INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 37 �� Februarie 2016

MALINI

Recent, într-una dintre ședinţele sale,Consiliul Judeţean Suceava a adoptat oserie de proiecte privind modernizarea,reabilitarea sau asfaltarea unor drumuridin reţeaua judeţeană.

Urmare a preocupării consecvente aprimarului Petru Nistor, pe lista inve-stiţiilor aprobate se află și reabilitareaunui segment important al drumului ju-deţean 209 B. Este vorba de segmentulde drum Iesle –Culmea Stînișoarei(până la limita cu judeţul Neamţ).

Proiectul este pregătit și, pe măsurăce se vor deschide programe noi de fi-

nanţare pentru asemenea investiţii(Programul Naţional de Dezvoltare Lo-cală sau programe cu finanţare euro-peană), vor începe lucrările.

Finalizarea acestei investiţii va creanoi oportunităţi pentru dezvoltarea tu-rismului în zonă. Iar în eventualitatearedării circulaţiei publice și a segmen-tului de drum Culmea Stînișoarei – Bor-ca, această șosea va facilita legăturiimportante pentru sectorul economic,în special în ceea ce privește domenii-le turismului și transportului de mărfuriși persoane.

Cetăţenii din Văleni–Stî-nișoara, Poiana Mărului,Suha, Pîraie și Mălini suntîmpotriva concesionăriipășunilor din domeniul pri-vat al comunei și considerăcă este necesară închide-rea celor patru microhi-drocentrale care funcţio-nează de-a lungul râuluiSuha Mare

Pentru îndeplinirea unei hotărâri aConsiliului Local, primăria comuneiMălini a organizat consultarea popu-laţiei în legătură cu două probleme de-osebit de importante pentru comuni-tate.

O primă problemă a constituit-o si-tuaţia care s-ar putea crea prin con-cesionarea pășunilor din domeniulprivat al comunei Mălini, pentru o pe-rioadă de la 7 la 10 ani, ca urmare aunei Ordonanţe de Urgenţă a Guver-nului.

A doua problemă a constituit-o fun-cţionarea pe mai departe a microhi-drocentralelor de pe teritoriul comu-nei Mălini.

De ce a fost nevoie de aceste con-sultări?

Iată mai jos, prezentate pe rând,foarte pe scurt, câteva din implicaţii-le și complicaţiile cu urmări negativeîn viaţa cetăţenilor comunei Mălini,implicaţii și complicaţii pe care le in-duc în prezent și pe viitor cele douăprobleme.

1. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă aGuvernului nr. 34, din anul 2013, ur-mează ca pășunile din comuna Mălinisă fie scoase la licitaţie în vederea con-cesionării acestora pe o perioadă dela 7 la 10 ani.

Acest lucru ar însemna ca o per-soană sau câteva persoane, din co-mună sau din afara comunei, cu po-sibilităţi financiare substanţiale, să câ-știge licitaţia și să dispună de pășuniîn interesul lor. Urmarea imediată arfi aceea că animalele cetăţenilor co-

munei să nu mai aibă acces la pășuni.Astfel se pierde posibilitatea creșteriiși întreţinerii animalelor de către lo-calnici și, în consecinţă, se pierde și oimportantă sursă de hrană pentrupopulaţie.

2.Pe fondul condiţiilor climaticedin ultimii ani, a perioadelor de sece-tă severă, aprovizionarea cu apă a ce-tăţenilor comunei Mălini a avut de su-ferit în modul cel mai drastic. Una dincauzele care au condus la această si-tuaţie este și funcţionarea celor patrumicrohidrocentrale, funcţionare carepresupune captarea debitului râuluiSuha Mare în apropierea izvoarelorsale și eliberarea apei din conducte înapropiere de vărsarea în râul Moldo-va. Practic, apa curge prin conducte petoată lungimea Suhei Mari, ceea ce acondus și conduce la afectarea pânzeifreatice și, ca urmare, a scăderii nive-lului apei din fântâni și chiar a secă-rii unui mare număr a acestora.

con�nuare în pagina 3

Consiliul Județean Suceava a aprobatREABILITAREA DRUMULUI

JUDEȚEAN 209 BPE SEGMENTUL

IESLE - CULMEA STÎNIȘOAREI

DE-O VÂRSTĂ CU LUMEA

Creșterea porumbeilor a preocu-pat omul din cele mai îndepărtatevremuri. În urma unor descopeririarheologice, s-a stabilit că în Feni-cia, în perioada pietrei cioplite, secreșteau porumbei și erau conside-raţi păsările simbol ale zeiţei As-tarte, zeiţa zămislirii și a dragostei.Cele mai vechi informaţii despreporumbelul domestic provin dinEgiptul antic. S-aurăspândit apoi în Grecia antică șide aici în Italia. Locuitorii din Sici-lia i-au spus porumbelului colym-

bos. De aici a derivat cuvântul la-tin columba.

SUBIECT DE LEGENDĂ

Porumbeii, porumbeii albi con-stituie subiectul unei frumoase le-gende din mitolom

gia antică. Se spune că, peatunci, pacea constituia o scurtăperioadă între două războaie.O porumbiţă albă ar fi ales coifulzeului Marte, zeul războiului, pen-tru cuibărit, împiedicând zeul să-șiîndeplinească menirea și, în acestfel, prelungind perioada de pace.

continuare în pagina 4

LLa sfârșitul lunii noiembrie șiînceputul lunii decembrie2015, în comuna Mălini s-a

desfășurat un ciclu de acţiuni și ac-tivităţi dedicate aniversării a 80 deani de la nașterea poetului NicolaeLabiș. Circumscrise, în bună măsu-ră, acestui eveniment s-au derulatZilele Școlii „Nicolae Labiș”.

În toate școlile din comună auavut loc manifestări aniversare: con-

cursuri de creaţie, concursuri privindbiografia și opera poetului, recitaluri

de poezie. S-au organizat vizite la casamemorială Nicolae Labiș și s-au depuscoroane de flori la statuile poetului.

Cu acest prilej, împlinirea a 80 de anide la nașterea poetului Nicolae Labiș, primăria Mălini a editat diplome aniversare,a confecţionat insigne aniversare, a organizat un concurs și un simpozion, am-bele acţiuni referitoare la viaţa și opera poetului.

con�nuare în pagina 2

ACȚIUNI COMPLEXE CONSACRATE ÎMPLINIRII

A 80 DE ANI DE LANAȘTEREA POETULUI

NICOLAE LABIȘ

Cum arătam și cu altă ocazie, grupulfolcloric al comunei Mălini se află într-un proces de omogenizare, de armoni-zare într-o formulă nouă, substanţial în-tinerită. În anul 2015, formaţia noastrăa susţinut o serie întreagă de spectacolela Mălini și în alte localităţi ale judeţu-lui, bucurându-se de aprecierea publi-cului și a specialiștilor.

A fost mai întâi prezenţa în cadrulFestivalului Concurs „Comori de sufletromânesc”. Au urmat spectacole la Mo-numentul Ostașilor Români, cu ocazia„Zilei Eroilor”, la manifestarea „ZileleFălticeniului”, la Festivalul Naţional dePoezie „Nicolae Labiș” și, din nou, laFălticeni, cu prilejul „Târgului Mărului”

Anul 2015 s-a încheiat cu o serie despectacole care au pus în valoare obi-

ceiurile din zona Mălini în cadrul unormanifestări organizate la Suceava, laVatra Dornei, la Fălticeni, în comunaCeahlău, judeţul Neamţ. Ultimul spec-tacol din 2015 a fost prezentat de gru-pul folcloric „Flori de mălin” pe scenadin faţa căminului cultural din comu-na noastră, artiștii fiind aplaudaţi desute de concetăţeni și turiști veniţispecial să-i vadă într-o evoluţie re-marcabilă.

În primele zile ale lui 2016, mai pre-cis în ziua de 13 ianuarie, grupul „Floride mălin” s-a aflat printre formaţiile in-vitate să participe la festivalul obiceiu-rilor de iarnă organizat de primăriaDrăgușeni cu ocazia Anului Nou pe stilvechi. Spectacolul artiștilor din Mălinia impresionat și de această dată, dovadă

fiind aplauzele publicului și aprecieri-le organizatorilor.

O surpriză foarte plăcută a constituit-o faptul că la primăria Mălini s-au pri-mit, prin diferite modalităţi, mesaje defelicitare, de apreciere a prestaţiilor ar-tiștilor care alcătuiesc grupul „Floride mălin”. În pagina 4 publicăm douămesaje de acest gen.

Unul a fost expediat din comunaCeahlău, judeţul Neamţ, și se referă laparticiparea grupului din Mălini laFestivalul de datini și obiceiuri de Cră-ciun și Anul Nou „Din an în an…colin-dăm Ceahlăul”. Cel de al doilea este ex-pediat de organizatorii Festivalului dedatini și obiceiuri de iarnă „Porniţiplugul Feţi Frumoși”, de la Vatra Dor-nei.

2015 - anul unei noi consacrări pentrugrupul folcloric „Flori de mălin”

Grupul folcloric “Flori de mălin”, la parada formaţiilor participante la festivalul obiceiurilor de iarnă, organizat de primăria Drăgușeni, cu ocazia Anului Nou pe stil vechi

Consultare publică realizatăde primăria comunei Mălini

În urma ultimelor reglementări, dosarele beneficiarilorde alocaţie de susţinere se reactualizează din trei în trei luni.

În cazul în care dosarele nu sunt actualizate la timp, alo-caţia va fi suspendată în luna imediat următoare.

Acte necesare pentru completarea dosarului:� adeverinţe de venit pentru soţ și soţie de la trezoreria

Fălticeni;� adeverinţe de elev;� cupoane de alocaţie, șomaj, pensie, adeverinţe de sa-

lariat, dacă este cazul.Următoarea actualizare a dosarului trebuie să fie finali-

zată până la sfârșitul lunii martie.

ÎN ATENȚIA PERSOANELORCARE BENEFICIAZĂ

DE ALOCAȚIE DE SUSȚINERE

CREȘTEREA PORUMBEILOR -MULTĂ MUNCĂ, PASIUNE,

DAR ȘI… SATISFACȚIE

Nicolae Labiș a fost supranumit de cătrecriticul Eugen Simion „buzduganul unei ge-neraţii”, rămânând o personalitate fulgeră-toare și un talent de excepţie, stins preadevreme, la o vârstă fragedă, înainte de a damăsura adevărată a talentului său. Sin-tagma „buzduganul unei generaţii”sugereazăefectul puternic, viguros al apariţiei poetuluide la Mălini în peisajul literaturii române,forţa devastatoare a mesajului său poetic,semnificând dramatismul fulminantei, fulge-rătoarei sale existenţe. Labiș ne-a oferit mo-ștenirea sensibilităţii și geniului său poeticprin care a încercat recuperarea vechilor va-lori, a esenţei artistice supuse dezagregăriide către noua ideologie – ideologia comu-nistă. Poetul a simţit cum politicul sugrumăliteratura și a luptat pentru repunerea în

drepturi a poeziei ca mesaj al libertăţii șireînnoirii gândirii, a concepţiilor din aceletimpuri.

Poezia lui Labiș ne încântă cu acea îmbi-nare de tradiţie și modernitate într-o sintezăsufletească ce încearcă să depășească prinvers istoria și să elibereze poezia de poverilepoliticului.

Labiș s-a instituit în „buzduganul” genera-ţiei sale, o generaţie frământată de zbuciu-mări ideologice și artistice. Deducem cănimic nu a stat în calea afirmării lui Labiș,nici măcar cenzura din acele timpuri. „Alba-trosul ucis” vine cu intenţia de a sugeragrandoarea destinului tragic al creatoruluineînţeles și reprimat de istorie.

Profesoara Maria Alina SAMSONESCU

Nicolae Labiș -„Buzduganul unei generații”

2 INFO M|LINI

AACCȚȚIIUUNNII CCOOMMPPLLEEXXEE CCOONNSSAACCRRAATTEE ÎÎMMPPLLIINNIIRRIIII AA 8800DDEE AANNII DDEE LLAA NNAAȘȘTTEERREEAA PPOOEETTUULLUUII NNIICCOOLLAAEE LLAABBIIȘȘ

În larga paletă de activităţi consacrateaniversării a 80 de ani de la naștereapoetului Nicolae Labiș s-a înscris și sim-pozionul organizat de primăria comuneiMălini. Simpozionul s-a desfășurat lasala de festivităţi din satul Suha. Au asis-tat cadre didactice aflate în activitate saula pensie, membri ai consiliului local Mă-lini, elevi, numeroase alte persoane. Auprezentat interesante materiale legate deviaţa și opera poetului, profesori de latoate școlile gimnaziale din comună:„Momente definitorii în copilăria lui Ni-colae Labiș”(profesor Vasile Mitocariu),„Sentimentul iubirii în poezia lui NicolaeLabiș” (profesoara Mihaela Isăilă), „Ni-colae Labiș–buzduganul unei generaţii(profesoara Maria Alina Samsonescu),„Moartea căprioarei–simboluri” (profe-

soara Aurica Liliana Popescu) „Afini-tăţi…”(profesoara Angelica Murărașu),„Natura în poezia lui Labiș” (profesorDumitru Murariu).

Simpozionul s-a constituit într-un an-samblu armonios și coerent al vieţii șioperei lui Labiș, realizatorii materialelorstrăduindu-se și reușind să aducă în faţapublicului aspecte sugestive, semnifica-tive (unele cu totul inedite) din fulgeră-toarea trecere prin lume a poetului de laMălini, precum și din ampla și geniala saoperă.

Reproducem mai jos fragmente din co-municările prezentate în cadrul simpo-zionului, activitate care pare a fi prima denivel știinţific organizată prin partea lo-cului în legătură cu viaţa și opera poetu-lui de la Mălini.

SSiimmppoozziioonn ccuu tteemmaa „„8800 ddee aannii ddee llaannaașștteerreeaa ppooeettuulluuii NNiiccoollaaee LLaabbiișș””

Concursul a fost organizat la iniţia-tiva primăriei Mălini și au fost invi-taţi să participe elevi de la toate celecinci școli gimnaziale din comună.După o etapă preliminară, în cadrulcăreia profesorii de limba româna și-au testat elevii pe teme din domeniuldat, la concurs s-au prezentat 13copii.

Participanţilor la concurs li s-a pro-pus să răspundă la zece întrebări pri-vind viaţa și opera poetului.

Juriul format din profesorii delimba română de la școlile din co-mună: Alina Maria Samsonescu, Mi-haela Isăilă, Angelica Murărașu,Aurica Liliana Popescu și DumitruMurariu.

Concursul a evidenţiat buna pregă-tire a concurenţilor, cunoașterea vieţii

și operei poetului în datele esenţiale șisemnificative. În final, câștigătoareaconcursului a fost declarată Irina An-drea Ţoală (de la școala gimnazialăSuha), pe locul doi s-a clasat MarianaLuca (de la școala gimnazială Pîraie),iar pe locul trei s-a situat MariusDrangă (de la școala gimnazialăMălini).

Au obţinut menţiuni Ioana Gușă,Sorana Maria Buletic, Ionuţ Saftiu,Marina Lavinia Sacaliuc, GiorgianaNistor, Răzvan Petru Panţiru, IonuţCapotescu, Lucia Giorgiana Zimbru,Camelia Norocel și Claudia Ștefă-noaia.

Primăria Mălini a oferit tuturor par-ticipanţilor premii constând în cărţi șipenare „echipate” cu toate ustensilelenecesare procesului de învăţământ.

CCoonnccuurrss ccoonnssaaccrraatt aanniivveerrssăărriiii aa 8800 ddee aannii ddee llaa nnaașștteerreeaa

ppooeettuulluuii NNiiccoollaaee LLaabbiișș

„ Nelu a crescut în curtea școlii, împrumu-tând din sufletul și ghidușiile copiilor cucare, în zilele calde alerga pe potecile păduri-lor și prin poieni, ori se scălda în apa de cle-ștar și de stele a Suhei.” (Eugen Labiș)

„ Îi plăcea să asculte poveștile citite seara,pe rând de părinţi, uneori inventând, chiarel, propriile povești precum „Margareta înpom”, ilustrată de un desen inspirat, pe cândavea vreo trei - patru anișori.

Bunicii din Topoliţa, unde poposea cu bu-curie vara ascultând poveștile lui Creangă, i-a conturat în versuri un portret sugestiv, pecând avea 12 ani:

„O sfântă din icoană cu faţa zâmbitoareCu ochii de cărbune, cu părul ca de nea, De-o bunătate rară, cu inima deschisă,

Curată ca și crinul. Așa-i bunica mea.” A învăţat să citească și să scrie înainte de a

merge la școală de la elevii cu care se juca înpauze. (Avea, în clasa mamei o băncuţă și otablă mică, unde Nelu scria și desena foartefrumos.

Clasele I, II-a și a IV-a le-a urmat la Po-iana Mărului, cu mama sa, iar clasa a III-a,în refugiu la Văcarea, judeţul CâmpulungMuscel. Aici, la o serbare, va recita poeziasatirică „Telegramă”–prima compusă de el.

Talentul poetic i-a fost remarcat încă dinprimul an de liceu de către profesorul VasileGheorghe Popa, care l-a desemnat „poetulautentic al Liceului Nicu Gane din Fălticeni”.

profesor Vasile MITOCARIU

Momente definitorii în copilăria lui Nicolae Labiș

Putem, vorbi de existenţa unui adevăratrit al trecerii la Nicolae Labiș, un rit ce mar-chează fie o perioadă de tranziţie, fie limina-ritatea unui statut considerat ca fiindnatural de către membrii aceleiași comuni-tăţi.

Astfel, în poezia « Moartea căprioarei »,textul considerat de către succesorii poetuluiun veritabil ars poetica, simbolul căprioareipoartă valoarea copilăriei de care are loc orupere dureroasă, căprioara reprezentând opierdere esenţială.

Din perspectiva unei hermeneutici a sim-bolurilor, « Moartea căprioarei » ar puteareprezenta trecerea într-o nouă etapă devârstă, marcată de pierderea purităţii și ainocenţei originare ale copilăriei. Cu toateacestea, simbolistica animalului în sine nutrebuie ignorată sau ocultată: căprioaraeste în esenţă un simbol feminin.

Pentru copiii nevinovaţi, ea poate deveni omamă-doică, ne învaţă Dicţionarul de sim-boluri. Ȋn tradiţia celţilor, vânătoarea de că-prioare simbolizează căutarea înţelepciunii

care nu se află decât sub un măr, pom al cu-noaşterii. Ȋn unele basme, fetele erau transformate

în căprioare. Omiprezenţa imaginii feminine în inter-

pretarea simbolisticii căprioarei, precum șievidenta trimitere la cuvântul biblic al Gene-zei, ridică un semn de întrebare peste con-fortabila lectură a poemului lui Labiș, fără ao contrazice însă.

De ce simbolul ales este, totuși, un simbolfeminin și nu unul masculin? De ce că-prioara cu « ochii umezi » din poemul labi-șian ascunde «ceva nelămurit » copiluluicare se pregătește să treacă pragul unei altevârste? Copilăria este rapid urmată de ado-lescenţă, perioadă contradictorie, tranziţio-nală, în care omul învaţă să devină autonomși responsabil atât în societate, cât și în iu-bire.

Pentru că adolescenţa este momentul «pri-melor iubiri».

Profesoara Aurica Liliana POPESCU

„Moartea căprioarei” - simboluri

A venit iarna și iar ni se face dor de neui-tatul nostru, Nicolae Labiș.

„A fost nu numai un poet al ţării lui, al na-turii și tradiţiilor ei, al timpului revoluţionarprin care a trecut, al primelor iubiri. A fost oconștiinţă: tânărul acesta și-a priceput vre-mea și a luptat, a arătat motivele speranţe-lor lui și un drum spre viitorime.” (TudorVianu)

În poezia lui intri ca într-o pădure foșni-toare de vorbe și imagini, în care toate îșirăspund. Esenţele tari ale pădurii, stânca,pământul puternic acoperit de verdeaţa ceti-nii fără moarte, izvoarele repezi de munteau dat viaţa lor acestui „copil al poeziei”cu

destin crud.Crescut între dealurile, munţii și codrii

Moldovei, el a găsit de la început în preajmalui măreţia și n-a făcut nicio sforţare pentrua o putea exprima. Vorbele au sporit în el înacelași timp cu basmele și baladele și aupornit înafară fără ca el să le zugrăvească,prea lesne distilându-se în grai.

Adică Labiș a cântat, după cuvântul luiGoethe despre poet, liber și firesc, cum cântăpasărea pe ram. Și cu vorbele învăţate, înprimul rând, din Mioriţa. Apoi de la Emi-nescu și de la Sadoveanu…

Profesoara Angelica MURĂRAȘU

Afinități…

Cunoscând ca nimeni altul cărările munţi-lor, poieni și văgăuni, murmurul izvoarelorși mugetul colosal al cascadelor, poetul acreat o simfonie a naturii, descriind cu mă-iastră plasticitate peisaje de pe plaiurile na-tale, din orașul cu teiul cel sfânt ori de prinpărţile Bărăganului, aducând prospeţime șiculoare poeziei vremii.

Limbajul artistic labișian este profund ori-ginal, copilăresc și matur în aceeași măsură,o dovadă vie a tumultului creator ce îl ca-racterizează pe tânărul poet. Astfel, se re-marcă, la nivel stilistic, un conglomerat deimagini vizuale, auditive, tactile, dar mai

ales dinamice, poetul jonglând ca un adevă-rat maestru cu epitetele, hiperbolele, metafo-rele, personificările, inversiunile saurepetiţiile. Multe din poemele lui Labiș se re-marcă prin vioiciune, tumult sufletesc, dori-nţă de a transmite, dovadă fiind la nivelmorfologic și stilistic, folosirea din abunde-nţă a verbelor și a substantivelor, a propozi-ţiilor inversate, simple sau dezvoltate, totuldin voinţa de a comunica cititorilor pasiu-nea, focul lăuntric, de a decorseta toate sen-timentele.

Profesor Dumitru MURARIU

Natura în poezia lui Labiș

Poetul se apropie de sentimentul dragosteicu o anume precauţie, cu o decenţă preluatădin viaţa satului din care a purces în eterni-tate, cu o grijă neţărmurită, pentru a nuforţa mesaje erotice explicite, pentru a păs-tra tainele iubirii adevărate – sentiment pecare, din perspectiva fulgerătoarei sale exis-tenţe, l-a trăit mai mult în interiorul univer-sului său romantic stăpânit de munţi, depăduri cu cerbi și căprioare, de ape cu păs-trăvi „pestriţi”, de zboruri și de năzuinţe caresă se dezvolte în spaţii precum volute aleunui spirit tânăr, proaspăt, cu anvergurăuniversală.

Este foarte sigur faptul că Labiș cunoșteaiubirea în toate perspectivele acestui senti-ment. Iubirea faţă de ţară, faţă de locurilenatale, faţă de cei ai săi, faţă de camarazii înale învăţării creaţiei literare.

Dragostea faţă de o femeie, faţă de o fatăeste mereu implicită, mereu subînţeleasă,dar mereu neîmplinită: „ Nici o fată nu m-apetrecut cu surâs întristat/ În urmă numaifluturare de braţe străine.”

Există, totuși, o mărturisire în poezia „Amhălăduit, într-o vară prin ţară”.În acel context poetul mărturisește: „Am în-tâlnit astfel o fată călare pe cal,/ Sticlindu-șiîn leagănul șeii altiţa cusută-n mărgele/ Erao fată cu ochii umbriţi și cu buze răs-frânte…”Este, probabil, o iubire împărtășităîntr-o împrejurare în care natura se afla sublumina astrului nopţii: „Plouase. Mai simt șiacum palmele ei arămii/ Scuturându-mi dinchică hurmuzul subţire al ploii/ Sub apa al-bastră a lunii râdeau flori de noapte/ Cu fra-gede buze, cu clinchete moi de copil.”

Profesoara Mihaela ISĂILĂ

Sentimentul iubirii în poezia lui Nicolae Labiș

3INFO M|LINI

În patrimoniul cultural — etnogra-fic al judeţului Suceava, comuna Mă-lini se distinge ca un deţinător detezaur autentic şi reprezentativ detradiţie românească. La Mălini, tra-diţia respiră în fiecare casă şi călău-zeşte rostul oricărei familii, precumo componentă firească, emblema-tică, mai presus de lucrările vremel-nice ale istoriei. Atunci când .acesttezaur se cere reprezentat la festiva-luri şi concursuri menite să relevecele mai vechi semne din adânculcredinţelor omeneşti, "purtătorul deimagine" al comunei Mălini este gru-pul folcloric denumit simbolic „Floride mălin". Înglobând gospodari dinMălini, cadre didactice, funcţionaridin toate domeniile de activitate,elevi, grupul folcloric „Flori de

mălin" rămâne, mai presus de toate,etalonul valorii cultural-etnograficepentru cele mai multe formaţii fol-clorice din judeţul Suceava şi dinţară. Un loc special în cortegiul ma-nifestărilor tradiţionale ale Crăciu-nului şi Anului Nou din nordulMoldovei şi din spaţiul românesc îlocupă evoluţia originală a Caprei dela Mălini. Jucată în ritmul bătăilorde tobă, a cântecului de fluier şi astrigăturilor comandantului de grup,Capra de la Mălini îmbracă o formămult mai apropiată de ritualurilepastorale decât reprezentările simi-lare din acelaşi spaţiu etnografic.Grupul folcloric „Flori de mălin"păstrează linia tradiţională şi perso-nalizată şi în aspectul costumelor fo-losite, accesorizate cu brâie ţesute şi

impodobite cu oglinzi, care duc spreun timp din care au izvorât legendeleMoldovei si ale Mioriţei. Jocul Ca-prei de la Mălini, infăţişat de grupulfolcloric „Flori de mălin" dă clasăoricărei manifestări pe care o ono-rează cu prezenţa. Cea de-a XX-aediţie a festivalului de datini şi obi-ceiuri de iarnă „Porniţi plugul FeţiFrumoşi", din Vatra Dornei, din de-cembrie 2015, i-a solicitat pe măli-neni în cunoştinţă de cauză,bucurându-se de evoluţia excepţio-nală a acestora. Mulţumim „Flori demălin" şi vă aşteptăm cu drag şi înanii care vin!

MIRCEA RUSU- din partea primăriei municipiului

Vatra Dornei

AAPPRREECCIIEERRII PPEENNTTRRUUEEVVOOLLUUȚȚIIAA

GGRRUUPPUULLUUII FFOOLLCCLLOORRIICC„„FFLLOORRII DDEE MMĂĂLLIINN””

LA FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI ANUL

NOU „DIN AN ÎN AN… COLINDĂMCEAHLĂUL”

LA FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ

„PORNIŢI PLUGUL FEŢI FRUMOŞI"

Membrii grupului folcloric „Flori de mălin” după spectacolul sus�inut la Drăgușeni.

Iată, în zilele consacrate aniversăriia 80 de ani de la nașterea poetuluiNicolae Labiș, din decembrie 2015, aapărut revista „La noi acasă, la Mă-lini”. În bună parte publicaţia este…ocupată de această aniversare: miciarticole, versuri, desene, se adună

într-un omagiu emoţionant aduspoetului de la Mălini. Elevi mai marisau mai mici, cadre didactice de latoate nivelele și de la cele mai dife-rite discipline își adună eforturilecreatoare și… inspiraţia pentru a al-cătui o publicaţie atrăgătoare, pur-tătoare de informaţii și, în cea maimare măsură, de mesaje educative.

Revista se constituie într-o im-agine a școlii, a procesului de în-văţământ din comuna noastră,ilustrând preocupările cele mai di-ferite: de la activităţile sportivepână la programe laborioase deformare, de educare a elevilor.

Dacă ar fi să caracterizămfoarte pe scurt această publicaţie,am spune că, pe lângă ineditulmaterialelor și stilul direct, claral scriiturii, se observă cu preg-nanţă o candoare a începutului,o candoare benefică și justifi-

cată, care promite continuarea cusucces a preocupărilor publicistice laacest nivel.

Nu ne rămâne decât să salutăm cucăldură această iniţiativă și să aștep-tăm cât mai multe și cât mai reușiteediţii ale revistei „La noi acasă, laMălini”!

OO rreevviissttăă eevveenniimmeenntt

urmare din pagina 1

Un alt aspect legat de funcţionarea microhidrocentralelor esteacela că pune sub semnul întrebării realizarea proiectului de înfiin-ţare a sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei. Investiţiaeste condiţionată de existenţa unei surse de apă cu un debit suficientși constant. Or, funcţionarea microhidrocentralelor chiar asta face,afectează substanţial debitul râului Suha Mare care este singurasursă de apă pentru realizarea proiectului.

În legătură cu problematica abordată, au fost formulate două între-bări:

1. Sunteţi de acord cu concesionarea păşunilor din domeniul privatal comunei Mălini?

2. Credeţi că este necesară închiderea microhidrocentralelor de peteritoriul comunei Mălini?

În comuna Mălini sunt 2515 gospodării. Au răspuns la cele două în-trebări reprezentanţi ai unui număr de 1997 gospodării. Adică 79,4 lasută din gospodării. Suficient pentru ca rezultatele consultării să fiecredibile, să aibă legitimitate.

Cum au răspuns cei chestionaţi? La prima întrebare au răspuns cu „NU" 1976 de persoane şi cu „DA"

21 de persoane. Deci, 99,94 la sută din cei care au răspuns la primaîntrebare sunt împotriva concesionării păşunilor din domeniul privatal comunei.

La a doua întrebare au răspuns cu „DA" 1975 de persoane şi cu„NU" 22 de persoane. În concluzie, 98,89 la sută dintre cei care aurăspuns la a doua întrebare consideră că este necesară închiderea mi-crohidrocentralelor de pe teritoriul comunei Mălini.

Acestea sunt rezultatele consultării publice organizată şi desfăşu-rată de primăria comunei Mălini, consultare care, prin numărul celorchestionaţi şi răspunsurile date de aceştia are relevanţă, are credibili-tate şi legitimitate.

Un popor dăinuieşte în timp princultură și tradiţii! Obiceiurile auten-tice, vechi ne ajută la păstrarea şi re-definirea propriei identităţi, aidentităţii naţionale. Prin urmare,orice demers întreprins în promova-rea tradiţiilor este unul necesar şi bi-nevenit!

În acest context, prezenţa ansam-blului de obiceiuri din Mălini, judeţulSuceava, coordonat de domnul Ţigă-nescu Neculai, la Festivalul de datinişi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou,„Din an în an…colindăm Ceahlăul”,ne–a onorat, ne-a bucurat, ne-a în-cântat şi ne-a demonstrat încă o datăcă prin simţire şi dăruire faţă de totceea ce înseamnă românesc, auten-tic, ne păstrăm unitatea şi unicitateaprin diversitate!

Alaiul de datini din Mălini, tineri şiadulţi, cu tobe, cu strigături şi bu-ciume, a fost cel care a deschis festi-

valul de datini de la poalele Ceahlău-lui, la cea de a cincea ediţie, decem-brie 2015. Alaiul mălinean ne–areaprins flacăra şi emoţia trăirii săr-bătorilor de iarnă, reuşind să des-prindă publicul de real şi cotidian şisă-l transpună într-un cadru de po-veste, în feerie de basm.

Mari păstrători de tradiţii, artiștiidin Mălini au îmbrăcat cu mândriecostumul popular specific şi şi-au re-prezentat mai mult decât frumoszona, remarcându-se prin unicitate,seriozitate, implicare şi dăruire, darmai cu seamă prin profesionalism înactul cultural–artistic .

Strigăturile, urăturile şi jocul ca-prei, un dans, un joc ritualic cu o pro-fundă simbolistică, specific zonei denord a Moldovei, mai cu seamă, con-sacră Capra de la Mălini , păstrată înforma–i originală şi unică, drept oparte de preţ din bogăţia spirituală a

românilor şi face parte din tezaurulnostru cultural, fiind un bun naţionalimaterial.

Noi, cei care am avut prilejul de aadmira prestaţia deosebită a oameni-lor frumoşi din Mălini, suntem maibogaţi spiritual şi moral. Pentruaceasta, adresez calde şi alese mulţu-miri membrilor grupului folcloric„Flori de mălin” care reușesc prin ta-lent, implicare și devotament să ducătradiţia mai departe, tradiţie ce faceparte din patrimoniul nostru cultu-ral.

Cu astfel de oameni, sufletul româ-nesc va dăinui în timp!

Cu astfel de oameni, comuna Mă-lini va dăinui în timp!

Profesoara Liliana Ciucanu- directoarea Şcolii Gimnaziale

„Grigore Ungureanu” - din comunaCeahlău

CCoollooccvviiuu ddeesspprree…… vviioolleennțțăă

CCoonnssuullttaarree ppuubblliiccăă rreeaalliizzaattăăddee pprriimmăărriiaa ccoommuunneeii MMăălliinnii

Continuă acţiunile din cadrul pro-iectului „grup de cuvânt”, iniţiat, lașcoala gimnazială din Suha, de cătreprofesoara Liliana Popescu. Dacă înprima reuniune s-a pus în discuţie cu-vântul „fericire”, în cea de a doua s-adezbătut cuvântul „violenţă”, un cu-vânt care desemnează fenomenegrave, frecvente și, din păcate, foarteactuale. La activitate au participatcadre didactice din comună, părinţi,elevi de la școlile gimnaziale din Mă-lini și din Suha.

„Incursiunea” în cuvântul ales a evi-denţiat cauzele comportamentuluiviolent, tipurile de violenţă, factoriideclanșatori ai fenomenului și, des-igur, ceea ce ar trebui întreprins pen-tru a-l opri.

S-a discutat despre aspecte ale vio-lenţei în școli, în apropierea acestora,în familiile elevilor. S-a ajuns la con-cluzia că, dacă agresivitatea ţine maimult de instinct, violenţa apare în le-gătură cu carenţe în cultură și în edu-caţie.

În abordarea semnificaţiilor și im-plicaţiilor cuvântului „violenţă”, a de-rivatelor acestuia și a fenomenelorcare se declanșează și se desfășoarăsub imperiu violenţei s-au folosit teh-nici mai clasice sau mai sofisticate,concluzia fiind aceea că doar iubirea,iubirea în sensul cel mai larg, poateconduce la reducerea efectelor viole-nţei. Pentru că, spun organizatorii șiparticipanţii la activitate, doar „iubi-rea nu naște violenţă…”

Acţiuni de acest gen (acţiuni carepun în valoare semnificaţia și conţinu-tul unor cuvinte sau ale unor sintagmede interes general și imediat) au darulde a releva situaţii mai mult sau maipuţin critice, de a ameliora concepţii,de a emite soluţii la „temele” grave aleprocesului instructiv-educativ prinparticiparea „faţă în faţă” a unor per-soane din generaţii diferite, cu expe-rienţe și preocupări diferite, cu ideidiferite privind un aspect sau altul alfenomenelor care apar în școli, în fa-milie sau în zone adiacente acestora.

4 INFO M|LINI

urmare din pagina 1

COLUMBOFILIA -DE LA SURSĂ DE HRANĂLA SPORT, ARTĂ ȘIAFACERI FABULOASE

Primele forme de creștere profesio-nistă a porumbeilor apar în Europa șiîn America: se produc sute de mii depăsări pentru carne, pentru consum.Ulterior, pe lângă porumbeii crescuţipentru carne, apar porumbeii deco-rativi și cei voiajori. Porumbeii voia-jori sunt folosiţi, de-a lungul vremii,

ca mijloc de comunicare în domeniulmilitar, în domeniul spionajului șicontraspionajului, dar și în roman-tice povești de dragoste.

În lumea contemporană, pe toatecontinentele, creșterea porumbeilor adevenit un sport foarte dezvoltat șifoarte răspândit, în multe zone cre-șterea porumbeilor este consideratăo artă și tratată ca atare.

Și unde este sport, este competiţieși este artă, este și afacere. În diferi-tele activităţi, acţiuni, întreceri co-lumbofile se vehiculează sumeincredibile de bani.

La această oră, în întreaga lumefuncţionează mii de organizaţii lo-cale, regionale și continentele care seocupă de creșterea porumbeilor, deridicarea performanţelor acestora, deorganizarea competiţiilor și de ex-ploatarea tuturor acestor activităţi.

PROFESOR ȘI COLUMBOFILDE SUCCES

Domnul Radu Doroftei este profe-sor și lucrează în comuna Mălini din1995.

Este, deci, un mălinean cu ve-chime, s-a legat de locurile noastre,iar noi, elevi, părinţi, cadre didactice,îl considerăm unul de-al nostru.

Ne-am oprit, în rândurile de faţă,la profesorul Doroftei pentru preocu-parea sa, cu totul deosebită, legată decreșterea porumbeilor. Radu Dorof-

tei, astăzi om la 45 de ani, este mem-bru al clubului columbofil din Fălti-ceni din 1982. Dacă facem un calculsimplu, vom afla că pe atunci avea 11ani. Sigur că, la acea vreme, o fi avutși dânsul cinci – șase păsări. Daracum, după 34 de ani, are în jur de100 de porumbei. Porumbei pentruzboruri de fond (pe distanţe mari)porumbei pentru maraton și pentrumaraton extrem.

Creșterea, întreţinerea și selecţiaporumbeilor sunt procese laborioase,deosebit de complexe, sunt subiectede lucrări știinţifice de mii de pagini.Radu Doroftei și-a însușit „din mers”tainele creșterii porumbeilor. Și,având în vedere rezultatele obţinute,și le-a însușit temeinic.

- Ce înseamnă, domnule Doroftei,să crești, să întreţii o sută de porum-bei?

- Dacă vrei să participi la concur-suri cu șanse de a te situa pe locurifruntașe înseamnă multă muncă,multe eforturi, inclusiv eforturi fi-nanciare…

Din discuţia ce a urmat acestuiscurt dialog am aflat că, într-adevăr,creșterea porumbeilor este o pasiunecare presupune cunoștinţe serioaseîn domeniu, înseamnă să te dedicitotal și fizic, și sufletește, înseamnăsă faci adevărate sacrificii.

Așa am aflat că porumbeii domnu-lui Radu sunt hrăniţi cu mâncarespecială, produsă în Polonia, mân-care alcătuită din 26 feluri de semi-nţe.

Stimulentele care se folosesc pen-tru performanţă, vitaminele, precumși medicamentele (se mai îmbolnă-

vesc și po-rumbeii) sunt procurate de la o firmădin Belgia.

Cei o sută de porumbei sunt dinlinii valoroase din ţară sau străină-tate, linii care poartă numele creato-

rilor lor: Mihai Trifan, Ionuţ Tănase,Jan Aarden, Pol Bostyn, Janssen,Van Bruaene, Van Hee. (În columbo-filie nu se vorbește despre o rasă deporumbei voiajori, ci despre linii,ceea ce ar desemna mai degrabă opopulaţie restrânsă de indivizi cu ca-racteristici comune.)

Un columbofil, îmi spune domnulRadu, nu-și ia zile libere, nu-și per-mite să lipsească zile numeroase delângă volieră . Între el și porumbei i-au naștere legături tainice, subtile,stabile – numai așa poţi să-i arunci înluptă, în competiţii.

Trebuie să le faci curat, să-i hră-nești, să-i antrenezi. În mod obișnuit,porumbeii trebuie să zboare câte ooră și jumătate în fiecare dimineaţăși, de asemenea, în fiecare seară.După care trebuie închiși și hrăniţi.Și asta se întâmplă zi de zi, fără sin-cope, fără întrerupere. De asemenea,înainte de concursuri se fac antrena-mente în cadrul cărora porumbeiizboară de la distanţe de 20 până la50 de kilometri. Astfel de antrena-mente se desfășoară de două, trei oripe săptămână. Urmare a strădaniilor,a priceperii și a eforturilor susţinute,păsările domnului Doroftei au obţi-nut rezultate remarcabile.

Dacă luăm succesele din ultimii doiani, ne vom opri mai întâi la un loc 2obţinut la viteză într-o întrecere lanivelul judeţului Suceava și locul 14la aceeași probă la nivel naţional (laaceste competiţii s-a participat cu puide porumbei).

Apoi, în 2015, a obţinut locul întâila general cu un porumbel matur lamai multe probe (viteză, demifond șifond), un loc 2 la demifond și un loc3 la fond, toate acestea cu aceeașipasăre.

O performanţă remarcabilă estecea realizată anul trecut, în 3 iulie,unul din porumbeii săi a obţinutlocul întâi în urma unei lansări dinPolonia, mai exact din Varșovia. Laaceastă întrecere au participat 173de crescători și au fost lansaţi 1.777de porumbei. Pasărea domnuluiRadu a zburat spre casă cu o viteză(medie, desigur) de 1196,59 metri peminut.

De altfel, despre laurii obţinuţi da-torită calităţilor păsărilor pe care lecrește Radu Doroftei putem vorbimult mai mult. Trofeele dobândite –numeroase cupe și diplome – suntdovada eforturilor susţinute de-alungul a 34 de ani și a unei pasiunicontinue în care se consumă trăirideosebite, emoţii, timp și bani.Toate acestea sunt încununate

uneori cu succese pe măsură. Să-idorim domnului Doroftei cât maimulte momente în care să se bucurede preocuparea sa extrem, extremde pozitivă.

Redactor:Dumitru AmarieiProcesare texte: Andreea AsafteiTehnoredactare:Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

CREȘTEREA PORUMBEILOR -MULTĂ MUNCĂ, PASIUNE,

DAR ȘI… SATISFACȚIE

O armă eficientă împotrivaîmbolnăvirii: spălatul pe mâiniSpălatul pe mâini cu apă și săpun oferă cea mai sigură metodă de apărare

împotriva virușilor. Prin acest procedeu se înlătură atât virușii cu origineanimală (gripa aviară, gripa porcină), cât și cei ce conduc la infecţiile apara-tului digestiv sau ale altor organe din corpul uman.

Oamenii de știinţă și medicii din toată lumea sunt unanim de acord înaceastă privinţă.

Doar că operaţiunea - spălatul mâinilor - trebuie făcută cu atenţie, cu se-riozitate. O săpuneală rapidă, urmată de o clătire superficială nu auefectul scontat. Abia după 30 de secunde de spălat temeinic, agresorii suntînlăturaţi de pe piele. În acest timp, trebuie frecat fiecare deget în parte,podul palmelor se masează intens unul de altul și nu trebuie uitate nici spa-ţiile dintre degete.

După spălat este necesar să ne ștergem bine cu un prosop curat și uscat.Mâinile umede sunt un teren ideal pentru virușii agresori.

Dar, iată, ne sfătuiesc toţi medicii, nici nu trebuie să exagerăm în repeta-rea acestei operaţiuni:spălatul prea des pe mâini subţiază pielea și microbiipătrund ușor în ea.

Inamicii colesteroluluiÎn urma unor investigaţii îndelun-

gate, specialiștii în nutriţie au ajunsla concluzia că sunt alimentecare ne pot scăpa de coles-terol.

FULGII DE OVĂZ. Olinguriţă, două lingu-riţe de fulgi de ovăzconsumaţi, dimineaţa,la micul dejun, asigurăfibre alimentare careînlătură colesterolulrău.

FASOLEA. Boabele de fa-sole conţin foarte multe fibre alimentare. Sunt săţioaseși, în plus…controlează greutatea.

NUCILE. 50 de grame de nuci consumate într-o zi reduc colesterolul răudin organism cu cinci procente.

PEȘTELE GRAS. Somonul, codul sau macroul conţin acizi grași Omega3. Aceștia, acizii grași Omega 3, limitează acţiunea celorlalte grăsimi dinsânge care fac să crească periculosul colesterol.

SALATA VERDE. Binecunoscuta legumă conţine combinaţii chimicecare reduc drastic colesterolul.

Ciocolata reduce risculde atac cerebralAmatorii de ciocolată se confruntă mult mai rar, decât cei care o evită, cu

un atac cerebral. Dar cu o condiţie: ciocolata să fie consumată ponderat.Adică nu mai mult de 65 de grame pe săptămână (cam o jumătate de ta-bletă). La această concluzie au ajuns cercetătorii suedezi care au studiat fe-

nomenul pe 37.000 de persoane, vreme de 10 ani.Explicaţia: flavonoidele conţinute de cacao

protejează vasele de sânge.Consumul ridicat de ciocolată este pericu-

los: 100 de grame deţin 500 de kilo-calorii și se regăsesc rapid în

creșterea greutăţii, iar ris-cul de atac cerebral rea-pare.

Câteva din cupele dobândite în concursuri de porumbeiidomnului Radu Doroftei

Șahul este piatra de încercare a inteligenţei și face cinstespiritului omenesc. În fotografia de mai sus oferim o variantă

modernă, mai pragmatică și apetisantă a sportuluimultimilenar al minţii

Profesorul Radu Doroftei

Una dintre numeroasele diplome care atestă performanţeleobţinute în concursuri de nivel ridicat

Pic\tura de s\n\tate