TEMA 2. CONDUCTOARE {I CABLURI ELECTRICE .
a. Generalit@]i.
Conductorul electric - este un corp metalic , cu lungimea mult mai mare dec$t
diametrul , prev@zut cu un ^nveli} exterior izolator }i care constitue o cale de curent
^ntr-un circuit electric.
Conductorul poate fi : unifilar (brut) , multifilar (li]at).
Cablul electric - este un ansamblu constituit din mai multe conductoare izolate
prinse ^ntr-un ^nveli} de protec]ie exterior ( izolator) }i prev@zut cu eventuale
arm@turi sau ecrane.
inveli} exterior PVC izola]ie conductor conductor Cu
b. Materiale utilizate la fabricarea conductoarelor }i cablurilor electrice .
- materiale conductoare : aluminiu , cuprul , iar pentru conductoarele aeriene
supuse la solicit@ri mecanice mari se utilizeaz@ bronzul ( Cu + Sn ) , alama ( Cu +
Zn ) , o]el - aluminiu.
- materiale izolante pentru izola]ia conductoarelor }i cablurilor :
- materiale plastice ( policlorvinilul , polietilena , polistirenul )
- cauciucuri naturale }i sintetice
- materiale fibroase ( fibre de m@tase natural@ , de bumbac , ]es@turi de
bumbac)
- materiale de protec]ie pentru protejarea conductoarelor }i cablurilor
^mpotriva ac]iunii mediului ambiant sau a altor factori:
- mantale etan}e , care pot fi nemetalice (cauciucuri sau materiale plastice)
sau metalice ( plumb sau aluminiu )
- mantale suplimentare , care protejeaz@ mantalele etan}e }i se
construiesc din iut@ , h$rtie , benzi de o]el .
c. Simbolizarea conductoarelor }i cablurilor electrice.
Se face cu 4 grupe de litere }i 2 grupe de cifre astfel:
I grup@ de litere - reprezint@ materialul din care este conductorul
- A dac@ conductorul este din aluminiu
- f@r@ liter@ dac@ conductorul este din cupru
II grup@ de litere - reprezint@ domeniul de utilizare :
- F instala]ii electrice fixe- M instala]ii electrice mobile- C cabluri de energie de joas@ tensiune }i medie tensiune- CS cabluri de semnalizare- CC cabluri de comand@ }i control- T cabluri de telecomunica]ii
III grup@ de litere reprezint@ materialele izolatoare folosite }i mantalele de protec]ie
- Y izola]ie PVC
- C izola]ie cauciuc
- H izola]ie h$rtie
- T ^mpletitur@ textil@
- E ecran de protec]ie
- B sau Ab arm@tur@ din band@ de o]el
- P manta din plumb
- S manta PVC ^ngro}at@
IV grup@ de litere reprezint@ regimul de execu]ie
- U execu]ie u}oar@
- M execu]ie medie
- G execu]ie grea
- I greu combustibil
- ff construc]ie foarte flexibil@
Prima grup@ de cifre - reprezint@ num@rul de conduictoare din cablu
A doua grup@ de cifre - reprezint@ sec]iunea conductoarelor ^n mm2 .
Exemple de cabluri electrice :
-FYY 3X4 - cablu cu 3 conductori din cupru cu sec]iunea 4mm2 cu ^nveli} din PVC
- MCCG 4X4 - cablu pentru instala]ii mobille cu ^nveli} }i manta de cauciuc
- CSYAbY 16X1,5 - cablu de semnalizare cu 16 conductoare din cupru cu ^nveli} }i
manta PVC armat cu band@ de o]el
- ACYBY 3X6 - cablu de energie cu 3 conductoare de alumuniu cu ^nveli} }i manta
PVC armate cu band@ de o]el .
Exemple de conductoare : FY ; AFY ; VLPY ; TIY.
d. Tehnologia de fabricare a cablurilor de semnalizare CSYY ; CSYEAbY.
A. Utilaje tehnologice principale
- EXTRUDERE (SKET 90 pentru izolare ; MAILLEFER pentru aplicare manta
interioar@)
- MA{INI DE %NFUNIAT CU BOBINE
- MA{INI DE ARMAT CU BAND~ DE O[EL de tip SKET
- INSTALA[II ELECTRICE DE %NCERCARE
- MA{INI DE REMANIAT CABLURI
B. Opera]ii tehnilogice principale :
1. Izolarea conductoarelor din cupru
2. %nfunierea conductoarelor din cupru
3. Aplicare manta exterioar@
4. %ncercare la tensiune a cablurilor
5. Remaniere cabluri defecte
C. Opera]ii tehnologice secundare :
1. Uscat granule PVC
2. T@iat folie PVC }i aluminiu
3. Preg@tit fir Cu cositorit pentru cablurile armate
4. Aplicat manta interioar@ de protec]ie
5. Armare cu band@ de o]el
Test verificare: a) Defini]i cablul electric
b) Specifica]i ce reprezint@ grupele de cifre din simbolizarea
cablurilor
c) Enumera]i opera]iile tehnologice principale de realizare a unui
cablu electric
TEMA 3. PILE ELECTRICE {I ACUMULATOARE .
a. Generalit@]i.Pilele electrice - sunt generatoare electrochimice de curent continuu construite
din doi electrozi introdu}i ^ntr-o solu]ie de electrolit.
Acumulatoarele - sunt dispozitive care acumuleaz@ energia electric@ prin
conversie electrochimic@. Ele sunt reversibile , ^n sensul c@ acumuleaz@ energie
electric@ ^n regimul de ^nc@rcare de la o surs@ de curent continuu ( redresor electric
) }i genereaz@ energie electric@ c$nd sunt conectate la un circuit receptor .* La baza
func]ion@rii pilelor }i acumulatoarelor electrice stau fenomenele electrochimice.
Pilele }i acumulatoarele electrice sunt formate din doi electozi , unul pozitiv (anod) }i
unul negativ (catod), o solu]ie de electrolit, o substan]@ depolarizant@ care ^mpiedic@
sc@derea t.e.m. a pilei datorit@ fenomenului de polarizare electrolitic@ care apare
c$nd pila este conectat@ ^n circuit.
Prin introducerea a doi electrozi metalici ^ntr-o solu]ie de electrolit apare un c$mp
electric galvanic imprimat datorit@ reac]iilor chimice dintre electrozi }i solu]ia de
electrolit prin disocierea }i deplasarea ionilor ^ntre cei doi electrozi . Acest c$mp
electric duce la apari]ia unei tensiuni de electrod care depinde de : materialul
electrodului , concentra]ia electrolitului , temperatur@ , etc.
Tensiunea electromotoare a pilei electrice este diferen]a de poten]ial dintre tensiunule
celor doi electrozi.
e = Ve1 - Ve2 .
M@rimi caracteristice pilelor }i acumulatoarelor electrice :
- tensiunea electromotoare - reprezint@ tensiunea la borne ^n gol ( V)- rezisten]a intern@ - reprezint@ rezisten]a electric@ care apare la circula]ia
curentului (Ω)- capacitatea de debitare - reprezint@ cantitatea de electricitate ce poate fi
debitat@ p$n@ c$nd tensiunea la borne scade sub o anumit@ limit@- curentul maxim de desc@rcare (numai pentru acumulatoare) - randamentul energetic - este raportul dintre energia livrat@ la desc@rcare }i
energia primit@ la ^nc@rcareb. Pila electric@ Leclanche.
Este construit@ din :
- un electrod de c@rbune care constitue anodul ( polul pozitiv)
- un strat de oxid de mangan ^n jurul anodului care constitue substan]a
depolarizant@
- electrolitul constituit dintr-o solu]ie de clorur@ de amoniu ( ]ipirig NH4Cl )
imobilizat ^ntr-un gel de amidon
- electrodul negativ - este din zinc sub forma unui tub
Clorura de amoniu disociaz@ ^ntr-un ion negativ de Cl care atac@ electrodul negativ }i
formeaz@ clorura de zinc (ZnCl2) }i ion pozitiv de amoniu care atac@ electrodul pozitiv
produc$nd hidrogen }i amoniac.
Hidrogenul reac]ioneaz@ cu depolarizantul }i produce ap@ }i peroxid de mangan.
Amoniacul se combin@ cu clorura de zinc.
Tensiunea electromotoare a pilei este 1,5 V iar rezisten]a intern@ 0,3Ω.
* Reac]iile chimice generatoare de curent electric din pile sunt ireversibile pila
nemaiput$nd fi adus@ ^n starea ini]ial@.
c. Acumulatorul electric . Sunt de dou@ tipuri : - acide (cu plumb)
- alcaline - care au electrolitul format din
solu]ii alcaline
iar electrozii pot fi din : nichel - fier ; nichel - cadmiu ; zinc - argint .
c1.Acumulatorul cu plumb .
Este construit din :
- ini]ial electrozii sunt realiza]i din gr@tare de plumb acoperite cu un amestec de
oxizi de plumb
- electrolitul este format dintr-o solu]ie apoas@ de acid sulfuric
Electrozii sunt scufunda]i ^n electrolit }i amplasa]i ^ntr-o cuv@ din material plastic sau
sticl@ cu desp@r]ituri
%n urma form@rii , care se face prin alimentarea cu curent a acumulatorului se
formeaz@ electrozii pozitivi }I cei negativi astfel :
- electrozii pozitivi sunt forma]i din oxid de plumb (PbO2) }i au culoare
cafenie
- electrozii negativi sunt din plumb spongios }i au culoare gri
O plac@ format@ din electrozi pozitivi }i negativi au ini]ial o tensiune de 2,2 V iar ^n
circuit se stabile}te la 1,95 V . Tensiunea pe un element nu trebuie s@ scad@ sub
1,6 V deorece placa se poate sulfata ( reac]iile nu mai sunt complet reversibile
).
La ^nc@rcare tensiunea pe un element cre}te rapid la 2, 2 V apoi lent la 2,3 V }i poate
s@ ajung@ p$n@ la maxim 2,8 V.
Acumulatorul de 12 V se ob]ine prin ^nserierea a 6 elemen]i iar cel de 6 V prin
^nserierea a 3 elemen]i .
c2 . Acumulatorul alcalin are fa]@ de cel cu plumb urm@toarele avantaje :
- durat@ de serviciu mare
- etan}ietate }i rezisten]@ la }ocuri mecanice mare
- are densitate energetic@ superioar@
Aceste acumulatoare au tensiunea pe element cuprins@ ^ntre 1,3 - 1,5 V iar
desc@rcarea se face p$n@ la limita de 1V.
d. Utilizarea acumulatoarelor.
- ^n instala]ii fixe - ca baterii de rezerv@ pentru : iluminatul de siguran]@ ;
iluminat }i comand@ ^n instala]iile unde alimentarea cu energie trebuie asigurat@
continuu ( spitale , centarle telefonice , centrale electrice , centrale CFR , camere de
comand@ , etc. )
- ^n instala]ii mobile - autovehicule ( pentru demaraj }i iluminat ) ; vagoane de
c@l@tori , avioane , vapoare , submarine ( iluminat de siguran]@) ; l@mpi portabile ;
aparate portabile ; electrocare }i electrostivuitoare ; microcalculatoare , ceasuri
electrice , etc .
e. %ntre]inerea acumulatoarelor cu plumb.
%nc@rcarea - se face c$nd tensiunea pe element a sc@zut sub 1,8 V iar densitatea
electrolitului sub 1,2 g/cm3. %nc@rcarea se face cu redresoare destinate special acestui
scop prev@zute cu elemente de reglaj al curentului }i aparate indicatoare . Valoare
curentului de ^nc@rcare p$n@ ce tensiunea pe element ajunge la 2,4 V ( ^n
gol) este egal cu capacitatea bateriei / 10 (A). Dup@ atingerea acestei
tensiuni curentul se scade la jum@tarte din valoarea ini]ial@ }i ^nc@rcarea se
termin@ c$nd tensiunea pe element ajunge la 2,8 V iar densitatea
electrolitului la 1,28 g / cm3 .
%n timpul ^nc@rc@rii dopurile de la baterie se desfac iar electrolitul se completeaz@
p$n@ trece peste partea superioar@ a pl@cilor de separa]ie cu ap@ distilat@ .
ATEN[IE nu se completeaz@ niciodat@ electrolitul cu acid sulfuric , c@ se
produc reac]ii periculoase .
Bateriile se men]in ^n stare curat@ }i uscat@ }i se re^ncarc@ periodic la 30 zile .
Clemele racordate la electrozi trebuie s@ fie str$nse bine , s@ fie curate , s@ fie unse
deasupra cu vaselin@.
Test verificare : a) Care sunt elementele constructive ale unei pile electrice?
b) Care este deosebirea fundamental@ dintre o pil@ electric@ }i un
acumulator?
c) Cum decurge procesul de ^nc@rcare a unui acumulator cu
plumb?
TEMA 4. RECEPTOARE ELECTRICE .
L.4.1 Receptoare electrice de iluminat cu incandescen]@ .
a. Generalit@]i.
Sursa de lumin@ (lampa electric@ , tubul luminos) - este dispozitivul care
conectat la re]eaua electric@ direct sua prin intermediul unor elemente auxiliare
produce radia]ii luminoase.
Energia electric@ se transform@ ^n energie luminoas@ prin :
- aducerea unui corp la incandescen]@ (surse incandescente)
- realizarea unei desc@rc@ri electrice ^ntr-un mediu gazos sau cu vapori metalici
(surse fluorescente)
Corpul de iluminat - reprezint@ dispozitivul ^n care este amplasat@ sursa de lumin@
. Are rolul :
- de a sus]ine sursa de lumin@ }i de a-i oferi protec]ie la lovituri
- de a asigura alimentarea cu energie electric@ a sursei }i de a realiza izolarea
electric@ a acesteia fa]@ de mediu
- de a asigura sursei o distribu]ie convenabil@ a fluxului luminos.
Sursa de lumin@ }i corpul de iluminat formeaz@ ^mpreun@ - receptorul electric de
iluminat
Receptoarele electrice de ilumunat se clasific@ ^n trei mari categorii :
- receptoare cu incandescen]@
- receptoare fluorescente de joas@ presiune
- receptoare fluorescente de ^nalt@ presiune
b. Receptoare electrice de luminat cu incandescen]@.
b1. Surse de lumin@ incandescente.
L@mpile electrice cu incandescen]@ sunt cunoscute sub denumirea de becuri. P@r]ile
principale ale unui bec electric cu incandescen]@ sunt :
1- filament - executat din wolfram ,
produce radia]ii
2- c$rlige de sus]inere a
filamentului
3- electrozi - care alimenteaz@ cu
tensiune filamentul
4- lop@]ic@ - sus]ine }I izoleaz@
electrozii
5- balon de sticl@ cu gaz inert
6- material de umplutur@ izolator
7- soclu metalic
8- contacte electrice
Puterea becurilor electrice este de : 25 ; 40 ; 60 ; 75 ; 100 ; 150 ; 200 ; 300 ; 500 W ,
pentru tensiunile de 120 V }i 220V .
Soclurile se pot executa :
- filetate (Edison)
- baionet@ (nefiletate)
b2. Corpuri de iluminat pentru l@mpile cu incandescen]@ sunt de mai multe
tipuri :
- pendule }i lustre - sunt suspendate ,cu glob opal, ^n care se pot monta surse de
lumin@ p$n@ la 200 W.
- plafoniere - sunt fixate pe tavan , cu glob opal ,pot fi metalice ^n care se pot monta
surse p$n@ la 200 W sau din por]elan , aminoplast ^n care se pot monta surse p$n@ la
60 W.
- aplice - sunt fixate pe perete vertical , se construiesc ^n varietate mare de modele
^n care se monteaz@ surse p$n@ la 200 W.
- corpuri de iluminat portabile - de tip lampadar , veioze , l@mpi de birou prev@zute
cu surse p$n@ la 40W }i cordon de alimentare flexibil
b3. Conectarea ^n circuit a receptoarelor electrice cu incandescen]@.
N
F
N
F
L.4.2. Receptoare de iluminat cu desc@[email protected]. Receptoare fluorescente de joas@ presiune.
a. Sursa de lumin@ - este sub forma unui tub prev@zut la capete cu doi electrozi , ^n
interiorul c@ruia se g@sesc vapori de mercur de joas@ presiune . Pe peretele interior al
tubului se sfl@ depus@ o substan]@ fluorescent@ sub forma unui strat de pulbere fin@
care transform@ radia]iile ultraviolete ( ce se produc datorit@ desc@rc@rilor electrice
^n vapori de mercur) ^n radia]ii luminoase vizibile. Nuan]a culori emise depinde de
re]eta tehnologic@ de realizare a stratului fluorescent }i este specificat@ astfel :
- 1X - alb lumina zilei ; 2 - alb ; 2X - alb superior ; 3 - alb cald ; 3X - alb cald
superior .
b. Func]ionarea l@mpii fluorescente.
Tubul fluorescent se conecteaz@ ^n circuit prin ^nserierea cu alte dispozitive
electrice : bobin@ (balast) ; starter. Pentru ^mbun@t@]irea factorului de putere ^n
circuit se conecteaz@ }i un condensator.
Starterul - este sub forma unui tub de sticl@ ^n interiorul c@ruia se afl@ vapori de
argon - neon - heliu }i doi electrozi . Tubul de sticl@ este amplasat ^n interiorul unui tub de
plastic ^mpreun@ cu un condensator }i
este prev@zut cu 2 terminale la care sunt conecta]i electrozii }i condensatorul .
Starterul are rolul de a ^nchide circuitul de ^nc@lzire a filamentelor tubului }i de
amorsare a acestuia .
Balastul - este o bobin@ cu miez magnetic ^nglobat@ ^ntr-o mas@ cimentat@
amplasat@ ^ntr-o cutie metalic@ prev@zut@ cu dou@ borne. Balastul produce un v$rf
de tensiune necesar amors@ri tubului }i asigur@ func]ionarea stabil@ a l@mpii .
T 40 W
B - 40W
S 25 - 80
220V
La alimentarea cu tensiune pe lamelele starterului este o diferen]@ de poten]ial de 220 V , acestea se ^nc@lzesc }i se lipesc determin$nd trecerea curentului prin filamentele tubului . Filamentele se ^nc@lzesc }i produc emisia termoelectronic@ cere creaz@ un c$mp electric ^n interiorul tubului. Dup@ un timp scurt deorece tensiune pe electrozii starterului scade ace}tia se r@cesc , se deslipesc moment ^n care fluxul magnetic din balast se modific@ , produce un v$rf de tensiune care provoac@ amorsarea tubului . L@mpile fluorescente de joas@ presiune se fabric@ la noi ^n ]ar@ ^n urm@toarele game : 14 W ( 30 cm) ; 20 W ( 60 cm) ; 40 W (120 cm) ; 65 W (150 cm )
c. Corpuri de iluminat pentru l@mpi fluorescente de joas@ presiune .
Corpurile de iluminat se execut@ ^ntr-o gam@ larg@ de sortimente }i se simbolizeaz@
cu o grup@ de litere }i una de cifre care au semnifica]ia :
- F - corp de iluminat fluorescent ; I - pentru interior ; R - cu reflector ; D - cu
dispersor ; G - cu gr@tar ; A - pentru montaj aparent ; I - pentru montaj ^ngropat ;
S - pentru montaj suspendat ; P - protejat contra umidit@]ii }i prafului .
- prima cifr@ reprezint@ num@rul de tuburi din corpul de ilumunat
- ultimele dou@ cifre reprezint@ puterea nominal@ a unui tub
Exemple: -FIRA 220 ( corp de iluminat fluorescent pentru interior cu reflector , montaj
aparent , cu dou@ tuburi de 20 W )
- FIPA 240 (corp de iluminat fluorescent pentru interior , protejat contra
umidit@]ii }i prafului ,montaj aparent , cu dou@ tuburi de 40 W ) .
d. Moduri de conectare a l@mpilor fluorescente de joas@ presiune .
B1 - 40 W
T1 - 40 W
S1
B2 - 40 W C
T2 - 40 W
S2
220 V
Montajul duo .
Balastul B2 deoarece este ^nseriat cu un condensator are o rectan]@ capacitiv@ care
compenseaz@ reactan]a inductiv@ a balastului B1 }i face ca factorul de putere s@ fie
aproximativ 1 .
B - 40 W
T1 - 20 W
S1 - 20
T2 - 20 W
C S2 - 20
220 V
Montajul tandem
B 40 T - 40 W
C
220 V
Montaj f@r@ starter (pentru aprindere rapid@)
B. Receptoare fluorescente de ^nalt@ presiune .
a. Sursa de lumin@.
E1
EA E2
R
220 V
B
Are forma unui balon de sticl@ cu peretele interior acoperit cu un strat de substan]@
fluorescent@ . %n interiorul balonului de sticl@ se g@se}te un tub de sticl@ cu vapori
de mercur sau sodiu de ^nalt@ presiune numit arz@tor . %n interiorul arz@torului se
afl@ trei electrozi: doi electrozi principali E1 }i E2 conecta]i la soclul l@mpii }i un
electrod auxiliar EA conectat printr-o rezisten]@ R (4 KΩ ) la electrodul E1.
b. Func]ionarea l@mpii.
La alimentarea cu tensiune are loc o desc@rcare electric@ ^ntre electrozii E2 }i EA
care provoac@ ^nc@lzirea }i ionizarea mediului din arz@tor . Dup@ circa 5 min c^nd
mediul este complet ionizat are loc desc@rcarea ^ntre electrozii E1 }i E2 iar lampa
func]ioneaz@ . Timpul de aprindere este influien]at de temperatura mediului
^nconjur@tor , scade odat@ cu cre}terea temperaturii. Pentru stabilitatea func]ionarii
se conecteaz@ lampa ^n serie cu un balast. L@mpile cu vapori de ^nalt@ presiune se
fabric@ cu puterile nominale de : 80 W ; 125 W ; 250 W ; 400 W ; 1000 W pentru
tensiunea de 220 V.
Test verificare . a) Ce rol are starterul ?
b) Reprezenta]i schema electric@ a montajului duo .
c) Ce rol are condensatorul ?
L.4.3. MOTOARE ELECTRICE
Motoarele electrice sunt receptoare care transform@ energia electric@ ^n energie
mecanic@. Pot fi :
- de curent continuu
- de curent alternativ , care sunt de 2 tipuri :
asincrone: - cu rotorul ^n scurtcircuit sincrone
- cu rotorul bobinat
A. Motoare electrice de curent continuu.
a. Elemente constructive de baz@.
1. statorul (inductorul) - este partea fix@ a ma}inii si este format din urm@toarele
elemente
1.1 circuitul magnetic statoric- poate fi masiv sau lamelat }i este format din :
- jugul statoric
- poli principali
- poli auxiliari (sau de comuta]ie) , la ma}inile de puteri mari
1.2. dispozitiv portperii - ^n care se fixeaz@ periile.
Periile sunt de form@ paralelipipedic@ din c@rbune grafitat sau cupru }i
asigur@ leg@tura electric@ dintre bobinele rotorului }i circuitele
electrice exterioare.
Ma}inile de c.c. sunt prev@zute cu num@r par de perii plasate
diametral opuse 2 c$te 2.
1.3. cutia de borne - ^n care se g@se}te placa de borne , prin intermediul
c@reia se asigur@ leg@turile electrice ^ntre circuitrul electric al ma}inii }i circuitele
electrice exterioare.
2. rotorul (indusul) - este partea mobil@ a ma}inii }i este format din :
2.1 circuitul magnetic rotoric - care este cilindric , lamelat , prev@zut cu
canale exterioare
2.2 colectorul -are form@ cilindric@ , este alc@tuit din lamele de cupru
trapezoidale izolate ^ntre ele
}i fa]@ de partea metalic@ a axului . La aceste lamele se lipesc extremit@]ile bobinelor
rotorului.
2.3. axul ma}inii - este construit din fier sau o]el de forma unei bare cilindrice }i
are rol de a sus]ine elementele rotorului
2.4. ventilatorul - este fixat pe ax }i asigur@ r@cirea ma}ini.
2.5. rulmen]ii - sunt fixa]i pe ax , sus]in axul }i permit rota]ia acestuia
2.6. fulia - fixat@ pe ax , prin intermediul c@reia se transmite mi}carea unui
utilaj
3. scuturile ( capacele ) - se fixeaz@ cu ajutorul }uruburilor de stator }i sunt
prev@zute cu lag@re ^n care
se introduc rulmen]ii.
4. circuitul electric al ma}inii - reprezint@ ^nf@}ur@rile ma}inii care sunt:
- ^nf@}urarea de excita]ie ( inductoare ) - amplasat@ ^n jurul polilor
principali
- ^nf@}urarea de comuta]ie - amplasat@ ^n jurul polilor auxiliari , are rolul de
a ^mbun@t@]i comuta]ia ( reduce gradul de
sc$nteiere la colector )
- ^nf@}urarea de compensa]ie - amplasat@ ^n canalele din talpa polilor
principali , se utilizeaz@
la ma}inile cu regim greu de lucru ,
compenseaz@ reac]ia indusului
- ^nf@}urarea rotoric@ ( indus@) - amplasat@ ^n canalele rotorului.
b. Notarea ^nf@}ur@rilor ma}inilor de c.c. }i modul lor de conectare.
%nf@}urarea de excita]ie : C1 - C2 - c$nd este conectat@ ^n serie cu
indusul
E1 - E2 - c$nd este conectat@ ^n paralel cu indusul
F1 - F2 - c$nd este separat@
%nf@}urarea indus@ ( rotoric@): A1 - A2
%nf@}urarea de comuta]ie: B1 - B2
%nf@}urarea de compensa]ie: D1 - D2
* %nf@}ur@rile de comuta]ie }i compensa]ie se conecteaz@ ^ntotdeauna ^n
serie cu INDUSUL.
*Exist@ 5 tipuri de conectare a ^nf@}ur@ri de excita]ie :
A1 A1 A1 C2
E1 E2
C1
A2
F1 F2 A2 A2
excita]ie separat@ excita]ie deriva]ie excita]ie
serie
A1 C2 A1
C2
E1 E2
C1
C1
A2
A2
excita]ie compound F1 F2
excita]ie mixt@
c. M@rimi specifice care intervin la ma}inile electrice de c.c.
Axa polar@ - axa pe care sunt plasa]i poli principali
Axa neutr@ - axa pe care sunt plasa]i poli auxiliari ( bisectoarele unghiurilor formate
de 2 axe polare cons)
* PERIILE MA{INII SE AMPLASEAZ~ %N AXA NEUTR~.
Num@rul de perechi de poli - jum@tate din num@rul de poli principali (p)
Pasul polar - distan]a ^ntre dou@ axe neutre
d. Domenii de utilizare.
Motoarele de c.c - se utilizeaz@ la sisteme de ac]ionare electric@ cu tura]ie
variabil@ ^n limite largi }i porniri grele cum ar fi :
- ma}ini unelte
- laminoare
- mijloace de transport electrice (tramvaie , troleibuze , metrou , locomotive
electrice)
- electrocare , elecrostivuitoare
- ma}ini de extrac]ie miner@
- servomotoare
B. Motoare de curent alternativ asincrone .
a. Construc]ie.
1. Statorul este partea fix@ a motorului , produce c^mpul magnetic
^nv$rtitor }i este format din:
- miezul magnetic fix care este construit din material magnetic , este
lamelat }i prev@zut cu crest@turi ^n interior ( canale) pentru introducerea bobinelor
- ^nf@}urarea statoric@ sau bobinele statorului care sunt formate din
mai multe spire executate din conductor de cupru emailat
- carcasa ma}inii care sus]ine }i ^nchide ^ntreg ansamblu. Carcasa se
execut@ din font@ , o]el sau aliaj de aluminiu .
2. Rotorul este partea mobil@ a ma}inii care ^n care se stabile}te prin induc]ie
curent electric , se rote}te prin interac]iunea dintre c$mpul magnetic ^nv$rtitor }i
acest curent }i este format din :
- miezul magnetic mobil care este construit din material magnetic este
cilindric }i prev@zut cu crest@turi la exterior
- ^nf@}urarea rotoric@ sau bobinele rotorului care sunt formate din mai
multe spire din conductor flexibil de cupru emailat ( pentru ma}inile cu rotorul bobinat)
* Ma}inile cu rotorul ^n scurtcircuit ^n canalele rotorului se introduc bare de aluminiu
care se scurtcircuiteaz@ la capete .
- arborele sau axul ma}inii , din o]el pe care sunt montate miezul rotor }i
^nf@}urarea .
-^ntrefierul reprezint@ spa]iul de aer dintre stator }i rotor. %n ^ntrefier
au loc fenomenele electromagnetice care stau la baza func]ion@rii ma}inii electrice .
3. Accesorii
- lag@rele - care sus]in arborele }i permit rota]ia acestuia }i pot fi cu
alunecare ( cu cuzine]i ) sau cu rostogolire ( cu rulmen]i)
- scuturile - piesele de cap@t care se fixeaz@ pe carcas@ }i ^n care se
fixeaz@ lag@rele - ventilatorul - care are rol de r@cire a ma}inii }i care
este fixat pe axul ma}inii
- cutia de borne - montat@ pe carcas@ , prev@zut@ cu o plac@ de borne
prin care se execut@ leg@turile ^ntre ^nf@}ur@rile ma}inii }i circuitele exterioare
- inelele colectoare - sunt executate din bronz sau alam@ , izolate ^ntre
ele }i fixate pe arborele rotorului printr-un butuc izolator. La inele se conecteaz@
^nf@}ur@rile statorului }i pe ele preseaz@ periile motorului .
- periile -sunt executate din grafit sau bronz-grafitat }i au rolul de a face
leg@tura electric@ dintre bobinele rotorului }i cutia de borne.
b. Legarea bobinelor unui motor .
Bobinele statorului - se conecteaz@ ^n dou@ moduri :
- ^n stea ( tensiunea pe bobin@ este 220V )
- ^n triunghi ( tensiunea pe bobin@ este 380 V )
Bobinele rotorului - se conecteaz@ numai ^n stea , capetele libere fiind conectate la
inelele colectoare.
R S T R S T
U V W U V
W
X Y Z X Y
Z
Conexiunea stea Conexiunea
triunghi
c. Parametrii nominali : - puterea nominal@ (^n Kw ) - reprezint@ puterea
mecanic@ util@ la arborele m@}inii P E / t 1CP 735 W
- tensiunea nominal@ ( V ) - tensiunea normal@ de alimentare
^n cazul motorului sau debitat@ ^n cazul generatorului
- curentul nominal ( A ) - curentul corespunz@tor tensiunii }i puterii nominale
- tura]ia nominal@ ( rot / min ) - viteza de rota]ie a ma}inii - frecven]a nominal@ ( Hz ) - frecven]a electric@ la care
lucreaz@ ma}ina- factorul de putere ( cos ) - pentru motoarele electrice
reprezint@ raportul dintre putera activ@ }i puterea [email protected]. Motoare sincrone - sunt motoare cu viteza de rota]ie egal@ cu a c$mpului magnetic ^nv$rtitor Construc]ie:
- statorul - are acea}i construc]ie ca a motorului asincron
- rotorul - este format din :
- arbore - executat din o]el }i are acela}i rol ca la motorul asincron
- miezul magnetic - poate fi lamelet cu canele exterioare ( motorul cu poli
^neca]i) sau
din o]el masiv ( motorul cu poli aparen]i )
- ^nf@}urarea rotorului - este numit@ }i ^nf@}urare de excita]ie care este
alimentat@ de la
o surs@ de curent continuu ( surs@ excitatoare)
- inele colectoare - sunt fixare pe arbore }i izolate de acesta }i ^ntre ele, la
inele fiind
conectat@ ^nf@}urarea rotorului
- perii colectoare }i sistemul portperii - periile se execut@ din c@rbune
grafitat sau cupru
}i asigur@ leg@tura electric@ ^ntre rotor }i cutia de borne; sistemul
portperii este dispozitivul
^n care se fixeaz@ periile .
Func]ionare - prin alimentarea ^nf@}ur@rii statorului cu tensiune se produce un
c$mp magnetic ^nv$rtitor care interac]ioneaz@ cu curentul din ^nf@}urarea rotorului
(care apare prin conectarea acesteia la sursa excitatoare ) , acestea interac]ioneaz@
produc un cuplu de for]e care provoac@ rota]ia rotorului.
Motorul poate func]iona : - supraexcitat - c$nd curentul din rotor este mai mare dec$t
curentul de excita]ie , caz ^n care motorul este furnizor de putere reactiv@ capacitiv@
- subexcitat - c$nd curentul din rotor este mai mic dec$t cel
de excita]ie
Deoarece motoarele sincrone produc cupluri de rota]ie numai la tura]ia de sincronosm
ele nu pot porni singure , iar pornirea se face : - cu un motor auxiliar
- ^n asincron - se conecteaz@ rotorul ^n scurtcircuit ; se alimenteaz@ statorul
la re]ea ; c$nd tura]ia este maxim@ se scoate scurtcircuitul }i se alimenteaz@ acesta la
sursa excitatoare.
T.5. SOLICIT~RILE APARATELOR ELECTRICE %N TIMPUL EXPLOAT~RII.
a. M@rimi caracteristice ale aparatelor electrice.
- tensiunea nominal@ - se distinge :
- tensiunea nominal@ de izolare - tensiunea pentru care este dimensionat
aparatul
- tensiunea nominal@ de uitlizare - tensiunea la care este folosit aparatul
- tensiunea de comand@ - tensiunea la care este alimentat@ bobina aparatului
- curentul nominal - se disting:
- curentul nominal termic - curentul maxim pe care ^l poate suporta aparatul
timp de 8 ore f@r@ a se ^nc@lzi excesiv subansamblele sale
- curentul nominal de utilizare - este curentul care poate fi suportat de
contactele aparatului
- capacitatea de comuta]ie - se exprim@ prin:
- curentul de rupere - reprezint@ curentul maxim pe care ^l poate ^ntrerupe
aparatul
- curent de ^nchidere - este curentul maxim pe care ^l poate stabili aparatul la
^nchidere
- frecven]a de conectare - fc = 3.600 / tc unde tc = durata unui ciclu de func]ionare.
b. Solicit@rile aparatelor electrice.
Cele mai frecvente solicit@ri ^n timpul exploat@rii aparatelor electrice sunt:
- solicit@ri electrice
- solicit@ri termice
- solicit@ri mecanice
- solicit@ri fizico-chimice
- solicit@ri provocate de ac]iunea foctorilor de mediu
b1.Solicit@rile electrice - sunt solicit@rile la care este supus unj izolator electric c$nd
dou@ regiuni ale sale sunt la poten]iale diferite. Diferen]a mare de poten]ial poate
provoca un curent de str@pungere ^n interiorul izolatorului , sau o conturnare pe
suprafa]a exterioar@ a izolatorului
Subansamblele solicitate electric sunt : izola]ia , circuitele magnetice ,
dispozitivele de stingere a arcului electric.
b2 . Solicit@ri termice - sunt solicit@rile provocate de varia]ii de temperatur@ .
%nc@lzirea aparatelor se datoreaz@ pierderilor de energie care :
- prin efectul Joule ,^n c@ile de curent
- prin magnetizarea puternic@ a miezurilor magnetice
- prin efect pelicular
b3. Solicit@ri electrodinamice - sunt for]e de atrac]ie sau respingere exercitate
asupra c@ilor conductoare c$nd prin acestea circul@ curen]i mari.Defectele provocate
de aceste for]e pot fi :
- ^ndoirea conductoarelor
- sl@birea leg@turilor
- sl@birea presiunii de contact
- deschiderea aparatelor sub sarcin@
- distrugerea izolatorelor suport a c@ii de curent
Rezonan]a mecanic@ - este cel mai periculos efect }i apare ^n cazul ^n care
frecven]a interioar@ proprie a c@ii de curent este egal@ cu frecven]a for]ei
electrodinamice la care este supus@ calea de curent ( dubl@ fa]@ de frecven]a
curentului)
c. Fenomene care produc solicit@rile aparatelor electrice.
- arcul electric de ^ntrerupere - care produce ionizarea mediului , temperaturi
mari .lumin@ puternic@ , curen]i mari
- supracuren]ii - care pot fi de suprasarcin@ sau de scutcircuit }i au valori mari
- supratensiunile - care apar la ^ntreruperea rapid@ a curen]ilor mari sau la
desc@rc@rile atmosferice
T.6. APARATE ELECTRICE DE PROTEC[IE.
L.6.1. SIGURAN[E FUZIBILE.
a. Generalit@]i.
Cele mai frecvente deranjamente ^n instala]iile electrice se datoresc regimurilor
de supracuren]i.
Supracuren]ii sunt de dou@ feluri : de scurtcircuit ; de sarcin@.
Supracurentul de scurtcircuit - apare ^n momentul punerii ^n contact direct a
dou@ puncte cu poten]ial diferit , este de 6...10 ori mai mare dec$t curentul nominal
din circuitul respectiv }i are durat@ foarte scurt@
Pentru a proteja instala]ia la scurtcircuit se utilizeaz@ siguran]e fuzibile.
Supracurentul de sarcin@ - apare la func]ionarea ^n regim anormal a
consumatorului , este cu 1...20 % mai mare dec$t curentul nominal }i are durat@
$ndelungat@ de ac]iune. Pentru a proteja instala]ia }i consumatorul la suprasarcin@ se
utilizeaz@ relee electromagnetice }i siguran]e fuzibile .
Siguran]ele fuzibile sunt prev@zute cu un element fuzibil const$nd dintr-un fir sau o
band@ sub]ire din metal de o anumit@ sec]iune care se tope}te c$nd curentul care ^l
str@bate dep@}e}te valoarea pentru care a fost proiectat .
Tipuri constructive : - siguran]e ^n tub de sticl@
- siguran]e cu filet
- siguran]e cu mare putere de rupere (MPR)
Semne utilizate pentru reprezentarea siguran]elor fuzibile :
LS 25 / 10A LFi 63 / 35A MPR 315 / 125A
pe circuit monofazat pe circuit trifazat
b. Siguran]e ^n tub de sticl@ - se utilizeaz@ la protec]ia circuitelor de mic@ putere (
electronice) de curen]i p$n@ la 1A. Sunt formate dintr-un tub de sticl@ prev@zut la
capete cu c$te un capac metalic }i ^n interior cu un fir fuzibil lipit de cele dou@ capace.
tub de
sticl@
capac
metalic
lipitur@
fuzibil
c. Siguran]e cu filet - sunt cele mai utilizate siguran]e fuzibile }i func]ie de gabarit se
^mpart ^n dou@ mari categorii : - siguran]e cu filet standard
- siguran]e cu filet miniatur@ (Mygnon)
Sunt formate din urm@toarele elemente :
- soclul - se execut@ din material ceramic }i este prev@zut cu borne de lagare la
circuitul electric ext.
Soclul asigur@ fixarea siguran]ei pe suportul de sus]inere.
- patronul - este un corp tubular ceramic prev@zut cu capace la capete iar ^n interior
cu un fir fuzibil lipit de cele dou@ capace }i ^nconjurat de nisip cuar]os. Mai este
prev@zut cu un fir indicator prev@zut la un cap@t cu un disc indicator care are diferite
culori ^n func]ie de curentul nominal al siguran]ei. La arderea fuzibilului firul indicator
se arde }i arunc@ ^n afar@ discul indicator sesiz^nd ^ntreruperea fuzibilului.
6A - verde ; 10A - ro}u ; 25A - galben ; 35A - negru ; 80A - argintiu etc.
- capacul - este format dintr-o pies@ din material ceramic ^n interiorul c@reia se afl@
o pies@ metalic@ filetat@. Asigur@ fixarea patronului ^n interiorul soclului }i
^nchiderea circuitului electric ^ntre bornele soclului prin intermediul fuzibilului.
- capacul de protec]ie - este din ebonit@ sau ceramic@ se fixeaz@ peste soclu }i
protejeaz@ bornel soclului unde se execut@ leg@turile electrice.
- inelul filetat - este din ebonit@ sau ceramic@ }i fixeaz@ capacul de protec]ie peste
soclu.
%n func]ie de modul de executare a leg@turilor electrice exist@ 3 categorii de socluri:
- socluri cu leg@turi ^n spate -LS
- socluri cu leg@turi fa]@ izolate - LF
- socluri cu leg@turi fa]@ neizolate -Lfi
%n func]ie de curen]ii nominali pentru care au fost proiecta]i exist@ 3 categorii de
socluri :
- soclu de 25A pentru patroane de : 6A ; 10A ; 16A ; 20A ; 25A.
- soclu de 63A pentru patroane de : 35A ; 50A ; 63A.
- soclu de 100A pentru patroane de : 80A ; 100A.
d. Siguran]e cu mare putere de rupere.
Se utilizeaz@ pentru curen]i mari de la 100 A la 630 A. Din punct de vedere al timpului
de topire al fuzibilului exist@ 3 categorii de siguran]e MPR :
- normale sau rapide (gL , aL) - pentru protec]ia conductoarelor
- lent rapide (gM , aM) - pentru protec]ia motoarelor
- ultra rapide (gR , aR) - pentru protec]ia elementelor semiconductoare de
putere.
- 35 -
Sunt formate din urm@toarele elemente :
- soclul ceramic - are form@ plat@ este prev@zut la capete cu dou@ contacte
^n form@ de furc@ care au c^te o born@ de leg@tur@
- patronul - este din ceramic@ are form@ paralelipipedic@ , este prev@zut la
capete cu dou@ capace
care au c$te un contact ^n form@ de cu]it. Contactele sunt prev@zute cu ni}te gheare
pentru a putea fi prins patronul ^n m$nerul izolator cu care se fixeaz@ ^n soclu. %n
interiorul patronului se afl@ fuzibilul lipit de cele dou@ capace }i ^nconjurat de nisip
cuar]os. Banda fuzibil@ se deosebe}te de la un tip la altul de siguran]e astfel:
- la siguran]ale lent-rapide banda este prev@zut@ cu pun]i }i pe band@ se
aplic@ o pic@tur@ de aliaj staniu-plumb care formeaz@ cu arginul sau cuprul un aliaj
u}or fuzibil. La suprasarcin@ fuzibilul se tope}te ^n zona unde este adaosul iar la
scurtcircuit fuzibilul se tope}te ^n zona pun]ii .
- la siguran]ele ultrarapide banda este prev@zut@ cu pun]i foarte ^nguste .
Siguran]ele cu mare putere de rupere se fabric@ ^n 5 m@rimi acoperind o gam@ de
curen]i nominali ^ntre
60 A }i 1000 A.
Soclurile siguran]elor cu mare putere de rupere sunt de 2 categorii :
- soclu de 315A pentru fuzibile de :125A ; 160A ; 200A ; 250A ; 315A
- soclu de 630A pentru fuzibile de : 400A ; 500A ; 630A.
e. Reguli de exploatare :
- m@rimea siguran]ei trebuie aleas@ corect ^n func]ie de sec]iunea
conductorului protejat
- este interzis@ ^nlocuirea fuzibilului cu fir de cupru necalibrat sau trecerea
acestuia peste patron
- leg@turile la bornele siguran]elor trebuie s@ fie bine str$nse pentru a evita
^nc@lzirea acestora
- siguran]ele se amplaseaz@ ^n partea superioar@ a tablourilor
- siguran]ele vor fi prev@zute cu capacele de protec]ie
- alimentarea siguran]ei se va face la piesa de contact , contactul filetat fiind
conectat spre receptor
- introducerea patronului la siguran]ele MPR se face numai cu m$nerul de
protec]ie.
- scoaterea sau introducerea patronului se face numai cu consumatorii decupla]i.
L.6.2. RELEE TERMICE
a. Generalit@]i.
Releul termic asigur@ protec]ia consumatorilor ^n special a motoarelor electrice la
supracuren]i de sarcin@ (1,2 - 6)In care provin din supra^nc@lzirea unui motor sau
r@m$nerea acestuia ^n dou@ faze.
Piesa de baz@ a releului termic o constitue un bimetal ( o pies@ format@ din dou@
metale cu coeficien]i de dilata]ie foarte diferi]i , astfel ^nc$t la ^nc@lzire se dilat@
^ncovoindu-se pe partea metalului cu coeficient de dilata]ie mai mic).
%n func]ie de modul de ^nc@lzire a bimetalului exist@ 2 tipuri de relee :
- cu ^nc@lzire direct@ - c$nd curentul trece direct prin bimetal
- cu ^nc@lzire indirect@ - c$nd curentul trece printr-o ^nf@}urare din jurul
bimetalului.
Relee termice tripolare pentru curent alternativ sunt cunoscute sub denumirea de
TSA }i se fabric@ ^n mai multe variante :
- TSA 10 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4....11 A
-TSA 16 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4....16 A
-TSA 32 regleaz@ curen]i ^ntre 0,4...32 A
-TSAW 400 regleaz@ curen]i ^ntre 80...400 A
- TSAW 630 regleaz@ curen]i ^ntre 315....630 A
Caracteristica principal@ a releului termic este curentul reglat - Ir care trebuie s@
^ndeplineasc@ urm@toarea condi]ie In Ir 1,2In unde In = Pn / (√3Uncos)
Releele termice destinate motoarelor electrice trebuie s@ ^ndeplineasc@ condi]iile:
- s@ nu declan}eze timp de 2 ore la un curent egal cu 1,05Ir
- s@ declan}eze ^n timp de 2 ore la un curent egal cu 1,2Ir- s@ declan}eze ^n timp de 2 minute la un curent egal cu 1,5Ir- s@ declan}eze ^n timp de 2...5 secunde la un curent egal cu 6Ir
b. Construc]ia releului termic.
R A S B T C 3 2 1 R S T
3
2
A B C
1
Reprezentarea
simbolic@ a contactelor
- contactele de for]@ (R-A ; S-B ; T-C) - sunt formate din trei grupe de lamele
bimetalice peste care se afl@ o ^nf@}urare care este conectat@ la bornele
exterioare }i care sunt conectate ^n serie cu consumatorul.
Se utilizeaz@ c$te un contact pe fiecare faz@. Au rolul de a se ^ncovoia c$nd sunt
parcurse de un anumit curent }i prin ^ncovoiere ac]ioneaz@ asupra tijei electroizolante
deplas$nd-o.
- contactele de comand@ (1-3 ; 1-2) - sunt formate dintr-un contact mobil 1 care
se deplaseaz@ ^ntre dou@ contacte fixe 3 }i 2. %n stare normal@ contactul 1-3 este
^nchis . Are rolul de a decupla partea de comand@ a instala]iei c^nd este ac]ionat de
tija izolatoare (prin deschiderea contactului 1-3).
- tija electroizolanta - tramsmite mi}carea bimetalelor spre dispozitivul intermediar
- dispozitivul intermediar - este plasat ^ntre tija electroizolant@ }i contactul de
comand@ mobil (1-3)
- tij@ de rearmare - se afl@ ^ntre contactul 1-2 }i partea frontal@ a releului , are
rolul de a ^nchide ^napoi contactul 1-3 c$nd este ac]ionat@ de utilizator
- buton de reglare a domeniului - se afl@ ^n partea frontal@ a releului }i prin
rotire ac]ioneaz@ asupra dispozitivului intermediar dintre tija izolatoare }i contactul de
comand@ 1-3. Prin rotirea butonului dispozitivul intermediar se apropie sau
dep@rteaz@ de contactul de comand@ 1-3 fapt care duce la deschiderea contactului
la o deplasare mai mare sau mai mic@ a tijei. Prin intermediul lui se regleaz@ curentul
la care declan}eaz@ releul termic.
c. Func]ionare - c$nd ^nf@}ur@rile bimetalelor sunt parcurse de un curent mai mare
dec$t cel pentru care au fost dimensionate un timp mai ^ndelungat , acestea se
^nc@lzesc se dilat@ }i se ^nconvoaie. Prin ^nconvoiere ac]ioneaz@ asupra tijei
izolatoare care o deplaseaz@ spre dispozitivul intermediar ce ac]ioneaz@ asupra
contactului de comand@ 1-3 }i ^l deschide. Acest contact deorece este ^nseriat ^n
partea de comand@ a instala]iei prin deschidere lui se ^ntrerupe alimentarea cu
tensiune a instala]iei electrice de comand@.
d. Demontarea / montarea releului termic.
Etapele procesului tehnologic de demontare:
- se scoate capacul releului din partea superioar@ prin desfacerea }urubului de
prindere
- se scoate tija de rearmare
- se scoate dispozitivul arcuitor al butonului de reglare
- se scoate siguran]a butonului de reglare }i se deta}eaz@ butonul
- se scoate arcul dispozitivului intermediar
- se desface }urubul care sus]ine dispozitivul intermediar }i se deta}eaz@ acest
dispozitiv
- se desface }urubul care sus]ine suportul contactului mobil de comand@ }i se
deta}eaz@
- se desfac }uruburile din partea frontal@ care fixeaz@ contactele de intrare a lamelelor
bimetalice
- se desfac }uruburile din partea opus@ capacului care fixeaz@ contactele de ie}ire a
lamelelor bimetalice
- se deta}eaz@ lamelele bimetalice
- se deta}eaz@ tija electroizolant@
La procesul de montare se parcurg opera]iile prezentate ^n ordine invers@
T.7 APARATE ELECTRICE PENTRU COMAND~ MANUAL~.L 7.1. APARATE PENTRU INSTALA[IILE ELECTRICE INTERIOARE.
a. Generalit@]i.
Aceste aparate servesc la stabilirea }i intreruperea voit@ a unor circuite , fiind
ac]ionate manual de c@tre operator , neav$nd rol de protec]ie. Se pot ^mp@r]i ^n :
- aparate pentru instala]ii electrice interioare de lumin@ }i prize
( ^ntreruptoare ,comutatoare, prize }i fi}e )
- aparate de conectare ( ^ntreruptoare }i comutatoare p$rghie ,
pachet }i cu came ; separatoare ; ^ntreruptoare de sarcin@ }i cu siguran]e )
- aparate pentru ac]ionarea ma}inilor electrice ( comutatoare stea-
triunghi ; inversoare de sens ; aututrafo de pornire ; reostate de pornire ;
controlere )
Dup@ func]ia care o ^ndeplinesc aceste aparate se clasific@ ^n 3 mari categorii :
-^ntreruptoare(c$nd realizeaz@ ^nchiderea sau deschiderea unui circuit electric
parcurs de curent)
- comutatoare (c$nd realizeaz@ ^nchiderea unui circuit simultan cu deschiderea altui
circuit)
- separatoare ( c$nd realizeaz@ ^nchiderea sau deschiderea unui circuit aflat sub
tensiune dar care nu este strabatut de curent )
b. %ntreruptoare pentru circuitele de lumin@
Se execut@ pentru curen]i mici sub 10A . Sunt construite din una sau 2 grupe de
contacte : un contact fi }i un contact mobil . Contactul mobil este ac]ionat prin
intermediul unei p$rghii sus]inut@ de un reostat , de aceea se mai numesc }i
basculante . %ntreruptoarele pot fi : simple sau duble.
%ntreruptorul simplu are un contact fix }i unul mobil }i se ^nseriaz@ pe conductorul
de faz@ care pleac@ spre receptorul de lumin@.
%ntreruptorul dublu - are dou@ contacte mobile }i dou@ contacte fixe. La unul din
capete contactele mobile sunt scurtcircuitate ^ntre ele. Acest ^ntreruptor poate
^nchide sau deschide 2 circuite. Intrarea ^n ^ntreruptor se face la contactele }trapate
iar ie}irile sunt la celelalte dou@ contacte libere.
c. Comutatoare pentru instala]iile electrice de iluminat
Comutatorul de cap@t (de scar@) - are un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre
2 contacte fixe. Poate activa 2 circuite separate , c$nd un circuit este ^nchis cel@lalt
este deschis . Prin conectarea a dou@ comutatoare ^ntr-un anumit mod se poate
aprinde sau stinge un bec din dou@ puncte diferite.
1
0
2
F N
H
0 0
1 2 1 2
Comutatorul cruce - are dou@ contacte mobile care se deplaseaz@ simultan ^ntre
dou@ perechi de contacte fixe . Este prev@zut cu dou@ borne de intrare }i dou@ borne
de ie}ire. Este utilizat pentru una sau mai ac]ion@ri intermediare ^ntre comutatoarele
de cap@t.
2 0 3 3 1 2
L.7.2. APARATE DE CONECTARE.
a. %ntreruptoare }i comutatoare cu p$rghie.
Au construc]ie simpl@ }i se utilizeaz@ pentru ^ntreruperea sau stabilirea circuitelor
electrice aflate sub tensiune dar cu consumatorii decupla]i , deci prin care nu circul@
curen]i sau circul@ curen]i mici.
Sunt construite din urm@toarele subansamble:
- 3 grupe de contacte - prin intermediul c@rora circul@ curen]ii din circuit. Fiecare
grup@ de contacte
este format@ dintr-un contact mobil sub form@ de cu]it }i un contact fix sub
form@ de furc@
- m^ner izolator - fixat rigid de contactele mobile care deplaseaz@ aceste contacte
- plac@ electroizolant@ - pe care sunt prinse contactele fixe
Se fabric@ pentru tensiuni nominale de 500V ^n dou@ variante :
- ^n construc]ie protejat@ ^n bachelit@ - prev@zute cu un capac de bachelit@
fixat peste contacte
Pot ^ntrerupe circuite prin care circul@ curen]i . Se fabric@ ^n mai multe game
de curen]i :
25A ; 63A ; 100A
- ^n construc]ie deschis@ (separatoare) - pot ^ntrerupe circuite prin care nu
circul@ curent. Se
utilizeaz@ deobicei ^mpreun@ cu ^ntreruptoarele automate. Se fabric@ ^n mai multe
game de curen]i:
200A ; 400A ; 630A ; 1000A
Sunt prev@zute ^n plus cu un bol] de siguran]@ care blocheaz@ tija separatorului
dup@ ce acesta a fost
^nchis .Unele tipuri sunt prev@zute cu un contact mobil de rupere ac]ionat de un resort
, prins ^ntre contact }i m$ner , c$nd resortul a fost suficient de bine ^ntins. %n acest
mod stingerea arcului este mai bun@ deoarece viteza de deschidere a contactului este
mult mai mare .
a
R A
a
S B
T C
Comutatoarele cu p$rgie - au aceea}i construc]ie cu urm@toarea deosebire :
contactele mobile se pot roti cu 180 }i intra ^n alte contacte fixe desf@c$nd primul
circuit }i ^nchiz$nd pe cel de-al doilea .
b. %ntreruptoare }i comutatoare rotative sau pachet.
La acest tip de aparate contactele mobile sunt amplasate pe un ax }i exeecut@ o
mi}care de rota]ie la ac]ionarea mânerului axului. Sunt formate din mai multe elemente
identice (pache]i) a}ezate unul peste altul pe un ax , fiecare pachet reprezentând o cale
de curent.
Fiecare pachet este format din urm@toarele elemente:
- dou@ sau trei contacte fixe sub form@ de cu]it montate ^ntre ^ntre 2 discuri
presate din material electoizolant
- un contact mobil sub form@ de furc@ amplasat pe axul aparatului . Contactele
mobile pot fi sub form@ de I ; L ; T }i sunt fabricate din tombac.
Pachetele sunt a}ezate unul peste altul pe axul mobil prinse ^ntre 2 capace metalice
prin intermediul a dou@ prezoane cu piuli]e , iar axul este prev@zut la cap@t cu un
mâner electroizolant. Axul mobil la o ac]ionare execut@ o rotire de 90.
Se construiesc pentru tensiuni de 500V ^n mai multe game de curen]i ^ntre (10 - 200)
A.
La ^ntreruptoarele pachet contactele mobile sunt ^n form@ de I }i ^nchid sau deschid
simultan câte un circuit. Ele au 2 pozi]ii : %NCHIS - DESCHIS.
La comutatoarele pechet contactele mobile sunt ^n form@ de L sau T }i acestea sunt
dispuse ^n moduri diferite ^n fiecare pachet fapt care face s@ comute o faz@ pe mai
multe circuite diferite.
I L T
Tipuri de contacte mobile pentru ^ntreruptoarele }i comutatoarele pachet
R
S
T
C
B
A Schema unui ^ntreruptor manual tip pachet
c) %ntreruptoare }i comutatoare cu came.
Sunt formate din mai multe pachete suprapuse unul peste altul pe un ax central ,
fiecare pachet reprezentând o cale de curent . Un pachet este format din urm@toarele
elemente :
- o cam@ din material elecroizolant care are o anumit@ form@
- un contact mobil sub forma unei pl@cu]e prev@zute cu 2 pastile de contact
- 2 contacte fixe prev@zute cu pastil@ de contact }i }urub de prindere a
conductorului
- dispozitive arcuitoare
La rotirea axului , cama ac]ioneaz@ asupra contactului mobil , care va executa o
mi}care de transla]ie deschizând sau ^nchizând calea de curent.
Deosebirea dintre ^ntreruptoarele pachet }i cele cu came o constitue modul
de realizare a c@ii de curent : contactele mobile la cele pachet execut@ o
mi}care de rota]ie }i realizeaz@ un contact de frecare cu cele fixe ; contactele
mobile la cele cu came sunt ac]ionate de o cam@ executând o mi}care de
transla]ie }i un contac punctiform cu cele fixe .
Spre deosebire de comutatoarele pachet cele cu came au urm@toarele avantaje :
- durat@ de via]@ mult mai mare (1 milion de manevre fa]@ de 5000 la cele
pachet)
- posibilit@]i mai mari de realizare a unor scheme complexe
- gabarit redus }i siguran]@ mai mare ^n func]ionare
Dezavantajele lor sunt :
- capacit@]i de rupere mici
- nu pot fi utilizate ^n curent continuu
- pre] ridicat datorit@ consumului mare de argint industrial pentru pastilele de
contact
Cele mai uzuale tipuri de aparate de acest fel sunt : ^ntreruptoare bipolare }i tripolare ;
comutatoare tripolare cu 2 direc]ii ; inversoare de sens ; chei voltmetrice ; comutatoare
stea - triunghi.
L.7.3. APARATE PENTRU AC[IONAREA MA{INILOR ELECTRICE
a) INVERSORUL DE SENS.
Se utilizeaz@ pentru schimbarea manual@ a sensului de rota]ie a unui motor electric
prin schimbarea a 2 faze ^ntre ele. Are 3 pozi]ii 1 - 0 - 2.
1 0 2
POZI[IA
Contactul 1 0 2
R - A X - X
- - - -
S - B X - -
S - C - - X
T - C X - -
T - B - - X
R A
S B C T
Schema de conexiuni a unui inversor
de sens
b) COMUTATORUL STEA-TRIUNGHI
Se utilizeaz@ pentru pornirea manual@ stea - triunghi a motoarelor electrice. Sunt
prev@zute cu 3 grupe de borne:
- 1 grup@ pentru alimentarea cu cele trei faze (R ; S ; T )
- 1 grup@ pentru alimentarea ^nceputurilor ^nf@}ur@rilor motorului (A ; B ; C )
- 1 grup@ pentru alimentarea sfâr}iturilor ^nf@}ur@rilor motorului ( X ; Y ; Z ).
Comutatorul are 3 pozi]ii:
- pozi]ia 0 - când toate contactele sunt deschise
- pozi]ia - când bobinele motorului sunt conectate ^n stea }i alimentate cu
tensiune
se ^nchid contactele : R-A ; S-B ; T-C ; X-Y ; Y-Z.
r@mân deschise contactele : A-Z ; B-X ; C-Y.
- pozi]ia - când bobinele motorului sunt conectate ^n triunghi
r@mân ^nchise contactele : R-A ; S-B ; T-C .
se deschid contactele : X-Y ; Y-Z.
se ^nchid contactele : A-Z ; B-X ; C-Y
POZI[IA
Contactul
A - R - X X
A - Z - - X
B - S - X X
B - X - - X
C - T - X X
C - Y - - X
Y - X - X -
Y - Z - X -
Schema de conexiuni unui comutator stea - triunghi
Pornirea se face ^n dou@ etape:
- ^n prima etap@ se comut@ pe pozi]ia stea
- ^n a dou@ etap@ dup@ un anumit timp când motorul ajunge aproape de
tura]ia nominal@ se comut@
^n pozi]ia triunghi.
c) PRIZE {I FI{E INDUSTRIALE.
Se utilizeaz@ pentru conectarea la re]ea a consumatorilor mobili.
PRIZA - este fix@ }i are patru contacte sub form@ de teac@ cilindric@ sau de furc@.
Mai este prev@zut@ cu un contact central de ^mp@mântare.
O R
T S
Np
FI{A - este partea mobil@ }i are patru contacte sub form@ de tub cilindric sau cu]it fiind conectat@ la cordonul flexibil de alimentare a consumatorului . Firul de nul se conecteaz@ ^n partea st^ng@ sus privind fi}a din spate ( unde se execut@ leg@turile )
Aceste comutatoare se utilizeaz@ la
pornirea motoarelor de puteri mai
mari de 7,5 KW , care nu necesit@
cuplu de pornire mare. Motoarele
trebuie s@ fie fabricate pentru
func]ionare stea-triunghi ^n sensul c@
bobinele acestuia sunt dimensionate la
conexiunea triunghi pentru 380 V . Pe
pl@cu]a lor trebuie s@ fie inscrip]ia
380 V sau / 660/380V.
La pornire^n stea curentul de pornire
scade de 1/3 ori din valoarea care ar fi
avut-o la pornirea triunghi ceea ce
duce }i la sc@derea cuplului de pornire
de 1/3 ori de aceea pornirea se face
^n gol sau sub sarcin@ redus@.
FIRUL DE NUL DE LUCRU SE CONECTEAZ~
%NTOTDEAUNA %N PARTEA STÂNG~ SUS A
PRIZEI PRIVIND PRIZA DIN FA[~
Se construiesc pentru tensiuni ^ntre 380 - 500 V }i curen]i ^ntre 16 - 100 A , iar cele mai mari de 63 A sunt prev@zute cu ^ntreruptor de blocare care ^mpiedic@ scoaterea fi}ei din priz@ când este ac]ionat.
T.8. APARATE ELECTRICE PENTRU COMAND~ AUTOMAT~ .
L.8.1. A. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE .
Contactorul - este un aparat de comuta]ie electromagnetic cu o singur@ pozi]ie
stabil@ , capabil de suporta }i ^ntrerupe curen]i ^n condi]ii normale de exploatare a
unui circuit.
a) Clasificare :
- contactoare de curent continuu :
- BC 60 ; MC 80 ; 100 ; 150 ; RMC 80 ; 150
- contactoare de curent alternativ
- contactoare de comand@ : CC - 6A
- contactoare de for]@ }i comand@:
- TCA 6 ; 10 ; 32 ; 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400 A
- AR 6 ; 10 ; 16 ; 25 ; 40 ; 63 ; 100 ; 160 ; 250 ; 400 ; 600 A
- RG 40 ; 63 ; 125 ; 200 ; 250 ; 400.
b) Elementele constructive .
Contactorul electromagnetic este format din 2 p@r]i principale : capul contactorului }i
corpul contactorului
1. C@ile de curent - reprezentate de contactele contactorului :
- 3 grupe de contacte de for]@ sau principale R - A ; S - B ; T - C .Aceste contacte se noteaz@ cu litere }i sunt contacte normal deschise
- 4 grupe de contacte de comand@ sau auxiliare:- 2 grupe de contacte normal deschise 2 - 4 ; 6 - 8- 2 grupe de contacte normal ^nchise 3 - 5 ; 7 - 9 .
Fiecare grup@ de contacte este format@ din :- 2 contacte fixe montate pe capul contactorului- 1 contact mobil montat pe puntea mobil@ a contactorului
Punctele de contact se realizeaz@ prin intermediul unor “pastile” din argint industrial cu care sunt prev@zute lamelele contactului.
Reguli: - contactele de for]@ se noteaz@ cu litere , contactele de comand@ se noteaz@ cu cifre : cele normal deschise cu cifre pare iar cele normal ^nchise cu cifre impare
- ^n schemele electrice contactele sunt reprezentate ^n pozi]ia ^n care
bobina contactorului nu este alimentat@ cu tensiune. La alimentarea ei cu
tensiune contactele ^-}i schimb@ pozi]ia.
R S T 2 6 3 7 R S T 2 6
3 7
A B C 4 8 5 9 A B C 4 8
5 9
2. Circuitul magnetic : - este format din dou@ miezuti magnetice :
- un miez magnetic fix aflat ^n corpul contactorului }i ^n interiorul c@ruia se afl@
bobina contactorului
- un miez magnetic mobil prins de puntea mobil@ din capul contactorului.
3. Circuitul electric de comand@ - ^l constitue bobina contactorului :
- este format@ din mai multe spire bobinate pe o carcas@ din ebonit@
prev@zut@ la capete cu dou@ cleme de leg@tur@ cu circuitul exterior. Este amplasat@
^n corpul contactorului , ^ntre miezurile magnetice ale acestuia. Bobinele se
construiesc pentru urm@toarele tensiuni nominale :
- 24 ; 48 ; 110 ; 220 ; 380 ; 500 V curent alternativ
- 24 ; 48 ; 60 ; 110 ; 220 V curent continuu
4. Dispozitivele de stingere a arcului electric - se g@sesc la contactoarele
mai mari de 32 A }i sunt sub forma unor gr@tare metalice fixete ^n capul contactorului
^n dreptul contactelor fixe de for]@.
c) Func]ionarea contactorului :
La alimentarea bobinei cu tensiune ^n jurul ei se produce un câmp magnetic atrage
miezul magnetic mobil
pentru a ^nchide circuitul magnetic. Miezul magnetic mobil fiind fixat de puntea
mobilal@ a contactelor le deplaseaz@ }i acestea ^-}i schimb@ pozi]ia ( cele deschise
se ^nchid , iar cele ^nchise se deschid). Contactorul se men]ine ^n aceast@ stare atât
timp cât bobina sa este alimentat@ cu tensiune.
Contactorul se utilizeaz@ ^mpreun@ cu 2 butoane: 1 buton de pornire normal deschis ,
care prin ^nchidere alimenteaz@ cu tensiune bobina }i un buton de oprire normel
^nchis care prin deschidere ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a bobinei.
Fiecare miez magnetic este prev@zut la una din extremit@]i cu un inel din cupru - spir@ ^n scurtcircuit care are rolul de a atenua vibra]iile datorate alternan]elor curentului alternativ }I este construit dintr-un pachet de lamele feromagnetice.Miezurile contactoarelor de curent continuu sunt construite din material feromagnetic brut f@r@ spir@ ^n scurtcircuit.
Deoarece butoanele folosite sunt cu revenire ^n paralel cu butonul de pornire se
conecteaz@ contactul normal deschis 2 - 4 al contactorului care se nume}te contact
de automen]inere prin intermediul c@ruia se men]ine alimentarea bobinei cu
tensiune.
L.8.2 CONTACTOARE CU RELEE. %NTRERUPTOARE AUTOMATE.
B. CONTACTOARE CU RELEE.
Pentru contactoarele de curent alternativ exist@ 4 categorii tipice de regim de lucru :
- AC 1 - corespunz@tor sarcinilor pur rezistive- AC 2 - corespunz@tor motoarelor cu inele-AC 3 - corespunz@tor motoarelor cu rotorul ^n scurtcircuit- AC 4 - corespunz@tor regimului de lucru cu }ocuri }i invers@ri de sens
Combina]ia contactor - releu termic se poate face ^n construc]ie ^nchis@ sau deschis@. Se utilizeaz@ un contactor ^n cazul AC 3 sau dou@ contactoare ^n cazul AC 4 care au rolul de a limenta cu tensiune motorul}i un releu termic care are rolul de a proteja motorul la curen]i de suprasarcin@. Se
utilizeaz@ ^mpreun@ cu butoane de pornire respectiv de oprire.
a) AC 3 - este format dintr-un contactor electromagnetic }i un releu termic amplasate
^ntr-o cutie de ebonit@ pe capacul c@reia se afl@ cele dou@ butoane : butonul de
pornire (negru) ; butonul de oprire (ro}u).
R S T e N
1 3
C BP C 2 A B C 4 R S T
E BO
C
A B C
b) AC 4 - este format din dou@ contactoare electromagnetice ; un releu termic ; dou@
butoane de pornire ; un buton de oprire }i se realizeaz@ ^n construc]ie deschis@.
R S T 1 3 5 7 N
E BO
6 2 6 2 BP1 C1 BP2 C2 C 1 C 2 8 4 8 4
C2 3 C1 3
5 5
C1 C2
E
C. %NTRERUPTOARE AUTOMATE.
Spre deosebire de contactoare , ^ntreruptoarele automate de joas@ tensiune , sunt
prev@zute cu un z@vor mecanic , care blochez@ contactele principale dup@ ce acestea
au fost ^nchise manual de c@tre un operator. La comanda voit@ a unui operator sau la
comanda automat@ a unui releu de protec]ie din interiorul ^ntreruptorului , se
^ndep@rteaz@ z@vorul mecanic care elibereaz@ contactele principale . iar acestea se
deschid cu mare vitez@ sub ac]iunea unor resorturi puternice.
a. Construc]ie.
R S T
ZM CP
RE
RT
A B C
b. Tipuri constructive.
- ^ntreruptoare automate monopolare - se utilizeaz@ ^n instala]iile
monofazate ca aparate de protec]ie la scurtcircuit }i suprasarcin@. Se construiesc cu
prindere pe }in@ , sau cu filet Edison pentru ^n}urubare ^n soclurile de siguran]@. Se
construiesc ^n mai multe game de curen]i : 6A ; 10A ; 16A ; 25A
- ^ntreruptoare tripolare de joas@ tensiune - se utilizeaz@ ^n instala]iile
trifazate ca aparate de protec]ie a instala]iilor electrice }i a consumatorilor. Se
construiesc ^n mai multe variante :
- ISOL - 100A ; 250A ; 500A ; 800A
- USOL - 250A ; 500A ; 630A ; 800A
- AMRO - 10A ; 16A ; 25A ; 40A ; 100A
- OROMAX - 1000A ; 1600A ; 2000A ; 2500A
CP - contacte principale care permit sau nu trecerea
curentului prin ^ntreruptor
RE - bloc de relee electromagnetice , care
decupleaz@ ^ntreruptorul la curen]i de scurtcircuit
RT - bloc de relee termice , care decupleaz@
^ntreruptorul la curen]i de suprasarcin@
ZM - z@vor mecanic , care ac]ioneaz@ asupra
contactelor principale }i le men]ine ^nchise dup@
ce ^ntreruptorul a fost pus pe pozi]ia "^nchis” ;
sau la deschide manual la ac]iunea unui operator
sau automat la ac]iunea unuia din blocurile de relee
ale ^ntreruptorului
- camere de stingere a arcului electric
- elemente accesorii - contacte auxiliare ,
transformatoare de curent , bobine de declan}are ,
bobin@ de suflaj magnetic
- ^ntreruptoare cu destina]ie special@
D. RELEE ELECTROMAGNETICE -se utilizeaz@ pentru transmiterea simultan@ de
comenzi ^n circuitele de automatiz@ri
a. Construc]ie.
- bobin@ - care este plasat@ pe un miez magnetic fix, construit@ din mai multe spire din conductor de cupru emailat bobinate pe o carcas@ electoizolant@
- clapet@ mobil@ - de care este fixat un dispozitiv cu contactele mobile , iar la un cap@t este fixat@ de miezul magnetic fix printr-un resort
- contactele electrice - sunt 3 sau mai multe grupe de contacte , fiecare grup@ fiind format@ dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe
- suport electroizolant - pe care sunt fixate elementele releului- capac de protec]ie - cu care se ^nchide releul }i care protejeaz@ elementele
acestuia- priz@ de releu - este un dispozitiv auxiliar releului , ^n care se introduce releul
^n vederea execut@rii leg@turilor electrice dintre bobina }i contactele releului cu circuitele electrice exterioare.b. Relee intermediare.Se execut@ ^n mai multe variante constructive :RI 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12 ; 13 ; 14 ; 17 ;
21 ; 28 ; 33.
Cel mai utilizat releu intermediar este releul RI 13. Este prev@zut cu 3 grupe de
contacte }i cu elementele constructive prezentate mai sus. Se poate utiliza at$t ^n
circuitele de c.c c$t }i ^n cele de c.a. ^n func]ie de tipul bobinei. Priza de releu este de
tip CF 11. Bobina este conectat@ la contactele 2 respectiv 10 a prizei , iar ^n curent
continuu plusul la 2 }i minusul la 10
c. Relee de timp - fa]@ de releele intermediare sunt prev@zute cu un dispozitiv de
temporizare care provoac@ ^nchiderea sau deschiderea unor contacte dup@ un anumit
timp (care se poate regla) de la alimentarea bobinei releului cu tensiune. %n func]ie de
construc]ia dispozitivului de temporizare exist@ 2 categorii de relee de timp :
c1. Releu de timp cu dispozitiv de temporizare mecanic - (Rtpa -7) este
format din :
- 4 grupe de contacte
- tij@ de selec]ie a contactelor de temporizare
- buton de reglare a domeniului de temporizare (6s ; 60s ; 6min ; 60 min ;
6ore)
- buton de reglare a timpului de ac]ionare pe un anumit domeniu
- dispozitiv de temporizare sub forma unui mecanism de ceas ac]ionat de un
motor electric
- elemente electronice auxiliare (punte redresoare , rezisten]e)
c2. Releu de timp cu dispozitiv de temporizare electronic (MET 13) este
format din :
- 3 grupe de contacte
- dispozitiv de temporizare electronic
- buton de reglare a timpului de ac]ionare.
Spre deosebire de releele Rtpa 7 nu are dispozitivele de selectare a contactelor de
temporizare }i butonul de reglare a domeniului de temporizare. Se construiesc pentru
un anumit domeniu }i toate contactele sunt cu temporizare. Sunt de 2 tipuri : cu
temporizare la ac]ionare }i cu temporizare la revenire
T9. APARATE AUXILIARE PENTRU AC[ION~RI {I AUTOMATIZ~RI.
A. Butoane }i chei de comand@.
Sunt utilizate pentru ac]ionarea voit@ a contactoarelor fiind ac]ionate manual de
utilizator.
Pot fi simple sau duble }i au 2 p@r]i principale:
- corpul butonului - ^n care se g@sesc contactele acestuia
- capul butonului - care constituie dispozitivul de manevrare a contactelor
Un buton poate avea 2 sau 4 grupe de contacte. O grup@ de contacte este format@
dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe }i este format@ dintr-
un contact N% }i un contact ND
5 6
7 8
Dac@ dispozitivul de manevrare este este o cheie atunci aparatul auxiliar respectiv se
nume}te cheie de comand@.
Butoanele }i cheile de comand@ pot fi cu revenire (dup@ ac]ionare revin ^n pozi]ia
ini]ial@) sau cu re]inere (dup@ ac]ionare nu mai revin ^n pozi]ia ini]ial@)
Butoanele se clasific@:
dup@ destina]ie:- butoane de pornire-butoane de oprire
dup@ construc]ie:- butoane normale - butoane cu cheie- butoane cu lamp@- butoane ciuperc@ - butoane selectoare- butoane manipulatoare ( cu manet@)
- contactele fixe - sunt amplasate pe corpul
butonului }i prev@zute la partea exterioar@ cu
borne de leg@tur@
- contactele mobile - sunt fixate pe tija mobil@ a
butonului ac]ionat@ de dispozitivul de manevrare
B. L@mpi }i casete de semnalizare.
L@mpile de semnalizare - servesc pentru semnalizarea luminoas@ pe panourile }i
pupitrele de comand@ a diferitelor situa]ii din instala]ia supravegheat@. Sunt
prev@zute cu transformator de tensiune care alimenteaz@ lampa electric@ de
semnalizare cu o tensiune de 6V sau 12V.
Casetele de semnalizare - sunt tot l@mpi de semnalizare dar cu dimensiuni mai
mari , cu becuri alimentate la 220V prev@zute cu o plac@ frontal@ din sticl@ opac@ pe
care se pot aplica diferite inscrip]ii
C.Limitatoare de curs@ - sunt aparate de conectare care ^ntrerup sau stabilesc
circuite sub ac]iunea unui element mecanic din instala]ie aflat ^n mi}care
Sunt formate dintr-un corp metalic pe care se afl@ amplasate contactele fixe , }i o tij@
mobil@ pe care se afl@ contactele mobile. Sunt prev@zute cu o grup@ de contacte
format@ dintr-un contact mobil care se deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe. Limitatoarele
utilizate la ^ntreruperea curen]ilor mari sunt prev@zute cu un dispozitiv de ac]ionare
brusc@ a contactelor( cu contact s@ritor). Tija limitatorului poate fi ac]ionat@ direct de
elementul mecanic aflat ^n mi}cate sau prin intermediul unei p$rghii cu rol@ prins@ de
corpul limitatorului.Limitatoarele de curs@ pot fi :
- limitatoare de curs@ directe - c$nd ^ntrerup chiar curentul de alimentare a
consumatorului }i se construiesc ^n aer (6 -10A) sau ulei (25 -100A)
- limitatoare de curs@ indirecte - c$nd ^ntrerup curentul de alimentare a
bobinei contactorului.
2 3
4 5
D. MICRO%NTRERUPTOARE - au ^n construc]ie un element arcuitor care favorizeaz@
^ntreruperea brusc@ a circuitului. Sunt caracterizate prin :
- ^ntrerupere brusc@ , independent@ de viteza de deplasare a mecanismului de
ac]ionare
- efort mic }i curs@ foarte redus@ a mecanismului de ac]ionare
- dimensiuni mici
- durat@ de serviciu }i frecven]@ de conectare foarte mare
- func]ionare foarte precis@
1 3
2
Sunt prev@zute cu un contact mobil (1) care se
deplaseaz@ ^ntre 2 contacte fixe (2 }i 3). Contactul
mobil se sprijin@ pe o lamel@ arcuitoare , elastic@
construit@ din bronz cu beriliu.
Are un contact ND 1-2 }i un contact N% 1-3.
T10. TABLOURI ELECTRICE - sunt p@r]i ale instala]iei electrice cu rol ^n distribu]ia
energiei electrice }i ^n care se g@sesc montate aparatele electrice.
a. Clasificare
Dup@ rolul ^n distribu]ia energiei electrice:
- cofrete ; tablouri generale (TG) ; tablouri principale (TP) ; tablouri secundare (TS)
Dup@ natura receptoarelor alimentate :
- tablouri de lumin@ (TL) ; tablouri de for]@ (TF) ; tablouri de curen]i slabi ; tablouri de
lumin@ }i prize
Dup@ protec]ia fa]@ de mediu:
- deschise ; ^nchise (protejate numai la lovituri mecanice) ; capsulate (protejate
suplimentar la ac]. fact. naturali ; antiexplozive.
Dup@ materialul utilizat:
- pe marmur@ ; pe stelaj metalic.
b. Construc]ie.
b1. Tablourile pe suport de marmur@ - nu se mai construiesc. Aparatele sunt fixate
prin }uruburi pe placa de marmur@. Leg@turile electrice dintre aparate se execut@ pe
spatele pl@cii, iar leg@turile la coloana electric@ de alimentare }i la receptoare se
execut@ prin intermediul unor borne filetate.
b2. Tablourile pe stelaj metalic - sunt cel mai des folosite. Se execut@ dintr-o ram@
metalic@ din cornier . La tablourile de comand@ pe stelaj se prind benzi metalice
orizontale pe care se fixeaz@ aparatele . Conexiunile dintre aparate se fac cu conductor
flexibil pozat prin jgheaburi din material plastic.%n partea superioar@ a tabloului se
monteaz@ siguran]ele fuzibile iar ^n patrea inferioar@ }irurile de cleme , unde se fac
conexiunile ^ntre aparate }i circuitele exterioare.
La tablourile de distribu]ie pe stelaj se prind 3 benzi din cupru verticale pe care se
fixeaz@ siguran]ele fuzibile. Stelajul tabloului sae poate monta :
- direct pe supor]i pe perete , iar accesul la tablou este ^ngr@dit printr-o plas@
de s$rm@
- ^ntr-o ni}@ ^n perete , acoperit@ cu o u}@ metalic@
- ^ntr-o cutie metalic@ montat@ pe perete sau pe supor]i ^ncastra]i ^n funda]ie
Pe u}a tabloului se amplaseaz@ aparatele de semnalizare , aparatele de m@sur@ }i
control , butoanele de comand@.
Partea inferioar@ }i superioar@ a tablourilor amplasate ^n cutii sunt prev@zute cu
orificii ^n care se amplaseaz@ presetupe cu garnituri de cauciuc prin care se trec
cablurile care intr@ sau ies din tablou.
b3. Tablourile metalice capsulate - sunt formate dintr-un grup de mai multe cutii
metalice etan}e care se ^mbin@ ^ntre ele prin flan}e }i garnituri. Fiecare cutie are un
anumit rol .
1
2 3
4 4 4 4
5 5 5 5
%n cutia terminal@ se desfac straturile de izola]ie ale cablului }i se preg@te}te
cap@tul de cablu pentru conectarea lui la ^ntreruptorul general din cutia 2. Ie}irea din
^ntreruptor se conecteaz@ la intrarea ^n siguran]ele generale de tip MPR..%n cutiile 4
se amplaseaz@ barele orizontale , care se fizeaz@ pe supor]i izolatori . Barele
traverseaz@ cutiile de la un cap@t la [email protected] sunt conectate la siguran]ele
generale prin intermediul unor conductori multifilari sau bare. %n tablourile 5 se
g@sesc c$te 3 bare verticale ^n fiecare cutie , iar pe fiecare bar@ se g@sesc mai multe
siguran]e fuzibile (fiecare grup de 3 siguran]e alimenteaz@ un circuit).
c.M@suri de protec]ie a muncii :
- accesul la tablouri nu trebuie s@ fie blocat
- pe tablouri nu se vor depozita materiale
1 - cutie terminal@
2 - cutie pentru ^ntreruptor
3 - cutie pentru siguran]ele
generale
4 - cutie pentru barele orizontale
5 - cutii cu bare verticale pe care
sunt amplasate siguran]ele
- cadrele metalice se leag@ la centura de ^mp@m$ntare
- u}ile trebuie ^nchise }i asigurate contra deschiderii accidentale
- bornele aflate sub tensiune trebuie protejate cu capace electroizolante
T.11 PRODUCEREA , TRANSPORTUL {I DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE.
A. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE
Energia electric@ se ob]ine din alte forme de energie ^n urma unor transform@ri
cu ajutorul generatoarelor. Exist@ 3 tipuri de generatoare :
- generatoare electrice - care transform@ energia mecanic@ ^n energie
electric@. Energia mecanic@ necesar@ acestor generatoare se ob]ine prin
transformarea energiei termice , hidraulice , eoliene.
- bateriile }i acumulatoarele electrice - transform@ energia chimic@ ^n
energie electric@
- bateriile electrice solare - transform@ energia solar@ ^n energie electric@
Cel mai frecvent procedeu de ob]inere a energiei electrice este procedeul de
transformare a energiei termice ^n energie electric@. Energie termic@ necesar@ se
ob]ine prin arderea diferi]ilor combustibili clasici( c@rbune,p@cur@ , gaze naturale) sau
nucleari.
Instala]iile care produc energia termic@ se numesc centrale electrice. %n func]ie de
combustibili utiliza]i exist@ 2 tipuri de centrale electrice :
- centrale termoelectrice - care utilizeaz@ combustibili clasici pentru ob]inerea
energiei termice (centralele de la Rogojelu , I}alni]a)
- centrale nuclearoelectrice - care utilizeaz@ combustibil nuclear pentru
ob]inerea energiei termice (centrala de la Cernavod@)
1. Principiul de func]ionare a unei centrale termoelectrice.
T S.R.
C.A G.E.
S.C.
P
%n focarul cazanului de ardere CA arde un combustibil conven]ional. Prin ardere elibereaz@ energie termic@ ,care ^nc@lze}te apa din cazan }i o transform@ ^n abur la temperatur@ }i presiune foarte mare.Aburul este trimis prin ni}te conducte la turbina T unde ^-}i m@re}te brusc volumul }i elibereaz@ energie mecanic@ care pune ^n mi}care turbina. Arborele turbinei angreneaz@ generatorul electric GE care produce energie electric@. Deoarece energia electric@ produs@ de generator are valori cuprinse ^ntre 6 }i 24 Kv aceasta este trecut@ printr-o sta]ie ridic@toare de tensiune SC }i adus@ la valori mai mari. Aburul care iese din turbin@ (pierderile) este trimis la schimb@torul de c@ldur@ SC care mai poart@ numele de condensator este transformat ^n ap@, de unde este absorbit de o pomp@ P }i trimis ^napoi ^n cazan. O central@ termoelectric@ are mai multe instala]ii de acest tip.
2. Func]ionarea unei centrale termonucleare.
T
SR
R SC1 GE
C1 C2
P SC2
Principiul de func]ionare este asem@n@tor cu cel al centralei termoelectrice cu
urm@toarea deosebire: la centrala termonuclear@ exist@ 2 circuite de ap@ }I dou@
schimb@toare de c@ldur@.
Circuitul de ap@ C1 este un circuit de ap@ iradiat@ care preia energia dezvoltat@ ^n
reactorul R (^n urama reac]iilor nucleare a uraniului) }i o cedeaz@ circuitului de ap@
C2 neradiat@ prin intermediul schimb@torului de c@ldur@ SC1 , iar ^n continuare
procesul decurge ca la centrala termoelectric@.
%n circuitul de ap@ C1 se utilizeaz@ ap@ special tratat@ (ap@ grea) care la noi
^n ]ar@ se ob]ine la combinatul de la Turnu- Severin.
B. TRANSPORTUL {I DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE.
Alimentarea consumatorilor , nu se face direct de al centralele electrice ci prin
intermediul sistemului energetic na]ional. Acesta este format dintr-o re]ea de circuit
^nchis ^n care centrala debiteaz@ energie , iar consumatorii absorb energia debitat@.
Deoarece energia nu poate fi ^nmagazinat@( odat@ produs@ ea trebuie consumat@),
transportul se face la distan]e mari }i pentru afi cât mai economic la tensiuni foarte
mari ,sistemul de re]ele cuprinde :
- sta]ie ridic@toare de tensiune (SR1) - care ridic@ tensiunea produs@ de
generator (6-24Kv) la valoarea de 110Kv sau 220 Kv
- linii electrice aeriene de ^nalt@ tensiune (L1) - formate din 4 conductori
din o]el-aluminiu prin care se transport@ energia electric@ la distan]e mari
- sta]ii coborâtoare de tensiune - coboar@ tensiunea la o anumit@ valoare
- SC1 de la 110Kv sau 220Kv la 35 Kv
- SC2 de la 35 KV LA 6 kV
- PT de la 6 Kv la 400/230 V
- linii electrice subterane de medie tensiune (L2) - formate din cabluri
subterane care transport@ energia de la sta]iile de medie tensiune (care se afl@ la
marginea unei a}ez@ri umane) spre consumatorii de medie tensiune sau posturile de
transformare PT.
G1 6KV 110KV 35KV 6KV
400/230V
SR1 L1 SC1 L2 SC2 L2 PT1
G2 L2
Schema unei re]ele de transport }i distribu]ie a energiei electrice
C. DISTRIBU[IA ENERGIEI ELECTRICE LA NIVELUL CONSUMATORULUI.
TS1
TS2
Cofret Contor TG TP1
TS3
TP2
TS4
TP3
TS5
Coloan@ Coloan@ Coloan@
general@ principal@ secundar@ Circuite
Consumatorul reprezint@ un grup de receptoare aflate ^ntr-un ansamblu constructiv.
instala]ia electric@ a unui consumator este format@ din urm@toarele elemente :
- bran}amentul electric -reprezint@ leg@tura dintre linia de distribu]ie }i
consumator }i este reprezentat de cofret(locul de execu]ie a leg@turii electrice) }i
contor (este aparatul care ^nregistreaz@ consumul de energie electric@)
- tablourile electrice - reprezint@ un ansamblu de aparate ce asigur@
distribu]ia energiei electrice c@tre receptoare. Tablourile electrice pot fi : TG - tablou
general ; TP- tablou principal
TS - tablou secundar
- coloane electrice - reprezint@ leg@turile electrice dintre dou@ tablouri
electrice
- circuitul electric - reprezint@ leg@tura electric@ dintre tabloul secundar }i un
receptor.
T12. LINII ELECTRICE DE JOAS@ TENSIUNE
A. LINII ELECTRICE AERIENE DE JOAS~ TENSIUNE.
A1. Elemente constructive.1. Conductoare lectrice2. St$lpi pentru sus]inere3. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe st$lpi.
1. Conductoare electrice - au rolul de a asigura transportul energiei electrice cu pierderi c$t mai miciSe pot costrui ^n 2 variante : - monofilare (masive)
- multifilare (funie)
Conductoarele monofilare se execut@ cu sec]iunea circular@ din : cupru , bronz , o]el-
aluminiu , aluminiu
Conductoarele funie se execut@ din acelea}i materiale , dar spre deosebire de cele
monofilare sunt mai flexibile }i au siguran]@ mai mare ^n func]ionare
2. St$lpii de sus]inere - au rolul de a sus]ine conductoarele LEA
Sunt de mai multe categorii:
-st$lpi de sus]inere propriuzi}i - care sus]in conductoarele liniei}i se execut@
sub form@ de I
-st$lpi de ^ntindere - se plaseaz@ ^ntre st$lpii de sus]inere , sunt sub form@
de A }i rolul de a prelua for]ele necesare ^ntinderii conductoarelor LEA
- st$lpi de col] - se folosesc pentru schimbarea direc]iei unui traseu de LEA
- st$lpi terminali - care se plaseaz@ la capetele re]elei }i se ancoreaz@
%n func]ie de materialul din care se construiesc st$lpii pot fi :
-st$lpi din lemn - se utilizeaz@ mai mult ^n mediul rural , la scar@ redus@ , se
execut@ din r@}inoase }i foioase }i se impregneaz@ cu solu]ii antiseptice
- st$lpi din beton - sunt cei mai utiliza]i deoarece se execut@ u}or }i au
rezisten]@ mecanic@ sporit@
- st$lpi de metal - se utilizeaz@ rar }i se confec]ioneaz@ din ]eav@ sau cornier.
3. Dispozitive de prindere a conductoarelor pe st$lpi :
- izolatoare - fixeaz@ conductoarele electrice pe st$lpi .Se execut@ din materiale
ceramice sun form@ de N (pentru sus]inere) sau de T (pentru ^ntindere)
- suporturi pentru izolatoare - sus]in izolatoarele. Se execut@ din metal ^n
dou@ variante curbe (pentru fixarea izolatoarelor direct ^n st$lpi) sau drepte ( pentru
fixarea izolatoarelor pe console)
- consolele - fixeaz@ suporturile izolatoarelor pe st$lpi. Se confec]ioneaz@ din o]el-cornier de tip U
- clemele de leg@tur@ -se utilizeaz@ at$t pentru ^n@direa conductoarelor c$t }i pentru a asigura rezisten]a mecanic@ a leg@turii dintre 2 conductoare ^n@dite.
A2. TEHNOLOGIA DE EXECU[IE A LEA
Cuprinde mai multe etape:
- trasarea, pichetarea }i s@parea gropilor pentru st$lpi- care const@ ^n
marcarea traseului , baterea de-a lungul lui a unor ]@ru}i care marcheaz@ locurile de
executare a gropilor pentru st$lpi. S@parea se face manual sau mecanic.
- fasonarea , alc@tuirea }i plantarea st$lpilor - primele dou@ opera]ii se
execut@ numai pentru st$lpii din lemn }i constau ^n t@ierea capetelor , netezirea
suprafe]elor }i vopsirea acestora. Plantarea const@ ^n aducerea st$lpului l$ng@
groap@ , ridicarea }i a}ezarea lui ^n groap@, centrarea }i fixarea. Modul de plantare
depinde de materialul din care este alc@tuit st$lpul.
- echiparea st$lpilor , montarea conductoarelor }i executarea leg@turilor
electrice
Mai ^nt$i se fixeaz@ suporturile izolatoarelor }i consolele pe st$lpi apoi ^n acestea se
fixeaz@ izolatoarele .
Dup@ preg@tirea izolatoarelor se deruleaz@ conductorul de pe tambur se ridic@ pe
console l$ng@ izolatoare dup@ care se ^ntinde ^ncep$nd de la st$lpul terminal cu
ajutorul unor fr$ngii }i scripe]i. Dup@ terminarea ^ntinderii se execut@ leg@turile
electrice unde este cazul.
B. LINII ELECTRICE SUBTERANE.
B1. Elemente constructive
1.Cablurile de energie - se utilizeaz@ cabluri cu manta exterioar@ din plumb
sau iut@ armate sau nearmate
2. Accesorii pentru jonc]iuni }i deriva]ii
- man}oanele de leg@tur@ - se utilizeaz@ pentru ^n@direa a dou@
cabluride-a lungul unui traseu. Se compune dintr-un man}on exterior din font@ }i un
man}on de plumb
- man}oanele de deriva]ie - se utilizeaz@ pentru ^n@direa a dou@ sau
mai multe cabluri de pe trasee diferite
- cutii terminale - sunt utilizate pentru protejarea capetelor de
cabluri ,permit montarea papucilor de conductoare.
B2. Etape de execu]ie a LES
- marcarea traseului - se verific@ dup@ proiect }i din loc ^n loc de-a lungul
traseului se planteaz@ ^n p@m$nt ]@ru}i pentru a jalona traseul
- executarea travers@rilor - c$nd traseul traverseaz@ un drum carosabil , o
cale ferat@ cablurile se protejeaz@ cu tuburi de protec]ie din beton , bazalt , PVC dur
- executarea }an]urilor - se desface mai ^nt$i pavajul dup@ care se
sap@ }an]ul la ad$ncimea prev@zut@
- derularea }i pozarea cablurilor - se a}ez@ tamburul pe c$rucior sau este
suspendat cu o automacara iar pe fundul }an]ului se amplaseaz@ role. Se trage de
cablu simultan cu rotirea tamburului. O aten]ie deosebit@ se acord@ poz@rii cablului
^n curbe.
- executarea jonc]iunilor }i ramifica]iilor - sunt necesare la ^n$diri ,
deriva]ii , capete de cabluri. Se realizeaz@ prin intermediul man}oanelor.
- executarea profilelor LES , astuparea }an]urilor - dup@ executarea
jonc]iunilor se m@soar@ rezisten]a de izola]ie a cablurilor ,se scot rolele de sub
cabluri }i se execut@ urm@toarele lucr@ri:
- a}ezarea pe fundul }an]ului peste cablu a unui strat de nisip de 10 cm
- ridicarea cablului deasupra nisipului cu ajutorul unor c$rlige, }i separarea
cablurilor paralele cu ujutorul unor c@r@mizi
- a}ezarea peste cablu a unui nou strat de nisip de 10 cm grosime
- a}ezarea unui strat de c@r@mizi sau pl@ci din PVC
Dup@ executarea acestor lucr@ri (profilelor) se astup@ }an]urile cu p@m$nt ^n
straturi de c$te 20 cm , bine b@tut , apoi se toarn@ o plac @ de beton }i se reface
pavajul
T13. INSTALA[II ELECTRICE DE JOAS~ TENSIUNE DE LUMIN~ {I FOR[~.
A. INSTALA[II DE ILUMINAT {I PRIZE (MONOFAZATE)
1. Materiale }i aparate electrice utilizate.
%n instala]iile electrice de lumin@ }i prize se utilizeaz@ urm@toarele componente :
- conductori masivi din aluminiu }i cupru cu ^nveli} exterior din PVC - constitue
c@ile de curent
- tuburi de protec]ie din PVC - protejeaz@ conductorii
- doze de distribu]ie }i de aparate - pentru realizarea leg@turilor electrice dintre
circuite sau aparate }i circuite
- siguran]e fuzibile sau automate - pentru protec]ia instala]iei la scurtcircuit
- prize monofazate simple sau duble - pentru alimentarea receptoarelor cu
tensiune
- corpuri }i l@mpi de iluminat - pentru iluminarea ^nc@perilor
- ^ntreruptoare mono }i bipolare - pentru cuplarea }i decuplarea de la re]ea a
l@mpilor
- tablou electric - pentru distribu]ia circuitelor electrice
- contor de energie - pentru ^nregistrarea consumului de energie
2. Simboluri utilizate ^n schemele electrice monofilare
- ^ntreruptor monopolar - intreruptor bipolar - priz@ simpl@
2 - priz@ dubl@ - priz@ cu ^mp@m$ntare -lamp@ cu
incandescen]@
- lamp@ fluorescent@ - traseu electric cu 2 conductoare
- siguran]@ fuzibil@ - doz@ de distribu]ie Wh - contor
energie
3. Conectarea aparatelor ^n instala]iile electrice interioare.
3X100W
3. Tehnologia de execu]ie a instala]iei electrice interioare.
Instala]ia electric@ interioar@ monofazat@ este prev@zut@ cu 2 circuite distincte:
- circuitul de prize
- circuitul de lumin@
Pentru realizarea instala]iei se parcurg urm@toarele etape:
%ntocmirea planului de execu]ie - se face pe proiectul de construc]ie al cl@dirii
schema electric@ monofilar@ a instala]iei dup@ ce s-au stabilit locurile de amplasare a
aparatelor. Se face calculul de dimensionare a conductorilor folosi]i ^n func]ie de
valorile curen]ilor care vor str@bate circuitele respective }i se noteaz@ pe schema
electric@ aceste dimensiuni. Dimensionarea se face dinspre consumatori spre tabloul
general
Montarea tuburilor de protec]ie }i a dozelor de ramifica]ie - Mai ^nt$i se
^nseamn@ traseele circuitelor , dup@ care se practic@ ^n zid@rie un canal ^n care
vor fi amplasate tuburile. %nainte de afi montate , dup@ ce au fost m@surate }i t@iate
la lungimea traseului ^n tuburi se introduc conductoarele necesare traseului respectiv
l@s$nd la capete rezerve. Dup@ ce au fost plasat ^n canal peste tub se aplic@ din loc
Prizele - se conecteaz@ ^ntre faz@ }i nul . Prizele cu contact de ^mp@m$ntare au conectat acest contact la nulul de protec]ie care este un conductor din cupru.
L@mpile }i ^ntreruptoarele - se conecteaz@ ^mpreun@ astfel : faza trece prin ^ntreruptor dup@ care trece la piesa de contact al duliei lampii , iar nulul se leag@ direct la contactul filetat al duliei l@mpii.
^n loc ghips care fixeaz@ }i sus]ine tubul ^n canal. La fiecare cap@t al tubului se
amplaseaz@ c$te o doz@ de conexiuni care se fixeaz@ ^n loca}ul practicat ^n
[email protected]@ ce s-au amplasat toate dozele }i tuburile de protec]ie vor fi astupate cu
un strat de tencuial@.
Executarea leg@turilor ^n doze - mai ^nt$i se execut@ leg@turile ^n dozele de
ramifica]ie dup@ care se monteaz@ aparatele }i se execut@ leg@turile ^n dozele de
aparate. Se monteaz@ corpurile de iluminat }i se execut@ }i leg@turile la acestea.
Executarea leg@turilor la tabloul electric - se conecteaz@ circuitele la siguran]ele
tabloului electric , pe fiecare circuit se pun 2 siguran]e . Dup@ executarea leg@turilor la
tablou se conecteaz@ contorul de energie }i se execut@ conectarea la tabloul de
alimentare general. Nulul de protec]ie se leag@ la rama metalic@ a tabloului. Dup@
executarea acestor opera]ii se alimenteaz@ instala]ia cu tensiune }i se verific@
func]ionarea corect@ a ei.
4. Reguli care trebuiesc respectate la executarea instala]iei:
- circuitele de iluminat vor fi separat de circutele de priz@
- pe un circuit de iluminat se pot amplasa maxim 12 corpuri totaliz$nd o putere
de max. 1Kw
- circuitele de prize vor fi ^nc@rcate cu maxim 8 prize totaliz$nd o putere de
maxim 2Kw
- ^ntreruptoarele se leag@ numai pe conductorul de faz@ la 1,5 m fa]@ de
pardoseal@
- prizele care se monteaz@ ^n ^nc@perile cu grad de umezeal@ mai ridicat se
prev@d obligatoriu cu contact de ^mp@m$ntare }i se monteaz@ la 1,2 m fa]@ de
pardoseal@
- ^n ^nc@perile de lociut prizele se amplaseaz@ la 0,1 m de pardoseal@ ; ^n
gr@dini]e ,cre}e la 1,5 m de pardoseal@ ; ^n }coli la 2,0 m de pardoseal@.
B. INSTALA[II ELECTRICE DE FOR[~ (TRIFAZATE)
La execu]ia unei instala]ii electrice de for]@ se parcurg urm@toarele etape :
1. %ntocmirea planului de execu]ie a instala]iei
2. Dimensionarea circuitelor de for]@ }i lumin@
3. Execu]ia propriuzis@ a instala]iei
1. %ntocmirea planului de execu]ie a instala]iei -se parcurg mai multe etape :
- se stabile}te pe proiectul de construc]ie pozi]ia fiec@rui receptor de for]@
- se stabilesc locurile de amplasare a tablourilor electrice }i tipul acestora
- se stabilesc traseele de cabluri pentru leg@turile ^ntre tablouri (coloanele) }i
^ntre tablouri }i consumatori (circuitele) }i modul de executare a acestora
- se stabilesc locurile de amplasare a tablourilor de lumin@ }i traseele pentru
instala]ia de iluminat.
2. Dimensionarea circuitelor de for]@ }i lumin@ - se face dinspre consumator spre
tabloul general
Calculul cuprinde:
- determinarea sec]iunii conductoarelor
- alegerea aparatelor de protec]ie
- alegerea aparatelor de comand@
Dimensionarea se face ^n mai multe etape :
- dimensionarea circuitele ce for]@ (dintre tablourile secundare }i consumatori)
- dimensionarea coloanelor secundare (dintre tablourile secundare }i cele
principale)
- dimensionarea coloanelor principale ( dintre tablourile principale }i tabloul
general)
- dimensionarea coloanei generale ( dintre tabloul general }i cofret)
Dimensionarea const@ ^n calculul curentului care str@bate traseul respectiv , ^n
func]ie de care se alege sec]iunea conductorilor utiliza]i. Curentul se calculeaz@ ^n
func]ie de puterea instalat@ pe circuitul respectiv sau la nivelul unui tablou electric.
Pentru un circuit Ic = kiPc / 3Ucos unde k= coef. de ^nc@rcare Pc = puterea
unui consumat.
Pentru o coloan@ Ic = kcPt / 3Ucos k= coef.cerere Pt = puterea total@ la
nivelul tabloului
Aparatele se aleg ^n func]ie de valoarea curentului care str@bate circuitul unde vor fi
amplasate .
3.Execu]ia propriuzis@ a instala]iei - se parcurg etapele :
-montarea podurilor }i a jgheburilor de cabluri dea lungul traseelor precizate- montarea tablourilor electrice }i a receptoarelor- pozarea cablurilor electrice pe traseele precizate- montarea prizei de p@m$nt }i a re]elei generale de legare la p@m$nt- executarea leg@turilor electrice la tablouri }i priza de p@m$nt }i punerea sub
tensiune a inst.
Cablurile se pot poza pe peretele vertical unul sub altul pe console prinse de peretele
vertical prin bol]uri sau dibluri ; unul l$ng@ altul pe podurile sau jgheaburile de cabluri
aeriene fixate pe console prinse ^n peretele vertical sau pe jgheburile de cabluri
subterane plasate ^n canalele subterane care se execut@ ^n prealabil care ulterior se
acoper@ cu capace. %nainte de montarea cablurilor se fixeaz@ consolele ^n perete
dup@ ce traseul a fost marcat }i s-au dat ^n perete g@urile necesare
Cablurile se prind de console cu ajutorul unor br@]@ri metalice care se prind cu
suruburi }i piuli]e de consol@. %n jgheaburi care se execut@ din tabl@ cablurile se
a}eaz@ unul l$ng@ altul f@r@ a se prinde cu br@]@ri metalice. Cablurile de acela}i
diametru se pot poza mai multe ^ntr-un pachet prinse cu ajutorul unor bride fixate pe
console.
Stelajul metalic al tablourilor se fixeaz@ de peretele vertical cu ajutorul consolelor.
Cutiile tablourilor se prind de stelaj cu }uruburi }i piuli]e. Tablourile mari se fixeaz@
direct pe pardoseal@ l$ng@ perete pe un suport prins ^n pardoseal@.
Motoarele electrice se fixeaz@ pe soclu metalic (cu ajutorul unor }uruburi cu piuli]e)
prins pe o funda]ie executat@ din 2 straturi de beton ^ntre care se afl@ un strat de
amortizare din cauciuc , p$sl@ sau plut@.
Priza de p@m$nt este format@ din mai multe ]evi din o]el - zincat de 3m lungime
care se bat ^n sol la ad$ncimea de 0,8m sub sol , ^ntre care se prinde o band@ de
leg@tur@ orizontal@ din o]el zincat. De la priza de p@m$nt se execut@ un contur
^nchis ^n jurul cl@dirii din platband@ de o]el - zincat fixat@ de peretele vertical la o
^n@l]ime de 0,2-0,5m care formeaz@ centura de ^mp@m$ntare. La centura de
^mp@m$ntare se leag@ toate p@r]ile metalice ale utilajelor care pot fi puse accidental
sub tensiune , prin intermediul unei platbande sau conductorilor multifilari cu sec]iunea
de cel pu]in 8 mm2.
Conexiunile dintre cabluri }i aparate sau dintre circuite se face prin intermediul
clemelor de leg@tur@ , iar conductorii de sec]iune mare se introduc ^n papuci de cablu
}i se fixeaz@ pe borne filetate }i se str$ng cu piuli]e.
Dup@ executarea leg@turilor electrice }i leg@turilor la centura de ^mp@m$ntare se
pune instala]ia sub tensiune }i se fac probele de func]ionare.
T14. INSTALA[II ELECTRICE DE CUREN[I SLABI.
Sunt instala]ii electrice parcurse de curen]i mici deoarece puterea receptoarelor este
mic@ }i tensiunile de alimentare sunt mici. Exist@ 3 categorii de instala]ii :
A. Instala]ii pentru semnaliz@ri acustice }i optice
A1. Instala]ii de sonerii
A2. Instala]ii de avertizare incendii
B. Instala]ii electrofonice
B1. Instala]ii de telefonie
B2. Instala]ii de interfoane
B3. Instala]ii de radioamplificare
C. Instala]ii de ceasuri electrice
A1. INSTALA[II DE SONERII - au rol de a produce un semnal acustic pe cale electric@
la ac]ionarea unui butoane de sonerie care se afl@ ^n diferite puncte din cl@dire.
F Trafo
B1 - B5 S1 - S2
N 220/5 V
A2. INSTALA[II DE AVERTIZARE INCENDII - au rolul de a avertiza prin intermediul
unei centrale declan}area unui incediu . Avertisarea se face automat de c@tre
detectorii de fum sau temperatur@ sau manual prin ac]ionarea unor butoane .
Detectoarele de fum sunt prev@zute cu contacte normal ^nchise }i se ^nseriaz@ ^n
circuit , iar la apari]ia fumului ^ntr-un anumit loc detectorul respectiv ^-}i deschide
contactul fapt care este semnalizat de c@tre central@ acustic }i optic
Butoanele de avertizare incendii sunt prev@zute cu un contact deschis }i se
conecteaz@ ^n circuit ^n paralel. Butoanele sunt amplasate ^ntr-o cutie metalic@ }i
sunt pe pozi]ia ap@sat . ]inute ^n aceast@ pozi]ie prin intermediul unui capac cu
sticl@. Contactul s@u normal ^nchis se deschide }i acesta este conectat ^n circuit.
Dac@ se sparge sticla capacului butonul ^-}i revine la pozi]ia ini]ial@ }i se ^nchide
contactul s@u normal ^nchis fapt care este semnalizat acustic }i optic de c@tre
central@.
Butoanele se leag@ pe linii separate de detectoare.
+
3K
s
1,5K
- Conectarea butoanelor de avertizare incendii pe o linie de butoane
+
3K
s
1,5K
- Conectarea
detectoarelor de fum
B3. INSTALA[II DE RADIOAMPLIFICARE - realizeaz@ transmiterea programului radio
sau a programului propriu sta]iei la distan]@ mare ^n diferite puncte ale cl@dirii.
Elementele instala]iei sunt:
- sursa de semnal - care poate fi un radioreceptor , magnetofon , casetofon sau
microfon
- sta]ia de amplificare - care amplific@ semnalul primit de la surs@ la valori de
peste150W
- conductoare electrice - prin intermediul c@rora se transmite semnalul electric
- tablouri electrice - prin intermediul c@rora se distribuie semnalul pe mai multe
circuite
- difuzoare - care transform@ semnalul ^n sunete }i controleaz@ intensitatea
acestuia
Pe un circuit se pot monta 20 -30 difuzoare ^n paralel.
STA[IE DE AMPLIFICARE
C. INSTALA[II DE CEASURI ELECTRICE - permit indicarea orei exacte ^n diferite
puncte dintr-o cl@dire public@ sau institu]ie. Se compun din :ceasul principal ;
ceasuri secundare ; conducte de leg@tur@. Ceasurile secundare se conecteaz@
^n paralel maxim 70 pe o linie. Ceasul principal este cu pendul ac]ionat electric. ^n
paralel cu sursa de alimentare se afl@ o surs@ de alimentare de siguran]@ ( cu
acumulatori) care se cupleaz@ dac@ nu este tensiune pe re]eaua electric@ .Tensiunile
de lucru pot fi de 12V , 24V , 32V , 60V.
T15. INSTALA[II DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE.
A. Generalit@]i.
Factorul de putere reprezint@ rapotrul dintre puterea activ@ real@ (P) }i puterea
aparent@ (S)
cos = P / S = Wa / (Wa2 + Wr2) Wa = energia activ@ ; Wr = energia reactiv@
Sc@derea factorului de putere se datoreaz@ consumului de energie reactiv@ de
receptoarele inductive. Receptoarele electrice se pot ^mp@r]ii ^n 3 categorii :
- receptoare rezistive care au cos = 1 deci nu afecteaz@ factorul de putere
- receptoare care consum@ putere reactiv@ Q (receptoare inductive) :
- motoare asincrone
- transformatoare
- cuptoare de induc]ie
- receptoare care produc putere reactiv@ (receptoare capacitive)
- ma}inile sincrone supraexcitate
- bateriile de condensatoare statice
Principalele cauze care duc la sc@derea factorului de putere sunt:
- func]ionarea motoarelor asincrone cu sarcin@ mai mic@ dec$t cea nominal@
- func]ionarea motoarelor asincrone ^n gol
- func]ionarea cu sarcin@ redus@ a transformatoarelor
B. Efectul sc@derii factorului de putere:
Deoarece I = P / 3Ucos sc@derea factorului de putere adic@ a lui cos duce la
cre}terea curentului absorbit de la re]ea . Acest fapt duce la :
- cre}terea pierderilor de putere activ@ ^n re]ea
- necesitatea m@ririi sec]iunilor liniilor de transport
- necesitatea supradimension@rii aparatelor electrice din re]ea
- reducerea posibilit@]ii de ^nc@rcare cu putere activ@ a re]elei
c. Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere
1. Mijloace naturale:
- func]ionarea dup@ grafic a transformatoarelor
- ^nlocuirea motoarelor asincrone cu cele sincrone
- utilizarea limitatoarelor de mers ^n gol la ma}inile unelte }i trafo de sudur@
- ^nlocuirea transformatoarelor slab ^nc@rcate
2.Mijloace artificiale:
- montarea de compensatoare sincrone
- montarea de baterii de condensatoare statice
D.Instala]ia de condensatoare statice.
Bateriile de condensatoare statice se utilizeaz@ cel mai frecvent pentru ameliorarea
factorului de putere }i au urm@toarele avantaje:
- au pierderi electrice mici
- nu au mecanisme ^n mi}care , deci uzur@ foarte mic@
- se monteaz@ }i ^ntre]in u}or
- se fabric@ ^n tr-o gam@ de puteri larg@
Ca dezavantaje ar fi : imposibilitatea regl@rii fine a factorului de putere ( acesta se
poate regla numai ^n trepte) }i spa]iul mare pe care ^l ocup@.
Bateria de condensatoare se ob]ine prin legarea ^n parale a mai multor condensatoare
trifazate.
O baterie de condensatoare se poate lega ^n stea sau ^n triunghi ^n paralel cu
receptorul sau instala]ia. Se practic@ mai des legarea bateriilor ^n triunghi deoarece
capacitatea necesar@ fa]@ de legarea ^n stea este de 3 ori mai mic@ , iar tensiunea
aplicat@ pe baterie poate fi mai mare.
Instala]ia de condensatoare statice cuprinde:
- siguran]e fiuzibile - care trebuie s@ aib@ curentul nominal de 1,8 ori curentul
nominal al bateriei
- ^ntreruptor tripolar sau contactor electromagnetic - care trebuie s@ aib@
curentul nominal de 2,5 ori curentul nominal al bateriei
- releu termic
- rezisten]e de desc@rcare - care au valoarea R = 3000 / Qc (K) }i puterea P =
145 / R (W0
RECEPTOR
C1
E1
C2 R
CS
T16. INSTALA[II DE PROTEC[IE A OMULUI %MPOTRIVA ELECTROCUT~RII
A. EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Corpul omenesc se comport@ din punct de vedere electric ca o rezisten]@. Trecerea
unui curent electric prin organism se nume}te electrocutare.
Electrocutarea poate produce moartea sau unele v@t@m@ri ca :
- arsuri electrice ale pielii corpului datorate arcului electric
- }oc nervos care afecteaz@ sistemul nervos.
Gravitatea efectelor produse prin electrocutare depind de :
- intensitatea curentului
- durata trecerii curentului prin organism
- frecven]a curentului ( c.a. este mai periculos dec$t c.c.)
B. Cazuri de electrocutare.
Electrocutarea poate survenii ^n urm@torele cazuri :
- prin atingere direct@ a unui conductor neizolat aflat sub tensiune . Atingerea
poate avea loc c$nd omul nu este izolat f@]@ de p@m$nt caz ^n care curentul se
^nchide prim m$n@ - picior sau c$nd este izolat fa]@ de p@m$nt dar cu o m$n@
atinge faza iar cu cealalt@ alt@ faz@ sau peretele unei cl@diri caz ^n care curentul se
^nchide prin m$n@ - m$n@.
- prin atingere indirect@ a unei p@r]i metalice a utilajului care nu se afl@ sub
tensiune , dar prin apari]ia unui defect de izola]ie poate fi pus@ accidental sub tensiune
- c$nd piciorele se afl@ la poten]iale diferite caz ^n care tensiunea aplicat@
omului se nume}te tensiune de pas.
C. Metode de protec]ie
Protec]ia omului ^mpotriva electrocut@rii prin atingere direct@ se realizeaz@
prin utilizarea mijloacelor individuale de protec]ie (scule cu m$nere electroizolante ,
cizme , covoare din cauciuc , m@nu}i din cauciuc, materiale pentru ^ngr@diri provizorii
, pl@cu]e avertizoare) , sau prin respectarea normelr de protec]ia muncii specifice
instala]iilor electrice.
Protec]ia omului ^mpotriva electrocut@rii prin atingere indirect@ se realizeaz@
prin legarea la centura de ^mp@m$ntare a p@r]ilor metalice care pot fi puse accidental
sub tensiune ^n cazul instala]iilor cu neutrul izolat fa]@ de p@m$nt , sau prin legarea
la nulul de protec]ie a p$r]ilor metalice ^n cazul re]elelor cu neutrul legat la p@m$nt.
Legarea la nulul de protec]ie se dubleaz@ cu legarea la centura de ^mp@m$ntare. Ca
protec]ie suplimentar@ se utilizeaz@ relee de tensiune nul@ care scot de sub tensiune
receptorul dac@ ^ntre partea metalic@ a acestuia }i p@m$nt apare o tensiune
periculoas@ . Dac@ se lucreaz@ ^n medii periculoase utilajele se alimenteaz@ la
tensiuni reduse.
T17. POSTURI DE TRANSFORMARE. TRANSFORMATOARE DE PUTERE
a. Rol - este unitatea electric@ care transform@ }i distribuie energia de medie
tensiune (6-20)Kv ^n energie de joas@ tensiune de 380/220 V c@tre receptoarele
electrice ale consumatorilor.El poate fi aerian sau subteran.
b. Elemente componente - se disting urm@toarele p@r]i constructive:
b1. schema electric@ de conexiuni - este reprezentarea conven]ional@ a
pozi]iilor }i leg@turilor electrice dintre echipamentele electrice componente. Schemele
electrice pot fi monofilare }i trifilare
b2. echipamentul electric - reprezint@ totalitatea materialelor }i aparatelor din
postul de transformare }i se ^mparte ^n dou@ grupe principale:
- echipament primar - care este constituit din : - transformatorul de
putere
- liniile electrice (barele de
tensiune)
- ^ntreruptor general (OROMAX)
- separator general
- siguran]e fuzibile generale
- echipament secundar - care are rol de comand@ , protec]ie ,
automatizare a func]ion@rii echipamentului primar }i este format din :
- aparate de comand@ }i protec]ie
- aparate de m@sur@ }i control
- aparate de semnalizare
b3. partea de construc]ie -reprazint@ construc]ia propriuzis@ a postului de
transformare la care se disting urm@toarele elemente:
- spatiile tehnologice - care cuprind camera de comand@ , boxele de
transformare , tunelurile }i canalele de cabluri , instala]iile de distribu]ie , serviciile
interne de curent continuu }i alternativ
- spa]iile pentru repararea }i depozitarea aparatelor }i materialelor
- spa]ii cu caracter administrativ }i grup social.
c. Transformatorul de putere
c1.Elementele componente ale transformatorului de putere.
1. Miezul feromagnetic- este construit din tole de o]el electrotehnic aliate cu
siliciu }i izolate cu CARLIT (izola]ie ceramic@). Miezul se poate executa cu ^mbinare
prin suprapunere sau ^ntre]esere a tolelor.
2. %nf@}ur@rile - reprezint@ c@ile de curent }i sunt de 2 tipuri: concentrice }i
alternante. La realizarea ^nf@}ur@rilor sec]iunea unui conductor nu trebuie s@
dep@}easc@ 60-80 mm2 astfel ^nc$t la o densitate de 3-4 A/mm2 curentul printr-un
conductor s@ fie 200 - 300A.
3. Schela - reprezint@ ansamblul constructiv care are rolul:
- str$nge jugurile miezului magnetic
- consolideaz@ axial ^nf@}ur@rile
- ridic@ ^ntreaga parte a trafo care se introduce ^n cuv@
4. Construc]ia metalic@ este format@ din:
- cuv@ - care este din tabl@ de o]el cu pere]ii ondula]i pentru o mai bun@ r@cire.
%n interior se introduce ulei de transformator }i miezul magnetic
- conservatorul - asigur@ o suprafa]@ de contact a uleiiului cu aerul mai mic@
mic}or$nd posibilitatea de oxidare a uleiului. Asigur@ spa]iul necesar dilat@rii }i
contract@rii uleiului.
5. Accesoriile
- izolatoarele de trecere - asigur@ trecerea conductoarelor prin capacul
cuvei. Se construiesc din por]elan.
- releul de gaze (Buchholz) - este montat pe conducta de leg@tur@
dintre capacul cuvei }i conservator }i este prev@zut cu un plutitor ce se deplaseaz@
^ntre 2 contacte. Decupleaz@ transformatorul la o degajare masiv@ de gaze sau dac@
uleiul scade sub un anumit nivel(datorit@ unei scurgeri)
- indicatorul de temperatur@ - se monteaz@ pe cuva
transformatorului }i este prev@zut cu un contact electric care semnalizeaz@
temperatura maxim@
- filtrul de aer - este montat pe conducta de leg@tur@ dintre
conservator }i mediul ambiant izol^nd uleiul de influien]a atmosferei. Folose}te un
absorbant al umidit@]ii care se nume}te SILICAGEL. Acesta este ALBASTRU - ^n stare
uscat@ }i RO{U - ^n stare umed@.
- supapa de siguran]@ - se g@se}te la trafo cu puteri peste 1.000 KVA }i
asigur@ cuva transformatorului contra exploziei la o degajare masiv@ de gaze. Este
prev@zut@ cu membran@ de sticl@ sau pertinax
- comutatorul de reglare a tensiunii - modific@ valoarea tensiunii din
secundar prin modificarea num@rului de spire aflate ^n circuit.
c2. Condi]iile de func]ionare ^n paralel a transformatoarelor de putere:
1. Condi]ii obligatorii:
- s@ aib@ acela}i raport de transformare
- s@ aib@ aceea}i grup@ de conexiuni
- s@ aib@ tensiunile de scurtcircuit egale (diferen]@ de maxim 20)
2.Condi]ii suplimentare:
- 1 / 3 < P1 / P2 < 3 / 1
- trafo de putere mai mic@ s@ aib@ tensiune de scurtcircuit mai
mare
B6. Parametrii nominali ai transformatorului de putere:
- puterea aparent@ nominal@ (Sn) ^n VA sau KVA
- tensiunile nominale din primar }i secundar: (U1n / U2n) ^n V sau KV
- treptele de reglaj al tensiunii () ^n procente din Un
-factorul de putere al sarcinii (cos 2)
- frecven]a tensiunii de alimentare ( f ) ^n Hz
- num@rul de faze (m)
- conexiunile ^nf@}ur@rilor }i grupa de conexiuni
- tipul constructiv ^n manta sau cu coloane
- sistemul de r@cire cu aer sau cu ulei
- tensiunea de scurtcircuit (Ukn)
T18. ORGANIZARE LUCR~RILOR DE %NTRE[INERE {I REPARA[II ALE
INSTALA[IILOR ELECTRICE DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE.
Prin activitatea de exploatare se urm@re}te :
- p@strarea instala]iei c$t mai aproape de parametrii nominali evit$ndu-se
supra$nc@rcarea }i suprasolicitarea acesteia
- instruirea personalului asupra modului de deservire a instala]iei ^n vederea unei
^ntre]ineri corespunz@toare
Activitatea de ^ntre]inere se execut@ ^ntre 2 repara]ii succesive }i are drept scop:
- prevenirea defectelor }i eliminarea defectelor accidentale
- aplicarea regulilor de exploatare corect@ a instala]iei
- prevenirea accidentelor }i incendiilor
- m@rirea duratei de func]ionare a instala]iei
Lucr@rile de repara]ii au drept scop :
- prevenirea uzurii fizice excesive a unei ma}ini
- ^nl@turarea efectelor unei uzuri excesive
- func]ionarea la parametrii optimi a unei instala]ii
Lucr@rile de repara]ii se clasific@ astfel:
a. Revizia tehnic@ (RT) - cuprinde ansamblul de opera]ii executate periodic pentru
verificarea st@rii tehnice a utilajului }i pentru determinarea principalelor opera]ii ce
urmeaz@ a fi executate cu ocazia primei repara]ii planificate. Const@ ^n :
- verificarea aparatajului de comand@ a utilajelor- verificarea leg@turilor la centura de ^mp@m$ntare- verificarea aliment@rii }i a instala]iei electrice- reglarea la nevoie a aparatelor de protec]ie
b.Repara]ii curente de gradul I (RC1) - constitue elementul de baz@ al repara]iilor
prin care se men]ine ^n perfect@ stare de func]ionare utilajele }i instala]iile }i const@
^n interven]iile ce se execut@ periodic , planificat , prin repararea , recondi]ionarea sau
^nlocuirea par]ial@ a unor subansamble uzate. Principalele opera]ii care se execut@
sunt :
- recondi]ionarea }i reglarea subansamblelor cu uzur@ frecvent@
- verificarea dispozitivelor de comand@ automat@ }i a limitatoarelor de curs@
- recondi]ionarea instala]iilor de alimentare deteriorate
- repararea fr$nelor }i cuplajelor electromagnetice
- ^nlocuirea periilor , a contactelor arse precum }i cur@]area motoarelor
c. Repara]ii curente de gradul II (Rc2) - cuprind opera]ii suplimentare fa]@ de
Rc1 }i au drept scop ^nlocuirea pieselor }i aparatelor ce prezint@ uzur@ avansat@.
Opera]iile care se execut@ sunt:
- repararea sau ^nlocuirea aparatajului de comand@ }i pornire
- ^nlocuirea cuplajelor , fr$nelor }i limitatoarelor de curs@
- ^nlocuirea par]ial@ a bobinajului la motoarele electrice }i la celelalte aparate
electrice
d. Repara]ii capitale (Rk) - const@ ^n interven]ii ce se execut@ dup@ expirarea
ciclului de func]ionare prev@zut ^n normative , ^n scopul men]inerii caracteristicilor
tehnice }i a pre$nt$mpin@rii ie}irii utilajului din func]iune ^nainte de termen. %n
cadrul acestor repara]ii utilajul se demonteaz@ total ^n scopul refacerii complete a
capacit@]ii de lucru a utilajului }i aparatajelor. Aceste repara]ii cuprind :
- toate opera]iile care se execut@ la Rc1 }i Rc2
- ^nlocuirea complet@ a pieselor }i aparatelor deteriorate sau care au fost
recondi]ionate
Atribu]iile electricianului de ^ntre]inere }i repara]ii:
- s@ ia la cuno}tin]@ de starea }i regimul de func]ionare a echipamentului
electric din sector
- s@ efectueze controlul echipamentului electric conform prevederilor stabilite
- s@ ia m@suri pentru ^nl@turarea deranjamentelor provocate ^n instala]ii
- s@ consemneze deficien]ele observate , eventualele interven]ii , modific@rile
care se fac ^n registrul de defecte
- ^n caz de incendiu sau accidente trebuie s@ ia m@suri urgente ^n vederea
deconect@rii a unei p@r]i din instala]ie sau a ^ntregii instala]ii de la re]eaua de
alimentare.
- s@ verifice periodic aparatele de m@sur@ }i control cu care sunt dotate
utilajele.
C$nd se intervine la un defect trebuiesc respectate urm@toarele reguli:
- se deconecteaz@ utilajul sau instala]ia de la sursa de alimentare }i se pun
pl@cu]e avertizoare pentru evitarea cupl@rii accidentale
- se stabilesc cauzele care au generat defectul
- se ^nl@tur@ defectul utiliz$nd dac@ este necesar schema electric@ a instala]iei
respective
- se regleaz@ protec]iile la valorile corespunz@toare consumatorilor din instala]ia
respectiv@
- se face proba de func]ionare ^n gol a utilajului sau instala]iei
- se urm@re}te func]ionarea utilajului ^n sarcin@ , dup@ ce sa efectuat
repara]ia.
T.19 EXPLOATARE , %NTRE[INEREA {I REPARAREA APARATELOR ELECTRICE.
%n cadrul activit@]ii de exploatare m@surile care trebuiesc luate se ^mpart ^n 2
categorii:
a) m@suri care trebuie luate la montarea aparatelor
b) m@suri care trebuie luate ^n cursul exploat@rii
a) La montarea aparatelor se urm@resc urm@toarele aspecte:
- parametrii aparatelor s@ corespund$ cu parametrii instala]iei }i a receptorului
- izola]ia aparatelor s@ corespund@ NTSM
- aparatele s@ fie fixate bine ^n tablouri sau pe perete ; s@ se protejeze ]i
etan}eze corect trecerile conductoarelor ; capacele s@ se ^nchid@ bine ; partea
metalic@ s@ fie conectat@ la centura de ^mp@m$ntare
- siguran]ele fuzibile se vor monta ^n partea superioar@ a tablourilor astfel ^nc$t
conductorul de alimentare s@ fie conectat la piesa de contact , iar conductorul care
pleac@ spre consumator s@ fie conectat la dulia filetat@
- ^ntreruptoarele se vor monta astfel ^nc$t contactele mobile s@ nu fie sub
tensiune c$nd acestea sunt deschise
- aparatele de conectare se vor monta astfel ^nc$t arcurile electrice ce apar ^n
timpul cupl@rii sau decupl@rii s@ nu fie periculoase pentru personalul de exploatare
- ^ntreruptoarele care alimenteaz@ instala]iile electrice din depozite se vor
manta ^n tablouri din exteriorul depozitelor
- leg@turile ^n tablouri pentru curen]i mari (peste 100A) se execut@ cu bare
- tablourile se vor monta vertical pentru a nu vibra }i se vor vopsi pentru a nu
coroda
b) %n exploatarea aparatelor este necesar :
- s@ nu se intervin@ la aparate dec$t dup@ acestea au fost scoase de sub
tensiune
- manevrele la aparatele ^n construc]ie deschis@ se face cu m@nu}i
electroizolante }i cu fa]a ferit@
ATEN[IE!! %NCHIDEREA ESTE MAI PERICULOAS~ DEC#T DESCHIDEREA
DEORECE SE POATE %NCHIDE PE UN SCURTCIRCUIT.
Activitatea de ^ntre]inere }i reparare are urm@toarele scopuri :
- prevenirea defectelor
- prevenirea accidentelor de elctrocutare
- prevenirea incendiilor sau exploziilor
Opera]iile care se execut@ constau ^n ^nl@turarea defectelor sau deranjamentelor ce
apar ^n timpul func]ion@rii
%ntre]inerea }i repararea aparatajului de comuta]ie }i comand@ .
Deranjamentele care apar ^n timpul func]ion@rii sunt determinate de uzura contactelor
}i a elementelor mecanice.%nr@ut@]irea contactului electric poate duce la :
- sudarea contactelor }i ^mpiedicarea manevr@rii aparatului
- producerea de incendii prin ^nc@lzirea excesiv@ a contactelor care duc la
carbonizarea ]i aprinderea suporturilor electroizolante
- producerea scurtcircuitelor prin arderea izola]iei cablurilor de leg@tur@ sau
carbonizare suprafe]ei electroizolante dintre contactele electrice
Pentru prevenirea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri :
- se verific@ }i se str$ng bine leg@turile la bornele contactelor
- se verific@ }i se cur@]@ bine suprafa]a de contact dintre dou@ contacte
electrice
- se ^nlocuiesc contactele uzate
- se verific@ elementele arcuitoare care asigur@ o presiune de contact mare
-se verific@ jocurile din articula]iile mecanismelor unde exist@ piese ^n mi}care
una fa]@ de alta
- se ung periodic elementele mecanice aflate ^n mi}care pentru a mic}ora for]a
de frecare la care sunt supuse ^n timpul exploat@rii
- se verific@ starea miezurilor magnetice ale aparatelor de comand@
automat@ }i ^n special a distan]ei dintre miezuri }i a spirei ^n scurtcircuit
%ntre]inerea }i repararea aparatajului de protec]ie }i semnalizare.
Aceste aparate sunt supuse ^n timpul exploat@rii unor deranjamente specifice cum ar
fi :
- uzura sau blocarea contactelor datorit@ ^nc@lzirii excesive
- declan}area }i anclan}area cu ^nt$rziere
- vibra]ii ale p@r]ii magnetice
- str@pungerea p@r]ilor izolante
- arderea fuzibilelor sau a l@mpilor de semnalizare
Pentru prevenirea sau ^nl@turarea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri:
- se verific@ suprafe]ele de contact electric s@ fie bine cur@]ate }i s@ aib@
presiune de contact suficient de mare (la sigurantele fuzibile)
- se verific@ leg@turile electrice la bornele aparatelor de protec]ie ca s@ fie c$t
mai str$nse
- se verific@ starea bimetalelor la releele termice
- se ^nlocuiesc corpurile siguran]elor fuzibile fisurate sau capacele deteriorate
- la ^nlocuirea fuzibilului acesta trebuie s@ aib@ sec]iunea func]ie de curentul
care ^l str@bate
- se verific@ starea transformatoarelor de la l@mpile de semnalizare }i a
leg@turilor acestora
%ntre]inerea }i repararea aparatajului electric auxiliar.
Principalele deranjamente care apar ^n timpul exploat@rii acestor aparate sunt
blocarea sau ac]ionarea cu ^nt$rziere ; ^nc@lzirea sau ^ntreruperea c@ilor de curent
datorate contactelor imperfecte
Pentru prevenirea sau ^nl@turarea acestor situa]ii se execut@ urm@toarele lucr@ri:
- se cur@]@ }i se ung elementele care se afl@ ^n mi}care pentru a mic}ora for]a
de frecare
- se etan}ez@ bine capacele de protec]ie a aparatelor pentru a prevenii
p@trundera prafului, apei sau a altor corpuri str@ine
- se verific@ leg@turile electrice la bornele contactelor
- se cur@]@ suprafe]ele de contact dintre piesele de contact
- se ^nlocuiesc contactele uzate
- se verific@ starea dispozitivelor arcuitoare care asigur@ presiunea de contact
necesar@
NTSM }i PSI care trebuie respectate .
- legarea la centura de ^mp@m$ntare a p@r]ilor metalice a aparatelor electrice
- protejarea cu capace electroizolante a bornelor de leg@tur@
- piesele de manevr@ trebuie s@ fie din material electroizolant
- aparatele care se monteaz@ ^n ^nc@peri speciale trebuie s@ fie ^nchise ^n
carcase sau tablouri bine capsulate
- aparatele trebiue s@ fie permanent men]inute ^n stare curat@ prin
^ndep$rtarea periodic@ a prafului sau a altor impurit@]i
T.20 EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA INSTALA[IILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOAS~ TENSIUNE.%n timpul exploat@rii instala]iile electrice trebuie s@ func]ioneze la parametrii pentru
care au fost concepute , lucru care este posibil doar dac@ instala]iile sunt sub un
control permanent. Pe l$ng@ uzura care intervine de-a lungul timpului , instala]iile
electrice mai sunt supuse unor solicit@ri suplimentare cum ar fi :
- solicit@ri mecanice , datorate specificului procesului tehnologic , vibra]iilor sau
loviturilor
- solicit@ri termice , datorate supra$nc@rc@rii la care sunt supuse receptoarele
electrice
%n urma acestor solicit@ri apar defecte care se pot manifesta ^n urm@toarele
moduri :
1.%ntreruperea circuitului electric pe un anumit traseu , care poate fi cauzat@ de :
- topirea fuzibilului siguran]ei fuzibile - datorit@ unui scurtcircuit pe circuitul
de lumin@ sau un scurtcircuit ori o suprasarcin@ pe circuitul de prize.
Pentru ^nl@turarea defectului se urm@re}te traseul circuitului electric c@ut$ndu-se
locul unde s-a produs scurtcircuitul , se ^nl@tur@ scurtcircuitul dup@ care se schimb@
patronul siguran]ei fuzibile
- sl@birea unei leg@turi electrice - datorit@ unui contact imperfect la o doz@
de ramifica]ie sau un aparat electric. Se manifest@ prin ^nc@lzirea excesiv@ a
aparatului respectiv sau a conductorului electric. Pentru ^nl@turare se intrerupe
alimentarea cu tensiune a traseului respectiv }i se reface leg@tura electric@ ,se str@g
bine }uruburile bornelor de leg@tur@ sau dac@ este cazul se schimb@ aparatul
respectiv.
2. Defecte de izola]ie - apar datorit@ ^mb@tr$nirii izola]iei conductelor respective ,
cele mai expuse fiind conductele solicitate la varia]ii mari de temperatur@. Defectul se
observ@ cu ochiul liber , iar pentru remediere se ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a
traseului respectiv dup@ care se ^nlocuie}te por]iunea defect@ sau dac@ este cazul
tot traseul func]ie de suprafa]a deteriorat@.
3. Defecte ^n tablouri electrice - se pot datora supra$nc@rc@rii ; scurtcircuite
prelungite ; loviturilor mecanice ; p@trunderii unor corpuri str@ine care pot provoca
scurtcircuite sau incendii.
Cele mai frecvente defecte care pot apare sunt:
- sl@birea unei leg@turi electrice dintr-o clem@ sau born@ de prindere -
care se remediaz@ prin str$ngerea }uruburilor respective
- deteriorarea clemelor sau bornelor de prindere - care se ^nlocuiesc dup@
care se refac leg@turile electrice respective
- deteriorarea unor aparate electrice - se desfac din tablou , se remediaz@
sau se ^nlocuiesc cu altele noi de acela}i tip dup@ care se refac leg@turile electrice
- deteriorarea izolatoarelor de sus]inere a barelor de tensiune - care pot fi
fisurate sau sparte. Se ^ntrerupe alimentarea cu tensiune a tabloului , se demonteaz@
barele respective , se schimb@ izolatorii dup@ care se monteaz@ barele }i se refac
leg@turile.
4.Defecte la corpurile de iluminat pot fi :
- arderea l@mpii. Se ^nlocuie}te lampa ars@ f@r@ a demonta corpul de pe
pozi]ie
- deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente - caz ^n
care lampa nu se aprinde sau desc@rcarea nu este stabil@. Se ^nlocuie}te starterul cu
unul nou de aceea}i valoare f@r@ a demonta corpul de iluminat.
- defectarea balastului -caz ^n care lampa nu amorseaz@ sau se aude ^n
interior un b$z$it. Balastul se schimb@ cu unul nou de aceea}i putere.
- sl@birea leg@turilor la bornele sau clemele de conexiuni - fapt care duce
la stingerea intermitent@ a l@mpii }i la ^nc@lzitea conductelor de alimentare. Se refac
leg@turile la borne .
- fisurarea , str@pungerea sau spargerea p@r]ilor izolatoare - pot provoca
electrocut@ri sau incendii de aceea se demanteaz@ lampa }i se schimb@ aceste
subansamble sau dac@ nu este posibil se schimb@ corpul de iluminat cu altul nou.
5. Defecte la prize - apar ^n cazul supra^nc@rc@rii prizei prin racordarea la
aceasta a unui consumator mai mare de 2000 W sau solicit@rilor mecanice repetate
datorit@ introducerii }i scoaterii repetate a fi}elor din priz@.
Aceste solicit@ri duc la ^nc@lzirea excesiv@ a prizei care provoac@ topirea sau
arderea acesteia }i la lipsa de stabilitate a prizei prin sl@birea }uruburilor de prindere
^n doz@.
Pentru a prevenii aceste defecte se str@ng bine }uruburile de la clemele de leg@tur@ ,
se str$ng bine }uruburile ghearelor de fixare a prizei ^n doz@ }i se evit@ conectarea la
priz@ a unui consumator de putere mai mare de 2Kw
NTSM }i PSI care trebuiesc respectate :- personalul care lucreaz@ ^n instala]ii trebuie s@ foloseasc@ obligatoriu
mijloacele individuale de protec]ie ^mpotriva electrocut@rii }i ac]iunii arcului electric care sunt :
- mijloace de protec]ie izolante -care sunt scule cu m$nere izolante , m@nu}i , cizme , covoare electroizolante
- indicatoare mobile de tensiune - cu care verific@ prezen]a sau lupsa tensiunii
- pl@ci avertizoare - care au rolul de a informa prin inscrip]iile care le au o serie de activit@]i care se execut@ sau trebuie executate }i a interzice o anumit@ manevr@
- panouri ,paravane sau indicatoare mobile - delimiteaz@ }i semnalizeaz@ o anumit@ zon@ de lucru
- personalul care lucreaz@ ^n instala]ie trebuie s@ fie s@n@tos , s@ posede cuno}tinte profesionale }i de NTSM , s@ fie instruit conform normelor ^n vigoare
Pentru prevenirea incendiilor : - se interzice folosirea improviza]iilor electrice sau utilizarea instala]iilor electrice defecte
- se interzice supra$nc@rcarea instala]iilor electrice - se interzice folosirea instala]iilor electrice neprotejate ^mpotriva ac]iunii
factorilor mediului- se interzice l@sarea neizolat@ a capetelor de cabluri sau a leg@turilor ^n doze- se interzice utilizarea aparatelor de ^nc@lzit ^n locuri cu grad ridicat de
periculozitate- se interzice utilizarea l@mpilor portabile cu cordoane improvizate sau alimentate
la tensiuni mai mari de 24V
T21. EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA TRANSFORMATOARELOR
DE PUTERE
A. EXPLOATAREA {I %NTRE[INEREA TRANSFORMATOARELOR.
A1. EXPLOATAREA TRANSFORMATOARELOR.
%n activitatea de exploatare se disting dou@ aspecte diferite:
- opera]iile }i manevrele ce se execut@ prin punerea sau scoaterea din func]iune
a transformatoarelor
- supravegherea func]ion@rii transformatoarelor
La punerea ^n func]iune a transformatoarelor se vor respecta etapele procesului de
montare a trafo:
montarea c@ruciorului ; montarea radiatoarelor ; montarea conservatorului }i
accesoriilor ; montarea izolatoarelor ; montarea accesoriilor de pe cuv@ }i capac ;
montarea circuitelor auxiliare de protec]ie }i m@surare ; umplerea cu ulei
Dup@ montarea trafo se fac o serie de ^ncerc$ri }i verific@ri , iar dac@ se cupleaz@
^n paralel dou@ trafo se respect@ condi]iile de cuplare ^n paralel.
La executarea manevrelor de cuplare sau decuplare trebuie respectate urm@toarele
reguli:
- scoaterea de sub tensiune a trafo se face prin deschiderea mai ^nt$i a
^ntreruptorului }i apoi a separatorului iar la cuplare se face invers
- deconectarea trafo echipate cu ^ntreruptoare ^n ambele circuite se face mai
^nt$i pe partea sarcinii apoi pe partea aliment$rii , iar conectarea ^n ordine invers@
- ^n cazul ^n care nu este prev@zut ^ntreruptor ^n circuitul primar , mai ^nt$i
se deconecteaz@ secundarul dup@ care se manevreaz@ separatorul din primar
%n timpul func]ion@rii , ^n exploatare , a trafo se efectueaz@ urm@toarele opera]ii
de supraveghere:
1. Supravegherea curent@ care se refer@ la :
- gradul de ^nc@rcare ; tensiuni }i curen]i ; sarcini active }i reactive ; frecven]@ ;
temperaturi ; relee de protec]ie }i semnalizare ; citirea instrumentelor de m@sur@
2.Supravegherea periodic@ prin examinare vizual@ se refer@ la :
- starea cuvelor }i a elementelor de circula]ie a uleiului ; starea uleiului }i a nivelului ;
starea silicagelului din filtrul de aer ; starea izolatoarelor , leg@turilor la borne ,
zgomotelor.
La o verificare periodic@ se urm@re}te:
- curentul primar }i cel secundar ; tensiunea primar$ }i cea secundar@ ; temperatura
uleiului ; etan}ietatea cuvei ; starea izolatoarelor ; nivelul }i culoarea uleiului ;
func]ionarea releelor de protec]ie ; leg@tura la priza de p@m$nt ; starea barelor }i
cablurilor de leg@tur@ precum }i a celorlalte leg@turi electrice aferente
transformatorului.
Personalul de exploatare urm@re}te executarea ^n termen a tuturor probelor }i
verific@rilor prev@zute de normative.
A2. %ntre]inerea transformatoarelor de putere
Deoarece trafo nu are subansamble ^n mi}care lucr@rile de ^ntre]inere curent@ sunt
mai simple }i mai reduse dec$t cele executate la ma}inile electrice. Aceste lucr@ri se
execut@ la intervale de timp de 6 luni p$n@ la 1 an func]ie de solicitarea trafo }i
constau din :
- revizia extern@ a trafo }i ^nl@turarea defectelor constatate
- evacuarea reziduului uleiului din conservator , verificarea nivelului }i eventual
completarea cu ulei, controlul uleiului din cuv@
- verificarea etan}eit@]ii robinetelor }i a str$ngerii garniturilor cuvei
- verificarea func]ion@rii releului de gaze
- verificarea filtrului de aer , a st@rii silicagelului }i eventual schimbarea acestuia
NTSM }i PSI.
- legarea la centura de ^mp@n$ntare a cuvei transformatorului
- reglarea la parametrii corespunz@tori a releelor de protec]ie
- ingr@direa cu gard de protec]ie a trafo }i amplasarea de pl@cu]e avertizoare
B. Defecte frecvente ,regimuri anormale de func]ionare , cauze }i metode de
remediere.
1. SUPRA%NC~LZIREA TRANSFORMATORULUI are urm@toarele cauze :
a. transformatorul este supra$nc@rcat - trebuie respectat@ diagrama de
sarcin@ a trafo respectiv }i nu trebuie dep@}i]i timpi de func]ionare ^n suprasarcin@
prev@zu]i
b. temperatura din ^nc@perea trafo este prea ridicat@ - trebuie
intensificat@ ventila]ia
c. nivelul uleiului ^n trafo este foarte sc@zut -se completeaz@ cu ulei de
calitate corespunz@toare p$n@ la nivelul normal , se verific@ eventualele scurgeri de
ulei
d. defecte interioare ale trafo - aceste defecte provoac@ ^nc@lzirea
uleiului }i se datoreaz@ deteriorar@rii izola]iei pieselor care str$ng miezul }i jugul
magnetic , care duc la realizarea unor scurtcircuite ^ntre tole }i pierderi mari ^n fier.
e. raporturi de transformare }i tensiuni de scurtcircuit diferite la trafo
care func]ioneaz@ ^n paralel - trebuie respectate regulile de conectare ^n paralel a
dou@ transformatoare :
- rapoarte de transformare egale ( abatere admis@ de 0,5)- tensiuni de scurtcircuit egale ( abatere admis@ de 10) - trafo trebuie s@ aib@ aceea}i grup@ de conexiuni- raportul puterilor nu va fi mai mare de 3:1
2.B#Z#IT ANORMAL %N TRANSFORMATOR se manifest$ ^n urm@toarele cazuri :
- s-a sl@bit str$ngerea tolelor miezului sau a pachetului de tole
- s-a sl@bit }uruburile care fixeaz@ capacul trafo sau alte subansamble
- trafo este supra^nc@rcat sau exist@ dezechilibru mare ^ntre ^nc@rcarea
fazelor, aceast@ defec]iune este caracteristic@ trafo care alimenteaz@ instala]ii de
iluminat
- scurtcircuit ^ntre spire sau faze , defectul se mai manifest@ prin declan}area
releelor de portec]ie sau arderea siguran]elor fuzibile
- trafo func]ioneaz@ cu tensiune ridicat@ ,defect care se manifest@ c@nd mai
mul]i consumatori din secundarul trafo sunt sco}i din func]iune. Se pune comutatorul
de tensiune al trafo pe pozi]ie minim@ }i se deconecteaz@ condensatoarele statice
dac@ acestea sunt conectate
3.TROSNITURI %N INTERIORUL TRANSFORMATORULUI apar ^n urm@toarele
situa]ii :
- a avut loc o conturnare (str@pungere de suprafa]@) , se verific@ }i se repar@
izola]ia capetelor de ie}ire ale ^nf@}ur@rilor la locul conturn@rii
- s-a ^ntrerupt leg@tura cu p@m$ntul , se reface leg@tura la centura de
^mp@m$ntare
4.STR~PUNGERILE {I %NTRERUPERILE %NF~{UR~RILOR
TRANSFORMATORULUI
Str@pungerie apar ^n urm@toarele situa]ii:
- au ap@rut supratensiuni ca urmare a desc@rc@rilor atmosferice- a sc@zut mult calitatea uleiului- izola]ia a ^mb@tr$nit ca urmare a supra$nc@lzirilor , a scurtcircuitelor sau
degrad@rii ^n timp
%ntreruperile apar ca rezultat al unor contacte imperfecte }i se manifest@ prin
degajarea masiv@ de gaze. Acestea pot fi depistate cu ochiul liber sau prin m@surarea
continuit@]ii cu ohmetrul.
5.FUNC[IONAREA RELEULUI DE GAZE (BUCHHOLZ) acesta func]ioneaz@ la o
degajare de gaze ^n dou@ etape : la o degajare lent@ de gaze semnalizeaz@ acest
defect , iar dac@ degajarea este masiv@ scoate de sub tensiune transformatorul
Releul de gaze semnalizeaz@ ^n urm@toarele situa]ii:
- ^n interiorul trafo apar defecte mici care duc la degaj@ri slabe de gaze
- ^n timpul umplerii trafo cu ulei ^n interior a r@mas aer
- nivelul de ulei a sc@zut datorit@ sc@derii temperaturii sau scurgerilor de ulei
Releul de gaze decupleaz@ trafo ^n urm@toarele situa]ii:
- s-a produs scurtcircuit ^ntre spire sau ^ntre secundar }i primar
- s-a produs scurtcircuit ^ntre faze
- s-a str@puns izola]ia comutatorului de tensiune
6. TENSIUNEA %N CIRCUITUL SECUNDAR ESTE ANORMAL~ se poate manifesta
astfel:
tensiunile de faz@ sunt egale la func]ionarea ^n gol dar difer@ mult la
func]ionarea ^n sarcin@
Cauzele sunt: - existen]a unui contact imperfect la una din bornele trafo
- este ^ntrerupt circuitul primar ( o faz@ a circuitului primar)
tensiunile de faz@ difer@ mult la func]ionarea ^n gol dar sunt egale la
func]ionarea ^n sarcin@
Cauzele sunt : - exist@ o ^ntrerupere ^n circuitul primar dac@ acesta este
conectat (stea-stea)
- exist@ o ^ntrerupere ^n circuitul secundar
- s-a inversat sf$r}itul cu ^nceputul la o faz@ a ^nf@}ur@rii
secundare legate ^n stea
7. PIERDERI DE ULEI DIN TRANSFORMATOR
Men]inerea nivelului de ulei este foarte important@ deoarece este at$t mediu de r@cire
c$t }i mediu electroizolant pentru p@r]ile active. Pierderile de ulei pot avea loc ^n
urm@toarele locuri :
- la ^mbinarea prin sudare a cuvei cu ]evile de r@cire sau a pere]ilor cu fundul
cuvei
- ^ntre capacul }i cuva transformatorului
- ^ntre ^mbin@rile radiatoarelor cu cuva , a conservatorului cu releul Buchholtz,
a izolatorilor cu capacul
T22. EXPLOATAREA , %NTRE[INEREA {I REPARAREA MOTOARELOR ELECTRICE
A. EXPLOATAREA {I %NTRE[INEREA MOTOARELOR ELECTRICE
Exploatarea corect@ a motoarelor electrice const@ ^n supravegherea ^nc@lzirii }i a
^nc@rc@rii normale ,^n cur@]area }i ungerea regulat@ ; ^n ^nl@turarea sc$nteilor la
colector. Zona controlat@ trebuie s@ se extind@ asupra ^ntregului circuit de for]@
care alimenteaz@ motorul.
Exploatarea corect@ presupune }i alegerea corect@ a motoarelor deasemenea
p@strarea unor parametrii esen]iali ^n limitele admise :
- tensiunea la bornele motorului trebuie men]inut@ la o valoare constant@- bobinele motorului se vor conecta ^n triunghi sau stea ^n func]ie de
^nc@rcarea sa%ntre]inerea se face de c@tre electricianul de ^ntre]inere }i are urm@toarele
scopuri :
- prevenirea defectelor- prevenirea accidentelor- prevenirea incendiilor
%n cadrul activit@]ii de ^ntre]inere curent@ se face o verificare vizual@ f@r@ a scoate
din func]iune motorul }i se urm@re}te exploatarea corect@ a motoarelor , gradul de
^nc@lzire }i cur@]enie a acestora , eventualele zgomote suspecte , reglarea corect@ a
releelor de protec]ie.
La func]ionarea anormal@ sau la apari]ia unui defect se opre}te motorul pentru scurt@
durat@ }i se face o revizie tehnic@ at$t asupra motorului c$t }i asupra circuitului de
alimentare a acestuia :
- verificarea circuitului electric de alimentare cu tensiune a motorului ( siguran]e fuzibile , contactor , releu termic , conductoare de leg@tur@ ) precum }i leg@turile la borne
- verificarea fix@rii corecte a motorului pe suportul s@u , a leg@rii la centura de ^mp@m$ntare
- verificarea sistemului de transmisie a mi}c@rii , a ventilatorului }i capacului acestuia
- verificarea st@rii de cur@]enie a motorului , eventual cur@]irea canalelor exterioare a acestuia ^n vederea asigur@rii unei r@ciri optimeLa aceste verific@ri motorul nu se demonteaz@ , dec$t ^n cazul ^n care are un defect
interior situa]ie ^n care se demonteaz@ }i se ^nlocuie}te cu alt motor de acela}i tip.
%n cadrul activit@]ii de ^ntre]inere intr@ }i lucr@rile de repara]ii planificate care pot fi
repara]ii curente ; repara]ii medii ; repara]ii capitale.Aceste lucr@ri se execut@ la
anumite intervale de timp }i se fac cu demontarea par]ial@ sau total@ a motorului.
Repara]iile curente constau ^n :
- toate verific@rile care se fac la o revizie tehnic@- verificarea cutiei de borne }i ^nlocuirea elementelor defecte- verificarea inelelor colectoare a colectorului }i a periilor colectoare , cur@]irea }i
}lefuirea colectorului precum }i ^nlocuirea unde este cazul a periilor colectoare, verificarea dispozit. portperii
- ungerea lag@relor cu lubrefian]iRepara]iile medii cuprind ^n plus fa]@ de cele curente urm@toarele opera]ii ;
- recondi]ionarea colectorului }i a inelelor colectoare , eventual ^nlocuirea acestora
- demontarea lag@relor , cur@]area lor , ^nlocuirea unde este cazul , ungerea corespunz@toare
- recondi]ionarea izola]iilor deteriorate
Repara]ii capitale constau ^n demontarea complet@ a ma}inii , ^nlocuirea par]ial@ sau total@ a bobinajului , ^nlocuirea unor subansamble uzate
B. DEFECTELE MOTOARELOR ELECTRICE. CAUZE . REMEDIERI.
B1. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT ALTERATIV ASINCRON TRIFAZAT
1. Motorul nu porne}te cauze posibile:
- ^ntreruperea circuitului de alimentare cu tensiune ( ^n instala]ia de for]@ sau
^n cablu )
- ^ntreruperea unei ^nf@}ur@ri a bobinelor motorului)
- conexiunea ^n stea ^n loc de triunghi (motorul nu porne}te ^n plin@ sarcin@)
- sarcin@ excesiv@ la pornire
- scurtcircuit ^n ^nf@}ur@rile statorului ( caz ^n care se ard siguran]ele fuzibile
la pornire)
- o ^nf@}urare este conectat@ cu capetele schimbate ^n conexiunea stea
2. Supra^nc@lzirea statorului cauze posibile:
- scurtcircuit ^ntre spirele unei bobine
- ventila]ie insuficient@
- conexiune ^n triunghi ^n loc de stea
3. Supra^nc@lzirea rotorului cauze posibile :
- supra^nc@rcarea motorului
- scurtcircuit ^ntre spirele rotorului sau leg@tur@ imperfect@ la bobinele
rotorului
- frecarea rotorului de stator
4.Supra^nc@lzirea lag@relor cauze posibile:
- ungere insuficient@ sau utilizarea uleiului necorespunz@tor
- patrunderea mizeriei ^n interiorul lag@rului
- rulmentul este uzat , gripat sau are joc
- dispozitivul de transmisie este prea ^ntins
5. Motorul vibreaz@ ^n timpul func]ion@rii cauze posibile:
- sl@birea }uruburilor de fixare pe suport
- funda]ie necorespunz@toare
- descentrerea cuplajului motorului cu mecanismul antrenat
- montarea incorect@ a curelelor de transmisie
6. Vitez@ de rota]ie anormal@ cauze posibile:
- ^nf@}urarea statorului este conectat@ stea ^n loc de triunghi- supra^nc@rcarea motorului- este dezlipit@ una sau mai multe bare la rotorul motorului colivie- contact slab la bobinele statorului sau rotorului- scurtcircuit ^ntre dou@ perii
7. Sc$nteiere la inelele colectoare cauze posibile:
- inelele colectoare sunt murdare au asperi]@]i sau lovituri- periile nu se mi}c@ liber ^n dispozitivele portperii sau nu apas@ sufucient pe
inelele colect.- periile nu sunt corespunz@toare calitativ
B2. DEFECTELE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.
1.Motorul nu porne}te cauze posibile:
- ^ntreruperea circuitului de alimentare(^n instala]ia de for]@ sau ^n cablu)
- ^ntreruperea unei ^nf@}ur@ri
- sarcin@ excesiv@ la pornire
- a}ezare gre}it@ a periilor
- contact slab la perii sau la o ^nf@}urare a motorului
- arderea unei bobine a rotorului sau defectarea izola]iei unei bobine
2. %nc@lzirea inductorului (statorului) cauze posibile:
- conectarea gre}it@ a bobinelor de excita]ie sau ^nf@}urarea polilor auxiliari
este umezit@
- tensiunea de alimentare a excita]iei este prea mare
- scurtcircuit ^ntre spirele ^nf@}ur@rii de excita]ie
- supra^nc@rcarea ma}inii
- ventila]ia insufucient@
3.%nc@lzirea indusului (rotorului) cauze posibile:
- supra^nc@rcarea ma}inii
- tensiune m@rit@
- ^nf@}urarea rotorului este umezit@ sau are spire ^n scurtcircuit
- periile sunt prea late
4. %nc@lzirea colectorului cauze posibile:
- a}ezarea gre}it@ a periilor
- perii necorespunz@toare
- ventila]ie insuficient@
5. Formarea de sc$ntei la colector cauze posibile:
- periile pot fi uzate , apas@ neuniform , r@u }lefuite , nu sunt ^n axa neutr@ , prea mari
- colectorul poate fi murdar , are joc , lamele ^n scurtcitcuit , poate fi ovalizat- polaritate gre}it@ a ^nf@}ur@rii polilor auxiliari sau scurtcircuit ^ntre spirele
acesteia- pozi]ia excentric@ a colectorului ^ntre poli ca urmare a uzurii lag@relor- vibra]ia ma}inii la o funda]ie solid@- b@taia curelei
6. Vitez@ anormal@ de rota]ie a rotorului cauze posibile:
- schem@ de conectare gre}it@- polaritate gre}it@ a polilor- ^nc@rcare anormal@ a motorului- tensiune de alimentare anormal@
- ambalarea motorului cu excita]ie deriva]ie (lipse}te curentul de excita]ie) ; ambalarea motorului cu excita]ie serie ( sarcin@ prea mic@) ; ambalarea motorului cu excita]ie mixt@(m@rirea sarcinii)
C. M~SURI DE PROTEC[IE A MUNCII DE PREVENIRE {I STINGERE A INCENDIILOR
C1.M@suri de protec]ie a muncii.
At$t timp c$t echipamentul electric se afl@ ^n exploatare cele mai frecvente accidente
se datoresc electrocut@rii, care se poate produce ^n urm@toarele condi]ii:
- c$nd persoana atinge concomitent dou@ faze sau o faz@ }i p@m$ntul
- atingerea cu picioarele a 2 puncte de pe sol aflate la poten]iale diferite
- atingerea conductorului de nul ^ntr-o por]iune neizolat@ c@nd apar diferen]e
de poten]ial ^ntre nul }i p@m$nt
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare pe durata exploat@rii }i repara]iei
M.E. se iau m@surile :
- manevrele la aparatele de comand@ manual@ de curen]i mari se face cu
m@nu}i electroiz.
- la M.E. protejate numai prin siguran]e sau dac@ de la acela}i tablou sunt
alimentate mai multe motoare , la executarea unei lucr@ri la un motor se scot
siguran]ele motorului respectiv }i se pun ^n locul lor capace f@r@ patroane vopsite ^n
ro}u
- partea metalic@ a M.E. trebuie legat@ la centura de ^mp@m$ntare
- capacele cutiilor de borne trebuie s@ fie permanent intacte }i prev@zute cu
garnituri
- elementele ^n rota]ie a M.E. trebuie ^ngr@dite sau protejate cu ap@r@tori
- dac@ se lucreaz@ la um motor aflat la distan]@ mare de sursa de alimentare se
desfac leg@turile de la bornele lui }i se izoleaz@ capetele de cablu cu band@ izolatoare
- lucr@rile la M.E. se execut@ cu scule bine izolate care corespund normelor NTSM
- l@mpile portabile trebuie s@ aib@ cordonul de alimentare ^n stare bun@ }i se
alimenteaz@ la tensiuni de 12V sau 24V
C2. M@suri de prevenire }i stingere a incendiilor
- motoarele vor fi men]inute ^n stare de cur@]enie , se vor sufla cu aer uscat la
exterior }i interior pentru a ^nl@tura praful , scamele sau alte impurit@]i
- la func]ionarea ^n sarcin@ p@r]ile motorului nu trebuie s@ se ^nc@lzeasc@ la
temperaturi periculoase ( peste 80C)
- motoarele utilizate ^n medii cu grad ridicat de periculiozitate trebuie s@ fie ^n
construc]ie antiexploziv@
- ^n cazul aprinderii unui motor acesta trebuie decuplat de la re]eaua electric@
iar pentru stingerea sa se utilizeaz@ extinctoare cu praf sau bioxid de carbon.