor, deschizândşedinţa: „Lăsaţi să intre toatălumea, cu excepţia femeilor” (EveCurie, „Marie Curie”. O viaţăînclinată ştiinţei, umanismului şipăcii”. Prefaţă, traducere şi îngrijirede F. Marinca. Editura Politică,Bucureşti, p. 293).

Totuşi Marie îşi învinge oponenţii.Iar anul 1911 îi mai aduce obucurie. Singură obţine PremiulNobel pentru lucrările efectuate îndomeniul chimiei.

Printre studenţii din alte ţări veniţisă studieze şi să lucreze subîndrumarea celebrei savante aufigurat şi români. Între aceştia a fostşi Ştefania Mărăcineanu (1882-1944). Originară din Bucureşti eaîşi face iniţial studiile la Şcoalanormală „Elena Doamna,absolvind-o în 1899. Peste trei ani,în 1902, a terminat liceul clasicmodern la Şcoala centrală de feteiar după un an a absolvit şi liceulreal, dând diferenţele necesare lamatematică şi fizică. Se înscriedupă aceasta la Universitatea dinBucureşti, facultatea de ştiinţefizico-matematice pe care letermină în 1910. Lucrează un timpprofesoară secundară. Apoi obţineexamenul de capacitate pentruprofesorii secundari – prima în ţară– fiind numită profesoară la Şcoalacentrală de fete (1914).

Peste 5 ani pleacă la Paris urmândîntre anii 1919-1920 cursurile de

50


radioactivitate ţinute de Marie Curiela Institutul de radiu.Experimentează asiduu, absorbităde muncă. În curând avea să seimpună în rândul colegilor dar şi înochii vestitei savante. În 1924Ştefania obţine diploma de doctorîn ştiinţe fizice, prezentând – fireşte,în limba franceză – lucrarea„Cercetări asupra constanteipoloniului şi penetrării acestuia înmetale”. Teza de doctorat a fostsusţinută în faţa unei comisii deexcepţie, având ca examinatori doimari fizicieni din acel timp, G.Urbain şi A. Debierne, prezidată deînsăşi Marie Sklodowska-Curie.

Titlul lucrării ne demonstreazăgrăitor că Ştefania se implicaseserios în descoperirile de ultimăoră, detaşarea de acestea şi zborulspre alte orizonturi, necunoscutepână atunci. Faptul că susţinereatezei s-a desfăşurat în prezenţasavantei, vine să confirme gândulcă Marie era interesată direct înrezultatul acestor cercetări. Iarprezenţa celor două notorietăţii înmaterie aveau rolul să verifice rodulcercetărilor efectuate pe parcursula cinci ani de trudă deconsângeana noastră.

„Trebuie menţionat, că datorităstudiilor efectuate cu acest prilej,Ştefania Mărăcineanu deţineprioritatea mondială, din păcatenerecunoscută, asupra studieriiradioactivităţii artificiale”, susţinuteprofesorul Nicolae M. Mihăilescu.(„Inventică şi economie”, nr. 9/septembie 1988, p.55).

De altfel, domnia sa e, probabil, celmai perseverent luptător dinRomânia pentru triumful adevăruluicu privire la Ştefania Mărăcineanu.

Dar pe ce se întemeiază aceastăafirmaţie? Are ea suporturiirecuzabile sau e vorba doar denişte supoziţii, lansate în suspans?Intuind, parcă, aceste întrebări dl N.Mihăilescu ne prezintă pe largconcluziile cercetărilor efectuate deŞtefania Mărăcineanu. Să facem,aşadar, cunoştinţe cu acestea.

Ca să întocmească această lucrareexcepţională, „Cercetări asupraconstantei poloniulu; şi penetrăriiacestuia în metale”, ea a trebuit săefectueze numeroase experienţe,privind determinarea cu precizie aconstantei poloniului şi actiniului,precum şi stabilirea valorilor găsiteanterior de alţi cercetători. Studiulprezintă, de asemenea, o nouămetodă în măsurarea unei radiaţiialfa puternice. Savanta românăexplică în acest context diferenţeleperioadelor obţinute, necesaredezintegrării poloniului: T – 130 –145 zile. Ea apelează în expunereagenerală a tezei, la perioadele dedezintegrare, stabilite nu numai deMarie Curie în 1905-1906, dar şi dealţi cercetători (Meyer, Schweidler,Rutherford etc).

Ştefania demonstrează că osubstanţă radioactivă se distrugeastfel încât viteza de dezintegrareeste proporţională cu cantitatearespectivă, caracterizată printr-uncoeficient invariabil, care este înfuncţie de natura substanţei. Ea aefectuat numeroase măsurători aledezagregării poloniului, pentruobţinerea unei noi determinări aconstantei respective, utilizândpoloniu foarte pur, depus pe diversesubstanţe ca argint, aluminiu, aur,plumb, zinc, cupru şi sticlă. Acestelucrări au fost efectuate în diverseperioade, durând circa 500 de zile.

Măsurătorile au fost făcute fie cuecrane subţiri de aluminiu, fie fără,pe lamele încălzite ori neâncălzite.Valorile găsite pentru constantapoloniului au arătat că acestea eraufoarte aproape, variind de la operioadă T – 134,5 zile, în cazulpoloniului depus pe sticlă iar încazul diverselor metale T – 138 zile.Prin urmare, perioada poloniuluivaria după natura suportului pecare era aşezat.

În cadrul aceleiaşi cercetări au fost,de asemenea, examinate şi cauzelece au putut să introducă erori îndeterminarea constantei:impuritatea substanţei (urme de Ra,D), efectul de proiectare şi lipsa desaturaţie a curentului de ionizare.Aceste erori au fost treptat elimi-nate.

În fine, ea a studiat detaliat ipotezapătrunderii substanţei active însuportul solid, prin măsurareacurentului de ionizare, cu observaţiiasupra scintilării şi utilizând ometodă fotografică, stabilind cuacest prilej că fenomenul e foarteimportant pentru plumb, fiindfavorizat în cazul acţiunilorexterioare, cum ar fi încălzirea.Tânăra savantă a mai arătat căpenetrarea este una din cauzele ceatestă variaţia constantei poloniuluişi a celorlalte constante radioactive.

Prin cercetările executate pentruteza de doctorat, Ştefania nu numaidescoperă, ci chiar dezvoltă,extinde ştiinţa radioactivităţiiartificiale, stabilind cu acest prilejcă valorile timpilor de înjumătăţire anucleelor radioactive sunt foartevariate: de la miliarde de ani, lamilionimi de secundă. Cercetând cuajutorul electrometrului, al

51


fotografiei şi al metodeiscânteierilor, ambele feţe alesuportului pe care era aşezatpoloniu, stabileşte că şi spatelefoiţei subţiri, metalice, esteradioactiv. Realizând sumaactivităţii, prin măsurarea curentuluide ionizare pe ambele feţe, şiţinând seama de distrugereanaturală a poloniului, ea descoperăun surplus de radioactivitate, careera tocmai cel datorat activităţii feţeiopuse a substanţei. Deci, avea de aface cu o apariţie spontană deradioactivitate pe faţa opusă a foiţeimetalice, care reprezenta circa 1/1000000 din radioactivitateapoloniului întrebuinţat.

Fenomenul respectiv e maipronunţat pentru plumb, vizavi decelelalte metale menţionate înacest context (argint, aluminiu, aur,zinc şi cupru). E necesar săremarcăm că plumbul figurează înTabelul periodic imediat după seriaradioactivă.

Prin urmare, Ştefania Mărăcineanupune bazele provocăriiradioactivităţii artificiale a metalelorşi în special a plumbului, prinemisiune de raze alfa (nucleie dehelio) a poloniului. Şi întrucâtperioadele obţinute atât pentruplumb cât şi pentru celelalte metaleerau diferite de ale poloniului, pespatele foiţei respective nu segăsea poloniu, ci un nou corpradioactiv.

În această situaţie, excitarea seproduce în toată masa suportuluimetalic, ea putând fi observată pefaţa opusă unde lipseşte poloniu,iar pe cealaltă faţă unde acestaexistă, ea se manifestă influenţândperioada de dezintegrare a

poloniului. Anume din aceastăcauză şi apar variaţiile perioadei dedezintegrare a poloniului ori alesuportului său metalic, precum şidiferenţa între curbele obţinute pefaţa opusă pentru aur şi cele pentruplumb. Reiese prin urmare căexercitarea depinde de naturasuportului. Ba mai mult. Evaporândla soare o soluţie de poloniudepusă pe plumb, Ştefania aobservat o creştere considerabilă aradioactivităţii pe faţa opusă. Prinurmare, radioactivitatea provocatăîn mod artificial constituie funcţia deenergie folosită pentru a o provoca.

Aşadar, Ştefania Mărăcineanudeţine prioritatea mondială îndescoperirea şi cunoaştereaacestui fenomen, radioactivitateaartificială. („Inventică şi economie”,nr. 9/ septembrie 1988, p. 54-55).

Deci, faptele vorbesc de la sine.Paternitatea ei nu mai poate fi pusăla îndoială.

În 1923 Ştefania are inspiraţia să-şipublice toate lucrările referitoare laradioactivitatea artificială, în revista„Comptes rendus des seances del”Academie des sciences”, careapărea la Paris. Iar un an mai târziuacestea au fost editate şi laBucureşti, în „Buletinele AcademieiRomâne” nr. 3-4/1924.

E straniu comportamentul savanteiMarie Curie faţă de aceastădescoperire epocală. De ce nu afăcut publicitatea inerentă înasemenea situaţii? Sau mai eraunecesare, poate, unele verificări?Atunci de ce nu i-a prelungittermenul de aflare a Ştefaniei laInstitutul de radiu, ca să-şi ducă labun sfârşit lucrul? Or, era vorba deo descoperire de excepţie şi

Doamna Sklodowska-Curie avea înacel moment suficiente mijloacefinanciare nu numai pentruîntreţinerea tinerei românce!

Explicaţia nu poate fi decât una:INVIDIA. E incredibil, dar acesta eadevărul. Acest sentiment, existăcu părere de rău, şi în rânduloamenilor de artă şi de ştiinţă. Şidacă în mijlocul oamenilor simpli elpare un element firesc, mai multsau mai puţin tolerabil, apoi încercurile aşa zise elitiste, invidiacapătă adeseori formemonstruoase.

Şi când te gândeşti că AlbertEinstein avea să spună: „DoamnaCurie e singura dintre toate femeilecelebre pe care gloria n-a reuşit s-ocorupă”! (Eva Curie, p.25).Frumoase, înălţătoare vorbe, nu-iaşa? Dar câte nu a suportat sireacahârtie!

În acea perioadă lui Marie Curie ise decernase deja de două oriPremiul Nobel. Eva Curie,inserează cu meticulozitate încartea fel de fel de lucruri, printrecare şi toate distincţiile obţinute demaică-sa: premii – zece; medalii –şaisprezece; titluri onorifice – 108(o sută opt). Dar iată despreŞtefania ... nu pomeneşte nimic!

Iar traducătoarea cărţii, FeliciaMarinca, scrie înduioşată în prefaţamonografiei: „Eve menţionează cusensibilitate, printre miile de darurişi o frumoasă scoarţă românească,ceea ce a însemnat pentru Marie oexpresie grăitoare a genului creatoral poporului nostru” (Eva Curie,p. 7).

Autoarea consideră, pe semne, căacest lucru era la acea dată unicul

52


element, capabil să ilustrezeingeniozitatea geniului tehnicromânesc. Să nu fi auzit ea deAurel Vlaicu, Traian Vuia, VictorBabeş, Nicolae Păulescu AnriCoandă etc., etc. Aceştia, în treacătfie zis, s-au impus la întretăiereasecolelor XIX şi XX, anume laParis, când Marie Sklodowska seaflă deja acolo.

Setul de enormităţi nu se încheie,însă, cu aceasta. În tabelulcronologic pe care l-a întocmit, F.Marinca declară tranşant: „... în1933 Frederic şi Irena descoperă (!)radiaţia artificială (Eva Curie, p.19).

Or, despre faptul că ŞtefaniaMărăcineanu descoperise cu 10 aniînaintea acestui tandem radiaţiaartificială, se ştia deja în spaţiulromânesc. De exemplu, dl. Ion N.Iacovachi publicase încă în 1974 unarticol despre acest eveniment.(„Invenţie şi economie”, p. 56).

Iar traducerea efectuată de dna F.Marinca a apărut în 1987, deci cu13 ani mai târziu.

Desigur, articolul semnat de dl I.Iacovachi nu a fost singurul în acestrăstimp.

Ce frumos ar fi fost dacă MarieSklodowska-Curie, Marea Doamnă,care devenise un port drapel almişcării feministe, i-ar fi întins mânaconsângenei noastre! Nu a făcut,însă, gestul acesta, a lăsat-o să sereîntoarcă în patrie, într-o ţarăsăracă, să se piardă în anonimat.Iar lucrările ei le-a ferecat şi închis,păstrându-le pentru altcineva.

Doar peste un an, adică în 1925,Irene Curie, fiica savantei, susţine

teza de doctorat intitulată „Cercetăriasupra radiaţiilor alfa alepoloniului”. Deci abordează tocmaiacea ramură în care ŞtefaniaMărăcineanu îşi susţinu, la rându-i,teza de doctorat cu un an maiînainte în faţa Mariei Sklodowska-Curie, prezentând, după cum amvăzut, o amplă expunere în acestsens. Altfel spus, oferind marfa petava.

În 1926 Irene se căsătoreşte cuJeane Frederic Joliot (1900-1958),un tânăr obscur în acel moment,care nu se ştie ce ar fi ajuns dacănu devenea ginerele distinseisavante. Detalii semnificative necomunică în acest sens ofranţuzoaică, deci, care nu poate fibănuită de denigrare, mai ales căera şi o prietenă a ambelor cupluri:Maria Sklodowska Piere Curie şiIrene Curie-Frederic Joliot: „În aceltimp Irene îl depăşise considerabilpe Frederic Joliot. Ea era unlucrător ştiinţific matur, publicasedeja câteva comunicări. Mama oînsărcinase nu o dată să dirijezeactivitatea tânărului colaborator înobţinerea de către acesta adeprinderilor tehnice necesare”. (Э.Коттон, «Семья Кюри», М., 1964,стр. 102).

În cartea sa Eva, vorbind despreprotecţia tânărului cuplu, de careacesta beneficia, ne informeazăurmătoarele: „Doamna Curie vedecum sub ochii ei evolueazăcapacitatea celor doi cercetători. În1934 tânăra pereche obţine ovictorie strălucită (!). După studiiasupra fenomenelor dedezintegrare a atomilor, Irene şiJoliot descoperă radioactivitateaartificială (!), bombardând anumite

substanţe, aluminiul de exemplu, curadiaţii emise spontan deradioelemente, reuşesc sătransforme aceste substanţe înelemente radioactive noi,necunoscute (!)” (Eva Curie, p.377).

Prin urmare, au „descoperit” - după10 (zece!) ani aceea ce fusese dejadescoperit de ŞtefaniaMărăcineanu, lucru despre careDoamna Marie Sklodowska-Curieştia prea bine. Şi ca să nu sestrecoare bănuiala că cei doi autrudit un deceniu pentru a finisa, adesăvârşi lucrarea începută decătre cineva şi lăsată baltă lamijlocul drumului, să ascultăm cene spune însuşi acest tandem: „...apariţia radiaţiei artificiale a fost,probabil sesizată şi în Anglia şi înAmerica, dar nimeni nu a reuşit s-odescopere (!), întrucât nimeni (!) nua fost într-atât de curajos ca Joliotsă considere posibil un lucruincredibil. Amintindu-şi dedescoperirea radioactivităţii Joliot-Curie aveau să scrie peste 25 ani:„Noi aveam tot temeiul să neautofelicităm (!) că am lucrat cuaceastă aparatură, şi nu ne-amirosit timpul cu perfecţionarea ei.Asupra acestui detaliu avem cemedita. Trebuie să realizăm, însă,experimentul, dacă e posibil, chiarşi atunci când mijloacele de caredispunem sunt imperfecte. Nutrebuie, totuşi, să tărăgănezi lucrul,chiar de întâmpeni foarte multeobstacole, cauzate de acesteimperfecţiuni” (М. Шаскальская,«Фредерик Жолио – Кюри»,Издательство ЦК ВЛКСМ,«Молодая Гвардия». / Жизньзамечательных людей»/.Выпуск 15. М., 1959, стр. 82).

53


Dar stau drept mărturie lucrărileŞtefaniei Mărăcineanu, publicate înFranţa în 1924, care dovedescpaternitatea ei privind aceastădescoperire grandioasă! Într-adevărnimeni nu e într-atât de orb şi într-atât de surd ca acel care nu vrea săvadă şi să audă. Mai ales dacă e înjoc gloria şi banii. Şi încă bani mulţi!Dar aceasta nu e nici prima, niciultima crimă comisă pe altarulViţelului de aur.

În alte ţări cazul – dar parcă acestae unicul? – ar fi zguduit societatea,ar fi devenit un scandal care ar fizguduit lumea întreagă, în schimbla noi despre acest lucru sevorbeşte cu jumătate de gură. Iarcine încearcă să polarizeze atenţiaîn jurul acestui caz e privit adeseorica un element turbulent, destiabili-zator şi care trebuie pus la respect.

Dar, pentru a avea o imagine maiclară despre calitatea verticalităţiiacelora care trebuie să ne apere înorişice imprejurare demnitatea şionoarea, să ascultăm opinia unuiexponent al elitei noastre intelec-tuale faţă de acest lucru: „SoţiiJolio-Curie ... reiau (!) cercetărileîntreprinse de Ştefania Mărăcinea-nu în laboratorul Mariei Curie.Savanta română a anunţat în 1924(!) descoperirea radioactivităţiiartificale (!)... Aceasta era, desigur,o descoperire greu de acceptat înacea vreme (!)” (Tudor Chinea,„Familia Curie. Centenarul FredericJoliot-Curie”, în „Academica”, revistade ştiinţă, cultură şi artă. Anul X nr.6(114),aprilie 2000, p. 30).

Ei, cum vi se pare aceastăexplicaţie? Un pas înainte – şi doipaşi înapoi. Curios: peste câtegeneraţii va dispare din sufletelenoastre slugărnicia, lipsa dedemnitate, reimplantându-semândria şi responsabilitatea de a firomân?

În 1924 Marie Sklodowska-Curieavea 57 de ani. Deci, încă nu era ofăptură ramolită, ci în depline forţefizice şi intelectuale. În treacăt fiezis, avea să se stingă peste 10 ani,în 1934. Aşadar, cine ca cine, darea nu putea să nu-şi dea seama deimportanţa acestei descoperiri.

Mai mult decât atât. Însăşi IreneJoliot Curie recunoscuse într-uninterviu, acordat la 6 iunie 1934unui ziar din Viena, „... merituldeosebit pe care l-a avut ŞtefaniaMărăcineanu în descoperire, pentruprima dată, a radioactivităţiiartificiale” („Revista Română deproprietate Industrială”, nr. 3, 1999,p. 62 şi revista „Academica”, p. 30).

Iată un model clasic de jonglareperfidă, iezuistă. Acţiunea ei nu eradictată, fireşte, decât ca săcalmeze, eventual, spiritele. Or,Ştefania mai era încă în viaţă... Înafară de aceasta, precum am spusdeja, deciziile comisiei dedecernare a Premiului Nobel, nuputeau fi revocate, indiferent dacăhotărârea era justă sau nu. Şi apoi,după cum am văzut, tandemulJoliot-Curie s-au nominalizat maitârziu doar pe sine descoperitori airadiaţiei artificiale. Astfel, clanul

Sklodowska-Curie mai recoltează –prin fraudă – un Premiul Nobel, celde al treilea.

Anul acesta, 2002, se împlinesc120 de ani de la naşterea genialeişi nefericitei fiziciene ŞtefaniaMărăcineanu, care a descoperit,practic, radiaţia artificială, una dincele mai mari descoperiri, în fizicălucru pentru care alţii, şi nu ea, auprimit Premiul Nobel.

În timpul acumulării materialelor,necesare pentru a scrie acestarticol, am apelat – lucru firesc – şila Internet. Găseşti de toate, de la Ala Z, inclusiv anecdotele faimosuluiBulă.

În schimb despre ŞtefaniaMărăcineanu – nimic...

Teodor COJOCARU

SUMMARY

120 years have elapsed sinceŞtefania Mărăcinenau, a genusand, at the same time, an unhappyphysicist was born. Researcher thatmade one of the greatest discover-ies in physics - artificial radiationfor which others, not her, have beenawarded the Nobel Prize.

We searched for information on theInternet where, as usual, could befound everything including funnystories about Bula.

About Ştefania Mărăcineanu not aword…

54

NUME NOTORII

} ncepând cu jumătatea a doua a secolului XX, care a înregistrat schimbări

fulminante: populaţia s-a dublat,economia mondială a crescut deaproape patru ori, cererea deresurse naturale a evoluat cu oviteză înspăimântătoare. Cea decereale, spre exemplu, a crescut detrei ori. Cantitatea de apă folosităs-a triplat etc. Infrastructuraecologică a Pământului a suferitenorm: scăderea nivelului pânzelorde apă freatică, reducereasuprafeţelor împădurite, erodareasolului, scăderea lacurilor, dispariţiacontinuă a speciilor din faună şifloră, sporirea numărului de furtunidistrugătoare, părăsirea de cătrepopulaţie a unor zone în carecondiţiile de mediu nu mai prezintăsiguranţă pentru viaţă etc.

Într-un astfel de timp îşi faceintrarea în lumea ştiinţifică tânărulşi mult promiţătorul GheorgheDuca. Născut la Copăceni, judeţulBălţi pe 29 februarie 1952,absolveşte cu medalie de aurŞcoala medie nr. 2 din Sângerei(1959-1969), încheie cu menţiune

studiile universitare la Facultateade Chimie (1969-1974), trecedoctorantura la Catedra de ChimieFizică (1976-1979), susţine teza dedoctor (1979) şi doctor habilitat închimie (1989), i se conferă titluldidactic de profesor universitar(1992), devine laureat al Premiuluipentru Tineret (1982) şi de Stat(1998) al Republicii Moldova, Omemerit (1996), este ales membrucorespondent (1992) şi titular(2000) al Academiei de Ştiinţe aMoldovei, creator al Centrului de

Chimie Aplicată şi Ecologică(1988), fondator al Catedrei deChimie Industrială şi Ecologică aU.S.M. (1992), este ales deputat înParlamentul Republicii Moldova(1998-2001), prin decretprezidenţial este numit Ministrul alEcologiei, Construcţiilor şiDezvoltării Teritoriului (aprilie 2001),preluând timona unui domeniu pecare îl cunoaşte foarte bine.Academicianul Gheorghe Ducaeste un om de ştiinţă bine cunoscutşi în afara Republicii Moldova,

UN SPIRITUN SPIRITUN SPIRITUN SPIRITUN SPIRITAL RE}NNOIRIIAL RE}NNOIRIIAL RE}NNOIRIIAL RE}NNOIRIIAL RE}NNOIRII

La hotar de milenii, c`nd grave probleme globale amenin\=

omenirea, ][i face loc ]ntre noi [i spirite ale re]nnoirii,

Printre ace[tia e [i academicianul Gheorghe DUCA, carea sesizat perfect adierile timpului, pled`nd pentru o [tiin\=

performant=, competitiv=, actual= [i viabil= care ar face fa\=

dezideratelor timpului.

55

NUME NOTORII

adevărat generator de idei şi soluţiicreatoare cu repercusiuni substan-ţiale în chimia ecologică, chimiaoenologică şi alimentară, electro-chimie, medicină, agricultură;organizator strălucit al învăţămân-tului, ştiinţei şi culturii. GheorgheDuca ni se prezintă ca un modelal savantului preocupat dedilemele de la această răscrucede secole.

Academicianul Gheorghe Duca,fără îndoială, trece pragul nouluisecol şi mileniu împodobit cu o

excepţională experienţă de viaţăştiinţifică acumulată prin universităţişi laboratoare, acasă şi pestehotare, în principalele centreştiinţifice ale lumii, distins cu toatetitlurile ştiinţifice şi didactice, trecutprin toate treptele ierarhice ale eliteiştiinţifice de la Chişinău, buncunoscător al câtorva limbimoderne, înzestrat cu răbdare,voinţă, perseverenţă, posesor alunui caracter îndârjit. El a publicatpeste 350 de lucrări ştiinţifice,inclusiv 22 de cărţi de largăaudienţă, este posesorul a 52 de

brevete de invenţie care şi-au găsitaplicare practică în diverse ţări alelumii, a participat la circa 100 decongrese, conferinţe, simpozioanenaţionale şi internaţionale, estecreatorul Şcolii Ştiinţifice Autohtoneîn Domeniul Chimiei Ecologice etc.Gheorghe Duca este savantul carea sesizat şi a intuit perfect suflultimpului dificil pe care îl parcurgem,imprimându-i dinamism, aspiraţii şiinspiraţii creatoare, răspândind înjurul său optimism şi pasionantăîncredere într-un viitor mai demn,pe care îl merităm din plin.

Dumitru BATÎRdoctor habilitat în chimie, profesor universitar,

laureat al Premiului de Stat

M O Z A I C

Din nou despre betoane uşoareSpecialiştii finlandezi au creat un material ieftin, uşor şi comod în utilizare, ideal, după părerea

lor, pentru construcţiile de mare anvergură din ţările în curs de dezvoltare. Acest beton, purtând marca„Fibrekon”, se obţine amestecând cimentul cu diferite materiale fibroase, de natura vegetală, care conţinceluloza şi lignină – paie de orez, bambus, fibre de cocos. În amestec se adaugă nisip şi apă, iar după obţinereaunei mase omogene aceasta se toarnă în forme şi se lasă 24 de ore pentru a se întări. Pereţii „zidiţi” astfel seusucă apoi în decurs de trei săptămâni. Din punct de vedere calitativ, aceştia nu se deosebesc cu nimic de ceide beton obişnuit, doar că pot fi tăiaţi cu ferestrăul precum scândurile. Utilizând acest material de construcţie,o brigadă numărând doar 3 muncitori poate ridica o casă, cu o suprafaţă locuibilă de 40 m2, în 48 de ore.

Un exerciţiu fizic făcut la timpCercetătorii de la Universitatea Cornell (SUA) au stabilit faptul că organismul uman prezintă o

viteză de ardere a caloriilor cu mult sporită dacă exerciţiile fizice sunt efectuate la cel puţin câteva ore dupăservirea mesei. În plus, nutriţioniştii au găsit că rata de ardere a caloriilor este cu atât mai ridicată, cu câtmesele sunt mai copioase; organismul pare să compenseze supraîncărcarea cu mâncare.

Prin urmare, dieteticienii recomandă că, atunci când exerciţiile fizice se doresc să aibă ca rezultatreducerea greutăţii corporale, masa cea mai consistentă trebuie servită la ora micului dejun, iar exerciţiilefizice să fie efectuate cu aproximativ trei ore mai târziu.

56

NUME NOTORII

D espre calităţile şi abilităţile unui om se poate lesne judeca,

urmărind comportamentul, modullui de manifestare în public, însocietate, apreciind atitudineasemenilor faţă de dânsul, cinstea şirespectul de care se bucură el înrândul acestora. Faima câştigatăprin muncă onestă şi cu dăruire desine, atitudine civilizată, corectă şibinevoitoare, nobleţe şi mărinimiesufletească etc., au făcut caDumitru Batâr să fie personalitateaînalt apreciată, mult stimată şicalificată pe bună dreptate etalon alomului de omenie, atitudine şicomportament în mediul nostrucultural şi ştiinţific, bucurându-se deo largă popularitate.

În lumea ştiinţifică D. Batâr estecunoscut ca un eminent chimistanorganician specializat în chimiacoordinativă şi biocoordinativă.Născut la 1 aprilie 1927 în satulButeşti, judeţul Bălţi într-o familiede ţărani răzeşi, marcat fiind decondiţia străbunilor săi, D. Batârurmează Şcoala primară în satulnatal, apoi Şcoala Agricolă din

Brânzeni, judeţul Edineţ (1941-1944), Cursurile pregătitoare aleUniversităţii Pedagogice „IonCreangă” din Chişinău (1945-1947)şi se înscrie la Facultatea deBiologie şi Chimie a aceleiaşiinstituţii (1947-1951). Trecedoctorantura la Catedra de ChimieAnorganică a Universităţii de Statdin Moldova (1952-1956 – un anpredestinat fiind pentru frecventa-rea, pregătirea şi susţinereaexamenelor-diferenţă la disciplineleînvăţământului universitar la chimie:matematica superioară, fizicateoretică, cristalografia, chimiacoordinativă etc.), activează încalitate de conferenţiar la Universi-tatea Pedagogică din Tiraspol(1956-1959); din 1959 viaţa şiactivitatea savantului este neîntre-rupt legată de Institutul de Chimieal Academiei de Ştiinţe a RepubliciiMoldova, unde este pe rândcercetător ştiinţific superior (1959-1960), secretar ştiinţific (1960-1963) şi director adjunct pentruprobleme de ştiinţă (1964-1974),şef al Laboratorului de ChimieBioanorganică creat de el(1975-1987).

Din 1988 şi până azi estecercetător ştiinţific principal laaceeaşi instituţie; concomitent esteprofesor la Universitatea de Stat dinMoldova, ţinând cursuri specialeiniţiate de el cum ar fi cel deEcochimie şi EcotehnologieBiocoordinativă. Doctor (1958) şidoctor habilitat în chimie (1974),are titlul didactic de profesoruniversitar (1984), este laureat alPremiului de Stat al RepubliciiMoldova în domeniul ştiinţei,tehnicii şi producţiei (1996).

MODELATORMODELATORMODELATORMODELATORMODELATORAL PROPRIULUI DESTINAL PROPRIULUI DESTINAL PROPRIULUI DESTINAL PROPRIULUI DESTINAL PROPRIULUI DESTIN

Figura lui Dumitru BAT~R reprezint= un model al

profesorului, cercet=torului, omului de cultur=, animatorul vie\ii

noastre [tiin\ifice [i culturale, un veritabil generator de mult=

]n\elepciune [i lumin= c=rtur=reasc=, fin pre\uitor [i ]n\elept

]ndrum=tor de fapt= bun=.

Portret (1947). Pictor Igor VIERU

57

NUME NOTORII

Moldova şi “Intellectus”, revistainventatorilor şi cercetătorilor,editată de AGEPI. De-a lungulanilor a mai publicat peste 300 deschiţe, eseuri, crochiuri, tablete,articole de atitudine, materiale decronică etc. – toate menite, până laurmă, să alcătuiască o istorieafectivă, încărcată cu nume deoameni, evenimente, instituţii,catedre, laboratoare desprenaşterea, maturizarea chimiei cadisciplină de învăţământ şi ştiinţăfundamentală de la „începutulînceputurilor” în spaţiul nostru.Participă activ la pregătireacadrelor de chimişti, e conducătorştiinţific a 9 teze pentru conferireatitlului de doctor şi doctor habilitat.Domnia sa e referent oficial a pesteo sută de teze în domeniul chimiei,precum şi membru al ConsiliilorSpecializate pentru conferirea detitluri ştiinţifice la Chişinău(Universitatea de Stat din Moldova)şi Odesa (Institutul de Fizico-Chimie al Academiei Naţionale dinUcraina), unde în ultimele treidecenii au fost aprobate peste douăsute de teze de doctor şi doctorhabilitat în chimie. Mulţi dintre ceiantrenaţi de el în viaţa ştiinţificăaduc o importantă contribuţie înînvăţământ, cercetare şi producţie,continuând tradiţiile Şcolii deChimie şi EcochimieBiocoordinativă inaugurate de el.

Profesorul D. Batâr este printrepersonalităţile lumii noastreştiinţifice şi culturale una din firilecele mai atente şi mai receptive lanoile adieri ale timpului şi lanecesităţile dictate de acesta. Ar fide ajuns să menţionăm doar câtevainiţiative substanţiale ale Domnieisale pentru a ne convinge. Chiar

din prima zi de activitate didactică asesizat lipsa irecuperabilă alimbajului chimic (a nomenclaturii şiterminologiei) şi se consacră cutoată dăruirea acestui deziderat alînvăţământului, publicând primelemonografii şi dicţionare din spaţiulnostru, consacrate problemei încauză. Chimia bioanorganicăpătrunde în spaţiul sovietic decercetare la răscrucea anilor 60-70.Laboratorul de ChimieBioanorganică, inaugurat în cadrulAcademiei de la Chişinău în 1975prin contribuţia lui directă şi datorităintuiţiei importanţei acestuidomeniu, este al doilea în fostaURSS. Când biotehnologiile auînceput să dea roadesurprinzătoare, D. Batâr efondatorul, şi tot printre primii înîntreg spaţiul sovietic, a unuiLaborator Interdepartamental deBiotehnologie Veterinară (1980),din care şi-au luat drumul tehnologiicu un înalt grad de automatizare,tehnologii performante, care,găsindu-şi aplicare practică, auasigurat producerea în premieră aunor preparate cu valenţeuniversale. Azi, când cronicaevoluţiei vieţii ştiinţifice de la noi, peparcursul a peste un secolzbuciumat, lipseşte cu desăvârşireori este reflectată eronat, precum afost şi viaţa, D. Batâr vine cuimportante contribuţii în acestdomeniu.

Cei care cunosc preocupărilezilnice multilaterale ale lui D. Batârvă pot lesne mărturisi că Domnia saîncheagă şi lasă în urma-i osplendidă arhivă care, pe lângăfaptul că reflectă cu pregnanţăpropria lui activitate, ne oferă şi oimagine exhaustivă a proceselor de

Bibliografia-i numără peste 750 detitluri, inclusiv 11 cărţi şi 22 debrevete. Din cele peste 750 titluri400 sunt articole şi comunicări înprestigioase periodice despecialitate din ţară şi de pestehotare, expuse la circa o sută decongrese, conferinţe, simpozioane,seminare, fiind înalt apreciatecontribuţia remarcabilă a savantuluila dezvoltarea ştiinţelorfundamentale în RepublicaMoldova, multitudinea de invenţiivaloroase, implicarea plenară înproblemele socioumane ale statuluinostru, spiritul creativ etc.

D. Batâr activează în permanenţăîn calitate de membru al redacţiilorunor Edituri enciclopedice, înColegiile de redacţie la “Ştiinţebiologice şi chimice”, BuletinulAcademiei de Ştiinţe a Republicii

Portret (1949). Pictor Igor VIERU

58

NUME NOTORII

cercetare în lumea academică, maiales domeniul chimiei, cupersonalităţile care fac aceastămuncă, împreună cu toateinstituţiile implicate, cu descoperirileşi invenţiile făcute etc. Aceastăarhivă cuprinde manuscrise, cărţicu autografe, reviste, ziare,fotografii, corespondenţă, diiferitedocumente etc. Însuşi savantulpoartă o corespondenţă amplă cudiverse personalităţi de notorietateîn domeniu. Cei care cunosc baremparţial din această corespondenţăau înţeles valoarea ei informaţio-nală şi documentară excepţională.

Lumea ştiinţifică din RepublicaMoldova, colegii de trudăîndelungată, şi nu în ultimul rânddiscipolii lui, au ştiut să găseascăcuvinte de înaltă apreciere aactivităţii distinsului savant.Reputatul lingvist Anatol Ciobanu,membru corespondent al AŞM,impresionat de perseverenţa cucare savantul nostru promoveazărealizările ştiinţei, întocmind de fapt

o istorie a evoluţiei acesteia, searată profund emoţionat dupălectura unei evocări subtile,semnate de D. Batâr, în care esteînviată imaginea binecunoscutuluiornitolog, academician Ion Ganea(in memoriam): „Vă mulţumesc abimmo pectore pentru mult preafrumosul şi mărinimosul articoldespre academicianul Ion Ganea.Cu o mare căldură sufletească, cuo bunătate îngerească, aţi aşternutpe hârtie cele mai reprezentativemomente din viaţa şi operasavantului. Numai un Homodoctissimus ca D-voastră unpasionat iubitor şi cunoscător delimbă, cultură şi istorie a neamuluiromânesc poate să scrie atât deinspirat şi cu atâta umanism...”. Iarprofesorul Gheorghe Rozmarin dela Iaşi, membru al AcademieiInternaţionale de Ştiinţă a Lemnu-lui, se arată încântat de o „…îmbi-nare atât de reuşită de inteligenţă,tradiţie, înţelepciune populară,dragoste de pământ, de ţară, umorasociat cu un limbaj poetic”.

D. Batâr afirmă că a avut un marenoroc în viaţă de a avea în preajmădascăli, magiştri şi amici de elită. Înfragedă copilărie, începând cuclasele primare i-a fost dat să aibăparte de un pod plin de cărţi rarepuse la dispoziţie de mărinimosulînvăţător din sat Theodor Purch,pentru ca mai târziu să beneficiezede biblioteca acelui monstru deerudiţie, pre nume AlexandruCosmescu. Într-ale chimiei a fostîndrumat de magiştri nepereche dela inimosul Eugeniu Nirca şi până lafaimosul Antonie Ablov de la noi,susţinut fiind de reputaţii savanţi detalia lui Nicolai Javoronkov şi IuriZolotov de la Moscova, IacovFialkov de la Kiev, Petru Spacu dela Bucureşti şi atâţia alţii. A împărţitbucăţica de pâine cu mareleplastician şi gânditor Igor Vieru,care l-a dăruit cu două portretememorabile (primul, ulei pe carton,datat cu 19 mai 1947, al doilea, uleipe pânză, datat cu 5 iulie 1949). I-aavut aproape pe Vasile Coroban depe acelaşi meleag, bun cunoscut alunchiului său Dumitru Calistru, cunumele lui pe buze trecând şcoalaprimară, pe Ion Vatamanu, NicolaeTestemiţeanu, Sergiu Rădăuţeanuetc. etc. O fi avut noroc. Însănorocul este o răscumpărare astrăduinţei, rod al unei istovitoare şiinspirate munci creatoare. O lumeîntreagă ştie că dacă noaptea târziuîn blocul de laboratoare a Institutu-lui de Chimie mai arde vreo lumină,apoi aceasta vine din laboratorul încare trudeşte D. Batâr. O viaţă deom preschimbată în muncă!

Fără îndoială, a fost să se întâmpleca Dumitru Batâr să treacă prinviaţă şi să înfrunte diverse condiţiivitrege create de progenituri de tot

Cu nepoţelul în laborator (2000)

59

NUME NOTORII

felul. Dar a avut şi şansa să aibăadepţi şi admiratori în activitatea sadintotdeauna. Mai mult chiar, BunulDumnezeu l-a ajutat să-şi desfacăşi mai mult aripile. Domniei sale îiplac foarte mult postulatele biblice(cartea pe care a citit-o înpermanenţă este Sfânta Scriptură),pe care nu osteneşte să ni leamintească mereu: „Iată, voi aţiuneltit asupra mea rele, darDumnezeu le-a întors în bine...”,„Ferice de omul care nuse duce la sfatul celor răi”...Tot aşa cum citează cu multăardoare din marii creatori aicivilizaţiei indiene.

Mahatma Gandhi (1869-1948),supranumit suflet mare, moareasasinat de un fanatic hindus,binecuvântându-şi ucigaşul. Şi aiciurmează o sinceră şi dureroasămărturisire, pe care ne-a făcut-osavantul nostru. Un crez formulatmetaforic în sentinţele SfinteiScripturi şi un destin asemenidistinsului filosof şi om politic indianîşi doreşte şi Domnia sa - “astfelgrăbindu-mă să fac bine tuturorcelor care mi-au făcut rău. Mai multdecât atât, de mult timp urmezaceastă pornire sufletească,această convingere de fapt. Oarenu de asta încerc să scriu obiectivşi să evoc în cuvinte încărcate desensul bunei cuviinţe imagineacelor care m-au tratat inumanaltădată”, - zice D. Batâr.

Dumitru Batâr face dovada unuicaracter îndârjit sufleteşte, care nua putut rămâne şi nu a rămasniciodată indiferent faţă denedreptăţile strigătoare la cer încare s-au pomenit semenii săipândiţi de viermele necinstei,înjosirii, ofensei, degradăriispirituale şi materiale - toateprovocând cel mai dureros senti-ment, cel al umilinţei. De altfel, ar fide ajuns o simplă trecere în revistănumai a tematicii interviurilor, maibine zis a dialogurilor sale, ca să nedăm seama că în cazul lui D. Batâravem de a face cu ceea ce secheamă omul integru, profund şimultilateral implicat în desfăşurareaşi perfecţionarea vieţii, respectând

cu fidelitate modul firesc demanifestare a valorilor umane:„Viaţa” şi „neviaţa”: punctul deintersecţie; Natura cea darnică şineiertătoare; Invitaţie la dealul cumicromiracole: despre galopulmoleculelor, pasărea Phoenix şisăteanul cu inima împăcată; Chimiaeste poezia vieţii mele; Seminţeleinspiraţiei în brazda paradoxului;Trei frunze din teiul lui Eminescu;Nimic nu se naşte pe lume fărăsacrificii şi dureri; Supravieţuireanoastră în demnitate; Destin defulger; E anevoios şi de lungădurată procesul de instaurare aunei legislaţii efective într-o ţarăsăracă, cu o democraţierudimentară etc.

acad. Teodor FURDUI, academician coordonator al Secţiei de ŞtiinţeBiologice, Chimice şi Agricole a AŞM

Nicolae DABIJA, scriitor

SUMMARY

T his article reveals the characteristics of Mr. Dumitru Batâr as acreative personality. Mr.Dumitru Batâr is the Doctor in chemistry,

University professor, laureate of the State Prize of the Republic of Moldova, aman of inspiration and exigencies being imposed in different fields of thescientific and cultural life, creator of the scientific chemistry and bio-coordinative eco-chemistry school, author of about 750 works, including 11books. His important role as a scientist in the promotion of the fundamentalscience, multitude of valuable inventions, the complete devoting himself inthe social problems of our republic, creative spirit and perseverance promot-ing the scientific achievements, make him one of the scientists the mostreceptive to the new spirit of times and needs dictated thereby.

60


– Povestiţi-ne, Vă rog, despreactivitatea Dvs. ca medic-inventator, despre problemelece Vă preocupă zi de zi.

– După specialitate suntmedic de familie. Medicina defamilie este un domeniu nouîn ocrotirea sănătăţii dinRepublica Moldova.Implementată în sistemul deocrotire a sănătăţii la nivelulmedicinii primare din 1998,medicii de familie sunt aceicare acordă asistenţămedicală populaţiei indiferentde vârstă şi sex. Este acelmedic care e chemat sărezolve orice problemă degen medical, psihologic,social ce poate interveni peparcursul vieţii pacientului.

Începând activitatea ştiinţificăîn 1996, pentru prima dată amîncercat să rezolv o problemălimitrofă între medicina internăşi obstetrică. Ea este consa-crată maladiilor renale cronicela paciente în perioada

sarcinii. După cum a demonstrat practica,problema este actuală şi ea s-a încadratfoarte bine în acea specialitate nouă caream căpătat-o pe parcursul anilor, fiindcăiniţial am fost medic internist.

În răstimpul a câtorva ani am înaintatspre examinare la AGEPI şi am obţinutşase brevete de invenţie. Ele suntconsacrate metodelor de tratament apielonefritei cronice la femeile înperioada sarcinii, cu scop de prevenire şitratament a acutizărilor acestei maladii înperioada de gestaţie, pentru profilaxiarecidivelor repetate a pielonefritei croniceîn sarcină şi a complicaţiilor septico-purulente. Toate aceste invenţii au fostimplementate la Spitalul clinic municipalnr. 1, ICŞ în domeniul ocrotirii sănătăţiimamei şi copilului, Centrul model almedicilor de familie “Pro-San”, servind cabază pentru efectuarea unei lucrăriştiinţifice - teza mea de doctor înmedicină, care a şi fost deja susţinută.Lucrarea a fost realizată sub conducereaşefului catedrei Medicina de familie, conf.univ. Grigore Bivol şi consultantuluiştiinţific, acad. Gheorghe Paladi.

– În ce constă “Metoda de profilaxie arecidivelor pielonefritei cronice însarcină”?

PENTRU S+N+TATEAPENTRU S+N+TATEAPENTRU S+N+TATEAPENTRU S+N+TATEAPENTRU S+N+TATEACOPIILOR – VIITORULCOPIILOR – VIITORULCOPIILOR – VIITORULCOPIILOR – VIITORULCOPIILOR – VIITORULACESTEI |+RIACESTEI |+RIACESTEI |+RIACESTEI |+RIACESTEI |+RI

Dialog cu dr. Natalia ZARBAILOV, asistent universitarla catedra Medicina de familie, USMF “N. Testemi\anu”, t`n=r

inventator, men\ionat= cu Medalia de Argint AGEPI

la Expozi\ia Interna\ional= Specializat= “Infoinvent-2001”

61


– Pielonefrita cronică este omaladie foarte gravă, desrăspândită. Aproape fiecare a treiapacientă care se află la tratament înstaţionar este afectată de aceastămaladie. Deci, complicaţiile ce potinterveni în perioada sarcinii lagravidele care suferă de pielonefrităşi, în special, de pielonefrităcronică, sunt diverse. Se pot asociaanemia, gestozele precoce şitardive, complicaţiile purulenterenale, poate să intervinăhipertensiunea arterială.Complicaţiile sunt acute şi deseoriduc la pierderi perinatale. Seconstată retardul intrauterin alfătului, insuficienţa feto-placentară,starea de hipoxie şi hipotrofie afătului intrauterin şi, desigur,influenţează starea sănătăţii nou-născutului.

Datorită implementării metodelor deprofilaxie, a fost obţinută reducerearatei recidivelor şi acutizărilorpielonefritei cronice în perioadasarcinii şi în perioada postpartumprecoce ceea ce, la rândul său, amicşorat şi numărul complicaţiilor.Femeile mai puţin au suferit deanemie, mai rar s-a dezvoltatgestoza tardivă care este ocomplicaţie gravă. Starea sănătăţiicopiilor s-a caracterizat prinscăderea numărului afecţiunilorneurologice perinatale, prinreducerea maladiilor infecţiosinflamatorii a nou-născuţilor. Ascăzut numărul îmbolnăvirilor depneumonie, conjunctivite, piodermii- stări periculoase pentru viaţacopilului nou-născut. Ameliorareasănătăţii femeilor a generatnaşterea copiilor sănătoşi de laaceste mame.

– Vă rog, câteva detalii în folosireametodelor Dvs.

– Esenţa “Metodei de profilaxie arecidivelor pielonefritei cronice însarcină” constă în iradierea sângeluiprin metoda transcutanată înregiunea venei cubitale cu raze laserHe-Ne. Suplimentar, aceste pacienteîn decurs de 28-35 de zile utilizeazăremediul metabolic adaptogen pebază de Spirulina platensis, câte ungram de două-trei ori pe zi.

Această metodă permite de aasigura organismul matern cu toatesubstanţele vital necesare, fiindcăSpirulina platensis conţine atâtvitamine, minerale, microelemente,cât şi proteine, aminoacizi, lipidenesaturate, pigmenţi. Ele asigurăprocesul de dezvoltare fiziologică aunei sarcini, garantează protecţiaimunologică a organismului matern.

Efectul Spirulinei platensis estepotenţat de iradierea polilaser şi aremultiple mecanisme de acţiune,începând de la nivelul subcelularpână la nivelul de sistem biologicde organism integru. Prin efectulsău antiinflamator, desinsibilizant,analgetic, prin îmbunătăţireamicrocirculaţiei şi hemodinamicii,prin stimularea reacţiilorenzimatice, fotochimice, prinstimularea sistemului imun seobţine un efect de autoreglare aorganismului. Printr-un şir de reacţiiadaptogene care sunt condiţionateatât de utilizarea razelor laser, cât şide aplicarea la gravide a Spirulineiplatensis se obţine un şir de reacţiide protecţie ce duc la îmbunătăţireafuncţiilor fiziologice a organismuluişi la rândul său au efecte clinice,ceea ce observăm ca medici.

Avantajele: metoda e simplă, nueste costisitoare, nu necesităcondiţii speciale şi poate fi uşorimplementată atât în staţionar, câtşi ambulator. E folosită în Chişinău,dar poate fi utilizată şi în judeţelerepublicii.

Ideea iniţială a “Metodei deprofilaxie a recidivelor pielonefriteicronice în sarcină” a fost de amajora eficienţa tratamentuluitradiţional, efectuat la gravide cesuferă de maladia dată. Acestobiectiv am încercat să-l obţinemprin implementarea la gravide airadierii laser He-Ne, cu lungimeade undă de 632,8 nanometri, cudurata de expunere individuală dela 8-22 de minute zilnic timp de 7-10 zile. Consultând, însă, datele dinliteratură, am aflat că pe lângăiradierea laser He-Ne un efect localantiinflamator o posedă iradierealaser infraroşu şi ar fi binevenit înafară de acţiunea generală să fiefolosită şi influenţa locală asuprafocarului de infecţie, ceea ceprezintă un rinichi în care sedezvoltă un proces infecţiosinflamator. De aceea metoda, iniţialelaborată, a fost perfecţionată şi s-aefectuat combinarea iradierii He-Nea sângelui cu iradierea infraroşu aregiunii lombare în proiecţiarinichilor, peste o zi în regim deimpuls, cu lungimea de undă de890 nanometri, durata de expunerefiind de la 2-6,5 minute individual înfiecare caz.

Eficacitatea tratamentului, într-adevăr, a sporit, dar am consideratcă pentru evitarea unor efecteadverse ale iradierii cu laser, careconstau în epuizarea sistemului

62


antioxidant al organismului, esterecomandată folosirea vitaminelorA şi E. Am ajuns la concluzia căeste necesară aplicarea la acestgrup de paciente a unor remediicare ar permite de a evita apariţiaunor efecte adverse.

Având anterior o mică experienţă înutilizarea preparatului “Splat”, labaza căruia e Spirulina platensis,am considerat că anume acestremediu, de origine vegetală cuacţiune metabolică adaptogenă, arfi acel “leac” ce ne-ar permite de aevita apariţia efectelor adverse airadierii laser şi, totodată, ar facilita,ar spori eficacitatea tratamentuluiantiinflamator, antiinfecţios laaceste gravide. Prezenţa încomponenţa Spirulinei platensis aaminoacizilor, vitaminelor,mineralelor, substanţelor vitalnecesare a permis obţinerea nunumai a unor efecte antiinflamatorii,de imunocorecţie, dar şi reglareaproceselor metabolice, care suntprezente în orice proces infecţiosinflamator. Prin perfecţionareametodei am obţinut mai multeefecte pozitive.

– Care sunt ultimele Dvs. invenţiiînaintate spre examinare la AGEPI,planurile pe viitor?

– Continuăm activitatea îndomeniul tratamentului şi profilaxieipielonefritei cronice. Scopul nostrueste de a influenţa atât procesulinfecţios inflamator, cât şi factoruletiologic care îl cauzează. Înprocesul efectuării lucrării ştiinţificeam depistat că pacientele, cesuferă de pielonefrită cronică (50 lasută), sunt infectate de un germenpatogen foarte răspândit, cum este

Chlamydia trahomatis şi carenecesită o atenţie deosebită înperioada sarcinii.

Ultima lucrare e destinată tratamen-tului pacientelor ce suferă depielonefrită cronică, infectate cuChlamydia trahomatis în perioadagestaţiei. Acest tratament are uneledificultăţi şi particularităţi, deoarecenu toate preparatele antibiotice, lacare este sensibilă Chlamydiatrahomatis, au indicaţii pentru a fiutilizate în perioada sarcinii. Dincauza efectelor teratogene şiembriotoxice preparatele tradiţionalutilizate, cum sunt antibioticele dingrupa tetracicline, de exemplu, suntcontraindicate pentru utilizarea lagravide. Totodată, se cunoaşte cătratamentul eficient al Chlamydiozeipoate fi numai în condiţii deimunocorecţie şi biocorecţie.Invenţia ţine de posibilitateatratamentului eficient al acesteiinfecţii specifice la femei înperioada sarcinii.

Recentele trei invenţii, înaintatespre examinare la AGEPI,sunt consacrate tratamentuluidiferitor complicaţii puerperaleinfecţioase la femei, atât înperioada sarcinii, cât şi în perioadade lăuzie. Un avantaj al acestorinvenţii este folosirea razelor delumină polarizată, prin utilizareaaparatului “Bioptron”. Aceste razenu conţin raze ultraviolete şi, deci,nu au influenţă negativă desprecare foarte mult se vorbeşte încontext cancerigen pentrusănătatea umană.

Metoda este simplă, uşor imple-mentabilă, lipsa contraindicaţiilor şiefectelor adverse nedorite din

partea razelor polarizate, permiteutilizarea acestei metode chiar şi încondiţii de domiciliu.

Activitatea pe parcursul ultimilor aninu este consacrată unei problemeînguste, ci rezolvării problemei înintegritate. Adică nu numai prinaplicarea tratamentului maladieideja existente, ci şi prin posibili-tatea de a prognoza dezvoltarea,recidivul maladiei în diferite perioadeale vieţii. Deci, ceea ce ţine depielonefrita cronică, încercăm s-oprognozăm în temeiul unor semneclinice, de laborator, anamnestice, lace contingent de paciente maladiadată se va acutiza. Aceasta vapermite aplicarea unui complex demăsuri curativ-profilactice optimaleşi adecvate pentru a preveni apariţiaşi acutizarea procesului infecţiosinflamator.

Prin efectuarea posibilităţii recidive-lor repetate a bolii ne străduim săobţinem date statistice despresuficienţa şi eficacitatea tratamen-tului. Această lucrare se efectueazăîn colaborare cu dl ConstantinJucovschi, şef de sector Deservirematematică la Institutul de cercetăriîn medicina preventivă şi clinică.

– Sunteţi asiguraţi cu utilaj necesarpentru lucru?

– Nu prea. Spre exemplu, ducemlipsă de aparate moderne pentrulaseroterapie, de aparatul portativ“Bioptron” cu care se poate lucra şila domiciliu. Cu acest aparatpacientul singur poate să-şi facăproceduri în condiţii casnice.Sperăm că se vor găsi oameni deafaceri care ne vor ajuta laprocurarea acestui utilaj necesar.

63


– La ce saloane de inventică aţiparticipat şi cu ce medalii aţi fostdistinşi?

– Împreună cu colegii mei cu caream colaborat la crearea şiimplemetarea invenţiilor amparticipat la diferite saloane, cele ceau avut loc în Republica Moldova,bunăoară, Expoziţia InternaţionalăSpecializată “Infoinvent” (Chişinău),pe parcursul anilor 1998-2001,Expoziţia-târg regionalăspecializată din Bălţi, cele de pestehotare, de exemplu, “Casablanca”(1998), unde am obţinut Medalia deAur, “Brussels Eureka”, la care amparticipat de mai multe ori, suntemdeţinători ai Medaliei de Argint, lasaloanele internaţionale care seorganizează în Bucureşti

(România) - “Inventa-1999” şipentru tineret, ce au loc anual la noiîn ţară. Vreau să menţionez, înacest context, că o marecontribuţie în promovarea invenţiilorîi revine dnei Maria Vozianu,mandatar autorizat în proprietateindustrială la USMF.

– Cine au fost îndrumătorii Dvs.?

– Prima mea invenţie a fostrealizată în colaborare cu prof. univ.Constantin Spânu. Cred că nu erautoate rezultatele despre care vorbimastăzi, dacă nu era mămica mea,dr. hab. în medicină, prof. univ.Ludmila Eţco, şefa Secţiei ştiinţificede obstetrică şi ginecologie la ICŞîn domeniul ocrotirii sănătăţiimamei şi copilului. D-ei pe

parcursul anilor lucrează în direcţiarezolvării diferitor probleme referitorla sănătatea femeii atât în perioadasarcinii, cât şi problemelorginecologice. Îmi pare bine cămunca i-a fost apreciată foarte înaltprin Medalia de Aur OMPI în anul2000 şi prin Medalia de ArgintAGEPI la Salonul internaţional“Infoinvent-2001”. Prin propriulexemplu m-a molipsit de inventicăşi o fac cu aceeaşi dragoste şiplăcere, ştiind că tot ce se face o săfie pentru binele femeilor, pentrusănătatea copiilor - viitorul acesteiţări.

– Vă mulţumesc şi Vă doresc marisuccese în lucrul Dvs. atât denecesar tuturor mamelor şi copiilordin republica noastră.

A dialogat: Mihai CUCEREAVÂI

M O Z A I C

Un program pentru cercetarea subsolului terestru

El se numeşte GLOB şi urmează să fie înfăptuit prin florarea a peste 50 de sonde, la foarte mari

adâncimi, în diferite puncte ale globului, atât pe sol, cât şi pe fundul mării.

La realizarea lui participă mai multe ţări, ai căror specialişti vor avea astfel posibilitatea să

aprofundeze şi să lărgească mult cunoştinţele privind subsolul terestru.

Forajele vor fi făcute la peste 2 000 m adâncime, repartizarea lor la scara planetei fiind următoarea:

5 în America de Nord, 5 în America Centrală şi de Sud, 5 în Africa, 3 în Australia, cca 25 pe continentul

eurasiatic, din care aproape jumătate pe teritoriul fostei URSS, iar cca 12 pe fundul oceanic.

64

ABC-ul PROPRIETÂŢII INDUSTRIALE

ACP Convenţia de la Lomé a Ţărilor Africane,Caraibiene şi riverane Pacificului şi aComunităţii Europene; de asemenea grupde state cu statut de observator laAdunarea GeneralăAfrican, Ciribbean and Pacific Countries,European Community/Lomé Convention;also group of states with observer statusin the General Aseembly

AID Agenţia pentru Dezvoltarea Internaţională(Agenţie guvernamentală a SUA)Agency for International Development

ALADI Asociaţia Integrării Latinoamericane (q.v.*)Latin american Integration Association

ANZUS Organizaţia Tratatului Australiei, NoiiZeelande şi SUAAustralia, New Zealand and USA TreatyOrganisation

ASAT Sisteme anti-satelitAnti-sattelit systems

ASEAN Asociaţia Naţiunilor Asiei de Sud-Est (q.v.)Association of Southeast Asian Nations

BENELUX Uniunea Vamală a Belgiei, Olandei şiLuxemburguluiCustoms Union of Belgium, theNetherlands and Luxemburg

BIS Banca pentru Reglemente Internaţionale(q.v.)

Bank for International Settlements

B-ISDN Reţeaua de servicii digitale integrate înbandă largă

Broadband integrated services digitalnetwork

CABEI Banca Central Americană pentru IntegrareEconomică

Central American Bank for EconomicIntegration

CARICOM Comunitatea Caraibiană (q.v.)

The Caribbean Community

CBM Măsuri de creare a încrederii

Confidence building measures

CCCN Nomenclatorul Consiliului de Cooperare alVămilor

Custom Coperation Council Nomenclature

CDC Corporaţia de Dezvoltare a Common-wealth (Agenţie guvernamentală a MariiBritanii)

Commonwealth Development Corporation

CEAO Comunitatea Economică a Africii de Vest(q.v.)

Economic Community of West Africa

CEEAC Comunitatea Economică a StatelorCentrafricaneEconomic Community of Central AfricanStates

CERN Consiliul European de Cercetare NuclearăEuropean Council for Nuclear Research

ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIINTERNA|IONALEINTERNA|IONALEINTERNA|IONALEINTERNA|IONALEINTERNA|IONALE

* Literele “q.v.” indică faptul că mai există referiri la acest subiect şi în alte secţiuni ale textului.

65


CFC Clorfluorocarbon

Chlorofluorocarbon

CGCED Grupul Caraibian de Cooperare pentruDezvoltare Economică

Caribbean Group for Cooperation inEconomic Development

CIAP Comitetul Interamerican de Alianţă pentruProgres

Inter-American Committee on the Aliancefor Progress

CIPEC Comitetul Interguvernamental al ŢărilorExportatoare de Cupru

Intergovernamental Committee of Copper-Exporting Countries

CNUCED vezi UNCTAD

COCOM Comitetul de Coordonare al ControluluiMultilateral al Exporturilor

Coordinating Committee for MultilateralExport Controls

CODESA Conferinţa asupra democraţiei din Africade Sud

Conference on democracy in South Africa

CONDECA Consiliul de Apărare Central American

Central American Defence Council

COREPER Consiliul Reprezentanţilor Permanenţi(Comunitatea Economică) (q.v.)

Council of Permanent Representatives(European Comunity)

CPE Economie cu planificare centralizată

Centrally Planned Economy

CPISA Convenţia asupra privilegiilor şiimunităţilor agenţiilor specializate

Convention on the privileges and immuni-ties of Specialised Agencies

CPIUN Convenţia asupra privilegiilor şiimunităţilor ONU

Convention on the privileges and immuni-ties of the UN

CRSIO Convenţia asupra reprezentării statelor înrelaţiile lor cu organizaţiile internaţionale

Convention on the representation-of statesin their relations with internationalorganisations

CMS Convenţia asupra Misiunilor Speciale

Convention on Special Missions

CSCE Conferinţa pentru Securitate şi Cooperareîn Europa

Conference on Security and Cooperationin Europe

DAC Comitetul de asistenţă pentru Dezvoltare

Development Assistance Committee

DCM Şef de misiune adjunct

Deputy Chief of Mission

EAEC Comunitatea Europeană a EnergieiAtomice (Euratom)

European atomic Energy Community

EBRD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şiDezvoltare

European Bank for Reconstruction andDevelopment

EC Comunitatea Europeană

European Community

ECA Comisia Economică pentru Africa (ONU)

Economic Comission for Africa

ECE Comisia Economică pentru Europa (ONU)

Economic Comission for Europe

ECLAC Comisia Economică pentru America Latinăşi Ţările Caraibiene (ONU)

Economic Comission for Latin Americaand the Caribbean

ECOSOC Consiliul Economic şi Social (ONU)

Economic and Social Council

ECOWAS Comunitatea Economică a Statelor Vest -Africane (q.v.)

Economic Community of West AfricanStates

ECSC Comunitatea Europeană a Cărbunelui şiOţelului

European Coal and Steel Community

ECU Unitatea Monetară Europeană (q.v.)European Currency Unit

EDF Fondul European de Dezvoltare (CE)European Development Fund

EEA Zona Economică EuropeanăEuropean Economic Area

EEZ Zona Economică Exclusivă (q.v.)Exclusive Economic Zone

EFTA Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (q.v.)European Free Trade Association

66


EIB Banca Europeană de Investiţii (CE)

European Investment Bank

ELDO Organizaţia Europeană pentru stimulareadezvoltării (CE)

European Launcher DevelopmentOrganisation

EMI Institutul Monetar European (CE)

European Monetary Institute

EMS Sistemul Monetar European

European Monetary System

EMU Uniunea economică şi monetară (CE)

Economic and monetary union

ENEA Agenţia Europeană a Energiei Nucleare(OECD)

European Nuclear Energy Agency

EPC Cooperarea Politică Europeană (q.v.)

European Political Cooperation

ERM Mecanismul European al Ratei de Schimb(CE)

European Exchange Rate Mechanism

ESCAP Comisia Economică şi Socială pentru Asiaşi Pacific (ONU)

Economic and Social Commission for Asiaand the Pacific

ESRO Organizaţia Europenă a Energiei Atomice(q.v.)

European Space Research Organisation

EURATOM Comunitatea Europeană a EnergieiAtomice (q.v.)

European Atomic Energy Community

FAO Organizaţia ONU pentru alimentaţie şiagricultură (q.v.)

Food and Agriculture Organisation

FCO Biroul de Externe şi al Commonwealth(Marea Britanie)

Foreign and Commonwealth Office

GAB Acordul general pentru împrumuturi(IBRD)

General agreement to borrow

GATT Acordul general asupra tarifelor şicomerţului (q.v.)

General Agreement on Tariffs and Trade

GDP Produsul Intern Brut (q.v.)

Gross Domestic Product

GEF Facilităţi globale pentru mediu (IBRD)

Global environment facility

GNP Produsul Naţional brut (q.v.)

Gross National Product

GSP Sistemul generalizat de preferinţe (q.v.)

Generalised System of Preferences

HABITAT Centrul ONU pentru Aşezări Umane(Nairobi)United Nations Centre for Human Settle-ments

HDTV Televiziunea cu înaltă definiţieHigh definition television

IADB Banca de Dezvoltare Inter americanăInter-American Development Bank

IAEA Agenţia Internaţională pentru EnergieAtomică (q.v.)International Atomic Energy Agency

IATA Asociaţia Transportului InternaţionalAerianInternational Air Transport Association

IBRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţieşi DezvoltateInternational Bank for Reconstruction andDevelopment

ICAO Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (q.v.)

International Civil Aviation Organisation

ICBM Rachete Balistice IntercontinentaleInter-Continental Ballistic Missile

ICFTU Confederaţia Internaţională a SindicatelorLibere (Bruxelles)International Confederation of Free TradeUnions

ICJ Curtea Internaţională de Justiţie (q.v.)International Court of Justice

ICO Organizaţia Conferinţei Islamice (q.v.)Islamic Conference Organisation

IDA Asociaţia Internaţională a Dezvoltării(IBRD) (q.v.)International Development Association

IDB Banca de Dezvoltare InteramericanăInter-American Development Bank

IFAD Fondul Internaţional pentru DezvoltareaAgriculturii (q.v.)International Fund for Agricultural Devel-opment

67


IFC Corporaţia Internaţională a Finanţelor(IBRD) (q.v.)

International Finance Corporation

ILC Comisia pentru legislaţie internaţională (q.v.)

International Law Commission

ILO Organizaţia Internaţională a Muncii (q.v.)

International Labour Organisation

IMF Fondul Monetar Internaţional (q.v.)

Inernational Monetary Fund

IMO Organizaţia Maritimă Internaţională (q.v.)

International Maritime Organisation

INF Forţele Nucleare Intermediare

Intermediate Nucleare Forces

INIS Sistemul Internaţional de InformaţiiNucleareInternational Nuclear Information System

INSTRAW Institutul de Cercetări Internaţionale pentrupromovarea femeilor (q.v.)International Research and TrainingInstitute for the Advancement of Women

INTERPOL Organizaţia Internaţională a PoliţieiInternational Criminal Police Organisation

ITU Uniunea Internatională aTelecomunicaţiilor (q.v.)International Telecommunications Union

LAIA Asociaţia Integrării Latinoamericane (g.v.)Latin American Integration Association

LDC Ţările mai puţin dezvoltateLess Developed Countries

LLDC Ţările subdezvoltateLeast Developed Countries

MBFR Reducerea şi echilibrul reciproc al forţelorMutual and Balanced Force Reductions

MCCA Piaţa Comună Central Americană (q.v.)Central American Common Market

MERCOSUR Piaţa Comună a conului sudic (q.v.)Southern cone common market

MFA Aranjamentul multi-fibreMulti-fibre arrangement

MFN Naţiunea cea mai favorizatăMost-favoured Nation

MIGA Agenţia Multilaterală de InvestiţiiGarantate (IBRD)Multilateral Investment Guarantee Agency

NAFTA Acordul Liberului Schimb Nord American(q.v.)North American Free Trade Agreement

NATO Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord(q.v.)North Atlantic Treaty Organisation

NDI Venitul Naţional Disponibil (q.v.)National Disposable Income

NGO Organizaţie neguvernamentalăNon-governmental Organisation

NIEO Noua Ordine Economică InternaţionalăNew International Economic Order

NORDEK Uniunea NordicăNordic Union

NPT Tratatul asupra neproliferării armelornucleareTreaty on the Non-Proliferation of NuclearWeapons

OAPEC Organizaţia ţărilor arabe exportatoare depetrolOrganisation of Arab Petroleum ExportingCountries

OAS Organizaţia Statelor Americane (q.v.)Organisation of American States

OAU Organizaţia Unităţii Africane (q.v.)Organisation of African Unity

OCAS Organizaţia Statelor Centrale AmericaneOrganisation of Central American States

ODA Administraţia dezvoltării teritoriilor depeste mări (Marea Britanie)Oversea Development Administration

ODECA Organiaţia Statelor Centrale AmericaneOrganisation of Central American States

ODIHR Oficiul Instituţiilor Democratice şi alDrepturilor Omului (CSCE)Office for Democratic Institutions andHuman Rights

OEA Organizaţia Statelor Americane (q.v.)

Organisation of American States

OECD Organizaţia pentru Dezvoltare şiCooperare Economică (q.v.)

Organisation for Economic Cooperationand Development

OECS Organizaţia Statelor Est Caraibiene (q.v.)

Organisation of Eastern Caribbean States

68


OPEC Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol(q.v.)

Organisation of the Petroleum ExportingCountries

p.a. per annum: anual

PALOP Organizaţia Statelor Africane de limbăportugheză

Organisation of Lusophone African States

p.c. per capita: pe persoană

PLO Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei

Palestine Liberation Organisation

PPP Paritatea puterii de cumpărare

Purchasing power parity

q.v. Quod vide: cuvântul sau fraza imediaturmătoare apare în alt loc în text

R and D Cercetare şi Dezvoltare

Research and Development

RDCD Cooperarea Regională a Ţărilor în curs dedezvoltare

Regional Cooperation Among DevelopingCountries

RDF Forţa de descurajare rapidă

Rapid Deployment Force

SAARC Asociaţia Sud Asiatică pentru cooperareregională (q.v.)

South Asian Association for RegionalCooperation

SADC Comunitatea Dezvoltării Sud Africană(q.v.)

Southern African Development Community

SALS Eşalonarea structurată a împrumuturilor(IBRD) (q.v.)Structured adjustement loans

SALT Consultările pentru limitarea armelorstrategiceStrategic Arms Limitation Talks

SAM Rachete sol-aerSurface-to-air Missile

SATCOM Comunicaţii prin Satelit

Satellite Communication

SDI Iniţiativa apărării strategiceStrategic Defence Initiative

SDR Drepturi speciale de tragere (IMF) (q.v.)Special drawing rights

SECALS Împrumuturi de ajustare sectorială (IBRD)(q.v.)

Sector adjustment loans

SELA Sistemul Economic Latinoamerican (q.v.)

Latin American Economic System

SPC Comisia Pacificului de Sud (q.v.)

South Pacific Commission

SPEC Biroul Pacificului de Sud pentru CooperareEconomică (q.v.)

South Pacific Bureau for EconomicCooperation

SPF Forumul Pacificului de Sud (q.v.)

South Pacific Forum

SRO Organizaţia Regională Unică (q.v.)Single Regional Organisation

STABEX Sistemul Stabilizării Veniturilor dinExporturi (Convenţia Lomé) (q.v.)System of Stabilisation of Export Earnings

START Consultările pentru ReducereaArmamentului Strategic (“SALT 3”)Strategic Arms Reduction Talks

SYSMIN Sistemul de Stabilizare a exporturilorminiere (Convenţia Lomé)System of Stabilisation of Mining Exports

TNC Corporaţie TransnaţionalăTransnational Corporation

UAM Uniunea Africană şi MalgaşăUnion Africaine et Malgache

UDEAC Uniunea Vamală şi Economică CentralAfricanăCentral African Customs and EconomicUnion

UEAC Uniunea Statelor Central Africane (q.v.)Union of Central African States

UNCDF Fondul Dezvoltării Capitalului al NaţiunilorUniteUnited Nation Capital Development Fund

UNCITRAL Comisia Naţiunilor Unite asupra LegislaţieiComerciale şi Dezvoltării Internaţionale(q.v.)UN Commission on International Trade Law

UNCTAD Comisia pentru Dezarmare a NaţiunilorUnite (q.v.)United Nation Conference on Trade andDevelopment

69


UNDOF Forţa Observatoare a Naţiunilor Unite deDescurajare

UN Disengagement Observer Force

UNDP Programul de dezvoltare al NaţiunilorUnite (q.v.)

United Nations Development Programme

UNDRO Oficiul de ajutor în caz de calamităţi alNaţiunilor Unite

United Nations Disaster Relief Office

UNEP Programul ecologic al Naţiunilor Unite (q.v.)

United Nations Environment Programme

UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentruEducaţie, Ştiinţă şi Cultură (q.v.)

United Nations Educational Stientific andCultural Organisation

UNFICYP Forţele de menţinere a păcii în Cipru aleNaţiunilor Unite

United Nations Peace-keeping Force inCyprus

UNFPA Fondul Naţiunilor Unite pentru activităţi alepopulaţiei (q.v.)

United Nations Fund for PopulationActivities

UNHCR Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentrurefugiaţi (q.v.)

United Nations High Commissioner forRefugees

UNICEF Fondul pentru copii al Naţiunilor Unite (q.v.)

United Nations Childrens Fund

UNIDO Organizaţia Naţiunilor Unite pentrudezvoltare industrială (q.v.)

United Nations Industrial DevelopmentOrganisation

UNIFIL Forţele Interimare ale Naţiunilor Unite înLiban

United Nations Interim Force in Lebanon

UNITAR Institutul Naţiunilor Unite pentruÎnvăţământ şi Cercetare

United Nations Institute for Training andResearch

UNRISD Institutul de cercetări al Naţiunilor Unitepentru Dezvoltare Socială (q.v.)

United Nations Research Institute forSocial Development

UNRWA Agenţia Naţiunilor Unite de ajutor şireconstrucţie pentru refugiaţii palestinienidin Orientul Apropiat

United Nations Relief and Work Agencyfor Palestine Refugees in the Near East

UNSSD Sesiunea Specială a Naţiunilor Uniteasupra Dezarmării (q.v.)

United Nations Special Session onDisarmament

UNTSO Organizaţia Naţiunilor Unite deSupervizare a Armistiţiului

United nations Truce SupervisionOrganisation

UNU Universitatea Naţiunilor Unite

United Nations University

UPU Uniunea Poştală Universală (q.v.)

United Postal Union

VER Restricţiile voluntare la export (EC)

Voluntary Export Restriction

VRA Aranjamentul restricţiilor voluntare (GATT)

Voluntary Restraint Arrangement

WEU Uniunea Europei Occidentale (q.v.)

Western European Union

WFC Consiliul Mondial pentru Alimentaţie

World Food Council

WFP Programul Mondial pentru Alimentaţie(ONU/FAO) (q.v.)

World Food Programme

WHO Organizaţia Mondială a Sănătăţii (q.v.)

World Health Organisation

WIPO Organizaţia Mondială de ProprietateIntelectuală (q.v.)

World Intellectual Property Organisation

WMO Organizaţia Meteorologică Mondială (q.v.)

World Meteorological Organisation

70

BURSA INVENŢIILOR

}N VEDEREA TRATATIVELOR, DORITORII SE VOR ADRESA LA AGEPI.}N VEDEREA TRATATIVELOR, DORITORII SE VOR ADRESA LA AGEPI.}N VEDEREA TRATATIVELOR, DORITORII SE VOR ADRESA LA AGEPI.}N VEDEREA TRATATIVELOR, DORITORII SE VOR ADRESA LA AGEPI.}N VEDEREA TRATATIVELOR, DORITORII SE VOR ADRESA LA AGEPI.

RELA|II LA TEL.: 49-30-16 (2-04)

e-mail: [email protected] URL: www.agepi.md

Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.

Colegiul redacţional:N. TARAN (preşedinte), D. BATÂR, V. BUMACOV, V. CANŢER, Gh. DUCA, V. DULGHERU,V. PRISĂCARU, I. DANILIUC, V. NEGURĂ, B. SCHIŢCO, V. SOSNOVSCHI, V. CRECETOV,E. NICA, T. COJOCARU, M. CUCEREAVÂI.

Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectăîn mod obligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articoleloraparţine în exclusivitate autorilor. AGEPI, 2002

1. Ciobanu Sergiu, MDBI 1719, CBI a 2000 0136“Instalaţie pentru obţinereabrichetelor de combustibil”

2. Ghebeşt Iuri, MD; Bas OlegMDBI 1722, CBI 98-031“Amestec uscat pentruobţinerea compoziţieipentru acoperirea decorativăa pereţilor (variante),procedeu de obţinere acompoziţiei şi procedeu derestaurare a acopeririideteriorate a pereţilorexecutată cu utilizareaacestei compoziţii”

3. Repeniuc Valeriu, MD;Conuzel Boris, MDBI 1724, CBI a 2001 0036“Separator de ulei pentrusistemul de ventilare alcarterului motorului cuardere internă”

OFERIM }N CONTINUARE LISTA INVEN|IILOR PROTEJATEOFERIM }N CONTINUARE LISTA INVEN|IILOR PROTEJATEOFERIM }N CONTINUARE LISTA INVEN|IILOR PROTEJATEOFERIM }N CONTINUARE LISTA INVEN|IILOR PROTEJATEOFERIM }N CONTINUARE LISTA INVEN|IILOR PROTEJATEPROPUSE PENTRU CONTRACTE DE LICEN|+ SAU CESIUNEPROPUSE PENTRU CONTRACTE DE LICEN|+ SAU CESIUNEPROPUSE PENTRU CONTRACTE DE LICEN|+ SAU CESIUNEPROPUSE PENTRU CONTRACTE DE LICEN|+ SAU CESIUNEPROPUSE PENTRU CONTRACTE DE LICEN|+ SAU CESIUNE

4. Ţiuleanu Dumitru, MD; MarianSvetlana, MDBI 1725, CBI a 2000 0083“Sesizor de gaze toxice”

5. Dorogan Valerian, MDBI 1726, CBI a 2000 0106“Fotoreceptor de radiaţieultravioletă”

6. Iacubov Iuri, MD; Molotcov Iuri,MDBI 1730, CBI a 2001 0171“Procedeu de fermentare atutunului”

7. Şevcenco Vlad, MD; MolotcovIuri, MDBI 1731, CBI a 2001 0057“Procedeu de fermentarea tutunului”

8. Ţâbârnă Ion , MDBI 1732, CBI a 2001 0117“Metodă de pronostic alevoluţiei bolii ulceroaseduodenale”

9. Djamus Gazi Bilal, SY;Hodoroge Pavel, MDBI 1734, CBI a 2001 0118“Aparat ortodontic pentrutratamentul protruziei dinţilorfrontali ai maxilarului superior”

10. Djamus Gazi Bilal, SY;Hodorogea Pavel, MDBI 1735, CBI a 2001 0119“Aparat ortodontic pentrutratamentul anomaliilorarcadelor dentare alemaxilarului superior îndirecţie transversală”

11. Hurmuzache Viorel, MDBI 1736, CBI a 2001 0030“Dispozitiv pentru decom-presiune şi protezareintervertebrală”

12. Istrati Dinu, MDBI 1737, CBI a 2001 0020“Dispozitiv pentru tracţiesubactivatică a coloaneivertebrale”

ERATĂ În numărul precedent al revistei ”Intellectus” s-a strecurat în cuprins ( versiunea română) o greşeală. A se citi “Ruslan Ţărnă”.

Imprimat la

Date post:	24-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Intellectus-01-2002agepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_01-2002.pdfINTERVIUL NUMĂRULUI...

Documents