UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă

CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. MIHAI V. CONSTANTIN

TEZĂ DE DOCTORAT -Rezumat-

CONTROLUL INTEGRAT AL BOLILOR VI łEI DE VIE PRIN METODE CONVENłIONALE ŞI NECONVENłIONALE ÎN CONTEXTUL

AGRICULTURII DURABILE ŞI IMPACTUL ASUPRA CALIT ĂłII PRODUCłIEI ÎN CENTRUL VITICOL BLAJ

CONDUCĂTOR ŞTIIN łIFIC Prof. univ. dr. VIOREL FLORIAN

CLUJ-NAPOCA 2009

2

CUPRINS

CONSIDERAłII GENERALE PRIVIND CULTURA VI łEI DE VIE…......................8

1BOLILE PARAZITARE ALE VIłEI DE VIE DIN CENTRUL VITICOL BLAJ..... .. ......15 2.1. BOLI PROVOCATE DE CIUPERCI LA VIłA DE VIE................................................15 2.1.1. Mana viŃei de vie - Plasmopara viticola .....................................................................15 2.1.2. Făinarea viŃei de vie - Uncinula necator......................................................................23 2.1.3. Putregaiul cenuşiu al strugurilor - Botryotinia fukeliana ............................................27

2.2. BOLI PROVOCATE DE BACTERII ÎN CULTURA VIłEI DE VIE.............................49

2.3. BOLI PROVOCATE DE VIRUSURI ÎN CULTURA VIłEI DE VIE...........................52

CONSIDERAłII PRIVIND CONCEPTUL DE AGRICULTUR Ă DURAB.LĂ, CU REFERIRE LA CULTURA VI łEI DE VIE......................................................................58

CARACTERISTICILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECT UAT CERCETǍRILE....................................................................................................................67

4.1. CADRUL NATURAL......................................................................................................67

MATERIALUL ŞI METODE DE CERCETARE.............................................................81

5.1. JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR................81 PROTOCOLUL EXPERIMENTAL.......................................................................... ............82 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT................................................................................87

5.4. CRITERII ŞI NORME DE APRECIERE A ATACULUI DE BOLI LA VIłA DE VIE

UTILIZATE ÎN EXPERIENłĂ..............................................................................................94

5.5. METODE DE DETERMINARE A PRODUCłIEI DE STRUGURI ŞI A CALITĂłII

ACESTEIA..............................................................................................................................96 5.6. METODE ŞI TEHNICI DE CALCUL STATISTIC UTILIZATE LA INTERPRETAREA

REZULTATELOR..................................................................................................................97 5.7. CARACTERISTICILE FUNGICIDELOR UTILIZATE ÎN EXPERIENłE.................101

REZULTATE EXPERIMENTALE OB łINUTE PRIN APLICAREA D.E TRATAMENTE COVEN łIONALE ŞI NECONVENłIONALE ÎMPOTRIVA PRINCIPALELOR BOLI ALE VI łEI DE VIE, BLAJ 2005-2007................................108

6.1 PROTECłIA VITEI DE VIE PRIN TRATAMENTE CONVENłIONALE..................109 6.2.PROTECłIA VITEI DE VIE PRIN TRATAMENTE NECONVENłIONALE........... 185

6.3. COMPARAłII ŞI DIFERENłE ÎNREGISTRATE LA APLICAREA DE

TRATAMENTE CONVENłIONALE ŞI NECONVENłIONALE ÎMPOTRIVA

PRINCIPALELOR BOLI ALE VIłEI DE VIE....................................................................223

6.4. EFICIENłA ECONOMICĂ ÎN PRODUCEREA STRUGURILOR DIN SOIUL

FETEASCĂ REGALĂ ÎN SISTEM CONVENłIONAL ŞI NECONVENłIONAL ÎN

PERIOADA 2005-2007........................................................................................................228 6.5. CONTROLUL INTEGRAT AL BOLILOR VIłEI DE VIE..........................................236

CONCLUZII.......................................................................................................................247

BIBLIOGARFIE................................................................................................................253

ANEXE …….......................................................................................................................259

REZUMAT .....................................................................................................................................267

3

INTRODUCERE

Viticultura este o ramură de producŃie intensivă a agriculturii, caracterizată printr-

un coeficient ridicat de valorificare a terenurilor. Valoarea producŃiei obŃinută de pe un

hectar cultivat cu viŃa de vie echivalează cu 10-15 ha de culturi cerealiere. Strugurii

reprezintă materia primă pentru obŃinerea vinurilor şi distilatelor pentru coniac, băuturi

alcoolice cu pondere însemnată în consumul populaŃiei.

Schimbările climatice globale şi implicit locale, precum şi exploatarea intensivă a

plantaŃiilor viticole, Folosirea excesivă a pesticidelor în agricultură a condus la

înregistrarea unor efecte secundare negative, cum ar fi: poluarea mediului, dezechilibrul

agroecosistemelor, distrugerea florei şi faunei utile, apariŃia unor rase rezistente cu

virulenŃă şi agresivitate sporită presupune schimbări biocenotice cu repercusiuni şi asupra

stării fitosanitare a plantaŃiilor viticole.

Cercetările au fost orientate spre mijloacele de găsire a maximului de recoltă în

condiŃiile conservării sistemului natural exploatat, prin controlul integrat al bolilor,

urmărind astfel raŃionalizarea metodelor chimice de combatere, prin creşterea ponderii

fitoprotecŃiei sanitare biologice şi biotehnice în scopul eliminării pesticidelor foarte toxice

si poluante.

Teza de doctorat cuprinde rezultatele cercetărilor efectuate în anii 2005-2007,

vizând controlul integrat al principalelor boli ale viŃei de vie din Centrul Viticol Blaj

mana (Plasmopara viticola), făinarea (Uncinula necator) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis

cinerea) ExperienŃele au fost amplasate în câmpul experimental al StaŃiuni de Cercetare

Dezvoltare Viti- Vinicolă Blaj la ferma Câmpul LibertăŃii.

Realizarea prezentei teze de doctorat nu ar fi fost posibilă fără sprijinul şi

îndrumarea a D-lui Prof. Univ. Dr. Florian Viorel, căruia pe această cale îi aduc sincere

mulŃumiri şi cele mai alese sentimente de stimă şi preŃuire.

Cuvinte de mulŃumiri aduc şi colegilor de la disciplina de Fitopatologie, pentru

modul în care au fost alături de mine pe toată perioada studiilor doctorale.

Profunde şi sincere mulŃumiri adresez StaŃiunii De Cercetare Dezvoltare Viti

Vinicolă Blaj, întregului colectiv care m-a îndrumat şi sprijinit în activitatea de cercetare şi

în mod deosebit D-nei director dr. Tomoiagă Liliana.

4

1.OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC ŞI

METODA DE CERCETARE

1.1.JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

Schimbările climatice globale şi implicit locale, precum şi exploatarea intensivă a

plantaŃiilor viticole presupune schimbări biocenotice cu repercusiuni şi asupra stării

fitosanitare a plantaŃiilor viticole. Datorită particularităŃiilor plantaŃilor de viŃă de vie

(logevitate, microclimat specific) se pot instala boli parazitare endemice. AgenŃii patogeni

care le produc exercită o permanenŃă presiune de infecŃie care în corelaŃie cu factori

climatici determină apariŃia unor rase fiziologice noi. Aceste rase, prin virulenŃa lor,

modifică modul de reacŃie a soiurilor cultivate la atacul principalelor boli s-au devin

rezistente la aplicarea unor fungicide, mai ales la fungicidele organice de sinteză. łinând

cont de aceste considerente şi de noile concepte de agricultură durabilă (sustenabilă,

ecologică, biologică) am abordat această temă.

1.2 OBIECTIVELE TEMEI DE CERCETARE Tabel 1.

1. EvoluŃia atacului produs de principalii agenŃi patogeni în funcŃie de condiŃiile climatice ale anilor 2005-2007.

- condiŃiile climatice monitorizate au fost: temperatura, precipitaŃiile şi umiditatea relativă a aerului - s-a urmărit evoluŃia atacului agenŃilor patogeni în corelaŃie cu factori climatici la toate cele trei soiuri.

2. Comportarea unor soiuri de viŃă de vie la atacul principalilor agenŃi patogeni.

- soiurile luate în studiu: Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel. - bolile luate în considerare: mană, făinare şi putregai cenuşiu.

3. Eficacitatea unor fungicide în controlul principalelor boli la viŃa de vie.

- utilizarea unor fungicide de contact şi sistemice utilizate în tehnologia intensivă (convenŃională de protecŃie). - utilizarea unor fungicide acceptate în cadrul conceptului de agricultură durabilă (tehnologie de control neconvenŃională).

4.

InfluenŃa atacului produs de principalii agenŃi patogeni asupra unor elemente de productivitate şi calitate la soiurile luate în studiu în perioada anilor 2005-2007.

- influenŃa nivelului de atac la mană, făinare şi putregai cenuşiu asupra producŃiei şi a unor elemente de calitate zahăr şi aciditate.

5. Elaborarea unui sistem de control integrat al bolilor viŃei de vie prin metode convenŃionale şi neconvenŃionale în Centrul Viticol Blaj

- elaborarea unei scheme orientative de control integrat al bolilor viŃei de vie

5

1.3. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT

Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de trei soiuri de viŃă de vie :

Fetească Regală, Riesling Italian şi Muscat Ottonel soiuri cu ponderea cea mai mare în

cultura viŃei de vie din Centrul Viticol Blaj.

1.3.1. Fetească Regală

Soiul Fetească Regală este cel mai răspândit în cultura viŃei, plasticitatea

ecologică mare a acestui soi a determinat cultivarea sa în toate centrele viticole din

podgoria Târnave. Fetească Regală este recunoscut ca un soi productiv, producŃiile medii

fiind cuprinse între 10,5-18,0 t/ha, cu un potenŃial maxim de 25 t/ha. Maturarea deplină a

strugurilor se realizează între 20.IX-10.X, în funcŃie de arealul de cultură. Acumulează în

medie la recoltat între 170-203 g/l zaharuri în must şi o aciditate totală cuprinsă între 5,0-

6,9 g/l H2SO4 . În Centrul Viticol Blaj din acest soi se pot obŃine vinuri albe seci de calitate

superioară. Vinurile obŃinute se caracterizează prin supleŃe, furctozitate şi aromă specifică

de soi aceasta se datorează raportului optim între conŃinutul în zahăr şi aciditate.

1.3.2. Riesling Italian

Datorită plasticităŃii sale ecologice soiul Riesling Italian are o largă răspândire pe

teritoriul Ńării noastre, întâlnindu-se aproape în toate regiunile viticole. Este soi productiv,

producŃia de struguri variază de la podgorie la alta 7,3 -15,1 t/ha. Vinificat ca soi pur, se

obŃin vinuri de calitate superioară, seci, echilibrate şi deosebit de fine, care se ridică la

nivelul vinurilor cu denumire de origine. Ajunge la maturare deplină în decada I a lunii

octombrie (Blaj), acumulând între 152-190 g/l zaharuri în must şi o aciditate totală medie

cuprinsă între 5,2-7,0 g/l H2SO4 în funcŃie de arealul de cultură. La cules conŃinutul în

zaharuri se situează în jur de 170-218 g/l zaharuri putând ajunge la maxim 240-260 g/l

(MOLDOVAN, 1981).

1.3.3. Muscat Ottonel

Datorită plasticităŃii ecologice şi maturării relativ timpurii, soiul Muscat Ottonel s-a

răspândit în majoritatea Ńărilor viticole din Europa. ProducŃia medie de struguri la soiul

Muscat Ottonel oscilează în limite restrânse 7,1 – 9,9 t/ha, producŃiile maxime nu depăşesc

12,0 t/ha. Soiul Muscat Ottonel este folosit la obŃinerea vinurilor albe aromate de înaltă

calitate, D.O.C şi care se încadrează în categoria D.O.C.C. Maturarea deplină a strugurilor

se realizează în intervalul 20.IX – 4.X. acumulând la maturitate deplină 190 – 210 g/l

zaharuri în must. Prezintă aptitudini sporite la supramaturare, când poate ajunge la 202 –

232 g/l Caracteristicile pentru acest soi este conŃinutul scăzut în aciditate totală (2,6 – 5,6

6

g/l H2SO4). În Centrul Viticol Blaj caracteristica acestui soi este conŃinutul ridicat în zahăr

care este în raport optim cu aciditatea ceea ce face ca vinurile obŃinute să fie fructuose şi

pline de prospeŃime.

1.4. PROTOCOLUL EXPERIMENTAL

Pentru realizarea obiectivelor urmărite s-a conceput o experienŃă polifactorială,

de tipul 3 x 3 x 9, în 4 repetiŃi, pentru testarea eficacităŃii unor tratamente convenŃionale în

combaterea principalelor boli ale viŃei de vie şi una ecologică bifactorială de tipul 3x4 la

soiul Fetească Regală pentru controlul manei, făinării şi putregaiul cenuşiu, cu trei variante

complexe de tratamente neconvenŃionale, în perioada 2005-2007:

1. ExperienŃă trifactorial ă, pentru combaterea manei, făinării şi putregaiului

cenuşiu cu opt variante complexe de tratamente convenŃionale, după cum

urmează:

1. Curzate Manox SC + Falcon 460 EC + Rovral 75 WG

2. Eclair 49WG + Swich 62 WG

3. Folicur Multi 50WP + Sumilex 50 WP

4. MelodyCompact 49WG + Topas 100 CE + Rovral 500 SC

5. Profiler 71 WG + Mythos SC

6. Quadris Max SC + Shavit F 71.5 WP

7. Shavit F 71,5 WP + Chorus 75 WG

8. Verita WG + Bumper 250 EC + Teldor 500 SC

9. Netratat

R1 R2 R3 R4 V1 ********** ********** ********** ********** V2 ********** ********** ********** ********** V3 ********** ********** ********** ********** V4 ********** ********** ********** ********** V5 ********** ********** ********** ********** V6 ********** ********** ********** ********** V7 ********** ********** ********** ********** V8 ********** ********** ********** ********** V9 ********** ********** ********** **********

Lungimea experienŃei = 48 m (40 butuci x 1,2 m între butuci pe rând) LăŃimea experinŃei = 18 m (9 rânduri x 2 m între rânduri) SuprafaŃa totală = 864 m²

Fig.1. Schema experienŃelor cu tratamente convenŃionale

7

Pentru fiecare boală s-au efectuat observaŃii privind eficacitatea unor fungicide

specifice.

1.1. Eficacitatea unor produse în combaterea manei – Plasmopara viticola:

cu următorii factori: -factorul A = anul experimental: 1. 2005

2. 2006

3. 2007

- factorul B soiul de viŃă de vie : 1. Fetească Regală

2. Riesling Italian

3. Muscat Ottonel

- factorul C fungicidul folosit: 1.Curzate Manox SC

2. Eclair 49WG

3. Folicur Multi 50WP

4.MelodyCompact 49WG

5. Profiler 71 WG

6. Quadris Max SC

7. Shavit F 71,5 WP

8. Verita WG

9. Netratat

1.2. Eficacitatea unor produse în combaterea făinării – Uncinula necator:

-factorul A = anul experimental: 1. 2005

2. 2006

3. 2007

- factorul B soiul de viŃă de vie : 1. Fetească Regală

2. Riesling Italian

3. Muscat Ottonel

- factorul C fungicidul folosit: 1.Falcon 460 EC

2. Eclair 49WG

3. Folicur Multi 50WP

4. Topas 100 EC

5. Profiler 71 WG

6. Quadris Max SC

7. Shavit F 71,5 WP

8. Bumper 250 EC

8

9. Netratat

1.3. Eficacitatea unor produse în combaterea putregaiului cenuşiu – Botrytis

cinerea:

- factorul A anul experimental: 1. 2005

2. 2006

3. 2007

- factorul B soiul de viŃă de vie : 1. Fetească Regală

2. Riesling Italian

3. Muscat Ottonel

- factorul C fungicidul folosit: 1. Rovral 75 WG

2. Switch 62 WG

3. Sumilex 50 WP

4. Rovral 500 SC

5. Mythos SC

6. Shavit F 71.5 WP

7. Chorus 75 WG

8. Teldor 500 SC

9. Netratat

2. ExperienŃă ecologică bifactorială de tipul 3x4 la soiul Fetească Regală pentru

controlul manei, făinării şi putregaiul cenuşiu, cu trei variante complexe de tratamente

neconvenŃionale, după cum urmează:

1. Champion 50 WP + Sulfavit PP 97 + Trichodex 25 WP (2kg/ha)

2. Kocide 101 WP + Thiovit PU + Trichodex 25 WP (1,5kg/ha)

3. Blue Shield 50 WP + Microthiol PU + Trichodex 25 WP (1kg/ha)

4. Netratat

9

R1 R2 R3 R4 V1 ********** ********** ********** ********** V2 ********** ********** ********** ********** V3 ********** ********** ********** ********** V4 ********** ********** ********** ********** Lungimea experienŃei = 48 m (40 butuci x 1,2 m între butuci pe rând) LăŃimea experinŃei = 8 m (4 rânduri x 2 m între rânduri) SuprafaŃa totală = 384 m²

Fig.2. Schema experienŃelor cu tratamente neconvenŃionale

Pentru fiecare boală s-au efectuat observaŃii privin eficacitatea unor fungicide

specifice.

2.1. Eficacitatea unor produse în controlul manei – Plasmopara viticola:

- factorul A anul experimental:1.2005

2.2006

3.2007

- factorul B fungicidul folosit: 1. Champion 50 WP

2. Kocide 101 WP

3. Blue Shield 50 WP

4. Netratat

2.2. Eficacitatea unor produse în controlul făinării – Uncinula necator:

- factorul A anul experimental: 1.2005

2.2006

3.2007

- factorul B fungicidul folosit:1. Sulfavit PP 97

2. Thiovit PU

3. Microthiol PU

4. Netratat

2.3. Eficacitatea unor produse în controlul putregaiului cenuşiu – Botrytis

cinerea:

- factorul A anul experimental: 1.2005

2.2006

3.2007

- factorul B fungicidul folosit:1.Trichodex 25 WP doza 2kg/ha

2. Trichodex 25 WP doza 1,5 kg/ha

10

3. Trichodex 25 WP doza 1kg/ha

4. Netratat

1.5. METODE DE CERCETARE UTILIZATE

1.5.1.Criterii şi norme de apreciere a atacului de boli la viŃa de vie utilizate în experienŃă

Atacul este valoric prin frecvenŃă (F%), intensitate (I%) şi grad de atac (GA%).

FrecvenŃa atacului este valoarea relativă a numărului de plante sau organe ale

plantei atacate (n) raportate la numărul de plante sau organe observate (N). Valoarea

frecvenŃei se apreciază prin observaŃii directe asupra unui număr de plante sau organe, în

funcŃie de cazuri şi condiŃii existând diverse metode de luare a probelor sau de efectuare a

observaŃiilor. În urma observaŃiilor, datele brute se generalizează prin relaŃia:

N

nF

100%

×=

Intensitatea atacului este valoarea relativă prin care este dat gradul de acoperire

sau de extindere a atacului pe plantă, raportând suprafaŃa atacată la suprafaŃa totală

observată. Drept criterii pentru redarea intensităŃii se folosesc scări ce pot avea număr

diferit de clase de notare (cu 4-5-6-10 clase).

Gradul de atac (GA%) este expresia extinderii atacului asupra culturii sau

numărului total de plante la care efectuăm observaŃiile. Expresia valorică a GA este dată de

relaŃia:

F x I GA% = ---------

100

Dauna sau paguba este exprimată prin noŃiunea <<grad de dăunare>> GD % şi

este reprezentată valoric prin pierderea relativă a cantităŃii de recoltă la o plantă sau la o

cultură în raport cu recolta obŃinută de la o plantă sau cultură neatacată.

S – b GD% = --------- x 100 = (1 – b/s) 100

S S = producŃia plantei sănătoase

b = producŃia atacată

11

Eficacitatea tratamentelor se stabileşte după următoarea formulă:

GA Mt – Gav

E% = -------- -- ----------- 100 GA Mt

Gav = grad de atac la variantă

GAMt = grad de atac la martor

1.5.2. Metode de determinare a producŃiei de struguri şi a calităŃii acesteia

Evaluarea producŃiei de struguri stabileste producŃia probabila de struguri şi

valoarea ei înainte de începerea campaniei de recoltare a strugurilor în plantaŃiile viticole.

Evaluarea producŃiei se face în două etape vara şi toamna. Pe diagonala unei parcele se fac

observaŃii la cca 50-100 de butuci, privind numărul mediu de struguri pe butuc. Se

determină apoi greutatea medie a unui strugure şi prin înmulŃire cu numărul de struguri se

obŃine producŃia pe butuc. Cunoscând numărul de butuci la hectar se obŃine producŃia la

hectar. Se mai poate calcula producŃia cu formula:

P/ha = B (M+m) x Ipr, în care B- nr de butuci, M- ochi vii, m- ochi morŃi

Ipr = Crf x Gm, unde Crf = nr infl/nr. Lăstari

Data culesului se stabileşte prin urmărirea procesului de maturare, stabilirea

momentului optim de recoltare facându-se prin determinarea a trei elemente Masa

(greutatea) a 100 boabe, zahărul şi aciditatea.

Metoda de determinare a zahărului din struguri,

Determinarea substanŃei uscate solubile cu refractometrul portabil Zeiss. Boabele

de struguri se pun în presa de mână şi prin presare se obŃine suc. Sucul obŃinut se pune pe

prisma aparatului (2-3 picături, pentru a umezii toată suprafaŃa prismei), se închide aparatul

şi se îndreaptă spre lumină. În dreptul liniei de demarcare a celor două câmpuri se citeşte

direct conŃinutul în substanŃă uscată solubilă.

Metoda de determinare a acidităŃii din struguri. Din strugurii se i-a o cantitate de

10-50 g, probă obŃinută după metodologia adecvată, apoi se pune într-un pahar Berzelius

de 1000 ml peste care se toarnă apă distilată, de aproximativ 10 ori mai multă decât

cantitatea probei.

Are loc încălzirea vasului cu proba, până la fierbere, când Ńesuturile se înmoaie.

Se răceşte şi apoi se trece într-un balon cotat sau cilindru gradat de 100-500 ml şi se aduce

la semn cu apă distilată. Se agită conŃinutul pentru omogenizare apoi se lasă în repaus 10-

15 minute, urmând filtrarea, iar finalul obŃinut serveşte pentru determinarea acidităŃii. Din

12

filtratul obŃinut după pregătirea probelor se ia o cantitate de 25 sau 50 ml cu o pipetă şi se

trece într-un vas Erlenmeyer. Se pun 2-3 picături de fenolftaleină, se agită şi apoi se

titrează cu hidroxid de sodiu n/10 până la virarea culorii în roz.

1.5.3. Metode şi tehnici de calcul statistic utilizate la interpretarea rezultatelor

Pentru stabilirea existenŃei legăturilor dintre caracteristicile urmărite în experienŃele

din perioada 2005-2007, prin intermediul statisticii matematice se poate apela atât la

metodele simple cât şi la metode cu ajutorul cărora se măsoară dependenŃa statistică şi care

folosesc un aparat matematic mai complex. Dintre metodele simple de cercetare a

legăturilor statistice amintim : analiza varianŃei, testul Duncan, testul t, metoda seriilor

paralele interdependente, metoda tabelelor de corelaŃie, metoda grafică, etc.

1.6. REZULTATE OBłINUTE

1.6.1. ComparaŃii şi diferenŃe înregistrate la aplicarea de tratamente convenŃionale şi neconvenŃionale împotriva principalelor boli ale viŃei de vie

Eficacitatea tratamentelor aplicate în perioada 2005-2007 împotriva principalelor

boli ale viŃei de vie (mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu) este prezentată în tablele 1 şi 2.

Din analizele datelor înscrise în aceste tabele se constată diferenŃe evidente între

tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor cu produse sistemice şi de contact,

denumite de noi tratamente convenŃionale şi tratamente aplicate pentru controlul aceloraşi

boli cu produse aceeptate în conceptul de agricultură durabilă (ecologică).

Tabel 1 Gradul de atac al principalelor boli şi producŃia înregistrată prin aplicare

tratamentelor convenŃionale

Soiul

Anii

ProducŃia kg/butuc

GA% Mană

GA% Făinare

GA% Putregai cenuşiu

GA% Total

2005 1,48 14,49 1,26 10,87 26,62 2006 2,10 12,31 0,99 9,33 22,63

Fetească Regală

2007 2,45 10,98 1,76 3,15 15,89

13

Aşa cum este de aşteptat gradul de atac în cazul celor trei boli este mai scăzut în

cazul tratamentelor convenŃionale (tabelul 1) faŃă de tratamentele neconvenŃionale (tabel 2)

Tabel 2

Gradul de atac al principalelor boli şi producŃia înregistrată prin aplicare tratamentelor neconvenŃionale

Fig.3 Gradul de atac înregistrat la aplicarea tratamentelor convenŃionale şi

neconvenŃionale

Soiul

Anii

ProducŃia kg/butuc

GA% Mană

GA% Făinare

GA% Putregai cenuşiu

GA% Total

2005 0,93 30,33 4,70 19,40 54,43 2006 1,01 24,13 5,79 17,83 47,75

Fetească Regală

2007 2,07 21,30 5,44 9,80 36,62

GA%

26.6222.63

15.89

54.43

47.75

36.62

10

20

30

40

50

60

2005 2006 2007

ConvenŃional GA%total

NeconvenŃional GA%total

14

În acelaşi timp în corelaŃie cu nivelul de atac înregistrat, producŃia obŃinută este

mai ridicată tot în cazul tratamentelor convenŃionale

1.48

2.1

2.45

0.941.02

2.07

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2

2.2

2.4

2.6

2005 2006 2007

kg/b

ut

ConvenŃional producŃiekg/butuc

NeconvenŃoinal producŃiekg/butuc

Fig.4. ProducŃia înregistrată la aplicarea tratamentelor convenŃionale şi neconvenŃionale

Însă Ńinând cont de faptul că tratamentele neconvenŃionale asigură controlul

agenŃilor patogeni sub pragul economic de dăunare şi de lipsa rezidurilor toxice în

producŃia finită, considerăm că aplicarea de tratamente neconvenŃională este cea mai

avantajoasă.

În figurile 3, 4, 5 şi 6 sunt prezentate grafic diferenŃele între cele două tipuri de

tratamente atât în ceea ce priveşte gradul total de atac (figura 3), producŃia obŃinută (figura

4) precum şi calitatea acesteia ( conŃinut în zahăr şi aciditate) figurile .5 şi 6.

157.22

165.58

175.44

158.25 157.69

172.75

155

160

165

170

175

180

2005 2006 2007

g/l

ConvenŃional zahăr g/l

NeconvenŃoinal zahărg/l

Fig.5. ConŃinutul de zahăr înregistrat la aplicarea tratamentelor convenŃionale şi

neconvenŃionale

15

Din analiza acestor grafice se constată că nu există în toate cazurile o corelaŃie

între tipul de tratamente aplicate şi indicatorii urmăriŃi (grad de atac, producŃie, zahăr şi

aciditate) ceea ce ne determină să afirmăm că acolo unde există corelaŃii, hotărâtori sunt

factorii de mediu, în principal condiŃiile climatice.

6.18

5.56

5.3

6.396.29

5.04

4.8

5

5.2

5.4

5.6

5.8

6

6.2

6.4

6.6

2005 2006 2007

H2SO4

ConvenŃional aciditateH2SO4

NeconvenŃoinal aciditateH2SO4

Fig.6. ConŃinutul de H2SO4 înregistrat la aplicarea tratamentelor convenŃionale şi

neconvenŃionale

1.6.2. EficienŃa economică în producerea strugurilor din soiul fetească regală în sistem convenŃional şi neconvenŃional în perioada 2005-2007

Din punct de vedere economic producerea strugurilor din soiul Fetească Regală în

sistem neconvenŃional este mai rentabil decât cel în sistem convenŃional, în sistemulul

neconvenŃional întâlnindu-se rate ale profitului de peste 80% faŃă de sistemul convenŃional

unde acestea variază între 23% şi 52%. De asemenea putem sublinia faptul că orice

activitatea economică trebuie să determine efecte utile şi calitativ superioare, satisfăcând

principiul raŃionalităŃii aplicat la timpul prezent şi la viitor, asigurând premisele eficienŃei

viitoare.

16

Tabel 3 Indicatorii eficien Ńei economice în producerea strugurilor din soiul Fetească Regală în

sistem convenŃional în perioada 2005-2007

Nr. crt.

Specificare Issue UM

V1

- C

urza

te M

anox

SC

+

Fal

con

460E

C +

Rov

ral

75W

G

V2

- E

clai

r 49

WG

+ S

witc

h 62

WG

V3

- F

olic

ur M

ulti

50 W

P +

S

umile

x 50

WP

V4

- M

elod

y C

ompa

ct 4

9 +

Top

as 1

00 E

C +

Rov

ral 5

00

SC

V5

- P

rofil

er 7

1 W

G+

Myt

hos

SC

V6

- Q

uadr

is M

ax S

C +

S

havi

t F 7

1.5

WP

V7

- S

havi

t F 7

1,5

WP

+

Cho

rus

75 W

G

V8

- V

erita

+ B

umpe

r 25

0 E

C +

Tel

dor

500

SC

MA

RT

OR

C

ON

TR

OL

1. ProducŃia medie de struguri Kg/butuc 2,12 1,97 2,17 2,19 2,36 2,11 2,23 2,35 0,6 2. Numar butuci Butuci/ha 4166 4166 4166 4166 4166 4166 4166 4166 4166 3. ProducŃia totală de struguri Kg/ha 8831,9 8207,0 9040,2 9123,5 9831,8 8790,3 9290,2 9790,1 2499,6 4 -din care marfă Kg/ha 8831,9 8207,0 9040,2 9123,5 9831,8 8790,3 9290,2 9790,1 2499,6 5. Cheltuieli totale de producŃie Lei /ha 13593,2 12275,9 14675 12826,7 12936,5 12178,25 12422 14183,2 11000 6 - din care cu tratamente Lei /ha 2593,2 1275,9 3675 1826,7 1936,5 1178,25 1422 3183,2 0 7. Costul unitar de producŃie Lei /kg 1,54 1,50 1,62 1,41 1,32 1,39 1,34 1,45 4,40 8. Ponderea cheltuielilor cu tratamentele în

costul de producŃie % 19,08 10,39 25,04 14,24 14,97 9,68 11,45 22,44 0,00

9. PreŃul de vânzare Lei /kg 2 2 2 2 2 2 2 2 2 10. Profit unitar Lei /kg 0,46 0,50 0,38 0,59 0,68 0,61 0,66 0,55 -2,40 11. Cheltuieli în echivalent produs Kg 6796,6 6137,95 7337,5 6413,35 6468,25 6089,125 6211 7091,6 5500 12. Valoarea producŃiei marfă Lei /ha 17663,816414,0418080,4418247,0819663,5217580,5218580,3619580,2 4999,2 13. Profitul brut total Lei /ha 4070,6 4138,1 3405,4 5420,4 6727,0 5402,3 6158,4 5397,0 -6000,8 14. Impozitul pe profit Lei /ha 651,30 662,10 544,87 867,26 1076,32 864,36 985,34 863,52 -960,13 15. Profitul net Lei /ha 3419,3 3476,0 2860,6 4553,1 5650,7 4537,9 5173,0 4533,5 -5040,7 16. Rata profitului % 29,95 33,71 23,21 42,26 52,00 44,36 49,58 38,05 -54,55

Tabel 4

Indicatorii eficien Ńei economice în producerea strugurilor din soiul Fetească Regală în sistem neconvenŃional în perioada 2005-2007

Nr. crt. Specificare Issue

UM

V1

- C

ham

pion

50

WP

+

Sul

favi

t PP

97

+

Tric

hode

x 25

WP

V2

- K

ocid

e 10

1 W

P +

T

hiov

it P

U +

Tric

hode

x 25

WP

,

V3-

Blu

e S

hiel

d 50

WP

+

Mic

roth

iol P

U +

T

richo

dx 2

5 W

P

MA

RT

OR

C

ON

TR

OL

1. ProducŃia medie de struguri Kg/butuc 1,74 1,65 1,53 0,44 2. Numar butuci Butuci/ha 4166,00 4166,00 4166,00 4166,00 3. ProducŃia totală de struguri Kg/ha 7248,84 6873,90 6373,98 1833,04 4 -din care marfă Kg/ha 7248,84 6873,90 6373,98 1833,04 5. Cheltuieli totale de producŃie Lei Ron/ha 19547,80 18004,60 17345,00 15000,00 6 - din care cu tratamente Lei Ron/ha 4547,8 3004,6 2345 0 7. Costul unitar de producŃie Lei Ron/kg 2,70 2,62 2,72 8,18 8. Ponderea cheltuielilor cu tratamentele în costul de producŃie % 23,27 16,69 13,52 0,00 9. PreŃul de vânzare Lei Ron/kg 5,00 5,00 5,00 5,00 10. Profit unitar Lei Ron/kg 2,30 2,38 2,28 -3,18 11. Cheltuieli în echivalent produs kg 3909,56 3600,92 3469,00 3000,00 12. Valoarea producŃiei marfă Lei Ron/ha 36244,20 34369,50 31869,90 9165,20 13. Profitul brut total Lei Ron/ha 16696,40 16364,90 14524,90 -5834,80 14. Impozitul pe profit Lei Ron/ha 2671,42 2618,38 2323,98 -933,57 15. Profitul net Lei Ron/ha 14024,98 13746,52 12200,92 -4901,23 16. Rata profitului % 85,41 90,89 83,74 -38,90

27

1.6.3. Controlul integrat al bolilor viŃei de vie

ProtecŃia fitosanitară reprezintă una din verigile de bază ale tehnologiei de cultură

a viŃei de vie. În condiŃiile deteriorării permanente a mediului înconjurător reorientarea

sistemelor de producŃie vitcolă spre tehnologii fitosanitare raŃionale a devenit o necesitate.

În practică combaterea raŃională a bolilor şi dăunătorilor viŃei de vie se bazează pe patru

elemente cheie : 1. Cunoaşterea culturii 2. Cunoaşterea patogenilor 3. Evaluarea

riscurilor 4. Aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere.

Cultura viŃei de vie

- cunoaşterea sortimentului din zonă şi studiul comportării soiurilor la atacul

principalilor agenŃi patogeni în vederea aplicării unor tratamente

diferenŃiate

- condiŃiile microcliatice şi pedologice specifice fiecărei parcele

- sensibilitatea plantei (fenofaza ) în raport cu evoluŃia patogenilor

Cunoaşterea patogenilor

- cunoaşterea exactă a biologiei patogenului în raport cu microclimatul,

nivelul atacului şi toleranŃa soiurilor

- cunoaşterea parametrilor de dezvoltare a agenşilor patogeni în corelaŃie cu

evoluŃia condiŃilor climatice şi fenologia plantei în vederea stabilirii

momentului optim de intervenŃie

Evaluarea riscurilor

- stabilirea rapidă şi exactă a cauzelor atacului sau diagnosticul

- inventarierea, evoluŃiei organismelor dăunătoare şi cunoaşterea rezervei

biologice

- cunoaşterea pragului economic de dăunare (PED) sau a pragului de

intervenŃie

Aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere Măsuri profilactice

- igiena culturală

- aplicarea lucrărilor solului

- aplicarea lucrărilor de întreŃinere ( copilit, desfrunzit, cârnit)

- aplicarea raŃională a îngrşămintelor chimice

28

- recoltarea la momentul optim

Caracteristicile produselor fitosaitare

- propietăŃile substanŃei active

- modul de acŃiune, remanenŃa

- riscuri la apariŃia fenomenului de rezistenŃă

- caracteristicile toxicologice

Calitatea aplicării tratamentelor şi evitarea pierderilor

- suprafaŃa vegetală protejată

- ora executării tratamentului

- cunoaşterea utilajelor şi a medodei de lucru

Riscuri şi precauŃii

- reluarea tratamentelor în cazul spălării, dacă s-au aplicat produse de contact

- pulverizarea corespunzătoare, cu respectarea dozelor şi a ritmului aplicării

- evitarea aplicării tratamentului dacă viteza vântului depăşeşte 4-5 m/s

- evitarea aplicării tratamentului dacă temperatura depăşeşte 25-28 ºC

- evitarea aplicării tratamentului dacă ploaia este iminentă

- a nu se păstra soluŃia de la o zi la alta

- a nu se stropi când planta este în plină înflorire

- a nu se folosi produse care au fost expuse la îngheŃ sau când nu aveŃi

siguranŃă asupra eficacităŃii produsului

Schemă tehnologică de control al bolilor viŃei de vie prin aplicare de tratamente convenŃionale şi neconvenŃionale

Nr. crt.

Fenofaza

Boala

Produsul recomandat

Doza kg l / ha

ObservaŃii şi recomandări

1

Umflarea mugurilor Lăstar de5-10 cm

Făinare Sulfavit PP 97 3,0

Tratamentul se aplică prin îmbăiere cu 1000 l soluŃie/ ha la

temperaturi medii ale aerului de 15 °c

Mană

Melody Compact 49 WG

Curzate Manox SC

Champion 50 WP

1,5

2,5

3,0

2

Lăstar de 20-40 cm

Făinare Falcon 460 EC

Microtihol PU

2,5

3,0

În condiŃiile producerii infecŃiei primare : temperatura minimă >10c°, lăstar > 10 cm ploi > 10 mm în ultimele

24-48 ore= regula de 30 zeci”:

29

Mană

Quadris Max SC

Eclair 49 WP

0,75

0,5

3

Înainte de înflorit Tratament de siguranŃă obligatoriu

Făinare Topas 100 EC 1,5

Produse penetrante polivalente cu efect asupra manei şi făinării

Produse sistemice sau penetrante anti-peronosporice.

Mana

Profiler 71 WG

Verita WG

2,5

2,5

Fainare Bumper 250 EC

Tihovit PU

2,0

3,0

Tratament obligatoriu recomandat se aplica cu produse sistemice sau penetrante. Produse penetrante polivalente cu

efect mana, fainare, . 4

După înflorit Tratament de sigurantă

Putregai cenuşiu

Switch 62 WG

Mythos SC

0,6

3,0

Tratamentul este preventiv (se aplică înainte de apariŃia simptomelor) fiind de o importanŃă vitală pentru o

combatere mai bună a bolii mai târziu. Verita WG

Profiler 71 WG

2,5

2,5

Dacă condiŃiile climatice sunt foarte favorabile atacului (presiune de infecŃie ridicată se aplică produse sistemice sau

penetrante. Mană Blue Shield 50

WP Kocide 101 WP

3,0

4,0

În conditii normale (presiune de infectie medie sau scazuta) se recomanda produse de contact, de preferat cuprice. 5

Creşterea boabelor 10 –14 zile de la ultimul

tratament

Făinare Microthiol PU 3,0 În condiŃii cu presiune normală de infecŃie şi temperaturi

sub 25-26°c

Mană Făinare

Quadris Max SC

Eclair 49 WG

Shavit F71,5 WP

0,75

0,5

2,0

Tratament recomandat a se aplica cu produse sistemice sau penetrante

Polivalente cu efect mană şi făinare în funcŃie de condiŃiile climatice.

Rovral 75 WG

Chorus 75 WG

1,0

0,5

Desfrunzitul parŃial în zona strugurilor începând cu a doua jumătate a lunii iulie este deosebit de importanŃă.

Fungicide anti-botritice specifice din aceeaşi grupă, imidazoli ciclici, care aplicate neraŃional pot determina

apariŃia rezistenŃei.

6

Compactarea ciorchinilor

Putregai cenuşiu

Trichodex 25 WP

1,5 Produs biologic.

7

La intrarea în pârgă

Mană Putregai cenuşiu

Shavit F 71.5 WP

Quadris Max SC

Folicur Multi 50 WP

Sumilex 50 WP

2,0

0,75

2,5

1,0

Produse sistemice sau penetrante polivalente cu efect mană şi putregai cenuşiu.

8

Cu 2-3 săptămâni înainte de recoltat

Putregai cenuşiu

Rovral 500 SC

Teldor 500 SC

Trichodex 25 WP

1,0

1,0

2,0

Sunt de preferat produsele care nu lasă reziduuri în vin

30

CONCLUZII

În baza documentării bibliografice a cercetărilor efectuate şi a rezultatelor de

producŃie înregistrate în perioada 2005-2007, se desprind numeroase concluzii referitoare

la ecologia principalelor boli ale viŃei de vie, în condiŃiile pedo-climatice din Centrul

viticol Blaj, respectiv la aplicarea unor metode de control al agenŃilor patogeni prin

mijloace convenŃionale şi neconvenŃionale

1. Pornind de la principiile agriculturii durabile (sustenabile) ,obiectivul

principal al cercetărilor prezentate în teza de doctorat a fost compararea

eficacităŃii unor tratamente cu produse convenŃionale (specifice agriculturii

intensive) şi produse neconvenŃionale (acceptate în cadrul agriculturii

ecologice), respectiv influenŃa acestora asupra cantităŃii şi calităŃii producŃiilor

obŃinute la cultura viŃei de vie. În funcŃie de tipul de agricultură practicat

denumirea termanilor fitosanitari utilizaŃi suferă anumite modificări. Dacă în

cazul agriculturii intensive şi superintensive, din punctul de vedere al stării

fitosanitare, scopul principal este reducerea la minim a agenŃilor patogeni,

termenul consacrat fiind combaterea bolilor, în cadrul agriculturii ecologice

care urmăreşte menŃinerea echilibrului biocenotic, protecŃia mediului, evitarea

acumulărilor de reziduri toxice în produsele vegetale, scopul principal este

menŃnerea patogenilor sub pragul economic de dăunare, iar termenul cel mai

potrivit este controlul bolilor.

2. Cercetările efectuate în perioda de doctoratură au vizat mai multe aspecte

dintre care cele mai importante sunt: influenŃa condiŃiilor climatice asupra

apariŃiei şi evoluŃiei principalelor boli şi asupra modului de comportarea a

soiurilor de viŃă de vie cu ponderea cea mai mare în cultură ca suprafaŃă în

Centrul Viticol Blaj, eficacitatea unor tratamente cu produse convenŃionale şi

neconvenŃionale asupra atacului principalelor boli, influenŃa tratamentelor

asupra nivelului producŃiei de struguri şi stabilirea unor corelaŃii între factorii

studiaŃi.

3. CondiŃiile climatice în special precipitaŃiile şi umiditatea relativă a aerului

care au o distribuŃie neuniformă în timpul perioadei de vegetaŃie, determină

apariŃia bolilor criptogamice în fiecare an de cercetare.

31

4. În ceea ce priveşte comportarea celor trei soiuri luate în studiu (Fetească

Regală, Riesling Italian şi Muscat Ottonel) în perioada 2005-2007, cel mai

sensibil la atacul de mană (Plasmopara viticola) a fost soiul Fetească Regală,

iar la atacul de putregai cenuşiu (Botrytis cinerea) soiul Muscat Ottonel atacul

fiind favorizat şi de conŃinutul ridicat în zahăr specific acestui soi. În ceea ce

priveşte atacul de făinare (Uncinula necator), în condiŃiile în care nivelul

gradului de atac a fost destul de redus nivelul cel mai ridicat de atac s-a

înregistrat la soiul Fetească Regală, deşi în literatura de specialitate soiul

Riesling Italian este caracterizat ca fiind mai sensibil decât soiul Fetească

Regală.

5. Dintre fungicidele aplicate pentru combaterea manei fungicidul Verita WG

în doză de 2,5 kg/ha, a asigurat cea mai bună protecŃie la toate soiurile luate în

studiu, înregistrând o medie a gradului de atac de 1,74%, în cei trei ani de

experimentare, toate fungicidele aplicate pentru combaterea finării au asigurat o

protecŃie bună la toate soiurile luate în studiu menŃinând gradul de atac sub 1%,

Dintre fungicidele aplicate pentru combaterea putregaiului cenuşiu s-a remarcat

fungicidul Mythos SC în doză de 3 l/ha, care a asigurat cea mai bună protecŃie

la toate soiurile luate în studiu, înregistrând o medie a gradului de atac de

0,70% pe perioada anilor de experimentare.

6. Manifestarea bolilor şi producŃiile obŃinute sunt în strânsă corelaŃie şi cu

factorii climatici înregistraŃi mai ales în timpul perioadei de vegetaŃie. FaŃă de

media producŃiilor obŃinute în cei trei ani de experimentare, cea mai scăzută

producŃie s-a obŃinut în condiŃiile celui mai ridicat grad de atac care a fost în

anul 2005, an favorabil mai ales pentru manifestarea manei şi putregaiului

cenuşiu.

7. Atacul produs de agenŃii patogeni a a avut o influenŃă diferită asupra

conŃinutului în zahăr pentru cei trei ani luaŃi în studiu, conŃinutul cel mai ridicat

în zahăr înregistrîndu-se în condiŃiile climatice ale anului 2007 care este

caracterizat ca fiind un an excesiv de secetos.

32

BIBLIOGARFIE SELECTIV Ă

1. ALEXANDRI AL., M. OLANGIU, M. PETRESCU, E. RĂDULESCU, C. RAFAILĂ, 1972 – Tratat de Fitopatologie Agricolă, Ed.Academiei R.S.R.

2. ANDREI T., S. STANCU, 1995 – Statistică. Ed. ALL. Bucureşti

3. BAICU T., A. SĂVESCU, 1986 – Sisteme de combatere integrată a bolilor şi dăunătorilor pe culturi, Ed. Ceres Bucureşti.

4. BOBEŞ I., 1983 – Atlas de fitopatologie şi protecŃia ecosistemelor, Ed. Ceres Bucureşti.

5. BERCA M., 2001 – Agricultura şi protecŃia plantelor în România în drum spre integrarea în Uniunea Europeană.

6. CEZARINA NECULA, 2005 – ProtecŃia fitosanitară a viŃei de vie în contextul viticulturii ecologice, Ed. Bren Bucureşti.

7. CHEREGI V., 2003 – Viticultura ecologică. Ed. UniversităŃi din Oradea.

8. COTEA VICTORIA, D.V. COTEA, 1996 – Viticultur ă, ampelografie şi enologie, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A Bucureşti.

9. DALMASSO G., 1972 – Viticoltura moderna , Ed. Ulrico Hoepli, Milano.

10. DAVIDESCU D., VELICICA DAVIDESCU, 1994 – Agricultura biologic ă o variantă pentru exploataŃiile mici şi mijlocii, Ed. Ceres Bucureşti.

11. DEJEU L., 2006 – Viticultura practic ă, Ed. Ceres Bucureşti.

12. FERGONI M., 1989 – La Viticoltura biologica basi scientifiche e prespective, Vignevini , Bologna , nr.12.

13. FIłIU A., 2003 – Ecologie şi protecŃia mediului, Ed. AcademicPres USAMV Cluj-Napoca.

14. FLORIAN V., 2000 – NoutăŃi privind combaterea biotehnică în cadrul conceptului de protecŃie integrată a agrosistemelor, a XXXIX-a ConferinŃă a SNPP Cluj-Napoca.

15. FLORIAN V., 2000 – Fitopatologie generală, Tipo Agronomia.

16. FLORIAN V., 1994 – Fitopatologie generală, Tipo Agronomia.

17. GALET P., 1995 – Precis de Pathologie Viticole, Ed. Lavoisier, Paris

18. HULEA ANA, 1987 – Starea fitosanitară, BPR nr.1.

19. MARTIN T. 1974 – Viticultura, Ed. Agro-Silvică, Bucureşti.

20. MIRICĂ I., AFRODITA MIRICĂ, 1986 – ProtecŃia viŃei de vie împotriva bolilor şi dăunătorilor, Ed. Ceres, Bucureşti.

21. MIRICĂ I., AFRODITA MIRICĂ, 1976 – Combaterea bolilor şi dăunătorilor vi Ńei de vie, Ed. Ceres Bucureşti.

22. MOLDOVAN S.D., 1981 – Comportarea în condiŃii de producŃie a unor cloni de viŃă de vie obŃinuŃi la SCPV Blaj, Sesiunea de cercetări ştiinŃifice Bucureşti.

23. NASTASIA POP, 2003 – Viticultur ă generală, Tipo-Agronomia, Cluj-Napoca.

24. OPREA MARIA, 1994 – Mana viŃei de vie, istoric răspândire şi combatere, Istoria şi Retrologia Agrară a României.

25. OROIAN I., V. FLORIAN, 2003 – Controlul patogenilor în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

33

26. OROIAN I., V. FLORIAN, L. HOLONEC, 2006 – Atlas de fitopatologie, Ed. Academiei Române, Bucureşti

27. OROIAN I., 2008 – ProtecŃia plantelor şi mediului , Ed. Todesco, Cluj- Napoca.

28. OŞLOBEANU M., 1980 – Viticultur ă generală şi specială, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

29. PÂRVU M., 1999 - Atlas micologic, Ed. Presa Universitară Clujană.

30. PÂRVU M., 1996 – Fitopatologie, Ed. Sincron, Cluj-Napoca.

31. PUIA CARMEN, 2005 – Fitopatologie, Patografie, Etiologie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

32. RAFAILĂ C. şi colab., 1963 – Analele SecŃiunii de ProtecŃia Plantelor ICCA vol I., Bucureşti.

33. RĂDULESCU E., C. RAFAILĂ, 1969 – Tratat de Fitopatologie Agricolă, Ed. Academiei RSR, Bucureşti.

34. SĂVULESCU TR., 1941 – Mana viŃei de vie, Studiu monografic, Academia Română Bucureşti.

35. SĂVESCU A., C. RAFAILĂ, 1978 – Prognoza în protecŃia plantelor, Ed. Ceres, Bucureşti.

36. SCHMIDT O., F. STRASER, R. GILOMER, E. MEILI, J. WOLLESN, 1994 – Agricoltura biologica, Ed. Agricola, Bologna.

37. SEVERIN V., L. DEJEU, 1994 – Bolile şi dăunători vi Ńei de vie – prevenire şi combatere, Ed. Ceres, Bucureşti.

38. ŞESAN TATIANA, AURELIA PODOSU, 1990 – Prevenirea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea Pers.) al viŃei de vie prin mijloace biologice, Buletinul de protecŃia plantelor, nr. 1.

39. TOMOIAGA LILIANA, 2006 – Bolile viŃei de vie, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca.

40. TOMOIAGĂ LILIANA, 2003 – Combaterea raŃională a bolilor şi dăunătorilor vi Ńei de vie, ProtecŃia plantelor VII , nr.26.

41. łÂRĂ GH., MARINA ILIESCU, AL. BĂCILĂ, I. BUIA, GH. MANDA, 1994 – Cercetări privind poluarea cu noxe industriale ale plantaŃiilor viticole, Analele I.C.V.V. XIV.

42. łÂRDEA C., L. DEJEU, 1995 – Viticultur ă, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

www.omafra.gov.on.ca www.fao.org www.apsnet.org