Intellectus-5-2001 - agepi.gov.mdagepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_05-2001.pdf · 2...

5/2001

REVISTA INVENTATORILOR I CERCET+TORILORJOURNAL OF INVENTORS AND RESEARCHERS

,,

,

Chi[in=u*2001

Apare din 1995

22222

PÃMÂNTULPe spate ne-am întins în iarbã: tu ºi eu.Vãzduh topit ca ceara-n arºiþa de soarecurgea de-a lungul peste miriºti ca un râu.Tãcere-apãsãtoare stãpânea pãmântulºi-o întrebare mi-a cãzut în suflet pânã-n fund.

N-avea sã-mi spunãnimic pãmântul? Tot pãmântu-acestaneîndurãtor de larg ºi-ucigãtor de mut,nimic?

Ca sã-l aud mai bine mi-am lipitde glii urechea - îndoielnic ºi supus -ºi sub glii þi-am auzita inimii bãtaie zgomotoasã.

Pãmântul rãspundea.

Lucian BLAGA

33333

CUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTS

5

11

15

19

26

33

39

42

48

51

55

PREZENÞE EXPOZIÞIONALE

Rezultatele bucurã

E. STAªCOV

ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

Tratatul privind Dreptul Brevetelor

V. CRECETOV

Indicaþiile geografice ca obiecte de protecþie.Drepturile ºi limitele acestora

A.SPÂNU

Elaborarea produsului

V. BAJIREANU

Interactivitatea dintre mãrcile de comerþºi domenele de Internet

P. BURUIANÃ

Mijloace administrativ-juridice de apãrare adrepturilor exclusive asupra mãrcilor

N. ªTIRBU

Activitãþile inventive în domeniulaplicãrii energiei eoliene

S. TALPÃ

Materiale active imateriale. Particularitãþileevaluãrii ºi contabilitãþii acestora

R. CRAVCENCO, V. BUCUR

COOPERARE INTERNAÞIONALÃ

Prima Sesiune OMPI a Comitetuluiinterguvernamental de proprietate intelectualã,

resurse genetice, cunoºtinþe tradiþionale ºi folclor

D. SÂRBU

INVENÞII ªI INVENTATORI

Cercetarea MSL, ce permite realizareatransportului selectiv

A. CRÃCIUN, V. MORARU, S. CRÃCIUN

Defectoscopia catodoluminescentã a cristalelorMgO supuse tratamentului termic

M. NAZAROV

EXHIBITIONS ATTENDANCE

Results are encouraging

E. STAªCOV

CURRENT ASPECTSOF THE INDUSTRIAL PROPERTY

Patent Law Treaty

V. CRECETOV

Geographical indications as subject-matters ofprotection. Rights and terms thereof

A. SPÂNU

Product elaboration

V. BAJIREANU

Interactivity between trademarksand domains of Internet

P. BURUIANÃ

Legal means for protection of trademarksexclusive rights

N. ªTIRBU

Inventive activity in the fieldof the solar power

S. TALPÃ

Intangible assets. Valuation and account,particularities thereof

R. CRAVCENCO, V. BUCUR

INTERNATIONAL COOPERATION

First Session of the WIPO IntergovernmentalCommission of Industrial Property. Geneticresources, traditional knowledge and folklore

D. SÂRBU

INVENTIONS AND INVENTORS

Research in the solid lubricants (SL) domainpermitting a selective realization of the transport

A. CRÃCIUN, V. MORARU, S. CRÃCIUN

Cathode-luminescent flow-detection of the MgOcrystals subjected to a heat processing

M. NAZAROV

44444

CUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTSCUPRINS / CONTENTS

60

65

69

74

79

82

88

INTERVIUL NUMÃRULUI

Protecþia cunoºtinþelor tradiþionale - o nouãramurã. Interviu cu dr. Gh. Bucºã, ºeful serviciului

examinare desene ºi modele industriale OSIM

T.COJOCARU

ATITUDINI, PROBLEME, SUGESTII

Stocks valuation - methods and techniques

T. TOCAN

Sistematizarea parametrilor la controlulcapacitãþii de funcþionare a MÎT

I. MAXIAN

NUME NOTORII

Sinuozitãþile unei biografii de excepþie(medalion consacrat academicianului

Boris Matienco)

D. BATÂR

ABC-UL PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

Sistemul internaþional de unitãþi (SI)

AGEPI NEWS

BURSA INVENÞIILOR

Invenþii propuse pentru contractede licenþã sau cesiune

The materials from the main columnsof the periodical “Intellectus” are considered bythe High Committee for Attestation (HCA) to bescientific works

Materialele din rubricile de bazã ale revistei“Intellectus” sunt considerate de CSA lucrãri

ºtiinþifice.

INTERVIEW IN THE ISSUE

Traditional knowledge protection –a new branch. Interview with Dr. Gh. Bucºã,OSIM

T.COJOCARU

ATTITUDES, PROBLEMS, SUGGESTIONS

Stocks valuation - methods and techniques

T. TOCAN

Classification of the parameters of techniquemeans (TM) efficiency capacity control

I. MAXIAN

NOTORIOUS NAMES

Crooks of an exceptional biography(medallion devoted to the AcademicianBoris Matienco)

D. BATÂR

ABC OF INDUSTRIAL PROPERTY

International System of Units

AGEPI NEWS

INVENTION EXCHANGE

Inventions proposed for license and assignmentagreements

55555

A m organizat lucrãrile EXPOZIÞIEI “INFOINVENT”în aºa mod, încât sã suscite nu

numai atenþia inventatorilor, ci ºi aproducãtorilor, a întreprinzãtorilor careîºi pot iniþia pe baza lucrãrilor expuse oafacere reuºitã. Ediþia curentã ademonstrat încã o datã cã avem unpotenþial ºtiinþific ºi inovaþional deosebitde valoros. Este foarte important cãautorii conºtientizeazã tot mai mult faptulcã trebuie mai întâi sã înainteze la oficiulnostru o cerere de brevet ºi abia dupãaceasta sã-ºi facã publicã invenþia. Înacest context, ne bucurã faptul cã în anulcurent, în opt luni, la AGEPI s-au depusdeja tot atâtea cereri ca pe tot parcursulanului 2000. Consider cã ºi specialiºtiiAGEPI ºi-au adus contribuþia la aceastãcauzã. Pe parcursul anilor Agenþia astimulat permanent inventatorii prinparticipare la expoziþiile internaþionale,

prin antrenarea lor la cursuri deproprietate intelectualã, accesul gratuit labazele de date din Internet, la BibliotecaAGEPI, prin abonamente la “BuletinulOficial de Proprietate Industrialã”, larevista inventatorilor ºi cercetãtorilor“Intellectus”, prin crearea unorreprezentanþe de PI în teritoriu.

Dupã pãrerea noastrã, este necesarsã modificãm, începând chiar cu anulviitor, modalitatea competiþiei. Trebuie sã

ajungem la nivelul unor standardeexpoziþionale mondiale, caredemonstreazã nu doar brevetele obþinute,ci aplicareaîn producþie a invenþiilor, efectul lorsocial ºi economic.

Mã bucur nespus de mult cã printre

cei circa 100 de expozanþi au fost prezentefoarte multe întreprinderi mici ºi mijlocii.În þãrile industriale dezvoltate, dupã cum

PREZENÞE EXPOZIÞIONALEPREZENÞE EXPOZIÞIONALEPREZENÞE EXPOZIÞIONALEPREZENÞE EXPOZIÞIONALEPREZENÞE EXPOZIÞIONALE

66666

se ºtie, acestea produc aproximativ 70 lasutã din produsul intern brut.

Astãzi, când trebuie sã asigurãm populaþiacu noi locuri de muncã, sã ieºim cuproducþie competitivã pe piaþã, oameniiingenioºi cautã sã implementezeinovaþiile. De exemplu, Institutul deEtnografie al AªM a expus niºte covoare

tradiþionale moldoveneºti care au un

element nou, neaºteptat - efectul de

acupuncturã. Ei mai folosesc materie

primã vopsitã, pe baza unor tehnologii

noi, cu coloranþi naturali, urmând astfel

tendinþa pieþei.

Cele mai bune lucrãri ale expozanþilor

noºtri vor fi selectate imediat pentru

participarea la Salonul de la Bruxelles,

Geneva ºi la cel de la Moscova, organizat

cu ocazia aniversãrii a X a Comunitãþii

Statelor Independente.

Sperãm cã actualul Guvern, în

conformitate cu Legea privind brevetele

de invenþie a Republicii Moldova, va avea

grijã sã promoveze în primul rând

cercetãrile la nivel de microeconomie, iar

Consiliul Suprem pentru ªtiinþã ºi

Dezvoltare Tehnologicã ne va sprijini ºi în

continuare în ceea ce priveºte crearea ºi

activizarea centrelor inovaþionale de tipul

Institutului de Cercetãri ªtiinþifice

“ELIRI”, care a creat deja un business-

incubator; sã încurajeze efectiv businessul

bazat pe proprietatea intelectualã prin

pregãtirea personalului care sã poatã

selecta, evalua ºi promova obiectele de

proprietate industrialã pentru a le aduce

la consumator.

În perspectivã, preconizãm sã fondãm cu

ajutorul Organizaþiei Mondiale de

Proprietate Intelectualã un Centru de

informare-documentare pe baza

bibliotecilor publice din judeþe, unde va fi

pusã la dispoziþia solicitanþilor bazele de

date specializate, ceea ce va permite

studierea pieþei ºi determinarea

tendinþelor sale.

Managerii în proprietate intelectualã pe

care îi pregãtim la IPI vor fi în stare sã

acorde oricând patronului întreprinderii

consultanþa necesarã în problemele

menþionate. Pânã atunci preconizãm

instruirea patronilor înºiºi în vederea

colaborãrii reciproc avantajoase cu

inventatorii, a utilizãrii eficiente ºi corecte

a cadrului legislativ în domeniul dat.

Felicitãm încã o datã inventatorii cu

succesele obþinute, îi aºteptãm ºi în

continuare la AGEPI, unde avem foarte

multe proiecte importante la care e

necesarã ºi participarea lor.


77777

L a ceade-a V-a

ediþie a Expo-ziþiei “INFOINVENT-2001”,care s-a desfãºurat între3-7 octombrie la CentrulInternaþional “MOLDEXPO”,au participat circa 80 de între-prinderi inovatoare, instituþiiºtiinþifice, inventatori particularicare au prezentat aproximativ350 de invenþii ºi proiecteinovaþionale - nucleul stan-durilor expoziþionale. Celemai multe dintre ele sereferã la agriculturã, in-dustria alimentarã,medicinã, farmaco-logie, chimie, micro-biologie, noi mate-riale ºi echipamenteindustriale, energeticã, mecanicã, construcþia demaºini ºi aparate. Nu au lipsit nici modelele deutilitate, desenele ºi modelele industriale, mãrcilede produse ºi servicii. De toate acestea au luatcunoºtinþã vizitatorii expoziþiei, care devin pe ance trece tot mai fideli acþiunii în cauzã.

La standuri au mai fost prezenþi: Oficiul de Statde Invenþii ºi Mãrci din România, întreprinzãtoridin Ucraina care produc preparate farmaceuticepe bazã de elaborãri inovaþionale. Participarea la“INFOINVENT-2001” le oferã inventatorilorposibilitatea de a-ºi promova lucrãrile menþionatepeste hotare ºi de a se înscrie în concursul

pentru participare laprestigioasele expoziþii

în domeniu: SalonulInternaþional de Invenþii,

Tehnologii ºi Produse Noi(Geneva, Elveþia),

EUREKA (Bruxelles),“Inventa”(Bucureºti),

“Genius” (Budapesta).

Anul acesta, de altfel ca ºi latoate ediþiile precedente, forul

inteligenþei naþionale, dupã cum este denumitãexpoziþia “INFOINVENT”, a rãsplãtit noilerealizãri prin înmânarea medaliilor de aur, deargint ºi de bronz instituite de AGEPI, însoþite depremii bãneºti; medaliilor de aur ale OrganizaþieiMondiale de Proprietate Intelectualã (OMPI);Premiul Guvernului; Premiul Parlamentului,menþiuni speciale oferite de AGEPI conformnominalizãrilor tradiþionale: gradul de noutate,importanþa social-economicã, nivelul inventiv,atractivitate comercialã, modul de prezentare.

Astfel, Premiul Guvernului Republicii Moldova însumã de 1.500 lei i-a fost decernat


88888

academicianuluiAndrei Andrieº,preºedinteleAªM, pentruciclul de invenþiiîn domeniuloptoelectronicii,PremiulParlamentului afost oferitacademicianuluiDumitru Ghiþu,directorulCentrului ªtiinþifical Institutului deFizicã Aplicatã alAªM, pentru unciclu de invenþii în domeniul fizicii aplicate.

MEDALII DE AUR au fost decernate domnilorAurelian Gulea, pentru ciclul de invenþii îndomeniul chimiei, noilor materiale; ValeriuRudic, pentru ciclul de invenþii în domeniulbiotehnologiei; Constantin Spânu, pentru ciclulde invenþii în domeniul medicinei; Ion Bostan,pentru ciclul de invenþii în domeniul construcþieide maºini ºi aparate; Gheorghe Duca, pentruciclul de invenþii în domeniul chimiei.

Pentru ciclul de lucrãri în domeniul designuluiindustrial ºi cunoºtinþelor tradiþionaledna Elena Postolache,ºef Secþiestudiere meºte-ºuguri populareartistice aInstitutului deArheologie ºiEtnografie alAªM, a fostpremiatã cuMedalia de Aurspecialã aJuriului.

MEDALII DEARGINT au fostacordate

inventatorilor Pavel Chintea, pentru ciclul deinvenþii în domeniul agriculturii; Valeriu Bivol,pentru ciclul de invenþii în domeniul electronicii;Viorel Prisãcaru, pentru ciclul de invenþii îndomeniul medicinei, farmacologiei; VictorGhicavâi, pentru ciclul de invenþii în domeniulmedicinei, farmacologiei; Ion Hãbãºescu,pentru ciclul de invenþii în domeniul construcþieide maºini; Valeriu Dulgheru, pentru ciclul deinvenþii în domeniul construcþiei de maºini ºiaparate; Valerian Dorogan, pentru ciclul deinvenþii în domeniul optoelectronicii; Pavel Vlad,pentru ciclul de invenþii în domeniul chimiei;Simion Toma, pentru ciclul de invenþii în


99999

domeniul agriculturii; Ludmila Eþco, pentru ciclulde invenþii în domeniul medicinei.

Cu MEDALII DE BRONZ au fost apreciaþiinventatorii Lev Smirnov pentru ciclul de invenþiiîn domeniul construcþiei de maºini ºi aparate înindustria prelucrãtoare; Anatolie Olexiuc pentruciclul de invenþii în domeniul construcþiei demaºini ºi aparate în industria prelucrãtoare;Andrei Lupaºcu pentru ciclul de invenþii îndomeniul industriei alimentare; Efim Badinter,pentru ciclul de invenþii în domeniul construcþieide maºini ºi aparate electrice; Valeriu Canþer,


pentru ciclul deinvenþii în domeniulfizicii aplicate;Serghei Coºman,pentru ciclul deinvenþii în domeniulagriculturii; VladimirBerzan, pentru ciclulde invenþii îndomeniul agriculturii;Petru Moroz, pentruciclul de invenþii îndomeniul medicinei;Mihai Maniuc, pentruciclul de invenþii îndomeniul medicinei;Ion Ababii, pentru

ciclul de invenþii în domeniul medicinei; PetruBucãtaru, pentru ciclul de invenþii în domeniulprotecþia plantelor; Anastasia ªtefârþã, pentruciclul de invenþii în domeniul agriculturii; ViorelHurmuzachi, pentru ciclul de invenþii în domeniulmedicinei;

Societãþii pe acþiuni “Kreoma-Farm”din Ucraina i-a fost decernatã Medalia de bronz,pentru ciclul de invenþii în domeniul medicinei;iar dlui M. Poleacov - pentru ciclulde invenþii în domeniul surselorde energie.

Medalia specialã aJuriului a fost oferitãOficiului de Stat pentruInvenþii ºi Mãrci dinRomânia pentruprezentarea sistemuluide protecþie a proprietãþiiindustriale din România.

Invenþiile inventatorilorau fost apreciate deOrganizaþia Mondialã deProprietate Intelectualã(OMPI):dl Valentin Gudumacpentru un ciclu deinvenþii în domeniul

1010101010


preparatelor farmaceuticeºi dna Galina Lupaºcupentru un ciclu de invenþiiîn domeniul biotehnologie,au fost decoraþi cuMedalii de Aur OMPI“Inventator remarcabil”.Cu diplome de gradul I aufost apreciate 54 deinvenþii, de gradul II - 43,de gradul III - 51.

Patru instituþii - ICªCTpentru Mecanizarea ºiElectrificareaComplexuluiAgroindustrial„MECAGRO”, Institutul de Cercetãri pentruPedologie ºi Agrochimie „N. Dimo”,Laboratorul Internaþional deSupraconductibilitate ºi Electronicã aCorpului Solid al AªM, Centrul CooperatistInterdepartamental ªtiinþific de Producere„Materialovedenie” li s-au acordat Diplomepentru utilizarea invenþiilor expuse, fiindînaintate ºi la Trofeul OMPI “Întreprindereinovatoare”.

În calitate de Cel mai dotat tânãr participant afost apreciat elevul Paustian N. de la Centrul decreaþie tehnico-ºtiinþificã a elevilor dinMoldova, pentru ciclul de modele de utilitate îndomeniul construcþiei deaparate.

Expoziþia Specializatã“INFOINVENT” ºi-a atins înprincipal scopul sãu -sensibilizarea societãþiinoastre, care urmeazãcalea tranziþiei, marcatã demari încercãri pentru toþicetãþenii, informareaprivind importanþaeconomicã, socialã ºiculturalã a proprietãþiiindustriale.

1111111111

L a hotarul mileniilor globalizarea economiei a impus necesitatea armonizãrii dreptului de brevet la scara

mondialã. Dupã dezbateri care au durat cinci aniîn cadrul OMPI, Conferinþa Diplomaticãdesfãºuratã în mai - iunie 2000, a fost aprobatTratatul privind Dreptul Brevetelor.

Tratatul a fost semnat de 43 state, inclusivRepublica Moldova, iar 140 state, Oficiul Euro-pean de Brevete, Oficiul Euroasiatic de Brevete,Organizaþia Regionalã Africanã de ProprietateIntelectualã, au semnat Actul Final al Tratatului.

Tratatul a fost deschis pentru semnarea destatele membre ale OMPI pânã la 1 iulie 2001.Semnarea Tratatului permite guvernului dreptulde a ratifica Tratatul în orice termen. Tratatul intrãîn vigoare în termen de 3 luni de la prezentareaDirectorului General al OMPI a actelor deratificare sau de aderare la Tratatul de cãtre 10state.

ing. Veaceslav CRECETOVA G E P I

Scopul Tratatului este reglementarea ºiarmonizarea condiþiilor formale stabilite de oficiilenaþionale ºi regionale de brevete, referitor ladepunerea ºi examinarea cererilor de brevetenaþionale ºi regionale, menþinerea în vigoare abrevetelor. Documentul mai prevede ºi altecerinþe, de exemplu, depunerea cererilor în formaelectronicã, statutul reprezentanþilor mandatarilorautorizaþi procedura de înregistrare la oficiul debrevete.

Tratatul prezintã numãrul maxim de cerinþe, carepot fi aplicate la oficiul de brevete, excluzându-senecesitatea condiþiilor formale vizavi deprocedurile care include Tratatul. ªi totuºiaplicarea acestor condiþii este dreptul inalienabilal fiecãrei þãri parte a Tratatului. Din alt punct devedere, solicitanþi ºi titularii vor fi siguri cãcererea care corespunde cu numãrul maxim decerinþe stipulate în Tratat, va satisface condiþiileformale, stabilite de aceste þãri pãrþi, care ºi-aucoordonat legislaþia naþionalã cu cerinþeleTratatului.

Tratatul a propus o procedurã simplificatã, cediminueazã pericolul efectuãrii greºelilor, oferindsolicitantului posibilitatea rectificãrii greºelilor,fãrã posibila decãdere din drepturi.

Simplitatea procedurii permite, dupã cumconsiderã autorii Tratatului, sã majoreze eficaci-tatea operaþiilor efectuate de oficiile de brevete.

Tratatul prevede o micºorare a cheltuieliisolicitanþilor ºi a oficiilor de brevete.

Tratatul conþine trei documente:

1. Tratatul privind Dreptul Brevetelor de la1 iunie 2000.

2. Regulamentul de aplicare a Tratatului privindDreptul Brevetelor.

3. Comentariile referitoare la Tratatul privindDreptul Brevetelor.

Tratatul stabileºte în articolul 5 condiþiile fixãriidatei depunerii cererii ºi procedurii de prevenirea pierderii acestei date din cauza

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALEASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALEASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALEASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALEASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

1212121212

necorespunderii cererii condiþiilor formale. Dateledepunerii cererii are o importanþã primordialãpentru stabilirea stadiului anterior ºibrevetabilitãþii invenþiei. Aceastã datã sefoloseºte în identificarea persoanei, ce posedãdreptul de prioritate pentru eliberarea brevetuluiîn fiecare þarã precum ºi în acordarea datei deproprietate conform Convenþiei de la Paris.Conform articolului 33 din TRIPS termenul minimde protecþie al brevetului începe de asemeneade la data depunerii cererii. Reieºind din acesteconsiderente, este foarte important de aarmoniza regulile stabilirii acestei date înlegislaþia naþionalã la nivelul internaþional,unificarea lor cu articolul 5 din Tratat.

Conform articolului 5(1) din Tratat, se recomandãþãrilor pãrþi ca data de depozit a unei cereri sã fieconsideratã data la care oficiul a recepþionaturmãtoarele elemente:

a) o indicaþie expresã sau implicitã cãelementele respective reprezintã o cerere;

b) indicaþii care permit stabilirea identitãþiisolicitantului sau contactarea acestuia decãtre oficiu;

c) o parte care pare a fi descriere.

Conform articolului 5(2)b) din Tratat, pentru aobþine data depunerii cererii, solicitantul poateprezenta sau un text care seamãnã cu descrierea invenþiei, sau un desen cu descrierea lui careexplicã invenþia. În calitate de desen Tratatulprevede desenul tehnic, formula chimicã, formulageneticã, fotografia, etc.

Astfel, prezenþa elementelor indicate permitconstituirea cererii reglementare, atribuindu-i-senumãrul de cerere ºi fiecare datã de constituire aacestei cereri, adicã data de depunere a cererii.

În conformitate cu Legea nr. 461/1995/2000pentru constituirea cererii naþionale reglementareeste necesar prezenþa a patru documente:

a) cererea;

b) descrierea invenþiei;

c) revendicãrile;

d) desenele, dacã este cazul.

Sunt necesare ºi modificãrile Legii ºi aRegulamentului de aplicare a acestuia.

În scopul constituirii cererii naþionalereglementare Tratatul obligã toate oficiile,conform articolului 5(1)a), sã recepþionezematerialele cererilor redactate pe hârtie, chiardacã în viitor oficiul va prevedea ca unicaposibilitate de depunere a cererii depunerea eiîn format electronic.

În acest caz, conform articolului 8(1) din Tratat ºiregulii 8 din Regulament, oficiu are dreptul sãcearã în viitor depunerea cererii în formatelectronic prin pãstrarea datei depunerii.Necorespunderea acestei cerinþe cu pãstrareadatei depozitului poate avea ca urmarerespingerea cererii, conform articolului 8(8) dinTratat.

Tratatul admite acordarea datei depunerii cereriiîn cazul în care lipseºte descrierea invenþiei saudesen, iar ele sunt prezente ca puncte de reperla altã cerere iniþialã (articolul 5(7) din Tratat).

Tratatul prevede ca descrierea invenþiei, înscopul datei constituirii cererii naþionalereglementare, poate fi depusã în orice limbã(articolul 5(2)b) din Tratat) cu depunereaulterioarã, în termenul stabilit de oficiu, atraducerii acestea în limba oficialã a oficiului.

În conformitate cu articolul 6(1) din Tratat, sestabileºte cerinþele formale unificate,standardizare la nivelul internaþional, referitor lacererile naþionale ºi regionale, care au ca bazãcerinþele faþã de cererile internaþionale, depuseconform procedurii PCT. Aceasta, dupã pãrereaautorilor Tratatului, va face posibilã excludereasau micºorarea neîmbinãrilor dintre sistemelenaþionale, regionale ºi internaþionale.

Standardizarea se extinde la sfera ºi conþinutulcererii (articolul 6(2)a) din Tratat ºi regula 3(2)din Regulament). Tratatul prevede formulare


1313131313


standardizate, obligatorii pentru aplicare în toateoficiile. În conformitate cu articolul 14(1)c) dinTratat ºi regula 20(1) din Regulament, seintroduce unele formulare tip internaþionalesuplimentare:

a) procura acordatã reprezentantului;

b) cerere de înregistrarea modificãrilor numeluisau adresei, modificãrilor solicitantului sautitularului;

c) cerere de înregistrare a contractului decesiune; etc.

Formularele tip trebuie sã fie aprobate în timpulcel mai apropiat de Asambleea Tratatului.

În scopul micºorãrii cheltuielilor solicitantului ºioficiului, Tratatul prevede simplificareaprocedurilor.

În cerinþele denumirii reprezentantului Tratatulintroduce, special pentru solicitanþi strãini, un setde excepþii. De exemplu: în conformitate cuarticolele 7(2) ºi 7(2)b), în cazul în caresolicitantul, titularul sau o altã persoanãinteresatã pot acþiona faþã de oficiu personalprivind:

depunerea cererii în scopul obþinerii dateidepunerii;

plata taxei pentru depunerea cererii;

depunerea copiei cererii prezentatã anteriorîn care lipsea o parte din descriere saudesene;

plata taxelor anuale pentru menþinereabrevetului în vigoare, etc.

Oficiul poate sã cearã certificarea conþinutuluiformal al cererii sau corectitudinii traduceriinumai în cazul în care existã îndoieli rezonabileîn corectitudinea materialelor prezentate de cãtresolicitant (articolul 6(6) din Tratat). Aceastãcondiþie se extinde ºi asupra certificãriisemnãturii (articolul 8(4)b) ºi c)).

În cazul în care este folositã aºa numitã,“semnãtura digitalã” partea contractantã poate sãcearã certificarea acesteia în conformitate cuprocedura stabilitã pentru aceste cazuri (regula9(6) din Regulament).

Oficiu are dreptul sã cearã traducerea cereriidepuse anterior, în cazul în care brevetabilitateainvenþiei este legatã cu legalitatea invocãriiprioritãþii (regula 4(4) din Regulament).

În conformitate cu articolul 6(8)b), dacã cerereanu corespunde cerinþelor privind invocareaprioritãþii prioritatea nu este recunoscutã, iar datadepunerii cererii trebuie sã fie acordatã cererii debrevet, chiar dacã cererea va fi respinsã ulteriorîn temeiul necorespunderii cerinþelor articolului6(8)a) din Tratat.

Tratatul acceptã, conform articolului 12,revalidarea drepturilor asupra cererii saubrevetului, care au devenit invalide din cauzaomiterii termenilor ca rezultat al acþiunilorneintenþionate sau în pofida acþiunilor întreprinse.Revalidarea drepturilor poate fi efectuatãconform cererii depuse, cu condiþia efectuãriicerinþelor corespunzãtoare în termen nu maipuþin de 2 luni începând de la data depuneriicererii ori nu mai puþin de 12 luni dupã termenulomis (regula 13(2) din Regulament).

În legãturã cu viitoarea intrare în vigoarea Tratatului pe teritoriul Republicii Moldovasunt necesare anumite modificãridin legislaþiile existente în domeniul protecþieibrevetelor.

DE EXEMPLU:

1. De prevãzut procedura de stabilire a dateiconstituirii depozitului naþional reglementarîn conformitate cu articolul 5 din Tratat.

2. De prevãzut depunerea materialelor cererii,afarã de cerere ca atare, în orice limbã, cuprezentarea ulterioarã a traducerii certifica-telor în limba oficialã, etc.

1414141414


Aderarea la PLT presupune urmãtoareleavantaje:

1. Tratatul oferã avantaje inventatorilor ºisolicitanþilor prin simplificarea procedurii dedepunere a cererii.

2. Tratarea unicã de cãtre orice þarã a cererilorde brevet de invenþie din punct de vedere acerinþelor formale, fapt ce simplificãprocedura de brevetare.

3. Standardizarea ºi simplificareacondiþioneazã reducerea costurilor pentruobþinerea brevetului.

4. Accesul mai liber la sistemul de brevetaredin strãinãtate.

5. Stimularea activitãþii de depunere a cererilorde brevet în Republica Moldova de câtresolicitanþii strãini.

6. Asigurarea drepturilor egale solicitanþilorcare au depus cererea în þara de origine ºipeste hotare.

7. Reducerea riscului de pierdere a drepturilordin cauza necorespunderii cerinþelor formale,deoarece oficiile vor fi obligate sã notificesolicitantului incorectitudinile formale,oferindu-le oportunitatea remedierii acestora.

8. Oferã posibilitatea de reinstaurare în drepturiîn cazul omiterii unor limite de termene,inclusiv asupra drepturilor, pentru care pânãla momentul actual era considerat caneputând fi revalidate ( dreptul de invocare aprioritãþii, de exemplu).

9. Posibilitatea de a obþine data de depozit,chiar în cazul în care descrierea (parteaprincipalã a cererii de brevet de invenþie)este depusã intr-o limbã strãinã.

SUMMARY

G lobalization of the economy in the Millenia limits requires to

harmonize the Patent Law with the Interna-tional one. The Diplomatic Conferencewhich took part in 2000, Mai - Iune ap-proved the Patent Law Treaty (PLT). Theaim of the PLT consists in seltlement andharmonization of the formal conditions fixedby the national and regional Patent Officein respect of filing and examination of thenational and regional patents, main tenancein force thereof. Concomitently the PLTforsees dicreesing of applicants and PatentOffices expenses.

M O Z A I C

Cea mai veche crustã oceanicã

Echipa ºtiinþificã ODP ( Ocean Drilling Program), cooperare americano-francezã, adescoperit în cursul unei campanii de foraj în Oceanul Pacific de vest - o crustã oceanicã ºi sedimentevechi de 170 milioane de ani . Aceste roci oceanice protejate de mai bine de 200 m de roci vulcanice,datând din cretacic, corespund fãrã îndoialã, celor mai vechi regiuni ale plãcii pacifice.

Cercetãrile paleontologice sugereazã cã placa Pacificului s-a format în timpul jurasiculuimijlociu la nord de Ecuator, migrând apoi spre nord , începând cu mijlocul cretacicului. Mãsurãrimai exacte, efectuate prin metode fizice, vor permite într-un viitor apropiat precizarea acestor primerezultate.

1515151515


M ulþi termeni utilizaþi în comerþ pentru produse pot avea sens geografic cuprinzând astfel de

îmbinãri de cuvinte: “caºcaval elveþian”, ºardone“Nuppa Valley” sau caºcaval topit “Philadelphia”.Totodatã, în cazurile menþionate cuvântul“elveþian” este utilizat în calitate de noþiune degen (genericã), “Nuppa Valley” - indicaþiegeograficã, iar “Philadelphia” - element în marcã.

Deci rezultã cã pentru a determina în care dintreaceºti trei e utilizat termenul indicaþia geograficã,este important sã ºtim cum e folosit, deoarece,indicaþia geograficã reprezintã o noþiune amplã,referindu-se la orice expresie ce reflectãprovenienþa geograficã a produsului respectiv.

Indicaþia geograficã poate include în sine orice -de la “indicarea originii”, de exemplu, portocalefiladelfiene sau midii din Noua Zelandã, pânã lanoþiuni “speciale înalte”, numite denumiri deorigine a produselor (recunoscute doar într-unnumãr mic de state), bunãoarã, vin spumant“Champagne”.

În secolele anterioare de problema provenienþeigeografice a produselor se preocupau în generalorganele puterii locale ºi regionale.

Pentru a putea cumpãra vin “de Burgundia” saucaºcaval “Roquefort”, consumatorul trebuia sãplece în Burgundia sau Roquefort.

În prezent, cel mai mare interes pentru indicaþiilegoegrafice se observã în domeniul produceriivinurilor, bãuturilor spirtoase tari ºi produseloralimentare.

Indicaþia geograficã reprezintã exprimarea carereflectã legãtura “loc - produs”, ceea ce permitefabricanþilor de produse dintr-o anumitã regiunegeograficã sã cearã dreptul asupra acestuitermen pentru indicarea faptului cã produsulrespectiv provine din aceastã regiune.

Noþiunea indicaþie geograficã este oglinditã înlegislaþiile multor state. Astfel, în conformitate cuart. 3 al legii Republicii Moldova nr. 588/1995,privind mãrcile ºi denumirile de origine aproduselor, indicaþia geograficã este denumireace serveºte la identificarea unui produs ca fiindoriginar dintr-o þarã, teritoriu, regiune saulocalitate a unei þãri, în cazul în care o calitate,un renume sau o altã anumitã caracteristicã pot fiatribuite în mod esenþial acestei regiunigeografice.

În aceastã ordine de idei, conchidem cãindicaþia geograficã poate fi înregistratã încalitate de marcã sau de denumire de origine aprodusului.

Marca de produs ºi marca de serviciu (marca)reprezintã orice semn sau orice combinaþie desemne, ce serveºte la deosebirea produselor ori

Ala SPÂNU,jurist, Secþia Legislaþie, AGEPI

1616161616


serviciilor unei persoane fizice sau juridice deprodusele sau serviciile altei persoane fizice orijuridice.

Dreptul exclusiv nu se extinde asupraelementelor mãrcii care, în conformitate cu legeanr. 588/1995, nu pot fi înregistrate independent încalitate de mãrci, cum ar fi termenii descriptivi, cucondiþia folosirii loiale a acestor elemente ºirespectarea intereselor legitime ale titularilormãrcii ºi ale terþilor.

Denumirea de origine a produsului estedenumirea þãrii, regiunii sau localitãþii (zoneigeografice), precum ºi denumirea istoricã aacestora, utilizate pentru desemnarea produsuluiale cãrui calitãþi deosebite sunt determinate,exclusiv sau în principal, de factorii naturali ºi/sau etnografici caracteristici zonei geograficerespective.

Protecþia juridicã a mãrcii ºi a denumirii deorigine a produsului se asigurã în temeiulînregistrãrii lor, în modul stabilit de prezenta lege,la Agenþia de Stat pentru Protecþia ProprietãþiiIndustriale (în continuare - AGEPI), cu excepþiamãrcilor notorii protejate fãrã înregistrare înconformitate cu art. 6 bis al Convenþiei de laParis pentru Protecþia Proprietãþii Industriale.

Denumirea de origine a produsului poate fiînregistratã de cãtre una sau mai multepersoane fizice sau juridice care desfãºoarãactivitate de întreprinzãtor în zona geograficãrespectivã.

Pentru a fi înregistratã o denumire de origine aprodusului este necesar ca la cerere sã seanexeze:

lista produselor, pentru desemnarea cãrorase cere înregistrarea denumirii de origine aprodusului;

indicarea locului fabricãrii produselor, pentrudesemnarea cãrora se cere înregistrareadenumirii de origine (hotarele zoneigeografice);

descrierea însuºirilor deosebite aleproduselor, pentru desemnarea cãrora secere înregistrarea denumirii de origine;

o confirmare legalizatã a faptului cã produsulprovine din zona geograficã respectivã ºi cãînsuºirile deosebite ale acestuia suntdeterminate de factorii naturali ºi/sauetnografici caracteristici zonei geograficedate;

Marca sau denumirea de origine a produsuluiînregistrate se autentificã prin eliberarea unuicertificat de înregistrare. Certificatul deînregistrare a mãrcii confirmã prioritatea mãrcii,precum ºi dreptul exclusiv al titularului asupramãrcii pentru produsele ºi serviciile indicate încertificat.

Certificatul de înregistrare a denumirii de originea produsului legalizeazã dreptul de folosire aacestei denumiri. Durata înregistrãrii denumirii deorigine a produsului este nelimitatã.

Nu este consideratã denumire de origine aprodusului semnul care, deºi reprezintã sauconþine denumirea zonei geografice, este folositpublic în Republica Moldova ca semn al unuiprodus de un anumit fel, ce nu se referã la loculde fabricare a acestuia.

Nu se înregistreazã ºi nu se acordã protecþiedenumirilor de origine a produselor ce nu suntprotejate în þara lor de origine sau care înceteazãsã fie protejate ori care nu se mai folosesc în þararespectivã.

Se respinge sau se anuleazã, din oficiu sau lacererea unei pãrþi interesate, înregistrarea uneimãrci care conþine o indicaþie geograficã, pentruproduse care nu sunt originare din teritoriulcorespunzãtor, dacã folosirea acestei indicaþii înmarcã pentru astfel de produse este de naturã sãinducã în eroare consumatorul în privinþa loculuiadevãrat de origine a produsului.

La fel, se interzice folosirea, în desemnareasau prezentarea unui produs, a oricãrui procedeu

1717171717


ce indicã sau sugereazã cã produsul în cauzãeste originar dintr-o regiune geograficã,alta decât locul adevãrat de origine, într-unmod ce induce în eroare consumatorul înprivinþa originii geografice a produsului, iar oriceatare folosire constituie un act de concurenþãneloialã, în sensul art. 10 bis al Convenþieide la Paris pentru Protecþia ProprietãþiiIndustriale.

Nu poate fi folositã indicaþia geograficã care, deºieste literalmente exactã în ceea ce priveºteteritoriul, regiunea sau localitatea de origine aproduselor; sugereazã cã produsele suntoriginare dintr-un alt teritoriu, regiune saulocalitate.

Indicaþiile geografice omonime pot fi folosite încazul în care sunt diferenþiate una de alta, spreexemplu, sunt însoþite de elemente figurative ºieste indicatã clar originea geograficã adevãratã,asigurând un tratament echitabil producãtorilorrespectivi ºi prevenind o eventualã inducere îneroare a consumatorului.

Nu se va refuza sau invalida înregistrarea uneimãrci sau dreptul de folosinþã a unei mãrci, pemotivul cã aceastã marcã conþine o indicaþiegeograficã, în cazurile în care cererea deînregistrare a acestei mãrci a fost depusã cubunã-credinþã sau înregistrarea a fost fãcutã cubunã-credinþã, ori în cazul în care drepturileasupra acestei mãrci au fost dobândite prinfolosire cu bunã-credinþã, înainte ca indicaþiageograficã sã fie protejatã în þara sa de origineca denumire de origine.

Nu poate fi interzisã folosirea continuã ºi similarãa indicaþiilor geografice de cãtre orice cetãþean alRepublicii Moldova sau persoanã stabilitã peteritoriul Republicii Moldova care, pentrumarcarea produselor sau serviciilor lor, a utilizatpermanent o anumitã indicaþie geograficã, ceidentifica vinuri sau alte produse alcoolice, dacãaceastã folosire a durat cel puþin 10 ani înaintede 15 aprilie 1994 sau a fost de bunã-credinþãînainte de aceastã datã.

Sunt excluse de la protecþie ºi nu pot fiînregistrate mãrcile ce sunt compuse exclusiv dinsemne sau din indicaþii lipsite de caracterdistinctiv, în special compuse numai din:

semnele sau indicaþiile ce pot servi în comerþpentru a desemna specia, calitatea,cantitatea, însuºirile, destinaþia, valoarea sautimpul fabricãrii produselor ori prestãriiserviciilor, sediul producãtorului, precum ºialte caracteristici;

semnele care constituie o denumiregeograficã.

Nu se admite înregistrarea, ca marcã sauelemente ale ei, a urmãtoarelor semne:

ce conþin indicaþii geografice ce identificãvinuri ºi alte produse alcoolice ce nu suntoriginare din locul specificat în indicaþiageograficã respectivã, chiar ºi în cazurile încare originea adevãratã a produsului estemenþionatã sau în cazurile în care indicaþiageograficã este folositã în traducere sau esteînsoþitã de expresii, cum ar fi: ”de genul”, ”detipul”, ”de stilul”, ”imitaþie” ºi altele;

ce conþin o indicaþie geograficã ce identificãvinurile ºi alte produse alcoolice ori care suntconstituite dintr-o astfel de indicaþie încazurile când vinurile sau produselealcoolice au o altã origine;

În calitate de mãrci nu se înregistreazã semneleidentice sau similare ce pot fi confundate cudenumirile de origine a produselor protejate înconformitate cu prezenta lege, precum ºi cuindicaþiile geografice din Republica Moldova,exceptând cazurile când acestea sunt incluse caelemente neprotejate în marca înregistratã penumele persoanei autorizate sã foloseascã oastfel de denumire sau indicaþie.

Dacã marca, pânã la data depozitului naþionalreglementar, a fost folositã în procesul fabricãriiºi comercializãrii produselor ºi serviciilor cel puþin5 ani ºi este bine cunoscutã consumatorilor din

1818181818


Republica Moldova, cererea de înregistrare a einu poate fi respinsã, cu excepþia cazurilor cândmarca este constituitã numai dintr-o indicaþiegeograficã.

Prevederile legii nr. 588/1995 nu se aplicã, înceea ce priveºte indicaþiile geografice, asupraacelor produse ºi servicii pentru care indicaþiarespectivã este identicã cu termenul uzual folositîn vocabularul curent, ca nume comun al unuiastfel de produs sau serviciu pe teritoriulRepublicii Moldova sau o indicaþie geograficãpentru produsele alcoolice, pentru care indicaþiapertinentã este identicã cu numele uzual al uneivarietãþi de struguri existente pe teritoriulRepublicii Moldova.

Se poate face orice contestaþie cu privire lafolosirea sau la înregistrarea unei mãrci deprodus, care conþine sau constã dintr-o indicaþiegeograficã, într-un termen de 5 ani, dupã ceutilizarea prejudiciabilã a indicaþiei geograficeprotejate, va fi devenit general cunoscutã saudupã data înregistrãrii mãrcii în RepublicaMoldova, cu condiþia ca marca sã fi fost publicatãla acea datã, dacã data respectivã esteanterioarã celei la care folosinþa prejudiciabilã vafi devenit general cunoscutã în RepublicaMoldova, ºi cu condiþia ca indicaþia geograficã sãnu fie folositã sau înregistratã cu rea-credinþã(art. 22 din legea 588/1995).

Înregistrarea mãrcii sau a denumirii de origine aprodusului poate fi recunoscutã nulã, integral sauparþial, în perioada termenului de valabilitate aacesteia, dacã (art. 26 din legea 588/1995):

a) a fost efectuatã cu încãlcarea prezentei legi;

b) folosirea mãrcii induce în eroareconsumatorul;

c) s-au schimbat factorii naturali într-o zonãgeograficã;

d) produsul pentru care este folositã odenumire de origine nu mai posedã calitãþiledeosebite specificate;

e) au apãrut alte motive întemeiate.

SUMMARY

S ome terms used in the commerce for designation of products may have a

geographical sense including a combina-tion of words: “Swiss cheese”,“Chardonnay”, or sintered cheese“Philadelphia”. At the same time, in theabove cases the word “Swiss” is used as ageneric notion, “Nupa Valley” – is ageographical indication and “dNase” –an element of a mark.

The geographic indication is an expres-sion which shall reflect a relation“locality-product” that permits to theproducers from the different geographicallocalities to obtain the right on such aterm for indication the fact that thecorresponding good is originated from thislocality.

1919191919


P rodusul este “orice lucru care poate fi oferit pentru a satisface o necesitatesau o dorinþã“ Fiecare are un set de

caracteristici tehnice, comerciale ºi perceptuale.Cel care constituie obiectul ofertei, este un bunmaterial ori un serviciu perceput prin urmãtoareledimensiuni fundamentale: caracteristici, nivel decalitate, stil (design), nume de marcã ºi ambalaj.

Produsul, ca ºi consumatorul, este supus unuiciclu de viaþã. De aceea planificarea lui ºi amixului de marketing e foarte important.Concurenþii sunt în continuã descoperire ºicopiere a noilor idei ºi produse, fãcând astfelprodusele existente parte a trecutului mai iute canicicând.

Ciclul de viaþã al produsului

Aceastã perioadã cuprinde etapele pe care onouã idee de produs o parcurge de la începutpânã la sfârºit, fiind divizatã în patru etape mari:

crearea produsului ºi plasarea pe piaþã;

extinderea pieþei produsului;

maturitatea de piaþã;

declinul vânzãrilor.

Mixul de marketing al fiecãrei companii trebuie,de regulã, sã se schimbe pe parcursul ciclului de

viaþã al produsului. Existã mai multe motivepentru aceasta. Atitudinea ºi cerinþeleconsumatorilor se modificã pe parcursul acestuiciclu. Produsul, în decursul ciclului de viaþã,poate fi destinat pentru absolut diferite pieþeþintite. Un rol semnificativ îl joacã naturaconcurenþei.

În fine, vânzãrile totale ale produsului variazã înfiecare stadiu al ciclului de viaþã. Ele pornesc dela un nivel scãzut (în stadiul de introducere) spreun nivel înalt (în stadiul de maturitate),reducându-se din nou în stadiul declinuluivânzãrilor. Profiturile de asemenea se schimbã.Profitul ºi vânzãrile nu sunt întotdeauna înconcordanþã. Profiturile industriei pot fi în declinîn timp ce vânzãrile rãmân în creºtere.

EXHIBIT 10-1 Life Cycle of a Typical Product

Veronica BAJIREANU,consilier, AGEPI

Sursã: William D.Perreault, Jr., E.Jerome McCarthy.Basic Marketing. A Global-Managerial Approach.Product Planning and Development. MBL.

2020202020


Stadiul creãrii produsului ºi introducerii pe piaþãeste de fapt o investiþie pentru viitor.Consumatorii nu cunosc produsul, stadiul fiindînsoþit de o promovare informativã, privindavantajele ºi foloasele noii concepþii aleprodusului. Cele mai multe companii pierd foartemulte resurse financiare în acest stadiu pentrupromovare, produs ºi plasament. Aceºti banisunt investiþi în speranþa de a scoate profit înviitor.

În stadiul creºterii pieþei produsului vânzãrilecresc rapid, fie ºi în cazul, când profiturileindustriei cresc ºi apoi încep sã scadã. Pionierulîn domeniu începe sã obþinã profituri cu atât maimari cu cât se cumpãrã mai mult produsul. Dar ºiconcurenþii încep sã vadã oportunitatea ºi sãpãtrundã pe piaþã.

Multe firme mizeazã pe aceastã etapã,neînþelegând corect ciclul de viaþã alprodusului, vãzând numai posibilitãþile decreºtere a vânzãrilor ºi obþinere a profitului,ignorând concurenþa ce se va declanºacurând. Managerii de marketing ce-ºiconcentreazã atenþia necesarã analizeiconcurenþilor vor avea cele mai puþinesurprize din partea competitorilor.

În stadiul maturitãþii de piaþã vânzãrile sestabilizeazã, iar profitul continuã sã scadã,deoarece costurile pentru promovare cresc, iarunii concurenþi scad preþurile datoritã uneiatractivitãþi mai mari. Firmele mai puþin eficientenu pot face faþã aceastei concurenþe înverºunateºi abandoneazã piaþa.

Declinul vânzãrilor reprezintã timpul când noulprodus îl înlocuieºte pe cel vechi. Acest stadiueste important, deoarece în vreme ce noul produsparcurge etapa introducerii pe piaþã, cel vechi maipoate menþine vânzãrile apelând la cei mai fideliconsumatori sau la cei conservatori, care nu seprea grãbesc sã încerce noile produse.

Ciclul tehnologic al produselor diferã dupãduratã. El poate varia de la 90 zile în cazulabþibildurilor cu imaginea actorilor sezonului,pânã la 100 ani în cazul maºinilor cu gaz.

Concepþia ciclului tehnologic al produsului nu-ipoate spune exact managerului cât de lung va ficiclul de viaþã. Dar el poate face un bun pronosticbazat pe ciclul tehnologic al produselor deacelaºi tip.

Forma idealã a ciclului de viaþã a unui produsdepinde de:

perioada de creare a produsului (Cp), careeste scurtã, având ºi costurile specificereduse;

perioada de introducere-creºtere (I/C), deasemenea redusã, vânzãrile crescând, dupãcum am menþionat, iute, obþinându-se rapidºi profitul maxim;

perioada de maturitate (M), care dureazãmai mult ºi vânzãrile se stabilizeazã;

perioada declinului (D).

Fig. 4

Diagrama idealã a ciclului de viaþã a produsului

Etapele

Sursã: Ph.Kotler. Managementul marketingului.Analizã, planificare, implementare, control.Bucureºti, 1998, p. 451.

A.Goldman ºi E.Muller au stabilit cã ciclul deviaþã al produsului poate fi anticipat, luându-se înconsideraþie urmãtoarele:

etapa creaþiei poate fi mai scurtã ºi mai puþincostisitoare pentru produsele obiºnuite decâta acelora care încorporeazã tehnologie deînaltã clasã;

etapa introducerii ºi a creºterii va fi maiscurtã dacã: produsul nu va impune crearea

2121212121


unei noi reþele de distribuire, transport,servicii sau comunicaþii; intermediarii voraccepta uºor ºi vor promova noul produs;consumatorii vor fi interesaþi de produs, îl voradopta rapid, fãcând aprecieri favorabiledespre el (cunoaºtem cã cei ce cumpãrã,apreciind calitatea produsului, acordãîntreprinderii un serviciu de popularizare aprodusului, în cadrul relaþiilor cotidiene,realizând pentru întreprinzãtor o reclamãgratuitã, dar preþioasã);

etapa maturitãþii dureazã atâta timp câtgusturile consumatorilor ºi tehnologiaîncorporatã în produs sunt aproximativaceleaºi, iar firma îºi menþine întâietateape piaþã;

etapa declinului este îndelungatã atuncicând gusturile consumatorilor ºi tehnologiaîncorporatã în produs se schimbã treptat.Aceastã etapã depinde de fidelitateacumpãrãtorilor ºi posibilitatea competitorilorîn a se extinde peste limitele pieþeianalizate.

Astfel, firmele care utilizeazã tehnologii avansateinvestesc mulþi bani ºi timp în crearea produselorproprii, constatând apoi cã lansarea pe piaþãdureazã mult, declinul vine rapid, deoarecetehnologiile se schimbã rapid.

Noul produs poate trece prin stadiile iniþiale mairepede dacã are caracteristici certe. De pildã,adoptarea înlocuitorului de zahãr cu un conþinutredus de calorii al firmei NutraSweet. Firma aoferit beneficii reale: mai puþine calorii încomparaþie cu zahãrul fãrã apariþia gustuluiamar, specific altor înlocuitori de zahãr existenþi.În þãrile slab dezvoltate, însã, unde problemaprimordialã o constituie alimentarea proastã ºi nurespectarea dietei, NutraSweet nu ar aveaaceleaºi avantaje.

Ciclul de viaþã al produsului devine, în general,tot mai scurt, datoritã schimbãrii rapide atehnologiilor. O invenþie poate face posibilãcrearea multor noi produse în locul celor vechi.

Brevetele pentru produsele noi pot sã nu acordeprea multã protecþie în procesul de stopare acompetitorilor. Concurenþii gãsesc deseori cãi sãcopie ideea produsului, fãrã a viola un anumitbrevet. Cele mai rãspândite sunt încãlcãrilebrevetelor de cãtre companiile strãine. Ciclul deviaþã al produsului s-ar putea încheia înainteafinalizãrii litigiului privind violarea brevetului, dupãcare concurentul contrafãcãtor ar putea pãrãsiafacerea. Anume aceste probleme sunt abordatefoarte serios în litigii internaþionale, din cauzadiferenþelor în sistemele legislative ale diverselorþãri.

Ciclul de viaþã al produsului poate fi prelungit prinreplasarea lui în þãrile cu economie mai puþindezvoltatã.

Viteza mereu crescândã a ciclului de viaþã alprodusului impune firma în elaborareanecontenitã a produselor noi, Booz, Allen &Hamilton au identificat ºase categorii de produsenoi, în funcþie de noutatea lor atât pentrucompanie cât ºi pentru piaþã, ºi anume:

produse-pionier (cele ce creeazã o piaþãcomplet nouã a produsului);

linii de produse noi (care permit unei firme sãpãtrundã pentru prima oarã pe o piaþã bineorganizatã);

adãugãri la liniile de produse existente (celecare mãresc liniile de produse ale uneifirme);

perfecþionãri ale produselor existente (celece înlocuiesc produsele existente prinperformanþe îmbunãtãþite sau valoaresuperioarã);

repoziþionãri (produse existente, destinateunor pieþe sau segmente de piaþe noi);

reduceri de cost (produse noi cu performanþesimilare la costuri mai mici).

Este idealã pentru firmã combinarea tuturoracestor categorii. Alegerea fiecãreia trebuie binemotivatã.

2222222222


Elaborarea produsului nouºi perfecþionarea produsului existent

Fiece firmã trebuie sã fie abilã în creareaproduselor noi, deoarece produsele existentedepind de modificarea necesitãþilor ºipreferinþelor consumatorilor, de apariþia noilortehnologii, de scurtarea ciclului de viaþã alprodusului ºi de intensificarea concurenþeiinterne ºi externe.

Crearea produselor noi este însoþitã, pe de altãparte, de urmãtoarele obstacole:

posibilitãþile reduse de perfecþionare a unorproduse de bazã ca: oþelul, detergenþii etc.;

fragmentarea pieþei datoratã concurenþeiputernice, segmentarea firmei ºi, prinurmare, reducerea profiturilor;

restricþiile sociale ºi guvernamentale(protecþia consumatorilor ºi a mediului);

costuri sporite pentru cercetare-dezvoltare,producþie ºi marketing;

lipsa de capital în implementarea ideiloringenioase;

scurtarea duratei procesului de elaborare aprodusului (copiatorii pot fi chiar mai rapizidecât inovatorii, în ceea ce priveºte adaptareaurgentã a produselor la necesitãþile pieþei);

reducerea ciclului de viaþã al produsului(despre care am vorbit mai sus).

Cauza eºecului noilor produse e deseori lipsacolaborãrii între departamentele de cercetare-dezvoltare, de implementare, de producþie, decomercializare. Soluþia o constituie “creaþiasimultanã a produsului”, în cadrul cãruia serealizeazã o strânsã colaborare întredepartamentele funcþionale ale firmei. Ideeaprodusului iniþial se analizeazã din punctul devedere al marketingului. Procesul de creare aprodusului va fi însoþit ulterior de o echipãmultifuncþionalã specialã, fãcându-se neapãratcontacte cu consumatorii întru dezvãluireaopiniei lor privind noul produs.

În procesul de creare a produsului nou existã optetape: (i) naºterea ideii, (ii) selectarea, (iii)crearea ºi testarea conceptului, (iv) elaborareastrategiei de marketing, (v) analiza economicã,(vi) crearea produsului, (vii) testarea pe piaþã ºi(viii) comercializarea.

(i) Naºterea ideii este începutul procesuluide creare a noului produs. Ea nu eîntâmplãtoare, deoarece managerul firmeitrebuie sã defineascã produsul ºi pieþelecorespunzãtoare procesului de inovare, sãstabileascã obiectivele acestei inovãri,preconizând volumul de producþie.

Necesitãþile ºi dorinþele consumatorilor reprezintãprincipalele surse de idei în apariþia produselornoi. Aceste imperative pot fi identificate graþieanchetelor, testelor proiective, reclamaþiilorrecepþionate etc. Se mizeazã, de asemenea,foarte mult pe opinia specialiºtilor, a inginerilor,design-erilor etc., ideile cãrora trebuie stimulate(aºa cum o fac firmele-lideri în anumite domenii).Una dintre sursele ideilor produsului nou oconstituie ºi studierea sortimentului concurenþilorcare, de fapt, face parte din copierea sauperfecþionarea produsului. Propunerile agenþilorde vânzare ºi ale intermediarilor (care indirecttransmit mesajul consumatorilor) sunt ºi ele osursã a ideilor noi (o practicã în principiu bunãerau cãrþile de reclamaþii, existente pe timpuri înmagazine). O sursã deloc neglijabilã sunt ideileconducerii firmei. Acestea nu trebuie sãreprezinte, însã, un moft al ei, ideile urmeazã a fimotivate bine.

Existã diferite metode de activizare a gândiriicreative a proiectanþilor, orientate spre generareanoilor idei. Cele mai rezultative sunt “asaltul deidei”, “analiza morfologicã”, “sinectica” etc. Ele sebazeazã pe eforturile individuale sau de grup aleproiectanþilor. Una din metodele de stimulare agândirii creative, neglijatã din pãcate, e ºimetoda analizei descrierilor invenþiilor, legate deperfecþionarea produsului de anumit tip ºi atehnologiilor de fabricare a lui, inclusiv amaterialelor ºi utilajelor folosite în procesul deproducþie.

2323232323


Elementele acestei metode sunt urmãtoarele:

se efectueazã o cãutare tematicã, selec-tându-se invenþii referitoare la perfecþionareaprodusului dat;

pe baza analizei capitolelor din descrierileinvenþiilor în care sunt menþionatedeficienþele soluþiilor tehnice cunoscute,legate de perfecþionarea produsului încauzã, se formuleazã scopul ori sarcinatehnicã a invenþiei, enumerându-se setulcerinþelor faþã de produs;

se efectueazã analiza dinamicii activitãþiiinventive legate de satisfacerea fiecãreicerinþe dezvãluite faþã de produs ºi, pe bazaei, cerinþele se aranjeazã dupã mãsuraimportanþei lor. Cu cât mai des e formulatãaceastã cerinþã în obicetivul invenþiei, cu atâtea este mai importantã;

pe baza analizei comparative a elementelordistinctive ale invenþiilor se evidenþiazã celemai valoroase soluþii tehnice întru satisface-rea celor mai importante cerinþe faþã deprodusul preconizat;

în temeiul analizei elementelor distinctive alecelor mai valoroase soluþii tehnice se relevãacele elemente funcþionale ale produsului încauzã (ansambluri, blocuri, piese etc.),modificarea (perfecþionarea) cãrora poateasigura satisfacerea celor mai importantecerinþe faþã de produs;

se efectueazã analiza cãilor posibile deperfecþionare a soluþiilor tehnice selectate înscopul satisfacerii noilor cerinþe.

(ii) Scopul etapei de impulsionare a ideilor estecrearea unui numãr mare de idei noi. Obiectivulfinal al firmei, însã, îl constituie cele mai atractiveºi mai realizabile idei. În continuare începeselectarea ideilor, renunþându-se la acele care înmod expres nu corespund scopurilor ºi abilitãþilorfirmei. Renunþarea încã la etapa de selectare, aideilor ineficiente, e determinatã de faptul cã,odatã cu trecerea la urmãtoarele etape de

elaborare a noului produs, costurile de realizarecresc considerabil.

(iii) Ideile selectate trebuie transformate înconcepte de produs. Ideea reprezintã un produspotenþial. Conceptul de produs e o versiune aideii exprimatã în termeni importanþi pentruconsumator. Orice idee poate avea mai multeconcepte de produs. Iniþial, se adoptã conceptede categorie (care pun ideea produsului cãutat îngrupajul altor produse din aceeaºi categorie).Apoi produsul respectiv se pune în raport cu celedin aceeaºi categorie cu ajutorul hãrþii depoziþionare (vezi fig. 3) a produsului. Aceastãhartã poate fi folositã ulterior în comunicareaconceptului de produs pe piaþã. În continuareconceptul de produs trece într-un concept demarcã, pentru diferenþierea de celelalte mãrci deacelaºi produs.

Fig. 5.

2424242424


Operaþiunea de testare a conceptului presupunetestarea conceptelor concurente pe un eºantionreprezentativ de consumatori. Aceste conceptepot fi înfãþiºate simbolic sau fizic. Consumatorilorli se expune o versiune pentru fiecare concept înparte. Apoi li se solicitã sã rãspundã la un set deîntrebãri, vizând conceptul de produs, care sãreleve ulterior gradul de comunicabilitate ºicredibilitate a conceptului, intensitatea solicitãrii,decalajul dintre noul produs ºi cele existente,valoarea perceputã, intenþia de cumpãrare ºiutilizatorii, ocaziile de cumpãrare ºi frecvenþacumpãrãrii.

În urma acestor testãri ale conceptelor,conducãtorul ia decizia privind acceptarea saurespingerea conceptului ales al noului produs.

(iv) Managerul noului produs trebuie sãelaboreze o strategie de marketing pentru

lansarea pe piaþã a acestui produs, strategia fiindmodificatã pe parcurs. Planul strategiei demarketing constã din trei pãrþi: (1) mãrimea,structura ºi comportamentul specific pieþei-þintã,poziþionarea planificatã a produsului ºi vânzãrile,cota de piaþã ºi obþinerea profitului estimat înprimii ani; (2) preþul estimat al produsului,strategia de distribuþie ºi bugetul de marketing înprimul an; (3) vânzãrile ºi profitul estimat petermen lung ºi mixul de marketing.

(v) Având la dispoziþie conceptul de produs ºistrategia de marketing, se poate trece laevaluarea atractivitãþii afacerii planificate,apreciind volumul vânzãrilor, mãrimea costurilorºi profiturilor. Dacã acestea din urmã corespundobiectivelor firmei, se poate trece de la conceptla elaborarea produsului ca atare.

(vi) Dupã testul economic, produsul trece dinstadiul de idee în stare fizicã. Durata creãrii unuiprototip al produsului nu e stabilã: poate dura dela câteva zile pânã la câþiva ani. În creareaprodusului trebuie sã li se furnizeze proiectanþilortoate datele referitoare la solicitãrile înaintate decãtre consumatori faþã de produs.

Dupã ce prototipurile sunt gata, ele se testeazãîn vederea bunei funcþionãri sau a satisfaceriiconsumatorilor.

(vii) Depãºind cu succes etapele enumerate,produsului i se atribuie un nume, se plaseazãîntr-un ambalaj ºi, conform programului demarketing, trece la testarea de piaþã, în loculutilizãrii reale a produsului, cunoscându-se astfelreacþia realã a consumatorilor faþã demanipularea, utilizarea ºi reachiziþionareaprodusului, precum ºi cât de mare este piaþaprodusului respectiv. Produsele în care seinvesteºte mult trebuie testate pe piaþã pentru aevita eºecul. Produsele-pionier necesitã maimulte testãri de piaþã comparativ cu produseleperfecþionate.

(viii) Datele culese din testele de piaþã le permitîntreprinzãtorilor în a decide lansarea sau nu aprodusului. Pentru comercializarea produsuluinou este important momentul lansãrii pe piaþã.

2525252525


Deseori, în cazul unei concurenþe puternice,momentul lansãrii poate fi decisiv, oferindurmãtoarele posibilitãþi:

sã lanseze prima produsul, obþinând astfelde avantaje ca atragerea intermediarilor ºiconsumatorilor principali, câºtigând un bunrenume;

lansarea paralelã (în acelaºi moment cuconcurentul), împãrþind astfel cheltuielile depromovare cu concurentul;

lansarea întârziatã (dupã intrarea concuren-tului pe piaþã), beneficiind de trei avantaje:evitarea costurilor pentru “educarea” pieþei, aposibilelor erori depistate la lansare,cunoaºterea dimensiunilor pieþei.

Firma trebuie sã stabileascã locul lansãrii,apreciat în funcþie de atractivitatea pieþelor. Seîntocmeºte un tabel cu urmãtoarele criterii deevaluare: potenþialul pieþei, reputaþia localã afirmei, costul distribuþiei, costul comunicãrii,influenþa zonei respective asupra altor zone ºiconcurenþa.

Firma urmeazã, de asemenea, a stabilicumpãrãtorii cei mai potriviþi, care sãaccepte rapid produsele noi fie cumpãrãtorifideli ºi, ulterior - “promotorii” ideiiprodusului etc.

Pentru lansarea noului produs e neapãratãnevoie elaborarea unui plan de acþiune.

Aºadar, am stabilit cã produsele existente trebuieînlocuite cu altele sau perfecþionate. Produselenoi nu întotdeauna au sorþi de izbândã. Având ladispoziþie, însã, o bunã structurã organizatoricãde elaborare a noului produs se poate ajunge lasuccese reale. Procesul de creare(perfecþionare) a produsului este complex, lafinele fiecãrui stadiu efectuându-se analize ºitestãri capabile sã confirme cã ideea produsuluipoate sau nu avansa în continuare. Aceasta

asigurã evitarea investiþiilor ºi costurilor mari înidei nepotrivite atât pentru obiectivele firmei, câtºi pentru necesitãþile consumatorilor.

SUMMARY

T he product is “any thing which maybe offered to satisfy a necessity or a

wish”. Each of them has a set of technical,commercial and perceptive characteris-tics. That one which constitutes an offersubject is a good material or serviceprovided with following fundamentaldimensions: characteristics, qualitylevel, design, trademark title andpacking.

The product as well as the consumer issubjected to a vitality cycle. This is whythe planification thereof in the mix with itsmarketing is very important. Competitorsshall be in the permanent research andcopying of the new ideas and products,making thus the existing products as apart of the past faster than never.

REFERINÞEBIBLIOGRAFICE:

Ph.Kotler. Managementul marketingului. Analizã,planificare, implementare, control. Bucureºti,1998.

V.Railean. Marketing. Chiºinãu, 1998.

William D.Perreault, Jr., E.Jerome McCarthy.Basic Marketing. A Global-Managerial Approach.Product Planning and Development. MBL.

Ý.Ï.Ñêîðíÿêîâ. Ìàðêåòèíãîâûå èññëåäîâà íèÿí à îñí îâ å ïàòå íòí îé èíôîðìàöèè. Moscova,1996.

2626262626


2.1.5. Jurisdicþia in rem

În unele cazuri e dificil identificarea deþinãtoruluidomenului ºi reºedinþa sa, deoarece sistemul deînregistrare a domenelor oferã posibilitateaaplicanþilor de a prezenta date false despreidentitatea sa. Atunci apare o întrebare dificilã:unde de acþionat în judecatã deþinãtorul neidenti-ficabil? Jurisdicþia in rem pare sã ne ofere osoluþie la aceastã problemã. Posibilitatea uneiasemenea cãi depinde de faptul dacã legislaþiasau instanþele dintr-o anumitã þarã considerãdomenul ca un drept de proprietate. O instanþaamericanã a declarat cã domenele sunt proprie-tate chiar dacã ele sunt numai niºte baze dedate.1 O altã opinie a fost împãrtãºitã de CurteaSupremã de Justiþie din Virginia, declarând cãdomenele sunt niºte drepturi contractuale pentruservicii, ºi nu drepturi de proprietate.2

În Porsche Cars North America, Inc. c. AllPorsche Com,3 reclamantul a înaintat o acþiunein rem, pentru încãlcarea mãrcii, împotriva a 128de deþinãtori de domene. Prima instanþã a

respins acþiunea pe motiv de lipsã a jurisdicþiei înrem. În timpul apelului înaintat de reclamant,Congresul american a adoptat Legea cu privire laprotecþia consumatorilor împotrivaanticybersquatingului (AnticybersquattingConsumer Protection Act), care prevedeacþiunea in rem pentru apãrarea împotrivadiluãrii mãrcii de cãtre domene.4 Deoarece legeaavea efecte retrospective instanþa de apel aremis cauza spre reexaminare.

Secþiunea 43(d)(2) a Actului Lahman stipuleazãcã un proprietar de marcã poate înainta o acþiunein rem împotriva deþinãtorului de domen îninstanþa localã a registratorului sau registrului cuanumite condiþii: (I) domenul încalcã dreptul lamarcã; (II) instanþa stabileºte cã proprietarulmãrcii nu a putut obþine jurisdicþia in personamsau nu poate fi identificat pârâtul.

2.1.6. Analize

Analizând deciziile mai multor instanþe din diferiteþãri ne dãm seama de dificultatea cu care seconfruntã aceste instanþe în adaptarea principiilor

Procopie BURUIANÃ,magistru în drept

(Continuare.Începutul în nr. 3 a.c.)

1 Lucent Technologies c. Lucentsucks.Com (95 F.Supp.2d 528).2 Brian Livingston, Web registrars may take back your domain name, 12 mai 2000, disponibil la

http://www.news.com/Perspectives/Column/0,176,428,00.html?st.ne.per.idx.colp, consultat la 14/06/00.3 Vezi 2000 WL 742185 (4th Cir. (Va.),iunie 09, 2000) (NO. 99-1804, 99-2152), WestLaw.4 Vezi Pub.L.No 106-113, 113 Stat. 1501A-545 (1999, WestLaw. Prevederile acestei legi fac parte integrantã

a Actului Lahman.

2727272727


tradiþionale cu privire la jurisdicþie în disputeleinterfrontaliere dintre mãrci ºi domene. Deºiunele instanþe lasã impresia de a fi inconsec-vente în deciziile sale, o mare parte a acestordecizii ne ajutã sã sesizãm un tablou general cuprivire la jurisdicþia asupra domenelor. Cuexcepþia câtorva decizii, instanþele par sã fi reuºitsã adapteze cu succes principiile tradiþionale cuprivire la jurisdicþie în disputele dintre mãrci ºidomene. Instanþele americane au ajuns larezultate diferite în privinþa activitãþilor legate dedomene care pot constitui contacte minime, ceeace ar putea crea incertitudini. Prin contrastinstanþele UE par a fi mai consecvente, aceastadatorându-se prevederilor convenþiei de laBruxelles, care stabilesc reguli mai stricte cuprivire la jurisdicþie. Pe de altã parte, în compara-þie cu instanþele UE, cele americane iau înconsiderare mai mulþi factori la stabilirea jurisdic-þiei. De aceea abordarea UE, comparativ cu ceaamericanã, poate rezulta din extinderea compe-tenþei cu privire la disputele asupra domenelor.5

În aplicarea testului “contacte minime” sau“doctrina efectelor”, instanþele trebuie sã facã oevaluare a impactului activitãþii unei persoane viainternet asupra forului. Simplul fapt cã un domen,identic sau similar cu marca altei peroane, estevizibil într-un anumit stat, nu trebuie sã fiesuficient pentru exercitarea jurisdicþiei asupraunui nerezident. E nevoie de ceva mai mult decâtsimpla înregistrare a unui domen ori existenþaunui “web-site pasiv”. Instanþele trebuie sã ia învedere: (I) intenþia pârâtului – dacã acesta ºi-adirecþionat intenþionat activitãþile spre statulrespectiv sau dacã, eventual, contactele sale aufost întâmplãtoare; (II) natura activitãþii respective– domenul e necesar sã fie folosit în scopuricomerciale; (III) beneficiile pârâtului – tranzacþiileºi câºtigurile trebuie sã fi fost fãcute în statulrespectiv; (IV) alþi factori relevanþi, bunãoarã,

limba utilizatã în web-site, dacã pârâtul putea ºtide marca reclamantului pânã la înregistrareadomenului. E cazul sã se atragã atenþiadeosebitã asupra dificultãþii judecãrii cauzei într-un for strãin, interesul statului strãin înadjudecarea cazului, precum ºi alþi factori. Atuncicând instanþele considerã cã pot exercitajurisdicþia asupra unui nerezident, acestea nutrebuie întotdeauna sã decidã predarea/cedareadomenului, ci mai degrabã restrângereaactivitãþilor sale comerciale în acel stat subdomenul respectiv. De exemplu, pârâtul poate fisomat sã plaseze pe web-site un avertismentlegal prin care sã informeze cã nu va recepþionanici o comandã de la rezidenþii statului respectiv.Pe de altã parte, companiile care îºi extindactivitãþile comerciale via Internet cãtre alte þãritrebuie sã prevadã rezonabil cã existãposibilitatea acþionarii în judecatã în alte statepentru încãlcarea dreptului la marcã. De aceea,ca sã se evite asemenea situaþii e recomandabilsã se efectueze o cercetare a existenþei unormãrci identice sau similare în acele state.

2.2. Procedura de soluþionarea disputelor

2.2.1. Istoric

Creºterea disputelor dintre mãrci ºi domene,critica din partea proprietarilor de mãrci ºiameninþãrile cu acþionarea în judecatã a forþatNSI sã introducã în 1995 o procedurã desoluþionare a disputelor.6 Procedura desoluþionare a disputelor avea ca scop evitarearesponsabilitãþii NSI pentru înregistrareadomenelor ºi plasarea riscului prejudicierii unorterþe persoane pentru înregistrarea domenelor peseama deþinãtorilor de domene. În specialaceastã procedurã, care a fost revizuitã înrepetate rânduri,7 cerea aplicantului sã declarecã: (I) are dreptul la domenul cerut; (II) are

5 Vezi S.Cohen, Jurisdiction Over Cross Border Internet Infringements, EIPR [1998], p.295.6 Prima politicã este consideratã RFC 159. Vezi o copie a acestui document la

http://www.patents.com/nsi.sht, la sfârºitul paginii, consulla 03/07/00.7 Id. Vezi politicile No. 3 ºi 4.

2828282828


intenþie bona fide în folosirea domenului; (III)spre buna sa cunoºtinþã de cauzã, folosireadomenului nu încalcã drepturile terþelorpersoane; (IV) va despãgubi NSI în cazul oricãreidaune legate de înregistrarea domenului; ºi (V)în caz de nefolosire a domenului în termen de 90zile poate sã-l piardã. Cu ajutorul acesteiproceduri, un proprietar de marcã ce pretindeaîncãlcarea mãrcii sale putea sã-l lipseascã pe undeþinãtor de domen prin simpla trimitere la NSI aunei copii de înregistrare sau cereri deînregistrare a mãrcii sale. Numai dacã deþinãtoruldomenului era în stare sã probeze în termen de30 zile cã este proprietar al unei mãrci identiceori similare, domenul era suspendat ºi nimeninu-l putea folosi pânã nu exista o decizie arbitralãsau judecãtoreascã. Modificãrile din 1996 preve-deau cã domenul disputat nu va fi suspendat, darcã NSI va preda controlul asupra domenuluicancelariei instanþei. Conform modificãrilor din1998, NSI a fost obligat sã “menþinã status quoante a domenului pânã la luarea unei deciziitemporare sau finale de cãtre instanþã”.8

Aceastã procedura a fost aspru criticatã atât deproprietarii de mãrci cât ºi de deþinãtorii dedomene.9 Proprietarii de mãrci au declarat cãprocedura nu a reuºit sã rezolve problema: (I)folosirii cu rea credinþa a domenelor; (II) reduceriitimpului litigiului ºi scãderii costurilor; ºi (III)recunoaºterii cererilor bazate pe drepturisimilare.10 Deþinãtorii de domene, pe de altã

parte, au criticat-o cã este mai favorabilãproprietarilor de mãrci11 ºi pentru creareaposibilitãþii acaparãrii inverse (reverse hijacking)a domenelor.12 De aceea era evident: conceptulprocedurii de soluþionare a disputelor trebuiaradical modificat. Schimbarea a venit odatã cumodificarea administrãrii DNS. În noiembrie1999, la iniþiativa OMPI,13 ICANN a aprobatprocedura uniformã de soluþionare adisputelor(UDRP), 14 care e valabilã pânã astãzi.

2.2.2. Aplicabilitatea

În baza Acordului de Acreditare a Registratorilor,UDRP este impus asupra tuturor registratorilor în<.com>, <.org>, <.net>.15 Registratorii, la rândullor, impun aceastã procedurã proprietarilor dedomene prin contractul de înregistrare. AstfelUDRP e obligatorie oricãrui proprietar de domenºi numai opþionalã pentru proprietarii de mãrci,care pot accepta sau refuza sã fie legaþi deasemenea procedurã. Cu toate cã aceastãprocedurã este obligatorie pentru proprietarii dedomene, acestea pot însã iniþia procese paraleleºi în instanþele de judecatã.

UDRP e aplicat disputelor legate de înregistrareacu “rea credinþã” cu urmãtoarele condiþii: (I)domenul este identic sau confundabil similar uneimãrci; II) deþinãtorul domenului nu are nici undrept ori interese legitime cu privire la domenulrespectiv; III) pretinsul domen a fost înregistrat ºie folosit cu “rea credinþã”.16 Existenþa “relei

8 Vezi secþiunea 10(a) a procedurii DRP din 1998.9 Vezi S. Abell (1997), WestLaw (Cite as: 488 PLI/Pat 65, *74-82). Vezi de asemenea NSI Flawed Domain

Name Dispute information page, la http://www.patents.com/nsi.htm, consultat la 03/07/00.10 Vezi S. Abel (1997),*76. În cazul Roadrunner Corporations Inc. c. NSI, reclamantul, dupã ce a primit o

notificare de la NSI prin care îl informa cã domenul va fi îngeþat, a obþinut înregistrarea mãrcii într-un termenscurt în Tunisia, ceea ce i-a permis sã probeze existenþa proprietãþii asupra mãrcii.

11 C. Oppedahl, Analysis and Suggestions regarding NSI Domain Name Trademark Dispute Policy, 1996, lahttp://www.patents.com/nsi/iip.sht, consultat la 03/07/00.

12 Acapararea inversã este situaþia în care un proprietar de marcã depune o cerere la registrator, în scopulmodificãrii posesiunii unui domen în favoarea sa, deºi nu existã motive întemeiate. Vezi C. Oppedahl,Recent cases examine the reverse domain name hijacking, la http://www.patents.com/pubs/comment.htm, consultat la 03/07/00.

13 Vezi raportul OMPI la http://ecommerce.OMPI.int/domains/process/eng/final_report.html.14 O copie a acestui document este disponibilã la http://www.icann.org/udrp/udrp.htm.15 Registratorii ccTLD, cu excepþia unora, nu aplicã procedura UDRP. Mulþi din registratorii ccTLD aplicã o

procedurã similarã cu cea a NSI sau au adoptat procedurile sale proprii.16 Vezi secþiunea 4 (a) a UDRP.

2929292929


credinþe” e prezumatã când domenul: (I) a fostînregistrat sau achiziþionat în special cu scopulvânzãrii, închirierii, transferãrii cãtre proprietarulmãrcii disputabile pentru o recompensã conside-rabilã; (II) a fost înregistrat pentru a preveniproprietarul mãrcii de a-ºi reflecta marca îndomen, dacã deþinãtorul domenului s-a angajatîntr-un aºa model de conduitã; (III) a fost înregis-trat în special cu scopul erodãrii (subminãrii)afacerilor unui concurent; (IV) este folosit cuintenþia de a atrage utilizatorii de Internet pentrucâºtig comercial, prin crearea unei probabilitãþi deconfuzie cu marca reclamantului.17

Drepturile ºi interesele legitime ale deþinãtorilorde domene pot fi dovedite prin probarea faptuluicã deþinãtorul: (I) a utilizat sau a pregãtit pentrufolosinþã domenul în legãturã cu oferirea cu“bunã credinþã” a bunurilor ºi serviciilor, înaintede orice notificare despre disputã; ori (II) estebine cunoscut prin domen; sau (III) foloseºtelegitim în scopuri necomerciale ori foloseºtecorect domenul, fãrã intenþia de a deviautilizatorii de Internet.18

2.2.3. Procedura UDRP

Orice proprietar de marcã ce contestã “posesiaabuzivã” a unui domen poate iniþia procedura

uniformã de soluþionare a disputelor printrimiterea unei plângeri (reclamaþii).19 Conformprocedurii UDRP, reclamaþia poate fi expediatãoricãrui “provider” autorizat.20 Reclamaþia trebuiesã indice deþinãtorul domenului (pârâtul),motivele reclamaþiei, marca disputatã, indicareanumãrului de membri ai completului21 ºi altedate prevãzute de regulilele UDRP. 22 Reclamaþiava fi însoþitã de plata taxei cãtre provider, cuexcepþia cazului în care pârâtul numeºte unmembru al completului, caz în care taxa va fiplãtitã de ambele pãrþi.23 Providerul verificã dacãreclamaþia îndeplineºte condiþiile de formalitate ºiapoi va trimite o copie pârâtului, care trebuie sãdea un rãspuns în timp de 20 zile de lanotificare.24 Rãspunsul va indica orice motive însusþinerea apartenenþei domenului, sã fiemenþionate dacã doreºte sã numeascã unmembru al completului25 ºi orice altã informaþienecesarã.26 În termen de 5 zile de la rãspuns,providerul va numi unul sau trei membri aicompletului ce va analiza cazul, din rândulcandidaþilor nominalizaþi de pãrþi.27 Completul areputeri largi în ce priveºte examinarea disputei,însã trebuie sã se conformeze cu prevederileUDRP, regulilele UDRP ºi cele stabilite deprovider, asigurând un tratament echitabil alpãrþilor. Completul determinã admisibilitatea,

17 Vezi secþiunea 4 (b) a UDRP.18 Vezi secþiunea 4 (c) a UDRP.19 O cerere model este disponibilã la Centrul de Arbitraj a OMPI, la http://arbiter.OMPI.int/domains/complain-

ant/complaint.doc, vizitat la 06/07/00.20 Un provider de arbitraj este o instituþie care oferã servicii de soluþionare a unor asemenea litigii. O listã a

providerilor acreditaþi este disponibilã la http://www.ICANN.org/udrp/approved-providers.htm. Informaþia cuprivire la procesul de acreditare pentru prestarea serviciilor de cãtre provideri e disponibilã la http://www.ICANN.org/udrp/udrp-provider-approval-process.htm.

21 Un complet este un organ de administrare numit de provider pentru a examina petiþia. Candidaþii care pot finumiþi ca membri ai completului sunt aleºi din lista de candidaþi ai providerului. Orice parte din disputãtrebuie sa indice numele a trei candidaþi.

22 Vezi secþiunea 3 a Regulamentului UDRP . O copie a acestui regulament este disponibilã la http://www.ICANN.org/udrp/udrp-rules-24oct99.htm. Analiza regulamentului UDRP este fãcutã de E.Poplawski,ICANN Rules for Uniform Domain Name Dispute Resolution Policy, 2000, WestLaw (Cite as: 596 PLI/Pat97, *97).

23 Vezi secþiunea 4(g) a UDRP ºi secþiunea 19 a Regulamentului.24 Secþiunea 4 a Regulamentului.25 Pârâtul trebuie sã indice dacã doreºte sã fie numit un complet din trei membri ºi dacã da, sã numeascã 3

candidaþi.26 Secþiunea 5 a Regulamentului.27 Secþiunea 6 a Regulamentului.

3030303030


relevanþa, materialitatea ºi greutatea probelorprezentate.28 De asemenea poate extindetermenii regulamentari, consolida multipleledispute,29 cerând informaþie ºi documentesuplimentare de la pãrþi.30 Procedura în faþacompletului are loc fãrã audierea fizicã a pãrþilor,inclusiv prin tele, video sau web conferinþã,31

deºi în unele cazuri completul poate decidefolosirea lor.32 Limba de lucru este cea folositã încontractul de înregistrare, cu excepþia cazurilor încare pãrþile se înþeleg altfel.33 Ignorarea oricãreicondiþii specificate de regulile UDRP ori decomplet poate rezulta într-o decizie împotrivapãrþii care nu a îndeplinit o anumitã condiþie.34

Pãrþile pot, totuºi pune capãt disputei înaintealuãrii oricãrei decizii.35

2.2.4. Decizia ºi efectele sale

Completul va lua o decizie în termen de 40 zilede la numirea sa. Decizia trebuie sã fieprezentatã în scris ºi motivatã.36 În termen de 3zile de la luarea deciziei, providerul va comunicadecizia fiecãrei pãrþi, registratorului în cauzã ºiICANN-ului. Decizia urmeazã sã fie publicatã peun website accesibil, cu excepþia când completulva decide altfel.37 Nici o anulare, transfer sauschimbare a statutului domenului nu poate fiefectuatã în perioada desfãºurãrii disputei sau întermen de 10 zile de la luarea deciziei de cãtrecomplet.38 Proprietarul domenului nu poate

transfera domenul sau schimba registratorul petermenul procedurii. O decizie favorabilãreclamantului nu va avea decât efecte limitate,oferind numai dreptul anulãrii sau transferãriidomenului cãtre reclamant.39 Anularea sautransferul va avea loc numai dupã expirareatermenului de zece zile, acordate pentruatacarea deciziei.40 Decizia poate fi atacatã înorice instanþã din “jurisdicþia mutualã”.41

Jurisdicþia mutualã este locul oficiului principal alregistratorului ori adresa deþinãtorului domenului,dupã cum e indicatã în baza de date “WHOIS”. Încazul în care decizia nu a fost atacatã în termende 10 zile, registratorul va executa decizia.

2.2.5. Evaluarea UDRP

UDRP este o procedurã fundamental diferitã decea a NSI. În comparaþie cu procedura NSI, careputea fi iniþiatã oricând exista o marcãînregistratã anterior, UDRP este prevãzutãpentru a fi aplicatã numai disputelor legate deînregistrarea cu rea credinþã.42 UDRP oferãpãrþilor în disputã o cale alternativã desoluþionare a litigiului, în paralel cu cele dejaexistente, cum sunt instanþele judecãtoreºti sauarbitrajul. Procedura nu mai este aplicatã deregistrator, ci de un provider acreditat, supusunor reguli stricte cu privire la fondul cauzei ºiprocedura de arbitraj. În comparaþie cuprocedura NSI, care prevedea numai

28 Secþiunea 10 a Regulamentului.29 Conform secþiunii 4(f) a Regulamentului, orice parte poate cere consolidarea disputelor între aceleaºi pãrþi

la acelaºi complet.30 Secþiunea 12 a Regulamentului.31 Secþiunea 13 a Regulamentului.32 Un complet a fost de acord, totuºi, sã þinã o audiere telefonicã cu pãrþile. Vezi Biofield, Inc. c. JaehYun Kwon

(AF-0102).33 Secþiunea 11 a Regulamentului.34 Secþiunea 14 a Regulamentului.35 Secþiunea 17 a Regulamentului.36 Secþiunea 15 a Regulamentului.37 Secþiunea 16 a Regulamentului.38 Secþiunea 7 ºi 8 a UDRP.39 Secþiunea 4(I) a UDRP.40 Secþiunea 3 a UDRP.41 Secþiunea 4(k) aUDRP.42 S.L Crane, ICANN’s New Policy: What it covers, 16 NO. 9 e-Commerce 1, 2000, WestLaw.

3131313131


suspendarea domenului, UDRP prevede niºteremedii mai eficiente, precum anularea sautransferul domenului disputat.43

Aceastã procedurã a devenit foarte popularã înrândurile proprietarilor de mãrci. Datele statisticearatã cã de la intrarea în vigoare au fost iniþiate1,164 de procese, implicând 1,986 domene.44

În comparaþie cu procedura NSI, folositã în timpde 5 ani în 3000 cazuri, UDRP pare a se bucurade un succes mai mare. Succesul ºi eficacitateaau determinat unele autoritãþi ce administreazãdomenele de þarã, sã adopte aceeaºiprocedurã.45

În ciuda îmbunãtãþirilor aduse, s-au lansat o seriede rezerve ºi critici cu privire la UDRP. În primulrând, a fost sugerat ca disputele dintre mãrci ºidomene sã fie numai de competenþa instanþelorjudecãtoreºti.46 În al doilea rând, s-a reproºat cãprotejarea drepturilor proprietarilor de mãrci nutrebuie sã fie în detrimentul ori sã intre în costulaltor proprietari de drepturi.47 Crearea uneiproceduri speciale de protejare a proprietarilor demãrci indicã faptul cã ICANN-ul considerã cãdrepturile la marcã sunt superioare altor drepturi.Aceastã procedurã pare a crea noi forme deîncãlcare a dreptului la marcã, deºi, dupã câteºtim, numai statele suverane sunt autorizate sãadopte legi cu privire la mãrci.48 În legãturã cuaceasta se iscã problema relaþiei între UDRP cujurisdicþia ºi legile naþionale referitoare la marcã.

Aceastã procedurã nu poate fi superioarãlegislaþiei naþionale ºi nu are forþã obligatorie,deoarece a fost adoptatã de o organizaþie fãrãvre-o legitimitate internaþionalã. Statele pot sã oaccepte ori sã o ignore. Eventual aceastãproblemã poate fi rezolvatã prin adoptarea unuitratat internaþional obligatoriu pentru toate statelemembre.

Procedura UDRP se aseamãnã în multe privinþecu arbitrajul. Totuºi, spre deosebire de arbitraj,impus la voinþa ambelor parþi, UDRP este oprocedura obligatorie prin forþa contractului deînregistrare, numai deþinãtorului de domen. Oaltã diferenþã e cã pãrþile nu sunt legate deaceastã procedurã, ele putând oricând intentaacþiuni în instanþele judecãtoreºti pânã sau dupãce a fost adoptatã o decizie conform UDRP.Posibilitatea intentãrii proceselor paralele ridicãîntrebarea dacã procedura obligatorie îºi atingescopurile propuse. Apare întrebarea: care suntefectele deciziei completului asupra instanþelornaþionale? Într-un caz recent, în care a fostimplicat Weber-Stephen Products Co. c.Armitage Hardware,49 pârâtul s-a opuscompetenþei completului, declarând cã a fostintentatã o acþiune paralelã într-o instanþã dedistrict. Completul a decis cã are competenþalimitatã asupra disputelor bazate pe înregistrareabuzivã sau cybersquatting. În continuarecompletul a declarat cã deºi nu exista nici odovadã de înregistrare abuzivã, competenþa a

43 Vezi L.A.Walker, ICANN’s Uniform Domain Name Dispute Resolution Policy, Berkkely Technology LawJournal, 2000, WestLaw (Cite as: 15 Berkeley Tech.L.J. 289, *300).

43 Vezi L.A.Walker, ICANN’s Uniform Domain Name Dispute Resolution Policy, Berkkely Technology LawJournal, 2000, WestLaw (Cite as: 15 Berkeley Tech.L.J. 289, *300).

44 Vezi datele statistice la http://www.ICANN.org/udrp/proceedings-stat.htm, consultat la 12/07/00.45 Vezi de ex. <.sh, .tt, .tv, .ws>. Mai multã informaþie cu privire la procedurile de soluþionare a disputelor în

ccTLD este disponibilã la http://arbiter.OMPI.int/domains/index.html sau http://www.digidem.com/legal/domain.html.

46 Vezi de ex. F.Howard, .NZ response to the Preliminary Report of the WG-A on Domain Name DisputeResolution Process, 1999, la http://www.isocnz.org.nz/nzwga_aug99.html. Vezi de asemenea Dr. M. Mueller,UDRP too weak on RDNH, 1999, la http://www.ICANN.org/comments-mail/comment-udrp/current/msg00088.html.

47 S.Steele, EFF’s comments on Uniform Dispute Resolution Policy, 1999, la http://www.ICANN.org/comments-mail/comment-udrp/current/msg00015.html, consultat la 08/07/00.

48 Vezi D. Schaefer (1999).49 Cazul No. D-2000-0187.

3232323232


fost exercitatã corect, fiindcã pârâtul a datacordul de a fi legat de procedura UDRP.Completul, însã, a evitat sã se pronunþe cuprivire la problema proceselor paralele ºi efecteledeciziei sale asupra instanþelor naþionale. Unmembru al completului, care nu a fost de acordcu aceastã decizie, a declarat: completul trebuiasã suspende procesul pânã la luarea deciziei decãtre instanþa de district, deoarece aceasta puteasã decidã cu privire la mai multe chestiuni,asupra cãrora completul nu putea decide. El adeclarat cã decizia completului nu e obligatoriepentru instanþã ºi nici nu poate servi dreptprecedent judiciar. Ulterior, instanþa de district,care s-a pronunþat în aceastã disputã,50 aconcluzionat cã nu poate fi legatã de prevederileUDRP. Totuºi, instanþa a evitat sã determinecriteriile dupã care va reexamina deciziacompletului. Aceasta ne sugereazã cã instanþelepot sau nu lua în considerare deciziacompletului, examinând cauza ca o acþiunenouã. Se presupune cã o asemenea situaþie ar fiputut sã nu aparã dacã UDRP se asemãna maimult cu arbitrajul ( sau avea acelaºi statut caarbitrajul), având deja un cadru reglementar ºiinstituþional internaþional. Astfel, o decizie custatut de decizie arbitrarã ar fi avut efecte atâtfaþã de pãrþi cât ºi faþã de instanþele naþionale.Un asemenea sistem, similar arbitrajului, e insãineficient, deoarece pânã la apariþia disputei nuexistã nici o relaþie intre pãrþi. ªi, deci, nu existãun acord arbitrar, iar la apariþia disputeicubersquatterii nu vor fi de acord sã fie legaþi deUDRP.

Procedura UDRP nu oferã definiþii ale termenilor“mod de conduitã” (pattern of conduct), “generalcunoscuþi” (commonly known), “pregãtit pentruutilizare” (prepared to use) ºi “preþ în exces”

(consideration in excess). Termenul “ preparedto use” poate crea o supapã de salvare pentrucybersquatteri, întrucât aceºtea, de regulã, nucreeazã un web-site, scriind “under construction”( în proces de construcþie) .51 Cybersquatterii potexagera adesea cheltuielile legate de domen,ceea ce va fi greu de probat, de aceea estenecesarã o definiþie a termenului “considerationin excess” .

Existã cazuri când mai multe persoane deþinmãrci identice. Care va fi decizia completuluidacã mai multe persoane, ce sunt îndreptãþite,pretind la acelaºi domen? Se va aplica principiulprimul adresat sau alte principii? Care va fisituaþia atunci când deciziile vor fi luate decomplete ale diferitor provideri? Considerã cã înasemenea cazuri acþiunile trebuie consolidate,aplicându-se regula primului sesizat.

O altã întrebare e ce legi vor fi aplicate decomplet dacã se va face o evaluare a îndepliniriicondiþiilor: a registratorului, reclamantului,pârâtului sau a membrilor completului? Unrãspuns interesant în aceastã privinþa a fost datcomplet în Tourism ºi Corporate Automation Ltd.c. TSI Ltd.52 În acel caz completul a declarat: “nue necesar ca, eventual completul sã fiefamiliarizat cu legislaþia în domeniul mãrcilor dintoate þãrile accesibile prin Internet ºi de aceea eîndeajuns pentru un arbitru sã fie suficientfamiliarizat cu legislaþia privind mãrcile din SUA,care are relevanþã aproape oriunde în Internet”.Dacã ar fi sã urmãm aceastã declaraþie atunciarbitrii din Franþa, Australia sau Brazilia vor puteaaplica legile lor naþionale, chiar dacã pãrþile îndisputã nu au nici o legãturã cu acele foruri. Iatãde ce considerãm cã dacã ambele pãrþi sunt dinaceeaºi jurisdicþie, trebuie sã se aplice legeapãrþilor sau legea registratorului.

50 Vezi Weber Stephen Product c. Armitage Hardware ( 2000 WL 562470).51 D.W.Kim, Comments on Dispute Policy concerning ICANN proposal, 1999, la http://www.ICANN.org/

comments-mail/comment-udrp/current/msg00074.html, consultat la 09/07/00.52 Cazul No. AF-0096, disponibl la http://www.eresolution.ca/services/dnd/decisions/0096.htm.

(Continuare în numãrul urmãtor)

3333333333


P rotecþia drepturilor exclusive asupra mãrcilor se realizeazã prin aplicareaanumitor mijloace de apãrare a

drepturilor.

De obicei, titularul se adreseazã personal pentruapãrarea drepturilor sale, beneficiind de cele mailargi posibilitãþi. Totodatã, dacã drepturile asupramãrcii au fost transmise spre folosire princontract unei terþe persoane, atunci aceasta aredreptul de a apãra de sinestãtãtor acestedrepturi. Volumul, însã, trebuie stabilit printr-unacord suplimentar cu titularul.

Mijloacele de apãrare pot fi divizate îndependenþã de raporturile juridice la care sereferã. Astfel, distingem mijloace administrativ-juridice, juridice civile ºi juridice-penale.

Caracterul administrativ de examinare a litigiilorºi aplicarea mãsurilor de responsabilitatereprezintã unul din tipurile litigiilor juridice civile.Þinând cont de acest fapt, conform prevederilordreptului civil, apãrarea drepturilor seînfãptuieºte prin urmãtoarele mijloace:

recunoaºterea dreptului;

restabilirea situaþiei existente pânã laviolarea dreptului ºi reprimarea acþiunilor,care încalcã dreptul sau creeazã pericolpentru infracþiune;

recunoaºterea tranzacþiei ca nevalabilã,aplicarea urmãrilor recunoaºterii.

Realizându-ºi dreptul în apãrare, titularul poateutiliza diferite mijloace:

jurisdicþionalã ºi

nejurisdicþionalã.

În acest articol voi analiza mijlocul jurisdicþionalde apãrare, în care sunt incluse modul deexaminare a contestaþiilor în Comisia de Apel aAGEPI ºi litigiilor conform Legii ContenciosuluiAdministrativ nr.793 din 10.09.2000 (publicat înMonitorul Oficial nr. 57-58 din 18.05.2000).

1. Modul de examinarea contestaþiilor în Comisia de ApelAGEPI

Aplicarea multor mijloace de apãrare asupraîncãlcãrilor drepturilor exclusive este legatã departiciparea activã a organelor puterii administra-tive.

Apariþia unor obiecte cu drepturi exclusivecondiþioneazã necesitatea înregistrãrii lor, faptcare duce la apariþia multor litigii, legate delegitimitatea înregistrãrii acestor drepturi.

Comisia de Apel a AGEPI e un organadministrativ de soluþionare a litigiilor în domeniul

Natalia ªTIRBU,jurist, Secþia Contencios, AGEPI

3434343434


protecþiei proprietãþii industriale. Comisiaactiveazã conform legislaþiei Republicii Moldova,statutului AGEPI, a actelor normative ale AGEPIce þin de activitatea Comisiei de Apel, precum ºitratatelor internaþionale la care þara noastrã esteparte.

Hotãrârile Comisiei de Apel au importanþa atât însoluþionarea litigiului între douã persoane, când opersoanã contesteazã înregistrarea mãrcii fãcutãpe numele altei persoane, cât ºi în determinarearelaþiilor între solicitant (titular) ºi AGEPI (exami-narea posibilitãþilor de înregistrare a mãrcii).

Reieºind din sarcinile sale Comisia soluþioneazãpractic toate cazurile de litigii, care pot sã aparãla toate etapele de înregistrare a obiectului deproprietate industrialã (OPI) la AGEPI, începândcu depunerea cererii de înregistrare a OPI, ºipânã la eliberarea titlului de protecþie. Inclusiv,contestaþiile depuse de cãtre persoanele terþeîmpotrivã valabilitãþii OPI pe teritoriul RepubliciiMoldova în decursul perioadei de valabilitatea OPI.

Contestaþiile pot fi depuse la Comisia de Apelde cãtre solicitant personal (în decurs de trei lunide la data primirii deciziei AGEPI cu care el nueste de acord) sau de cãtre persoana terþã,care considerã cã înregistrarea OPI încalcãdrepturile lui.

Deci, pânã la adresarea în instanþa judecãto-reascã, valabilitatea titlului de protecþie poate ficontestatã în mod administrativ.

Pentru examinarea contestaþiei la Comisiade Apel se numeºte ºedinþa Comisiei, formatãdin Preºedintele Comisiei, doi sau patru membri(la alegerea Preºedintelui) ºi secretarul Comisiei.Ea e constituitã numai din juriºti - specialiºtiîn domeniul proprietãþii industriale. Componenþase aprobã prin decizia Preºedintelui Comisieide Apel.

Comisia soluþioneazã litigiile conformcontestaþiilor depuse de cãtre persoaneleinteresate sau de reprezentanþii acestora.

Contestaþia adresatã Comisiei trebuie sã conþinãurmãtoarele puncte:

cererea de examinare a contestaþiei;

contestaþia ºi motivele de înaintare a cererii;

dovada de achitare a taxei;

procura, în cazul în care contestaþia estedepusã de cãtre reprezentant;

materialele adiþionale la contestaþie caredovedesc motivele contestatarului;

În urma soluþionãrii în fond a litigiului, Comisia deApel ia hotãrâre reieºind din rezultateleexaminãrii, þinându-se cont de toate aspectelelitigiului, în temeiul legislaþiei în vigoare, acircumstanþelor reale ºi a materialelor dosarului.

Hotãrârea se adoptã prin majoritatea de voturiale membrilor, expediindu-se persoanei care adepus contestaþia. În cazul contestãrii titlului deprotecþie sau al înregistrãrii, se notificã deasemenea ºi titularul titlului de protecþie.

Contestaþia poate fi depusã atât de cãtrepersoanele fizice, cât ºi de cele juridice.

Conform pct. 22 al Regulamentului, privindaplicarea taxelor asupra serviciilor în domeniulprotecþiei obiectelor proprietãþii industriale, pentrudepunerea contestaþiei împotrivã decizieiexaminãrii la Comisia de Apel, e necesar sã seachite taxa în cuantum de 10 salarii minime, decãtre solicitanþi sau titulari naþionali ºi 200$ SUAde cãtre solicitanþi ori de titulari strãini.

În cazul în care contestaþia este depusã de cãtreterþi, e obligatoriu achitarea taxei în cuantum de15 salarii minime de cãtre persoanele fizice saujuridice naþionale ºi 300$ SUA de persoanelefizice sau juridice strãine.

Dacã, eventual, contestatarul nu este de acordcu hotãrârea Comisiei, poate ataca aceastãhotãrâre în instanþa judecãtoreascã în termen detrei luni de la data primirii hotãrârii Comisiei deApel.

3535353535


2. Modul de examinare a litigiilorconform Legii contenciosuluiadministrativ

Conform art. 1 al Legii contenciosuluiadministrativ, instanþa de contenciosadministrativ este reprezentatã de judecãtorii,desemnaþi din judecãtoriile de sector ºimunicipale, colegiile sau completele decontencios administrativ ale tribunalelor, Curþii deApel, colegiul de contencios administrativ alCurþii Supreme de Justiþie, abilitaþi prin lege cuînfãptuirea controlului judecãtoresc al legalitãþiiactelor administrative, emise de autoritãþilepublice în activitatea de organizare a executãrii ºide executarea concretã a legii, precum ºi degestionarea domeniului public.

În legãturã cu intrarea în vigoare a legiimenþionate mai sus, pe data de 18 august 2000,þinând cont ºi de faptul cã AGEPI este un organ,subordonat Guvernului, hotãrârile cãruia suntdefinitive, examinarea cauzei judiciare, privindilegalitatea lor þine de competenþa Curþii de Apel(în calitate de judecatã de I instanþa) cu dreptulde a fi atacate în Curtea Supremã de Justiþie.

Pentru examinarea acestor litigii în instanþajudecãtoreascã, e necesarã examinareaprealabilã a cererii de cãtre organul care a emishotãrârea, astfel examinarea litigiului în cadrulComisiei de Apel al AGEPI devine obligatorie.

II. RÃSPUNDEREA ADMINISTRATIVÃ

În ce constã diferenþa dintre mijlocul de apãrareºi mijlocul de rãspundere? Spre deosebire demijloacele de apãrare, care pot fi aplicate fãrãexistenþa culpabilitãþii persoanei, care a încãlcatdreptul exclusiv (de exemplu, recunoaºtereadreptului), mijloacele de rãspundere se manifestãprin atragerea unei poveri suplimentare asupravinovatului. Corelaþia dintre mijloacele deapãrare ºi mijloacele de rãspundere nu va fiaceeaºi pentru diferite moduri de apãrare adrepturilor. Mijloacele juridice penale de apãrarea drepturilor vor fi manifestate, în particular, prinaplicarea mijloacelor de rãspundere penalã.

Procedura de examinare a litigiilor încontenciosul administrativ e reglementatã deLegea contenciosului administrativnr. 703 din 10.02.2000 (publicat în MonitorulOficial nr. 57-58 din 18 mai 2000), intratã învigoare la 18.08.2000. Conform art. 14 alin. 1 allegii în cauzã, persoana care considerã cã i-afost lezat vreun drept legitim, printr-un actadministrativ, este în drept în termen de 6 lunide la data luãrii de cunoºtinþã cu acest act,sã depunã la AGEPI o cerere prealabilã,solicitându-se anularea totalã sau parþialã aactului respectiv.

Depunerea în prealabil a unei astfel de cereri lainstanþa care a emis actul administrativ,reprezintã o procedurã pur formalã, ce confirmãfaptul soluþionãrii prealabile a litigiului pe caleextrajudiciarã.

Conform art. 15 al legii contenciosuluiadministrativ, cererea prealabilãse examineazã de organul ce a emis actulsau de organul ierarhic superior în termende 30 zile de la data înregistrãrii cererii, cuînºtiinþarea imediatã a solicitantului desprehotãrârea luatã.

Dacã persoana considerã cã dreptulsãu legitim i-a fost lezat prin actul administrativ ºinu e satisfãcutã de rãspunsul obþinut la cerereaprealabilã sau care nu a primit un astfelde rãspuns în termenul stabilit de lege ( 30 zile),e în drept sã se adreseze în instanþajudecãtoreascã, prezentând o cerere despreanularea totalã sau parþialã a actului respectivºi compensarea prejudiciului cauzat,inclusiv cel moral.

Instanþele judecãtoreºti, care examineazã litigiul,emit hotãrâri þinând cont de normele Codului cuprivire la Contravenþiile Administrative, CoduluiCivil ºi Codului Penal. Criteriile, ce delimiteazãrãspunderea penalã, se bazeazã pe mãrimeapagubei cauzate. Rãspunderea penalã survineatunci când titularului i se aduc pagubesubstanþiale.

3636363636


Statisticaprezentatã la 17 aprilie 2001.

În perioada activitãþii de la începutul anului 2001pânã în prezent la Comisia de Apel au fost întotal depuse 23 contestaþii asupra urmãtoarelorobiecte:

o cerere de examinare a contestaþiei înlegãturã cu valabilitatea modelului de utilitate;

douã cereri de examinare a contestaþieiprivind valabilitatea modelului industrial,

celelalte contestaþii se referã la mãrci (20).

Au fost examinate 28 contestaþii, (inclusivcontestaþiile depuse în anul 2000 ºi examinate înanul curent) asupra urmãtoarelor obiecte:

ANEXA 1

ACTIVITATEA COMISIEI DE APEL

Articolul 51/2.Încãlcarea dreptului de proprietate asupraproduselor activitãþii intelectuale

Folosirea produselor activitãþii intelectuale,inclusiv activitãþii autorilor strãini, fãrã a încheiacontract cu autorul sau cu succesorii în drepturi,încãlcarea condiþiilor de utilizare a produselorintelectuale, însuºirea paternitãþii asupraproduselor muncii intelectuale, inclusiv asupraoperelor literare, de artã sau ºtiinþifice, folosirealor în orice alt mod ilicit, precum ºi constrângereala copaternitate, atrage dupã sine aplicarea uneiamenzi în mãrime de pânã la cincisprezecesalarii minime, ºi persoanelor cu funcþii derãspundere - pânã la douãzeci ºi cinci de salariiminime.

Deteriorarea din neglijenþã a originalului opereide artã plasticã, sculpturã, a manuscrisului sau avariantei definitive a originalului opereiaudivizuale, atrage dupã sune aplicarea unei

ANEXA 2

CODUL CONTRAVENÞIILOR ADMINISTRATIVE

amenzi în mãrime de pânã la zece salarii minimeºi persoanelor cu funcþii de rãspundere - pânã latreizeci de salarii minime.

Omiterea semnului de ocrotire a dreptului deautor în procesul editãrii, reeditãrii saumultiplicãrii operei, atrage dupã sine aplicareaunei amenzi în mãrime de pânã la zece salariiminime, ºi persoanelor cu funcþii de rãspundere -pânã la treizeci de salarii minime cu confiscareaîntregului tiraj.

Articolul 51/3.Violarea dreptului exclusiv asupra obiectelorproprietãþii industriale

Fabricarea, folosirea, importul, exportul, oferireaspre vânzare, vânzarea, orice alt mod de punereîn circulaþie economicã sau stocarea în acestscop a obiectelor proprietãþii industriale protejatesau a produsului, obþinut prin aplicarea acestorobiecte, precum ºi cooptarea terþilor la

o cerere de examinare a contestaþiei privindvalabilitatea modelului de utilitate;

douã cereri de examinare a contestaþiei ceþin de valabilitatea modelului industrial,

celelalte contestaþii se referã la mãrci (25).

Contestaþiile au fost depuse:

împotrivã deciziei examinatorului (4);

împotriva valabilitãþii titlului de protecþie decãtre persoanele terþe (18);

privind litigiile legate de prioritate sau taxe(o contestaþie).

În anul 2001 au fost depuse 23 contestaþii dinnumãrul contestaþiilor prezentate de cãtrepersoanelor juridice.

3737373737


efectuarea acestor acþiuni fãrã autorizaþiadeþinãtorului titlului de protecþie, atrag dupã sineaplicarea unei amenzi de la zece la ºaptezeci ºicinci de salarii minime, cu confiscarea produsuluiobþinut în mod ilicit.

Articolul 152/2.Falsificarea produselor (mãrfurilor), folosireailicitã a emblemei comerciale strãine

Falsificarea produselor (mãrfurilor), folosireailicitã a emblemei comerciale strãine atragdupã sine aplicarea unei amenzi în mãrimede la cincisprezece la douãzeci ºi cincide salarii minime cu sau fãrã confiscareaproduselor (mãrfurilor) ce constituie obiectulcontravenþiei.

Articolul 200/6.Distrugerea sau deteriorarea afiºelor, avizelorpublice, anunþurilor, reclamelor

Distrugerea sau deteriorarea afiºelor, avizelorpublice, anunþurilor, reclamelor ºi altor informaþiivizuale atrage dupã sine un avertisment sauaplicarea unei amenzi în mãrime de la 0,1 la unsalariu minim.

CODUL PENAL

Articolul 141.Încãlcarea dreptului de inventator

Însuºirea ilicitã a dreptului de autor asupra uneiinvenþii, contrastrângerea la coautorat, precum ºidivulgarea esenþei invenþiei pânã la depunereacererii de brevet, fãrã consimþãmântulinventatorului, se pedepseºte cu privaþiune delibertate pe un termen de pânã la doi ani sau cuamendã de pânã la ºasezeci de salarii minime.

Articolul 141/1.Încãlcarea dreptului de autor

Folosirea operelor literare, de artã sau ºtiinþificeinclusiv a operelor autorilor strãini fãrã încheiereacontractului cu autorul sau cu succesorii îndrepturi, încãlcarea stipulaþiilor legii ºi alecontractului de folosire a acestor opere, însuºireapaternitãþii asupra unei opere strãine, utilizarea

lor în oarecare alt mod ilicit, precum ºiconstrângerea la copaternitate, dacã acesteacþiuni au fost sãvârºite dupã aplicarea unorsancþiuni administrative sau dacã a fost cauzatão daunã de proporþii mari, precum ºi distrugereaintenþionatã a originalului operei de artã plasticã,sculpturã, a manuscrisului sau a varianteidefinitive a originalului operei audiovizuale, sepedepseºte cu amendã în mãrime de pânã laºasezeci de salarii minime.

Articolul 141/2.Încãlcarea dreptului deþinãtorului titluluide protecþie privind obiectele proprietãþiiindustriale

Producerea, importul, exportul, stocarea, oferireaspre vânzare sau vânzarea unor mãrfuri, purtândmenþiuni false privind brevetele de invenþie,originea ºi caracteristicile mãrfurilor, precum ºinumele producãtorului sau vânzãtorului, înscopul de a-i induce în eroare pe ceilalþivânzãtori sau pe beneficiari se pedepseºte cuprivaþiune de libertate pe un termen de pânã ladoi ani sau cu amendã de pânã la ºasezeci desalarii minime, cu confiscarea produsului însoþitde menþionarea falsitãþii.

NOTÃ: Nu se considerã menþiune falsã asupraoriginii mãrfurilor denumirea unuiprodus, al cãrui nume a devenit genericºi indicã în comerþ numai natura lui, cuexcepþia cazului când atare denumireeste însoþitã de o menþiune care arputea face sã se creadã cã are aceaorigine.

Articolul 158.Falsificarea produselor (mãrfurilor),folosirea ilicitã a emblemei comerciale strãine

Dacã falsificarea produselor (mãrfurilor),folosirea ilicitã a emblemei comerciale strãine afost sãvârºitã dupã aplicarea unei sancþiuniadministrative pentru încãlcãri similare sau înproporþii mari, se pedepseºte cu amendã înmãrime de la cinci sute la o mie de salariiminime, cu confiscare a produselor (mãrfurilor)ce constituie obiectul infracþiunii.

3838383838


Producerea, comercializarea, transportareaºi pãstrarea în scopul comercializãriia bãuturilor alcoolice falsificate,dacã aceste acþiuni au fost sãvârºite dupãaplicarea unei sancþiuni administrativepentru contravenþii similare sau în proporþiiconsiderabile, se pedepseºte cu privaþiunede libertate pe un termen de pânã la trei ani saucu amendã în mãrime de la o sutã cincizeci lacinci sute de salarii minime, cu confiscareaproduselor (mãrfurilor) ce constituie obiectulinfracþiunii.

Aceleaºi acþiuni sãvârºite fie în proporþii mari,fie în repetate rânduri, se pedepsesc cuprivaþiune de libertate pe un termen de la treila ºapte ani sau cu amendã de la cinci sute ladouã mii de salarii minime, cu confiscareaproduselor (mãrfurilor) ce constituie obiectulinfracþiunii.

Aceleaºi acþiuni sãvârºite în proporþii deosebit demari se pedepsesc cu privaþiune de libertate peun termen de la ºapte la doisprezece ani sau cuamendã de la douã mii la trei mii de salariiminime, cu confiscarea produselor (mãrfurilor) ceconstituie obiectul infracþiunii.

SUMMARY

T he article reflects the legally administrative means of protection of the

exclusive rights in trademarks and of otherindustrial property objects, the oppositionexamination procedure with the AppealsBoard and the administrative procedure forthe examination of litigations under the Lawon Contentious business falling within thecompetence of the administrative courts.

M O Z A I C

Cadran solar

La prima vedere, nimic neobiºnuit: un boi din alamã auritã, cu un diametru de 33cm, pe marginea cãruia se aflã o figurinã reprezentând un maur þinând în mânã un fir pe carealunecã o bilã de bronz. De fapt, acest cadran solar unic în felul sãu, care arãta ora în oricepunct al Europei, nu numai la Nürnberg, unde fusese construit în secolul al XVI-lea de germanulChristof Schisser, prezintã ºi o altã ciudãþenie: indicã timpul înapoi cu o orã. Boiul lui Ahaz,cum l-a numit inventatorul sãu, se leagã astfel de episodul biblic al regelui Iezechia, fiul luiAhaz ( Biblia, IV, 20).

O datã cu trecerea timpului, secretul orfevrierului german a fost uitat ºi oameni nu aumai putut citi ora indicatã de cadran. În anul 1765, a fost demontat la American PhilosophicalSociety din Philadelphia ºi, deºi spre sfârºitul secolului trecut câþiva experþi au încercat sã-lrepare, nu au reuºit. Iatã însã cã O. Gingerich, profesor de astronomie ºi ºtiinþe istorice laUniversitatea Harvard, ºi colegul sãu P. Sadler au reuºit sã reconstituie aceastã adevãratã minunea tehnicii secolului al XVI-lea. Ei au descoperit cã firul care pleacã din mâna maurului trebuieataºat de centrul boiului ºi nu aºa cum s-a procedat la aflarea orei Philadelphiei, de marginea sa,apoi cã acesta nu funcþioneazã corect decât dacã e umplut cu apã. Numai aºa, prin jocul curburiiboiului ºi a refracþiei apei, umbra bilei indicã timpul exact … în întârziere cu o orã!

3939393939


C ercetãrile în domeniul producerii, transformãrii ºi utilizãrii energieieoliene sunt condiþionate de majorarea

cantitãþilor de carburanþi importaþi ºi preþul decost al 1 kW obþinut în urma utilizãrii carburan-þilor organici - de naturã solidã, lichidã,gazoasã, pe care este necesar a le dobândi dinsubteran ºi a le transporta la distanþe maripentru a fi utilizate în dispozitive termicecomplicate. Ca urmare a extinderii dispozitivelortermice producãtoare de energie electricã, ceutilizeazã carburanþi organici de calitateinferioarã, are loc poluarea mediului ecologic.Astfel, protecþia mediului a devenit în prezentuna din problemele globale ale omenirii, inclusiva Republicii Moldova. Dependenþa þãrii noastrefaþã de carburanþii organici ºi energia electricãimportatã, cât ºi majorarea preþurilor la surseleenergetice, pun în faþa instituþiilor de cercetãride profil ºi a agenþilor economici o problemã debazã: valorificarea unor surse netradiþionale deenergie. Printre acestea, cele mai accesibile ºi deperspectivã dupã volumul de resurse, puritateaecologicã ºi rãspândirea geograficã sunt energiaeolianã ºi radiaþia solarã.

Una din direcþiile de perspectivã de dezvoltare adomeniului energetic este proiectarea ºiconstruirea instalaþiilor energetice eoliene (IEE)

ºi a staþiilor energetice eoliene (SEE). Pentrumajorarea siguranþei de asigurare cu energie dela SEE se efectueazã asocierea sistemelorenergetice prin cuplarea IEE ºi SEE (Austria,Germania, Olanda, Elveþia, Norvegia).

Astfel, IEE pot fi aplicate în urmãtoarele genuride funcþionare: alimentarea cu apã, irigarea,drenarea (sanarea), conservarea ºi prelucrareaculturilor cerealiere ºi oleaginoase, preparareanutreþului, încãrcarea acumulatoarelor,producerea energiei electrice.

Una din problemele de bazã la aplicarea energieivântului constã în acumularea acestei energii.Odatã cu ridicarea apei în rezervorul distribuitordecurge procesul de acumulare a energieieoliene. Aplicarea motoarelor eoliene lamãcinarea culturilor cerealiere permiteeconomisirea unei cantitãþi relativ esenþiale decarburanþi ºi energie electricã furnizatã dinreþeaua centralã.

În prezent, instalaþiile eoliene se deosebescîntre ele prin receptoarele de energie, fiindcunoscute mai multe tipuri de diverse confi-guraþii, datoritã cãrora în fluxul de aer apar forþeasimetrice, imprimând o miºcare de rotaþierectilinie ºi vibraþie (oscilaþie), (SUA, MareaBritanie, Germania, Franþa, Olanda, Elveþia,Norvegia, Bulgaria, Polonia, Austria, Grecia,Japonia).

dr. ing. Sergiu TALPÃ, AGEPI

4040404040


Sunt elaborate IEE de putere micã ºi medie - dela 3 pânã la 30 kW, la fel ºi de putere mare - dela 100 pânã la 10000 kW. Diametrele roþilor(turbinelor) eoliene diferã în limitele 15…80 m. Înprezent sunt cunoscute motoare eoliene de tipulD-18, puterea motorului 25 kW, D-30 cu putereamotorului 100 kW, D-50 cu puterea motorului1000 kW, D-80 cu puterea motorului 10000 kW.

Existã dispozitive pentru transformarea energieivântului în energie electricã fãrã aplicareamecanismelor de transmisie. De exemplu, celbazat pe efectul termoelectric Tomson - utilizareaprocesului de rãcire în fluxul de aer.

A apãrut tendinþa de implementare a mini IEE,caracterizate prin putere majoratã ºi gabaritereduse, amplasarea mini IEE la înãlþimea de 400m ºi mai sus (Rusia, biroul specializat“Atlanta-TU”).

Se efectueazã cercetãri ºi în alte direcþii. Sestudiazã posibilitatea acumulãrii energiei vântuluiprin obþinerea hidrogenului ºi aplicarea lui întimpul când nu bate vântul.

În ultimul timp un interes deosebit estemanifestat în Republica Moldova faþã deconstruirea, utilizarea ºi exploatarea instalaþiilorde energie electricã de diversã putere ºidestinaþie.

Din surse istorice este cunoscutã aplicarea peteritoriul Moldovei a instalaþiilor eoliene, utilizatela mãcinarea culturilor cerealiere, în procesele deridicare ºi acumulare a apei. Un numãr mare degospodãrii agricole din republicã utilizau motoareeoliene tip TV-8 ºi D-12.

Modernizarea motoarelor eoliene, în special arotoarelor, continuã, dovadã fiind urmãtoareleinvenþii.

Brevet nr. 493. “Instalaþie energeticã eolianã”.Solicitant: Universitatea Tehnicã a Moldovei;autor: Valeriu Dulgheru.

Instalaþia funcþioneazã în urma antrenãrii unuirotor cu palete. Transmiterea miºcãrii de rotaþiese efectueazã prin intermediul unei bare de

torsiune la un arbore condus al multiplicatoruluiºi prin acþionarea rolelor conice ale satelituluiplat. Prin intermediul unei manivele miºcarea deprecizie a satelitului se transformã în miºcare derotaþie a arborelui generatorului.

Brevet nr. 1070. “Motor eolian carusel”.Solicitant ºi autor: Ion Arsene, MD.

Motorul cu arbore vertical se compune din câtevapalete arcuite, fiecare din ele fiind executate înformã de ramã, fixate cu o laturã de arbore.Rama conþine bare arcuite transversale ºisuporturi verticale. De fiecare suport din parteaconcavã, pe toatã lungimea, se fixeazã rigid cu olaturã vele flexibile, confecþionate din pânzãdensã.

De asemenea, Ion Arsene este autorul a încãdouã invenþii:

Brevet nr. 1071. “Motor eolian carusel”

4141414141


Brevet nr. 1072. “Motor eolian cu conveier”.

Invenþiile se referã la instalaþiile pentrutransformarea energiei vântului în energiemecanicã, ce poate fi utilizatã de asemenea laproducerea energiei electrice.

Brevet nr. 1513. “Instalaþie energeticã eolianã”.Solicitanþi ºi autori Mihail Poleacov ºi NinaPoleacov, MD.

În viitorul apropiat este necesar ca inventatorii sãse orienteze spre aplicarea rotoarelor de proporþiireduse: tip moriºcã, pneumatice, confecþionatedin materiale rezistente, cu diametrul rotoruluirelativ mic, proiectarea ministaþiilor eoliene cugabarite mici ºi putere majoratã. Pentruantrenarea lor nu se va aplica forþa de rezistenþã,ci forþa de ridicare în atingerea miºcãrilor derotaþie maximale. Instalaþiile de energie electricãtrebuie sã posede capacitate majoratã: de la1000 kW pânã la 20000 kW.

SUMMARY

E nvironmental protection became today one of the global problems of

mankind, including the Republic ofMoldova.

Wind-power is deemed to be the mostaccessible and long-term by the volume ofresources, ecological purity and geographi-cal area.

Following the examination of developmentof the patenting process of technical solu-tions in the countries with advanced econo-my, it was stated the tendency of develop-ment in the production of wind-electricplants and wind-power stations, utilizationof wind-power by converting it into me-chanical, thermal and electric energy.

Dependence of the Republic of Moldova onthe organic fuel and imported electric poweras well as increase in prices to power sourcesbring attention of the research institutionsand economic agents to this basic problem,namely utilization of certain unusual powersources.

Noutatea constã în aceea cã în circuitul închisformat, la ºtuþul de presiune a pompei suntcuplate consecutiv acumulatorul pneumatic,regulatorul de presiune ºi colectorul dedistribuire, care conþine douã sau mai multestrangulatoare.

4242424242


n prezentele materiale o deosebitã atenþie se acordã administratorilor ºispecialiºtilor în domeniul contabilitãþii ºi

auditului unui nou tip de active - imateriale acãrui utilizare aduce întreprinderilor un venitesenþial ºi care pânã nu demult era necunoscut.Acest tip de active serveºte unul din principaliifactori ai stabilitãþii economice a întreprinderilor ºieste apreciat la cel mai înalt nivel în þãrileeconomiei de piaþã.

Actualmente principala parte a activelorimateriale (necorporale) o constituie obiecteleproprietãþii industriale (PI). La ele se referãdreptul la invenþii, soiuri de plante, specii deanimale, mãrci, modele de utilitate, desene ºimodele industriale, alte obiecte. Toate acesteactive imateriale reprezintã o valoare realã, uncapital care aduce întreprinderii un anumit venit.Activele enunþate dispun de avantaje esenþiale încomparaþie cu activele materiale. În toatecazurile investiþiilor în sfera inovaþionalã activeleimateriale devin factorul creºterii economice aþãrii, veniturilor nu numai curente dar ºi ce celordin perspectivã, asigurã stabilitatea financiarã aîntreprinderilor.

Procesele privatizãrii, modificãrii formelor patri-moniale, organizãrii producþiilor mixte, fundamen-tarea volumului necesar al investiþiilor strãine -toate acestea sunt imposibile fãrã a lua în con-siderare valoarea potenþialului tehnic al subiecþiloreconomici. În evaluarea businessului întreprin-

derilor din þãrile dezvoltate venitul obþinut dinutilizarea activelor imateriale constituie 50-90% înfuncþie de activele producþiei în energie, fonduri ºiºtiinþã. Investitorii strãini ºi partenerii de producþie înprimul rând evalueazã nivelul inovaþional ºi deînzestrare tehnicã a producþiei, deoareceperspectivele ei constau în însuºirea ºi utilizareacomercialã a rezultatelor activitãþii intelectuale.

Din aceastã cauzã în procesul includerii activelorimateriale în circuitul economic al întreprinderiieste foarte importantã elaborarea unui sistemadecvat de management. Posesorii de drepturi -persoanele juridice ºi fizice care sunt orientatespre succesul de antreprenoriat nu pot utiliza lamaximum potenþialul sãu de producþie fãrã unsistem corect de dirijare a activelor materiale.

Managementul activelor imateriale presupune:

inventarierea proprietãþii industriale protejatede cãtre titlurile de protecþie;

analiza potenþialului inovaþional din punct devedere al raþionalitãþii protecþiei juridice ºidepunerii cererii pentru înregistrareadrepturilor la AGEPI;

evaluarea valorii drepturilor la obiecteleproprietãþii industriale drept tip de proprietate;

primirea (recunoaºterea) drepturilor evoluatela bilanþul întreprinderii în calitate de activeimateriale;

Raisa CRAVCENCO,doctor în economie, conferenþiar IPI, AGEPIVasile BUCUR,doctor în economie, conferenþiar la catedra“Contabilitate ºi audit”, ASEM

4343434343


includerea obiectelor în circuitul economic ºiîn utilizarea comercialã;

reevaluarea periodicã ºi evaluareadrepturilor patrimoniale (brevetelor deinvenþie, soiuri de plante ºi specii deanimale), certificatelor privind înregistrareamãrcilor (emblemelor1 ) comerciale,modelelor de utilitate, altor obiecte) în diferitescopuri de utilizare comercialã a acestora -în procesul comerþului de licenþe investirealor sub formã de aport în capitalul statutar,alte situaþii;

asigurarea juridicã a managementuluiactivelor imateriale - protecþia posesorului dedrepturi de la acþiuni infracþionale alepersoanei terþe a încãlcãrii drepturilor deconcurenþã;

asigurarea cu consultaþii a posesorilor dedrepturi în ceea ce priveºte modelul deutilizare comercialã, evaluarea, recunoaº-terea în evidenþã ºi reflectarea în bilanþprecum ºi protecþia juridicã a obiectelorproprietãþii industriale;

evaluarea nemijlocitã de cãtre evaluatoriicalificaþi independenþi care au dreptul laactivitatea de evaluare în sfera proprietãþiiintelectuale;

asigurarea controlului asupra schimbuluitehnologic inclusiv internaþional, rezultatelorelaborãrilor inovaþionale, a schimbului deafaceri cu licenþe ºi alte afaceri în scopulasigurãrii echivalenþei în aspectul valoric ºi algradului necesar de ºtiinþã;

elaborarea unor mãsuri cu caracter demarketing privind promovarea activelorimateriale pe piaþã.

Fiind evaluate ºi înregistrate (recunoscute) încontabilitate ºi în bilanþul întreprinderii în calitatede active imateriale drepturile patrimoniale lainvenþii, mãrci, soiuri de plante, specii deanimale, modele de utilitate, modele industriale,alte obiecte pot fi utilizate în cele mai diverse

scopuri ca sã aducã careva avantaje care larândul sãu în trecut nu se evidenþiau înperspectivã, dar nici nu se contabilizau înpractica de toate zilele.

Evaluarea obiectelor proprietãþii industriale -prezintã procesul de determinare a utilitãþiirezultatelor activitãþii de inovaþie. Proceduraevaluãrii reprezintã stabilirea echivalentuluivaloric al caracteristicilor tehnice, de consum,economice ºi altor caracteristici ale OPI. Obiectulevaluãrii îl prezintã calculul valorii de piaþã, debilanþ ºi altor tipuri de valoare a obiectelorenunþate în funcþie de scopul de utilizare alacestora.

Actualmente în Republica Moldova încã nu suntadoptate actele normative care vor reglementatot procesul de evaluare a activelor imateriale aleîntreprinderii, lipsesc ºi actele normative aferentestimulãrii activitãþii inovaþionale. La etapa deelaborare ºi aprobare se aflã proiecteleRegulamentului privind evaluarea ºicontabilitatea obiectelor proprietãþii industriale ºiLegea “Cu privire la activitatea de evaluare, înRepublica Moldova”.

Unicul document normativ ce cuprinde metodelede evaluare a activelor imateriale îl prezintãStandardul Naþional de contabilitate 13“Contabilitatea activelor imateriale”. Luând înconsiderare existenþa cererii la acest tip deservicii piaþa de evaluare se dezvoltã indepen-dent chiar ºi fãrã reglementarea normativãnecesarã în domeniul în cauzã.

Crearea unui mecanism de acþiune a bazeijuridice în domeniul evaluãrii proprietãþiiintelectuale prezintã o problemã actualã nunumai pentru Republica Moldova, dar ºi pentrutoate þãrile CSI. Aceastã situaþie în general estecondiþionatã de particularitãþile institutuluiproprietãþii existent mai înainte de nivelul dedezvoltare scãzut al relaþiilor respective în sferaproprietãþii industriale. În Rusia, de exemplu,acest pachet de documente este adoptat, iarpiaþa respectivã de evaluare este îndeajunsdezvoltatã.

1 În SNC 13. Contabilitatea activelor imateriale / Contabilitate ºi audit nr. 5, 1999, p. 5 se numesc embleme.

4444444444


În þãrile economiei de piaþã mijloacele îndreptatela crearea proprietãþii industriale, venitul obþinutde la utilizarea acesteia prezintã niºte obiecte deimpozitare ºi creditare cu înlesniri, se aplicã ºialte pârghii de stimulare de stat ºi susþinere adezvoltãrii sferei inovaþionale.

Practica de evaluare în sfera proprietãþiiindustriale (activelor imateriale) ale întreprinderiiseparã evaluarea valorii în scopul:

contabilizãrii ºi reflectãrii acestora înrapoartele financiare ale agenþilor economici;

utilizãrii comerciale, inclusiv determinãriivenitului posesorului de drepturipatrimoniale;

determinãrii cotei de participaþie a proprietãþiiindustriale în formarea venitului persoanelorjuridice ºi fizice (calculul onorariilor, altecalcule);

determinãrii valorii licenþelor ºi în alte cazuride schimb tehnologic;

calculului mãrimii pierderilor posesorului dedrepturi în rezultatul acþiunilor infracþionale ºia concurenþei.

Valoarea invenþiilor, mãrcilor, soiurilor de plante,speciilor de animale, modelelor industriale, altorOPI protejate de titluri de proiecþie în primul rândpoate fi investiþia în capitalul statutar alîntreprinderii ce funcþioneazã sau care secreeazã. La aceastã valoare se emite un anumitnumãr de acþiuni care pot fi obiectul operaþiilorrespective pe piaþa mobiliarã. Aceastã situaþieprezice unele avantaje. Economiºtii cunoscaceasta foarte bine. În al doilea rând proprietateaevaluatã sub formã de brevete de acumserveºte în calitate de gaj la acordarea creditelorde cãtre bãnci ºi la asigurare. Elaborareabusiness-proiectelor inovaþionale se bazeazã peevaluarea valorii activelor imateriale. În al treilearând, invenþiile evaluate aduc un venit înprocesul comerþului de licenþe, cesiuniidrepturilor, schimbului tehnologic.

Sub aspectul tipurilor evaluãrilor enunþate esteposibil de separat tipurile destinaþiei de utilizare aunuia ºi aceluiaºi fel de proprietate industrialã ºi

de grupat scopurile respective ale evacuãrii.

În primul rând, pentru recunoaºterea în evidenþãºi reflectarea în bilanþul contabil al întreprinderiiîn calitate de active imateriale sunt evaluatedrepturile la urmãtoarele OPI:

create nemijlocit la întreprindere;

procurate ºi primite cu titlu gratuit de la unelepersoane juridice ºi fizice;

primite în rezultatul fuziunii sau absorbþiei,inclusiv lichidarea întreprinderilor;

primite de la fondatori în formã de aport încapitolul statutar ºi pentru plata acþiunilor;

privatizate, inclusiv înstrãinate de cãtre statîn procesul privatizãrii.

În al doilea rând, pentru determinarea eficienþeiutilizãrii proprietãþii industriale createindependente ºi procurate OPI sunt evaluate cuscopul:

alegerii variantei optimale de aplicare a OPI;

corectãrii strategiei de dezvoltare aîntreprinderii;

elaborãrii business-proiectelor laargumentarea mãrimii creditelor ºi atrageriialtor investiþii pentru crearea OPI sauprocurarea drepturilor aferente;

transmiterii OPI de cãtre întreprinderepersoanei terþe cu titlu gratuit sau în arendã;

determinãrii bazei de impozitare aferenteproprietãþii industriale;

calculãrii cotei venitului (profitului),eliberate de la impozitare ºi de alte plãþi saucare se cuvine sã fie supusã impozitãriiînlesnite, creditãrii sau altei influenþestimulatoare;

determinãrii cotei proprietãþii industriale înpronosticurile mãrimii investiþiilor;

calculãrii mãrimii gajului la creditare;

determinãrii mãrimii primelor de asigurare;

4545454545


optimizãrii raporturilor dintre activeleimateriale a întreprinderii ºi minimizãriimãrimii impozitului.

În al treilea rând, pentru înfãptuirea operaþiilorcomerciale în baza contractualã OPI seevalueazã la:

includerea acestora în capitalul statutar,inclusiv ºi acelor unitãþi economice care secreeazã;

încheierea contractelor de licenþã ºi acontractelor de cesiune a drepturilor;

încheierea contractelor în operaþiile cu activeimateriale în rezultatul reorganizãrii agenþiloreconomici (divizare, comasare, lichidare,privatizare etc.);

transmiterea întreprinderilor ce funcþioneazãºi altor complexe patrimoniale, care conþinOPI;

participarea în proiectele investiþionale acãror realizare se înfãptuieºte în bazãcontractualã;

investirea în capitalul statutar ºideterminarea cotei patrimoniale afondatorilor aferente OPI, altor tipuri deevoluare în care se prevede transmitereaOPI în calitate de “licenþe de însoþire”.

În al patrulea rând, pentru stabilirea cotei departicipare a proprietãþii industriale în formareavenitului persoanelor juridice ºi fizice OPI seevalueazã în scopurile determinãrii:

onorariilor pentru crearea OPI nemijlocit laîntreprindere;

onorariilor în cazul procurãrii drepturilorpatrimoniale privind posesia ºi utilizarea OPI;

sumei redevenþelor;

mãrimii daunei posesorului de drepturi lautilizarea ilegalã a OPI sau a concurenþeiincorecte (nelegitime).

Care va fi procesul de evaluare în RepublicaMoldova? Actualmente cum s-a menþionat, lipsescactele juridice. Deacea posesorilor de drepturi nu

e uºor de a se orienta în soluþionarea problemelormenþionate. În acest scop vom expune principa-lele momente ale sistemului de evaluare pestehotare, care vor fi luate în considerare în actelenormative ale Republicii Moldova.

Cerinþele cãtre evaluator. În conformitate cuactele normative din strãinãtate evaluator poate fio persoanã fizicã care dispune de statutulcuvenit al acestuia: are studii superioareeconomice, experienþã practicã de lucru îndomeniul activitãþii de evaluare, planificareabusinessului ºi pronosticãrii. Aferent evaluãriiimobilului evaluator poate fi un specialist care arestudii superioare tehnice. Luând în considerarespecificul evaluãrii proprietãþii intelectuale,necesitatea de a dispune de o experienþã depronosticare ºi a planificãrii businessului,evaluator poate fi un specialist certificat care arestudii superioare economice.

Datele practice verificate de noi privind evaluareamãrcilor, invenþiilor, la fel ºi experienþa elaborãriiproiectelor “Regulamentul privind evaluarea ºievidenþa obiectelor proprietãþii industriale”, Legea“Cu privire la activitatea de evaluare în RepublicaMoldova”, materialele metodice respectiveadeveresc fundamentarea acestor cerinþe. Cuatât mai mult cã baza metodologicã, informaþio-nalã ºi statisticã este generalã pentru evaluareaactivelor imateriale ºi evaluarea businessului, iarrezultatele calculelor este deja o categorievaloricã, o valoare concretã a proprietãþiipersoanelor fizice ºi juridice de diferite forme deproprietate, acestea trebuie sã fie veridice,întocmite corect în aspect juridic ºi economic.

Evaluatorul trebuie sã dispunã de:

certificat de calificare sau alt document destudii care argumenteazã activitatea deevaluare în domeniul proprietãþii intelec-tuale, experienþa practicã ºi competenþanecesarã. Metodele de evaluare a activelorimateriale sunt specifice ºi se deosebesc demetodele de evaluare a bunurilor imobiliaresau alte obiecte materiale.

Baza contractualã. Perfectarea rezultatelorevaluãrii. În conformitate cu regulile interna-þionale ca bazã pentru efectuarea evaluãrii OPIserveºte contractul dintre evaluatorul certificat

4646464646


independent ºi client sau hotãrârea organelorjudiciare, organelor puterii executive. Persoanacare efectueazã evaluarea OPI poartã orespondere totalã cu proprietatea sa pentrurezultatele acestuia. El trebuie sã fie asigurat.

Acþiunile persoanei respective pot fi atacate îninstanþele judecãtoreºti.

Încheierea despre autenticitatea rezultatelorevaluãrii dupã hotare nu este prevãzutã delegislaþie. Un astfel de document succint ºi corectîntocmit poate fi folosit de evaluator cu caracterbenevol, deoarece arbitru poate fi numaijudecata.

În afarã de aceasta evaluatorul întocmeºteRaportul de evaluare. În caz de necesitate de aprimi Încheierea despre autenticitatearezultatelor evaluãrii în baza hotãrârii organelorexecutive, acest document este întocmit deexperþii societãþii evaluatorilor. Aceºteafuncþioneazã în toate þãrile în baza interesuluiobºtesc. În Republica Moldova la fel a fost creatãSocietatea evaluatorilor, lucrul cãreia se aflã înproces de formare.

Departamentele de brevete nu-ºi îndeplinescfuncþiile de reglare în domeniul activitãþii deevaluare. Acestea nu pot fi arbitri privindrezultatele evaluãrii ºi nu elibereazã Încheierilemenþionate mai sus. Departamentele efectueazãprimirea cererilor de înregistrare a drepturilorproprietãþii industriale, expertiza lor ºi eliberareadocumentelor de protecþie (brevetelor,certificatelor de înregistrare a mãrcilor, altorobiecte), executã alte funcþii legate de protecþiaproprietãþii industriale în procedura deînregistrare. În Republica Moldova un astfel dedepartament îl prezintã Agenþia de Stat pentruProtecþia Proprietãþii Industriale.

Rolul statului. Titlurile de protecþie adeverescdreptul exclusiv al deþinãtorilor (persoanelorfizice ºi juridice) pentru invenþii, mãrci, alteobiecte - dreptul de posesie ºi de utilizare. Numairaþionamentul economic dicteazã deþinãtorilor dedrepturi necesitatea efectuãrii operaþiilor privindincluderea obiectelor proprietãþii industriale încircuitul economic. Cu toate acestea, ca oricaretip de proprietate, ele trebuie sã fie evaluate,trecute la bilanþul întreprinderii în calitate de

active imateriale, folosite în activitatea comer-cialã a acesteia. Etapa iniþialã în includerea încircuit o reprezintã anume evaluarea valoriiacestora.

Rolul de reglare a statului constã: în efectuareafuncþiilor de stimulare ºi de sprijini, în consultareaprivind politica întreprinderilor de management aactivelor imateriale; în primirea bazei normativeºi legislative adecvate ºi elaborareamecanismului respectiv de realizare a ei; înprotecþia legalã a deþinãtorilor de drepturi.

Actul normativ de bazã ce va reglementaactivitatea de evaluare în Republica Moldova,trebuie sã fie Legea “Cu privire la activitatea deevaluare”. Dupã aprobare ea trebuie sã fie unicaºi sã includã toate tipurile de activitãþi de evaluare- evaluarea bunurilor imobile, terenurilorproprietãþii intelectuale, altor bunuri. Regulamen-tele, decretele, instrucþiunile ºi alte acte normative,componente ale mecanismului de realizare aactivitãþii de evaluare reflectã principiile (cerinþele)Legii. Proiectul legii enunþate în republicã se aflãla etapa elaborãrii. Practica antrenãrii în circuituleconomic a activelor imateriale se dezvoltã fãrã oreglementare normativã suficientã. Aceastã sferãa economiei nu poate sã decadã din sistemulstatal de reglementare ºi susþinere. Practicainternaþionalã demonstreazã: chiar ºi în condiþiiledeficitului bugetar considerabil este necesar deasigurat finanþarea centralizatã a studiilorfundamentale cu un volum mare de cercetãri, atehnologiilor competitive, lucrãrilor legate de unnivel înalt de risc.

Din cauza bazei legislative imperfecte îndomeniul economiei proprietãþii industriale, lipseiexperienþei necesare, specialiºtii întreprinderilornu posedã într-o mãsurã completã mecanismuleconomico-organizaþional privind folosireacomercialã a proprietãþilor respective. Dardeoarece strategia activitãþii de antreprenoriateste orientatã spre utilizarea rezultatelorelaborãrilor inovaþionale ce incontestabil prezintãlegea atingerii succesului în condiþiile producþieiconcurenþiale, piaþa evaluãrii începe sãfuncþioneze, astfel apare cererea la serviciilerespective. Sperãm cã publicaþia noastrã va fiutilã pentru specialiºtii ºi conducãtoriiîntreprinderilor.

4747474747


Experienþa acumulatã aferentã calculelor valorii,drepturilor de proprietate pentru mãrci, invenþii,alte obiecte, lucrul asupra elaborãrii metodicilorºi proiectelor de acte normative ne permite sãconstatãm urmãtoarele. Este necesar de pãtrunsîn sensul particularitãþilor evaluãrii obiectelorproprietãþii industriale, obiectelor drepturilor deautor în comparaþie cu obiectele imobile ºi alteactive materiale. Particularitãþile sunt determinatede specificul, natura activelor imateriale privindproprietatea intelectualã.

Specificul acestora consta în lipsa structuriimaterial-corporale a activelor, caracterul instabilal acestora. Dar ele pot fi incluse în circuituleconomic ºi sã aducã venituri; pot fi înstrãinate,adicã pot fi transmise în proprietatea uneipersoane terþe, pot fi utilizate în calitate deinvestiþii ºi pot fi obiectul transmiterii sau cesiuniidrepturilor. Drepturile evaluate privind invenþiile,mãrcile, alte obiecte pot fi examinate ca unelement de sine stãtãtor al busnessului.

În afarã de aceasta în procesul calculelor suntfolosite metode de evaluare netradiþionale ºirespectiva bazã informaþionalã netradiþionalãspecifice în comparaþie cu metodele de evaluarea activelor materiale. Aici sunt folosite metode deanalizã ºi evaluare a riscurilor, discontareafluxurilor bãneºti, actualizarea consumurilor deproducþie efectuate în diferite momente de timpale anilor precedenþi la valoarea curentã,separarea cotei-pãrþi a OPI în venitul total alagenþilor economici; cercetãrile în domeniulbrevetelor, metodele de prognozare a eficienþeieconomice în cazul includerii obiectelorproprietãþii industriale în circuitul economic.

Metodele de evaluare a activelor imateriale þincont ºi de particularitãþile formãrii preþurilor îndomeniul proprietãþii intelectuale, determinate departicularitãþile creãrii obiectelor ºi specificului lorca marfã. Ele sunt create de munca intelectualãindividualã a autorului, recunoaºterea lor socialãeste exprimatã prin importanþa tehnico-ºtiinþificãºi comercialã a inovaþiilor în eficienþa economicã(venit) obþinutã din includerea acestora încircuitul economic. Acest fapt formeazã anumitetipuri de valori ºi criterii obiectivi ale calculelor, în

cadrul cãrora câteodatã sunt evaluate obiectelecare nu se utilizeazã la momentul evaluãrii, darîn perspectivã vor obþine semnificaþia deproducþie ºi comercialã.

Evaluarea mãrcilor la fel presupune folosireametodelor netradiþionale speciale de calculare avalorii acestora, care se deosebesc chiar ºi demetodele calculãrii valorii invenþiilor. Marca nucreeazã valoare de consum. Aceastã valoareeste creatã de producãtorul producþiei sub marcace se evalueazã. Însã reclama mãrcii, careprezintã valoare de consum, formeazã cerereape piaþã ºi majoreazã preþul ei din contulpercepþiei marfã. Deaceea calculul valorii OPI încazul dat presupune folosirea, în afarã demetodele tradiþionale, unele metode speciale:rezultatele anchetelor sociologice; datele desprecercetãrile de conjuncturã a cererii ºi ofertei într-un segment concret al pieþei; calculelor funcþiilorde producþie în baza metodelor statisticiimatematice etc.

Cu ajutorul funcþiilor de producþie se stabilescnivelul importanþei legãturilor concrete: între preþºi valoarea de consum a produselor sub semnulmãrcii date ºi percepþia ei pe piaþã. Metodele deevaluare a semnului de marfã, prima datãpropuse de noi îºi gãsesc susþinere întreevaluatorii calificaþi ai altor þãri, în special înFederaþia Rusã.

Reieºind din cele expuse mai sus sunt justificateºi cerinþele speciale faþã de evaluatorii proprietãþiiintelectuale. Deoarece rezultatele calculului esteo categorie valoricã, o valoare concretã aproprietãþii persoanelor juridice ºi fizice de oriceformã de proprietate, ele trebuie sã fie veridice,efectuate corect în aspect juridic ºi economic.

În aºa fel, pachetul actelor normative alRepublicii Moldova în domeniul evaluãriiproprietãþii intelectuale în procesul aprobãrii va fiarmonizat cu legislaþia internaþionalã. Lamomentul actual deþinãtorii de drepturi trebuie sãºtie cã pot încredinþa stabilirea valorii proprietãþiilor numai evaluatorilor calificaþi. Altfel rezultatelecalculelor pot fi incorecte ºi ilegale dupãaprobarea documentelor menþionate.

(Continuare în nr. 6)

4848484848

COOPERARE INTERNAÞIONALÃCOOPERARE INTERNAÞIONALÃCOOPERARE INTERNAÞIONALÃCOOPERARE INTERNAÞIONALÃCOOPERARE INTERNAÞIONALÃ

n decursul perioadei de 30 aprilie – 3 mai 2001 la Geneva (Elveþia) au avutloc lucrãrile primei sesiuni a Comitetului

interguvernamental de proprietate intelectualã,resurse genetice, cunoºtinþe tradiþionale ºifolclor al OMPI.

La ºedinþã au participat 102 þãri - membre aleOMPI ºi ale Uniunii de la Paris privind protecþiaproprietãþii industriale.

În calitate de observatori la sesiune au participat:

reprezentanþi a 18 organizaþii interguver-namentale, la care au luat parte: Secreta-riatul Convenþiei vizavi de diversitateabiologicã (SCBD), UNIDO (ONU în legãturãcu dezvoltarea agriculturii), UNCTAD(Conferinþa Naþiunilor Unite pentru Comerþ ºiDezvoltare), OMS (Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii), UNESCO (Organizaþia NaþiunilorUnite pentru Învãþãmânt, ªtiinþã ºi Culturã),OMC (Organizaþia Mondialã a Comerþului),OIM (Organizaþia Internaþionalã a Muncii),UE (Uniunea Europeanã), UNEP (ProgramulNaþiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor)ºi alþii;

reprezentanþi a 15 organizaþii non-guvernamentale.

În cadrul ºedinþei au fost abordate, în principal,urmãtoarele documente:

proprietatea intelectualã, resursele genetice,cunoºtinþele tradiþionale ºi folclorul;

activitatea altor organizaþiiinterguvernamentale;

cunoºtinþele tradiþionale ºi necesitateaprotecþiei adecvate a proprietãþii intelectuale;

interacþiunea (intercalarea) dintre drepturileproprietãþii intelectuale ºi diversitateabiologicã; document pregãtit de Elveþia,privind proiectul de dirijare în vedereaaccesului de repartizare a venitului pentruresursele genetice utilizate;

propuneri privind lucrul Comitetului, înaintatede grupul þãrilor africane.

În timpul convorbirilor neoficiale au fostproiectate urmãtoarele teme pentru discuþii încadrul acestui Comitet :

1) accesul la resursele genetice ºi repartizareavenitului;

2) protecþia cunoºtinþelor tradiþionale, inovaþiilorºi creaþiilor;

3) protecþia folclorului, inclusiv a lucrãrilorartizanale.

Chestiunile referitoare la resursele genetice,cunoºtinþele tradiþionale ºi la folclor au un spectru

Diana SÂRBU, consultant mãrciSecþia Metodologie ºi Norme, AGEPI

4949494949


larg din punct de vedere politic, incluzând astfelde probleme ca alimentaþia, gospodãria agrarã,diversitatea biologicã, mediul înconjurãtor,drepturile omului, politica culturalã, comerþul ºidezvoltarea economicã.

OMPI, în calitate de organ specializat al ONU,responsabil de proprietatea intelectualã, s-aangajat sã convoace un simpozion la care vor fidiscutate problemele referitoare la resurselegenetice, cunoºtinþele tradiþionale ºi folclor,întrebãri ce nu þin de competenþa altororganizaþii.

Þãrile - membre au decis sã abordeze acesteprobleme consecutiv, deoarece sunt într-ocorelaþie directã având caracteristice specificecomune. Una din caracteristicile generale aleacestora este concepþia “moºtenire comunã,” cese referã la resursele genetice, cunoºtinþeletradiþionale ºi la folclor. Elementele acesteimoºteniri au fost accesibile pentru aplicare ºi dinpunctul de vedere al proprietãþii intelectuale,considerate drept avuþie publicã. Scopul iniþial alpoliticii internaþionale referitor la moºtenirecomunã este pãstrarea acesteia, pentru ca alþicreatori ºi inovatori sã foloseascã elementeleacestei avuþii, creând ceva nou în domeniulproprietãþii intelectuale.

O altã caracteristicã generalã constã în aceea cãele constituie un obiect, ce se transformã ºi sedezvoltã independent de logica activitãþiiintelectuale individuale umane. Resurselegenetice complicã hotarele activitãþii inovaþionaleumane, fiindcã ele sunt autoreproductive,constituind resurse vii.

Valorile create pe baza cunoºtinþelor tradiþionaleºi a folclorului, se dezvoltã prin indivizi ºi gene-raþii. În ambele cazuri activitatea umanã creeazão valoare importantã. ªi totuºi, în ambele cazuri,resursele se reproduc, transformându-seconform logicii independente de creativitateaindividualã ºi inovaþionalã, neobþinând drepturiexistente de proprietate intelectualã.

Aceste caracteristici distinctive au impulsionatdiscuþiile, referitoare la problema necesitãþii

stabilirii standardelor noi pentru proprietateaintelectualã, care va lua în consideraþie ºicaracterul de unicat al acestora.

A treia caracteristicã generalã constã în aceeacã fiecare temã intersecteazã frontierele oficialeºi neoficiale ale inovaþiilor ºi ale creativitãþii.

Cât priveºte resursele genetice, au fostdiscutate în cadrul Comitetului urmãtoarelesubdiviziuni:

a) contracte privind accesul la resurselegenetice ºi repartizarea venitului;

b) mãsurile legislative, administrative ºi politicela nivel naþional ºi regional, în vedereareglãrii utilizãrii resurselor genetice;

c) sistemele multilaterale pentru facilitareafolosirii resurselor genetice ºi repartizareavenitului;

d) limitele existente ale proprietãþii intelectualepentru protecþia invenþiilor ce þin debiotehnologie.

La aceste subdiviziuni au fost formulateurmãtoarele probleme:

elaborarea regulamentelor sau a principiilorde dirijare referitoare la legile privindbrevetele de invenþie, care vor facilitaaccesul la resursele genetice, compatibile custandardele existente ale proprietãþiiintelectuale;

crearea mecanismelor practice întruelaborarea mãsurilor privind repartizareaveniturilor, în special în vederea resurselorgenetice vegetale pentru alimentaþie ºigospodãriile agricole;

posibilitatea de a ameliora dirijarea curesursele genetice, analizând metodele lacare resursele genetice în forma diversitãþiiprotejate pot fi integrate în plan general, învederea pãstrãrii efective.

Capitolul “Cunoºtinþele tradiþionale” a fostdivizat în 4 subdiviziuni principale:

5050505050


întrebãri de terminologie ºi de concepþie;

standardele ce se referã la utilizareadrepturilor proprietãþii intelectuale înprotejarea cunoºtinþelor tradiþionale, deexemplu, în urmãtoarele forme:

mãrcile;

indicaþiile geografice;

brevete de invenþie;

drepturile de autor ºi conexe;

protecþia de concurenþã neloialã;

revizuirea ºi elaborarea criteriilor existente,care permit realizarea integrãrii efective adocumentelor referitoare la cunoºtinþeletradiþionale în determinarea stadiuluianterior;

realizarea drepturilor pentru cunoºtinþeletradiþionale.

În conformitate cu subdiviziunile în cauzã au fostformulate urmãtoarele probleme:

utilizarea drepturilor proprietãþii intelectualeaxate pe cunoºtinþele tradiþionale.

contribuþia în dezvoltarea unor noi criterii,capabile în realizarea efectivã a integrãriidocumentelor ce þin de cunoºtinþele tradiþionaleîn stabilirea stadiului tehnic anterior etc.

Capitolul “Creaþiile populare” a fost divizat în3 subdiviziuni principale:

revizuirea “Regulamentelor-tip privindprotejarea creaþiilor populare (folclorului)”,existente ºi elaborate de UNESCO-OMPI,s-a þinut cont, concomitent, de formele noi deutilizare comercialã, apãrute din momentuladoptãrii regulamentelor - tip (1982):

protejarea artizanatului ºi ale altor creaþiiveritabile;

eforturile întreprinse în stabilirea unui sisteminternaþional de protecþie sui-generis pentrucreaþiile populare.

Au fost formulate, în conformitate cu acestesubdiviziuni, urmãtoarele notificaþii posibile:

întrebãri referitoare la îmbunãtãþireacondiþiilor protecþiei articolelor de artizanat ºialtor creaþii folclorice,

prelucrarea recomandãrii privind dreptulprotecþiei folclorului la nivel internaþional prinintermediul sistemei sui-generis.

A fost abordat, de asemenea, ºi aspectulelaborãrii regulamentelor, a principiilor de dirijarea legislaþiilor naþionale privind brevetele deinvenþie care vor facilita accesul la resurselegenetice, compatibile cu standardele interna-þionale existente în domeniul proprietãþii intelec-tuale cât ºi crearea dirijãrii privind utilizareastandardelor în domeniul resurselor genetice.

SUMMARY

T he first sitting of the Assembly of WIPO Intergovernmental Committee

on Intellectual Property, Genetic Resources,Traditional Knowledge and folklore tookplace from April 30 to Mai 3 in Geneva.The States-Members have indicate 3 prioritysubjects for discussion, particulary theaccess to the genetic resources and assess-ment of profits; protecttion of the traditionalknowledge, innovations and creation;protection of the folclore including handycraft. The first general characteristic ofthese subjects consists in that the conception“the general legacy” shall be acceptable tothe genetic resource, traditional knowledgeand folklore. The second general character-istic is that the above mentioned subjectskeep the object, which is transformed anddeveloping, out of the ascertained humanintellectual activity logic. The third one -any subject crosses the domains of theofficial and unofficial innovation andcreation.

5151515151

INVENÞII ªI INVENTINVENÞII ªI INVENTINVENÞII ªI INVENTINVENÞII ªI INVENTINVENÞII ªI INVENTAAAAATORITORITORITORITORI

n cercetãrile [1, 2] e stabilit cã includerea diverºilor tipuri de compuºi aicuprului ºi pulberii pe baza acestuia, în

materialele de lubrifiere sau modelele de contactduc la mãrirea siguranþei ºi longevitãþiisuprafeþelor de fricþiune a autopieselor, ceea cee legat de realizarea fenomenului de transportselectiv în zona de contact fricþional. În lucrãrile[3, 4] e arãtat: cuprul ºi compuºii lui, introduºi încompoziþie, permit de a micºora esenþial uzuraºi coeficientul de fricþiune la funcþionare în lipsalubrifiantului, ceea ce, de asemenea, sedovedeºte a fi transport selectiv.

Lucrarea respectivã este consacratã cercetãriiconþinutului ºi proprietãþilor de lubrifiere ºiantifricþiune a materialelor solide de lubrifiere [5]ce reprezintã produsul de interacþiune dintrecaprolactamã ºi hidroxidul de cupru, care senoteazã prin “M”. Materialul solid de lubrifiere dat(MSL) se obþinea sub formã de pulbere cumãrimile particulelor de 9-10 mkm pentru 80-90%din conþinut. MSL “M” a fost obþinut dupã otehnologie specialã, ceea ce þine de obþinereacompusului chimic dintre caprolactamã ºihidroxidul de cupru.

Compoziþia produsului de interacþiune acaprolactamei cu hidroxidul de cupru sedeterminã prin metoda seriilor izomolare [6] dupãparametrul pH cu ajutorul pH-metrului (pH 12)pentru soluþiile apoase de CuCl2 ºi acaprolactamei – C6H11NO cu concentraþiile 0,01ºi 0,1M. Soluþiile cu concentraþia 0,01Mconþinutul orientativ al produsului de interacþiunepoate fi reprezentat prin formula[Cu(C6H11NO)4](OH)2, iar soluþiile cu concentraþiade 0,1M – [Cu(C6H11NO)6](OH)2 (fig.1).

Prezenþa interacþiunii chimice între hidroxidul decupru ºi caprolactamã a fost confirmatã cuajutorul efectuãrii metodei speciale de analizãspectrofotometricã în IR la spectrofotometrul“Specord-75-IR”. Spectrele IR se fãceau înregiunea 400-4000 cm–1 cu hidroxidul de cupru,caprolactamã ºi MSL “M”.

Cercetarea roentgeno-structuralã a MSL “M” afost efectuatã la instalaþia URS-60 pe probelesub formã de praf la iradierea molibdenicã peparcursul a douã ore. Analiza debaiegrameiobþinute a demonstrat: compusul nu conþinecupru metalic, oxid de cupru (I), ci conþine cupru(II) sub formã de hidroxid, ceea ce se confirmãprin unsprezece mãrimi a distanþelor dintresuprafeþe. Prezenþa unui ºir de alte distanþedintre suprafeþe ne vorbesc despre formareaunui nou compus.

În opinia noastrã interacþiunea caprolactamei cuhidroxidul de cupru are loc din contul legãturiidonor-acceptor datoritã proprietãþilor electron-donore ale azotului, din molecula caprolactamei,ca rezultat se formeazã compusul coordinativ alcuprului bivalent.

Hidroxidul de cupru sub formã de praf,caprolactama cristalinã, MSL “M” ºi bisulfura demolibden ( produs de firma “Mikrofein”,Germania), de asemenea, sub formã de praf înscopul estimãrii proprietãþilor lui de lubrifiere ºiantifricþiune, se cercetau la maºina de fricþiunecu patru bile, în care piramida din trei bile, situatãîn partea de jos, se legamenta cu sarcina axialãPax la cea de-a patra bilã. Mãrimile sarcinii axialeau fost luate urmãtoarele: 70, 90, 110, 130, 150,

conf., dr. ing. Alexandru CRÃCIUN,U S M ,conf. Victor MORARU, UTM,conf., dr. Svetlana CRÃCIUN, USM

5252525252


200, 250 ºi 300 kilograme putere. La piramidadin trei bile de la bazã, care se aflã în partea dejos a maºinii de fricþiune, se legamenta bila desus, ce se rotea cu o vitezã de 75,36 c–1

(720 rot/min), ceea ce corespundea cu viteza dealunecare egalã cu 0,26 m/s în raza de atingerecu bilele de jos. Pe fiecare sarcinã axialã seînfãptuiau a câte trei experimente, în urmafiecãrui experiment din partea de jos a maºinii defricþiune se scotea lubrifiantul, bilele ºi se clãteauîn benzina B-70, apoi iarãºi se instalau în parteade jos ºi aceasta din urmã se umplea cucompoziþie de lubrifianþi astfel, încât sã acoperebilele amplasate în ea. Bila de sus se rotea într-opoziþie nouã. Timpul efectuãrii unui experiment ede 60 s. Bilele aveau un diametru de 12,7 mm ºiau fost confecþionate din oþel de marca IIIX-9 cudurabilitatea de 60-62 HRC. La fineleexperimentului cu ajutorul dinamometruluitensometric se mãsura puterea de fricþiune ceapãrea pe bilele de jos ºi care la rândul ei setransformã în coeficientul de frecare – mm,conform formulei de calcul determinate dedimensiunile geometrice a bilelor ºi pãrþii de jos.Pe parcursul efectuãrii procesului pe trei bile dinpartea de jos a maºinii de fricþiune se formeazãaºa - numitele pete de uzurã, iar pe bila de susse forma pata de uzurã în formã de inel. Cuajutorul unei instalaþii speciale ºi a microscopuluiMÁC-2, ce mãreºte imaginea de 24 de ori, semãsurau diametrele acestor pete de uzurãformate pe bilele de jos, atât cele de-a lungul,cât ºi cele de-a latul. Deci, pe fiecare dinsarcinile axiale într-un experiment, diametrulpetelor de uzurã se determinã luând media aºase valori.

Conform datelor experienþelor s-au construit dedependenþa diametrelor petelor de uzurã desarcinile axiale d = f(Pax), care caracterizeazãproprietãþile de antiuzurã a compoziþiilorcercetate (fig.2), precum ºi dependenþa valorilorcoeficientului de frecare de sarcinile axiale –µ = f(Pax) (fig.3), ce caracterizeazã proprietãþilede antifricþiune a compoziþiilor cercetate.

În fig. 2 curba “b” reprezintã dependenþadiametrelor petelor de uzurã de sarcinã axialã Pax

la funcþia maºinii de fricþiune cu patru bile fãrãmaterial lubrifiant pe bile - la fricþiune “uscatã”, iarcurba “a” - este linia Hertz - reprezentând valorilediametrelor petelor elastice de pe bilele de jos launirea sarcinii axiale. Ea se obþine prin metodade calcul dupã formula Hertz.

Fig. 1. Seriile izomolare pentru soluþiile apoase:1 – CL 0,1M; 2 – CL 0,01M; 3 – CuCl2 + CL 0,01M;4 – CuCl2 CL 0,01M; 5 – CuCl2 + CL 0,1M;6 – CuCl2 + CL 0, 1M.

Fig. 2. Dependenþa diametrelor petelor de uzurãde sarcinã axialã pentru diverse materiale:1 – caprolactamã (C6H11NO); 2 – hidroxid decupru (Cu(OH)2); 3 – MSL “M”; 4 – bisulfurã demolibden.

5353535353


Caracterul frântelor uzurã-sarcinã (fig. 2) ne-apermis sã facem concluzia despre faptul, cã MSL“M” - este un compus chimic, la care are locmãrirea bruscã a sarcinii critice (sarcina degripare) Pcr. cu valorile de la 90 pânã laaproximativ 135-138 kF. Schimbarea suprafeþelorde fricþiune în prezenþa acestuia de asemenea semicºoreazã brusc în comparaþie cu caprolactama(frântura 1) ºi hidroxidul de cupru (frântura 2).MSL “M” cu sarcinile mijlocii de pânã laPax = 135-138 kF, este mai efectiv decât acelaºimaterial de lubrifiere ca bisulfura de molibden(frântura 4). Dupã proprietãþile sale deantifricþiune (fig. 3) MSL este mai puþin efectiv cabisulfitul de molibden.

În procesul de cercetare a fost determinat cãMSL “M” permite de a realiza procesultransferului selectiv, precum interacþiuneaeliminãrii cuprului depinde de mãrimile sarciniiaxiale, legamentate la unghiul de fricþiune, ea semãreºte odatã cu creºterea sarcinii axiale. Înprocesul experimentului de un minut pelicula decupru se depune nu numai pe suprafeþele petelorde uzurã, dar ºi pe marginile lor, atât pe bilele dejos, cât ºi pe cele de sus. Petele de uzurã seobþineau de o formã geometricã strictã a unuicerc fãrã urme de prindere ºi gripare.

În procesul transformãrilor tribochimice seformeazã radicalul:

– CH2 – CH2 – NH – CO – → – CH2 – CH− – NH –CO – + H− [7] (1)

Astfel, precum se vede: se eliminã hidrogenulatomar H−. Transformarea ulterioarã a radicalului,evidenþiatã printr-un dreptunghi, are loc procesuldestrucþiei mecanice cu eliminarea oxidului decarbon CO.

Temperatura în zona contactului de fricþiune - unfactor hotãrâtor ce determinã reducerea cupruluidin praful MSL “M”, care are loc în rezultatultransformãrilor tribochimice ale hidrocarburilor.

Hidrogenul atomar, eliminat în rezultatultransformãrilor radicalului, interacþionând cuoxidul de cupru (II), îl reduce pânã la oxid decupru (I):

2CuO + 2H− → Cu2O + H2O. (2)

Reducerea oxidului de cupru (I) este un procescu multe trepte, care constã din adsorbþiareducãtorului, distrugerea plasei cristalineprimare de cupru, precum ºi desorbþiei produºilorgazoºi ai reacþiei [8].

Apoi reducerea cuprului (I) pe suprafaþa din oþelpoate fi reprezentatã prin ecuaþia reacþiei:

Cu2O + 2H− → 2Cu + H2O. (3)

Procesele descrise de ecuaþiile reacþiilor (2) ºi(3) se realizeazã la temperaturi înalte în zona

contactului de fricþiune. La temperaturimult mai joase procesul de reducere amonooxidului de cupru poate avea loc cuajutorul oxidului de carbon, eliminat latransformãrile tribochimice a radicalului– CH2 – CH− – NH – CO – ºi se exprimãprin ecuaþiei:

Cu2O + CO → 2Cu + CO2. (4)

La formarea straturilor de limitã deprovenienþã adsorbantã ce micºoreazãfricþiunea ºi uzarea, au o contribuþieesenþialã temperatura de pe suprafaþa

stratului plasat, componenþii activi ai materialuluide lubrifiere, produºii transformãrilortribochimice.

Fig. 3. Dependenþa mãrimii coeficientului deuzurã de sarcinã axialã în prezenþa diverselormateriale:1 – hidroxid de cupru; 2 – caprolactamã;3 – MSL “M”; 4 – bisulfurã de molibden.

5454545454


BIBLIOGRAFIE

1. Ãàðêóíîâ Ä.Í., Êðàãåëüñêèé È.Â., ÏîëÿêîâÀ.À. Èçáèðàòåëüíûé ïåðåíîñ â óçëàõò ð å í è ÿ . – Ì.: Òðàíñïîðò, 1969, 104 ñ.

2. Ï î â û ø å í è å è ç í î ñ î ñ ò î é ê î ñ ò è í à î ñ í î â åèçáèð àò åëü í î ã î ï å ð å í î ñ à (Ïîä ðåä.Ãàðêóí îâà Ä. Í . ) . – Ì. : Ìàøèí îñòðî å íè å ,1977, ñ. 88-90á 105-107.

3. Áåëûé Â.À., Ñâèðèäåíîê À.È., ÏåòðîêîâåöÌ.È., Ñàâêèí Â.Ã. Òðå íè å è èç í îñ ì àò åðè-àë îâ í à î ñ í îâ å ï îëèì åð îâ . – Ìèíñê: Íàóêà èòåõíèêà, 1976, 432 ñ.

4. Áåëûé Â.À., Ìèõíåâè÷ À.Ñ., Ïèí÷óê Ë.Ñ.Ê âîïðîñó î êîíñòðóèðîâàíèè óçëîâ òðåíèÿñ èñïîëüçîâàíè åì ýôôåêòà èçáèðàòåëü-í î ã î ï å ð å í î ñ à . Â ñá.: Èçáèðàòåëüíûéïåð å í îñ ïðè òð å íèè è ýêî í îìè÷í îñòü. – Ì:ÌÄÍÒÏ, 1972, ñ. 87-90.

5. À. c. ÑÑÑÐ ¹819159. ÌÊÈ Ñ10Ü 7/02.Òâåðäûé ñìàçî÷íûé ìàòåðèàë. Çîáîâ Å.Â.,Êðà÷óí À.Ò., Êðà÷óí Ñ.Â., Ìîðàðü Â.Å.,Áðóõèñ Ì.Ì. Áþëë. èçîáð. ¹13, 1981, ñ. 104.

6. Áóëàòîâ Ì.È., Êàëèíêèí È.Ï. Ïðàêòè÷ åñêî åðóêîâîäñòâî ïî ôîòîêîëîðèìåòðè÷åñêèì èñ ï å ê ò ð î ô î ò î ì å ò ð è ÷ å ñ ê è ì ì å ò î ä à ìà í à ë è ç à . – Ì.: Õèìèÿ, 1972, 1972, ñ. 190.

7. Áàðàìáîéí Í .Ê. Ìåõ à í î õèìè ÿ âûñ îê îì î -ë åêóëÿðíûõ ñ î åäè í å íèé . – Ì.: Õèìèÿ, 1971,ñ. 19-20.

8. Ïåòðóíèí È.Å. Ôèçèêî-õèìè÷åñêèå ïðîöåññûïðè ïàéêå. – Ì.: Âûñøàÿ øêîëà, 1972, ñ. 89,90, 103-122.

SUMMARY

T he composition, tribologycal proper ties and the mechanism of selective

copper transfer on friction surfaces, ob-tained for solid lubricant on the basis ofcaprolactam have been studied, and theresults are presented.

M O Z A I C

Diminuarea ozonului progreseazã

Pãtura de ozon care protejeazã planeta noastrã de razele solare ultraviolete este oameninþare realã. ªi dacã pânã nu demult se vorbea de subþierea acestuia doar la poluri, iatãcã situaþia referitoare la acest capitol se profileazã ºi mai ameninþãtoare. Un studiu recentefectuat de un grup de cercetãtori austrieci confirmã o diminuare progresivã a ozonului ºideasupra… Alpilor! Mãsurãtoarele efectuate în Alpii elveþieni, la o altitudine de 3 576m,înregistrându-se o uºoarã creºtere a fluxului de raze ultraviolete-B, cu aproximativ 1% pe an.Aceastã creºtere a fluxului de raze UV-B este corelatã cu diminuarea de 3% a ozonului dinstratosfera emisferei nordice. Nu încape nici o îndoialã cã o situaþie asemãnãtoare poate fiînregistratã ºi în alþi munþi: Himalaia, Pamir etc. Aceste rezultate sunt cu atât mai alarmante,cu cât se ºtie cã intensificarea radiaþiilor UV-B au drept consecinþã creºterea numãrului decancer al pielii.

5555555555


1. Introducere

M etoda de defectoscopie catodoluminescentã a fost descrisãmai detaliat în lucrãrile [1-3].

Metoda de defectoscopie catodoluminescentãeste utilizatã pentru cercetarea cristalelor MgO,supuse tratamentului termic. A fost elaboratã, pebaza studiului proceselor de tratament termic ºidopare a materialelor tehnologia care permiteschimbarea în limite largi a proprietãþilorluminescente, optice, mecanice ale cristalelor.La tratamentul termic al MgO în topiturã de Al,am reuºit, în particular, sã-i mãrim duritatea de1.5-2 ori.

MgO este pe larg folosit în ingineria ºi tehnologiaavansatã, fiind un material cu rezistenþã înaltã,care se bucurã de un mare interes ºtiinþific ºitehnologic datoritã punctului sãu înalt de topire,rezistenþei la atacul chimic, duritãþii înalte ºiproprietãþilor dielectrice sporite. Cu toate cãprocesele de indentare a MgO se studiazã maimult de 20 de ani, unele chestiuni fundamentalemai rãmân nerezolvate pânã în prezent.

Prelucrarea termicã în studiul materialelor devinefoarte importantã în cazul îmbunãtãþirii calitãþii ºifiabilitãþii materialelor. Prin urmare, este nevoiede mai multe testãri experimentale precise, carear corespunde dezvoltãrii aspectelor termice aleteoriei defectelor.

S-a constatat cã aplicarea sarcinii concentrate(sau a microindentãrii) asupra unor oxizigenereazã structuri caracteristice de defectecare pot influenþa proprietãþile CL.La investigaþia MEB a cristalelor α-Al2O3, MgO,CaO ºi SrO, imaginile CL de pe zonele indentatesunt destul de asemãnãtoare: benzile dealunecare în regiunile microdeformate alecristalelor par luminoase. S-a observat, deasemenea, cã intensitatea ºi compoziþiaspectralã a emisiei CL din oxizi depind deurmãtorii parametri: coordonatele în volumulmicroindentat, temperatura indentãrii (sau atratamentului termic) ºi timpul iradierii laobservare în MEB. Când aceºti oxizi se iradiazãcu electroni de energie moderatã (20 keV),ei se afecteazã pânã la diferite distrugeri deradiaþie ºi imaginile pancromatice ale CL deseorivariazã cu timpul expunerii la fascicul electronic,aceastã variaþie depinzând de curentulfasciculului.

Printre diferiþii oxizi, MgO este cel mai stabil laobservãrile MEB, ºi e preferabil sã se utilizezecaracterizarea rapidã a CL cristalelor MgOdeformaþi pentru relevarea unor caracteristicitermice ale defectelor structurale. O nouãdezvoltare în procedeele imaginãrii CL esteformarea imaginilor în timp real cu ajutorulmemoriei computer de pãstrare a primelor patrusau cinci cadre în culori reale, definite CL color.

dr. Mihail NAZAROV, UTM

5656565656


Procedeele CLC utilizate în conjuncþie cu MEBpot asigura informaþii spectrale ºi spaþiale cu oînaltã rezoluþie.

2. Pregãtirea probelor ºi proceduraexperimentalã utilizatã

Pentru a obþine date spaþiale ºi spectrale privinddefectele induse la indentare fãrã a schimbadistribuþia dislocaþiilor, se propune o metodãeficientã de defectoscopie CL, bazatã pecombinarea diferitor regimuri de CL înmicroscopie electronicã cu baleiaj ºi a graficiicomputerizate [1-4].

Experimentele au fost realizate cu ajutorulmicroscopului “JSM-50A” ºi “Stereoscan”,utilizându-se de asemenea aparate specializatepentru catodoluminescenþa color [5].

În scopul depistãrii microduritãþii monocristaleleMgO se indentau pe planul (001) dupã metoda luiVickers. Indentarea se efectua în baza dispo-zitivului standard PMT-3. Diapazonul sarcinilor peindentor se schimba de la 25 gf pânã la 200 gf. Înacest diapazon a fost cercetatã formarea fisurilorîn jurul amprentei, dependenþa lor de orientaþiaindentorului faþã de probã ºi de sarcinã.

Tratamentul termic a fost executat atât încondiþiile presiunii constante a vaporilor sãturaþide Al, cât ºi în topitura de Sb, cu diferiteconcentraþii de Al. Puritatea Sb constituia99.9999%, ºi a Al - 99.99%. Proporþia de Al întopitura de Sb în diferite experienþe constituia1.5⋅10-2; 7.5⋅10-1 ºi 17 at %. S-au cercetatcristalele MgO cu puritatea de 99.9%, obþinute înlaboratorul Cavendish pe lângã Universitatea dinCambridge, precum ºi probele industriale cucomponenþa necontrolatã a impuritãþilor.Cristalele MgO s-au tratat termic la temperatura1420 K timp de 150 ore. Dupã aceasta, fiolele ceconþineau cristalele erau extrase din cuptor ºirãsturnate, eliberându-se de topiturã. Rãcireapânã la temperatura ambiantã se petrecea înaer. Apoi probele se extrãgeau din fiole,cercetându-se modificãrile proprietãþilor lormecanice, optice ºi luminescente în rezultatultratamentului termic. În scopul acesta au fost

folosite metodele microindentãrii, catodolumines-cenþei monocromatice ºi pancromatice, precumºi cercetãrile roentgen-difractometrice.

Imaginea CLC pancromaticã a indentãrii MgO,care n-a trecut tratament termic, este indicatã înfig. 1. Observaþi absenþa luminescenþei din jurulamprentei în diapazonul spectral vizibil ºi CLalbastrã intensivã din benzile de dislocaþii. Înpofida existenþei CL din benzile de dislocaþii înfig. 1, MgO a rãmas intact ºi nu aratã culoareaalbastrã la lumina zilei. Prin urmare, deformarea

Fig. 1.Amprentã Vickers (P=200 gf) pe planul (100)a MgO la temperatura camerei.

Fig. 2.Imaginea amprentei Vickers într-o topografie deCL simulatã pe calculator.

5757575757


plasticã nu creeazã centre color (ca F sau F+) înMgO. În fig. 2 este prezentatã aceeaºi secvenþãîn regimul de codare digitalã a culorilor. Pentruaceasta au fost obþinute hãrþile de luminescenþãde intensitate egalã, adicã fiecãrui interval deintensitate i se atribuia o culoare corespun-zãtoare. Harta catodoluminescenþei adaugãdistribuþia intensitãþii egale de CL în intervalullarg al spectrului, inclusiv banda ultravioletã ºicea infraroºie. Astfel se relevã catodolumines-cenþa din centru. De asemenea poate fi distinsãîn mod clar distribuþia anizotropicã a intensitãþiiCL, precum ºi configuraþia hãrþii de CL.

Noi presupunem cã reacþia CL în zona indentatãpoate fi interpretatã, luând în consideraþie cãdeteriorarea mecanicã ºi cea de radiaþie asuprafeþei ºi a interiorului cristalelor, adicãtensiunea mecanicã aplicatã, genereazã defectestructurale caracteristice, care pot fi pe urmãdistruse cu ajutorul radiaþiei la observãrile MEB,ceea ce genereazã concentraþii mari a defectelorde tipul centrelor F.

3. Modificarea proprietãþilorsuperficiale ale cristalelor MgOsub influenþa tratamentului termicîn mediile cu Al

Iniþial a fost studiatã dependenþa microduritãþii desarcinã, deoarece în sursele ºtiinþifice au locinformaþii contradictorii asupra acestei probleme.Nu este clar într-o mãsurã oarecare dacã acestparametru este caracteristica substanþei,microduritatea fiind constantã la orice sarcini.Sau valorile acesteia depind de un ºir de factoriºi de aceea trebuie sã se indice condiþiile în careau avut loc calculãrile.

În fig. 3 este arãtatã dependenþa lungimiidiagonalelor amprentei (d) de sarcinã (p) pentruproba-etalon, înainte de tratamentul termic.Valoarea în fiecare punct e o valoare medie afiecãror 6 mãsurãri. Cu ajutorul prelucrãriicomputerizate au fost analizate dependenþeleobþinute ºi s-a aflat aproximarea optimã:d=1.556 P . Conform formulei lui Vickers iese:H=1.85⋅p/d2=const=766 kg/mm2. Astfel

mãsurãrile noastre demonstreazã cã îndiapazonul indicat de sarcini microduritatearãmâne constantã în limitele dispersiuniistatistice ale datelor. Aceasta este o concluzieimportantã ºi în viitor se va folosi, de exemplu, larealizarea mãsurãrilor microduritãþii în jurulmarginii probei, unde este necesarã utilizareasarcinilor mici. În afarã de aceasta, valoareanumericã obþinutã pentru proba iniþialã se vaputea compara cu microduritatea dupãtratamentul termic.

P, g.f.

d, µm

0

5

10

15

20

25

0 50 100 150 200

Fig. 3.Dependenþa diagonalelor amprentei ale pira-midei lui Vickers de valoarea sarcinii pe indentorla suprafaþa (100) a MgO.

Fig. 4.Dependenþa microduritãþii de coordonataplanului clivat în regiunea difuziei Al. Origineasistemului de coordonate se aflã la suprafaþã cuaxa X îndreptatã în interiorul cristalului.

600

800

1000

1200

1400

0 25 50 75 100 125

H, kg/mm2

5858585858


În fig. 5 sunt prezentate imaginile electron-microscopice înregimurile îmbinate de catodoluminescenþã ºi electroniisecundari ai rozetelor de indentare, obþinute cu ajutorulsarcinii uniforme P=200 gf pe suprafaþa cristalului înainte detratamentul termic (a) ºi dupã acesta (b). Pentru toaterozetele obþinute la indentarea cristalelor, în urmatratamentului termic cu concentraþia mare de Al (>10-2 at%),au fost stabilite urmãtoarele caracteristici: 1) cu mult maimicã mãrimea amprentei, din care urmeazã cãmicroduritatea cristalului dupã aplicarea tratamentului termicse mãreºte (de exemplu, pentru datele indicate mai sus,valoarea numericã H este de 1360 kg/mm2, ceea ce întrece

de douã ori microduritatea cristaluluiiniþial); 2) absenþa microcrãpãturilorîn jurul amprentei; 3) absenþacompletã a luminescenþei în regiuneade indentare. Situaþii analogice aufost observate ºi în alte condiþii detratament termic. Dacã, eventual,concentraþia de Al în topiturã estemicã (<10-2 at.%), fenomenul descrisnu se observã ºi transformãrileprincipiale ale proprietãþilormecanice, optice ºi luminescente nuse depisteazã.

Fenomenele descrise ºi modificaþiileproprietãþilor fizice au fost observatepe suprafaþa probei. Pentruinvestigarea naturii ºi a mecanismuluifenomenelor indicate este necesar sãse cerceteze de asemeneamodificãrile proprietãþilor în volumulcristalului. În acest scop au fostfãcute clivãri perpendiculare pesuprafaþa studiatã, efectuându-semãsurãrile microduritãþii în interiorulcristalului. În fig. 6 este demonstratplanul clivat al probei supusetratamentului termic în regim decatodoluminescenþã. Pe câmpulîntunecos al planului clivat, uºorluminescent e vizibil clar domeniulluminescenþei în rezultatulperimetrului probei, corespunzãtordifuziei Al în interiorul cristalului.Adâncimea medie a pãtrunderii Aleste în jur de 130 mmm. În interiorulprobei microduritatea, dupã calculelenoastre statistice, s-a dovedit a ficonstantã. Valoarea sa medie esteapropiatã de valoarea cristaluluineprelucrat: H=(760≥20) kg/mm2. Înregiunea de difuzie a Al are loc ocreºtere exponenþialã a microduritãþiila apropierea spre suprafaþã (fig. 4).Valorile acesteia lângã suprafaþãdevin apropiate mãsurãrilor pe planul(100) (fig. 5(b)). Fisurile din jurul

Fig. 5.Imaginile de microscopie electronicã ale rozeteloramprentelor pe planul (100) a MgO în regimul mixt de CL ºielectroni secundari înainte (a) ºi dupã (b) tratamentul termic.Indentarea s-a efectuat cu sarcina P=200 gf la temperaturaT=300 K. Tratamentul a durat 150 ore la temperatura T=1420K în topiturã de Sb impurificatã cu 7.5××10-1 at% Al.

Fig. 6.Secþiunea cristalului MgO tratatã termic în topitura de Al înregimul electroni reflectaþi elastic (a) ºi în regimul CLC (b)

5959595959


amprentelor, începând cu valoareaH≥1000 kg/mm2 , dispar. Prin urmare,în rezultatul tratamentului termic,fenomenele termice de modificare aproprietãþilor mecanice ºiluminescente au, de regulã, uncaracter superficial ºi nu pãtrund îninteriorul cristalului decât laadâncimea difuziei ≈120-140 mmm.

4. Concluzii

1. S-a demonstrat cã în rezultatultratamentului termic se schimbãîn mod esenþial proprietãþilemecanice, optice ºi luminescenteale MgO:Al. Aceste variaþii poartãun caracter superficial ºi suntesenþiale numai în sectoruldifuziei luminescenþei de Al,adicã într-un strat cu grosimea»» 130 mmm. Benzile înapropiere de 320 ºi 480 nm,observate în spectrele decatodoluminescenþã a probeloriniþiale, se mãresc mult dupãtratamentul termic al cristalelor învapori ºi în topitura de Al. Sepresupune cã aceste majorãripot fi condiþionate de prezenþaimpuritãþilor necontrolate de Al încristalele MgO.

2. A fost propus un nou procedeude tratare a oxidului de magne-ziu. La tratarea termicã a MgO latemperatura de 1100-1300°°C întopiturã de stibiu, care conþine dela 0.1 pânã la 20% at dealuminiu, are loc completarea

vacanþelor de magneziu ºi oxigen cu aluminiu,ceea ce mãreºte microduritatea oxidului de magneziude 1.5-2 ori.

REFERINÞE

1. M. Nazarov. Defectoscopia catodoluminescentã. Intellectus.1999, nr.1, p.44-48.

2. M.V. Nazarov, T.A. Nazarova. Cathodoluminescence andComputer Graphics in Materials Science. /Scanning, 1994,V.16, p.11-17.

3. M.V. Nazarov, T.A. Nazarova. Cathodoluminescencedefectoscopy European / Microscopy and Analysis, January1995, p.21-23.

4. T.A.Nazarova, M.V.Nazarov. Analysis of cathodolumines-cence from indented MgO crystals subjected to thermalenvironments. /Philosophical Magazine A, - 1996, V.74,Nr. 5, p. 1311-1318.

5. G.V. Saparin, S.K. Obyden. Colour display of video informa-tion in scanning electron microscopy: Principles andapplications to physics, geology, soil science, biology andmedicine. /Scanning, 1988, V.10, p. 87-106.

SUMMARY

MgO crystals indented by the Vickers hardness in-denter have been studied by cathodoluminescence andspectroscopic methods using a scanning electronmicroscope. After annealing in the aluminum vapor ormelt at 1420 K for 150 h, changes in the mechanical,optical and luminescence properties of the crystalswere observed. The changes were observed in both theregion of the indent rosette and non-indented region inwhich Al diffusion occurred. An increase in themicrohardness and changes in the luminescenceproperties were suggested to be related first of all tothe presence of aluminum impurities in the MgOcrystals.

6060606060

INTERINTERINTERINTERINTERVIUL NUMÃRULVIUL NUMÃRULVIUL NUMÃRULVIUL NUMÃRULVIUL NUMÃRULUIUIUIUIUI

Dr. GHEORGHE BUCªÃ este expert de frunte în cadrul Oficiului deStat pentru Invenþii ºi Mãrci din România. Mai mult. Nu vom exageradacã vom spune cã e un deschizãtor de drumuri în ramura în careactiveazã. Domnia sa a înfiinþat, organizat ºi coordonat primul colectivde examinare ºi modele industriale din þarã. În acelaºi timp e coautor(împreunã cu regretatul Ion Constantin) la primul “Dicþionar deproprietate industrialã”, editat de OSIM, ºi la primul ”Dicþionar ilustratde proprietate intelectualã” (cu Tiberiu Popescu), editat de TribunaEconomicã. În sfârºit, ºi ne vom opri aici, cu toate cã am putea continualista, domnia sa e ºi autorul primului “Ghid al inventatorului”,publicat în 6 ediþii ºi transmis Bibliotecii Congresului SUA, lasolicitarea expresã a acestei instituþii. Având o experienþã de peste 25 deani în domeniul proprietãþii intelectuale, dl Gh. Bucºã, reprezintã uninepuizabil izvor de cunoºtinþe pentru tinerii specialiºti careintenþioneazã sã-ºi aprofundeze cunoºtinþele în aceastã branºã aactivitãþii umane. ªi nu vor avea decât de câºtigat, apropiindu-se dedumnealui, întrucât, în pofida cunoºtinþelor imense acumulate, domniasa continuã sã fie un om simplu ºi sociabil, în prezenþa cãruia nu tesimþi încãtuºat. Chiar de la primele cuvinte, pe care le pronunþã, îþi daiseama cã poþi avea toatã încrederea în domnia sa.

Dl Gh. Bucºã, ºeful serviciului examinare desene ºi modele industrialeOSIM, e întotdeauna un oaspete aºteptat cu drag la Agenþia de Statpentru Protecþia Proprietãþii Industriale. Lucru cât se poate de firesc.Recent, folosindu-ne de prilej, i-am solicitat un interviu pentru revista”Intellectus”. Domnia sa a acceptat, gest pentru care îi mulþumimfrumos.

6060606060

6161616161


– Filozoful antic Heraclit spunea: ”Totul curge,totul se transformã”. E un raþionament care nu afost spulberat de vreme. Dimpotrivã: e confirmatde implacabilul Timp. Cum se rãsfrânge aceastãlegitate asupra protecþiei desenelor ºi modelelorindustriale? Ce apare nou în aceastã ramurã? Înce direcþie se îndreaptã ea?

– Întrebarea dumneavoastrã e foarte dificilã. Oasemenea problematicã nici n-am întâlnit-o,deocamdatã, în literatura de specialitateconsultatã.

– Consideraþi întrebarea mea absurdã?

– Ba nu, e normalã. E o întrebare care poate fipusã cu acelaºi succes pentru toate domeniilevieþii ºtiinþifice ºi culturale. Sigur, cã putem vorbide o evoluþie în ceea ce priveºte protecþiadesenelor ºi a modelelor industriale. ªi, firesc,apare chestiunea: spre ce ne îndreptãm?Evident, prima datã a fost vorba de protecþiadesenelor industriale ºi modelelor industriale,realizate efectiv în industrie, ca urmare aaplicãrii în acest domeniu a unor creaþii artistice.De altfel, desenele ºi modelele industriale sesitueazã la intersecþia, la graniþa, dintre artã ºiindustrie. De aceea aceste modele ºi deseneindustriale sunt create de artiºti în domeniulartistic, fiind aplicate în industrie, puse înpracticã, lansate în viaþa noastrã prin metodeindustriale.

Ca o nouã componentã, care a apãrut în ultimiiani ºi tinde sã se dezvolte ºi în continuare, erenunþarea - ºi la propriu ºi la figurat - la acestadjectiv ”industrial”. În special, datoritã faptului cãîn foarte multe þãri, calificate “ în curs dedezvoltare industrialã”, deci nefiind puternicindustrial dezvoltate, realizeazã ºi în prezentextrem de multe elemente de desen aºa zisindustrial ºi model industrial, pe cale artizanalã.Avem ºi în România foarte multe: arhitecturaþãrãneascã, de exemplu. Mã refer la caseledeosebite cu sau fãrã pridvor, porþilemaramureºene vestite, inclusiv bisericile dinlemn faimoase nu numai în þarã, dar ºi înEuropa…

– Bisericile de lemn din Maramureº auînregistrat aprecieri dintre cele mai elogioase nunumai pe continentul nostru, ci ºi în Statele Uniteale Americii, Venezuela…

– Exact. Toate aceste elemente utilizate de cãtremeºterii pot fi considerate modele artizanale,fiindcã sunt realizate pe cale manualã. În ultimultimp se constatã cã acest comerþ cu produseartizanale a luat amploare ºi tinde sã se extindã,fãrã a se simþi necesitatea de a le realizaindustrial. Foarte multe þãri africane, asiatice, dinAmerica Centralã ºi de Sud insistã în prezentasupra protecþiei acestor cunoºtinþe, care au fostdenumite cunoºtinþe tradiþionale…

–… pe care le-au pierdut practic, toate þãrileavansate din punct de vedere economic, cuexcepþia, poate, doar a Japoniei…

– Într-adevãr aºa e. Le-au pierdut trecând laniºte metode industriale, zic eu, ostile omului…

–… dar ºi creaþiei, nu-i aºa?

– Desigur. Pentru cã totul acuma devineartificial. Chiar aspirãm ca ºi creaþiile sã fierealizate de cãtre roboþi, adicã de maºini,începând de la desenele industriale ºi pânã lapicturã, omul nemaifiind solicitat sã se impliceprea mult.

Tocmai din aceastã cauzã multe state s-aureunit pentru prima datã în luna mai a.c. la sediulOrganizaþiei Mondiale pentru ProprietateaIntelectualã de la Geneva, creând primul Comitetinterguvernamental pentru protecþia cunoºtinþelortradiþionale. Iatã cã dupã câþiva ani de dezbateriºi discuþii s-a trecut la o modalitate concretã derezolvare a protecþiei acestor valori. Pe scurt, aºiputea sã le definesc, ca urmare a participãriiefective, pe care am avut-o la acest comitetinterguvernamental, ca fiind totalitateacunoºtinþelor celor de medicinã tradiþionalã, deagriculturã tradiþionalã, de artizanat ºi,bineînþeles, a expresiilor de folclor.

Acest Comitet interguvernamental, împreunã cuo secþie importantã a programului Naþiunilor

6262626262


Unite pentru Comerþ ºi Dezvoltare, sunt hotãrâtesã gãseascã mijloace pentru protecþia acestorcunoºtinþe tradiþionale. A fost întocmit unprogram destul de laborios, începând cudefinirea realã ºi concretã a cunoºtinþelortradiþionale, mergând pânã la cãile de protecþieîn cadrul sistemului actual de proprietateintelectualã sau chiar crearea unui alt cadru, carear fi , de exemplu, similar cu Acordul TRIPs.

– Aºi vrea sã ne spuneþi cât de reprezentativ eacest Comitet interguvernamental? Au aderat lael doar þãrile “ în curs de dezvoltare”, ori a fostsusþinut ºi de statele avansate? Dacã puteþi,vorbiþi-ne ºi despre “ tactica ºi strategia”instituþiilor împuternicite faþã de proprietateaintelectualã ºi cunoºtinþele tradiþionale.

– Vreau sã spun cã participarea e masivã, suntreprezentanþi de pe toate continentele, inclusiv,Statele Unite ale Americii ºi Canada, lucru careaccentueazã importanþa acestei acþiuni, ceea cenu poate decât sã ne bucure. În totalitate toþispecialiºtii sunt de acord ca aceste cunoºtinþe,aºa numite tradiþionale, trebuie sã fie protejateprintr-un sistem similar cu sistemul de proprietateintelectualã.

Conceptul de proprietate intelectualã acomunitãþilor autohtone este adesea susþinutprintr-o viziune holisticã, ºi conform cãreia toateprodusele culturii sunt intim legate de vise, deceremonialuri, de ritualuri, de obiecte sacre ºi desperanþe.

Proiectul de declaraþie asupra drepturilorpopoarelor autohtone, publicat în Australia,menþioneazã la articolul 12, cã trebuierecunoscut dreptul acestora, în special de “aconserva, proteja ºi dezvolta manifestãriletrecute, prezente ºi viitoare ale culturii lor, ca deexemplu: artizanat ºi modele industriale, ritualuri,cunoºtinþe tehnice, arte vizuale, spectacole ºiliteraturã”. De asemenea, au dreptul la restituireabunurilor culturale, intelectuale, religioasespirituale care le-au fost luate fãrã consimþãmântsau prin violarea legilor lor, a tradiþiilor ºi aobiceiurilor.

– E un început de bun augur, de preconizare areparãrilor morale la care au avut de suferit maiales popoarele situate” în calea tuturor rãutãþilor”,cum sunt ºi românii. Probabil, în documenteleviitoare se va specifica ºi obligaþia statelor de arestitui vecinilor lor valorile materiale de carei-au deposedat…

– Sã sperãm… Proiectul menþioneazã cãproprietatea intelectualã asupra cunoºtinþelortradiþionale este un drept intrisec, inalienabil,perpetuu ºi imprescriptibil al comunitãþilorautohtone. Este timpul sã creãm mecanisme ºipârghii care sã permitã exercitarea unui controlefectiv asupra:

accesului ºi utilizãrii cunoºtinþelortradiþionale;

reproducerii ºi imitaþiilor cunoºtinþelortradiþionale;

exploatãrii ºi transmiterii cunoºtinþelortradiþionale;

conservãrii cunoºtinþelor tradiþionale;

La recenta reuniune a ComitetuluiInterguvernamental de Proprietatea Intelectualã,resurse genetice ºi cunoºtinþe tradiþionaleconvocate de OMPI s-au evidenþiat unele situaþiide actualitate ºi pentru þara noastrã:

cunoºtinþele tradiþionale oferã posibilitãþipermanente de inovare în multe domeniicare þin de proprietatea industrialã ºi dreptulde autor;

necesitatea elaborãrii de propuneri de soluþiiconcrete pentru protejarea cunoºtinþelortradiþionale în cadrul sistemului deproprietate intelectualã în vigoare sau prinrealizarea unei protecþii ”sui-generis”, înspecial cu privire la deþinerea, conservarea,utilizarea, comercializarea ºi transmitereacunoºtinþelor tradiþionale;

lucrãrile de artizanat trebuie sã fie conside-rate ca o expresie tangibilã a folclorului,Secretariatul OMPI concretizând propunereaunui grup de state ca sarcinã distinctã

6363636363

(paragraf 105) de îmbunãtãþire a prevederilorprivind protecþia obiectelor de artizanat sau aaltor expresii tangibile a folclorului prinsistemul de protecþie a “desenelor ºimodelelor industriale” (C2) printr-oprocedurã simplã fãrã examinarea noutãþiisau cercetãrii documentare de anterioritate;

valorificarea cunoºtinþelor tradiþionalepoate crea noi surse de creºtere economicãºi prosperitate pentru multe comunitãþiautohtone inclusiv pentru statele central-europene, ca de exemplu România…

– ªi, desigur, ºi Republica Moldova…

– Evident. Grupul statelor africane ºi cel alstatelor din America Latinã (GRULAG) auevidenþiat printre altele ºi necesitateaindustrializãrii produselor artizanale având uncaracter unitar ca: mobilier, articole de ceramicã,piele, lemn ºi alte materiale, care pot fiprotejate ca desene ºi modele industriale(GRTKF/IC/1/5).

– În acest context, poate ne spuneþi ce acþiuni aîntreprins concret OSIM-ul în direcþia respectivã?Ce a elaborat sau, ce intenþioneazã sã facã.

– Întrebarea mai corectã ar fi: ce intenþionãm sãfacem, pentru cã activitatea în aceastã ramurã,atât în România cât ºi pe plan mondial, este laînceput de cale. Dupã desfãºurarea în luna mai-iunie a lucrãrilor Comitetului interguvernamental,ca urmare a rezoluþiei ºi a programului de mãsuristabilite, ne-am propus sã studiem: ce modalitãþiconcrete am avea pentru protecþia cunoºtinþelortradiþionale în România?

Dupã analizele ºi studiile efectuate am stabilit cãputem sã protejãm în cadrul sistemului actualde proprietate intelectualã, deci prin brevete deinvenþie, elementele ºi metodele de medicinãtradiþionalã, cum ar fi ceaiurile complexe pentrutratarea diverselor afecþiuni, precum ºi anumitemetode ºi tehnici din agriculturã ºi soiuri noi deplante care apar. De asemenea pot fi protejate ºianumite realizãri din domeniul artizanal. Aºa cume recunoscut de cãtre toþi specialiºtii, acesta este

vivant, se creeazã permanent noi elemente. ªiatunci dacã sunt într-adevãr elemente noi deceramicã, de textile etc. faþã de acestecunoºtinþe tradiþionale, le putem proteja prinsistemul de protecþie al desenelor industriale.

De fapt, în cadrul Comitetului interguvernamentaluna dintre sarcini, ºi anume sarcina numerotatãcu 4/1, este de a proteja artizanatul ca o expresietangibilã de folclor prin sistemul de desene ºimodele industriale, dupã cum am mai spus. Iarunele state ca, bunãoarã, Marocul, au susþinut încadrul Comitetului cã aceste þãri în curs dedezvoltare industrialã simt nevoia chiar de aindustrializa artizanatul ºi, în felul acesta, sã-ºimãreascã potenþialul comercial în þarã ºi înstrãinãtate.

Cât priveºte România, menþionez, cã ºi în þaranoastrã comunitãþile locale deþin cunoºtinþetradiþionale de mare valoare culturalã, istoricã ºisocio-economicã exemplificând în domeniulartizanatului:

covoare specifice olteneºti, moldoveneºti,maramureºene;

ceramica de Oboga, Marginea, Horezu;

costumele populare din Gorj, Sibiu, munþiiApuseni;

mãºtile din Maramureº;

porþile din Maramureº;

stâlpii de pridvor din Oltenia, Moldova;

Construcþia bisericilor maramureºene.

Având în vedere necesitatea asigurãrii protecþieidrepturilor de proprietate intelectualã asupracunoºtinþelor tradiþionale care aparþincomunitãþii locale din România, consider cãspecialiºtii ar trebui sã se focalizeze asupraurmãtoarelor obiective:

1. Acordarea de asistenþã tehnico-juridicãpentru fiecare comunitate localã întruidentificarea totalitãþii cunoºtinþelortradiþionale.


6464646464

2. Crearea unor baze de date regionale ºinaþionale în domeniul cunoºtinþelortradiþionale precum ºi a unor centre ºi reþeleinformative.

3. Stabilirea unor centre de training pentrudeþinãtorii de cunoºtinþe tradiþionale privinddrepturile lor de proprietate intelectualã,posibilitatea de a controla verificarea ºicomercializarea produselor bazate pecunoºtinþele tradiþionale, tipuri decontracte comerciale, urmãrirea în justiþiepentru nerespectarea contractelor.

4. Crearea de centre de aplicare ºi valorificarea cunoºtinþelor tradiþionale în scopulcomercializãrii acestora în folosulcomunitãþilor locale (autohtone).

5. Înfiinþarea unui organism pentru suprave-gherea comercializãrii de bunuri rezultatã caurmare a aplicãrii cunoºtinþelortradiþionale.

6. Iniþierea unui act normativ prin care sã sedispunã drepturi ºi obligaþii cu privire laexploatarea cunoºtinþelor tradiþionale,crearea unor baze de date, controlulcomercializãrii produselor având la bazãaplicarea cunoºtinþelor tradiþionale.

– Dumneavoastrã, dupã cum vãd, aþi elaborat deacum un adevãrat plan de acþiune. Cumconsideraþi? Nu ar fi oare bine ca în cadrulSeminarului bilateral, devenit deja tradiþional,AGEPI/OSIM ºi OSIM/AGEPI, sã fie inclusã înagenda lucrãrilor din viitorul cel mai apropiat ºiproblema respectivã? Or, facem parte din acelaºispaþiu etno-cultural. Graþie acestor acþiuni s-arconserva, îndeosebi în stânga Prutului, multe dinvalorile noastre tradiþionale care sunt pe cale dedispariþie ºi de înstrãinare.

– Fireºte, ceea ce propuneþi dumneavoastrãeste real. Din câte ºtiu, în cadrul colaborãriidintre OSIM ºi AGEPI s-au stabilit niºte teme

principale de abordare. În cadrul acestor teme sediscutã cele mai actuale probleme privindprotecþia proprietãþii intelectuale. Sunt convins cãîn cadrul urmãtoarelor întâlniri ºi a seminarelororganizate de Agenþiile noastre, una dintreaceste teme va fi ºi protecþia cunoºtinþelortradiþionale. În special datoritã faptului cã înurma vizitei în România ºi la OSIM a dlui KamilIdris, Directorul General OMPI, s-a discutat ºiaceastã problemã, precum ºi colaborarea ce artrebui sã se accentueze între OMPI ºi OSIM, cuprivire la protecþia cunoºtinþelor tradiþionale.

– Vã mulþumesc pentru amabilitatea acordãriiacestui interviu care, sper, va constitui pentruangajaþii AGEPI - ºi nu numai - un prilej demeditaþie, de extindere a cunoºtinþelor, iar pentruunii - de ce nu? - o ocazie de reprofilareprofesionalã înspre acest domeniu, protecþiacunoºtinþelor tradiþionale, domeniu deosebit deinteresant ºi important.

A intervievat Teodor COJOCARU

SUMMARY

I nterview with Mr. Gheorghe Bucºã, the Head of Industrial Designes Examina-

tion Department, Head examiner of the StateAgency on Inventions and Marks of Ruma-nia, is fixed upon a new branch of intellec-tual property protection, in particular,protection of the traditional acquaintances.What is the meaning? The problem is aboutthe protection of the artisan goods, complexpreparations of the popular medicine, etc.,the invaluable importance of which wasdisregarded up to the Assembly of theIntergovernmental Committee on protectionof such acquaintances, the debates of whichtook place in the frame of WIPO, Geneva(Mai-June, 2001).


6565656565

AAAAATITUDINI, PROBLEME, SUGESTIITITUDINI, PROBLEME, SUGESTIITITUDINI, PROBLEME, SUGESTIITITUDINI, PROBLEME, SUGESTIITITUDINI, PROBLEME, SUGESTII

Teodor TOCAN, studentDrexel University, Philadelphia, USA

PPPPPARARARARART I: The Financial RT I: The Financial RT I: The Financial RT I: The Financial RT I: The Financial RatioatioatioatioatioFFFFFundamental Analysisundamental Analysisundamental Analysisundamental Analysisundamental Analysis

T he traditional financial analysis usesthe descendent strategy and includes 3successive stages of analysis. It covers.

1. The economic analysis

At this stage the analyst appreciates the currentgeneral economic conditions and forecasts thefuture development trends, considering thepossible implications that these forecasts willhave on the issuer’s performance and stockprices. The general level of efficiency of aneconomy has a considerable influence on thefinancial results of the issuers. While theeconomic situation of the issuers is changing incorrespondence to the general economy, thesame thing happens to the stock’s prices. Themain factors that are analyzed hereby are: the

governmental fiscal, monetary, credit andbudgetary policies, macroeconomic indicators(GDP, unemployment rate, inflation), aggregateconsumption etc.

2. The sector analysis — the analysis of themain indicators and development tendenciesof a certain industry.

3. The fundamental analysis of the issuer’sperformance

It is based on the hypothesis that the value of thestock is influenced by the efficiency of theissuer’s activity and that this information is notyet reflected in the current market price. If theissuer’s perspectives are stable, one can assumethat the market will appreciate this and themarket price will increase to reflect the goodexpectations. But the share price depends alsoon the risk. The fundamental analysis examinesthese problems and allows us to take it intoaccount during the stock’s valuation process.

There is a large number if instruments, methodsand theories to be used when performing thefundamental analysis. Figure 1. describes them.

The fundamental analysis begins with a retro-spective analysis of the financial situation of theissuer. The main task of the past financial resultsanalysis is to create an opinion regarding thepossible development trends and the futurevalues of return ratios. Of course, the pastconditions will not repeat themselves in thefuture, but according to the principle caeterisparibus — i.e. all other conditions being equal —such analysis will show the analyst the strongand weak points of the company. Based on thisanalysis one can conclude about the conditionson the respective issuer’s sales markets, itsfinancial situation, the capacity to deal with thecompetition and crisis. In other words, the pastanalysis estimates how well the company hasbeen developing in the past, what is its currentstatus and how stable are its perspectives.

Since the value of a stock is based of its futurereturn, the task of the analyst is to use the valuesof the financial indicators in the past in order toestimate and to forecast the future values of themain categories of financial ratios. By acting so,the investor will be able to create his own opinion

6666666666


regarding the future financial position of theenterprise and make suppositions on therationality of investing in this stock.

The following aspects are of particular interest: theability to compete, the structure of supply and salesdynamics, the return ratios, the structure andliquidity of the firm’s assets, equity and debt etc.

The main sources of information for performingthis type of analysis are the financial report/statement and various publications of indepen-dent analysts and agencies. Based on thesereports a large number of financial coefficientscan be calculated. These indicators allow amultilateral approach of the financial statementand thus of the financial situation of the issuer.

The main categories of financial ratios are:liquidity, entrepreneurial activity, financialleverage (equity and debt structure), return ratiosand the market ratios or the liquidity of the equity.These ratios constitute the object of study ofvarious economic sciences like the Analysis ofEconomic Activity, Financial Accounting, Mana-gerial Accounting, and Corporate Finance. Weshall briefly examine only the ratios in the lastgroup (market ratios) since they are of thegreatest importance for our study.1

1. Earnings per share = (Net profit-Dividend onprivileged stock)/ Shares in issue

The advantage of this measure is obvious. The

companies with high and low dividend policiesare on a more equal footing; low dividend payerstend to have higher share prices and highdividend payers tend to have lower share prices,the earnings per share figure is not affected bythe dividend policy.

2. Return on capital employed = Net profit /(Debt + Equity)

This is a commonly used ratio looking at thepercentage return on total capital used by thefirm. A firm that is earning less than, say, the riskfree rate of interest would be regarded as a verypoor performing company since it would be betterto exit the industry and invest its capital inTreasury bonds.

3. Dividend per share = Distributed profit /Shares issued

It reports the profit distributed for each commonshare that has been issued.

4. Dividend yield = Dividend per share / Price ofshare

The dividend yield is viewed as an important ratiosince it shows the income accruing to theinvestor during the holding period. Dividendyields are normally reported before income tax isapplied so that comparisons with the yield onalternative investments such as governmentsbonds can be made. The major problem with thedividend yield is that it ignores the capital gain

Macroeconomic forecasts(separate indicators)

BORRA Model

Arbitrage PricingTheory

Multifactorial econometricmodels

Econometric Analysis

Zero Growth DDM

Constant Growth DDM

Variable Growth DDM

Discounted Dividend Models(DDM)

Book value

Liquidation value

Replacement valuation

Financial StatementValuation

Multiples(ex PER, EPS)

Factorial models

The appreciation of financialsituation of the issuer

Graham-Rea ShareValuation Model

Financial RatioValuation

The analysis of financial reports

Fundamental analysis

Figure 1. The instruments for fundamental stock valuation

1 Pilbean K., Finance and Financial Markets, The Macmillian Press, London, 1998, p. 188-193

6767676767


(loss) accruing to the investor as a result of anyprice rise (fall) in the share. Another factor thathas to be borne in mind is that dividend yieldsare very much a function of the dividend policypursued by the company’s management; somecompanies pay out a higher ratio of dividends asa proportion of earnings than others do. Also thedividend yield reported in the financial press isbased on the last year’s dividend, whereasinvestors are generally more interested inprospective yields.

5. Earnings yield = Earnings / Market capitaliza-tion

The numerous problems associated with thedividend yield measure mean that many analystsuse earning yield measure instead. Sinceshareholders earn money from their shareholdingboth in the form of dividends and in the form ofcapital appreciation, the dividend payout of firmsis not necessarily the most interesting figure. Ifthe firm pays out less in dividends and insteaduses more of its profits for higher investment, thismay lead to bigger profits in the future and inconsequence to a larger capital appreciation ofits shares in the future. For this reasons theanalysts like to know the earnings yield.

6. Dividend payout ratio = Total value ofdividends paid/ Earnings

The higher this ratio is, then generally speakingthe better investors regard the company overtime, since it is considered as a sign of manage-ment confidence. However on occasions the ratiois high because management are keen tomaintain dividends even when earnings aredepressed. On the other hand, low dividendpayout ratio does not necessarily report a poorstanding of the issuing company. It may alsoindicate future extremely profitable projects thatthe company needs cash for.

7. Price earnings ratio = Current price of theshare / Earnings per share

The PER derives its importance from the fact thatit shows the degree to which the investors valuea company as a multiple of the last year’searnings. A high PER in the relation to othercompanies in the sector means that the firm isbeing higher valued by the market for some

reason other than its current earnings, possiblystrong future earnings growth is expected, thusmaking its shares popular. Conversely, a lowPER in relation to other companies in the sectormeans that the firm is relatively cheap, possiblybecause its future earnings performance isdeemed to be relatively poor. Such a companymay be vulnerable to a takeover bid.

Great caution has to be taken in using PERs tocompare companies especially those, which arein different sectors of the economy. Differentcompanies use different accounting methods thataffect the reported earnings, for instance the waythey treat depreciation may be different. Differentcompanies have also different reporting dates.Companies in different sectors of the economyhave different PER. Those with lower risk tend tohave more expensive shares than higher riskcompanies even though their earnings may besimilar. Similarly, the growth potential of compa-nies can be widely divergent companies withgrowth potential having higher priced shares thanlow growth potential companies.

Thus we can conclude that these ratios could infact constitute by themselves independentvaluation criteria. But their obvious disadvantageis that they are under the form of relative ratios.The influence of certain factors is not reflectedsince they compensate each other, and theanalysis under these conditions is loosing crucialinformation. So, it is our firm belief that theyshould not be used separately for valuationpurposes. Another serious drawback is that thefinancial ratio analysis does not consider thedirect investment risk implications.

However, these and other financial ratio can becombined in factorial models. By using them wecan estimate the influence of changing ofdetailed efficiency factors on the change of shareprices in the past, as well as to forecast thefuture intrinsic value of a stock based on thefuture values of the financial ratios. Figure 2.presents a possible factorial model to be used forexplaining the share price fluctuations using thefactors related to the general performance of theissuer.

Such a model allows us to better understand thefactors related to the economic activity of the

6868686868


issuer, factors that affect the share price. Theresearch in the dynamics of these influencesallows the managers to offer quantitativeestimates to the measure of influence, toestimate the elasticity between the change of acertain factor and the share price (sensitivityanalysis). Simultaneously, according to thismodel, the competition can be analyzed in orderto point out the strong and weak points of theiractivity as economic agents. The measures thatare the basis for share price calculus in thismodel are often presented in the business plansand thus it is possible to estimate the future priceof the share. The theoretical appeal for using thismodel consists in the fact that it connects theelements of labor and capital productivity to theshare price.

Further let’s examine several other techniquesfor determining the future possible price of theshare, based on predictions of financial ratios.These techniques reflect basically differentapproaches of the same concept.

REZUMAT

Metodele de evaluare a acþiunilor bazate peanaliza coeficienþilor financiari sunt printreprimele utilizate de analiºtii financiari,având o pondere semnificativã în portofoliulde metode de evaluare aplicate.Popularitatea lor se explicã prin relativasimplitudine în aplicare ºi prindisponibilitatea informaþiei necesareefectuãrii calculelor, informaþie ce estepreluatã din rapoartele financiare alecompaniilor evaluate.

Secvenþa respectivã examineazã cele mairãspândite metode de evaluarefundamentalã a acþiunilor, analizate fiindavantajele rezultate din aplicarea lor,precum ºi limitãrile ce rezultã din ipotezelecare au stat la baza elaborãrii lor.

SharePrice

Earningsper share

Earnings

Shares inissue

Return onequity

Earnings

Equity

Return onAssets

Earnings

Assets

SalesReturn

Earnings

Sales

Coveragecoefficient

Earnings

Gross Profits

Gross Profits

Assets

Operationalreturn

SalesAssets

Sales on 1 $of assets

Assets

Equity

Coefficientof own

resources

Equity

Shares inissue

Book valueof a share

Share Price

Earnings pershare

PriceEarning

Ratio

Figure 2. The factorial model of the share pric formation based on thefinancial ratios o the issuer’s economic activity.

X

X

XX

X

SOURCE: Samuel S. Stewart, Jr. Corporate Forecasting, in Summer N. Levine Edition, Financial AnalystHandbook I, Homewood, Illinois, Dow Jones-Irwin Inc., 1975, p. 912. Reprodused from Óèëüÿì Øàðï,Èíâåñòèöèè, Ìîñêâà, 1998 ñòð. 817

6969696969


I ndicatorii calitãþii producþiei, care sunt necesari ºi de care se þine cont lacertificarea ei, sunt condiþionaþi, dupã cum

au stabilit specialiºtii, de mulþi factori. Aceºtifactori depind, mai ales, de calitatea materieiprime, de exigenþa controlului asupra acesteia,de organizarea ºi efectuarea încercãrilor asupramaterialelor ºi producþiei, de regimurileproceselor tehnologice etc. Dar, dupã cum searatã în [1], [2], [3], [4], un factor determinant îlconstituie starea mijloacelor de înzestraretehnologicã (MÎT). De aceea, la analizaprocesului de producþie, activitãþilor deorganizare ºi efectuare a controlului stãrii MÎTtrebuie sã li se acorde o atenþie deosebitã.

Dupã cum se menþioneazã în numeroase izvoarede informaþie tehnicã, datoritã faptului cã existã omare diversitate de MÎT, la mulþi indicatori stareaMÎT trebuie sã fie apreciatã de unul din factoriigeneralizatori. Capacitatea de funcþionare estecel mai acceptabil indicator pentru apreciereaMÎT. Acest indicator este acceptabil pentruaprecierea MÎT indiferent de principiul de acþiune,de menirea funcþionalã, de particularitãþileconstructive ºi de mulþi alþi factori.

Conform GOST 1375-84, capacitatea de funcþio-nare este starea obiectului (în cazul dat - MÎT), încare el este capabil sã îndeplineascã funcþiilefixate (operaþiile tehnologice), pãstrând valoarea

parametrilor fixaþi în limitele stabilite de docu-mentaþia tehnico-normativã (documentaþia MÎT).

Se ºtie cã MÎT, chiar ºi în limitele uneiîntreprinderi, nemaivorbind de MÎT utilizate înlimitele unei ramuri întregi ori de o serie deramuri ale industriei (chiar ºi înrudite), sedeosebesc printr-o mare diversitate. Cu toateacestea, în procesul de organizare ºi efectuare acontrolului capacitãþii MÎT, noi presupunemutilizarea unei abordãri unice. Abordarea unicãeste necesarã ºi la alegerea mijloacelor demãsurare, ºi la elaborarea documentelornormative de efectuare a controlului, ºi ladesfãºurarea altor activitãþi organizatorice ºitehnice de pregãtire ºi efectuare a controlului.Chiar ºi aceste câteva argumente menþionatemai sus ne dau temeiul sã afirmãm cã închestiunile date este necesarã o abordaredeterminatã de sistem.

Fãrã a pretinde la o abordare completã aproblemei, vom enumera criteriile principale încorespundere cu care trebuie sistematizate MÎTºi unii indicatori ai acestora. Printre criteriileprincipale pot fi folosite:

1. Tipul dispozitivului de acþionare, utilizat înMÎT.

2. Structura MÎT dupã tipul de dispozitive demenire funcþionalã.

Ion MAXIANMAXIANMAXIANMAXIANMAXIAN,,,,,

director general al Centrului Naþional de Standardizare,Metrologie ºi Certificare

7070707070


3. Parametrii dupã a cãror valoare este posibilãaprecierea stãrii dispozitivelor de menirefuncþionalã.

4. Tipurile de mãsurãri necesare atât pentruaprecierea stãrii MÎT, cât ºi a proceselor caredecurg în MÎT: atât cele de lucru, cât ºifuncþionale.

Potrivit opiniei noastre, una din varianteleacceptabile de prezentare a MÎT dupã tipuri,dispozitive de acþionare, dupã structuradispozitivelor de destinaþie funcþionalã, dupãtipurile ºi valorile indicatorilor de apreciere aacestor dispozitive, precum ºi dupã tipul demãsurãri pentru aprecierea acestora ar putea fiurmãtoarea:

1. Sistematizarea MÎT dupã tipul dispozitivuluide acþionare:

1.1. MÎT cu dispozitiv de acþionare electricã;

1.2. MÎT cu dispozitiv de acþionarehidraulicã;

1.3. MÎT cu dispozitiv de acþionarepneumaticã;

1.4. MÎT cu dispozitiv de acþionare mixtã.

Vom menþiona cã aici nu se abordeazã chestiunice caracterizeazã diversitatea dispozitivelor deacþionare în limitele fiecãrei grupe.

2. Sistematizarea MÎT dupã tipurile dedispozitive cu destinaþie funcþionalã.

Analiza MÎT dupã tipurile dispozitivelor careîndeplinesc anumite funcþii în cadrul lor nepermite sã concluzionãm cã în MÎT moderne deoriºice destinaþie tehnologicã pot fi evidenþiatetrei grupe principale de dispozitive:

2.1 Dispozitivele de execuþie ºi dispoziti-vele de acþionare ale acestora;

2.2 Dispozitivele de alimentare ºi dispoziti-vele de acþionare ale acestora;

2.3 Dispozitivele de poziþionare ºi fixare amaterialelor ºi detaliilor supuseprelucrãrii.

Prima grupã din dispozitivele enumerate(a se vedea p. 2.1) caracterizeazã destinaþiafuncþionalã a MÎT prorpiu-zis. Determinãcaracterul de interacþiune a organelor funcþionalesau a mediilor de funcþionare cu materialul iniþialori cu semifabricatul.

Grupa a doua (a se vedea p. 2.2) caracterizeazãesenþa mecanismelor cu suportul cãrora seînfãptuieºte aprovizionarea cu materiale saudetalii în zona de funcþionare a MÎT. Pe lângãaceasta, dispozitivele respective pot formaalimentarea mediilor tehlohogice în zonaprelucrãrii materialelor sau detaliilor.

Dispozitivele din grupa a treia (a se vedeap. 2.3), indiferent de tipul de operaþii în zona defuncþionare a MÎT, sunt destinate atât pentrupoziþionarea materialului sau a detaliilor în zonade funcþionare a MÎT, cât ºi pentru fixarea lor cuscopul asigurãrii îndeplinirii operaþiei tehnologicela MÎT.

3. Sistematizarea MÎT dupã parametri, pe acãror bazã este posibil a aprecia atâtprocesele de funcþionare ale MÎT propriu-zise, cât ºi a operaþiilor tehnologiceexecutate pe baza lor.

Sistematizarea, în opinia noastrã, trebuieefectuatã, þinându-se cont de parametriicaracteristici pentru fiecare tip de dispozitiv careintrã în componenþa MÎT ºi enumeraþi mai sus (ase vedea p. 2).

3.1 Parametrii care permit a apreciadispozitivele de execuþie ºi dispoziti-vele de acþionare ale acestora sunt:

3.1.1 Randamentul dispozitivului de execuþie;

3.1.2 Uniformitatea deplasãrii sau a rotiriiorganelor de lucru;

3.1.3 Stabilitatea vitezei miºcãrii sau a rotiriiorganelor de lucru;

3.1.4 Sensibilitatea dispozitivului de acþionarefaþã de sarcinile externe;

7171717171


3.1.5 Precizia poziþiei în spaþiu a organelor delucru determinatã de o serie de factori (pulsaþie,deformare, temperaturã etc.);

3.1.6 Rezistenþa (stabilitatea) la vibraþii;

3.1.7 Caracteristicile de zgomot.

3.2 Parametrii care permit a apreciadispozitivele alimentare ºi dispozitivelede acþionare ale acestora:

3.2.1 Randamentul dispozitivului de alimentare;

3.2.2 Uniformitatea deplasãrii de alimentare aelementului de ieºire;

3.2.3 Menþinerea în procesul de funcþionare aefortului de alimentare prescris;

3.2.4 Menþinerea rigiditãþii ( a tensiuniiprealabile) a organelor de lucru ºi a dispozitivelorîn ansamblu;

3.2.5 Timpul pentru restabilirea vitezei dealimentare în cazurile reacþiunii la sarcinavariabilã;

3.2.6 Timpul de poziþionare a elementului deieºire (masã, cãrucior etc.);

3.2.7 Precizia poziþionãrii organului de lucru înzona de funcþionare tehnologicã;

3.2.8 Timpul necesar pentru recomutare (saureglare) a acþiunilor de alimentare;

3.2.9 Nivelul zgomotului ºi al vibraþiilor.

3.3 Parametrii pentru aprecierea dispoziti-velor de poziþionare ºi fixare a mate-rialelor ºi detaliilor în zona de lucru:

3.3.1 Precizia stãrii spaþiale a elementului deieºire;

3.3.2 Stabilitatea legii raþionale a miºcãriidispozitivelor de alimentare automatã, încãrcareºi descãrcare a detaliilor ºi materialelor;

3.3.3 Stabilitatea caracteristicilor dispozitivelorde acþionare;

3.3.4 Stabilitatea duritãþii detaliilor ºi traduc-toarelor de transmisiune, care transformãmiºcarea;

3.3.5 Stabilitatea parametrilor dispozitivelorcare determinã direcþia ºi stabilitatea vitezei.

4. Sistematizarea parametrilor dupã tipul demãsurãri necesare pentru aprecierea stãriiMÎT ºi a proceselor de lucru care au loc încadrul lor.

Dupã cum s-a menþionat mai sus, MÎT se distingprintr-o mare diversitate dupã un numãrconsiderabil de criterii. Analiza sub toateaspectele a documentaþiei tehnice a MÎT ºi aliteraturii consacrate elaborãrii metodelor decontrol permite de a sistematiza în felul urmãtorparametrii care urmeazã sã fie supuºi mãsurãrii:

4.1 Intervalele de timp necesare pentrureproducerea ciclogramelor miºcãrii înprocesul de control al unor dispozitiveale MÎT ºi ale MÎT în ansamblu;

4.2 Caracteristicile cinematice ale elemen-telor de ieºire ale dispozitivelor ºi dispo-zitivelor de acþionare necesare pentrucontrolul urmãtorilor parametri ai MÎT:

4.2.1 Curselor de lucru ale deplasãrilor liniare ºiunghiulare;

4.2.2 Dimensiunilor spaþiului de deservire alzonei de lucru;

4.2.3 Legii miºcãrii ºi a rapiditãþii;

4.2.4 Eforturilor de inerþie ºi energiei cinetice.

4.3 Parametrii de forþã ºi caracteristicileenergetice (eforturile, momentele,presiunile, tensiunile, puterea º. a.).Sunt necesare în cadrul controlului:

4.3.1 Stãrii tehnice a componentelor dispoziti-velor de acþionare;

4.3.02 Deformãrilor posibile ale elementelor MÎT;

4.3.3 Condiþiilor de prelucrare a materialului dematerie primã iniþialã sau semifabricat;

7272727272


4.3.4 Presiunii sau descãrcãrii în cadrul MÎT,întemeiate pe utilizarea mediilor gazoase;

4.4 Alimentarea ºi consumul lichidelor ºigazelor ºi a pulsaþiilor acestora. Cuaceste valori sunt apreciate stareadispozitivelor de acþionare hidraulice ºipneumatice, procesele de trecere lacomutarea dispozitivelor (sertarelor) dedistribuire;

4.5 Caracteristicile vibroacustice (vibrode-plasãri, vibroviteze, vibroac-celeraþii,caraceristicile de amplitudine ºi defazã), utilizate pentru controlul urmã-torilor parametri ºi indicatori:

4.5.1 Dereglãri ale dispozitivelor MÎT de lafrecvenþele de rezonanþã sau acordarea lafrecvenþele fixate de funcþionare ale MÎT;

4.5.2 Pulsaþii ºi neregularitãþi ale miºcãriielementelor de transmisie;

4.5.3 Rigiditatea elementelor de construcþie aleMÎT;

4.5.4 Determinarea surselor zgomotului ºimãsurarea nivelului de zgomot ºi vibraþie;

4.6 Temperatura ºi variaþiile de tempera-turã în diferite puncte ale utilajului ºiaparaturii tehnologice, utilizate pentrucontrolul regimurilor termice în MÎT.

4.7 Parametrii de efectuare a expres-analizei pentru aprecierea gradului deimpurificare sau a proprietãþilor fizico-chimice ale mediilor de lucru în MÎT:

4.7.1 Viscozitatea lichidelor de lucru;

4.7.2 Capacitatea de ungere a lichidelor;

4.7.3 Indicele de aciditate etc.

4.8 Parametrii electrici (tensiunile, curenþii,rezistenþele), în a cãror bazã secontroleazã:

4.8.1 Energia electricã livratã (consumatã);

4.8.2 Starea anumitor dispozitive ale MÎT;

4.8.3 Parametrii proceselor tehnologice.

4.9 Valorile uzãrii, jocului ºi deformãrileîn dispozitivele de mare responsabi-litate ºi în agregatele MÎT, utilizatepentru controlul funcþiilor reproductiveîn MÎT.

Abordarea propusã de sistematizare adispozitivelor ºi parametrilor nu pretinde a aveaun caracter perfect. Nu excludem posibilitatea cãîn cadrul fiecãrui punct enumerat mai sus suntposibile anumite precizãri sau detalizãri alecriteriilor. Totuºi, chiar ºi structura criteriilorpropusã permite în procesul de control alcapacitãþii de funcþionare a MÎT sã fie soluþionateo serie de chestiuni organizatorice, tehnice ºimetodice. Acestea sunt:

1. Motivarea alegerii punctelor de mãsurare adatelor la controlul MÎT concrete.

2. Determinarea caracteristicilor metrologiceale parametrilor de control.

3. Alegerea traductoarelor de mãsurã primareºi secundare pentru selectarea datelor înpunctele de control.

4. Utilizarea algoritmilor existenþi de prelucrarea informaþiei primare ºi elaborarea celor carelipsesc.

5. Întemeierea metodelor ºi dispozitivelor deînregistrare ºi reflectare a informaþieiobþinute în procesul controlului MÎT.

6. Elaborarea indicaþiilor metodice de efectuarea controlului ºi optimizarea anumitor operaþiiale acestuia.

7. Elaborarea recomandãrilor de utilizare ainformaþiei obþinute în scopurile atestãriiproducþiei.

!"#

$!%&

''(%

)'*

!+"#!%,

-./0 %

(

*)

-(%

*

0123-*!

4$,

56)/7'

%

89::;

0 # # &0

715

3<#4,,,$4

! ""

# $

#

" %

&

%

"

"

'

( " " )*

+ )" ))," ) +))) )-)"

, ) ), " * ) .

/) 0 -" " 1*

(- *)+-

2+" )"* ) + + )3

) ) ' 1 ,4566 +" ,

*" "* $ ) +*) "

)) ) 1 + 3 ) )+ ) + *

) ) + ) * )

*

73

7474747474

NUME NOTORIINUME NOTORIINUME NOTORIINUME NOTORIINUME NOTORII

P rintre adevãratele spirite creatoare de avangardã ale vieþii noastreºtiinþifice numele academicianului

Boris Matienco poartã alura de “fenomen unic”,ca sã folosim o expresie a distinsului nostrucoleg. De altfel, într-unul din numeroasele saleinterviuri pe cale le-a acordat, o mãrturiseºtechiar el cu multã dezinvolturã, declarând spiritulînnoitor, mereu înnoitor, un scop, un crez, undeziderat al vieþii sale: “Dacã nu sunt primul - nuexist în general, mã dizolv, pierd iniþiativa. Eusunt pentru unii demult “imperceptibil”, ei nu mãputeau plasa în vizorul lor, evoluam permanent ºinu mã ajungeau din urmã. Probabil cã þin depersonalitãþile transcedentale, eu eram mereu cugândul de a pãstra ritmul avangardei… În cartealui Irving Stone despre Michelangelo, ilustrulplastician afirmã: “cine calcã pe urmele mele,acela nu mã va depãºi niciodatã”. Sau în altãparte gãsim aceeaºi sincerã ºi pãtimaºãmãrturisire: “Eu aparþin fenomenului creaþiei –într-un fel aparþin la acest unicum…” CharlesBaudelaire afirma cã orice dorinþã împlinitãserveºte ca un prilej de a naºte altele”.

Gânditorul ºi creatorul BORIS MATIENCO arãmas fidel acestor principii începând cuîndepãrtaþii ani ai studenþiei la Pedagogicul dinChiºinãu ºi mai ales dupã strãlucitul doctoratsusþinut în 1954 la Leningrad (Sankt Petersburg)ºi pânã în zilele noastre, când Domnia sa ne

convinge pe noi toþi ºi ne demonstreazã cã“cercetarea ºtiinþificã înnobileazã firea umanã lainfinit, asigurând-o cu o energie ºi vitalitate fãrãde margini …” ºi cã are în curs de sintetizare,asamblare “poziþii noi ºi inedite, metodologice,care þin de implicarea gândirii ºtiinþifice, ce aredrept scop ca sã implementeze în conºtiinþaºtiinþificã a conaþionalilor adevãrul cã ºtiinþa ºislujitorii ei sunt cei care nu pur ºi simplugândesc, contemplã în alt mod, dar gândesc ºicontemplã permanent care ar fi modul de viaþãcel mai indicat pentru întreaga societate”.

Astãzi academicianul Boris Matienco esteconsiderat pe bunã dreptate de cãtre toatãcomunitatea ºtiinþificã de la noi drept una dintrecele mai distinse personalitãþi în domeniulbiologiei contemporane, în special a celeicelulare (citologie) ºi tisulare (anatomie). El esteautorul unor cercetãri fundamentale privindanatomia ºi ultrastructura fructelor, axând-ºiexperimentale într-o ramurã a biologiei, care seocupã de cercetarea celulelor ºi a þesuturilor, înspecial a structurilor ºi microstructurilororganismelor vegetale. Obiectul de cercetare asavantului sunt fructele, mai ales cele suculente,principalul produs agricol din Moldova.

Boris Matienco este creatorul unei ºcoli ºtiinþificeîn acest domeniu al anatomiei ºi citologieivegetale din Republica Moldova. Originalitatea

“Adevãrata democraþie nu înseamnã a coborî nivelulelevat intelectual pânã la nivelul demosului. Trebuie sã procedãminvers”; “Secolul XXI va fi secolul ºtiinþei. Este un fenomeninerent al evoluþiei umane, al activitãþii geniului ei creator,un deziderat al activitãþii sociale…”; “Gândirea ºtiinþificã –o permanenþã –, iatã vocaþia supremã demnã de a fi valorificatã”.

7575757575


acestei ºcoli ºtiinþifice se bucurã de o largãrecunoaºtere unanimã în lumea ºtiinþificã. Profilulacestei ºcoli la nivel mondial este unical, datefiind preocupãrile ei. “Nu studiem planta înansamblu, zice omul de ºtiinþã Boris Matienco, cidoar fructul, în particular. În lume se practicãabordãri de tip morfologic, ecologic, chimic sauuniversal, însã nimeni nu cerceteazã fructeleorganospecific, aºa cum facem noi. În timp amtrecut de la studiul fructelor din mediul lor natural(in vivo), la cercetãri în condiþii in vitro, adicãcelulele sunt obþinute în eprubetã… Pigmenþiiobþinuþi prin metode chimice sunt, de foartemulte ori, cancerigeni, pe când cei obþinuþi denoi, pe cale naturalã ºi în vitro, nu sunt nocivi. Defapt, toate tehnologiile create de om eºueazã saunu sunt performante, dacã cercetãtorii nu þin contde procesele pe care le-a creat natura”.

Boris Matienco este un promotor fervent almetodelor moderne de microscopie electronicãîn Moldova ºi în lume. Cadrul conceptual ºimetodologic, practicat ºi realizat de el, constã înproiectarea datelor submicroscopice în teoriageneralã a evoluþiei ºi, concomitent, a sensuluibiologic ºi funcþional, asupra structurilor ºiultrastructurilor. “Am rãmas la cercetarea fructelorprin metodele microscopiei, prin prisma evoluþiei,prin structuralitate, funcþionalism, unde microcos-mice, am rãmas devotat domeniului, prin el amproiectat legile generale ale evoluþiei”, –mãrturiseºte undeva savantul.

Astfel ºcoala cercetãtorului Boris Matienco aelaborat ipoteza dezvoltãrii paralele aultrastructurilor celulare vegetale, a lansatconcepþia existenþei la angiosperme a tipurilorcarpohistologice ºi zonalitãþii histo-anatomice, aformulat noi principii de dezvoltare ºi evoluþie astructurilor carpogene, a lansat hoþiunile “rezervade imobilizare”, “bionitate organospecificã” ºicategoria de “carpobionat”, a introdus în circuitulºtiinþific noþiunea “memoria structurilor”, aformulat “carpocultura in vitro” – o nouã direcþiede cercetare în biotehnologia vegetalã etc.

Un regret ne încearcã, gândindu-ne la faptul cãîn condiþiile actuale ingrate pentru evoluþia

cercetãrii ºtiinþifice, savanþi de talia lui BorisMatienco se vãd nevoiþi sã caute mijloacetehnice pentru procesul de cercetare pe altemeleaguri, neavând aceastã posibilitate aiciacasã. “Accesul la cele mai performantemicroscoape l-am avut la congresele,conferinþele ºi simpozioanele ºtiinþificeinternaþionale la care am participat. Acolo firmelemari, producãtoare de cea mai modernãtehnologie, pentru publicitate, permit sã se facãprobe pe aparatele expuse. Astfel, plecam deaici cu mostrele ºi le cercetam acolo la cele maimoderne ºi sofisticate microscoape”, – nemãrturiseºte îndurerat savantul.

O foarte succintã biografie a lui Boris Matiencodatori suntem sã o însãilãm, în primul rând,pentru a vedea ºi cunoaºte de unde îºi trageviþa, de unde vine zvâcnetul ºi pasiunea aceastapentru studiul adevãrat ºi cu mult folos. Estenãscut la 3 august 1929 în comuna Cuºmirca,judeþul Soroca. Absolvent al Institutului Peda-gogic “Ion Creangã” din Chiºinãu. ªef al Catedreide Botanicã a Institutului Pedagogic din Tiraspol(1954-1959); ºef al Laboratorului de Anatomie aPlantelor de la Grãdina Botanicã (1968-1978),ºef al Laboratorului de Adaptare Structuralã aPlantelor al Secþiei de Geneticã (1978-1984), ºefal Laboratorului de Structurã ºi Ultrastructurã aPlantelor al Institutului de Fiziologie a Plantelor alAcademiei de ªtiinþe a Republicii Moldova (din1984). Susþine teza de doctorat la Leningrad(Sankt Petersburg) în 1954, dup care întreprindeintense cercetãri în probleme ale strategieidezvoltãrii ºi originii anatomo-morfologice afructelor de suculente. În urma acestor inves-tigaþii în 1967 se învredniceºte de titlul ºtiinþificde doctor habilitat în biologie, înscriindu-seprintre cei mai cunoscuþi specialiºti în domeniudin lume. Are titlul didactic de profesor universitardin 1971 ºi academician al AªM din 1992. Esteautor a peste 400 de lucrãri ºtiinþifice, inclusiv 18monografii, manuale universitare, deþine brevetede invenþie, a pregãtit 22 doctori ºi doctorihabilitaþi în biologie. E fondatorul ºi preºedinteleSecþiei de Microscopie din Republica Moldova,Om emerit al ªtiinþei, laureat al Premiului de Statal Republicii Moldova.

7676767676


Formarea personalitãþii de savant a lui BorisMatienco, pasiunea lui pentru teoretizare ºimetodologie, permanenta lui sete de cunoaºtere,manifestarea impresionantã a erudiþiei sale, sedatoreazã în primul rând unui respect deosebit ºia unei credinþe nestrãmutate în valorile ºistrãbunele tradiþii naþionale, apoi neapãratdeschiderii largi spre orizonturile universale aleºtiinþei, cercetãrii moderne de ultimã orã. Toþiacei care au evocat personalitatea lui BorisMatienco, au gãsit de cuviinþã sã afirme cu toatãcertitudinea cã savantul nostru este mai ales unbun patriot al meamului din care face parte.

Un fapt demn de menþionat este ºi acela cã BorisMatienco i-a avut printre dascãlii sãi pecunoscuþii în lume profesori universitari VasileAlexandrov, Constantin Pangalo, foºticolaboratori ai renumitului academician NicolaiVavilov. Într-un cuvânt, viþa sãnãtoasã dã ramuriviguroase.

Pentru cel ce scrie rândurile de faþã, BorisMatienco constituie mai mult decât un savant, unprofesor universitar, un îndrumãtor al tinerilor, unom de omenie ºi de o bunãtate proverbialã, ointeligenþã sclipitoare. El este pentru noi ceea cese cheamã un etalon care, ideal ar fi, dacã arizbuti sã punã stãpânirea pe lumea noastrãºtiinþificã nesãbuitã în care, tot ideal ar fi, dacã artrona bunacuviinþã ºi valoarea omului, nufãþãrnicia ºi relaþiile de culise, sforile trase, bârfaºi denigrarea, triºarea lucrurilor. Boris Matienco,fiinþã onestã ºi integrã, angajatã cu trup ºi sufletîn munca de prosperare a acestui meleagpururea nãpãstuit, pune preþ, în primul rând, penobleþea spiritualã, munceºte ºi creeazã pentruocrotirea ºi sporirea ei, acesta este gânduldominant de o viaþã a savantului nostru.

Peste 45 de ani din carierea sa ºtiinþificã ºididacticã, academicianul Boris Matienco a dirijatcu multã abilitate Catedra Universitarã deBotanicã, apoi Laboratoarele de Anatomie aPlantelor, Adaptare Structuralã a Plantelor ºiStructura ºi Ultrastructura Plantelor, devenind înrândul studenþilor ºi tinerilor savanþi o autoritateindiscutabilã, un model al profesorului. Aceastã

activitate s-a soldatcu elaborarea ºitipãrirea unormanuale, care îlînscriu temeinic peBoris Matienco înrândul autorilordeosebiþi. Printreaceste publicaþii seînscriu manualul înlimba românã;“Clasificareamorfologicã avariaþiunilor rãdãcinii,tulpinii ºi frunzei”(1961), privindmorfologia plantelor,cartea “Ultrastructuraplantelor” (1965), o premierã în întreg spaþiuleuropean, instrument indispensabil în viaþauniversitarã ºi în munca de cercetare. Cursul sãuspecial de predare la disciplinele “Anatomie ºiCitologie”, elaborat ºi predat în permanentãperfecþionare pe parcursul mai multor ani, poateservi drept exemplu de erudiþie. Monografia“Principiile transformãrilor structurale la plante”(1988) se înscrie drept o lucrare de referinþãacasã ºi în strãinãtate. Tot aºa precum ºi unadintre ultimele, intitulatã “Carpoculture in vitro.Nonmorphogenous pathway” este o carte plinãde noutãþi pentru domeniul biologiei moderne ºise distinge printr-o excepþionalã documentare,prezentând rodul cercetãrilor fundamentale alesavantului cu privire la proliferarea calusului dinfructe ºi nonmorfogeneza care provoacãformarea biomasei celulare contrarmorfogenezei, formând embriozii cu înmulþireaulterioarã a plantelor.

În genere, majoritatea lucrãrilor profesoruluiBoris Matienco se disting printr-o impresionantãdiversitate de fapte, fenomene, idei, legitãþi,ipoteze, ce depãºesc cadrul de cercetarepropriu-zis al biologiei moderne. Fiind unteoretician desãvârºit, precum ºi unexperimentator pe mãsurã, academicianul BorisMatienco a grupat în jurul sãu o pleiadã de

7777777777


discipoli bine pregãtiþi, care sub conducerea sanemijlocitã s-a transformat într-o adevãratãºcoalã ºtiinþificã naþionalã, ale cãrei cercetãrideja au intrat în circuitul ºtiinþific universal.Numeroasele invitaþii de participare la congreseºi simpozioane internaþionale (Praga, Paris,Toronto, Budapesta, Dublin, Sankt Petersburg,Singapore etc.) fac dovada unei înalte aprecieri aactivitãþii ºtiinþifice într-un domeniu vital pentruevoluþia vieþii pe pãmânt. Tot prin strãdania ºiperseverenþa academicianului Boris Matienco afost fondatã la Chiºinãu o Secþie Republicanã deMicroscopie Electronicã, ulterior membrã aFederaþiei Internaþionale în acest domeniu.Grupând în jurul ei medici, biologi, fizicieni etc.,Secþia practicã cercetarea interdisciplinarãaprofundatã, organizeazã sub egida ei simpo-zioane internaþionale cu genericul “Ultrastructuraplantelor”, prezidate de prodigiosul BorisMatienco.

Scriam mai sus cã în condiþiile dificile de azisavantul cautã utilajul necesar pentru cercetareîn strãinãtate, profitând în acest scop de orice

ocazie. Lucrul acesta se întâmplã azi, dar nu sepoate afirma cã Boris Matienco a avut o situaþiemai avantajoasã, mai privilegiatã, cum era încazul unora, cu vârf ºi îndesat, pânã la 1989.Cei care “dirijau cu multã combativitate” treburileîn Academie, ºi aici îl avem în vedere în primulrând pe fostul ei preºedinte Alexandr Jucenko,au avut grijã sã þinã la distanþã figurile autohtoneproeminente care, considera fostul, îl “umbreau”.ªi fãceau lucrul acesta, trebuie sã orecunoaºtem, cu multã iscusinþã. Spre exemplu,“fostul preºedinte al Academiei (AlexandrJucenko - n.n.) a preluat de la mine (mãrturiseºteamãrât Boris Matienco) noþiunea deadaptabilitate, a monopolizat acest enunþ al meu,raportând acest gând la realitatea agricolã, ºi i-apus pe toþi sã lucreze în domeniul dat. El nu mãdenunþa, nu mã ataca, ci utiliza multe ideipromovate de mine… Mã evita, mã omiteamereu din lista candidaþilor de membri aiAcademiei. La plecare ºi-a cerut scuze…”.

Ce ar însemna aceste scuze dupã 20 de ani dezãdãrnicirea unui proces firesc de evoluþie?

Printre personalitãþilelumii noastreºtiinþifice, ºi aici îmiface cea mai mareplãcere sã constatfaptul acesta, BorisMatienco este, poateunicul, care cuadevãrat are alurã deprofund gânditor ºipoet. Aceasta sedatoreazã, poate, înprimul rândcaracterului sãuorientat ºi aliniat“ritmului deavangardã”. Cummenþionasem maisus. AcademicianulBoris Matienco esteun meditativincurabil, fapt ceadaugã personalitãþii

7878787878


Dumisale o trãsãturã deosebitã. Nu ne putemreþine sã nu spicuim din publicaþiile lui câtevafrânturi de gând, câteva din aserþiunile sale, carene duc imediat cu gândul la marii cãrturari ºiscriitori români din toate timpurile: “O influenþãexcepþionalã au arealurile de confluenþã,tangenþionale. Dacã poporul român avea omonopaternalitate - probabil nu era atât de dotat.Sinteza daco-romanã a format o etnie maipotenþatã. Zonele interferenþiale produc ospeciaþie mai intensã, formeazã noi taxoni.Acesta-i avantajul nostru biogeografic, efectulheterozitãþii se produce mai intensiv, inclusivasupra domeniului spiritual”; “Existã fenomenulbasarabean, dupã cum sunt bine cunoscute celtransilvãnean, cel muntean, cel oltean… Acestfenomen e dotat cu întregul potenþial al entosuluiromânesc. Astfel avem specificul biogeografic ºiintrãm în familia neamului românesc. De aiciderivã toate componentele, amprenta acestui

þinut geopolitic”; “Adevãrata democraþie nuînseamnã a coborî nivelul elevat intelectual pânãla nivelul demosului. Trebuie sã procedãminvers”; “Secolul XXI va fi secolul ºtiinþei. Este unfenomen inerent al evoluþiei umane, al activitãþiigeniului ei creator, un deziderat al activitãþiisociale…”; “Gândirea ºtiinþificã – o permanenþã –, iatã vocaþia supremã demnã de a fi valorificatã”.

În sfârºit, prin contribuþia lui Boris Matienco ladezvoltarea ºtiinþei ºi introducereabiotehnologiilor avansate, ºtiinþa de pe meleagulnostru înscrie o paginã nemuritoare în istoriacivilizaþiei universale. Cum am putea preþui laadevãrata ei dimensiune numele ºi opera acesteipersonalitãþi? Este o întrebare care îºi maiaºteaptã rãspunsul.

Dumitru BATÂR,doctor habilitat în chimie, profesor

universitar, laureat al Premiului de Stat

SUMMARY

T he medallion outlines the image of BORIS MATIENCO, a distinct personality in the field of contemporary biology, especially of vegetal cytology and anatomy, creator of an

original scientific school in the said field, Doctor Habilitate in Biology, university professor,academician, laureate of the State Prize of the Republic of Moldova, author of over 400 ofscientific works, including 18 monographs, university courses; owner of a lot of patents forinvention, frequent promotor of modern methods of investigation of the vegetal organisms’structures and microstructures, founder of the Republican Department of ElectronicMicroscopy and member of the prfile International Federation etc.

7979797979

II.1.2. Simboluri

Unitãþile fundamentale ale Sistemului internaþional sunt prezentate în tab. 1, împreunã cu denumirile ºisimbolurile lor (cea de-a 10-a CGPM (1954), Rezoluþia 6; cea de-a 11-a CGPM (1960), Rezoluþia 12; ceade-a 13-a CGPM (1967), Rezoluþia 3; cea de-a 14-a CGPM (1971), Rezoluþia 3).

Tabelul 1Unitãþi SI fundamentale

II.2. Unitãþi SI derivate

Pornind de la unitãþile fundamentale, unitãþile derivate sunt date de expresii algebrice care utilizeazãsimbolurile matematice de înmulþire ºi de împãrþire (vezi câteva exemple în te din aceste unitãþi derivate aucãpãtat o denumire specialã ºi un anumit simbol. Aceste denumiri ºi simboluri sunt înscrise în tabelele 3 ºi 3bis; ele pot fi folosite, la rândul lor, pentru exprimarea altor unitãþi derivate (vezi câteva exemple în tab. 4).

Tabelul 2

Exemple de unitãþi SI derivate exprimate în funcþie de unitãþi fundamentale

Mãrime Unitãþi SIDenumire Simbol

arie metru pãtrat m2

volum metru cub m3

vitezã metru pe secundã m/sacceleraþie metru pe secundã la pãtrat m/s2

numãr de undã metru la puterea minus unu m-1

masã volumicã kilogram pe metru cub kg/m3

volum masic metru cub pe kilogram m3/kgdensitatea curentului electric amper pe metru pãtrat A/m2câmp magnetic amper pe metru A/mconcentraþie (a cantitãþii de substanþã) mol pe metru cub mol/m3luminatã candelã pe metru pãtrat ed/m2

Mãrime Denumire Simbollungime metru mmasã kilogram kgtimp secundã scurent electric amper Atemperaturã termodinamicã kelvin Kcantitate de substanþã mol molintensitate luminoasã candelã cd

(Continuare. Începutul în nr. precedent)

ABCABCABCABCABC-----ululululul PROPRIETÂÞII INDUSTRIALE PROPRIETÂÞII INDUSTRIALE PROPRIETÂÞII INDUSTRIALE PROPRIETÂÞII INDUSTRIALE PROPRIETÂÞII INDUSTRIALE

8080808080

În ultima coloanã a tabelelor 3, 3 bis, 4 ºi 5 se gãseºte expresia unitãþilor SI menþionate, funcþie deunitãþile SI fundamentale. În aceastã coloanã, factori cum ar fi m°, kg° etc., egali cu 1, nu sunt scriºi, îngeneral, în mod explicit.

Tabelul 3

Unitãþi SI derivate cu denumiri speciale

Tabelul 3 bis

Unitãþi SI derivate cu denumiri speciale admise pentru protecþia sãnãtãþii umane

Unitatea SIMãrime Denumire Simbol Expresia în alte

unitãþi SIExpresia în unitãþi SI

fundamentalefrecvenþã hertz Hz s-1

forþã newton N m⋅kg⋅s⋅-2

presiune, tensiune mecanicã pascal Pa N-m2 m-1⋅kg⋅s⋅

-2

energie, lucru mecanic,cantitate de cãldurã

joule J N⋅m m-2⋅kg⋅s⋅

-2

putere, flux energetic watt W J/s m-2⋅kg⋅s⋅

-3

cantitate de electricitate,sarcinã electricã

coulomb C s⋅A

Potenþial electric, tensiuneelectricã, tensiuneelectromotoare

volt V W/A m-2⋅kg⋅s

-3⋅A

-1

capacitate electricã farad F C/V m-2⋅kg⋅s⋅

-4⋅A

-2

rezistenþã electricã ohm Ω V/A m-2⋅kg-1

⋅s⋅-3

⋅A-2

conductanþã electricã siemens S A/V m-2⋅kg-1

⋅s⋅-3

⋅A-2

flux de inducþie magneticã weber Wb V⋅s m-2⋅kg⋅s⋅

-2⋅A

-1

inducþie magneticã tesla T Wb/m2 kg⋅s⋅-2

⋅A-1

inductanþã henry H Wb/A m-2⋅kg⋅s⋅

-2⋅A

-2

temperaturã Celsius grad Celsius °C Kflux luminos lumen lm cd⋅sriluminare lux lx lm/m2 m-2

⋅cd⋅sr

Unitatea SIMãrime Denumire Simbol Expresia în alte

unitãþi SIExpresia în unitãþi SI

fundamentaleactivitate (a unui radionuclid) becquerel Bq s-1

dozã absorbitã, energie comunicatãmasicã, kerma, indicele dozeiabsorbente

gray Gy J/kg m2⋅s

-2

echivalent al dozei absorbite,indicele echivalentului dozeiabsorbite

sievert Sv J/kg m2⋅s

-2


8181818181

Tabelul 4

Exemple de unitãþi SI derivate care se exprimã folosindu-se denumiri speciale

Dupã cum s-a menþionat la sfârºitul paragrafului 1.2 o aceeaºi unitate SI poate sã corespundã mai multordiferite; în tabelele de mai sus date o serie de exemple, dar nu trebuie considerat cã enumerareaepuizeazã toate mãrimile. Astfel, joule pe kelvin (J/k) este denumirea unitãþii SI atât pentru mãrimecapacitãþii termicã cât ºi pentru mãrimea entropie; la fel amper (A) denumirea unitãþii SI pentru mãrimeafundamentalã curent electric, precum ºi pentru mãrimea derivatã tensiune magnetomotoare. Denumireaunitãþii nu este, deci suficientã pentru cunoaºterea mãrimii mãsurate; în particular, aparatele de mãsuratar trebui sã poarte nu numai indicaþia privind unitatea de mãsurã, ci ºi indicaþia privind mãrimea mãsuratã.

O unitate derivatã poate fi adesea exprimatã în mai multe moduri, folosind denumiri ale unitãþilorfundamentale ºi denumiri speciale ale unitãþilor derivate: în loc de jocurile, de exemplu, se poate scrienewton-metru sau kilogram-metru pãtrat pe secundã la pãtrat. Totuºi, aceastã libertate algebricã estelimitatã de consideraþii fizice de la sine înþelese.

În practicã se foloseºte de preferinþã anumite denumiri speciale de unitãþi sau anumite combinaþii deunitãþi pentru a exprima anumite mãrimi, în scopul distingerii mãrimilor având aceeaºi dimensiune. Deexemplu, pentru frecvenþã este mai bine sã se foloseascã unitatea hertz decât unitatea secundã laputerea minus unu, iar pentru momentul unei forþe unitatea newton-metru ºi nu unitatea joule.

La fel, în domeniul radiaþiilor ionizante, este mai bine sã se utilizeze, pentru activitate, unitatea becquereldecât unitatea secundã la puterea minus unu, iar pentru doza absorbitã ºi echivalentul dozei, unitãþile SIgray, respectiv, sievert, în loc de joule pe kilogram.

Observaþie: Mãrimi fãrã dimensiune. Anumite mãrimi zice dimensiune, ca de exemplu, indicele derefraxcþie, permeabilitatea sau permitivitatea relativã, sunt definite prin raportul dintre douã mãrimi deaceeaºi naturã comparabile. Valorile acestor mãrimi fãrã dimensiune sunt exprimate prin numere pure.Unitatea coerentã este, în acest caz, raportul a douã unitãþi SI egale ºi poate fi exprimatã prin numãrul 1.

Unitatea SIMãrime Denumire Simbol Expresia în unitãþi SI

fundamentaleviscozitate dinamicã pascal-secundã Pa⋅s m-1

⋅kg⋅s-1

momentul unei forþe newton-metru N⋅m m-2⋅kg⋅s

-2

tensiune superficialã newton pe metru N/m kg⋅s-2

flux termic superficial, iluminareenergeticã

watt pe metru pãtrat W/m2 kg⋅s-3

capacitate termicã entropie joule pe kelvin J/K m-2⋅kg⋅s

-2⋅-1

capacitate termicã masicã, entropiemasicã

joule pe kilogram-kelvin J(kg⋅K) m-2⋅s

-2⋅K

-1

energie masicã joule pe kilogram J/kg m-2⋅s

-2

conductivitate termicã watt pe metru-kelvin W/(m⋅K) m⋅kg⋅s-3

⋅K-1

energie volumicã joule pe metru cub J/m3 m-1⋅kg⋅s

-2

câmp electric volt pe metru V/m m⋅kg⋅s-3

⋅A-1

sarcinã (electricã) volumicã coulomb pe metru cub C/m3 m-3⋅s⋅A

deplasare electrica coulomb pe metru pãtrat C/m2 m-2⋅s⋅A

permitivitate farad pe metru F/m m-3⋅kg-1

⋅s-4

⋅A2

permiabilitate henry pe metru H/m m⋅kg⋅s-2

⋅A-2

energie molara joule pe mol J/mol m-2⋅kg⋅s

-2⋅mol-1

energie molarã, capacitate termicãmolarã

joule pe mol-kelvin J/(mol⋅K) m-2⋅kg⋅s

-2⋅K

-1mol-1

expunere (radiaþii X ºi y) coulomb pe kilogram C/kg kg-1⋅s⋅A

debitul dozei absorbite gray pe secundã Gy/s m-2⋅s

-3


8282828282

O echipã de inventatori din Republica Moldova a participat cu sprijinul financiar al AGEPI la

Salonul-concurs “Inventa 2001”, care s-a desfãºurat în perioada 1-14 septembrie curent la

Bucureºti cu genericul “Produse - Tehnologii - Servicii noi”.

Cele 45 de invenþii prezentate de centre universitare, instituþii academice ºi de cercetare-dezvoltare,

unitãþi economice ºi persoane particulare din Republica Moldova s-au referit la agriculturã, chimie,

medicinã ºi alte domenii ale ºtiinþei ºi tehnicii. Atât vizitatorii, cât ºi Juriul Salonului-concurs au apreciat

înalt roadele creaþiei intelectuale ale inventatorilor moldoveni. Mãrturie sunt ºi distincþiile acordate: douã

medalii de aur, patru de bronz, ºase premii I ºi alte menþiuni.

De remarcat în acest context cã susþinerea activitãþii inovaþionale este o preocupare permanentã a

AGEPI. Astfel, la începutul anului curent AGEPI a lansat campania “Bonuri de facilitate - 2001” în cadrul

cãreia inventatorii din Republica Moldova beneficiazã de facilitãþi la depunerea ºi examinarea cererilor

de brevet. Pânã la ora actualã circa 900 de inventatori ºi-au ridicat bonurile de facilitate de la AGEPI.

AGEPI, în cooperare cu Departamentulde comerþ ºi Serviciul vamal ale SUA auorganizat în perioada 12-14 septembriecurent un seminar cu genericul“Instrumente legale de protecþie aproprietãþii intelectuale”, destinatcolaboratorilor Curþii Supreme de Justiþie,Procuraturii Generale, Curþii de Apel,Departamentului Vamal, MinisteruluiJustiþiei, Ministerului Afacerilor Interne,Judecãtoriei Economice.

Mediatori ai seminarului au fost dl IonDaniliuc, prim-vicedirector generalAGEPI, ºi dna Regina Dobrov, Manager de program, CLDP.

Experþii americani, prezenþi la seminar, au remarcat cã legislaþia Republicii Moldova privindprotecþia drepturilor de proprietate industrialã, corespunde cerinþelor internaþionale, inclusivcelor ale Organizaþiei Mondiale a Comerþului. În opinia lor, este necesarã introducerea în

AGEPI NEWSAGEPI NEWSAGEPI NEWSAGEPI NEWSAGEPI NEWS

8383838383


legislaþie a unorsancþiuni drasticepentru falsificatoriimãrcilor de produse ºiservicii.

Reprezentanþiiinstituþiilor judiciare,vamale, afacerilorinterne din RepublicaMoldova s-au informatdetaliat referitor lapractica americanã deprotecþie a drepturilorde proprietateindustrialã la frontierã - tehnici de investigare a cazurilor de contrafacere (investigaþii interpartes, garanþie, confiscare); noile tendinþe de protecþie a proprietãþii industriale (baze de date,brevetarea metodelor de afaceri, cunoºtinþe tradiþionale, cercetarea pe Internet); regimul juridical mãrcilor notorii ºi al denumirilor de domen.

C entrul mobil de promovare a protecþiei proprietãþii industriale, creat acum un an, îºi extinde pe zi ce

trece activitatea, prestând pe teren servicii ºi asistenþã informaþionalã, acordând ajutor practic în

domeniul protecþiei proprietãþii industriale.

În perioada 20-22 septembrie curent Centrul mobil s-a aflat în zona de nord a Republicii Moldova. În

oraºul Bãlþi specialiºtii AGEPI au vizitat întreprinderile “Basarabia-Nord” SA, “Incomlac” SA, “Arcaºul” SA

ºi au analizat împreunã cu conducãtorii acestor unitãþi efectele înregistrãrii mãrcilor de produse ºi servicii,

precum ºi necesitatea elaborãrii unor mãrci atractive pentru noile produse, alte aspecte ale proprietãþii

industriale. În continuare echipa Centrului mobil s-a deplasat la Râºcani, unde a participat la festivitãþile

prilejuite de Ziua oraºului, apoi a purtat negocieri cu administraþia Fabricii de brânzeturi ºi cu directorul

Colegiului agricol din localitate în vederea depunerii unui set de cereri de protecþie a obiectelor de

proprietate industrialã la AGEPI.

Vom concretiza cã pânã în prezent Centrul mobil a vizitat diverse întreprinderi ºi instituþii din localitãþile

Chiºinãu, Edineþ, Drochia, Orhei, Abaclia, Tvardiþa, Teleneºti, ªoldãneºti, Rezina, Hânceºti, Leova,

Comrat, Cimiºlia, Cahul.

8484848484

n a doua jumãtate a lunii septembrie specialiºti de la AGEPI - doamna Maria Rojnevschi, vicedirector general ºi domnul V. Mereanu, ºef serviciu Resurse umane, au participat la cursurile

didactice în deplasare - organizate de cãtre Centrul Japonez din Moldova ºi Ucraina.

Cursurile cu tema “Gestionarea problemelor legate de cadre ºi de organizarea muncii”, având dreptcoorganizatori Ministerul afacerilor externe al Japoniei, Secretariatul Comitetului de Susþinere ºi SA“Tokio-Ricerche-International” ºi-au încheiat lucrãrile la 21 septembrie, dupã 4 zile de lucru.

Ascultãtorii s-au familiarizat cu principiile generale ce stau la baza organizãrii activitãþii întreprinderilorconform modelului japonez de management, care a asigurat prosperitatea economicã a þãrii în perioadapostbelicã.

Specialiºti de înaltã calificaþie au relatat celor prezenþi despre conþinutul diverselor proceduri dinactivitatea cotidianã a serviciilor cadre (angajarea la serviciu, instalarea în funcþie, avansarea ºitrecerea la alt post, zilele de odihnã ºi concediile, întreruperile temporale a serviciului etc.), despreesenþa sistemei contemporane de atestare a lucrãtorilor ºi modul in care aceasta se modificã pemãsura activitãþii întreprinderii.

În ultima zi s-au propus o analizã comparativã a douã sisteme de gestionare a problemei cadrelor ºi asalariilor – cea japonezã ºi cea apuseanã, evidenþiindu-se avantajele ºi dezavantajele fiecãreia dintreele, s-a încercat o trasare a perspectivelor acestora.

La finele cursului ascultãtorii au încercat sa elaboreze de comun acord cu lectorii un sistem optimal degestionare a problemei cadrelor, care sã fie mai convenabilã pentru întreprinderile din Moldova.

O ficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci al României(OSIM) este unul dintre primele

oficii cu care AGEPI a iniþiat acum opt ani, laînceputul biografiei sale, acorduri bilaterale decooperare. Pe întreg parcursul acestei perioaderelaþiile AGEPI–OSIM au evoluat permanent,fiind orientate spre asigurarea unei protecþiioptime a drepturilor de proprietate industrialãale persoanelor fizice ºi juridice din cele douãþãri.

În acest context, Excelenþa Sa dl AdrianBãlãnescu, ambasadorul României în Republica


8585858585


Moldova, a efectuat la17 august 2001 o vizitãde documentare laAGEPI. Oaspetele a fostinformat despreactivitatea Agenþiei îndomeniul protecþiei ºipromovãrii proprietãþiiindustriale. Cu deosebitinteres dl ambasador, avizitat Institutul deProprietate Intelectualã ºialte subdiviziuni aleAGEPI.

Domnul dr. ing.Gheorghe Bucºã, ºefServiciu DMI, ºi dl Petru Ciontu, fizician, expert în cadrul Serviciului Metodologie al OSIM, seaflã, în perioada 19 - 25 august curent într-o vizitã de lucru la AGEPI.

Scopul acestei vizite se axeazã pe acordarea consultaþiilor privind elaborarea unor modificãri aleactelor normative în vigoare, ajustarea legislaþiei naþionale la prevederile Acordului TRIPs.

În cadrul convorbirilor avute cu dl Eugen Staºcov, Director General AGEPI, au fost relevate aspecteale colaborãrii moldo-române, în special ale dezvoltãrii relaþiilor AGEPI–OSIM (Oficiul de Statpentru Invenþii ºi Mãrci al României).

Ca rezultat al vizitei oficiale la AGEPI la începutul lunii martie 2000 a delegaþiei OSIM, conduse deDirectorul General dl Gabor Varga, a fost aprobat un program concret de colaborare pentru perioada2000–2001, a fost semnatã la 3 martie noua Convenþie bilateralã care stabileºte direcþiile, formele ei,prioritãþile colaborãrii dintre cele douã oficii pentru urmãtorii 5 ani. Conform convenþiei pãrþile vorcontinua dezvoltarea colaborãrii pe bazã de reciprocitate, egalitate de tratament ºi respectare aconvenþiilor ºi acordurilor internaþionale, la care Republica Moldova ºi România sunt parte.Convenþia prevede schimburi de informaþie, acþiuni comune în vederea armonizãrii legislaþiilornaþionale privind proprietatea industrialã, stagii de specializare pentru personalul administrativ,juridic ºi tehnic, instruirea funcþionarilor de stat din ambele þãri (vamã, judecãtori, poliþiºti,procurori), precum ºi a avocaþilor, mandatarilor ºi reprezentanþilor în proprietate industrialã etc.

În cadrul vizitei au fost abordate ºi alte aspecte concrete ale cooperãrii moldo-române, alte chestiunice þin direct de impulsionarea proceselor de inventicã ºi protecþie a proprietãþii industriale din celedouã þãri.

Menþionãm în acest context cã pe parcursul anului 2000 s-au extins relaþiile de colaborare a AGEPIcu oficiile de proprietate industrialã din mai multe þãri.

8686868686


n avanpremiera

Expoziþiei

Internaþionale

Specializate

„INFOINVENT-2001”,

la Chiºinãu, în

perioada

2-3 octombrie,

s-a desfãºutat

Simpozionul bilateral

anual AGEPI – OSIM.

Acest seminar,

devenit deja

tradiþional, se organizeazã în conformitate cu prevederile Convenþiei de colaborare dintre Oficiul de Stat

pentru Invenþii ºi Mãrci din România ºi Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale a

Republicii Moldova, încheiate la 3 martie 2000. Acest acord de colaborare prevede a derula câte douã

simpozioane în tematica protecþiei proprietãþii industriale în fiecare an - unul în Republica Moldova, iar

altul - în România.

La actuala ediþie a seminarului specialiºtii celor douã oficii au prezentat ample comunicãri ce þin de

soluþionarea unor probleme actuale ale protecþiei invenþiilor prin brevet, ºi anume: armonizarea

dreptului brevetelor, aplicabilitatea sau utilitatea drept condiþie a brevetãrii invenþiilor, unitatea invenþiei

specifice chimiei, prioritatea invenþiei, examinarea invenþiilor din domeniul farmaceuticii, industriei textile

etc. Un rol deosebit a fost acordat protecþiei invenþiilor care au ca obiect produsele alimentare,

procedurii de eliberare a brevetului de invenþie în România ºi Republica Moldova, sistemului

internaþional de cooperare în domeniul brevetelor, aspectelor juridice privind asigurarea protecþiei

invenþiilor altor chestiuni de stringentã actualitate în domeniu.

La seminar au participat dl Ion Daniliuc, Prim-Vicedirector General AGEPI, dl Ion Vasilescu, Director

Direcþie Brevete de Invenþie de la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci din România, dl Petre Ohan,

Director Departament Apeluri - Strategie OSIM, dl Veaceslav Crecetov, ºef-adjunct Departament

Examinare AGEPI, dna Doina Ghintea, ºef Birou Eliberãri Acte de Protecþie OSIM, dl Andrei Moisei,

ºef Secþie Legislaþie AGEPI, dna Nadejda Crasnov, ºef Secþie Tehnologie, Biologie, Agriculturã

AGEPI, dna Ana Prejbeanu ºi dna Angela Naicu, examinatori OSIM, dl Viorel Iustin ºi dna Ecaterina

ªurgalschi, examinatori AGEPI, dna Natalia ªtirbu, jurist AGEPI.

8787878787


L a 21 septembrie curent la Institutul de Proprietate Intelectualã al AGEPI a avut loc adunarea corpului profesoral-didactic, în cadrul cãreia a fost examinat ºi aprobat

programul de activitate pentru noul an universitar.

Dl Vitalie Rusanovschi, directorul IPI, a prezentat bilanþul admiterii pentru anul de studii 2001-2002. La institut au fost înmatriculaþi 45 de studenþi la secþia de zi ºi 22 la secþia fãrã frecvenþã.

Corpul profesoral-didactic al IPIeste constituit din 19 profesorititulari ºi 22 de profesori asociaþide la USM, UTM, ASEM.

La finele adunãrii dl IonDaniliuc, prim-vicedirectorgeneral al AGEPI, a menþionat cãdirectorul AGEPI va acorda tot

sprijinul necesarpentrusoluþionareaproblemelorcurente legate dederulareaprocesuluididactic,exprimându-ºiconvingerea cãcei 67 nou-înscriºi la studiivor completa cudemnitaterândurilestudenþilor IPI ºivor contribui la

consolidarea sistemului naþional de protecþie a proprietãþii industriale.

La 8 octombrie în sala de conferinþe AGEPI a avut loc adunarea festivã cu ocazia împliniriiunui an de activitate a Institutului de Proprietate Intelectualã.

Rubricã susþinutã de Rodica PASCAL

8888888888

BURSA INVENÞIILBURSA INVENÞIILBURSA INVENÞIILBURSA INVENÞIILBURSA INVENÞIILOROROROROR

În vederea tratativelor, doritorii se vor adresa la AGEPI.

RELA|II LA TEL.: 49-30-16 (2-04)

e-mail: [email protected] URL: www.agepi.md

Editor:Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale a Republicii Moldova.

Colegiul redacþional:E. STAªCOV (preºedinte), D. BATÂR, V. BUMACOV, V. CANÞER, Gh. DUCA, V. DULGHERU,V. PRISÃCARU, N. TARAN, I. DANILIUC, V. NEGURÃ, B. SCHIÞCO, V. SOSNOVSCHI,V. CRECETOV, E. NICA, T. COJOCARU, M. CUCEREAVÂI, A. ZAVALISTÂI.

Tehnoredactare computerizatã: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistã aparþin autorilor articolelor respective ºi nu reflectãîn mod obligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conþinutularticolelor aparþine în exclusivitate autorilor. AGEPI, 2001

Imprimat la

1. Milgrom Moisei, MDBI 1666, CBI 99-0236 “Instalaþie pentru agrement”

2. Doicov Ion, MDBI 1667, CBI 2000 0069 “Procedeu de confecþionare a þiglei”

3. Luchianu Nicolae, MD; Luchianu Vladlena, MDBI 1668, CBI 98-0232 “Avion cu decolare ºi aterizare scurtã”

4. Rusu Ion, MDBI 1671, CBI 2000 0099 “Amestec de beton”

5. Þveatcov Vasile, MD; Vasilache Larisa, MDBI 1677, CBI 2000 0073 “Procedeu de obþinere a sucului cupajat de mere ºi mãceº”

6. Þveatcov Vasile, MD; Vasilache Larisa, MDBI 1678, CBI 2000 0074 “Suc cupajat limpezit”

7. Hâþu Dumitru, MDBI 1680, CBI 2000 0194 “Metodã de determinare a localizãrii fracturii oaselor nazale ºidispozitiv de realizare a ei”

8. Conþu Ghenadie, MDBI 1681, CBI 2000 0208 “Metodã de plastie a defectului peretelui abdominal anterior înreconstrucþia glandei mamare”

9. Tamazlâcaru Mihail, MDBI 1692, CBI 99-0036 “Metodã de determinare stereometricã a coordonatelor punctelorsuprafeþei obiectelor”

10. Chiriliac Boris , MDBI 1693, CBI 97-0229 “Altimetru”

11. Boguslavschi Nicolae, MD; Mocreac Alexamdru, MDBI 1695, CBI 99-0131 “Construcþie pentru cultivarea ciupercilor”

12. Machidon Vitalie, MDBI 1696, CBI 2000 0190 “Metodã de plastie a defectului glandei mamare cu lambou muscular”

Date post:	05-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Intellectus-5-2001 - agepi.gov.mdagepi.gov.md/sites/default/files/bopi/intellectus_05-2001.pdf · 2...

Documents