INSTALA˜II DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ...anumite semne. După terminarea circuitului...

INSTRUCȚIUNI DE PUNERE ÎN OPERĂ

INSTALAȚI I DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ

1. - VERIFICĂRI PRELIMINARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 11.1 - Șantier curățat de moloz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 11.2 - Placă de beton dreaptă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 11.3 - Montarea colectoarelor și distribuitoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 21.4 - Cote la dispoziție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 41.5 - Secțiuni de pardoseală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 41.6 - Bariera umiditate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 6

2. - PUNEREA ÎN OPERĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 62.1 - Montarea benzii perimetrale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 62.2 - Montarea panoului cu nuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 72.3 - Operațiuni preliminare montării țevii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 82.4 - Montarea țevii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 8

3. - PAȘI DE PUNERE ÎN OPERĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 113.1 - Pași reali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 113.2 - Pași intermediari sau combinați . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 11

4. - TIPURI DE MONTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 124.1 - Montarea uniformă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 124.2 - Montarea variată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 124.3 - Montarea pe zone diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 12

5. - SUGESTII PENTRU REALIZAREA CURBELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 13

6. - INDICAȚII PENTRU REALIZAREA ȘAPELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 14

7. - TĂIEREA ȘAPELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 147.1 - Tăierea de fracționare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 147.2 - Rostul de dilatare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 15

8. - PUNEREA SUB PRESIUNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 15

9. - UMPLEREA INSTALAȚIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 15

10. - PORNIREA INSTALAȚIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1610.1 - Operațiuni preliminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1610.2 - Prima pornire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 16

11. - SUGESTII PENTRU MONTAREA ÎNVELIȘURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1611.1 - Parchet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1611.2 - Fibră textilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1611.3 - Ceramică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1611.4 - Material plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 1611.5 - Montarea plintei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 16

12. - ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PAG. 17

CUPRINS

Placa de beton trebuie sa fie dreaptă și să nu prezinte denivelări pentru a menține omogenă grosimea șapei, pe toată suprafața.

În Fig. 3.1 a fost pus în evidență cum grosimea șapei influențează inerția instalației în diverse puncte ale suprafeței.

O placă dreaptă garantează uniformitatea căldurii emise pe toată suprafața și permite o reglare optimă a instalației. (Fig. 4.1)

În Fig. 2.1 se evidențiază cum grosimea șapei poate fi diferită în diverse puncte ale suprafeței atunci când placa nu e dreaptă.

Fig. 1.1 arată o secțiune corectă a plăcii

Înaintea începerii lucrării este indispensabil să se îndepărteze orice tip de moloz, sau orice alt material care poate să îngreuneze punerea în operă. Această operațiune trebuie efectuată pentru a predispune șantierul la montarea instalației.Notă: e de preferat ca pereții să fie deja tencuiți.

1. VERIFICĂRI PRELIMINARE Înainte de începerea operațiunilor de punere în operă a instalației, e necesar să se verifice:

1.1 ȘANTIER CURĂȚAT DE MOLOZ

1.2 PLACĂ DE BETON DREAPTĂ

1 - VERIFICĂRI PRELIMINARE

Pe lângă cele menționate mai sus placa de beton trebuie să fie fără orice alt tip de crustă sau denive-lare care pot obstrucționa punerea în operă a panoului cu nuturi.

Acest aspect, deseori neglijat, poate da naștere unor fisuri în șapă, care pot fi provocate de o poziționare instabilă a panourilor cu nuturi, ce cauzează tensiuni asupra șapei. (Fig. 5.1 și 6.1).

Când anumite denivelări împiedică corecta montare a panoului, este necesară decuparea acelei zone a panoului pentru a garanta montarea perfectă a acestuia. (Fig. 7.1).

În prezența unor mici șanțuri este necesară nivelarea acestora cu nisip ușor umed, sau prin folosirea unui produs autonivelant. (Fig. 8.1).

NOTĂ: În cazul în care țevile de la instalația sanitară și/sau electrică sunt trase deasupra plăcii de beton, înaintea montării panourilor cu nuturi, se sfățuiește acoperirea acestora prin turnarea unei sape de egalizare.

Principalele faze ale montării colectoarelor de distribuție sunt:

- MONTAREA KITULUI DE FIXARE

- FIXAREA COLECTOARELOR

- MONTAREA DULAPULUI ÎN PERETE

1.3 MONTAREA COLECTOARELOR ȘI DISTRIBUITOARELOR

VERIFICĂRI PRELIMINARE - 2

51

L

PRINDERE

A

40

102 142

Prindeți kitul de montaj de dulapul îngropat în perete (Fig. 9.1).

Colectoarele SISTEMA nu sunt modulabile, ele fiind ștanțate și livrate pentru un număr de circuite de la 2 la 16.Înainte de prinderea colectorului de kitul de montaj asamblați-l montând termometrele și aerisitoarele (Fig. 10.1).

Pentru montarea colectoarelor în dulap trebuie respectate cotele din Fig. 12.1.

Colectorul de tur (debitmetrele de culoare rosie) trebuie poziționat sus, în locația specială din kitul de montaj.Colectorul de retur (robinetele de culoare albastra) trebuie poziționat dede-subt (Fig. 11.1).

1.3.1 PRINDEREA KITULUI DE MONTAJ

1.3.2 ASAMBLAREA COLECTOARELOR

1.3.3 PRINDEREA COLECTOARELOR DE KITUL DE MONTAJ

1.3.4 MONTAREA COLECTOARELOR ÎN DULAP

RETUR

TUR

Ø A

RETUR

TUR

2815


Cota la dispoziție va trebui să cuprindă grosimea panoului cu nuturi, grosimea șapei, și cea a învelișului.

Cota totală necesară variază în funcție de tipul panoului cu nuturi și de tipul pardoselii.

Măsura evidențiată cu cerc roșu în Fig. 13.1 este cota esențială; dacă pe șantier se determină că această cotă nu poate fi respectată, se va opta pentru o soluție cu alt tip de panou de dimensiuni mai reduse.

Tabelul următor raportează cotele necesare pentru punere în operă cu panoul “stan-dard 20

Un parametru foarte important, care nu poate suferi variații, este grosimea șapei, care trebuie să fie de minim 4 cm.

O grosime inferioară poate cauza formarea de fisuri, în timp de una superioară putând fi cauza unei excesive inerții a instalației.

Este deci indispensabilă controlarea cotelor pe șantier înaintea punerii în operă a instalației.

Pentru această verificare este necesară marcarea nivelului pe toți pereții.

1.4 COTE LA DISPOZIȚIE

1.5 SECȚIUNI DE PARDOSEALĂ

1.5.1 SECȚIUNE PARDOSEALĂ CU PANOU “STANDARD 20”

PANOU

STANDARD 20 20 mm

30 mm

40 mm 62 mm

52 mm

42 mm

STANDARD 30

Înveliș normal

Înveliș cu grosime1,5 - 3 cm

Înveliș particular

STANDARD 40

GROSIMEIZOLATOARE

TIPÎNVELIȘ

COTĂNECESARĂ

GROSIMETOTALĂ

Gresie, parchet 9 - 10 cm

10 - 12 cm

12 - 13 cm

Marmură, granitoricenit

Terasă venețiană

4 cm

4 cm

2,2 cm

2,0 cm

9-10 cm

1-2 cm

Fig. 13.1

VERIFICĂRI PRELIMINARE - 4




Înveliș normal



TIPÎNVELIȘ

COTĂNECESARĂ


11 - 13 cm

13 - 14 cm


Terasă venețiană

4 cm

4 cm

2,2 cm

3,0 cm

10-11 cm

1-2 cm

Fig. 14.1




Înveliș normal



TIPÎNVELIȘ

COTĂNECESARĂ


12 - 14 cm

14 - 15 cm


Terasă venețiană

4 cm

4 cm

2,2 cm

4,0 cm

11-12 cm

1-2 cm

Fig. 15.1


Folia de polietilenă trebuie ridicată pe pereți, și fixată împreună cu banda perimetrală.

Suprapunerile vor avea o distanță minimă de 10 cm.(Fig. 16.1)

Operațiunile de punere în operă a unei instalații de încălzire prin pardoseală pot fi rezumate astfel:

1- montarea benzii perimetrale2- montarea panourilor cu nuturi3- realizarea circuitelor

Distribuiți banda perimetrală pe întreg perimetrul încăperilor. Banda perimetrală TREBUIE atașată pe toate structurile verticale (Fig. 1.2), deci și eventuale coloane, stâlpi, căzi de baie, ce vor fi în contact cu pardoseala încălzită. În figura 2.2 se observă dispunerea benzii perim-

etrale și în jurul coloanelor centrale care sunt în contact cu pardoseala încălzită.Banda perimetrală are o parte adezivă pentru a ușura și a grăbi aplicația.Dacă se folosesc folii de polietilenă sub panoul cu nuturi nu trebuie îndepărtată folia protectivă a adezivului: se recomandă utilizarea unor agrafe sau cuie care fixează împreună pe perete atât banda perimetrală cât și folia de polietilenă. (Fig. 16.1).

Dacă încăperile care trebuie încălzite sunt construite în rambleu și nu a fost prevăzută o membrană specifică, se folosește un strat pentru impermeabilitate, constituit dintr-o folie de polietilenă de grosime minimă 0,2 mm (sau în sistem echivalent), care se așează sub panoul cu nuturi, și are funcția de barieră împotriva umidității. Evitați contactul între membrane bituminoase și panourile din polistiren.

2. PUNEREA ÎN OPERĂ

1.6 BARIERA UMIDITATE

2.1 MONTAREA BENZII PERIMETRALE

Fig. 16.1

PUNEREA ÎN OPERĂ - 6

Bandăperimetrală

Folie polietilenă

Poziționați folia de protecție transparentă a benzii pe panou pentru a împiedica infiltrările de mate-riale în timpul turnării șapei (Fig. 4.2).

Completați întotdeauna un “rând” de panouri, tăiați, dacă e cazul, ultimul element, și refolosiți bucata tăiată la începutul rîndului următor; nu va fi necesară tăierea ultimului panou dacă ajunge întreg în contact cu banda perimetrală.Când este cazul tăiați bucata în plus (care nu va mai avea îmbinarea în partea dreaptă, inutilă deoarece se lipește de banda perimetrală), și continuați în dreapta sa (Fig. 5.2).O dată completată montarea rândurilor întregi ale încăperii, probabil că va fi necesar ca ultimul rând să fie tăiat în sens longitudinal pentru completare (această operațiune nu va fi necesară decât în cazul fericit în care se ajunge la sfârșitul încăperii exact cu panoul întreg).Bucățile astfel tăiate longitudinal vor fi utilizate pentru rândul de pornire al următoarei încăperii:

Montați panourile cu nuturi începând din dreapta spre stânga, din fundul încăperii înspre ușă.De bază e preferabil, dacă încăperea e de formă rectangulară, să fie dispuse rândurile de panouri în sensul laturii mai lungi (Fig. 3.2).Fiți atenți la îmbinarea corectă a fiecărui element; în acest scop fiți atenți ca îmbinările panourilor să fie în așa fel încât să permită îmbinarea panoului succesiv prin suprapunere (altfel pentru a îmbina panoul succesiv ar fi necesară ridicarea panoului deja poziționat).

2.2 MONTAREA PANOURILOR CU NUTURI

7 - PUNEREA ÎN OPERĂ

PUNEREA ÎN OPERĂ - 8

și acestora le vor lipsi îmbinările pe latura care va fi lipită de banda perimetrală (Fig. 6.2).In faza finală va fi necesară montarea panourilor și pe holuri: considerați că va fi dificil, dar nu neaparat necesar, să faceți în așa fel încât panou-rile să se îmbine la traversarea ușilor dintre două încăperi.

NOTĂ: în timpul operațiunilor de șantier evitați călcarea excesivă a panourilor deja montate.Pentru a călca pe suprafețele deja montate utilizați scânduri sau alte panouri întoarse cu nuturile în jos.Umpleți spațiile “goale” cu polistiren expandat normal.

Luați în considerare planurile clădirii și planul de dimensionare al instalației.Aveți grijă să notați pe o hârtie dispunerea circui-telor (în acest scop vă puteți folosi de foaia de șantier care trebuie completată - vezi pag. 18).Înainte de începerea realizării unui circuit identificați pe țeavă măsura lungimii progresive și notați-o; dacă e necesar utilizați un marker pentru a nota pe panou lungimea circuitului, sau folosiți anumite semne.

După terminarea circuitului evidențiați pe țeavă noua măsură a lungimii progresive și notați-o pe hârtie; diferența între măsura inițială și cea finală determină lungimea efectivă a circuitului (verificați-o cu cea din proiect).

Pentru realizarea circuitelor folosiți-vă de desenele din proiectul de dimensionare.În mod normal serpentinele sunt în formă de “melc”, deci cu țevile de tur și retur alternate.

Pentru a cunoaște lungimea circuitului înainte de punere în operă folosiți următoarele indicații.

Verificați pe proiect pasul prevăzut pentru circuitul cu pricina, de exemplu pas de 25 cm.

Numărați numărul de spire al serpentinei, care vor fi necesare pentru completarea circuitului cu pasul prevăzut (în acest scop poate fi trasat parcursul cu un marker): în Fig. 7.2 se poate vedea că vor fi 20 de spire.

Numărul de spire trebuie să fie tot timpul par (2-4-6-8-10, etc.), în consecință dacă rezultă impar modificați parcursul (pas mai des pe laturi, sau mai mare în centrul încăperii) în asa fel încât să obțineți un număr par.

2.4 MONTAREA ȚEVII

2.3 OPERAȚIUNI PRELIMINARE MONTĂRII ȚEVII

2.4.1 VERIFICAREA PASULUI

2.4.2 NUMĂRAREA NUMĂRULUI DE SPIRE

2.4.3 VERIFICAREA NUMARULUI DE SPIRE

9 - PUNEREA ÎN OPERĂ

Determinați lungimea încăperii măsurând-o pe latura perpendiculară pe sensul în care au fost numărate spirele (în alte cuvinte lungimea camerei trebuie să fie egală cu lungimea primei spire, cea mai lungă dintre lungimi): în Fig. 7.2 se poate vedea că lungimea e de 5 m.

Acum trebuie făcut un unghi al țevii de 90 grade, continuând montarea în paralel cu primul rând, la o distanță dublă față de pasul prevăzut (în mijloc va trebui să treacă țeava de retur evidențiată în Fig. 9.2 de linia roșie); continuați înspre centrul încăperii, menținând același pas dublu.

Ajunși în centrul încăperii trebuie să întoarceți țeava la 180 grade și să continuați cu pasul prevăzut (Fig. 10.2).

Dacă pasul e prea îngust (5 sau 10) eventual curbați mai larg pentru a putea continua cu pasul prevăzut.Vor trebui realizate două curbe de 180 grade.

Completați circuitul montând țeava în spațiul rămas liber, deci întoarceți-vă dinspre centru înspre exterior la pasul prevăzut (Fig. 11.2).

Porniți cu țeava de la colector; începeți punerea în operă în încăpere a primei spire externe (mențineți întotdeauna o distanță minimă de 5 cm de structu-rile verticale) si completați prima tură (primele 4 laturi ca în Fig. 8.2).

În acest punct e posibil să aflați lungimea circui-telor: multiplicați numărul de spire (punctele 2.4.2 și 2.4.3) cu lungimea măsurată (punctul 2.4.4) și adunați lungimea țevilor pe tur și retur de la colec-tor până la începutul încăperii.Rezultatul va fi cu o bună aproximație egal cu lungimea totală efectivă: în Fig. 7.2 se observă că 5 m x 20 spire = 100 m (circuitul în interiorul încăperii), măsură la care vor fi adunate lungimile țevilor pe tur si retur de la colector până la începu-tul încăperii.Dacă colectorul se află la 5 m de încăpere lungimea va fi:[5 m x 20 spire] + [5 m + 5 m] = 110 mEste importantă cunoașterea în avans a lungimii circuitului în cazul în care va trebui să folosiți bucăți de țeavă rămase din rolele folosite pentru alte circuite (pentru a nu fi puși în situația de a folosi o bucată de țeavă prea scurtă, sau pentru a nu risipi țeavă utilizând role prea lungi).

2.4.4 DETERMINAREA LUNGIMII ÎNCĂPERII

2.4.5 CALCULUL

2.4.7 TURUL

2.4.9 RETURUL

2.4.8 CURBE CENTRALE

2.4.6 ÎNCEPEREA PUNERII ÎN OPERĂ

PUNERE ÎN OPERĂ - 10

Ieșiți din încăpere întorcându-vă la colector și racordați țeava la valva potrivită.

De notat faptul că montarea circuitului de mai sus poate fi realizată și în modul evidențiat în Fig. 14.2

În această situație spira de “corectare” a circuitului a fost montată la început, rezul-tatul final fiind cel din Fig. 15.2.

Pot apărea cazuri particulare în care nu e posibil ca circuitul să fie linear precum în exemplele ante-rioare; în anumite situații se poate întâmpla ca spațiul dintre tocul ușii și perete să sugereze mon-tarea circuitului într-o altă modalitate.

După cum se vede în Fig. 12.2 a patra latură a circuitului e montată lăsând spațiul liber pentru două spire (cele două linii roșii), care vor fi comple-tate la sfârșit.

Sistemul descris permite montarea în mod liniar, neobligâdu-vă să realizați curbe anormale ci doar de 90 grade, în afara ultimei curbe înaintea ieșirii din încăpere, care va fi de 180 grade precum cele două centrale (Fig. 13.2).

2.4.11 CAZURI PARTICULARE

2.4.10 RETURUL LA COLECTOR

Lungimile circuitelor prevăzute în faza de calcul pot fi puțin diferite de cele reale (e vorba oricum de mici aproximări normale).

Notă: e recomandabil ca la ieșirea din colector să izolați țevile de tur pe o distanță de circa 1 m cu un tub protector, având ca scop o excesivă încălzire locală.

Pașii intermediari sunt de fapt combinații ale pașilor reali:

În Fig. 2.3 se observă că în proximitatea celor 2 pereți exteriori pasul este de 5 cm, în timp ce înspre pereții interiori pasul este de 10 cm. Circuitul poate fi considerat cu pas de 8 cm.

montând cu un pas mai mic pe laturile pereților exteriori, și cu un pas mai mare pe laturile pereților interiori.

Prin pasi REALI se înțeleg acei pași întregi, multipli ai pasului de bază, care este de 5 cm. Pașii REALI sunt următorii:

- 5 cm; - 10 cm; - 15 cm; - 20 cm; - 25 cm

3. PAȘI DE PUNERE ÎN OPERĂ

3.1 PAȘI REALI

3.2 PAȘI INTERMEDIARI SAU COMBINAȚI

Pas 8

Pas 13

Pas 18

PASCOMBINAT

PASREAL EXTERN

PASREAL INTERN

5 cm

15 cm

25 cm

20 cm

10 cm

5

10

15

10

15

20

perete exterior

perete interior

pere

te in

terio

r

pere

te e

xter

ior

perete exterior

perete interior

pere

te in

terio

r

pere

te e

xter

ior

5

55

55

55 5

55

5

55

55

55

5

1010

1010

1010

10 10 10

101010101010

10101010101010

15

15

15

15

15

15

15

15 15 15 15 15 15

10

11 - PAȘI DE PUNERE ÎN OPERĂ

În Fig. 3.3 se observă că în proximitatea celor 2 pereți exteriori pasul este de 10 cm, în timp ce înspre pereții interiori pasul este de 15 cm. Circuitul poate fi considerat cu pas de 13 cm.

TIPURI DE MONTARE - 12

Sistemul de montare variată prevede ca într-o parte a încăperii, acea parte denumită zonă externă, să fie montat un pas mai mic, în timp ce în cealaltă parte denumită zonă internă, să fie montat un pas mai mare:

oricum, pe întreaga suprafață este prevăzut un singur circuit (Fig. 2.4 și 3.4).

Sistemul de montare pe zone prevede ca într-o parte a încăperii, acea parte denumită zonă externă, să fie montat un pas mai mic, în timp ce în cealaltă parte denumită zonă internă, să fie montat un pas mai mare.

Se cunosc trei tipuri uzuale pentru montarea serpentinelor în cazul încălzirii prin pardoseală:

- MONTARE UNIFORMĂ

- MONTARE VARIATĂ

- MONTARE PE ZONE DIVERSE

Sistemul de montare uniformă prevede ca toată țeava să fie montată cu același pas, independent de numărul circuitelor (Fig. 1.4).

4. TIPURI DE MONTARE

4.1 MONTAREA UNIFORMĂ

4.2 MONTAREA VARIATĂ

4.3 MONTAREA PE ZONE DIVERSE

Aici, față de exemplul precedent, întreaga suprafață are două sau mai multe circuite, care pot fi diferite pentru zona internă și cea externă, sau pot cuprinde părți ale ambelor zone (Fig. 4.4).

Fig. 5.4 ne indică felul în care poate fi efectuată montarea pe zone într-un ambient cu două laturi externe.

După cum se observă în Fig. 1.5 și Fig. 2.5 pentru realizarea curbelor de 90 grade și 180 grade este suficient să urmăm profilul panoului cu nuturi.

Fig. 6.4, caz de montare pe zone diverse, ne indică faptul că un circuit poate servi atât zona externă cât și zona internă a unei încăperi.

Figurile care urmează sugerează și demonstrează cum pot fi efectuate curbele în timpul montării serpenti-nelor.De regulă nu e aproape niciodată necesară curbarea țevii cu o rază de curbură mai mică de 12,5 cm, adică cu o curbă inferioară pasului de 15.

5. SUGESTII PENTRU REALIZAREA CURBELOR

Fig. 1.5

Fig. 2.5 Fig. 3.5

În Fig. 3.5 putem observa cum trebuie realizată curba de 180 grade din centrul încăperii. Se poate observa că pentru realizarea curbelor trebuie lăsate două rânduri de nuturi libere de la țeavă înspre centru (cu roșu).Este astfel de prisos efectuarea unei curbe cu reintrare la 5 cm.

13 - SUGESTII PENTRU REALIZAREA CURBELOR

7. TĂIEREA ȘAPELOR

6. INDICAȚII PENTRU REALIZAREA ȘAPELOR

7.1 TĂIEREA DE FRACȚIONARE

NISIP DE CONCASOR SPĂLATNISIP GROSIER(8 - 12 mm, 16 mm max)

CIMENT

ADITIV

APĂ

MATERIALE CANTITATE

Inaintea realizării șapelor amintiți-vă să verificați cota disponibilă (minim 4 cm de șapă deasupra nivelului țevii).

Este oportună montarea unei plase din fibră anticontracție deasupra panoului, care va contribui la repartiția încărcăturii și va evita posibilele fisuri în timpul fazei de maturare a șapei.

Este indicată prepararea amestecului cu nisip, pietriș și ciment, adăugând aditivul termoflu-idizant și amestecând bine întregul amestec; apoi adăugați apă într-o cantitate suficientă, continuând să amestecați până la obținerea fluidității dorite.Amestecul se prepară cu un dozaj de circa 60% nisip fin spălat (a se evita nisipul fin de tencuială), 40% pietriș (granulometrie recomandată 8 - 12 mm, dimensiune maximă 16 mm).Dozajul cimentului trebuie să fie de minim 300 kg / m cub de amestec, iar aditivul termofluidi-zant trebuie dozat câte 1 litru la 100 kg de ciment.

Atunci când se folosesc pentru turnare com-ponente deja amestecate, sau amestecuri deja aditivate de către furnizor, este indis-pensabil să solicitați compatibilitatea dintre aditivul deja prezent și cel furnizat împreună cu sistemul.

Se recomandă să respectați întocmai indicațiile prezentate.

După turnare șapa trebuie protejată împotriva uscării pentru minim trei zile (sau o perioadă mai lungă în cazul unor temperaturi mai joase sau a folosirii unui ciment cu acțiune lentă.

Rezultatul unei maturări greșite se poate evidenția prin ridicarea marginilor încăperii datorată tensiunilor interne ale șapei (Fig, 1.6).Trebuie astfel prevenite condiții negative precum temperaturi ridicate sau puternici curenți de aer, pentru a obține contracții controlate ale șapei: în cazul micilor construcții aceste condiții sunt obținute când încăperea e închisă.În anumite situații închideți spațiile deschise (uși, geamuri, luminatoare) cu nailon sau alte materiale provizorii.

Tăierea de fracționare cuprinde circa 1/3 din grosimea șapei: acest lucru constituie o linie de ruptură controlată și anulează eventualele tensiuni superficiale.

Tăierea de fracționare se realizează:

- în dreptul ușilor- pentru suprafețe mai mari de 40 m- suprafețe mari de formă neregulată- suprafețe cu lungimi mai mari de 8 m.

După cum este evidențiat în Fig. 1.7 tăierea de fracționare cuprinde și învelișul pardoselii (gresie, parchet, etc.).

1 Litru / 100 kg CIMENT

În funcție de condițiilede turnare

Zonă uscată

Zonă umedă

1/3 din grosimea șapei

2

REALIZAREA ȘI TĂIEREA ȘAPELOR - 14

15 - PUNEREA SUB PRESIUNE ȘI UMPLEREA INSTALAȚIEI

9. UMPLEREA INSTALAȚIEI

8. PUNEREA SUB PRESIUNE7.2 ROSTUL DE DILATARERostul de dilatare traversează intreaga grosime a șapei având funcția de a compensa variațiile dimensionale datorate diferențelor de temperatură.

Umplerea instalației se efectuează prin următoarea modalitate:

Conectați la dispozitivul de golire pe retur o țeavă din plastic transparent.

Închideți toate circuitele, acționând valvele și debitmetrele colectoarelor, lăsând deschis doar unul.

Introduceți apă prin dispozitivul de umplere pe tur, lăsând-o să curgă până la eliminarea bule-lor de aer, verificând țeava transparentă.

Închideți primul circuit deschizându-l pe al doilea, și repetați operațiunea; continuați în acest mod până la umplerea completă a circui-tului.

În perioada invernală vor trebui adoptate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni posibilele consecințe negative dator-ate înghețării apei.Agentul termic (apă + antigel) trebuie să fie compatibil, în mod particular în ceea ce privește aspectul coroziunii, cu celelalte mate-riale care compun instalația.Dacă agentul termic rezultă a fi cu impurități nefiind adecvat unor normale condiții de funcționare, instalația trebuie golită și epurată pentru a fi apoi clătită minim de trei ori cu apă curată.

Rostul de dilatare se folosește atunci când suprafețele sunt: - mai mari de 150 m - au lungimea mai mare de 15m.

După cum este evidențiat în Fig. 2.7 rostul cuprinde și învelișul pardoselii (gresie, parchet, etc.).

Plasa de fibră anticontracție nu trebuie intersectată de rost.

După realizarea circuitului, și înaintea turnării șapei trebuie efectuat testul la “rece” prin punerea sub presiune cu aer a instalației: DE DOUĂ ORI PRESIUNEA NORMALĂ DE FUNCȚIONARE, MINIM 6 BARI.

Instalația trebuie să rămână sub presiune până după turnarea șapei; controlul se efectuează prin intermediul unui manometru.

Traversarea rostului de dilatare este, pe cât posibil, de evitat.Este admisă traversarea doar pentru o țeavă pe tur și o țeavă pe retur pentru fiecare circuit, iar în acest caz țevile trebuie să fie protejate de un tub din material comprimabil de minim 30 cm (Fig. 3.7).Și banda perimetrală are funcția de rost de dilatare între zonele periferice ale pardoselii și structurile verticale.

întreaga grosime a șapei

2

TUB DE PROTECȚIE DIN MATERIAL COMPRIMABIL

ROST DE DILATARE

10.PORNIREA INSTALAȚIEI

11. SUGESTII PENTRU MONTAREA ÎNVELIȘURILOR

10.1 OPERAȚIUNI PRELIMINARE

10.2 PRIMA PORNIRE

11.1 PARCHET

11.2 FIBRA TEXTILĂ

11.3 CERAMICĂ

11.4 MATERIAL PLASTIC

11.5 MONTAREA PLINTEI

DACĂ INSTALAȚIA, DUPĂ CE A FOST TESTATĂ, RĂMÂNE OPRITĂ PENTRU UN TIMP ÎNDELUNGAT E NECESARĂ GOLIREA ACESTEIA ȘI CURĂȚAREA.

Apa care nu circulă poate conține bacterii și alte microorganisme care se pot dovedi dăunătoare pentru instalație (formarea de alge, apă dură, etc.).

După reumplerea cu apă curată se poate porni instalația.Este indicată inserarea în instalație a unui inhibitor specific.

PORNIREA NU TREBUIE EFECTUATĂ ÎNAINTE DE COMPLETA MATURARE A ȘAPEI.

În general această operațiune poate fi efectuată cel puțin după 21 de zile de la turnarea șapei.Dacă se folosesc șape speciale este indicată urmarea instrucțiunilor producătorului.

DUPĂ PORNIRE INSTALAȚIA TREBUIE ADUSĂ LA TEMPERATURA DIN PROI-ECT GRADUAL.

Prima pornire se efectuează cu fluidul la o temperatură cuprinsă între 20 - 25°C pentru a fi apoi gradual crescută cu 3°C pe zi, până la obținerea temperaturii maxime prevăzute.

Înainte de montarea învelișului se verifică dacă șapa s-a maturat complet. Învelișul trebuie depozitat și montat conform instrucțiunilor producătorului, sau conform indicațiilor următoare:

Este indicată pornirea instalației și funcționarea acesteia minim 2 săptămâni.În timpul celei de a doua săptămâni parchetul poate fi depozitat în încăperea încălzită. Această condiție poate să nu fie aplicată în cazul în care se folosește un parchet cu umidi-tate de 9% (-2%, +3%). În acest caz parchetul poate fi montat imediat după ce a fost scos din ambalaj. Încălzirea trebuie oprită în timpul montajului.

Trebuie oprită încălzirea cu 48 de ore înainte punerii în operă, și minim 48 de ore după.

Încălzirea trebuie oprită în timpul punerii în operă și minim 7 zile după finalizare.

Trebuie oprită încălzirea cu 48 de ore înainte punerii în operă, și minim 48 de ore după.

Un aspect deseori neglijat este plinta. Dacă e vorba de un material rigid, acesta trebuie fixat pe structurile verticale, dar nu trebuie să aibă niciun punct de legătură cu pardoseala flotantă.Dacă plinta este fixată și pe pardoseală pot apărea tensiuni superficiale care acționează asupra pardoselii ducând la fisurarea acesteia.

Înveliș Plintă

Rostelastic

Bandăperimetrală

PORNIREA INSTALAȚIEI ȘI MONTAREA ÎNVELIȘURILOR - 16

17 - EXEMPLU PROIECT DE DIMENSIONARE

TABEL - 18

TABEL - 19

s.c. SISTEMA FLOOR HEATING s.r.l. – sediu social: str.1 Decembrie, nr.94, ap.1, TIMISOARAtel: +40 745.682.923, +40 729.985.680, e-mail: [email protected], www.sistema.com.ro

Date post:	29-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

INSTALA˜II DE ÎNCĂLZIRE PRIN PARDOSEALĂ...anumite semne. După terminarea circuitului...

Documents