Inovaţii în cultura arbuştilor...

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi - PN-II-RU-TE-2014-4-0749

0 | P a g

Inovaţii în cultura arbuştilor fructiferi

Raport de etapă (III)

Director de proiect:

Conf.dr. Adrian ASĂNICĂ

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Noiembrie, 2017


1 | P a g

Etapa 3 - 30/11/2017

Obiectiv 3.1 - Testarea compatibilitatii la altoire a plantelor de afin si goji

Activitate 3.1.1 - Altoirea plantelor de afin și goji

Activitate 3.1.2 - Observatii cu privire la raspunsul plantelor la altoire

Obiectiv 3.2 - Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin si

coacaz)

Activitate 3.2.1 - Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz si aplicarea diferitelor

metode de taiere

Activitate 3.2.2 - Inregistrarea parametrilor biometrici

Obiectiv 3.3 - Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații

protejate

Activitate 3.3.1 - Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura

Activitate 3.3.2 - Elaborarea unui calcul de eficienta economica a afinului in functie de

sistemul de cultura

Obiectiv 3.4 - Ameliorarea la goji

Activitate 3.4.1 - Evaluarea biotipurilor de goji

Activitate 3.4.2 - Elaborarea unei fise de descriptori pentru goji

Activitate 3.4.3 - Intocmirea documentatiei pentru cererea de testare/brevetare la goji

Rezultate minime livrate pe etapa 3: Raport de experimentare: 1 lucrare ISI + 2 lucrari BDI + 1

cerere testare/brevetare goji + 1 brosura/CD diseminare rezultate + 1 workshop


2 | P a g

3.1. Testarea compatibilitatii la altoire a plantelor de afin si goji

3.1.1. Altoirea plantelor de afin și goji

3.1.2. Observatii cu privire la raspunsul plantelor la altoire

In Romania, pana in prezent, nu a fost abordat subiectul altoirii la arbustii fructiferi,

majoritatea dintre acestia avand ca principal mod de inmultire vegetativa butasirea ori drajonarea.

Insa, din practica pomicola se cunoaste foarte bine efectul benefic al altoirii plantelor in cazul

plantatiilor comerciale si efectele benefice ale acesteia asupra precocitatii, productivitatii plantelor

altoite si uniformitatii lor in plantatie.

Prin altoirea arbustilor fructiferi ne dorim eliminarea unor inconveniente actuale ale

sistemelor de cultura conventionale care utilizeaza plante conduse ca tufa, la distante mari intre

plante pe rand, unde efectul drajonarii si lastaririi este omniprezent si ingreuneaza operatiile de

intretinere eficienta a randului de plante. De asemenea, plantele nu sunt uniforme ca vigoare si

productivitate, iar taierile se fac cu dificultate datorita modului de conducere fara trunchi a

plantelor.

Asa cum am aratat in primul raport al proiectului, in USA exista recent unele teste de altoire

a afinului pe specii locale de Vaccinium prin care se urmareste independenta speciei de pH-ul

solului acid. In Romania, speciile native de Vaccinium sunt de talie joasa si vigoare mica, acestea

nefiind pretabile altoirii cu Vaccinium corymbosum ca altoi si a varietatilor de Vaccinium myrtillus

spre exemplu, ca portaltoi. Totusi, cunoastem faptul ca avantajele altoirii se manifesta si prin

folosirea de portaltoi franc, adica altoirea unor soiuri de afin pe portaltoi apartinand aceleiasi specii.

In acest sens am apelat la realizarea mai multor experiente de altoire prin care sa testam

compatibilitatea si pretabilitatea unor astfel de metode de inmultire la afin. Astfel, inca din primul

an, in data de 24.03.2016 am introdus ramuri altoi din sase soiuri de afin in plante mature (in varsta

de 4 ani, soiurile ‘Coville’ si ‘Blueray’ ca varianta de supraaltoire (A) absolut necesara ca

alternativa atunci cand poate ne dorim schimbarea sortimentului sau realizarea unei polenizari

incrucisate optime. Este si o varianta de diversificare a sortimentului atunci cand spatiul nu ne

permite sa cultivam mai multe plante de afin.

Asadar, s-a supraaltoit un modul de 24 plante de afin, 12 apartinand soiului ‘Coville’ ca

prim portaloi si alte 12 plante din soiul ‘Blueray’ ca al doilea portaltoi. Cate 2 plante din fiecare

portaltoi au fast altoite cu ramura detasata din soiurile: ‘Duke’, ‘Denise blue’, ‘Pink Lemonade’,

‘Coville’, ‘Blueray’ si ‘Bluecrop’.

Rezultatele prinderii si evolutiei altoilor le putem observa in tabelele care urmeaza.


3 | P a g

Tabelul 3.1.1. Situatia prinderii altoilor de afin pe portaltoi franc prin metoda de supraaltoire cu

ramura detasata

Soi ‘Duke’ ‘Denise

blue’

‘Pink

Lemonade’

‘Coville’ ‘Blueray’ ‘Bluecrop’

Portaltoi ‘Coville’

Rezultat

prindere

altoire (%)

0 100 100 0 100 0

Portaltoi ‘Blueray’

Rezultat

prindere

altoire (%)

0 0 0 50 0 50

Fig. 3.1.1. Etapele urmate pentru supraaltoirea plantelor mature de afin (24.03.2016)


4 | P a g

Un procent de doar 50 % din altoi a avut success la prindere atunci cand a fost utilizat ca

portaltoi soiul ‘Coville’ si doar 16.66 % in cazul portaltoiului ‘Blueray’. Putem spune ca o buna

prindere cu portaltoiul ‘Coville’ au avut-o soiurile ‘Denise blue’, ‘Pink lemonade’ si ‘Blueray’ la

care ambii altoi au raspuns afirmativ. Pe portaltoiul ‘Blueray’ insa, doar cate un altoi din soiurile

‘Coville’ si ‘Bluecrop’ au supravietuit si au putut evolua alaturi de portaltoiul mama.

Fig. 3.1.2. Cresterea in lotul de afin condus pe vertical a altoilor prinsi prin metoda de

supraaltoire (3.06.2016)

Tabelul 3.1.2. Evolutia cresterii altoilor de afin grefati pe portaltoi franc (2016-2017)

Soi Portaltoi Nr lastari

porniti din

altoi (2016)

Suma cresterilor altoilor

(cm)

Nr de muguri

diferentiati

(2017) 2016 2017

‘Bluecrop’ ‘Blueray’ 2 74 386 25

‘Coville’ ‘Blueray’ 3 112 451 34

Media/‘Blueray’ 2,5 93 418,5 29,5

‘Denise blue’ ‘Coville’ 4 97 503 72

‘Blueray’ ‘Coville’ 3 55 151 14

‘Pink Lemonade’ ‘Coville’ 3 68 358 99

Media/‘Coville’ 3,33 73,33 337,33 61,7

Media 3 81 370 49


5 | P a g

Din tabelul 3.1.2. observam ca in primul an dupa altoire, au pornit din fiecare ramura cate 2

pana la 4 lastari ce au evoluat diferit in functie de caracteristicile soiului, influentat acum si de

portaltoiul utilizat. La sfarsitul primei perioade de vegetatie (nov 2016), cel mai mult a crescut soiul

‘Coville’ altoit pe ‘Blueray’, vigoarea mare a soiului ‘Covile’ fiind in continuare exprimata prin

suma totala a scesterilor pe planta (112 cm). In anul urmator insa, soiul ‘Denise blue’/’Coville’ a

realizat cea mai mare crestere, de 503 cm iar cel mai putin a evoluat soiul ‘Blueray’/’Coville’ cu

numai 151 cm.

Fig. 3.1.3. Altoi de ‘Pink lemonade’/’Coville’ cu fructe in al doilea an dupa supraaltoire

(20.07.217)

Din punct de vedere al fertilitatii soiurilor altoite, ‘Pink lemonade’/’Coville’ a demonstrat o

diferentiere a mugurilor de rod foarte buna (99 de muguri de rod), urmat de combinatia ‘Denise

blue’/’Coville’ cu 72 de muguri de rod. Cel mai putin a diferentiat soiurile ‘Bluecrop’ si ’Blueray’.

De remarcat totusi numarul mare de muguri de rod rezultati in primii doi ani de la altoire,

indiferent de combinatiile rezultate, ceea ce confirma efectul benefic al acesteia prin sporirea

precocitatii soiurilor altoite. Cresterile s-au dovedit a fi mai mari pe portaltoiul ‘Blueray’ insa

diferentierea mugurilor de rod a fast de peste 2 ori mai mare atunci cand s-a utilizat ca portaltoi

soiul ‘Coville’.


6 | P a g

Tabelul 3.1.3. Compatibilitatea altoilor de afin crescuti pe portaltoi franc exprimata prin diferentele

de ingrosare de la nivelul punctului de altoire (2017)

Soi Portaltoi Diametrul (mm) Diferente de

ingrosare

(mm)

deasupra la nivelul

punctului de altoire

dedesubt

‘Bluecrop’ ‘Blueray’ 11.77 13.05 11.34 0.43

‘Coville’ ‘Blueray’ 13.45 15.57 13.25 0.20

‘Denise blue’ ‘Coville’ 14.36 14.58 13.66 0.70

‘Blueray’ ‘Coville’ 11.57 13.48 11.78 0.21

‘Pink Lemonade’ ‘Coville’ 10.42 11.94 10.39 0.03

Media 12.31 13.72 12.08 0.31

Cele mai mici diferente de ingrosare au putut fi remarcate de combinatia ‘Pink

lemonade’/’Coville’ iar cele mai mari, dar pana intr-un milimetru la ‘Denise blue’/’Coville’. Asadar

putem conclude ca acolo unde am avut prindere, diferentele de ingrosare au fost nesemnificative.

De asemenea, variatia dintre grosimea altoiului si cea de la nivelul punctului de altoire a fost

echilibrata intre combinatiile de altoire, o crestere mai mare in zona punctului de altoire fiind

sesizata la ‘Coville’/’Blueray’ posibil datorita diferentelor de vigoare dintre cele doua soiuri.

O alta varianta de altoire testata (B) a fost altoirea cu ramura detasata a unor plante in

varsta de 2 ani de ‘Coville’ si ‘Blueray’ selectate ca portaltoi pentru sase soiuri de afin (‘Duke’,

‘Denise blue’, ‘Pink Lemonade’, ‘Coville’, ‘Blueray’, ‘Bluecrop’).

Altoirea a avut loc in data de 14.03.2016.

Lotul de plante experimentat a fost constituit din 24 de plante, cate 12 din fiecare soi utilizat

ca portaltoi. Astfel cate 12 plante de ‘Coville’ si 12 plante de ‘Blueray’ au fast supuse altoirii

rezultand astfel cate 6 combinatii de soi/portaltoi.

Rezultatul prinderii la altoire a fost unul specatculos ! Un procent de 96% de altoi prinsi

confirma o excelenta compatibilitate si un potential de explorat pe mai departe. Practic, o singura

planta de afin nu a fost prinsa (‘Bluecrop’/’Blueray’), in rest toate cele 23 din 24 de plante au avut o

prindere foarte buna prin metoda de altoire cu ramura detasata.

Cresterile dupa doua sezoane de vegetatie (2016-2017) indica de asemenea o buna

translocare a asimilatelor din portaltoi catre altoi si o evolutie pozitiva a celor doi simbionti. Cateva

particularitati privind ramificarea si suma totala a cresterilor pe planta sunt redate in tabelul 3.1.4.

alaturi de potentialul de fructificare deja prefigurat prin numarul de muguri de rod diferentiati pe

fiecare combinatie soi/portaltoi.


7 | P a g

Fig. 3.1.4. Lotul de afin altoit prin copulatie perfectionata (14.03.2016)

Tabelul 3.1.4. Evolutia cresterii altoilor de afin grefati pe portaltoi franc (2016-2017)

Soi Portaltoi Nr ramificatii Lungimea

medie a

ramurilor (cm)

Suma totala a

cresterilor (cm)

Nr de muguri de

rod diferentiati

(2017)

‘Duke’ Blueray 39 12.38 468 35

‘Denise blue’ 25 14.77 314 22

‘Pink lemonade 44 12.79 556 62

‘Coville’ 15 21.94 314 22

‘Blueray’ 12 17.59 198 11

‘Bluecrop’ 8 22.75 182 3

Media 24 17.03 339 26

‘Duke’ Coville 40 14.64 582 53

‘Denise blue’ 27 18.68 467 35

‘Pink lemonade 43 17.29 632 64

‘Coville’ 27 15.59 415 41

‘Blueray’ 14 19.38 252 16

‘Bluecrop’ 30 14.78 434 42

Media 30 16.72 464 42


8 | P a g

Fig. 3.1.5. Etapa de crestere a altoilor in primul an de la altoire (26.06.2016)

Fig. 3.1.6. Lot de afin altoit ajuns la sfarsitul celui de-al doilea sezon de vegetatie

(4.11.2017)


9 | P a g

Analizand datele culese din lotul experimental de afin tanar, altoit in anul 2016 cu ramura

detasata, remarcam in general o influenta mai mare a portaltoiului ‘Coville’ asupra numarului de

ramificatii ale altoilor. In medie au fost prezente 30 de ramificatii pe plantele altoite pe ‘Coville’ si

de 24 de ramificatii la cele altoite pe ‘Blueray’. Lungimea medie a cresterilor insa a fost una

asemanatoare, usor mai mica la plantele mai ramificate. Atat cresterile totale pe planta cat si

numarul de mugur de rod au cunoscut o crestere semnificativa la soiurile grefate pe portaltoiul

‘Coville’, recunoscut ca fiind de vigoare mai mare.

Soiul cu cele mai multe ramificatii formate pe planta a fast ‘Pink lemonade’ care indiferent

de portaltoi, a deposit 40 de ramificatii pe planta. Totodata s-a evidentiat printr-o diferentiere

excelenta a rodului, respectiv peste 60 de muguri de rod in ambele variante de portaltoi. De altfel a

avut si cele mai mari cresteri vegetative, cu 14% mai mari pe ‘Coville’ comparative cu ‘Blueray’.

Fig. 3.1.7. Cresterea si ramificarea foarte buna a soiului ‘Pink lemonade’ pe portaltoiul

‘Coville’ si ‘Blueray’ – 4.11.2017

Fig. 3.1.8. Talia soiului ‘Denise blue’ altoit pe portaltoiul ‘Coville’ si ‘Blueray’


10 | P a g

Fig. 3.1.9. Diferente de ramificare intre soiul ‘Duke’ si ‘Bluecrop’ altoit pe portatoiul ‘Coville’

Tabelul 3.1.5. Afinitatea de altoire cu ramura detasata pe portaltoi franc exprimata prin ingrosarea

realizata la nivelul punctului de altoire


ingrosare intre

altoi si punctul de

altoire (mm)

deasupra la nivelul

punctului de

altoire

dedesubt

‘Duke’ ‘Blueray’ 11.88 14.08 12.34 2.20

‘Denise blue’ 8.62 10.94 9.47 2.32

‘Pink lemonade 11.21 12.67 10.86 1.47

‘Coville’ 9.66 12.03 10.05 2.37

‘Blueray’ 7.52 10.35 8.33 2.83

‘Bluecrop’ 7.4 10.26 8.85 2.86

Media 9.38 11.72 9.98 2.34

‘Duke’ ‘Coville’ 15.00 18.37 17.85 3.38

‘Denise blue’ 11.01 12.76 12.09 1.75

‘Pink lemonade 10.08 15.25 13.37 5.17

‘Coville’ 11.26 12.41 11.48 1.16

‘Blueray’ 8.63 9.84 9.53 1.21

‘Bluecrop’ 11.61 12.54 12.06 0.93

Media 11.26 13.53 12.73 2.27

Media generala 10.32 12.62 11.35 2.30

Diferentele de ingrosare dintre altoi si zona de concrestere au aratat diferente foarte mici

intre soiuri si portaltoi ca valori medii. Punctul de altoire este putin vizibil si doar superficial

ingrosat, ceea ce arata o buna circulatie a sevei brute si elaborate prin punctul de altoire.

Totusi remarcam o departajare ceva mai mare in cazul combinatiei ‘Pink

lemonade’/’Coville’ unde altoiul a ramas mai subtire cu 5,17 mm fata de zona de unire.


11 | P a g

Pe portaltoiul ‘Blueray’, soiul ‘Duke’ a ingrosat cel mai mult zona de concrestere insa fara a

crea protuberante sau galma in zona de alipire (fig. …).

Fig. 3.1.10. Soiul ‘Duke’/’Blueray’ – ingrosare mai accentuata in punctul de altoire (14.08 mm)

Fig. 3.1.11. Soiul ‘Blueray’/’Coville’ – ingrosare imperceptibila la nivelul punctului de

altoire (4.11.2017)

Un alt lot identic de plante, de 24 de afini in varsta de 2 ani (‘Coville’ si ‘Blueray’) a fast

supus unui nou experiment de altoire, de data aceasta metoda fiind cea de altoire cu mugure, in

ochi crescand (C). Altoirea a avut loc odata cu varianta cu ramura detasata, respectiv in 14.03.2016.


12 | P a g

Nici un mugure altoi nu a pornit in vegetatie !

Fig. 3.1.12. Lot experimental de afin altoit prin metoda de oculatie (ochi crescand) – 26.06.2016

Plantele au fost mentinute grupat in experienta inca un sezon de vegetatie pentru a urmari

daca vor porni si la un an departare. Din pacate, metoda s-a dovedit a fi ineficienta si de aceea nu

recomandam oculatia ca metoda de altoire pentru afin.

Fig. 3.1.13. Mugurele altoi ramas nepornit si dupa al doilea sezon de vegetatie pe planta

(4.11.20017)


13 | P a g

In anul 2017, in primavara, am purces la o noua experienta de altoire la afin prin copulatie

(D), de data aceasta utilizand in plus si o foarfeca de altoit profesionala care imbina cei doi parteneri

printr-o taietura in forma de omega (D1).

Portaltoii au fost reprezentati de plante de 2 ani de ‘Coville’ si ‘Blueray’ care au avut

grosimea ramurii de 1 an apropiata de cea a ramurilor altoi pentru o buna suprapunere a suprafetelor

ajunse in contact prin copulatie. Soiurile alese ca altoi au fost ‘Chandler’, ‘Duke’ si Hannah’s

choice’ (HC). Cate 2 plante din fiecare tip de portaltoi au fost altoite cu cate un soi atat prin metoda

de copulatie perfectionata executata manual cat si in omega. In tabelul 3.1.6. sunt prezentate

rezultatele altoirii prin cele doua metode la afin.

Tabelul 3.1.6. Situatia prinderii altoilor de afin pe portaltoi franc prin metoda de altoire cu ramura

detasata manual si cu ajutorul foarfecii in omega (%)

Soi ‘Duke’ ‘HC’ ‘Chandler’ ‘Duke’ ‘HC’ ‘Chandler’

Portaltoi ‘Coville’

copulatie realizata manual cu

briceagul de altoit

Copulatie executata cu

foarfeca in forma de omega

Rezultat

prindere

altoire (%)

0 50 50 0 0 0

Portaltoi ‘Blueray’

Rezultat

prindere

altoire (%)

100 50 100 0 0 0

In urma experientei realizate in 2017, am constatat o scadere a procentului de prindere prin

altoirea in copulatie la numai 58% per total, doar 7 plante din 12 avand prindere prin copulatie

executata manual. Utilizarea foarfecii dedicata altoirilor in copulatie in omega nu a dat un raspuns

favorabil scopului propus.

Plantele altoite pe ‘Coville’ au crescut mai viguros si au generat mai multe ramificatii

(Tabelul 3.1.7.). Exceptia vine doar din partea soiului ‘Duke’ care altoit pe portaltoiul ‘Blueray’ a

crescut in total 166 cm in anul 2017 si a format 10 ramificatii pe planta (aproape de 2 ori fata de

medie). Este si varianta care a diferentiat numarul cel mai mare de muguri de rod (15 muguri pe

planta).


14 | P a g

Tabelul 3.1.7. Evolutia cresterii altoilor de afin grefati pe portaltoi franc prin copulatie perfectionata

(2017)

Soi Portaltoi Nr

ramificatii

Lungimea

medie a

ramurilor (cm)

Suma totala a

cresterilor (cm)

Nr de muguri de

rod diferentiati

(2017)

‘Duke’ Blueray 10 16.03 166 15

‘Hannah’s choice’ 3 7.33 22 1

‘Chandler’ 4 26.33 81 6

Media 5.66 16.56 89.66 7.33

‘Chandler’ Coville 6 20.83 125 9

‘Hannah’s choice’ 10 10.60 106 3

Media 8 15.71 115.5 6

Media 6.83 16.14 102.58 6.66

‘HC’ a realizat o diferentiere slaba a mugurilor de rod pe planta indifferent de portaltoiul

utilizat. A ramificat si crescut mult mai bine pe portaltoiul ‘Coville’ fata de ‘Blueray’, fiind intercut

de soiul ‘Chandler’ la care cresterile au fast mai mari.

Dupa primul sezon de vegetatie, plantele altoite nu au realizat diferente evidente de

ingrosare intre altoi si portaltoi raportat la dimensiunea punctului de altoire (tabelul 3.1.8.). Se

remarca in schimb unele diferente legate de vigoarea soiurilor, ‘Chandler’ spre exemplu avand

diametrele cele mai mari inregistrate (10,44 mm la nivelul punctului de altoire).

Tabelul 3.1.8. Afinitatea de altoire prin copulatie pe portaltoi franc exprimata prin ingrosarea

realizata la nivelul punctului de altoire (2017)


ingrosare intre

altoi si punctul de

altoire (mm)

deasupra la nivelul

punctului de

altoire

dedesubt

‘Duke’ ‘Blueray’ 8.41 9.11 8.24 0.7

‘Hannah’s choice’ 5.9 7.16 6.17 1.26

‘Chandler’ 7.23 7.97 6.10 0.75

Media 7.18 8.08 6.84 0.90

‘Chandler’ ‘Coville’ 9.37 10.44 8.05 1.07

‘Hannah’s choice’ 5.67 6.83 6.19 1.16

Media 7.52 8.64 7.12 1.12

Media generala 7.35 8.36 6.98 1.01


15 | P a g

Altoirea la specia Lycium a fost orientata cu predilectie pentru a obtine un material biologic

cu uniformitate in plantatie, precocitate ridicata si scaderea numarului de lastari si drajoni de la baza

plantei, portaltoiul devenind in aceasta situatie salbaticul care se elimina prin lucrarile uzuale de

intretinere a solului.

Formele de conducere pe verticala reclama plante care sa posede un trunchi sau o zona

denudata pe primii 40-50 de cm de la sol in vederea aerisirii mai bune a plantei si dirijarii

asimilatelor catre zona de fructificare din partea superioara.

Inca din primavara anului 2016 au fost realizate primele altoiri pe plantele existente in

experienta de formare a sistemelor de conducere pe verticala. Au fost altoite cate 10 plante din

biotipurile B1 si B2 apartinand Lycium barbarum cu altoi din aceleasi biotipuri dar inversate.

Metodele de altoire au fost oculatie (mugure sub scoarta in ochi crescand) si cu ramura detasata in

cap de altoire (pe brate laterale ale plantelor in formare) (A). Din pacate, nici un altoi nu a fost prins

pana la sfarsitul anului.

Fig. 3.1.14. Metode de altoire testate la goji utilizand plante mature de Lycium barbarum ca

portaltoi

Altoire cu

ramura

detasata

Altoire in

ochi

crescand


16 | P a g

La momentul executiei altoirilor (31.03.2016) s-a constatat o oxidare rapida a tesutului

altoiului si o brunificare a zonelor ajunse in contact cu aerul. Continutul ridicat al plantei in

antioxidanti de tipul polifenolilor poate fi una din cauzele pentru care plantele au fast refractare la

procesul de altoire.

In primavara lui 2017, pe un lot separat de plante dedicat altoirilor au fost realizate mai

multe combinatii de altoire, de data aceasta introducand in ecuatie si biotipuri apartinand speciei

Lycium chinense (410 si AS). Metoda de altoire aleasa a fost in copulatie perfectionata (B).

In data de 8.03.2017, au fost realizate 8 combinatii de altoire la goji pe un numar de 32 de

plante astfel:

B1 / B2 – 8 plante

B1 / 410 – 3 plante

B2 / B1 – 6 plante

B2 / 410 – 1 planta

410 / B1 – 3 plante

410 / B2 – 1 planta

AS / B1 – 4 plante

AS / B2 – 6 plante

Fig. 3.1.15. Lot de plante de goji inainte si dupa altoire (2017)


17 | P a g

Fig. 3.1.16. Altoirea plantelor de goji prin copulatie perfectionata (8.03.2017)

Din totalul celor 32 de plante altoite, numai 7 au fost prinse, rezultand un procent de

prindere slab de doar 22% (fig. 3.1.17.).

22%

78%

Plante de gojiprinse

plante de gojineprinse

Fig. 3.1.17. Procentul de prindere la altoire prin copulatie perfectionata la goji

La variantele altoite unde am avut prindere, deosebim o crestere mai viguroasa a biotipului

B2 altoit pe B1 insa un numar de fructe mai mare format pe combinatia B1/B2. Desi cresterea cea

mai mare a fost inregistrata de combinatia AS/B1 de 41,5 cm (tabelul 3.1.9.), este de mentionat

lipsa fructelor pe altoiul de Lycium chinense. Se mentine asadar o intarziere in fructificare la

varietatile de L. chinense asa cum vigoarea mai mare a plantelor se manifesta si in cazul de fata

atunci cand a fost altoit pe un portaltoi de L. barbarum.


18 | P a g

Fig. 3.1.18. Altoi de goji la inceputul (24.04.2017) si sfarsitul perioadei de vegetatie (4.10.2017)

Tabelul 3.1.9. Evolutia cresterii altoilor de goji grefati pe biotipuri de Lycium barbarum prin

metoda in copulatie (2017)

Altoi Portaltoi Suma cresterilor totale

pe planta (cm)

Nr de fructe formate

B1 B2 35.12 17.25

B2 B1 48 14

AS B1 41.5 0

Urmarind diamtrul altoiului, portaltoiului si a zonei de imbinare dintre cei doi simbionti

(tabelul 3.1.10.), constatam o ingrosare mai mare la varianta de altoire B2/B1 de aprox 1 mm. Cea

mai amre valoare a fost insa masurata la combinatia AS/B1 unde diametrul in punctual de altoire a

ajuns la 5.36 mm.

Tabelul 3.1.10. Diferente morfologice ale zonei de altoire la combinatiile de altoire de la goji

Altoi Portaltoi Diametrul

Altoiului

(mm)

Diametrul

punctului de altoire

(mm)

Diametrul

portaltoiului

(mm)

Diferente de ingrosare

intre altoi si punctual

de altoire (mm)

B1 B2 3.51 3.47 3.49 0.04

B2 B1 3.61 4.66 3.74 1.05

AS B1 4.51 5.36 4.43 0.85


19 | P a g

Totodata, s-au mai grefat 13 altoi prin metoda dealtoire in despicatura (C) pe plante

viguroase crescute la container in casa de vegetatie a Facultatii de Horticultura Bucuresti.

Combinatiile de altoire au fost: AS/B1 (7 altoi), 410/B2 (3 altoi) si B1/B2 (2 altoi). La acest

combinatii, peste jumatate din altoi au pornit din rezerve proprii apoi frunzulitele noi aparute din

mugurii ramurilor detasate s-au ofilit iar altoii au ramas uscati in varful tulpinilor portaltoi.

Fig. 3.1.19. Etapele parcurse pentru altoirea in despicatura a plantelor de goji containerizate


20 | P a g

Alte 10 ramuri altoi au fost introduse in primavara lui 2017 (29.03.2017) ca ramura detasata

in plante mature (D) existente in lotul de testare a formelor de conducere pe verticala. De data

aceasta, am utilizat Lycium chinense ca portaltoi si Lycium barbarum ca altoi, respectiv B1/H47

(tabelul 3.1.11).

Aceasta combinatie a fost una de success, lastarii obtinuti in cursul vegetatiei din mugurii

altoi porniti fiind purtatori de flori si fructe (25 de fructe). Acest lucru arata faptul ca exista

potential de altoire dar in directia L. chinense ca portaltoi si L. barbarum ca altoi. Precocitatea a fost

una de remarcat, vigoarea fiind insa suprimata de prezenta celorlalte cresteri ale plantei mama

folosita drept portaltoi.

Tabelul 3.1.11. Caracteristicile morfo-productive ae biotipului B1 altoit pe plante mature de Lycium

chinense (H47) (2017)

Altoi Portaltoi Suma

cresterilor

totale pe

planta

(cm)

Nr de

fructe

formate

Diametrul

Altoiului

(mm)

Diametrul

punctului de

altoire

(mm)

Diametrul

portaltoiului

(mm)

Diferente de

ingrosare intre

altoi si punctual

de altoire (mm)

B1 H47 35.75 25.5 5.13 5.38 5.35 0.25

Fig. 3.1.20. Detaliu de altoire prin copulatie perfectionata in cazul altoiului de B1/H47

Abundenta de fructe pe altoiul de B1/H47


21 | P a g

Obiectiv 3.2. Experimentarea sistemelor de conducere la arbustii fructiferi (goji, aronia, afin

si coacaz)

Activitate 3.2.1. Formarea coroanelor la goji, aronia, afin si coacaz si aplicarea diferitelor

metode de taiere

Odată încheiată formarea coroanelor, întreținerea acestora pe parcursul anului presupune

executarea unor tăieri de fructificare și încadrare în parametrii constructivi precum și o serie de

operații de dirijare a creșterilor și de palisare.

În funcție de momentul când se realizează tăierile, acestea pot fi:

- tăieri în uscat, care se efectuează în perioada de repaus a plantelor, respectiv de la căderea

frunzelor și până la dezmugurit

- tăieri în verde, care se realizează o dată sau de mai multe ori în cursul vegetației (ciupiri

sau scurtarea lăstarilor)

Operațiile de dirijare a creșterilor constau în:

- dresarea ramurilor, atunci când dorim o consolidare a unor ramuri/cordoane de vigoare mai

slabă prin schimbarea poziției lor spre verticală

- înclinarea ramurilor realizată cu scopul diminuării vigorii de creștere a acestora. Cu cât

înclinarea este mai accentuată, cu atât vigoarea se va tempera mai mult

- arcuirea ramurilor, pentru stimularea creșterilor în zona de curbură.

Palisarea ramurilor sau a lăstarilor de sistemul de susținere existent se face utilizând diverse

materiale de legat (fig. 3.2.1.) sau prin folosirea unor legatrici cu bandă și capse (fig. 3.2.2.) ce

ușurează mult operațiunea și crește viteza de execuție a acestora. Cu același scop pot fi utilizate și

clipsurile profesionale de prindere a creșterilor folosite în plantațiile de pomi fructiferi.

Pentru degajarea coroanelor la bază se practică îndepărtarea drajonilor sau a lăstarilor porniți

din zona coletului precum și orbirea mugurilor sau plivirea lăstarilor tineri poziționați în primii 20-

30 cm de la sol.

Atunci când pe porțiuni mai mici sau mai mari ale cordoanelor arbuștilor fructiferi conduși

pe vericală apar zone degarnisite, o operațiune deosebit de utilă și eficace este incizia transversală.

Aceste incizări realizate deasupra mugurilor vor conduce la apariția de noi creșteri în zona denudată

din rezerva de muguri dorminzi existentă la nivelul scoarței (foto 3.2.3.). Astfel, zonele

neexploatate productiv de către plantele conduse ca tufă își regăsesc potențialul de rodire în cazul

sistemelor de conducere pe verticală (foto 3.2.4.).


22 | P a g

Fig. 3.2.1. Tub din vinil folosit ca material de legat si palisat cordoanele de coacăz condus ca Trident

Fig. 3.2.2. Folosirea legatricei cu banda si capse pentru fixarea cordoanelor pe suportii de bambus


23 | P a g

Fig. 3.2.3. Efectul inciziilor realizate pe cordoanele degarnisite

Fig. 3.2.4. Obținerea de producții mari pe zonele inițial degarnisite în anul următor aplicarii inciziilor


24 | P a g

În cele ce urmează vom detalia aplicarea acestor lucrări de întreținere a coroanelor arbuștilor

fructiferi conduși pe verticală comparativ cu sistemul clasic de conducere tip tufă multitulpinală.

Tăierile de fructificare ce se aplică formelor de conducere verticală a arbuștilor au la bază

principiul înlocuirii ramurilor anuale ce au fructificat în anul curent prin realizarea unor cepi de

câțiva centimetrii situați de-a lungul cordoanelor (fig. 3.2.5, fig. 3.2.6. si fig. 3.2.7.). Creșterile spur

de tipul buchetelor se vor menține pentru fructificare în completarea lăstarilor dispuși uniform pe

cordoane.

În acest fel, planta este aproape în totalitate reînnoită cu excepția cordoanelor care sunt structuri

semipermanente la nivelul coroanelor arbuștilor fructiferi conduși pe verticală.

Dacă este necesar să se stimuleze creșterea de prelungire a cordonului vertical, se va aplica o

tăiere deasupra unei creșteri tinere anuale mai viguroase sau deasupra unui mugure poziționat

terminal. Noua creștere va avea un start puternic iar prin palisarea ei de suportul de bambus sau

prima sârmă apropiată, se va putea atinge înălțimea dorită a cordonului.

Fig. 3.2.5. Aspecti din modulul experimental de coacăz condus pe verticală (stanga - înainte de

tăiere; drapta - după tăiere)


25 | P a g

Fig. 3.2.6. Plante de coacăz conduse ca Trident (stanga - înainte de tăiere; drapta - după tăiere)

Fig. 3.2.7.. Pornirea în vegetație a mugurilor de pe cepii lăsați în urma tăierilor din uscat aplicate la

formele de conducere verticală


26 | P a g

La baza fiecărei plante se lasă câte un cep de siguranță (lăstar de un an) pentru situația în

care unul dintre cordoane este afectat sau moare și necesită înlocuire.

Tăierea de rodire a arbuștilor conduși pe verticală este mult simplificată și ușor de realizat

comparativ cu tufa la care planta trebuie după tăiere să aibe în structura ei 9 până la 12 tulpini, câte

3-4 tulpini în vârstă de 1-,2- și respectiv 3 ani. Cele de 4 ani sunt eliminate în totalitate.

Nerespectarea echilibrului între tulpinile de vârste diferite la nivel de tufă conduce la o

productivitate inconstantă și de calitate diferită de la un an la altul.

Rodirea coacăzului negru are loc la baza ramurilor de un an, mai rar pe lemn de 2 ani. Prin

scurtare, se urmăreşte apariţia de noi lăstari care în cursul verii diferenţiază mugurii de rod ce vor da

naștere la inflorescențe cu fructe în vara următoare.

În cazul conducerii ca tufă, după 4-5 ani de evoluție a unei tulpini, creşterile anuale vor fi tot

mai scurte şi cu rod tot mai puţin. De aceea, întreaga tulpină care a ajuns la această vârstă va trebui

suprimată şi înlocuită cu alta tânără pornită de la baza tufei. Așadar, anual sunt necesare tăieri de

întreţinere care au drept scop asigurarea unei întineriri treptate a tufelor prin înlocuirea tulpinilor

bătrâne şi epuizate, rărirea tufei pentru a asigura o bună iluminare şi redresarea creşterilor ieșite spre

interval sau ce aglomerează rândul de plante.

Tabelul 3.2.1. Particularităţile tăierilor de producţie la coacăz în cele două variante de conducere

Sistem de conducere tufă Sistem de conducere pe verticală

Suprimarea de la colet a tulpinilor în vârstă de

peste 4 ani, epuizate

Tăierea la cep a creșterilor anuale ce au

fructificat în anul precedent

Selectarea a 3-4 creșteri anuale pentru a fi reținute

drept tulpini cu vârsta de 1 an ce le înlocuiesc pe

cele îmbătrânite

Reținerea a 10-15 ramificații laterale de

vigoare redusă împreună cu buchetele formate,

pentru fructificare

Pe tulpinile tinere în vârstă de 2-3 ani se fac

reducții pentru transferarea creşterii la tulpinile

aplecate, pe ramificaţii anuale cu creştere spre

verticală și invers, se transferă creşterea tulpinilor

pe ramificaţii laterale cu creştere oblică la soiurile

cu creșteri verticale și tufă îngustă

Îndepărtarea drajonilor și a lăstarilor porniți de

la colet, cu excepția unuia singur care se

păstrează ca soluție de înlocuire în cazul

pierderii unui cordon vertical.

Realizarea a 3-4 cepi la baza tufei prin scurtarea

unor tulpini mai vechi pentru stimularea apariției

creșterilor tinere de înlocuire

Eliberarea de creșteri și ramificații apărute la

baza cordoanelor pe cca 25-30 cm de la sol

Degajarea prin tăieri a tulpinilor prea ramificate și

cu creșteri dese și lungi

Eliminarea creșterilor slabe și fără potential de

fructificare și evoluție pentru o mai bună aerisire

și iluminare a tufei


27 | P a g

Pe parcursul vegetației, în lunile mai-iunie, lăstarii poziționați necorespunzător (fig. 3.2.8.)

și cei prea viguroși sunt îndepărtați dacă sunt prea deși sau ciupiți la 4-5 frunze (fig 3.2.9.) pentru a

le încetini creșterea și atenua vigoarea.

Fig. 3.2.8. Eliminarea lăstarilor de prisos si scurtarea celorlalți la câteva frunze

Fig. 3.2.9. Ciupirea lăstarilor din partea superioară a cordoanelor pentru eliberarea vârfului de

creștere


28 | P a g

Totodata, pentru asigurarea unei bune circulații a aerului printre cordoane și stimularea

formării de noi ramuri de rod aproape de sursa de hrană, se recomandă aplicarea tăierilor în verde

atunci când lăstarii depăsesc 25 de cm în lungime (fig. 3.2.10.). Tăierile se vor efectua la 2-3

internodii distanță de cordon, resectiv la aproximativ 12-15 cm.

Fig. 3.2.10. Aplicarea tăierilor în verde la plantele de coacăz conduse pe verticală

Fig. 3.2.11. Forma de conducere Trident la coacăz înainte (stânga) și după (dreapta) tăierea în verde


29 | P a g

Fig. 3.2.12. Aspectul rândului de căacăz condus pe verticală după aplicarea primelor tăieri în verde

(sfârșitul lunii aprilie 2017)

Fig. 3.2.13. Evoluția foarte bună a rodului prin expunerea la lumină și inserarea ciorchinilor direct

pe cordon


30 | P a g

Fig. 3.2.14. Calitatea excepțională a fructelor de coacăz roșu obținută la plantele conduse pe

verticală


31 | P a g

La aproximativ 10 ani de la plantare, potențialul de rodire al plantelor de coacăz scade și se

impun tăieri de regenerare care să stimuleze noi creșteri care să prelungească viața economică a

plantației. Pentru aceasta, se apelează la scurtarea în cepi scurți de câțiva centimetrii a tulpinilor

îmbătrânite și reținerea a 10-14 creșteri mai viguroase apărute din cepii formați. În anul aplicării

tăierilor de regenerare, lăstarii noi formați vor diferenția muguri de rod iar în anul următor,

producția plantelor este reluată și va crește progresiv în următorii 3-4 ani.

După modelul tăierilor diferențiate la coacăz vom aplica și tăierile de rodire la afin ținând

cont de însușirile morfo-productive ale speciei.

Longevitatea plantelor și a tulpinilor este mai mare la afin față de coacăz. Rodul la plantele

de afin este prezent în vârful ramurilor anuale de rod, diferențierea mugurilor având loc de la vârful

ramurilor spre bază (fig. 3.2.15).

Fig. 3.2.15. Diferențierea foarte bună a mugurilor de rod pe ramurile anuale ce garnisesc cordoanele

verticale la afin

Muguri de rod

amplasați terminal în

vârful

ramurilor

anuale de rod


32 | P a g

Soiurile de afin diferă destul de mult între ele în ceea ce privește capacitatea de ramificare și

vigoarea plantelor. Sunt soiuri la care tulpinile sunt de vigoare mai mică, sunt mai dese și formează

un semischelet amplificat de-a lungul tulpinilor. Altele, dau naștere unor tulpini puține dar puternice

cu porțiuni ce în timp se degarnisesc cu ușurință prin lipsa unei bune capacități de ramificare.

În funcție de particularitățile speciei și modul de creștere specific al fiecărui soi, se adoptă o

tăiere de producție care să realizeze la nivelul tufei un echilibru între creștere și fructificare, o

repartizare aerată a tulpinilor și ramificațiilor lor precum și o stabilitate în plan vertical a plantei.

Tăierile de întreținere la afinul condus pe verticală urmăresc consolidarea cordoanelor prin

palisarea lor de suporți și dresarea vârfurilor de creșetere. Acete operații permit continuarea creșterii

în înălțime a plantei până la momentul în care vigoarea ultimei creșteri scade și se transformă în

ramură de rod. Pentru stimularea creșterii de prelungire a cordoanelor, se taie scurt, deasupra unui

mugure vegetativ care devine astfel terminal sau se elimină ramura de rod din vârful cordonului,

lăsând în poziție de prelungire o ramură scurtă cu muguri vegetativi.

Ramurile anuale vegetative viguroase ce amplifică volumul coroanei și încearcă să eludeze

vigoarea cordoanelor vor fi tăiate la cepi de 5-7 cm lungime (fig. 3.2.16.). La fel și cele ce au

fructificat în anul anterior. Ramurile de rod viguroase, se vor lega într-o poziție înclinată de

sistemul de sârme cu ajutorul legatricei pentru diminuarea vigorii acestora la startul vegetației. Pe

parcurs, vigoarea acestora va fi domolită de apariția elementelor de fructificare.

Toate celelalte ramuri fructifere de vigoare mică sau mijlocie vor fi lăsate să fructifice în

anul în curs, intervențiile asupra acestora fiind necesare doar în situația în care diferențierea rodului

este considerată prea mare la nivel de plantă. În această situație particulară, vom apela la realizarea

de cepi suplimentari pe lungimea cordoanelor, lăsând cât mai uniform distribuite elementele de

fructificare pentru obținerea unei expoziții foarte bune a fructelor la lumină.


33 | P a g

Fig. 3.2.16. Realizarea de cepi la bază și pe lungimea coroanelor

Dresarea

vârfurilor de

creștere

Palisarea

cordoanelor

de suportul de

bambus

Tăierea la

cep a

ramurilor

viguroase


34 | P a g

Fig. 3.2.17. Aspect din lotul de afin condus pe verticală înainte de tăiere

Fig. 3.2.18. Aspect din lotul de afin condus pe verticală

după aplicarea tăierilor de întreținere și fructificare


35 | P a g

Fig. 3.2.19. Realizarea tăierilor la afinul condus Ax vertical

(1 cordon)

Fig. 3.2.20. Realizarea tăierilor la afinul condus Bi-Baum

(cu 2 cordoane)


36 | P a g

Fig. 3.2.21. Realizarea tăierilor la afinul condus Trident

(cu 3 cordoane)

Fig. 3.2.22. Realizarea tăierilor la afinul condus sub formă de

tufă


37 | P a g

Fig. 3.2.23. Perspectiva rândului de afin înainte si după tăiere

După trecerea perioadei de maximă rodire a plantațiilor de afin și reducerea treptată a

capacității de fructificare a acestora (după cca 20-25 de ani de la plantare în sistem intensiv), se

impun tăieri mai drastice (de regenerare) aplicate tufelor aflate în declin sau a plantelor la care

vigoarea de creștere este mult redusă.

Stimularea creșterilor se realizează prin scurtarea tuturor tulpinilor epuizate în cepi de 8 – 12

cm. Prin această intervenție drastică, la fiecare plantă (tufă) se vor putea reţine 10–15 creşteri mai

viguroase, restul se elimină.

Refacerea potențialului de rodire se va face teptat, începând cu anul al doilea de la tăierea de

regenerare.


38 | P a g

Tabelul 3.2.2. Particularităţile tăierilor de producţie la afin în cele două variante de conducere


Suprimarea tulpinilor uscate și a celor

epuizate și îmbătrânite de la colet



Păstrarea a 5-7 tupini viguroase multianuale

pe care se inseră etajat ramurile de rod

asigurând echilibrul distribuției acestora la

nivelul tufei

Reținerea ramificațiilor laterale de vigoare

redusă pentru fructificare în anul curent

Scurtarea tulpinilor degarnisite sau de vigoare

slabă la cep pentru stimularea apariției de noi

creșteri de înlocuire

Tăierea în cepi scurți a creșterilor viguroase cu

poziție verticală apărute pe cordon

Tăieri de reducție și cizelare a semischeletului

subțire și ramificat format pe tulpini pentru

obținerea unor fructe de calitate pe ramurile

anuale

Îndepărtarea lăstarilor porniți de la colet, cu

excepția unuia singur care se păstrează ca soluție

de înlocuire în cazul pierderii unui cordon

vertical.

Tăieri de transfer pe creșteri cu poziție dresată

a ramurilor în cazul tulpinilor aplecate sub

greutatea rodului din anul anterior

Eliberarea de creșteri și ramificații apărute la

baza cordoanelor pe cca 20-25 cm de la sol

Tăieri de reducție și simplificare a creșterilor

din interiorul tufei pentru o mai bună aerisire

și pătrundere a luminii în interorul acesteia

Îndepărtarea creșterilor slabe fără potential de

rodire formate pe cordon pentru stimularea celor

reținute anterior și dispunerea spațială

echilibrată a ramificațiilor și cepilor în lungul

cordoanelor

Aronia este o specie rustică, cu o mare plasticitate ecologică. Planta este robustă și

formează din zona coletului mai multe tulpini viguroase care în timp devin mai slab ramificate și

mai puțin productive, moment în care este obligatoriu sa se intervină prin tăieri de fructificare. Un

avantaj cultural al acestei specii este acela că nu drajonează, iar menținerea solului pe rândul de

plante este astfel mai ușoară.

Majoritatea lăstarilor formați în anul anterior diferențiază muguri de rod terminal, ramurile

aplecându-se sub greutatea inflorescențelor și a rodului. Din această cauză, tulpinile mai subțiri se

apleacă sau arcuiesc sub greutatea fructelor, tufa devenind ulterior răsfirată.


39 | P a g

Sistemele de conducere pe verticală, prin dresarea tulpinilor asigură o consolidare și

îngroșare mai bună a acestora, deci o portanță mai mare a rodului. Prin palisarea creșterilor de

sistemul de susținere se asigură în plus și o expunere mai bună a fructelor și o garnisire mai

uniformă a rodului pe înălținea plantei.

Pentru sistemele de cultură la care recoltarea se realizează mecanizat prin încălecarea

rândului de plante cu combine specializate, forma de coroană pretabilă pentru această operațiune

este tufa multitulpinală. Pentru o plantă matură, numărul optim de tulpini pe plantă este de 12.

Materialul săditor frecvent utilizat la înființarea plantațiilor de aronia vine din pepinieră cu

2-3 creșteri anuale lungi de cca 40-60 cm. Pentru o mai bună dezvoltare a sistemului radicular și

ramificarea părții aeriene, se apelează în primul an la scurtarea acestor creșteri în cepi scurti de 5-10

cm care vor evolua în anul următor în 6-8 tulpini de vigori diferite în funcție de poziția lor în tufă și

condițiile de cultură (irigație, fertiliare etc).

Anul al doilea de la înființare aduce în vărful lăstarilor și primele inflorescențe, specia fiind

deosebit de precoce. Totuși pentru fortificarea rapidă a plantei și consolidarea tulpinilor se

recomandă eliminarea acestor inflorescențe și mutarea primului an de producție în anul al treilea de

la înființare. Astfel obținem mai repede o plantă matură cu un număr mai mare de tulpini fructifere

viguroase care sunt mai productive și vor compensa cele aproximativ 200 kg/ha de fructe pe care le-

am fi recoltat în anul al doilea.

Odată ajunsă la maturitate, plantele conduse sub formă de tufă necesită în mod obligatoriu o

tăiere anuală și trebuie să luăm în considerare că o tulpină rămâne eficientă din punct de vedere

productiv aproximativ 6 ani în cadrul tufei, după care se impune eliminarea ei și preluarea locului

acesteia de către una tânără pornită din zona coletului.

De aceea, periodic vom scoate din interiorul tufei prin tăiere la cep tulpinile mai bătrâne de

6 ani și vom interveni prin tăieri de reducție pentru dresarea acestora și menținerea luminii și

spațiului necesar între tulpini în cadrul tufei (eliminăm creșterile ce se intersectează, cele care sunt

prea dese pe lungimea tulpinii și pe cele rănite). Vom reduce la cepi toate celelalte tulpini slabe ca

vigoare ce aglomerează baza plantei și pe cele în exces, reținând aproximativ 12 tulpini fructifere cu

vârste cuprinse între doi și 5 ani de zile.

Întârzierea operațiilor de tăiere conduce la aglomerarea creșterilor în interiorul tufei,

scăderea colorației fructelor formate la interior și mutarea în perioada următoare a rodului către

periferie. Astfel în numai 2-3 ani de zile, producția se va deplasa către vârful tulpinilor acolo unde

lumina favorizează diferențierea mugurilor de rod și buna dezvoltare a lăstarilor. Producția pe

plantă scade iar volumul de coroană rămâne slab valorificat.


40 | P a g

În astfel de situații se impune eliminarea tulpinilor mai în vârstă și reținerea a 10-12 tulpini

tinere, viguroase care vor fructifica în anul curent dar care vor putea diferenția și muguri de rod pe

lăstarii situați la baza lor. De multe ori, această operațiune este destul de costisitoare și se poate

recurge la o tăiere mecanizată a întregii plante la 20-30 cm de la sol. Producția se reface abia din

anul al doilea. Soluția este preferată mai ales la plantațiile mai bătrâne unde se dorește si

rejuvenilizarea plantației.

Conducerea plantelor de aronia pe verticală vine ca o alternativă la inconvenientele formei

de conducere joase tip tufă (aglomerarea interiorului prin desimea ramurilor și a tulpinilor, slaba

colorare a fructelor și diferențierea slabă a rodului în partea bazală și la interiorul tufei, recoltarea

manuală a fructelor într-o poziție neconfortabilă s.a.m.d.). Alegerea din start a creșterilor și

conducerea plantei în formă de Ax vertical, Bi-Baum, Trident sau Palmetă evantai permite

realizarea rapidă a elementelor de rod uniform distribuite pe lungimea cordoanelor și consolidarea

tulpinilor prin tutorare. Expunerea la soare a tuturor elementelor coroanei cât și a rodului asigură o

bună diferențiere a rodului, o colorare și acumulare a substanțelor mai bună în fructe, o evoluție a

vigorii lăstarilor pe tulpini optimă și nu în ultimul rând o simplificare majoră a recoltării și

întreținerii solului pe rândul de plante.

Pentru a ajunge la maturitate, plantele sunt de la început dirijate cu unul sau mai multe

cordoane în funcție de forma de coroană aleasă. În fiecare an se aleg lăstarii cei mai viguroși de

prelungire a creșterii terminale care vor asigura creșterea în înălțime a cordonului. Apoi se elimină

toate celelalte creșteri apărute la baza plantei și se reduc la cep ramurile laterale crescute pe ax.

Odată încheiată coroana, tăierile de întreținere și fructificare se limitează la eliminarea ramurilor

care au fructificat în anul precedent prin tăiere la cepi având grijă ca pe toată lungimea cordonului,

aceștia să fie uniform distribuiți pentru o mai bună valorificare a volumului de coroană si a spațiului

alocat la plantare fiecărei plante.

Se vor verifica legăturile și se repalisează tulpinile acolo unde este cazul de tutore sau

sârmele de susținere. Zonele degarnisite se vor pute inciza pentru generarea de noi creșeri și

completarea cu ramuri a zonelor afectate. La baza plantei vom lăsa pentru înlocuire o creștere

anuală mai viguroasă care să poată reface din mers tulpina îmbătrânită (după 7-8 ani).


41 | P a g

Tabelul 3.2.3. Particularităţile tăierilor de producţie la aronia în cele două variante de conducere


Suprimarea tulpinilor îmbătrânite de la colet (cele

peste 6 ani)



Reținerea a maxim 12 tupini viguroase

multianuale de vârste diferite (1-6 ani) pe care se

inseră etajat ramurile de rod asigurând echilibrul

distribuției acestora la nivelul tufei

Tăierea în cepi scurți a creșterilor viguroase cu

poziție verticală apărute pe cordon sau în

zonele de curbură

Scurtarea creșterilor de vigoare slabă la cep

pentru stimularea apariției de noi creșteri de

înlocuire și eliminarea celor de prisos.

Suprimarea creșterilor apărute la baza

cordoanelor pe cca 40 cm de la sol

Tăieri de simplificare a ramurilor de pe tulpini

pentru pătrunderea luminii și obținerea unor

fructe de calitate pe ramurile anuale

Îndepărtarea lăstarilor porniți de la colet, cu

excepția unuia singur care se păstrează ca

soluție de înlocuire a unui cordon vertical

Tăieri de transfer și dresare a poziției ramurilor în

cazul tulpinilor aplecate sub greutatea rodului din

anul anterior sau a celor crescute spre interior sau

care se intersectează

Incizarea zonelor degarnisite pentru

completarea cu ramuri de rod și/sau eliminarea

creșterilor în plus pentru menținerea

distribuției acestora uniformă pe lungimea

cordonului vertical


42 | P a g

Fig. 3.2.24. Aronia condusă sub formă de

Ax vertical


Bi-Baum


Trident


Tufă aplatizată


43 | P a g

Fig. 3.2.28. Evoluția în perioada înfloritului a plantelor de aronia conduse ca Ax vertical după

aplicarea tăierilor în primăvară

Fig. 3.2.29. Evoluția în perioada înfloritului a plantelor de aronia conduse ca Bi-Baum după



44 | P a g

Fig. 3.2.30. Evoluția în perioada înfloritului a plantelor de aronia conduse ca Trident după aplicarea

tăierilor în primăvară

Fig. 3.2.31. Evoluția în perioada înfloritului a plantelor de aronia conduse ca Tufă aplantizată după



45 | P a g

Fig. 3.2.32. Fructificarea plantelor de aronia conduse ca Ax vertical după aplicarea tăierilor în

primăvară

Fig. 3.2.33. Fructificarea plantelor de aronia conduse ca Bi-Baum după aplicarea tăierilor în

primăvară


46 | P a g

Fig. 3.2.34. Fructificarea plantelor de aronia conduse ca Trident după aplicarea tăierilor în primăvară

Fig. 3.2.35. Fructificarea plantelor de aronia conduse ca Tufă aplatizată după aplicarea tăierilor în

primăvară


47 | P a g

Fig. 3.2.36. Gruparea rodului în jurul cordonului vertical de aronia

Fig. 3.2.37. Expunerea foarte bună a fructelor la lumină prin conducerea pe verticală a plantelor de

aronia și tăierea la cep


48 | P a g

Fig. 3.2.38. Distribuția uniformă a rodului pe lungimea axului vertical la aronia datorită taăierilor la

cep și a inciziilor realizate

Pentru specia Lycium barbarum L. și Lycium chinense Mill., lucrările de întreținere a

coroanelor prevăd lucrări de tăiere în uscat și în verde, lucrări de palisat și operații de dirijare.

Tăierile se fac diferențiat în funcție de forma de conducere aleasă și de etapa de dezvoltare a

plantelor.

Pentru formarea coroanelor am văzut în capitolele anterioare că tăierile și celelalte operații

aplicate plantelor de goji urmăreau realizarea rapidă a taliei finale și încheierea structurii de bază a

coroanei.

Odată finalizată coroana, urmează etapa de exploatare a acestora cu scopul de a maximiza

producția de fructe și de a menține constantă cantitatea de calitatea fructelor de goji.


49 | P a g

Formele de conducere pe verticală (fig. 3.2.39) de tip ax, Bi-Baum, Trident sau palmeta

evantai (fig. 3.2.40) au răspuns foarte bine la tăierile scurte în cepi de 5-7 cm a ramurilor ce au

fructificat în anul anterior.

Această tăiere scurtă a ramificațiilor aplicată în lungul cordoanelor a permis generarea de

noi creșteri tinere care prin poziția privilegiată pe care o au pe plantă, imediat în apropierea sursei

de hrană a condus la obținerea unor creșteri tinere viguroase și garnisite cu mulți boboci florali (fig

3.2.41) și mai târziu fructe de calitate excepțională.

În perioada de repaus odată cu tăierile la cep se realizează și operațiile de repoziționare a

cordoanelor în așa fel încât să se obțină un echilibru cât mai bun între ele. Se înclină și curbează în

partea bazală cele prea viguroase și se dresează cele mai slabe. Palisarea acestora pe tutori sau

sârme se face obligatoriu pentru fixarea acestora în poziția dorită pe tot parcursul sezonului de

vegetație.

Vor fi suprimate din zona coletului toate acele creșteri slabe sau mai viguroase care

concurează cordoanele precum și drajonii apăruți în jurul plantelor.

Primii 30-40 cm de la sol ai cordoanelor vor fi menținuți liber de ramificații pentru o mai

bună circulație a aerului și simplificarea lucrărilor de întreținere a solului pe rândul de plante.

Fig. 3.2.39. Realizarea formelor de conducere verticală cu unul sau mai multe cordoane la goji prin

palisare direct pe rândurile de sârme


50 | P a g

Fig. 3.2.40. Goji condus sub formă de palmetă evantai

Fig. 3.2.41. Apariția bobocilor florali din abundență pe ramificațiile tinere de goji prinse direct pe

cordonul vertical


51 | P a g

Goji este o specie cu creșteri puternice, într-un singur sezon de vegetație dând naștere la

mulți lăstari cu lungimi de peste 100 cm. De aceea, se impune să intervenim cu tăieri în verde de cel

puțin două ori pe parcursul anului.

În situația conducerii sub formă de cordoane verticale, lăstarii vor fi ciupiți atunci când

aceștia ajung la lungimi de 10-15 cm sfârșit de aprilie - începutul lunii mai și încă o dată la sfârșit

de mai - începutul lunii iunie atunci când este bine să eliminăm și creșterile prea viguroase și prea

dese ce apar în treimea superioară.

Astfel realizăm un perete vegetal compact (fig. 3.2.44) ce asigură pe toți lăstarii tineri

formați fructe de calitate excepțională și bine poziționați pentru a asigura confortul recoltării (fig.

3.2.47) care este un proces destul de migălos ținând cont de dimensiunea fructelor de goji.

Fig. 3.2.42. Creșterea luxuriantă a plantelor de goji la debutul vegetației și necesitatea aplicării

primelor tăieri în verde


52 | P a g

Fig. 3.2.43. Aplicarea tăierilor în verde la goji condus pe verticală pentru realizarea gardului fructifer

Fig. 3.2.44. Aspectul cordoanelor după efectuarea tăierilor în verde


53 | P a g

Fig. 3.2.45. Fructificarea biotipurilor de goji pe forma de conducere ax vertical (în prim plan)

Fig. 3.2.46. Distribuția rodului pe toată înălțimea cordonului la formele verticale de conducere

create pentru goji


54 | P a g

Fig. 3.2.47. Fructificarea abundentă a biotipului de Lycium barbarum L. și etalarea producției în

zona de confort pentru cules

În cazul formelor de conducere înaltă tip umbrelă vom taia tot scurt la cepi de până în 10 cm

ramurile ce au fructificat în anii anteriori, și vom elimina eventualele creșteri apărute pe tulpină, la

baza ei sau între etaje daca avem de a face cu umbrela pe două etaje. O lucrare benefică rămâne și

aici plivitul lăstarilor în creștere pe tronsoanele de tulpină ce ni le dorim menținute libere de creșteri

și ciupirea lăstarilor pentru ramificare dacă este necesar în partea superioară a tulpinii.


55 | P a g

Fig. 3.2.48. Biotip extratimpuriu de Lycium chinense Mill. (4.06.2017) cu fructe foarte mari și

deoasebit de dulci


56 | P a g

Avantajele și dezavantajele culturii pe verticală a arbuștilor fructiferi

Avantaje

• Simplificarea unor operații tehnologice precum recoltarea, tăierile, tratamentele fitosanitare

• Tăierile sunt mai ușor de realizat întrucât punctele de tăiere sunt mai vizibile iar intervențiile

mai puține.

• Cordoanele au caracter semipermanent și nu necesită înlocuirea acestora la 3-4 ani spre

deosebire de tufă

• Aerisirea mai bună a frunzișului și reducerea condițiilor de apariție a bolilor criptogamice

• Obținerea unor fructe de calitate mai bună sub aspectul mărimii și colorării acestora

• Întreținerea mai ușoara a solului pe rândul de plante

• Stabilitatea mai bună a plantelor în cazul unor fenomene extreme (vijelii, vânturi puternice,

zăpezi abundente etc)

• Intensivizarea exploatațiilor și valorificarea mai eficientă a terenurilor de mici dimensiuni

prin culture superintensive cu valoare comercială superioară

• Posibilitatea realizarii tăierilor mecanizate

• Posibilitatea utilizării arbuștilor atât pentru fructe cât și pentru aspectul lor decorativ realizat

cu ajutorul sistemelor de susținere

Dezavantaje

• Cost mai mare de înfiintare a culturii datorită sistemului de susținere pentru conducerea și

palisarea cordonului/cordoanelor verticale

• Unele cordoanele pot dispărea pe parcurs și este necesară înlocuirea acestora

• Apariția de la colet și pe zona de curbură a cordoanelor dirijate lateral a unor creșteri

vegetative ce trebuiesc periodic eliminate cu excepția cazului în care se dorește înlocuirea

unuia dintre cordoane

• Atenție sporită și intervenția prin tăieri sau operații de dirijare a creșterilor pentru

menținerea celor două (Bi-Baum) respectiv trei cordoane (Trident) în echilibru pe perioada

de formare a coroanelor

• Imposibilitatea recoltării mecanizate utilizând echipamente adaptate pentru forma de

conducere tufă, ce presupune încalecarea rândului.


57 | P a g

Activitate 3.2.2 - Inregistrarea parametrilor biometrici

Noul sistem de conducere a plantelor de ARONIA pe verticala, presupune transpunerea

modului natural de crestere al plantei (tufa multitulpinala) in cordoane verticale. Pentru aceasta, s-a

recurs asa cum am vazut in anul anterior la montarea unui sistem de sustinere si palisarea tulpinilor

pe suporti din bambus.

Analizand evolutia plantelor in anul curent (2017) in raport cu inregistrarile efectuate in anul

precedent, putem observa o comportare foarte buna a plantelor de Aronia in sistemul de conducere

pe verticala. Din punct de vedere biometric, cresterile (tab. 3.2.4.) pe verticala in cazul axului nu au

fost deloc mari, plantele avand un spor redus de crestere in inaltime de doar cativa centimetrii. In

schimb, axul vertical a beneficiat de o ingrosare consistenta a tulpinii de 3.38 mm intr-un singur

sezon de vegetatie.

O crestere cu adevarat spectaculoasa in inaltime am remarcat-o la tufa aplatizata, care

adaugand 43 cm in inaltime in 2017, a reusit sa depaseasca 2m in talie. Aceeasi inaltime a fost

masurata si la forma de conducere Trident (213 cm) la care s-a inregistrat si un spor de crestere in

grosime asemanator cu cel al tufei aplatizate. Plantele conduse Bibaum si Trident au marcat un

indice de crestere in grosime al cordoanelor apropiat.

Tabel 3.2.4. Vigoarea de crestere a plantelor de Aronia exprimata in functie de diferitele sisteme de

conducere aplicate

Tip conducere

Nr.

cordoane

/ planta

Talia medie

a plantei

(cm)

Sporul de

crestere in

inaltime

(cm)

Diametrul

mediu al

tulpinilor (mm)

Sporul de

crestere in

grosime

(mm)

Incidele de

crestere in

grosime a

cordoanelor* 2016 2017 2016 2017

Ax vertical 1 183 185.4 2.4 20.25 23.63 3.38 3.38

Bibaum 2 183 205 22 21.69 23.43 1.74 0.87

Trident 3 188 213.8 25.8 22.53 24.91 2.38 0.79

Tufa aplatizata 8 170 213 43 17.45 20.03 2.58 0.32

*Indicele este calculat ca raport intre cresterea in grosime a cordoanelor si numarul de cordoane pe planta

Tufa aplatizata si-a amplificat substantial volumul de coroana (fig. 3.2.49), acest lucru

putand fi remarcat din cresterea numarului de ramuri si lungimea medie a cresterilor anuale pe

planta (tab. 3.2.5.). Insa raportat la numarul de cresteri pe cordon, constatam o reactie puternica a

plantelor conduse ca Bibaum in comparatie cu celelalte forme de coroana. De asemenea, lungimea

medie a ramurilor anuale a fost mai mare decat la plantele conduse ca Ax vertical sau Trident.


58 | P a g

Fig. 3.2.49. Volumul amplu de coroana la tufa aplatizata pe parcursul perioadei de vegetatie din

anul 2017

Tabel 3.2.5. Particularitati de crestere a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de conducere

Tip conducere

Nr.

cordoane

/ planta

Nr mediu de

ramuri anuale /

planta

Lungimea

medie a

ramurilor

anuale (cm)

Suma cresterilor anuale Spor de

crestere

anual

(%)

Pe planta

(cm)

Pe cordon

(cm)

2016 2017 2016 2017 2016 2017

Ax vertical 1 26.0 44.6 7.29 20,74 183 183 925 925 506

Bibaum 2 85.6 101.5 6.69 24,25 550 275 2461 1230 447

Trident 3 93.6 125.5 6.92 23,53 643 214 2953 984 459

Tufa aplatizata 8 132.8 372.4 6.71 30,71 884 110 11437 1430 1294

Suma cresterilor anuale diferentiaza formele de conducere cu unul, doua sau trei cordoane

pe planta de forma de conducere tufa aplatizata multitulpinala. La sfarsitul sezonului de vegetatie

2017, sporul de crestere anual inregistrat la tufa aplatizata este de aproape 13 ori mai mare. Doar de

5 ori mai mare la axul vertical, si de cca 4,5 ori mai mare la Bibaum si Trident. Interesant este de

remarcat eficienta cresterilor raportate per cordon la sistemul de conducere Bibaum. Daca intr-un

sezon de vegetatie, cresterile anuale la Trident au fost mai mari fata de axul vertical cu doar 59 de

cm la axul vertical, la Bibaum, cordoanele au adaugat o crestere cu 305 cm fata de ax si cu 246 cm

fata de Trident.

Elementele de productivitate au fost monitorizate inca din faza de inflorire a plantelor. Dupa

cum putem observa din datele prezentate in tabelul 3.2.6., numarul de inflorescente s-a dublat in


59 | P a g

cazul formei de conducere Ax vertical si Trident si au crescut cu 65% la Bibaum si de 3,6 ori mai

mult la tufa aplatizata. Numarul de flori in cadrul inflorescentei nu a variat foarte mult de la un an la

altul, in 2016avand in medie 14 flori/inflorescenta iar in 2017 cu doua flori mai mult in

inflorescenta. Greutatea in schimb a fructelor in 2017 a fost mai mare (0.89 g) decat in 2016 cand

media acestora era de 0.73g/fruct.

Tabel 3.2.6. Particularitati de fructificare a plantelor de Aronia in raport cu sistemul de conducere

Forma de

coroana

Nr. cordoane

/ planta

Nr de plante/ha

Nr mediu de inflorescente /

planta

Nu mediu de flori in

infl

Nr mediu de fructe Greutatea medie a

fructului (g) Pe planta Pe cordon

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017

ax 1 5714 32.68 64.8

14 16

455 1206 455 1126

0.73

0.83

bibaum 2 2857 70.51 116.8 981 1823 491 911 0.88

trident 3 1905 69.75 155.2 970 2123 323 708 0.95

tufa 8 1905 53.52 193.6 744 3099 93 387 0.90

Cele mai mari fructe au fost cantarite la foram de conducere Trident (0.95 g/fruct) iar cel

mai mic la axul vertical (0.83 g/fruct).

Numarul de fructe/planta a crescut odata cu cresterea numarului de cordoane pe planta.

Chiar daca acest lucru pare absolut logic, productivitatea individuala a fiecarui cordon vertical ne

indica faptul ca cel mai eficient a fost axul vertical cu mai mult de 1100 de fructe/planta in anul al

doilea de la plantare. De fapt, eficienta productiva a cordonului a scazut de la plantele cu un singur

cordon la cele cu doua cordoane, trei cordoane si 8 cordoane (tufa aplatizata). Aceeasi tendinta

a avut-o si recolta pe planta, exprimata ca greutate fructe/planta si la unitatea de suprafata (tab.

3.2.7.).

Tabel 3.2.7. Productivitatea aroniei condusa pe verticala, exprimata pe planta, cordon si unitatea de

suprafata

Forma de

coroana

Nr.

cordoane

/ planta

Distanta

de

plantare

(m)

Distanta

intre

cordoane

pe rand

(cm)

Nr de

plante/ha

Productia Productia la

unitatea de

suprafata

(t/ha)

Pa planta (g) Pe cordon

(g)

2016 2017 2016 2017 2016 2017

ax 1 3.5x0.5 0.5 5714 332 1001 332 1001 1,897 5.719

bibaum 2 3.5x1.0 0.5 2857 716 1604 358 802 2,045 4.582

trident 3 3.5x1.5 0.5 1905 708 2017 354 672 1,349 3.842

tufa 8 3.5x1.5 0.19 1905 543 2789 271 349 1,035 5.313


60 | P a g

Axul vertical a dovedit un bun randament productiv (fig. 3.2.50) alaturi de tufa aplatizata

care s-a comportat si ea foarte bine ca productie/ha, insa utilizand per hectar un numar mai mic de

plante. De aceea, consideram ca distanta de 0,5 m alocata intre cordoanele formelor de conducere

Ax vertical, Bibaum si Trident a fost mai putin valorificata decat distanta de 0,3m intre cordoanele

verticale ale tufei aplatizate, cercetari viitoare fiind necesare pentru a intensiviza si mai mult cultura

de Aronia alocand la plantare distante mai mici intre cordoane si plante pe rand. Totodata, validarea

eficientei productive se va face dupa alti minimum 3 ani de productie cand plantele vor ocupa si

mai mult spatiul de nutritie si de dezvoltare a coronamentului.

Fig. 3.2.50. Potentialul mare de productie al axului vertical si repartizarea uniforma a lui pe

toata inaltimea plantei. Expozitia foarte buna a fructelor la lumina


61 | P a g

Fig. 3.2.51. Recoltarea si cantarirea productiei obtinuta pe fiecare forma de conducere in parte

(22.08.2017)

In primavara anului 2017, taierile au fost realizate in acord cu forma de conducere,

eliminarea lemnului de un an si de doi ani executandu-se dupa regulile precizate in capitolul

anterior. De la fiecare planta au fost cantarite cresterile eliminate prin taierea in uscat, datele fiind

prezentate in tabelul 3.2.8.

Tabel 3.2.8. Cantitatea de material vegetal eliminat cu ocazia taierilor in uscat la Aronia in data de

23.03.2017

Tip coroana Nr cordoane /

planta

Cantitatea de lemn eliminata la taierea in uscat

(g)

Pe planta Pe cordon

Ax 1 326 326

Bibaum 2 369 185

Trident 3 453 151

Tufa aplatizata 8 374 47

Media 380.5 177

Dupa cum se poate observa, cel mai mult lemn a fost eliminat de pe fiecare cordon la forma

de conducere Ax vertical urmat de Bibaum, Trident si apoi Tufa aplatizata. Acest lucru a favorizat

mentinerea unui climat optim la nivelul aparatului foliar al plantelor si expozitia foarte buna a

fructelor la lumina si soare, accelerand procesele de sinteza si acumulare in fructe.


62 | P a g

Evolutia plantelor de afin in anul 2017 a fost una foarte buna sub aspectul cresterilor dar si

al fructificarii. Lastarii de prelungire ai cordoanelor verticale la afin au adaugat intre 15-51 cm la

inaltimea totala a plantelor, ajungand la talia de 177-179 cm la forma de conducere Trident (tabelul

3.2.9.). Diametrul mediu al cordoanelor a crescut semnificativ in ultimul an in cazul axului vertical

si Trident la soiul Blueray, depasind 5 mm in grosime. In medie, diferentele de crestere in grosime a

cordoanelor a fost mai mare la Ax urmat de Bibaum, Trident si Tufa.

Tabel 3.2.9. Vigoarea plantelor de afin in sisteme de conducere inovative (2017)

Soiul Forma de

conducere

Nr

cordoane /

planta

Inaltimea plantelor

(cm)

Diferenta de

crestere in

inaltime (cm)

Diametrul

cordoanelor (mm)

Diferenta de

crestere in

grosime (mm) 2016 2017 2016 2017

Blueray Ax vertical 1 124 145 21 18.05 59 40.95

Coville 140 155 15 18.77 40 21.23

Media 132 150 18 18.41 49.5 31.09

Blueray Bibaum 2 124 165 41 18.54 47.67 29.13

Coville 126 170 44 23.75 42 18.25

Media 125 167 42 21.14 44.84 23.70

Blueray Trident 3 128 179 51 20.25 50.67 30.42

Coville 129 177 48 26.58 29 2.42

Media 129 178 49 23.42 39.84 16.42

Blueray Tufa ∞ 103 139 36 14.38 23.67 9.29

Coville 76 113 37 46.43 52 5.57

Media 90 126 36 31.96 37.84 5.88

Blueray 120 157 37 17.80 45.25 27.45

Coville 118 154 36 28.88 40.75 11.87

Media generala 119 155 36 24 43.00 19.00

Chiar daca in inaltime tufa nu a crescut foarte mult, adunate cresterile formate in 2017 pe

planta au insumat peste 3600 cm in medie, soiul ‘Blueray’ avand o capacitate de crestere

superioara soiului ‘Coville’. Acesta din urma a realizat o suma a cresterilor anuale pe planta de

4531 cm (tabelul 3.2.10.)

Diferentele de crestere fata de 2016 releva o ramificare si evolutie mai intensa a tufei iar in

cazul formelor de conducere verticale, Axul a marcat cea mai mare crestere totala, in medie de 614

cm, urmat de Trident cu 416 cm si Bibaum cu doar 237 cm.


63 | P a g

Tabel 3.2.10. Particularitati de crestere la plantele de afin in sisteme de conducere inovative (2017)

Soiul Forma de

conducere

Nr

cordoane

/ planta

Nr de ramuri

anuale / planta

Diferenta Suma cresterilor

anuale / planta (cm)

Diferenta

(cm)

2016 2017 2016 2017

Blueray Ax vertical 1 70 78 8 1946 2371 425

Coville 85 150 65 2153 2957 804

Media 78 114 36 2050 2664 614

Blueray Bibaum 2 108 101 -7 2312 2507 195

Coville 83 133 50 2230 2510 280

Media 96 117 21 2271 2508 237

Blueray Trident 3 91 129 38 2216 2887 671

Coville 112 158 46 2347 2509 162

Media 102 143 41 2282 2698 416

Blueray Tufa ∞ 129 211 82 2599 4531 1932

Coville 103 146 43 2127 2814 687

Media 116 178 62 2363 3672 1309

Blueray 100 130 30 2268 3074 806

Coville 96 147 51 1668 2697 1030

Media generala 98 138 40 2242 2886 918

Fig 3.2.51. Talia plantelor de afin conduse ca Trident - luna mai 2017


64 | P a g

La mijlocul lunii aprilie 2017, a avut loc inflorirea plantelor de afin, acest proces fiind unul

abundent si cu o distributie uniforma pe toata inaltimea cordoanelor (fig. 3.2.52.).

Fig. 3.2.52. Inflorirea abundenta a afinului condus pe verticala – 21.04.2017

Numarul de inflorescente pe planta a fast mai mare la tufa, apoi la Trident si a descrescut in

raport cu numarul de cordoane (tabelul 3.2.11.). Intre soiuri s-a putut observa o inflorire mai bogata

la soiul ‘Blueray’ fata de ‘Coville’, diferentele cele mai mari fiind sesizate la forma de conducere

Bubaum si Tufa.

Greutatea medie a unui fruct a fast de 1,2 g iar fructele au inceput sa se matureze de la data

de 16.06.2017. Legarea a fost cu toate dificultatile climatice din primavara una foarte buna,

ajungand la o productie medie generala pe planta de aproape 500 g.

Eficienta productiva dovedita de fiecare cordon in parte a reliefat superioritatea axului

vertical fata de toate celelalte forme de conducere. Cea mai mare cantitate de fructe recoltata de pe

planta a fast la ‘Blueray’ condus ca ax vetical, destul de aproape de productia tufei. Datorita

numarului mare de tulpini / planta la soiurile conduse ca tufa, productia pe planta a fast una mare

dar per tulpina una foarte slaba.


65 | P a g

Tabel 3.2.11. Particularitati de fructificare a plantelor de afin in sisteme de conducere inovative

(2017)

Soiul Forma de

conducere

Nr cordoane /

planta

Nr de infl / planta Productia medie

efectiv recoltata

de pe planta (g)

Productia medie

pe un cordon (g)

Blueray Ax vertical 1 1343 584 584

Coville 1140 360 360

Media 1242 472 472

Blueray Bibaum 2 2023 430 215

Coville 742 386 193

Media 1383 408 204

Blueray Trident 3 1574 572 191

Coville 1652 496 165

Media 1613 534 178 Blueray Tufa ∞ 2621 575 72 Coville 1089 568 71

Media 1855 571 71

Blueray 1890 540 265

Coville 1156 452 197

Media generala 1523 496 231

Fig. 3.2.53. Incarcatura mare de fructe pe ax la soiul ‘Blueray’


66 | P a g

Fig. 3.2.54. Intrarea in parga a fructelor de ‘Coville’ in partea a doua a lunii iunie 2017

Interventiile din primavara la taierile in uscat au eliminat o cantitate mai mare de lemn la

plantele conduse ca ax vertical comparativ cu Bibaum si Trident si de 2,4 ori mai mult decat la tufa

(tabel 3.2.12.).

Tabel 3.2.12. Cantitatea de material vegetal eliminate cu ocazia tatierilor in uscat

Soiul Tip coroana Nr cordoane /

planta

Cantitatea de lemn eliminata

la taierea in uscat (g)

Blueray Ax vertical 1 403

Coville 437

Media 420

Blueray Bibaum 2 377

Coville 307

Media 342

Blueray Trident 3 379

Coville 364

Media 372

Blueray Tufa ∞ 202

Coville 145

Media 174

Blueray 340

Coville 313

Media generala 327


67 | P a g

In lotul experimental de GOJI dedicat formelor de conducere pe verticala, in anul 2017

plantele au avut o crestere foarte buna, ajungand la nivelul superior al sistemului de sustinere (fig.

3.2.55.).

Fig. 3.2.55. Talia plantelor de goji din biotipul B1la data de 4.06.2017

Vigoarea de crestere a biotipurilor de goji a fost repartizata diferit pe formele de conducere

(tab. 3.2.13.). Biotipul B1 a crescut cel mai bine in inaltime pe formele de conducere tufa aplatizata

si Trident, acolo unde a marcat si cele mai mari diferente fata de anul 2016.

Tabelul 3.2.13. Vigoarea de crestere a biotipurilor B1 si B2 de goji conduse pe verticala in functie

de forma de coroana (2017)

Biotip

Tip

conducere

Nr. de

cordoane

/ planta

Inaltimea medie a plantei (cm) Diametrul mediu al tulpinilor (mm)

Anul

Dif

Anul

Dif 2016 2017 2016 2017

B1

Ax vertical 1 119 135 16 9.2 16.65 7.45

Bibaum 2 122 151 29 11.0 15.73 4.73

Trident 3 125 186 61 10.3 22.06 11.76

Tufa evantai 5 171 232 61 11.3 27.98 16.68

Media 134 176 42 42 20.61 10.21

B2 Ax vertical 1 100 168 68 12.9 24.87 11.97

Bibaum 2 113 173 60 9.0 25.96 16.96

Trident 3 140 210 70 9.4 26.55 17.15

Tufa evantai 6 154 171 17 10.2 28.38 18.18

Media 127 180 53 53 26.44 16.04


68 | P a g

In schimb, biotipul B2 a aratat a fi mai viguros, depasindu-l pe B1 in inaltime ca valori

medii dar mai ales la formele de conducere cu cordoane verticale. Condus ca Trident a reusit sa

depaseasca 2 m in inaltime in 2017, aducand un spor de crestere fata de anul 2016 de 70 cm.

Un raspuns asemanator l-a inregistrat si pe forma Ax vertical si Bibaum unde plantele si-au

marit volumul cu peste 60% comparativ cu 2016.

Cresterea in diametru a tulpinilor la B2 a fost mai uniforma si a corespuns cu numarul de

cordoane pe planta. Cu cat numarul de tulpini a fost mai mare, cu atat si grosimea acestora a fost

mai mare, indicand o acumulare mai intensa a plantelor cu un coronament mai bogat. Si sub acest

aspect, biotipul B2 s-a dovedit a fi mai viguros, valorile medii aratand o crestere in diametru a

tulpinilor mai mare decat a biotipului B1.

In tabelul 3.2.14. am introdus datele cu privire la vigoarea de crestere a unor biotipuri noi de

goji introduse in cercetare in 2016 (fig. 3.2.56.). Astfel, la doi ani de la plantare, remarcam o

crestere intensa a biotipurilor de 410 si AS ce apartin speciei Lycium chinense. Talia cea mai

redusa au avut-o biotipul BUA, care nu au ajuns la 1 m inaltime pe niciuna din formele de

conducere.

Indiferent de biotip, forma de conducere a influentat talia plantelor, respectiv a stimulat

cresterea in inaltime in ordinea Bibaum apoi Axul vertical si Trident-ul. Tufa chiar daca a

inregistrat valorile medii cele mai mici ale inaltimii, a avut o crestere mai mare in diametrul

tulpinilor urmat apoi de Bibaum cu valori apropiate de cca 22 mm.

Fig. 3.2.56. Lot de noi biotipuri de goji la debutul vegetatiei in 2017


69 | P a g

Tabelul 3.2.14. Vigoarea noilor biotipuri de goji - conduse pe verticala in functie de forma de coroana (2017)

Tip

conducere

Nr de

cordoane

/ planta

Inaltimea medie a plantei (cm) Diametrul mediu al tulpinii (mm)

Biotip Media pe

forma de

conducere

Biotip Media pe

forma de

conducere BUA 410 AS S C9 Zg BUA 410 AS S C9 Zg

Ax vertical 1 92 242 199 90 127 75 137.50 13.83 23.12 32.10 15.86 22.32 12.35 19.93

Bibaum 2 98 252 195 126 153 64 148.00 13.45 40.05 29.61 11.7 29.54 10.08 22.41

Trident 3 98 219 205 113 127 88 141.67 15.36 32.19 29.84 15.17 17.52 14.15 20.71

Tufa evantai 5-6* 60 200 154 12 107 116 108.17 14.63 27.93 18.36 - 36.27 15.57 22.55

Media 87.00 228.2 188.2 85.25 128.5 85.75 133.83 14.32 30.82 27.48 14.24 26.41 13.04 21.05

*Biotipurile BUA, AS, C9 au avut 5 tulpini/planta la tufa evantai iar 410, S si Zg cate 6 tulpini/tufa

Tabelul 3.2.15. Particularitati de crestere a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere (2017)

Tip

conducere

Nr de

cordoane

/ planta

Numar de ramuri anuale / planta Lungimea medie a ramurilor anuale (cm)

Biotip Media pe

forma de

conducere

Biotip Media pe

forma de

conducere BUA 410 AS S C9 Zg BUA 410 AS S C9 Zg

Ax vertical 1 20 165 112 44 58 16 69 20 22 23 18 19 14 19

Bibaum 2 56 201 124 48 88 13 88 14 23 14 14 18 15 16

Trident 3 57 197 99 30 54 36 79 18 21 22 - 33 16 22

Tufa evantai 5-6* 15 153 60 3 65 66 60 20 32 18 - 16 14 20

Media 37 179 99 31 66 33 74 18 24 19 16 22 14 19



70 | P a g

Numarul de ramuri anuale formate pe plantele biotipurilor de goji B1 si B2 au fost apropiate

ca valori intre ele. Fata de anul precedent, in 2017, ambele biotipuri au format un numar de cca 3 ori

mai mare de ramuri anuale pe planta (tab. 3.2.16.).

Un aspect deloc de neglijat este taierea in verde a lastarilor in luna mai si iunie, care au

influentat lungimea totala a ramurilor anuale. Aceasta este si explicatia faptului ca in 2017 avem

ramuri anuale mai scurte in unele cazuri (B2).

Tabelul 3.2.16. Particularitati de crestere a biotipurilor B1 si B2 de goji in raport cu sistemul de

conducere (2017)

Biotip

Tip

conducere

Nr. de

cordoane

/ planta

Numar de ramuri anuale / planta Lungimea medie a ramurilor anuale

(cm)

Anul

Dif

Anul

Dif 2016 2017 2016 2017

B1

Ax vertical 1 17 58 41 15 14 -1 Bibaum 2 29 114 85 10 17 7 Trident 3 40 147 107 13 18 5 Tufa evantai 5 97 281 184 14 17 3

Media 46 150 104 13 17 4

B2 Ax vertical 1 38 104 66 13 14 1 Bibaum 2 35 117 82 24 15 -9 Trident 3 67 174 107 17 16 -1 Tufa evantai 6 70 193 123 23 14 -9

Media 52 147 95 19 15 -4

Totalizand cresterile anuale pe planta, remarcam o crestere mai ampla a biotipului B1

datorata extinderii tufei care a ajus la valori de 4798 cm in anul 2017, cu un spor de 3397 cm fata de

anul 2016 (tab. 3.2.17.).

Ca si in anul anterior, lungimea totala a ramurilor a fast mai mica la ax si Bibaum si mai

mare la Trident si tufa. Cel mai evident a crescut biotipul B1 la care media cresterilor a depasit de 4

ori valoarea cresterilor din 2016. Biotipul B2 a avut si el un spor al cresterilor pe planta dar de

numai 2.3 ori mai mult fata de 2016.

Numarul mediu cel mai mare de ramuri pe planta s-a inregistrat la biotipurile noi de goji

conduse in forma de Trident (tab. 3.2.15.). De departe, in topul numarului de ramuri pe planta s-au

situat biotipurile 410 si AS. Lungimea ramurilor a depins si ea de forma de conducere, de data

aceasta, tot forma Trident asigurand o lungime medie mai mare. Biotipul C9 a avut si el o lungime

buna a cresterilor anuale, cu un maxim de 33 de cm la Trident, cu mult peste celelalte valori medii

ale biotipurilor analizate.


71 | P a g

Tabelul 3.2.17. Suma cresterilor anuale a biotipurilor B1 si B2 de goji in raport cu sistemul de

conducere (2017)

Biotip

Tip conducere Nr. de

cordoane /

planta

Suma totala a cresterilor pe planta (cm)

Anul

Dif 2016 2017

B1

Ax vertical 1 224 1066 842 Bibaum 2 313 1826 1513 Trident 3 475 2545 2070 Tufa evantai 5 1401 4798 3397

Media 603 2558 1955

B2 Ax vertical 1 480 1437 957 Bibaum 2 749 1774 1025 Trident 3 1091 2650 1559 Tufa evantai 6 1489 2987 1498

Media 952 2212 1260

Noile genotipuri de goji se remarca printr-o capacitate de crestere buna, in ultimul an cu

mici diferente intre formele de conducere, reusind sa aduca un surplus de peste 1,5m ramuria anuale

pe planta. Performantele cele mai ridicate le intalnim tot la 410 si AS cu mentiunea ca pentru AS

forma de conducere Trident a fast mai eficienta in raport cu suma cresterilor anuale pe planta.

Pentru biotipul 410, tufa si Bibaum-ul a reprezentat formele de conducere cu un potential

mare de crestere, plantele reusind o lungime medie de 4308 cm pe planta (tab. 3.2.18.)

Tabelul 3.2.18. Suma cresterilor anuale a biotipurilor noi de goji in raport cu sistemul de conducere

(2017)

Tip conducere Nr de

cordoane /

planta

Suma totala a cresterilor anuale / planta (cm)

Biotip Media pe

forma de

conducere BUA 410 AS S C9 Zg

Ax vertical 1 283 3621 2854 903 1599 213 1579

Bibaum 2 785 4721 1956 711 1829 173 1696

Trident 3 984 4090 2257 827 1253 648 1677

Tufa evantai 5-6* 279 4798 949 19 1307 1057 1402

Media 583 4308 2004 615 1497 523 1588



72 | P a g

In evaluarea potentialului de fructificare si aprecierea calitatii fructelor la biotipurile de goji

studiate pe mai multe forme de conducere verticala am procedat la cantarirea a 100 de fructe din

fiecare biotip pentru a obtine o greutate medie a fructului (fig. 3.2.57.). Marimea a fost astfel

estimata si pusa in valoare atat prin greutate cat si prin aspectul exterior al fructului asa cum se

poate observa in figura 3.2.58. (spre ex: biotipul 410 – fig. 3.2.59., selectiile 47 si 48).

Fig. 3.2.57. Greutatea medie a fructelor de goji la recoltarea din data de 4.08.2017

Fig. 3.2.58. Forma si marimea fructelor labiotipurile noi de goji luate in studiu (2017)


73 | P a g

Fig. 3.2.59. Marimea si calitatea deosebita a fructelor din biotipul 410 pe forma de conducere tufa

Fructificarea a debutat la biotipurile de goji din plantatie la inceputul lunii iunie 2017 cand

primele fructe au capatat culoarea rosie si au putut fi consumate in stare proaspata, fiind deosebit de dulci.

O timpurietate buna a avut-o biotipul 410 urmat de selectiile 47 si 48 care au format fructe foarte mari in

prima si a doua decada a lunii iunie.

Pe parcursul vegetatiei, plantele au fructificat relativ constant, cu unele pauze inte recoltari, insa

doua au fost moemntele de varf in ceea ce priveste cantitatea de fructe stransa de pe plante si anume

mjlocul lunii iulie si respectiv inceputul lunii august (tab. 3.2.19.).

Datele cu productiile realizate de biotipuri indica o pondere mai mare a cantitatilor la cea de a

doua recoltare din data de 4 aug 2017, insa marimea si gustul fructelor a fost superioara in cazul primei

recolte sustinute (12.07.2017).

Cele mai mari productii au fast realizate de biotipul B2 (fg. 3.2.60.) unde pe forma Trident si tufa

productia s-a apropiat de 1 kg/planta. Peste 80% din aceasta productie s-a recoltat in a doua trecere din

august.


74 | P a g

Fig. 3.2.60. Cantitatea de fructe recoltate la biotipurile noi de goji in anul 2017

Biotipul 410 cu fructe mari si deosebit de dulci a marcat o productivitate ridicata pe forma de

conducere Trident, dar cele mai multe fructe la prima recoltare s-au cules de pe plantele conduse cu 2

cordoane verticale (Bibaum). La B1, s-a remarcat un echilibru intre cele doua momente de recoltare.

Tabelul 3.2.19. Particularitati de fructificare a plantelor de goji in raport cu sistemul de conducere - 2017

Biotip Tip conducere

Cantitatea de fructe

recoltate

(I cules 12.07.2017)

Cantitatea de fructe

recoltate

(al II-lea cules

04.08.2017)

Productia totala

recoltata de pe

planta

(g) % (g) % (g)

B1

Ax vertical 46.00 24.08 145.00 75.92 191.00

Bibaum 61.50 33.70 121.00 66.30 182.50

Trident 217.00 59.45 148.00 40.55 365.00

Tufa evantai 215.25 20.04 858.75 79.96 1074.00

Media 134.94 29.78 318.19 70.22 453.13

B2

Ax vertical 25.00 13.19 164.50 86.81 189.50

Bibaum 61.83 10.77 512.44 89.23 574.27

Trident 63.50 7.66 765.00 92.34 828.50

Tufa evantai 137.10 16.65 686.50 83.35 823.60

Media 71.86 11.90 532.11 88.10 603.97

410 Ax vertical 0.00 0.00 388.50 100.00 388.50

Bibaum 35.50 10.69 296.67 89.31 332.17

Trident 7.50 1.06 697.67 98.94 705.17

Tufa evantai 0.00 0.00 130.00 100.00 130.00

Media 21.50 4.15 497.17 95.85 518.67

g


75 | P a g

Fig. 3.2.61. Uniformitatea productiei la o singura recoltare (4.08.2017) – biotipul B1

Fig. 3.2.62. Productivitatea ridicata a Biotipului B2 pe forme de conducere verticale cu unul sau

mai multe cordoane pe planta


76 | P a g

Experienta realizata la COACAZ pentru testarea comportarii soiurilor de coacaz rosu, alb si

negru in sisteme de cultura comparate (pe verticala vs tufa) au pus in evidenta diferente

semnificative de talie si vigoare a plantelor. Astfel, plantele cele mai inalte au fast cele conduse ca

Ax vertical (140 cm in medie), difrentele intre Bibaum si Trident estompandu-se putin la nivelul

valorii de 130-133 cm (tabelul 3.2.20.). in schimb tufele nu au trecut de 1,0 m inaltime ca medie

fiind asadar cu 40% mai joase decat axul vertical.

Cea mai mare crestere in inaltime au inregistrat-o plantele de coacaz rosu unde cordonul

vertical s-a prelungit cu inca 28 cm in anul 2017 la Axul vertical si cu 17 cm la Bibaum. Coacazul

negru desi mai viguros decat cel rosu, a stagnat in inaltime sau a crescut cu doar cativa centimetrii

la formele cu conducere pe verticala. In schimb tufele au marcat un progres substantial.

Tabelul 3.2.20. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de forma de

conducere (2015-2017)

Soiul Tip

coroana

Nr cordoane/

planta

Inaltimea plantelor (cm)

2015 2016 2017 Dif fata de 2016

Jonkheer van Tets Ax

vertical

1

70 125 153 28

White Versailles 74 106 122 16

Black Reward 94 145 144 -1

Media 79 125 140 14

Jonkheer van Tets Bibaum

2

67 113 130 17


Black Reward 92 144 146 2

Media 76 121 130 9

Jonkheer van Tets Trident

3

70 112 126 14



Media 80 118 133 14

Jonkheer van Tets Tufa

∞

17 70 91 21



Media 17 81 100 20

Coacaz rosu 56 105 125 20

Coacaz alb 58 97 111 14

Coacaz negru 76 133 141 8

Cel mai mult in anul 2017 s-au ingrosat cordoanele de coacaz condus ca Ax vertical si cel

mai putin cele pe Trident. Diferentele fata de anul 2016 au aratat o crestere in diametru de 2,25 ori

mai mare fata de Bibaum, de 5.5 ori fata de Trident si de 2,5 ori fata de tufa. Pe Ax vertical, soiul

Black reward a format cele mai groase cordoane verticale, de 23.97 mm (tab. 3.2.21.).


77 | P a g

Tabelul 3.2.21. Evolutia cresterilor in diametru a cordoanelor de coacaz (2015-2017) in forme

verticale de conducere si tufa

Soiul Tip

coroana

Nr cordoane/

planta

Diametru cordoanelor (mm)

2015 2016 2017 Dif fata de 2016

Jonkheer van Tets Ax

vertical

1

7.92 18.21 19.43 1.22

White Versailles 5.65 16.76 22.52 5.76

Black Reward 8.06 19.71 23.97 4.26

Media 7.21 18.23 21.97 3.74


2

7.20 15.84 19.67 3.83


Black Reward 10.01 17.19 18.17 0.98

Media 7.82 16.67 18.33 1.66


3

7.20 17.54 17.63 0.09


Black Reward 10.01 19.15 20.80 1.65

Media 7.82 17.80 18.47 0.67


∞

9.60 18.04 18.44 0.40


Black Reward 9.87 15.92 18.64 2.72

Media 8.98 17.73 19.24 1.51

Coacaz rosu 7.98 17.41 18.79 1.38

Coacaz alb 6.40 17.42 19.32 1.90

Coacaz negru 9.49 17.99 20.40 2.41

Fig. 3.2.63. Grosimea cordoanelor la coacazul condus ca Ax vertical (soiul White Versailles)


78 | P a g

Prin aplicarea taierilor la cep si degajarea unui mare volum de ramuri viguroase in

primavara anului 2017, s-a redus substantial numarul de cresteri pe cordoane, acesta crescand

progresiv cu numarul de tulpini verticale specific fiecarei forme de conducere (tab. 3.2.22.). Cele

mai multe ramuri pe cordoane in medie au fast numarate la coacazul alb. Prezenta ramurilor scurte

de tip buchet a intregit zonele de garnisire a cordoanelor.

Lungimea ramurilor anuale a variat foarte putin intre Axul vertical si Bibaum, insa se

constata o diminuare a acestora fata de anul precedent implicit prin aplicarea taierilor in verde.

Prin insumarea cresterilor pe cordoane si pe total plante am constatat o dublare a valorilor

medii inregistrate in 2017 fata de cele din 2016. S-a mentinut acelasi raport intre formele de

conducere, in sensul amplificarii volumului de coroana corespunzator numarului de tulpini/planta.

Tabelul 3.2.22. Particularitatile de crestere ale coacazului in diferite forme de coroana sub impactul

taierilor de formare si productie

Soiul Forma

coroana

Nr

cordoane

/ planta

Nr mediu de

cresteri pe

cordoane

Lungimea medie a

cresterilor anuale de

pe cordoane (cm)

Suma cresterilor anuale pe

planta (cm)

2016 2017 2016 2017 2016 2017

J. van Tets Ax 1 4.80 1.2 57.61 30.44 255.00 542

White Versailles 7.40 4.4 24.36 23.27 188.70 531

Black Reward 13.00 3.2 38.56 27.03 500.20 905

Media 8.40 2.93 40.18 26.91 315 659

J. van Tets Bibaum 2 10.00 3.8 36.00 29.42 353.20 945


Black Reward 19.80 4.6 45.41 27.86 911.40 804.2

Media 13.07 5.20 33.75 26.39 488 868

J. van Tets Trident 3 14.40 6.6 30.88 21.41 439.60 1191


Black Reward 34.40 5.2 41.10 21.95 1338.40 1362

Media 20.14 7.07 29.75 20.08 644 1211

J. van Tets Tufa ∞ 11.00 5.0 33.26 45.63 352.20 1126

White Versailles 20.40 9.0 29.44 40 594.00 850

Black Reward 31.60 6.8 42.15 38.71 1345.80 2341

Media 21.00 6.93 34.95 41.45 764 1439

Coacaz rosu 10.05 4.15 39.44 31.73 350 951

Coacaz alb 12.80 7.50 23.21 25.84 313 824

Coacaz negru 24.70 4.95 41.81 31.20 919 1350


79 | P a g

Taierile scurte in lungul cordonului aplicate asupra ramurilor mai viguroase au condus la un

echilibru destul de bun intre ramurile mijlocii si cele scurte de tip buchet indiferent de forma de

conducere.

Odata cu cresterea numarului de cordoane verticale a crescut si numarul de cepi, buchete si

ramuri mijlocii. La Trident totusi pentru coacazul negru se remarca o diferenta destul de mare intre

numarul de ramuri de rod fata de cele formate pe cordoanele coacazului rosu si alb (tab. 3.2.23.).

Totodata numarul de buchete a fost mai mare la J. von Tets si White Versailles fata de toate

celelalte forme de conducere.

Un potential de diferentiere mai mare a rodului s-a constatat la soiul de coacaz alb White

Versailles urmat de cel rosu si apoi cel negru.

Tabelul 3.2.23. Repartitia ramurilor de rod in raport cu sistemul de conducere si taiere aplicat

(2017)

Soiul Forma de

conducere

Nr cordoane/

planta

Nr mediu

de cepi

lasati pe

planta

Nr de

buchete /

planta

Nr de

ramuri

mijloci /

planta

Jonkheer van Tets Ax vertical

1

3.2 2.0 1.2

White Versailles 2.2 4.4 4.4

Black Reward 5.0 3.4 3.2

Media 3.47 3.27 2.93


2

5.0 3.0 3.8



Media 4.87 4.67 5.20


3

3.2 11.6 6.6



Media 5.00 9.73 7.07


∞

2.8 4.2 5.0



Media 4.67 4.87 6.93

Coacaz rosu 3.55 5.20 4.15

Coacaz alb 2.45 6.90 7.50

Coacaz negru 7.50 4.80 4.95

Fructificarea coacazului a fost destul de modesta in acest an, fiind inca un an de formare a

plantelor. Numarul de inflorescente pe planta a depins in mare masura de numarul de cordoane si


80 | P a g

tulpini/plante. Fructele in inflorescenta au fost mai multe la soiurile de coacaz rosu si alb, la cel

negru bacele fiind razlete dar de dimensiuni mai mari (tab. 3.2.24.).

Productia recoltata a demonstrat o eficacitate mai mare a formei d conducere Bibaum la care

fiecare cordon a produs in medie 108.79 g de fructe fata de doar 63 g la Axul vertical sau 80 la

Trident. O raportare la unitatea de surafata releva faptul ca tufa ramane in primii ani mai productiva

fata de formele de conducere verticale.

Cel mai productiv soi de coacaz a fost White Versailles de la care s-au recoltat in medie

191.82 g/cordon si cca 639 g/planta.

Tabelul 3.2.24. Particularitatile de fructificare ale coacazului sub impactul taierilor de formare si

rodire in raport cu forma de conducere (2017)

Soiul Forma de

conducere

Nr

cordoane

/ planta

Nr de

infloresc

/ planta

Nr de

fructe

mediu

/infl

Greutatea

medie a

bacei (g)

Productia

medie efectiv

recoltata de pe

planta (g)

Productia

medie pe un

cordon (g)

Productia

medie / ha*

(t)

J. van Tets Ax 1 9.8 11.47 0.6975 23.55 23.55 0.24

White Versailles 27.4 8.74 0.5017 165.00 165.00 1.67

Black Reward 31.6 1.50 0.9803 1.47 1.47 0.01

Media 22.93 7.24 0.73 63.34 63.34 0.64

J. van Tets Bibaum 2 17.8 11.24 0.8639 168.33 84.17 0.85


Black Reward 22.0 1.00 1.0543 1.05 0.53 0.01

Media 34.67 7.44 0.77 217.57 108.79 1.10

J. van Tets Trident 3 49.6 10.0 0.7328 136.67 45.56 0.46


Black Reward 48.6 2.33 0.9221 2.14 0.71 0.01

Media 57.67 7.98 0.72 241.27 80.42 0.81

J. van Tets Tufa ≈8 28.0 9.91 0.7599 483.33 60.42 1.61


Black Reward 64.0 2.0 0.9533 1.9 0.24 0.01

Media 70.93 7.42 0.72 603.41 75.43 2.01

Coacaz rosu 26.3 10.65 0.79 202.97 53.42 0.79

Coacaz alb 71.8 10.09 0.45 639.58 191.82 2.62

Coacaz negru 41.55 1.70 0.97 1.64 0.73 0.01

*Densitatea de plantare in functie de forma de coroana si distantele de plantare Ax: 3 x 0.33 m echivalent 10.101 plante/ha;

BiBaum: 3 x 0.66 m echivalent 5.051 plante/ha;

Trident: 3 x 0.99 m echivalent 3.367 plante/ha;

Tufa 3 x 1 m echivalent 3333 plante/ha


81 | P a g

Fig. 3.2.64. Repartizarea ciorchinilor pe cordoane la forma de conducere Bibaum – soiul White

Versailles (14.06.2017)

Fig. 3.2.65. Productia foarte buna de fructe la forma de conducere Trident – soiul White Versailles

(14.06.2017)


82 | P a g

Fig. 3.2.66. Fructe recoltate la soiul White Versailles din forma de conducere tufa (14.06.2017)

Fig. 3.2.66. Cantitatea de fructe recoltata la soiul J. von Tets de pe o planta din forma de conducere

tufa (14.06.2017)


83 | P a g

Fig. 3.2.66. Vedere in lungul randului - expunere foarte buna la lumina a fructelor de coacaz

conduse pe verticala


84 | P a g

In cadrul experientei cu plante de COACAZ rosu si negru transformate in forme de

conducere verticala in anul 2016, au putut fi semnalate cresteri in inaltime ale plantelor in anul 2017

destul de modeste, ceea ce arata o mentinere in balanta a cresterilor si rodirii in acord cu potentialul

genetic al soiurilor. Coacazul negru a crescut in medie cu 19 cm iar cel rosu cu numai 4 cm (tab.

3.2.25.).

Dirijarea energiei de crestere catre o singura tulpina a facut ca evolutia in inaltime a

plantelor de coacaz sa fie mai pronuntata, soiul Tinker ajungand la 156 cm iar cel rosu (elite) la 126

cm. Soiul Tinker se dovedeste a fi viguros indiferent de forma de conducere, in anul 2017

echilibrand talia plantelor la aproximativ 155-165 cm.

Tabelul 3.2.25. Evolutia cresterilor in inaltime a plantelor de coacaz in functie de numarul

cordoanelor lasate pe planta (2015-2017)

Soiul Nr cordoane /

planta

Inaltimea plantelor (cm)

2015 2016 2017

Elite 1 83 87 126

Tinker 128 138 156

Media 105.5 112.5 141

Elite 2 78 88 105

Tinker 113 127 162

Media 95.5 107.5 134

Elite 3 106 111 108

Tinker 89 114 129

Media 97.5 112.5 118

Elite 4 106 112 118

Tinker 121 135 154

Media 113.5 123.5 136

Elite 5 119 123 108

Tinker 120 135 166

Media 119.5 129 137

Elite 6 108 113 118

Tinker 130 133 154

Media 119 123 136

Elite tufa 125 129 107

Tinker 139 153 166

Media 132 141 137

Coacaz rosu 104 109 113

Coacaz negru 120 134 155


85 | P a g

Luand in consideratie capacitatea mai mare de sinteza si translocare a plantelor cu mai multe

tulpini remarcam o crestere mai accentuata in diametru la ambele soiuri de coacaz conduse cu 6

tulpini iar in valori medii cele cu 4 si respectiv 5 cordoane pe planta (tab. 3.2.26.).

Ca randament de ingrosare, se evidentiaza soiul Tinker la care diametrul mediu al

cordonului la baza a crescut cu peste 5 mm. O diferenta mica de ingrosare s-a inregistrat la Bibaum

la care cordoanele s-au ingrosat foarte putin, cu 0.36 mm la Elite si 1 mm la Tinker.

Tabelul 3.2.26. Evolutia cresterilor in grosime a plantelor de coacaz in functie de numarul

cordoanelor lasate pe planta (2015-2017)

Soiul Nr cordoane /

planta

Diametrul cordoanelor (mm)

2015 2016 2017

Elite 1 11.12 14.24 15.90

Tinker 14.51 19.99 24.35

Media 12.81 17.11 20.13

Elite 2 12.68 13.73 14.09

Tinker 15.59 19.54 20.54

Media 14.13 16.63 17.32

Elite 3 11.39 15.95 17.36

Tinker 15.88 20.81 23.49

Media 13.63 18.38 20.43

Elite 4 12.84 19.09 19.90

Tinker 16.21 20.49 22.42

Media 14.52 19.79 21.16

Elite 5 13.42 18.36 19.92

Tinker 17.73 20.07 23.14

Media 15.56 19.21 21.53

Elite 6 14.50 15.60 19.88

Tinker 13.53 15.71 21.45

Media 14.01 15.65 20.67

Elite tufa 12.99 17.15 18.70

Tinker 17.67 19.59 21.92

Media 15.33 18.37 20.31

Coacaz rosu 14.29 17.88 17.96

Coacaz negru 13.16 16.82 22.47

Taierile mai drastice la cep in primavara anului 2017 pentru mentinerea cordoanelor cu o

evolutie dresata pe verticala a impus eliberarea acestora de ramurile mai viguroase si echilibrarea

cordoanelor ca si vigoare intre ele (la formele de conducere cu mai multe cordoane pe planta) prin


86 | P a g

taieri aplicate direct cordoanelor. Un prim efect se vede in numarul mult mai mic de ramuri anuale

pe planta si de buchete formate in lungul cordoanelor (mugurii vegetativifiind stimulati sa formeze

mai degraba lastari decat rozete de frunze.

Faptul ca plantele au reactionat bine la aceste taieri o doveste suma cresterilor anuale pe

planta (tab. 3.2.27) si productia de calitate obtinuta la ambele soiuri (tab. 3.2.28.).

Tabelul 3.2.27. Particularitatile de crestere ale coacazului sub influenta taierilor de formare si rodire

(2016-2017)

Soiul Nr

cordoane

/ planta

Nr mediu de cepi

lasati pe planta in

2017

Nr de ramuri anuale

/ planta

Nr buchete formate

pe planta

Total cresteri anuale pe

planta (cm)

2016 2017 2016 2017 2016 2017

Elite 1 2 11 2 4 6 347 638

Tinker 8 16 2 20 5 603 948

Media 5 14 2 12 6 475 793

Elite 2 3 13 9 9 6 357 562

Tinker 9 21 3 25 5 684 1308

Media 6 17 6 17 6 521 935

Elite 3 13 23 7 74 28 421 1474

Tinker 14 34 5 72 6 1011 1886

Media 14 29 6 73 17 716 1680

Elite 4 21 30 14 90 52 715 1807

Tinker 20 58 5 74 14 1498 2022

Media 20 44 9 82 33 1107 1914

Elite 5 23 52 30 65 45 972 1074

Tinker 23 66 10 40 18 1708 3650

Media 23 59 20 53 32 1340 2362

Elite 6 14 35 5 24 24 351 1600

Tinker 15 34 10 59 9 745 2153

Media 14 35 7 42 16 548 1877

Elite tufa 18 51 36 84 40 911 1112

Tinker 30 59 17 73 17 1610 2713

Media 24 55 27 79 28 1261 1912

Coacaz rosu 14 31 15 50 29 582 1181

Coacaz negru 17 41 7 52 11 1123 2097

Numarul de ramuri si buchete pe planta a variat cu forma de conducere fiind in relatie

directa si cu volumul de coroana. Specific coacazului rosu sa formeze mai multe ramuri scurte decat

cel negru pe planta ne arata si valorile inregistrate in medie in anul 2017. Un numar de 29 de

buchete pe planta la coacazul rosu Elite fata de doar 11 la coacazul negru (soiul tinker).


87 | P a g

Plantele au crescut in volum aproximativ dubla fata de anul anterior uitandu-ne la sumele

cresterilor anuale din anul 2017 raportat la anul 2016. Vigoarea mare a soiului de coacaz negru este

reliefata de cei aprox 2m de cresteri anuale pe planta realizati in anul 2017 fata de numai 1,1 m ai

soiului Elite. De remarcat ar fi si amplificarea cresterilor la Tinker in forma de conducere cu 5

cordoane unde in anul curent a realizat aprox 3,65 m de noi cresteri anuale. Soiul Elite a evoluat

mai bine in forma de Trident si cea cu 6 tulpini/planta.

Daca numarul de inflorescente pe planta a variat in raport cu numarul de cordoane cu foarte

mici exceptii, este de evidentiat diferenta numarului de bace din inflorescenta care a variat si cu

specia dar si cu forma de coroana. Remarcam influenta benefica a variantelor cu 3-4-5

cordoane/planta la care inflorescentele au fast mai bogate in fructe (tab. 3.2.28.).

Cea mai mare greutate medie a bacelor au avut-o plantele de coacaz cultivate in forma de

Bibaum (1 g) interesant fiind raportul invers la tufa unde bacele de coacaz negru au ramas mai mici

decat ale soiului Elite.

Productia plantelor a crescut gradual in functie de numarul de cordoane pe planta pana la

varianta cu 5 cordoane. Totusi, tufa ramane in varful clasamentului cu o productie foarte mare la

coacazul rosu de 4,3 kg/planta in medie la soiul Elite si de 2.3 kg/planta la soiul Tinker.

Productia recoltata pe planta daca o raportam la fiecare cordon vom reusi sa intelegem

eficienta productiva a acestora si vom putea alege varianta cu numarul optim de cordoane verticale

ce trebuie lasat pe planta in functie de soi si distanta de plantare (in cazul de fata 0.8m intre plante

pe rand). Asadar, cele mai productive cordoane au fast cele ale plantelor cu 4 si respectiv 5 tulpini

verticale/planta. La acestea s-au putut recolta peste 500g de fructe de coacaz rosu/cordon.

Coacazul negru s-a comportat mai bine si in formele de conducere Ax vertical si Bibaum

unde in medie au format 300g de fructe/cordon, cu cca 70-80g mai mult decat in cazul cordoanelor

tufelor.

Este bine de amintit avantajul formelor de conducere verticala fata de tufa prin expunerea

mai buna a inflorescentelor la lumina si gruparea maturarii bacelor in inflorescenta (3.2.68.) alaturi

de aspectul comercial si gustul mai bun al fructelor fata de cele provenite de la tufe.

Viteza de recoltare si pozitia in care aceasta operatie migaloasa s-a realizat este net in

favoarea formelor dresate care prin palisarea cordoanelor pozitioneaza rodul aproape de culegator si

faciliteaza desprinderea inflorescentelor de planta si rentabilizeaza procesul de recoltare.


88 | P a g

Tabelul 3.2.28. Influenta taierilor de formare si rodire ale coacazului cultivat in forme de conducere

verticale asupra potentialului de fructificare din 2017

Soiul Nr

cordoane

/ planta

Nr de

infloresc /

planta

Nr mediu de

fructe / infl

Greutatea

medie a bacei

(g)

Productia

medie efectiv

recoltata de

pe planta (g)

Productia

medie pe un

cordon (g)

Elite 1 17 6.8 0.6927 85 85

Tinker 15 6.1 0.7574 318 318

Media 16 6.45 0.73 202 202

Elite 2 6 3.62 0.9865 16 8

Tinker 28 6.2 1.0109 576 288

Media 17 4.91 1.00 296 148

Elite 3 61.67 10 0.788 1120 373

Tinker 44.33 8.6 0.8628 744 248

Media 53 9.3 0.83 932 311

Elite 4 89 10.87 1.0178 2297 574

Tinker 65.67 8.67 0.8938 1260 315

Media 77.34 9.77 0.96 1778 445

Elite 5 97.33 9.75 0.7186 2869 574

Tinker 72.67 7.3 0.8551 1739 348

Media 85 8.525 0.79 2304 461

Elite 6 52 7.55 0.9967 400 67

Tinker 44.5 6.97 0.7551 374 62

Media 48.25 7.26 0.88 387 65

Elite tufa 100.25 8.05 0.724 4385 439

Tinker 97.93 7.25 0.8321 2301 230

Media 99.09 7.65 0.78 3343 334

Coacaz rosu 60.46 8.09 0.85 1596 302.8

Coacaz negru 52.59 7.3 0.85 1044 258.4


89 | P a g

Fig. 3.2.67. Gruparea inflorescentelor in lungul cordonului aproape de sursa de hrana

Fig 3.2.68. Intensitatea culorii si gruparea maturarii la coacazul condus pe cordoane verticale


90 | P a g

Fig. 3.2.69. Productivitatea si calitatea fructelor obtinute de la soiul Elite condus in forme inalte de

conducere


91 | P a g

Obiectiv 3.3. Testarea unor metode noi de cultivare a afinului în container, în câmp și spații

protejate

Activitate 3.3.1. Evaluarea comportarii plantelor de afin in diferite sisteme de cultura

Evolutia plantelor de afin in cultura containerizata pe parcursul perioadei de vegetatie 2017

a fost monitorizata in raport cu sistemul de cultura protejat (in solarul acoperit cu cele trei tipuri de

folii) si sistemul de cultura neprotejat. In acest sens, am recurs la masuratori biometrice pentru

identificarea influentei foliilor in spatiul protejat si apoi la plantele de afara, asupra vigorii de

crestere. S-a masurat inaltimea plantelor, diametrul acestora si s-au insumat toate cresterile anuale

de pe planta.

Evaluarea productivitatii plantelor in cele doua sisteme de cultura s-a facut pornind de la

numarul de inflorescente si fructe formate pe planta, greutatea medie a fructelor calculata distinct pe

fiecare tip de folie si in conditii de camp si in final productia de fructe recoltate.

Din datele comparative pe cei doi ani de experimentare, observam ca dupa o crestere rapida

in inaltime a plantelor de afin in anul 2016, se constata o incetinire sau chiar stagnare a cresterii pe

verticala a plantelor datorata aplecarii tulpinilor de afin sub greutatea lastarilor si a fructelor (tab.

3.3.1.). Pentru a se dirija mai bine cresterile in spatiul protejat, au fast instalati la fiecare container

de-o parte si de alta, cate 2 suporti din bambus pentru palisarea tulpnilor (fig. 3.3.2.)

Fig. 3.3.1. Talia plantelor de afin la debutul vegetatiei (3.04.2017)


92 | P a g

Fig. 3.3.2. Vigoarea plantelor in sistem protejat la data de 7.06.2017

Fig. 3.3.3. Vigoarea plantelor in sistem neprotejat la data de 7.06.2017


93 | P a g

Analiza datelor inregistrate asupra cresterilor realizate de plantele de afin in spatiul protejat

arata o evolutie mai viguroasa in anul 2017 a soiului ‘Coville’ sub folia de culoare galbena (fig.

3.3.4.). Aceasi stimulare a avut-o folia galbena si pentru celelalte doua soiuri de afin, chiar daca

diferentele nu au mai fast atat de mari intre acestea.

Fig. 3.3.4. Diferentele de inaltime a plantelor de afin sub influenta diferitelor tipuri de folii (cm)

In ceea ce priveste cresterea in diametru a tulpinilor de afin (tab. 3.3.2.), la sfarsitul

perioadei de vegetatie a anului 2017 se remarca o ingosare ceva mai mare a soiului ‘Bluetta’ sub

folia de culoare galbena. Pentru soiul ‘Elliot’ efectul a fost divergent, soiul ‘Coville’ acumuland mai

bine sub folia difuza (fig. 3.3.5).

Fig. 3.3.5. Cresterile in grosime a tulpinilor de afin sub diferite folii in cultura protejata (mm)


94 | P a g

Tabelul 3.3.1. Evolutia inaltimii plantelor de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (cm)

Soi / Tip

Folie /

Luna

Galbena Difuza Clara Exterior Media Media in sistem

protejat

2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif

Bluetta 148 142 -6 143 136 -3 132 135 3 126 129 3 137 136 1 141 138 -3

Coville 153 158 5 146 135 -9 136 149 13 120 133 13 138 144 6 145 147 2

Eliott 149 149 0 159 149 -10 143 140 -3 124 130 6 144 142 -2 150 146 -4

Media 150 150 0 149 140 -9 137 141 4 123 131 8 140 141 1 145 144 -2

Tabelul 3.3.2. Cresterea in diametru a plantelor de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (mm)

Soi / Tip

folie

Galbena Difuza Clara Exterior Media

2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif 2016 2017 Dif

Bluetta 26.23 36.57 10.34 26.7 32.29 5.59 24.03 33.33 9.3 25.43 29.86 4.43 25.6 33.01 7.41

Coville 25.9 32.71 6.81 31.3 36.14 4.84 29.45 33.86 4.41 30.25 39.43 9.18 29.23 35.54 6.31

Eliott 23.91 29 5.09 28.58 35.29 6.71 31.72 35.29 3.57 20.83 36.14 15.31 26.26 33.93 7.67

Media 25.35 32.76 7.41 28.86 34.57 5.71 28.40 34.16 5.76 25.50 35.14 9.64 27.03 34.16 7.13


95 | P a g

Urmarind cresterile plantelor in anul 2017, se evidentiaza soiul ‘Elliot’ cu un spor al total

cresterilor anuale de 2378 cm. Cele mai slabe cresteri si o ramificare foarte slaba a fast constatata la

soiul ‘Coville’ la care suma cresterilor anuale a fast de numai 1180 cm (tab. 3.3.3.). O observatie

interesanta este aceea a realizarii unei cresteri mai bune in conditiile ambientale a soiului ‘Elliot’ in

anul 2016 cand a acumulat 2039 cm noi cresteri intr-un sezon de vegetatie fata de doar 1788 cm in

anul 2017.

Soiurile de afin au realizat in 2017 cele mai mari cresteri in sistemul de cultura protejat si cu

precadere in varianta de folie difuza, urmata de cea de culoare galbena si apoi cea clara (fig. 3.3.6.).

Fig. 3.3.6. Influenta mediului de cultura si a tipului de folie asupra sumei totale a cresterilor

realizate pe planta in anul 2017 (cm)

Soiul ‘Bluetta’ a raspuns mai bine in spatiul protejat tot sub folia de culoare galbena, unde a

crescut mai bine si a diferentiat bine (tab. 3.3.4.). La fel si pentru ‘Coville’, unde folia de culoare

galbena a ajutat la diferentiere, reusind sa aibe pe planta in luna septembrie 2017 un numar de 2 ori

mai mare de muguri de rod fata de folia clara si de 3 ori mai mare fata de cea difuza.

Lumina de intensitate mai mare din camp, a determinat totusi un grad mai mare de

diferentiere a mugurilor de rod la toate soiurile de afin. La soiul ‘Elliot’ se remarca o crestere de cca

3,74 de ori a numarului de muguri de rod la plantele din camp fata de cele din solar.

‘Bluetta’ a reactionat destul de putin la tipul de folie si mia mult la conditiile de cultura,

respectiv a format 242 de muguri de rod pe plantele cultivate afara si in jur de 90 de muguri de rod

la cele din spatiul protejat.


96 | P a g

Tabelul 3.3.3. Suma cresterilor pe plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara (cm)

Soi / Tip

Folie/ an



Bluetta 2019 4092 2073 2051 3889 1838 2087 2771 684 2051 3680 1629 2052 3608 1556

Coville 1279 2607 1328 1341 2702 1361 1360 2520 1160 1341 2212 871 1330 2510 1180

Eliott 1734 4671 2937 2039 5733 3694 1998 5130 3132 2039 1788 -251 1953 4331 2378

Media 1678 3790 2112 1810 4108 2298 1815 3474 1659 1810 2560 750 1778 3483 1705

Tabelul 3.3.4. Diferentierea mugurilor de rod la plantele de afin sub influenta diferitelor folii in solar si afara

Soi / Tip

Folie / an



Bluetta 73 91 18 43 93 50 70 88 18 56 242 186 60.5 128.5 68

Coville 44 107 63 42 30 -12 69 54 -15 63 140 77 54.5 82.75 28.25

Eliott 105 124 19 69 146 77 106 173 67 102 552 450 95.5 249 153.5

Media 74 108 34 51 90 39 82 105 23 74 312 238 70.25 153.42 83.17


97 | P a g

In anul 2017, productia de fructe s-a realizat mai grupat pe soiuri, cu un debut al maturarii

acestora extratimpuriu in solar la soiul ‘Bluetta’ care si-a colorat primele fructe in 4.06.2017. A

urmat la circa doua saptamani soiul ‘Coville’ si apoi soiul ‘Elliot’.

Efectul timpurietatii s-a manifestat mai accentuat la soiul ‘Bluetta’ care a avut un avans de

aprox 12 zile fata de primele fructe care au inceput sa se coloreze in camp.

Un alt atu al soiului ‘Bluetta’ il constituie calitatea exceptionala a fructelor atat ca marime

(2,1-2,6 g.). Productia a fost si ea una satisfacatoare de peste 2 kg/planta in medie in solar si de

1,992 kg/planta in camp. In acest an, celelalte doua soiuri au performatmai slab in spatiul protejat

fata de cele din exterior. O productie mai mare a fast sesizata la ‘Coville’ in camp, cantitatea de

fructe ajungand la cca 1,9 kg/planta (fig. 3.3.7.).

Fig. 3.3.7. Productia de fructe de afine realizata in sistem de cultura protejat si in camp (2017) (g)

Cel mai prost s-a comportat soiul ‘Elliot’ care a format fructe mici, sub 1 g si productii

modeste pe planta in ambele sisteme de cultura (tab. 3.3.5.).

Productia cea mai buna in spatiu protejat a fost data de soiurile de afin cultivate sub folia

clara, la distanta mica de cea galbena si apoi cea difuza.


98 | P a g

Fig. 3.3.8. Primele fructe de afine intrate in etapa de maturare in solar - soiul ‘Bluetta’ (4.06.2017)

Fig. 3.3.9. Incarcatura de fructe a soiului ‘Bluetta’ sub folia de culoare galbena – 7.06.2017


99 | P a g

Tabelul 3.3.5. Productivitatea plantelor de afin in sistem protejat si neprotejat in anul 2017

Soi /

Tip

Folie /

an


Nr de

fructe

pe

planta

Greutate

medie a

unui

fruct (g)

Productia

estimata

(g/planta)

Nr de

fructe

pe

planta

Greutate

medie a

unui

fruct (g)

Productia

estimata

(g/planta)

Nr de

fructe

pe

planta

Greutate

medie a

unui

fruct (g)

Productia

estimata

(g/planta)

Nr de

fructe pe

planta

Greutat

e medie

a unui

fruct

(g)

Productia

estimata

(g/planta

)

Nr de

fructe

pe

planta

Greutate

medie a

unui

fruct (g)

Productia

estimata

(g/planta)

Bluetta 879 2.184 1919 769 2.603 2001 870 2.575 2239 1163 1.297 1509 920.25 2.1648 1992

Coville 368 1.746 642 295 1.745 515 371 1.782 662 1103 1.457 1937 534.25 1.6825 899

Eliott 541 0.842 456 496 0.865 429 652 0.796 519 1244 0.734 1037 733.25 0.8093 593

Media 596 1.59066 1006 520 1.73766 982 631 1.71766 1140 1170 1.1626 1494 729.25 1.5522 1161


100 | P a g

Activitate 3.3.2. Elaborarea unui calcul de eficienta economica a afinului in functie de

sistemul de cultura

In prezent, sistemele de cultura pentru afin se diversifica tot mai mult datorita cererii de

fructe in crestere pe piata precum si din dorinta fermierilor de a investi in cultura afinului. Deseori,

acest lucru nu se poate realiza in zonele cu favorabilitate naturala ridicata pentru afin iar acest lucru

impune solutii alternative de cultura cum ar fi cele la container unde controlul mediului edafic se

poate realiza cu mai mare precizie.

Schimbarile climatice precum si nevoia de extindere a perioadei de consum in stare

proaspata a fructelor de afin a facut ca sistemele de cultura protejata sa fie luate in considerare si

in cazul arbustilor fructiferi cu valoare ridicata a productiei.

De aceea, ne-am propus compararea eficientei economice a trei sisteme de productie la afin

si anume:

- sistemul de cultura intensiv pe biloane

- sistemul superintensiv de cultura la container

- sistemul protejat de cultura superintensiv la container

Pentru a intelege mai bine factorii care influenteaza rentabilitatea afinului in functie de

sistemul de cultura realizat, vom detalia in cele ce urmeaza modalitatea de calcul si variantele de

natura tehnica luate in considerare in ecuatia calcului de eficienta economica.

Astfel, in cazul sistemului de cultura intensiv pe biloane am considerat o densitate uzuala de

4.167 de plante/ha ceea ce corespunde cu o distanta de plantare de 3.0m inre biloane (randuri) si de

0.8m intre plante pe rand. Sistemul de cultura containerizat superintensiv prevede distante de 2.0m

intre randuri si de 0.6m intre plante pe rand, unde diametrul superior al ghiveciului a fost calculat cu

valoarea de 60cm in partea superioara si cu un volum de 65 de litri. Acelasi numar de plante la

unitatea de suprafata a fost calculat si pentru cultura superintensiva a afinului in spatii protejate (tip

solar), respectiv de 8.334 plante/ha.

Durata de exploatare a fost considerata de 27 de ani la sistemul superintensiv pe biloane si

de 20 de ani la cel la container in camp si in solar. Fata de aceasta durata a fost raportata si valoarea

investitiei pentru a obtine cota anuala de amortizare.

Rata de schimb valutar medie aplicata a fost de 1 euro = 4,65 lei.

Costurile standard pentru pregatirea terenului si infiintarea plantatiei de afin intensiv pe

biloane provin din estimarile facute de ICDP Pitesti Maracineni pentru cultura afinului din Ghidul

tehnic si economic – Pomi si arbusti fructiferi, capsun. Aceeasi sursa au avut-o si costurile de

intretinere, respectiv cheltuielile anuale de exploatare.


101 | P a g

In cazul solarului, a fost luat in considerare un cost mediu/mp de solar construit cu o

deschidere de minim 6 m si o lungime variabila. In acest solar au fast introduse costurile legate de

arce, folie si manopera de montare. Pentru ca durata de amortizare a unui solar este de 10 ani de zile

iar a foliei de 5 ani de zile, am inclus costurile de montare si demontare a arcelor 1 data/10 ani iar

cea de montare/demontare a foliei de 4 ori/ciclu de exploatare.

Productia s-a estimat pornind de la o valoare medie a recoltei de 2.4 kg/planta/an pentru

toate sistemele de cultura comparate.

Pretul estimat de vanzare a unui kilogram de afine este de 15 ron in cazul culturii in camp si

de 32,5 ron/kg in cazul culturii protejate. Pentru cultura protejata, am ponderat valoarea productiei

obtinuta in extrasezon, timpurietatea fiind estimata la un pret de vanzare de 45 ron/kg iar diferenta

de productie recoltata pe perioada de suprapunere cu fructele ce vin din camp la un pret identic, de

15 ron/kg.

Profitul anual brut a rezultat din diferenta realizata intre venituri si cheltuielile totale.

Profitul anual net reiese din extragerea valorii de impozit (16%) din profitul anual brut calculat.

Termenul de recuperare a cheltuielilor reprezinta valoarea investitiei raportata la profutul

anual net iar randamentul economic al investitiei (%) prin raportarea profitului la valoarea

investitiei.

Din datele centralizate in tabelul …. rezulta o profitabilitate foarte buna in toate cele trei

sisteme de cultura. Cu toate acestea, desi investitia initiala este mai mare in sistemul superintensiv

la container, in timp aceata se dovedeste a fi mai rentabila, aducand un profit deaprox 10 ori mai

mare fata de sistemul intensiv.

Cultura afinului in spatii protejate adauga un cost investitiei si intretinerii acesteia insa este

de cca 2 ori mai profitabila decat varianta in camp, neprotajat.

Valoarea mai mare a veniturilor permite amortizarea mai rapida a investitiei si respectiv un

termen de recuperare al cheltuielilor mai mic la sistemul superintensiv (2 ani) in comparatie cu cel

intensiv pe biloane (6 ani).


102 | P a g

Tabelul 3.3. ….. Analiza costurilor si a profitabilitatii afinului in functie de sistemul de cultura

Indicator UM Valoare

Sistem de cultura

intensiv pe biloane

Sistem de cultura

superintensiv la container in camp

Sistem de cultura

superintensiv la container in solar

Numarul de plante la ha Buc 4.167 8.334 8.334

Durata de exploatare (De) ani 27 20 20

Valoarea investitiei (It)

euro (1 eur = 4.65 lei)

lei 103.712,00 395.808,26 865.770.38

eur 22.303,66 85.120,06 186.187,18

1. Costuri pentru pregatirea

terenului si infiintarea plantatiei

lei 86.312,00 355.972,00 825.934,12

a. Lucrari manuale lei 5.521.00 11.042,00 11.042,00

b. Lucrari mecanice lei 6.320,00 12.640,00 12.640,00

c. Materii prime si materiale lei 74.471,00 148.942,00 148.942,00

c.1 Ghivece 65l lei 183.348,00 183.348,00

d. Solar lei 469.962.12

2. Costuri de intretinere lei 17.400,00 39.836,26 39.836,26

a. Lucrari manuale lei 3.851,00 8.816,63 8.816,63


c. Materii prime si mateiale lei 9.003,00 20.611,83 20.611,83

Cota anuala de amortisment

(Ca= It/De)

lei 3.841,19 19.790,41 43.288,52

Cheltuieli anuale de exploatare

(Ce)

lei 22.101,00 50.598,92 50.598,92

a. Lucrari manuale lei 16.265,00 37.237,75 37.237,75


c. Materii prime si mateiale lei 3.292,00 7.536,84 7.536,84

Cheltuieli anuale directe

(Cd=Ca+Ce)

lei 25.942,19 70.389,33 93.887,44

Cheltuieli anuale indirecte

(Ci=Cd*6%)

lei 1.556,53 4.223,36 5.633,25

Cheltuieli anuale totale

(Ct=Cd+Ci)

lei 27.498,72 74.612,69 99.520,69

Productie (P) Kg 10.000,00 20.000,00 20.000,00

Cost de productie (Cp=Ct/P) lei/kg 3,93 3,73 4,98

Pret de vanzare (Pv) Lei 15,00 15,00 32,50

Valoarea productiei anuale

(V=P*Pv)

Lei 49.000,00 300.000,00 650.000,00

Profitul anual brut (Pab=V-ct) Lei 21.501,28 225.387,31 550.479,31

Impozit pe venit (I=Pab*16%) Lei 3.440,21 36.061,97 88.076,69

Profitul anual net (Pn=Pab-I) Lei 18.061,08 189.325,34 462.402,62

euro 4.013,57 40.715,13 99.441,42

Rata profitului anual

(R=Pn/Ct*100) % 65,68 253,74 464,63

Termenul de recuperare a

cheltuielilor ani 6 2 2

Profitul total pe durata de exploatare (Pt=Pn*De)

lei 487.649,11 3.786.506,75 9.248.052,48

euro 104.870,78 814.302,53 1.988.828,49

Randamentul economic al

investitiei ( R= Pt/It*100)

% 470% 957% 1068%

Rata medie de rentabilitate in

exploatare (Rm=Pn/Ce)

% 0,82 3,74 9,14


103 | P a g

Costul de productie a variat intre 3.93 lei/kg pana la 4,98 lei/kg la varianta de cultura in

solar. Se remarca pentru infiintare o pondere mai mare detinuta de costurile cu materiile si

materialele urmata la mare distanta de lucrarile mecanizate si cele manuale.

Costul total de instalare a plantatiei a variat de la 22.303,66 euro/ha la sistemul intensiv pe

biloane la 85.120,06 euro/ha in cazul sistemului superintensiv containerizat in camp si de

186.187,18 eur/ha in solar.

Intretinerea plantatiei are costuri mai ridicate dupa intrarea pe rod cu cheltuielile manuale

urmate de cele materiale si apoi de cele mecanice.

Productia medie anuala estimata pe toata durata de exploatare este de 10 t/ha in sistem

intensiv bilonat si de 20 t/ha pe varianta containerizata. De asemenea, pretul de 15 lei / 32,5 lei,

reflecta valoarea medie de vanzare a unui kg de afine pe toata perioada de recoltare si desfacere a

productiei.

Profitul este si el pe masura investitiilor, respectiv de 4.013,57 eur/ha la sistemul intensiv si

de peste 40.000 eur/ha la sistemul containerizat. In solar acest profit se poate dubla, rezultand o rata

a profitului anual calculat la 464,63%.

In concluzie, cu cat gradul de intensivizare a crescut si valoarea investitiei si a cheltuielilor a

crescut. Eficienta economica este una de invidiat. Solutiile de cultivare ale afinului in solar si in

sistem containerizat este recomandat in special suprafetelor mai mici care in acest fel isi pot pune

mai mult in valoare potentialul economic.


104 | P a g

Obiectiv 3.4 - Ameliorarea la goji

Activitate 3.4.1 Evaluarea biotipurilor de goji

De la startul proiectului si pana in prezent au fost efectuate 5 serii de hibridari dirijate la

goji. Primele 3 serii hibride au fost descrise pe larg in raportul etapei a doua, in prezent completand

doar cu datele indisponibile la acea data pentru seria a treia de hibridare, respectiv numarul de

plante rasarite si procentul acestora de rasarire (tabelul 3.4.1.).

Tabelul 3.4.1. Cuantificarea numerica a rezultatelor obtinute in urma hibridarilor la goji, seriile 2016

Seria Combinatia

hibrida

Nr. flori

castrate

Nr. flori

plenizate

Nr.fructe

legate

Nr.

fructe

mature

%

fructe

hibride

Nr.

seminte

Nr.

plante

rasarite

%

plante

rasarite

Seria 1 ♀B1 x ♂B2 20 20 7 1 5 8 0 0

♀B1 x ♂410 20 20 4 1 5 6 0 0

♀B2 x ♂B1 20 20 5 1 5 25 0 0

♀B2 x ♂410 20 20 9 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B1 15 15 8 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B2 15 15 8 1 6,6 1 0 0

Seria 2 ♀B1 x ♂B2 13 13 13 4 30,7 66 5 7,5

♀B1 x ♂410 6 6 4 1 16,6 32 22 68,75

♀B2 x ♂B1 21 21 4 0 0 0 0 0

♀B2 x ♂410 7 7 3 3 42,8 57 38 66,66

Seria 3 ♀B1 x ♂B2 20 20 8 6 30 100 9 9.0

♀B1 x ♂410 20 20 16 0 0 0 0 0.0

♀B1 x ♂AS 5 5 1 1 20 6 0 0.0

♀B1 x ♂Bua 5 5 1 1 20 4 0 0.0

♀B1 x ♂C9 2 2 0 0 0 0 0 0

♀B2 x ♂B1 20 20 8 8 40 115 1 0.9

♀B2 x ♂410 15 15 9 0 0 0 0 0.0

♀B2 x ♂AS 10 10 5 2 20 26 4 15.4

♀B2 x ♂Bua 2 2 0 0 0 0 0 0

♀B2 x ♂C9 0 0 0 0 0 0 0 0

♀410 x ♂B1 10 10 7 2 20 35 0 0.0

♀410 x ♂B2 10 10 6 4 40 24 6 8.6

♀410 x ♂AS 2 2 2 2 100 26 4 15.4

♀410 x ♂Bua 2 2 1 1 50 8 0 0.0

♀410 x ♂C9 0 0 0 0 0 0 0 0


105 | P a g

Fig. 3.4.1. Semanarea seriei 3 de hibrizi in sera Hortinvest a USAMV Bucuresti (20.02.2017)

Fig. 3.4.2. Faza de tansplantarea a hibrizilor de goji inradacinati


106 | P a g

In anul 2017 au mai fost realizate inca doua serii de hibridari la goji.

Seria a 4-a, a debutat prin efectuarea in zilele de 29 si 30 iunie 2017 a castrarilor florilor de

B1, B2 si 410, biotipuri utilizate ca genitori materni. La o zi diferenta s-au realizat si polenizarile,

respectiv in data de 30 iunie si 1 iulie 2017. Un total de 257 de pistile au fost polenizate cu polen

provenind de la 7 biotipuri de goji (genitori paterni).

Cea de a 5-a serie de hibridari a avut loc in luna iulie cand pe data de 11 iulie 2017 s-au

castrat un numar de 270 de flori provenind de la biotipurile materne B1 si B2. Acelasi numar de

flori au fast polenizate in data de 13 iulie cu polen provenind de la 7 genitori paterni (2 apartinand

speciei Lycium barbarum si 5 speciei Lycium chinense).

Fig. 3.4.3. Etapele de castrare, polenizare si impungire realizate in cadrul seriei 4 de hibridare

(30 iunie 2017)


107 | P a g

In continuare sunt redate in tabelul 3.4.2. combinatiile hibride realizate in seriile de hibridari 4 si 5

efectuate in anul 2017.

Tabelul 3.4.2. Cuantificarea numerica a rezultatelor obtinute in urma hibridarilor la goji, seriile 2017

Seria Combinatia hibrida Nr. flori castrate Nr. flori plenizate Nr.fructe legate Nr. fructe mature

Seria 4 ♀B1 x ♂B2 15 15 8 8

♀B1 x ♂410 20 20 4 4

♀B1 x ♂BUA 10 10 3 2

♀B1 x ♂AS 20 20 6 4

♀B1 x ♂S 15 15 0 0

♀B1 x ♂C9 20 20 2 2

♀B1 x ♂Zg 15 15 0 0

♀B2 x ♂B1 15 15 6 5

♀B2 x ♂410 20 20 5 5

♀B2 x ♂BUA 12 12 3 3

♀B2 x ♂AS 20 20 7 5

♀B2 x ♂S 15 15 0 0

♀B2 x ♂C9 20 20 2 2

♀B12 x ♂Zg 15 15 0 0

♀410 x ♂AS 10 10 1 1

♀410 x ♂C9 15 15 0 0

Seria 5 ♀B1 polenizare libera 115 115 32 25

♀B2 x ♂B1 15 15 0 0

♀B2 x ♂410 60 60 40 38

♀B2 x ♂BUA 10 10 0 0

♀B2 x ♂AS 20 20 0 0

♀B2 x ♂S 15 15 7 7

♀B2 x ♂C9 20 20 14 14

♀B12 x ♂Zg 15 15 0 0

Toate fructele hibride au fost tinute la frigider pana la momentul in care s-a procedat la

extragerea semintelor si semanarea lor la inceputul lunii octombrie 2017 (fig. 3.4.4.) pe mediu

septic in vitro urmand un protocol de inmultire dedicat, testat cu un an inainte pe seminte apartinand

biotipurilor B1 si B2 care a dat rezultate foarte bune la germinare.

Pentru inceput a avut loc dezinfectia care s-a realizat parcurgand urmatoarele etape:

1. Apa 100 grade – 5 minute pe agitator

2. Fungicid 4g/l (Flint) – 10 minute

3. Clatiri apa distilata sterila – 5-5-5 minute

4. Solutie comerciala Na OH (Domestos) 12% - 15 minute


108 | P a g

5. Clatiri apa distilata sterila 10-7-5 minute

Mediul de cultura folosit a fost MS - modificat cu agar 6gl-1

si zaharoză 20 gL-1

Compozitie:

100 mlL-1

macro MS, 1 mlL-1

micro MS, 5 mlL-1

chelat de fier 200X, 10 mlL-1

vitamine

MS100X, 10 mlL-1

inositol, 5 mlL-1

BAP, 20 gL-1

zaharoză, 6gL-1

agar.

Fig. 3.4.4. Samanta hibrida de goji din seria a 4-a de incrucisari, pusa pe mediu de cultua in vitro

(5.10.2017)

Fig. 3.4.5. Hibrizi de goji obtinuti in conditii septice in vitro pe mediul de cultura MS modificat

(4.10.2017)


109 | P a g

Hibrizii obtinuti din seriile 2 si 3 de incrucisare realizate in anul 2016 au fost urmariti in

evolutia lor pentru a remarca inca din acesta etapa eventualele caractere de interes pentru selectie si

pentru a intelege mai bine si modul de transmitere a unor caractere pe cale maternal sau paterna.

Astfel, prezentam mai departe in tabelul 3.4.3. talia plantelor hibride, numarul de ramuri

formate si suma cresterilor pe planta pentru toate combinatiile hibride realizate.

Tabelul 3.4.3. Particularitatile de crestere a hibrizilor de goji proveniti din seriile hibride 2 si 3

realizate in anul 2016

Seria de

hibridare

Combinatia

hibrida

Nr plantei Inaltimea plantei

(cm)

Nr de ramuri

formate

Suma cresterilor

totale/planta (cm)

Seria 2 ♀B1 x ♂410 1 3 1 3

2 22 2 25.5

3 13 3 16.5

4 3.5 1 3.5

5 9 2 12

6 13 1 13

7 8 1 8

8 5 1 5

9 11 1 11

10 25 1 25

11 5 1 5

12 12.5 1 12.5

13 3.5 2 6.5

14 25 4 55

15 11 2 17

16 8 2 9

17 16 2 23

18 55.5 4 93

19 18 4 41

20 7 2 11

21 28 3 63

22 35 3 56.5

Media 15.32 2.00 23.41 ♀B2 x ♂410 1 6 2 8

2 10 4 22

3 19.5 3 37.5

4 7 5 20.5

5 18 2 23.5

6 15 3 26

7 30 1 30

8 8 1 8

9 3 1 3

10 5 4 11

11 28 1 28

12 12 4 22.5

13 22 5 48

14 49 3 89

Media 16.61 2.79 26.93


110 | P a g

Combinatia

hibrida

Nr plantei Inaltimea plantei

(cm)

Nr de ramuri

formate

Suma cresterilor

totale/planta (cm) ♀B1 x ♂B2 1 15 1 15

2 3 1 3

3 5 2 7

Media 7.67 1.33 8.33

Seria 3

♀410 x ♂ B2 1 19.5 13 68

2 47 1 47

3 61 4 81.5

4 50 7 98

5 33 11 96.5

Media 42.1 7.2 78.2 ♀B1 x ♂B2 1 25 4 46.5

2 17.5 1 17.5

3 40 2 49

4 50 3 63.5

5 19 3 36.5

6 2 1 2

7 2.5 1 2.5

Media 22.29 2.14 31.07 ♀B2 x ♂AS 1 11 1 11

2 5 2 9

Media 8 1.5 10 ♀B2 x ♂B1 1 13 2 23.5

2 28 6 57.5

3 2 1 2

4 10 2 13

5 31 2 47

6 3 1 3

7 29 4 60

Media 16.57 2.57 29.43

Analizand datele prezentate mai sus in tabelul 3.4.3., observam faptul ca cele mai mari

cresteri in inaltime le-au avut plantele din combinatia hibrida ♀B1 x ♂B2 din seria a 3-a de

hibridare care au inregistrat si cresteri totale pe planta in medie apropiate de combinatia hibrida

♀B2 x ♂B1. Cele mai mici cresteri le-au marcat combinatia ♀B1 x ♂B2 din seria a 2-a de

hibridare, unde plantele dupa un sezon de vegetatie nu au deposit 8 cm in inaltime.

Interesant este de precizat faptul ca in cadrul lotului de plante hibride s-au evidentiat

genotipuri cu cresteri foarte mari in inaltime precum ♀B1 x ♂410 – S2/18 care a atins inaltimea de

55 cm si ♀410 x ♂ B2 – S3/3 cu o talie de 61 cm.

Prezenta genitorului patern 410 in cadrul seriei a doua a dus la aparitia unor genotipuri cu

cresteri totale pe planta in jurul valorii de 90 cm (♀B1 x ♂410 – S2/18 si ♀B2 x ♂410 – S2/14).

Atunci cand acelasi genitor 410 a fast de data aceasta matern, efectul vigorii mai mari a fost mai

pronuntat si remarcat prin cresteri totale pe planta de aproape 100 cm (♀410 x ♂ B2 – S3/4 si S3/5).


111 | P a g

Dupa parcurgerea celui de-al doilea ciclu anual in lotul experimental al USAMV Bucuresti,

biotipurile de goji luate in studiu au fast evaluate atat din prisma particularitatilor de crestere si

fructificare cat si din perspectiva morfologica-descriptiva si a calitatii fructelor.

Observatiile generale efectuate asupra celor 8 biotipuri de baza se pot rezuma succinct la

urmatoarele aprecieri:

Fig. 3.4.6. Vigoarea hibrizilor de goji din

combinatia ♀410 x ♂ B2 – seria 3

Fig. 3.4.7. Talia hibrizilor de goji din

combinatia ♀B1 x ♂ B2 – seria 3

Fig. 3.4.8. Aspectul hibrizilor de goji din

combinatia ♀B2x ♂ B1 – seria 3

Fig. 3.4.9. Grupul hibrizilor de goji din

combinatia ♀B1 x ♂410 – seria 2


112 | P a g

Biotip 1 (Lycium barbarum)

Vigoarea plantei este mijlocie (160-180 cm) cu port arcuit si fructificare pe toata lungimea

lastarilor. Are o capacitate mare de fructificare. La fiecare nod se formeaza 4-5 boboci

florari, din care rezulta 3-4 fructe. Fructul este mic-mijlociu, rosu-caramiziu, de forma

ovoidala, fara muchii si cu varful ascutit. Ritidomul scoartei este cafeniu, iar culoarea

lastarilor verde-cafenie. Internodiile sunt mici (1,5-2 cm). Prezinta spini de 0,5-1cm

lungime. Lungimea pedunculului este in medie de 1,5 cm. Pedicelul are o marime de 0,5-1

cm, iar baza limbului cuneata, de forma eliptica cu margine intreaga. Este sensibil la atacul

de Acceria kuko.

Fig. 3.4.10. Particularitati morfologice ale Biotipului B1 de goji

Biotipul 2 (Lycium barbarum)

Vigoarea este mijlocie (180-200 cm) cu port semierect si ramificare buna. Are o capacitate

mare de fructificare, formeaza inflorescente la majoritatea nodurilor. Internodiile sunt mici

(1,5-2 cm). Prezinta spini desi cu o lungime de aprox. 0,5 cm. Lungimea petiolului este

scurta, de pana intr-un cm. Butonul floral este de culoare violacee. Floarea are diametrul

mic, cu sepale de culre verde. Fructul este mijlociu, ovoid, de culoare rosie cu varful usor

rotunjit. Maturarea fructelor este timpurie (inceputul lunii iunie). Se remarca printr-o

productivitate foarte mare si sustinuta pe toata perioada de vegetatie. Este sensibil la atacul

de Aceria kuko.


113 | P a g

Fig. 3.4.11. Particularitati morfologice ale Biotipului B2 de goji

Biotip 48 (Lycium chinense)

Planta este de vigoare mare (>2,5m), cu ritidom verde-cafeniu, lastarii avand culoare verde-

cenusie. Prezinta ramuri spin, cu frunze medii de 1-4 cm. Portul este pendul. Fructifica pe

treimea superioara a lastarilor si spre periferia coroanei. Prezinta 1-2 flori la nod. Lugimea

internodiilor este de 1,5-2 cm. Fructul este mare, rosu aprins si mucheat (4 lojii), iar punctul

pistilar este adancit, cu pedicelul lung (1,5-2cm). Frunza este eliptica, alungita, cu baza

limbului cuneat si cu un petiol foarte scurt. Biotipul se remarca prin gustul dulce, deosebit al

fructelor si marimea si luciul acestora. Productivitatea este relative mica si prezinta toleranta

la atacul de boli si daunatori.

Fig. 3.4.12. Particularitati morfologice ale Biotipului 48 de goji


114 | P a g

Biotipul 410 (Lycium chinense)

Vigoarea plantei este foarte mare (>2.5 m) cu port arcuit, formand deseori arcade largi de

fructificare. Ramificarea este mijlocie. Formeaza spini lungi de pana la 5 cm. Butonii florali

sunt de culoare violeta insa numarul de flori pe planta este redus. Peduncul floral este lung,

iar floarea este mica, cu sepale verzi si curbura apexului puternic exprimata. Frunzele sunt

lungi cu apexul ascutit si prezinta petiol foarte scurt. Fructul este foarte mare, rosu anilina,

oblong, si formeaza muchii si coaste. Are punctual stilar proeminent la capatul fructului.

Fructificarea este una mijlocie, destul de redusa si inconstanta in partea a doua a vegetatiei.

Calitatea exceptionala a fructelor in remarca ca unul dintre cele mai placate biotipuri pentru

fructe destinate consumului in stare proaspata.

Fig. 3.4.13. Particularitati morfologice ale Biotipului 48 de goji

BUA (Lycium barbarum)

Formeaza plante vigoroase, cu crestere erecta. Frunze sunt mari si eliptice. Ritidomul scortei

este verde-cafeniu, iar ramurile sunt garnisite cu spini scurti si desi de 0,5 cm lungime.

Floarea este mijlocie, cu sepale verzi si petale puternic colorate, violecai. Fructele sunt mici,

sferic alungite, cu marginile rotunjite, de culoare rosu deschis si gust foxat.


115 | P a g

Fig. 3.4.14. Particularitati morfologice ale Biotipului BUA de goji

AS (Lycium chinense)

Planta este de vigoare mijlocie-mare, cu fructificare pe varful lastarilor spre periferie.

Capacitatea de ramificare este scazuta, realizand cresteri lungi, pendule. Lungimea spinilor

este mijlocie iar frecventa medie. Frunzele au petiol scurt, si sunt lungi si inguste. Florile

sunt cu petale roz-violacee. Fructele sunt mijlocii ca marime, intens colorate in rosu-

portocaliu, lucioase, ovoidale, cu pedicel foarte lung. Au gust foarte dulce si o aroma

discreta, placuta. Recomandat pentru consum in stare proaspata dar si deshidratare.

Fructifica moderat dar constant pe toata perioada de vegetatie, pana la venirea gerurilor

tarzii de toamna.

Fig. 3.4.15. Particularitati morfologice ale Biotipului AS de goji

S (Lycium chinense)

Vigoarea este mijlocie spre mare, cu rididomul scoartei de culoare cafeniu- deschisa. Are

crestere arcuita, cu fructificarea pe buna parte din lungimea lastarilor. Frunzele sunt alungite

si inguste, cu petiol scurt de pana in 0.5 cm. Pedicelul fructelor este mijlociu- lung. Fructele

sunt mici, globuloase de culoare rosie deschis.


116 | P a g

Fig. 3.4.16. Particularitati morfologice ale Biotipului S de goji

C9 (Lycium chinense)

Formeaza plante viguroase, etalate, cu ritidom de culoare maronie si lastari cafenii.

Formeaza doar 1-2 floari la nod. Frunzele sun lungi si inguste cu petiol scurt prins bine de

ramura. Fructificarea este tarzie si se realizeaza in treimea superioara a plantei, oe varful

lastarilor. Fructele sunt relativ sferice, rosii, cu pedicel lung de pana la 2 cm.

Fig. 3.4.17. Particularitati morfologice ale Biotipului C9 de goji

Zg (Lycium chinense)

Formeaza plante viguroase, pendule, cu ritidom de culoare cafenie si lastari muchiati.

Frunzele sun foarte lungi si inguste cu petiol scurt prins bine de ramura. Pana in anul al

doilea nu a format flori si fructe pe planta, rezultand o tardivitate in fructificare.


117 | P a g

Fig. 3.4.18. Particularitati morfologice ale Biotipului Zg de goji

In completarea datelor despre biotipurile de goji luate in studiu, aducem detalii morfologice

florale realizate cu ajutorul microscopiei optice din dotarea Centrului Hortinvest. Astfel, pentru

identificarea unor diferente intre componentele florale ale biotipurilor de goji, au fast masurate

staminele, caliciul, ovarul si pistilul florilor, datele fiind przentate in tabelul 3.4.4.

Tabelul 3.4.4. Diferentele morfologice ale biotipurilor de goji exprimate prin dimensiunea

elementelor florale (mm)

Biotip Ovar Caliciu Pistil Stamine

B1 1.53 3.60 8.81 4.18

B2 1.49 3.51 8.67 4.08

48 1.74 4.16 8.54 6.37

410 1.32 4.93 8.47 5.88

BUA 1.96 3.99 6.88 5.26

AS 1.70 5.35 8.21 5.62

C9 1.58 5.26 6.07 4.64

S 1.74 4.64 7.43 6.06


118 | P a g

Fig. 3.4.19. Detalii ale componentelor florale la unele biotipuri de goji – B1, B2, BUA

(Lycium barbarum)

B2

B1

BUA


119 | P a g

Fig. 3.4.20. Detalii ale componentelor florale la unele biotipuri de goji – 410, 48, AS, S, C9

(Lycium chinense)

410

48

AS

S C9


120 | P a g

Tabelul 3.4.5. Caracterisiticile fructelor de goji obtinute din productiile anului 2017 la biotipurile

studiate prin analiza celor 3 dimensiuni

Biotipul Greutatea medie

a fructului (g)

Dimensiunile fructului (mm) Indicele de forma

[(D+d/2)/H] H D1 D2

B1 0.35 14.53 7.79 7.54 0.53

B2 0.26 12.90 6.93 6.83 0.53

48 0.92 17.96 10.89 10.88 0.61

410 0.56 16.66 9.11 9.38 0.56

BUA 0.33 13.76 6.98 7.05 0.51

AS 0.52 13.77 9.91 10.14 0.73

C9 0.48 13.32 10.75 10.47 0.80

S 0.43 9.09 9.30 9.40 1.03

Din tabelul 3.4.5 cu privire la marimea si forma fructelor de goji, reiese dimensiunea net

superioara a fructelor de H48 care depaseste in greutate de cca 2,6 ori fructele biotipului B1 si de

3,5 ori pe cele ale biotipului B2. Constatam totodata o marime in general mai mare a fructelor

biotipurilor din Lycium chinense fata de Lycium barbarum.

Indicele de forma a fost calculat cu scopul de a diferentia forma fructelro de goji prin

raportarea celor doua diametre mediane la inaltiea fructului. Cu cat valoarea indicelui este mai

apropiata de valoarea unitara (1) cu atat fructele sunt mai globuloare iar cu cat valoarea tinde spre

zero cu atat fructele sunt mai mult inalte decat late. Sub acest aspect, se evidentiaza biotipul S care

are fructe aproape sferice, biotipurile C9 si AS sferic alungite si ovoidale celelalte biotipuri, unde

inaltimea fructelor depaseste de aproximativ 2 ori diametrul acestora.

Tabelul 3.4.6. Principalele elementele biochimice ale fructelor de goji si rezistenta acestora

Biotipul Aciditatea (mg/100g) Continutul in substanta uscata

solubila (brix%)

Fermitatea (kgf/mm2)

B1 0.60 17.86 0.145

B2 0.60 18.50 0.177

48 0.43 18.90 0.145

410 0.39 24.42 0.132

BUA 0.74 17.80 0.191

AS 0.34 27.54 0.177

C9 0.44 27.32 0.160

S 0.3 27.36 0.088


121 | P a g

Analizele de laborator confirma gustul deosebit de placut, dulce al biotipurilor de Lycium

chinense la care continutul in SUS ridicat este completat si de o aciditate ceva mai redusa.

Spectrul continutului in SUS (fig. 3.4.21.) ne indica cu valori ridicate biotipurile AS,C9,S si

410 si ceva mai reduse 48, B1, BUA si B2. In sens invers, avem fructe mai acide din biotipurile B1,

BUA si B2 si cel mai putin acide S si 410 (fig. 3.4.22.).

Fig. 3.4.21. Continutul in SUS a fructelor de goji in functie de biotip si specia din care provine

(brix%)

Fig. 3.4.22. Continutul in acizi a fructelor de goji in functie de biotip si specia din care provine

(mg/100g)


122 | P a g

Fermitatea calculata in kgf/mm2 a scos in evidenta biotipul BUA urmat de B2 si AS care

manifesta o rezistenta a fructelor mai mare decat a celorlalte biotipuri (fig. 3.4.23.).

Fig. 3.4.23. Rezistenta fructelor de goji in functie de biotip si specia din care provine (brix%)

Activitate 3.4.2 Elaborarea unei fise de descriptori pentru goji

In prezent, in cadrul Ghidului national de descriere a soiurilor, pentru goji avem realizat un

model de fisa in care se pot introduce datele necesare evidentierii caracterelor particulare fiecarui

genotip. Spre exemplificare anexam modelul de fisa – Anexa 1.

Pentru a realiza o analiza comparativa utilizand aceleasi criterii de evaluare intre biotipurile

existente in campul experimental al Facultatii de Horticultura Bucuresti, am procedat la

completarea informatiilor necesare pe modelul fisei de descriptori agreati de Ghidul national.


123 | P a g

Tabelul 3.4.7. Caracteristicile morfologice ale biotipurilor de goji dupa ghidul national de

descriptori (I)

Biotip Planta:

vigoarrea

Planta:

portul

Planta:

densitatea

ramurilor

Ramura de 1

an: prezenţa

lenticelelor

Ramura de 1 an:

pubescenţa

Ramura de 1

an: culoarea

cojii

B1 Mijlocie arcuit Mijlocie Absenta Slaba

B2 Mijlocie semierect Mijlocie Absenta Slaba

BUA Puternica erect Puternica Absenta Slaba

48 Puternica arcuit Mijlocie Prezenta Slaba

410 Puternica arcuit Mijlocie Prezenta Slaba 196C (pale yellowish

green)

As Puternica arcuit Puternica Absenta Slaba

S Mijlocie arcuit Mijlocie Absenta Slaba

C9 Puternica etalat Puternica Absenta Slaba

Zg Puternica arcuit Puternica Absenta Slaba


descriptori (II)

Biotip Ramura de

1 an: pubescenţa

în timpul

creşterii rapide

Ramura de

1 an: grosimea

Ramura de

1 an: lungimea

internodiilo

r

Ramura de

1 an: prezenţa

coloraţiei

antocianice

Ramura de

1 an: intensitatea

coloraţiei

antocianice

Ramura:

numărul

de spini

Ramura:

lungimea

spinilor

B1 absenta sau foarte slaba

Mijlocie mijlocie Absenta Absenta mic mijlocie

B2 absenta sau foarte slaba


BUA absenta sau foarte slaba


48 absenta sau foarte slaba

Mijlocie scurta Absenta Absenta absenti sau

foarte mic

lunga

410 absenta sau foarte slaba

Mijlocie scurta Absenta Absenta absenti sau

foarte mic

As absenta sau foarte slaba

subtire scurta Prezenta Puternica absenti sau

foarte mic

lunga

S absenta sau foarte slaba

subtire scurta Absenta Absenta absenti sau

foarte mic

mijlocie

C9 absenta sau foarte slaba


foarte mic

mijlocie

Zg absenta sau foarte slaba


foarte mic

mijlocie


124 | P a g


descriptori (III)

Biotip Butonul floral:

coloraţia antocianică

la extremitatea

proeminentă a

petalelor

Inflorescenţa:

numărul

predominant

de flori

Pedunculul

floral:

lungimea

Pedunculul floral: densitatea perisorilor

Floarea: numărul de sepale

B1 Puternica 3/4 mijlociu Absenta sau foarte slaba 4 B2 Puternica 3/4 mijlociu Absenta sau foarte slaba 4

BUA Puternica 3/4 mijlociu Absenta sau foarte slaba 4 48 Puternica 1/3 lung Absenta sau foarte slaba 3 410 Puternica 1/2 lung Absenta sau foarte slaba 3 As Puternica 1/2 foarte lung Absenta sau foarte slaba 3 S Puternica 1/3 foarte lung Absenta sau foarte slaba 2

C9 Puternica 1/2 lung Absenta sau foarte slaba 2/3 Zg Puternica


descriptori (IV)

Biotip Sepalele: culoarea generală

Sepalele: densitatea perişorilor

Floarea: numarul de sepale

Sepale: culoarea generala

Sepale: densitatea perisorilor

Floarea: diametrul

B1 Verde Absenta sau foarte rara

2…3 verde absenta sau foarte rara

10.4 mm

B2 Verde Absenta sau foarte rara


12.2mm

BUA Verde Absenta sau foarte rara


10.5mm

48 Verde Absenta sau foarte rara


10.5mm

410 Verde Absenta sau foarte rara


11.5mm

As Verde Absenta sau foarte rara


13mm

S Verde Absenta sau foarte rara


10mm

C9 Verde Absenta sau foarte rara


10mm

Zg


125 | P a g


descriptori (V)

Biotip Floarea: dispoziţia petalelor

Floarea: curbura apexului

Floarea: culoarea principală pe suprafaţa ventrala

Limbul frunzei: lungimea

Limbul frunzei: lăţimea

Limbul frunzei: raportul lungime/lăţime

B1 despartite puternic exprimata Violeta 4.62 1.5 3.08 B2 despartite puternic exprimata Violeta 5.6 1.98 2.83

BUA despartite puternic exprimata Violeta 6.3 2.7 2.33 48 despartite puternic exprimata Violeta 3.6 0.73 4.93 410 despartite puternic exprimata Liliachie 7 1.2 5.83 As despartite puternic exprimata Liliachie 5 1.7 2.94 S suprapuse puternic exprimata Liliachie 4.1 1 4.10

C9 4 1 4.00 Zg 7 1.2 5.83


descriptori (VI)

Bioti

p

Limbul frunzei: forma apexului

Limbul frunzei: pubescenţa pe partea superioară

Limbul frunzei: pubescenţa pe partea inferioară

Prinderea frunzei pe tulpină: mărimea

Peţiolul: lungimea

Fructul: mărimea

B1 ascutita Absenta sau foarte slaba

Absenta sau foarte slaba

mica Scurta Mica

B2 ascutita Absenta sau foarte slaba


mica Scurta Mica

BUA ascutita Absenta sau foarte slaba


mica Scurta Mica

48 ascutita Absenta sau foarte slaba


mijlocie Scurta Mare

410 ascutita Absenta sau foarte slaba


mijlocie Scurta Mare

As ascutita Absenta sau foarte slaba


mica Scurta Mijlocie

S ascutita Absenta sau foarte slaba



C9 ascutita Absenta sau foarte slaba



Zg ascutita Absenta sau foarte slaba


mica Scurta -


126 | P a g


descriptori (VII)

Biotip Fructul: forma Fructul: culoarea

epidermei

Pedunculul:

lungimea

Înfloritul Maturitatea

fructelor

B1 ovoidal Rosie Mijlocie Mijlociu Mijlocie B2 ovoidal Rosie Mijlocie Mijlociu Mijlocie

BUA elipsoidal Rosie Mijlocie Mijlociu Mijlocie 48 oblong Rosie Lunga Timpuriu Timpurie 410 oblong Rosie Lunga Timpuriu Timpurie As ovoidal Rosie Lunga Mijlociu Mijlocie S ovoidal Rosie Lunga Mijlociu Tarzie

C9 globulos Rosie Lunga Mijlociu Tarzie Zg - - - - -

In continuare ilustram fructele biotipurilor de goji descrise anterior, cu evidentierea

principalelor particularitati morfologice (fig. 3.4.24.).


127 | P a g


128 | P a g

Fig. 3.4.24. Aspectul fructelor biotipurilor de goji analizate

Activitate 3.4.3 Intocmirea documentatiei pentru cererea de testare/brevetare la goji

Dupa 3 ani consecutivi de evaluare a biotipurilor de goji cultivate in cadrul campului

experimental-didactic al Facultatii de Horticultura din Bucuresti, am decis sa inaintam spre

omologare si brevetare doua dintre cele mai bune biotipuri. Primul este biotipul B2 apartinand

speciei Lycium barbarum si care s-a dovedit un soi timpuriu si foarte productiv iar al doilea 410 din

Lycium chinense care a excelat prin dimensiunea si calitatile organoleptice extraordinare a fructelor.

Astfel, au fast completate fisele descriptori cf Ghidului national si au fost depuse in data de

1.09.2017 cererile de inscriere ale soiurilor la examinare in vederea inregistrarii in Catalogul

oficial ISTIS.

Mai departe anexam cele doua cereri ISTIS si nota de comanda pentru testul DUS – Anexa

2.


129 | P a g


130 | P a g


131 | P a g


132 | P a g


133 | P a g


134 | P a g


135 | P a g


136 | P a g


137 | P a g


138 | P a g


139 | P a g


140 | P a g


141 | P a g


142 | P a g


143 | P a g


144 | P a g

Indicatori de rezultat si activitati de diseminare realizate in cadrul etapei 3 – 2017

1. Lucrari stiintifice (cu acknowledgements)

Lucrari ISI:

Asanica A., Delian E., Tudor V., Teodorescu R.I. 2017, Physiological activity of some blueberry

varieties in protected and outside conditions. AgroLife Scientific Journal, Volume 6,

Number 1, ISSN 2285-5718, 31-39

http://agrolifejournal.usamv.ro/pdf/vol.VI_1/Art4.pdf

Rezumate trimise si acceptate la XXX International Horticultural Congress: IHC2018

Alexandra Dobrinoiu, Florin Stanica, Adrian Asanica (autor corespondent), Catalin Bădescu,

Cristina Bădescu - Growing blueberries in containers, an alternative to promote blueberry

in area with inappropriate pedological conditions, III International Berry Fruit Symposium

Catalin Bădescu, Cristina Bădescu, Alexandra Dobrinoiu, Adrian Asanica (autor corespondent) -

New Challenges for Blueberry Culture in the Climate Change Regime, III International

Berry Fruit Symposium

Rezumate trimise si aflate in curs de acceptare la XXX International Horticultural Congress:

IHC2018

Adrian Asanica (autor corespondent), Daniel Andrei Tudor, Razvan Ionut Teodorescu, Valerica

Tudor - Characterization of different Lycium barbarum L. and Lycium chinense Mill.

biotypes in Romanian ecological conditions, II International Symposium on Plant Breeding

in Horticulture


145 | P a g

Lucrari BDI:

Asanica A., Tudor V., Sumedrea D., Teodorescu R.I., Peticila A., Iacob A., 2017. The

propagation of two red and black currant varieties by hardwood cuttings combining substrate and

rooting stimulators. Scientific Papers. Series B, Horticulture, Volume LXI, Print ISSN 2285-5653,

175-184

http://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2017/Art26.pdf

Catana L., Catana M., Iorga E., Asanica A., Lazar A.G., Lazar M.A., Belc N., 2017. Vitamin

C and total polyphenol content and antioxidant capacity of fresh and processed fruits of Aronia

melanocarpa. Scientific Papers. Series B, Horticulture, Volume LXI, Print ISSN 2285-5653, 433-

440.


Asanica A., Stanica F. Iacob A., 2017, New vertical training systems for Aronia melanocarpa

L., Fruit Growing Research, vol. XXXIII – accepted, in press, volum Decembrie 2017.




146 | P a g


147 | P a g


148 | P a g


149 | P a g


150 | P a g

2. Workshop-uri organizate pe proiect

2.1. Workshop organizat in cadrul editiei a XIV-a a Zilelor Horticulturii Bucurestene, Hortus

Florshow Romania, Bucuresti 4-7 mai 2017 – sambata, 6 mai – intre orele 09:00-11:00 ;

Titlu: Inovatii in cultura arbustilor fructiferi

http://www.innoberry.usamv.ro/index.php/diseminare

http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/jpg/AfishA2HortusFlorShowRomania2017LR.pdf

2.2. Workshop organizat in cadrul Conferintei Internationale “Agriculture for Life, Life for

Agriculture”, Bucuresti, 7-9.06.2017 – vineri, 8 iunie 2017 – intre orele 14:30-16:00.


http://2017.agricultureforlife.usamv.ro/documents/2017/Section_2_Program.pdf - pg 51


http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/jpg/AfishA2HortusFlorShowRomania2017LR.pdf


http://2017.agricultureforlife.usamv.ro/documents/2017/Section_2_Program.pdf


151 | P a g

3. Publicarea unei carti

Adrian ASANICA – Cultura pe verticala a arbustilor fructiferi –

Ed. Total Publishing, 2017, 160 pagini


152 | P a g

4. Participarea la conferinte

Participarea cu lucrarea: Asanica A., Delian E., Tudor V., Teodorescu R.I. 2017, Physiological

activity of some blueberry varieties in protected and outside conditions. in sectiunea 2 -

Horticultura – topic Fruit Growing - Conferinta Internationala “Agriculture for Life, Life for

Agriculture”, Bucuresti, 7-9.06.2017


Participarea cu lucrarea: Asanica A., Tudor V., Sumedrea D., Teodorescu R.I., Peticila A., Iacob

A., 2017. The propagation of two red and black currant varieties by hardwood cuttings

combining substrate and rooting stimulators, in sectiunea 2 - Horticultura – topic Fruit

Growing - Conferinta Internationala “Agriculture for Life, Life for Agriculture”, Bucuresti,

7-9.06.2017


Participarea cu lucrarea: Catana L., Catana M., Iorga E., Asanica A., Lazar A.G., Lazar M.A., Belc

N., 2017. Vitamin C and total polyphenol content and antioxidant capacity of fresh and

processed fruits of Aronia melanocarpa, in sectiunea 2 - Horticultura – topic Fruit Growing

- Conferinta Internationala “Agriculture for Life, Life for Agriculture”, Bucuresti, 7-

9.06.2017






153 | P a g

5. Participare la editia a 15-a a Salonului International al Cercetarii, Inovarii si Inventicii

PROINVENT - Cluj-Napoca - 22-24 martie 2017

Realizarea a 5 postere de prezentare a rezultatelor obtinute in cadrul proiectului Innoberry si

trimiterea fiselor de descriere a inventiilor pentru fiecare dintre urmatoarele:

1. Adrian Asanica, Florin Stanica, Valerica Tudor, Alexandru Iacob, Livia Perojuc,

Violeta Zolotoi - Modificari inovative aduse in arhitectura coroanei la coacaz

2. Adrian Asanica, Valerica Tudor, Alexandru Iacob, Andrei Tudor, Livia Perojuc,

Violeta Zolotoi - Coroana de tip multi-cordon pentru conducerea plantelor de

goji in plantatii intensive si superintensive

3. Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihail Ungurenus - Sistem de

conducere pe verticala a plantelor de Aronia melanocarpa L.

4. Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihai Ungurenus, Livia Perojuc,

Madalin Slav, Alexandra Badescu - Coroana verticala tip multi-ax pentru afinul

cu tufa inalta (Vaccinium corymbosum L.)

5. Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihai Ungurenus, Livia Perojuc,

Madalin Slav, Alexandra Badescu - Extinderea perioadei de maturare si consum

a fructelor de afin prin cultura protejata


154 | P a g


155 | P a g


156 | P a g


157 | P a g


158 | P a g


159 | P a g

6. Prezentari in cadrul unor evenimente de marca din domeniu

- Prezentare orala in cadrul Centrului de conferinte INDAGRA 2017 – 27 octombrie 2017,

ora 14:00-14:30, Performanta prin inovatii. Noi orizonturi pentru cultura arbustilor

fructiferi, Sala Cupola




160 | P a g

- Vizita de teren cu prezentarea experientelor in cadrul editiei a XIV-a a Zilelor Horticulturii

Bucurestene, Hortus Florshow Romania, Bucuresti 4-7 mai 2017 – sambata, 6 mai – intre

orele 11:00-13:00 ; Demonstrații în livadă - Noutăţi în înființarea plantațiilor de pomi și

arbuști fructiferi. EUFRUIT și Innoberry

http://www.horticultura-

bucuresti.ro/images/pdf3/Programul_Zilelor_Horticulturii_Bucurestene_-_2_mai_2017.pdf

http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf3/Programul_Zilelor_Horticulturii_Bucurestene_-_2_mai_2017.pdf

http://www.horticultura-bucuresti.ro/images/pdf3/Programul_Zilelor_Horticulturii_Bucurestene_-_2_mai_2017.pdf


161 | P a g

- Vizita de teren cu prezentarea experientelor in cadrul Conferintei Internationale

“Agriculture for Life, Life for Agriculture”, Bucuresti, 7-9.06.2017 – vineri, 8 iunie

2017.


162 | P a g

- Noaptea Cercetatorilor Europeni - 29 septembrie 2017 – intre orele 17:00-22:00;

Tehnologii inovative de cultivare a arbustilor si pomilor fructiferi

https://docs.wixstatic.com/ugd/c9353b_b61392be1f0e4799ab46b94287eef1d2.pdf (pg 6)

Poster Innoberry la Standul USAMV Bucuresti

In cadrul evenimentului - Noaptea Cercetatorilor Europeni – 29.09.2017

https://docs.wixstatic.com/ugd/c9353b_b61392be1f0e4799ab46b94287eef1d2.pdf


163 | P a g

- Salonul Cercetarii Romanesti “Conceput in Romania” 26-27 octombrie 2017

Poster Innoberry la Standul USAMV Bucuresti

In cadrul evenimentului - Salonul Cercetarii Romanesti “Conceput in Romania”

26-27 octombrie 2017


164 | P a g

7. Alte forme de diseminare si crestere a vizibilitatii proiectului

- Interviu Antena 1 – Emisiunea Observator – 22 octombrie 2017 – goji


http://observator.tv/social/goji-a-ajuns-sa-se-cultive-in-romania-mai-ceva-ca-graul-si-

porumbul-228874.html

- Articol in revista HORTI Magazin, nr 6/iunie 2017 – pag 22


http://observator.tv/social/goji-a-ajuns-sa-se-cultive-in-romania-mai-ceva-ca-graul-si-porumbul-228874.html

http://observator.tv/social/goji-a-ajuns-sa-se-cultive-in-romania-mai-ceva-ca-graul-si-porumbul-228874.html


165 | P a g


166 | P a g

Organizare sesiune degustare soiuri de afine – 17 iulie 2017 – HORTINVEST

-

-

-


167 | P a g

- Afisare poster de prezentare in cadrul Facultatii de Horticultura Bucuresti si a Centrului de

Cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare - HORTINVEST

- Pagina de facebook a proiectului: https://www.facebook.com/Innoberry-

209467362809326/?fref=ts

- Pagina web a proiectului: http://www.innoberry.usamv.ro

- Lucrari de diploma si disertatie, teza de doctorat

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2017: student Iuliana Manea, Efectul unor stimulatori de

înrădăcinare și a substratului în procesul de butășire a soiului ‘Nero’ de aronia, coordonator Conf.dr. Adrian

Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2018: student Popescu Dan Nicolae, Comportarea unor

soiuri de afin in sistem protejat, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2018: student Florin Netu, Modificari aduse in structura

coroanelor de coacaz, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2018: student Vlad Curelaru, Contributii la obtinerea de

noi soiuri de goji, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2018: student Barbu Rares, Sisteme moderne de

conducere pentru Lycium sp., coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de diploma, sesiunea iunie 2018: student Sin Valentin, Sisteme de conducere pe

verticala la aronia, coordonator Conf.dr. Adrian Asanica

Lucrare de disertatie, Master Conservarea biodiversitatii - sesiunea iunie 2018: masterand

Alexandru Iacob, Studii privind obtinerea de soiuri la goji (Lycium sp.), coordonator Conf.dr.

Adrian Asanica

Lucrare de doctorat, Andrei Daniel Tudor, admis in 2016 cu tema Obtinerea de hibrizi la

goji, Coordonator Prof.dr. Razvan ionut Teodorescu – sustinere referate din activitatea derulata

inclusiv pe proiect

https://www.facebook.com/Innoberry-209467362809326/?fref=ts

https://www.facebook.com/Innoberry-209467362809326/?fref=ts

http://www.innoberry.usamv.ro/


168 | P a g

8. DIPLOME SI PREMII OBTINUTE

DIPLOME OBTINUTE in cadrul PROINVENT - Cluj-Napoca - 22-24 martie 2017

Asanica Adrian, Florin Stanica, Valerica Tudor, Alexandru Iacob, Livia Perojuc, Violeta Zolotoi

MODIFICARI INOVATIVE ADUSE IN ARHITECTURA COROANEI LA COACAZ

- Diploma de Excelenta UTCN - Diploma de Excelenta a Societatii

Inventatorilor din Romania - Diploma de Excelenta AJC

Adrian Asanica, Valerica Tudor, Alexandru Iacob, Andrei Tudor, Livia Perojuc, Violeta Zolotoi

COROANA DE TIP MULTI-CORDON PENTRU CONDUCEREA PLANTELOR DE GOJI IN PLANTATII INTENSIVE SI SUPERINTENSIVE



Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihai Ungurenus

SISTEM DE CONDUCERE PE VERTICALA A PLANTELOR DE ARONIA MELANOCARPA L.



Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihai Ungurenus, Livia Perojuc, Madalin Slav, Alexandra Badescu

COROANA VERTICALA TIP MULTI-AX PENTRU AFINUL CU TUFA INALTA (VACCINIUM CORYMBOSUM L.)



Adrian Asanica, Florin Stanica, Alexandru Iacob, Mihai Ungurenus, Livia Perojuc, Madalin Slav, Alexandra Badescu

EXTINDEREA PERIOADEI DE MATURARE SI CONSUM A FRUCTELOR DE AFIN PRIN CULTURA PROTEJATA



http://www.innoberry.usamv.ro/images/diplome_excelenta/U_5_2_Diploma_Proinvent-UTCN_2017_5.pdf

http://www.innoberry.usamv.ro/images/diplome_excelenta/U_5_1_Diploma_Proinvent-SIR_2017_2.pdf


http://www.innoberry.usamv.ro/images/diplome_excelenta/U_5_3_Diploma_Proinvent-AJC_2017_2.pdf


















169 | P a g


170 | P a g


171 | P a g


172 | P a g


173 | P a g


174 | P a g


175 | P a g


176 | P a g


177 | P a g


178 | P a g


179 | P a g

Diploma pentru Workshopul organiat in cadrul Hortus Florshow Romania – 6.05.2017


180 | P a g

Premiul ASAS Teodor Bordeianu pentru lucrarea:

Inovatii in cultura abustilor fructiferi

Autori: Adrian Asanica, Valerica Tudor, Florin Stanica, Alexandru iacob, Mihail

ungurenus, Livia Perojuc, Madalin Slav, Alexandra badescu, Violeta Zolotoi

Date post:	12-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Inovaţii în cultura arbuştilor...

Documents