INSPECTIA SCOLARA: SCHITA NOULUI MODEL SI...

Autori: Paul BLENDEA

Serban IOSIFESCU

BUCURESTI Octombrie 1997

INSPECTIA SCOLARA: SCHITA NOULUI MODEL SI STRUCTURA GENERALA A

FORMARII INSPECTORILOR

PROIECTUL DE REFORMA A INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR COMPONENTA

“MANAGEMENT SI FINANTARE”M & F

1

CUPRINS:

Pagina:

1. Locul si rolul inspectiei in cadrul unui sistem

educational descentralizat (P. Blendea & S. Iosifescu)…………………………………. 2

1.1. Starea actuala a inspectiei scolare –

aspecte care necesita o interventie reformatoare……………………………………… 2

1.2. Inspectia scolara intr-un sistem descentralizat……………………….………………. 3

1.3. Structura si functiile inspectoratului scolar – privire sintetica……………………….. 3

2. Structura generala a formarii continue a inspectorilor scolari

(S. Iosifescu & P. Blendea)……………………………………..……………………………. 8

2.1. Starea actuala…………………………………………………………………………. 8

2.2. Formarea inspectorilor scolari – principii generale………………………………….. 9

2.3. Formarea inspectorului scolar – program general…………….……………………… 11

3. Anexa: Contract de management cu fisa postului pentru

Inspectorul scolar general, inspectorul scolar general adjunct,

inspectorul scolar general adjunct cu probleme de reforma

si directorul CCD (S. Iosifescu).…………………………………………………………… 15

2

1. LOCUL SI ROLUL INSPECTIEI IN CADRUL UNUI SISTEM

EDUCATIONAL DESCENTRALIZAT 1.1. Starea actuala a inspectiei scolare – aspecte care necesita o interventie reformatoare 1.1.1. De calitatea inspectiei scolare depinde succesul oricarui proces reformator: modul de evalare a sistemului si proceselor educationale reprezinta cheia de bolta a introducerii oricaror schimbari, indiferent de anvergura si adancimea lor. Actualul sistem de inspectie prezinta o serie de avantaje care se cer pastrate in cel nou, insa exista o serie de puncte de blocaj care se cer remediate de urgenta. 1.1.2. Dintre acestea, cel care genereaza cele mai multe disfunctii este predominarea controlului de tip birocratic, caracterizat, printre altele, prin: • Descrierea "standard" a postului, normarea stricta si fragmentarea activitatii (norma fixa de predare -

in functie de criterii formale -, uniformizarea clasei - de la designul arhitectonic pana la numarul de elevi -, rigiditatea planificarii anuale, trimestriale, saptamanale si zilnice care, odata stabilite, trebuie respectate sub amenintarea unor sanctiuni administrative. Toate elementele suplimentare (cum ar fi capacitatea de reflectie si de inovatie, personalitatea educatorului sau "inefabilul" actului de educatie, chiar cele care tin de ceea ce simt, fac si doresc educabilii), sunt fie neglijate, fie reduse la "itemii" formali preexistenti.

• Controlul exclusiv ierarhic, reactiv (referitor la ceea ce s-a intamplat deja) si avand ca scop principal sanctionarea (pozitiva sau negativa) a activitatii depuse in functie de elementele definitorii pentru "pozitia" respectiva din sistem. La aceasta se adauga suprematia aspectelor cantitative, mai ales baremele (conditii minimale) de existenta si functionare (posturi normate, ore "predate", materie marcursa, note acordate elevilor, numarul de elevi promovati sau corigenti, etc.). Un aspect asociat este accentul pus pe controlul "documentelor scolare": daca exista planificare, caiete corectate, note in catalog, etc., o eventuala desfasurare necorespunzatoare a procesului educational poate fi trecuta cu vederea; daca, insa, planificarea sau notele din catalog lipsesc, admonestarile si sanctiunile sunt inevitabile, indiferent de eficacitatea reala a activitatii curente.

• Prerogativele acordate de pozitia in sistem sunt determinante pentru activitatea depusa. Cu alte cuvinte, se face o diferentiere clara si rigida intre educatorii care functioneaza la diferite niveluri de invatamant sau care predau diferite discipline, intre "functii de conducere" (raspunzatoare si pentru evaluare) si "functii de executie" (fara astfel de responsabilitati), totul codificat la administrativ prin imuabilele "state de functiuni" si "scheme de incadrare".

• Controlul se bazeaza pe reguli si proceduri care tind sa devina mai importante decat finalitatile. Pentru foarte multi inspectori, din cauza presiunilor administrative la care sunt supusi, este mai importanta, de exemplu, parcurgerea programei de catre cadrul didactic inspectat decat dezvoltarea reala a capacitatilor si a competentelor educabililor. Totodata, este supralicitata partea "tehnica", metodica, prin aplicareaa unor "retete" (metode, tehnici, procedee, etc.) anterior insusite, mai mult sau mai putin mecanic. Aceasta intareste tendinta, deja pomenita, de a limita controlul la "documentele scolare", mai usor de asezat in tiparele cunoscute decat desfasurarea concreta a proceselor si relatiilor educationale, in permanenta miscare si unde neprevazutul si chiar imprevizibilul isi au partea lor.

• Este evidenta si adversitatea dintre manageri si subordonati: foarte greu profesorii ii vad pe inspectori ca persoane venite pentru a-i ajuta; de altfel, componenta "indrumare" din atributiile inspectorilor este putin credibila in randurile educatorilor tocmai datorita trasaturilor mentionate ale controlului. Cel care controleaza, director sau inspector nu este, adesea, considerat din punct de vedere al calitatilor profesionale si umane, ci doar ca un "jandarm intelectual" (dupa expresia lui Alain), care incurajeaza la cel controlat heternonomia morala si "gandirea prin procura". Ca urmare, orice conflict este ascuns sau rezolvat prin proceduri "administrative".

• Accentul strategic este pe stabilitate, reproductivitate, homeostazie (de proces si de sistem), cu descurajarea inovatiilor si a schimbarilor, cu exceptia celor impuse pe cale ierarhica.

1.1.3. Toate aceste trasaturi induc depersonalizarea activitatii educationale curente si a controlului adiacent: atat managerii cat si educatorii sunt functionari pe diverse trepte ierarhice, de la care se asteapta un "minim" de activitate, a carui depasire, daca nu este considerata "exces de zel" sau "erezie" este neluata in considerare. In concluzie, caracterul static, neprofesionist si rigid-birocratic al inspectiei si al evaluarii in general contrazice tendintele spre dinamizare, profesionalizare si flexibilizare care caracterizeaza un sistem de invatamant aflat in plin proces reformator. 1.1.4. O alta trasatura a actualului sistem de inspectie care genereza disfunctii si impiedica o cunoastere exacta a situatiei reale a sistemului scolar este centrarea activitatii de inspectie pe evaluarea profesorului,

3

neglijandu-se celelalte aspecte care asigura calitatea ofertei educationale. Chiar daca aceste aspecte sunt atinse, intr-un fel sau altul, lipseste, in orice caz, viziunea integratoare care asigura evaluarea unitatii scolare ca intreg. 1.2. Inspectia scolara intr-un sistem descentralizat 1.2.1. Disfunctiile mentionate mai sus se pot rezolva prin definirea unui nou model, coerent, flexibil si unitar de inspectie. Acesta ar trebui sa aiba, drept principii directoare: • Definirea personalizata a rolului, in functie de specificul factorilor interni si externi. De altfel,

"descrierea" si "fisa postului" isi pierd din importanta pe masura ce creste nivelul de exepertiza cerut (de exemplu, in cercetare, servicii "hi-tech" , si, de ce nu, in educatie), accentul mutandu-se pe creativitate, flexibilitate si adaptabilitate. Ca urmare, sunt incurajate reflectia proprie, inovatiile metodologice si tehnice, abordarile contextuale si situationale originale. De asemenea, baza normarii si a evaluarii devine, de multe ori, organizatia, echipa si nu indivizii. Este indusa, astfel, in functie de conditiile concrete, o mare variabilitate in definirea atributiilor profesionale si a grupurilor de lucru, si corelat cu acestea, un control flexibil, personalizat si adaptabil.

• Controlul profesional este realizat de "egali" (aici, rolul organizatiilor profesionale ale educatorilor este determinant), si devine proactiv (orientat spre ceea ce trebuie facut in viitor, pe baza performantelor obtinute si a conditiile existente).

• Competentele detinute de fiecare persoana/echipa de lucru devin mai importante decat pozitia ierarhica in sistem. Aceasta inseamna ca, in anumite situatii (de exemplu, cele de administratie curenta) directorul este cel care ia decizia, in timp ce in altele autoritatea apartine persoanei/grupului care detine expertiza necesara (de exemplu, in problemele de curriculum, hotaraste seful/colectivul de catedra, directorul avand, aici, o pozitie subordonata). Si aici asociatiile profesionale au un rol foarte important.

• Functia de control are ca fundament finalitatile organizationale, de grup si personale, cunoscute si impartasite de catre toti membrii organizatiei, asa cum apar ca rezultat al negocierii intre diferitele grupuri de interes (profesori, elevi, parinti, comunitate, administratie, etc.) si din "jocul" elementelor contextuale. Deoarece in atingerea acestor finalitati pot exista strategii si programe (plural de la program nu de la programa) educationale alternative, nu "documentele scolare" vor fi hotaratoare in activitatea evaluativa ci "efectele de competenta" si "portofoliile" cu rezultate obtinute.

• Cultura organizationala asociata organizatiile cu reputatie de "excelenta" este cea numita "de sarcini", bazata pe o structura de tip matriceal sau "pe proiecte". Ea este specifica mediilor profesioniste, in care practica nu poate fi automatizata iar performanta depinde de colaborarea in cadrul unor echipe de lucru, si este definita drept "calda" si "prietenoasa": diferentele de status sunt minime (nu exista "sefi" si "subordonati" ci numai "colegi"); influenta este mutuala si stilurile de conducere predominant participative; toata lumea este implicata si se simte raspunzatoare de bunul mers al lucrurilor; exista incredere reciproca iar conflictul de opinii, atunci cand apare, este abordat direct si rezolvat prin negociere. In aceste conditii, evaluatorul este o persoana calificata si recunoscuta ca atare dar, mai mult, un coleg care incerca sa sprijine obtinerea unor performante inalte din punct de vedere calitativ.

• Accentul strategic se muta pe inovatie, schimbare, adaptabilitate si evolutie, atat in plan personal sau profesional cat si in cel organizational.

• Retributia si recompensele sunt individualizate si direct corelate cu performantele profesionale. • Este acordata o prioritate maxima formarii si perfectionarii resurselor umane. • Accentul strategic se muta pe beneficiile la utilizator (client) si pe negocierea finalitatilor

organizationale si a rezultatelor cu toate grupurile de interes. 1.3. Structura si functiile inspectoratului scolar – privire sintetica 1.3.1. Dupa cum se poate constata si din cele de mai sus, este necesara separarea si definirea adecvata a functiilor inspectoratului scolar. Cele trei functii generale ale inspectoratului sunt: • Functia financiara si admnistrativa - sprijinirea scolilor in efortul lor de eficientizare si de adecvare a

ofertei educationale: ⇒ asigurarea resurselor financiare si sprijinirea unitatilor scolare in administrarea lor, inclusiv prin

consiliere financiar-contabila, conform formulelor de bugetare si standardelor nationale si judetene;

⇒ monitorizarea si controlul veniturilor si cheltuielilor (si, in general, al utilizarii resurselor) la nivel judetean si al unitatilor scolare;

4

⇒ asigurarea accesului unitatilor scolare la finantare; ⇒ asigurarea stabilitatii financiare (pentru a oferi scolilor posibilitatea proiectarii dezvoltarii pe mai

multi ani); ⇒ aplicarea / elaborarea standardelor sau indicatorilor privind managementul resurselor umane,

inclusiv scolarizarea si evidenta efectivelor de elevi si angajarea personalului; ⇒ colectarea de informatii, actualizarea bazei de date la nivel local, furnizarea de informatii (brute

sau prelucrate) partilor interesate/in drept (inclusiv unitatilor scolare), corelarea informatiilor obtinute/prelucrate cu cele de la nivel national ca mijloc de evaluare a eficientei si eficacitatii locale;

⇒ facilitarea legaturilor unitatilor scolare cu autoritatile centrale si locale si cu reprezentantii comunitatilor locale;

⇒ formarea directorilor, administratorilor de scoli si a personalului de specialitate din domeniul financiar-contabil;

⇒ asigurarea informarii si indrumarii in probleme de legislatie si de politica educationala nationala. • Functia de inspectie - evaluarea calitatii educatiei conform prevederilor legale, finalitatilor urmarite

si standardelor prescrise: ⇒ urmarirea respectarii prevederilor curriculum-ului national pe discipline, ani de studiu, tipuri si

forme de educatie; ⇒ urmarirea respectarii standardelor nationale privind dotarea, finantarea, curriculum-ul, evaluarea,

managementul si relatiile comunitare; stabilirea faptului daca fiecare elev beneficiaza de o experienta educationala larga si echilibrata, de resurse educationale adecvate si, daca este cazul, de conditii corespunzatoare de cazare si masa;

⇒ determinarea gradului de adecvare a curriculum-ului dezvoltat la nivelul unitatilor scolare fata de nevoile specifice ale comunitatii locale;

⇒ urmarirea nivelurilor de realizare de catre elevi a finalitatilor stabilite prin curriculum-ul national; ⇒ evaluarea eficientei generale a managementului unitatilor scolare; ⇒ evaluarea calitatii predarii si a activitatii profesorilor si managerilor; ⇒ consemnarea atitudinilor elevilor, profesorilor, parintilor, a comunitatii in intregul ei, fata de oferta

educationala a scolii; ⇒ aprecierea eficientei utilizarii resurselor educationale (umane, materiale, informationale, de timp,

de autoritate si putere, etc.) de care dispune scoala; ⇒ evaluarea impactului programelor si proiectelor de reforma dezvoltate la nivel national si/sau local

asupra calitatii ofertei educationale concrete a unitatilor scolare; • Functia de sprijin, consiliere si formare profesionala - dezvoltarea resursei umane: consilierea pentru

cariera si sprijinirea dezvoltarii profesionale si personale a corpului profesoral: ⇒ oferirea de consiliere profesionala si pentru cariera intregului personal al unitatilor scolare

(didactic, auxiliar, administrativ), atat la cerere si ca parte a programelor proprii dezvoltate, in functiile de nevoile locale;

⇒ sprijinirea unitatilor scolare in asigurarea conditiilor necesare respectarii recomandarilor rezultate in urma inspectiei;

⇒ sprijinirea conducerilor unitatilor scolare in evaluarea curenta a profesorilor si, daca e cazul, in determinarea nevoilor de formare ale acestora;

⇒ identificarea nevoilor generale de formare si asigurarea satisfacerii lor prin programe adecvata de formare continua;

⇒ sprijinirea conducerilor unitatilor scolare in angajarea personalului adecvat. 1.3.2. Mentionam ca aceste functii pot fi realizate separat sau integrat. Totodata, mai ramane sa fie decisa la nivelul Ministerului subordonarea unitatilor care realizeaza functia financiar administrativa: • aceasta functie va fi realizata, in continuare, de catre Inspectoratul Scolar, sau • aceasta functie, va trece, cu tot cu personalul care o realizeaza, la nivelul autoritatii locale (ca

Directie Logistica in cadrul aparatului tehnic al Consiliului Judetean). 1.3.3. Noul sistem de inspectie trebuie sa asigure evaluarea unitatii scolare ca intreg, prin: • integrarea aspectelor inspectate intr-un model coerent; • definirea clara a tipurilor si formelor de inspectie; • inspectarea cu precadere a activitatii si mai putin a persoanelor; de exemplu, va fi evaluata predarea

(pe baza de esantion) si nu profesorul care preda (evident, cu exceptia inspectiilor speciale pentru acordarea gradelor);

5

• delegarea catre conducerea unitatilor scolare a functiei de evaluare a personalului. 1.3.4. In functie de conditiile concrete, pot fi utilizate mai multe forme de inspectie: • Evaluarea interna a scolii, pe baza standardelor nationale, publicarea concluziilor si verificarea lor de

catre un moderator/verificator extern. • Evaluarea/inspectia combinata interna/externa: problemele si metodologia inspectiei sunt discutate in

prealabil, pe baza finalitatilor declarate ale unitatii scolare; inspectia se realizeaza in comun, de catre angajatii scolii si evaluatorul extern; ei intocmesc un raport comun pe care il dau publicitatii.

• Evaluarea externa - echipa de inspectori viziteaza scoala, efectueaza inspectia, in urma careia intocmeste un raport care contine recomandari; procesul presupune stabilirea clara a modului in care scoala ar putea aborda aceste recomandari si al sprijinului de care ar putea avea nevoie din partea inspectoratului – prin consiliere sprijin si monitorizarea progreselor inregistrate. Aceasta forma de inspectie se poate realiza in doua viariante, ambele in stransa legatura cu personalul din scoala inspectata:

⇒ de catre echipe de inspectori; ⇒ de catre echipe combinate, formate din directori din alte scoli si din inspectori.

1.3.5. Natura inspectiei vor diferi in functie de obiectivele urmarite.Pot fi definite mai multe tipuri de inspectie, pe baza mai multor parametri. Astfel: • vor fi inspectate toate obiectele de studiu de catre inspectori de specialitate sau va fi inspectata o “mostra”

convenita, alcatuita din citeva obiecte / discipline; • vor fi inspectate toate aspectele legate de scoala, nu numai obiectele de studiu sau va fi inspectata o

“mostra” de aspecte; • vor fi inspectate toate obiectele de studiu si o “mostra “ de aspecte sau viceversa; 1.3.6. Modelele prezentate mai sus pot fi utiliziate fie separat, fie ca o combinatie a metodelor mentionate, dar se va avea intotdeauna in vedere asigurarea unei imagini cuprinzatoare si echilibrata a calitatii invatamintului, pentru a putea fi prezentata Ministerului si autoritatilor locale. Totodata, modelul selectat are implicatii in ceea ce priveste costul inspectiei. De altfel, trebuie stabilit foarte clar care sunt cheltuielile pe care Ministerul este dispus sa le faca pentru inspectie. 1.3.7. Diferente in definirea modelului de inspectie pot aparea si pentru desfasurarea concreta a procesului de inspectie. De exemplu, trebuie stabilit daca: • inspectorii merg in scoli in echipe; • echipele sunt mari sau mici; numarul inspectorilor poate diferi in functie de mai multe criterii; de exemplu,

o echipa de inspectori care examineaza toate aspectele scolii si o “mostra” de obiecte de studiu poate fi alcatuita din circa 6 membri, in timp ce o echipa ce examineaza toate obiectele de studiu ar putea necesita 10 inspectori sau chiar mai mult;

• inspectia este efectuata de catre inspectori individuali care intra in scoala in diferite momente pentru a inspecta obiectele de studiu sau aspectele care le revin;

• sunt produse rapoarte separate pe diferite criterii sau un singur raport colectiv, cuprinzator. 1.3.8. Indiferent de sistemul de inspectie utilizat, raportul inspectiei va contine un numar de recomandari de care scoala va trebui sa tina seama si sa raspunda printr-un plan de actiune. Scoala va trebui sa implementeze recomandarile cu sprijinul posibil al inspectoratului. 1.3.9. Metodologia inspectiei devine, ca urmare a tuturor caracteristicilor prezentate, complexa si multidimensionala, de tip "portofoliu", cuprinzand "evidente" directe si indirecte, de natura cantitativa dar si calitativa, cum ar fi: • autoevaluari (pe diverse dimensiuni), declaratii de intentii referitoare la finalitatile dezvoltarii individuale,

de grup si organizationale; • ghiduri pentru interviuri de evaluare; • ghiduri pentru observatia in timpul activitatilor educationale, manageriale si in cadrul interactiunilor cu

colegii; • rapoarte scrise si lucrari stiintifice; • scale de apreciere utilizand "ancore" numerice, adjectivale sau comportamentale; • comentarii asupra unor activitati cu elevii, "microlectii"/"metalectii", inregistrari audio/video; • "artefacte" educationale (auxiliare curriculare, diferite materiale si echipamente, etc.) realizate de catre

profesori si diferite produse ale elevilor.

6

1.3.10. Indiferent de optiunea strategica, un model coerent de inspectie ar trebui sa stabileasca: • Obiectivele inspectiei - in esenta:

⇒ identificarea punctelor tari si a celor slabe ale unitatilor scolare si ale sistemului scolar in ansamblul sau;

⇒ sprijinirea scolilor in imbunatatirea activitatii lor; ⇒ furnizarea informatiei relevante pentru procesul decizional.

• Drepturile inspectorilor in relatia lor cu scolile si codul de conduita al inspectorilor: ⇒ drepturile inspectorilor in scoala; ⇒ modul de comportare - actiuni permise si interzise; ⇒ relatiile cu conducerea scolii si cu personalul - didactic si nedidactic; ⇒ relatiile cu elevii.

• Rezultatele dezirabile ale inspectiei: ⇒ efectele unei inspectii pentru scoala, parinti, autoritatile judetene si Minister; ⇒ produsele concrete ale inspectiei - rapoarte, recomandari, etc.

• Compozitia echipei de inspectie, competentele diferitilor membri ai echipei si timpul petrecut in scoli de diferite tipuri:

⇒ cine face inspectia - echipa sau inspectori care actioneaza individual; ⇒ ce vor inspecta inspectorii: o disciplina; mai multe discipline; activitatea generala a scolii;

profesori; catedre; o combinatie de discipline/aspecte generale/profesori; ⇒ competentele de care au nevoie inspectorii - in plan legal si profesional; ⇒ care va fi durata inspectiei si cum va fi corelata cu tipul si dimensiunea scolii;

• Tipurile de evidente rezultate din fiecare inspectie: ⇒ ce informatii si evidente colecteaza inspectorii; ⇒ formele de prezentare a acestor evidente - pentru diferiti utilizatori: unitate scolara, Minister,

autoritatile locale, etc. • Activitatea pre-inspectie:

⇒ de ce pregatire au nevoie inspectorii inainte de inspectie; ⇒ care sunt informatiile care trebuie culese din scoala; ⇒ daca este nevoie sa viziteze scoala inainte de inspectie; ⇒ care sunt activitatile concrete pentru pregatirea inspectiei; ⇒ daca inspectia se realizeaza in echipa - care sunt atributiile concrete ale membrilor ei; ⇒ ce trebuie sa intreprinda unitatile scolare - ce documentatie trebuie sa produca;

• Procesul de inspectie si minimum de evidente cerut: ⇒ ce se inspecteaza; ⇒ cum trebuie desfasurata o inspectie - aspecte concrete; de exemplu: trebuie sau nu profesorii

avertizati ca vor fi inspectati; ⇒ care sunt evidentele considerate suficiente si acceptabile; de exemplu: cat timp si ce pondere

trebuie acordata observatiei la clasa; cati elevi din scoala trebuie vazuti; cati elevi din scoala trebuie testati; ce documente trebuie sa prezinte directiunea scolii si profesorii;

⇒ care sunt criteriile de judecare a performantei si cum trebuie acestea formulate. • Activitatea post-inspectie:

⇒ feed-back-ul oferit de inspector conducerii scolii si profesorilor - cum, in ce forma si cand; ⇒ alte persoane/institutii care trebuie sa primesca acest feed-back - parinti, elevi, autoritati locale,

etc. ⇒ care este forma si continutul raportului de inspectie; ⇒ cui trebuie sa-i fie inmanat raportul scris si cum se asigura caracterul lui public.

• Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei: ⇒ cum este asigurata calitatea, echitatea inspectiei si daca a fost urmat modelul prescris;

• Monitorizarea si evaluarea procesului de inspectie: ⇒ cine va monitoriza eficienta inspectiei si va evalua succesul ei; ⇒ cine va recomanda schimbarea modelului de inspectie si cine va decide revizuirea lui; ⇒ cine se va asigura ca schimbarile sunt implementate; ⇒ cine se va asigura ca inspectorii realizeaza inspectia in conformitate cu criteriile si modelul

stabilite. • Relatia intre activitatea de inspectie si eficienta activitatii scolare:

⇒ ce se va intampla cu scolile ale caror performante sunt mult sub sau peste medie.

7

1.3.11. Pe masura ce scolile vor castiga autonomie, rolul inspectorilor si sistemul de inspectie se vor schimba. De exemplu, daca scolile vor avea o mai mare putere de decizie in ceea ce priveste curriculum-ul si angajarea personalului, inspectorii vor trebui sa evalueze eficienta muncii directorului si in aceste directii. De aceea, sistemul si modelul de inspectie trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a putea ingloba toate modificarile previzibile. 1.3.12. Sistemul de inspectie va trebui sa fie monitorizat si evaluat. Acest lucru presupune existenta unui organism independent capabil sa efectueze un anumit numar de inspectii-model, la nivel national, ca “etalon”. Totodata, pentru ca modelul de inspectie sa ramina eficient, va trebuie elaborat un sistem de revizuire, astfel incit procesul de inspectie sa tina pasul cu schimbarile din invatamint. Pentru realizarea acestor functii, propunem propunem modificarea atributiilor, in acest sens, a Corpului de Control al Ministrului. 1.3.12. Pentru a completa abordarea profesionista a problematicii inspectiei si pentru ridicarea prestigiului profesional al inspectorilor ar fi util un sistem de acreditare care sa indice ca inspectorii au o serie de competente esentiale pentru a efectua inspectii de calitate. 1.3.13. Datele culese la inspectie trebuie sa ofere o imagine clara si concisa a calitatii invatamintului la nivel de judet si la nivel national. Pentru aceasta este necesara selectia unui esantion adecvat de scoli si discipline pentru inspectia anuala, astfel incit MEN sa poata fi tinut la curent cu situatia invatamintului. Acest lucru face necesar ca la nivel central sa existe un program national de inspectie care ar putea fi completat cu programe judetene. 1.3.14. Datele culese ar fi foarte utile daca ar fi prezentate intr-o forma comuna si daca vor fi bine stabilite canalele de comunicare. Modelul de inspectie trebuie publicat pentru ca inspectorii si toate grupurile de interes (profesori, parinti, elevi, administratia locala, comunitatea locala in ansamblul ei) sa-l poata intelege si sa stie cum va fi aplicat in fiecate scoala. Modelul va fi astfel conceput incit sa asigure tipul adecvat de inspectie pentru ORICE scoala. 1.3.15. In concluzie, consideram drept conditii prealabile completarii modelului si unei pregatiri initiale si continue de calitate pentru inspectorii scolari, adoptarea mai multor decizii care pot fi luate NUMAI la nivelul politic al Ministerului Educatiei Nationale: • Decizia priuvind elaborarea standardelor manageriale specifice profesiunii de inspector, criteriilor

de selectie si a indicatorilor de performanta relativi la activitatea inspectorilor. Aceastea pot fi realizate prin colaborarea intre componenta “Management si Finantare” si structurile din noua organigrama a Ministerului Educatiei Nationale care se ocupa cu managementul resurselor umane.

• Definirea citeriilor si standardelor de acreditare a inspectorilor scolari si a formarii lor – prin colaborarea deja mentionata la punctul precedent.

• Introducerea in Clasificarea Ocupatiilor din Romania a profesiunii de “inspectori - evaluatori de sistem si de proces”. Se poate solicita componentei COSA a proiectului de reforma intreprinderea unor demersuri in acest sens.

• Introducerea unor module de evaluare de proces si de sistem in cadrul pregatirii intiale a corpului didactic. In actualele conditii, acest lucru se poate realiza numai printr-o cerere formala a Ministerului adresata institutiilor de formare initiala a profesorilor de a introduce aceste module in structura Seminarului Pedagogic si/sau a studiilor de masterat.

• Transformarea Corpului de Control al Ministrului in organism de evaluare care asigura calitatea inspectiei si care stabileste criteriile si standardele pentru selectia si pregatirea inspectorilor.

• Rezolvarea problemei subordonarii subunitatii functionale care se ocupa de functia financiar-administrativa, in concordanta cu forma noii legi a Finantelor Publice Locale.

• Construirea si acreditarea unui sistem specific de pregatire continua pentru inspectori: ⇒ conceperea unei pregatiri “in alternanta”: mai multe module de 3-6 luni realizate de/in

universitati sau de alte organizatii acreditate de formare concomitent cu activitatea concreta de inspectie sau urmate de activitate concreta;

⇒ realizarea unui corp de formatori de formatori pentru inspectori; ⇒ vizite de studiu in strainatate si solicitarea asistentei tehnice din partea tarilor cu sisteme

performante de inspectie.

8

2. STRUCTURA GENERALA A FORMARII CONTINUE A INSPECTORILOR SCOLARI 2.1. Starea actuala 2.1.1. Formarea inspectorilor este, practic, inexistenta. Nu exista nici un fel de formare initiala in domeniul inspectiei scolare si a evaluarii de sistem. Lipsesc standardele nationale in domeniul formarii initiale si continue a managerilor scolari (ca, de altfel, in intreg sistemul de formare). Lipsesc, de asemenea, criteriile de evaluare a formarii, precum si metodologia si structurile organizationale de acreditare a formarii si a formatorilor. 2.1.2. Pe de alta parte, formarea inspectorilor nu se realizeaza conform unei strategii nationale unitare, ceea ce conduce la: • diferente notabile in ceea ce priveste calitatea ofertei de formare; • predominarea cursurilor la sala, cu colective mari de formabili, fiind deficitare atat aplicarea metodelor

active specifice educatiei adultilor cat si formarea prin proiecte cu aplicabilite locala, realizate individual sau in echipe;

• centrarea formarii pe achizitie de cunoastinte - lipsind abilitatarea metodologica si exercitiile practice; • caracterul adesea invechit al conceptiei manageriale care sta la baza formarii; • perpetuarea inexistentei unor formatori calificati si acreditati: formarea este realizata de cadre

universitare sau de profesori fara pregatire prealabila si cu experienta redusa in educatia adultilor si formarea continua.

• lipsa legaturii intre formare, evaluare si promovare in cariera. 2.1.3. Formarea continua a inspectorilor scolari este sumara, superficiala (prin stagii comasate de maximum 5 zile si prin sedinte saptamanale sau lunare) si nespecifica (ponderea pregatirii ca evaluator de sistem si de proces este insignifianta, predominand informarea legislativa si abilitarea “tehnica” pentru procedurile si documentele necesare). Inspectia fiind o pozitie ierarhica in sistem, nu este recunoscuta si nici acreditata profesiunea de inspector sau de evaluator al sistemelor si proceselor educationale. 2.1.4. Nu exista o politica clara si coerenta a Ministerului Educatiei Nationale privind selectarea si formarea inspectorilor scolari, criteriile si formele de selectie variind de la an la an. Criteriul principal de selectie este, de regula, calitatea activitatii ca profesor, nefiind luat in considerare adevarul simplu ca un excelent profesor nu este, in mod necesar, si un bun inspector. 2.1.5. Foarte nociva poate fi, dupa parerea noastra, tendinta de politizare a activitatii Inspectoratelor scolare prin introducerea criteriului apartenentei politice in procesul de selectie. Aceasta poate duce atat la pierderea minimului de profesionalizare existent in domeniu si, pe de alta parte, la ineficienta utilizarii resurselor pentru formare: nu exista nici o garantie ca o persoana competenta si in care s-au investit fonduri serioase pentru formare, va fi folosita si cat va fi folosita in sistem. 2.2. Formarea inspectorilor scolari – principii generale 2.2.1. Realizarea unui sistem nou de control organizational, consistent din punct de vedere profesional si managerial presupune, ca o conditie sine qua non, o formare specifica care sa ofere nu numai simplele cunostinte si "deprinderi" ("skills") ci "abilitare critica" ("critical literacy") si metodologica, accentul trecand de la formare la autoformare si, implicit, de la evaluare externa la auto- si inter-evaluare. 2.2.2. Drept conditii prealabile realizarii unei pregatiri initiale si continue a inspectorilor sunt deciziile politice, deja mentionate la punctul 1.3.15 . 2.2.3. Formarea inspectorilor trebuie gandita in mod coerent si unitar - prin standarde si obiective nationale - dar desfasurata descentralizat, pe baza unei oferte multiple, definita pe baze concurentiale. Pentru aceasta trebuie deschisa posibilitatea acreditarii unui numai cat mai mare de institutii de formare si formatori persoane fizice, pe baza standardelor nationale elaborate de Ministerul Educatiei Nationale. Pe langa Universitati si CCD, vor trebui acreditate si institute de cercetare si dezvoltare, firme de consultanta si formare in management, departamente de formare ale organizatiilor economice, fundatii, ONG, din tara si strainatate si chiar persoane fizice care lucreaza independent (“free-lances”).

9

2.2.4. Oferta multipla se mai realizeaza si prin imbinarea programelor nationale, regionale si judetene, inspectorii in functie dar si cei potentiali avand posibilitatea sa aleaga acele forme de pregatire care se potrivesc cel mai bine nevoilor lor reale si exprimate privind dezvoltarea profesionala dar si personala. In acest fel vor putea fi mult mai bine respectate conditiile concrete si specificul regional. Totodata, un sistem de formare continua modern, flexibil, descentralizat si adaptat contextului de reforma in care ne gasim, ar trebui sa fie construit in asa fel, incat sa garanteze convergenta dezvoltarii profesionale cu cea personala pentru obtinerea accesului la nivelurile motivationale superioare. 2.2.5. Formarea trebuie realizata cu precadere in CCD - transformate treptat in Centre Judetene de Resurse, Inovatie si Dezvoltare Profesionala. Acestea vor oferi programe orientate pe trei dimensiuni: • informare; • formare si dezvoltare; • consiliere si sprijin. Este bine ca in fiecare judet sa fie acreditati 1-2 consilieri – formatori pentru inspectori. 2.2.6. Trebuie asigurata imbinarea pregatirii “off-the-job” (formare centralizata in centre specializate) cu cea “on-the-job” (conceperea si aplicarea unor proiecte personale, de echipa si organizationale. 2.2.7. Accentul in formarea initiala si continua a personalului din sistemul scolar (ca de altfel in intregul proces educational) trebuie mutat de pe a sti pur si simplu, de la achizitia de cunostinte la a sti cum, a sti sa faci si a sti sa fii, deci la o formare centrata pe competente profesionale de tip metodologic, bazata pe principii cum ar fi: • formarea metodologica in vederea practicarii reflexive a profesiunii: nu o simpla utilizare mecanica de

tehnici, metode si procedee anterior insusite, ci reflectia in vederea dezvoltarii inovative de metodologii si a aplicarii lor nerutiniere, in functie de context;

• largirea formarii, prin studierea unor domenii nelegate strict de specialitatea "academica" obtinuta, si dezvoltarea experientei personale si profesionale prin cunoasterea unor contexte educationale particulare (si nationale) cat mai diverse;

• pluralism, multiculturalism si policentrism; • oferirea formarii specifice si a consilierii in self-management si pentru dezvoltarea propriei cariere

profesionale; • formare pentru munca in echipa si in managementul proiectelor colective; • formarea competentelor de analiza situationala si de orientare in medii socio-culturale cat mai diverse,

pentru asigurarea unor servicii educationale cat mai diferentiate, mergand pana la individualizare. 2.2.8. Ca urmare, managementul formarii continue devine un proces extrem de complex, trebuind sa rezolve o serie de probleme noi, cum ar fi: • echilibrarea nevoilor individuale cu cele organizationale; • convingerea decidentilor si a detinatorilor de resurse financiare pentru a investi in dezvoltare personala si

profesionala; • dezvoltarea celor care nu doresc sa se dezvolta si combaterea prejudecatilor legate de varsta, sex,

apartenenta etnica, etc.; • formarea formatorilor; • dezvoltarea indivizilor dar si a grupurilor si organizationala; • legarea formarii si a dezvoltarii de evaluare; • oferirea de timp si ocazii pentru dezvoltarea personala si profesionala; • obtinerea resurselor finanaciare si a expertizei pentru formare si dezvoltare. 2.2.9. In ceea ce priveste modalitatile concrete de formare, evantaiul lor trebuie largit considerabil. Pe langa obisnuitele cursuri, mese rotunde, schimburi de exeperienta, incep sa se impuna si alte forme cum ar fi: proiectele de cercetare-actiune; consultanta si stagii de formare a echipelor ("team-building") si, in general, de dezvoltare organizationala; realizarea / conducerea/ evaluarea procesului educational la alte clase/ scoli / regiuni; cursurile "la distanta"; ateliere de tipul "cercurilor de calitate" organizate la nivel regional sau local, etc. In general, formarea trebuie orientata spre metode active, elaborarea de proiecte, consultanta si chiar cursuri prin corespondenta / invatamant la distanta. 2.2.10. Pentru a avea eficacitate, pentru a garanta dezvoltarea potentialului creator, dar si pentru a asigura un impact semnificativ asupra practicii profesionale curente, reamintim faptul ca un program concret de formare continua ar trebui sa cuprinda mai multe componente (si niveluri), cu finalitati

10

competentiale specifice. De remarcat faptul ca formarea la nivel strict teoretic, desfasurata, de regula, centralizat, in afara unitatii scolare, are efecte relativ mici asupra practicii curente. In schimb, posibilitatile de inovatie, creativitate si schimbare scad pe masura "coborarii" formarii spre nivelul operational si o aducem in scoala. De aceea, eficacitatea formarii continue se poate asigura numai prin programe de tip metodologic, singurele care realizeaza articularea necontradictorie a teoriei cu practica. 2.2.11. Referitor la evaluarea programelor de formare, dorim numai sa subliniem necesitatea utilizarii portofoliilor (seturi de modalitati cat mai diverse de evaluare de la fise si chestionare pana la proiecte, instrumente, secvente filmate, diverse artefacte, etc.), reusita fiind reala numai daca noile competente se pot practica si dezvolta in orice context de exercitare. 2.2.12. O mare atentie trebuie acordata formarii formatorilor, mai ales in aceasta faza de initiere si organizare a unui sistem national de formare in management educational. 2.2.13. Din continutul formarii manageriale nu trebuie sa lipseasca urmatoarele domenii tematice: • pregatire manageriala generala:

⇒ proiectarea, organizarea, monitorizarea si evaluarea in toate domeniile functionale (curriculum, resurse financiare si materiale, resurse umane, dezvoltarea generala a scolii); pregatirea si realizarea echilibrata a inspectiei – prin corelarea obiectivelor cu resursele (financiare, informationale, umane, de timp) avute la dispozitie;

⇒ procesul decizional; ⇒ comunicarea in interiorul si cu exteriorul organizatiei; ⇒ motivarea si implicarea personalului; participarea personalului la procesul decizional; ⇒ dezvoltarea profesionala si formarea personalului; ⇒ dinamica de grup, formarea si conducerea echipelor; exersarea lucrului in echipa; negocierea si

rezolvarea conflictelor; ⇒ conducerea sedintelor si a reuniunilor de lucru si managementul sesiunilor de formare; ⇒ self-management: managementul timpului si al prioritatilor; managementul stressului; ⇒ relatiile sistemice si comunitare ale scolii;

• politicile educationale si legislatia invatamantului si conexa; • management financiar si tehnici de bugetare; • management informational: tipurile de informatie si modurile de utilizare a informatiilor si evidentelor

obtinute (datele initiale, diverse documente, observatii proprii, interviuri si discutii informale discutiile cu profesorii, elevii, parintii, directorii, etc.); judecarea validitatii si gradului de incredere pentru informatiile obtinute; criteriile/standardele in raport cu care vor fi judecate datele culese; modurile de raportare (teoretic si practic); sistemul informational pentru managementul educational.

• educarea comportamentul adecvat in timpul inspectiei; • exersarea in situatii concrete (reale si simulate) pentru utilizarea criteriilor/standardelor utilizate in

inspectie si chiar realizarea practica a unor inspectii. 2.2.14. Cea mai eficienta forma de organzare este cea pe baza de “credite transferabile”: • fiecare forma, program si modul de pregatire sa fie punctat cu un anumit numar de credite, in functie de

importanta si complexitate; • pentru a putea beneficia de avansare, sporuri salariale, prime si bonificatii, sa existe criteriul acumularii

unui numar de credite intr-o perioada data de timp; • evaluarea inspectorilor (care va trebui, si ea, sa fie realizata periodic) sa aiba drept consecinta realizarea

unor programe individuale sau colective de formare pentru dezvoltarea competentelor deficitare; • unul dintre criteriile in angajarea cadrelor didactice, a personalului de conducere si a inspectorilor sa

fie numarul de credite de formare obtinute intr-o anumita perioada de timp (de exemplu, ultimii trei ani). 2.2.15. Ca principiu director privind etapizarea formarii, propunem combinarea formarii rezidentiale, "off-the-job" (stagii comasate de 3-5 zile in sistem "tabara") cu formarea "on-the-job" (prin teme de cercetare, proiecte, etc., realizate la locul de munca), sub conducerea directa sau indirecta ("la distanta" - prin corespondenta, telefon, fax, E-mail) a unui (unor) mentor(i)-formator(i). Totodata, recomandam existenta posibilitatii de “iesire” a formabililor din programul de pregatire, la incheierea fiecarei etape. Astfel, ca exemplu, un program de o luna de formare poate fi structurat astfel: a. O sesiune pre-program, in care vor fi stabilite, de comun acord, finalitatile formarii (competentele care

vor fi formate / dezvoltate), continuturile, metodele si tehnicile folosite, locul formarii, planificarea in timp a pregatirii, rezultatele asteptate si modalitatile de evaluare a acestora.

11

b. Dupa o perioada variabila de timp (de la cateva zile la 1 luna) va fi realizat un stagiu de 5 zile, in sistem rezidential, de "Initiere", incheiat cu solicitarea adresata cursantilor de a intocmi un proiect personal/de grup/organizational.

c. Dupa 2 saptamani – o luna, o sesiune de follow-up (“urmarire”) de 1 zi, in care se trece in revista realizarea proiectului si se face o prima evaluare care permite o prima selectie. Cei selectati vor continua elaborarea proiectului convenit, cu ajutorul - direct sau indirect - al "mentorului de program", iar ceilalti vor primi un certificat de absolvire si un numar de "credite de formare".

d. Dupa 1-3 luni, un al doilea stagiu de 5 zile in sistem rezidential, de "Dezvoltare", care va debuta cu discutarea proiectelor realizate si se va incheia cu o noua sarcina de lucru – un nou proiect sau dezvoltarea sau continuarea celui initial.

e. Doua saptamani – o luna mai tarziu, o sesiune de follow-up de 1 zi, in care se va analiza stadiul proiectelor si se va face o evaluare intermediara. Cei care nu mai doresc continuarea formarii vor primi un numar cel putin dublu de "credite de formare" fata de absolventii primului nivel al formarii. Ceilalti isi vor continua, de asemenea cu ajutorul "mentorului de program", proiectul inceput.

f. Dupa 1-3 luni, un nou stagiu de 5 zile, tot in sistem rezidential, de "Aprofundare" sau "Specializare", dupa aceeasi procedura. Acum, proiectul pe care formabilul il va avea de realizat va fi mult mai complex.

g. Dupa 1 luna, o ultima sesiune de follow-up si evaluare, de 2-3 zile, in care vor fi analizate si evaluate proiectele realizate dupa criteriile convenite. Acum va fi obtinuta si acreditarea intregului modul sau curs.

2.2.16. Este necesara si dezvoltarea capacitatii de consultanta si de sprijin la nivel local. In consecinta, pregatirea formatorilor principali in domeniul inspectiei scolare va trebui sa cuprinda si formarea lor pentru a fi si consultanti la nivel regional si local. 2.3. Formarea inspectorului scolar – program general. 2.3.1. Formarea inspectorului scolar va urma structura generala a functiilor si a domeniilor functionale recunoscute. De asemena, ca forma de organizare, pregatirea va fi trebui construita pe mai multe niveluri de performanta, existand posibilitatea iesirii dintr-o forma sau dintr-un program de formare la mai multe niveluri (vezi mai sus): • Initiere – doua saptamani in sistem rezidential (doua stagii a cate o saptamana), fiecare cu follow-up si

proiecte individuale, de grup sau organizationale – ca pregatire de baza. Vor fi abordate toate functiile manageriale si toate domeniile functionale.

• Dezvoltare – pentru absolventii atestati ai primului nivel – patru saptamani in sistem rezidential (patru stagii a cate o saptamana), fiecare cu follow-up si proiecte individuale, de grup sau organizationale – ca pregatire de consolidare pentru fiecare domeniu functional (fiecare beneficiind de cate o saptamana).

• Aprofundare si specializare – pentru absolventii atestati ai nivelului precedent –patru saptamani in sistem rezidential (patru stagii a cate o saptamana) cu follow-up si proiecte individuale, de grup sau ale unitatii scolare – pentru aprofundarea celor patru domenii functionale.

2.3.2. O zi de formare are opt ore, grupate in doua sesiuni – de dimineata si de dupa-amiaza. 2.3.3. Consideram ca formula de mai sus este adecvata conditiilor – financiare si de timp – corespunzatoare proiectului de reforma co-finantat de Banca Mondiala. In construirea sistemului national de pregatire, consideram ca este necesara cel putin dublarea perioadelor pentru fiecare nivel de pregatire, mai ales avand in vedere faptul ca, pentru o perioada previzibila de timp, inspectorii scolari se vor forma mai ales prin formare continua si nu initiala. 2.3.4. Prezentam, mai jos, formula de pregatire propusa pentru proiectul de reforma mentionat. Este urmarita dezvoltarea ariilor de competenta enumerate mai jos. 2.3.5. Pregatirea formatorilor de formatori va trebui sa cuprinda, pe langa ariile de competenta prezentate, si module specializate care pot fi parcurse in doua sau trei saptamani suplimentare de pregatire. Totodata, nu consideram necesara parcurgerea in totalitate si in amanunt , de catre formatori, a intregului continut tematic, intrucat acesta poate fi parcurs si prin studiu individual si, pentru ca, pe de alta parte, formatorii vor fi selectati dintre cei mai buni inspectori existenti. Aceste module suplimentare cuprind: • Managementul activitatii de consultanta si al programelor de formare continua. • Organizarea, performarea, monitorizarea si evaluarea sesiunilor de formare. • Mai multa pregatire in domeniul managementului proiectelor si, mai ales, in managementul

proiectelor/programelor de dezvoltare a unitatilor scolare.

12

2.3.6. O pregatire a inspectorilor in trei niveluri de stagiu ar arata astfel:

Niveluri de

stagiu

Domenii functionale Curriculum Resurse financiare si

materialeResurse umane Dezvoltare si relatii comunitare

I. Initiere • Introducere in management: ⇒ Concepte de baza; principii; managementul in lumea contemporana; managementul situational (dimensiuni, functii,

domenii functionale, relatii intra/extra-sistemice si comunitare; cultura organizatiilor scolare); sistemul scolar ca organizatie.

⇒ Procesul decizional. Comunicarea in organizatie si interpersonala. Sistemul informational pentru managementul educational.

⇒ Managementul schimbarii: tendinte sociale contemporane; schimbare organizationala si schimbare individuala; managementul tranzitiilor, al crizelor si al riscului; planificarea schimbarii; rezistenta la schimbare.

• Legislatia invatamantului si conexa. • Managementul timpului, al informatiei, al prioritatilor si al stress-ului. • Evaluarea de sistem si de proces – principii generale. • Codul de conduita al inspectorului. Comportamentul in timpul inspectiei. • Standarde si criterii de performanta.

II. Dezvoltare • Curriculum national: prezentare sintetica

• Dezvoltare si evaluare de curriculum: principii si modele.

• Managementul clasei si evaluarea aplicarii de curriculum.

• Legislatie financiara si conexa.

• Bugetarea unitatilor scolare: prezentare sintetica.

• Statistica pentru managementul scolar.

• Legislatia muncii si conexa. • Managementul resurselor

umane: prezentare sintetica; recrutarea si selectia personalului; salarizare, stimulare si motivare; disponibilizarea prin concediere si pensionare; succesiunea.

• Motivarea: prezentare generala. • Dinamica de grup. • Negocierea si rezolvarea

conflictelor.

• Planificarea: tipuri si niveluri; diagnoza SWOT; metode si tehnici.

• Marketing educational. • Organizarea: scoala ca

organizatie; structuri organizationale clasice su alternative.

• Conducere operationala: decizia operationala; rezolvarea problemelor; stilurile manageriale.

• Evaluarea: criterii de evaluare si indicatori de performanta.

13

Niveluri de

stagiu

Domenii functionale Curriculum Resurse financiare si

materialeResurse umane Dezvoltare si relatii comunitare

III. Aprofunda-re / Specializare

• Dezvoltarea locala de curriculum: principii si metodologie.

• Coordonarea cross-curriculara.

• Monitorizare de curriculum.

• Evaluarea performantelor in educatie.

• Elaborare si executie bugetara.

• Incheierea exercitiului financiar.

• Sursele proprii de finantare.

• Identificarea resurselor financiare extrabugetare (“fund-raising”)

• Tehnici de prezentare. • Interviul. • Conducerea reuniunilor si a

altor activitati de echipa. • Managementul programelor

de formare. • Proceduri disciplinare. • Rezolvarea contestatiilor si a

plangerilor. • Constructia echipelor (“team

building”)

• Planificarea: proiectul de dezvoltare a scolii.

• Organizarea: autoritate, putere, raspundere, responsabilitate.

• Delegarea autoritatii. • Participarea personalului la

luarea deciziilor: structuri, niveluri si metode

• Evaluarea personalului si relatia cu inspectia scolara.

• Evaluarea scolii ca intreg.

14

2.3.7. Calendarul concret al formarii inspectorilor ar fi urmatorul: • Octombrie 1997 – aprilie 1998: definitivarea modelului de inspectie.

⇒ selectia formatorilor principali si a formatorilor. • Martie-aprilie 1998, concomitent cu definitivarea modelului de inspectie:

⇒ va incepe formarea formatorilor principali (in numar de 7-10) care se vor ocupa de formarea formatorilor;

⇒ continuarea selectiei formatorilor; ⇒ pregatirea materialelor suport pentru formarea formatorilor; ⇒ vor fi pregatite primele materiale suport pentru pregatirea inspectorilor;.

• Mai-septembrie 1998: ⇒ formarea formatorilor de inspectori; ⇒ inceperea stagiilor pilot de formare pentru inspectori – mai ales pentru inspectorii care vor evalua

performantele scolilor in care vor fi experimentate noile sisteme de management si finantare precum si celelalte produse ale programelor de reforma;

• Septembrie 1998-iunie 1999, concomitent cu experimentarea noilor sisteme de management si finantare a invatamantului:

⇒ formarea generala a circa jumatate din numarul inspectorilor; • Iulie 1999 – septembrie 2001, concomitent cu pilotarea noilor sisteme de management si finantare:

⇒ formarea generala inspectorilor ramasi in functie si inca neformati, a potentialilor inspectori si a celor care doresc a se forma in acest domeniu.

15

3. ANEXA: CONTRACT DE MANAGEMENT PENTRU INSPECTORUL GENERAL, INSPECTORUL

GENERAL ADJUNCT, INSPECTORUL GENERAL ADJUNCT PENTRU PROBLEMELE DE REFORMA, DIRECTORUL CASEI CORPULUI DIDACTIC

Incheiat pe data de…………….. In baza Art. 142 din Legea Invatamantului Nr. 84/1995 si Art 24 din Legea Statutului Personalului didactic Nr. […]/1997, se incheie prezentul contract de management intre Ministerul Educatiei Nationale, reprezentat prin d-l. Virgil Petrescu, Ministru (care va fi numit mai jos angajator), pe de o parte, si d-l./d-na…………………………………….,domiciliat in …………………………… Str. …………………… Nr….. Bl….. Sc….. Ap. Judet/sector……………….., posesor al B.I. seria…. Nr……………. Eliberat de…………….., nascut(a) pe data de……. ………………….in localitatea…………………….., cu o vechime in invatamant de …………ani, avand ca pregatire profesionala (facultatea - ultima institutie absolvita):…………………………………………………………………………………, in calitate de Inspector Scolar General/General Adjunct/General Adjunct cu Probleme de Refoma/Director al Casei Corpului Didactic al Judetului ……………………. (care va fi numit de acum inainte angajat), pe de alta parte, in urmatoarele conditii: I. Contractul se incheie pe durata patru ani. La expirarea termenului de patru ani, se poate incheia, intre

partile de mai sus, un nou contract de management, in aceiasi termeni sau cu termenii schimbati de comun acord.

II. Ministerul Educatiei Nationale va putea dispune, in mod unilateral, modificarea clauzelor contractuale numai daca apar schimbari in legislatia financiara, a muncii si protectiei sociale, a invatamantului si din alte domenii conexe, care fac inoperante prezentele clauze contractuale.

III. Prezentul contract poate fi intrerupt in urmatoarele conditii: A. imediat, fara preaviz, din initiativa Ministerul Educatiei Nationale, atunci cand sunt constatate

direct, prin organele proprii de control, sau indirect, in urma rapoartelor primite de la organele de control extern abilitate, incalcarea grava a legislatiei in vigoare;

B. cu preaviz de minimum o luna, din initiativa Ministerul Educatiei Nationale, cand acesta constata direct, prin organele proprii de control, sau indirect, in urma rapoartelor primite de la organele de control extern abilitate, incalcari cu reavointa ale clauzelor prezentului contract si ale politicii oficiale din domeniul educatiei;

C. imediat, fara preaviz, din initiativa contractantului, in urma unor imbolnaviri grave sau aparitiei unor probleme deosebite, personale si familiale, a caror gravitate este probata cu acte doveditoare;

D. cu preaviz de minimum o luna, din initiativa contractantului, in urma unor imbolnaviri, a apartiei unor probleme personale si familiale sau a transferului contractantului in afara sistemului de invatamant;

E. imediat, prin acordul partilor, in urma transferului contractantului pe alt post din interiorul sistemului de invatamant sau din orice alt motiv.

IV. Eventualele litigii intre partile contractante vor fi solutionate, in ordine, prin urmatoarele proceduri legale: A. mediere/conciliere de catre Ministrul Educatiei Nationale, Secretarul de Stat pentru

Invatamantul Preuniversitar sau de catre delegatii personali ai acestora; B. in contencios administrativ; C. in justitie - conform dreptului comun.

V. Pe durata medierii/judecarii litigiului, contractul de management se suspenda, Ministerul Educatiei Nationale numind provizoriu, cu delegatie, alta persoana pe postul ocupat de angajat.

VI. Angajatul va ocupa postul de Inspector Scolar General/General Adjunct/General Adjunct cu Probleme de Refoma/Director al Casei Corpului Didactic al Judetului ………………….., cu toate indatoririle si obligatiile stabilite prin: A. Lagea Invatamantului Nr. 84/1995, Legea Statutului Personalului Didactic Nr. […]/1997,

regulamentele, instructiunile, metodologiile si ordinele ministeriale in vigoare. B. Lagislatia financiara, a muncii si protectiei sociale si conexa cu relevanta pentru invatamant. C. Fisa postului - care face parte integranta din prezentul contract de management.

VII. Locul de munca al contractantului este Inspectoratul Scolar al Judetului/Casa Corpului Didactic a Judetului……….

VIII. Contractantul, in calitate de Inspector Scolar General/General Adjunct/General Adjunct cu Probleme de Refoma/Director al Casei Corpului Didactic, beneficiaza de:

16

A. salariu lunar conform criteriilor stabilite prin Legea Statutului Personalului Didactic, si indexat/compensat conform Hotararilor de Guvern, la care se adauga o indemnizatie de conducere de …..% din salariul brut inainte de impozitare.

B. prime, premii si bonificatii, conform legii; C. cazare, diurna si decontarea cheltuielilor de deplasare, conform legii, pentru deplasarile in

interesul serviciului; D. acces gratuit la baza de date a Ministerului Invatamantului si informare imediata in legatura

cu toate deciziile organelor ierarhice superioare sau ale organelor si institutiilor de stat si non-guvernamentale, cu relevanta in domeniul educatiei;

E. consultanta si formare de specialitate in domeniile: management educational, asigurarea calitatii invatamantului, management financiar, curricular si al resurselor umane, dezvoltarea organizatiilor scolare.

IX. Anexe la prezentul contract de management si parte integranta a acestuia, sunt: A. Curriculum Vitae si actele privind studiile, vechimea in invatamant, gradele didactice,

doctoratul, cursurile post-universitare si cursurile/stagiile de formare continua absolvite in tara si strainatate - care dovedesc aptitudinile, calitatile si competentele detinute de contractant si relevante pentru postul ocupat prin contract;

B. fisa postului; C. oferta manageriala privind structura si directiile de dezvoltare ale judetului.

X. Contractul se incheie in ……… exemplare. Angajator, Angajat, [semnaturile autorizate] Reprezentat prin,

FISA POSTULUI FISA POSTULUI: Inspector Scolar General al Judetului…………………………. LOCUL DE MUNCA: Inspectoratul Scolar Judetean al Judetului……………….. SEF DIRECT: Secretarul de Stat pentru Invatamantul Preuniversitar. SUBORDONATI DIRECTI: inspectorul general adjunct, inspectorul general adjunct pentru problemele de reforma, directorul Casei Corpului Didactic, sefii departamentelor constituite la nivelul Inspectoratului (financiar, administrativ, judiciar, resurse umane, inspectie de specialitate, inspectie teritoriala). SCOPUL GENERAL AL ACTIVITATII: asigura functionarea, calitatea si dezvoltarea sistemului scolar public si privat, de nivel preuniversitar, la nivelul judetului. LIMITELE AUTORITATII: Inspectorul Scolar Judetean este autonom in exercitarea atributiilor sale in conditiile:

• respectarii politicii nationale oficiale in domeniul educatiei - stabilita de catre Ministerul Educatiei Nationale;

• respectarii politicii regionale oficiale in domeniul educatiei - stabilita de organele locale alese; • respectarii ordinelor directe ale Ministrului Invatamantului, Secretarului de Stat pentru

Invatamantul Preuniversitar; • respectarii deciziilor Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar– in conditiile legii. Orice conflict de autoritate este solutionat, conform legii, de catre autoritatea ierarhica superioara, prin contencios administrativ sau in justitie - conform dreptului comun.

17

FUNCTII: 1. Inspectorul Scolar General ia decizii privind si raspunde de finantarea unitatilor scolare din

subordine: Nr. Crt.

Atributii Indicatori de performanta

1 Ia decizii privind si raspunde de intocmirea proiectului de buget al Inspectoratului Scolar Judetean, in calitate de ordonator secundar de credite

Proiectul de buget elaborat corect si in termen legal.

2 Ia decizii privind si raspunde de repartizarea bugetului primit, conform legii, pe centre de executie bugetara, capitole si articole bugetare.

Bugete, corect intocmite, existente, in termen legal, la nivelul centrelor de executie bugetara.

3 Ia decizii privind si raspunde de controlul executiei bugetare, la nivelul fiecarui ordonator de credite.

Rapoarte privind executia buge-tara, intocmite corect si in termen legal, la nivelul centrelor de executie bugetara.

4 Ia decizii privind si raspunde de incheierea exercitiul financiar

Raport privind incheierea exer-citiului bugetar, intocmit corect si in termen legal.

5 Ia decizii privind si raspunde de procurarea si utilizarea judicioasa (conform prioritatilor stabilite la nivel national si judetean) a fondurilor extrabugetare.

Fonduri totale extrabugetare, in limita a cel putin 10% din alocatiile bugetare, obtinute prin donatii, sponsorizari, colaborari realizate la nivel judetean. Se exclud fondurile extrabugetare obtinute direct de catre unitatile scolare din subordine.

2. Inspectorul Scolar General ia decizii privind si raspunde de asigurarea bazei materiale si a

conditiilor materiale necesare desfasurarii in bune conditii a procesului educational. Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de intocmirea documentatiei pentru noile constructii scolare necesare la nivelul judetului.

Documentatia tehnica, intocmita corect, existenta la nivelul Inspectoratului.

2 Colaboreaza cu autoritatile locale alese (Consiliul Judetean si Consiliile Locale) in ceea ce priveste repartizarea si utilizarea findurilor pentru functionarea, intretinerea si repararea unitatilor scolare.

Numarul si rezultatele intalnirilor cu membrii Consiliului Judetean, ai Consili-ilor Locale, cu primari, consemnate in agenda proprie. Rapoarte, privind indeplinirea obligatiilor legale ale autoritati-lor locale Sesizari adresate organelor in drept, de cate ori este nevoie, privind neindeplinirea de catre autoritatile locale a obligatiilor ce le revin.

3 Ia decizii privind si raspunde de dotarea unitatilor scolare cu documentele curriculare si manuale, con-form prevederilor legale si, acolo unde este cazul, conform optiunii fiecarui cadru didactic si fiecarei unitati scolare.

Nu exista elevi fara manuale scolare - conform optiunii scolii Nu exista cadre didactice si scoli fara documentele necesare.

4 Ia decizii privind si raspunde de dotarea unitatilor scolare cu auxiliare curriculare (caiete de exercitii, culegeri de texte si de probleme, planse, harti, seturi de diapozitive, etc.) si aparatura, din fonduri bugetare si extra-bugetare.

Inventare cu auxiliare curriculare si cu aparatura procurate in anul scolar respectiv de la buget. Repartizarea echitabila, adica: a) dotare conform nevoilor (dotare mai

bogata la unitatile scolare sarace); b) repartizarea uniforma in teritoriu,

dupa satisfacerea nevoilor de la punctul a);

18

Nr. Crt.


Inventare cu auxiliare curriculare si cu aparatura procurate in anul scolar respectiv din fonduri extrabugetare (distinct, pentru fondurile repartizate de la nivelul Inspectoratului si pentru cele primite direct de unitatea scolara respectiva) Numarul de contracte incheiate cu ONG privind dotarea unitatilor scolare.

5 Ia decizii privind si raspunde de completarea fondului de carte al bibliotecilor scolare, din fonduri bugetare si extrabugetare.

Inventare de carti procurate in anul scolar respectiv de la buget. Repartizarea echitabila, adica: a) dotare conform nevoilor (dotare mai

bogata la unitatile scolare sarace); b) repartizarea uniforma in teritoriu,

dupa satisfacerea nevoilor de la punctul a);

Inventare ale cartilor procurate in anul scolar respectiv din fonduri extrabugetare (distinct, pentru fondurile repartizate de la nivelul Inspectoratului si pentru cele primite direct de unitatea scolara respectiva) Numarul de contracte incheiate cu ONG privind dotarea bibliotecilor unitatilor scolare.

6 Raspunde, impreuna cu autoritatile locale, de asigurarea conditiilor necesare privind iluminatul, incalzirea, alimentarea cu apa, canalizarea si paza din unitatile scolare din subordine.

Nu exista / a scazut numarul unitatilor scolare care nu beneficiaza de conditii minime privind iluminatul, incalzirea, alimentarea cu apa, canalizarea si paza.

3. Inspectorul General ia decizii privind si raspunde de asigurarea resurselor umane necesare

desfasurarii procesului educational, in conditii optime. Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de sprijinirea unitatilor scolare in realizarea, conform legii, a procedurilor de ocupare a posturilor si catedrelor vacante - conform criteriilor nationale si proprii

Au fost rezolvate, in termenul legal, toate restrangerile de activitate si completarile de norma. Au existat cel putin doua saptamani intre anuntarea publica a vacantarii si organizarea concursurilor si a celorlalte proceduri stabilite. Criteriile privind ocuparea posturilor didactice sunt publice si au fost aduse la cunostinta celor interesati Nu exista /scade numarul plangerilor si contestatiilor privind corectitudinea proceduri-lor de ocupare a posturilor vacante.

2 Ia decizii privind si raspunde de sprijinirea unitatilor scolare in incheierea contractelor de munca cu personalul didactic titular, detasat si suplinitor, in conditiile legii si conform nevoilor existente in fiecare unitate scolara.

Nu exista posturi neacoperite la 15 octombrie. Toate posturile vacante, indiferent de motiv, au fost acoperite in termen de o saptamana de la vacantare. Scaderea (procentuala si numerica) a personalului didactic necalificat.

3 Controleaza modul de asigurare a incadrarii unitatilor Nu exista posturi vacante.

19

Nr. Crt.


scolare cu personal didactic si nedidactic. Nu exista unitati scolare care nu-si pot desfasura activitatea la nivelul cerut din cauza lipsei personalului auxiliar si administrativ.

4 Controleaza modul in care unitatile scolare realizeaza procedurile disciplinare referitoare la personalul didactic si auxiliar. Rezolva contestatiile privitoare la sanctiunile acordate.

Nu exista procese pierdute in contencios administrativ sau in justitie privind aplicarea procedurilor disciplinare. Nu exista contestatii nesolutionate in termenul legal.

5 Controleaza repartizarea echitabila si conform criteriilor stabilite la nivel national si local a stimulentelor materiale si morale stabilite prin lege pentru copii si tineri precum si pentru personalul didactic si nedidactic.

Folosirea integrala a fondurilor de premiere. Nu exista personal didactic care nu cunoaste criteriile nationale si locale privind acordarea stimulentelor materiale si morale. Nu exista / a scazut numarul contestatiilor privind acordarea stimulentelor materiale si morale.

6 Controleaza activitatea directorului Casei Corpului didactic, privind organizarea si desfasurarea programelor curente de formare continua pentru personalul din subordine.

Directorul Casei Corpului Didactic isi indeplineste toate atributiile stabilite in fisa postului, in conformitate cu indicatorii de performanta stabiliti.

7 Asigura incadrarea Inspectoratelor scolare cu personal de inspectie, financiar-administrativ si pentru formare / consiliere.

Nu exista posturi vacante in schema. Fluctuatia personalului nu este mai mare de 10% anual.

8 Ia decizii privind si raspunde de evaluarea periodica a personalului incadrat in sistemul scolar la nivelul judetului.

Intreg personalul a fost evaluat in perioada stabilita prin lege. Exista planificarea evaluarii peronalului la nivel judetean – prin sinteza prlanurilor si programelor de la nivelul unitatilor scolare.

9 Ia decizii privind si raspunde de planul dezvoltarii resurselor umane la nivel judetean.

Existenta planului pe termen lung (4-5 ani) de dezvoltare a resurselor umane, cu indicatori de performanta si evidenta monitorizarii lui.

4. Ia decizii privind si raspunde de realizarea planurilor de scolarizare la nivelul judetului. Nr. Crt.

Atributii Indicatori de Performanta

1 Ia decizii privind si raspunde de cuprinderea copiilor de varsta scolara in invatamantul obligatoriu.

Nu exista / a scazut (numeric si procentual) numarul copiilor nescolarizati din judet, cu varsta intre 7 si 16 ani. Nu exista / a scazut (numeric si procentual) numarul copiilor din judet, cu varsta intre 7 si 16 ani, care abandoneaza scoala

2 Ia decizii privind si raspunde de scolarizarea copiilor si tinerilor la nivel post-obligatoriu si de optima lor orientare scolara si profesionala.

Nu exista / a scazut (numeric si procentual) numarul copiilor / tinerilor necuprinsi in invatamantul post-obligatoriu. Nu exista / a scazut (numeric si procentual) numarul copiilor din invatamantul postobligatoriu care abandoneaza scoala Nu exista diferente mai mari de 10% intre planurile de scolarizare al unitatilor post-gimnaziale si efectivele realizate. Scaderea (numerica si procentuala) a tinerilor care nu urmeaza forme post

20

Nr. Crt.


liceale de invatamant sau care nu-si gasesesc loc de munca la terminarea liceului sau scolii profesionale.

3 Ia decizii privind si raspunde de cuprinderea copiilor in invatamantul prescolar.

Cresterea numarului copiilor cuprinsi in gradinite, mai ales in anul pregatitor pentru scoala.

4 Raspunde, in colaborare cu institutiile abilitate prin lege, de cuprinderea judicioasa a copiilor cu cerinte educationale speciale in unitatile scolare corespunzatoare.

Scaderea numarului copiilor si tinerilor cuprinsi in institutiile speciale. Cresterea numarului copiilor si tinerilor cu handicapuri usoare, cuprinsi in unitatile scolare obisnuite. Justificarea medicala a fiecarui copil si tanar cuprins in institutiile speciale de invatamant.

5 Raspunde, in colaborare cu institutiile abilitate prin lege, de cuprinderea tuturor copiilor indrituiti prin lege in casele de copii si de asigurarea unor conditii normale de viata.

Nu exista/ a scazut numarul copiilor care, desi se incadreaza prevederilor legale, nu sunt cuprinsi in casele de copii. Nu exista/ a scazut numarul copiilor fugiti din casele de copii.

6 Raspunde, in colaborare cu autoritatile locale si cu institutiile din teritoriu ale MMPS, de buna desfasurare a programelor de educatie permanenta, de educatie la distanta si de reconversie profesionala.

Nu exista / a scazut numarul cererilor nesatisfacute de educatie permanenta, educatie la distanta si formare continua. Cresterea (numerica si procentuala) a programelor de formare oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a participantilor la programele oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a absolventilor programelor de formare cu diploma sau atestat.

7 Controleaza alocarea burselor si distribuirea alocatiilor de stat pentru copii, abonamentelor gratuite si celorlalte forme de ajutor stabilite prin lege.

Carnetele de alocatii sunt completate, stampilate si distribuite in termenul legal. Toti elevii care solicita beneficiaza de abonamente gratuite – conform legii. Bursele sunt alocate conform normativelor in vigoare si prioritatilor reale. Nu exista/ a scazut numarul reclamatiilor parintilor/elevilor privind alocarea burselor si a celorlalte forme de ajutor.

5. Raspunde, impreuna cu Inspectorul General Adjunct, de calitatea educatiei oferite de unitatile

scolare din judet. Nr. Crt.


1 Controleaza activitatea Inspectorului General Adjunct in ceea ce priveste calitatea educatiei, pe baza functiilor si atributiilor stabilite in fisa postului.

Inspectorul General Adjunct isi indeplineste toate atributiile stabilite in fisa postului, in conformitate cu indicatorii de monitorizare stabiliti.

2 Controleaza activitatea Inspectorului General Adjunct in ceea ce priveste asigurarea ofertei de educatie stabilite la nivel national si atingerea obiectivelor stabilite prin curriculum-ul national.


3 Controleaza activitatea Inspectorului General Adjunct in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea examenelor nationale de sfarsit de ciclu (capacitate si bacalaureat) precum si a formelor si procedurilor de admitere in licee, scoli profesionale, scoli postliceale, scoli cu program


21

Nr. Crt.


special de arta, etc. 6. Raspunde, impreuna cu Inspectorul General Adjunct cu Probleme de Reforma, de implementarea

programelor de reforma si de dezvoltare a unitatilor scolare. Nr. Crt.


1 Controleaza activitatea Inspectorului General Adjunct cu Probleme de Reforma, in ceea ce priveste implementarea programelor de reforma stabilite la nivel national.

Inspectorul General Adjunct cu Probleme de Reforma isi indeplineste toate atributiile stabilite in fisa postului, in conformitate cu indicatorii de monitorizare stabiliti.

2 Controleaza activitatea Inspectorului General Adjunct cu Probleme de Reforma, in ceea ce priveste dezvoltarea unitatilor scolare din judet.

Inspectorul General Adjunct cu Probleme de Reforma isi indeplineste toate atributiile stabilite in fisa postului, in conformitate cu indicatorii de monitorizare stabiliti.

7. Ia decizii privind si raspunde de relatiile comunitare ale unitatilor scolare. Nr. Crt.


1 Stabileste legaturi, pe baze reciproc avantajoase, cu autoritatile locale, agentii economici, institutiile nationale si regionale de cultura, biserica, alte institutii interesate, pentru cresterea adecvarii ofertei educationale din judet la cererea concreta si in vederea cresterii rolului civilizational al scolii.

Cresterea numarului de intalniri cu reprezentanti ai autoritatilor locale, ai agentilor economici, ai institutiilor de cultura, ai bisericii, etc. Cresterea numarului cererilor, venite din partea institutiilor de mai sus, de implicare a oamenilor scolii (elevi, profesori, directori, inspectori) in programe educationale desfasurate la nivel national, judetean si local. Marirea spatiului tipografic din presa locala si a numarului de ore de emisie a posturilor locale de radio si TV, alocate educatiei si reprezentantilor ei. Evidenta relatiilor comunitare de la nivelul unitatilor scolare.

8. (Auto)formare profesionala continua - in plan managerial, ca profesor si referitoare la problemele

generale de educatie. Nr. Crt.


1 Participarea la programe de formare continua Numarul de programe de (auto) formare profesionala la care participa sau pe care le organizeaza. Numarul de simpozioane, seminare nationale si internationale la care participa si pe care le organizeaza. Cel putin doua saptamani in fiecare an - participare la stagii de pregatire manageriala, la nivel regional, national sau internatio-nal. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu

22

Nr. Crt.


tematica de specialitate. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica manageriala

9. Ia decizii privind si raspunde de evidenta activitatii inspectoratului. Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de intocmirea raportului anual de activitate a inspectoratului care se refera la realizarea tuturor functiilor stabilite prin fisa postului. Raportul anual este baza evaluarii activitatii Inspectoratului si a Inspectorului General.

Intocmirea la timp a raportului. Cuprinderea in raport a nivelului de realizare a ficarei functii, in conformitate cu indicatorii de monitorizare stabiliti. Respectarea formei cerute a rapoartelor

2 Ia decizii privind si raspunde de intocmirea documentelor si a rapoartelor tematice curente si speciale, cerute de Ministrul Invatamantului si de Secretarul de Stat pentru Invatamantul Preuniversitar.

Intocmirea si trimiterea la timp a rapoartelor cerute. Respectarea formei cerute a rapoartelor.

3 Raspunde, impreuna cu Inspectorul General Adjunct pentru Problemele de Reforma, de intocmirea, la cererea Ministrului Invatamantului, sau a Secretarului de Stat pentru Invatamantul Preuniversitar a proiectelor de dezvoltare pentru sistemul scolar din judet.

Intocmirea si trimiterea la timp a rapoartelor cerute. Respectarea formei cerute a rapoartelor.

4 Ia decizii privind si raspunde de arhivarea si pastrarea documentelor scolare oficiale. Sprijina unitatile scolare in pastrarea si arhivarea documentelor oficiale.

Nu exista / a scazut numarul documentelor scolare oficiale (cataloage, registre matricole, state de functiuni, state de plata, documente privind examenele, etc.) pierdute, furate sau degradate.

10. Norma de predare este de …………..ore. Catedra se afla la unitatea scolara

……………………………………. Inspectorul scolar general poate delega autoritatea decizionala pentru o parte sau chiar toate atributiile stabilite prin fisa postului, ramanand, insa singur raspunzator pentru indeplinirea acestora. Aceasta fisa de post a fost redactata in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta. Am luat cunostinta de continutul acestei fise a postului si ma angajez sa o respect, Inspector scolar General, FISA POSTULUI: Inspector Scolar General Adjunct al Judetului……………………. LOCUL DE MUNCA: Inspectoratul Scolar Judetean al Judetului……………….. SEF DIRECT: Inspectorul Scolar General al Judetului. SUBORDONATI DIRECTI: Inspectorii din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean - pe linia de decizie referitoare la functionarea sistemului scolar din judet la parametrii calitativi stabiliti prin standarde nationale. SCOPUL GENERAL AL ACTIVITATII: asigura functionarea sistemului scolar din judet la parametrii calitativi stabiliti prin cadrul legal si prin standardele nationale si regionale si urmnareste adecvarea ofertei educationale la nevoile nationale si locale. LIMITELE AUTORITATII: Inspectorul Scolar Adjunct al Judetului este autonom in exercitarea atributiilor sale in conditiile:

23


• respectarii politicii regionale oficiale in domeniul educatiei - stabilita de organele locale alese si la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean;

• respectarii ordinelor directe ale Inspectorului Scolar General al Judetului. Orice conflict de autoritate este solutionat, conform legii, de catre autoritatea ierarhica superioara, prin contencios administrativ sau in justitie - conform dreptului comun.

FUNCTII: 1. Inspectorul Scolar General Adjuct ia decizii privind si raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar

General, de asigurarea calitatii educatiei in judet, prin activitati de inspectie scolara. Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea planului anual de inspectie al Inspectoratului Scolar Judetean, precum si a calendarului asociat.

Existenta planului si calendarului anual de inspectie - cu structura si forma cerute - si a revizuirilor trimestriale.

2 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea criteriilor regionale de monitorizare si evaluare, utilizabile in activitatea de inspectie scolara, prin operationalizarea si dezvoltarea criteriilor nationale. Sprijina unitatile scolare in dezvoltarea criteriilor proprii de monitorizare si evaluare.

Existenta seturilor de criterii regionale de monitorizare si evaluare. Toate criteriile nationale isi gasesc corespondent in cele regionale. Nici un criteriu regional nu le contrazice pe cele nationale. Toate unitatile scolare din judet au dezvoltat criterii proprii, specifice si prin operationalizarea criteriilor nationale si regionale.

3 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea modelelor de instrumente de monitorizare si evaluare utilizabile in activitatea de inspectie scolara.

Existenta modelelor de instrumente pentru monitorizare si evaluare, referitoare la: • analiza nevoilor de educatie de la

nivel judetean si local; • rezultatele scolare ale elevilor

raportate la nevoile existente si la obiectivele stabilite la nivel national, judetean si al unitatilor scolare;

• activitatea profesionala a personalului didactic si auxiliar;

• managementul unitatilor scolare; • evaluarea globala, interna si externa ,

scolii. Exista programe judetene de monitorizare si evaluare privind toate domeniile functionale: • curriculum; • resurse financiare si materiale; • resurse umane.

4 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea si aplicarea instrumentelor de monitorizare si evaluare in activitatea de inspectie scolara.

Toti inspectorii si personalul implicat in activitatea de inspectie si-au intocmit si aplica instrumente de monitorizare si evaluare conforme cu modelele elaborate.

5 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea rapoartelor privind activitatea de inspectie (generala, tematica si speciala) precum si a programelor de imbunatatire a calitatii educatiei, ale Inspectoratului Scolar Judetean.

Existenta rapoartelor - cu structura /forma cerute. Existenta la nivelul inspectoratului a programelor, operationale si realiste, de imbunatatire a calitatii educatiei, realizate pe baza rapoartelor de evaluare: • planurile sunt instrumente de lucru

24

Nr. Crt.


pentru inspectori si directorii de unitati scolare;

• obiectivele acestor planuri sunt atinse in proportie de cel putin 75%.

6 Ia decizii privind si raspunde de consilierea pe problemele

de calitate a educatiei pentru inspectori, directori de unitati scolare si personalul didactic.

Existenta si promotionarea ofertei de consiliere. Cresterea numarului inspectorilor, directorilor si cadrelor didactice care apeleaza la consiliere.

7 Ia decizii privind si raspunde de sprijinirea unitatilor scolare in activitatea de crestere a calitatii educatiei.

Existenta, la nivelul fiecarei unitati scolare, a planurilor de crestere a calitatii educatiei. Operationalitatea si caracterul realist al planurilor de crestere a calitatii educatiei de la nivelul scolilor: • planurile sunt instrumente de lucru

pentru directori; • obiectivele acestor planuri sunt atinse

in proportie de cel putin 75%. Fiecare unitate scolara care a solicitat sprijinul Inpectoratului, l-a obtinut.

2. Ia decizii privind si raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar General, de asigurarea ofertei

educationale a unitatilor scolare in vederea atingerii obiectivelor curriclum-ului national. Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de aplicarea documentelor curriculare aprobate (curriculum-ul national si dezvoltarile curriculare aprobate la nivel regional si local).

Nu exista unitati scolare si personal didactic care utilizeaza documente curriculare iesite din uz sau neaprobate. Nu exista / a scazut numarul unitatilor scolare si a cadrelor didactice care nu ating obiecti-vele stabilite prin curriculum-ul national precum cele stabilite prin dezvoltarile de curriculum de la nivel regional si local.

2 Ia decizii privind si raspunde de asigurarea, pentru fiecare elev, a auxiliarelor si materialelor curriculare stabilite prin normativele in vigoare.

Nu exista / a scazut numarul elevilor care nu dispun de manualele si auxiliarele curiculare ce trebuie asigurate, conform normativele in vigoare, in mod gratuit de catre scoala.

3 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea propunerilor, care vor fi inaintate Ministerului, privind modificarea curriculum-ului national.

Nu exista cadre didactice ne-informate asupra posibilitatii de a efectua propuneri in acest sens. Existenta propunerilor venite din scoli si a centralizarii lor.

4 Ia decizii privind si raspunde de consilierea pe problemele de dezvoltare si aplicare de curriculum, pentru inspectori, directori de unitati scolare si personalul didactic

Existenta si promotionarea ofertei de consiliere. Cresterea numarului inspectori-lor, directorilor si cadrelor didactice care apeleaza la consiliere.

25

5 Ia decizii privind si raspunde de sprijinirea unitatilor scolare in activitatea de aplicare si dezvoltare curriculara.

Existenta, la nivelul unitatilor scolare, a preocuparilor privind optimizarea aplicarii si dezvoltarii curriculum-ului, evidentiata prin cresterea numarului si a calitatii tentativelor de dezvoltare curriculara (evidentiata prin acceptarea lor si prin aprecierile favorabile ale expertilor). Operationalitatea si caracterul realist al planurilor de optimizare, la nivelul unitatilor scolare, a aplicarii si dezvoltarii curriculare: • planurile sunt instrumente de lucru

pentru directori; • obiectivele acestor planuri sunt atinse

in proportie de cel putin 75%. 6 Monitorizeaza si controleaza activitatea unitatilor

extrascolare si conexe. Existenta evidentelor privind resursele si activitatea unitatilor extrascolare si conexe. Creseterea numarul activitatilor extra-curriculare si a numarului de elevi si cadre didactice care pariticipa benevol la aceste activitati.

3. Ia decizii privind si raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar General, de organizarea si

desfasurarea examenelor nationale de sfarsit de ciclu precum si a examenelor/concursurilor de admitere in toate formele de invatamant preuniversitar in care accesul se face pe baza acestora.

Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de organizarea si desfasurarea exemenelor nationale de sfarsit de ciclu (capacitate si bacalaureat).

Toate examenele in toate unitatile scolare interesate (scoli generale si licee) au fost pregatite, anuntate si desfasurate conform metodologiei si calendarului nationale. Nu exista / a scazut numarul plangerilor si reclamatiilor elevilor, profesorilor si direc-torilor de unitati scolare privind pregatirea, anuntarea si desfa-surarea examenelor nationale.

2 Ia decizii privind si raspunde de organizarea si desfasurarea examenelor/concursurilor de admitere in unitatile de invatamant care recruteaza elevi prin orice fel de proceduri de selectie, conform metodologiilor aprobate.

Toate examenele/concursurile, in toate unitatile scolare interesate, au fost pregatite, anuntate si desfasurate conform metodologiei si calendarului stabilite la nivel national, judetean sau local. Nu au existat / a scazut numarul plangerilor si reclamatiilor elevilor, profesorilor si directorilor de unitati scolare privind pregatirea, anuntarea si desfasurarea formelor de spelectie mentionate.


generale de educatie Nr. Crt.


1 Participarea la programe de formare continua Numarul de programe de (auto) formare profesionala la care participa sau pe care

26

Nr. Crt.


le organizeaza. Numarul de simpozioane, seminare nationale si internationale la care participa si pe care le organizeaza. Cel putin doua saptamani in fiecare an - participare la stagii de pregatire manageriala, la nivel regional, national sau internatio-nal. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica de specialitate. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica manageriala

5. Norma de predare este de …………..ore. Catedra se afla la unitatea scolara

……………………………………. Inspectorul Scolar General Adjunct poate delega autoritatea decizionala pentru o parte sau chiar pentru toate atributiile stabilite prin fisa postului, ramanand, insa singur raspunzator pentru indeplinirea acestora. Aceasta fisa de post a fost redactata in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta. Am luat cunostinta de continutul acestei fise a postului si ma angajez sa o respect, Inspector Scolar General Adjunct, FISA POSTULUI: Inspector Scolar General Adjunct cu Probleme de Reforma al Judetului …………… LOCUL DE MUNCA: Inspectoratul Scolar Judetean al Judetului……………….. SEF DIRECT: Inspectorul Scolar General al Judetului, sefii programelor (componentelor de program) de reforma de la nivelul Ministerului Invatamantului. SUBORDONATI DIRECTI: Inspectorii din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean - pe linia de decizie referitoare la implementarea programelor nationale de reforma a educatiei, precum si a celor de dezvoltare, concepute si realizate la nivel local. SCOPUL GENERAL AL ACTIVITATII: asigura realizarea programelor nationale de reforma a educatiei, precum si a celor de dezvoltare, concepute si realizate la nivel local. LIMITELE AUTORITATII: Inspectorul Scolar Adjunct cu Probleme de Reforma al Judetului este autonom in exercitarea atributiilor sale in conditiile:




FUNCTII: 1. Inspectorul Scolar General Adjunct pentru Probleme de Reforma ia decizii privind si raspunde, sub

controlul Inspectorului Scolar General, de implementarea programelor nationale de reforma a educatiei.

27

Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de informarea tuturor categoriilor interesate (inspectori, directori de unitati scolare, personal didactic, parinti, elevi, autoritati locale, institutii si organizatii beneficiare/interesate) in legatura cu programele nationale de reforma in curs.

Nu exista / a scazut numarul persoanelor si organizatiilor / institutiilor interesate care reclama necunoasterea programelor de reforma. Editarea unui buletin informativ (neobligatoriu, dar apreciat pozitiv) Numarul de simpozioane, seminare, intalniri de nivel judetean, national si international, pe teme de reforma, organizate in judet.

2 Ia decizii privind si raspunde de aplicarea programelor nationale de reforma la nivelul judetului, conform calendarului stabilit la nivel national.

Nu exista / a scazut numarul intarzierilor in aplicarea locala a programelor, toate unitatile scolare si institutiile implicate incadrandu-se in calendarele stabilite la nivel national.

3 Ia decizii privind si raspunde de intocmirea documentelor de implementare si evaluare, solicitate de sefii programelor/componentelor din Minister.

Nu exista documente care nu ajung la timp si in forma ceruta la sefii programelor / componentelor care le-au solicitat.

4 Ia decizii privind si raspunde de consilierea pe problemele de reforma, pentru inspectori, directori de unitati scolare si personalul didactic


2. Raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar General, de intocmirea, realizarea si evaluarea

programelor de dezvoltare, concepute si realizate la nivel local (al Inspectoratului si al unitatilor scolare).

Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de informarea tuturor categoriilor interesate (inspectori, directori de unitati scolare, personal didactic, parinti, elevi, autoritati locale, institutii si organizatii beneficiare/interesate) in legatura cu programele regionale, judetene si locale de dezvoltare a educatiei.

Nu exista / a scazut numarul persoanelor si organizatiilor / institutiilor interesate care reclama necunoasterea programelor de dezvoltare. Editarea unui buletin informativ (neobligatoriu, dar apreciat pozitiv). Numarul de simpozioane, seminare, intalniri de nivel judetean, national si inter-national, pe teme de dezvoltare a unitatilor scolare, organizate in judet.

2 Ia decizii privind si raspunde de consilierea pe problemele de dezvoltare educationala locala, pentru inspectori, directori de unitati scolare si personalul didactic


3 Monitorizeaza si controleaza desfasurarea programelor de dezvoltare regionala, judeteana si a unitatilor scolare.

Nu exista programe care incalca prevederile legale sau politica oficiala in domeniul educatiei. Cel putin 75% din obiectivele acestor programe sunt atinse. Cresterea numarului intalnirilor care abordeaza problemele dezvoltarii educationale locale, cu directori de unitati scolare, profesori, elevi, parinti, reprezentanti ai autoritatilor locale, ai

28

Nr. Crt.


agentilor economici, ai institutiilor culturale, ai bisericii ai altor institutii si categorii sociale interesate. Multumirea partilor interesate (manifestatata prin declaratii publice in mass-media, scrisori, chestionare sau interviuri), in legatura cu programele locale de dezvoltare educationala.




1 Participarea la programe de formare continua Numarul de programe de (auto) formare profesionala la care participa sau pe care le organizeaza. Numarul de simpozioane, seminare nationale si internationale la care participa si pe care le organizeaza. Cel putin doua saptamani in fiecare an - participare la stagii de pregatire manageriala, la nivel regional, national sau internatio-nal. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica de specialitate. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica manageriala

4. Norma de predare este de………ore. Catedra se afla la unitatea scolara ……………………………… Inspectorul Scolar General Adjunct pentru Probleme de Reforma poate delega autoritatea decizionala pentru o parte sau chiar pentru toate atributiile stabilite prin fisa postului, ramanand, insa singur raspunzator pentru indeplinirea acestora. Aceasta fisa de post a fost redactata in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta. Am luat cunostinta de continutul acestei fise a postului si ma angajez sa o respect, Inspector Scolar General Adjunct pentru Probleme de Reforma, FISA POSTULUI: Director al Casei Corpului Didactic a Judetului ……………………. LOCUL DE MUNCA: Casa Corpului Didactic a Judetului……………….. SEF DIRECT: Inspectorul Scolar General al Judetului. SUBORDONATI DIRECTI: Profesorii experti-metodisti, formatorii si personalul auxiliar din cadrul Casei Corpului Didactic. SCOPUL GENERAL AL ACTIVITATII: asigura realizarea programelor nationale si regionale de formare continua curenta (inclusiv formarea manageriala) precum si a celor necesare pentru aplicarea programelor de reforma si a programelor de dezvoltare locala in domeniul educatiei.

29

LIMITELE AUTORITATII: Directorul Casei Corpului Didactic este autonom in exercitarea atributiilor sale in conditiile:




FUNCTII: 1. Directorul Casei Corpului Didactic ia decizii privind si raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar

General, de proiectarea, organizarea, monitorizarea si evaluarea activitatii de formare continua curenta realizata la nivelul Judetului.

Nr. Crt.


1 Ia decizii privind si raspunde de elaborarea programului judetean al activitatilor de formare continua curenta.

Existenta programului judetean de formare continua in forma si la termenul cerute. Acoperirea, prin programe de formare continua, a tuturor specialitatilor, tipurilor de unitati scolare, nivelurilor de scolaritate (inclusiv in domeniul managementului). Existenta ofertei multiple si a posibilitatilor de optiune personalizata pentru potentialii cursanti.

2 Ia decizii privind si raspunde de organizarea programelor, stagiilor si sesiunilor de formare continua curenta realizate de catre sau cu sprijinul Casei Corpului Didactic.

Existenta proiectelor anuale realiste de imbunatatire a bazei logistice (75% dintre obiective sunt atinse). Directorul Casei si profesorii experti metodisti sunt titulari de program/curs/stagiu. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor privind asigurarea bazei logistice (loc de desfasurare, materiale, instrumente si aparatura) - in limita bazei materiale proprii sau care poate fi imprumutata/folosita. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor referitoare la neanuntarea in timp util a programelor, stagiilor si sesiunilor de formare. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor privind calitatea conducatori-lor de program/curs/stagiu.

3 Ia decizii privind si raspunde de monitorizarea programelor / cursurilor / stagiilor de formare continua curenta realizate de catre sau cu sprijinul Casei Corpului Didactic.

Exista responsabili numiti pentru monitorizarea fiecarui program / curs / stagiu de formare continua organizat de catre Casa. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor privind desfasurarea actiunilor.

4 Ia decizii privind si raspunde de evaluarea programelor / cursurilor / stagiilor de formare continua realizate de catre sau cu sprijinul Casei Corpului Didactic.

Cresterea (numerica si procentuala) a programelor de formare continua oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a

30

Nr. Crt.


participantilor la programele oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a absolventilor programelor de formare cu diploma sau atestat. Editarea unui buletin informativ (neobligatoriu, dar apreciat pozitiv). Multumirea partilor interesate (manifestatata prin declaratii publice in mass-media, scrisori, chestionare sau interviuri), in legatura cu programele de formare curenta.

2. Raspunde, sub controlul Inspectorului Scolar General si impreuna cu Inspectorul Scolar General

Adjunct pentru Probleme de Reforma, de realizarea programelor de formare necesare implementarii programelor nationale de reforma si a celor locale de dezvoltare a educatiei.

Nr. Crt.


1 Raspunde, de elaborarea programului judetean al activitatilor de formare necesare implementarii programelor nationale de reforma si a celor locale de dezvoltare a educatiei.

Existenta programului de formare, in forma si la termenul cerute. Acoperirea, prin programe de formare, a tuturor componente-lor existente in cadrul programelor nationale si locale.

2 Ia decizii privind si raspunde de organizarea programelor, stagiilor si sesiunilor de formare necesare implementarii programelor nationale de reforma si a celor locale de dezvoltare a educatiei.

Nu exista reclamatii si plangeri justificate din partea participanti-lor privind asigurarea bazei logistice (loc de desfasurare, materiale, instrumente si aparatura) - in limita bazei materiale proprii sau care poate fi imprumutata/folosita. Nu exista reclamatii si plangeri justificate din partea participantilor referitoare la neanuntarea in timp util a programelor, stagiilor si sesiunilor de formare. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor privind calitatea conducatorilor de program/curs/stagiu.

3 Ia decizii privind si raspunde de monitorizarea programelor / cursurilor / stagiilor de formare necesare implementarii programelor nationale de reforma si a celor locale de dezvoltare a educatiei..

Exista responsabili numiti pentru monitorizarea fiecarui program / curs/stagiu de formare organizat. Nu exista reclamatii/plangeri justificate din partea participantilor privind desfasurarea actiunilor.

4 Ia decizii privind si raspunde de evaluarea programelor / cursurilor / stagiilor de formare necesare implementarii programelor nationale de reforma si a celor locale de dezvoltare a educatiei.

Cresterea (numerica si procentuala) a programelor de formare oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a participantilor la programele oferite. Cresterea (numerica si procentuala) a absolventilor programelor de formare cu diploma sau atestat. Editarea unui buletin informativ (neobligatoriu, dar apreciat pozitiv). Multumirea partilor interesate (manifestatata prin declaratii publice in mass-media, scrisori, chestionare sau interviuri), in legatura cu programele locale de dezvoltare educationala

31




1 Participarea la programe de formare continua Numarul de programe de (auto) formare profesionala la care participa sau pe care le organizeaza. Numarul de simpozioane, seminare nationale si internationale la care participa si pe care le organizeaza. Cel putin doua saptamani / an - participare la stagii de pregatire manageriala, la nivel regional, national sau internatio-nal. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica de specialitate. Cel putin 500 pagini/an - lectura cu tematica manageriala

4. Norma de predare este de…….. ore. Catedra se afla in unitatea scolara …………………… Directorul Casei Corpului Didactic poate delega autoritatea decizionala pentru o parte sau chiar pentru toate atributiile stabilite prin fisa postului, ramanand, insa, singur raspunzator pentru indeplinirea acestora. Aceasta fisa de post a fost redactata in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta. Am luat cunostinta de continutul acestei fise a postului si ma angajez sa o respect, Director al Casei Corpului Didactic,

Date post:	09-Sep-2018
Category:	Documents
Upload:	dinhhuong
View:	247 times
Download:	0 times

INSPECTIA SCOLARA: SCHITA NOULUI MODEL SI...

Documents