Institutionalizarea Varstnicului

8/16/2019 Institutionalizarea Varstnicului

1/57

INSTITUŢIONALIZAREA VÂRSTNICULUI:

IZOLARE SAU ALEGERE PRAGMATICĂ?


2/57

CUPRINS:

Rezumat...............................................................................................................................4

Motivaţie..............................................................................................................................6Elemente introductive..........................................................................................................7

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII.......................................................9

1. Scurt istoric al preocupărilor pentru protecţia şi asistenţa persoanelor vârstnice............9

. !specte psi"osociale speci#ice vârstnicilor...................................................................1$

$. %actori care in#luenţează instituţionalizarea..................................................................17

4. &endinţe moderne 'n or(anizarea serviciilor de asistenţă socială a vârstnicilor............

). &eorii re#eritoare la rolul vieţii sociale a vârstnicului....................................................$

PARTEA PRACTICĂ A LUCRĂRII.............................................................................7

*rezentarea locului de practică..........................................................................................7

FAZA DE EVALUARE INIŢIALĂ................................................................................7

1. *roiect de evaluare iniţială............................................................................................7

. !specte metodolo(ice....................................................................................................+

$. Rezultatele cercetării.....................................................................................................9$.1. *relucrarea şi interpretarea datelor o,ţinute prin intermediul interviului..................$-

$.. *relucrarea şi interpretarea datelor o,ţinute prin intermediul o,servaţiei.................$6

4. oncluziile cercetării.....................................................................................................$7

FAZA DE INTERVENŢIE SOCIALĂ..........................................................................41

1. *roiect de intervenţie.....................................................................................................41

. !specte metodolo(ice....................................................................................................4

.1. /rupurile de consiliere...............................................................................................4

.. onsilierea individuală...............................................................................................4

$. 0es#ăşurarea intervenţiei sociale propriuzise...............................................................4$

$.1. /rupurile de consiliere...............................................................................................4$

$.. onsilierea individuală...............................................................................................47

$.$. !ctivităţi recreative....................................................................................................49


3/57

FAZA DE EVALUARE FINALĂ..................................................................................)-

1. *roiect de evaluare #inală..............................................................................................)-

. Rezultatele evaluării #inale............................................................................................)-

CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII......................................................................)

PROPUNERI ŞI RECOMANDĂRI..............................................................................)4

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................))

$


4/57

REZUMAT

&ema acestei lucrări este „Instit!i"n#$i%#&'# ()&stni*$i: i%"$#&' s# #$'+'&'

,+-#ti*.?/ doreşte să suprindă impactul pe care internarea 'ntrun centru de 'n(ri2ire'l are asupra persoanei vârstnice3 precum şi modul 'n care aceasta se raportează la acest

statut.

0espre calitatea vieţii din instituţii3 se pot spune multe. Se poate vor,i 'nsă de o serie de

trans#ormri psi"olo(ice cu impact ne(ativ asupra persoanei instituţionalizate3 care3

asociate cu motivul internării3 cu starea de ,ătrâneţe şi ,oală3 (enerează pro,leme de

adaptare la condiţiile din mediul instituţional3 precum şi pro,leme de relaţionare şi

comunicare corespunzătoare la nivelul (rupului reprezentat ce asistaţii entrului de

5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca.

*rezenta lucrare este structurată pe două părţi importante #undamentarea teoretică a

lucrării şi partea practică.

5n ceea ce priveşte #undamentarea teoretică a lucrării3 aceasta sa ,azat pe selectarea unui

corp de in#ormaţii relevante pentru acest su,iect3 pe ,aza căruia să pot realiza3 maideparte3 proiectarea activităţilor de cercetare şi intervenţie.

!ctivitatea practică pe care a presupuso investi(area şi implementarea unor intervenţii

cu scop ameliorativ3 realizată la entru de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca3 a urmărit

determinarea speci#icului adaptării vârstnicilor la condiţiile de viaţă din instituţie.

8tilizând doar metode calitative de cercetare3 datorită 'ncărcăturii emoţionale şi

sensi,ilităţii tematicii investi(ate3 am o,ţinut o serie de in#ormaţii relevante cu privire la

principalele pro,leme de adaptare la condiţiile din centru şi la nevoile persoanelor

vârstnice3 'n special le(at de aspectul relaţionării şi comunicării.

4


5/57

!ceasta a reprezentat ,aza pe care au #ost selectate metodele de intervenţie şi propuse

cele mai relevante o,iective de 'ndeplinit 'n le(ătură cu adaptarea vârstnicilor la

condiţiile din centru. *entru aceasta3 am ales ca şi metodă consilierea 'n (rup3 consilierea

individuală şi or(anizarea de activităţi recreative3 #iecare dintre acestea având scopuri clar

sta,ilite.

5n urma implementării activităţilor de intervenţie am o,servat o 'm,unătăţire a stării

(enerale a persoanelor 'n vârstă3 care corespunde3 de #apt3 unui (rad mai ridicat de

con#ort psi"ic pe care aceşti vârstnici şi lau câşti(at 'n urma participării la activităţile

prevăzute prin intervenţie.

)


6/57

MOTIVAŢIE

nteresul crescut pe care 'l am pentru vârstnici şi pro,lemele lor şi #aptul că pentru mine

,ătrâneţea este asociată cu 'nţelepciunea şi e:perienţa de viaţă3 ma determinat să ale(

această temă.

0edic această lucrare părinţilor mei care nu mai sunt3 dar care au avut ,ucuria săşi

petreacă ultimii ani de viaţă 'n căsuţa lor3 alături de copiii lor şi de toţi cei dra(i3 şi 'n mod

special mamei mele3 care 'n#runtând multe o,stacole ale vieţii3 nea transmis nu numai

credinţă3 dra(oste şi spirit de sacri#iciu dar şi valori care vor dăinui3 acelea de empatie şi

compasiune pentru cei din 2ur.

6


7/57

INTRODUCERE

Societatea zilelor noastre3 pro#und orientat spre tineri şi pe pro,lematica speci#ic

acestora3 are tendinţa de a respin(e şi c"iar devaloriza vârsta a treia3 considerat adeseainutil3 nesemni#icativ şi neimportant. !ceast lips de respect poate #i 'ntâlnit 'n

societate 'n ansam,lul su3 dar şi la locul de munc3 'n #amilie3 'n massmedia3 'n toate

#ormele sale. !ceast situaţie este contrastant cu ceea ce se 'ntâmpla 'n societţile

ar"aice şi tradiţionale3 unde ,trânii se ,ucur de ma:imum de autoritate şi respect şi3

implicit3 protecţie.

Este clar c situaţia ideal pentru un vârstnic este de a tri3 pân la s#ârşitul zilelor3 'n

mi2locul #amiliei sale naturale3 care s 'i acorde suportul şi a#ecţiunea de care are nevoie.5ns3 'n multe cazuri3 aceasta este3 aşa cum am spus3 o situaţie ideal.

0eşi se consider c instituţionalizarea este msur de ultim instanţ3 e:ist persoane

care sunt 'n imposi,ilitatea de a ale(e3 pentru care instituţionalizarea este sin(ura soluţie

pentru cei care nu au un nivel economic su#icient pentru menţinerea autonomiei; pentru

cei care nu au rude; pentru cei care au o stare mental nesatis#ctoare3 prezentând riscuri

pentru antura2; pentru cei care au o stare #izic precar; pentru cei care triesc sin(uri3izolaţi. !lturi de aceste cate(orii3 mai sunt şi alte motive care pot #i menţionate pentru

luarea deciziei de instituţionalizare a vârstnicului pierderea locuinţei; lipsa adaptrii 'n

cazul serviciilor la domiciliu; pro,leme şi tensiuni 'n interiorul #amiliei de ori(ine;

violenţa domestic sau a celor care ar tre,ui s 'l 'n(ri2easc şi c"iar dorinţa mani#est a

vârstnicului.

5n aceste condiţii3 este evident #aptul c internarea vârstnicului 'ntro instituţie de pro#il

este cea mai ,un soluţie3 aici #iindui satis#cute nevoile primare de tipul adpost3

alimentaţie şi 'm,rcminte şi asistenţ medical. 5n le(tur cu tre,uinţele de nivel

superior ale ,trânului3 o#erta instituţional di#er de la caz la caz3 mai pre(nante #iind

di#erenţele 'ntre sectorul pu,lic şi privat.


8/57

su,liniat la acest nivel mare parte a ,trânilor instituţionalizaţi vor,esc despre

sentimentul de securitate pe care 'l resimt trind 'n acest mediu.

0espre calitatea vieţii din instituţii3 se pot spune multe. eea ce surprind 'ns mai mulţi

autori sunt o serie de trans#ormri psi"olo(ice cu impact ne(ativ asupra persoanei

instituţionalizate sentimentul de pierdere a li,ertţii; sti(matul social; pierderea

autonomiei; depersonalizare. !cestea sunt rezultatul 'ntâlnirii unui anumit tip de

personalitate3 #lancat de un ,a(a2 impresionant de e:perienţe trecute3 de nevoi şi aşteptri

cu mediul instituţional care este altfel decât acasǎ.

+


9/57

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII

1. Scurt istoric asupra preocupărilor pentru protecţia şi asistenţa

persoanelor vârstnice

5n evoluţia societăţilor omeneşti se constată universalitatea prezenţei unei modalităţi de

protecţie şi a2utorare a celor a#laţi 'n di#icultate3 iar ,ătrânii neputincioşi au constituit3 cu

rare e:cepţii3 una din cate(oriile de persoane 'ndreptăţite a primi a2utor =Sorescu3 --)3

p(. ->.

5n #uncţie de cum sunt percepute 'm,ătrânirea şi persoana varstnică3 'ntro societate se

mani#estă şi atitudini speci#ice #aţă de vârstnici3 iar acest scurt istoric 'ncearcă să

evidenţieze tocmai aspectele le(ate de dimensiunea socioculturală a ,ătrâneţii3 de

mentalităţi3 atitudini3 percepţii culturale3 mituri sociale.

8nii autori americani identi#ică şase tipuri de aran2amente societale de 'ntâmpinare a

nevoilor umane3 aran2amente de care au ,ene#iciat şi persoanele vârstnice a2utor mutual3

caritate#ilantropie3 ,unăstare pu,lică3 asi(urări sociale3 servicii sociale şi prevederi

universale. !stăzi sistemul ,unăstării sociale utilizează toate aceste aran2amente.

a activitate in#ormală3 asistenţa socială este prezentă din cele mai vec"i comunităţi

omeneşti3 cunoscând o mare varietate de mani#estări3 a#late 'n strânsă dependenţă de

mentalităţile şi atitudinile e:istente privitor la persoanele vulnera,ile.

La popoarele antice3 procentul de vârstnici din totalul populaţiei se situa su, )?3 deci

numărul celor a#laţi 'n incapacitatea de a se susţine sin(uri nu era prea mare. @ătrânii

erau respectaţi3 li se cerea s#atul şi reprezentau un #or conducător 'n comunitate3 #apt

datorat pro,a,il şi rarităţii lor.

!ceşti ,ătrâni #ormau elita spirituală a societăţilor ar"aice3 ei erau (aranţii perpetuării

unei culturi şi ai devenirii spirituale a (eneraţiilor tinere =Eliade3 19943 p(. 1+1>.

9


10/57

Vechiul Testament ne o#eră o ima(ine destul de clară asupra vieţii sociale a vec"ilor #ii a

lui srael şi asupra atitudinii lor #aţă de ,ătrâni.

*rincipalele cate(orii de ,ene#iciari ai activităţilor carita,ile erau săracii3 văduvele3

or#anii şi străinii3 deci nu se #ac re#eriri directe din care să rezulte că ,ătrânii erau

consideraţi o cate(orie aparte a societăţii care să necesite a2utor3 a2utorul #iind aşteptat din

partea #amiliei3 respectiv a copiilor acestora.

%uncţia de ,ătrân era cunoscută la ma2oritatea popoarelor 3 la moa,iţi şi madianiţi =umeri 43 714>3 la

canaaniţi. @ătrânii erau nişte ma(istraţi sau #uncţionari superiori3 cu autoritate civilă dar

şi reli(ioasă3 numiţi pe temeiul dreptului de 'ntâi născut 'n #runtea unei case patriar"ale aunei #amilii sau a unui tri,. 5i 'ntâlnim la poporul evreu 'ncepând cu şederea lui 'n E(ipt3

=E:od $1+3 49>. @ătrânii conduceau poporul şil s#ătuiau3 ei erau cei ce şedeau la

porţile cetăţii şi e:ercitau puterea 2udecătorească3 aveau sarcina de a menţine puritatea

rituală a cetăţii lor3 re(lementau di#erenţele de ordin #amilial3 căutau pe uci(aşi 'n cetăţile

de scăpare o#erind totuşi azil celor ce #ăceau dovada că au comis un act de omucidere

involuntară =osua -3 4> = Dicţionar biblic3 199)3 St"ep"anus3 @ucureşti3 p(. 1$+1$9>.

În lumea greacă ,ătrânii unei cetăţi purtau răspunderea vieţii comunitare ei se ocupau de

colectarea impozitelor3 #ormulau le(ile şi ve("eau asupra ţinutei morale a locuitorilor.

Şi la arabi ,ătrânii deţineau o poziţie de onoare. Aeicul era o autoritate morală care

ve("ea asupra ordinii şi ,unului mers al tri,ului. @ătrâneţea era asociată cu 'nţelepciunea3

'nalţii #uncţionari3 imamii3 2udecătorii3 medicii şi pro#esorii purtau ,ar,ă #oarte lun(ă şi

vopsită al,3 ca sim,ol al ,ătrâneţii. 5n lumea ara,ă e:istau aziluri de ,ătrâni3 ca şi de

alt#el şi alte aşezăminte de asistenţă sociomedicală =0râm,ă3 p(. 4)>.

În Orientul Îndepărtat 3 respectul #aţă de ,ătrâni se menţine ca o notă dominantă a

atitudinii sociale #aţă de aceştia. 5n ndia3 'nainte de masă3 copiii spălau picioarele

părinţilor 'n semn de respect. Bările


11/57

asociate cel mai adesea cu un respect deose,it #aţă de vârstnici3 având #undamente

reli(ioase pietatea #ilială prescrisă de doctrina con#ucianistă şi vec"ea reli(ie s"intoistă

cu ,inecunoscutul cult al strămoşilor care constituia ,aza solidarităţii #amiliale =Sorescu3

p(. >.

5n cele două mari civilizaţii ale lumii europene antice C greacă i romană " ,ătrânii se

,ucurau de un status respectat DSeniores priores =@ătrânii au 'ntâietate>.

E:istau re(lementări stricte privind vârsta intrării 'n viaţa pu,lică şi de o,icei #uncţiile

politice 'nalte erau deţinute de persoane vârstnice. etateastat Sparta era condusă de

(erusia3 un consiliu ai cărui mem,ri tre,uiau să ai,ă peste 6- de ani şi erau aleşi pe viaţă.

!ceastă #ormă de conducere poartă numele de (erontocraţie3 instituţie care consacrăautoritatea ,ătrânilor.

Începuturile cretinismului au #ost marcate de pri(oana practicată deopotrivă de

autorităţile imperiale şi de reli(iile concurente3 ast#el 'ncât primii creştini au tre,uit să se

preocupe mai mult de supravieţuirea comunităţilor lor decât de implicarea 'n misiuni

sociale. !,ia după o#icializarea creştinismului ca reli(ie de stat a #ost posi,ilă3 su,

ocrotirea 'mpăraţilor romani de la onstantin el Mare =$-6$$7> şi până la ustinian=)7)6)>3 'n#iinţarea câtorva instituţii asistenţiale3 aşa numitele ("irocomii C aziluri

destinate văduvelor ,ătrâne şi #ără spri2in3 şi Societatea reli(ioasă a *ara,olanilor3

'nsemnând (rupuri de voluntari creştini care 'ndeplineau servicii sanitare 'n #olosul celor

a#ectaţi de di#erite maladii.

%uncţionând autonom sau 'n interiorul aşezămintelor reli(ioase3 respectivele instituţii se

,ucurau de suportul material şi de 'ndrumarea spirituală a @isericii3 prin episcopi3

educatori reli(ioşi şi du"ovnici =eamţu3 --$3 p(. 11>.

În #om$nia3 naşterea asistenţei sociale poate #i plasată 'ncă din 177)3 odată cu apariţia

primei le(i de protecţie pentru copil şi a 'n#iinţării unor instituţii specializate de ocrotire

pentru persoanele 'n di#icultate. Este vor,a despre re#ormele lui !le:andru psilante

11


12/57

=177)1779> 'n Muntenia3 re#ormele lui /ri(ore /"ica 'n Moldova =1+4>. 0omnia preia

pro(resiv administrarea tuturor domeniilor vieţii sociale =Sorescu3 p(. $->.

În epoca modernă3 odată cu acordarea dreptului de vot unui număr mai 'nsemnat de

cetăţeni ='n a doua 2umătate a secolului al FFlea> şi cu răspândirea ideilor socialiste3

sărăcia a 'nceput să #ie tratată ca o pro,lemă socială care 'şi are ori(inea 'n sistemul

economic3 şi nu 'n decăderea morală a indivizilor3 'n lenea şi 'n caracterul lor mizera,il3

aşa cum era văzută până atunci.

!st#el3 'n primele două decenii ale secolului FF3 'n multe ţări europene au apărut le(i

prin care sisitemul economic capitalist era umanizat3 determinând o serie de prestaţii 'n

#avoarea persoanelor 'n vârstă3 a şomerilor şi a celor care din motive de sănătate nu puteau munci =eamţu3 p(. 1$>.

*rimele le(i destinate creării unui sistem de asi(urări sociale apar 'n /ermania3 'ncepând

cu 1++$. România introducea şi ea 'n 1913 printre primele ţări din lume3 o le(islaţie a

asi(urărilor de ,oală3 ,ătrâneţe3 accidente3 invaliditate şi 'nmormântare3 le(islaţie

precedată 'n anul 19- de Ge(ea de or(anizare a asei de asi(urări 'n caz de ,oală şi

deces pentru meşteşu(ari =eamţu3 p(. 14>.

%f$ritul celui de&al Doilea #ă'boi (ondial aduce cu sine3 odată cu pacea dintre statele

implicate3 şi un nou concept de pace socială3 printrun sistem le(islativ ,azat pe principiul

2ustiţiei sociale3 şi că asistenţa socială nu este o pro,lemă de ,unăvoinţă politică3 ci una

de necesitate socială =/. eamţu3 p(. 14>.

*entru #om$nia) perioada *+,-&*+-+ a reprezentat un re(res accentuat al asistenţei

sociale3 mer(ânduse până la des#iinţarea 'nvăţământului de pro#il 'n 1969. *rincipiul era

că societatea socialistă este una aproape per#ectă3 'n care nu e:istă pro,leme3 deci nici

persoane a#late 'n di#icultate. @ătrânii3 ca şi persoanele cu "andicap şi copiii or#ani sau

a,andonaţi3 erau internaţi 'n instituţii de stat de tip 'nc"is3 izolaţi de restul comunităţii3

1


13/57

unele dintre aceste instituţii o#erind ima(ini teri#iante prin lipsa de i(ienă şi nivelul de trai

inuman o#erit celor internaţi =Sorescu3 p(. $$>.

!sistenţa socială3 ca pro#esie mar(inalizată 'n perioada comunistă3 a primit după *+-+

locul pe care tre,uie săl ocupe 'n orice stat contemporan.

!cest lucru a 'nsemnat pe de o parte pre(ătirea unor specialişti prin re'n#iinţarea şcolilor

superioare de asistenţă socială3 iar pe de altă parte crearea cadrului le(islativ şi a

structurilor instituţionale pentru realizarea unei asistenţe sociale moderne.

a linie principală de a,ordare a pro,lemelor le(ate de vârsta ,ătrâneţii3 se urmăreşte

promovarea dezinstituţionalizării vârstnicilor şi stimularea implicării comunitare şi a

societăţii civile3 acest lucru #iind cu atât mai necesar cu cât numărul instituţiilor destinate'n(ri2irii vârstnicilor este mai mult decât insu#icient3 iar numărul persoanelor de vârsta a

treia este 'n creştere =Sorescu3 p(. $4>.

2. Aspecte psihosociale specifice vârstnicilor

!nul 1999 a #ost declarat anul internaţional al persoanelor de vârsta a treia 'n 'ncercarea

de a sensi,iliza comunitatea asupra valorii acestei cate(orii de vârstă 'n lume.

5n ultimul deceniu am #ost martorii unei continue #luctuaţii a populaţiei peste 6) de ani3

dar cu o creştere semni#icativă a populaţiei peste 7) de ani3 #enomen denumit

mbătr$nire. !cest lucru ar tre,ui să #ie 'm,ucurător dacă ne (ândim că ar tre,ui să

'nsemne creşterea calităţii vieţii şi a serviciilor medicale.

Realitatea este 'nsă că o proporţie remarca,ilă are nevoie de servicii sociale care ori nu

e:istă3 ori nu sunt su#iciente din punct de vedere cantitativ sau calitativ. *opulaţia

vârstnică a (lo,ului a crescut de la -- de milioane 'n 19$) la peste 6-- de milioane 'n

199-3 pe #ondul modi#icării proporţiei acestora 'n totalul populaţiei3 a2un(ânduse la 17?

'n ţările avansate economic3 comparativ cu numai 7? 'n ţările sla, dezvoltate.

1$


14/57

el mai vârstnic continent este Europa3 pentru că vârsta medie a populaţiei a #ost de 7)

de ani3 menţinânduse de 13$134 ori mai ridicată decât cea din restul lumii3 iar cel mai

tânăr continent este !#rica.

on#orm recensământului populaţiei din 7 ianuarie 1993 populaţia României se 'nscrie

'n tendinţele (lo,ale privind structurile populaţiei vârstnice. *opulaţia de 6- de ani şi

peste raportată 'n 199 reprezintă 163+? din totalul populaţiei de apro:imativ $ de

milioane3 iar cea de 6) de ani şi peste C 1131?.

5n 2urul anului ---3 populaţia de peste 6) de ani a2un(e la peste $3 milioane3 cu $36?

mai mult ca 'n 199.

8n rol important 'n modi#icarea raportului de vârstă 'l are şi scăderea drastică a #ertilităţii

şi natalităţii in#antile =eamţu3 p(. 91>.

Su, in#luenţa unor #actori interni3 cum sunt ereditatea şi modi#icările "ormonale3 dar 'n

special a unor #actori e:terni C pensionarea3 scăderea potenţialului ,iolo(ic3 patolo(ia

asociată3 scăderea numărului mem,rilor de #amilie3 decesul unor rude sau apropiaţi3

'm,ătrânirea antrenează şi o serie de modi#icări la nivel psi"olo(ic ale atenţiei3

memoriei3 (ândirii3 proceselor a#ective3 vor,irii şi a 'nvăţării.

0in punct de vedere emoţional3 ,ătrânii se aseamănă su, unele aspecte cu copiii. !u

nevoie de a#ecţiune3 apro,are3 sunt #oarte sensi,ili la respin(eri şi critici şi la #el ca şi

copiii3 au o mare dorinţă de independenţă3 dar din păcate3 aceasta adesea scade pro(resiv.

5n cele mai multe cazuri3 ,ătrânii e:perimentează mai intens ca niciodată 'n viaţa de până

acum #rica de intimitate #izică3 de pierdere a securităţii economice3 de apropiere a morţii3

de indi#erenţă a copiilor3 pirederea prietenilor şi contactelor sociale3 şi mai presus de

toate3 #rica de părăsire.

8nele cercetări au căutat să pună 'n lumină anumite trăsături caracteristice ,ătrânilor

#oarte lon(evivi =de peste 1-- de ani>3 inclusiv 'n situaţii de stres e:perimentale. !st#el a

14


15/57


16/57

5n lucrarea sa The biological) sociological and psihological aspects of /ging 3 cercetătorul

american Hurt Iol# a evidenţiat le(ătura 'ntre lipsa de respect #aţă de vârstnici3 atitudinea

noastră culturală de respin(ere şi intoleranţă3 sentimentele de neră,dare3 ostilitate şi o

enervare #aţă de părinţii şi ,unicii noştri3 şi creşterea delincvenţei 2uvenile. oncluzia sa

este că 'n niciun caz controlul poliţiei nu poate su,stitui controlul parental3 deoarece

măsurile punitive nu sunt niciodată la #el de e#iciente precum dra(ostea şi 'nţele(erea

părinţilor.

!cest control parental nu poate acţiona 'n lipsa respectului #aţă de părinţi şi ,unici.

%actorul cultural 2oacă un rol e:trem de important 'n conturarea atitudinilor sociale #aţă

de vârstnici.

Este evidentă di#erenţa de atitudine 'ntre popoarele orientale ="ina3 Japonia3 ndia3srael> şi cele occidentale3 iar acest lucru se #ace remarcat 'n consecinţele sale asupra

calităţii vieţii ,ătrânilor. 5ntro atmos#eră de respect3 acceptare3 dra(oste3 ,ătrânii sunt

#ericiţi3 senini şi prietenoşi3 şi rar su#eră de resentimente3 amărăciune şi depresie

=Sorescu3 p(. 9>.

E:istă unele mituri sociale asociate ,ătrâneţii3 iar acestea sunt uşor de identi#icat şi

anume &oţi vârstnicii devin senili şi su#eră de deteriorare psi"ică;

Kârstnicii au di#icultăţi de 'nvăţare;

! 'm,ătrâni 'nseamnă a deveni neproductiv;

5şi pierd interesul 'n activitatea se:uală;

Sunt inevita,ile la ,ătrâneţe ,olile #izice;

@ătrânii sunt lenţi;

5m,unătăţirea te"nicilor terapetice pentru vârstnici este ne#olositoare deoarece ei nu

pot ,ene#icia de aceasta aşa cum ,ene#iciază alte cate(orii de persoane.

0in ne#ericire3 perpetuarea acestor mituri şi a multor altora de acest #el contri,uie la

discriminarea celor vârstnici şi la devalorizarea (enerală a vârstnicilor 'n societatea

contemporană =traducere după SLidmore and all3 p(. 19>.

16


17/57

ercetările realităţii re#eritoare la vârstnici contrazic aceste mituri. 0e e:emplu3 deşi

odată cu 'naintarea 'n vârstă au loc sc"im,ări la nivelul creierului3 deteriorarea severă a

#uncţionării mentale nu este inevita,ilă.

Mulţi vârstnici rămân alerţi din punct de vedere mental tot restul vieţii lor. Mulţi dintre ei3

după pensionare3 continuă cu noi activităţi3 'nvaţă lucruri noi şi aduc contri,uţii

semni#icative 'n societatea din care #ac parte3 alţii nu se pensionează 'n totalitate.

Multe ,oli mentale asociate ,ătrâneţii3 ca de e:emplu depresia3 răspund #oarte ,ine la

tratament.

0orinţa şi a,ilitatea se:uală nu dispar odată cu vârsta3 multe persoane 'şi menţin interesul

se:ual3 de aceea nu este nevoie ca vârstnicii săşi ne(e activitatea şi dorinţa se:uală.5n !merica3 numărul adulţilor vârstnici care dovedesc succes 'n multe domenii este 'n

creştere. Ronald Rea(en3 de e:emplu3 a slu2it ca preşedinte al !mericii cu mult succes la

vârsta de 7- de ani3 lauder *epper3 ca senator la vârsta de +- de ani3 #iind campionul

cauzelor vârstnicilor3 'n special re#eritoare la le(islaţia Securităţii Sociale3 Jessica &and a

câşti(at *remiul !cademiei la cei +- de ai săi3 iar /eor(e @urns 'şi continuă cariera de

comediant la vârsta de 9- de ani =SLidmore and all3 p(. 19$>.

3. Factori care influenţează instituţionalizarea

0eşi actualmente tendinţa este de dezinstituţionalizare3 'n toată lumea e:istă #orme de

ocrotire a vârstnicului 'n asemenea aşezăminte.

< instituţie reprezintă o or(anizaţie care are statut3 re(uli de #uncţionare sta,ilite prin

re(ulamente şi le(i3 având #uncţia socială de a satis#ace anumite nevoi colective =eamţu3

p(. 947>.

5n România e:istă mai multe tipuri de instituţii specializate de ocrotire. 5n #uncţie de

perioada cât vârstnicul este ocrotit3 instituţiile pot presta servicii pe termen lun( sau

temporar.

17


18/57

Cau'ele instituţionali'ării pe termen lung ar fi0

sin(urătatea şi lipsa reţelei de suport;

dorinţa mani#estă a vârstnicului;

lipsa veniturilor;

di#erite a#ecţiuni cronice;

"andicapul #izic sau mental;

pierderea locuinţei;

lipsa adaptării 'n cadrul serviciilor la domiciliu;

crize 'n sânul #amilei de ori(ine;

imo,ilizarea la pat;

violenţa domestică sau a celor ce sau an(a2at săl 'n(ri2ească.

0orinţa vârstnicului este capitală3 pacientul #iind centrul 'nsuşi al deciziei #inale. 0orinţa

vârstnicului intră adeseori 'n contradicţie cu evaluarea medicopsi"osocială relizată de

medicul de #amilie.

!numiţi ,ătrâni care ar putea rămâne la domiciliu3 la nevoie cu un oarecare a2utor3 pot la

#el de ,ine să ceară să trăiască 'ntro instituţie3 'n cămin3 pentru că sar simţi mai 'n

si(uranţă.

< asemenea dorinţă tre,uie respectată. &re,uie să ne #erim de do(ma menţinerii ladomiciliu cu orice preţ. !numiţi ,ătrâni nu mai vor să rămână acasă de teama unor

a(resiuni3 a sin(urătăţii3 sau de teama de a deveni o (reutate pentru ceilalţi =/. eamţu3

p(. 9-9>.

nvers3 e:istă situaţia când deşi menţinerea la domiciliu devine #oarte di#icilă3 vârstnicul

să dorească să rămână acasă cu orice preţ. 5n acest caz3 medicul de #amilie tre,uie să

uzeze de persuasiune şi să e:plice vârstnicului că rămânerea acasă nu este 'n mod si(ur

cea mai ,ună soluţie.

!tunci când decizia instituţionalizării se impune3 aceasta tre,uie să #ie atât cât se poate

,ine lămurită şi (ândită.


19/57

el mai adesea3 plecarea 'ntro instituţie este pentru vârstnic ultima cotitură importantă

din viaţă; de aceasta se lea(ă neliniştea şi teama3 'ndeo,şte #ondată3 a nema'ntoarcerii la

domiciliu şi instituţia 'i apare3 pe ,ună dreptate3 a #i o antecameră a morţii.

5n lucrarea clasică a lui Ervin( /o##man3 se apreciază că trăsătura comună pe care o

(ăseşte la toate instituţiile =totale> este că indivizii a#laţi 'n aceste locuri trec printrun

proces de morti#icare a sinelui3 acest #apt ducând la pierderea identităţii. Dnstituţiile

ridică ,ariere 'ntre persoanele din interior şi lumea de a#ară =/o##man3 p(. +9>. 0r.

onstantin @o(dan atra(e atenţia asupra tendinţei actuale a #amilei româneşti3 'ndeose,i a

celei din mediul ur,an3 de a #orţa instituţionalizarea3 din motivaţii atât de ordin o,iectiv

=condiţii de locuit restrânse3 di#icultăţi #inanciare3 imposi,ilitatea suprave("erii

permanente a vârstnicilor cu deteriorări psi"ice3 di#icultatea #amiliei adulte de a se ocupade 'n(ri2irea propriilor ,unici sau stră,unici>3 cât şi de ordin su,iectiv =rela:area

le(ăturilor parentale3 o psi"olo(ie individualistă3 care respin(e #aptul că şi aspectele triste

ca ,ătrâneţea3 invaliditatea3 moartea #ac parte din viaţă. u toate acestea3 credem că dacă

#amilia ar ,ene#icia de un a2utor corespunzător ast#el 'ncât să capete 'ncredere 'n #orţele

proprii şi pro,lemele #inanciare să nu mai poată #i invocate3 multe plasamente ar putea #i

evitate3 reultatele 'n(ri2irilor ar #i mai ,une3 iar costurile ar #i desi(ur mai mici3 având 'n

vedere proporţia mare a 'n(ri2irilor care pot #i realizate de mem,rii de #amilienepro#esionişti.

Rămâne deci un procent de numai 1--? =con#orm statisticilor americane> din 'n(ri2irile

care ar necesita intervenţia pro#esioniştilor3 comparativ cu plata pentru 1--? din servciile

e#ectuate 'n cadrul instituţionalizat.

0octorul en(lez J. /rimla Evans descria 'n 19+- #oarte clar scopul sistemului de a2utor

social şi de sănătate a vârstnicului ca #iind acela de Da permite vârstnicului su#erind de o

diza,ilitate #izică sau mentală să trăiască unde el şiar #i dorit să trăiască dacă nu ar #i

avut aceea diza,ilitate3 de asemenea scopul tratamentului şi a e#orturilor de re,ilitare

este de Da 'm,unătăţi #uncţionarea lui până la un nivel ma:im3 consecvent3 şi dacă acesta

19


20/57


21/57

nevoia de a #i recunoscut ca persoană cu individualitate distinctă;

nevoia de aşi mani#esta propria personalitate3 nevoia de 'n(ri2ire a sănătăţii;

nevoia de stimulare a #acultăţilor mintale;

nevoia de servicii spirituale;

nevoia de comunicare.

< importanţă deose,ită o are -'0i$ #-1i'nt#$ al căminului pentru persoane vârstnice

&re,uie prevăzut cu secţii di#erite pentru persoane dependente3 persoane

semidependente şi persoane care nu sunt dependente;

8manizarea interioarelor #ace să se elimine aerul de spital sau Dazil pentru oamenii

,ătrâni şi ,olnavi pereţi coloraţi3 plante decorative3 ta,louri3 acvarii şi spaţii

personalizate; !mena2area unei (rădini pentru plim,ări de recreere3 cu elemente peisa(istico

estetice3 2eturi de apă3 alei3 ,ănci3 precum şi a unui teren de recuperare 'n aer li,er3 au o

valoare terapeutică deose,ită;

Sunt necesare amena2ări pentru com,aterea privării in#ormaţionale

Spaţii pentru contacte sociale;

Stand de presă şi carte;

@i,liotecă cu sală de lectură; ondiţii pentru urmărirea pro(ramelor &K;

E:poziţii;

Spectacole artistice;

.

nstituţionalizarea nu este soluţia cea mai via,ilă pentru pro,lemele comple:e alevârstnicilor3 dar nu este nici cea mai proastă alternativă. &otul depinde de perspectiva din

care este privită pro,lema. 0acă din punct de vedere economic ea reprezintă o soluţie3 din

punct de vedere social3 ne(li2area nevoilor umane de către instituţie duce la ne(area

'ntre(ii #ilozo#ii instituţionale =!ndreescu3 .

1


22/57

&endinţa de a privi societatea ca #iind #ormată doar din indivizi capa,ili de muncă şi

sănătoşi este limitată din cauza inevita,ilităţii de(radării #izice a omului.

4. Teninţe moerne !n or"anizarea serviciilor e asistenţă socială a

vârstnicilor

osturile ridicate ale serviciilor de !sistenţă Socială3 mai ales cele ale 'n(ri2irii

rezidenţiale a persoanelor dependente3 precum şi e#ectele instituţionalizării asupra acestor

persoane au condus la luarea 'n calcul a unor măsuri alternative.

5n cazul ,ătrânilor se urmăreşte 'n(ri2irea lor 'n comunitate3 rămânerea cât de mult posi,il

'n propriul domiciliu3 prin susţinerea #amiliilor care 'l 'n(ri2esc3 prin #urnizarea de servicii

la domiciliu şi centre de zi =Sorescu3 p(. 6)>.

< altă tendinţă3 de data aceasta la nivelul tuturor serviciilor de asistenţă socială3 o

reprezintă marLetizarea serviciilor pu,lice3 prin introducerea concurenţei la nivelul

#urnizorilor de servicii3 mani#estânduse o preocupare sporită pentru creşterea e#icienţei

serviciilor pu,lice.

!ceasta duce la #ormarea unei pieţe de servicii de asistenţă socială3 avanta2ele constând 'n

creşterea atât a calităţii serviciilor #urnizate ca urmare a concurenţei3 cât şi a posi,ilităţii

de ale(ere şi control al calităţii serviciilor din partea ,ene#iciarilor.

5n România sau #ăcut doar 'ncercări timide de marLetizare a serviciilor de asistenţă

socială. 5n cazul serviciilor pentru ,ătrâni care 'n orice ţară sunt in#erioare nevoilor3 nici

nu poate #i vor,a de posi,ilităţi multiple de ale(ere.

0acă 'n ţările dezvoltate se ridică pro,lema dezinstituţionalizării vârstnicilor3 la noi

instituţiile rezidenţiale pentru aceştia sunt insu#iciente din punct de vedere numeric şi al

capacităţii lor.

Serviciile comunitare de 'n(ri2ire la domiciliu realizate prin intermediul unei or(anizaţii

ne(uvernamentale sunt 'ncă la 'nceput şi e:istă doar 'n puţine oraşe din ţară3 acoperind un

număr redus de persoane care necesită 'n(ri2ire.


23/57

Scopul serviciilor sociale pentru ,ătrâni este acela de a le 'ntări capacitatea de a #ace #aţă

activităţilor cotidiene3 de a le 'm,unătăţi inte(rarea socială şi de a se asi(ura că primesc

tratamentul şi 'n(ri2irea necesară =Sorescu3 --)3 p(. 66>.

E:istă totuşi ţări care 'ncearcă să respecte drepturile persoanelor vârstnice. 0e e:emplu3

'n 0anemarca3 ,ătrânii insituţionalizaţi cu dia(nostic de demenţă !lz"eimer ,ene#iciază

de un pro(ram de recuperare 'n (rup sau individual3 asistaţi de un er(oterapeut; de

asemenea3 vârstnicii parţial dependenţi sau independenţi dar sin(uri3 sau cu venituri mici

,ene#iciază de servicii la domiciliu ,ine concretizate3 e#ectuate de personal cali#icat

asistent social3 medic3 asistenţă de ocrotire.

5n România este salutată iniţiativa !sociaţiei !lz"eimer care de e:emplu coordonează 'n&imişoara un centru de zi pentru ,olnavii cu acest tip de demenţă 'n cadrul căruia

realizează diverse activităţi ocupaţionale3 permiţând ast#el #amiliei vârstnicului săşi

or(anizeze activităţile zilnice.

0eşi calitatea serviciilor este ,ună3 ele sunt insu#iciente 'n comparaţie cu numărul mare

de ast#el de ,olnavi pe aria 2udeţului. *ro,lema se pune pentru vârstncii sin(uri sau cei

instituţionalizaţi care3 de multe ori zac 'n pat din lipsa dia(nosticului3 din lipsa resurselor sau din cauza indi#erenţei celor din 2ur. < pro,lemă şi mai arzătoare o reprezintă

necesitatea dezvoltării 'n România a serviciilor la domiciliu3 care la ora actuală se

realizează mai mult 'n ceea ce priveşte mena2ul şi alimentaţia3 şi mai puţin 'n ceea ce

priveşte nursin(ul3 terapia ocupaţională3 Linetoterapia etc. =eamţu3 p(. 91$>.

#. Teorii referitoare la rolul vieţii sociale a vârstnicului

*erspectivele teoretice asupra 'm,ătrânirii au un rol deose,it de important. Ele ("idează

interpretarea e:perienţei3 in#ormaţiei şi o,servaţiei şi a2ută la anticiparea viitorului

=Maldonado3 0. =19+7> /ged 3 in 2nc3clopedia of %ocial 4or5 3 p(. 1-$>.

$


24/57

23T'"&i# 0'%#n+#4.&ii

5m,ătrânirea este o inevita,ilă retra(ere sau dezan(a2are3 rezultând interacţiuni

descrescânde 'ntre persoanele vârstnice şi alţii 'n sistemul social cărora aparţin. *rocesul

poate #i iniţiat de persoana insăşi sau de alţii 'n anumite situaţii. !st#el3 dezan(a2area

pro#esională reprezintă un #actor o,iectiv care atra(e după sine o sc"im,are psi"osocială

#iltrată la nivel su,iectiv.

ând procesul 'm,ătrânirii este complet3 ec"ili,rul care e:istă la vârsta mi2locie 'ntre

persoană şi societatea sa a determinat o cale pentru un nou ec"ili,ru caracterizat printro

mai mare distanţă şi un tip alterat =modi#icat> de relaţii interpersonale.

53T'"&i# #*ti(it.!ii

Este considerată mai mult o 2udecată de valoare decât o teorie propriuzisă. !ceastă teoriesu(erează că ,ătrânii continuă să ai,ă aceleaşi nevoi şi dorinţe ca şi la vârsta mi2locie şi

că de #apt ei rezistă presiunii de a se retra(e din societate. 5m,ătrânirea optimă este

e:perimenatată de persoana care rămâne activă şi se ,ucură de o stare morală mai 'naltă.

!lte teorii au #ost ela,orate din e#ortul de a 'nţele(e 'm,ătrânirea 'n conte:tul ei social.

63T'"&i# +&,$i -in"&it#&

!ceastă teorie percepe ,ătrânii ca un (rup minoritar3 su(erând un status economic maiscăzut3 discriminare3 pre2udiciu şi mulţi alţi #actori care au #ăcut parte din e:perienţa

minorităţilor 'n S8!.

73P'&s,'*ti(# s1*$t&ii

Su(erează că ,ătrânii 'şi 'mpărtăşesc unii altora două e:perienţe critice care acoperă 'n

su,cultură

mem,rii au a#initate particulară unul #aţă de altul;

mem,rii sunt e:cluşi de la interacţiunea cu alte (rupuri ale populaţiei (enerale.

0iscriminarea ,ătrânilor şi sensul multiculturalităţii a contri,uit la apariţia unei potenţiale

su,culturi.

4


25/57

83Stti9i*#&'# ,' ()&st'

!ceastă perspectivă porneşte de la conceperea societăţii ca #iind divizată pe vârste şi

clase sociale. 0i#eritele straturi de vârste şi (eneraţii pot #i de#inite şi comparate 'n acord

cu e:perienţele istorice c"eie. !cest cadru e:plicativ su,liniază perspectiva cursului vieţii

şi dimensiunile istorice 'mpărtăşite de co"orte. %iecare (eneraţie şi co"orta este unică3

re#lectând e:perienţa particulară a acelei (eneraţii.

3T'"&i# -"0'&ni%.&ii

&eoria modernizării o#eră un cadru descriptiv şi e:plicativ al continuităţii şi sc"im,ărilor

'n statusul ,ătrânilor dea lun(ul timpului şi 'n di#erite spaţii. &eza centrală a acestei teorii

este aceea că procesele care au stat la ,aza evoluţiei societăţii de la sistemele socio

economice rurale şi a(rare la unele ur,ane şi industriale cauzează şi sc"im,ări 'n pozitiţiile pe care vârstnicii le ocupă 'n societate şi stima acordată vârstnicilor3 direcţia

sc"im,ărilor #iind de o,icei spre rău =Sorescu3 p(. $7>.

5n lucrarea &"e Role o# t"e !(ed in *rimitive Societies3 apărută 'n anul 194)3 Geo

Simmons prezintă una dintre cele mai in#luente aplicaţii ale teoriei modernizării 'n

(erontolo(ie. Simmons arată că rolul ,ătrânilor 'ntro societate dată este invers

proporţional cu nivelul dezvoltării te"nice şi a structurii ocupaţionale. *e ,aza unui studiutranscultural a şaptezeci şi una de societăţi3 el a concluzionat că 'n societăţile a(ricole

relativ sta,ile vârstnicii au ocupat de o,icei poziţiile #avoare şi putere. ând rata

sc"im,ărilor creşte3 ,ătrânii 'şi pierd statusurile avanta2ate.

8na dintre cauze este aceea că datorită te"nolo(iei care a crescut productivitatea3 s#atul

,ătrânilor nu mai este necesar ca 'n modul de producţie tradiţional3 'n care ,ăr,atul sau

#emeia 'n vârstă erau capul #amiliei3 luând deciziile 'n toate domeniile vieţii economice3

politice3 reli(ioase3 sociale. < altă ipoteză este aceea că producţia mare a 'nsemnat şi un

câşti(3 un pro#it mare. um tinerii sunt mai productivi3 'n producţia industrială ei preiau

puterea de la vârstnici.

)


26/57

Studii transculturale comparative ale unor cercetători ulteriori au ra#inat ipoteza lui

Simmons. !naliştii istorici au distrus mitul Dvârstei de aur 'n care ,ătrânii erau Dtrataţi

inevita,il ca mem,ri de onoare ai #amiliei şi ca s#ătuitori venera,ili ai comunităţii.

Societăţile nu sau mişcat ,rusc de la veneraţie la dispreţ #aţă de ,ătrâni atunci când au

trecut de la o ,ază preindustrială la una industrializată.

Airul atitudinilor pozitive3 ne(ative3 am,ivalente şi con#lictuale #aţă de vârstnici C atât de

#amiliare astăzi C sunt adânc 'nrădăcinate 'n tradiţia iudeocreştină şi cultura clasică

=Sorescu3 p(. $7>.

.

6


27/57


28/57

Surprinderea nivelului de inte(rare a vâstnicilor 'n mediul speci#ic al entrul de

5n(ri2ire şi !sistenţă;

unoaşterea e:perienţelor şi trăirilor imediat următoare intrării 'n instituţie3 precum şi

capacitatea de adaptare la condiţiile o#erite de instituţie;

denti#icarea acelor elemente plăcute pentru vârstnici3 dar şi a celor pe care le

consideră incomode sau deran2ante.

POPULAŢIE ŞI LOT:

P",$#!i': vârstinicii instituţionalizaţi din România

L"t: + persoane vârstnice3 cu vârsta cuprinsă 'ntre 647) de ani3 rezidenţi ai entrului

de 5n(ri2ire şi !sistenţă din lu2apoca3 care au posi,ilitatea de a o#eri in#ormaţii 'n

le(ătură cu su,iectele precizate mai sus

METODE> TENICI ŞI INSTRUMENTE DE CERCETARE:

nterviul calitativ calitativ C realizat cu a2utorul ("idului de interviu3 ca şi instrument3

şi utilizând următoarele te"nici empatie3 ascultare activă3 'ncura2are3 analiza şi

re#lectarea sentimentelor


29/57

*rincipalele metode #olosite 'n #aza de evaluare iniţială a situaţiei vârstnicilor din entrul

de 5n(ri2ire şi !sistenţă C pentru a cule(e in#ormaţii 'n le(ătură cu speci#icul adaptării

vârstnicilor la condiţiilor din mediul instituţional sunt3 după cum am precizat 'n #aza de

proiectare3 următoarele

9nter8iul calitati8 semistructurat " aplicat la ni8el de indi8id

Obser8aţia participati8ă

5n ceea ce priveşte metoda inter8iului3 aceasta impune3cu necesitate3 reunirea a,ilităţilor

şi principiilor speci#ice comunicării autentice. nterviul reprezintă o modalitate de

investi(are ştiinţi#ică ,azată pe comunicarea ver,ală3 având ca şi scop principal

'nţele(erea şi e:plicarea #enomenelor socioumane.

5n le(ătură cu cea dea doua metodă utilizată C metoda o,servaţiei3 aceasta este o metodă

#undamentală de cule(ere a datelor empirice3 utilizată 'n ştiinţele socioumane şi 'n

practica asistenţială3 scopul #iind de a putea cunoaşte o anumită pro,lematică cu

o,iectivitate3 pentru a putea desprinde semni#icaţii3 pentru a #ace propuneri şi a a#la

soluţii de rezolvare a pro,lemei. =/.3 eamţu3 --$3 p. $9>.

8tilizand 'mpreună cele două metode de cercetare C interviul calitativ şi o,servaţia participativă 'n această cercetare3 am avut ocazia de a realiza o mai ,ună evaluare a

situaţiei vârstnicilor 'n conte:tul instituţiei3 pe de o parte3 discutând cu aceştia şi cule(ând

in#ormaţii3 prin intermediul percepţiilor lor cu privire la anumite aspecte C prezentate

structurat 'n ("idul de interviu3 iar pe de altă parte3 prin o,servarea dinamicii pe care o

cunoaşte realitatea C aşa cum este ea trăită de vârstnici 'n viaţa de zi cu zi3 a le(ăturilor

dintre #actorii o,iectivi şi su,iectivi ai acestei realităţi.

63 REZULTATELE CERCETĂRII

0oresc să aduc3 la acest nivel3 o precizare toate prescurtările de nume #olosite 'n această

lucrare sunt #ictive3 #iind #olosite ca şi pseudonime pentru persoanele 'n vârstă cu care am

interacţionat pe parcursul realizării evaluării iniţiale. !ceasta pentru a prote2a identitatea

9


30/57

acestor persoane3 'n virtutea principiului de con#idenţialitate care reprezintă una din

condiţiile de acces 'n centru dar3 'n acelaşi timp3 şi pentru ca su,iecţii cercetării să nu

simtă cumva că 'ntrea(a lor viaţă şi sentimentele lor intime sunt e:puse lumii 'ntre(i C

element care #acilitează comunicarea şi desc"iderea persoanelor vârstnice spre o

cola,orare #ructuoasă 'n conceperea şi realizarea acestui demers de cercetare.

6323 PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE PRIN

INTERMEDIUL INTERVIULUI

0upă ce mam prezentat ca #iind studentă la %acultatea de !sistenţă Socială3 leam

e:plicat vârstnicilor cu care am discutat #aptul că eu e#ectuez o cercetare 'n vederea

construcţiei unei lucrări de licenţă. !poi am cerut permisiunea rezidenţilor de a participala o convor,ire de apro:imativ o oră3 'n care vom discuta unele aspecte privind

perspectiva instituţionalizării. am asi(urat de con#idenţialitatea convor,irilor şi de

#aptul că numele nu le va #i dezvăluit. am mai in#ormat3 de asemenea3 că au dreptul de a

nu participa şi de a nu răspunde la studiul meu şi3 'n aceeaşi măsură3 de a renunţa pe

parcurs3 #ără ca acest lucru să in#luenţeze 'n vreun #el relaţia cu personalul sau cu

conducerea entrului de 5n(ri2ire şi !sistenţă.

*rin proiectarea şi implementarea evaluării iniţiale3 realizate prin intermediul interviului

calitativ semistructurat3 am urmărit cunoaşterea mai pro#undă a e:perienţelor şi trăirilor

vârstnicilor3 cât şi cunoasterea aspectelor re#eritoare la dinamica vieţii 'n institutia de

ocrotire. !st#el3 prin aplicarea metodei interviului3 am reuşit să identi#ic principalele

cate(orii de nevoi o,servate şi e:primate de către cei intervievaţi.

0upă cum am precizat 'n proiectarea evaluării iniţiale3 in#ormatiile au #ost culese 'n

cursul convor,irilor purtate cu + rezidenţi din entru de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2

apoca.

!naliza şi interpretarea răspunsurilor va #i realizată3 'n cele ce urmează3 pentru #iecare

unitate 'n parte3 e:empli#icând3 de #iecare dată3 cu citate3 atitudini sau situaţii mai

deose,ite pentru ca 'nţele(erea celor relatate să #ie cât mai clară.

$-


31/57

5n ceea ce priveşte prima unitate tematică a ("idului de interviu raportarea vârstnicului

la perioaa e timp petrecută !nainte e instituţionalizare 3 cele mai #recvent identi#icate

'lemente de care 'şi amintesc vârstnicii cu care am discutat sunt cele re#eritoare la

amintirile dureroase legate de moartea partenerului de 8iaţă sau a părinţilor .

5n le(ătură cu acestea3 una dintre persoanele 'n vârstă cu care am a,ordat acest su,iect

=%.!.> 'şi aminteşte cu tristeţe despre soţul decedat şi recunoaşte că a avut o relaţie ,ună

cu acesta toată viaţa.

!ceeastă intervievată a locuit la ţară şi 'şi aminteşte cu nostal(ie de momentele când

lucra pământul 'mpreună cu soţul ei. 5n le(ătură cu aceasta3 respondenta a a#irmat că3 deşi

au #ost vremuri (rele şi că viaţa la ţară3 caracterizată prin multă muncă şi (ri2i le(ate dea(ricultură C aceasta #iind3 atunci3 principala sursă de a asi(ura cele necesare vieţii3

această perioadă a vieţii ei a #ost #oarte #rumoasă şi se simte 'ntrun #el vinovată că parcă

nu a preţuit3 aşa cum ar #i tre,uit3 ce a avut 'n acele momente.

0e asemenea3 această respondentă a povestit despre câteva dintre reuşitele vieţii lor de

cuplu au avut un ,ăiat3 pe care au reşit să 'l ţină 'n #acultate3 din munca lor şiau #ăcut o

casă ,ună şi au avut o situaţie materială prosperă C 'n le(ătură cu aceasta3 intervievata a

continuat3 pe un ton (lumeţ dar #oarte sincer Ddeşi lauda de sine nu miroase a ,ine3 am#ost o #emeie "arnică.

! urmat apoi un moment 'n care ma 'ntre,at despre viaţa mea personală şi ma s#ătuit să

am (ri2ă de soţul meu şi ma s#ătuit e:trem de sincer Dsă nul 'ndepărtez printro atitudine

de cicăleală3 aşa cum #ac multe #emei.

8nul dintre respondenţii de se: masculin =&.!.> mia povestit3 de asemenea3 despre

partenera sa de viaţă3 despre soţia sa3 care a murit destul de tânără3 la vârsta de doar )1 de

ani. 0in tonalitatea vocii şi după modul 'n care i sa sc"im,at e:presia #acială atunci când

am 'ntre,at despre soţia sa şi când a 'nceput să povestească3 miam dat seama că

amintirea ei reprezintă 'ncă o rană desc"isă3 atât de dureroasă 'ncât iau dat lacrimile. !m

o,servat #aptul că ţinea pe noptiera de lân(ă pat #oto(ra#iile cu mem,rii #amiliei sale şi

$1


32/57

mia spus3 #oarte mândru3 că a avut 'mpreună cu soţia lui cinci copii3 de la care are + 'n

prezent opt nepoţi.

5n ceea ce priveşte o altă respondentă =G.M.>3 aceasta mia povestit că sa internat 'n

centru 'mpreună cu soţul său3 care 'nsă a murit 'n urmă cu cinci ani. 0e atunci3 aşa cum

declară ,ătrâna3 se simte #oarte sin(ură şi ne#ericită3 această stare ampli#icândui

pro,lemele de sănătate =are vederea sla,ă3 dia,et şi o ,oală cardiovasculară>. 0upă cum

am a#lat de la personalul din instituţie care se ocupă de 'n(ri2irea celor internaţi3 această

persoană mani#estă o atitudine depresivă3 mani#estânduse #ie prin #aptul că are momente

'ndelun(i de tăcere şi meditaţie3 #ie prin aducerea #recvent 'n discuţie a elementelor le(ate

de moarte C a#irmând că aşteaptă să moară 'ntrucât oricum nu mai are pentru ce trăi iar

aceasta nu reprezintă viaţă.

< altă respondentă care a #ost de acord să discutăm pe unităţile tematice din ("idul de

interviu =.E.> mia povestit o parte din viaţa ei3 marcată de momente #oarte plăcute3 dar şi

#oarte di#icile. !st#el3 am a#lat de la aceasta că3 imediat după ce ia murit soţul3 casa 'n

care au locuit a #ost naţionalizată şi a #ost nevoită să se mute 'n entru de 5n(ri2ire şi

!sistenţă lu2apoca. u toate acestea3 ,ătrâna are un set de amintiri plăcute le(ate de

viaţa cu cu soţul ei3 el #iind muzicant de meserie.

< situaţie tristă am identi#icat atunci când am vor,it cu H.G.3 care mia povestit #aptul căsa născut cu o #ormă de diza,ilitate3 din care cauză nu a #ost niciodată căsătorit. ât au

trăit părinţii săi3 a locuit 'mpreună cu aceştia 'nsă3 după ce aceştia au murit3 sa internat 'n

centru. 5n le(ătură cu acest vâstnic3 personalul de la centru mia spus #aptul că este #oarte

retras3 #iind o #ire introvertită; se poate o,serva #aptul că3 deşi acest rezident al centrului

nu se plân(e de nimic3 el su#eră3 #iind pro#und marcat 'n interior de pro,lemele pe care le

a avut de trecut 'n viaţă. 0in descrierile personalului3 H.G. sa mani#estat 'n acelaşi #el de

la 'nceput de când a #ost internat.

5n ceea ce priveşte următoarea unitate tematică a ("idului de interviu utilizat C cauzele

instituţionalizării 3 acesta a reprezentat un su,iect mai sensi,il3 'ntrucât le reaminteşte

intervievaţilor de pro,lemele şi situaţiile de#icitare care sau constituit 'n motive pentru

$


33/57

internarea 'n centru. 0in această cauză3 a #ost nevoie de o a,ordare mai delicată 'n ceea

ce priveşte adresarea 'ntre,ărilor şi conducerea discuţiei.

5n le(ătură cu acest su,iect3 am constatat #aptul că3 pentru toţi respondenţii) moti8ele

pentru care s&au internat n centru sunt c$t se poate de obiecti8e.

!st#el3 respondenta %.!. a declarat că se simţea sin(ură 'n casa ei de la ţară3 satul ei #iind

'n ma2oritate locuit de persoane 'n vârstă. E:plicaţia dată pentru aceasta este #aptul că are

o #ire #ricoasă3 su#eră de #o,ii le(ate de sin(urătate. 0in această cauză3 respondenta

a#irmă că3 pentru ea3 internarea la centru a reprezentat cea mai ,ună soluţie 'ntrucât 'n

acest mediu ea simte că principala caracteristică este prezenţa unei atmos#ere de

socializare3 de comunicare şi de intercunoaştere.

Respondentul H.G. mia declarat #aptul că3 'n le(ătură cu motivele care au condus la

instituţionalizare3 internarea la centru a #ost pentru el cea mai ,ună soluţie3 aceastadatorită #aptului că situaţia sa3 mai concret condiţia 'n care se a#lă nu iar permite să ducă

o viaţă independentă.

8n alt motiv pe care lam identi#icat 'n le(ătură cu instituţionalizarea a #ost dorinţa

părintelui care3 'ntrucât sa 'm,olnăvit3 nu vrea să #ie o povară pentru copiii săi. Este

cazul respondentului &.!. care3 după ce ia murit soţia3 sa 'm,olnăvit de co:artroză3 a

decis să nu lase pe copii (reutatea de a se ocupa de el3 aşa că sin(ur a "otărât săşi vândă

apartamentul3 să 'mpartă ,anii 'n mod e(al copiilor şi să se interneze 'n entrul de5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca3 unde ,ene#iciază de servicii medicale corespunzătoare3

potrivite situaţiei sale.

< altă persoană intervievată a a#irmat că motivul pentru care sa internat la centru 'n

reprezintă #aptul că această ale(ere a #ost luată după ce sora ei3 cu care era 'n relaţii ,une3

sa mutat 'ntro zonă mai 'ndepărtată de lu2.

*entru intervievata .E.3 alternativele 'ntre care putea ale(e C după decesul soţului şi

pierderea casei3 nu erau deloc multe; dimpotrivă3 internarea la centru a #ost3 pentru ea3

unica soluţie. Se declară mulţumită de condiţiile din instituţie3 mani#estând C aşa cum am

o,servat şi eu şi mi sa con#irmat de către personalul de 'n(ri2ire din instituţie3 o

perspectivă pozitivă asupra vieţii.

$$


34/57

< a treia unitate tematică urmărită 'n realizarea interviului este raportarea la coniţiile

oferite e instituţia e !n"ri'ire.

!sistaţii intervievaţi de mine sau arătat mulţumiţi de condiţiile din instituţie =este posi,il

să #i declarat aceasta din complezenţă>3 recunoscând că se #ace tot ce se poate 'n

condiţiile date.

ntervievatul H.G. a declarat că3 'n urmă cu mai mulţi ani3 pentru el era mai ,ine 'n

centru3 deoarece aveau animale şi o (rădină unde cultivau zarzavaturi iar rezidenţii erau

mult mai puţini decât sunt acuma C aproape 2umătate.

0oamnei ..3 'i place la centru3 pentru ea #iind locul cel mai potrivit. Mia spus #aptul că

a aşteptat mult până a primit apro,area de a se interna aici; aceasta 'ntrucât3 după ce sa

'm,olnăvit de co:artroză avea nevoie de 'n(ri2ire permanentă.0oamna .E. mărturiseşte că a su#erit o cădere nervoasă după ce a intrat 'n entru; pentru

ea3 şocul a #ost prea mare3 mai ales datorită #aptului că a pierdut casa iar #iul său a tre,uit

să se mute 'ntro casă cu c"irie.

0oamna G.M. 'şi acceptă situaţia şi 'nţele(e că astea sunt condiţiile care le pot #i o#erite.

Sin(urul lucru de care se declară nemulţumită este #aptul că nui prea place atitudinea

unor in#irmiere.

0e asemenea3 am mai adunat in#ormaţii su, #orma protestului 'n le(ătură cusupraa(lomerarea centrului3 din care cauză sunt certuri #recvente cu cole(ii de cameră.

ea dea patra unitate tematică C relaţiile cu familia ridică3 de asemenea3 pro,leme su,

aspectul sensi,ilităţii su,iectului3 având 'n vedere că3 după cum am precizat de2a mai sus3

le(ăturile a#ective cu #amilia reprezintă un element esenţial care 'i caracterizează pe toţi

intervievaţii care au #amilie.

!st#el3 am constatat o 'ncercare de a scuza #recvenţa scăzută a vizitelor din partea

copiilor3 prin motive de (enul D#ata este ocupată3 are serviciu =la intervievata .E>.

&.!. povesteşte mereu despre nepoţii săi şi despre #aptul că unul dintre ei 'i seamană

per#ect3 sperând #ie vizitat #recvent de către acesta. 5n le(ătură cu relaţiile cu ceilalţi

vârstnici din centru3 nu am o,servat ca acesta să ai,ă relaţii strânse cu ei ci3 dimpotrivă3

a#irmă că nu poate avea 'ncredere 'n nimeni decât 'n copii şi nepoţii sai.

$4


35/57

.. mărturiseşte că o mică parte din pensie o dă #amiliei #ratelui său3 care ia promis că3

după moartea sa3 se va ocupa de slu2,ă şi de c"eltuielile de 'nmormântare. !ceasta nu are

soţ3 nici copii3 a #ost căsătorită 'n tinereţe cu un ,ăr,at de care sa despărţit pentru că avea

unele vicii incomode3 cu care nu sa putut o,işnui3 şi3 de atunci3 şia pierdut 'ncrederea 'n

,ăr,aţi şi 'n posi,ilitatea unei alte căsătorii spune ea Ddacă prima căsătorie na mers3

nici a doua nu putea sa mear(ă.

ntervievata G.M. a mani#estat o stare de spirit nu tocmai pozitivă C era #oarte tristă şi mai

ales 'n(ri2orată de starea de sănătate a #iicei sale de 6$ de ani3 care su#eră de #i,rom uterin

iar medicii nu mai vor so opereze3 deoarece ar putea apărea complicaţii; sentimentele

sale de preocupare se 'mpart 'ntre #iică şi nepoţi3 a#irmând că3 D'n caz că ea moare3 rămân

pe drumuri cinci copii.

5n ceea ce o priveşte pe respondenta %.!.3 aceasta a declarat că nepoata din partea suroriisale ia recomandat să intre 'n centru3 aceasta locuind destul de departe de lu2. 5n ceea

ce priveşte posi,ilitatea de a sta cu alţi mem,ri ai #amiliei sale3 %.!. mia spus că #iul său

a decedat iar cu nora şi cu nepoţii rămaşi 'n urma acestuia nu are relaţii pozitive. @ătrân

se (ândeşte cu tristeţe că3 Ddacă #iul meu nu ar #i murit3 viaţa şi ,ătrâneţea mea ar #i #ost

mult mai #ericite.

8nitatea tematică re#eritoare la activităţile e timp li&er a urmărit identi#icarea

preocupărilor pe care vârstnicii intervievaţi le au şi cu care 'şi umplu timpul.! #ost interesant să o,serv #aptul că toţi vârstnicii cu care am vor,it sunt interesaţi3 'n

ma2oritate3 de lecturarea cărţilor reli(ioase sau de literatură. 5n acest sens3 doamna .E. a

a#irmat că acum are posi,ilitatea de a #ace ceea ce ia plăcut 'ntotdeauna3 dar pentru care

nu avea su#icient timp din cauza serviciului şi a copiilor care tre,uiau 'n(ri2iţi.

0oamna


36/57

< ultimă unitate tematică pe care am dorit să o atin( prin interviul realizat se re#eră la

raportarea vârstnicilor la elemente e natură reli"ioasă.

5n le(ătură cu aceasta3 convin(erile reli(ioase reprezintă3 pentru vârstnicii cu care am

discutat3 un adevărat im,old3 pentru unii dintre ei3 practicarea unor ritualuri reli(ioase

#iind o prioritate.

6353 PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE PRIN

INTERMEDIUL OBSERVAŢIEI

!naliza o,servaţiilor realizate a arătat #aptul ca principalele (ri2i ale participanţilor la

cercetare sunt le(ate de raporturile cu #amilia şi de modi#icarile intervenite 'n modul lor

de viaţa odată cu momentul instituţionalizării.

5n ceea ce priveşte prima unitate tematică a ("idului3 manifestările e conuită ale

vârstnicilor 3 ma2oritatea intervievaţilor cuprinşi 'n această cercetare respectă re(ulile de

conduită su(erate de instituţie3 identi#icând un anumit (rad de con#ormism Dnoi nu 8rem

să supărăm pe nimeni aici) 8rem să a8em relaţii bune at$t cu conducerea) c$t i cu

8ecinii notri de cameră sau din centru =%.!.>.

5n plan emoţional3 am o,servat tendinţe de depresie la unii dintre ei3 'n special la doamnaH..3 care nu prea iese la plim,are3 pre#erând să stea mai mult 'n cameră şi motivând că o

doare piciorul.

Kârstnicii cu care am lucrat sunt prudenţi şi rezervaţi3 nu doresc să atra(ă atenţia asupra

lor C este3 'n special3 vor,a de cazul doamnei G.M.3 aceasta evitând să participe la unele

activităţi cu caracter rela:ant şi distractiv3 pe care le consideră nepotrivite pentru ea3

a#imând că distracţiile sunt 'n contradicţie cu valorile sale.

5n le(ătură cu cea dea doua unitate tematică inclusă 'n ("idul de o,servaţie aspecte

le"ate e comunicarea interpersonală3 am o,servat #aptul că traiul 'n comun se

dovedeşte a #i pro,lematic din cauza lipsei spaţiului de mişcare3 aspect care (enerează

uneori con#licte 'ntre rezidenţi.

$6


37/57

8nii dintre aceştia se plân( de atitudinea altora3 considerândo Dnecretinească i

nepotri8ită pentru oamenii 8$rstnici C spune doamna %.!..

! treia tematică şi ultima inclusă 'n ("idul de o,servaţie se re#eră la aspecte referitoare

la meiul !n care trăiesc vârstnicii .

!st#el3 pentru cei 11- asistaţi e:istă 17 camere de locuit; aşadar3 posi,ilităţile de

personalizare a camerelor sunt restrânse. u toate 'm,unătăţirile aduse 'n ultimii ani3

camerele sunt mari şi nu o#eră intimitate asistaţilor iar (rupurile sociale sunt #olosite 'n

comun.

73 CONCLUZIILE CERCETĂRII

*rin evaluarea iniţială am urmărit cunoaşterea e:perienţelor şi trăirilor vârstnicilor

instituţionalizaţi3 capacitatea lor de adaptare la condiţiile instituţiei3 identi#icarea unor

aspecte privind traiul 'n comun C din punctul de vedere al condiţiilor şi spaţiului de

mişcare3 precum şi necesitatea e:istenţei 'n ţara noastră a serviciilor de asistenţă

rezidenţială pentru anumite cate(orii de vârstnici.

0upă cum am precizat 'n proiectarea evaluării iniţiale3 am #olosit două metode decercetare C interviul calitativ şi o,servaţia participativă3 orientate spre atin(erea scopului

de a determina speci#icul adaptării vârstnicilor la condiţiile de viaţă din entrul de

5n(ri2ire şi !sistenţă.

Rezultatele o,ţinute 'n urma evaluării iniţiale au #ost prelucrate pe rând C mai 'ntâi pentru

interviul calitativ şi apoi pentru o,servaţia participativă.

5n le(ătură cu prima unitate tematică a ("idului de interviu3 raportarea vârstnicului la

perioaa e timp petrecută !nainte e instituţionalizare3 am constatat #aptul că

ma2oritatea vârstnicilor 'şi aduc aminte cu nostal(ie de perioada de dinainte de internare3

de momentele ,une şi c"iar şi de cele mai puţin ,une pe care leau petrecut cu #amilia C

cu partenerul de viaţă3 cu copiii şi părinţii lor. !ceastă nostal(ie nu 'nseamnă 'nsă o

$7


38/57

adaptare de#icitară la condiţiile din mediul rezidenţial ci mai mult o trecere 'n revistă şi

conştientizare a di#erenţelor 'ntre viaţa 'n mediul #amilial şi cea din mediul instituţional.

5n privinţa unităţii tematice cauzele instituţionalizării 3 am constatat #aptul că3 pentru toţi

respondenţii3 aceasta a #ost cea mai ,ună soluţie pentru situaţia cu care sau con#runtat 'nmomentul luării deciziei. !cesta reprezintă un element pozitiv 'ntrucât decizia privind

internarea 'n centru au luato sin(uri3 #ără a #i constrânşi de nimeni3 ceea ce #ace mai

uşoară adaptarea la condiţiile din mediul instituţional.

! treia unitate tematică a interviului realizat este raportarea la coniţiile oferite e

instituţia e !n"ri'ire. 5n le(ătură cu acest aspect3 'n (eneral3 persoanele vârstnice

intervievate se declară mulţumite de calitatea condiţiilor din entrul de 5n(ri2ire şi

!sistenţă lu2apoca. !u o,servat totuşi C cei care locuiesc de mai mult timp 'n acest

centru3 că totuşi calitatea locuirii sa deteriorat 'n ultimii ani3 mai ales su, impactul

a(lomerării cu asistaţi.

*entru unitatea tematică care urmăreşte surprinderea relaţiilor cu familia3 am constatat

#aptul că3 pentru acei vârstnici care au #amilie3 a se (ândi la aceştia şi ai aştepta

permanent să vină 'n vizită reprezintă o stare aproape permanentă. !ceştia se simt #oarte

le(aţi a#ectiv de mem,rii #amiliei rămaşi Dacasă3 'ncearcă să 'i 'nţelea(ă şi să le (ăsească 2usti#icări atunci când nui vizitează. onsider că aceste elemente reprezintă un #actor

pozitiv care le dă acestor ,ătrâni optimism şi po#tă de viaţă3 'ndulcindule oarecum

situaţia de a locui 'n prezent 'ntro instituţie3 'ncon2uraţi de persoane străine.

5n ceea ce priveşte răspunsurile vârstnicilor la 'ntre,ările din ultimele două unităţi

tematice3 activităţi e timp li&er şi raportarea la elemente e natură reli"ioasă3 am

constatat #aptul că aceste persoane au la dispoziţie anumite resurse pentru aşi petrece

timpul li,er3 'n le(ătură cu aceasta3 practicile reli(ioase având o #recvenăţ ridicată printre

pre#erinţele persoanelor intervievate.

Ai pentru cea dea doua metodă utilizată 'n conte:tul acestei cercetări C o,servaţia

participantivă3 am construit un ("id de o,servaţie casă să mă a2ute să 'mi ("idez

activitatea ast#el 'ncât să o,ţin in#ormaţiile dorite3 relevante pentru scopul urmărit.

$+


39/57

*rima unitate tematică a ("idului de o,servaţie utilizat 'n conte:tul aplicării metodei

o,servaţiei este manifestările e conuită ale vârstnicilor . 5n le(ătură cu acestea3 am

o,servat #aptul că ma2oritatea intervievaţilor sunt con#ormişti3 urmărind cu o oarecare

stricteţe respectarea re(ulilor interne ale centrului. 0e asemenea3 am constatat #aptul că

vârstnicii cu care am lucrat sunt3 'n (eneral3 rezervaţi3 nedorind să atra(ă atenţia asupra

lor3 unii dintre aceştia #iind c"iar retraşi şi neimplicânduse 'n multe activităţi de (rup.

Su, aspectul elementelor incluse 'n a doua unitate tematică a ("idului de o,servaţie3

aspecte le"ate e comunicarea interpersonală3 am o,servat #aptul că e:istă3 câteodată3

con#licte şi tensiuni 'ntre vârstnici C respectiv mani#estări de comunicare şi atitudinale

neproductive3 care sunt (enerate3 'ntro măsură destul de mare3 de insu#icienţa spaţiului 'n

care locuiesc.

! treia unitate tematică a ("idului de o,servaţie se re#eră la aspecte referitoare la meiul

!n care trăiesc vârstnicii . !cestea sunt de#icitare3 având 'n vedere că 'mpărţirea spaţiului

pe camere mari3 cu multe paturi3 #ace imposi,ilă personalizarea spaţiului 'n le(ătură cu

pre#erinţele personale şi3 de asemenea3 elimină orice posi,ilitate de a avea intimitate.

)oncluzii personale*


40/57


41/57


42/57

53 ASPECTE METODOLOGICE

5323 GRUPURILE DE CONSILIERE

âteva dintre caracteristicile +&,&i$"& 0' *"nsi$i'&' sunt enumerate 'n ceea ce

urmează

Dse #ocalizează de o,icei asupra unei pro,leme speci#ice care poate să #ie de natură

educaţională3 socială3 le(ată de pro#esie3 carieră sau pro,leme personale ale mem,rilor

cum ar #i relaţia părintecopil =0. /al3 19973 p. $>;

Deste orientat 'nspre rezolvarea unor pro,leme speci#ice =0. /al3 19973 p. $>;

Dare atât scopuri de prevenţie cât şi de intervenţie3 adică de rezolvare de pro,leme =0.

/al3 19973 p. $>.

!ceste caracteristici reprezintă3 de #apt3 motivaţia pentru care am optat pentru ale(erea

acestui tip de (rup. !ceasta datorită următoarelor aspecte se potriveşte3 ca şi speci#ic3

a,ordării unor pro,leme cu speci#ic social; ca şi orientare3 vizează rezolvarea de

pro,leme; o#eră conte:tul propice introducerii unor ameliorări la nivel de componente

psi"ice.

5353 CONSILIEREA INDIVIDUALĂDonsilierea psi"olo(ică este un tip de intervenţie prin care se urmăreşte su(erarea unui

mod de a proceda3 a unui mod de comportare ce tre,uie adoptat 'ntro situaţie dată sau 'n

(eneral3 'n viaţă şi activitatea cotidiană. Ea se adresează persoanelor relativ normale3

sănătoase psi"ic3 a#late uneori 'n di#icultate3 pe care le a2ută săşi conştientizeze

posi,ilităţile şi să le valori#ice pentru rezolvarea pro,lemelor cu care se con#runtă3 trăind

o viaţă plină de sens3 con#orta,ilă psi"olo(ic. 5i #acilitează persoanei autocunoaşterea

realistă3 acceptarea de sine şi valori#icarea optimă a resurselor şi a disponi,ilităţilor

proprii =. !.3 0umitru3 --43 p. 11>.

!m optat pentru această metodă de intervenţie 'ntrucât o#eră posi,ilitatea de a e:plora3

identi#ica şi e:prima3 'mpreună cu clienţii3 o serie de aspecte ce ţin de psi"ismul lor

interior. !vând 'n vedere #aptul că3 după cum am o,servat 'n urma evaluării iniţiale3

vârstnicii nu prea comunică 'ntre ei3 mai ales 'n le(ătură cu su,iecte personale3 delicate3

4


43/57

cu mare 'ncărcătură a#ectivă3 am considerat necesar a le o#eri acestora conte:te potrivite

'n care să vor,ească despre toate aceste elemente care pot provoca su#erinţe interne3

pentru a #acilita ast#el detensionarea.

63 DESFĂŞURAREA INTERVENŢIEI SOCIALE PROPRIU=ZISE

R"$&i$' pe care leam avut 'n intervenţie sunt următoarele

facilitator de posibilităţi C 'n sensul că iam a2utat pe unii vârstnici săşi clari#ice

pro,lemele3 săşi dezvolte capacităţile3 prin consilierea de (rup3 o#erirea de 'ncura2ări3

ascultare activă3 empatie3 ră,dare;

mediator C 'n sensul că am a2utat la rezolvarea unor ne'nţele(erilor care au survenit

'ntre di#eriţi participanţi la activitatea de (rup;

educator C prin o#erirea de modele de comportament de adaptare la sc"im,ările care

survin 'n viaţa vârstnicilor;

facilitator de grup C prin (rupul de consiliere pe care lam condus.

6323 GRUPUL DE CONSILIERE

A1i$it.!i$' n'*'s#&' ni $i0'& 0' +&, la care am apelat 'n conte:tul acestor activităţisunt 'ncura2area participării #iecăruia dintre mem,rii (rupului3 recunoscând #iecăruia

contri,uţia personală; #acilitarea comunicării; ascultarea activă; re#lectarea sentimentelor;

empatizarea; sta,ilirea de scopuri speci#ice pentru procesul de (rup şi spri2inirea

participanţilor pentru aşi de#ini scopuri utile şi concrete; o#erirea de #eed,acL; evaluarea

continuă a procesului individual şi de (rup şi a dinamicii de (rup.

,ntâlnirea nr. 1%copul nt$lnirii0 construirea unui climat de 'ncredere 'n cadrul (rupului pentru #acilitarea

comunicării şi creşterea (radului de atractivitate al acestei activităţi

%tructura acti8ităţii0

4$


44/57

) minute am 'nceput des#ăşurarea acestei 'ntâlniri cu un #eed,acL emoţional iniţial3

prin care #iecare mem,ru al (rupului să ai,ă posi,ilitatea de aşi e:prima starea sa

a#ectivemoţională de moment;

!m considerat necesar acest e:erciţiu pentru a vedea 'n ce măsură mem,rii (rupului 'şi

pot identi#ica şi numi sentimentele de moment. 0e asemenea3 un ast#el de e:erciţiu are

#uncţia de a contri,ui la Ddez("eţarea atmos#erei3 prin 'ncura2area #iecăruia dintre

participanţii la (rup de a comunica unul cu celălalt3 de aşi asculta cole(ii de (rup.

4- minute C #iecare dintre mem,rii (rupului a povestit pe scurt care este motivul

pentru care se a#lă 'n această instituţie;

!ceastă sarcină are rolul de a crea un sentiment de 'ncredere la nivelul (rupului3 #iecare

dintre participanţi a2un(ând ast#el să cunoască detalii mai mult sau mai puţin personale

din viaţa celorlalţi cole(i. 0e asemenea3 prin acest e:erciţiu3 am dorit e:ersarea a,ilităţii

de comunicare3 aspect necesar pentru 'm,unătăţirea atmos#erei (enerale la nivel de (rup

şi3 prin e:tensie3 la nivel de centru.

) minute C sumarizarea3 respectiv punctarea pe scurt a principalelor motive pentru care

#iecare dintre mem,rii (rupului a a2uns la cămin;

) minute C #eed,acL emoţional de #inal3 prin care #iecare dintre clienţi 'şi e:primă

starea psi"ică de moment3 printrun sin(ur cuvânt3 ca şi modalitate de a 'nc"eia activitatea

de (rup3 'ncercând ast#el să #acem o comparaţie 'ntre momentul de 'nceput al activităţii şi#inalul acesteia.

%&servaţii la final e !ntâlnire

%iind prima 'ntâlnire cu acest (rup3 am considerat că este necesar să inventariez care

au #ost motivele pentru care ,ătrânii au a2uns 'n instituţie3 considerând că acesta este un

,un punct de plecare pentru atin(erea scopului (eneral de (rup şi3 'n acelaşi timp3 un

e:erciţiu de comunicare 3 de e:primare a unor stări emoţionale sensi,ile3 de clari#icaresuperioară a situaţiilor lor prezente.

Re#eritor la motivele pentru care aceste persoane au a2uns 'n instituţii3 acestea sunt

#oarte variate reprezentând3 'n #apt3 adevărate poveşti de viaţă. *rincipalele ast#el de

motive sunt teama de sin(urătate; a,senţa resurselor #inanciare su#iciente; incapacitatea

44


45/57


46/57

cărţilor. #eligia) mpreună cu literatura) cu arta 8in n spri:inul oamenilor i trebuie să

cauţi acest i'8or permanent de nălţare sufletească=.

Re#eritor la valoarea credinţei reli(ioase şi modul 'n care ea poate contri,ui la o

atitudine pozitivă asupra vieţii şi c"iar şi a mortii3 participanţii la discuţie au recunoscut

că practicarea credinţei reli(ioase3 indi#erent de con#esiune3 'i a2ută mult 'n depăşirea

pro,lemelor e:istenţiale.

,ntâlnirea nr. 3

%copul grupului transmiterea de in#ormaţii către participanţii la (rup 'n le(ătură cu

modalităţile prin care aceştia 'şi pot depăşi stările a#ectivemoţionale ne(ative care apar

ocazional

%tructura acti8ităţii0

) minute C activitatea de #eed,acL emoţional iniţial;

)- minute C discuţii re#eritoare la pro,lemele #iecăruia dintre participanţii la (rup

pro,leme de sănătate3 pro,leme relaţionale3 pro,leme emoţionale3 pro,leme #amiliale;

0e asemenea3 pentru #iecare dintre aceste cate(orii de pro,leme am 'ncercat să (enerăm3

la nivel de (rup3 soluţii pentru a le depăşi sau3 cel puţin3 pentru a putea trece peste acestea

'n cel mai ,ene#ic mod cu putinţă. Este vor,a ast#el despre 'ncercarea de a identi#ica şi

'ntări3 la vârstnici3 mecanismele de copin( pentru a #ace #aţă mai uşor unor situaţii pro,lematice3 acestea putând conduce la nivele mai ridicate de adaptare la propria

situaţie3 la propriile pro,leme şi la condiţiile de viaţă din centru.

E:primarea3 'n câteva cuvinte3 a principalelor impresii le(ate de ceea ce sa 'ntâmplat

'n cadrul (rupului3 de modul 'n care a decurs activitatea şi de atmos#era (enerală creată.

) minute C #eed,acL emoţional de #inal.

%&servaţii la final e !ntâlnire Ga #inalul acestei 'ntâlniri3 am constatat că aspectul despărţirii de #amilie reprezintă

pro,lema principală a vârstnicilor cu care am lucrat 'n conte:tul acestui demers practic.

0e asemenea3 aceasta este asociată cu di#icultăţile speci#ice ,ătrâneţii3 cu pro,lemele de

sănătate. &oţi aceşti #actori concură la apariţia unor mani#estări de apatie3 pesimism sau

c"iar depresie.

46


47/57

!m constatat3 din acestea discuţii3 că despre cate(oria pro,lemelor de sănătate le este

cel mai uşor să vor,ească. u toate acestea3 odată ce 'ncep să intre 'n detalii3 poate #i uşor

o,servat #aptul că nu acestea sunt pro,lemele principale cu care se con#runtă vârstnicii3 ci

acumularea de sentimente şi (ânduri care provoacă C la toţi mem,rii (rupului3 nelinişte şi

tensiune.

&otodată3 am identi#icat3 cu această ocazie3 le(ătura directă e:istentă 'ntre 'n(ri2orarea

#aţă de propria stare de sănătate şi #rica de moarte.

!m o,servat3 de asemenea3 că a le o#eri conte:te 'n care să se simtă ,ine şi să

vor,ească despre pro,lemele care 'i preocupă cel mai tare reprezintă o adevărată #ormă

de terapie3 'n sensul 'm,unătăţirii stării lor de spirit3 având 'n vedere că3 'n câteva rânduri3

de la pro,leme serioase sau #ăcut şi (lume care au 'nvi(orat atmos#era.

*articipanţii la (rup au apreciat că3 'n (eneral3 lea plăcut modul 'n care a decurs

activitatea şi mai ales #aptul că au putut vor,i li,er despre pro,lemele lor. 5n acelaşi timp3

miau spus #aptul că sin(ura pro,lemă a #ost #aptul că a #ost incomod să stea3 timp de o

oră3 'n scaun.

%eed,acLul emoţional #inal a avut3 de asemenea3 rolul de a marca #inalul activităţii şi

de a #ace comparaţie cu starea iniţială3 constatânduse pro(rese 'n acest sens.

6353 CONSILIEREA INDIVIDUALĂ

!ctivitatea de consiliere individuală aplicată 'n cazul vârstnicilor ,ene#iciari ai

intervenţiei a #ost or(anizată 'n cola,orare cu specialiştii din centru.

Scopul consilierii individuale este de a clari#ica3 la persoana vârstnică3 modul propriu de

percepere şi raportare la situaţia de a #i internat 'ntrun centru de 'n(ri2ire3 prin asi(urarea

unei atmos#ere optime pentru ventilarea sentimentelor3 a temerilor şi (ri2ilor sale

%&iective*

- E:primarea (ândurilor ne(ative le(ate de starea de ,ătrâneţe şi ,oală;

- E:primarea sentimentelor determinate de internarea 'n centru;

- Ker,alizarea temerilor #aţă de viitor;

47


48/57


49/57

Ga #inalul şedinţelor de consiliere3 am constatat #aptul că domnul H.G. a cunoscut o

'm,unătăţire a stării sale psi"ice (enerale. Era puţin mai detaşat3 nu la #el de retras. !m

o,servat #aptul că a dorit să participe la activităţile recreative or(anizate cu 'ntre(ul (rup

şi c"iar3 după cum a declarat şi el3 sa simţit ,ine. 5n acest conte:t3 a povestit destul de

mult cu ceilalţi participanţi la activităţi şi a spus şi (lume3 ascultând3 totodată3 cu interes3

ceea ce spun ceilalţi. @ine'nţeles3 au atins şi su,iecte politice C domeniu pre#erat al

domnului H.G.

6363 ACTIVITĂŢI RECREATIVE

S*",$ acestor activităţi a #ost de a stimula interacţiunea dintre cele + persoane3 'n

direcţia dezvoltării unei atmos#ere pozitive3 caracterizate printrun (rad sporit de

relaţionare şi comunicare

Activitatea nr. 1

T'-#: *re(ătiri pentru concursul de Miss care va avea loc 'n data de 6 iulie

E#orturile au #ost canalizate spre implicarea #emeilor 'n pre(ătirile pentru concursul de

Miss ce va avea loc 'n data de 6 iulie.

"iar dacă3 la 'nceput3 marea ma2oritate a #emeilor nu au #ost 'ncântate de acesteveniment3 motivând că nu ştiu ce să #acă şi cum să se prezinte 'n ţinuta corespunzătoare3

dupa multe insistenţe şi lămuriri din partea asistenţei sociale din centru.

5n cele din urmă3 câteva #emei şiau mani#estat disponi,ilitatea de a participa ca şi

concurent 'n concurs.

!ctivitatea şia atins scopul prin #aptul că a creat posi,ilitatea #emeilor =c"iar şi celor

mai timide> să se a#irme prin ceva semni#icativ şi să simtă aprecierea mem,rilor (rupului.

einţa nr. 2

T'-#: Ser,area celor născuţi 'n luna mai sau cel mai aproape de această lună

Săr,ătoriţilor li sau o#erit cadouri3 dulciuri3 ,ăuturi răcoritoare3 au ascultat (enul de

muzică pre#erată.

49


50/57

5ntro atmos#eră călduroasă sa cântat şi unii vârstnici au dansat pe melodia pre#erată3

au #ost cooperanţi3 'ncântaţi şi mulţumiţi.

)-


51/57

FAZA DE EVALUARE FINALĂ

23 PROIECT DE EVALUARE FINALĂ

SCOPUL EVALUĂRII FINALE: determinarea măsurii 'n care sa reuşit 'm,unătăţirea

nivelului de adaptare al vârstnicilor la sc"im,ările determinate de vârstă şi de situaţia de

dependenţă3 precum şi nivelul inte(rării sociale

REZULTATE AŞTEPTATE:

*ersoanele vârstnice participante la intervenţie şiau clari#icat sentimentele le(ate de

statutul de persoană instituţionalizată.

*ersoanele vârstnice mani#estă un nivel sporit de inte(rare socială la nivelul (rupului

de persoane din entrul de 5n(ri2ire şi !sistenţă lu2apoca.

Kârstnicii participanţi la intervenţie mani#estă un nivel sporit de adaptare la statutul de

persoană internată 'ntrun centru de 'n(ri2ire.

POPULAŢIE: cele + persoane vârstnice participante la intervenţie

METODE DE EVALUARE:

nterviul calitativ structurat

53 REZULTATELE EVALUĂRII FINALE

*entru identi#icarea pro(reselor 'nre(istrate 'n urma implementării intervenţiei3 respectiv

realizarea evaluării #inale3 am #olosit ca şi metodă de cercetare interviul calitativ

structurat3 care este conţine 'ntre,ări din interviul realizat 'n evaluarea iniţială. !ceastatocmai pentru a #acilita compararea răspunsurilor o,ţinute la 'nceput cu cele culese după

'nc"eierea intervenţiei.

)1


52/57


53/57

CONCLUZII FINALE ALE LUCRĂRII

!vând 'n vedere comple:itatea pro,lematicii vârstnicilor instituţionalizaţi3 'n (eneral3 şi

'n special a celor din România3 'n prezenta lucrare am 'ncercat să scot 'n evidenţă #aptul

că ,ătrâneţea este un #enomen asociat cu un comple: de di#icultăţi speci#ice acestui

moment al vieţii.


54/57

5n urma implementării activităţilor de intervenţie C consilierea de (rup3 consilierea

individuală şi implicarea 'n activităţi recreative3 am o,servat o 'm,unătăţire a stării

(enerale a persoanelor 'n vârstă3 'n direcţia 'm,unătăţirii (radului de acomodare la

condiţiile o#erite de centru3 mai ales di

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	rusu-anca-elena
View:	231 times
Download:	2 times

Institutionalizarea Varstnicului

Documents