Ing. Andrei POP REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT andrei.pdfuniversitatea de Ştiin Ţe agricole Şi...

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing Andrei POP

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND RECONSTRUC ȚIA ECOLOGIC Ă

PRIN IcircMPĂDURIREA TERENURILOR DEGRADATE DIN

ZONA DEJ-GHERLA

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC

Prof univ dr ing MARCEL DIcircRJA

CLUJ-NAPOCA

2012

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT Ing Andrei POP

1

CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I 5

ASPECTE PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI TR ĂSĂTURILE SCOPUL ŞI ROLUL AC ŢIUNII DE COMBATERE ALE EROZIUNII SOLULUI 5

11 DEGRADAREA TERENURILOR CLASIFICARE TERMINOLOGIE 6 111 Clasificarea proceselor de eroziune 6 112 Factorii şi indicii de risc ce influenţează procesul de eroziune a solului 7 113 Mecanismul procesului de eroziune hidrică 8 1131 Eroziunea produsă prin picături 9 1132 Eroziunea produsă prin scurgere 9

12 SUPRAFAȚA TERENURILOR DEGRADATE PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL 9

CAPITOLUL II 11

ASPECTE PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA EROZIUNII SOLULUI 11

21 MĂSURI ŞI LUCRĂRI CU CARACTER GENERAL PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA

EROZIUNII SOLULUI 11 211 Fondul funciar şi fondul forestier la nivel naţional şi regional 12 212 Lucrări şi măsuri silvice 12

22 EVALUAREA SUPRAFEȚELOR ŞI EFECTELOR PRODUSE DE EROZIUNEA SOLULUI 13

CAPITOLUL III 14

OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR MATERIAL ŞI METOD Ă 14

31 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE IcircN PROTOCOLUL EXPERIMENTAL 15 31 MOTIVATION AND AIMS OF EXPERIMENTAL PROTOCOL 15 32 METODE DE LUCRU 16

321 Organizarea experiențelor 17 322 Determinarea pierderilor anuale de sol 19 3221 Descrierea infiltrometrului 19 3222 Metoda de lucru 20

33 MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT 20

CAPITOLUL IV 22

CADRUL NATURAL CARACTERIZARE GENERAL Ă A PERIMETRELOR DE AMELIORARE 22

41 PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ JUDEȚUL CLUJ 22 411 Icircncadrare geografică 22 412 Descriere generală geologia geomorfologia hidrologia şi condițiile edafice 22 413 Condiții climatice 23

42 PERIMETRUL DE AMELIORARE BONȚIDA JUDEȚUL CLUJ 24 421 Icircncadrare geografică 24 422 Condiții climatice 24

CAPITOLUL V 25

STUDIUL VEGETA ȚIEI FORESTIERE ŞI REZULTATELE PRIVIND ESTIMAREA CANTITATIV Ă DE SEDIMENTE DEPUSE PRIN EROZIUNE DE SUPRAFAȚĂ UTILIZAcircND METODE INDIRECTE 25

51 STUDIUL VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN AREALUL DEJ-GHERLA 25 511 Structura arboretelor 26 512 Structura arboretelor icircn funcție de consistență 26 513 Structura arboretelor icircn raport cu vacircrsta şi pe clase de producție 26 514 Structura arboretelor pe etape şi faze de dezvoltare 27


2

52 REZULTATE PRIVIND DEZVOLTAREA PUIEȚILOR IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE

TOROC-DEJ 27 521 Gradul de prindere şi gradul de menținere a puieților 27 522 Dezvoltarea puieților 29 523 Instalarea vegetației naturale 30

CAPITOLUL VI 31

EXPERIENȚA I - REZULTATE PRIVIND SCURGEREA EROZIUNEA ŞI INFILTRA ȚIA IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ (CLUJ) CU AJUTOR UL PLOILOR SIMULATE 31

61 REZULTATE PRIVIND ESTIMAREA CANTITATIVĂ DE SEDIMENTE DEPUSE PRIN

EROZIUNEA DE SUPRAFAȚĂ UTILIZAcircND METODE INDIRECTE 31 62 UTILIZAREA PLOILOR SIMULATE IN DETERMINAREA 32 SCURGERILOR DE APĂ ŞI SOL 32

621 Rezultate obținute icircn urma ploilor simulate la intesitatea 08 mmmiddotmin-1 32 622 Rezultate obținute icircn urma ploilor simulate la intesitatea 15 mmmiddotmin-1 33

CAPITOLUL VII 35

EXPERIENȚA II - REZULTATE PRIVIND SCURGEREA EROZIUNEA ŞI INFILTRA ȚIA IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE BON ȚIDA (CLUJ) CU AJUTORUL PLOILOR SIMULATE 35

71 UTILIZAREA PLOILOR SIMULATE IN DETERMINAREA SCURGERILOR DE APĂ ŞI SOL 35 711 Rezultate obținute icircn urma ploilor simulate la intesitatea 08 mmmiddotmin-1 35 712 Rezultate obținute icircn urma ploilor simulate la intesitatea 15 mmmiddotmin-1 36

CAPITOLUL VIII 37

CONCLUZII ŞI RECOMAND ĂRI 37

81 STUDIUL VEGETAȚIEI 37 82 CONCLUZII PRIVIND GRADUL DE PRINDERE ŞI DE MENȚINERE A PUIEȚILOR DIN CAcircMPUL

EXPERIMENTAL TOROC-DEJ 38 83 CONCLUZII PRIVIND CANTITATEA DE SOL ERODATĂ ŞI VOLUMUL DE APĂ SCURS DIN

CAcircMPUL EXPERIMENTAL BONȚIDA (CLUJ) 39 84 RECOMANDĂRI 39

BIBLIOGRAFIE 41


3

INTRODUCERE

Icircn prezenta lucrare se doreşte a se contopi icircntr-un tot unitar aspecte privind combaterea

şi prevenirea procesului de degradare erozională ale terenurilor icircn ansamblul său

structuracircndu-se de la aspecte generale din context naţional şi internaţional la reliefarea acestei

problematici spre un nivel zonal impus de caracteristicile pedologice şi climatice specifice

fiecărei unităţi din teritoriul naţional

Obiectul de studiu este concentrat pe trei direcţii faza de documentare şi de colectare

a materialului informativ (caracter documentar ndash descriptiv) faza de cercetare pe teren şi faza

de interpretare prelucrare şi redare ale observaţiilor analizelor măsurătorilor şi

determinărilor efectuate

Solul (pămacircntul) constituie pentru oameni fondul activităţilor sociale şi economice

resursa naturală de valoare inestimabilă bogăţia cea mai de preţ a unei naţiuni Din acest

punct de vedere Romacircnia dispune de o avuţie deosebită dată icircn special de structura

echilibrată a teritoriului o treime zonă de păduri o treime de dealuri de facircneţe pomicultură şi

viticultură şi o treime de terenuri de şes unde se desfăşoară agricultura

Prin complexul de lucrări silvice trebuie avut icircn vedere dezvoltarea padurii icircn vederea

obținerii unor arborete de calitate care sa realizeze producții cacirct mai valoroase atacirct calitativ

cacirct şi cantitativ Prin aplicarea acestui set de măsuri mai este necesar sa se aibă icircn vedere

promovarea speciilor autohtone locale capabile genetic să realizeze arborete de productivitate

superioare

Cei patru factori de creştere spectaculoasă a producţiei agricole specifici bdquoRevoluţiei

Verderdquo din anii `50-`90 generalizarea agriculturii intensive cu mijloace tehnice moderne şi cu

productivităţi superioare extinderea irigaţiilor chimizarea apariţia hibrizilor cu potenţial

superior devin factori limitativi şi de risc icircn conceptul agriculturii secolului XXI

Eroziunea induce schimbări icircn cantitatea de carbon organic din stratul superior de sol

arabil pierderile estimate sunt de 22 de carbon organic din sol icircn decurs a 50 de ani

demonstracircndu-se şi prin acest aspect faptul că solul arabil este un ecosistem dinamic care se

modifică foarte repede (DOETTERL et al 2012)

Solurile se găsesc icircntr-un proces continuu de degradare icircntr-un ritm accelerat ce

conduce inevitabil la diminuarea fertilităţii solului a gradului de aprovizionare a solului cu

principalele elemente nutritive azot fosfor potasiu cunoscut fiind faptul că elementele

nutritive din sol pierdute prin eroziune nu se mai pot restitui la forma iniţială prin aplicare de

icircngrăşăminte


4

Trăim icircntr-o zonă de climă excesiv continentală cu secete prelungite iar creşterea icircn

ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 02 - 06oC şi scăderea precipitaţiilor cu 10 - 15

mm faţă de mediile multi-anuale pe fondul scăderii actuale a geosistemului relevă tendinţa

clară a intensificării şi extinderii fenomenelor de deşertificare şi degradare a terenurilor icircn

special icircn zonele de sud şi est a ţării cu toate acestea fiind impetuos necesară evidenţa foarte

clară la scară naţională regională pentru diferite zone (zona colinară zona de şes zona

montană) a situaţiei solurilor din Romacircnia

Restricțiile calității solurilor sunt determinate fie de factori naturali fie de natură

antropică (agricole industriale etc) acționacircnd sinergic icircn sens negativ avacircnd ca efect

scăderea calității solurilor diminuacircnd capacitatea bioproductivă a solului afectacircnd calitatea

producțiilor şi securitatea alimentară

Icircn funcţie de cantitatea admisibilă a pierderilor de sol se poate recurge la stabilirea

strategiilor privind alegerea structurilor de cultură şi a raportului acestora a ponderii acestora

icircn cadrul unui asolament a culturilor cu o foarte bună bună sau slabă de protecţie a solului

Icircn urma ploilor torenţiale scurgerile se produc sub forma unei pacircnze laminare

repartizată pe suprafaţă terenului Ca urmare a acestor procese de scurgeri odată cu şuvoaiele

de apă sunt antrenate particulele de sol şi deplasate pe distanţe mai mari sau mai mici Ca

urmare a acestui proces după un interval de timp icircn funcţie de frecvenţa şi durata ploilor

torenţiale care generează scurgerile de suprafaţă icircn final se conduce la spălarea totală a

orizonturilor de acumulare cu humus şi icircn final se ajunge la roca mamă sau roca de fundare

Teza de doctorat este structurată icircn 8 capitole cuprinzacircnd 194 de pagini 55 tabele 85

figuri 141 titluri bibliografice naţionale şi internaţionale

Cercetările icircntreprinse icircn vederea elaborării tezei de doctorat s-au desfăşurat sub

icircndrumarea permanentă a d-lui Prof univ dr ing Marcel DIcircRJA conducătorul ştiinţific de

doctorat căruia icirci adresez pe această cale cele mai sincere sentimente de mulţumire şi

recunoştinţă pentru competenţa profesională cu care mi-a coordonat icircntreaga lucrare


5

Capitolul I

ASPECTE PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI TR ĂSĂTURILE SCOPUL ŞI ROLUL AC ŢIUNII DE COMBATERE ALE EROZIUNII

SOLULUI

Pămacircntul constituie pentru oameni fondul activităţilor lor sociale şi economice fiind

supus unei transformări continue prin acţiunea factorilor fizici şi chimici schimbacircndu-i

suprafaţa acțiunea celor biologici determinacircnd răspacircndirea diverselor forme de viaţă precum

şi acțiunea celor socio-economici limitacircnd locuirea pămacircntului de către oameni şi activitatea

acestora

Terenurile degradate definite icircn anexa Legii nr 462008 sunt terenurile care prin

eroziune poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv

capacitatea de producţie agricolă dar pot fi ameliorate prin icircmpădurire şi anume

a) terenuri cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă

b) terenurile cu eroziune de adacircncime ndash ogaşe ravene torenţi

c) terenuri afectate de alunecări active prăbuşiri surpări şi scurgeri noroioase

d) terenuri nisipoase expuse erodării de către vacircnt sau apă

e) terenuri cu aglomerări de pietriş bolovăniş grohotiş stacircncării şi depozite de aluviuni

torenţiale

f) terenuri cu exces permanent de umiditate

g) terenuri sărăturate sau puternic acide

h) terenuri poluate cu substanţe chimice petroliere sau noxe

i) terenuri ocupate cu halde miniere deşeuri industriale sau menajere gropi de

icircmprumut

j) terenuri neproductive dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale

k) terenuri cu nisipuri mobile care necesită lucrări de icircmpădurire pentru fixarea acestora

l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la litera a)-k) care au fost

ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care vegetaţia a fost icircnlăturată

Fenomenele ce duc la eliminarea fertilităţii solului sunt denumite fenomene sau

procese de degradare Conform raportului JRC (Joint Research Centre) a Comisiei Europene

rdquoAddressing soil degradation in EU agriculture relevant processes practices and policiesrdquo

2009 prezentată icircn cadrul icircntrunirii anuale a Asociaţiei Americane a Ştiinţei Avansate

(AAAS) sunt prezentate cele şase procese de degradare a solului eroziunea scăderea

materiei organice compactarea salinizarea contaminarea şi declinul bio-diversitaţii a căror


6

factori de risc trebuiesc urmăriţi icircn vederea diminuării efectelor negative ce se manifestă

continuu asupra fertilităţii solului

11 DEGRADAREA TERENURILOR CLASIFICARE TERMINOLOGIE

Eroziunea solului se manifestă corespunzător cu zona climatică fiind determinată prin

date geo-climatologice (P = icircnalţimea ploilor lunare ndash mm E = evapotranspiraţia potenţială ndash

mm prin folosirea metodei Thornthwaite ∆- = P-E insuficienţa de apă lunar şi anual sau ∆+

= P-E excedentul de apă lunar şi anual ∆N = Σ(E-P) insuficienţa netă cumulată icircn timpul

unui an t = temperatura medie lunară Pn-1 = raportul icircnălţimii ploii lunare sau anuale la

numărul de zile cu precipitaţii mai mari de 1 mm pentru a caracteriza intensitatea

precipitaţiilor chiar şi icircn zonele accidentate unde condiţiile climatice au o mare variaţie

spaţială şi o mare omogenitate icircn timp (IONESCU 1972)

După cum specifică DIcircRJA şi PEPINE (2008) icircntr-un ecosistem forestier ca urmare a

acţiunii negative a agenţilor fizici din natură cacirct şi a celor antropici icircnsuşirile fizice şi

chimice iniţiale ale solului pot suferi schimbări substanţiale care au ca şi rezultat reducerea

parţială icircn unele cazuri chiar totală a fertilităţii acestuia aceste procese de degradare fiind

clasificate icircn funcţie de natura factorilor şi după modul cum agenţii acţionează după cum

urmează procese de eroziune procese de deplasare a terenurilor sau porniri procese de

salinizare şi procese de icircnmlăştinare

Eroziunea solului se clasifică icircn funcţie de climat gradul de torenţialitate ecuaţia

clasificării calitative a eroziunii care are icircn vedere determinarea factorilor activi generali şi

specifici (agresivitatea climatului factorul topografic factorul vegetaţiei şi folosirea terenului

şi factorul litologic) (MORGAN şi QUINTON 2001)

111 Clasificarea proceselor de eroziune

Icircn acest subcapitol este prezentată clasificarea propusă de NEDELCU (2001) ca apoi

să fie prezentate din literatura de specialitate alte aspecte referitoare la descrierea şi

clasificarea proceselor de eroziune după cum urmează

A Icircn funcţie de perioada de manifestare (geological erosion)

bull eroziune geologică veche

bull eroziune geologică actuală


7

B Icircn funcţie de natura agentului exterior

bull eroziune produsă de apă ndash eroziune hidrică (water erosion)

bull eroziune produsă de vacircnt ndash eroziune eoliană (wind erosion)

bull eroziune produsă de om ndash eroziune antropică (anthropogenic erosion)

C După intensitatea proceselor de eroziune se disting

bull eroziune normală (normal erosion)

bull eroziune accelerată (accelerated erosion)

D După urmele procesului de eroziune asupra scoarţei terestre

bull eroziune icircn suprafaţă (sheet erosion)

bull eroziune icircn adacircncime (gully erosion)

112 Factorii şi indicii de risc ce influenţează procesul de eroziune a solului

Factorii care influenţează eroziunea solului pot fi grupaţi icircn doua categorii mari

factori naturali (factori climatici ndash regimul precipitaţiilor temperatura vacircnturile factori de

relief ndash panta lungimea şi forma versanţilor expoziţia etc factori litologici ndash natura rocii

mame alternarea rocilor de natură diferită etc factori edafici ndash permebilitatea textura

structura conţinutul de schelet etc) şi factori antropici sau social-economici (DIcircRJA 2000

TOIY et al 2002 GOBIN et al 2004 ECKELMANN 2006)

Sistemul mecanic care produce fenomenul de eroziune a solului este format din

agenţi factori şi indicatori după cum menţionează BIALI şi POPOVICI (2006)

Agentul eroziunii hidrice este apa icircn trei ipostaze picături de ploaie curenţi

bidimensionali sau dispersaţi pe versanţi şi curenţi unidimensionali concentraţi pe anumite

trasee (YANG şi RANDLE 1998)

Indicatorii eroziunii rezultaţi din acţiunea agenţilor consideraţi sunt indicatori pentru

picături pentru curenţi dispersaţi şi pentru curenţi concentraţi Agresivitatea pluvială poate fi

exprimată cu ajutorul unor indicatori stabiliţi pe baza prelucrării pluviogramelor ce reprezintă

produsul dintre cantitatea de precipitaţii (mm) şi intensitatea medie a nucleului torenţial al

ploii (mmmin-1) pe 15 sau 30 minute sau icircn cazul ploilor torenţiale cu intensitate variabilă

produsul dintre cantitatea de precipitaţii pe un segment uniform al ploii (mm) şi intensitatea

medie a ploii pe acel segment (mmmin-1) fiind calculat pentru fiecare ploaie erozivă şi apoi

prin icircnsumare se obţin valori lunare sezoniere şi anuale (după Stănescu et al 1969 citat de

DIcircRJA (2000) şi de BIALI şi POPOVICIU (2006))


8

MORGAN şi QUINTON (2001) consideră pentru evaluarea intensității proceselor de

eroziune urmatoarele aspecte energia erozivă potențială (erozivitatea) ndash energia capabilăde a

detaşa particulele de sol şi ulteror a transporta avacircnd indicatorul cel mai important panta

materialele edafice potențial erodabile (erodabilitatea) depinde de tipul materialui parental icircn

special solubilitatea acestuia capacitatea de transport - dependentă de viteza de curgere a apei

şi energia de erozivitate şi eroziunea actuală ndash este mai scăzută decacirct cea potențială

Ploile torenţiale prin caracterul lor local au un rol hotăracirctor icircn eroziunea pe versanţi

şi bazinele hidrologice mici (DIcircRJA 2000) putacircndu-se menţiona icircndeosebi pentru bazinele

de recepţie mici sub raportul volumului de scurgeri provenite din precipitaţii precipitaţiile

maxime icircn decursul a 24 de ore prezintă un interes deosebit (BIALI şi POPOVICI 2006)

Pentru lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii solului interesează icircn mod

obişnuit ploaia torenţială cu asigurare de 10 (NICOLAU et al 1970 DIcircRJA 2000) şi sunt

considerate ploi torenţiale deci ploi cu agresivitate ce trebuiesc luate icircn calcul ploile a căror

nucleu torenţial pe 15 minute are intensitatea de cel puţin 06 mmmin-1 (BIALI şi

POPOVICI 2006) Ploile cu intensităţi mai mari de circa 1 mmmin-1 depăşesc ceea ce se şi

numeşte limita critică şi au efect icircn declanşarea şi dezvoltarea procesului de eroziune pe

terenurile icircn pantă (DIcircRJA 2000)

113 Mecanismul procesului de eroziune hidrică

Formarea solului depinde de cinci factori importanți identificați de H JENNY (1941)

clima prin precipitații şi temepratură topografia forma terenului biota vegetația nativă

animale microorganisme material parental precursorii geologici şi organici ai solului timp

factori ce sunt regăsiți ulterior icircn determinarea procesului de eroziune după cum s-a arătat din

literatura de specialitate

Procesul de formare a solului este de durată estimările realizate menționacircnd o rată

medie care variază icircntre 005 şi 05 mman-1 (EEA 1999 citat de GOBIN 2004) iar pierderile

de sol de mai mult de 1 tha-1an-1 icircn unele areale (JONES et al 2003)

Un ciclu al eroziunii hidrice conform definiției cuprinde trei faze (DIcircRJA 2000)

desprindere (dislocare) transport şi depunere Icircn timpul unui eveniment extrem mai mult de

100 tha-1 de sol pot fi desprinse şi transportate deşi pierderea unor cantităti de 2 pacircna la 40

tha-1 de sol indică apariția eroziunii (ECKELMAN et al 2006)


9

1131 Eroziunea produsă prin picături

Ploaia exercită o acţiune complexă de dezagregare şi transport asupra particulelor de

sol căzacircnd pe suprafaţa solului Această acţiune agresivă depinde de caracteristicile ploilor

torenţiale dintre care se remarcă icircn principal cantitatea şi intensitatea

Eroziunea se declanşează sub acţiunea energiei cinetice a picăturilor de ploaie care

vin icircn contact cu un teren icircnclinat

Odată desprinse sub acţiunea impactului agregatele de sol sunt ridicate icircn aer şi

transportate Viteza de transport precum şi traiectoriile pe care le capătă icircn aer agregatele de

sol datorită impactului picăturilor de ploaie sunt foarte diferite fiind icircn funcţie de panta

terenului intensitatea ploii grosimea peliculei de apă care se formează la suprafaţa terenului

şi caracteristicile fizico-mecanice ale solului (VBudiu şi DMureşan (1996) citați de DIcircRJA

(2000)) Particulele fine pot fi transportate icircn timpul ploii la o icircnălţime de 75-85 cm şi o

distanţă pe orizontală de pacircnă la 150 cm Particulele mari sunt deplasate la distanţe mai mici

1132 Eroziunea produsă prin scurgere

CURCĂ (2004) referindu-se asupra eroziunii de suprafață menționează faptul că este

reprezentată prin procesele pluviodenudarea şi eroziunea icircn pacircnză (realizată de swcurgerea

neconcentrată pelicular pe icircntreaga suprafață a versantului) Condițiile favorabile declanşării

acestor procese sunt densitatea şi adacircncimea fragmentării reliefului cu valori mari vacircnturile

umede sau uscate calde sau reci prin accentuarea diferențierilor umidității şi temeperaturii

variațiile termice şi regimul neuniform de precipitații prezența formațiunilor geologice de

suprafață constituite din roci moi permeabile şi impermeabile (complex de argile marne cu

alternanțe de nisipuri la care se adaugă şi orizonturi subțiri de gresii calcare luturi

intervenția omului prin defrişări desțeleniri agrotehnici improprii etc

12 SUPRAFAȚA TERENURILOR DEGRADATE PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL

Icircn Europa procesul de eroziune a solului afectează aproximativ 12 din suprfaţa

terenurilor fiind problema de cea mai mare anvergură studiată dar totuşi fără a fi neglijate

găsirea unor soluţii de combatere al procesul de compactare al solului (proces mai puţin

vizibil) sau al procesului de salinizare (proces mai puţin răspacircndit) (Raport JRC al Comisiei


10

Europene rdquoAddressing soil degradation in EU agriculture relevant processes practices and

policiesrdquo 2009)

Eroziunea solului este una dintre formele cele mai răspacircndite şi majore de degradare a

solului avacircnd un impact puternic asupra mediului icircnconjurator cacirct şi unul economic (GRIMM

et al 2002) icircn sectorul agricol fiind estimată aproximativ 10 suprafața terenurilor efectate

de eroziune la nivel global (BATJES 1996) din care 6658 este suprafață afectată de

eroziunea hidrică din care 205 cu intensitate puternică şi excesivă respectiv 3342 de cea

eoliană din care 47 cu intensitate puternică şi excesivă conform datelor oferite de

International Soil Reference Center VNEP 1992 citat de BIALI şi POPOVICIU (2006)

Icircn Romacircnia 92 din suprafața terenurilor agricole sunt terenuri situate pe versanţi cu

pantă medie ponderată iar 426 sunt terenuri situate pe versanți cu panta medie ponderată

mai mare de 5 Icircn funcţie de categoria de folosință se prezintă astfel după MOTOC 1983

bull Teren arabil 56 pe versanți cu pantă medie ponderată şi 170 pe versanți cu

panta medie ponderată mai mare de 5

bull Păşuni şi facircnețe 170 pe versanți cu pantă medie ponderată şi 218 pe versanți

cu panta medie ponderată mai mare de 5

bull Plantații viticole 99 pe versanți cu pantă medie ponderată şi 160 pe versanți


bull Plantații pomicole 139 pe versanți cu pantă medie ponderată şi 178 pe

versanți cu panta medie ponderată mai mare de 5

bull Păduri 404 pe versanți cu pantă medie ponderată şi 197 pe versanți cu panta

medie ponderată mai mare de 5

Icircn condițiile specifice din țara noastră a fost calculată exdinderea spațială (suprafața) a

diferitelor clase sau categorii ale bdquointensității pierderilor de solrdquo prin utilizarea a două baze de

date la două scări diferite pentru categoriile de pantă (grid la 100 m şi la 1 km) utilizacircnd

metodologii de estimare a riscului de apariție a degradării prin eroziune a solurilor agricole

(cantitativ bazate pe procese fizice) PESERA şi SIDASSS (metodologia WEPP)


11

Capitolul II

ASPECTE PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA EROZIUNII SOLULUI

Lucrările necesare pentru protecţia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii

şi proiecte icircn activitatea de proiectare punacircndu-se problema de a găsi soluţii care să permită

controlul eroziunii icircn condiţiile unei lotizări atacirct de dispersată a terenurilor arabile fapt ce

poate fi subliniat atacirct la nivel european dar icircn special la nivel naţional

La nivel mondial datorită demersurilor diferitelor organizaţii din lume se pune

accentul din ce icircn ce mai mult pe monitorizarea continuă a utilizării terenului (pămacircntului) icircn

vederea conservării solului program ce reuneşte studii investigaţii proiecte metode şi

tehnici de prevenire şi combatere (GILBOUS 1988) ce au icircn vedere principiile unei

dezvoltări durabile ce satisfac necesităţile generaţiei actuale fără să compromită şansa

generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi

După cum specifică DIcircRJA (2000) numărul parcelelor icircn diferite zone se corelează

cu factorii orografici istorici economici sociali etc şi tocmai icircn zonele colinare numărul

parcelelor este mai mare şi suprafaţa acestora mai mică fiind imposibilă amenajarea

antierozională (estimacircndu-se curca 15-16 milioane de parcele) singura soluţie care permite

icircncadrarea loturilor mici icircntr-o schemă de amenajare o reprezintă asocierea deţinătorilor de

teren icircn asociaţii care să deţină cel puţin 150-200 ha şi care să nu aibă icircn cedere limitele

individuale de proprietate

21 MĂSURI ŞI LUCRĂRI CU CARACTER GENERAL PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA EROZIUNII SOLULUI

Preocupările legate de stabilirea mijloacelor de combatere a factorilor ce duc la

degradarea terenurilor au stat icircn anteția specialiştilor din silvicultură agricultură icircmbunătățiri

funciare şi alte domenii de activitate (MOTOC 1963 şi 1975 GASPAR 1987

MUNTEANU 1991 şi 1993 DIcircRJA 2000 2006 şi 2007 BIALI 2007 DIcircRJA şi PEPINE

2008)

Se apreciază că icircmpădurirea terenurilor expuse fenomenului de secetă şi aridizare

constitue un mijloc deosebit de eficae icircn combaterea proceselor de degradare dar prezintă

numeroase particularități şi icircmbracă o serie de forme icircn raport cu condițiile de lucru icircn

special ridică o serie de probleme referitoare la alegerea speciilor stabilirea asortimentelor


12

proporțiilor şi schemelor (CONSTANDACHE şi NISTOR 2008 CONSTANDACHE et al

2010)

211 Fondul funciar şi fondul forestier la nivel naţional şi regional

Conform Legii fondului funciar Legea nr 181991 republicată 1998 art 1 fondul

funciar al Romacircniei (23 839 071 ha) este constituit din totalitatea terenurile de orice fel

indiferent de situaţie de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public ori privat

din care fac parte după cum este prezentat şi icircn Figura 21 Fondul funciar al judeţului Cluj

icircn anul 2010 reprezintă 28 adică 667 440 ha din suprafaţa totală a fondului funciar al

Romacircniei respectiv 1954 din suprafaţa fondului funciar al Regiunii de dezvoltare Nord-

Vest din 3 416 046 ha (prelucrare date oferite de INSSE)

La nivelul anului 2010 suprafaţa terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale

icircn judeţul Cluj este de 263 hectare din care icircn proporţie de 7909 s-au folosit răşinoasele

comparativ cu anii 2005 respectiv 2006 icircn care proporţia speciilor folosite a fost icircn favoarea

foioaselor de 5678 respectiv 5202

Icircn unitatea de producție V Dej in raport cu icircnclinarea terenului suprafața fondului

forestier este repartizată icircn următoarele categorii 4121 ha (43) sun 16g 4511 ha (47) icircn

categoria 16-30g 854 ha (9) icircn categoria 31-40g şi 107 ha (1) icircn categoria de peste 40g

Icircn raport cu expoziția suprafețelor fondului forestier este icircmpărțită astfel 2257 ha

(24) pe versant cu expoziție insorită 1544 ha (16) ndash expozziție parțial icircnsorită şi 5792

(60) ndash expozitie umbrită

212 Lucrări şi măsuri silvice

Acţiunea de ameliorare silvică a terenurilor degradate se realizează prin adoptarea

unui ansamblu de măsuri (restricţii reguli de folosire măsuri de asigurare a liniştii) şi lucrări

cu caracter tehnic (tehnologii) care formează icircmpreună complexul ameliorativ (CIORTUZ et

al 2004)

Complexul ameliorativ cuprinde următoarele verigi cu caracter general

- măsuri organizatorice

- lucrări de amenajare a terenului

- lucrări de pregătire a solului


13

- lucrări de ameliorare a solului

- lucrări de icircnierbare

- lucrări de icircmpădurire

- lucrări de protejare

Vegetația are un rol important icircn interceptarea precipitațiilor dupa cum arată DIcircRJA

(2000) valorile orientative ale interceptării cantităților de apă de către vegetație fiind

prezentate icircn tabelul 1

Tabelul Tabel 1 Valori orientative ale interceptării cantităților de apă de către vegetație

Orientative values of vegetation water interception

Specificație Specification

Valori

Valors (mm)

Teren neted slab icircnierbat Plain field slight tracks of grass 2 Teren cu neregularități slab icircnierbat sau cu tufărişuri rare Irregular field slight tracks of grass and shrubs

3 - 5

Teren bine icircnierbat sau cu tufărişuri pădure măruntă Well grassed field or with shrubs small forest

6 - 10

Pădure mijlocie facircneațe cu vegetație foarte abundentă Medium forest hay field with abundant grass

10 - 15

Pădure bătracircnă consistență plină subarborete litieră bine dezvoltată Very consistent aged forest well developed shrubbery

15 - 20

Sursa (souce) DIcircRJA 2000

22 EVALUAREA SUPRAFEȚELOR ŞI EFECTELOR PRODUSE DE EROZIUNEA SOLULUI

DIcircRJA (2000) menționeaza că dacă ne referim supra conținutului icircn substanțe nutritive

asimilabile acestea scade de asemenea icircn raport cu gradul de eroziune icircnsă acesta nu depinde

numai de rezerva de azot fosfor şi potasiu total ci şi de proprietățile fizice ale solului (regim

de umiditate temperatura solului şi aerație) precum şi de activitatea plantelor aşa că

solubilizarea subtanțelor nutritive diferă de la un sol erodat la altul De exemplu există cazuri

cacircnd soluri mai sărace icircn azot total au mai mult azot asimilabil datorită unor proprietăți fizice

mai bune care favorizează activitatea microorganismelor

Ca urmare a acţiunii proceselor de degradare apar formele de teren degradat grupate

astfel (CIORTUZ şi colab 2004)

- terenuri erodate

- terenuri stacircncoase


14

- racircpi şi taluzuri naturale

- depozite naturale

- terenuri fugitive

- terenuri nisipoase

- terenuri sărăturate

- terenuri mlăştinoase

- terenuri turboase

- terenuri degradate antropic

Cercetarea generală a perimetrelor de ameliorare se realizează pe teren şi la birou şi

urmăreşte o serie de obiective de mare utilitate (CIORTUZ et al 2004)

- să furnizeze date informative cu privire la amplasarea şi caracteristicile de bază ale

perimetrelor de ameliorare

- să prezinte date cu caracter explicativ privind situaţiile existente icircn perimetre

- să evidenţieze şi să motiveze necesitatea şi oportunitatea lucrărilor ameliorative

- să evidenţieze experienţa locală icircn rezolvarea problemelor de ameliorare a

terenurilor

Capitolul III

OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR MATERIAL ŞI METOD Ă

Principalele consecințe ale dezechilibrelor ecologice generate de degradarea

terenurilor constau icircn diminuarea sau readucerea uneori pacircnă la anulare a capacității de

producție a solului dereglarea regimului de scurgere ale apelor de suprafață şi ale celor

subterane modificări ale microclimatului şi deteriorări grave ale peisajului

Fondul funciar al judeţului Cluj icircn anul 2010 reprezintă 28 adică 667 440 ha din

suprafaţa totală al fondului funciar al Romacircniei respectiv 1954 din suprafaţa fondului

funciar al Regiunii de dezvoltare Nord-Vest din 3 416 046 ha Suprafața terenurilor degradate

icircn Macroregiunea 1 (Transilvania) ocupa 191551 ha icircn anul 2010 din care 108845 ha au

fost icircnregistrate pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest respectiv 33452 ha pentru județul

Cluj valoare ce reprezintă 501 din suprafața fondului funciar al județului Cluj


15

31 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE IcircN PROTOCOLUL EXPERIMENTAL

31 MOTIVATION AND AIMS OF EXPERIMENTAL PROTOCOL

Icircn Teza de doctorat cu titlul bdquoCERCETĂRI PRIVIND RECONSTRUCȚIA

ECOLOGICĂ PRIN IcircMPĂDURIREA TERENURILOR DEGRADATE DIN ZONA DEJ-

GHERLArdquo pentru formularea şi propunerea unor soluții viabile şi ce vor putea fi ulterior

aplicate icircn alte regiuni cu parametrii asemănători s-a propus urmărirea icircndeplinirii

următoarelor obiective

1 Stabilirea considerațiilor generale din literatura de specialitate privind

2 Icircncadrarea suprafețelor de control icircn spațiul geografic icircn vederea studiului cadrului

natural cu privire la caracterizarea şi descrierea condițiilor climatice pedologice şi edafice

parametrii ce sunt utilizați ulterior icircn metodele de lucru pentru a determina pierderile anuale

de sol şi pentru a valorifica potențialul bio-pedo-climatic al terenurilor degradate prin

componentele specifice reconstrucției ecologice prin icircmpădurire

3 Efectuarea observațiilor măsurătorilor şi determinărilor icircn cacircmp cacirct şi icircn laborator

cu privire la determinarea pierderilor anuale de sol avacircnd ca şi obiective secundare

- determinarea scurgerilor de apă şi sol

- determinarea coeficientului de scurgere

- determinarea cantității de sol erodat

- determinarea infiltrației apei icircn sol

- determinarea vitezei de infiltrație

4 Urmărirea caracteriticilor de creştere dezvoltare vegetatitvă şi influența speciilor

forestiere utilizate icircn perimetrele de ameliorare icircn refacerea terenurilor afectate de eroziune

5 Evaluarea economică a componenetelor reconstrucției ecologice prin icircmpădurire

stabilind cele mai indicate specii şi a schemelor de plantare privind ameliorarea terenurilor

afectate de eroziune

6 Valorificarea rezultatelor obținute prin concluzii şi recomandări privind soluții de

icircmpădurire ale solurilor degradate din Nord-Vestul Transilvaniei


16

32 METODE DE LUCRU

Icircn vederea realizării obiectivelor propuse aferente lucrării de față s-au organizat două

perimetre de ameliorare din localitatea Bonțida şi localitatea Dej (județul Cluj) (Figura 1)

pentru fiecare perimetre stabilindu-se suprafețe de control icircn care s-au urmărit observațiile

măsurătorile şi determinările cu privire la găsirea soluțiilor de combatere şi prevenire a

eroziunii solului prin icircmpădurire

Figura 1 Aspecte din cacircmpul experimetal Figure 1General aspects from experimental field

Pentru justificarea temei alese s-a estimat prin metodă indirectă cantitatea de

sedimente depuse anual prin Ecuaţia universală a eroziunii pentru condiţiile din Romania

revizuită de MOŢOC M (1973 şi 1979) MOŢOC şi SEVASTEL (2002) după USLE -

Wischmeier şi Smith (1958) respectiv RUSLE ndash Loch şi Evans (1995) pentru terenuri


17

acoperite cu păşuni prezentacircnd diferite grade de eroziune şi terenuri acoperite cu păduri după

formula

E = K middot Lm middot in middot S middot C middot Cs unde

E = Cantitatea de sedimente rezultată icircn urma eroziunii de suprafață ca medie

anuală

K = coefficient de agresivitate climatică

L = lungimea versantului pe unități omogene de relief

i = panta versantului pe unități omogene de relief

S = coeficient de erodabilitate

C = coeficient care exprimă influența culturilor asupra eroziunii

Cs = coeficient pentru influența masurilor şi lucrărilor antierozionale asupra

eroziunii solului

321 Organizarea experiențelor

Icircn fiecare suprafață de control protocolul experimental a presupus desfăşurarea a trei

experiențe după cum urmează

i) Studiul vegetației din parcelele experimentale reconstruite ecologic şi

icircncadrarea lor icircn studiul vegetației din arealul perimentrului de ameliorare

Toroc-Dej

- s-au stabilit obiectivele

1 urmărirea dezvoltării vegetației după plantare

2 determinarea gradului de acoperire a suprafețelor

ii) Experiența I - Cercetări privind scurgerea eroziunea şi infiltrația cu

ajutorul ploilor simulate de pe parcelele reconstruite ecologic din perimetrul

ameliorativ Toroc - Dej pentru care






- s-au stabilit factorii şi numărul graduărilor ca fiind

Factorul A - intensitatea ploii a1 ndash intensitate 08 mmmin-1

a2 ndash intensitate 15 mmmin-1

Factorul B - umiditatea solului după hidrologia scurgerilor similar ploilor torențiale


18

cu nucleu la mijloc şi la sfacircrşit b1 ndash sol uscat

b2 ndash sol umed

Factorul C - panta c1 ndash panta de 7

c2 ndash panta de 12


Factorul D - suprafața de control d1 ndash slab icircnierbată (păşune degradată)

d2 ndash bine icircnierbată (păşune moderat degradată)

d3 ndash cu plantație forestieră sub trei ani (suprafață

reconstruită

ecologic

- importanţa acestei estimări rezultă din necesitatea realizării unui control eficace al

scurgerii şi infiltraţiei pe versanţi icircn scopul combaterii procesului de eroziune şi

icircmbunătăţirea regimului hidric al solurilor de pe terenurile icircnclinate

- determinările efectuate folosind infiltrometrele făcute icircn staţiuni experimentale din

Tacircrgu Jiu Drăgăşani Valea Călugărească Podu Iloaiei şi Perieni au arătat că prin această

metodă se pune icircn evidenţă rolul lucrărilor solului a culturilor de acoperire şi influenţa

gradului de eroziune (DIcircRJA 1998)

- obiectivele secundare ael acestei experiențe constau

a icircn estimarea cantitativă de sedimente depuse prin eroziunea de suprafață utilizacircnd

metodă indirectă - Ecuaţia universală a eroziunii solului (Wichmeir) prin relaţie de

interdependenţă Icircn Romacircnia ndash academicianul Moţoc a adaptat această relaţie folosind mai

multe poligoane

b icircn realizarea unor corelații icircntre scurgerile de apă şi sol cantitatea de sol erodat

infiltrația şi viteza de infiltrație a apei icircn sol şi calcularea indicatorul agresivităţii pluviale

propus de STĂNESCU et al (1969) pentru condiţiile din Romacircnia

iii) Experiența II Cercetări privind scurgerea eroziunea şi infiltrația cu

ajutorul ploilor simulate icircn perimetrul ameliorativ Bonțida - Cluj pentru

care








19





b2 ndash sol umed



Factorul D - suprafața de control d1 ndash bine icircnierbată (păşune moderat degradată)

d2 ndash cu plantație forestieră peste trei ani

(suprafață reconstruită ecologic)

322 Determinarea pierderilor anuale de sol

Observarea procesului de infiltraţie scurgerea şi eroziunea a fost executată cu ajutorul

unei instalaţii de aspersiune realizată cu ajutorul infiltrometrului cu fire de lacircnă Folosirea

unei astfel de instalaţii este de preferat metodei de determinare a infiltraţiei cu ajutorul

stratului de apă deoarece permite obţinerea curbelor de infiltraţie mai apropiate de cele reale

din timpul ploilor Icircn cazul determinărilor experimentale efectuate picăturile formate la

capătul firelor de lacircnă au avut dimensiuni asemănătoare cu picăturile ploilor naturale

Infiltraţia s-a stabilit indirect prin calcul corespunzător ecuaţiei de bilanţ (simplificată)

scăzacircndu-se din cantitatea de apă căzută scurgerea obţinută

3221 Descrierea infiltrometrului

Infiltrometrele cu fire pentru producerea picăturilor se folosesc pentru măsurarea

infiltraţiei şi a rezistenţei la eroziune a solurilor pe suprafeţe mici sub 1 m2 Infiltrometru l-am

construit personal icircn cadrul disciplinei de ldquoIcircmbunătăţiri funciarerdquo a USAMV Cluj ndash Napoca

după modelul existent la SCCCES - Perieni judVaslui şi după DIcircRJA (1998)

Infiltrometrul cu fire de lacircnă construit se compune din două părţi un sistem care

produce ploaia simulată şi o ramă metalică prevăzută cu un jgheab ce colectează scurgerea

icircntr-un vas cotat Sistemul ce produce ploaia cuprinde un rezervor cu apă de dimensiuni 60 x

60 x 50 cm Icircn acest rezervor nivelul apei este menţinut constant cu ajutorul unui dispozitiv

cu plutitor


20

3222 Metoda de lucru

Icircnaintea fiecărei determinări s-a efectuat mai icircntacirci orizontalizarea rezervorului şi cutiei

ldquoaspersoarerdquo care sunt fixate pe acelaşi cadru Infiltrometrele se bazează pe principiul

determinării infiltra ţiei prin diferenţa icircntre apa dată sub formă de aspersiune şi scurgerea

provocată

Majoritatea picăturilor au avut diametrul cuprins icircntre 3-4 mm ceea ce corespunde cu

diametrul picăturilor de ploaie torenţiale naturale Atacirct mărimea picăturilor cacirct şi intensitatea

ploii simulate s-a verificat icircnainte de a icircncepe celelalte determinări menţinacircndu-se constante

pe icircntreaga durată Diametrul acestora a fost determinat cu ajutorul unui vas cu ulei de ricin icircn

care au căzut picăturile şi verificate cu ajutorul unui recipient cu făină La căderea picăturilor

de ploaie icircn făină acestea formează cocoloaşe care după uscare au fost sortate pe diametre cu

ajutorul sitelor

33 MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT

Alegerea speciilor pentru icircmpădurirea terenurilor degradate se face ţinacircnd cont de

următoarele criterii (CIORTUZ et al 2004)

- condiţiile staţionale din terenurile respective

- cerinţele ecologice ale speciilor

- rolul funcţional al culturilor care se creează

La alegerea speciilor icircn vederea icircmpăduririi terenurilor degradate trebuie să se ţină

cont de unele icircnsuşiri ale acestora (DRĂGULIN et al 1957) să fie rezistente la condiţiile

grele de climă mai ales la uscăciune puţin pretenţioase faţă de sol să aibă creştere viguroasă

icircn special icircn tinereţe să acopere bine solul să producă litieră bogată să se regenereze uşor pe

cale naturală să fie rezistente la atacuri de dăunători să producă material lemnos cacirct mai

valoros să aibă o capacitate mare de lăstărire şi drajonare etc

Pinul negru (Pinus nigra var austriaca) ndash este un arbore exotic aclimatizat la noi

fiind introdus icircn cultură icircncă icircnainte de anul 1900 (TRACI et al 1966) Pinul negru este o

specie cu amplitudine ecologică mai mare decacirct pinul silvestru (TRACI 1985) modestă

termofil-calcicolă (CIORTUZ et al 2004) datorită calităţilor sale de specie pionieră fiind

utilizat la icircmpădurirea terenurilor degradate cu deosebire icircn ţările mediteraneene- Italia

Franţa Iugoslavia (TRACI 1966)


21

Salcacircmul (Robinia pseudacacia) este o specie exotică nord-americană aclimatizată la

noi folosită foarte mult la icircmpădurirea terenurilor degradate din regiunea de cacircmpie şi de

dealuri joase Salcacircmul este o specie modestă de soluri nisipoase şi uşoare permeabile şi de

soluri superficiale sărace uscate şi chiar salinizate sau slab alcalizate Poate fi folosit icircn

următoarele condiţii (CIORTUZ et al 2004) terenuri moderat la foarte puternic erodate cu

textura uşoară racircpi şi taluzuri formate din loess nisip pietriş complexe predominant

gresoase sau materiale provenite din roci compacte necalcaroase depozite predominant fine

terenuri alunecătoare cu stratul superior format din roci permeabile dune şi interdune de nisip

cu excepţia nisipurilor cochilifere a crestelor uscate de dune şi a interdunelor cu exces de apă

sărături slabe şi moderate dacă solul nu este argilos compact sau icircnmlăştinat terenuri pluvial

hidromorfe cu soluri pseudogleizate dacă orizontul superior este afacircnat şi permeabil halde şi

deponii formate din materiale terigene permeabile şi afacircnate

Plopii (gen Populus) ndash Specii care preferă terenurile cu umiditate ridicată (mai puţin

plopul tremurător) care vegetează bine din regiunea de cacircmpie pacircnă icircn zona montană

Rezultate asupra comportării plopilor icircn condiţii de terenuri degradate s-au obţinut icircn urma

cercetărilor efectuate de către CHIRIŢESCU 1956 TRACI 1962 1982 COSTIN 1964

1979 VĂDUVA IVAN 1972 CEUCA 19751982)

Stejarul (Quercus robur) şi gorunul (Quercus petraea) ndash specii indigene utilizate

mai puţin la icircmpădurirea terenurilor degradate S-au făcut ceretări experimentale icircn

perimetrele Cheia - Dobrogea Sabed - Mureş Vidolm Lupşa - Valea Arieşului Deduleşti -

R Sărat Putreda Colacu Moscu - Vrancea Stejarul a fost utilizat icircn condiţii staţionale mai

favorabile din silvostepă pacircnă icircn subzona gorunului La Sabed-Mureş a dat rezultate bune

numai pe soluri slab erodate iar după vacircrsta de 40 da ani creşterile acestuia se diminuează

mult (TRACI et al 1965 TRACI 1985)

Cătina albă (Hippophae rhamnoides) - Cerinţe ecologice Cătina albă este o

specie puţin exigentă faţă de condiţiile de mediu prezentacircnd o amplitudine foarte ridicată

adaptabilitate mare la factorii edafici (rezistentă la icircngheţuri la secetă ndash prezintă creşteri şi icircn

condiţii de 188-277 mm suma precipitaţiilor anuale (CHENGJANG şi DAIQIONG 2002)

rezistentă la soluri alcaline sau salinizate) creştere şi dezvoltare rapidă a sistemului radicular

(icircn plan orizontal icircntre 2 şi 4 m chiar şi pacircnă la 6-10 m iar icircn plan vertical icircntre 3-5 m

găsindu-se densitatea cea mai mare de rădăcini pe o adacircncime de 20-80 cm)


22

Capitolul IV CADRUL NATURAL CARACTERIZARE GENERAL Ă A

PERIMETRELOR DE AMELIORARE


perimetre de ameliorare din localitatea Bonțida şi localitatea Dej (județul Cluj) pentru fiecare

perimetre stabilindu-se suprafețe de control icircn care s-au urmărit observațiile măsurătorile şi

determinările cu privire la găsirea soluțiilor de combatere şi prevenire a eroziunii solului prin

icircmpădurire

41 PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ JUDEȚUL CLUJ

411 Icircncadrare geografică

Municipiul Dej cuprinde și localitățile componete Șomcutu Mic și Pintic respectiv

Peștera a fost desființată Dejul (icircn dialectul săsesc Deesch icircn germană Desch Burglos

Burgschloss icircn maghiară Deacutes Deeacutes) este un municipiu icircn județul Cluj din Podişul

Transilvania Romacircnia Se află la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca la confluența dintre

racircurile Someșul Mare și Someșul Mic

Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor la sud de dealul Sf Petru la

nord-est de satul Cuzdrioara la vest de satul Jichișul De Jos iar la sud-vest de cartierul Ocna

Dejului Localitatea este și nod feroviar cu stația de triaj Dej Triaj

412 Descriere generală geologia geomorfologia hidrologia şi condițiile edafice

După cum se observă din tabelul 2 icircn care este redată evidența tipurilor şi subtipurilor

de sol cu succesiunea orizonturilor fiecărui subtip solurile din cuprinsul unității de producție

V Dej fac parte din clasa argiloiluviale cel mai răspacircndit fiind solul brun argiloiluvial tipic

totalizacircnd 5370 ha (57)

Subtipul pseudogleizat apare icircndeosebi icircn zonele cu icircnclinare redusă ceea ce permite

stagnarea apei icircn orizonturile mijlocii Solul brun luvic este răspacircndit pe o suprafață de 3509

ha (37) cu subtipurile tipic (13) litic (37) şi pseudogleizat (37)


23

Tabelul Table 2 Tipurile şi subtipurile de sol din unitatea de producție V Dej județulo Cluj

Soil types and sub-types from V Dej Prodoction Unit Cluj County

Clasa de sol Soil group

Tipul de sol Soil type

Subtipul de sol Soil sub-

type

Cod

Code

Succesiunea orizonturilor

Horizon successively

Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial

Tipic 2201 A0 ndashBt ndash C 5370 Pseudogleizat

2209 A0 ndash Btw ndash C

610

Total brun argiloiluvial 5980

brun luvic

Tipic 2401

A0 ndash El ndash Bt - C

1202

Litic 2405

A0 ndash El ndash Bt -R

1577

Pseudogleizat 2407

A0 ndash Elw ndash Btw - C

730

Total brun luvic 3509 Total UP 9489 100

O caracteristică a tipurilor de sol din unitatea de producție V Dej este apariția tufului

de Dej (tuf dacitic) icircn orizonturile inferioare Acest aspect este evidențiat şi icircn zona văii

Kejdului Argiluvisolurile cu tipurile şi subtipurile icircntacirclnite sunt caracteristice gorunelor şi

şleaurilor de deal cu gorun şi fag din unitatea de producție V Dej

413 Condiții climatice

bull Temperatura medie anuală - 2010 943 oC abaterea faţă de medie de 071 oC

caracterizare timp an 2010 călduros

bull Temperatura medie anuală - 2011 869 oC abaterea faţă de medie de -004 oC

caracterizare timp an 2011 normal

bull Temperatura medie multianuală 873 oC

bull Suma precipitaţiilor anuale - 2010 81550 mm abaterea faţă de medie 3032

bull caracterizare timp an 2010 excesiv de ploios

bull Suma precipitaţiilor anuale - 2011 43810 mm abatere faţă de medie -4999

bull caracterizare timp an 2011 excesiv de secetos

bull Suma precipitaţiilor multianuale 62568 mm


24

42 PERIMETRUL DE AMELIORARE BONȚIDA JUDEȚUL CLUJ


Bonțida (icircn maghiară Bonchida icircn trad Podul lui Boncz [Bonț] icircn germană Bruck

Bonisbruck) este o comună din județul Cluj alcătuită din patru sate Este situată icircn Cacircmpia

Fizeșului din Podișul Transilvaniei pe dreapta racircului Someșul Mic Numele comunei vine de

la Benkouml Boncz unul dintre locuitorii localității de odinioară despre care legenda spune că a

construit un pod peste racircul Someșul Mic spre a stabili legătura cu armata lui Tuhutum aflată

pe malul drept al racircului Podul acela a rămas in traditia locala ca Podul lui Boncz

(icircn maghiară Boncz-Hid) de unde denumirea romacircnească de Bonțida


bull Temperatura medie anuală - 2010 1062 oC abatere faţă de medie de 185 oC

caracterizare timp an 2010 cald




bull Suma precipitaţiilor anuale - 2010 8077 mm abatere faţă de medie de 2439

caracterizare timp an 2010 foarte ploios

bull Suma precipitaţiilor anuale - 2011 5085 mm abatere faţă de medie de -3392

caracterizare timp an 2011 excesiv de secetos



25

Capitolul V

STUDIUL VEGETA ȚIEI FORESTIERE ŞI REZULTATELE PRIVIND ESTIMAREA CANTITATIV Ă DE SEDIMENTE DEPUSE PRIN

EROZIUNE DE SUPRAFAȚĂ UTILIZAcircND METODE INDIRECTE

Icircn vederea stabilirii speciilor utilizate icircn reconstrucția ecologica a terenurilor

degradate studiul caracteristicilor structurale şi calitative ale arboretelor din unitatea de

producție icircn care se află perimetrul luat icircn studiu prezintă o importanță deosebită deoarece

uşurează formarea unei idei de ansamblu icircn ceea priveşte starea structura stabilitatea

capacitatea bioproductivă bioprotectoare şi bioregenerativă a pădurilor din zonă

Apreciind dinamica dezvoltării arboretelor şi tendințele dezvoltării lor ulterioare se pot

stabili şi direcțiile ce trebuie urmate icircn dirijarea lor prin proiectarea lucrărilor

silvioameliorative pentru a realiza o cacirct mai bună structură icircn vederea atingerii obiectivelor

fixate

Icircn cadrul unității de producție V Dej există subarboret avand un rol benefic atăt

pentru participarea lui la construirea stării de masiv cacirct şi pentru ameliorarea protecția şi

conservarea solului Pe lacircngă aceste roluri principale el mai serveşte şi ca habitat pentru o

serie de păsări folositoare pădurii sau ca adăpost pentru unele specii de vacircnat Este icircntacirclnit icircn

special la liziera pădurii dar şi icircn interiorul ei Speciile icircntacirclnite furnizează şi produc accesorii

(fructe de pădure)

Subarboretul este constrituit din următoarele specii măceş (Rosa canina) alun

(Corylus avellana) păducel (Crataagus monogyna) sacircnger (Cornus sanguinea) lemn cacircinesc

(Ligustrum vulgare) soc (Sambucus nigra) porumbar (Prunus spinosa) Se icircntinde pe o2

din suprafața arboretelor şi are o răspacircndire mixtă (atacirct grupată cacirct şi uniformă)

51 STUDIUL VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN AREALUL DEJ-GHERLA

Suprafața fondului din unitatea de producție V Dej ocupat de arboreta este de 1508

ha din totalul de 16034 ha restul fiind reprezentat de suprafețele neocupate cu vegetație

forestieră datorată prezenței versanților repezi cu soluri neevoluate cu volum edafic mic din

cauza continutului de schelet (vegetația icircn aceste cazuri lipseşte sau are aspect de tufă)

Structura pe specii a arboretelor indică compoziția actuală a unității de producție şi

reprezintă un indiciu pentru a putea realiza icircn viitor proiectarea ansamblului de măsuri silvo-


26

tehnice care să aducă atacirct calitativ cacirct şi calitativ la o mai bună gestionare pe viitor a fondului

forestier

511 Structura arboretelor

Icircn condițiile staționale şi de vegetație icircn care se situează unitatea de producție V Dej

rezultatele arată că icircn proporția cea mai mare se regaseşte carpenul (4229 din suprafața

fondului ocupat cu arborete) icircn defavoarea gorunului (2350 din suprafața fondului ocupat

cu arborete) icircn contextul că icircn această unitate de producție ar trebui să predomine cvercete şi

sleauri de deal icircn care gorunul să formeze arborete icircn amestec cu carpenul jugastrul paltinul

sau fagul Expansiunea carpenului a fost favorizată de tăierile repetate icircn cracircng

Speciile incluse la rubricile diverse răşinoase (166 ha) tari (1282 ha) şi moi (724 ha)

au un rol important din punct d evedere al diversității ecologice a zonei acoperind o suprafață

de 1440 din suprafața fondului ocupat cu arborete

512 Structura arboretelor icircn funcție de consistență

Din totalul suprafaței fondului (1508 ha) din unitatea de producție V Dej ocupată de

arboreta 9710 este acoperită de arborete cu consistență plină şi apropae plină Cea mai

mare proporție a unității de producție V Dej o constitue arboretul cu consistență apropae plina

(07 ndash 09) acoperind o suprafață de 13316 ha

513 Structura arboretelor icircn raport cu vacircrsta şi pe clase de producție

Structura arboretelor icircn raport cu vacircrsta din cadrul unității de producție V Dej este

icircmpărțită icircn cinci clase de vacircrstă dupa cum reiese din legenda graficului prezentat icircn figura

54

Primele trei clase de vacircrstă dețin procentul cel mai mare de 9734 din suprafața

fondului ocupat cu arboreta din această unitate observacircndu-se că a treia clasă (arboret vu

vacircrsta cuprinsă intre 41-60 ani) ocupă o suprafață de 4917 ha cea mai mare suprafață fiind

acoperită cu arboret cu vacircrsta cuprinsă icircntre 1 ndash 20 ani (5811 ha adică 3853 din suprafața

fondului ocupat cu arborete)


27

514 Structura arboretelor pe etape şi faze de dezvoltare

Analiza variației arboretelor pe faze de dezvoltare descrie o imagine a structurii

momentane a arboretelor inclusive asupra naturii şi caracterului intervențiilor silvice prin

care poate fi dirijată padurea sub aspectul dezvoltării ei către structuri productive şi stabile

S-a putut observa că ponderea cea mai mare o are panişul ocupacircnd o suprafață de

7782 ha respectiv 516 din suprafața fondului ocupat cu arboreta din unitatea de producție

V Dej Codrişorul şi prăjinişul urmează să acopere 2127 ha şi respective 1819 ha

52 REZULTATE PRIVIND DEZVOLTAREA PUIEȚILOR IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ

521 Gradul de prindere şi gradul de menținere a puieților

Icircn arealul Toroc-Dej s-au plantat icircn vederea reconstrucției ecologice a terenului

degradat puieți din următoarele specii de arbori şisau arbuşti

pe terenul cu panta mai mare de 15

cătină (Hippophaeuml rhamnoides)

salcacircm (Robinua pseudoacacia)

stejar (Querqus robur)

arțar (Acer platanoides)

frasin (Fraxinus excelsior)

pe terenul cu panta icircntre 7-15




pin negru (Pinus nigra)

fag (Fagus sylvatica)

pe terenul cu panta mai mică de 7



plop (Populus alba)


28

Puieții au fost plantați la distanță de 1 m pe racircnd şi la 2 m icircntre racircnduri gropile fiind

de 40x40x40 cm folosindu-se la fiecare groapă aproximativ 5 kg de gunoi de grajd Pentru a

a asigura un procent ridicat de prindere a puiețilr imediat după plantare aceşteia au fost udați

cu 15 l apă fiecare

Din caracterizarea anului 2010 din punct de vedere climatic s-a putut observa că

regimul pluviometric icircnregistrat este cu mult peste media multi-anuală timpul putacircnd fi

descris ca fiind unul excesiv de ploios

Diferențele icircnregistrate la fiecare dintre cele opt specii de puieți sunt semnificative

doar icircntre speciile de salcam şi artar se icircnregistrează diferențe nesemnificative Cea mai mică

fiind icircnregistrată pentru puieții de molid (6315) (plantați icircn condițiile staționale II)

comparativ cu cel mai mare grad de prindere pe care icircl icircnregistrează puieții de plop (plantați

icircn condițiile staționale I)

Puieții de salcacircm şi arțar sunt plantați icircn parcele icircntacirclnite icircn toate cele trei condiții

staționale diferența icircnregistrată la aceste doua specii fiind nesemnificativă gradul de prindere

la puieții de salcacircm fiind usor mai mare (9834) fața de gradul de prindere la puieții de arțar

(9666)

Şi pentru puieții de frasin se icircnregistrează un grad mare de prindere (9002)

rezultatul imediat următor fiind icircnregistrat la puieții de cătină (8793)

Puieții de fag icircnregistrează un grad de prindere de 7956 acest rezultat fiind uşor

mai mic față de cel icircnregistrat la puieții de stejar (7763)

Diferențele icircnregistrate pentru gradul de menținere al puieților icircntre fiecare dintre cele

opt specii de puieți sunt semnificative excepție făcacircnd diferența icircnregistrată pentru gradul de

menținere al puieților de salcacircm şi plop respectiv icircntre gradul de menținere al puieților de

frasin şi cătină

Cel mai mic grad menținere se icircnregistrează la puieții de molid (5885) (plantați icircn

condițiile staționale II) comparativ cu cel mai mare grad de prindere pe care icircl icircnregistrează

puieții de plop (9860) (plantați icircn condițiile staționale I)


staționale diferența icircnregistrată pentru gradul de menținere la aceste două specii este

semnificativă gradul de menținere la puieții de salcacircm fiind uşor mai mare (9797) fața de

gradul de prindere la puieții de arțar (9615)

La puieții de frasin se icircnregistrează un grad mare de menținere de 9615 rezultatul

imediat următor fiind icircnregistrat la puieții de cătină (8790) această diferență fiind

nesemnificativă


29

Puieții de fag icircnregistrează un grad de menținere de 7733 acest rezultat fiind uşor

mai mare față de cel icircnregistrat la puieții de stejar (7416)

522 Dezvoltarea puieților

Determinările executate icircn vederea stabilirii icircnălțimii puieților s-au efectuat la sfacircrşitul

lunii septembrie a fiecărui an experimental (2011 şi 2012) fiind redate ca şi medii icircn toate

variantele studiate

Icircn tabelul 3 sunt sintetizate datele cu privire la valorile varianței icircn vederea stabilirii

semnificației factorilor experimentali asupra icircnălțimii puieților de salcacircm (Robinua

pseudoacacia) şi arțar (Acer platanoides) Determinările sunt asigurate statistic prin metoda

Duncan

Tabelul Table 3

Tabelul varianței pentru determinarea icircnălțimii la puieții de salcacircm şi arțar pe trei tipuri staționale (Toroc ndash Dej) (2011 şi 2012)

Variance table for determination of height of acacia and maple sapling on three stationer types (Toroc ndash Dej) (2011 and 2012)

Cauza variabilității Source SPA Sum of Squares

GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A

Icircnălțime puieți Sapling height 2011

384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493

Notă Note Factor A ndash tip stațional stationer type Factor B ndash specie species AxB ndash interacțiune interaction


30

523 Instalarea vegetației naturale

Icircn anul următor după plantarea puieților s-a determinat şi vegetația naturală prezentă

icircn parcelele experimentale reconstruite ecologic din perimetrul Toroc ndash Dej Icircn figura 2 sunt

prezentate aspecte din cacircmpul experimental din momentul plantării (2010) pacircnă icircn luna

septembrie a anului current (2012) din punctual de vedere al diferențierii din ce icircn ce mai

accentuată icircn ce priveşte instalarea vegetației naturale (fotografiile au fost făcute icircn parcele icircn

care au fost plantați puieții de cătină)

Figura 2 Aspecte din cacircmpul experimenetal Toroc-Dej privind diferențierea vegetației naturale din 2010 pacircnă icircn 2012 (parcele cu puieți de cătină)

Figure 2 Experimantal field aspects from Toroc ndash Dej regarding natural vegetation differentiation from 2010 to 2012 (plots with common sea-backthorn)


31

Capitolul VI EXPERIENȚA I - REZULTATE PRIVIND SCURGEREA EROZIUNEA ŞI INFILTRA ȚIA IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ

(CLUJ) CU AJUTORUL PLOILOR SIMULATE







Pentru condiţiile ţării noastre pierderile admisibile se recomandă a fi icircntre 5 - 6 tone

cu particularităţi icircn funcţie de zonă

Pentru a se stabili corect acest nivel trebuie să se recunoască icircn fiecare zonă fizico-

geografică icircn funcţie de condiţiile pedo-climatice icircn funcţie de structura culturilor de

cantitatea de materie organică ce se poate acumula icircn sol şi coeficientul de transformare icircn

humus Acest coeficient se mai numeşte şi coeficient izohumic




61 REZULTATE PRIVIND ESTIMAREA CANTITATIVĂ DE SEDIMENTE DEPUSE PRIN EROZIUNEA DE SUPRAFAȚĂ UTILIZAcircND METODE

INDIRECTE

Pe suprafețele acoperite cu pădure localizate pe un versant cu panta cuprinsă icircntre 5-

10 şi lungimea versantului de cea mai mare pantă mai mică de 100 m se icircnregistrează o

pierdere anuală de 00067 tmiddotha-1 respectiv pe un versant cu lungimea de cea mai mare pantă

mai mare de 100 m se estimează o cantitate anuală de 000058 tmiddotha-1

O cantitate considerabilă de sedimente depuse anual (1481 tmiddotha-1 ) se icircnregistrează pe

un versant cu panta 7 şi lungimea de cea mai mare pantă mai mare de 100 m avacircnd

suprafața acoperită cu păşuni ce prezintă un grad puternic de degradare


32

Icircn condițiile climatice ale perimetrului de ameliorare a terenurilor degradate din

arealul Toroc-Dej pe o păşunne ce prezintă un grad puternic de eroziune de pe un versant cu

panta de 12 şi cu lungimea de cea mai mare pantă mai mare de 100 m anual este

icircnregistrată o cantitate de sedimente depuse de 3266 tmiddotha-1 cantitate considerabil foarte mare

comparativ cu cantitatea estimată de sedimente depuse de pe o suprafață acoperită cu pădure

(localizată icircn acealeaşi condiții edafice) respectiv față de 00272 tmiddotha-1

62 UTILIZAREA PLOILOR SIMULATE IN DETERMINAREA

SCURGERILOR DE APĂ ŞI SOL

Scurgerile de apă şi sol rezultate icircn urma ploilor simulate cu intensităţi (08 mmmin-1

şi 15 mmmin-1) au fost determinate prin metodă directă din volumul de scurgere măsurat

fiind determinată cantitatea de sol erodat transformacircndu-se din gm-2 icircn tha-1 Măsurătorile şi

determinările au fost executate pentru fiecare variantă experimentală icircn trei repetiţii

Coeficientul de scurgere infiltraţia apei icircn sol cacirct şi viteza de infiltraţie au fost determinate

prin metode indirecte Procedeul folosit icircn obținerea de date prin metoda directă şi formulele

de calcul consacrate utulizate icircn obținerea de date prin metode indirecte au fost prezentate

detaliat icircn subcapitolul metode de lucru Datele referitoare la rezultatele obținute privind

scurgerile de apă şi sol determinarea coeficientului de scurgere determinarea infiltrației apei

icircn sol cacirct şi determinarea vitezei de infiltrație fiind redate ca şi medie a celor trei repetiții

efectuate pentru fiecare determinare

621 Rezultate obținute icircn urma ploilor simulate la intesitatea 08 mmmiddotmin-1

Pe suprafețele cu păşune degradată se obține o medie a volumului total de scurgeri de

00978 m3 ha-1 cu aproximativ 20 mai mult decacirct cantitatea medie icircnregistrată de pe toate

tipurile de suprafețe cu sol uscat şi sol umed localizate pe versant cu panta de 7

Pe suprafețele pe care s-au plantat puieți din specii de arbori forestieri s-a obținut o

cantitate medie de 584 t ha-1 transformată din gm-2 icircn urma ploilor simulate la intensitate

de 08 mm min-1 pe sol uscat şi umed după hidrologia scurgerilor similar ploilor torențiale

cu nucleu la mijloc

Din datele prezentate icircn tabelul anterior se poate observa ca volumul mediu total de

scurgeri icircnregsistrat de pe versanții cu pantă de 12 este de 01234 m3middotha-1 Valoarea medie


33

de volumului total de scurgeri icircnregistrată pe suprafață revegetată reprezintă 9744 din

media totală a volumui scurs de pe parcele localizate pe versanți cu panta de 12


De pe suprafețele reconstruite ecologic (actual cu puieți mai mici de trei ani) s-a

recoltat un volum de scurgeri totale (apă şi sol) mai mic cu 00209 m3 ha-1 icircn condițiile de

sol uscat respectiv un volum mai mare cu 00225 m3 ha-1 icircn condițiile de sol umed față de

media obținută de pe parcelele amplasate icircn condițiile staționare I



de volumului total de scurgeri icircnregistrată pe suprafață reconstruită ecologic cu puieți mai

mici de trei ani reprezintă 9305 din media totală a volumui scurs de pe parcele localizate

pe versanți cu panta de 12 (icircn condițiile staționare II)



sol uscat respectiv un volum mai mic cu 00245 m3 ha-1 icircn condițiile de sol umed față de

media obținută de pe parcelele amplasate icircn condițiile staționare II

y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100

Volum apă scurs Water runoff volume (m3 ha-1)

Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt

Figura 3 Reprezentare grafică a corelației dintre volumul de apă scurs (m3middotha-1) şi coeficientul de scurgere (parcele Toroc-Dej)

Figure 3 Graphic representation of scatter between water runoff volume (m3middotha-1) and runoff coefficient (Toroc-Dej plots)


34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800

Cantitate sol erodat Erodad soil quantity (t ha-1)

Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt

Figura 64 Reprezentare grafică a corelației dintre cantitatea de sol erodat (tmiddotha-1) şi coeficientul de scurgere (parcele Toroc-Dej)

Figure 64 Graphic representation of scatter between eroded soil quantity (tmiddotha-1) and runoff coefficient (Toroc-Dej plots)

Valoarea pozitivă a coeficientului de corelație (r) arată că există o legătură directă icircn

amacircndouă cazuri determinate direct Legătura dintre coeficientul de scurgere pe parcelă şi

volumul de apă scurs (m3middotha-1) respectiv cantitatea de sol erodat (tmiddotha-1) Valoarea

coeficientului de corelaţie obținută pentru determinările efectuate arată că rezultatele obținute

prin metode directe şi indirecte au fost efectuate corect (icircn ambele cazuri au depăşit

semnificativ valorile teoretice ale coeficienților de corelație care pot fi considerați

semnificativ diferiți de zero la nivelul de 5 şi 1 pentru 18 cazuri studiate)


35

Capitolul VII EXPERIENȚA II - REZULTATE PRIVIND SCURGEREA EROZIUNEA ŞI INFILTRA ȚIA IcircN PERIMETRUL DE AMELIORARE BON ȚIDA


71 UTILIZAREA PLOILOR SIMULATE IN DETERMINAREA SCURGERILOR DE APĂ ŞI SOL




determinările au fost executate pentru fiecare variantă experimentală icircn 3 repetiţii






icircn sol cacirct şi determinarea vitezei de infiltrație sunt redate ca şi medie




de volumului total de scurgeri icircnregistrată pe suprafață reconstruită ecologic reprezintă

9533 din media totală a volumui scurs de pe parcele localizate pe versanți cu panta de 12

De pe suprafețele reconstruite ecologic (actual cu puieți mai mari de trei ani) s-a



media obținută de pe parcelele amplasate icircn condițiile staționare I ndash Bonțida (Cluj)

De pe suprafețele acoperite cu păşune moderat degradată s-a recoltat un volum de

scurgeri totale (apă şi sol) mai mic cu 00061 m3 ha-1 icircn condițiile de sol uscat respectiv un

volum mai mare cu 00158 m3 ha-1 icircn condițiile de sol umed față de media obținută de pe

parcelele amplasate icircn condițiile staționare II ndash Bonțida (Cluj)


36




media obținută de pe parcelele amplasate icircn condițiile staționare II ndash Bonțida (Cluj)









Obiectivele urmărite constau icircn determinarea directă a volumului de scurgeri totale icircn

urma ploilor simulate pe trei tipuri de suprafețe (păşune degradată păşune moderat degradată

şi suprafață reconstruită ecologic) urmărindu-se icircn mod direct scurgerile totale obținute de pe

parcele icircn care s-a efectuat reconstrucția ecologică prin plantare de puieți din speciile amintite

icircn capitolul anterior

Datele obținute icircn urma simulării ploiilor cu ajutorul infiltrometrului au fost

icircnregistrate şi icircn funcție de umiditatea solului după hidrologia scurgerilor similar ploilor

torențiale cu nucleu la mijloc şi la sfacircrşit fiind notat generic sol uscat şi sol umed

Valoarea medie a volumului scurgerilor totale (sol şi apă) de pe versanți cu panta de

22 cu suprafață revegetată (reconstruită ecologic) reprezintă 9645 din volumul mediu al

scurgerilor totale spre deosebire de valorile icircnregistrate de pe suprafețele identificate ca fiind

păşuni icircn stare degradat moderată acestea reprezentacircnd 10354 din media scurgerilor totale

din aceste condiții saționare

Din volumul total de scurgeri s-a determinat prin cacircntărire masa solului erodat ulterior

volumul de sol scurs icircn urma ploilor simulate la intensitate de 15 mmmin-1 fiind obținut prin

raportul dintre cantitatea de sol erodat transformată din gm-2 icircn tha-1 şi densitatea solului

din parcelele experimentale (261 gm-3)


37

Capitolul VIII

CONCLUZII ŞI RECOMAND ĂRI

81 STUDIUL VEGETAȚIEI

Icircn urma studiului vegetației efectuat icircn unitatea de producție V Dej s-a putut constata

că fagul are proporții reduse şi datorită acestui fapt se recomandă icircn viitor creşterea proporției

acestei specii

Situația icircn cadrul unității de producție V Dej icircn urma studiului structurii arboretelor icircn

funcție de consistență poate fi descrisa ca fiind bună arboretele avacircnd o consistență apropae

plină icircn proporție de 883 din suprafața fondului ocupat cu arborete

Icircn raport cu vacircrsta arboretele componente ale unității de producție V Dej sunt o fidelă

reflecție a gospodaririi padurii din trecut arboretele cu vacircrste mari avacircnd o pondere foarte

mică (220 din din suprafața fondului ocupat cu arborete) Din acest punct de vedere se

poate menționa faptul ca această unitate de producție este slabă din punct de vedere economic

deoarece nu se realizează productii icircnsemnate de produse principale de calitate

Icircn urma studiului efectuat asupra vegetației forestiere s-a constat că nu există suprafețe

acoperite cu arbori din prima clasă de producție icircn unitatea de producție V Dej

Datorită existenței speciilor rezultate din lăstari şi a faptului ca nu au fost realizate

lucrări necesare de icircngrijire şi susținere a speciilor autohtone valoroase precum gorunul şi

fagul care pot realiza suprafețe cu padure de clase de productie superioare a existat o

depreciere a padurii din această unitate de producție

Raporturile corelative icircntre etajele de vegetație se icircntacirclnesc icircn cadrul unității de

producție V Dej prin interacțiunile şi interconditionările ce apar icircntre ele

Cum arboretele existente au vacircrste tinere icircntre 1-80 ani influențează dezvolatrea

etajelor inferioare de vegetație

Subarboretul la racircndul lui protejează şi ajută la realizarea stării de masiv şi acționează

asupra solului prin protecția şi conservarea lui rol de astfel foarte important deoarece există

soluri slab dezvoltate sau instabile si astfel prin prezenta subarboretului se asigură stabilitatea

icircn viitor a acestuia

Pătura erbacee apare icircn zonele mai luminoase şi constitue şi ea un factor de stabilitate

pentru soluri


38

82 CONCLUZII PRIVIND GRADUL DE PRINDERE ŞI DE MENȚINERE A PUIEȚILOR DIN CAcircMPUL EXPERIMENTAL TOROC-DEJ

Determinarea cantității de sedimente depuse prin metoda indirectă amintită s-a

efectuat icircn vederea stabilirii importanței amenajărilor terenurilor degradate prin metode

ecologice (icircmpădurire) şi totodată a fost stabilită pentru versanți cu pante icircntacirclnite icircn cacircmpul

experimetal localizat icircn perimetrul de ameliorare Toroc-Dej (panta cu cele trei graduări ndash 7

12 respectiv 22 fiind un element definitoriu icircn caracterizarea condițiilor staționale din

cacircmpul experimental)

Cea mai mare catitate de sedimente depuse anual (8890 tmiddotha-1) se icircnregistrează de pe o

suprafațe acoperite cu păşune ce prezintă un grad puternic de eroziune localizate pe versanți

cu panta de 22 avacircnd lungimea de cea mai mare pantă mai mare de 100m

Pe versanți cu suprafața acoperită de pădure avacircnd condițiile edafice panta de 22

cu soluri de textură semifină şi mijlocie cu lungimea de cea mai mare pantă mai mare de 100

m Cantitatea anuală de sedimente depuse de pe o suprafața acoperită cu pădure se

icircnregistrează o cantitate de sedimente depuse anual de 00741 tmiddotha-1)


recoltat un volum de scurgeri totale (apă şi sol) mai mic cu 00021 m3 ha-1 icircn condițiile

medie dintre de sol uscat şi sol umed față de media totală obținută de pe parcelele amplasate

icircn cete trei condiții staționare

Volumul total de sol scurs (m3ha-1) icircn urma ploilor simulate la intensitate de 15

mmmiddotmin-1 valorile sunt medii ale stării de umiditate ale solului similar ploilor torențiale cu

nucleu la mijloc şi la sfacircrşit După cum se poate observa media icircnregistrată pe parcele

experimetale a volumului total de sol şi apă scurs este de 02162 m3ha-1 din care 8391 tmiddotha-1

reprezintă cantitatea de sol erodat



volumul de apă scurs (m3middotha-1) respectiv cantitatea de sol erodat (tmiddotha-1)

Valoarea coeficientului de corelaţie obținută pentru determinările efectuate arată că

rezultatele obținute prin metode directe şi indirecte au fost efectuate corect (icircn ambele cazuri

au depăşit semnificativ valorile teoretice ale coeficienților de corelație care pot fi considerați



39

83 CONCLUZII PRIVIND CANTITATEA DE SOL ERODATĂ ŞI VOLUMUL DE APĂ SCURS DIN CAcircMPUL EXPERIMENTAL BONȚIDA (CLUJ)













Media icircnregistrată pentru suprafațele reconstruite ecologica localizate icircn parcelele

experimentale de pe versantul cu panta 22 reprezintă 828 t ha-1

Cele mai mari valori icircnregistrate cu privire la cantitatea de sol erodat (t ha-1) au fost

determinate de pe parcelele cu suprafață degradată din toate cele trei tipuri staționare (notate

cu d1 in grafic) obținacircndu-se o diferență față de medie totală mai mare cu 080 t ha-1 De pe

suprafețele reconstruite ecologic (actual cu puieți mai mici de trei ani) s-a recoltat un volum

de scurgeri totale (apă şi sol) mai mic cu 00021 m3 ha-1 icircn condițiile medie dintre de sol

uscat şi sol umed față de media totală obținută de pe parcelele amplasate icircn cete trei condiții

staționare

Icircn corelația dintre viteza de infiltrație şi volumul scurs de apă respective cantitatea de

sol erodat există o legătură indirectă demonstrată prin valoarea negativă a coeficientului de

corelație (r) pentru amacircndouă cazurile determinate

84 RECOMANDĂRI




In urma studiului vegetației efectuat icircn unitatea de producție V Dej se recomandă o

atentă supraveghere şi selecție a speciilor precum duglasul laricele paltinul de munte ulmul


40

etc astfel icircncacirct să fie păstrată proporția lor icircn cazul viitoarelor arborete fără sa devină un

factor limitativ icircn dezvoltarea speciilor de bază

Avacircnd icircn vedere că 9710 din suprafața fondului ocupat cu arborete este acoperită cu

arborete cu consistență plină şi aproape plină se propune micşorarea exemplarelor care

stacircnjenesc dezvoltarea speciilor principale şi icircn special diminuarea proporției de carpen din

suprafețele acoperite ci arborete cu consistență plină din unitatea de producție V Dej

Se recomandă luarea unor masuri privind construirea unor formațiuni foresteire care

administrate corespunzător să devină un factor de echilibrare a neajunsului creat din punct de

vedere economic dat fiind faptul de ponderea foarte mare a arboretelor tinere


41

BIBLIOGRAFIE

1 BAARTMAN J EM GWJ VAN LYNDEN MS REED CJ RITSEMA şi R

HESSEL (2007) Desertification and land degradation origins processes

and solutions - A literature review DESIRE report no 4 Netherlands

2 BĂLOI V V IONESCU (986) Apărarea terenurilor agricole icircmpotriva eroziunii

alunecărilor şi inundaţiilor Editura Ceres Bucureşti

3 BATJES NH (1996) Global assessment of land vulnerability to water erosion on a

frac12 by frac12 grid Land DegradationampDevelopment 7353-365

4 BERCA M (2005) Reconstrucţia durabilă a ecosistemelor agricole din Bacău

5 BERGSMA E P CHARMAN F GIBBONS H HURNI WC MOLDENHAUER

şi S PANICHAPONG (1996) Terminology for soil eroision and

conservation ISSS IIASES şi ISRIC Ed Grafisch Service Centrum

Wageningen

6 BIALI G şi N POPOVICI (2006) Amenjări pentru protecția şi conservarea solului

Ed Performantica Iaşi

7 BOARDMAN J (2006) Soil erosion science Reflections on the limitations of

current approaches Catena 6873-86

8 CATTLE S ISABELLE COUSIN F DARBOUX şi YVES LE BISSONNAIS

(2004) The effect of soil crust ageing throughh wetting and drying on

some surface structural properties The Regional Institute Ed Supersoil

Sydney

9 CHANGGEN S (1996) Study on the Ecologycal Effects of Agricultural Activities

in Poyang Lake region Rural Eco-Evisonmantal helliphelliphelliphelliphellip

10 CHENGJIANG R şi l DAIQIONG (2002) Function and Benefit of Hippophae

rhamnoides L Improving Eco_Environment of Loess Plateau of China

12th ISCO Conference p 210-214

11 CHIRIŢĂ C (1981) Pădurile Romacircniei Studiu monografic Editura Academiei

RSR Bucureşti

12 CHIRIŢĂ C (1981) Staţiuni Forestiere Editura Academiei RSR Bucureşti

13 CIORTUZ I (1981) Amelioraţii silvice Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

14 CIORTUZ I şi PĂCURAR V 2004 Amelioraţii silvice Editura Lux Libris

Braşov


42

15 CLAPA DOINA 2004 Cercetări privind protosolurile antropice din Transilvania

Teză de doctorat USAMV Cluj-Napoca

16 CLAPA D (2003) Cercetări privind protosolurile antropice din Transilvania Teză

de doctorat USAMV Cluj-Napoca

17 CONSTANDACHE C (2004) Cercetări privind regenerarea sub masiv şi

introducerea la adăpostul masivului a unor specii autohtone valoroase icircn

arborete apropiate de exploatabilitate de pe terenuri degradate Analele

ICAS seria I col 472004 p 63-81

18 CONSTANDACHE C şi S NISTOR (2008) Reconstrucția ecologică a terenurilor

ravenate şi alunecătoare din zona Subcarpaților de Curbură şi a Podişului

Moldovei Ed Silvică Bucureşti

19 CONSTANDACHE C V PĂCURARU S NISTOR şi F MUNTEANU (2010)

Eficiența funcțională a culturilor forestiere instalate pe terenurile degradate

şi măsurile necesare pentru sporirea acesteia Revista Pădurilor no 1

20 COSTANDACHE C EUNTARU FMUNTEANU (2002) Cercetări privind

evoluţia proceselor torenţiale şi de degradare a trenurilor icircn bazine

hidrografice torenţiale din Vrancea icircn vederea optimizării tehnologiilor de

amenajare hidrologică şi antierozională Icircn Anale ICAS Seria I 45

Editura Tehnică Silvică Bucureşti

21 COSTEA A şi T IVANSCHI (1987) Cercetări privind ameliorarea condiţiilor de

creştere şi regenerare icircn arborete de gacircrniţă cer stejar brumăriu şi stejar

pufos Ministerul Silviculturii ICAS Bucureşti

22

DIcircRJA M (1998) Stabilirea complexului de lucrări pentru prevenirea şi combaterea

eroziunii solului pe pajişti nou icircnfinţate icircn zonele colinaratilde Teză de doctorat

Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca

23 DIcircRJA M (2000) Combaterea eroziunii solului Editura Risoprint Cluj-Napoca

24 DIcircRJA M (2004) Icircmbunătăţiri funciare Editura AcademicPres Cluj-Napoca

25 HOLONEC L (2004) Tehnologii moderene icircn protecţia integrată a pădurilor clujene

Editura Academic Press Cluj-Napoca

26 HOLONEC L (2007) Icircmpăduriri Seminţe forestiere Editura Academic Press Cluj-

Napoca

27 HUDSON N W (1993) Fields measurements of soil erosion and runoff Silsoe

Associates Ampthill Bedford United Kingdom


43

28 IONESCU V (1972) Combaterea eroziunii solului Sinteză documentară Consiliul

Național pentru Ştiință şi tehnologie ICDT Bucureşti

29 IVAN V S NISTOR C ROŞU şi C ANASTASIU (2010) Reconstrucția ecologică

a terenurilor din lunci cu referire specială la lunca Prutului Revista

Padurilor no 1

30 IVĂNESCU D (1972) Din istoria silviculturii romacircneşti Editura Ceres Bucureşti

31 JENNY H (1941) Factors of Soil Formation A System of Quantative Pedolog Ed

Dover Mineola New-York

32 JONES RJA Y LE BISSONNAIS J SANCHEZ DIAZ O DUWEL

LOYGARDEN P BAZZOFFI V PRASUHN Y YORDANOW

PSTRAUSS B RYDELL J BERENYI UVEGES G LOJ M LANE şi

L VANDEKERCKHOVE (2003) EU Soil Thematic Strategy WP

Nature and extend of soil erosion in Europe V331 27pp

33 JOSAN N (1986) Relieful icircn continuă transformare Bucureşti

34 LANG S (2006) bdquoSlow insidiousrdquo soil erosion threatens human health and welfare

as well as the environmental Cornell study asserts Cornell University

35 LESSCHEN JP K KOK PH VERBURG şi LH CAMMERAAT (2007)

Identification of vulnerable areas for gully erosion under different scenarios

of land abandonment in Southeast Spain Catena 71110-121

36 LOUWAGIE G S H GAY A BURRE (2009) Soco ndash Sustainable Agriculture and

Soil Conservation 2007-2009 European Comunities

37 LUCA E (2009) Combaterea eroziunii solului Suport curs EAP Cluj-Napoca

38 LUCA E V BUDIU și ANA CIOTLĂUȘ (2008) Exploatarea sistemelor de

icircmbunăţiri funciare Editura Risoprint Cluj-Napoca

39 M DUMITRU et al (1999) Anuar statistic 2001

40 MEAŞNICOV M 1987 Protejarea mediului icircnconjurător prin combaterea eroziunii

solului Editura Ceres

41 MORGAN RPC şi JN QUINTON (2001) Erosion Modelling In HarmonampDoe

III (eds) Landscape erosion and evolution modeling Plenum Publishers

New York

42 MORIN J (1993) Soil tillage in africa needs and challenges Chapter 5 Soil

crusting and sealing Ed Natural Resources Management and

Environmantal Department FAO


44

43 MOŢOC M S MUNTEANU V BĂLOI P STĂNESCU GH MIHAIU1975

Eroziunea solului şi metode de combatere Editura Ceres Bucureşti

44 MOȚOC M (1963) Eroziunea solurilor pe terenurile agricole şi combaterea ei Ed

Agrosilvică Bucureşti

45 MOȚOC M (1983) Ritmul mediu de degradareerozională a teritoriului Romacircniei

Buletin Informativ ASAS no 12 Bucureşti

46 MOȚOC M şi A VATĂU (1992) Indicatori privind eroziunea solului Revista

Mediul Icircnconjurător no 3 Bucureşti

47 MOȚOC M I IONIȚĂ şi A VATĂU (1992) Soil Erosion Control in Romania

State of the Art Budapesta

48 NAH S-L şi CF CHAU (2010) Issues and challenges in defeating world hunger

Trends in Food Sciences amp Technology Vol 21 No 11 p 544-557

SpringerLink

49 NEAMŢU T (1996) Ecologie eroziune şi agrotehnică antierozională Editura Ceres

50 NEDELCU L D MARIA H IOANIŢOAIA M CODREANU 2006 Cercetări de

Icircmbunătăţiri Funciare 1996-2005 Editura Bren Bucureşti

51 NEDELCU Lucia (2001) Curs de combaterea eroziunii solului Ed Semne

52 OLDEMAN LR RTA HAKKELING şi WG SOMBROEK (1991) World Map

of the status of human-induced soil degadation an explanatory note (second

revised edition) Global Assessment of Soil Degradation

(GLASOD)ISRIC Wageningen

53 PIANO E (2006) Inerbimenti e tapetti erbosi Inerbimenti tecnici e di recupero

ambientale Istituto Sperimentale per le Colture Foraggere Lodi Italia

54 PIMENTEL D (2006) Soil Erosion a Food and Environmental Threat

Environmental Development and Sustainability Vol 8 No 1 p 119-137

SpringerLink

55 PIMENTEL D C HARVEY P RESOSUDARMO K SINDAIR D KURZ M

McNAIR S CRIST L SSPRITZ L FOTTON R SAFFOURI şi R

BLAIR (1995) Environmantal amd Economic Costs of Soil Erosion and

Conservation Benefits Science Magazine vol 267 no 5201 p 1117-

1123

56 PLEŞA I I JINGA și A ENE (1990) Irigaţii desecări şi combaterea eroziunii

solului Curs litografiat IANB Bucureşti


45

57

PLEŞA I şi S CIcircMPENU (2001) Icircmbunătăţiri funciare Editura Cris Book

Universal Bucureşti

58

POP A si M DIRJA (2012) GENERAL CHARCTERIZATION OF THE TREES

FROM THE PRODUCTION UNIT No V-DEJ(CLUJ COUNTY) WITH A

VIEW TO THE ECOLOGICAL RECONSTRUCTION OF THE ZONE

Revista Agricultura Vol81 Nr 1-2

59 POP A si M DIRJA (2012) THE STUDY OF THE SOILS WITHIN TOROC

PERIMETER-DEJ (JUDCLUJ) WITH A VIEW TO THE ECOLOGICAL

RECONSTRUCTION OF THE AREA Revista Agricultura Vol81 Nr 1-

2

60 POPA A GH STOIAN G POPA O OUATU 1984 Combaterea eroziunii solului

pe terenurile arabile Editura Ceres Bucureşti

61 TAcircRZIU D (1997) Pedologie şi staţiuni forestiere Editura Ceres Bucureşti

62 TĂUT I (2000) Protejarea culturilor de răşinoase din solarii icircmpotriva bolilor

Editura Sarmis Cluj-Napoca

63 TEACI D (1980) Bonitare terenurilor agricole Ed Ceres Bucureşti

64 TELFARD T (1995) Vegetation and Slopes London

65 TEODORESCU I A FILOTTI V CHIRIAC V CEAUŞESCU și A FLORESCU

(1972) Gospodărirea apelor Editura Ceres Bucureşti

66 TIMM H JC BISHOP JW PERDUE DW GRIMES RE VOSS şi DN

WRIGHT (1971) Soil crusting Effects on patato plant emergence and

growth California Agriculture

67 TRACI C (1976) Tipuri de culturi forestiere pentru icircmpădurirea terenurilor

degradate din subzonele gorunului şi fagului Ministerul Economiei

Forestiere şi Materialelor de Construcţii ICAS Seria a II-a Bucureşti

68 TRACI C (1985) Impădurirea terenurilor degradate Editura Ceres Bucureşti

69 TRACI C (1985) Icircmpădurirea terenurilor degradate Ed Ceres Bucureşti

70 TRACI C şi E COSTIN (1966) Terenuri degradate şi valorificarea lor pe cale

forestieră Ed Agro-Silvică Bucureşti

71 TRACI C şi ECOSTIN (1965) Culturi forestiere de protecţie pe trenurile degradate

din RS Romacircnia MEF ICF Centrul de Documentare Tehnică pentru

Economie Forestieră Bucureşti

72 TRACI C şi ECOSTIN (1966) Terenurile degradate şi valorificarea lor pe cale


46

forestieră Editura Agro-Silvică Bucureşti

73 TRACI C şi ECOSTIN (1975) Tipuri de culturi forestiere pentru icircmpădurirea

terenurilor erodate din silvostepă şi stepă şi eficienţa lor tehnico-economică

Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii ICAS

Seria a II-a Bucureşti

74 TRACI C şi EUNTARU (1986) Comportarea şi efectul ameliorativ şi de

consolidare a culturilor forestiere pe terenuri degradate din perimetre

experimentale Ministerul Silviculturii ICAS Centrul de material

didactic şi propagandă agricolă Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă

Bucureşti

75 TRACI C şi TIVANSCHI (1962) Icircmpădurirea terenurilor degradate icircn Munţii

Apuseni Editura Agro-Silvică Bucureşti

76 TRACI C MDIACONU AMĂRCOIU FPIcircRVU (1970) Icircmpădurirea terenurilor

erodate din nordul Dobrogei MAS ICSPS Bucureşti

77 TRACI C MIHAELA MĂNESCU NDRĂGUŢ (1988) Icircmpădurirea nisipurilor

din Delta Dunării Tehnologii Ministerul Silviculturii ICAS Centrul de

material didactic şi propagandă agricolă Redacţia de Propagandă Tehnică

Agricolă Bucureşti

78 TRACI C PABAGIU LPETRESCU (1979) Lucrări de icircngrijire a culturilor

forestiere de pe trenurile degradate Ministerul Economiei Forestiere şi

Materialelor de Construcţii Departamentul Silviculturii ICAS Seria a

II-a Centrul de material didactic şi propagandă agricolă Redacţia de

Propagandă Tehnică Agricolă Bucureşti

79 TRACI C PIcircRVU E (1956) Icircmpădurirea terenurilor degradate din regiunea

montană (V Bistriţei şi V Prahovei) Icircn Icircndrumări tehnice Seria a III-a

nr 79 Editura Agro-Silvică de Stat Bucureşti

80 TRACI C RGASPAR SAMUNTEANU (1981) Efectul lucrărilor de amenajare a

unor bazine hidrografice torenţiale mici Ministerul Economiei Forestiere şi

Materialelor de Construcţii ICAS Seria a II-a Centrul de material didactic

şi propagandă agricolă Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă

Bucureşti

81 UNGUR Andreea (2009) Propuneri privind reabilitarea depozitului de steril Gura

Roşiei icircn vederea reintroducerii icircn circuitul agricol Agricultura-Ştiinţă


47

şipractică 1-2(69-70)2009

82 UNTARU E (2010) Premise privind icircmpădurirea terenurilor degradate icircn condițiile

schimbărilor climatice generate de icircncălzirea globală Revista Pădurii p

20-26

83 UNTARU E (1995c) Amenjarea pe baze ecologice a bazinelor hidrografice

torențiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice Icircndrumări tehnice ICAS

Bucureşti


1

CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL I 5

ASPECTE PRIVIND EROZIUNEA SOLULUI TR ĂSĂTURILE SCOPUL ŞI ROLUL AC ŢIUNII DE COMBATERE ALE EROZIUNII SOLULUI 5

11 DEGRADAREA TERENURILOR CLASIFICARE TERMINOLOGIE 6 111 Clasificarea proceselor de eroziune 6 112 Factorii şi indicii de risc ce influenţează procesul de eroziune a solului 7 113 Mecanismul procesului de eroziune hidrică 8 1131 Eroziunea produsă prin picături 9 1132 Eroziunea produsă prin scurgere 9

12 SUPRAFAȚA TERENURILOR DEGRADATE PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL 9

CAPITOLUL II 11

ASPECTE PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA EROZIUNII SOLULUI 11

21 MĂSURI ŞI LUCRĂRI CU CARACTER GENERAL PRIVIND COMBATEREA ŞI PREVENIREA

EROZIUNII SOLULUI 11 211 Fondul funciar şi fondul forestier la nivel naţional şi regional 12 212 Lucrări şi măsuri silvice 12

22 EVALUAREA SUPRAFEȚELOR ŞI EFECTELOR PRODUSE DE EROZIUNEA SOLULUI 13

CAPITOLUL III 14

OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR MATERIAL ŞI METOD Ă 14

31 MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE IcircN PROTOCOLUL EXPERIMENTAL 15 31 MOTIVATION AND AIMS OF EXPERIMENTAL PROTOCOL 15 32 METODE DE LUCRU 16

321 Organizarea experiențelor 17 322 Determinarea pierderilor anuale de sol 19 3221 Descrierea infiltrometrului 19 3222 Metoda de lucru 20

33 MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT 20

CAPITOLUL IV 22

CADRUL NATURAL CARACTERIZARE GENERAL Ă A PERIMETRELOR DE AMELIORARE 22

41 PERIMETRUL DE AMELIORARE TOROC-DEJ JUDEȚUL CLUJ 22 411 Icircncadrare geografică 22 412 Descriere generală geologia geomorfologia hidrologia şi condițiile edafice 22 413 Condiții climatice 23

42 PERIMETRUL DE AMELIORARE BONȚIDA JUDEȚUL CLUJ 24 421 Icircncadrare geografică 24 422 Condiții climatice 24

CAPITOLUL V 25

STUDIUL VEGETA ȚIEI FORESTIERE ŞI REZULTATELE PRIVIND ESTIMAREA CANTITATIV Ă DE SEDIMENTE DEPUSE PRIN EROZIUNE DE SUPRAFAȚĂ UTILIZAcircND METODE INDIRECTE 25

51 STUDIUL VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN AREALUL DEJ-GHERLA 25 511 Structura arboretelor 26 512 Structura arboretelor icircn funcție de consistență 26 513 Structura arboretelor icircn raport cu vacircrsta şi pe clase de producție 26 514 Structura arboretelor pe etape şi faze de dezvoltare 27


2



CAPITOLUL VI 31





CAPITOLUL VII 35



CAPITOLUL VIII 37





BIBLIOGRAFIE 41


3

INTRODUCERE



















superioare













icircngrăşăminte


4




























5

Capitolul I


SOLULUI





acestora









torenţiale





icircmprumut












6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


2



CAPITOLUL VI 31





CAPITOLUL VII 35



CAPITOLUL VIII 37





BIBLIOGRAFIE 41


3

INTRODUCERE



















superioare













icircngrăşăminte


4




























5

Capitolul I


SOLULUI





acestora









torenţiale





icircmprumut












6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


3

INTRODUCERE



















superioare













icircngrăşăminte


4




























5

Capitolul I


SOLULUI





acestora









torenţiale





icircmprumut












6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


4




























5

Capitolul I


SOLULUI





acestora









torenţiale





icircmprumut












6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


5

Capitolul I


SOLULUI





acestora









torenţiale





icircmprumut












6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


6































7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


7

































8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


8
































9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


9






























10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


10


policiesrdquo 2009)



























11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


11

Capitolul II
























2008)






12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


12


2010)























al 2004)






13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


13











Valori

Valors (mm)


3 - 5


6 - 10


10 - 15


15 - 20












- terenuri erodate



14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


14


- depozite naturale

- terenuri fugitive




- terenuri turboase









terenurilor

Capitolul III













15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


15





























16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


16

32 METODE DE LUCRU












17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


17


formula



anuală







eroziunii solului






Toroc-Dej

















18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


18


b2 ndash sol umed







reconstruită

ecologic












multe poligoane






care








19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


19





b2 ndash sol umed
























cu plutitor


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


20





provocată







ajutorul sitelor




















21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


21

































22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


22







icircmpădurire




















23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


23






type

Cod

Code



Suprafață Surface

ha

Arg

ilolu

viso

luri

brun argiloiluvial



610


brun luvic

Tipic 2401


1202

Litic 2405


1577

Pseudogleizat 2407


730


















24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti


24






















25

Capitolul V











fixate






(fructe de pădure)













26


forestier



















54







27



























plop (Populus alba)


28
















(9666)








frasin şi cătină










nesemnificativă


29






variantele studiate




Duncan

Tabelul Table 3




GL df

s2 Mean Square

Proba F Test F

Sig

Factor A


384769 2 192384 72397 0000


314508 2 157254 105343 0000

Factor B


246050 1 246050 92592 0000


1645467 1 1645467 1102285 0000

A x B


64459 2 32229 12128 0001


68001 2 34001 22777 0000

Eroare Error


31888 12 2657


17913 12 1493



30











31



















INDIRECTE









32



























cu nucleu la mijloc




33

















y = 15169x - 00025r = 0999

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

01100 01600 02100 02600 03100


Coe

fici

ent

de s

curg

ere

pe p

arce

lă

Run

off

coef

icie

nt




34

y = 00173x + 01756r = 08244

01000

01500

02000

02500

03000

03500

04000

04500

05000

200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800


Coe

ficie

nt d

e sc

urge

re p

e pa

rcelă

Run

off

coe

ficie

nt











35




























36































37

Capitolul VIII





acestei specii
























pentru soluri


38
































39






















staționare




84 RECOMANDĂRI







40











41

BIBLIOGRAFIE












Wageningen








Sydney







RSR Bucureşti




Braşov


42























22









Napoca




43





Padurilor no 1

























New York





44













SpringerLink













SpringerLink





1123




45

57



58








2

























46










Bucureşti





















Bucureşti




47




20-26



Bucureşti

Date post:	26-Oct-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

Ing. Andrei POP REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT andrei.pdfuniversitatea de Ştiin Ţe agricole Şi...

Documents