Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul XVI nr. 6 (378) z 31 martie 2014 z 8 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro C M Y K PUNCTE DE VEDERE ACTUALITATE Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO/ OTAN) este o alianþã politico-militarã stabilitã prin Tra- tatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949. Organizaþia cuprinde 28 de state din Euro- pa ºi America de Nord. Se- cretar General al NATO este, în prezent, Anders Fogh Ras- mussen, iar preºedintele Co- mitetului Militar NATO este Giampaolo Di Paola. Cartie- rul General al NATO se aflã la Bruxelles, Belgia. Alianþa s-a format din state... 10 ani 10 ani de aderare la NATO de aderare la NATO Ambasadorul Franþei la Bucureºti, Philippe Gustin, a medaliat nouã militari români care au participat la ac- þiuni comune cu soldaþii francezi în Afganistan. Oficia- lul a conferit, în numele ministrului Apãrãrii al Franþei, în cadrul unei ceremonii ca- re a avut loc la Statul Major al Forþelor Terestre, decora- þii militare franceze milita- rilor români - ofiþeri, sub- ofiþeri ºi maiºtri militari - care s-au fãcut remarcaþi, în mod special, în cadrul mi- siunilor în care au colaborat cu soldaþi francezi, la fina- lul anului 2012... LECÞIA DE ISTORIE Cãpitanul Sadoveanu, sub Cãpitanul Sadoveanu, sub ancheta Marelui Cartier General ancheta Marelui Cartier General Datorãm aflarea mai multor amãnunte din traseul vie- þii de militar, parcurs de marele nostru scriitor, Mihail Sadoveanu, unor împãtimiþi cer- cetãtori ai arhivelor de profil. Rândurile de faþã nu ar fi fost posibile fãrã consultarea contri- buþiei semnate Gh. Diaconescu, la constituirea unui impresionant volum de studii ºi comunicãri, circumscrise temei „Arhivistica militarã româneascã în slujba istoriografiei naþionale”. Res- pectiva lucrare a fost... O proteinã extrasã din veninul melcilor marini este consideratã promiþãtoare pentru producerea unor anal- gezice mai puternice decât morfina, dar cu mai puþine efecte secundare ºi cu un risc mai scãzut de a genera dependenþã, potrivit unui studiu australian, prezentat în Statele Unite. O pro- teinã extrasã din ve- ninul melcilor marini este consideratã pro- miþãtoare pentru pro- ducerea unor analge- zice mai puternice decât morfina, dar cu mai puþine efecte se- cundare... Decoraþii militare franceze Decoraþii militare franceze conferite militarilor români conferite militarilor români Veninul melcilor marini, Veninul melcilor marini, mai puternic decât morfina! mai puternic decât morfina! MOZAIC Consider cã, de-a lungul carierei mele au existat câteva momente importante care mi-au marcat în mod decisiv evoluþia profesionalã. Admiterea în li- ceul militar a conturat pentru prima datã anumite as- pecte privind ordinea ºi disciplina militarã, în- cadrarea într-un pro- gram strict ºi, bineînþe- les, primii paºi în in- strucþie, în instrucþia de front ºi în pregãtirea militarã generalã. Un al doilea pas hotãrâtor pentru profesie a fost... KAKI 100% Performanþa Performanþa se naºte pe crestele Carpaþilor se naºte pe crestele Carpaþilor
Transcript
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul XVI nr . 6 (378) 31 mart ie 2014 8 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
CMYK
PUNCTE DE VEDERE
ACTUALITATE
Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO/OTAN) este o alianþã politico-militarã stabilitã prin Tra-tatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4aprilie 1949. Organizaþia cuprinde 28 de state din Euro-pa ºi America de Nord. Se-cretar General al NATO este,în prezent, Anders Fogh Ras-mussen, iar preºedintele Co-mitetului Militar NATO esteGiampaolo Di Paola. Cartie-rul General al NATO se aflãla Bruxelles, Belgia. Alianþas-a format din state...
10 ani 10 ani de aderare la NATOde aderare la NATO
Ambasadorul Franþei la Bucureºti, Philippe Gustin,a medaliat nouã militari români care au participat la ac-þiuni comune cu soldaþii francezi în Afganistan. Oficia-lul a conferit, în numele ministrului Apãrãrii al Franþei,
în cadrul unei ceremonii ca-re a avut loc la Statul Majoral Forþelor Terestre, decora-þii militare franceze milita-rilor români - ofiþeri, sub-ofiþeri ºi maiºtri militari -care s-au fãcut remarcaþi, înmod special, în cadrul mi-siunilor în care au colaboratcu soldaþi francezi, la fina-lul anului 2012...
LECÞIA DE ISTORIE
Cãpitanul Sadoveanu, subCãpitanul Sadoveanu, subancheta Marelui Cartier Generalancheta Marelui Cartier GeneralDatorãm aflarea mai multor amãnunte din traseul vie-
þii de militar, parcurs de marele nostru scriitor, MihailSadoveanu, unor împãtimiþi cer-cetãtori ai arhivelor de profil.Rândurile de faþã nu ar fi fostposibile fãrã consultarea contri-buþiei semnate Gh. Diaconescu,la constituirea unui impresionantvolum de studii ºi comunicãri,circumscrise temei „Arhivisticamilitarã româneascã în slujbaistoriografiei naþionale”. Res-pectiva lucrare a fost...
O proteinã extrasã din veninul melcilor marini esteconsideratã promiþãtoare pentru producerea unor anal-gezice mai puternice decât morfina, dar cu mai puþineefecte secundare ºi cu un risc mai scãzut de a generadependenþã, potrivit unui studiu australian, prezentat înStatele Unite. O pro-teinã extrasã din ve-ninul melcilor marinieste consideratã pro-miþãtoare pentru pro-ducerea unor analge-zice mai puternicedecât morfina, dar cumai puþine efecte se-cundare...
Decoraþii militare franceze Decoraþii militare franceze conferite militarilor româniconferite militarilor români
Veninul melcilor marini, Veninul melcilor marini, mai puternic decât morfina!mai puternic decât morfina!
MOZAIC
Consider cã, de-a lungul carierei mele au existatcâteva momente importante care mi-au marcat înmod decisiv evoluþia profesionalã. Admiterea în li-ceul militar a conturat pentru prima datã anumite as-pecte privind ordinea ºidisciplina militarã, în-cadrarea într-un pro-gram strict ºi, bineînþe-les, primii paºi în in-strucþie, în instrucþia defront ºi în pregãtireamilitarã generalã. Un aldoilea pas hotãrâtorpentru profesie a fost...
KAKI 100%
Performanþa Performanþa se naºte pe crestele Carpaþilorse naºte pe crestele Carpaþilor
Fostul comandant al Comandamentului Operaþional 2Întrunit „Mareºal Alexandru Averescu”, general CornelParaniac, are o salã de pregãtire care-i poartã numele, încadrul comandamentului Diviziei 2 Infanterie „Getica”.La ºase ani de la tragicul eveniment în urma cãruia gene-ralul a trecut la cele veºnice, camarazii de arme în pre-zenþa membrilor familiei Paraniac, au inaugurat o salã depregãtire care, începând cu 25 martie - Ziua Buneivestiri,va purta numele regretatului general: „SALA GENERALCORNEL PARANIAC”.
Un gest simplu, venit din respectul pentru cel care afost generalul Paraniac ºi a cãrei prezenþã spiritualã ºidoctrinarã o simt ºi o vor simþi zi de zi generaþiile viitoarede militari.
Prezent la eveniment, comandantul Diviziei 2 Infan-terie „Getica”, general de brigadã dr. Lucian FOCA, vi-zibil emoþionat, a retrãit momentele de colaborare cu ge-neralul Paraniac - un adevãrat mentor care i-a influenþatdestinul de comandant.
„Ne-a lãsat no-uã, celor care îivom pãstra vieamintirea ºi spuselecã toatã viaþa este oluptã pentru identi-ficarea drumuluicorect între idea-luri divergente,educaþia fiindaceea care ne ajutãsã învãþãm drumulcorect ºi sã evitãmgreºelile”, a decla-rat generalul de bri-gadã Lucian Foca lainaugurarea noiisãli de pregãtire amilitarilor din cadrul Diviziei 2 Infanterie. (P.I.)
Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO/OTAN) este o alianþã politico-militarã stabilitã prin Trata-tul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie1949. Organizaþia cuprinde 28 de state din Europa ºi Ame-rica de Nord. Secretar General al NATO este, în prezent,Anders Fogh Rasmussen, iar preºedintele Comitetului Mi-litar NATO este Giampaolo Di Paola. Cartierul General alNATO se aflã la Bruxelles, Belgia.
Alianþa s-a format din state independente, interesate înmenþinerea pãcii ºi apãrarea propriei independenþe prin so-lidaritate politicã ºi printr-o forþã militarã defensivã cores-punzãtoare. Iniþial, aceste state au fost: Belgia, Canada,Danemarca, Franþa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Bri-tanie, Norvegia, Portugalia, Olanda ºi SUA. La 18 februa-rie 1952, au aderat la tratat Grecia ºi Turcia, iar la 6 mai1955 Republica Federalã Germania a devenit membrãNATO. Spania a fost admisã la 30 mai 1982, iar fostele þãrisemnatare ale Pactului de la Varºovia au aderat, fie la 12martie 1999 (Polonia, Ungaria ºi Cehia), fie în anul 2004(România, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania ºiBulgaria). La 1 aprilie 2009, au aderat la NATO Albania ºiCroaþia. Franþa s-a retras din organizaþia militarã în 1966,
dar a revenit în2009. Islanda, sin-gura þarã membrãNATO care nu areo forþã militarãproprie, s-a alãtu-rat organizaþiei cucondiþia de a nu fiobligatã sã partici-pe la rãzboi.
Ideea de bazã aAlianþei, menþinu-tã timp de peste 50de ani, era aceea a
realizãrii unei apãrãri comune, credibile ºi eficiente. Înacest sens, în articolul 5 al Tratatului se specificã: „Pãrþileconvin cã un atac armat împotriva uneia sau a mai multo-ra dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi consi-derat ca un atac împotriva tuturor ºi, în consecinþã, dacãse va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele,exercitând dreptul sãu individual sau colectiv la autoapã-rare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Naþiunilor Uni-te, va da asistenþã Pãrþii sau Pãrþilor atacate, prin luareaîn consecinþã, individual ºi concertat cu celelalte pãrþi, aacelor mãsuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv, fo-losirea forþei armate, pentru a restaura ºi a menþine secu-ritatea zonei Nord-Atlantice”. (P.I.)
În ziua de 21 martie, la Centrul dePregãtire Novo Selo din Bulgaria, aavut loc ceremonia de deschidere aexerciþiului multinaþional de instruireprin simulare asistatã de calculator(CAX/ CPX) „Saber Guardian 14”.
La activitatea gãzduitã în partene-riat de cãtre Bulgaria ºi Statele Uniteale Americii participã militari din Ar-menia, Azerbaidjan, Belgia, Georgia,Moldova, Polonia, Serbia, Turcia,Ucraina ºi România.
În cadrul exerciþiului, România afost reprezentatã de o delegaþie com-pusã din ofiþeri ºi subofiþeri ai Centrului de Instruire pentruLuptã al Forþelor Terestre „Getica”, de la Cincu ºi ai Brigãzii2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, din Braºov. Militariiromâni au mai participat la misiuni în teatrele de operaþii, lastagii de pregãtire la centrele de instruire americane, din Ger-
mania sau la diverse forme de pregãtire în afara teritoriuluinaþional.
Scenariul exerciþiului a fost elaborat pe specificul misiuni-lor de menþinere a pãcii, în contextul mediului operaþional ac-tual, având ca obiective: creºterea interoperabilitãþii între mi-litarii statelor participante, întãrirea parteneriatelor strategiceregionale ºi bilaterale, planificarea, pregãtirea, executarea ºievaluarea operaþiilor în sprijinul pãcii ºi extinderea cooperãriiîn domeniul securitãþii regionale.
Particularitatea exerciþiului „Saber Guardian 14” o repre-zintã utilizarea simulãrii distribuite. Pe timpul exerciþiului, laCentrul de Instruire pentru Luptã al Forþelor Terestre „Geti-ca”, Cincu, România, a funcþionat o celulã de rãspuns care acooperat ºi care a asigurat simularea constructivã distribuitã,via internet, cu Comandamentul de la Centrul de PregãtireNovo Selo. România este singura þarã participantã la exerciþiu(exceptând SUA) care experimenteazã aceastã capabilitate.
Exerciþiul multinaþional „Saber Guardian” este un exerci-þiu regional, organizat la iniþiativa EUCOM ºi USAREUR, a-nual în diferite þãri, în principal, pentru þãrile riverane MãriiNegre, prin alternanþã, în România, Bulgaria ºi Ucraina.
Colonel Ion PAPALEÞ
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014Pagina 2
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
BEIJING - China va avea pânã la finalul lui 2014 o flotãde submarine nucleare „credibilã”. China va avea, pentruprima datã, o forþã „credibilã” de submarine nucleare lansa-toare de rachete, înainte de finalul acestui an, a afirmat co-mandantul forþelor americane din Asia-Pacific, amiralul Sa-muel Locklear, relateazã AFP. „Progresele înregistrate deChina în ceea ce priveºte capacitãþile submarinelor sunt sem-nificative. Posedã o forþã importantã ºi, din ce în ce mai capa-bilã”, a susþinut amiralul Locklear în faþa Comisiei pentruForþele Armate din Senatul SUA. Fãcând referire la desfãºu-rarea operaþionalã aºteptatã în acest an a submarinelor cu pro-pulsie nuclearã din clasa Jin, amiralul a precizat cã Beijinguldispune de o „nouã rachetã nuclearã cu raza de peste 7500km. (...) Aceastã (noutate) va conferi pentru prima datã Chineio capacitate de descurajare credibilã pe mare, cel mai proba-bil înainte de sfârºitul anului 2014”, a spus amiralul. Potrivitresponsabilului militar american, capacitatea submarinelorchineze în curs de modernizare este una „incredibilã”, acesteaurmând sã „ajungã în decursul deceniului urmãtor o forþã binemodernizatã de 60-70 de submarine, ceea ce este mult pentruo putere regionalã”. În acest moment, Beijingul deþine cincisubmarine nucleare de atac, patru submarine cu propulsie nu-clearã lansatoare de rachete ºi 53 de submarine diesel, con-form lui Jesse Karotkin, specialist pe probleme militare chine-ze al Biroului de Informaþii al Marinei. Între 1995 ºi 2012,Beijingul a pus în funcþiune în medie 2,9 submarine anual,conform Serviciului de cercetare al Congresului SUA.
WASHINGTON - SUA suplimenteazã contingentul depuºcaºi marini staþionat în Australia. Statele Unite urmea-zã sã suplimenteze la 1.150 de oameni numãrul puºcaºilormarini staþionaþi la Darwin, în nordul Australiei. În prezent,acolo se aflã 250 de membri din cadrul acestui corp de elitã, aanunþat US Marines Corps într-un comunicat, relateazã AFP.Suplimentarea trupelor se înscrie într-un proiect vizândstaþionarea a 2.500 de puºcaºi marini în Australia pânã în2016-2017, în cadrul strategiei americane în regiunea Asia-Pacific. Aproximativ 1.000 de militari staþionaþi în prezent laCamp Pendleton, în California (vestul Statelor Unite)urmeazã sã fie mobilizaþi la începutul lui aprilie. Patru eli-coptere grele de tip CH-53E Sea Stallion ºi cei aproximativ100 de oameni necesari pentru operarea lor urmeazã, deasemenea, sã soseascã în Australia, se aratã în comunicat.Mobilizarea puºcaºilor marini a fost anunþatã la sfârºitul lui2011 de cãtre preºedintele american Barack Obama. Cooper-area militarã între Statele Unite ºi Australia s-a consolidat încadrul unei noi strategii americane. Administraþia Obama atransformat regiunea Asia Pacific în „pivotul” diplomaþieisale, în urma unui deceniu de conflicte în Irak ºi Afganistan,iar Statele Unite vor sã-ºi intensifice capacitãþile diplomaticeºi militare în aceastã regiune, pe care o considerã un „motor”al creºterii mondiale. MOSCOVA -Armata rusã adesfãºurat exerciþii de antrenament în Transnistria.Armata rusã a desfãºurat exerciþii de antrenament în regiuneaseparatistã Transnistria din Republica Moldova, transmiteReuters. Un purtãtor de cuvânt al Districtului Militar Vest alRusiei, colonelul Oleg Kocetkov, a afirmat, potrivit agenþieiInterfax, cã forþele ruse staþionate în Transnistria „au desfãºu-rat un exerciþiu anti-terorism ºi au exersat operaþiuni de res-pingere a unui atac asupra bazei lor militare”. Comandantulsuprem al Forþelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR),generalul Philip Breedlove, ºi-a exprimat îngrijorarea cã Ru-sia dispune de suficientã forþã la graniþele Ucrainei pentru a„ocupa Transnistria”, în cazul în care decide sã facã acest lu-cru. Tot în aceeaºi perioadã, armata rusã a fãcut exerciþii deantrenament cu implicarea forþelor sale de rachete strategiceîn Siberia, a informat Interfax. Potrivit unui purtãtor de cuvântal Forþelor de rachete strategice ale Rusiei, aproximativ10.000 de militari au participat la aplicaþiile programate pen-tru 25-29 martie în regiunile Omsk (Siberia occidentalã) ºiOrenburg (în sudul Uralilor), la peste 2000 de km de frontieraRusiei cu Ucraina. SEUL - Coreea de Nord a executat untest cu rachete cu razã scurtã. Coreea de Nord a executat untest cu 30 de rachete cu razã scurtã de acþiune trase în mare, aanunþat agenþia sud-coreeanã Yonhap. Acesta este ultimul testdintr-o serie efectuatã de Phenian ºi denunþatã de Seul ºi Wa-shington, aminteºte AFP. Rachetele au fost trase începând dela ora 4.00 localã /19.00 GMT/ de pe coasta de est nord-core-eanã spre Marea Japoniei, a precizat agenþia sud-coreeanã.Yonhap a adãugat cã rachetele au zburat probabil aproxima-tiv 60 de kilometri. Coreea de Sud a cerut insistent Coreii deNord sã opreascã aceste teste „provocatoare” de rachete po-tenþial periculoase, dupã ce Phenianul a lansat, pe16 martie,25 de rachete în Marea Japoniei. Aceastã demonstraþie de for-þã este aparent destinatã sã exprime nemulþumirea Coreii deNord faþã de continuarea manevrelor militare comune întreCoreea de Sud ºi Statele Unite. Coreea de Nord a mai testat ºidouã rachete cu razã medie de acþiune. Este pentru prima oarãdin ultimii cinci ani când astfel de rachete sunt testate. Lansa-rea rachetelor, de tip Nodong, coincide cu împlinirea a patruani de la scufundarea unei nave de rãzboi sud-coreene. (P.I.)
ACTUALITATEAPE SCURT
10 ani 10 ani de la aderarea la NATOde la aderarea la NATO
Exerciþiul multinaþional
„Saber Guardian 14” În ziua de 27 martie, la co-mandamentul Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”, s-a desfã-ºurat un exerciþiu de rezolva-re a unei situaþii tactice(STX), concomitent cu unexerciþiu de conducere logis-ticã.
Exerciþiile au avut un ni-vel complex, solicitând fizicºi psihic personalul coman-damentului, dar a ºi permisevidenþierea cunoºtinþelor ºiexperienþei acumulate de-alungul ultimilor ani. (P.I.)
Primãvara, „Vipera” iese din amorþire
În memor ia genera lu lu i Corne l Paran iacÎn memor ia genera lu lu i Corne l Paran iac
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014 Pagina 3
Caporalii Valentin Creþu ºi Cornel Puchianu au în co-mun, nu numai locul de muncã, ºi anume Batalionul 21Vânãtori de Munte „General Leonard Mociulschi” în ca-drul cãruia îºi desfãºoarã activitatea de un an de zile, ci ºipasiunea pentru sport, pe care cei doi îl practicã la nivelde performanþã.
Despre momentul de început, fiecare dintre ei îºi adu-ce aminte cu bucurie. Pentru caporalul Valentin Creþu,practicarea unui sport a fost o realã necesitate. Dupã cum
mi-a povestit, în urma unui control, medicul a constatatfaptul cã avea o greutate mult prea mare în raport cu vârs-ta lui, ºi i-a recomandat sã practice o activitate sportivã.A luat în serios acest sfat. Alegerea saniei nu a fost delocîntâmplãtoare, întrucât tatãl sãu începuse sã practice sa-nia, dar nu a putut continua din diverse motive. Sprijinitºi încurajat de tatãl sãu, care îl ducea la diverse competiþiidin localitate, a fost atras total de „viteza, ºi precizia pecare o presupun practicarea saniei”. Tot ceea ce a urmat,dar, mai ales, toate alegerile pe care le-a fãcut, au fost lu-ate în funcþie de aceastã activitate. Chiar ºi cariera mili-tarã „a reprezentat o poartã spre progresul în sport”. Clu-bul Sportiv Aplicativ Militar Bucegi-Predeal i-a oferitcondiþii bune de antrenament, dar ºi ºansa, ca, în patruluni de instrucþie militarã, sã devinã vânãtor de munte,având astfel ºi un loc sigur de muncã.
Practicarea acestei discipline a început în anul 2000,în cadrul Clubului Sportiv Orãºenesc Sinaia. Dupã patruani petrecuþi acolo, în 2004 a fost cooptat la lotul naþionalde juniori. Au urmat 13 ani de activitate susþinutã, de an-
trenamente specifice prin care a acumulat experienþã, iarreuºitele au fost pe mãsurã. A obþinut rezultate notabile,atât pe plan naþional(campion naþional la juniori ºi seniori,din anul 2004 pânã în prezent, câºtigãtor al Cupei Româ-niei din 2006 ºi pânã în prezent etc.), dar ºi pe plan mon-dial (locul 5 la Campionatul Mondial de la Torino din Ita-lia, în anul 2012, locul 6 la Campionatul european din2013, locul 5 la Cupa Mondialã Lake Placid-USA, în a-nul 2013, locurile 6 ºi 8 tot la Cupa Mondialã). Toateaceste reuºite l-au fãcut sã aibã o încredere ºi mai mare înforþele proprii ºi l-au motivat foarte mult. Totul a culmi-nat cu faptul cã s-a calificat, pentru prima datã, la JocurileOlimpice de la Vancouver.
Dupã cum mi-a mãrturisit, „Jocurile Olimpice au re-prezentat obiectivul suprem al pregãtirii mele.” Locul 31pe care s-a situat la Vancouver a însemnat foarte multpentru el ºi l-a determinat sã încerce ºi o a doua participa-re la o astfel de competiþie. Astfel, la Jocurile Olimpice dela Soci, de anul acesta a concurat la proba de simplu mas-culin ºi s-a clasat pe locul 29. Competiþia în sine „ a fosto luptã foarte aprinsã, între cei mai puternici oameni dinlume, iar respectul faþã de celãlalt competitor ºi spiritul defair- play au existat pe toatã perioada concursului.” Ceade-a doua participare a însemnat „o consolidare a pirami-dei propuse în sportul de performanþã”. A fost o experien-þã ineditã din care a avut foarte multe lucruri de învãþat.
Din punct de vedere organizatoric, au fost create toatecondiþiile necesare. La sanie, gazdele „au realizat cea maitehnicã ºi rapidã pârtie, iar calitatea gheþii a fost foartebunã, în condiþiile în care afarã erau 12-14 grade Cel-sius.” Sania cu care a participat „era confecþionatã în re-gie proprie, fiind departe de standardul mediu de partici-pare cerut în cadrul concursului”. La standard ridicat s-asituat însã pregãtirea sa fizicã ºi psihicã, completatã dedorinþa de afirmare care au suplinit lipsa materialelorsportive de performanþã. Au contat cu adevãrat „precizia,forþa, îndemânarea ºi stãpânirea de sine pentru cã, în co-borâre, la 148 de km pe orã, este nevoie de forþã, mobili-tate ºi stãpânire de sine. Toate acestea trebuie sã se îm-bine foarte bine, sã funcþioneze ca un tot, fãrã nici cea maimicã eroare, care poate fi fatalã. Micile greºeli te costã latimpul obþinut, erorile majore, te costã viaþa.” Chiar dacãnu a trecut mult de la încheierea competiþiei, ValentinCreþu are în plan încã o ediþie sau douã la JocurileOlimpice. Are nevoie însã de susþinere, dar, mai ales, deun staff tehnic foarte bun, pentru cã „în sport, cel maimult conteazã staff-ul tehnic ºi investiþia. Sportivul esteca o maºinãrie perfectã, care are o mulþime de mecanici înjurul ei. Fãrã toate acestea, eºti o cauzã pierdutã care trageîn gol”. La nivel de unitate, susþinerea venitã din parteacomandantului este totalã, li se asigurã libertate de acþi-une ºi sunt sprijiniþi de fiecare datã.
De suportul necondiþionat al comenzii unitãþii, se bu-curã în egalã mãsurã ºi caporalul Cornel Puchianu. ªi
dumnealui practicã sportul încã din copilãrie, de la vârstade 14 ani, când a fãcut schi fond. A trecut apoi la biatloncare s-a dovedit a fi o alegere foarte bunã ce i-a adus re-zultate excelente (campion naþional la schi-fond ºi biat-lon, campion balcanic la schi fond ºi biatlon, locul 48 labiatlon în Suedia ºi locul 30 la Soci). Competiþia de laSoci: „A fost dificilã. Pârtia a avut niºte urcuºuri foartepronunþate. A fost cea mai grea pârtie pe care am parcur-s-o pânã acum, dar acest lucru m-a ambiþionat ºi maimult. Mã simt mult mai confortabil pe o pârtie mai grea,urcuºurile îmi plac pentru cã mã solicitã mai mult”. Loculobþinut la Soci a coincis cu obiectivul propus de CornelPuchianu, acela de a se situa în primele 30 de poziþii. Laurmãtoarea olimpiadã la care va participa, va avea maimultã experienþã ºi va ocupa un loc mult mai bun. Pânã lao viitoare ediþie de jocuri olimpice, încearcã sã pãstrezeun echilibru între viaþa profesionalã ºi cea de sportiv. Esteconºtient de faptul cã nu trebuie sã neglijeze nici profesiape care o va practica atunci când nu va mai face sport deperformanþã. Aceeaºi opinie o împãrtãºeºte ºi comandan-tul batalionului, colonelul Ovidiu Conduruþã care are învedere ºi formarea lor ca militari. „Atunci când nu vormai practica sportul de performanþã, vor fi militari cu ca-pabilitãþi sportive deosebite faþã de orice alt angajatobiºnuit. Activarea lor în cadrul acestei unitãþi va aducerezultate foarte bune la competiþiile sportive militar-aplicative. Aceºti militari sunt un real câºtig pentru bata-lion, fapt pentru care îi sprijin cu tot ceea ce pot. Îi susþinºi în calitate de comandant, dar ºi de suporter, pentru cã,de multe ori, mã aflu în tribune, alãturi de ei, iar acestlucru îi ambiþioneazã ºi mai mult”.
Daniela ÞÃRUªI
Performanþã ºi fair-playPerformanþã ºi fair-play
Ambasadorul Franþei la Bucureºti, Philippe Gustin, amedaliat nouã militari români care au participat la acþiunicomune cu soldaþii francezi în Afganistan. Oficialul aconferit, în numele ministrului Apãrãrii al Franþei, în ca-drul unei ceremonii care a avut loc la Statul Major al For-þelor Terestre, decoraþii militare franceze militarilor ro-mâni - ofiþeri, subofiþeri ºi maiºtri militari - care s-au fã-cut remarcaþi, în mod special, în cadrul misiunilor în careau colaborat cu soldaþi francezi, la finalul anului 2012 ºipe tot parcursul anului 2013. Opt dintre cei decoraþi, careau participat la misiunea ISAF din Afganistan, aparþinforþelor terestre ºi au cooperat cu militarii francezi în ca-drul misiunii NATO de instruire a armatei afgane în do-meniul blindatelor în Kabul, iar unul, aparþinând forþeloraeriene române, a luat parte la misiunile desfãºurate în ca-
La ceremonia de medaliere a militarilor români au maifost prezenþi: secretarul de stat ºi ºef al Departamentuluipentru Politica de Apãrare ºi Planificare din MinisterulApãrãrii Naþionale, Valeriu Nicuþ, ºeful Statului MajorGeneral, general-locotenent ªtefan Dãnilã, ºeful StatuluiMajor al Forþelor Terestre, general-maior Nicolae-IonelCiucã, comandanþii militarilor decoraþi, precum ºi militariromâni rãniþi în teatrele de operaþii, dar ºi personal dinStatul Major al Forþelor Terestre ºi al Forþelor Aeriene.
Patru militari au fost decoraþi cu Medalia „ApãrareaNaþionalã”:locotenent-colonelul Vasile Godeanu, maiorulLucian Oancea, cãpitanul Nicolae Drãgan, ºi plutonierul-adjutant principal Cãtãlin Sîrbu, iar ceilalþi cinci au fost
decoraþi cu Medalia Comemo-rativã Francezã cu agrafã „Af-ganistan”: locotenent-colonelulNicolae Marius Moneanu,locotenent-colonelul MarianConstantin Rãdulescu, cã-pitanul Mihai Pruteanu, mais-trul militar principal AdelinDima ºi plutonierul-major Ra-du Iosif Moldovan.
În cadrul ceremoniei, am-basadorul francez s-a declaratfoarte mândru sã ofere, în nu-mele Franþei, aceste medalii, însemn de recunoºtinþã pentrumunca militarilor români ºipentru spiritul de colaborare.„Aceste decoraþii stau mãrturiecooperãrii de înalt nivel pe careþãrile noastre o au în cadrul o-peraþiunilor NATO ºi ale Uniu-nii Europene”, a declaratPhilippe Gustin.
Colonel Ion PAPALEÞ
Decoraþii militare franceze conferite militarilor româniEroul zilei, în AfganistanPlutonierul-major Viorel Fratoºtiþeanu a fost decla-
rat „Eroul zilei”, în Afganistan, dupã ce a descoperit obombã artizanalã ºi a supravegheat dezamorsareaacesteia. Este al doilea militar român din BatalionulScorpionilor Roºi, distins în ultima lunã cu titlu de„HERO OF THE DAY” de cãtre conducerea Coman-damentului Regional Sud al ISAF.
În timpul unei misiuni de patrulare, desfãºurate pe24 martie, plutonierul-major Fratoºtiþeanu a identificatun posibil IED (Dispozitiv Exploziv Improvizat) am-plasat în apropierea obiectivului. Conform proceduri-lor, militarul a marcat zona, a raportat comandantuluide pluton, zona fiind curãþatã ulterior de cãtre detaºa-mentul specializat EOD, fiind astfel evitate posibilelevictime din rândul coaliþiei ºi, de ce nu, al camarazilorcare urmau sã patruleze zona. (P.I.)
- Consider cã, de-a lungul carierei mele au existatcâteva momente importante care mi-au marcat în moddecisiv evoluþia profesionalã. Admiterea în liceul mili-tar a conturat pentru prima datã anumite aspecte pri-vind ordinea ºi disciplina militarã, încadrarea într-unprogram strict ºi, bineînþeles, primii paºi în instrucþie,în instrucþia de front ºi în pregãtirea militarã generalã.Un al doilea pas hotãrâtor pentru profesie a fost admi-terea în cadrul ªcolii Militare de Ofiþeri Activi „Nico-lae Bãlcescu” din Sibiu, unde am ales arma logisticã,armã care m-a desãvârºit ca pe un bun administrator alpatrimoniului unitãþii militare, fapt valabil ºi în pre-zent. Un comandant trebuie sã fie priceput la toate, in-clusiv, la logisticã, la administrarea patrimoniului, etc.A urmat admiterea la Universitatea Naþionalã de Apã-rare, Facultatea de Comandã ºi Stat Major, care mi-alãrgit orizontul prin acumularea de cunoºtinþe din toatecelelalte arme existente în armatã. Dupã absolvireaUniversitãþii Naþionale de Apãrare, am fost repartizat,ca ºef Compartiment Planificare Operaþii în cadrulstructurii Operaþii ºi Instrucþie la Brigada 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”. Aceastã etapã importantã dinviaþa mea m-a format ca adevãrat ofiþer de forþe teres-tre. A fost o experienþã care s-a dovedit a fi beneficãchiar ºi în prezent, în noua mea calitate de comandantal batalionului. Am participat la toate exerciþiile orga-nizate ºi desfãºurate de Brigada 2 Vânãtori de Munte.Am fost printre piesele de bazã în desfãºurarea lor înpoligonul Cincu. Este vorba despre exerciþiul ROUEXºi MILREX, douã dintre cele mai semnificative ºi deamploare activitãþi executate de Armata României înultimii ani. Însã, o datã-reper pe care nu o voi uita nici-odatã a fost 1 iunie 2010, momentul învestirii mele înfuncþia de comandant al Batalionului 21 Vânãtori deMunte.
- Toate aceste etape au contribuit la timpul lor, darºi în prezent, la formarea mea ca ofiþer specialist, pro-fesionist al armatei. Experienþa acumulatã în tot acesttimp a avut un cuvânt de spus, nu numai în þarã, ci ºipe timpul participãrii batalionului la misiunea din Af-ganistan. Acolo, am comandat un batalion de manevrã,într-un teatru de operaþii destul de periculos, iar rezul-tatele sunt vizibile ºi astãzi. Batalionul s-a întors în þarãcu misiunea îndeplinitã ºi cu efectivul complet.
- În opinia mea, actul de comandã trebuie sã se ba-zeze, atât pe acte normative, pe legi, regulamente, peinstrucþiuni ºi dispoziþiuni, dar ºi pe exemplul personalsau pe cel al oamenilor aflaþi în subordine. În actul decomandã, aplic principiul unitãþii de comandã, conformcãruia comanda trebuie sã fie unicã. Decizia finalã tre-buie sã aparþinã întotdeauna comandantului. Însã, atun-ci când ia o decizie, acesta este consiliat pe problemede specialitate de cãtre specialiºti din diferite domenii:financiar, logistic, psihologic, pe domeniuil comunica-þii ºi informaticã, pe cel juridic ºi de asistenþã religioasãetc. Am adus în discuþie un aspect semnificativ, cel alexemplului personal. Consider cã, indiferent de eºalon,un comandant trebuie sã fie un exemplu pentru subor-donaþi, sã inspire încredere, tãrie de caracter, sã fie o-nest, integru ºi demn. De asemenea, trebuie sã aibã cu-rajul rãspunderii pentru ideile ºi faptele sale, în oriceîmprejurare. Toate aceste calitãþi încerc sã le transmit
ºi celor din jur. Exemplul personal despre care am vor-bit este esenþial în relaþia comandant-subordonat.
- În acest an, aºa cum este prevãzut ºi în Ordinul deinstrucþie al comandantului diviziei, dar ºi al coman-dantului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetu-sa”, batalionul se instruieºte pentru îndeplinirea opera-þiilor de stabilitate ºi sprijin. Centrul de greutate al pro-cesului de instrucþie a unitãþii noastre îl reprezintã rea-lizarea capacitãþii structurale ºi acþionale a batalionuluiîn vederea evaluãrii operaþionale ce va avea loc în lunaoctombrie. Pentru aceasta, procesul de instruire va cu-prinde etapele grupã, pluton, companie, batalion. Lasfârºitul fiecãrei etape de instrucþie, structurile sunt e-valuate cu exigenþã ºi responsabilitate, pentru a identi-fica disfuncþiile apãrute ºi pentru a lua mãsuri de co-rectare a acestora, în cadrul exerciþiilor de tip STX, sta-bilite în mod suplimentar. Obiectivul principal al in-strucþiei ºi al exerciþiilor îl constituie dezvoltarea de-prinderilor specifice luptei în teren muntos împãdurit,în vederea îndeplinirii cu succes a oricãrui gen de mi-siune încredinþatã. Ca obiective principale operaþionaleurmãrite aº enumera: menþinerea nivelului de operaþio-nalizare a batalionului ºi ridicarea nivelului capacitãþiiacþionale în vederea obþinerii calificativului excelent laevaluarea operaþionalã despre care am vorbit anterior.Militarii din batalion pun un accent deosebit pe in-strucþia alpinã, atât pe timp de varã, cât ºi pe timp deiarnã, dezvoltând în acest fel o serie de aptitudini ca:forþã, siguranþã, spirit de echipã. Marºurile în terenmuntos, în orice condiþii de climã, fac ca, pe acestecreste ale Carpaþilor, sã se nascã performanþa. O altãactivitate pe care ne vom axa este continuareaîncadrãrii cu personal a unitãþii ºi asigurarea cu arma-ment ºi echipamente în cadrul procesului de con-solidare a batalionului. De asemenea, urmãrim perma-nent îmbunãtãþirea nivelului de operativitate a tehniciidin dotare. Totodatã, avem în vedere ºi pregãtireabatalionului pentru participarea la acþiuni în situaþii deurgenþã, la limitarea ºi înlãturarea efectelor calamitãþi-lor naturale, a catastrofelor ºi accidentelor etc.
- Gradul lor de implicare þine de gradul meu de im-plicare. Între ele, existã o relaþie indestructibilã. În tot
ceea ce fac, militarii dau dovadã de implicare totalã,responsabilitate ºi dãruire. Au dobândit un anumitstandard la care þin foarte mult. Acest fapt a fost de-monstrat ºi la ultimele ediþii ale Alpiniadei vânãtorilorde munte, la care lotul batalionului s-a clasat pe primulloc. Rezultatul obþinut a presupus, o bunã pregãtire mi-litarã, dar ºi mult antrenament, în condiþii grele de te-ren ºi de climã, executarea de trageri în poligon, pre-cum ºi realizarea coeziunii, un aspect esenþial pentruorice competiþie.
- Profesionalismul, dãruirea, angajamentul, spiritulde echipã, respectul ºi pasiunea pentru munte reprezin-tã trãsãturile definitorii ale subordonaþilor mei. Suntmilitari cu experienþã ºi cu o pregãtire foarte bunã, faptdemonstrat, atât în þarã, cât ºi în misiunile externe lacare au participat. De fapt, oamenii pe care îi am în su-bordine reprezintã principala valoare pe care am dato-ria sã o sporesc. ªi, pentru cã sunt conºtient de faptulcã lucrul cu omul este dificil, am þinut cont de câtevareguli esenþiale în relaþiile interumane. Experienþa meaîn acest sens, m-a învãþat cã oamenii trebuie respectaþi.Militarul trebuie respectat ºi ajutat. De asemenea, tre-buie sã îl motivezi ºi sã îl faci sã aibã încredere în pro-priile forþe, iar performanþele obþinute vor fi surprinzã-toare.
- Despre Batalionul 21 Vânãtori de Munte s-au scrismulte cãrþi. Este o structurã foarte bine cotatã la nivelulvânãtorilor de munte ºi la nivelul Armatei române ºichiar pe plan internaþional. Renumele câºtigat de-a lun-gul timpului ºi cartea noastrã de vizitã au atras întot-deauna interesul vizitatorilor din þarã sau din strãinã-tate. În mod frecvent, primim vizita unor delegaþii mi-litare strãine, fapt care ne onoreazã foarte mult. Chiarºi în acest an, avem deja prefiguratã o vizitã internaþio-nalã. De asemenea, colegiile militare liceale ºi studen-þii de la Universitatea Naþionalã de Apãrare vin la noiîn vizitã de documentare. Toþi cei care trec pe aici,pleacã cu o impresie deosebitã despre unitate. O mãr-turie clarã a acestui fapt sunt înscrisurile acestora dinCartea de Onoare a batalionului.
Daniela ÞÃRUªI
CMYK
Curierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE
Per formanþa se naº te pe c res te le Carpaþ i lo rPer formanþa se naº te pe c res te le Carpaþ i lo r
S-a nãscut la data de 14.07.1967, în localitatea Vul-can, jud. Hunedoara.
Educaþie profesionalã:1985 - Liceul Militar de Marinã „Alexandru Ioan
Cuza”, Navigaþie, Constanþa;1989 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „Nicolae
Bãlcescu”, Logisticã, Sibiu;1995 - Curs de specializare - Centrul de Perfecþiona-
re a Pregãtirii Cadrelor de Logisticã „General Constan-tin Zaharia”;
1998 - Universitatea „Transilvania”, Facultatea deªtiinþe Economice, Marketing, Braºov;
2002 - Curs intensiv de Informaticã - Institutul deAdministrare a Întreprinderilor, Universitatea „Transil-vania”, Braºov;
2002 - Curs intensiv de Informaticã - Institutul deAdministrare a Întreprinderilor, Universitatea „Transil-vania”, Braºov;
2002 - Curs Postuniversitar de Perfecþionare Mana-
gementul Instituþiilor Publice, Institutulde Administrare a Întreprinderilor, Uni-versitatea „Transilvania”, Braºov;
2006 - Curs ADL INTRODUC-TION TO NATO, Universitatea Naþio-nalã de Apãrare „Carol I”, Bucureºti;
2007 - Universitatea Naþionalã deApãrare „Carol I”, Facultatea de Co-mandã ºi Stat Major - Interarme ForþeTerestre, Bucureºti;
2010 - Curs Limba Englezã - Cen-trul Regional de Resurse ºi Învãþare,Sibiu;
2011 - Curs de comunicare ºi relaþiipublice pentru comandanþi de mari uni-tãþi ºi comandamente, Direcþia Informareºi Relaþii Publice, Bucureºti;
2011 - Curs postuniversitar de con-ducere Interarme Forþe Terestre, Depar-tamentul Operaþii Întrunite Studii Strate-gice ºi de Securitate, Universitatea Na-þionalã de Apãrare „Carol I”, Bucureºti.
Experienþã profesionalã:1989-1999 – Ofiþer cu dotarea/ Sec-
þia Echipament la Depozitul 77 MaterialeIntendenþã;
1999-2001 – Ofiþer evidenþã efective, personal ºimobilizare la Depozitul 77 Materiale Intendenþã;
2001-2002 – ªef compartiment Asigurare tehnico-materialã la Regimentul 42 Transmisiuni;
2002-2005 – ªef al logisticii la Regimentul 42Transmisiuni;
2005-2007 – Ofiþer student la Universitatea Naþio-nalã de Apãrare „Carol I”;
2007-2010 – ªef birou Planificare Operaþii ºi In-strucþie la Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetu-sa”;
2010-prezent – Comandant al Batalionului 21 Vâ-nãtori de Munte „General Leonard Mociulschi”.
Distincþii ºi decoraþii:2005 - Ordinul „Virtutea Militarã” în grad de Ofi-
þer, cu însemn de rãzboi;2011 - Emblema „Onoarea Armatei României”, cu
însemn de pace.
Potrivit unui sondaj de opinie Inscop Research, datpublicitãþii, românii au încredere foarte mare în Armatãºi Bisericã. Armata a atins o cotã de 65%, iar Biserica62,3%. Potrivit sondajului, primãriile au obþinut 42,1%,consiliile judeþene - 32,1%. În ierarhia de încredere con-duce Armata, cu 65%, urmatã de Jandarmerie - 59%,BNR - 47,3%, Poliþie - 47%, SRI - 46,4%, DNA - 45,3%ºi SIE - 42,7%. Topul încrederii în instituþiile sociale sauprivate este dominat în continuare de Bisericã, cu 62,3%încredere multã ºi foarte multã, fiind urmatã de universi-tãþi, cu 46%, presã - 32,5%, organizaþiile societãþii civile- 30,6%, sindicate - 20,6%, patronate - 20,4% ºi bãnci -14,2%. Barometrul Inscop „Adevãrul despre România”a fost realizat în perioada 27 februarie-4 martie 2014, peun eºantion de 1.055 de persoane. (P.I.)
Armata ºi Biserica, preferatele românilor
Interviu cu colonelul Ovidiu CONDURUÞÃ, comandantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte
U nele zile încep în aºa fel încât, deºi simþi cu fie-care celulã a corpului tãu cã ai mai trãit mo-
mente similare, ai totuºi certitudinea cã de data asta va ficeva diferit. Este oare semnalul unui oarecare progresemoþional? Al unor începuturi fireºti sau al unor finaluriaºteptate? Cred cã, de fapt, aºa au stat lucrurile dintotdea-una: ai în faþã un drum, începi sã mergi, faci câþiva paºiînainte, uneori câþiva înapoi, câteva hopuri, câteva sto-puri, câteva rãscruci ºi uite aºa ajungi la inevitabilul final.Deºi cãtre acesta ne îndreptãm cu toþii, cãlãtoria pânãacolo nu este deloc de ignorat. Ea este, totuºi, mereu uni-cã!
O zi ca oricare alta sau... ceva este diferit?Cu aceste gânduri m-am trezit brusc luni dimineaþã, pe
24 martie, la prima alarmã a telefonului care mi se pare cãzornãie de fiecare datã diferit. Era ora 4 ºi un sfert. Mãenerveazã puternic cei care, dupã ceva ani de muncã, încãse plâng cã se trezesc dimineaþa, aºa cã am sãrit brusc înpapucii de varã, extrasezonieri pentru vremea asta, dar cesã fac... abia aºtept sã vinã cãldura! Aº fi vrut sã vãd înbucãtãrie câteva raze jucãuºe de soare, dar m-am mulþu-mit cu o cafea bãutã la foc automat pentru cã nu îmi per-miteam sã întârzii la plecare, cum se spune. Trebuia sãajung iarãºi în garnizoana Craiova, cu ocazia desfãºurãriiunor LFX-uri în poligonul Balta Verde. Deºi nimic nu es-te nou sub soare, ºtiam cumva cã ceva va fi diferit. Aºvrea sã vã dau ºi câteva detalii despre drumul parcurs,dar, de aceastã datã, nu avusei parte de nici o peripeþie cemeritã amintitã. (Dar, dupã cum bine observaþi, am înce-put sã îmi exersez oltenismele!) Pe la 08:00, am ajuns ladestinaþie, unde m-am reîntânit cu prietenii mei de breas-lã, adicã cu jurnaliºtii din presa militarã.
Toate detaliile fuseserã puse la punct, aºa cã, nici unanici douã, am ajuns în poligonul cu pricina. Acolo, Com-paniile 220 Sprijin ºi 211 Cercetare aleBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” se aflauîn plinã derulare a exerciþiilor. Mi-amreglat aparatul foto ºi reportofonul ºi amînceput demersul jurnalistic. Primul in-terlocutor a fost locotenentul Paul Ga-broveanu, comandantul CompanieiSprijin, care tocmai avea în derulare,conform planificãrii, un exerciþiu tacticcu trageri de luptã cu plutonul de poliþiemilitarã. Tema era de stabilitate ºi aveaca titlu „Asigurarea securitãþii, pazei ºiapãrãrii”. „Scenariul de astãzi a presu-pus ca plutonul de poliþie militarã sãexecute o patrulã de luptã îmbarcatã,pe itinerariu cazarmã-poligon. În ca-drul acestei patrule, a escortat un con-voi de camioane ºi, ulterior, a asiguratzona raionului Balta Verde, unde a in-stalat punctul de comandã al Brigãzii 2Infanterie, realizând totodatã ºi pazaacestuia. S-au executat posturi de ob-servare, patrule de luptã îmbarcate îninteriorul ºi exteriorul raionului, pre-cum ºi un punct de control trafic la in-trarea în raion. Tot din cadrul plutonu-lui de poliþie militarã a fost constituitãºi forþa de intervenþie rapidã, care, laacest exerciþiu, va interveni la atacul din direcþia nord-vest asupra raionului, unde se va desfãºura ºi tragereapropriu-zisã.”
De înþeles, am înþeles eu, dar nu mi-am închipuit cã osã alerg de colo pânã colo pentru a prinde câteva fotogra-fii mai bune. Am ºtiut eu cã va fi ceva diferit la ziua asta!Dupã ce am preîntâmpinat un ARO de poliþie militarã,care a trecut val vârtej pe lângã mine, nu m-am lãsat ºi,într-un final, am ajuns ºi la aliniamentele de tragere undemilitarii au început sã tragã. Bine cã aveam gura deschisã,pentru cã altfel ºi acum aº fi rãmas cu impresia cã-mi su-nã încontinuu telefonul în cap! A ieºit un shooting de toa-tã frumuseþea! Þintele au fost atinse, iar eu am fãcut câte-va poze de care sunt efectiv mândrã! Sã nu credeþi cã mi-a fost uºor! Mie ca mie, dar militarii se pregãteau pentru
acest LFX de douã sãp-tãmâni, perioadã în careau avut parte ºi de unFTX cu aceeaºi temã, cea cuprins ºi un exerciþiude evaluare, chiar pri-mul de acest fel al anu-lui de instrucþie, la nivelgrupã. Ca ºi obiective deatins, ºi-au propus, încadrul LFX-ului, pregã-tirea comandanþilor degrupã pentru darea co-menzilor, pregãtirea mi-litarilor în executareafocului ºi deplasarea încâmpul tactic. Dar, seºtie!, militarii craioveniau mai executat astfel deexerciþii ºi, deci, nu armai fi nici o noutatepentru ei în acest sens.
În paralel, la câþivametri distanþã, Compa-nia 211 Cercetare, maiprecis plutonul 1, avea un exerciþiu de procurare date ºiinformaþii. M-am deplasat în raion ºi am stat de vorbã cuplutonierul-major Viorel Popa, comandantul grupei 1din cadrul plutonului mai sus menþionat. Scenariul m-apus faþã în faþã cu o grupã de cercetare care a condus oechipã CIMIC ce urma sã distribuie ajutoare într-o locali-tate. Ajungând la punctul de destinaþie, grupa de cerceta-re a fãcut siguranþa echipei CIMIC, dupã care s-a trecut laurmãtoarea etapã, unde militarii au fost atacaþi cu foc izo-lat, anihilat, bineînþeles, prin diferite procedee învãþate laantrenamnente. ªi pentru cã veni vorba despre antrena-
mente... „Pentru acest exerciþiu, am executat în prealabilpregãtirea la nivel individual, pentru a se însuºi deprin-derile necesare atingerii scopului final, acela de a aveaun rezultat foarte bun. Numai prin antrenamente repeta-te, putem ajunge ca, la evaluarea finalã, sã constatãm cãobiectivele au fost atinse, iar exerciþiul a fost îndeplinitcu succes.” Deprinderile militarilor pentru însoþirea echi-pelor CIMIC, desfãºurãrile pentru luptã, poziþiile de tra-gere, reacþiile militarilor la diferitele situaþii care apar peparcursul fiecãrei etape, modul de deplasare ºi realizareadispozitivului au fost doar câteva dintre obiective stabiliteîncã de la bun început. „Ca ºi comandant de grupã, amurmãrit ca militarii mei sã îºi perfecþioneze abilitãþile detrãgãtori în diferite situaþii, dovedind astfel cã au înþelesceea ce eu le-am explicat dinainte. Ideea de bazã este de
a se ajunge la o coerenþã în acþiune ºi la aceacoeziune a grupei pe care cu toþii ne-o dorim.Poate ar fi bine sã menþionez faptul cã, în ca-drul grupei, am militari care au executat ºimisiuni în afara þãrii, unde ºi-au îndeplinit cusucces atribuþiunile, fiind astfel foarte bineantrenaþi.” Venind vorba despre misiuni înafara teritoriului naþional, gândul meu a zburatpreþ de câteva minute cãtre colega noastrã,maistru militar cls.IV Monica Deacu, ce faceparte din echipa FET, aflatã de douã luni înAfganistan. Noi, colegii ei, abia aºteptãm sã seîntoarcã cu bine acasã! Motivele? O sã i lespunem când o s-o revedem!
Sã nu cumva sã credeþi cã am fost de capulmeu prin poligon. Nu! Aºa ceva nu ar fi fostposibil! Tot timpul l-am avut alãturi pe dom-nul maior Florin Chivu, ofiþer cu poliþia milita-rã la Brigada 2 Infanterie, care a fost conducã-torul tragerii din data de 24 martie, dar ºi unfel de ghid al meu, fãrã de care poate nu aº fi
înþeles atât de bine ce se întâmpla în Balta Verde. Cuochii cãtre þinte, nu am putut sã nu observ limita naturalãdin spatele poligonului, ºi anume, liziera care însoþeºtecursul Jiului. Pomii erau înfloriþi, iar soarele se juca gin-gaº cu primele fire de iarbã. Mã bucuram de aerul curat,când am simþit cã cineva ne priveºte de undeva din spate.Cred cã fiecare dintre noi am trãit cel puþin o datã o ase-menea senzaþie! Din instinct, mi-am întors privirea ºi amdat peste un fel de turn din care se zãreau trei siluete. Amîntrebat ºi... mi s-a rãspuns: „Sunt servicii din poligon!”Adicã: ºeful pazei, observatorul ºi semnalizatorul, fiecare
în parte cu atribuþii specifice, fãrã decare, nimic nu se miºcã în zonã.
Tot un fel de infrastructurã! LFX-ul se terminase ºi, pentru cã
mai aveam ceva timp la dispoziþie,l-am abordat pe ºeful poligonului detragere al garnizoanei Craiova, mais-tru militar principal Gheorghe Bu-dricã. „În Balta Verde, executã ºedin-þe de tragere toate unitãþile dingarnizoanã ce aparþin MinisteruluiApãrãrii Naþionale, Jandarmeria(Gruparea ºi Inspectoratul), peniten-ciarele, dar ºi unitãþi ale ServiciuluiRomân de Informaþii, Serviciului deTelecomunicaþii Speciale ºi Controlu-lui Financiar Contabil. Despre facili-tãþi? Tragerile sunt pânã la nivel plu-ton, adicã trageri individuale la nivelgrupã ºi pluton. Tot la noi vin ºi tine-rii militari de la baza de instrucþie, ca-re vor sã îmbrãþiºeze aceastã carierã,ce încep cu demonstrative, ºedinþele 1,2, 3 ºi 4. La nivel grupã, sunt planifi-cate batalioanele ce executã misiuni înafara teritoriului naþional. Mai mult,
anul trecut, Batalionul 20 Infanterie a avut un exerciþiuîmpreunã cu militari din Marina SUA, pe o perioadã deo lunã de zile. Deci, la noi vin, pentru tabere ºi aplicaþii,ºi unitãþi partenere de Coaliþie sau din U.E.”
Pentru a se pune în scenã, de exemplu, o tragere cugrupa, cum a fost ºi cazul de astãzi, ºeful poligonului tre-buie sã asigure baza materialã, dar ºi distanþele care se cerde cãtre unitatea ce executã un exerciþiu, aici fiind incluseºi obiectivele conform schemelor de tragere. Trebuie res-pectate ºi regulile ºi mãsurile de siguranþã, care presupuninstalarea pazei, observarea ºi semnalizarea, pentru a seopri ºedinþa de tragere, când situaþia o impune. Un alt mo-ment este dedicat aprecierii, care se face atât pe timpuldesfãºurãrii exerciþiului, din punct de vedere tactic, cât ºila finalul acesteia, la þinte. Din afarã, totul pare a fi uºor,dar nimic nu este lãsat la voia întâmplãrii, nimic nu rãmâ-ne necalculat. În poligon, hazardul nu are loc! Am plecatdin poligon cu gândul cã mã voi întoarce nu peste multtimp. Cât despre cea de-a doua zi petrecutã la Craiova, osã vã povestesc într-un numãr viitor.
Am la activ nenumãrate misiuni în garnizoana Craio-va ºi nu numai, dar niciuna nu se aseamãnã cu cealaltã.Nu ºtiu care o fi motivul, dar în mod cert este pãcat sã laºinefolosit ceva atât de puternic cum este imaginaþia! ªiapoi, cunoaºterea nu vine decât din experienþã. Poþi sãdiscuþi la infinit despre un anumit subiect, dar nu te veialege decât cu o înþelegere filosoficã a lui. Recomandateste sã experimentezi pentru a cunoaºte ceva cu adevãrat.Deci, care ar fi lecþia? Nu pierde timpul prea mult ascunsdupã informaþii, ci mai bine ieºi afarã ºi fã ce þi-ai propus.Experimenteazã ºi vei obþine o cunoaºtere nepreþuitã!Sunt convinsã cã voi mai ajunge la Craiova, dar ºtiu cu si-guranþã cã de fiecare datã o sã am ce povesti: ceva nou ºipoate ceva detalii care asezoneazã perfect un punct de ve-dere!
Cristina FRATU
REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5
CMYK
Curierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014
Brigada 2 Infanterie „„Rovine”
Mai mult decât Mai mult decât un scenariu tacticun scenariu tactic în Balta Verdeîn Balta Verde
În primele zile ale Postului Mare, Biserica ne adunã petoþi în jurul analogului, în mijlocul bisericii, pentru acânta împreunã Canonul cel Mare al Sfântului AndreiCriteanul (din insula Creta), un text bogat în simbolisticãºi dens în înþelesuri.
Canonul cel Mare, care se citeºte în perioada PostuluiMare, reprezintã una dintre treptele pocãinþei care conducspre Ziua Învierii lui Hristos. În primele patru zile ale pos-tului, în sãptãmâna mare (03-06.03.2014), am avut prile-jul de a lua parte la citirea câte unei pãrþi din acest Canon,în cadrul slujbei Pavecerniþei mari. În ziua de miercuri,02.03.2013, în sãptãmâna a V-a a Postului Mare, spresearã, în biserici se sãvârºeºte slujba Utreniei pentru ziuaurmãtoare, cea de joi. În cadrul acesteia, se citeºte în în-tregime Canonul cel Mare, împreunã cu viaþa Sfintei Ma-ria Egipteanca.
Canonul cel Mare este una dintre cele mai importante,dacã nu chiar cea mai importantã operã a imnografieidespre pocãinþã. Deºi abundã în episoade biblice, totuºinu este o simplã concentrare a unor teme biblice. Dimpo-trivã, în acest Canon toate faptele scripturistice la cares-a fãcut pãrtaº omul – crearea, cãderea, alungarea dinRai, întoarcerea, aºteptarea, rãscumpãrarea – sunt perso-nalizate. Ele se transformã în faptele fiecãruia dintre noi:crearea mea, cãderea mea, rãscumpãrarea mea. Canonulne introduce pe fiecare dintre noi în istoria Sfintei Scrip-turi ºi ne determinã sã conºtientizãm, prin intermediulmodelelor de pocãinþã, amplitudinea pãcatelor noastre ºiînstrãinarea faþã de Dumnezeu.
Despre autorul Canonului cel Mare, Sfântul AndreiCriteanul, nu se ºtiu prea multe, existând încã multecontroverse asupra vieþii, dar, mai ales, asupra operei sale.Se crede cã s-a nãscut în Siria, în oraºul Damasc, în jurulanului 660. Micul Andrei nu a putut vorbi pânã la vârstade 7 ani, când a primit Sfânta Împãrtãºanie într-o bisericãdin Ierusalim. A fost închinat de pãrinþi bisericii „SfântulSava” din Ierusalim. În jurul anului 685, este trimis laConstantinopol, unde s-a distins prin nenumãrate acte decaritate în favoarea sãracilor locului. În preajma anului712 a fost ales Arhiepiscop al Gortynei, în insula Creta,pãstorind oraºul cretan pânã în anul 740.
Sfântul Andrei este cel care a introdus în cultul litur-gic canonul, o nouã formã de cântare religioasã. Expresiadesãvârºitã a acestui stil îl constituie Canonul de pocãin-þã, cunoscut ºi sub numele de Canonul cel Mare, nu numaidatoritã lungimii sale (266 de strofe, faþã de cele 30 aleunui canon obiºnuit), ci ºi profunzimii conþinutului sãu.
De fapt, ce înseamnã canon în acest înþeles? Înseamnãîndreptarea, nu înseamnã chinuire, un canon în care techinui ca sã realizezi ceva sau te chinui pentru cã ai fãcutceva rãu, ci este vorba de un îndreptar, de un mijloc deîmbunãtãþire sufleteascã, de ceva care te ajutã sã te facidin rãu, bun sau sã fii preocupat de îmbunãtãþire. Acestaeste rostul tuturor canoanelor de slujbã. Importanþa lui es-te în conþinutul lui ºi, de aceea, e important sã-l avem laîndemânã ºi sã-l studiem, sã-l aprofundãm.
Nici o altã cântare religioasã nu reuºeºte sã dea atât demagistral expresie pocãinþei, precum o face Canonul cel
Mare. Sfântul Andrei a adunat la un loc fapte vechi ºinou-testamentare, de la cãderea lui Adam, la moartea pecruce a Mântuitorului ºi Învierea Sa, toate rememorate cuprofundã durere ºi sentiment de pocãinþã. Din acest mo-tiv, canonul este un exemplu de poezie spiritualã, în carefiecare faptã este individualizatã ºi personalizatã, atribui-tã sieºi (ºi implicit, fiecãruia dintre noi). Fiecare fapt seconstituie într-un impuls amplificat spre redresarea mora-lã, dupã cum aratã ºi ultimele strofe. „Roade vrednice depocãinþã nu cere de la mine… Dãruieºte-mi inima meapururi umilitã ºi sãrãcie duhovniceascã, ca sã-þi aducacestea ca o jertfã primitã, Unule, Mântuitorule”.
În slujba Canonului cel Mare, apare foarte des rugã-ciunea „Miluieºte-mã, Dumnezeule, miluieºte-mã!”, înso-þitã de închinarea credinciosului cu semnul Sfintei Cruciºi de metanie. Legãtura dintre rugãciune, Sfânta Cruce ºimetanie are o semnificaþie duhovniceascã. Crucea în-seamnã, pe de-o parte, suferinþã, durere, compasiune, darpe de altã parte, Crucea e cea care ne duce spre Înviere.Metania, privitã ca ºi act liturgic, face referire la proster-narea în faþa Dumnezeului Cel Creator ºi Mântuitor.
La prima vedere, slujba Canonului Mare se remarcãprin lungimea ºi prin doliul duhovnicesc ºi monologul dejale, care reies din textele lui. Ei bine, nu slujba Canonu-lui este lungã, ci rãbdarea noastrã este scurtã. În al doilearând, scopul pocãinþei reflectat în Canonul cel Mare alSfântului Andrei Criteanul nu este o descoperire abstrac-tã a pãcatelor, ci o depãºire a lor.
Colonel (rz.) ªtefan MITINCU
Datorãm aflarea mai multor amãnunte din traseulvieþii de militar, parcurs de marele nostru scriitor, Miha-il Sadoveanu, unor împãtimiþi cercetãtori ai arhivelor deprofil. Rândurile de faþã nu ar fi fost posibile fãrã con-sultarea contribuþiei semnate Gh. Diaconescu, la consti-tuirea unui impresionant volum de studii ºi comunicãri,circumscrise temei „Arhivistica militarã româneascã înslujba istoriografiei naþionale”. Respectiva lucrare afost dedicatã Zilei Arhivelor Militare ºi Aniversãrii a 90de ani de la înfiinþarea Centrului de Studii ºi Pãstrare aArhivelor Militare Istorice – Piteºti (ediþia 2010). Ulteri-or, a fost publicatã la Editura Centrului Tehnic-Editori-al al Armatei, sub îngrijirea lui Marius Olteanu (prim-coordonator). Spicuind doar câteva lucruri din cele cereþine Gh. Diaconescu în demersul amintit (Locotenen-tul Mihail Sadoveanu - corespondent de rãzboi, pp.507-512), sã spunem, mai întâi, cã, cel cãruia mai târziuavea sã i se spunã „Ceahlãul literaturii române” a fostîncorporat la 1 ianuarie 1902, în cadrul Regimentului 16Dorobanþi, din Suceava, Compania a 2-a Jandarmi pe-deºtri.
La data de 22 aprilie 1902, a fost avansat la gradulde fruntaº, fiind de altfel numit sã instruiascã recruþii,apoi, la 1 mai 1902, la gradul de caporal. La 16 noiem-brie, acelaºi an, devine sergent. Dupã un an de stagiumilitar, a fost desconcentrat (1 ianuarie 1903), cu gradulde sublocotenent de rezervã, iar, în urma unor concen-trãri multiple, la data de 10 mai 1913, a fost avansat lagradul de locotenent – fiind luat în evidenþã la Regimen-tul 15 Infanterie „Rãsboieni” (Piatra Neamþ). În foaiamatricolã se consemneazã faptul cã „A fãcut campaniadin Bulgaria cu Regimentul 15 Rãsboieni, de la 23iunie 1913, ord. zi. nr. 4, pânã la 31 august 1913, ord.zi nr. 38”.
La izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, în anul1914, au fost fãcute mari concentrãri de rezerviºti, pre-lungite pânã în toamna acelui an. La împlinirea terme-nului de 30 de zile de instrucþie, prevãzut în ordinul dechemare, concentraþii din fiecare contingent erau lãsaþila vatrã, pânã la noi ordine. Potrivit înscrisurilor cerce-tate de Gh. Diaconescu, printre aceºtia s-a aflat ºi loco-tenentul Mihail Sadoveanu din Regimentul 15 Infante-rie „Rãsboieni”. Din 1915, concentrãrile au devenit totmai masive ºi de mai lungã duratã, locotenentul MihailSadoveanu fiind chemat ºi el din nou sub arme (16 ia-nuarie 1915), la Regimentul 16 Infanterie, Suceava.Acum, fiind locotenent cu vechime ºi în curs de avansa-re, a primit comanda unei companii din Batalionul 3 In-fanterie.
Ceva mai târziu (15 august 1916), odatã cu intrareaRomâniei în rãzboi, locotenentul Mihail Sadoveanu alucrat la Cenzurã, la Bucureºti, pânã în decembrie, cânda fost chemat la Regimentul 16 Infanterie, Suceava, deunde urma sã plece pe front. Un alt ordin, însã, l-a tri-mis la Marele Cartier General care se afla la Bârlad. De-ºi tânãr, locotenentul Mihail Sadoveanu a fost însãrcinatsã conducã - între 1917 ºi 1918 – ziarul intitulat „Româ-nia - organ al apãrãrii naþionale”, scris ºi tipãrit pentru„a ridica moralul soldaþilor ºi al populaþiei civile, cãu-tând a risipi infiltraþiile veninoase ale spionilor ºi col-portorilor de ºtiri false”, a rãspândi „ideea biruinþeinoastre”, „combaterea propagandei germane” etc.Însãrcinarea se justifica prin activitatea sa de publicist
de pânã atunci,scriind povestiriîn care erau pre-zentate proble-mele militarilor,dar ºi pentru fap-tul cã, în septem-brie 1916, la Bu-cureºti, Sadovea-nu scosese, îm-preunã cu N. Ior-ga, I. Minulescu,O. Goga ºi Onisi-for Ghibu – „Ga-zeta ostaºilor”.Evident, a primitbuget apreciabilpentru plata cola-boratorilor– mulþidintre ei scriitoriconsacraþi -ºi aprestaþiei tipo-grafice (Tipografia „Versuri ºi prozã” de pe str. ªtefancel Mare, nr. 20 din Iaºi). Tirajul zilnic era de 20.000 deexemplare, majoritatea articolelor publicate fiind inspi-rate direct din realitatea frontului. Redacþia ziarului fus-ese stabilitã la Iaºi, pe str. Lãpuºneanu nr. 83, de preapuþine ori Sadoveanu permiþându-ºi câte o permisie sãplece la Fãlticeni. La data de 1 aprilie 1917, locotenen-tul Mihail Sadoveanu a fost avansat la gradul de cãpi-tan.
Pe lângã analiza de amploare fãcutã rãzboiului, îngeneral, Mihail Sadoveanu prezenta în articolele sale,situaþia militarilor români cãzuþi prizonieri, faptele deeroism de la Mãrãºti, Mãrãºeºti, Rãzoare sau Oituz. Îierau extrem de utile frecventele deplasãri fãcute cu au-tomobilul pe linia frontului, dar ºi în zonele unde unitã-þile erau retrase pentru refacerea efectivelor, vizitele laspitalele de campanie ºi discuþiile cu militarii. Însã, ace-leaºi înscrisuri cercetate de Gh. Diaconescu, confirmãcã, la 23 martie 1918, ziarul „România - organ al apã-rãrii naþionale” ºi-a încetat apariþia (la Iaºi), încheindu-ºi misiunea ºi cãpitanul Mihail Sadoveanu (la 31 mai1918).
Deºi mandatul editorului militar Sadoveanu se des-fãºurase în cele mai bune condiþii, anumite intrigi ºiuneltiri au fãcut ca presa sã-l atace, atât pe acesta, cât ºipe colaboratorii sãi, ofiþeri din Marele Cartier General -care sprijiniserã finanþarea ziarului. Din acest motiv,conducerea armatei a ordonat o anchetã severã care sãstabileascã adevãrul. Din fericire, finalul nu avea sãaducã surprize neplãcute, pentru cã Raportul nr. 4531/7martie 1918, al colonelului intendent Marin Ionescu,înaintat serviciului Intendenþei al Marelui Cartier Gene-ral, concluziona cã: „Mihail Sadoveanu s-a achitat înmod ireproºabil de sarcinile primite, conducând publi-caþia în spiritul unei perfecte ordini financiare ºi admi-nistrative”. Un alt raport, de la categoria „Strict Secret”,întocmit de G-ral Div. (intendent) Zaharia, înaintat cã-tre G-ral CA Constantin Prezan, întãrea constatãrile, re-levând cã: „administraþia ziarului a fost condusã cuperfectã cinste (…)”.
Ionel BOSTAN
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014Pagina 6
Cãpitanul Sadoveanu, sub ancheta Cãpitanul Sadoveanu, sub ancheta Marelui Cartier GeneralMarelui Cartier General
RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e
Ce sã citim...IIssttoorriiaa IIuubbiirriiii – Simon MayRomanul lui Simon May, Istoria Iubi-
rii, este apãrut în luna ianuarie 2014 laEditura Nemira ºi prezintã o incursiune înzona mentalitãþii ce înconjoarã un senti-ment vechi de când lumea. Mergând pe fi-rul a 2.500 de ani de gândire omeneascã,Simon May prezintã modul în care a evo-luat idealul iubirii, începând cu originileebraice ºi greceºti, trecând prin creºti-nism. De la „Dumnezeu este Iubire” s-aajuns la „Iubirea este Dumnezeu”, ceea ce, considerã May, esteextrem de neadevãrat ºi reprezintã un derapaj periculos care ducela deziluzie. În ciuda credinþei majoritãþii, cum cã iubirea ar re-prezenta o soluþie pentru a-ºi gãsi menirea, siguranþa ºi fericireaîn viaþã, Simon May dezvãluie în Istoria Iubirii, extrem de clar,cã iubirea, în forma modern acceptatã, reprezintã numai dorinþapentru cineva despre care credem cã ne poate dãrui ºi întãri cre-dinþa în propria noastrã existenþã.
Ce sã vedem...SSttrrããiinnii îînn nnooaappttee - 13 aprilie 2014, Palatul Copiilor, ora
20:00 - Vã place Piersic? Dar Radu Beligan? Atunci, obligatoriu,trebuie sã vedeþi piesa „Strãini în noapte”, un spectacol ce se cla-seazã ºi în prezent pe primele poziþii în topul preferinþelor iubito-rilor de teatru, o adevãratã operã de artã regizatã de marele ma-estru Radu Beligan. Protagoniºtii sunt Florin Piersic, care nu maiare nevoie de nici o prezentare, ºi Medeea Marinescu - o actriþãextrem de valoroasã pentru generaþia sa, a cãrei interpretare se va
contopi perfect cu jocul actoricescunic ºi remarcabil al maestrului„Mãrgelatu”. În piesa Strãini înnoapte, Florin Piersic joacã rolul luiPierre, un bãrbat în floarea vârstei,care dupã o noapte petrecutã într-unbar, este condus acasã de Julietta(Medeea Marinescu), o femeie fru-moasã ºi tânãrã. Ea ºtie cine este el ºitocmai de aceea ºi-a propus sã-l înso-þeascã în apartamentul lui, iar el estecel care aflã în acea searã un lucrucare îi va schimba viaþa. Florin Pier-
sic a revenit odatã cu acest spectacol pe scena teatrului ºi chiar elmãrturisea cã simte cã întinereºte atunci când joacã pe scenã. Pie-sa i se potriveºte, este o comedie romanticã cu rãsturnãri de situa-þie, minciunã, seducþie ºi o lecþie despre cum timpul ne schimbã.
...poate ºi un filmPOMPEII -PPompeii 3D - În 79 Î.H., Milo
(Kit Harington) este un sclav care devine gla-diator invincibil în luptã, din dorinþa arzãtoarede a câºtiga mâna femeii iubite. Este îndrã-gostit de Cassia (Emily Browning), frumoasafiicã a unui negustor înstãrit, care a fost forþa-tã de tatãl ei sã accepte cãsãtoria pripitã cu unsenator roman corupt. În momentul în carevulcanul Vezuviu erupe, Milo trebuie sã gã-seascã o cale de a ieºi cât mai repede din are-nã, pentru a-ºi salva iubita înainte ca oraºul sã piarã sub lava în-cinsã. Pompeii 3D prezintã unul dintre cele mai dramatice mo-mente din istoria anticã, dar ºi o cutremurãtoare poveste despreiubire ºi supravieþuire.
www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
D e s p r e C a n o n u l c e l M a r eD e s p r e C a n o n u l c e l M a r e
O femeie nu îþi va zice niciodatã ce vrea,pentru cã vrea ca tu sã înþelegi asta ºi singur.
Nimeni nu se naºte cu o inimã de piatrã.Inima se împietreºte în urma dezamãgirilor.
Mai bine sã fii cineva pentru un nimeni,decât sã fii un nimeni pentru cineva.
Dacã nu lupþi pentru ceea ce vrei, meriþiceea ce ai.
Dacã nu lupþi pentru visele tale, atunci alt-cineva te va angaja sã lupþi pentru visele lui.
În ziua de azi, sinceritatea se plãteºte cusingurãtate.
Sinceritatea e scumpã. Nu te aºtepta sã ogãseºti la oameni ieftini.
Un intelectual rezolvã problemele. Un ge-niu le evitã.
Bãtrâneþile cinstite nu sunt cele aduse de oviaþã lungã, nici nu le mãsori dupã numãrulanilor.
O corabie e întotdeauna în siguranþã înport. Dar nu pentru asta s-au construit corãbii-le.
Colonel (rz.) ªtefan MITINCU
Descoperire despre omul primitiv.Folosea focul acum 750.000 de ani
Sistemul de peºteri în care trãia Omul din Pekinga fost descoperit în anul 1923, dar pânã acum, antro-pologii nu ºtiau cum trãia acest strãmoº îndepãrtat.Dovezi recente atestã cã el ºtia sã foloseascã focul.Resturi ale acestei activitãþi au fost gãsite într-o zo-nã numitã de localnici Dealul Osului de Dragon.
Descoperirea îi ajutã pe antropologi sã înþeleagãcum trãiau oamenii în urmã cu 770.000 de ani, peri-oadã în care clima din China era mult mai rece.
Ca sã poate supravieþui în aceste condiþii, oame-nii ar fi avut nevoie de foc pentru a se încãlzi. Teori-a care susþinea acest lucru a fost lansatã în anul1931, dar abia acum a fost demonstratã.
Cercetãtorii de la Institute of Vertebrate Paleon-tology and Pale-oan thropo logydin China au ana-lizat patru mostrede sol din acestsit. Toate mostre-le conþineau agre-gaþi de siliciu, darºi carbon ºi pota-siu. Aceste ele-
mente chimice sunt dovada cã Omul din Peking fo-losea focul. El aparþinea speciei Homo erectus, daravea un comportament mai complex decât se credeapânã acum. Purta blãnuri de animal, folosea uneltede piatrã ºi obiºnuia sã gãureascã diferite obiecte,deºi motivul acestui obicei este încã necunoscut.
Pânã acum, arheologii au gãsit în peºterile delângã Beijing rãmãºiþele a 40 de oameni primitivi.Este unul dintre cele mai importante situri din Paleo-litic. Din pãcate, craniul celebrului Om din Peking adispãrut în anul 1941, în timp ce era transportat dinChina spre Statele Unite.
Veninul melcilor marini, un analgezic de100 de ori mai puternic decât morfina,
dar mai puþin periculos!O proteinã extrasã din veninul melcilor marini
este consideratã promiþãtoare pentru producereaunor analgezice mai puternice decât morfina, dar cumai puþine efecte secundare ºi cu un risc mai scãzutde a genera dependenþã, potrivit unui studiu austra-lian, prezentat în Statele Unite. O proteinã extrasãdin veninul melcilor marini este consideratã promi-þãtoare pentru producerea unor analgezice mai pu-ternice decât morfina, dar cu mai puþine efecte se-cundare ºi cu un risc mai scãzut de a genera depen-denþã, potrivit unui studiu australian, prezentat înStatele Unite.
Autorii studiului au creat cinci substanþe experi-mentale noi pe baza acestei proteine care ar putea înviitor sã ducã la obþinerea unor analgezice sigure ºieficiente, administrate pe cale oralã, pentru a trataanumite dureri cronice, informeazã AFP.
„Este vorba despre un pas important, care ar pu-tea servi ca punct de plecare pentru obþinerea uneinoi clase de medicamente capabile sã atenueze celemai severe forme ale unor dureri cronice, în prezentdificil de tratat”, a explicat David Craik, profesor la
U n i v e r s i t a t e aQueensland dinAustralia, princi-palul autor al stu-diului, pe care l-aprezentat la confe-rinþa anualã orga-nizatã de Ameri-can Chemical So-
ciety (ACS), în acest weekend, în oraºul americanDallas. Durerile vizate de aceste medicamente suntadeseori provocate de diabet, sclerozã în plãci ºi altemaladii care afecteazã terminaþiile nervoase, carepot dura vreme de multe luni sau chiar ani. Trata-mentele actuale pentru aceste dureri cronice neuro-patice pot sã provoace efecte secundare importanteºi sunt eficiente doar pentru un bolnav din trei.
Melcii marini îºi utilizeazã veninul pentru a-ºiparaliza prada. Acest venin conþine sute de peptide,mici proteine, denumite conotoxine. Asupra oameni-lor, unele dintre aceste conotoxine par a avea efecteanalgezice. Pânã în prezent, singurul analgezic deri-vat din aceste conotoxine aprobat pentru un trata-ment uman, este ziconotid. Însã, acest analgezic tre-buie administrat direct la baza mãduvei spinãrii, iaraceastã tehnicã este o procedurã invazivã, a precizatDavid Craik. El a explicat cã a lucrat alãturi de echi-pa sa la dezvoltarea unui analgezic bazat pe o cono-toxinã ce poate fi administrat pe cale oralã. (F.C.)
www.descopera.ro
MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (378) din 31 martie 2014 Pagina 7
SSoonnyy aa aannuunnþþaatt uunn ddiissppoozziittiivvppeennttrruu rreeaalliittaattee vviirrttuuaallãã::
PPrroojjeecctt MMoorrpphheeuussChiar dacã pare similar cu câteva
dispozitive anterioare create de Sony,acesta este Project Morpheus, unheadset pentru realitatea virtualã. Uti-lizatorii PlayStation 4 sau cei care stã-teau în dilemã când vine vorba despreachiziþia unei console next-gen, s-arputea sã fie foarte interesaþi de ceamai nouã lansare a celor de la Sony. Încadrul târgului de gaming GDC 2014,japonezii au anunþat Project Morphe-us, un headset în format prototip care,dupã spusele producãtorilor, este re-zultatul a trei ani de cercetare ºi dez-voltare. Acesta este un instrument
pentru realitate virtualã, iar preºedin-tele Sony a fost foarte mândru de rea-lizarea companiei pe care o conduce,pe marginea acestui domeniu. ,,Nimicnu oferã un sentiment de imersiunemai bun decât RV. RV a fost visulmultor gameri încã de la inventareacomputerelor. Mulþi dintre noi laPlay-Station am visat la RV ºi la ce arputea sã însemne pentru comunitateagamerilor.” Deºi nu avem o datã clarãde lansare pentru acest accesoriu sauun preþ orientativ, ºtim totuºi cã head-set-ul din imaginea de mai sus ar tre-
bui sã funcþioneze în tandem ºi cucamera PlayStation ºi controller-ulPlayStation Move. Aceste elemen-te nu vor face decât sã amplifice ºimai mult experienþa trãitã de jucã-tor în realitatea virtualã. Cu toatecã nici unul dintre cele douã apara-te nu este disponibil muritorilor derând, competiþia într-un domeniuatât de atractiv precum realitateavirtualã reuºeºte sã alimenteze un in-teres ºi mai mare pentru inovaþie.
IInnffrraaccttoorriiii cciibbeerrnneettiiccii sseeaassccuunndd ººii îînn rreeþþeelleellee ccrriippttaatteeBrowserul Tor este folosit de cei
care vor sã navigheze sub protecþia a-nonimatului. Reþeaua Tor cripteazãinformaþiile celor care o folosesc ºi nulasã persoane ºi diverse alte entitãþisã-þi monitorizeze traficul web. În ul-timele luni, experþii Kaspersky Lab aumonitorizat îndeaproape aºa-numiteleresurse Darknet ºi, în principal, reþea-ua Tor. Un lucru care a fost evident afost faptul cã activitatea infractorilorcibernetici este în continuã dezvoltare,spun cei de la Kaspersky. Deºi infra-structura Tor ºi resursele infractorilorcibernetici nu sunt la acelaºi nivel caresursele convenþionale de pe Internet,experþii au reuºit sã descopere, pânãîn prezent, aproximativ 900 de serviciion-line ascunse.
TOR este, în primul rând, un soft-ware gratuit, fãrã restricþii, care ope-reazã prin intermediul Internetului.Acesta are utilizatori care intrã pe si-te-uri, fac schimb de mesaje pe foru-muri, comunicã în sistem de mesage-rie instantã etc., la fel ca pe Internetul„obiºnuit”. Însã, existã o diferenþãcrucialã. TOR este unic prin faptul cãpermite utilizatorilor sãi sã rãmânã
anonimi în timpul activitãþii lor peNet. Traficul în reþea este completanonim, identificarea IP-ului unui uti-lizator fiind imposibil de stabilit înTOR. În plus, aceastã resursã Darknetutilizeazã aºa-numitele pseudo dome-nii, unde este, de asemenea, imposibi-lã descoperirea informaþiilor cu carac-ter personal despre proprietar.
Recent, infractorii cibernetici auînceput sã foloseascã în mod activ Torpentru a gãzdui infrastructuri de mal-ware. Experþii Kaspersky Lab auidentificat programul Zeus cu capaci-tãþi Tor, dupã care au detectat Chew-Bacca ºi, în cele din urmã, au analizatprimul troian Tor pentru Android.„Gãzduirea serverelor de comandã ºicontrol în Tor le face mai greu deidentificat, de inclus în blacklists saude eliminat”, a declarat Sergey Lozh-kin, Senior Security Researcher, Glo-bal Research and Analysis Team încadrul Kaspersky Lab. „Deºi creareaunui modul de comunicare Tor într-oprobã de malware necesitã muncã su-plimentarã din partea dezvoltatorilorde malware, ne aºteptãm sã întâmpi-nãm o evoluþie a numãrului de noiprograme malware în Tor, precum ºia sprijinului pentru programele mal-ware Tor existente”, a completat Ser-ghei Lozhkin. (F.C.)
www.playtech.ro
NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
Doi tipi, într-ocrâºmã de cartier.Unul se adreseazã fe-tei de la bar:
- Daþi-mi, vã rog,douã pahare cu vin...
- La doi lei? întreabã ea.- Nu, rãspunde tipul, uitându-se la
prietenul sãu..., la doi beutori profe-sioniºti !
☺Un bãiat ajunge acasã de la ºcoalã
ºi îi spune tatãlui sãu:- Tatã, m-am hotãrât ce o sã fac
când cresc mare!- Ce? întreabã tatãl.- O sã intru în crima organizatã!Tatãl rãspunde:- La stat sau la privat?
☺Examen de baraj cu ultimii concu-
renþi pentru ocuparea unui post deportar la un mare hotel.
- Cum procedaþi cu turiºtii în starede ebrietate avansatã, care vor cu ori-ce preþ sã intre în hotel?
- Încercãm sã-i dãm afarã! a fostrãspunsul general al concurenþilor.
A câºtigat Ion, care a rãspuns:- Se recomandã camerele cele mai
scumpe!☺
Un evreu se ruga la Zidul Plângeriiºi tot repeta:
- Doamne, ajutã-mã cã am pierdut200 de Euro, Doamne, ajutã-mã cã ampierdut 200 de Euro...!
Lângã el, un alt evreu ce se ruga îlaude, bagã mâna în buzunar ºi scoate200 de Euro, se întoarce cãtre el ºi-izice:
- Ia de aici 200 de Euro ºi lasã-L sãse concentreze pentru cã eu am pier-dut 1 milion.
☺Niºte copii de ºcoalã primarã mer-
geau cu autocarul la Grãdina Zoologi-cã ºi unul dintre ei zice:
- Dacã tata era un leu ºi mama unleu, eu aº fi fost un leu mai mic. Dacãmama era elefant ºi tata elefant, eu aºfi fost un elefant mai mic... ºi tot aºa,
a zis despre toate animalele de la Grã-dina Zoologicã...
Se enerveazã ºoferul ºi zice:- Mã, dacã mama ta era o nebunã ºi
tata un beþiv, tu ce erai?Copilul zice:- ªofer de autobuz!
☺O doamnã se urcã în taxi ºi îi spu-
ne taximetristului:- Vã rog sã fiþi atent cã sunt mama
a opt copii.Taximetristul se întoarce ºi rãs-
punde doamnei:- Eu sã fiu atent?!
☺Nevastã-mea a venit acasã ºi m-a
gãsit gãtind. Pe masã erau lumânãri, osticlã de ºampanie ºi tacâmuri pentrudouã persoane.
„Uau, ce surprizã!” mi-a zis în-cântatã.
„Chiar cã e surprizã... Eu am cre-zut cã te întorci luni.”
www.bancuri.ro
VESTIRE
CERERE
BELETRISTICÃ
DELIMITAT
GINERI
ARBORERêINOS
EVENIMENT
DEPRINDERI
NU-I GATA
TRANªE
ECHIPAT CUMOTOR
SFÃNT
COADÃ DEPEªTE!
CAP DEGIRAFÃ!
ORIFICIINAZALE
SE FACDIN OREZ
SURSÃ DELAPTE
FOLOSI-TOARE
MOPS
LIZIBILI
BÃLÞI
CUC!
FIRE DEURZEALÃ
IANUARIE(abr.)
ACUM!
SPORADIC
UNITATEA HÃMÃI
Prin mediu înconjurãtor sau mediu ambiant se înþelegeansamblul de elemente ºi fenomene naturale ºi artificiale dela exteriorul Terrei, care condiþioneazã viaþa în general ºi pecea a omului în special. Sensul dat acestei noþiuni în cadrulUniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente ca-re, în complexitatea relaþiilor lor, constituie cadrul, mijloculºi condiþiile de viaþã ale omului, cele care sunt, ori cele carenu sunt resimþite. O altã definiþie o gãsim în Legea protecþieimediului, în care mediul înconjurãtor este ansamblul de con-diþii ºi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul ºi sub-solul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice ºianorganice, precum ºi fiinþele vii, sistemele naturale în inter-acþiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv,valorile materiale ºi spirituale.
Poluarea reprezintã modificarea componentelor naturaleprin prezenþa unor componente strãine, numite poluanþi, caurmare a activitãþii omului, ºi care provoacã prin natura lor,prin concentraþia în care se gãsesc ºi prin timpul cât acþio-neazã, efecte nocive asupra sãnãtãþii, creeazã disconfort sauîmpiedicã folosirea unor componente ale mediului esenþialevieþii.
Privitã istoric, poluarea mediului a apãrut odatã cu omul,dar s-a dezvoltat ºi s-a diversificat pe mãsura evoluþiei socie-tãþii umane, ajungând astãzi una dintre importantele preocu-pãri ale specialiºtilor din diferite domenii ale ºtiinþei si teh-nicii, ale statelor ºi guvernelor, ale întregii populaþii a pã-mântului. Poluarea biologicã, cea mai veche si mai bine cu-noscutã dintre formele de poluare, este produsã prin elimina-rea si rãspândirea în mediul înconjurãtor a germenilor mi-crobieni producãtori de boli. Pericolul principal reprezentatde poluarea biologicã constã în declanºarea de epidemii, ca-re fac numeroase victime. Poluarea chimicã constã în eli-minarea ºi rãspândirea în mediul înconjurãtor a diverselorsubstanþe chimice. Pericolul principal al poluãrii chimice îlreprezintã potenþialul toxic ridicat al acestor substanþe. Po-luarea fizicã (cea mai recentã) cuprinde, în primul rând, po-luarea radioactivã ca urmare a extinderii folosiri izotopilorradioactivi în ºtiinþã, industrie, agriculturã, zootehnie, me-dicinã, pericolul deosebit al substanþelor radioactive în me-diu ºi în potenþialul lor nociv chiar la concentraþii foarte re-duse.
Poluãrii radioactive i se adaugã poluarea sonorã, tot cao componentã a poluãrii fizice, zgomotul, ca ºi vibraþiile ºiultrasunetele sunt frecvent prezente în mediul de muncã ºide viatã al omului modern, iar intensitãþile poluãrii sonoresunt în continuã creºtere. Supraaglomerarea ºi traficul, doimari poluanþi fonici, au consecinþe serioase asupra echilibru-lui psihomatic al individului. În sfârºit nu putem trece cu ve-derea poluarea termicã, poate cea mai recentã formã de po-luare fizicã cu influenþe puternice asupra mediului înconju-rãtor, în special asupra apei ºi aerului ºi indirect, asupra sã-nãtãþii populaþiei. Marea varietate a poluãrii fizice, ca ºi tim-pul relativ scurt de la punerea ei în evidenþã, o face mai puþinbine cunoscutã decât pe cea biologicã ºi chimicã, necesitândeforturi deosebite de investigare ºi cercetare pentru a puteafi stãpânitã în viitorul nu prea îndepãrtat. Însã cele mai desîntâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea so-lului, poluarea aerului (atmosfericã). Aceste elemente debazã vieþii omeneºti se pare cã sunt ºi cele mai afectate deacþiunile iresponsabile ale fiinþei omeneºti.
Solul, ca ºi aerul ºi apa, este un factor de mediu cu influ-enþã deosebitã asupra sãnãtãþii. De calitatea solului depindeformarea ºi protecþia surselor de apã, atât a celei de suprafa-þã, cât mai ales a celei subterane. Poluarea solului este con-sideratã ca o consecinþã a unor obiceiuri neigienice sau prac-tici necorespunzãtoare, datoratã îndepãrtãrii ºi depozitãrii laîntâmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, adeºeurilor industriale sau utilizãrii necorespunzãtoare a unorsubstanþe chimice în practica agricolã. Þinând seama de pro-venienþa lor, reziduurile pot fi clasificate în: - reziduuri me-najere, rezultate din activitatea zilnicã a oamenilor în locu-inþe ºi localuri publice; - reziduuri industriale, provenite dindiversele procese tehnologice care pot fi formate din materiibrute, finite sau intermediare; - reziduuri agro–zootehnice,legate îndeosebi de creºterea ºi îngrijirea animalelor.
Apa este un factor de mediu indispensabil vieþii. Fãrãapã, toate reacþiile biologice devin imposibile. Lipsa de apãsau consumul de apã poluatã are multiple consecinþe negati-ve asupra omului ºi sãnãtãþii sale. Formele de poluare suntfoarte diverse ºi afecteazã multe aspecte ale Terrei. Uneledintre efectele devastatoare ale poluanþilor nu pot fi observa-te în momentul poluãrii însã, în timp, consecinþele majore
vor afecta întreaga planetã ºi în acelaºi timp ºi pe celcare dã naºtere acestei situaþii: omul. Deºi o parte dinpoluarea mediului este rezultatul unor fenomene natura-
le cum ar fi erupþiile vulcanice, cea mai mare parte este cau-zatã de activitãþile umane.
Încãrcarea organismului populaþiei cu anumiþi poluanþicunoscuþi, reprezintã un alt aspect important al influenþei po-luãrii mediului asupra sãnãtãþii. Este vorba, în special, des-pre plumb, cadmiu, despre pesticide organo–clorurate, des-pre unele substanþe radioactive ºi alþi poluanþi care intrã înaceastã categorie.
Efectele indirecte ale poluãrii constau însã ºi din influen-þele asupra faunei ºi florei, care uneori sunt mult mai sensibi-le decât organismul uman la acþiunea diverºilor poluanþi. Seºtie astfel cã animalele, pãsãrile, insectele, unele organismeacvatice, ca ºi plantele suferã influenþa poluanþilor pânã ladispariþia sau distrugerea lor.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplã disciplinã ºti-inþificã la cea de problemã a conºtiinþei comune, naþionalã ºiinternaþionalã, reprezintã o realitate tristã în zilele noastre,când distrugerea echilibrului natural al întregii planete esteiminentã. Stã în puterea omului sã ia masuri eficiente ºi sãgãseascã soluþii pentru a opri continuarea ºi agravarea aces-tui proces dãunãtor.
Consumãm tot mai mult din resursele naturale ºi punemîn pericol sistemele de mediu (apa, solul ºi aerul). Mai suntmulte obstacole care trebuie depãºite pânã când vom reuºi sãtrecem la un consum raþional. Pentru a ajunge la un consumraþional, va trebui sã schimbãm stilul ne-raþional de consum.
Protejarea mediului este fundamentalã în zilele noastre.Schimbarea climei înseamnã producerea de efecte dezastru-oase asupra Europei ºi restului lumii.
Locotenent-colonel Mihai DUDESCUNote:Marilena MOROªAN, Relaþia dintre problemele de me-
diu ºi securitate, Buletinul UNAp nr. 1, 2009;Vasile POPA, Politica Uniunii Europene de consolidare
a securitãþii mediului, Impact strategic nr.3(20) 2006;Petre DUÞU, Securitatea umanã si calitatea vieþii în
contextul integrãrii europene a României, Impact strategicnr.1(22) 2007;
Centrul de Resurse Juridice, Protecþia mediului înconju-rãtor, Bucureºti 2004.
CMYK CMYK
INTERACTIVCurierul ARMATEI
Nr. 6 (378) din 31 martie 2014Pagina 8
Dupã aºteptarea specificã lucrului cu populaþia afga-nã, aspect de care nu sunt strãin, a venit ºi momentul multaºteptat de FET-ul nostru (Female Engagement Team). Afost pentru prima datã când au venit în contact direct cuprimele femei înrolate în cadrul Poliþiei Naþionale Afga-ne. Cu toþii eram nerãbdãtori sã vedem cum va decurgeactivitatea, foarte precauþi în gesturi, ºi având foarte maregrijã la bariera culturalã trasatã de diferenþele majore dereligie ºi mentalitate dintre noi ºi afgani.
Prima impresie? Un grup de doamne uºor timide care
ne evitau privirea (pe a mea ºi pe a plutonierului-majorDomenico), dar care pe fete le-au salutat foarte cãlduros.S-au îmbrãþiºat ºi, dupã ce au luat loc în faþa LCD-ului pecare urmau sã fie proiectate slide-urile, lecþia de bodysearching a început. S-au arãtat foarte dornice sã absoar-bã informaþiile primite. Au intervenit pe alocuri, semn cãbazele au fost puse încã de pe vremea când erau eleve aleºcolii afgane de poliþie. Prezentarea, atât teoreticã, cât ºipracticã, a decurs într-un mod interactiv, ca un schimb deexperienþã. Acesta a fost momentul în care mi-am dat sea-ma cã sunt foarte deschise ºi deloc obtuze în gândire.S-au arãtat a fi la fel de glumeþe, puse pe ºotii ºi dornicede muncã precum militarii care le instruiau. Au râs zgo-motos, au fost serioase când a fost cazul ºi, cel mai impor-tant, au exersat miºcãrile pânã au primit aplauze. Cu operseverenþã uimitoare pentru noi, au repetat, explicândtotodatã, pânã au fost sigure cã ceea ce citesc în ochii mi-litarilor este admiraþie pentru felul în care au înþeles cãtrebuie sã decurgã o acþiune de cercetare corporalã. Inte-resul lor a fost atât de mare deoarece conºtientizeazã cã
alegerile prezidenþiale nu sunt o activitate lacare sã-þi permiþi sã greºeºti. Plus de asta, elereprezintã un element de noutate în societateaafganã ºi vor sã demonstreze cã îºi meritã sta-tutul. ªi-au luat notiþe pe agendele dãruite decãtre FET, afirmând cã vor sã transmitã cuexactitate informaþiile primite ºi celorlalte co-lege care nu au putut veni. În pauze, au bãutceai ºi au discutat despre machiaj ºi bijuteriica oricare alte femei, într-o atmosferã total de-gajatã. Chiar au fost mândre sã le explice fete-lor noastre cum se foloseºte hena ºi ce semni-ficã fiecare brãþarã ºi inel pe care le purtau.Dupã ce au luat masa de prânz în stil tradiþio-nal, aºezate turceºte pe covor, au fãcut o adu-nare a femeilor, afarã, pe bãncuþe. Aceastãimagine m-a dus cu gândul la vestita cafea cufetele, ieºire de care profitã reprezentantele se-xului frumos pentru a împãrtãºi diferite expe-rienþe. Zgomotoase ºi vesele s-au îmbrãþiºat ºifotografiat cu toatã suflarea femeiascã. Seadresau româncelor cu apelativul rumano,spunând, cu o sinceritate trãdatã de privirearecunoscãtoare, cã trupele României au fostîntotdeauna bune cu ele ºi le-au ajutat de câteori au avut nevoie, motiv pentru care se simtfoarte apropiate de ele. Dovadã a acestui faptsunt strângerile de mânã îndelungi ºi solicitã-rile de a apãrea în poze lângã fetele noastre.
Dupã acest moment de respiro, activitateapracticã a continuat sub atenta supraveghere acadrelor militare care au intervenit cu explica-þii suplimentare ori de câte ori situaþia a im-pus-o. Au fost atât de atente ºi interesate, încâtacest lucru nu s-a întâmplat foarte des. Înacest fel, toatã lumea a fost mulþumitã. Repre-zentantele ANP au primit informaþiile de caremai aveau nevoie pentru a participa la alegeri,complet pregãtite din punct de vedere profe-sional, în timp ce militarii femei, americani ºiromâni, au simþit cã efortul comun depus le-afost rãsplãtit.
În acest mod, echipa de angajare a femeilordin cadrul Batalionului 20 Infanterie „Scor-pionii Negri” a deschis drumul spre o colabo-rare fructuoasã cu partenerul american de sexfeminin, aproape hermeneuticã. ªi-au planifi-cat ºi alte activitãþi în comun, semn cã fiecareparte recunoaºte profesionalismul celeilalte.Am fost martorul unui respect câºtigat princunoºtinþe ºi al unei admiraþii, din partea fe-meilor afgane, nãscute din dãruirea de cares-a dat dovadã în transmiterea cunoºtinþelor.
Locotenent-ccolonel Oliver ANGHELFoto: M.m. cls.IV Monica DEACU
FET-u l românesc FET-u l românesc pregãt ind po l i þ i s te le a fganepregãt ind po l i þ i s te le a fgane
Locþiitorul co-mandantului Batalio-nului 20 Infanterie„Scorpionii Negri”,locotenent-colonelFlorin Coman, a rãs-puns invitaþiei guver-natorului districtului,Abdul Khaliq Ayubi,de a participa marþi,18 martie, la Shurade securitate din loca-litatea Shar-E Shafa,capitala districtuluiTarnak Wa Jaldak,aflatã în provinciaZabul, Afganistan.Aceastã întrevederes-a desfãºurat în contextul întãririi mãsurilor de securitate din district învederea sãrbãtoririi noului an afgan ce va începe în data de 21 martiea.c., noul an (NOWRUZ) sãrbãtorindu-se în Afganistan dupã calendarulpashtun.
Prima temã de discuþie a fost evaluarea mãsurilor de securitate din re-giune, menþinerea acestora ºi chiar sporirea lor pentru aceastã perioadã,guvernatorul de district solicitând forþelor româneºti sã menþinã în conti-nuare aceeaºi prezenþã pe autostrada A1, pentru a descuraja acþiunile for-þelor insurgente ºi pentru a crea un climat stabil pentru acest evenimentimportant din viaþa populaþiei locale din sudul Afganistanului. Solicitã-rile oficialului afgan vin în contextul organizãrii festivitãþilor cu ocazianoului an, eveniment la care vor participa oficiali ai Guvernului Republi-cii Islamice a Afganistanului din provincie, elderii (bãtrânii) din regiune,reprezentanþii forþelor de securitate naþionale afgane, poliþia ºi armata af-ganã, precum ºi populaþia localã din zonã.
Al doilea subiect pe agenda discuþiilor a fost organizarea procesuluielectoral ce se va desfãºura în data de 5 aprilie 2014 în condiþii de maxi-mã securitate, astfel încât sã participe cât mai mulþi localnici ºi sã îºiexercite dreptul la vot.
În cadrul întâlnirii de la sediul guvernatorului, echipa CIMIC condu-sã de cãpitanul Cristian Chirilã, a prezentat guvernatorului proiectele vi-itoare de cooperare civil-militari ce vor fi dezvoltate de Scorpionii Negriîn districtul pe care acesta îl conduce. Urmãtorul proiect va fi dezvoltatîn localitatea Shar-E Shafa la cele douã ºcoli, atât la ºcoala de fete, cât ºila ºcoala de bãieþi.
La cele douã ºcoli, militarii români vor oferi rechizite ºcolare cons-tând în ghiozdane, caiete, ustensile de scris etc., pentru cei aproximativ500 de copii care frecventeazã cursurile. De asemenea, guvernatorul dis-trictului a precizat cã va intermedia întâlnirea cu profesorii de acolo, pre-cum ºi cu ºeful comisiei pentru educaþie din district pentru identificareaproblemelor ce pot fi soluþionate în beneficiul elevilor afgani.
Reprezentantul guvernului afgan, domnul Abdul Khaliq Ayubi, amulþumit militarilor români în numele poporului afgan pentru modul încare forþele româneºti din cadrul Batalionului 20 Infanterie „ScorpioniiNegri” îºi desfãºoarã misiunile în regiune, pentru felul cum aceºtia coo-pereazã cu forþele de securitate naþionale afgane, armata afganã ºi poliþianaþionalã afganã. Acest aspect este resimþit de cãtre populaþia afganãprin reducerea acþiunilor insurgente care le pun viaþa în pericol, acest lu-cru ducând la desfãºurarea unei vieþi cotidiene normale într-o societateliberã ºi democratã.
Foto ºi text: Locotent-colonel Oliver ANGHEL
În tã r i rea În tãr i rea mãsur i lo r de secur i ta te mãsur i lo r de secur i ta te
Mediu l , o prob lemã de secur i ta te contemporanã Mediu l , o prob lemã de secur i ta te contemporanã
