BAZELE INFORMATICII
OBIECTIVE
însusirea de catre studenţi a cunostintelor privind
organizarea şi utilizarea sistemelor de calcul şi a
sistemelor de operare
formarea deprinderilor de operare cu sistemul deoperare Windows
Insusirea cunostintelor privind retelele decalculatoare, formarea deprinderilor de utilizare asistemelor de posta electronica si a browser-elorInternet.
Formarea deprinderilor de utilizare a programelor deeditare text si calcul tabelar
Structura hardware a unui calculator
Componente fundamentale
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Calculator
Un calculator este un echipament electronic capabil de a procesa informaţii, de a efectua calcule complexe şi de a furniza rezultate utilizatorului uman într-un timp foarte scurt.
Calculatoarele procesează (prelucrează) date prin intermediul unor seturi de comenzi, instrucţiuni. Aceste seturi de instrucţiuni se numesc programe sau aplicaţii
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
1642-Blaise Pascal prima masina mecanica cu roti dintate
~1680-Leibnitz a perfectionat masina (adunari, scaderi, inmultiri)
Charles Babbage-primul dispozitiv programabil
dispozitiv de introducere date (cartele perforate)
dispozitiv de memorare
dispozitiv de calcul
dispozitiv de iesire
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
1889-Herman Hollerith creaza o masina tot cu cartele perforate pentru stocarea datelor
1896-infiinteaza TBM(Tabulating Machine Company) care devine IBM
1930-1940
Colossus proiectat de Alan Turing -calculator cu circuite electronice
Mark I bazat pe relee electronice realizat de Howard Aitken
CALCULATING CLOCK
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
Generatia I (1937-1953)
Exemple:
ENIAC calculator construit in scopuri militare
30 tone, 45 m lungime, 50 000 comutatoare, 18 000 tuburi electronice
UNIVAC calculator utilizat in scopuri comerciale
utilizat la alegerile din 1952 in Statele Unite
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
Generatia II (1954-1962) diode si tranzistori
memorie interna cu inele de ferita
memorie externa de tip tambur, disc, banda magnetica
unitati pentru calcule in virgula mobila
2*105 operatii /secunda
memorie de 32 kB
limbaje de nivel inalt-Fortran, Algol, Cobol
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
Generatia a III-a (1963-1982) circuite integrate
memorie interna cu semiconductoare
discuri magnetice de medie sau mare capacitate
5*106 operatii/secunda
memorie interna 2 MB
Exemple: IBM 360, PDP 11
CALCULATOR DE GENERATIA III
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
Generatia IV (1982-1990) Circuite integrate pe scara larga (VLSI)
3*107 operatii/secunda, memorie de 8MB
limbaje de programare limbaje orientate obiect (C++)
limbaje de programare logica (Prolog)
Exemple: Apple-Macintosh
IBM-PC
Commodore
EVOLUTIA CALCULATOARELOR
Generatia V (dupa 1990) circuite integrate pe scara foarte larga
arhitecturi paralele
retele de calculatoare
1012 operatii / secunda
inteligenta artificiala, sisteme expert, limbaje concurente
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Calculator
Un calculator este un echipament electronic capabil de a procesa informaţii, de a efectua calcule complexe şi de a furniza rezultate utilizatorului uman într-un timp foarte scurt.
Calculatoarele procesează (prelucrează) date prin intermediul unor seturi de comenzi, instrucţiuni. Aceste seturi de instrucţiuni se numesc programe sau aplicaţii
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Hardware
totalitatea componentelor fizice ale unui calculator
Software
totalitatea programelor care ruleaza pe sistemul respectiv
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Modelul von Neumann (1903-1957) al unui PC
CPU (unitate centrală de prelucrare)
Intrare
Ieşire
Memorie de lucru
Memorie permanentă
COMPONENTELE SISTEMULUI DE CALCUL
Unitatea de memorie internă. Memoria internă va conţine instrucţiunile programului care va fi executat şi datele asupra cărora se efectuează operaţiile
Unitatea aritmetică şi logică (UAL) -locul în care se execută operaţiile aritmetice şi logice.
COMPONENTELE SISTEMULUI DE CALCUL
Unitatea de comandă (UC) decodifică instrucţiunile, coordonează toate operaţiile efectuate
Unitatea de memorie externă unde se stochează volume mari de date
Unităţi de intrare/ieşire care permit schimbul de informaţii cu exteriorul
UAL şi UC formează împreună ceea ce numim în mod obişnuit procesor
COMPONENTELE PRINCIPALE ALE PC-ULUI
Procesorul ;
Placa de baza cu circuitele aferente;
Echipamente de intrare/iesire
monitorul;
tastatura;
mouse-ul;
Memoria principală
COMPONENTE PC
Memoria de stocare formată din dispozitive de memorare mai
lente cum ar fi: discurile floppy sau discurile de capacitate mare
Magistrale (pe placa de baza) cu rolul de a conecta anumite părţi ale
calculatorului între ele
căi de comunicaţie între părţile calculatoarelor
COMPONENTE PC
Adaptoare
permit microprocesorului să controleze şi să comunice cu echipamentele de intrare/iesire
Porturi
se ataşează adaptoarelor şi asigură conectarea dispozitivelor de intrare/iesire
Comunicaţia în exterior se face prin porturi
COMPONENTE PC
Conectori de extensie
permit ataşarea unei game largi deadaptoare ale utilizatorului.
MICROPROCESORUL
Sarcina principală a CPU–ului este de a executa instrucţiuni
Executa trei operatiuni de baza utilizând ALU (Unitatea Aritmetică şi Logică), un
microprocesor poate executa operaţii matematice ( adunare, scădere, înmulţire, împărţire) sau operaţii în virgulă mobilă
MICROPROCESORUL
transfer de informaţii de la o zonă de memorie la alta
salt la un nou set de instrucţiuni în urma execuţiei unor comenzi de decizie sau de salt
Componentele de bază ale unuimicroprocesor sunt:
o magistrală de adresă ( de 8, 16, 32 biţi) care poate adresa memoria
o magistrală de date (de 8, 16, 32 biţi) prin care se pot trimite sau recepţiona date de la memorie
MICROPROCESORUL
Linii de citire sau scriere care comunică memoriei despre ce operaţiune este vorba (citire sau scriere)
Linie de ceas care reprezintă frecvenţa de intrare a microprocesorului
Linie de reset care iniţializează microprocesorul
Un set de registre care sunt utilizate de microprocesor ca memorii temporare rapide
ALU (Arithmetic/Logic Unit) execută operaţii aritmetice
MICROPROCESORUL
Decodificator de instrucţiuni care decodifică instrucţiunile şi emite semnale de comandă la celelalte componente din sistem
MEMORIA PC-ULUI
Memorie se înţelege în general, un sistem electronic
capabil să reţină informaţii şi date pe o perioadă de timp, informaţii utilizate în procesul prelucrării
Timp de acces
intervalul de timp scurs între furnizarea uneicereri către o memorie şi obţinerea informaţiilordin memoria respectivă.
MEMORIA PC-ULUI
Acces aleator
timpul de acces necesar obţinerii unei anumite informaţiinu depinde de poziţia informaţiei în memoria respectivă.
Memoria RAM (Random Access Memory)
este o memorie cu acces aleator utilizată ca memorietemporară. RAM-ul este o memorie volatilă (îşi pierdeconţinutul la dispariţia tensiunii de alimentare)
MEMORIA PC-ULUI
BIT (Binary DigIT) Unitatea de bază pentru stocarea informaţiei
două valori reprezentate de cifrele 0 sau 1
intern informaţia este sub formã de semnale compuse dintr-o succesiune de 0 şi 1
notatie b
BYTE unitate de masura utilizata pentru a descrie
dimensiunea unui fisier, capacitatea unui disc sau cantitatea de date trimise prin retea
MEMORIA PC-ULUI
o succesiune de 8 biţi
se mai numeste octet
notatie B sau o
KILOBYTE 1KB=1024 B = 210 B
MEGABYTE 1MB=1024 KB=1046576 B = 220 B
GIGABYTE 1GB=1024 MB
MEMORIA PC-ULUI
Tipuri de memorie RAM SRAM (Static RAM) – memorie rapidă care are
la bază celule de memorie formate dinelemente bistabile. Nu necesită operaţii derefresh (reîmprospătare).
DRAM (Dynamic RAM) – memorie construitădin celule bazate pe condesatoare. Este omemorie care necesită reâmprospătare la uninterval de timp bine definit.
MEMORIA PC-ULUI
Memoria cache
două categorii de memorie cache :
memorie cache internă
memorie cache externă
asigură prin prezenţa ei un acces mai rapid la informaţie
se interpune între microprocesor şi memoria RAM şireţine ultimele informaţii accesate de microprocesor
MEMORIA PC-ULUI
cache intern sau L1 cache este localizat în interiorul CPU
cache extern sau L2 cache buffer între RAM şi L1 cache din CPU
in exterior la CPU mai vechi
MEMORIA PC-ULUI
Memoria ROM(Read Only Memory) memorie nevolatilă care-şi păstrază conţinutul
la decuplarea calculatorului de sub tensiune
scrisă prin procedee industriale
nu mai poate fi ştearsă prin procedee aflate la îndemâna utilizatorului
PROM (Programmable ROM) conţinutul ei poate fi scris prin procedee
speciale
MEMORIA PC-ULUI
memoria EPROM conţinutul ei poate fi şters, după care memoria
poate fi scrisă din nou
FLASH scrierea în memorie are un caracter reversibil,
putându-se efectua de către utilizator.
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistralele sunt căile pe care circulă datele sau adresele
conectează CPU (Unitatea Centrală de Prelucrare – creierul calculatorului) cu toate componentele sistemului
tipuri de magistrale magistrale sistem care conectează CPU cu RAM
magistrale de intrare/ieşire care conectează CPU cu alte componente
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistralele de intrare–ieşire se împart şi ele în mai multe componente diferite
magistrala ISA
magistrala PCI
magistrala USB
magistrala AGP
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistrala ISA (Industry Standard Arhitecture)
a fost introdusă în anul 1987
A fost utilizată pentru conectarea plăcilor de reţea
A fost utilizată pentru conectarea plăcilor de sunet
dispozitive care nu necesită viteză foarte mare
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistrala PCI (PeripheralComponent Interconnect)
introdus de către compania Intel în anul 1992
asigură viteze de transfer foarte mari comparativ cu ISA
se conecteaza placi de retea, placi grafice, in general dispozitive care au nevoie de o rata de transfer ridicata
PCI express pt. Placi grafice – viteza de transfer mai mare ca PCI
PCI express – viteza de transfer mult mai mare decat PCI.
Transmisia seriala a informatiei
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistrala USB (Universal Serial Bus)
USB este un tip de magistrală apărut în anul 1996
permite conectarea unor periferice care comunică serial (127 dispozitive)
viteze de transfer mai mari decat porturile seriale sau paralele 12Mb/s (USB 1.1)
se conecteaza tastaturi, mouse, imprimante, dispozitive de memorare
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
USB 2.0 aparut in anul 2000
Lungime cablu de max 5m
Viteza 480 Mb/s
USB 3.0 aparut in anul 2008
Viteza 4,8Gb/s
MAGISTRALELE PLACII DE BAZA
Magistrala AGP(Accelerated GraphicsPort)
magistrală introdusă în anul 1997
elibereaza magistrala PCI de sarcini suplimentare
placa video are acces direct la memoria interna prin AGP
Software-ul plăcii de bază
Circuitele de memorie ROM de pe placa de bază conţin instrucţiuni care sunt specifice pentru o placă de bază.
Secvenţa de instrucţiuni pentru POST (Power On Self Test)
Instrucţiunile Setup pentru modificarea memoriei CMOS
Instrucţiuni BIOS care oferă servicii pentru lucrul cu periferice
Software-ul plăcii de bază
Instrucţiuni de Boot care lansează în execuţie sistemele de operare
Cei mai importanţi producători desoftware pentru placa de bază sunt:
Phoenix
AMI (American Megatrends)
Award
Software-ul plăcii de bază
POST(Power On Self Test) prima secvenţă de instrucţiuni ce se execută şi
care verifică componentele PC–ului
oferă informaţii despre :
adaptorul grafic
BIOS (nume, versiune)
RAM (dimensiune)
POST citeşte datele utilizator pe care le găseşte în CMOS
Software-ul plăcii de bază
Programul de Setup
Valorile standard care se pot modifica la Setup:
timpul şi data
tastatura
monitorul
unitatea de floppy
tipurile de hard-disc-uri
Software-ul plăcii de bază
Secvenţa de bootare ordinea in care pot fi citite dispozitivele de
stocare care contin sistemul de operare
poate fi modificata
BIOS-ul(Basic Input Output System) colecţie de funcţii care controlează elementele
hardware ale calculatorului
programele BIOS sunt memorate în circuite ROM pe placa de bază
Software-ul plăcii de bază
Sistemul de operare şi alte programe ale sistemului de operare accesează hardware-ul sistemului de calcul prin intermediul funcţiilor BIOS
Procesul de boot Încărcarea sistemului de operare în memorie se
numeşte boot–are
STRUCTURA HARDWARE A PC-ULUI
Periferice
Dispozitive periferice
componente care se conectează la sistemul de calcul şi realizează funcţii de introducere , de extragere a datelor sau de memorare.
În categoria dispozitivelor periferice intră imprimanta, unitatea de floppy disc, unitatea de hard disc, unitatea CD-ROM, monitorul, tastatura, mouse-ul.
Dispozitive periferice
Tastatura Tastatura este cel mai utilizat dispozitiv
periferic de intrare, fiind asemănătoare unei maşini de scris obişnuite.
Acţionarea unei taste generează un cod care reprezintă caracterul asociat tastei, respectiv combinaţiei de taste.
Dispozitive periferice
Mouse Mouse-ul este un dispozitiv care controlează
mişcarea cursorului pe ecranul monitorului.
Cu ajutorul lui se pot selecta sau activa unele obiecte pe ecran, prin acţionarea unor butoane.
Dispozitive periferice
Scanner-ul dispozitiv periferic de intrare care permite
culegerea imaginilor prin digitizare.
Pentru aceasta se utilizeaza un mecanism precis care utilizeaza laser sau lampa halogen.
Imaginile pot fi captate cu rezolutii de 300, 600, 800, 1200, 1600 dpi (dots per inch -puncte pe inch).
Scanerul se poate conecta la calculator prin porturi seriale (USB) sau paralele.
Principalele firme producatoare de scannere sunt HP, Canon, Brother
Dispozitive periferice
Monitoare Monitoarele sunt dispozitive periferice de ieşire
care permit afişarea informaţiilor.
Tipuri de monitoare CRT-Cathode Ray Tube
Monitoare LCD
Dispozitive periferice
CRT-Cathode Ray Tube Monitoarele CRT (cu tuburi catodice) au fost
cele mai utilizate tipuri de monitoare
Aceste monitoare utilizează sistemul clasic de afişare al televizoarelor cu tub catodic
Monitoare LCD (LED) Monitoarele plate utilizează tehnologia LCD
(Liquid Crystal Display), tehnologia bazată pe imagini cu cristale lichide.
Dispozitive periferice
Caracteristici ale monitoarelor Dimensiunea ecranului-diagonala ecranului,
exprimată în inch
Rezoluţia-precizia de afişare a monitorului
Rata de reîmprospătare-Pentru a da senzaţia de imagine continuă, stabilă, imaginea trebuie reîmprospătată periodic
Nivelul de radiaţie emis
Dispozitive periferice
Sistemul video al unui calculator este format din trei elemente de bază :
adaptorul video
monitorul
driverul de placă video
Adaptorul video componentă extrem de importantă a sistemului
video, el fiind cel care controlează funcţionarea monitorului
Dispozitive periferice
Driverul de adaptor video Driverele permit modificări ale rezoluţiei,
numărului de culori sau chiar a frecvenţei de refresh la o anumită rezoluţie;
Afişarea imaginilor pe monitor Pixelul este elementul de bază într-o imagine
Pixelul este de fapt un punct pe ecran
Fiecare pixel este constituit din trei culori: roşu, verde, albastru
Dispozitive periferice
Imaginea pe ecran este alcătuită din pixeli, care sunt aranjaţi sub forma unei matrice pe ecran
Rezoluţiile (număr de pixeli) cele mai întâlnitesunt:
1280 x 1024
1024 x 768
800 x 600
Primul număr reprezintă numărul de pixeli peorizontală, iar al doilea număr reprezintănumărul de pixeli pe verticală
Dispozitive periferice
Numărul de culori este dat de numărul de biţialocaţi (8, 16, 24, 32), astfel se poate ajunge lamilioane de nuanţe de culori.
Dispozitive periferice
Dispozitive de imprimare Imprimantele sunt dispozitive exterioare calculatorului
Au rolul de a afisa informatii pe un suport de hartie
se cuplează la calculator pe portul paralel sau USB cu un cablu special
Imprimanta se compune din:
sistemul mecanic de antrenare a hârtiei
sistemul mecanic de antrenare a capului de scriere (mai puţin imprimantele laser)
Dispozitive periferice
sistemul electronic de comandă
modul de prelucrare a datelor
Tipuri de imprimante matriciale
cu jet de cerneală
laser
termice
Dispozitive periferice
parametri de bază pentru imprimante: viteza de imprimare – se măsoară în
caractere/secundă sau pagini pe minut
rezoluţia – se măsoară în puncte/inch (dpi –dots per inch)
Imprimanta matricială Imprimanta matricială tipăreşte caractere
formate din puncte.
Dispozitive periferice
Punctele sunt imprimate cu ajutorul unor ace care apasă pe o panglică tuşată şi apoi pe hârtie.
Imprimantele matriciale pot fi de diferite tipuri, depinzând de numărul de ace.
Imprimanta cu jet de cerneală funcţionează pe baza emiterii unui jet foarte fin
de cerneală printr-un orificiu.
Jetul este format din picături de dimensiuni microscopice.
Dispozitive periferice
Principiul de funcţionare a acestui tip de imprimantă este asemănator funcţionării unui tub cinescop.
particulele fine de cerneală sunt încărcate electrostatic şi deviate în câmpul electrostatic.
Imprimanta laser Imprimanta laser are un principiu de funcţionare foarte
asemănător cu al unui copiator
este un copiator modificat, astfel încât să accepte date de la calculator
Dispozitive periferice
Piesa de bază a unei imprimante laser este cilindrul
Cilindrul unei imprimante laser are o lăţime egală cu a foii de hârtie şi este acoperit cu un strat de seleniu
Seleniul are proprietatea că atunci când este iluminat devine bun conductor de electricitate
in urma iluminarii cu o raza laser seleniul va deveni un bun conducător de electricitate.
După încărcarea cilindrului cu tensiune, acesta se roteşte în apropierea unei pulberi foarte fine, negre, care se numeşte toner.
Dispozitive periferice
Imprimanta termică
utilizează o hârtie termică specială care-şi schimbă culoarea atunci când este încălzită
tipăresc caracterul sub forma unei matrici
fiecare punct este încălzit pentru a putea fi imprimat
case de marcat, fax-uri folosesc imprimanta termica
Dispozitive periferice de stocare
Dispozitive periferice de stocare
Rol de a memora volume mari de date
Tipuri
Floppy disc
Hard disc
CD (DVD)-ROM
Dispozitive periferice de stocare
Floppy disc
Dispozitive periferice de stocare cu capacitatea de 1.44 MB
Suprafata impartita in piste si sectoare
80 piste pe o suprafata, 2 fete utile, 18 sectoare pe pista. Un sector are capacitatea de 571 octeti, din care 512 octeti pentru date, iar restul de 59 pentru a codifica diferite informatii
Dispozitive de stocare
Dispozitive periferice de stocare
Floppy disc
disc flexibil de celuloid sau material plastic special pe care este depus un strat de oxid de crom cu proprietati magnetice.
Dispozitive periferice de stocare
Hard discul Hard discul este un dispozitiv de stocare
utilizat pentru memorarea volumelor mari de date;
format din mai multe discuri suprapuse;
discurile se rotesc împreuna cu axul motorului unităţii de disc. Hard discul are mai multe capete de citire/scriere (cate doua pentru fiecare fata);
Dispozitive periferice de stocare
Dispozitive periferice de stocare
hard discul este impartit in piste si sectoare
pistele cu acelasi numar de ordine formeaza un cilindru
Caracteristici ale hard disc-urilor
capacitatea de stocare;
timpul de acces;
rata de transfer;
viteza de lucru;
Dispozitive periferice de stocare
Dispozitive periferice de stocare
Dispozitive periferice de stocare
Capacitati uzuale ale hard discurilor
Sute de GB
Timpi de acces uzuali
De ordinul zecilor de milisecunde
Numar de rotatii pe minut
5000-7000
Pentru hd performante 10000 si mai mult
Dispozitive periferice de stocare
CD-ROM-ul (Compact Disc Read Only Memory)
Stocarea si accesarea datelor de pe CD-ROM-uri se realizeaza prin mijloace optice cu viteza mare
Principalele caracteristici de performanta aleunitatilor de CD sunt :
capacitatea de stocare ;
timpul de acces ;
rata de transfer ;
viteza de lucru.
Dispozitive periferice de stocare
Capacitatea de stocare la un CD depaseste 650 MB, fiind cu mult superioara floppy discului.
Timpul de acces
se masoara în milisecunde si este mai mare ca la HD, fiind cuprins, în medie, între 100 ms si 400 ms;
la cele mai moderne scade sub 100ms
Dispozitive periferice de stocare
Rata de transfer se refera la cantitatea de informatie ce se transfera într-o
secunda si poate fi cuprinsa între 150KB/s (la primele tipuri de unitati de CD-uri) si peste 3000 KB/s (la unitatile moderne). Rata de transfer depinde, în primul rand de timpul de acces si de viteza de lucru a unitatii CD.
Viteza de lucru reprezinta un parametru care influenteaza direct rata de
transfer si timpul de acces
se stabileste în raport cu primul tip de unitate CD numit single-speed, care lucra cu un transfer de 150KB/secunda;
s-au dezvoltat viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed ,..
DVD
Disc optic de capacitate mare
Standardul a fost dezvoltat de Sony si Philips
DVD= Digital Versatile Disk
Are forma unui CD
Datele sunt memorate pe o pista in forma de spirala
Citirea se face cu o raza laser
DVD
Scrierea datelor se poate face pe 2 nivele
Nivelul de deasupra este transparent pentru a permite citirea nivelului 2
Raza laser este setata la doua intensitati
Intensitatea mai mica pentru a citi nivelul 1
Intensitatea mai mare pentru a citi nivelul 2
DVD
Tipuri de DVD-uri
DVD-ROM
Utilizat pentru distributia de software
DVD-uri cu un singur nivel – 4,7 GB
DVD-uri cu doua nivele – 8,5GB
DVD-uri cu 2 fete – 9,4 GB si 17 GB
DVD-R
Recordable DVD – se pot scrie o singura data ca CD-R
Capacitate 3,95 GB pe o parte
DVD
DVD – video disk
Cel mai important standard
Capacitate de 4,7 GB/disk, 135 min video de calitate
Protejat impotriva copierii ilegale
Sisteme de operare
Sisteme de operare.Notiuni de baza
Definitie ansamblu de programe de control si de serviciu
care coordonează activitatea unui calculator
Sisteme de operare.Notiuni de baza
Functiile unui sistem de operare
gestionează resursele unui calculator;
asigura interfata cu echipamentele hardware;
coordoneaza activitatea mai multor aplicatii care ruleaza simultan;
ofera o interfata cu utilizatorul permitand accesul acestuia la resurse si la aplicatii
Sisteme de operare.Notiuni de baza
Multitasking-ul
rularea simultana a mai multor aplicatii a aparut ca urmare a nevoii utilizatorilor de a executa mai multe programe în acelasi timp.
Sistemul de operare MS-DOS nu permite acest lucru.
Sisteme de operare.Notiuni de baza
Memoria virtuala
Memoria virtuala este o memorie fictiva capabila sa contina toata memoria necesara programului (procesului).
Sistemul de operare ”proiecteaza“ spatiul procesului în memoria fizica
Gestiunea perifericelor
Drivere de dispozitiv
Driverele de dispozitiv sunt componente software ale sistemului de operare care lucreaza cu dispozitivele periferice.
Exista drivere diferite pentru fiecare dispozitiv în parte, placă video, interfete de hard disc, porturide comunicatie.
Accesul programelor la dispozitivele periferice se face numai prin utilizarea driver-elor.
Sisteme de operare - tipuri
Tipuri de sisteme de operare
Sistemul de operare MS-DOS
este un sistem de operare monoutilizator, monotasking, care ruleaza pe microprocesoarele Intel. Interfata utilizator este simpla si consta din linii de comanda
Sistemul de operare Windows
Windows 95/98/Me-monouser
Windows NT/2000/XP-multiuser
Sistemul de operare Linux/Unix
Componente sisteme de operare
Un sistem de operare are trei componente: Interfata utilizator-componenta a SO care permite
utilizatorului sa introduca comenzi printr-o interfata de tip limbaj de control sau o interfata grafica
Kernel-componenta centrala a sistemului de operare. Raspunde de:
incarcarea si rularea programelor
gestiunea intrarilor si iesirilor
Sistemul de gestiune al fisierelor-componenta care se ocupa cu organizarea si gestiunea fisierelor
Windows 98-caracteristici
Windows 98 poate fi caracterizat succint prin:
Multitasking preemptiv- Windows detine controlul asupra timpului de calcul si asupra aplicatiilor
rulează aplicaţii pe 32 biţi
include standardul Plug & Play ca parte integrantă a sistemului de operare
are o interfaţă de programare a aplicatiilor API (Aplications Programs Interface) pe 32 de biti
Windows XP
Windows XP Home Edition – pentru utilizatorii de acasă
Windows XP Home Edition este proiectat pentru persoane sau familii şi include noi facilităţi pentru multimedia digitală, reţea pentru acasă şi comunicaţii.
Windows XP
Windows XP Professional - pentru utilizatorii din mediul business accesul la distanţă
Securitate
Performanţă
uşurinţă în utilizare
operare în mai multe limbi, pentru a-i ajuta pe utilizatori să-şi îmbunătăţească productivitatea
Windows XP
Cea mai evidentă deosebire însă între Windows XP Home Edition şi Windows XP Professional este securitatea, care este simplificată pentru Windows XP Home Edition
Windows XP-facilitati
Interfaţa s-a modificat integral şi poate lua trei forme generale:
un nou ecran de intrare
un Explorer cu un aspect nou
meniu de start diferit.
dacă se doreşte folosirea unui Explorer cu aspect vechi şi un meniu de start în formă nouă acest lucru este posibil
Windows XP-facilitati
Windows Explorer a fost îmbunătăţit. Fiecărui director i se poate ataşa o pictogramă
proprie sau o melodie
directoarele de imagini pot avea ataşate anumite imagini pe care le conţin.
Opţiunile de asociere ale fişierelor au fost îmbunătăţite şi ele.
Se pot face asocieri de fişiere multiple. De exemplu se poate deschide un fişier grafic jpeg cu Image Preview, Paint, Adobe Photo Shop sau Microsoft PhotoDraw într-un mod foarte uşor, direct din Explorer prin click dreapta şi alegerea opţiunii Open With care permite selectarea programului dorit
Windows XP-facilitati
Multimedia În primul rând Windows Media Player
este proiectat să includă numeroase îmbunătăţiri faţă de versiunile anterioare.
Bara de procese permite o versiune a player-ului cu numeroase dimensiuni posibile putându-se micşora foarte mult fără a pierde din funcţionalităţile oferite.
Windows Media Player mai evoluat.
Copierea de pe un CD audio nu mai este limitată ca viteză, depinzând doar de capacitatea dispozitivului CD. În plus, când se creează un CD audio se poate şti în orice moment cât spaţiu liber a mai rămas.
Windows XP-facilitati
Multimedia Alte îmbunătăţiri includ integrarea softului pentru scrierea
CD-urilor .
utilizatorii de scannere sau camere digitale vor găsi în Windows XP aplicaţia Windows Imaging Acquisition extrem de folositoare întrucât de exemplu se poate deschide o imagine Microsoft Paint direct de pe o cameră digitală fără a mai necesita o salvare anterioară.
Se poate căuta o cameră video ca şi cum ar fi un drive de hard.
Windows XP-facilitati
Internet Explorer 6 nu este diferit esenţial de predecesorul 5.5. încorporeză noi facilităţi privitoare la interfaţa cu utilizatorul. facilităţi privitoare la imagini prin apariţia barei de
instrumente aferente. Windows XP oferă un număr de facilităţi suplimentare şi
pentru intrarea în Internet (configurarea automată a clienţilor fără a necesita cunoştinţe despre reţea, dial-up perfecţionat).
De asemeni Windows XP include şi o conexiune de bază la Internet prin firewall care oferă o posibilitate primară de protecţie contra hackerilor
Linux/Unix
Linux este un sistem de operare multiuser multitasking, pe 32/64 de biti.
Foarte fiabil, rezistent la virusi, potrivit pentru a fi utilizat ca servere de Web, servere de posta electronica, servere de aplicatii, util in mediu multiuser.
Utilizarea hard-disc-ului sub Windows XP
Partitionarea hard-disc-ului Operatiune prin care hard-disc-ul este impartit in
sectiuni logice numite partitii. Acestea pot fi considerate ca hard-disc-uri individuale
Sub Windows pot exista partitii primare si extinse
Partitie primara Partitia din care se incarca sistemul de operare.
Partitie extinsa Partitia care contine alte date si programe in afara
de sistemul de operare. Exista o singura partitie extinsa pe fiecare hard disc.
Utilizarea hard-disc-ului sub Windows XP
Partitionarea hard-disc-ului Partitia extinsa poate fi impartita in alte unitati logice
numite drive-uri logice
Utilitarul de partitionare Computer management (local) (Start-Control Panel-
Administrative Tools-Computer management)
Partition Magic
Formatare Dupa partitionare urmeaza operatiunea de formatare
care pregateste suportul de stocare pentru a fi utilizat de sistemul de operare
Partitionarea hard-disc-ului
Sistemul de fisiere
Definitie Sistem responsabil cu organizarea informatiilor pe
un suport de stocare
Sistemul de fisiere FAT (File Allocation Table) FAT este un tabel mentinut de sistemul de operare
pentru a asocia clustere (cele mai mici unitati de stocare) la fisierul care a fost scris pe disc.
Cand fisierele sunt scrise pe disc, ele pot fi memorate in unul sau mai multe clustere care pot fi localizate oriunde pe disc. Tabelul permite Windows-ului sa regaseasca piesele componente ale fisierului cand acesta se deschide.
FAT (File Allocation Table)
FAT16
Intrari in tabele de 16 biti.
Dimensiunea discului se reduce la 2GB
FAT32
Creat pentru a asigura un management mai eficient
Dimensiunea discului 2TB
NTFS (New Technology File System)
Sistem de fisiere utilizat incepand cu Windows NT Ofera securitate si fiabilitate sporita fata de celelalte sisteme
de fisiere
NTFS5 Utilizat de Windows XP
Posibilitate de criptare a informatiilor pe disc
Disk Quota – limitarea spatiului de disc pentru un utilizator
Defragmentare
Compresie
Indexare – localizarea mai rapida a fisierelor
Fisiere si foldere
Fişierul Fişierul este o colecţie de date cu o structură bine
definită, organizată pe un suport de memorare. In fişier se stocheazã diferite informaţii
Fişierul este desemnat prin nume si extensie
nume este o succesiune de caractere, şidesemnează denumirea sugestivă a acelui fişier.Pentru numele fişierului nu se utilizeazã caracterelespeciale ca: *, ?. Se poate utiliza linia de subliniere( underscore _ ).
Fisiere si foldere
Fişierul extensie este un grup de caractere ce descrie tipul
fişierului. Ca şi la numele fişierului nu se utilizează caracterele speciale
.DOC documente WORD;
XLS documente EXCEL
mdb documente ACCES
CPP fişier cod sursă C++,etc.
DLL fişiere bibliotecă (Dinamic Link Library)
EXE fişier executabil
JPG fişier imagine
Fisiere si foldere
Fişierul-• Caracteristici
Dimensiune
Tip
Data si ora de creare
Data si ora ultimei modificari
Data si ora ultimului acces
Atribute- Hidden – ascuns
- Read-only – numai citire
Folderul structură de organizare a informaţiilor pe discul magnetic.
Intr-un folder putem memora fişiere sau alte foldere. Operaţiunile care se execută cu fişierele se vor executa şi cu folderele
Fisiere si foldere
Semnificatia caracterelor * si ? * inlocuieste orice caracter si orice sir de caractere
? Inlocuieste un singur caracter
*.exe toate fisierele care au extensia exe
A*.exe
fişiere executabile al căror nume începe cu litera A
A*.?x? fişiere al căror nume începe cu litera A iar extensia
are la mijloc litera x
Fisiere si foldere
Denumirea perifericelor de stocare A: - discul flexibil
C: - hard disc-ul
D: - CD-ROM sau un alt hard disc (o partitie) sau un drive de retea
…
Localizarea fisierului Cale-sir de caractere care desemneaza locatia
fisierului
Fisiere si foldere
Calea reprezinta descrierea locului de dispunere a fisierului
parcurgând drumul de la radacina sau din locaţia curenta la acesta
Exemple:
C:\CURS\FINANTE_BANCI\PROGRAMA.DOC
E:\carti_scrise\curs_teorie_aplicatii\var_def
D:\sc\en_itess1_v20\itess1
Operatiuni cu fisiere si foldere
Selecţia fişierelor Orice operaţiune cu fişierele sau folderele este precedată
de selecţie. Prin selecţie se precizează care este sau care sunt fişierele care fac obiectul operaţiilor cu fişiere
Selecţia unui fişier se face cu un clic pe numele fişierului
unui grup compact de fişiere
clic pe numele primului fişier
Se ţine apăsată tasta SHIFT şi se face clic pe numele ultimului fişier
unui grup de fişiere necompact
clic pe fiecare fişier care se selectează ţinând apăsată tasta CTRL
Operatiuni cu fisiere si foldere
Operaţii cu fişiere şi foldere
operaţii de copiere a fişierelor şi folderelor
operaţii de mutare a fişierelor şi folderelor
operaţii de ştergere a fişierelor şi folderelor
operaţii de redenumire a fişierelor şi folderelor
operaţii de creare a folderelor
operaţii de căutare fişiere după anumite criterii
Operatiuni cu fisiere si foldere
Copierea unui fişier cu My Computer Se deschide folderul în care se găseşte fişierul (clic
pe folder)
Se selectează fişierul (clic pe fişierul respectiv)
Se utilizează opţiunea Edit-Copy din meniul aplicaţiei
Se deschide folderul destinaţie
Se utilizează opţiunea Edit-Paste
Operatiuni cu fisiere si foldere
Copiere multiplă Se deschide folderul în care se găsesc fişierele (clic
pe folder)
Se selectează fişierele utilizând una din metodele prezentate mai sus
Se utilizează opţiunea Edit-Copy din meniul aplicaţiei
Se deschide folderul destinaţie
Se utilizează opţiunea Edit-Paste
Operatiuni cu fisiere si foldere
Mutare se va utiliza opţiunea Edit-Paste în loc de Edit-Copy.
Stergerea fişierelor Se selectează fişierul sau fişierele care fac obiectul
operaţiunii de ştergere Se utilizează File-Delete din meniul aplicaţiei
Redenumirea fişierelor Se selectează fişierul sau fişierele care fac obiectul
operaţiunii de redenumire Se utilizează File-Rename din meniul aplicaţiei
Operatiuni cu fisiere si foldere
Creare foldere Se utilizează opţiunea File-New-Folder
Se introduce numele folderului
Stergere, copiere, mutare folder Se procedează în mod analog ca la fişiere
Operatiuni cu fisiere si foldere
Căutarea fişierelor
Căutarea după nume
Căutarea după anumite caractere din nume sau extensie
Căutare după tipul fişierului
Căutare după criteriul dată
Căutare după criteriul dimensiune
Interfata grafica MS Windows
Sistemul de operare MS Windows opereaza cu conceptul de obiect.
Obiect se întelege orice document, aplicatie, fisiere,
short-cut, etc.
In general are asociata cel putin o fereastra, de unde si numele sistemului de operare.
Obiectele sunt reprezentate vizual si pot fi manevrate atât cu tastatura cât şi cu mouse-ul.
Interfata grafica MS Windows
Functiuni si actiuni ale mouse-ului:
O singura apasare se numeste clic, iar o apasare dubla dublu-clic
Butonul stâng al mouse-ului are următoarele efecte:
Selectii si manipulari de obiecte
Lansare în executie a unei aplicatii
Deschideri/închideri de meniuri verticale sau orizontale
Butonul drept este utilizat în mod deosebit pentru operatiuni speciale sau pentru meniuri contextuale
Interfata grafica MS Windows
Interfata grafica MS Windows contine urmatoarele elemente:
Ferestre
Meniuri
Pictograme
Interfata grafica MS Windows
Ferestre
Fiecarei aplicatii îi corespunde cel putin ofereastra. Elementele componente ale uneiferestre MS Windows sunt:
Bara de titlu
Contine numele aplicatiei deschise si butoanele decontrol. Executând clic dreapta în bara de titlu seactivează meniul sistem.
Butoanele de control continute în bara de titlu înpartea dreapta
Interfata grafica MS Windows
Minimizare: fereastra este adusa în bara de evenimente, sub forma
unui buton. Aducerea ei în zona ecran, la dimensiunea normala de lucru se face prin clic stânga de mouse pe butonul din bara de evenimente.
Maximizare: aducerea ferestrei la dimensiunea maxim admisibila.
Repetarea acestei operatiuni aduce fereastra la dimensiunea dinaintea maximizarii
Inchidere / Exit: terminarea aplicatiei si în mod implicit închiderea ferestrei
Interfata grafica MS Windows
Meniul de control al ferestrei: Mutare, redimensionare, inchidere fereastra, minimizare,
maximizare.
Bara de meniu fiecare optiune are asociat un meniu vertical.
Majoritatea aplicatiilor au optiunile: File -lucrul cu fisierul generat de aplicatie-salvare,
deschidere, tiparire….;
Edit –operatiuni de copiere,lipire,cautare,selectie;
View - modul de afisare pe ecran a ferestrei si aobiectelor din fereastra;
Tools pentru anumite instrumente;
Help-pentru asistenta a lucrului, referitor la acelprogram.
Interfata grafica MS Windows
Bara de instrumente
Este o bara specifica în general fiecarei aplicatii si contine short-cut-uri pentru anumite operatiuni care se executa prin intermediul meniurilor.
Utilizatorul, de cele mai multe ori, o poate configura conform nevoilor personale.
Bara de stare
Este o zona în care sunt afisate diferite mesaje cu privire la contextul ferestrei.
Interfata grafica MS Windows
Icon-uri sau pictograme: sunt imagini de dimensiuni reduse ce desemnează
un obiect. Acestea pot referi aplicatii, fisiere,foldere, documente de diferite tipuri sau alteobiecte.
Exista si câteva icon-uri dedicate anumitor obiectespecifice mediului MS Windows, cum ar fi:
My Computer- afisarea unitatilor de disc existente însistem, gestiunea imprimantelor, accesul la functiile degestionare a sistemului (Control Panel), precum si alegaturilor la distanta
My Network Places: elementele componente ale retelei,în cazul când acestea sunt configurate
Interfata grafica MS Windows
Recycle Bin: locatie în sistemul de fisiere unde sunt stocate temporar obiectele sterse. Obiectele stocate în aceasta locatie pot fi restaurate (optiunea Restore) sau pot fi sterse definitiv din sistem ( Empty Recycle Bin).
Interfata grafica MS Windows
Desktop Desktop windows xp
suprafata de lucru se refera la ecranul calculatorului afisat imediat dupa lansarea sistemului de operare. Se mai numeste si ecranul principal al sistemului de operare MS Windows. Pe aceasta fereastra se afla obiectele utilizate în mod curent de către utilizator, cum ar fi: icon-urile si short-cut-urile aplicatiilor utilizate în mod frecvent.
Desktop-ul unei aplicatii
Suprafata de lucru a aplicatiei
Interfata grafica MS Windows
Aplicatia My Computer
Browser si un instrument de gestiune a resurselor calculatorului.
Functii
Configurare imprimante
Configurarea conexiunii de la distanta
Panou de control
Add new hardware-adaugare de componente hardware in sistem
Interfata grafica MS Windows
Add-Remove programs – adaugare/stergere de programe din sistem, precum si adaugare/stergere componente ale sistemului de operare MS Windows
Date/Time – setarea datei si timpului sistemului
Display – configurare adaptor video si monitor
Fonts – adaugare/stergere de fonturi din sistem
Keyboard – configurarea tastaturii, inclusiv adaugarea de emulatoare de tastatura
Modems – adaugare/stergere, configurare parametri pentru modem
Network – configurarea elementelor retelei
System – informatii diverse despre sistemul de calcul
Interfata grafica MS Windows
Browsere in Windows Xp
se utilizeaza în principal pentru efectuareade operatii cu fisiere si foldere, cum ar fi:
Vizualizarea fisierelor si folderelor
Crearea de fisiere, foldere si shortcut-uri
Copieri de fisiere si foldere
Mutari de fisiere si foldere
Stergeri de fisiere si foldere
Interfata grafica MS Windows
Tipuri de foldere utilizate de Explorer
Foldere de date: contin fisiere si alte foldere de date. Exemple de foldere de date: folderul pentru sistemul de operare(windows), foldere pentru aplicatii, foldere pentru documentele utilizatorului, etc.
Foldere sistem: contin obiecte ale sistemului sau alte foldere sistem. Exemple de foldere sistem: Control Panel, Printers, etc
Retele de calculatoare
Notiuni introductive
Definitie
O retea de calculatoare este formata din cel putindoua calculatoare, conectate intre ele printr-unmediu de comunicatie, cu scopul de a folosi încomun datele si resurse hardware sau software.
Calculatoarele dintr-o retea pot partaja date,mesaje, echipamente periferice cum ar fiimprimante, aparate fax, modemuri, dispozitive destocare.
Notiuni introductive
Modelul de retea OSI
Modelul descrie modul cum diferitecomponente software şi hardware potfuncţiona pe nivele (straturi) pentru a faceposibila comunicatia între douacalculatoare.
Notiuni introductive
Modelul OSI este o arhitecturastratificata pe 7 nivele:
Nivelul fizic
Nivelul legăturii de date
Nivelul reţea
Nivelul transport
Nivelul sesiune
Nivelul prezentare
Nivelul aplicatie
Clasificarea retelelor de calculatoare in functie de aria geografica
Retele locale - LAN (Local Area Network) Retelele locale sau LAN-urile (Local Area
Networks) sunt localizate într-o singura cladire sau într-un campus de cel mult câtiva kilometri.
Sunt frecvent utilizate pentru conectarea calculatoarelor personale dintr-o firma, fabrica, departament sau institutie de educatie, astfel încât sa permita partajarea resurselor (imprimante, discuri de retea, date sau programe) si schimbul de informatii.
Retelele locale se deosebesc de alte tipuri de retele prin marime, tehnologie de transmisie si topologie
Clasificarea retelelor de calculatoare in functie de aria geografica
Reţele metropolitane - MAN (Metropolitan Area Network) O retea metropolitana este, în linii mari, o
versiune extinsa de LAN
utilizeaza în mod normal tehnologii similare cuLAN-ul.
Se poate întinde pe o zona ocupata de un grup debirouri învecinate sau pe suprafata întregului orassi poate fi atât privata, cât si publica.
Poate transporta voce si date si poate avealegaturi prin reteaua locala de televiziune princablu.
Clasificarea retelelor de calculatoare in functie de aria geografica
Retele de mare întindere geografica -WAN (Wide Area Network) LAN-urile pot fi extinse si în afara unei zone
restrânse, la o zona geografică de maridimensiuni. Se utilizeaza routere, modemuri si altedispozitive de comunicatie.
In acest mod se obtine o retea de mare suprafata,WAN.
Din punctul de vedere al unui utilizator, reteleleWAN funcţionează similar cu retelele LAN.Conexiunea între retelele LAN cuprinde:
cabluri cu fibra optica
legaturi prin satelit
sisteme cu cablu coaxial
Terminologie
Server
calculator care ofera resurse pentru utilizatorii retelei
Poate fi si un program
Client
calculator care acceseaza resursele partajate în retea de catre server
Mediu de comunicatie
elemente de conectare a calculatoarelor între ele
Terminologie
Date partajate
fisiere oferite spre utilizare de catre serverele de retea
Periferice partajate
resurse hardware puse la dispozitie pentru utilizarea in comun
Tipuri de retele
Retele peer-to-peer
Retea în care nu exista servere dedicate si nici o organizare ierarhica a calculatoarelor
Calculatoarele au si rol de server, si de client, si nu exista un administrator de retea
Utilizatorii îsi partajează resursele si le ofera celorlalti utilizatori din retea
Tipuri de retele
Avantaje
Usor de utilizat si de intretinut
Ieftine
Dezavantaje
o parte din resursele sistemului sunt puse la dispozitia celorlalte calculatoare din retea
Controlul centralizat al securitatii unei retele este foarte dificil deoarece fiecare utilizator este si administratorul sistemului sau
Tipuri de retele
Retele bazate pe server
Server dedicat
este un calculator optimizat sa deserveasca rapid cererile clientilor din retea si sa asigure securitatea datelor
au în componenta un server dedicat care este specializat în asigurarea unor functii de securitate sau a unor servicii
Tipuri de retele
Tipuri de servere Servere de fisiere
administreaza accesul si modul de utilizare a fisierelor . Ele se folosesc în principal pentru stocarea datelor
Servere de tiparire administrează accesul si modul de utilizare a
imprimantei.
Servere de aplicatii sunt componente ale aplicatiilor client/server si pun
la dispozitia clientilor componenta server si datele respective
Tipuri de retele
Serverele de baze de date O varianta de server de aplicatii.
Baza de date se afla pe server, iar clientii descarcă doar rezultatul interogarii asupra bazei de date.
Servere de posta electronica gestioneaza transmiterea si receptia mesajelor între
utilizatorii postei electronice
Servere de fax gestioneaza transferul de mesaje fax din retea spre
exterior si invers.
Tipuri de retele
Avantajele retelelor bazate pe server
Partajarea resurselor
Serverele sunt calculatoare puternice care pot pune la dispoziţie resurse
Securitatea
Administratorul stabileste o politica de securitate aplicabila tuturor utilizatorilor retelei, politica bazata pe drepturi de acces, parole, conturi
Backup –salvarea de siguranta a datelor
Numar de utilizatori mare
Tipuri de retele
Dezavantaje
Implica existenta unui personal specializat in administrare
Cost de instalare mai mare decat o retea peer-to-peer
Topologii de retele
Topologie fizica
exprima modalitatea de interconectare a calculatoarelor prin mediul de transmisie.
Topologia logica
exprima modul în care mediul de comunicaţie este accesat de catre calculatoare
Topologii de retele
Tipuri de topologii
Topologia magistrala utilizeaza un singur segment de cablu la care
calculatoarele sunt conectate în mod direct. Topologia magistrala este cea mai simpla si mai uzuală metoda de conectare a calculatoarelor în retea.
Topologia inel conecteaza calculatoarele într-un inel (primul la al
doilea, al doilea la al treilea, …, ultimul la primul).
Dispozitive de retea
Topologia stea conecteaza toate cablurile retelei la un punct de
concentrare denumit hub sau switch.
Hub utilizat pentru a regenera si amplifica semnalele. El
reprezinta de fapt un repetor multiport. Hub-urile sunt folosite pentru a crea un punct de concentrare a cablurilor din retea.
Adaptorul de retea pregateste datele din calculator pentru transmiterea
în retea
Dispozitive de retea transmite datele catre alt calculator
controleaza fluxul de date între calculator si cablu de retea
Switch asemanator unui hub
ia decizii bazate pe adresa fizica (Media Access Control) a pachetelor de date (iau decizia privind destinatia în functie de adresa de destinatie din tabela de comutare
Router-ul Comuta pachetele de date
Element de baza in structura Internet-ului
alege calea optimă de transport a pachetelor catre destinatie
router-ul ia decizie în functie de adresa de retea
Protocoale
Protocolul
este un set de reguli de comunicatie care determina modul în care dispozitivele de retea fac schimb de informatii
TCP/IP
Transmission Control Protocol/Internet Protocol este o suita de protocoale dezvoltate de Departamentul Apararii al SUA în anii ’70, pentru a permite constructia unor retele WAN
Protocoale
TCP - este un protocol care asiguratransmiterea fiabila a datelor. El faceparte din suita de protocoale TCP/IP.
IP - asigura transferul pachetelor de lasursa la destinatie, pe o cale optima.
Adrese IP
Adresa IP
O adresa unica de 32 de biti
Fiecare calculator care utilizeaza protocolul IP (TCP/IP) are adresa de IP
Divizata in 2 parti
Adresa de retea
Adresa calculatorului este asociata de fapt placii de retea a calculatorului
Adrese IP
Clase de adrese Clasa A
adresele de clasa A se asigura de obicei la organizatii, companii sau chiar tari
fiecare adresa de clasa A poate contine 16,7 milioane de calculatoare
Clasa B se asociaza entitatilor care au un numar mediu de
calculatoare
se pot adresa maxim 65 534 calculatoare
Clasa C fiecare adresa de clasa C poate avea maxim 254 hosturi
se asigneaza la entitati care au nevoie de un mic numar de calculatoare
Clasadeadrese
Primuloctet/plaja devalori
Primul octetvalorilebitilor derang cel maiinalt
Octeti alocatiRetea/Hostpentru retea
Masca de reteaimplicita
Numar deretele
Host-uri /retea
A 1-126* 0 R.H.H.H 255.0.0.0 126 (27-2) 224 – 2 =16.777.214
B 128-191 10 R.R.H.H 255.255.0.0 16.382 (214-2) 216 – 2 = 65534
C 192-223 110 R.R.R.H 255.255.255.0 2.097.150 (221-2)
254=28– 2
D 224-239 1110 Rezervata pentru multicasting
E 240-254 11110 Experimentala – uitlizata pentru cercetare
Adrese private
Clasa de adrese Numar de retele Adrese de retea
A 1 10.0.0.0
B 16 172.16.0.0-172.31.0.0
C 256 192.168.0.0-192.168.255.0
Adresarea statică
Pentru a se face o asignare statică, trebuie luat fiecare echipament individual şi să-i fie atribuită o adresă IP. Este necesar să nu apară duplicate ale adreselor IP atribuite aparatelor.
Adresare dinamica (DHCP – Dynamic Host Configuration Protocol)
Un calculator din reţea se adresează serverului DHCP pentru a obţine o adresă IP. Serverul DHCP alege o adresă şi o alocă calculatorului care a făcut cererea. Pe lângă adresa IP serverul DHCP transmite şi masca de subreţea.
Default Gateway
Pentru ca un echipament dintr-o reţea să comunice cu un alt aparat din altă reţea , este nevoie de un default gateway. Un default gateway este dat de adresa IP a interfeţei unui router care conectează segmentul de reţea unde se găseşte host-ul sursă; această adresă trebuie să fie în acelaşi segment de reţea cu host-ul sursă.
Sistemul numelor de domeniu
Adresele în Internet sau adresele IP sunt organizate în clase de adrese
Adresele IP sunt greu de memorat
S-a pus la punct un sistem de denumire
Domeniu reprezinta un grup de adrese de IP asociate în functie de
pozitia geografica sau în raport cu alte criterii de asociere(apartenenta la o organizatie, preocupari comune, etc).
Un nume de domeniu este un sir de caractere sau/sinumere, în general o prescurtare care reprezinta adresanumerica a unui site Internet. Exista peste 200 dedomenii pe Internet.
Sistemul numelor de domeniu
Exemple de domenii:
Domenii care se refera la state
US - Statele Unite
RO - România
UK - Marea Britanie
FR - Franta
Domenii cu nume generice COM - destinat entitatilor comerciale
Sistemul numelor de domeniu
EDU - a fost alocat initial institutiilor din aria educatiei.
În acest domeniu sunt înregistrate universitati, colegii, scoli, organizatii cu scop educational, dar în ultima vreme s-a limitat înregistrarea doar la colegiile de 4 ani si la universitati. Şcolile si alte organisme vor fi înregistrate în domeniile rezervate tarilor respective.
ORG - destinat organizatiilor nonguvernamentale sau celor care nu se încadreaza la alte domenii
GOV - initial a fost rezervat pentru orice gen de agentie guvernamentala. În ultima vreme, s-a adoptat decizia de a înregistra numai agentii din Statele Unite
MIL - utilizat de Departamentul Apararii al Statelor Unite
Sistemul numelor de domeniu
Exemple de corespondenţe de adrese IP -nume de domenii:
204.71.177.35 - YAHOO.COM
152.163.210.7 - AOL.COM
207.46.131.15 - MICROSOFT.COM
192.233.80.9 - NOVELL.COM
Serverul de nume de domeniu (DNS) DNS (Domain Name Server) este un calculator în retea
care gestioneaza numele de domenii si raspunde la cererile clientilor de a translata un nume de domeniu într-o adresa de IP
Posta electronica
Posta electronica în Internet
Posta electronica este un serviciu destinat comunicatiei prin mesaje între utilizatorii unei retele de calculatoare sau intre utilizatorii Internet-ului.
O adresa de posta electronica are forma: nume_utilizator @ nume_domeniu
Pentru transmiterea şi receptionarea mesajelor de posta electronica se utilizeaza: SMTP, POP 3
Posta electronica
SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) SMTP este un protocol utilizat pentru trimiterea unor
mesaje de posta electronica între doua host-uri utilizand o retea TCP/IP
POP 3 (Post Office Protocol version 3) protocol utilizat pentru receptia mesajelor de la un server
de posta electronica. Dupa conectarea la un server POP3, clientul de e-mail copiaza mesajul din casuta postala aserver-ului pe masina locala si-l sterge din casuta postalaa serverului POP 3.
Posta electronica
Functionarea postei electronice- 2 etape emiterea mesajului de posta electronica la
oficiul postal electronic (serverul de posta electronica)
expedierea mesajului de posta electronica de la oficiul postal la clientul de e-mail
Aplicatii
WWW World Wide Web (cunoscut şi sub numele de WWW, W3sau simplu Web) a facilitat accesul la informatie pentru opersoana obişnuita.
WWW-ul este serviciul Internet care s-a dezvoltat cel maimult în ultimii ani. Pe Web se pot gasi informatii despreorice domeniu.
Un document Web este format din texte, imagine, suneteşi legături către alte documente sau servere. Undocument Web poate conţine şi legături către alteservicii, cum ar fi FTP, Gopher, Archie, Telnet, etc.
WWW-ul a aparut în 1989 ca initiativă a CERN(European Laboratory for Particle Physics). Tim Berners-Lee a propus un protocol care sa fie folosit pentrudistribuirea informatiilor în domeniul fizicii pe Internet,protocol ce a fost adoptat si de alte organizatii.
Aplicatii
HTTP HTTP este un protocol special scris pentru WWW si este
utilizat pentru transferul documentelor pe Web.
Protocolul HTTP presupune un client (care de obicei este
un browser) si un server (care de obicei este un server
Web).
Dupa stabilirea unei conexiuni la un server, un client
HTTP poate emite o cerere HTTP, cerere care poate
consta în transferul unui fisier resursa de la server la
client. Fisierele resursa pot include un document
hypertext, o imagine, o secventa audio, o animatie sau
un fisier video.
Aplicatii
HTML (Hypertext Markup Language) HTML este un set de reguli utilizate pentruformatarea unui document Web care poateconţine texte, imagini, sunete, fişiere video,precum si legaturi catre alte documenteWeb.
Noţiunea de hypertext se refera la osectiune a unui document HTML si este untext care identifica o legatura la o altainformatie Web, de obicei un documentWeb.
Aplicatii
Browser
Browser-ul este un program care poate interpreta
documente HTML. Browser-ul interacţioneaza cu
serverul Web printr-o relatie client/server.
În calitate de client, browser-ul cere serverului un
anumit document pe care-l afiseaza într-o
fereastra pe ecranul calculatorului. Browser-ele
sunt cele mai utilizate programe de navigare în
Internet.
Printre cele mai cunoscute browser-e se pot
enumera Google Chrome Mozilla si Internet
Explorer.
Aplicatii
Telnet Telnet sau Terminal Emulation este un programcare oferă posibilitatea de a accesa un calculatorde la distanţă.
Permite conectarea la un server Telnet şi executiaunor comenzi pe acel server.
Conectarea se poate face de la un calculator cusistem de operare Unix sau Windows, catre uncalculator care are sistem de operare Unix.
Pentru conectare este nevoie de furnizareaadresei Internet a serverului, de un nume deutilizator si de o parola. Această conectare ladistanţă permite lucrul multiuser pe calculatoareleUnix.
Aplicatii
FTP (File Transfer Protocol) FTP este destinat descarcarii fisierelor de peInternet sau scrierii unor fisiere la calculatoareleaflate la distanta.
Aceasta facilitate este deosebit de utila pentruutilizatorii care au nevoie de informatii de peInternet (drivere, programe utilitare, etc).
FTP este o aplicatie client-server, la fel ca şiTelnet.
Aplicatia are nevoie de un software server careruleaza la distanta si de un software client careruleaza pe masina locala.
Aplicatii
Clienti si servere Web Server Web
este un program care ruleaza pe un calculator performant si care ofera pagini HTML la cererea unui browser.
Programele de navigare pe Web comunica cu serverele Web prin intermediul unui protocol numit HTTP, protocolul de transfer hipertext.
Client Web Navigatorul Web
Aplicatii
Navigatorul Web
Caracteristici
Posibilitatea de a realiza interogari multiple catre serverele Web
Suport pentru aplicatii menite sa extinda functionalitatea browser-ului
Stabilirea de liste si adrese favorite
Configurarea de catre utilizator a caracteristicilor de afisare sau navigare
Aplicatii
Site-ul Web O colectie de pagini Web care au legatura
între ele.
Pe lânga site-uri Web mai exista si site-uri FTP care furnizeaza acces la fisiere publice prin intermediul protocolului FTP.
Un site Web are asociata în general o adresa vizibila oricarui utilizator din Internet.
Motoare de cautare
Program performant de cautare a informatiilor in Internet
Pentru cautare: interogare alcatuita din cuvinte sau expresii având
sensul cât mai apropiat de ceea ce se doreste sa se afle
In urma interogarii , motorul de cautare afiseaza o lista cu un numar mare de legaturi catre situri web care contin cuvântul cheie sau expresia folosita
Procesorul de tabele Excel
EXCEL- Prezentare generală, operaţii
elementare
Programul Excel
un program de calcul tabelar
uşor de utilizat şi în acelaşi timp, foarte puternic
utilizat în domeniul economic
facilităţilor avansate de formatare şianaliză.
EXCEL- Prezentare generală, operaţii elementare
Foaia de lucru
împărţită în linii şi coloane notate cu cifre arabe 1,2,3.. respectiv cu litere A,B,C.. .
Operatiuni de copiere, mutare, stergere, redenumire,inserare
EXCEL- Prezentare generală, operaţii elementare
Coloane, linii
Operatiuni de copiere, mutare, stergere,inserare
Formatare
Celule
Operatiuni de copiere, mutare, stergere,inserare
Formatare
Formule şi referinţe la celule şi foi de calcul
Formule
Se selectează celula care va conţine formula
Scriem semnul egal
Scriem formula
Atunci când formula este completă apăsăm tasta Enter
Formule şi referinţe la celule şi foi de calcul
Referinte Referinţa relativă
orice referinţă de forma B2, C2:D7. Ea poate varia latranslaţia pe linie sau pe coloană .
Referinţa absolută orice referinţă de forma: $A$1, $A$1:$C$7. Ea este
o valoare fixă ce nu se schimbă la translaţia pe liniesau pe coloană.
Formule şi referinţe la celule şi foi de calcul
Referinte Referinţa mixtă
orice referinţă de forma :$A1 (se ţine coloana pe loc), A$1 (se ţine linia pe loc).
$A1 este o referinţă absolută pe coloana dar relativă pe linie
A$1 este o referinţă relativă pe coloana dar absolută pe linie
Funcţii şi funcţii de baze de date
Funcţii Excel
acceptă argumente
prelucrează date
argumente - numere, referinţe, text sau valori logice
se introduc Meniul FORMULAS-INSERT FUNCTION
Funcţii şi funcţii de baze de date
Exemple de functii - functii matematice
SUM
ABS
INT
FACT
POWER
MDETERM - determinantul unui matrice
MININVERSE - inversa unei matrice
MMULT - înmulţirea a două matrice
Funcţii şi funcţii de baze de date
Exemple de functii - functii financiare
IPMT - calculează plata dobanzii pentru o perioada data, pentru o investitie bazata pe plati periodice constante si o rata constanta a dobanzii.
PMT - calculează plata pentru un imprumut bazat pe plati constante si o rata constanta a dobanzii
Funcţii şi funcţii de baze de date
IPMT( dobândă, per, nper, vp, vv, tip) dobândă-reprezintă rata dobânzii periodice per-este perioada pentru care se determină dobânda,
de la 1 la nper nper-reprezintă numărul perioadelor vp(valoarea prezentă) – reprezintă valoarea unei
investitii sau a unui imprumut la inceputul perioadei de investitie- (valoarea imprumutului)
vv -reprezintă valoarea unei anumite sume la sfărşitul perioadei
tip -argument care poate lua doar două valori (0,1)
Când tip este 0 se presupune că banii sunt plătiţi la sfârşitul perioadei. Când tip este 1 se presupune că banii sunt plătiţi la începutul perioadei
Funcţii şi funcţii de baze de date
PMT( dobândă, nper, vp, vv, tip) dobândă-reprezintă dobânda corespunzătoare
intervalelor de timp analizate(pe luna)
nper-reprezintă numărul perioadelor (luni)
vp(valoarea prezentă) – valoarea imprumutului
vv -reprezintă valoarea la sfărşitul perioadei
tip -argument care poate lua doar două valori (0,1)
Când tip este 0 se presupune că banii sunt plătiţi la sfârşitul perioadei. Când tip este 1 se presupune că banii sunt plătiţi la începutul perioadei
FV (Future Value) FV(rate; nper; pmt; pv; type)
Argumentele pv şi type pot fi omise;
Rate – rata dobânzii pe o perioadă;
Nper - numărul total de perioade;
Pmt - plata efectuată periodic, neschimbată
Pv - valoarea actualizată, sau suma globală pe care o serie de plăţi viitoare o reprezintă în momentul actual (dacă argumentul pv este omis, se consideră zero);
Type - este 0 sau 1 şi indică momentul când sunt datorate plăţile (dacă type este omis, se consideră 0)
Funcţii şi funcţii de baze de date
Funcţii statistice
AVERAGE (număr1, număr2,.....) – calculeazămedia argumentelor
COUNT (valoare1, valoare2,.......) - efectueazănumărarea elementelor numere din argumente.Argumentul valoare poate fi număr, referinţăde celulă sau o matrice de numere.
Funcţii şi funcţii de baze de date
Funcţii statistice
MAX (număr 1, număr 2,........) – determină cea mai mare valoare dintre argumente.
MIN ( număr 1, număr2,..........) – determină cea mai mică valoare dintre argumente
Funcţii şi funcţii de baze de date
Funcţii de baze de date
DAVERAGE (bază de date, câmp, criteriu) –funcţia calculează media numerelor din câmpulindicat al bazei de date, care respectă criteriuldat.
DCOUNT( bază de date, câmp, criteriu) –numără înregistrările numerice din câmpulbazei de date care satisfac un criteriu.
Funcţii şi funcţii de baze de date
Funcţii de baze de date
DCOUNTA( bază de date, câmp, criteriu) – numără înregistrările cu informatii din câmpul bazei de date care satisfac un criteriu.
DMAX (bază de date, câmp, criteriu) – este găsitnumărul maxim din câmpul bazei de date, pentruînregistrările care respectă un criteriu.
DMIN (bază de date, câmp, criteriu) – este găsit numărulminim din câmpul bazei care respectă un anumit criteriu.
Grafice
Se selectează din baza de date variabilele pe care dorim să le reprezentăm grafic
Din bara standard se selectează iconul pentru grafice sau folosim meniul INSERT – CHART
De la “Chart type” alegem tipul de grafic dorit, iar de la “Chart sub-type” modelul dorit. Pentru a trece la pasul următor alegem NEXT
Grafice
Selectăm datele pe care dorim să le reprezentăm (dacă am omis etapa 1) sau revenim asupra datelor deja selectate.
De la “Series in” alegem “Rows” sau “Column” în funcţie de modalitatea de reprezentare a datelor : pe linii sau pe coloane. Se pot adăuga sau elimina o parte din variabilele ce nu mai dorim să intre în reprezentare prin accesarea SERIES-ADD sau REMOVE
Grafice
La pasul următor se deschide fereastra “Chart Option” unde completăm
AXES – se selectează Cathegory(X) axisAutomaic şi Value(Y) axis pentru a vedea pegrafic variantele variabilei ce se reprezintăgrafic(pe abscisă) şi valorile pe care acestea lepot lua (pe ordonată)
GRIDLINES – putem afişa linii orizontale şiverticale pe grafic pentru o mai bunăreprezentare a datelor
Grafice
LEGENDS – optăm pentru afişarea legendei precum şi pentru locul acesteia
DATA LABELS – putem vizualiza pe grafic valorile luate de fiecare variabilă
DATA TABLE - putem afişa imediat sub grafic tabelul cu datele reprezentate
Grafice
La ultimul pas alegem locaţia viitorului grafic: “As object in “ – includem graficul în pagina curentă; “As new sheet” – includem graficul într-o nouă pagină. După alegerea locaţiei selectăm FINISH.
Baze de date în Excel
În Excel prin bază de date înţelegem un tabel bidimensional format din linii şi coloane
Liniile se numesc înregistrări
Coloanele se numesc câmpuri
Baze de date în Excel
Introducerea înregistrărilor se poate efectua în două moduri:
direct în foaia de calcul
folosind formularul
Introducerea datelor folosind formularul Fixăm celula activă pe denumirea unui câmp
din baza de date, apoi meniul DATA-FORM; Selectăm OK din cadrul mesajului apărut
Baze de date în Excel
În formular vor apare numele câmpurilor din viitoarea bază de date
Defilarea de la un cîmp la altul se realizează folosind tasta TAB sau apăsând ALT şi litera subliniată din cadrul fiecărui câmp
Pentru a trece la o nouă înregistrare se apasă NEW
Baze de date în Excel
Listarea înregistrărilor se realizează cu ajutorul butoanelor FindPrev, FindNext
Încheierea introducerii înregistrărilor se realizează selectând CLOSE
Procesorul de texte Word
Caracteristici Word
Word este un program de prelucrare de texte de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get), afieseaza documentele pe ecran în forma în care
le va tipari pe hârtie.
Microsoft Word este echipat cu sabloane pe care le puteti utiliza pentru a crea documente.
Activitatile repetitive pot fi automatizate prin folosirea macrocomenzilor sau a facilitatilor AutoCorectie, AutoFormatare si Sabloane.
Caracteristici Word
Asistenta în context este disponibila oriunde sunteti în program.
Microsoft Word cuprinde un program de verificare a corectitudinii
ortografice (Corectare ortografica si gramaticala)
un program de verificare a corectitudinii gramaticale
un dictionar de sinonime si antonime (Lexicon în limba român, limba englez etc.)
corectarea automata, astfel încât sa puteti fi sigur ca documentul dvs. atinge cele mai înalte standarde de calitate.
Caracteristici Word
Se pot adauga documentului legende de ilustratii, note explicative, note de subsol si note de final.
Se pot genera cuprinsuri, indexuri si rezumate.
Se pot crea formulare pentru a fi tiparite sau pentru a fi completate pe ecran
Caracteristici Word
Se poate utiliza fuzionarea datelor pentru administrarea corespondentei (îmbinare corespondenta)(scrisori tipizate, plicuri si etichete).
Se poate folosi posta electronica pentru colaborarea pe documente si partajarea informatiilor.
Se pot transforma documente rapid si usor în pagini Web.
Fereastra Word
Bara de titlu
Afiseaza denumirea documentului. Se foloseste cursorul mouse-ului pozitionat pe bara de titlu pentru a deplasa fereastra.
Bara de meniuri
Click pe orice denumire din bara de meniuri pentru a derula un meniu
Fereastra Word
Bara de instrumente standard
Contine butoane pentru administrarea standard a fisierelor, editarea de text si comenzile de verificare a textului
Bara Formatting (formatare)
Contine butoane pentru a formata caracterele si paragrafele pe care le-ati selectat.
Fereastra Word
Rigla
Arata latimea paginii si pozitiile tabulatoarelor, identarilor si coloanelor.
Butonul reading layout (vizualizare pentru citire)
Dati click pe acest buton pentru a vizualiza documentul formatat cu o lizibilitate mai mare, avand ascunse toate barele de instrumente, mai putin Reading Layout si Reviewings( revizuire) .
Fereastra Word
Butonul Outline View Vizualizarea documentului, astfel incat sa
se poata modifica structura.
Butonul Print Layout View Print Layout ( aspect de pagina
imprimata), care arata chenarul paginii, marginile, anteturile si notele de subsol, cat si alte elemente, exact asa cum vor aparea la tiparire.
Fereastra Word
Butonul Web Layout View – Daca vreti sa creati o pagina Web, dati click pe acest buton pentru a vedea cum va arata pagina online.
Butonul Normal View
Se utilizeaza pentru a comuta la vizualizarea normala a documentului
Fereastra Word
Bara de stare Arata numarul paginii curente si pozitia
punctului de inserare in document
Indicatorii de mod Prezinta conditiile speciale care sunt in
vigoare, cum ar fi , de exemplu, inregistrarea unei macrocomenzi, tinerea evidentei modificarilor din document, extinderea unei selectii sau suprascrierea
Fereastra Word
Asistentul Office
Click pe asistentul Office pentru ajutor online sau offline.
Panoul de sarcini
panoul de sarcini apare ori de cate ori poate oferi comenzi potrivite si utile sau optiuni suplimentare pentru comenzile pe care le-ati selectat
Operatii asupra textelor
Introducerea textului Introducerea textului asemanatoare cu scrierea la o masina
de scris. Nu se apasa tasta Enter la sfarsitul fiecarui rand.
Tasta Enter trebuie apasata doar pentru a incepe un paragraf nou .
Aplicatia Word utilizeaza o linie ondulara rosie pentru a indica un cuvant posibil ortografiat gresit si o linie ondulata verde pentru a indica o posibila problema gramaticala.
Aplicatia Word corecteaza in mod automat multe erori uzuale de deactilografiere.
Se alege comanda AutoCorrect Options din meniul Tools pentru a stabili si ajusta setarile respective
Operatii asupra textelor
Activarea marcajelor unui paragraf Activarea marcajelelor de paragraf va fi insotita de
aparitia caracterului (¶) pentru fiecare loc in care ati apasat tasta Enter la
sfarsitul unui paragraf apare (¶)
un punct pentru fiecare loc in care ati apasat bara de spatiu
alte simboluri ce arata caracterele netiparitabile din document..
Pentru a activa marcajele de paragraf : in bara de instrumente Standard, click pe butonul Show/Hide ¶ ( afisare/ascundere ¶)
Operatiuni asupra textelor
Localizarea textelor
Din meniul Edit, se alege comanda Find sau apasati Ctrl+F .
In caseta de dialog Find and Replace (gasire si inlocuire), introduceti in caseta de text Find What textul pe care doriti sa-l gasiti
Dati click pe Find Next . Textul este gasit si evidentiat pe ecran.
Pentru a gasi urmatoarea aparitie a aceluiasi tex, dati click din nou pe Find Next.
Operatiuni asupra textelor
Alte optiuni de cautare Match Case – gaseste cuvinte ce contin aceleasi litere
majuscule si minuscule
Find Whole Words Only – Gaseste text care este un cuvant integral
Use Wildcards – Permite introducerea unui cod pentru a specifica gasirea unei anumite combinatii de caractere – de exemplu „?” corespunde oricarui caracter.
Sounds Like (English) – Gaseste text care suna ca textul Find What
Find All Word Forms(English) – Gaseste toate variatiile cuvantului ales – de exemplu „apple” si „apples”, „sit” si „sat”.
Formatarea textului
Modificarea aspectului caracterelor – de exemplu , schimbarea fontului sau transformarea intregului text in cursive – se numeste formatare de font.
Modificarea aspectului paragrafelor se numeste formatare de paragraf. Modificarile cele mai uzuale are formatarii de paragrafe sunt identarile , spatierea dubla , alinierea la centru si stanga-dreapta , numerotarea si adaugarea de marcaje lista.
Pentru o mai rapida formatare a textului, puteti inregistra formatarile de font si de paragraf intr-un stil . Daca aplicati unui paragraf un stil pe care l-ati creat, acesta aplica automat toate formatarile de font si paragraf din stil.
Modificarea fontului si a marimii fontului
Selectati textul care trebuie formatat
Click pe butonul cu sageata de langa lista cu fonturi aflata pe bara formatting si selectati denumirea unui font din lista autoderulanta
In bara Formatting ( formatare) , dati click pe butonul cu sageata de langa lista de marimi ale fonturilor si alegeti alta marime
Formatarea caracterelor
Caractere aldine, cursive si subliniate
Ajustarea spatierii caracterelor
Utilizarea efectelor pentru fonturi
Modificarea tipul de caracter-litere mici, mari, propozitie, titlu
Formatarea paragrafelor
Utilizarea riglei
Modalitatea cea mai simpla si mai directa de a schimba identareaparagrafelor prin tragerea marcajelor de identare din rigla .
Marcajul de identare First Line
Marcajul de identare Left
Formatarea paragrafelor
Format paragraph
Identarea paragrafelor
Obtinerea de paragrafe spatiate la doua randuri
Alinierea paragrafelor la centru si stanga-dreapta
Formatarea paragrafelor
Adaugare de marcaje de liste la paragrafe
Numerotarea paragrafelor
Stiluri de paragrafe
Utilizarea unui stil Se poate inregistra o combinatie predefinita de
optiuni pentru formatare de text – de exemplu, fontul, identarile paragrafelor si aplicarea de aldine.
Intr-un stil numit Heading , se poate specifica informatia de formatare pentru paragrafele care doriti sa arate ca niste titluri.
Pentru ca un paragraf sa arate ca un titlu, selectati pur si simplu paragraful si alegeti stilul Heading din lista autoderulanta de stiluri aflata pe bara Formatting sau in panoul de sarcini Styles and Formatting, care este disponibil in bara Formatting.
Stiluri de paragrafe
Crearea unui stil de paragraf
Aplicati formatare de font si de paragraf unui paragraf, apoi pastrati paragraful selectat (sau lasati punctul de inserare in interiorul paragrafului)
In lista Style aflata pe bara Formatting dati click pe denumirea stilului curent pentru a o evidentia
Scrieti peste denumirea stilului existent denumirea noului stil si apasati enter
Stiluri de paragrafe
Modificarea unui stil pentru paragraf(Office XP)
Click pe butonul Styles and Formatting aflat pe bara de instrumente Formatting pentru a deschide panoul de sarcini
In panoul de sarcini dati click-dreapta pe stilul pe care doriti sa-l modificati si apoi dati click pe Modify
In caseta de dialog Modify Style , stabiliti noi atribute pentru stil .
Dati click pe OK.
Stiluri de paragrafe
Modificarea unui stil pentru paragraf (Office 2000)
Click pe Format - Style
Se selecteaza stilul care se modifica
In caseta de dialog Modify Style , se stabilesc noi atribute pentru stil .
Dati click pe OK.
Formatare document
Modificarea dimensiunilor si a orientarii paginii
Din meniul File, alegeti comanda Page Setup
In tabul Margins din caseta de dialog Page Setup, modificati valorile Top, Bottom, Left si Right.
Dati click pe OK
Formatare document
Stabilirea anteturilor si a subsolurilor Din meniul View, alegeti comanda Header sau
Footer. Aplicatia Word comuta la vizualizarea Print Layout, pozitioneaza punctul de inserare in spatiul deocamdata nescris al antetului si deschide bara de instrumente Header and Footer
Pentru a edita doar subsolul nu si antetul, dati click pe butonul Switch Between Header and Footer (comutare intre antet si subsol) aflat pe bara de instrumente Header and Footer.
Click pe Close , aflat pe bara de instrumente Header and Footer, pentru a incheia editarea antetului sau a subsolului si a reveni la vizualizarea anterioara.
Formatare document
Crearea sectiunilor multiple Un document poate sa contina mai
multe sectiuni, fiecare dintre ele avand atribute diferite ale paginii, respectiv alte margini, numere de pagini, antete si subsoluri.
Un document nou contine o singura sectiune , pana in clipa cand introduceti o intrerupere de sectiune.
Formatare document
Crearea unei sectiuni
Pozitionati punctul de inserare acolo unde doriti sa inceapa noua sectiune
Din meniul Insert, alegeti comanda Break.
In caseta de dialog Break, alegeti una dintre optiunile Section Break.
Dati click pe OK.
Formatare document
Paginarea documentului Pentru a insera o intrerupere manuala de
pagina Pozitionati punctul de inserare pe linia care doriti sa
devina prima linie a noii pagini.
Apasati Ctrl+Enter.
Pentru a sterge o intrerupere manuala de pagina
selectati-o si apasati tasta Delete.
Comutand la vizualizarea Print Layout sau Print Preview, puteti vedea felul in care textul se imparte in pagini cu ajutorul intreruperilor de pagini curente.
TABELE
Se poate realiza structura unui tabel creand coloane si randuri goale.
Celulele goale pot fi umplute cu
Text
Numere
Imagini
Se poate folosi un text deja creat care setransforma in tabel.
TABELE
Pentru a crea structura unui tabel simplu:
Pozitionati punctul de inserare in locul unde doriti sa apara tabelul
In bara de instrumente Standard, dati click pe butonul Insert Table sau pe butonul Draw Table
Trageti mouse-ul peste numarul de coloane si randuri
TABELE
Pentru a crea structura unui tabel simplu:
Pozitionati punctul de inserare in locul unde doriti sa apara tabelul
Din meniul Table, alegeti Insert-Table.
In caseta de dialog Insert Table, introduceti numarul de coloane si randuri.
TABELE
Trasarea cu Draw Table Click pe optiunea Draw Table (trasare tabel) si
trageti mouse-ul prin document, descriind conturul unui tabel.
Click si tineti apasat butonul mouse-ului in locul unde doriti sa fie localizat un colt al tabelului, iar de acolo trageti in diagonala spre coltul opus al viitorului tabel, unde veti elibera butonul mouse-ului.
Continuati sa utilizati instrumentul Draw Table pentru a crea toate linile dintre celulele tabelului.
TABELE
Pentru a sterge marginea unei celule,
Click pe instrumentul Eraser ( stergere) si trageti mouse-ul din lungul liniei pe care o doriti stearsa.
Pentru a trasa linii colorate, selectati optiunea Border Color.
Puteti trasa tabele in interiorul altor tabele utilizand instrumentul Draw Table.
TABELE
Ajustarea unui tabel
Deplasarea liniilor dintre celule, pentru a le modifica inaltimea si latimea. Pentru precizie, se poate stabili ca toate celulele sa aiba aceiasi inaltime sau latime
Se introduce inaltimea sau latimea lor exacta.
Pentru a deplasa o linie dintre celule
click pe linie si trageti cu mouse-ul in noua pozitie.
TABELE
Egalizarea liniilor sau coloanelor
Click in exteriorul tabelului, pentru a anula selectia instrumentului.
Click si trageti mouse-ul peste celulele pe care doriti sa le ajustati. (In timp ce dati click pe celule, mentineti apasata tasta Ctrl, pentru a selecta celule care nu sunt adiacente.)
Click fie pe butonul Distribute Rows Evenly ( distribuire de randuri in mod egal) aflate pe bara de instrumente Tables and Borders
TABELE
Pentru a stabili cu precizie inaltimea randului sau latimea coloanei:
Selectati celulele pe care doriti sa le modificati
Din meniul Table, alegeti comanda Table Properties.
In caseta de dialog Table Properties, introduceti, in casetele de text din tabul Row, Column sau Cell, valorile pe care doriti sa le folositi sau utilizati sagetile pentru a alege valori predefinite
Dati click pe OK.
TABELE
Introducerea datelor intr-un tabel: Dati click intr-o celula, apoi scrieti pentru a
insera datele in celula. Apasati tasta Tab pentru a trece in urmatoarea celula din dreapta si introduceti text acolo
Continuati sa apasati tasta Tab dupa ce ati terminat de introdus in fiecare celula.
Dupa ce ati introdus text in ultima celula a tabelului, apasati tasta Tab daca trebuie sa creati un rand nou.
Apasati Shift+Tab pentru a va deplasa cu o celula inapoi.
TABELE
Alinierea datelor intr-un tabel Selectati celulele in care doriti sa aliniati datele
In lista autoderulanta Alignment din bara de instrumente Tables and Borders,dati click pe alinierea dorita
Pentru a modifica orientarea datelor din celule:
Selectati celulele in care doriti sa orientati datele
Dati click pe instrumentul Change Text Direction (modificare orientare text) aflat pe bara de instrumente Tables and Borders
TABELE
Insumarea datelor numerice
Dati click pe celula de sub numerele ce trebuie insumate
Dati click pe butonul AutoSum aflat pe bara de instrumente Tables and Borders
TABELE
Stergerea celule dintr-un tabel:
Selectati celulele pe care doriti sa le stergeti
Din meniul Table, alegeti Delete-Cells
In caseta de dialog Delete Cells, selectati optiunea de a sterge celulele selectate si a deplasa celulele ramase la stanga, de a deplasa celulele ramase in sus sau de a sterge randuri sau coloane intregi. Celulele sunt sterse
Dati click pe OK
TABELE
Inserarea randurilor si a coloanelor Dati click intr-o celula in locul noului rand gol Din meniul Table, alegeti comanda Insert apoi din
submeniul Insert alegeti comanda Rows Below
Pentru a insera o coloana: Pozitionand cursorul mouse-ului in partea superioara a
coloanei, in locul noii coloane. Apare o sageata descendenta mare.
Dati click cat timp sageata este vizibila pentru a selecta intreaga coloana.
Din meniul Table, alegeti comanda Insert, apoi din submeniul Insert selectati una dintre comenzile Columns.
TABELE
Imbinarea celulelor
Selectati celulele adiacente ce vor fi imbinate
In bara de instrumente Tables and Borders dati click pe butonul Merge Cells
Scindarea celulelor imbinate
click pe celula imbinata si apoi dati click pe butonul Split Cells.
TABELE
Activarea bordurilor si a umbririlor Selectati celulele ale caror borduri doriti sa le modificati
sau la care doriti sa adaugati o umbrire In bara de instrumente Tables and Borders, selectati stilul
si grosimea liniei din listele autoderulante sau optiunea de meniu Format-Borders and Shading
Dati click pe instrumentul Border (bordura) si utilizati optiunile din paleta autoderulanta pentru a aplica borduri sus, jos , la stanga , la dreapta, in interiorul sau in exteriorul celulei selectate
Pentru a aplica umbrire la celelalte celule selectate, selectati o optiune de umbrire din lista autoderulanta Shading ( culoare umbrire)
TABELE
Transformarea textului in tabel
Selectati toate liniile de text existente care au fost ordonate cu tabulatoare
In bara de meniuri Table-Convert Text to Table