J; k ~ liiei! liiKl't1 '; fastei săptămîni, un “emisar' al Bucureştralui, a sosit ™ i taină la Chij-Napoca. Importanta persoană face parte '^rcontro! al primului ministru şi a făcut deplasarea la Cluj- ? ®plil dc â cerceta activitatea instituţiei conduse de Ghcorghe trecută 13 consilieri din fosta şi actuala opoziţie locală ; ij^rul Guvernului în lămurirea unor presupuse nereguli, dar y Primăria Ciuj-Napoca a fost “vizitată” de Corpul de Control al primului ministru nu au primit nici un răspuns (PUNR fiind, pe atunci, în coaliţia guvernamentală). De data aceasta, nu se ştie cine a solicitat controlul, dar s-au făcut speculaţii conform cărora reclamaţiile provin de la colegii de partid ai d-Iui Funar, aflaţi în tabăra adversă. Sigur este că în respectiva chestiune, consilierii UDMR nu au avut nici un amestec, simţindu-se chiar “frasţraţi” de neimplicarea lor. Marţi, nimeni din Primărie nu ştia nimic, vestea producînd o oarecare vînzoleală. Cert este c ă , timp de doua zile, inspectorul guvernamental s-a aflat în Cluj-Napoca, miercuri fiind “oaspetele” primarului. Aproape imposibil de abordat în Primărie, dl Gheorghe Funar s-a dovedit la fel de inaccesibil şi pe telefonul celular. Papagalul feminin de pe modemul mijloc de comunicare repeta: "Numărul format nu poate fi apelat, pentru moment. Vă rugăm reveniţi". Evident, urmează şi varianta în engleză. G-M. I METEO 'ARIA SANGEORZAN -... dacă vor vedea că acele cazuri binecunoscute de :iiia publică se rezolvă, ei (cetăţenii - n.n.) vor căpăta •jedere în justiţie, în instituţiile statului, ceea ce este jdamental pentru a nu se ajunge la haos în ţară”, setarea aparţine însuşi preşedintelui României, dl Emil astantinescu, şi a fost exprimată la Timişoara, cu ocazia ănirii cu Comisia judeţeană de acţiune împotriva rapţiei . . .. ' ■ Preşedintele ţării a mai remarcat marea nevoie de ■ştate de care suferă cetăţenii, lucru lesne de confirmat orice instituţie care are un contact cît de mic cu cetăţenii.,, fcea alcătuirii comisiilor care să lupte cu corupţia, oricît imperioasă ar fi nevoia dc ele, are un iz donquihotesc. 2 mod practic, plîngcrile cetăţenilor însumează o sestecătură, o bază de date atît de eterogena, îneît refaciarea datelor; ar.da de furcă unei armate de analişti. 4ţi sînf cci care ku cîte o durere în suflet şi puţini se ifcţinde la a o trece pe hîrtie şi a o expedia (semnată sau -lonimă) instituţiilor de la care aşteaptă dreptate, tesupuncă Ia vestitele comisii anticorupţie s-au adresat i care nu sînt mulţumiţi de Legea fondului funciar, cei ie au pierdut bani la diverse jocuri de noroc, cei care ;r să obţină o locuinţă sau un loc de muncă ş.a.m.d. j| aici virf' şi salariaţii care-şi demască patronii, nagerii, şefii de echipe, maiştrii ete. Cu siguranţă, nu r avea reţineri nici soacrele care-şi reclamă nurorile, orţaţii care-şi departajează bunurile, vecinii care nu ap de un pom sau uii copac, locatarii care nu acceptă formulă unică de calcul a cheltuielilor, informaţii calificaţe despre corupţie este puţin probabil se ivească. Cei care deţin astfel de informaţii ştiu că a numai prin aceea câ ştiu ceva compromiţător. Cine a să valorifice o informaţie de valoare, caută rivalul continuare în pagina a 16-a Ieri, la Cluj-Napoca, acţiune spectaculoasă a poliţiştilor şi jandarmilor - * ’ Spectatorii clujeni au aprobat (şi aplaudat) “razia” De la Poliţia jnunicipiului Cluj-Napoca am aflat că au fost scoase la acţiune efective sporite, iar scopul acesteia a fost atins: multe “elemente ceirtate cu legea” au fost depistate. Poliţiştii au adăugat că au primit chiar aplauze la scenă deschisa pentru prestaţia de ieri. Cîţi militari şi poliţişti au participat la descindere, rămîne un secret. Noi am numărat, în fotografie, cca 70. : S-ar părea că vizita ministrului de Interne la Cluj- Napoca a fost un stimulent notabil pentru subalterni. Dar, nu putem face abstracţie nici de efectele, cu puternice tuşe demonstrative, ale cursei pen- tru ocuparea locurilor vacante din conducerea Poliţiei. Oricum, jjînă deunăzi, “igienizarea ’ centrului oraşului de “elemente certate cu legea” interesa mai puţin organele de drept. Iar cînd a fost să fie, figurile familiare au dispărut, de parcă ar fi ştiut ce urma să se întîmple. A.V. Fotografia: Eugen O tARIU Razie mtreprinsă de Poliţie împreună cu jandarmii în Piaţa Unirii, pe aleea valutiştilor Ieri, în mai multe locuri din Cluj-Napoca, au avut loc razii spectaculoase, organizate de Poliţia Cluj-Napoca, în colaborare cu Jandarmeria. De dimineaţă, primele, descinderi au fost făcute la căminele de nefamilişti din cîteva zone. Următoarele “victime” au fost cerşetorii şi “întreprinzătorii” din Piaţa Mihai Viteazul. Ultimii Ia rînd au fost valutiştii din Piaţa Unirii. Aici au descins forţe de ordine .impresionante, care au înşfăcat cîţiva valutişti. (Remarcăm faptul că de ieri, profesioniştii veritabili s-au retras discret de pe faleză,' lăsînd liber locul noilor veniţi). Opinia publică a asistat cu vădită mulţumire la demersul poliţiştilor şi jandarmilor. Cele mai satisfăcute au fost doamnele. “Bine le face. Zilnic trec pe aici şi sînt întrebată dacă schimb ceva”, a declarat o reprezentantă a publicului, susţinută de alte voci, la fel de nemulţumite de comerţul financiar neautorizat din inima Clujului. - . a ■ berii URSUS VIP-urile mu întîlnit marţi după- i hotel Transilvania, u fost organizată de către ţ a URSUS, cu prilejul ’cmbrilor Consiliului de -f.îie al Grupului South Brewerics, principalul si accsteia. SAB este cel grup industrial al -foi african şi al patrulea 'jt de bere din lume. în 1996, concernul sud- » cumpărat compania Masa îmlelsHgafă, consens aiuce germană Brau und Brunnen International, devenind astfel acţionarul principal al URSUS (73%). Grupul SAB este acţionar majoritar la încă două societăţi româneşti: Vulturul (Buzău) şi Pitber (Argeş), deţinînd şi 10 ia sută din acţiunile Silva. Investiţiile sale în România se ridică în momentul actual la 60 de milioane •Jalul şi fostul prefect, Alexandru Fărcaş, •%tiv Grigore Zanc, la o salată de crudităţii dolari. Dintre ţările din Europa Centrală în care grupul sud-african s-a extins, România este conside- rată o “piaţă cheie” a acestei zone. Delegaţia sud-africană se află, de trei zile, în România, într-un turneu care cuprinde toate cele trei companii româneşti la care este acţionar majoritar, întîlniri cu oficialităţile locale, precum şi primiri la Preşedinţie şi- Guvern. Pînă una alta, sud-africanii s-au întreţinut cu notabilităţile judeţene şi municipale. Lipsa primarului Ghcorghe Funar a fost suplinită de prezenţa celor doi viceprimari, care îl secondează cu stoicism. în schimb, dl prcfcct Alexandru Fărcaş, avîndu-l alături pe vicepreşedintele PNŢCD Cluj, dl. Radu Sârbu, a participat la această intîlnire mondenă. Ba mai mult, cei doi s-au întreţinut cordial cu ex- prefcctul PDSR, Grigore Zanc,: care s-a bucurat de o mai mare trecere printre ziarişti. De remarcat a-(28**P*«i»yiittre liderii politici' ţărăniştii şi • -» • rarâ *a cca a conducătorilor Tribunalului Cluj, cei doi Ioni, Pop şi Georgiu. Amfitrionul recepţiei, dl Octavian Buzoianu, managerul S.C.”URSUS”, onorat de prezenţa ambasadorului Africii de Sud ia Bucureşti, s-a dovedit a fi o gazdă perfectă, aducînd bună dispoziţie şi armonizînd relaţiile politicienilor, prefcum şi cooperarea dintre reprezentanţii puterii. Cei mai avantajaţi de reuniune au fost, obiectiv vorbind, ziariştii, care cu greu reuşesc să întîlncască în restul zilelor atîtea feţe alese, scumpe la vedere. Participarea acestora a fost numeroasă, întrecînd astfel pe cea a oficialităţilor. în finalul întîlnirii, organizatorii petrecerii s-au arătat mulţumiţi de 'reuşita recepţie, participarea seiectă şi numeroasă a Jumii bune a Clujului fiind dovada cea mai elocventă. Luminiţa PURDEA Fotografiile: Ion PETCU y / A m Şi oamenii de afaceri s-au simtit bine. Vicepreşedintele SAB şi directorul pentru'România degusta din propria bere Vremea va fi relativ rece şi închisă. Cerut mai muit acoperii în cursul zilei şi variabil spre seară. In prima parte a zilei pot cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie, avînd şi caracter de aversă. Vîntul va sufla moderat din sector nordic. Ieri, la Cluj-Napoca, la ora 13, erau -1°C, iar presiunea atmosferică măsura 726 mm Ilg, în scădere. Meteorolog: Nicoleta MATEI în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremivvalabitâ pentru azi. La Guj, doi adversari declaraţi ar putea deveni aliaţi Grigore Zanc discută cu I- Gheorghe Funar unei alianţe Liderul PDSR *Cluj confirmă că fosţul partid de guvemâmînt pregăteşte la Cluj colaborare cu filialele PS, PSM şi PUNR. Grigore Zanc nu exclude posibilitatea încheierii unei alianţe cu aceste partide. Fostul prefect,al judeţului ţine să precizeze că discuţiile de Ia Cluj nu vin pe fondul unor indicaţii primite de la Bucureşti, chiar dacă liderii pe ţară ai PDSR consideră că nu s-a acordat suficientă atenţie stabilirii unor alianţe care să contrabalanseze coaliţia de la putere. Grigore Zanc susţine că îtitilnirile cu liderii tocaii ai PS, PSM şi PUNR au fost întimplătoare. Subliniem în acest context că din partea' PUNR, cu Grigore Zanc a vorbit Gheorghe Funar. Acesta din urmă este propus de către organizaţia clujeană a partidului pentru fiincţia de preşedinte al PUNR. Alegerile pentru această funcţie vor avea loc pe 22 martie la Bucureşti. în ultima vreme, la Cluj, relaţiile dintre PDSR şi PUNR s-au îmbunătăţit simţitor. Acelaşi lucru se poate remarca şi la nivel parlamentar, unde cele două partide au început să îşi sincronizeze acţiunile. Referindu-se la conflictul din Parlament dintre majoritate şi opoziţie, Zanc spune că situaţia actuală reflectă “o dictatură a majorităţii, care ignoră orice reguli democratice”. -.«=* - Alexandru Rus, liderul local al PS, declară că personal nu a purtat discuţii cu nimeni din- conducerile PSM, PRM, PUNR ori PDSR. El se pronunţă pentru o colaborare I cu aceste partide, dar este împotriva oricărei alianţe. Rus afirmă că politica de alianţe a partidului estq decisă de către conducerea bucureStcană. De asemenea, susţine liderul local al PS, nici unul dintre membrii conducerii clujene a partidului nu a luat contact cu reprezentanţi ai partidelor enumerate mai sus. Dan BRIE
Transcript
J;k~ liiei! liiKl't1' ;fastei săptămîni, un “emisar' al Bucureştralui, a sosit
™ i taină la Chij-Napoca. Importanta persoană face parte '^rcontro! al primului ministru şi a făcut deplasarea la Cluj- ? ®plil dc â cerceta activitatea instituţiei conduse de Ghcorghe
trecută 13 consilieri din fosta şi actuala opoziţie locală ; ij^rul Guvernului în lămurirea unor presupuse nereguli, dar
y Primăria Ciuj-Napoca a fost “vizitată” de Corpul de Control al primului ministrunu au primit nici un răspuns (PUNR fiind, pe atunci, în coaliţia guvernamentală). De data aceasta, nu se ştie cine a solicitat controlul, dar s-au făcut speculaţii conform cărora reclamaţiile provin de la colegii de partid ai d-Iui Funar, aflaţi în tabăra adversă. Sigur este că în respectiva chestiune, consilierii UDMR nu au avut nici un amestec, simţindu-se chiar “frasţraţi” de neimplicarea lor.
Marţi, nimeni din Primărie nu ştia nimic, vestea producînd o oarecare
vînzoleală. Cert este c ă , timp de doua zile, inspectorul guvernamental s-a aflat în Cluj-Napoca, miercuri fiind “oaspetele” primarului.
Aproape imposibil de abordat în Primărie, dl Gheorghe Funar s-a dovedit la fel de inaccesibil şi pe telefonul celular. Papagalul feminin de pe modemul mijloc de comunicare repeta: "Numărul format nu poate fi apelat, pentru moment. Vă rugăm reveniţi". Evident, urmează şi varianta în engleză. G-M.
I METEO
'ARIA SANGEORZAN
-... dacă vor vedea că acele cazuri binecunoscute de :iiia publică se rezolvă, ei (cetăţenii - n.n.) vor căpăta •jedere în justiţie, în instituţiile statului, ceea ce este jdamental pentru a nu se ajunge la haos în ţară”, setarea aparţine însuşi preşedintelui României, dl Emil astantinescu, şi a fost exprimată la Timişoara, cu ocazia ănirii cu Comisia judeţeană de acţiune împotriva rapţiei. . .. ' ■Preşedintele ţării a mai remarcat marea nevoie de ■ştate de care suferă cetăţenii, lucru lesne de confirmat orice instituţie care are un contact cît de mic cu cetăţenii.,,
fcea alcătuirii comisiilor care să lupte cu corupţia, oricît imperioasă ar fi nevoia dc ele, are un iz donquihotesc.
2 mod practic, plîngcrile cetăţenilor însumează o sestecătură, o bază de date atît de eterogena, îneît refaciarea datelor; ar.da de furcă unei armate de analişti. 4ţi sînf cci care ku cîte o durere în suflet şi puţini se
ifcţin de la a o trece pe hîrtie şi a o expedia (semnată sau -lonimă) instituţiilor de la care aşteaptă dreptate, tesupuncă Ia vestitele comisii anticorupţie s-au adresat i care nu sînt mulţumiţi de Legea fondului funciar, cei ie au pierdut bani la diverse jocuri de noroc, cei care ;r să obţină o locuinţă sau un loc de muncă ş.a.m.d. j| aici virf' şi salariaţii care-şi demască patronii, nagerii, şefii de echipe, maiştrii ete. Cu siguranţă, nu r avea reţineri nici soacrele care-şi reclamă nurorile, orţaţii care-şi departajează bunurile, vecinii care nu
ap de un pom sau uii copac, locatarii care nu acceptă formulă unică de calcul a cheltuielilor, informaţii calificaţe despre corupţie este puţin probabil se ivească. Cei care deţin astfel de informaţii ştiu că a numai prin aceea câ ştiu ceva compromiţător. Cine a să valorifice o informaţie de valoare, caută rivalul
continuare în pagina a 16-a
Ieri, la Cluj-Napoca, acţiune spectaculoasă a poliţiştilor şi jandarmilor
- * ’Spectatorii clujeni au aprobat
(şi aplaudat) “razia”De la Poliţia jnunicipiului
Cluj-Napoca am aflat că au fost scoase la acţiune efective sporite, iar scopul acesteia a fost atins: m ulte “elemente ceirtate cu leg ea” au fo s t depistate. Poliţiştii au adăugat că au primit chiar aplauze la scenă deschisa pentru prestaţia de ieri. Cîţi militari şi poliţişti au participat la descindere, rămîne un secret. Noi am numărat, în fotografie, cca 70.: S -ar părea că v iz ita ministrului de Interne la Cluj- Napoca a fost un stimulent notabil pentru subalterni. Dar, nu putem face abstracţie nici de efectele, cu puternice tuşe demonstrative, ale cursei pentru ocuparea locurilor vacante din conducerea Poliţiei.
O ricum , jjînă deunăzi, “ ig ien izarea ’ ce n tru lu i oraşului de “elemente certate cu legea” interesa mai puţin organele de drept. Iar cînd a fost să fie, figurile familiare au dispărut, de parcă ar fi ştiut ce urma să se întîmple.
A .V .Fotografia: E ugen O tA R IU
Razie mtreprinsă de Poliţie împreună cu jandarmii în Piaţa Unirii, pe aleea valutiştilor
Ieri, în mai multe locuri din Cluj-Napoca, au avut loc razii spectaculoase, organizate de P o liţia C lu j-N apoca , în colaborare cu Jandarmeria. De dimineaţă, primele, descinderi au fost făcute la căminele de nefamilişti din cîteva zone. Următoarele “victime” au fost cerşetorii şi “întreprinzătorii” din P iaţa M ihai V iteazul. Ultimii Ia rînd au fost valutiştii d in P ia ţa U n irii. A ici au descins fo rţe de o rd ine
.impresionante, care au înşfăcat cîţiva valutişti. (Remarcăm
faptul că de ieri, profesioniştii veritabili s-au retras discret de pe faleză,' lăsînd liber locul noilor veniţi). Opinia publică a asistat cu vădită mulţumire la dem ersul p o liţiş tilo r şi ja n d arm ilo r. C ele mai satisfăcute au fost doamnele. “Bine le face. Zilnic trec pe aici şi sîn t în trebată dacă schimb ceva”, a declarat o reprezentantă a publicului, susţinută de alte voci, la fel de nemulţumite de comerţul financiar neautorizat din inima Clujului. - .
a
■ berii URSUS VIP-urile mu întîlnit marţi după- i hotel Transilvania, u fost organizată de către
ţ a URSUS, cu prilejul ’cmbrilor Consiliului de -f.îie al Grupului South Brewerics, principalul si accsteia. SAB este cel
grup industrial al -foi african şi al patrulea 'jt de bere din lume. în
1996, concernul sud- » cumpărat compania
Masa îmlelsHgafă, consens aiucegermană Brau und Brunnen International, devenind astfel acţionarul principal al URSUS (73%). Grupul SAB este acţionar majoritar la încă două societăţi româneşti: Vulturul (Buzău) şi Pitber (Argeş), deţinînd şi 10 ia sută din acţiunile Silva. Investiţiile sale în România se ridică în momentul actual la 60 de milioane
•Jalul şi fostul prefect, Alexandru Fărcaş, •%tiv Grigore Zanc, la o salată de crudităţii
dolari. Dintre ţările din Europa Centrală în care grupul sud-african s-a extins, România este considerată o “piaţă cheie” a acestei zone.
Delegaţia sud-africană se află, de trei zile, în România, într-un turneu care cuprinde toate cele trei companii româneşti la care este acţionar majoritar, întîlniri cu oficialităţile locale, precum şi primiri la Preşedinţie şi- Guvern. Pînă una alta, sud-africanii s-au întreţinut cu notabilităţile judeţene şi municipale. Lipsa primarului Ghcorghe Funar a fost suplinită de prezenţa celor doi viceprimari, care îl secondează cu stoicism. în schimb, dl prcfcct Alexandru Fărcaş, avîndu-l alături pe vicepreşedintele PNŢCD Cluj, dl. Radu Sârbu, a participat la această intîlnire mondenă. Ba mai mult, cei doi s-au întreţinut cordial cu ex- prefcctul PDSR, Grigore Zanc,: care s-a bucurat de o mai mare trecere printre ziarişti. De remarcat a-(28**P*«i»yiittre liderii politici'
ţărăniştii şi • - » • rarâ *a
cca a
conducătorilor Tribunalului Cluj, cei doi Ioni, Pop şi Georgiu.
Amfitrionul recepţiei, dl Octavian Buzoianu, managerul S.C.”URSUS”, onorat de prezenţa ambasadorului Africii de Sud ia Bucureşti, s-a dovedit a fi o gazdă perfectă, aducînd bună dispoziţie şi armonizînd relaţiile politicienilor, prefcum şi cooperarea dintre
reprezentanţii puterii.Cei mai avantajaţi de reuniune
au fost, obiectiv vorbind, ziariştii, care cu greu reuşesc să întîlncască în restul zilelor atîtea feţe alese, scumpe la vedere. Participarea acestora a fost numeroasă, întrecînd astfel pe cea a oficialităţilor. în finalul întîlnirii, organizatorii petrecerii s-au arătat mulţumiţi de
'reuşita recepţie, participarea seiectă şi numeroasă a Jumii bune a Clujului fiind dovada cea mai elocventă.
Lum iniţa PURDEA Fotografiile: Ion PETC U
y/
A mŞi o a m e n ii d e a fa c e ri s -a u s im t it b in e .
Vicepreşedintele SAB şi directorul pentru'Rom ânia degusta din propria bere
Vremea va fi relativ rece şi închisă. Cerut mai muit acoperii în cursul zilei şi variabil spre seară. In prima parte a zilei pot cădea precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie, avînd şi caracter de aversă. Vîntul va sufla moderat din sector nordic. Ieri, la Cluj-Napoca, la ora 13, erau -1°C, iar presiunea atmosferică măsura 726 mm Ilg, în scădere. Meteorolog: Nicoleta MATEI
în pag ina a 16-a: harta privind starea probab ilă a vrem ivvalabitâ pentru azi.
La Guj, doi adversarideclaraţi ar puteadeveni aliaţi
Grigore Zanc discută cu I- Gheorghe
Funar
unei alianţeLiderul PDSR *Cluj
confirmă că fosţul partid de guvemâmînt pregăteşte la Cluj
colaborare cu filialele PS, PSM şi PUNR. Grigore Zanc nu exclude posibilitatea încheierii unei alianţe cu aceste partide. Fostul prefect,al judeţului ţine să precizeze că discuţiile de Ia Cluj nu vin pe fondul unor indicaţii primite de la Bucureşti, chiar dacă liderii pe ţară ai PDSR consideră că nu s-a acordat suficientă atenţie stabilirii unor alianţe care să contrabalanseze coaliţia de la putere.
Grigore Zanc susţine că îtitilnirile cu liderii tocaii ai PS, PSM şi PUNR au fost întimplătoare. Subliniem în acest context că din partea' PUNR, cu Grigore Zanc a vorbit Gheorghe Funar. Acesta din urmă este propus de către organizaţia clujeană a partidului pentru fiincţia de preşedinte al PUNR. Alegerile pentru această funcţie vor avea loc pe 22 martie la Bucureşti.
în ultima vreme, la Cluj, relaţiile dintre PDSR şi PUNR s-au îmbunătăţit simţitor. Acelaşi lucru se poate remarca şi la nivel parlamentar, unde cele două partide au început să îşi sincronizeze acţiunile. Referindu-se la conflictul din Parlament dintre majoritate şi opoziţie, Zanc spune că situaţia actuală reflectă “o dictatură a majorităţii, care ignoră orice reguli democratice”.
-.«=* - Alexandru Rus, liderul local
al PS, declară că personal nu a purtat discuţii cu nimeni din- conducerile PSM, PRM, PUNR ori PDSR. El se pronunţă pentru o colaborare I cu aceste partide, dar este împotriva oricărei alianţe. Rus afirmă că politica de alianţe a partidului estq decisă de către conducerea bucureStcană. De asemenea, susţine liderul local al PS, nici unul dintre membrii conducerii clujene a partidului nu a luat contact cu reprezentanţi ai partidelor enumerate mai sus.
• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Mc. ucişi în Mănăstirea Sf. Sava; Calendarul greco-calolic: • Ss. cuv. ni: ucişi de arabi în mănăstirea ”Sf. Sava” (+796); Calendarul romano-catolic: Sf. Claudia, fc.
• Mîinc: Calendarul ortodox'. Cuv.Iacob Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion; Calendarul greco-calolic: Sf.Iacob, ep.Catanici (s.IX); Calendarul romano-catolic'. Sf. CIcmenţia, călug.
l i felicităm p e toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre , pomenite mai sus.
line. Cluj Cluj Buc. 6,40 K. IU y.05 IU.IH 18,15 20,15 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români - în lei, la cursul
zilei fixat <le BANCOREX străini - 45 USD, respectiv 36 USD (cumpărat cu 14 zile anticipaţie).
B-dul Eroilor 6-8TEL.f 19-20-87; 19-78-06.
BGURSE#XUTOCURSE INTERNAŢIONALE
din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbăta la ora 11,0 0 .
INFORMAŢII A utogara 1:14-24-26 A utogara II: 43-52-78
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA : principalele direcţii
trenuri accdemte, rapide $i intercity •BAIA MARE,SATU MARE (prinDq): 14,57 ,
AGENŢII I)E V O IA J C FR• INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)
19-24-75 (internaţional) .
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ
"FAMILIA SFÎNTĂ" 17-21 martie
Medicina generala. Dr. M. Suciu 17 (14-16), dr. C. Popa 20 (12-14). dr. 5. Loga 21 (14-16),' dr. L. Barbăalbă 19,21 (10-12), dr.X? Rasa 17 (16-17), dr. D. Stânescu20 (14-16), dr.C.Ioviţă 19(12-13). dr. D;Beldean20(14-16), dr. I. Boilă 17, 18, 20, 21 (10-12); dr.M.Man 20 (12-14); Interne. Dr. F. Gherman 17, 19 (10-12), dr. A. lancu 18(11-12), dr. Cs. Szakacs 19 (14- 16), dr. C. Vlad 19(14-16), dr. D.Pîrv 17 (15-16); R eum atologie. Dr. F. Bayrakdarl9,21 (14-16), dr. I. Alb 18 (12-14), dr: C. Zotta 21 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 18,20 (10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 18, 20 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 18 (13-15), dr. M. Fritea 18 (14-16), dr.L.Toma 20 (10-12), dr. M. Bayrakdar 21 (14-16); E co g raf: Dr.M.Călin 21 ' (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu 20 (12- 14); P s ih ia tr ie . Dr. L.Glodan 19 (13,30-14,30), dr. C.Stefan 20 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa 17(11- 12); O.R.I.. Dr. C. Rădulescu 17 (12- 14), dr. I. Mihali 21 (12-14); Neurologie. Dr.C. Trandafirescu 18 (13,30-15); Psihologie. Psih. L.'Boilâ 18(15,30-17).
Programarea bolnavilor, de luni pilă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap. 12.
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.
21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţesociale şi comportamentale.
■ Biblioteca Creştină /"Biblos"(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ; . ,■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia
"Donaţii'1 (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis „■ Muzeul Naţional de Istorie a.
Transilvaniei (strada C; Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei
(str. Memorandumului nr.2l): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. .■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel
Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Igac” (strada
Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-
15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.
RADIO CLUJ
Joi, 20 martie6,00 Bună dimineaţa (vă spune
astăzi Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Deparlamcntului Studiourilor Icrilorialc: Radio Constanţa, Anlena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc la Cluj, prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Uistoria, Magistra Vi lac, eseu radiofonic dc Ghcorghe Bodca. 11,30 Diapazon, prezintă Ciprian Rus». 12,00 'Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusivmagazin. Ediţia dc joi:'redactor Florin Zaharcscu. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.. 13,15 Microfonul ascultătorului: Dumneavoastră
întrebaţi la 064/420031; vă răspimdc: Traian Bradea. 13,55 Buletin dc ştiri.16.00 Emisiunea în' limba maghiară.18.00 Radio Fax, redactor Dclia Bob.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Constantin Ivancş. 19,20 Realitatea economică, redactor Vasilc I.uca. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Codruţa Aron Vîrlic. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închiderea programului.
• Joi, 20 martie■ Contact ştiri: 5,30-23,30 (din oră în oră,
.. 'cu excepţia n d to ---- f8 1 j
Buletinul de ştiri şi
rubrica "Actualitatea ”B.B.C. World' Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea”,
’ Spori, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Rcmctnber, Informaţii
diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj- Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografic sonoră). 11,00-19.00 Contact FM (Muzică non- stop, • Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca (program muzical, divertisment, informaţii). 21,00-22.00 Conversaţia dc joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economie, social, politică, artă, isloric, evenimente la zi). 22,00-24,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popcscu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicalc... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comeliu Slroc. direct. 24,00-1,00 Dc la blues la rock, realizator Maria Zămcscu.
r 1,00-3,00 Top 50 (r).
Joi, 20 martie Program ul 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 Serial: Cei din Mogador; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine; 11,05 TVR Timişoara; 12,05 Serial: Andrea Celeste (r); 14,10 1001 audiţii; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,40 Permanenţă; 16,35 Bugs Bunny (desene animate); 17,00 Ştiri; 17,35 Ecclesiast ’97; 18,00 Milenium; 18,30 Loto; 18,40 Doamne, din iubire m-ai rănit !; 19,55 Doar o vorbă „săţ-i” mai spun;20.00 Jurnal; Ediţie specială;21.00 Serial: Dr. Quin; 21,50 La volan; 22,05 Patinaj artistic; 23,15 Jurnal; 23,45 Simpozion; 0,25 Serial: Berlin Alexanderplatz.
Program ul 2; â,30 Piticii cosmici (desene animate); 9,05 Muzica pentru toţi; 10,10 Concert Phoenix; 11,05 Documentar - Satelit; 13,10 Serial: Acoperă-i faţa!; 14,05 Ne-am interesat pentru dvs.!; 14,35 Desene animate; 15,05 Limbi străine (r); 16,05 Serial: Top Model; 17,00 Ceaiul de la ora 5;19.00 Emisiune în limba germană;20.00 Filmoteca de Aur; 20,30 Enigma; 21,00 Time Out. Fotbal (rezumat); 22,00 Jurnal; 22,15 Ritmuri muzicale; 22,30 Serial: Santa Barbară; 23,15 Info-art. Teatru; 23,30 TVM. Mesager; 0,00 Special Blues Sesion.
Pro Tv: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Robocop(r); 9,45 Sport la minut - ştiri sportive; 10,00 Cine este şeful? (r); 10,30 înrobită de iubire (r); 11,15 Spitalul de urgenţă; 12,00 Beverly Hills (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Viaţă dublă (SIJA); 14,30 Desene
O p e r a
M a g h i a r ă
.=y. prezintă 5• Joi, 20 martie, ora .18,30:
Tosca.
animate; 15,00 Serial: Verdict: ’ crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi
neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial: Hercules; 18,15 Sport la minut -ştiri sportive;18.25 Chestiunea zilei; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Serial: Cine este şeful ?; 19,00 Ştii şi cîştigi!;19.25 Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Melrose Place;21.00 Doctor în Alaska; 21,40 Tragerea SuperLoto 5/40 şi Expres;21.45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bu'ndy; 22,30 Serial: Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,15 NOU ! Întîlnire cu presa. Talkshow realizat de Iolanda Stăniloiu; 0,25 Prima pagină; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive; 0,55 Film: Viaţă dublă; 2,00 Serial: Hercules (r); 2,50 Doctor în Alaska (r); 4,50 Desene animate (r); 5,20 Familia Bundy (r); 5,45 13aschet: NBA Action (r); 6,15 Ştii şi cîştigi (r);6.45 Sport la minut - ştiri sportive (r). . ' •
Vineri, 21 martie ■ Programul 1: 8,30 Serial: Cei
din Mogador; 10,05 Limbi străine; 11,00 Serial: Andrea Celeste (r); 13,00 TVR Cluj- Napoca; 14,00 Ştiri; 14,10 1001 audiţii; 15,00 TVR Iaşi; 16,10 Lege şi fărădelege; 17,10 Emisiune în limba germană; 18,10 Scena politică; 18,40 Roata norocului; 19,15 Tezaur folcloric; 19,55 Doar o vorbă ,;săţ-i” mai spun!; 20,00 Jurnal. Ediţie specială; 20,50 Serial: Din nou în Vestul sălbatic; 22,00 Campionatul Mondial de patinaj artistic; 23,15 Jurnal; 23,45 MTV Euro Top 20; 0,45 Film: Trauma (SUA).
Program ul 2: „7,00 TVM. Telematinal; 8,30 Desene animate; 9,05 Muzica pentru toţi; 11,05 Mozaic-Satelit; 13,00 Ştiri; 13,10 Berlin Alexanderplatz (r);14.00 Divertisment muzical; 14,30 Desene animate; 15,00 Limbi străine (r); -15,30
Convieţuiri; 16,20 Iseriaj. Model; 17,15 Bursa inveQtJ l 17,40 Serial: Andrea Cej •18.30 Ştiri; 18,40 Ajută-te S! gur!; 19,00 Concert de couc<tsi; romanticcr 21,00 Ultimul V22.00 Jurnal; 22,30 Roţ,^23.15 Info-art. Ciner5a; TVM. Mesager; 0,00 Diţ v rromilor; 0,30 Bucuriile
RADIOLOGIE • ECOGRAfI b HHniinăril)oppler-lli\lH(Mlpiiiftf :< pi'nlru sterilitate [tnmiii : v .: LABORATOR ■■-
(Biochimie - Bacteriologic Imuiologi1 Parazitologie Determinare Rb - Talt sarcină - Antigen HBS - Eliia W1 Examinări citologice pentru cancerului de col uterin - Investigaţii penţ sterilitatea feminină şi masculină) ' M ’ ZILNIC, in c lu s iv DUMINiC s
o re le 7 - 2 1 Medie de gardă: orele 21- - 7
- R e z e r v a r e , consulta ţii . l a te L 4 1 .4 1 .6 3 .
3!ă, ie iră îfei j dt
14 - 20 M A R TIEREPUBLICA - Solo - SUA -
premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * VICTORIA - 14-16. 03,- Maverick-SUA(11; 13,30; 16; 18,30); 17-20.03 - Alte 48 de ore -SUA (11; 13; 15; 17; 19)
20.03.1997, ora 19,30 - "Spectacol de gală" - filmul "101 D a lm a tie n i* ARTA - Sâptâmîna internaţională de luptă împotriva rasismului şi intoleranţei: 14-15.03 - Domnului profesor, cu dragoste - SIJA (11; 13; 15; 17; 19); 16-17.03 - Cabaret în familie - SUA (11:'13; 15; 17 19); 18.03 ’- Cînd .unibărbait, iubeşte o femeie.- SIJA'(li;» 13,30; 16; ■ 18,:30jj;j 9-20.03 /
Minţi periculoase - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRÂŞTI - sala A: Nebunia iubirii - India (13; 15; 17; 19); sala B: Ador încurcăturile - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Tipu’ de la cablu - SUA (11; 13; 15; 17; 19).
TURDA:FOX - Risc maxim - SUA -
premieră; TINERliTULUI - Un bărbat multiplicat - SUA.
DEJ:ARTA - Romeo şi'Julieta -
SUA - premieră; Matilda - SUA - premieră; Dragonul de aur - SUA.
GHERLA:PACEA - Cine pe cine
iubeşte - SUA - premieră; l'arinclli - Franţa - premieră; Răfuială dincolo de moarte -SUA/ '
S.C. Dental R0VA' SOCOLOV
Calea M oţilor 106, ap.5 T ra tam en te stomatologice
com plexe:> terapie> protetică (ceramică) .> chirurgie (racclii, implan*
Programări la tel.: 430028Zilnic o ra r : 9-19
sîm băta 9-14
Şl-isuni "ei; iinh ’|1( Fiai sîi :eric .cor
Pentru s tu d e n ţi, pensionaf^sjşom eri, reducerc 20% .
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂflf . Dr. ANGELA CĂLUGĂDII |Str. Prahovei nr. 11 li
(ftngâ biserica Bob) t..f ROflRAM OFTALMOLOGII t
L , M i , V -1 7 -2 0 |
S - 8-12. îTel.: 42.56.18; tel/fax:19.14%
ime
'iac ime , ai stle lea jp ‘.i \ ■il]
"1/
101/ 2 0 n i a r t ' e * R O Z A V IN T U R !L O R
.«oc adepta, ca după c r ^ a d o g ^
. 1, sută înreristratâ W 1995 V» l - j l să-sta^cac sau sâ rcgrcscze cuIbdoi la sulă -sub im p a r i d<j
monetară şi focală. Noul guvern ai -'•nalui Victor Ciorbca aînceputtcrapxa
_Tv liberalizind preţurile Ia produsele dc ^ . precum combustibilii, energia şi ' g --tcle Această măsură a jacut ca inflaţia
- iă atinsă i n f e b r u a r i e O ratâ rccord in:v b45 dc luni dc 18.» la sufiL ^ ţ i a ■j i atins 105,4 la sută
,;e76 la sută în unnâ cu -i. Românii, al caroT• mediu este de .circa 80 de dolan pe au fost puşi la grea înccrcare.
nea Centrală a intensificat controlul -•a masei monetare, absorbind lichidităţile• :aanţări mai scăzute pentru bănci şi prin .Urca ercditelor cu clobîrizi avantajoase rj agricultură. Ratele dobînzilor au ,-jîla 150 la sută pe an pentru depunerile aien dc o lună faţă de 50 la sută dc ’ Nou.aunjarca la controlul pieţei valutare*: •dali de fostul guvern, a permis monertei ■ale, Icul, menţinut în mod artificial la avei ridicat în 1996, să scadă pinâ la x experţii afirmă că este de tapt nivelul .«I. Dolarul american a ajuns la 8.700 , in tcbruarie. de la circa 4,(XX) dc lei la utul anului, dar mai tîrziu şi-a revenit acuni fiind cotat la valoarea dc 6.500- de lei. Obiectivul pentru acest an este
.ccrea deficitului bugetar pînă la 1,4 rJe dc dolari, dc la 2,3 miliarde dc dolarii ireeut în cadrul efortului de reformă,
suit a p ropus la 15 martie un buget de nlatc p en tru 1997, pentru a diminua .iui bugetar la 4,5 la sulă din Produsul: Brut (PJB), de la 5,8 la sută în 1996.
J j c dc aşteptat ca.reformele sâ provoace FI il de concedieri (rata şomajului este acum U ',1 la su tă) după ce întreprinderile de stat
: lucrează în pierdere vor fi închide sau j.latc. ficonornişlii susţin că măsurile dc: xturare, deşi dure, sînt esenţiale pentru; ni în sp rijinu l recentelor măsuri dc wc a politicii monetare daca se doreştei
ca scadeiea inflaţiei şi stabili/arca monedei >.■1 Ik ui mate dc o erc^eie economică "O politică moneUia mai dură poate da avu Hale doai penlru o perioadă hnnlMd de timp dacă nu este sprijinită de reforme economice slrueturnle". a afirmat un economist român.
Guvernul urmăreşte sâ reducă inflaţia lunară Li circa 2.2 la sulă pînă la stîrşitu! anului 1997. IavcuIivuI şi-a li\at o dată- limilâ ambiţioasă, slîrşitul lunii aprilie, pinâ la eare sa propună sau sa amendi/e eiiea 50____ dc legi şi deeiete, inclusiv cele
pus u,.; . inzarca băncilor de slal. insolvabilitatea bancară,
restructurarea intrcpiinderilor, investiţiile străine, bursa şi concesiunile. România speri să obţină împrumuturi în \aIoatc loială de circa un miliaid de dolan de la FMI şi Banca Mondială în spnjmul îelonuelor. Ambele instituţii de credit au îngheţat împrumuturile acoidate României în 1996 din cau/a faptului ea foşlii guvernanţi de stingă nu şi-au respectat pioimsmnile pnvind punerea în piaetiea a reformelor. Uniunea Europeană (U h;n pionus la rindul său ca va aloca anul aeesla României suma de 70 de milioane dc H 'l I (MO,2 de milioane de dolari), im ti-24. grupul ţanlor in eurs de de/voIlare membre ale I M1. a pionus să acorde 140 de milioane de dolan
Spre deosebne de piedeeesorii săi de onentare de stingă, din eare majoritatea s-au opus in\eMitiilor străme, Ciorbea a promis eă va laee din România un paradis a l . investitorilor. 3:1 le-a spus acestora că nu tjebuie sa ignare România, a cârci populaţie de 22 milioane de locui lori esle a doua ca mărime din Kuropa de Hst, după Polonia Insesliţitle Mr.iine in România au crescut cu numai 300-400 de mibuane dc dolan pc an, lolali/înd abia o /eeime din investiţiile atrase de Ungaiia veeinâ in ultimii şapte ani. Analiştii apreeiaza eâ România arc nevoie de piua la 2.5 miliarde de dolari anual pentru a latv, pingrese pe calea îelomielor de piaţă, dar au adm is eâ ea trebuie sâ obţină pcilonnanţe subslantiale inamle de a atrage nni multe m\eslilu
Q H U H ZBulgaria:Şeful statului trebuie să se
ocupe direct de lupta împotriva mafiei
Ivan Kostov, liderul -Uniunii • Forţelor Democratice (UFD), a , lansat ideea creării unui serviciu n a ţio n a l. de urm ărire a luptei împotriva corupţiei care să fie în subordinea directă a şefului statului. Odată cu modificarea legii de organizare a . Ministerului de Interne ‘ bulgar, se hotărîse chiar ca în cadrul Serviciul central de luptă împotriva criminalităţii organizate să se înfiinţeze o unitate specială dc luptă împotriva corupţiei în aparatul de stat.
Interesul UFD pentru servicii speciale şi comisii cu împuterniciri speciale este mai vechi. Guvernul lui F ilip -D im itrov â\ înfiinţat, de exemplu, o comisie privind arma-' mentul bulgar. Pe atunci, amatorismul în conducere şi diverse “prietenii” apropiate au contribuit ca, în scurt timp, Bulgaria să-şi piardă pieţele sale de arme, deşi fabricile de armament încă mai lucrau la întreaga capacitate.- ... Pentru guvernul m enţionat au fost interesante informaţiile obţinute de serviciile de spionaj. De aceea, acesta a încercat să lanseze ideea
de subordonare integrală a serviciilor de spionaj faţă,de preşedintele ţării, Jelev (în perioada cînd acesta încă le era loial). Apetitul UFD pentru serviciile de spionaj şi contraspionaj s-a menţinut. în prezent, prin crearea unui serviciu de urmărire al Preşedinţiei, se va încerca din nou să se pună stâpmire pe tCate canalele de culegere de informaţii.
Oficial, şi în ochii lumii, acest serviciu va urmări corupţia,
; împiedieîndu-i pe mafioţi să-i cumpere pe funcţionari. Ideea privind înfiinţarea unui astfel de serviciu al Preşedinţiei
, sugerează că următoarea Adunare Naţională va modifica Constituţia. Numai că pentru aceasta este nevoie dc o majoritate de 3/4, lucru greu de realizat: de unde atîţia deputaţi loiali?. Un serviciu de„ urmărire subordonat direct preşedintelui ţării constituie un preludiu la o republică prezidenţială. Prin lărgirea îm puternicirilor şefului statului, oamenii politici “albaştri” vor avea omul care. va
: răspunde pentru tot.*-, .
inefacerile capitalismului sînt încă unimirai pentru regiunea Balcaniloraria şi R om ânia doresc la fel de jşi P o lon ia sau Republica Cehă
,1 ;ie la U n iu n e a Europeană la î l secolului viitor. Dar chiar şi ani foarte optimişti sînt nevoiţi aoască că este foarte greu de 1 odată rea listă privind admiterea, opinia u n o r analişti, două foste j iugoslave, Croaţia şi Slovenia, imai b u n e perspective din
lăsîndu-i m ult în urmă pe tor d in Peninsula Balcanică. ,
f ilă ri au renunţat la moştenirea fia, au adop ta t ample reforme ie şi ş i-au deschis pieţele. Ele
; s|tră de’ ap rec ie ri pozitive din f c t e l o r agenţii de evaluare a ,iî§Jde r i s c , ceea ce înseamnă că iWwnează p e piaţa de capital cu I ile ţări în expansiune din lume.
3 an se estim ează că economia ■va înregistra o rată de creştere la sută, in fla ţia situîndu-se’sub
patru la sută. Vecina ei din nord, Slovenia,
pe preşedintele sîrb
f* .
va înregistra o creştere de aproximativ patru la sută anul acesta, potrivit prognozelor experţilor. Progresul a fost realizat cu un anumit preţ. Politica monetară strictă promovată de Croaţia a contribuit la menţinerea sub control a inflaţiei, dar moneda ei, kuna, care se menţine puternică, afectează exporturile şi a contribuit la creşterea şomajului, estimat la 17 la sută. în Slovenia, unde venitul pe cap de locuitor s-a apropiat de nivelurile occidentale, şomajul a atins, de asemenea, cote alarmante şi se aşteaptă să se cifreze în acest an la 14 la sută. Liubliana insistă foarte mult să adere la UE şi, după toate standardele, s-ar califica pentru intrarea cît mai curînd dacă ar renunţa la unele măsuri care afectează investiţiile străine.
în Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru), luni de proteste de stradă l-au obligat
Slobodan Miloşevici să recunoască victoria opoziţiei în alegerile locale, iar regimul său este ameninţat de o posibilă pierdere a puterii în scrutinul naţional ce va avea loc pînă la sfirşitul acestui an. Dar guvernul socialist adept al liniei dure ' nu întreprinde nimic pe plan economic, de teamă că orice strângere a curelei' i-ar putea nărui com plet şansele electorale.
Economia, afectată de patru ani de sancţiuni impuse de com unitatea internaţională din cauza războiului, este paralizată de lipsa de fonduri din străinătate, considerate singura speranţă pentru salvarea ţării de un colaps total.
Ca şi în cazul Bulgariei vecine, analiştii apreciază că un acord cu Fondul Monetar Internaţional, care să permită revenirea Iugoslaviei pe pieţele financiare internaţionale, reprezintă;
singura soluţie pentru viitor. Guvernul recunoaşte această necesitate, dar întîrzie cu reformele necesare, cum ar fi o privatizare pe scară largă şi deschiderea economici pentru investitorii străini. < '
Acest tip de izolaţionism naţionalist cîştfgă teren nu numai în Iugoslavia, ci în întreaga regiune/ afirmă analiştii. Slovenia, care a adoptat recent o legislaţie ce nu încurajează investiţiile străine, este un alt exemplu al refuzului multora dintre ţările unde au loc reform e de a accepta realitatea in terdependenţei; şi deschiderii economice, explică ei.
Unele semne de speranţă se profilează atît în Bulgaria, cît şi în România.
Noul guvern de centru din România s-a angajat să liberalizeze preţurile, să reducă inflaţia şi deficitul cu sprijinul instituţiilor financiare internaţionale.
mu......................, .timele săp ta im n i, ţările din şi-au în m u lţit propunerile în unei m ai bune “europenizări” •ei atlantice în sudul Europei, îiifrc e le considerînd că “un■ global a r putea să satisfacă Franţa a ce ru t ca, în cadrul unei ^ împărţiri a responsabilităţilor '«icani şi europeni în interiorul
p comandamentele regionale ale militare integrate să revină
’m europeni, din.moment ce ^a-sncntele strategice sînt deţinute j i f ?icani. S ta te le Unite refuză
,‘i acest lucru în ceea ce priveşte •sncntul d c sud, situat Ia Napoli■ aducînd d re p t argument *le lor v i ta le ” în regiunea îicană.'î propunerii Statelor Unite de "a un n o u C orp de Reacţie ilNATO în sudul Europei,
M area B ritanie a avansat ideea întăririi în mod considerabil a rolului adjunctului european al com andamentului A lianţei pentru Europa de sud, se arată din surse diplomatice. Acest adjunct, care este în prezent un ofiţer italian, ar putea fi integrat într-o structură de comandament european separabilă de NATO în cazul unei operaţiuni la care americanii nu ar vrea să participe. Germania, al cărei cancelar Helmut Kohl susţine cererea Franţei dc a numi în fruntea comandamentului de Ia Napoli un european, a sugerat la rindul său că pentru comandamentul de sud să se stabilească o rotaţie între europeni şi americani. Belgia aprobă această sugestie. Italia a admis, în sfirşit, ipoteza unui moratoriu cu o durată de cinci- şapte ani înainte de a se hotări eventual
să se modifice a t r i b u ţ i i 1 c comandamentului de
sud. în opinia Romei ca şi în aceea a Hagăi, există “alte modalităţi de'a spori rolul europenilor” în cadrul NATO decît cea care constă în solicitarea comandamentului de sud. Există şi alte propuneri ca, de exemplu, o împărţire d in punct de vedere geografic a comandamentului de sud sau stabilirea unei deosebiri între comandamentele terestre, maritime şi aeriene. însuşindu- şi propunerea italiană William Cohcn, ministrul american al apărării, a apreciat că, după şapte ani, există trei soluţii: “prima - comandamentul de sud să rămînă Statelor Unite; a doua - ca acesta să revină prin rotaţie europenilor şi Statelor Unite şi a treia - să poată reveni prin rotaţie europenilor”. Acest progres timid în comparaţie cu un refuz total
de a discută această problemă nu pare, totuşi să fie pe placul Franţei. Franţa continuă să discute cu Statele Unite despre “un concept” care vizează crearea la Napoli “a două comandamente dc acelaşi nivel” pentru o “paritate” reală în sudul Franţei, între europeni şi americani, adaugă aceeaşi sursă. “Franţa ar putea să accepte” o amînare a discuţiei despre Napoli peste cinci ani “dacă alte propuneri” , însoţesc această decizie. Cheia discuţiilor o constituie revenirea Franţei în structura militară integrată, dorită atît de intens de partenerii europeni ai Parisului. Din moment ce Franţa se află la baza ideii “unui pilon european” în cadrul NATO, ncparticiparea francezilor la structura sa militară ar lipsi de sens concretizarea “unei identităţi europene de apărare”, sînt de părere num eroşi diplom aţi europeni.
ADEVARULlW S K —
în raportul anual al Comitetului pentru Protecţia Ziariştilor se atrage atenţia .
asupra dificultăţilor exercitării profesiei
în unele ţăriî 85 de ziarişti din întreaga lume
- un număr record - se aflau arestaţi la slîrşitul anului trecut, dintre care 78 numai în Turcia, în timp ce alţi 26 şi-au pierdut viaţa'în timpul exercitării profesiei, potrivit Raportului anual al Comitetului pentru Protecţia Ziariştilor (CPJ), Asociaţia americană de apărare a presei, menţionează în mod special Ankara,, care, cu 78 de ziarişti încarceraţi - cu 27 mai mult faţa de 1995 deţine pentru a treia oară consecutiv numârul record de ziarişti întemniţaţi. Comitetul
subliniază, în raportul său intitulat “Atacuri îm potriva presei în 1996”, câ Turcia numără ea singură mai , m ulţi ziarişti încarceraţi decît următoarele cinci ţâri de pe listă: Etiopia (18 jurnalişti închişi), China (Î7), Kuweitul (15),'N igeria (8) şi Birfnania (8). Numărul ziariştilor arestaţi în 1995 a fost aproximativ egal, respectiv 182.
In schimb, potrivit CPJ, numârul ziariştilor ucişi în timpul funcţiunii - 26, plus unul ucis în mod accidental - a scăzut în raport cu 1995, anul în care 57 de ziarişti şi-au pierdut viaţa exercitîndu-şi profesia. Algeria râmîne în această privinţă ţara cca mai periculoasă pentru ziarişti, cu 7 asasinate, sporind la 59 num ărul reprezentanţilor presei ucişi în urma .violenţelor' care domină aceasta ţară din 1993. Alţi şase ziarişti au fost ucişi în Rusia, dintre care patru fiind în misiune în Cecenia.
Raportul CPJ cuprinde şi o listă de “10 inamici ai presei”, al căror obiectiv este “anihilarea unei prese independente” în ţările lor., în fruntea listei dc află Abu Abdul Amiţi, de la Grupul Islamic Armat (GIA), caTe revendică “multe din cele 59 de asasinate comise în rindul ziariştilor" - în Algeria» în ultimii trei ani. El este urmat dc D eng X iaoping, a cărui “ ideologic” - socialism ul cu caracteristici chineze - a servit drept pretext pentru a suprima total anchetele independente”,-se arată în raportul CPJ. Liderul nigerian Sani Abasha, primul ministru turc, Mesut Yilniaz, preşedintele tadjik, Emomali Rahmonov, preşedintele indonezian, Subarto, figurează de asemenea pc această listă, ultimul loc fiind ocupat de premierul slovac, Vladxmir Mcciar.
Raportul CPJ este însoţit de opt anchcte speciale, care se referă mai aîes la dificultăţile întîmpinate de ziarişti înainte şi după alegerile prezidenţiale din Rusia, precum şi la “încercai ilc demne de Kalka” prin care a trecut un grup de /wnşli independenţi în Cuba. CPJ aminteşte, dc asemenea, despre lupla dusă de o mnM ă irlandeza asasinată în 1996, Vcronîca Guerin, pentru reform a legii calomniei.
C om ite tu l' pentru Protecţia Ziariştilor abordează, în finalul raportului problema relaţiilor dintre: ziarişti şi CIA.în SUA, în lumina polemicii provocate anul trecut de declaraţiile directorului CIA de atunci, John Dculdi, care refuzase sa respingă în mod categoric u tilizarea, în circumstanţe: excepţionale, a serviciilor unor ziarişti. Această poziţie a suscitat num eroase critic i în cercurile presei.
ADEVARULde Olul POLITICĂ joi, 20 martie 1997
r~ Vatra Românească este împotriva scindării ' Universităţii labeş-Bolyai”
•OOIVIU INII CAT'
* în şedinţa sa săptămînală din 18 martie 1997, Comitetul importanţă era obligatorie consultarea prealabilă aI Director al Uniunii Vatra Românească Cluj,, analizînd comunitătii universitare clujene, în primul rînd a Senatului| situaţia social-economică a ţării sj unele probleme cu Universităţii "Babeş-Bolyai", care, de altfel, a rezolvat prin■ implicaţii importante în.viaţa municipiului nostru, a hotărît Carta Universitară, în mod democratic, în spirit european,J să faca publice următoarele puncte de vedere: / problema învăţării în limba minorităţilor. .■ 1. Timp de peste 4 luni, de la alegerile generale din ; Salutăm şi susţinem atitudinea fermă a rectorului Andrei 1 noiembrie 1996, asistăm la o continuă înrăutăţire a vieţii Marga, a prorectorilor, a întregii conduceri a universităţii | social-economice şi politice a ţării. Constatăm cu stupoare în privinţa menţinerii structurilor actuale ale prestigioasei■ că „promisiunile electorale ale puterii se lasă mereu instituţii de învăţămînt superior clujean.J aşteptate., .I Salutăm măsurild de înnoire a societăţii româneşti şi | acţiunile energice anticorupţie, dar nu putem accepta■ caracterul partizan demonstrat în aplicarea acestora. Mai■ mult, probleme fundamentale din industrie, agricultură, primarului municipiului Cluj-Napoca, ales în mdd J învăţămînt, cultură, administraţie şi altele, sînt abordate în democratic din primul tur de scrutin al alegerilor locale,I mod’neprofeşional, denotînd lipsă unei strategii coerente se încalcă grav cerinţele elementare ale. democraţiei,| în abordarea,şi soluţionarea acestora. ' v ! voinţa alegătorilor. ' .r Aşa cum am declarat în repetate rînduri susţinem Nimeni nu poate contesta contributia substanţială a. integrarea României în structurile europene si : primarului de Cluj, printr-o gospodărire eficientă, în .■ euroatlantice, dar nu cu orice preţ. Nu putem renunţa la - realizarea unei imagini civilizate.de nivel european a ' ■ I demnitatea noastră naţională, la drepturile istorice asupra municipiului nostru. Subliniem îmbunătăţirea iluminatului
lt7lllUlll UV llltw iu illllll WU /WIIVI VIUJVUI li3. fn ultimul * timp, am luat act cu îngrijorare de
declaraţiile unor lideri politici, care prevestesc o iminentă destabilizare a conducerii municipiului si judeţului nostru. Prin acţiuni ce urmăresc, printre altele, schimbarea
2. Urmărim cu îngrijorare atitudinea confuză, de oraşului, repararea şi modernizarea de străzi şi pieţe,neînţeles, a premierului Victor Ciorbea cu privire la ; buna aprovizionare a populaţiei, redarea unei personalităţireînfiinţarea Universităţii Bolyai. Ea denotă necunoaşterea distincte Clujului prin ridicarea unor monumente, statui şisituatiei concrete referitoare la funcţionarea sistemului de aplicarea unor plăci comemorative legate de istoriaînvăţămînt în limba maghiară în cadrul Universităţii "Babeş- : oraşului şi ,a ţării. Nu putem omite grija permanentă aBolyai", care asigură toate condiţiile de învăţare în limba primarului pentru păstrarea tradiţiilor naţionale prin . jmaternă pentru minoritarii maghiari; 1 sărbătorirea în condiţii adecvate a tuturor momentelor *
Scindarea Universităţii "Babeş Bolyai" în două secţii, importante din istoria’ neamului. Prin deschiderea spre Iromână şi maghiară, este nejustificată, neproductiva, Europa şi alte continente, acordarea titlului de Cetăţean |
| contrară ideilor de integrare europeană şi constituie de onoare al municipiului unor personalităţi din ţară şipremisa separatismului universitar pe criterii etnice a reînfiinţării Universităţii Bolyai, cu consecinţe negative asupra’ învăţămîntului’ universitar şi climatului interetntc, care se vor agrava în timp. V - ; ‘ '
Apreciem că în abordarea.acestei probleme de maximă
străinătate a asigurat afirmarea şi mai puternică a oraşului nostru în circuitul cultural şi ştiinţific internaţional.
■ Uniunea Vatra Rom ânească Cluj ! C om itetu l director
Soclal-democralll clujeni se pronunlă-i p într-o manieră specifică
! din nou pentru separarea de PD■ .. * FM rcfuiă «rin; cofaborarc oiI PSDR va participa ca | partid independent la | următoarele- alegeri-generale. Liderul local ■formaţiunii spune:că
al____ ... I spune câ la
I nivelul conducerii de la | Bucureşti se vehiculează tot
I I I
: ■ 1 considerate partide d e l stingă; ‘'Sînt comunişti. îi | . cunosc. Cum să ne aliem cu ■ partidul lui Verdeţ - un om J care a fost prim-ministru în ® timpuUuiCeauşescu, vreme I de 8 ani? Iar Păunescu este |
î mai mult ideea unei separări unul dintre responsabilii î de PD. "Noi sîntem utilizaţi alterării regimului” - arată1
I în cadrul USD. PD a avut I nevoie de prestigiul nostru | în rest nici nu ne-bagă■ în seamă” - afirmă Vaier j Popa. Preşedintele PSDR■ Cluj aminteşte în acşst I context că delegaţia de la | Strasbourg a USD’ formată■ din trei persoane, nu are în J componenţă nici ‘ un■ reprezentant al social- I democraţilor.
Vaier Popa. I: PSDR nu va purta discuţii! nici cu PRM, pe aceleaşi | considerente. în opinia lui ■ Vaier Popa, liderul PRM - ! Corneliu Vădim Tudor - este, I alături de Adrian Păunescu, I printre susţinătorii cultului | personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. ’ .
Social-democratii nu i-au ■I
anunţat pe aiiaţji lo ri | . ..Popa speră că la al democraţi de intenţia ruperiiI 120-lea Congres al PSDR, alianţei pînă la viitoarele |
v PD Cluj recomandă ţărăniştilor o ”minimă colaborare” cu guvernulReferitor la discuţiile purtate
pe parcursul negocierilor pentru posturile din serviciile descentralizate ale ministerelor, Biroul de presă' al Partidului Democrat precizează:
1. Reprezentanţii PNŢCD l-au acuzat pe preşedintele Partidului Democrat Cluj că doreşte să îi recompenseze prin acordarea unor astfel de funcţii pe cei care ”au alergat pe i dealuri” în timpul campaniei electorale. Unii dintre aceştia erau profesori universitari, ingineri, directori eter
2. Părerea domnului preşedinte al PNŢCD exprimată în interviul din cotidianul "Jurnalul Naţional” din 17.03.1997 este ca: "în politică - şi asta este o regulă pentru toată lumea democratică - acei oameni care au contribuit Ia
victoria partidului trebuie răsplătiţi. Este şi interesul partidului să se înconjoare de aceşti oameni credincioşi, pentru câ mizează pe ei că vor aplica politica propusă... Dacă din trei candidaţi pentru un anume post, • unul va aparţine Convenţiei, el va fi preferat. Este normal să fie aşa”. :,
3. Recomandăm organizaţiei locale a PNŢCD Cluj o minimă coordonare cu poziţiile oficiale ale guvernului, majorităţii parlamentare, şi, mai ales, cu cele exprimate de lideri ai propriului partid (ex. preşedintele României, primul 'ministru şi preşedintele Camerei Deputaţilor).
: Biroul de presă al Partidului
Dem ocrat Cluj
. care va avea loc la începutul I lunii iunie la Bucureşti, va fi
. I avansată • prdpunerea | separării de Partidul■ Democrat. El spune că mai .multe filiale din-ţară ale J PSDR îşi exprimă I nemulţumirea în legătură cu | funcţionarea alianţei cu PD.■ Liderul clujean ai partidului ! afirmă că membrii acestuia■ s-au cam săturat.de alianţe I politice. Popa declară că a | fost contactat de liderii locali■ ai PSM şi PS în vederea f unei colaborări în cadrul* Forum ului ideilor de stînga. I Replica lui Popa la adresa I acestor partide este extrem■ de dură. El afirmă că PSM îş i PS, care numără printre• membrii lor numeroşi foşti I activişti ai PCR, nu ar trebui
alegeri, care, potrivit, pronosticurilor unei părţi a ■ opoziţiei, ar putea fi imediat I după’ eşecul integrării | noastre în NATO. "Nu ne
Iinteresează opinia lor" precizează Vaier Popa. ■ . loan Pop, liderul municipal I
al PSDR, pare mai binevoitor | ; faţă de partidele de stînga ■
decît preşedintele de la J judeţ. In opinia sa, ideeaI unei conlucrări cu stînga I politică românească nu a r| trebui exclusă în totalitate.* Pop, care este singurul! consilier municipal al USD, I afirmă că PSDR se află I într-un proces d e | restructurare, pornit de la« nivelul subfilialelor ş i. filialelor. J
Dan B R IE I
— Vom asista la falimentul a numeroase — i societăţi comerciale mici şi mijlocii
Partidul NOUA ROMÂNIE se pronunţă şi acţionează con-, stant pentru măsuri ale Executivului care să ducă la formarea unei clase de mijloc majoritară în România, clasă care să ducă la crcşterca generală a nivelului de trai al populaţiei. Ceea ce se pctrece, însă, în economia noastră, mai ales în domeniul finan- ciar-bancar, este de-a dreptul descurajant pentru întreprinzătorii particulari. Instituţiile bancare au stabilit pentru creditcle acordatc agenţiîor economici o dobîndă de cel puţin 200%, la plata accstei dobînzi reactualizate fiind obligaţi şi investitorii cc au luat în trecut credite cu dobînzi cc nu depăşeau 80 %. Dcoarece afacerile derulate de accsti investitori - în marca lor
majoritate întreprinzători mici ’ şi mijlocii - nu asigură profituri
care să permită plata unor dobînzi de 200 %, vom asista la falimentul a numeroase societăţi comerciale. Deci, datorită dobînzi lor uriaşe, clasa mijlocie se va prăbuşi, iar formarea unei clase dc mijloc în societatca româncască, segment absolut obligatoriu pentru echilibrul social, rămînc o iluzie. Electoratul are tot dreptul să fie dezamăgit de neconcordanţa dintre vorbe si fapte a actualei puteri, care a trîmbiţat pe toată perioada campaniei electorale necesitatea formării unei clase de mijloc în România;
Biroul de Presă al ______ P.N.R. Cluj
r ”AlteIe sînt priorităţile momentului”- afirmă preşedintele României - .
E m i l C o n s t a n t i n e s c u n u e s t e d e a co r d
cu a m e n d a r e a L eg ii electoral^schimbate prin promov^ principiului valorii ** competenţei.
Susţinerea punctului 8 , perspectiva anului electori 2000 ar însemna că actuai conducere a României ^ incapabilă să foloseaţi puterea dată de români, j precizat Emil Constantine^
Preşedintele Emil Constan- tinescu a combătut, marţi, necesitatea introducerii unui amendament . la Legea electorală, în spiritul punctului' 8 al Proclam aţiei de la Timişoara, în vederea alegerilor din anul’2000.
-Punctul 8 al Proclamaţiei, lansate la 11 martie 1990, la Timişoara, prevede ca în structurile de conducere să nu mai poată fi aleşi foşti comunişti.. Constantinescu consideră că principiul exprimai în punctul - 8 a fost necesar p în ă -în noiembri9^1996, cînd “a fost învins prin voinţa poporului român”. Punctul. 8 trebuie promovat în continuare “prin luptă deschisă” şi nu printr-o lege, a arătat'Constantinescu. El a adăugat că, în patru ani, structurile de conducere trebuie
slRtadâugînd că “altele priorităţile momentului”.
s în acest context, el a ridicat problem a schimbării -ls structurile importante a]£ statului. Reaminti^ “dezastrul” pe care actuala putere l-a preluat de la vcchtu- regim, Emil Constantinescu arătat că, în prezent,, problem ă esenţială este
i- asumarea răspunderii El i-a criticat pe cei care, “dup victorie”, au îefuzat să se implice în noile structuri.
i— Preşedintele Constantinescu - nu i-a impresionat pe avocaţi
Preşedintele Emil Constantinescu s-a arătat dezamăgit de faptul că nici un avocat nu a răspuns apelului său de a abandona “avantajele materiale cinstite, pentru o perioadă de unu-doi ani, pentru a intra în magistratură, unde societatea are nevoie dc ci”. •.•::.•■ ■■■ ' Constantincscu a precizat că a lansat, pentru prima dată, acest apeL către avocaţi în mesajul anti-corupţie d in 1 ianuarie 1997.- Apelul a fost reiterat si la recenta întîlnire a :
şefului statului cu Asociaţi: Avocaţilor. Ministerul Justiţiei şi Parchetele suferă, în prezem de o lipsa acută de magistrat!- “Nici un singur avocat nu răspuns”, a spus Emi Constantinescu, adăugind că, î schimb, sute de persoane a plecat din magistratură. ( avocatură. El a afirms?'* r înţelege motivele acesis opţiuni, şi anume, salariile rai din magistratură şi condiţiile d j muncă. .
,11
cal!i».0Ak
îfc
ai)îfci-rindu
pi-'
.şra
tac.crin:'(V;%sfoi
Patke<
r Marea Britanie intenţionează să facă ■9 '
investiţii economice şi politice în RomâniaMinistrul român de Externe, Adrian Severin, a apreciat, luni,
că întrevederea sa cu secretarul de stat la Foreign and Commonwealth Office, lordul Nicholas Bonsor, deschide posibilitatea unor investiţii financiare, dar şi a unor “investiţii politice” pe care Marea Britanie Ie va face în România.
Aceste “investiţii politice” vor sprijini atît o dezvoltare de tip european, cît şi admiterea României în structurile europei şi euro-atlantice, a afmriat Severin. . ' -
Şeful diplomaţiei române; i-a prezentat oaspetelui britanic strategia de politică externă a României în zona sa, în ceea ce priveşte crearea flancului de securitate prin parteneriatele cu Ungaria şi Polonia, dar şi prin politica de apropiere a Ucrainei j de Europa. Această strategie regională mai cuprinde stabilizarea | în Balcani, precum şi legăturile cu zona caucaziană şi caspică, ceea ce implică o anumită politică europeană în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri europene. ■
Lordul Nicholas Bonsor a remarcat progresele înregistrate de România de la ultima sa vizită la Bucureşti, în 1995, precum şi excelentele relatii.care se construiesc între cele două ţâri
ţâruliei;jrafi;'am‘den:Jţifiator
■aii iipâ :icmd irafi 31 (
di îafii de
î'ip
C O M U N IC A TAsociaţia pentru Adevărul Revoluţiei din judeţul Cluj,
constituită din urmaşii eroilor martiri şi răniţi în Revoluţia din Deccmbrie 1989, a aflat cu stupoare,şi-indignare că membrii unor asociaţii de "Luptători cu fapte deosebite pentru victoria Revoluţiei'din Dccembrie 1989”, deci nerăniţi, umblă dc la societate la societate comercială cerşind ajutoare.
Informăm publicul că aceştia nu nc reprezintă şi nu vin în numele nostru. r. Mulţi dintre membrii asociaţiei noastre, văduve cn 2-3 copii, părinţi fără ajutor la bătrîneţe, duc o viaţă grea, dar demnă, nu cerşesc. Ei urmează exemplul eroilor martiri care ş i - a u jertfii viaţa pentru ca noi să duccm o viaţă demnă.
Trebuie să specificăm că mulţi din cei cc au primit litiu* dc luptător (ncrănit) nu au fost alături de noi în 21 D c c e m b r i e
1989, apărind numai în zilele următoare. ^ ,Ne-am lacut datoria să vă informăm şi să luaţi atitudine in
joi, 20 martie 1997 ARTĂ-CULTURĂ-ÎNVĂ TĂMÎNT JDE d e C i u j
r j t e / al tinerilor actori oe scena Studioului "Radu StancaAlegorii existenţiale la braţ cu “ Crazv D oll”
/ / | I O lim p ia d e • R e z u lta te
,|c două piese într-un act, îcmessee W iliam s,
luate, recent dc studenţii T h [V Actorie, de Ia secţia
* j Facultâtii de Litere din vA’jpoca (clasa conf. univ. •*-as Bodochi şî lect. Dorin Tiae) pe scena Studioului i a Stanca”, au adus în faţa culorilor d ram a tu rg ia -foi american postbelic, una
ploaie, făiă îndoială, , prin -aia mijloacelor de expresie E t ă ţ i l o r de abordare
■ aide presupune acest tip
;MW- . . , A le g o rie i ex istenţiale d in
VAccastă proprietate estejfecitâ” interpreţi Patricia jta (Willie) şi Pavcl Bartoşâi)ku răspuns cu înţelegere •lent Pavel Bartoş şi-a trăit:„,i5«lDr drama pesonajului ;dui şi încolţit, orbecăind Îî-iin labirint sinistru; cu ide copil şi zmeie. Patricia iita (Willie), cu ale sale jeiite de pendulare între vis luciditate, cu amintirile ,-mse dintr-un tablou natura- :’jWilIie a rămas singură cu % sora ei, pînă cînd Alvei fost afectaţi plămînii, dar,
' în compensaţie, i-a moştenit acesteia toţi “tipii”, ceea ce, nu-i aşa, c un
' lucru de invidiat; unde -mai pui câ ■ va dansa şi cii şeful trenului de
marfă, învăluită dc acordurile unui vals' fascinant..:), a făcut, la rîn-
; du-i, o compoziţie reuşită. De fapt, şi unul şi altul intr-o neîntreruptă echilibristică prin viaţă, în căutarea unui. timp pierdut, reprezintă figuri; emblematice pentru o perioadă din istoria americană postbelică, al căror discurs liber, adesea în forme regionale sau colocviale, compune, formula potrivită în alternarea
< dialogului cu monologul. Tragismul e transferat de la un nivel general pe un plan particular, a! cotidianului, în care eroii se amăgesc cu enunţuri ca acestea; “Zău că ccrul c alb, ca o coala
.; curată dc hîrtic”. Laitmotivul ; muzical, cu valsul care face din
fascinaţia muzicii un pretext pentru părăsirea, chiar şi temporar, a realului, într-un refugiu al erpilor către un tărîm presupus a fi unul ideal, e cheia pe care regizorul şi scenograful Iloraţiu Ioan Apan (amil IV Regie, clasa Conf. univ. Olimpia Arghir) o introduce cu abilitate în broasca ce deschide uşa unei lumi din care au dispărut
dragostea, sănăiatea morală, . luciditatea. “Alva a dispărut, pur şi simplu, ca şobolanii de pe o navă care se scufundă” - spune undeva Willie, cea care n u - conteneşte să viseze la pantofii de şevro, cu tocuri franţuzeşti sau la acele instrumente muzicale absolut banale, de altfel, cu aluzie la valorile artificiale care au pus
.stăpînire pe lumea americană, în care te împiedici, la tot pasul, de “Crazy Dolls”, de felul celei de care Willie nu se desparte niciodată.. Cea de a doua piesă a Iui Williams, “27 de vagoane pline t cu bumbac” a prilejuit întîlmrea publicului cu ceea ce autorul însuşi !
. obişnuia să numească “jungla” în care trăim. Locul acţiunii, o ;
" plantaţie din Sud; universul e unul încărcat , de meschinărie şi pofte carnale, ; în care dorinţele nesatisfăcute conduc la frustrare iar relaţiile dintre personaje urmează ; uri ritual primitiv. Jake Meighan (Emanuel Petran) incendiază plantaţia sindicatului; scenele de tandreţe alternează cu violenţe fizice şi de limbaj, la care bărbaţii (cel amintit şi Silva Vicarro, interpretat de Teodor Surccl) o supun pe Flora (Olimpia Mălai), soţia
primului, care, biata, nu-şi doreşte decît să bea Coca Cola. Aluziile la aşa-numita politică a bunei vecinătăţi, furia7 greu stăpînită a protagoniştilor, permanenta încrîncenare, dar şi amintirile, plăcute, de la Moonlake (ale Flotei) fac . din jocul actorilor Emanuel Petran, Olimpia.Mălai şi Teodor Surcel o foarte reuşită demonstraţie de stăpînire a retoricii dialogului, ce oscilează între declaraţii stridente şi momente de falsă acalmie. Vulnerabilitatea personajelor, care se refugiază mereu in iluzii, este subliniată de bogăţia de nuanţe ale textului, oferind actorilor un, teren generos de desfăşurare. în apariţii episodice: Ioana Bogăţan, Monica Păşcuţâ, Sorin Oros.: Regia şi scenografia semnate tot de Iloraţiu Ioan Apan construiesc imaginile-sinibol din jurul situaţiilor dificile, în care, aparent, nu s-a vorbit decît despre , “politeţea . bunei vecinătăţi”. , •.;■ -
Michaela BOCUFoto: I. PETCU
- * * * \ ir Q ]----------------”-------
f„ r4 f• ; f ” ţ - f
r f i m m i l l lp l l
r
Patricia Negrea (Willie) şi Pavel Bartoş Această proprietate este confiscată".
in
Em anuel Petran (Jake Meighan) şi .O lim pia Mălai(F\ora Meighan, ambii în planul doi). Teodor Surcel{S\\va Vicarro, cu spatele) într-o scenă din piesa "27 de vagoane pline cu bumbac".
(Şc. nr. 2, Cluj-N.), Premiul I; “E. Racoviţă”), Ciprian Marchiş Radu Donca (Lic. T. “N. (Lic. de Informatică), BakosBălcescu”), Premiul II; Mihai Vlad Pantis (Lic. T. “N. Bălcescu”), P re m iu l I I I , Menţiuni: Tudor Arsenescu (Şc. “I. Qpriş” , .Turda), Ciprian Alexandrescu (Lic. T. “N. Bălcescu”), Ioana Cristea (Lic. T. “Gh. Şincai”), C ristina Gyemant (Şc. “I. Opriş”, Turda), Claudits Mureşan (Şc. nr. 3 ,. Cluj-N.), Traian Mihai Zara (Lic. “G. Coşbuc”), Teodora Rafa: (Şc. nr. 21, Cluj-N.-), Cătălin Popovici (Lic. T. “G. Coşbuc”). CLASA A VlII-a. Bogdan Suciu (Şc. nr. 3, Cluj- N.), Premiul 1; Sebastian Cristea (Lic. T. “E. Racoviţă”), Premiul II; Ştefana Sana (Şc. nr. 23, C lu j-N ), P rem iu l I II ; Menţiuni: Pavel Varvari (Lic. Z. “L. Blaga”), Alin Chis (Şc. nr. 23), Adrian Bucur (Lic. T. “Gh. Şincai”), Bogdan Mateş (Şc; nr. 2, Cluj-N.), Marius Momea (Şc. nr. 10, Cluj-N.). CLASA A IX-a. Traiaji Frătean (Lic. de Informatică), Premiul I; Cristina Cosara (Lic. “M. Viteazul”, Turda), Premiul II; Mihai Socaciu (Lic. de
Ferencz (Lic. “M. Viteazul”, Turda). CLÂSA a X-a. Floriş Pop (Lic. T. “L. B laga”), Premiul I; Vasile Nemeş (Lic. T. “A. lancu”), P rem iul II; Bogdan Gavrea (Lie. T. “N. Bălcescu”), P rem iu l ‘ I II ; Menţiuni; Vasile Mocan (Lic. T. “A. lancu”), Horaţiu Jula şi O vidiu Tudurăchi (Lic. de Informatică), Tudor Marian (Lic. “P. Dan”, C. Turzii), Tomâ Toncian.(Lic. T. “G. Coşbuc”), Andrei Diaconu (Lic. T. “Gh. Şincai”), Nona Duma si Augusta Ene (Lic. T." “G. Coştiuc”); A drian Kentsch (Lic. de Informatică). CLASA a XI-a: George Pălăcean (Lic. “Ei Racoviţă”), P rem iul I; Dan Anghel (Lic. T. “L. Blaga”); Premiul II; Anca Mărginean (Lic. de Informatică), Premiul III; Menţiuni: Horia Hopărtean (Lic. de Informatică), Voicu Albu (Lic. T. “A. Iăncu”), Octavian Pop (Lic. T; “E. Racoviţă”), Koos Alpar (Lic. T. nr. 2). CLASA a Xll-a. Libal Ândras (Lic. T. nr. 2), Premiul
Informatică), P rem iu l I II , I; Vasile Mariş (Lic. T. “E.Menţiuni: Matis Istvan (Lic. T. Racoviţă”), Premiul II; Jenei“Apaczai C.L”), Magda Robu Zsolt (Lic. T. nr. 2), Premiul(Lic. T. nr. 2), Dan Călin III; Menţiuni: Sergiu'DamianNegrcan (Lic. T. “N. Bălcescu”), (Lic. T. “A. lancu”), Adrian Adriana Barbonţa (Lic. T. “G . ; Mihălcioiu (Lic. de lnfonnatică).
A n u n ţUniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj anunţă
Adunarea generală care va avea loc sîmbătă, 22 martie 1997, ora 11, la Biblioteca Centrală Universitară. Ordinea dc zi este următoarea: ■
1. Prezentarea raportului de activitate .2. Propuneri de modificare ă statutului U.S.3. Alegerea comitetului filialei Cluj.4. Alegerea reprezentanţilor pentru Consiliul U.S.
- Secretar,Prof. univ. dr. Liviu PETRESCU
Bibliografia istorică a României (1989-1994)ţărut dc curind la Editura aiei volumul al VTII-lea din ţrafla istorică a României, aini perioada 1989-1994,: ie mate valoare infonnativă jiifică, avindu-1 drept % pe clujeanul Gheorghe M, cel care a participat la ■’n tuturor ţ vo Iu mclor de •ni Pornită la dram în 1970, -apărut primul .volum, pe i:iod mai trăia încă părintele, itaftei istorice clu jcne,. si Crăciun, cele şapte î de pînă 111 1990 ale Taliei au avut importanta■ de a radiografia cea mai să parte a presei istorice şi
-serialul pe cate-1 publicăm lătură cu popularizarea. aromâneşti contemporane rtntni care mulţumim beţiei ziarului “Adevărul 1 Cluj” pentru nobila 'State, în interesele culturii ic din ţara noastră, îl avem ai ca invităt pe- noscutul dirijor al Corului ■ifonia”, prof. univ. dr. futili Râpă, compozitor ; 2icolog dc o valoroasă Citate ştiinţifică, dar şi o - Calitate de un curaj şi labilitate c e . merită
Rtc cu elogii din celc mai : Ll Lui Constantin Râpă îi : ă falsa diplomaţie a 'jitii de comunicare, pentru -®ta latură a oamenilor este
|; W|.lt meschinărie' decît "ioritate umană. . ; . stantin Râpă: Muzica ţ^că contemporană este “Pt singura muzică de
culturale, spre a extrage de acolo toate referinţele care aveau, într-un fel . sau altul, atingere, cu problemele multiple şî complexe pe care le viza o atare bibliografie; istoriografia, arheologia, ştiinţele auxiliare ale istoriei; istoria medie, ' modernă şi contemporană, istorie
- locală, minorităţi, români de peste hotare, istoria culturii şi civilizaţiei, istoria instituţiilor, istoria învăţămîntului şi a educaţiei, istoria artelor, a scrisului şi a cărţii, istoria presei, memorialistica etc. Iată că acum, perioada 1944-1994 beneficiază, de bine de rău, de o asemenea întreprindere dc anvergură, în care au intrat, de-a
anvergură, căci noi nu avem un baroc, un clasicism sau un romantism (adică o muzică a secolului 17, 18 sau 19), ca popoarele din vest. A o “trata” în < modul pe care-1 descriu, presupune anularea în întregime â ei, fie că se leagă de'nume precum Enescu, Jora, P. Constantincscu, S. Toduţă,
lungul timpului, şi importante informaţii-şi ■trimiteri bibliografice la. ţara şi locuitorii ei sau la personalităţile , ei reprezentative. Acum autorii acestui volum (Fclida Ilristodol, Gh. Ilristodol, Stclian Mândruţ, Simona Nicoară, Lucia Turc) pun la dispoziţia cititorului primul lot de referinţe care trec dincolo de graniţa epocii socialiste şi comuniste, înregistrînd şi contribuţiile ultimului an de degringolada comunistă (1989), dar şi “revoluţia’.’ şi evenimentele care • i-au urmat, (din anii 1990-1994) precum şi noile deschideri şi modificări operate în mentalul colcctiv (dar mai ales în cel
desconsiderare are rădăcini adînci şi este o “boală” a secolului, al cărei virus’ este -interpretul însuşi. Fomiată în romantism (sec; 19) şi . conştientizîndu-şi rolul, “casta” interpreţilor a impus “legea muzicii” în secolul XX. Accasta a însemnat ignorarea: totală a muzicii: contemporane şi menţinerea
ştiinţific), survenite la noi odată cu ruperea de blocul comunist. Se va putea observa astfel mult mai uşor., modul nou în care se pun problemele, revenirea în actualitate a unor teme tabu (ca istoria bisericii şi a religiei,-francmasoneria şi altele), unghiul modificat de vedere.. prin.care sînt tratate acestea. Volumul este sugestiv tocmai pentru că oferă această comparaţie: incityntă: pe de o parte trecutul stereotip şi schcmatic, ca mod de., gîndire şi arie de cuprindere şi
'înţelegere a fenomenului istoric, cu subiecte şi teme derizorii, devenite, pe alocuri, chiar locuri comune, cu dogmatismul lor irelevânt, şi infiizia
muzica românească modernă mai are încă un handicap: în perioada comunistă ea a fost impusă instituţiilor "■ artistice, deci interpreţilor. în această situaţie, interpreţilor le-a fost uşor să insinueze ca aceaslă muzică ar fi nonvaloare şi_ că o cîntă doar ca o sarcină... în consecinţă, o
de prospeţime tematică - şi curaj' interpretativ, (problema evreiască, sau cea a naţionalităţilor capătă, acum alte conotaţii) dar, am spune, .apariţia şi a - unui schimb de generaţii, marcat de afinnarea unei nov generaţii dc cercetători. O altă, noutate adusă de volum este cea propusă de Addenda, cuprinzînd titluri de cărţi şi articole de specialitate consacrate istoriei românilor, apărute în străinătate în ultimul deceniu. Bibliografia naţională se întregeşte astfel cu o 'informaţie preţioasă, în mare parte pierdută pînă acum, deoarcce- accesul la aceste surse de infomiare era destul de limitat. De aceea,
public? Cel pe care l-a derutat în permanenţă şi l-a orientat ostil faţă de muzica naţională? Publicul este aşa cum îl cduci. Dacă-i sugerezi “dispreţul” se grăbeşte să-l manifeste, dar dacă-i educi sentimentele in spirit naţional, sigur: va îmbrăţişa cultura proprie şi o va preţui. Din nefericire pentru creaţia
Creaţia compozitorilor români, în ultimii 7 ani a fost marginalizală (III)T. Jarda sau de nume ca A. Stroe,- T. Olah, V. Hcrman, C. Ţăranu, C. Râpă ş.a: Fenomenul se pctrece sub ochii noştri,; în- cca mai ; “neaoşă” democraţie: dirijorii şi , colectivele artistice (plătite atît cît sînt, totuşi) din banii contribuabilului român, nu mai cîntă deloc muzică românească, decît în situaţii ocazionale determinate, de sărbători sau festivaluri speciale. Această atitudine de dispreţ şi
publicului în “prizonieratul” muzicii epocilor anterioare. Motivul: succesul ş i:... ciştigul. Interpreţii români s-au alăturat în totalitate acestei atitudini şi au cîntat şi cîntă numai muzica secolelor trecute, care bineînţeles este străină.
Educaţia muzicală în . şcoli s-a axat şi ea, în mare parte, pe muzica
' apuseană din secolele trecute şi ' doar sporadic au existat cadre
didactice ancorate, în contemporaneitate... în plus,
“masacrau” în concert, la modul cel mai ordinar, întrucît în repetiţii se ocupau prea puţin de lucrările compozitorilor români. Este firesc' să se fi transmis şi publicului astfel de sentimeute...
Dar (trăiască revoluţia!) după anul 1989, in baza libertăţilor, democraţie, , _ MUZICA ROMANEASCA ESTE EXCLUSĂ TOTALMENTE DIN CONCERTE pe motivul că publicul nu o agreează. Care :
romanească din secolul XX, inclusiv creaţia lui George Encscu, ca este cvasi necunoscută, nu numai publicului, dar şi majorităţii muzicienilor profesionişti, care o ignoră, o desconsideră. Să nu uităm ce-am spus la început: cultură muzicală majoră noi nu prea avem, decît pe cea din secolul XX. Făcînd din ea tabula rasa, devenim o pată albă pc harta culturii muzicale a lumii! v ■ ,
E. Dragea: Cele spuse de
considerăm^ în final, că volumul este o reuşită sub toate aspectele.;
M ircea POPA
Y.S. Nenumăraţii cititori ai lui Ion Agîrbiceanu (dar chiar şi fiica scriitorului) ne între aba:, cînd pot intra în posesia cărţii testament a acestu iaC artea legendelor, aflată în lucru, dar mereu amînată din fe l de fe l de- motive, de Editura Mesagerul- întrebăm şi noi, la rindul nostru,: editura: n-a trecut suficient timp,- de anul trecut, spre a termina tipărirea cărţii?
M.P.
Constantin Râpă, parcă se | aliniază cu un specific aparte, ■ descoperirilor ce se fac de cîteva * luni în spaţiul mafiei şi crimei I organizate. In acele domenii se | sugerează schimbarea, marea . schimbare! în artă, în muzică, ■ cu atît mai niult, pentru că a da | la o parte cultura naţională ■ majoră şi a rămîne la practicile- J “Cintării României” este cu I certitudine un soi de “crimă |- organizată”. Deci, ■'SCHIMBAREA ŞI Î N - > MUZICĂ. : " I
în orice caz, dirijorul C. Râpă | ^ a fost şi este, prin “Antifonia” . unul din cei mai generoşi l \ maeştri în popularizarea muzicii | corale româneşti, în ţară şi ■ pretutindeni. Prin această muzică ■ s-au obţinut peste 13 premii 1 internaţionale şi naţionale. Ahe | comentarii sînt de prisos. |
' Emiliu DRAGEA |
i&DEVALRUL OMUL SI SOCIETATEA jo i, 2 0 martie 1997
p 1IIIIIIIIIIIIIIIIIII
La Turda:Scopul scuză... mijloacele, mai ales
cînd este vorba de rău platnici!într-o informare prezentată
Consiliului local,Administraţia Financiară a municipiului Turda, susţinea: “Activitatea de încasare a impozitelor şi taxelor în cursul anului 1996 s-a caracterizat prin măsuri permanente de încasare a sumelor datorate de contribuabilii existenţi în evidenţa fiscală”.
Pînă aici, toate bune şi frumoase. Cînd se trece însă la analiza numărului de poziţii pe rol, existente în evidenţele fiscale şi nelichidate pe acelaşi an, situaţia nu este tocmai... rozăî'Să vedem şi de ce.
Din numărul de poziţii şi | persoane fizice (24.407) au
fost lichidate doar 17.726 (72,6 %), iar nelichidate 6.680 (27,4 %). Dintre acestea pe rol unic au rămas nelichidate 26,6 %, iar pe rol special 42,4 % din total.
Faţă de această situaţie există şi o explicaţie: “comparativ cu anul 1995, se înregistrează o creştere a numărului de poziţii extrase în lista de rămăşiţe, în special, la impozitul pe clădiri şi la taxa asupra mijloacelor - de transport”. . ' > •
Se vede, aşadar, că “măsurile permanente, de
încasare a sumelor datorate de . contribuabili”, ce-au caracterizat
anul 1996, cel puţin aşa susţine AFMT,n-au avut, decît în mică măsură, consistenţa aşteptată. Găsim şi motivaţii: mulţi contribuabili şi-au înstrăinat apartamentele fără forma legală iar cei care locuiesc fără forme, legale, nu pot fi executaţi, fie că nu sînt proprietari (este'evident vorba de impozitele pe clădiri), fie că au condiţii materiale precare. Pentru mijloacele de transport, situaţia este asemănătoare, cu menţiunea că certificatele de radiere de la organele de poliţie nu ajung la AFMT şi, în consecinţă nu se poate face radierea. Urmarea? Cei în cauză, sînt înregistraţi cu debite‘restante.
Probleme deosebite ridică amenzile: părinţii şi rudele celor amendaţi refuză să plătească, iar cei în culpă nu au posibilităţi de plată (elevi şi studenţi) iar o mare parte dintre aceştia sînt daţi... dispăruţi!
La persoane juridice, restanţele de plată, mai ales la impozitul pe clădiri, sînt localizate la societăţile cu capital de stat. Doar cîteva cazuri din atîtea altele: SC “Casirom” SA are o restanţă de 140.868 mii lei, Ia impozit pe clădiri, SC “Izomac’ SA 200.474
mii lei, SC “UCT” SA - 58.075 mii lei iar SC “Sticla” SA - 20.624 mii lei.
în - anul trecut au fost introduse 270 dispoziţii de încasare în valoare de 6.055.232 mii Iei, sumă. din care nu s-a încasat decît 943.592 mii lei. Acesta a fost şi motivul ce i-a determinat pe cei de la AFMT ca în lunile ianuarie - februarie a.c., să treacă la executarea... silită Aşa îneît, de voie, de... nevoie, au fost deschise pungile răilor platnici şi rămăşiţele au fost încasate! *
Deoarece încasările curente la 28 februarie a.c., faţă de de bitul întregului an, sînt într-o proporţie de 40,82 % la impozitul pe clădiri, de 31,77 % la impozit pe venit meseriaşi, 31,52 % taxa auto pentru persoane fizice, 2,75 % impozit pe clădiri persoane juridice şi 8,42 % taxa auto persoane fizice. Administraţia Financiară a municipiului, după expirarea termenului de plată (15 martie a.c.) este pusă din nou în situaţia de-a proceda la executarea silită. Vorba aceea: scopul scuză... mijloacele, mai ales cînd este vorba de rău platnici!
• Ion CORDOS
Rampa de gunoi din Gherla va fi reamenajatăGherla a avut rcnumele -. şi noi sperăm să şi-l
păstreze în continuare - de a fi un oraş curat, vegetal, aerisit. O aşezare urbană, însă, este mereu în pericol dc a se degrada ambiental mai mult decît una rurală. Oraşul devine astfel "celula” mediului înconjurător cea mai expusă riscului îmbolnăvirii. Datoria edililor este ,să prevină acest lucru. !; Primăria oraşului Gherla a şi luat primele măsuri
de ocrotire a mediului pe raza urbei de pe Someş. La ultima şedinţă a Consiliului local s-a hotărît, printre altele, reamenajarea rampei de gunoi de la
marginea localităţii şi dotarea ei cu utilajele necesare. Investiţia se va realiza din bugetul local şi acţiunea va fi sprijinită şi de RADP. Totodată, în această primăvară se vor lua măsurile de nivelare şi dezafectare a rampei de gunoi de pe lîngă SC ;”,Sortilemn” SA (fostul CPL). De-acum încolo, la Gherla reziduurile de orice natură se vor depozita în afara oraşului, în locuri special amenajate, evitîndu-se depunerile gunoiului pe marginea drumurilor, sau în hotarul urbei.
SZEKELY Csaba
R ă s p u n d e m c itito r ilo r .
“ C e e s t e r e c u r s u l ? ”hotărârii. Nu pot fi atacate cu recurs sentinţei privinţa cărora părţile nu au folosit calea apJe "t ori cînd apelul a fost retras, dacă legea această cale de atac. Pot face recurs,- incuW,
a civili»/^'
- Din “Adevărul de Cluj” am aflat că apelul este o cale de atac îndreptată împotriva hotărîrilor judecătoreşti Aceasta este singura cale de atac sau mai sînt şi altele? ne întreabă doamna P.I.
- Apelul, stimată doamnă P.I. a fost introdus în legislaţia noastră după Revoluţia din decembrie,1989. Cea mai veche şi constantă cale de atac «r iuo.viui, ju«in^este însă RECURSUL, despre care dumneavoastră cuvenite acestora, orice persoană ale cărei int^J îi doriţi sâ aflaţi amănunte; împotriva căror hotărîri legitime au fost vătămate printr-o m ăsu ra* se îndreaptă termenul în care se introduce şi ce printr-un act al instanţei. Termenul de recurs efecte are. Conform art. 385 indice 1 Cod de 10 zile, dacă legea nu dispune altfeL procedură penală, pot fi atacate cu recurs sentinţele pot renunţa la recurs şi pot retrage recursul, jy. pronunţate de judecătorii în cazul infracţiunii de declararea recursului se suspendă executarea r
partea vătămată, partea civilă şi partea c iv ilţ^ responsabilă, martorul, expertul, interpretul " apărătorul, cu privire la cheltuielile ju d ii
nerespectare a regimului armelor şi muniţiei, sentinţele pronunţate de tribunalele militare în cazul aceleiaşi infracţiuni precum , şi. al infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani, sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de'A pel, sentinţele pronunţate de secţia penală şi secţia militară ale Curţii Supreme de Justiţie, deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunalele judeţene, tribunalele militare teritoriale, curţile de apel şi Curtea Militară de. Apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau decizia recuTată, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Recursul declarat împotriva sentinţei sau deciziei se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost date după pronunţarea
Agricultura încotro?
-Şt
îrj 'In Tfi
lh
i f & x ţ rito ia-i icii :ţio ,îtif ana; )nni jpâ
Juris t Ion GHERCIOl#!1™ iI9'cai ilp
iace
în ce priveşte latura penală, cît şi latura afară de cazul cînd legea dispune altfel. Treb^” să menţionăm faptul că instanţa judecă rcc^ numai cu privire la persoana care l-a declarat şj î persoana la care se referă declaraţia de recujj i
■ numai în raport cu calitatea pe care recurentul are în proces. Examinarea cauzei se face nu®^: limitele motivelor de casare prevăzute de Recursul are şi un efect extensiv, adicâ instan- de recurs examinează cauza prin extindere şi c privire la părţile care nu au declarat recurs său j care acesta nu se referă, putînd hotărî şi în priv®- lor, fără să poată crea acestor părţi o situaţie m grea. Instanţa de recurs soluţionînd cauza nu pog crea o situaţie mai grea pentru cel care a declar recurs (non reformatio in peius). Numai la recurs procurorului se poate agrava situaţia inculpatul
[ abonamente la pres; în cartierele în caret locuiesc sînt invitai
să se adreseze ia Uniunea Judeţe^
a Pensionarilor | B-duI Eroilor nr. 44j
tcL 19-54-1(1, între orele 9-13 ani
| La sfîrşitul săptămînii | trecute a avut loc la lioielul- I Transilvania, ceremonia■ prilejuită de încheierea | programului Phare de creare,| la Cluj, a Institutului de■ Formare Economică şi Socială* (IFES). IFES a fost înfiinţat în | baza Legii nr, 21/1994 privind | societăţile nonprofit şi are ca
I precedent constituirea Centrului de Dezvoltare.
| Managerială, cu sediul tot în | Cluj-NapoCa. Cu privire la
obiectivele relativ similare ale celor două instituţii, juristulI
| IFES ne-a declarat: “La un■ moment dat mi-am pus I problema necesităţii existenţei■ unui institut cu profil care se | suprapune profilului Centrului | de Dezvoltare Managerială”.
I Spre deosebire de alte instituţii de acelaşi fel, IFES
| beneficiază, însă, de un important sprijin material extern, ceea cc îi determină pe membrii fondatori să nu se
IIII
I I| - îndoiască dc succcsul viitor al
institutului.INITIATIVA S-A
NÂSCUT PE VREMEA LUI CEAUŞESCU
Programul de creare a IFES . a început în anul 1994 printr-■ un prim curs cu o durată dc 8 | luni, după cum am aflat de la■ dl Ispas, directorul institutului, f Referitor la iniţiativa creării I acestui program am stat de | VQrbă cu dl Claude Rolin,■ reprezentantul Confederaţiei î Sindicatelor Creştine din■ provincia belgiană | Luxembourg: “Iniţiativa s-a■ născut cu mai mulţi ani în ! urmă, încă în (impui lui I Ceauşescu. Un grup de | particulari francezi au făcut o
călătorie în. România, unde au avut contacte în special cu tinerii din zonă Clujului: Au observat atît nevoia, cît şi dorinţa populaţiei de! a iniţia o mişcare sindicală diferită de înţelesul socialist al cuvîntului.” La întoarcerea lor în Franţa, pc baza . experienţelor In acţiuni - Iransfrontaliere; s-a constituit o alianţă între trei organizaţii de profil din Franţa, Belgia şi Luxemburg. în 1991, în urma stabilirii unui inventar de nevoi, au fost iniţiate rţla ţii între organizaţiile sindicale clujene
,(UCIC) şi cele franceze (CFDT)- cărora li s-a Cerut ajutorul.
"FARA AUGUSTIN COROIAN NU SE
PUTEAU FACE PREA MULTE"
Ideea constituirii IFES Cluj a primit sprijinul material al părţii române formate din cinci organizaţii sindicale, organizaţii ale patronatului (Camera d e - Comerţ şi Industrie, ADCOM şi Asociaţia Patronilor Privaţi) şi o parte a autorităţilor publice reprezentate dc d-na Măriuca' Pop (Consiliul Judeţean Cluj) şi dl Augustin Coroian (Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale). “Fără domnia sa nu s-ar fi putut' face prea multe” declară Leon
aceasta dl Drucker consideră că “trebuie, să existe o Europă socială, nu doar una economică, să încetăm a lua decizii doar economice sau financiare. “Rolul Institutului Român de Formare. Economică şi Socială este tocmai acela de 'a crea spaţiul social favorabil noilor tipuri de relaţii prin oferirea -de consultanţă agenţilor economici, realizarea dialogului între partenerii sociali, structurarea’ şi dezvoltarea relaţiilorj ie parteneriat social, constituirea unei legături între mediile sociale şi economice româneşti şi cele din Europa Occidentală. •
a.c. va avea loc la Cluj, o prezentare realizată cu fonduri, Phare. Vom încerca să contribuim la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.”
- Dle Drucker, aţi vorbit despre un proiect de cooperare transfrontalieră carc va implica legături între oraşele Cluj şi Debrccin (Ungaria). Ce aşteptaţi de la proiectul cu Ungaria? ,
“în ceea ce nc priveşte, avemo misiune dublă. Ca organizaţie . Iransfrontalicră, Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) doreşte evoluţia cît mai multor ţări. De aceea ne-am gîndil să folosim şi sâ aplicăm experienţa
UN PROGRAM PHARE ÎNCHEIAT: CREAREA INSTITUTULUI DE FORMARE ECONOMICA SI SOCIALĂ
Programul iniţiat de Phare în 1992 a intrat într-un cerc vicios, lipsa structurilor necesare ducînd la apariţia, pe parcurs, a unor probleme noi. Pentru soluţionarea lor s-a născut, în 1994, la sfîrşitul acestui dialog social, ideea instituţionalizării relaţiilor prin înfiinţarea, la Cluj, a IFES. Proiectul a fost demarat în mod practic în 1995 cînd, din 30 de ' candidaţi, participanţi la cursurile din anul precedent, au fost selecţionaţi 15 pentru a lua parte la zecc sesiuni dc formare, nouă în ţară şi una, cu durată de două săptămîni, în cele trei ţări: Franţa, Belgia, Luxemburg. în urma acestei acţiuni dc instruire şi a unui proces de evaluare au fost angajaţi 6 formatori permanenţi şi alţi doi colaboratori cu carc IFES începe să funcţioneze din 1 octombrie 1996. -
Drucker, unul dintre partenerii externi; “de. aceea nu înţelegem cum de a putut fi înlocuit”. Din partea celor mai înalte instituţii ale administraţiei publice nu s-a primit decît un sprijin moral. Colaborarea parc să meargă mai bine cu ■oficialităţile din Tg. Mureş, dovadă fiind prezenţa la ccremonie a viceprimarului municipiului, Dezideriu Orban, în timp cc autorităţile clujene au rămas nereprezentate, deşi invitaţiile au fost lansate. Cu sau iară ajutorul unora sau al altora, IFES şi-a început, în mod practic, dialogul social şi de formare a unei societăţi civile. Crearea IFES şi, prin el, derularea unui dialog sindical transfrontalier, are ca obiectiv major încadrarea României într-o Europă capabilă sâ rivalizeze cu supraputerile mondiale, SUA şi Japonia. Pentru
SERVICII IEFTINE SAU GRATUITE
PENTRU "RESTRUCTURAŢI"
Referitor la obiectivele imediate ale IFES le-am adresat cîteva întrebări d-lor Ispas şi Drucker, reprezentanţi ai celor, două părţi semnatare ale contractului de colaborare.
- Dle Ispas, care sînt planurile dvs imediate?
“Vom'iniţia un program de instruire pentru întreprinderi, o seric de cursuri împreună cu CCJ, vom propune un pachet de servicii iefline sau gratuite pentru cei carc vor face obiectul restructurării industriale, în scopul facilitării obţinerii unui loc de muncă. în acest sens se vor. deschide două birouri permanente, unul la CCJ şi al doilea la sindicate. în luna aprilie
românească şi în Ungaria. Condiţiile există datorită numărului mare de etnici maghiari din România”.
"EVITAM SÂ NE AMESTECĂM
ÎN PROBLEME POLITICE"
- Care este cel de-al doilea aspect al misiunii dvs? Speraţi
‘ într-o întărite a relaţiilor tomâno-• maghiare?
“Evităm cu tot dinadinsul’să ne amestecăm în problemele politice. Dvs puteţi citi printre rînduri, dar noi încercăm să nu facem afirmaţii clare”.
- Care sînt proiectele imediate?“Vom încerca, în primul rînd,
să stabilim un echilibru economico-social. Problema în România este lipsa banilor. IFES nu beneficiază de subvenţii de la stat ca în alte părţi. De aceea, la
început cel puţin, formatorii vor fi plătiţi de noi şi de întreprinderile care beneficiază de serviciile lor. Vom face prestări pe două niveluri: unul foarte elevat care presupune subiecte complexe, tehnice şi unul care să cuprindă proiecte
^simple care să întimpine nevoile oamenilor (ex. cum să- şi vîndă munca)”
- Există . posibilitatea obţinerii unor subvenţii?
“într-o întîlnire personală pe care am avut-o cu primul l ministru la 3 ianuarie 1997, dl Ciorbea mi-a promis că va analiza problema şi posibilitatea dc a ne susţine financiar.”
Implicîndu-se în diverse domenii sociale şi economice precum restructurarea, reconvenţia, resursele umane, problemele mediului şi ale protecţiei muncii,managementului în general, j IFES acoperă, în primul rînd, Clujul şi zonele limitrofe, urmărindu-se, prin intermediul J deplasărilor la cerere deocamdată, extinderea activităţii în toată ţara.
Cu . ocazia încheierii | programului Phare nr. 93pp/ FR/21 de creare la Cluj a Institutului de Formare Economică şi Sociali, ceremonia s-a bucurat, pe j lîngă prezenţa partenerilor / români şi ai Comunităţii I Europene, de o participare f masivă a reprezentanţilor ţ ; presei, ai organizaţiilor , sindicale clujene şi nu numai, h de prezenţa persoanelor ( publice participante I* |
^ Laura MORAR J
•nw,rm
ii
joii 20 martie 1997Cll)j-NAP(X:A:IunWneriS-I6;sîmbătă9-14;tcl/fax 19-73-04iSUBREDACJIATlRI> \
M L i S i 1 * 1 L * i l f \ i EZ, luni-vintri8-16;t«yfai31-43-23;St,TBREDACŢIADF,T!]iinMincri8-l(>;tcL,raT2l-M-75.ADEVARULde CBul
C O N V O C A T O R *
C o n s i l i u l de Administraţie al Societăţii Comerciale ”SAMUS M” SA
»u|L
>1.cit,
Si;
$'I!v£i|Ktrs;
Şii rs4 ul aii
an; ic tuin; mi oa: lan trv îlu
convoaca. Adunarea G e n e r a l ă O r d i n a r ă
* 7 s i E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r
jatt de 11 04.1997 ora 14,1a Sala sporturilor din Dej, pentru toţi acţionarii îistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1991 , : cufloarea ; v :
j r d i n e d e z i : ■ „ / :
Aprobarea bilanţului după an alizarea raportu lu i Consiliului de şjiistraţie ş i a l Comisiei de Cenzori.Validarea modificărilor aduse Statutului Societăţii pentru acorespunde :lelor prevăzute de lege pentru societă ţile deschise. , : ;Utilizarea profituluij>e 1996. . - - _probarea bugetului-de ven itu ri ş i cheltuieli p e 1997.Alegerea Consiliului de Adm inistraţie ş i a C om isiei de Cenzori. ■ opînd cu data de 24.03.1997, documentele şi materialele informative,
Jore la problemele incluse în ordinea de zi, se pot consulta sau procura n-cost de la sediul societăţii din Dej, str.Bistriţei nr.63, jud.Cluj, iciul Acţionariat, în zilele lucrătoare între tirele 7-15. - • V.lionarii pot participa la adunarea generală direct, cu buletinul de identitate îlificatul de acţionar, sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi- anari. ■ ■ ■ ■ "rmularele de procuri speciale se pot obţine de la aceeaşi adresă, îpâ completarea şi semnarea lor în trei exemplare, un exemplar al urii speciale în original se va depune la sediul societăţii pînă la data de 1997, un exemplar la reprezentant şi unul rămîne la cel reprezentat.
^cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare a capitalului 1 prevăzut de lege, a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc
iaceeaşi oră, în aceleaşi condiţii, în data de 25.04.1997. (761553)
)\i
i
P F v m u ai îr rrA r i
REDUCEREtraiupftrt, ornat şi montat
« R A T U I T 1
V R A J A m o b i l e i
M O D ENACluj-Napoca
• S tr . O a ş u lu i n r . 4 2 Atel 4.M5S5. 13h82Z. «R A R 8 -IX
•Hala AvroalimentorS P-ţa Miliai Viteazul etaj 1
tel.: IJ2W 7. ORAR 9 -1 8 , i*• m u m :
CJu Ykluriii nr Im) (Mitcrna) ici -133804
MAI C O M E R C IA L IZ Ă MWOiE7.B\LUX.AKACET,
LAC.DLUAN’-.Ci.E'CEOASE. S a L E -I W îT PENTRU LEMN. ?AJE-E KE.L4XA
♦w» MOBILA IN RATE FARA DOBÂNDĂ****
prestigioasa firmă italiană, leader pe piaţa românescă pentru pantofi de damă, deschide magazinele proprii şi caută:
R E S PO N S A B IL M AG AZIN 1Cerinţe: -vîrsta 28-35 ani . §
-experienţă în gestionarea valorilorşi a personalului - minim 3 ani -capacitatede comunicare optimă cu clienţii -capacitate de analiză a produsului şi a pieţei -disponibilitate dea munciîn ritm susţinut -studii superioare ■ -
Cunoştinţele de limba italiană reprezintă un avantaj.
Se oferă oportunitatea unei cariere sigure şidurabile, condiţii de muncă într-un cadru deosebit, un colectiv puternic şi bine pregătit profesional.
Trimiteţi C.V. la C.P. 37-171 Bucureşti sau fax: 01/,3223126 pînă la data de 22.03.1997 (data poştei).
B-dul M unciinr.12
murită acţionarii societătii care nu au intrat în posesia
edificatului de acţionar că îl pot btine la sediul societătii, Birouli 9 *mneiar, zilnic între orele 9-12. atribuirea se face începînd din data de 33.1997, în bază bu letinu lu i delitate.FORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA TELEFON 064 - 415077 ■m’ INTERIOR 182 SAU 158.
SOCIETATE COMERCIALA A n g a jă m p e rso n a l
cu vîrjstă între18 si 30"ani pentru activitate bingo şi Alimentaţie Publică.
Selecţia va avea loc vineri 21,03.1997 ora 12 în Piaţa Mihai Viteazu - Hala Agroalimentară et.l.
Candidaţii vor prezenta Curriculum Vitae. cerere de angajare şi copii după actele de studii.
1 N l t B
H Y U H D A IPREŢURI PROMOŢIONALE !
T e l ./F a x : 0 6 4 - 4 1 4 4 3 4 1
Asociaţia P .A .S . ANEX Cluj-Napoca
I
convoacă
marea Generală a Acţionarilorlata de 31 martie 1997 ora 13 la C A SA RETULUI din Gluj-Napoca, str. Tineretului -55, avînd următoarea .
O R D IN E D E Z I:~Te de seamă pe anul 1996Via financiară a contului de profit şi pierderi şi a d bugetului de venituri şi, cheltuieli pe anul 1996. '■zareaprofitului, fixarea dividendului şi descărcarea ‘Mne a administratorilor. ''Marea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul
:me. ■ .Waţii suplimentare se pot obţine dc la SC l'X” SA Cluj-Napoca, telefon 4 1 5 2 0 0 sau
■'» interior 125. ; ,C on siliu l dc A d m in istra ţie
SC VITADIILCI SAcu sediul în Cluj-Napoca, str.Iuliu Maniu nr.34/
organizează LICITAŢIE pentru executarea unei lucrări
, "pardoseli gresie 75 m p.” numai manoperă prin societăţi comerciale
de profil sau contract prestări servicii.
SC MAMJMAA IM PEX S B ICluj, Calea Turzii nr. 178 (mai m de benzinăria AWA)
SELECŢIONEAZĂ în vederea angajării $j calificării la locul de muncă în funcţia de
BLANAR (maşinist) tineri şi tinere cu vîrsta între 21 şi 30 ani,
abso lvenţi de liceu Candidaţii se vor prezenta zilnic între orele
ÎS -16 la sediul firmeit e l . 4 3 8 6 0 0 : 4 3 8 1 6 6 (396356)
S C Libertatea S A C l u j ' ' ■
anunţă punerea tn vin/are,jirinL|CITATIE,
a următoarelor:N • două cam cre dc uscare în vid , tip D U K , cu capacitatea de 8 m c.
• com pon en te cam ere d e uscare tip B A (clem ente de încălzire, ventilatoare)
• cicloane rum eguş tip LIOT• baterii de filtrare cu saci.L icita ţia va avea lo c la sed iu l so c ie tă ţii din
s lr .G ă rii n r .2 l în d a ta d e 1 .04 .1997 .
INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA (396353) TELEFON 435362 /1 68. .
***** IW aw W ttW PM MS ttf« IV. U'l AV0 mafi {**?i 'j/tf
S.C. SUPER BIOPRODUCTCORPORATION S.R.L. TIMISIOARA
Producător de condiment alimentar VEGONA - tip Vegeta
CU CARTE DE MUNCĂAGENŢI DE VÂNZARE
’în judeţul CLUJSe oferă:
- RETRIBUŢIE FOARTE AVANTAJOASA- POSIBILITĂŢI DE AFIRMARE
Se cere:■SERIOZITATE,DINAMISM /■ EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU AUTOTURISM PROPRIETATE PERSONALĂ
VÂRSTA MAXIM 35 ANI - DE PREFERINŢĂ STUDII SUPERIOARE
Informaţii: tel: 056-219732 / 220025 / 220026 de Luni până Vineri între orele 8 -1 6
» 9 i » » tM Â B . l BwV.‘ , ® . l I . - K . . ! .T J U .1 J T .V L t J „ T .V t f . '.4
ADEVARULde Olul PUBLICITATE f aJJJ-NAPOCA:luni-vincri8-16;sîmbă(ă9-14ilcl/faxl9-73-(M;SUIÎREDACŢrA'n B!) \
i luni-vineri 8-16;ttl/fai31-43-23;SlfBREPACŢIAPEJ:luni-YincriH6;tcl/fai 21-60-7?.jo i, 2 0 martie 1997
FIU ALA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ/anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în vederea executării
lucrărilor de reparaţie capitală a reţelei electrice aeriene de pe străzile: O ctavian B ăncilă , A via torD îrjan , T raian V uia p înă la strada O ctavian llă n c ilă p artea fără soţ, M orii, O staşilor.
întreruperea va avea loc în intervalul 19.03.1997 -31.03.1997 zilnic între orele 8-17 cu excepţia zilelor de sîmbătă şi duminică.
%Ov' N.
Direcţia de Telecomunicaţii Sălaj’ ANUNŢ DE LICITAŢIE
(fără preselecţie)
. 1. Obiectivul liciţaţici: Instalare CTD 13.000 linii Zalău. ;. ' ls
2. Obiectul lucrării: Reţele de telecomunicaţii (5 obiecte). £3. Persoana juridică achizitoare: Direcţia de Telecomunicaţii Sălaj.4. Sursa de finanţare: proprie. .5. Organizatorul liciţaţici: D.Tc.Sălaj, Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918 nr.l,
lele fon: 060-611033. • '. . . » .>. ■6. Termenul limită de depunere a documentelor ofertei: 7.04.1997 ora 9 la
sediul D.Tc. Sălaj.7. Deschidcrca licitaţiei publice: 7.04.1997 ora 10 la sediul D.Tc.Sălaj.8. Documentele licitaţiei se pot cumpăra de la sediul D.Tc.Sălaj, Comp.
Dezvoltare cu preţul de 150.000 lei/obiect. , - -9. Vizitarea amplasamentului: zilnic orele 8-14. ~10. Condiţii de participare: îndeplinrea condiţiilor de calificare, după cum
urmează: • • '
Cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani
actualizată (în ini Hei)
2.058
Nr. Denumirea reţelei de cit, telecomunicaţii aferentă
Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adresa la D.Tc. Sălaj, Compartimentul Dezvoltare, tel/fax: 060 - 615256.
Societatea Comercială TERAPIA SA Cluj-Napoca
Str.Fabricii nr. 124 în conform itate cu prevederile arL77 din Legea nr.31/1990 ş i art.15 din
Statutul societăţii, Preşedintele Consiliului, de A dm inistraţie, DipLchim. OŞTANIULIU- VALER
convoacăAdunarea Generală O rdinară a Acţionarilor
pentru ziua dc 10 aprilie 1997, ora 10 la Casa Tineretului din Cluj-Napoca, str.Tineretului nr.53-55, pentru toţi acţionarii înscrişi în Registrul Acţionarilor la finele zilei de 4 aprilie 1997, cu următoarea:
ORDINE DE ZI:/ . Raportul de gestiune al Administratorilor p e anul 1996.2. Raportul Cenzorilor privind bilpnţul contabil şi execuţia bugetului de
venituri ş i cheltuieli p e amil 1996.3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a execuţiei
bugetului de venituri ş i cheltuieli p e anul 1996; Repartizarea profitului, fixarea dividendului ş i descărcarea de gestiune a administratorilor., 4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli p e anul 1997 şi a Programului de activitate. . 1 .
5. Aprobarea programului de investiţii p e anul 1997.6. Diverse.Acţionarii, persoane juridicc sînt rugaţi să depună la sediul societăţii, Compartimentul
Acţionariat pînă în data dc 5 aprilie 1997, mandatul persoanelor care îi vor reprezenta. Pînă la acccaşi dată vor fi depuse şi procurile speciale dc reprezentare a acţionarilor persoane fizice. Procurile spccialc dc reprezentare se ridică de la Compartimentul Acţionariat al societăţii, camera 15, telefon 064/ 415222 /123.
Calitatea dc acţionar se va dovedi cu certificatul dc acţionar, mandat sau procură de reprezentare. Reprezentarea este admisibilă numai între acţionari.
Materialele pot fi consultate de către acţionari sau reprezentanţii acestora la Compartimentul Acţionariat, începînd cu data dc 25 martie 1997. (763803)
In temeiul articolului 77 din Legea nr.31/1990, instrucţiune nr.8/1996 a C.N.V.M., ordonanţa de urgenţă nr.5/1997,
Consiliul de Administraţie al Societăţii Comerciales o m a m sn Gherla
convoacă
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla data de 7 aprilie 1997 ora 10 la sediul societăţii în sala de şedinţe, pentru
toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 martie 1997.’ . ;
Informaţii suplimentare la sediul societăţii din Gherla, slr.Clujului nr.l&/j\ telefon 241615 int. 13, între orele 8-15.
în cazul în care la prima convocare nu se va întruni cvorumul necesar pentru ţinerea Adunării Generale, a doua convocare a Adunării Generale ordinare vaavea loc pe data de 8 aprilie 1997, la aceeaşi oră si în acelaşi loc.
^ 1 ’ ■’ ’ (30U) l
o n o n l *
Consiliul de Administraţie al Societăţii ComercialeC IM E N TU L SA T u rd a
cu sediul în Turda, str.Ştefan cel M are nr.4, ju d . Cluj
c o n v o a c ă
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla d a ta de 29 m artie 1997, ora 10, Ia Sa la T ea tru lu i d e S ta t Turda.
Iri cazul în care nu se va întruni la prima convocare cvoru m u l necesar pentru ţinerea adunării generale, a doua convocare a adunării generale ordinare va avea loc pe data de 12 aprilie 1997, la aceeaşi oră ş i în acelaşi loc.' . ■
Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul socictăţii, num ăr telefon 31 2 8 2 0 , interior 142, între orele 8-10. (34 19 4 9 )'
H
*P13
*f;
ticimei
Regia Autonomă de Termof icare Apă Canal Fond Locativ Turda
jud.Cluj
Achiziţionare calculatoare si conectarea acestora în reţea* » 1P e rs o a n a ju r id ic ă ac h iz ito a re şi o rg a n iz a to ru l lic iţa ţic i es te : R A TA C I’LTurda,
str.Axente Sever nr.2 Turda, jud.C luj, telefon 064-311773, fax 064-433801. S u rs a d e f in a n ţa re : surse proprii.
D o c u m e n te le l ic ita ţie i se pot procura de la sediul R A TÂ C FL- T urda, începîndcu data de 20 m artie 1997, ora 9 la sediul RATACFL Turda. Costul documentaţiei de licitaţie este de iO.OOO lei.
P r e d a r e a o fe r te lo r se va face pînă la data de 4 aprilie 1997, o ra 12 la sediul RATACFL - Turda.
Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 064-311773 int.24 la biroul Mecano-Energetic al RATACFL - Turda.
In temeiul prevederilor art77 din legea nr. 3 1 /1 9 9 0 , instrucţiunea nr. 8/1996 ale C.N.V.M., ordonanţa de urgenta nr. 5 /1 9 9 7 , managerii societătii SC. Cercon Ariestil SA. Cimpia Turzii convoaca
ADUNARE GENERALA A ACŢIONARILOR
la data de 7 aprilie 1997, ora 10, in Cimpia Turzii, sala din p-& M.Viteaziil, nr. 8, jud. Cluj pentru toti acţionarii inregistrati in Registrul acţionarilor la sfirsitul zilei de 31. martie 1997.
Informaţii suplimentare privind ordinea de zi, la sediul societăţii din Cimpia Turzii, str.lalomiţei nr.l, telefon 0 6 4 / 368650, între orele 8-15.
important. Daca la prima convocare din 7 aprilie 1997 nu se întocmesc condiţiile de validitate, adunarea generala se va tine in data de 21 aprilie 1997, in acelaşi loc si la aceeaşi ora.
(39S23&J
Al
mc
iolii
lele
peidi
lici
•la
ani
■ i
LicU
\
N
joi, 20 martie 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; Ici/fax 19-73-04;SlIBREDAC|TATUra)Ajs: luni-vineri *-16; tel/fax .11-1V2.1; SIJBREDACŢIADEJ: Iuni-vincriS-16;tcl/faî21-60-75. s
ADEVARULde Cluj
s U L M O q , .Mobilă în ra tef ă r ă d o b în d â !
^ « ţ i » 4 j . n i d i > M B d e a i m j i i M a ppentru;pen tru
tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari
j w ’lM n r J Tel. 437429; Tel/Fax437430 " " g f frrJiM TeL 437444 (Zona Carbochim - Clujana). . £ POIN: ♦ StrAJancu nr.l.
^P A R C H E T , l’ALUX, LACURI, AKACET,1)ILUANT. 'ls pestei milioane valoare, se asigură transportul gratuit!
SC NAPOSEM SAOrganizează licitaţie publică pentru închiriere j asociere la exploatarea pentru producţie sau ezitare a spaţiilor sale din cadrul fermei
iahida constînd din:»total incintă 2.600 m2* pavilion administrativ 70 m2 |13 hale 503 m2 curte betonată.»facilităţi: şosea, gaz, apă, canal, telefon.licitaţia va avea loc la data de 4 aprilie la sediul aeidin str.Fagului nr.l. Tel. 15-60-58.
S C
vinde din Ferma nr.19 Popeşti
G Ă IN I O U A T O A R Etinere, roşii şi negre, în v îr f de producţie
Pret: 17.500 lei/buc.
Informaţii laltelefoii 435222.
C AN TIN A U N I V E R S I T Ă Ţ I I" B A B E S - B O L Y A I " 't
cu sed iu l în str .H aşdeu n r .4 5 tinde din stoc
i ca rto fi d e con su m cSolicitările se pot «depune la sediul cantinei sau telefon 194360 ziln ic între orele 7-15. (763804)
SC INSTITUT PROIECT SA
'isediulîn C luj-N apocă, s lr .M o lilo r n r.6-8
organizează LICITAŢIE
pentru închirierea unui spaţiu de producţie de 50 m 2 situat pe Calea Turzii nr.249.
licitaţia va avea loc în data de 2 6 .0 3 .1 9 9 7 ora la sediul unităţii.
R E L A Ţ l f s U P L l M E N T A R E L A
E lE F O N 1 9 9 5 8 0 1 9 9 5 8 1 1 N T - 1 5 3 .
SC AGROCOM SA Sucursala Dej
Aurită
licitaţie publică ]
în data de 24 martie în vederea luării unor active ce, urmează a fi
scoase la vînzare.Staţia va avea Ioc la sediul unităţii 1 Dej, str.Ecaterina Teodoroiu nr.52.
R egionala CF ClujSecţia T C M C lu j
scoate la vînzare prinUCITATIE PUBLICA
următoarele mijloace fixe disponibile: _♦ Transcontainere de mare §V£
capacitate-20 to ŞLicitaţia va avea loc la data de 21 aprilie 1997, ora
11, la Districtul TCM Cluj-Napoca Est, str.Pata Rît nr.1.
Caietul de sarcini poate fi obţinut, contra cost, la sediul Secţiei TCM Cluj, str.Constanţa nr.12, tel/fax 064-136397 sau la Districtul TCM Cluj-Napoca Est.
De'asemenea vă facem cunoscută posibilitatea de închiriere a transcontainerelorde mare capacitate în scopul utilizării acestora ca depozit de bunuri.
AGRICOLASAF ilia la G H E R L A
^prin executorul judecătoresc,~ de pe lîngă Judecătoria Gherla,
organizează LICITAŢIE PUBLICĂla sediul SC OVINEX Răscruci, pentru vînzarea
următoarelor categorii dc bunuri:♦ utilaje agricole ; ♦ autoturism ARO _
♦ utilaje, agregate diverse specifice | crescătoriilor de animale. '
Lista bunurilor scoase la vînzare poate fi consultată la sediul unităţii şi al Băncii Agricole Gherla.
Licitaţia va avea loc în loc. Răscruci nr.333, începînd din 27 martie 1997, în fiecare zi de joi, ora 10. '
RELAŢII LA TELEFON 241367.
2 5 d e a n i d e I N S T R U I R E î n
<m> INFORMATICĂ Cm> a J
' * 15 000 d e A B S O L V E N Ţ I ♦ ^ I B P
GHNTRUL do CALCUL ELECTRONICOrganizează, din 24 martie 1997, curs de:
NOU!. 2 ore acces gratuit pe reţeaua INTERNET IGbţJ'Napoca, «te RepnbUcU, nr.107, tel: 064/124185,195477
B A N C A
A G R I C O L Ă S AF ilia la G H E R L A , ju d .C lu j
organizează LICITAŢIE PUBLICĂpentru v în zarea urm ătoarelor bunuri,
proprietatea SC PRODFURAJ-SA Iclod, luate în garanţie de unitatea noastră:
♦ corp fa b rica ţie n u treţu r i com b in a te / ♦ gă in i o u ă to a re - 12 m ii cap ete
♦ au tob en c - 2 b uc. ♦ ifron ♦ lo co m o tiv ă § D IE S E L h id rau lică ♦ şo p ro a n e şi p a tu le . Licitaţia va avea loc, începînd din 27 martie 1997, în
localitatea Apahida, în incinta Fermei III a SC Agricola SA, la ora 10, pentru găini şi în localitatea Iclod, str.Gării nr.417, la ora 12 pentru celelalte bunuri.
RELAŢII LA TELEFON 2 4 1 5 3 6 .
S C IVM B R D K E R S Aa n u n ţă
Adunarea Generală a Acţionarilorpentru data de 5 aprilie 1997 ora 11
în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.l03-105.
SC NAPOLACT SA Clujcumpără de la persoane fizice şi juridice
bidoane aluminiu de 25 IIa prefiri de 35.000 lei/buc.
RELAŢII SUPLI M ENTARE LA TELEFON Of)4/413858BIROULAPROV1ZIONARE.
Societatea Comerciala T E X T I L E - Î N C Ă L Ţ Ă M I N T E
S A Cluj-Napocapune la licitaţie publica
mobillerceinercialLicitaţia va avea lo c în fiecare săptămînă, în
ziua de miercuri ora 101aD epozitul de materiale din Piaţa Cipariu n r .9 -1 1.
Taxă d e p artic ipare .' ________ ;__________ ^ _____________ (30161)
Central Social Cojocna angajează:- manager financiar (contabil 'autorizat, studii economice superioare) '- administrator tehnic (persoană dinamici, studii medi, permis de conducere) -- asistent social (studii superioare dc profil)Program de lucru flexibil, salar negociabil.Data limită (le depunere a actelor (curriculum vitae şi copie după diplomă): 28 martie 1997, Ia Mişcarea Tinerilor pentru Pace (Cluj-Napoca, str. Emil Isac or.8, ap. 1, telefon: 431824 între orele 12-14) sau la Primăria Cojocna.
■ . -_____________ (30160)
I e h n 9 f f i |UTILAJE PENTRU INDUSTRIA SCI ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI
cu se d iu l în C lu j-N apoca , s tr .F a b ric ii d e C h ibrituri nr. 5-11 l'
în data de 2 APRILIE 1997, ora 8 iorganizează CONCURS pentru ocuparea
unui post de:
• INGINER SUDOR •de preferinţă certificat inginer
sudor european.C ondiţii: - v e c h im e m in im ă d e 3 ani în
specialitate.
Relaţii suplimentarelâ telefon: 435303 int.164:
în conformitate cu Legea n r.l37/1995Regia Autonomă
de Termofitare Cluj-Napocaanunţă începerea demersurilor pentru obţinerea
acordului de mediu pentru investiţia "Modernizarea sistem ului de distribuţie a energiei term ice şi co n to r iz a rea . co n su m a to r ilo r a fe ren ţi” la următoarele centrale şi puncte termice:
- PT 1 Pata - str.GodeanuEventualele sesizări, sugestii se pot depune la
A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (760708)
ADEVARUL de O B u j j PUBLICITATE ( It J-V\KX A:lurii-\incriH-1 A;vîmbâla9-1-4; 1 rl tu l‘J-7.UW;Sl liKKD.U |1A 11 Kl)\:
lum-vincri8-t6;tel/faî31-43-23(SUBREDACŢIADEJ:luni-vincri8-l();lclfa\2l-WI-75. j o i , 2 0 m a r t i e 1 9 9 7 ( l 0
în conformitate cu prevederile art.77 din Legea nr.31/1990, Preşedintele Consiliului de Administraţie al
SC SANEX SA Cluj-Napocacu sediul în Cluj-Napoca, str.Beitrşului nr. 1
convoacă
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Societăţii,Ia data de 3 aprilie 1997, ora 13, la Casa Tinerelului din Cluj-Napoca, str.Tineretuliii
nr.53-55, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31 martie 1997, avînd următoarea ORDINE DE ZI: ; ^
1. Raportul de gestiune al administratorilor pe anul 1996; -2. Raportul cenzorilor privind bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri .şi
cheltuieli pe anul 1996; ' ; '3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a execuţiei bugetului
de venituri şi cheltuieli pe anul 1996; Repartizarea profitului, fixarea dividendului şi descărcarea de gestiune a administratorilor;
4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1997; ’5. Diverse.Documentele şi materialele informative referitoare la problemele incluse în ordinea de
zi se pot consulta la sediul Societăţii Comerciale. SANEX SA Cluj-Napoca, str.Beiuşului nr.l, compartimentul Acţionariat între orele 8-12.
Acţionarii - persoane juridice - sînt rugaţi să depună la sediul societăţii, compartimentul Acţionariat pînă la data de 31 martie 1997 mandatul persoanelor care îi vor reprezenta.
Acţionarii - persoane fizice - pot participa la Adunarea Generală direct, cu buletinul de identitate şi Certificatul de acţionar sau prin procuri speciale acordate unor reprezentanţi acţionari.
Formularele de procuri speciale se pot obţine de la aceeaşi adresă. După completarea şi semnarea lor, un cxehiplar al procurii speciale se va depune/expedia la sediul Societăţii Comerciale pînă la data de 31 martie 1997, un exemplar va fi înmînat reprezentantului, iar cel de-al treilea exemplar va rămîne la cel reprezentat.
în cazul în care nu se va întruni la prima convocare procentul de reprezentare a capitalului social prevăzut de lege pentru validitatea deliberărilor, o a doua Adunare Generală se va întruni în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, la data de 7 aprilie 1997. (76)s60)
Rom anbag P rod u etion S.R.L.SOCIETATE MIXTĂ PRODUCĂTOARE DE AMBALAJE
ALIMENTARE (ZAHĂR, OREZ, etc.) Şl PUNGI DE RECLAMĂ DIN HÂRTIE Şl POLIETILENĂ LA O
CALITATE EUROPEANĂ
" A N G A J E A Z Ă !A G E N Ţ I V V \ Z A R I
9 -PENTRU JUDEŢUL CLUJ
Dacă sunteţi motivat, dornic să munciţi într-un colectiv dinamic, cu posibilităţi nelimitate de câştig şi sunteţi posesor al unei maşini proprietate personală, depuneţi personal C.V? la Magazinul AZETA, Complexul Comercial Mercur, Cartier Gheorgheni.
DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎNTRE ORELE 9 -12
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI . . h Z S J S ^ I
p o i i M - i l i K ( şlreturilp rin TRAN S-EU RO PA J
I Plecări din Cluj 1 | Informaţii: Ac.TIMiYS-EUROPaI
P R I M O R D I A L . -vinzari-uimparan-închim i
Str.liraşov nr.44, tel. 14-78-97.''
• Agenţie imobiliară. T e l 19-08-07 (384748)
1 . - Hotel Melody.jTel.195447, Fax: 197468
| ♦ A g.K M 0 -Tel. 196557. |• P ro C a sa-a g en ţie
im obilia ri. Tel. 14-04-80 (385040) }
• Vînd haine din import la preţ fără TVA de 10.000 lei/kg.
• Cumpăr cărţi. Tel. 14- 88-40(385010)
le i 14-10-82 orele lo-2U. (393232) ,
• V înd te re n 800 m p• Vînd avantajos fir I’NA
36/2 de Botoşani. Tel. 13- 62-10 seara. (385165)
s itu a t în zona G ră d in ii Botanice, str. Al. Borza nr. 25 (U m broasă). P oziţie , u tilită ţi deosebite. Tel 43- 30-49; 14-10-45 sau 13-69- 65. (393002)
• Vînd spajiu com ercial. Telefon 43-61-17. (385112)
• Vînd instalaţie completă de vulcanizare. Informaţii la tel. 23-21-74. (385122) '
■ Vînd dozator Magic. Tel. 19-80-46 (385172)
, * V înd, la C o stin eş ti, lîngă P esc ă rie , 480 mp teren , p re ţ 30 do lari/ mp. Tel 041/75-46-37. (393220)
*• Vînd urgent 2200 mp
te re n n u m ai p e n t ru cab an ă , în c a r t ie r u l Grigorescu, p re ţ 4 DM/mp. fel. 41-26-60 (384989)
• Vînd 5000 mp teren în M a m aia , la 300 m, de H anu l P ira ţilo r , p re ţ 30 dolari/m p. Tel 041/75.-46- 37. (393225) ■ -
— - — ... -
CONCERT simultanMU5IC PUtî, D iese l,
’ W akc Up 20 martie 1997, ora 21.
cu formaţia SKMiSAi. M
IOAN GYliRV PASC II- » t i i i : nic; i u i .oskrs
Consiliul de Administraţie alS C N A P O L A C T S A C lu j-N a p o c ^
B-dul 21 Decembrie 1989 nr.95-97 în temeiul prevederilor art.77 din Legea nr.31/1990 şi art.15 _
din Statutul societăţii, convoacă i
Adunarea Generală Ordinara» Iii... .
pentru ziua de 3 aprilie 1997, ora 10, la Casa Tineretului din Cluj-Napoca) str.Tineretului nr.53-55, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor Ja sfîrşitul zilei de 31 martie 1997. , ^
Ordinea de zi:1. ' " ' ..............2.
cheltuieli pe anul 1996. i3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit ş i pierderi; Repartizarea
profitului, fixarea dividendului şi descărcarea de gestiune a administratorilor.4. Aprobarea bugetul ui de venituri şi cheltuieli p e anul 199 7şi a Programului de
activitate.5. Diverse.Începînd cu data de 28 martie 1997, documentele şi materialele informative
referitoare la problemele incluse în odinea de zi se pot consulta la sediul societăţii. Compartimentul acţionariat, între orele 10-12.
Calitatea de acţionar se va doviedi cu certificatul de acţionar sau procură specială. Reprezentarea este permisă numai prin acţionari.i Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii. După completarea
ei se va depune la sediul societăţii pînă la data de 28 martie 1997, ora 14.în cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare a capitalului social
prevăzut de lege pentru ca adunarea generală să fie legal constituită, o a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în data de 17 aprilie 1997.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 0 6 4 / 4 1 3 8 5 8 / 1 2 .
W
SCOPTILENSSRLS tr.Iu liu M ania nr.39
tel. 192868 i angajează
VÎNZÂTORoptică medicalăpentru punctele de
lucru DEJ şi GHERLA cu condiţii de navetă plătită. ■ ; .
Solicitările se fac la telefon 192868 întreorele 9-19. (301 $7)
FANTASYscomputcrs
Noi nu vindem calculatoare,
- noi vă oferim soluţii:
5x86/133
K5/10Q EMIE1BVrei altceva? Avem soluţia:
Str.Pavlov 16, ap.6 ; Zilnic: 9-17, Tel.19.58.61
AGENŢIE IMOBILIARAseriozitate, promptitudine
vînzuti, cumpărări, închiria slr.Cîh.Doja nr.9
i s / m »
fim
lirm;'019
Sl'NA11 AC ij m : m .65 3(3 Vini .ort i !af
:38j'fillCM
S.C. ONESTO S.R.L.
C A S Ă D E A M A N E T ;Piaţa Mihai Viteazu nr.42 1
Tel. 19-59-66
• Vînd teren construcţii în comuna Floreşti. Tel 26-55-99. (393234) ;
* Vînd 1500 mp teren pentru construcţii. Tel. 17-36-31. (378877)
• Vînd teren pentru construcţii în Sînnicoara. Telefon 19-47-46; 41-44-40. (378993)
• Vînd teren construcţii Gherla. Tel. 43-61-17 (385111)
• Vînd teren finaţe în V alea Ie r ii 8000 mp cu 3000 lei/mp. Tel. 17-47-30: (379025)
• Lichidez gospodărie. Tel. 19-29-33 orele 9-18; 15-70-58 o re le 19-22 (378673)
• Vînd a p a r ta m e n t 3 cam ere C aleaD orobanţilor. Relaţii tel. 15-37-54 sau 018/62-31-18. (378727) • ■
i.v.-. . .
;• V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere u ltra c e n tra l s tr . Reşiţa nr. 2. Tel. 43-16-50. (378882)
• Vînd apartam ent patru camere etaj 1, cu garaj, în Zorilor 30 mii DM.Tel. 12- 70-15.(378887)
« V înd g a rso n ie ră confort 1 e taj 2 M ărăşti, f in isa tă . Tel. 16-68-33. (379035)" ,
• Vînd garson ieră s tr . Dejului 38 m ilioane. Tel. 19-41-79.(379036)
• V înd a p a r ta m e n t 3 cam ere f in isa t ce n tru M ă râ ş ti. T el. 15-26-43. (384951)
• V înd 3 cam ere Grigorescu, parter. Tel. 42-00-55 . s a u . 42-01-09. (385161)----------------------------1 y
• - V înd 3 cam ere G heorgheni, 16.500 DM. Tel 26-54-98,068/41-13-22. (393111)
• Vînd vilă deosebită, p ro iec t o cc id en ta l, în Zorilor, living foarte mare, 7 camere, 5 bâi, 2 garaje, su p ra fa ţă co n stru ită 460 mp, finisaje deosebite, p reţ accesib il. Tel 12-71-96. (393199)
• V înd a p a r ta m e n t 3 camere etaj I în Mangalia, preţ 90 milioane negociabil. Tel 041/75-46-37. (393221)
• V înd, în M an g alia , ap a r ta m e n t şi casă . Tel 041/75-46-37. (393224)
• Vînd, în Turda, casă 2 cam ere p lus dependin ţe , c e n tra l. T el 31-47-74. (393236)
■ • Vînd casă particulară u ltrafinisaţă, 2 corpuri, 2 in t r ă r i , cu m u ltip le posibilităţi. Informaţii str. llie M ăce laru n r . 30. (393251)
Casă de vînzare str. Rîndunelei nr. 8 Cîmpia Turzii; urgent. (378891)
• Vînd/schimb plus diferenţă casă cu etaj 5 camere încălzire ccntrală,. garaj, 300, milioane.
• Vînd apartament 3 camei T el. 15-23-65 orele 9-2 (378898)
• Vînd în casă particulară camere,; dependinţe şi grădi central. Tel. 19-75-28.’ (37891
.• ■■Vînd casă Dîmbul Rotui în construcţie cu teren. Tel. 4 : (312-95. (378923) inc
.• Vînd apartament 1 came Iulcentral şi casă în Gruia. T( -ai: 43-12-95: (378924) | ’-9:
• - Cumpăr apartament doi camere în Gheorgheni. Tel. 113-81 (342014)
• Vînd apartament 2 canic confort II parter zona Siren T el/42-57-37. (378927)
Vînd urgent apartam^1 patru cam ere str. Grigo^ Alexandrescu nr. 51 ap. 2 te 13-77-55 (378979)
• Vînd apartament 2 came1* str. Dunării nr. 65 bl. S19 a] 12(378980)
V înd casă 2 camcf* bucătărie, anexe, garaj, zo , Sala Sporturilor. Tel. 19-72-0' (378983) -
• V înd casă 1 camcf3 bucătărie, anexe, str. Salcînwl j nr. 5 ap. 2 familia Rusu tel. I ' 72-02. (378984)
rmajii tel 13-59-03 :i9)’ : ‘Vînd cameră, bucătărie, st. Traiatt nr. 20 ap. 12. 65 milioane lei. Tel. 13- 1(385020) ;Vînd apartament 2 camere .ort mărit, 60 mp str. Jiului hp. 24. Tel. 41-07-04. i 8) '■ - trnd apartament 2 camere Mehedinţi nr. 14 ap. 88, .(385039) : < înd apartament 2 camere fulcea nr. 6 et. 3 preţ 3a(iv 18.000 DM. Relaţii ■9543.(385046)‘înd garsonieră confort I 3 Gheorgheni. Tel. 15-19- S067)ini apartament 2 camere. 1-54-30 (385115) kd apartament 4 camere 1 Zorilor. Tel. 17-18-84;,17) -Vînd apartam ent două ■: confort doi Mănăştur -’îrbău. Tel. 17-57-97.19)ud apartament 3 camere ■fierul Gheorgheni str.
*«r. 12. Informaţii tel. 18- ’ între o rele 16-21.17) , ■Jd casă 60 mp/schimb cu ®ent 2 camere. Str. 11 »■ 33 (385145)’wi casă şi 800 mp teren ‘•«andru Sahiă nr. 16. II) ;
Wnd convcnabil corp ■:t 2 camere+dcpendinţe Istr. Someşului tel 41-
■' orele 8-16 ziln ic .
4 1 'w 3 camcrc confort I str. IN oi. Tel. 17-01-61
Vîad casă*3
• Vînd urgent apartament 1 cameră. Str. Bucureşti nr. 29, Bl. B, ap. 2. (393239) ;
• Vînd garsonieră confort I, 37 milioane. B-dul Muncii nr. 87/A, sc. 1 et. 3, ajp. 29, după ora 12. (393241)‘ • Vînd, în Mănăştur, zonă bună, apartam ent 3 cartiere confo rt 1, etaj 111, 7 0 'm p, fin isa t, fără te lefon , p re ţ in fo rm ativ 25.000 DM. Inform aţii tel 19-13-23 după ora 18. (393244) .
• Vînd apartament 4 camere, str. Aurel Vlaicu nr. 34, Bl. V2, ap. 22. Tel 15-00-15, (393255)
V înd foarte .u rgent apartament. Preţ avantajos. Tel13-69-65. (393265)
• Vînd apartament 2 camere Finisat. Str. Fabricii de Zahăr nr. 12, Bl. S13, sc. 3, ap. 21. (393282) : ; ' • Vînd garsonieră confort 1,
et. 1. Str. Stephenson nr. 1-3, ap. 22. (393283) -
• Vînd Dacia 1307 0 km. TeE 12-13-01. (379040)
• Vînd Audi 80 1300 cmc, 1977, înmatriculat cu carte, preţ 2000 DM negociabil. Tel. 01-86-23- 151.(384991)
• V înd BMW 324 D, 1989. Tel 15-30-65 (393135)
• Cumpăr Oltcit. Tel 13- 89-48. (393245)
• Vînd Aro 244D stare foarte bună, motor Braşov RK, preţ convenabil. Informaţii Turda; str.AlecU Rusu nr.8, zilnic după ora16.(341942)
• Vînd Citroen 1991, motor Peugeot 2500 cmc turbo diesel, recent înmatriculat, perfect. Tel 23-10-03.(393173)
• -Vînd televizor color nou, diagonala 37 cm. Tel.13-82-43 (385093)
• Vînd mobilă, covor 2x3 m, te lev izor color, dorm eză. Tel 19-64-12.(393274)
• Vindem piese pentru Aro, TV, Raba, Saviem, Dacia în str. K. Marx nr.22 (378255) ' -
• Vînd camion Gaz cu dubă izotermă Tel. 19-11-67 orele 8-15.(385133) ;
• SC. Moldovan-Topan vinde Dacia Papuc la licitaţie, în data de 26 m artie 1997, ora 14. Informaţii lă sediul firmei str. Izlazului fn. (385136)
• SC Carierele Poieni vinde cam ion IFA L60IW L, două axe, trac ţiune in teg rală , înmatriculat. Preţ informativ 40 m ilioane. Telefon 43-30-14. (385142)
cam ere.Jr*c, baie, căm ară şiJi la intrare în ’Someşeni. fadului nr. 6, după ora»168>
• Schim b Tico (decembrie 1996,8000 km) + diferenţă cu Cielo. Tel. 43-37-33. (379008)
• Vînd .Audi 200 turbo automatic an de fabricaţie 1985 n eîn m atricu lab il pentru piese, televizor Sony Trinitron diagonala 72 cm nou, Audi 200 an fabricaţie 1980 neînmatriculat. Tel. 13-70-63. (379016)
• Vînd Dacia break 1989, stare foarte bună. Tel; 13- 51-16.(379023)
• Vînd Mercedes Cobra 240 D, ' alb, stare e x c e p ţ i o n a l ă , neînmatriculat. Tel mobil 01-86-23-151 (384990)
*. Vînd Dacia berlină 0 km. Tel. 32-31-98, 31-66-74 după ora 16. (342003)■ • V înd co m b in ă pentru păioase marca Class, Tel. 21- 50-09. (341762) « Vînd Dacia 1304 1310 0 km. Tel. 018-62- 32-50; 16-72-61. (378838)
• Vînd VW Passat cu klimă, şi Opel Astra, ambele 1992, combi înmatriculate recent. Str. Buhuşi nr. 13A (378858)
• Vînd urgent Dacia 1989 si Renault 9 1986. Tel. 13-98-32. (378917)
> Vînd VW Transporter cu carte -de identita te , preţ avantajos negociabil. Informaţii str; Dorobanţilor nr. 97 ap. 41 după ora 14. (378925)
•, V înd Dacia 1410 cu 5 v iteze an fab rica ţie 1990. R e la ţii la tel. 19-62-18.(378974)
• Vînd Dacia an 1992 cu ’ îmbunătăţiri, stare excepţională.Tel. 16-83-84. (378978) ’- • - Vînd BMW 318 nerulat în ţară. Tel. 12-15-36 după orele 16.(379001) ., • Vînd Dacia 1310 break din 1989, geamuri fumurii, culoare roşie,. Tel.; 13-55-53. (379002)
• V înd BMW 316 i an fabricaţie 1989 înmatriculat. Tel. 42-01-59. "(379009)
^ Vînd Skoda S 100 în stare bună de funcţionare. Tel.' 19- 81-39. (379011)
• Vînd caroserie Dacia break. Inform aţii comuna Baciu nr. 354. (379015)7 • V înd Fiat Regata 1988 turbo diesel 4500 DM. Tel. "43- 59-79. (379041)
• înch iriez apartam en t 1 cam eră. T el. 12-42-87. (385126) . '
• Dau în chirie apartament 1 cameră mobilat, fără telefon, preţ 100 DM. Inform aţii tel. 17-30-78 orele 18-20. (385135)
• în c h ir iez apartam ent 3 cam ere m o b ila t, tv cab lu , G răd in i M ănăştu r. P la ta în valută anticipat. Tel. 42-55-94 orele 15-20. (385137) '
• Dau în chirie apartament 3 cam ere . G heo rghen i, semimobilat, telefon. Tel. 15- 25-70(385153)
• Dau în chirie apartament. Tel. 15-80-20 după o ra 18 (385160)
• Dau în chirie garsonieră în Zorilor. Tel 18-67-72. (393142)
• Dau în ch irie casă, 200 dolarii T el 13-26-36,. seara. (393194) - -
1 Efectuăm transport şi mutări cu autodubă 7,5 t. Tel. 14-00-77. (377336)
• SC M etronix se lecţion ează m uncitori instalatori apă gaz încălzire centrală cu contract pentru lucru în G erm ania. Condiţii: vîrsta 25-40 ani; sudor autogen eventual limba germană. Informaţii Pasaj pietonal Piaţa Gării Ia sediul firmei între orele 13-15 sau 20-21. (378912)
• R estaurantul Cezar angajează personal pentru sală şi bucătărie. Selecţia va avea loc între orele 18- 20 la restau ran t, str. Avram îancu nr. 12. Vîrsta cerută între 18-30 ani cu exp erienţă în dom eniu. (379017) , '
• Transport marfă. Tel. 17-26-33. (384885)
• Angajăm vînzătoare cu exp erienţă în dom eniu pentru magazin alimentar (se cer referin ţe). Informaţii la magazin str. Izlazului lîngă Cocoşul de Aur cartier Mănăştur sau Ia tel. 43-23-75. Selecţia va a v ea ,lo c v in er i, ora 17. (385026)
• Executăm deratizări. Tel 17-11-88(393161)
• SC O v icar n f SA Huedin, cu sediul în oraş Huedin, str. Horea nr. 101 vinde prin licitaţie fermă de b ovine ' cu anexe L ic ita ţia va avea loc la sediul societăţii miercuri, 29 martie, ora 10. în caz de neadjudecare, licitaţia de va rep eta în fiecare m iercu ri, ora 10. In fo rm a ţii t e l 25 -10-16 . (393253) ............. ..........
a g E£ f J T L PUBLICITATE CIJJJ-NAPOCA: luni-vineri S-16;sîmbălă9-14;tc)/fa)c 19-73-04;SlI)JkEDAClTATURDA:ii luni-vineri 8-16; tel/fax31-43-23;SIJBREDAC'i'IADEJ:luni-vineri 8-t6;tel/fax21-6fl-~?
joi, 20 martie i 997
• SC P ro tra n s Im pex SRL cu se d iu l în s t r P e tr ila n r . 4 ex ecu tă transport de m arfă în ţa ră şî străinătate (3,5 t-22 t) la p r e ţu r i ; accesib ile . Inform aţii la tel. ,43-75-41 sau la sediul firmei, zilnic între orele 8-16. (378863)
* Societate com ercială an g a jează in g in e rcalcu latoare specialist în Hard şi Soft, cu experienţă. Tel 18-55-50, str. Donath nr. 51. (393256),
• F irm ă p a r t ic u la ră , angajăm tehnoredactor cu ex p e rien ţă în dom eniu . In fo rm a ţii te l 43-23-84. (393260)
• A ngajăm agen ţi distribuitori şi vînzătoare. Tel 43-80-55. (393276)
• Ofer loc în maşină ruta Germania în 25 martie. Tel 15-07-32. (393252)
• C aut cetă ţean s tră in pentru înmatricularea unei maşină pe 12 C J Tel. 17- 51-12 (385139)
Tînâr 27 ani caut de lucru
• Numita Leonte Aurora, cu dom iciliu l necunoscut este chemată la Judecătoria Dej, cam era 19, în - data . de 30.04.1997, dosar 4016/96 în legătură cu întăbularea proprietăţii d in str.B istriţei •nr.23. (341761)
în conformitate cu Legear . . , , - T ... nr.T37/ 1995 Codorean Rozaliafara carte de munca, informaţii v „ , .. i < i ' ia r i i i m i m a n u n ţ a începerea demersurilorla tel.. 14-67-11. (3/8/12) , ’ ,~ .r , . . ,. . .. _. . , pentru obţinerea acordului de
‘ Administraţia Financiara a mediu pentnl extindere casă înmunicipiului Turda, cu sediul m Ghe s(f ,p nf 2_str.Suluţiu nr.2 organIZea /a Eventualde reclamalii se Vorconcurs pentru ocuparea unui d e ,a s£diu, ApM cluj',post de inspector de specialitate CaJea D oroban tilo r nr. 99 .
• Efectuăm transport marfă 1,5 t şi internaţional. Tel. 13- 99-98. (378622) ^ -
v . • Societate com ercială angajează agenţi’comerciali. Condiţii: : experienţă în domeniu, distribuire marfă; vîrsta 30-35 ani,.perm is de conducere cat. B, cazier, recomandare,. 1 fotografie. P-ţa Cipariu nr. 9 tel. 19-78-33. (378853)
• Angajez vînzătoare tonetă str. Reşiţa nr. 4 ap. 26 lîngătribunal (379027) j -
• SC Agroindustriala SA, str. Oaşului nr. 118, Cluj-Napoca, asigură transporturi de marfa cu mijloade auto proprii la preţuri avantajoase. Pentru transporturi pe distanţe niari, tarifele sînt negociabile. Informaţii la tel. 13-28-88: (385100) .
- ' • Student, m editez matematică ani V-XI. Tel. 15- 47-57 (385143) f
• Angajez vînzătoare la bar. Tel. 14-63-84 (385154)
• Transport marfă 2 tone 20 mc, avantajos. Tel. 43-32-32 (385162)
• Caut beneficiar care are de transportat marfă de 5 t săptămînal din zona Bacău- Piatra Neamţ-Suceava. Tel. 17- 33-00-sau pager 19-06-66 cod
, 46-51. (385171)'• Cumpăr Taf în orice stare
tehnică. Tel 24-32-92. (392844)• în conformitate cu Legea
nr. 137/ 1995, Dr. M ircea Voichiţa anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea; autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul cabinet stomatologic, situat în C luj-N apoca, str. M ilcov nr. 6 . E ventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D oroban ţilo r nr. .99. (393243) ’, • Angajez vînzător stradal.TcM3-75-21. (393269): • Secţia L3 CFR Cluj-Napoca organizează lic ita ţie publică pentru vînzarea dc traverse de beton uzate în fiecare a doua zi de luni din lună, ora 10, la sed iu l sec ţie i L3 C luj, str. Fabricii de C hibrituri nr. 2. (393268) \
- şe f Serviciu C onstatare, Impunere Persoane Juridice şi TVA în data/ de 6 aprilie 1997, ora 10. Relaţii suplimentare la
-sediul unităţii camera 13 sau la telefon 31-34-88 int.4 (342011)
• • Căutăm fem eie pentru îngrijire bolnavă la ţa ră / Informaţii Ia tel. 17-46-09 între orele 8-i3. (385144) '
•, Ofer 100 DM/lună pentru închirierea unui autoturism . Telefon 17-50-41 (385146)
• îm i cer scuze faţă de domnul Remus. Regret cele întîmplate. Colegul Ovidiu. (393214)
• Numitul Anderko Iosif este citat pentru ziua de 1 „aprilie 1997 ora 8 la Judecătoria Cluj în calitate de pîrît în proces de divorţ cu num ita ' A nderko Em ilia în ca lita te dc reclam antă. în caz - d e neprezentare, judecata se' va desfăşura în lipsă. (378873) ;' • în conformitate cu Legea nr.l37/1995 SC UCT SA Turda anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l instalaţiile tehnologice de pe platforma societăţii din Turda, str.22 Decembrie 1989 nr.l2/C. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se depun Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342015) > ’
• Iu conformitate -cu Legea nr.137/1995 SNC Cucu anunţă începerea demersurilor., pentru obţinerea autorizaţiei de; mediu pentru obiectivul bar situat în Turda, str.Gheorghe Lazăr nr.6. Eventualele sugestii, sesizări şi reclam aţii se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99; (342013) < ; • ’
• • In conformitate cu Legea nr.137/1995 Moldovan Pavel
(379021) - ;■ în conformitate cu Legea
nr. 137/ 1995 Hathazi Samoilă anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extindere casă pe str. Plevnel nr. 15. Eventualele reclam aţii se vor: depune la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (379022) ,
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Popa Monica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentru obiectivul extindere casă,' situat în Cluj- Napoca, str. Fabrica de Cărămizi nr. 12. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii se vor.depune la sediul APM Cluj, Calea D oroban tilo r nr. 99 (379028) /." ’
• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Turcu Dan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu penthi construirea unei locuinţe în str. V iile N ădăşel nr. 1. Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, C alea. D oroban ţilo r nr. 99/ (385116) ’ J :
PIERDERI
• P ierdut geantă cu acte contabile (luna octombrie 1996 şi lu n a fe b ru a r ie 1997), A nun ţaţi la tel 19- 56-75 în tre orele 7,30-15,30 şi 17-72-86 după ora 16. Se aco rdă . recom pensă . (393272)
• SC Bramac SRL, pierdut ştampilă Bramac Sisteme de învelitori 9, chitanţier nr. 2101- 2150, ch itan ţie r fiscal nr. 4065451-4065500. Se declară nule. (378976)
Pierdut legitimaţie serviciu anunţă începerea demersurilor Pe numele Ruja Dan Gheorghe. pentru obţinerea autorizaţiei de O declar nulă. (378988)mediu pentru ob iectivu l construcţii anexe gospodăreşti situat în sat M ica nr.236. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (341763)
• în conformitate cu Legea nr! 137/ 1995 M arc Dorel
• Pierdut carnet student pe num ele M oldovan Ioan. ÎI declar nul. (378989)
• SC Daiana Import Export SRL pierdut ce rtif ica t de înmatriculare cu nr. J12?264/ 1991 şi cod fiscal nr. 2868650. Se declară nule. (385128)
Onea Ester pierdut contractanunţă începerea'demersurilor de închiriere ICRAL nr. 63479 pentru obţinerea acordului do din 6 . II. 1981. îl declar nul. mediu pentru construirea unei (385129) .casc fam iliale în localitatea M untele ' Cacovei f. n. Eventualele sesizări, sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99 (378982) \
• în conformitate cu Legea nr.- 137/ 19-95 B iriş M ario anunţă înccpcrca demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru ob iectivu l locuinţă fam ilială situată în Cluj-Napoca, str. Crîngului nr. 2. Eventualele sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, C alea D o ro b an ţilo r nr. 99. (379010) ; . ; . . ........
• SC Laureta Imp-Exp SRL pierdut ce rtif ica t de înmatriculare cu nr. J12/4277/ 1991 din 30.10.1991 Se declară nul. (385158) ■ ; ;
V P ierdut leg itim aţie de călătoric pe numele Berbecar Dorina. O declar nulă. (385169)
DECESECOMEMORĂRI
• Cu d u re re anun ţăm m oartea ta tă lu i DANIEL ARPAD. Copiii Iu lika şi Ferike. (385149)
• Z d ro b iţi de d u re re anunţăm decesul scumpei n o as tre m am e, soacre , bun ic i, fa rm ac is ta DAN V IC TO R IA . In m o rm în - ta re a va avea loc. în cim itiru l. C en tra l, jo i 20 m artie , orele 15. Familia îndoliată. (385123)
• S în tem a lă tu r i de colegul n o s tru V io re l S tanciu la m area d u re re p r ic in u ită de m o a rte a ta tă lu i său drag . S incere co n d o lean ţe d in p a r te a colectivului SCSM Invest Holding SA. (378992)
' • S în tem a lă tu r i de colega noastră Kiss Gazda Iu liana îm n a r e a d u re re p r ic in u ită de m o a rte a ta tă lu i . C o leg ii de la O fic iu l de C a lcu l SC Terapia SA (385150)
• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a dragului n o s tru so ţ şi ta tă , BONCEA DUMITRU, de 71 ani. Înm orm întarea va avea loc vineri, 21 martie, o ra 12, în Ju c u de Jos. C h ipu l tă u b lîn d şi bun veşnic va fi viu în sufletele n o as tre . Ana şi G elu . (393237)
* • îm p ă rtăş im d u re rea c o le g e i1 n o a s tre R od ica M aie r la tr e c e re a în veşnicie a m am ei d rag i. C o ru l F ila rm o n ic ii Transilvania. (385159) ,!
• Cu nem ărginită durere anunţăm trecerea în lumea
■ celor veşnici a celei care şi- a ded ica t în tre a g a v ia ţă nouă, iubita noastră mamă, bunică şi soacră, MARIA BOITOR. D ragă MEME». trupul tău a plecat pentru totdeauna, d a r sufletul tău sfînt va răm îne veşnic să vegheze v ie ţile n o a s tre ._ L um ea în ca re ai, p leca t este pe m ăsu ra bunătă ţii ta le . În m o rm în ta re a va avea loc în d a ta de 22
( m artie 1997, Ora 12, de la Capela M are a Cim itirului C e n tra l. . F am ilia îndurerată. (393266)*.
• S în tem a lă tu r i de colega noastră prof. G eta Todericiu în m area durere p r ic in u ită de m o a rte a m am ei sale. Colegii de la Şcoala nr. 21, Cluj-Napoca. (385163)
• Durerea despărţirii de dragul vostru ta tă şi bunic FELECAN VASILE este m are. Sufletul lui nobil şi bun sâ a ju n g ă în lum ea celor drepţi. Odihnească-se în pace! Familiile' Butaru şi Hodişan. (385167)
• Dragă Vasile Glodan, sîntem a lă tu r i de tine în
-d u re re a p r ic in u ită de m o a rtea ta tă lu i d rag . Familia Guţiu. (393233)• S incere condo lean ţe
co legei n o a s tre P r in tz M a rta p e n tru p ie rd e re a ta tă lu i d ra g . C o lec tivu l SCC Napoca SA. (378973)
• Un u ltim om agiu d rag u lu i no stru cum nat, BONCEA ' DUM ITRU. Sincere condoleanţe surorii noastre Ana. Beni şi Lidia. (393238)
• Un u ltim om agiu u n ch iu lu i d ra g V A SILE VANCEA. Dumnezeu să-i od ihnească su fle tu l bun. Puşa şi Cornel. (378986)
• S în tem a lă tu r i de colegul nostru Ovidiu Pop în marea durere pricinuită de trecerea în nefiin ţă a m am ei sa le d rag i. C o lec tiv u l D iv iz iei C o m erc ia le M a rfă d in R egionala de Căi F era te Cluj. (393246)
• S în tem a lă tu r i de colega n o a s tră C rişa n M an a în aceste momente g r e le , p r ic in u ite de p ie rd e re a ta tă lu i d rag . C olectivu l Şcolii n r. 16. (378987)
• Sincere condoleanţe rinei d ir ig in te T o d eric iu G eo rg e ta la m o artea mamei sale. Elevii clasei a VUI-a C Şcoala Generală nr. 21 (378999)
• S în tem a lă tu r i de prietenul şi colegul nostru drag, dr. Dan Titieni şi de fam ilia sa , la decesu l mătuşii sale dragi. Sincere condoleanţe. F am ilia d r. Ghazi Hammad (393264)
• S incere condoleanţe fam iliei Boitor M ircea şi D ana. Z o ri ţa N egrea. (379005)
* Azi, 20 m a rtie , se împlinesc 2 ani de lacrimi şi suferinţă de cînd iubita n o as tră so ră , cum nată, şi m ătuşă MUREŞAN ANA a p le ca t pe d ru m u l fă ră întoarcere. Nu te vom uita niciodată. Angela, Dorel şi Andreea. (379003)
• S în tem a lă tu r i de colegul ‘ n o s tru N icolae M ura , în m a re a d u re re p r ic in u ită de m o artea m am ei d rag i. C olectivul Temco. (379037)
• Se împlinesc 2 ani de cînd draga noastră soră, cu m n ată şi m ă tu şă M UREŞAN ANA, ne-a părăsit pen tru totdeauna. Nu te.vom uita niciodată. H o rea , Sia şi^ T u d o r. (379004)
v • S incere condoleanţe doam nei în v ă ţă to a re Crişan Amalia la pierderea ta tă lu i d rag . P ă r in ţii şi elevii clasei a IlI-a , Şcoala Generală nr. 16. (385120)
* S în tem a lă tu r i de colega n o a s tră M elan ia C otovanu în ; aceste momente grele pricinuite de d ecesu l m am ei sale dragi. Transmitem familiei în d o lia te s in cere condoleanţe. Colegii din S erv ic iu l F in a n c ia r R eg ionala C F C lu j. (385141).. v
• E ch inoxu l de Primăvară este ziua în care s-a născut acum 95 de ani acad . • V IR G IL VĂTĂŞIANU (1902 -1993). Pios om agiu şi veşn ică re c u n o ş tin ţă d asc ă lu lu i nostru iubit. Institu tu l de Arheologie şi Istoria Artei Clţij. (385069) - .
• S îm b ă tă ; 22 maj-^- 1997, o ra 12, în c a p j* F a c u l tă ţ i i de Teolo^.* j o r to d o x ă va avea i * p a ra s ta su l de pom enit^c e lu i c a re a fost acV-IRGIL VATAŞIANU, ^ la a c ă ru i n aş te re * | îm plinesc 95 de ani. S0 / j Lucia. (385070) . £
Parastasul ţj
• Se îm plinesc a s tă ^ j^ an i de cînd scumpa soţie ANY MUREŞAN d u s p e d ru m u l fjjt în toarcere , p o m e n ire va dum inică, 23 martie lSg^ orele 11,30 la biserica D u m itru “ din s t r B o rh a n c i c a r t i e ^ j Gheorgheni. (385155)
av ea l 0*
• Pios om agiu şi duioaSj a m in t i r e înso ţesc azi îm p lin ire a a 3 ani de j a t r e c e r e a în e te rn ita te a scum pului nostru soţ, tată, so c ru şi b u n ic , COSI^a G R IG O R E . D ragostea n o a s tr ă s ă - i vegheze so m n u l v eşn ic . Familia (393040)
ap ::ci :i!e, ' / •2 i M •CD,
jzi Icăi
• C u d u r e r e m suflet! __anunţăm trecerea unui an! " de cînd d ragul nostru soţ t a t ă , SA V IN M IHAIIJ — LAURENŢIU, ne-a părăsii p le c în d p e drumul veşniciei. T risteţea şi dorn i li nostru sînt Ia fel de intens* anta ş i a c u m , c în d g rijile ş necazurile ne copleşesc ş cînd sfatu l tău înţelept ne a r fi fost de m are ajutoi S lu jb a d e pom en ir dum inică , 23 m artie ,12, Ia B iserica O rto & a din str. H orea. Dumnezei să te od ihnească în pace s u f le t b u n . în vec n em în g îia te , Salomeea ş Cristina. (393247)
*, P arastasu l Ia împlinirea a 40 d e z ile de cînt scum pul nostru soţ şi ta tă A ^ ' PETRICĂ RUSU, a trecuf ^ la cele veşnice va avea lo% sîm bătă, 22 martie, orele la B iserica Ortodoxă dins? c a r t ie r u l G rigorescu^ Familia. (393271)
• M u lţu m im tu turor r u d e lo r , -co leg ilo r p r ie te n ilo r , care au fost a l ă tu r i de noi şi l-au condus pe ultimul drum iub itu l nostru soţ şi tată,5 O L O S U T E A \ G H E R A S IM , trecut în' nefiinţă la 65 de ani, după' o lungă şi grea suferinţă-’ S o ţia V ic to ria şi C0P ''^ A u re l, V a ie r , Rodica,: V io re l şi C ristina, cU; familiile. (393259) |
• Pentru familia Vancea s in c e re condoleanţe din partea familiei Szabo. (O)
• Un ultim omagiu trecerea în nefiinţă a cum nat m ele DAN VICTORIA' Cumnatul Emil. (385124)
• Cu adîncă durere în ! anunţăm încetarea din viaţă f dragei noastre surori, cumnat şi mătuşi farmacist VICTORIA DAN., Surorile Ioana* Paulin#* M ărioara, Ana, • Florit»» Dumitru, cu familiile. (38512.)
•, Sincere condoleanţe colege* noastre Melania Cotovanu moartea mamei dragi. Colege^ de la Regionala CF Cluj, biroul’ Cheltuieli. (385140) f ?, _r>, r.T. ^
t i
joi, 20 martie 1997 SPORT A D E V A R U L Ide C8ui I
Memorialul IK IM B ® I FIorică Ifflurarlu”-[;•» 16 Februarie Cluj - merituoasă învingătoare
îremiul " M o n g o l u l ” ■tru ce i m a i b u n i ş i • jd j u c ă to r i ;jnan T ă m a ş ( “U " 1 6 ’jarie] ' -hai V i o r e a n u ( " L T
cetini] . ■
spatul a patru zile pline,' aiuri frumoase .şi ,viu jţe, Memorialul ’Tlorică
k ’a luat sfirşit cu victoria a a echipei clujene ”U” jimarie (antrenori .Ştefan ,.;b, Octavian Chihaia). [izi a competiţiei â adus şi icârile necesare, prin
scorurile înregistrate. Respectiv, ” U” 16 F ebruarie - IAM T 34-7 (15-0), ” U” REM IN - M arcelini T im işoara 38-14 (19-7) şi ” U” 16 Februarie - Foresta Sibiu „20-14 (11-7). Acest din urmă meci scoţîndu-i la rampă pe Răccan şi Iacob, cei mai buni clujeni în şi pe teren.■; Memorialul ’Tlorică Murariu” a fost bine organizat de către gazde, prezenţa stafT-ului federal la. Cluj-Napoca confirm înd atenţia de care. s-a bucurai competiţia clujeană. S-a jucat în limitele fair-play-ului, mai puţin băimărenii, mari amatori de palme şi pumni minereşti. Revin la echipele noastre: turneul a. reprezentat şi un bun prilej de verificare a tinerilor (antrenor Octavian Chihaiâ), mobili şi motivaţi în multe întîlniri. Şi nu aş încheia tară să amintesc de
. prestaţia cavalerilor fluierului din Cluj-Napoca, competent conduşi de. dom nul Ioan Bămutiu.
"Jucătorii mănîncă din brişcă”
Ştefan IONESCU f U ” 16 Februarie): ’Tumeul şi-a atins, scopul propus.-Acela de a roda echipele înaintea returului. Sigur, pentru noi, a fost pe undeva bun, pe undeva mai puţin bun. în sensul că unii jucători titulari s-au accidentat. A fost bun pentru că am rodat tot tineretul.; Carc a avut comportări bune în mai toate meciurile. Tactic, mai 'avem cîteva lucruri de pus la punct. Iar lipsa unor. titulari, prezenţi la lotul naţional şi-a spus cuvîntul. îi aştept pentru a : pune la punct jocul din faza a doua, pe linia de treisferturi, cu susţinerea înaintării. înaintarea
şi-a făcut şi ea jocul, asigură protecţia balonului, dar nu ştiu cu ce efecte asupra arbitrajelor • Un mare cîştig este Mihai Iacob, de la un meci la altul tot mai bun. Apoi, Tămaş şi Roşescu. Pentru restul mai stăm în expectativă • Nici nu ne gîndim la problema financiară. Bugetul clubului s-a redus la jumătate faţă de anul trecut, preţurile au crescut, ne gîndim la soluţii de compromis pentru â rezista. Deplasarea se face în ziua meciului, întoarcerea imediat după meci, jucătorii mănîncă din brişcă. Dar sper să nu afecteze comportamentul echipei în retur. Ce va fi la anul mai vedem”.
" Dem ostene SOFRONFoto: Ion PETCU
ise subiective)
; | d greşim?i lucruri sînt la noi în antrenorii şi arbitrii de şi băncile. In resţ, totul minunat După un tipic
in tradiţia Rapidului şi a atai Copos, Liţă Dumitru schimbat brusc, într-o intre ojină şi cină! ,Lâ
lui Liţă am scris, negru \ că nu-1 apucă cireşele la 1’ Ceea ce s-a şi întîmjplat. lea antrenor pleacă de la 'Nici Cel de Sus nu cred De obicei schimbarea lor in plin campionat, într-o alucinantă, tară a gîndi
1 jzi Ce-i drept, antrenorii j nici nu sînt de mare
ie, de serioasă cultură şi anvergură
^ f '-nală; mai mult, nu au i răsufle, să. creeze un i să construiască o echipă. ; fotbalul e 90 procente 10 la sută talent + muncă, sacrificiu nici nu poate
x. Mulţi cred că banul dolar poate juca pe teren
■-omului. Nimic mai fals! -sbarea, mai bine zis, 2ară a lui Dumitru, mi-a :de o vorbă de spirit a nare conducător al Ităţii Cluj, Titu Lucaciu. ■jcbat odată: ”Nea Ţitule, an noi cînd dăm afară ntrenorii?” Răspunsul a 'ompt, mucalit şi plin de ' "Nu! Nu greşim cînd îi cară. Greşim cînd îi '■"Fără comentarii. Tot Ssc şi Rapid şi domnul cînd îi aduc.., Ş-auzim deşi nu putem!
orei CACOVEANU*
L ifâ D u m itru a fo st m a z iliţi |
Adus în Giuleşti cu surle şi trîmbiîe, de marţi, Liţă Dumitru nu mai este antrenorul Rapidului, pentru.simplul japt că a fost... mazilit. De altfel, el se aştepta la acest eveniment. < -
Din spusele preşedintelui Grigore Sichitiu, noul
î, antrenor al. Rapidului va fi Florin Marin, care îşi ; Va lua postul în primire începînd cu săptămîna
viitoare, deocamdată avînd de dat în primire "gestiunea” ca principal la Ceahlăul. Cam riscantă hotărârea lui Florin Marin de-a accepta, cu 13 etape înainte de cortina finală, un post atît de greu la o echipă ca Rapidul, unde instabilitatea conducerilor tehnice a devenit proverbială. ', ■ ■ ‘ ■ ■- (r.v.c.)
Fotbal internaţionalCUPfî O E F f i- returul
"sferturilor de finală"In trei din cele patru partide programate pentru
returul "sferturilor de finală” a Cupei UEFA, calificările erau previzibile. Monaco învinsese şi în tur, chiar pe terenul lui Newcastle, Internazionale .remizase la Bruxelles cu Anderlecht, iar Schalke 04 cîştigase cu 2-0, pe teren, propriu, în faţa Valenciei. Doar Tenerife cedase la un scor minim, 1-0 , chiar pe propriul teren, în compania lui Broendby. Returul a consemnat însă o spectaculoasă calificare a spaniolilor care au învins pe Broendby cu 2-0, după ce, la finele celor 90 de minute de joc, scorul fusese identic cu cel din tur 0- 1. în minutul 118,' din lovitură liberă, Mata a înscris pentru Tenerife, astfel că mîine, 21 martie, tragerile la sorţi pentru semifinalele Cupei UEFA vor aduna în ’umă” echipele Tenerife, Monaco, Internazionale şi Schalke 04.
Mata), în tu r 1-0; ” - - ■• MONACO - Newcastle 3-0 (41 Legvvinski,
51 si 68 Benarbia), în tur 1-0; • /• INTERNAZIONALE - Anderlecht 2-1 (11
şi 59 Ganz, respectiv 33 Preko), în tur 1-1;- • Valencia - SCKALKE 04 1-1 (45 Poyatos, , respectiv 19 Mulder), în tur 0-2. ' •
CUPfi C U PELO R - returul 'sferturilor de finalăn . i i
Azi este programat returul "sferturilor de finală” a Cupei Cupelor după cum urmează (în paranteze, rezultatele din tur):
• AEK Atena - Paris Saint Germain (0-0);• AIK Stockholm - FC Barcelona (1-3)• Fiorentina - Benfica (2-0)• Liverpool - Brann Bergen (1-1).Tragerile la sorţi pentru faza semifinalelor vor
avea loc mîine.Cristian BÂRA
Organizată de AS Metalurgii' tul FORTUR Cluj în colaborare ; cu Cercul Militar, cupa a adunat în faţa tablei cu 64 de pătrate un număr de 45 de şahişti seniori şi 19 juniori; .Ş ah işti reprezentînd Metalurgistul Cluj, Carbochim Cluj, CSM Cluj, Porţelanul Cluj, Apulum Alba Iulia. între numele de marcă,-
>
M arius Ceteraş (Apulum Alba Iulia, MF, ELO 2395), Dorin Titu (MF, ELO 2305), Adrian Buza (M, ELO 2250), Petre Nad T itus (M, ELO 2300),. Helmer Janos (M, ELO 2200), Mircea Lucasciuc (CM, ELO. 2280), Alin Toma (CM, ELO 2250), Cristina Crişan (CM, ELO 2115), Virgil M ânu (CM,
roino condanmat Iaiisiiîi rirsiispciid iU t*
> iii! '5; juriu italian l-a ’Jaa»iat luni pw '’scutui ‘fotbalist Naţional cni'ltv Pani •fline, la trei luni ik ' ’r«. cu suspendare - ^ \iro unui lotogut na în 1994, în perioada
;are ac tiva-la Lazio.
Gascoine, care evoluează în. prezent la campioana Scoţiei, Glasgow R .m ^cis nu .t loM ptezent la pronuiv.iic.i scmmtci
Ioan Ovidiu Saliăii an;
I>upă cum tramtmic Agenţi* Reuicr prcluală dc-Rompres, fotbalistul romanToan Ovidiu Sabău, carc activează în prezent
la echipa italiană de primă jlivizic Rcggiaria, a suferit o rupturi dc uimise i/ire-i \a tin« dtparlc dc k-u.nul <lc fotbal limp 'de ^ O de'' ziîti Românul a suferit accastă aiddcntarc în timpul partidei susţinute d u n im k S / la Sainpdoria, scor 0-3. /
în vîrstă dc 2’> dc ani, internaţionalul j^inân a «'sit
. la Reggiaiid in acest campionat, după patru ani petrecuţi la Brcscia. . •
..”CUPA FORTIJR”CIV 1800), Szilagyi C aro l (CM, 1790), Doru Fărcaş (CM, 1770), Laurenţiu Sîrb (CM, 1740), I. Rusan (CM, 1925), I.
. Urcan (CM, ELO 2210). i La juniori speranţe se pun în Cristian Goia, Adrian Gioza, Corina Fozocaş, Benczedi Jozsef, Bogdan Reşnic, Ciprian Pop. - ■ -
Un ultim flash..."CUPA FORTUR” a fost
anticipată de un ultim concurs blitz. Clasament final: Helmer Janos (Metalurgistul Cluj) - 26,5 puncte,'A lin Toma (Victoria Turda) - 23, Petre Nad Titus (V oinţa T im işoara) - 21,5, Horaţiu Pirău (Porţelanul Cluj) - .-20,5, Marton Snador (Şah Pionul Cluj) - 17,5 şi pe locul 6 , Lucian Popescu (Şah Pionul) cu 17 puncte.
Finala Canei Mondiale
Luc Alphand aduce Franţei primul "Mare Glob"
în trei decenii ’, Săptămîna trecută staţiunea-americană Vail (Colorado) a găzduit
ultima întrecere din cadrul Cupei Mondiale, cădere de cortină peste sezonul 1996/97. La fete “Marele Glob de Cristal” se afla în mîinile sigure ale suedezei Pemilla Wiberg, în schimb rămîneau de decis: titlurile la coborîre şi Super-G. In prima probă victoria a revenit Renatei Goetschl, dar mai dramatică a fost cea de-a doua: Marea favorită înaintea sezonului, Katja Seizinger a dat tot ce a.putut, obţinînd a doua victorie consecutivă Ia Super-G. Locul doi la Vail i-a adus însă titlul conaţionalei sale Hilde Gerg, medaliată cu bronz r la CM de la Sestriere. Sîmbătă, Deborah Compagnoni şi-a confirmat : “en style” titlul olimpic şi mondial la slalom uriaş, xîştigînd şi.; ş ultima probă a sezonului. Proba de slalom de duminică a avut două: cîştigătoare, Pemilla Wiberg şi Lara Magnoni, clasate înaintea lu i; Seizinger şi Compagnoni. . . .
Mult mai palpitantă era lupta pe frontul masculin, în joc fiind : “Marele Glob de Cristal”. Luc Alphand şi-a adăugat joi titlul la: Super-G (primul cîştigât de un francez) celui deja confirinat la coborîre, dar locul 9 într-o cursă adjudecată de Andreas Schifierer ' îi oferea norvegianului Kjetil Andre Aamodt şanse în ultimele: două curse, la care Alphand nu participa. Norvegianul şi-a diminuat considerabil şansele la titlul general după ce sîmbătă a terminat al 7-lea în cursa de slalom uriaş, în care figura al doilea în clasament.1: Lui,Aamodt îi trebuia duminică victoria sau locul 2 în proba dc slalom.’ Aceasta programa un duel pentru cununa cu lauri a disciplinei între Stang&singer şi Sykora. După prima manşă, cei* doi austrieci erau despărţiţi de o zecime de secundă. Manşa secundă; s^a încheiat în avantajul lui Stangassinger, dar locul 9 i-a fost* suficient lui Thomas Sykora pentru a-şi ădjiidcca victoria tinală. Clasat al 7-lea, Aamodt a încheiat sezonul la 34 de puncte în spatele lui Alphand, care a adus Franţei primul “Mare Glob” în - ultimele 3 decenii, după cele cîştigate de legendarul Jcan-Claude. Killy în 1967 şi 1968. •
Iată şi clasamentele fin a le ale ediţiei 1996/7: ;
a d e v ă r u l efie Olul e c o n o m ia joi, 20 martie 1997
fitane în modernizarea societătii aproape 70%. P en tru ^ l
AGRICULTURA ROMANEASCA în stare de alarmă
In calitate de specialist în domeniu, am simţit şi trăit toate frămîntările legate de deposedarea celui mai dc preţ avut - pămîntul.
Acum, -în prag de campanie de primăvară, cînd ţăranul se gîndeşte şi chibzuieşte cum să-şi lucreze pămîntul îi vine greu să facă atît cît ar vrea. La amarul pe care îl are în suflet, trebuie să mai suporte handicapul ştirii că Legea nr. 18, care l-a făcut proprietar urmează să fie din nou modificată. Un grup de parlamentari a venit cu această idee şi modificările care se propun vin să deregleze şi mai mult o situaţie care este şi aşa încurcată.
Oare ţărănimea, cît mai există, lipsită de o stabilitate economică bine definită nu-şi pune întrebări? Din păcate, acestea sînt grave, iar răspunsurile necesită o marc responsabilitate.
Ţăranul îşi pune întrebări şi sc gîndeşte, de ce să fie bine, cînd poate fi rău. Reprezentanţii lui în marele forum al ţării l-au uitat. Lucrul acesta nu se întîmplă pentru prima dată. Ţăranii sînt uitaţi, de obicei.
Guvernanţii dc după 1989 au distrus CAP- urile. Fără să milităm pentru această formă de organizare, nu putem uita că în unele dintre acestea s-a practicat o agricultură mai apropiată de exigenţele unei exploataţii modeme spre care.
adevărat Dar pîinca am avut-o asigurată. Iar despre pagubele provocate de distrugerea CAP- urilor nici să nu mai vorbim. Pierderile imense provocate atunci, vor fi recuperate cu greu şi în mulţi ani.
Acum, în plină campanie de primăvară, sîntem din nou descoperiţi. în primul rînd nu există banii necesari pentru înfiinţarea noilor culturi. Apoi sînt preţurile mari ale lucrărilor mecanizate.
Ar trebui acum să ne gîndim şi să stimulăm consolidarea formelor asociative, iar acestea să fie sprijinite în consolidarea bazei tehnico- materiale, în aplicarea unor tehnologii modeme.
Proiectul de modificare a Legii fondului funciar, care urma să fie dezbătut în regim de urgenţă ar fi constituit o eroare tactică şistrategică. La bulversarea practicată în |
| tindem. Adică am avut o anumită structură, o
Iorganizare a sistemului de asolamente careşi-a spus cuvîpţul în producţiile obţinute. Că
I acestea n-au fost la nivelul unor recorduri, este
agricultură în ultimii ani, s-ar fi adăugat un element nou, de derută. Şi numai de aşa ceva nu avem acum nevoie. Agricultura se zbate într-o incertitudine care nu poate duce la nimic bun. Din păcate, lucrărilor agricole sînt mult rămase în urmă şi dacă ne pierdem vremea cu noi reglementări, dictate de interese politice, nu avem decît de pierdut. în condiţii normale pămîntul României poate produce produse com petitive pentru 70 de milioane de consumatori, dar acest lucru nu se poate face decît practicînd o agricultură modernă,.
Prof. univ. dr. Vasile NÎLCA
practicată'în sere cu cea tăcută odinioară în fostele C.A.P.-uri poate fi uşor scuzat dacă confundă vaca cu... taurul. Gluma îi aparţine unui mecanizator de la Cîmpiaser ce singur, în pauza de masă, făcea haz de necaz. Agricultura din serele de la Cîmpia Turzii, se' constituie la această oră, în una de vîrf ca să nu spunem că rivalizează cu trufandalele, obţinute în multe spaţii asemănătoare din Occident. Altfel, nu se poate explica interesul permanent al multor firme din ”lumea bună” ce importă an de an castraveţi şi roşii de la Cîmpiaser. Să fie oare numai preţurile de vină?. Am spus-o şi repetăm şi de această dată, că la serele din Cîmpia Turzii s-au investit în anii din urmă sume fabuloase pentru construirea propriei centrale termice şi modernizarea tuturor tronsoanelor de teren acoperit cu sticlă. Practic, aici au fost parcurse două mari
comerciale, urmînd ca din acest an să se treacă la cea de a treia şi ultima «tapă, adică a ameliorării soiurilor cu plante super-intensive. Acest program,
S.O.S. "CÎMPIASER” !
după amărăciunea desprinsă din glasul directorului şi contabilei şefe, nu se mai poate concretiza, deoarece Guvernul şi Ministerul Agriculturii, prin măsurile luate de a nu mai subvenţiona producţia agricolă din spaţiile protejate şi scumpirea îngrijorătoare a preţurilor la gaze naturale şi energic electrică, nu mai fac posibilă finanţarea respectivului program, punînd' sub semnul întrebării însăşi certitudinea ca la serele din Cîmpia Tur/ii se vor produce în viitor trufandale pentru locuitori din judeţu l Cluj şi cele învecinate. în totalul costurilor de producţie, energia reprezintă
m enţine gradele ,j temperatură necesare creşte^ vegetaţiei şi a fructel0r culturilor de castraveţi, fasoţe şi roşii, Cîmpiaser plăteşte noapte de noapte aproape 4q milioane lei pentru gaz met j
- şi energie electrică. Dacă ciţ^ este înmulţită cu 30 de zifc. >1 rezultă că trebuie plătit luu^ peste un miliard de lei îa contul furnizorilor de gaze Sj energie.
în m agazinele unităţii cumpărătorii nu-şi mai încarci sacoşele cu kilograme de castraveţi, c i dimpotrivă cumpără cu bucata, fără a exagera. U nele gospodine pentru a le oferi copiilor dig vitaminele anotimpului doresc să cumpere -chiar o jumătate de castravete. -
Iată, deci, un real pericol cu care Cîmpiaser se confruntă, acela al scumpirii energiei şi lipsei de bani în realizarea producţiei în aceste spaţii p ro te ja te unde se lucrează în program dc foc continuu.
Dumitru VATAU
R e s t r u c t u r a r e a f o s t e lo r l A S - u r i -u n c u t i t c u
Este limpede că, după nioîelul unor ţări capitaliste dezvoltate, programul de salvare a economiei naţionale, prezentat de premierul Victor Ciobea are obiective clare. ^
Pentru agricultura României cdntemporane, însă, în care sectorul privat cu o pondere de peste 80 la sută, este încă neconsolidat, unele obiective vor putea fi atinse, trănsplantînd la condiţiile noastre specifice, modele străine, care au avut la îndernînă o lungă perioadă de reglare”. Aplicarea unei terapii de şoc, în condiţiile noastre presupune anumite riscuri. Generalizarea prea rapidă a privatizării agriculturii de stat, marcată, în prezent, de b serie de disfuncţioilalităţi obiective, nii se poate face fără controlul statului, chemat să ajusteze, încă o perioadă de timp’, mecanismele unei economii de piaţă slab conturate. '
In primul rînd, programul de restructurare şi privatizare a societăţilor comerciale trebuie să se facă diferenţiat, în funcţie de structura şi profilul unităţilor. Din păcate, de multă vreme marile noastre .complexe cu profil zootehnic nu mai au funcţionalitatea proiectată. Prea multe dintre ele se afla în ştire de faliment. Lichidarea acestora, ar distruge însă o structură sigură, care chiar dacă costă mult, trebuie să o păstrăm. \
Avem posibilităţi certe de a face mai mult Socotesc că o dezbatere cu specialiştii din agricultură, pe baza unei analize complexe, responsabile, ar putea contribui la depăşirea crizei din agricultură. Important este să nu repetăm experienţa tristă şi cu mari pagube, înregistrată la desfiinţarea fostelor CAP-uri, cînd s-a distrus ceea ce a fost bun şi cînd s-au demolat structuri organizatorice, greu de recuperat. Deşi, fostele IAS-uri deţineau doar circa 6 la sută din terenul arabil, acestea garantau aproape 20 la sută din producţia agricolă. Să ne gîndim, apoi, la mările complexe zootehnice care au constituit o sursă sigură de aprovizionare a populaţiei. Acestea au fost construite cu mari
d o u ă tă iş u r i"eforturi, dar au avut un rol decisiv în garantarea unei siguranţe alimentare. ■
Este neîndoielnic faptul că în viitor, agricultura poate şi trebuie să devină o forţă vitală a restructurării economiei şi nimeni nu poate realiza privatizarea agriculturii decît printr-o infuzie semnificativă de capital autohton şi străin. Dar trebuie să fim atenţi cui şi cum deschidem uşa. O problemă care se pune este legată de necesitatea diferenţierii în timp şi spaţiu a programelor de restructurare a proprietăţilor funciare la nivel microeconomic şi a relaţiilor economice şi de proprietate ce survin. . Trebuie clarificate următoarele aspecte: asigurarea rentabilităţii pornind de la oferta ecologică şi posibilitatea asigurării garanţiilor materiale şi financiare necesare menţinerii şi potenţării fertilităţii naturale; definirea raportului între forma de proprietate şi eficienţa economică; stabilirea raportului optim între dimensiunea exploataţiei agricole şi . eficienţa economică; folosirea tuturor terenurilor pasibile să intre într-un declin ecologic ireversibil; delimitarea caracterului intensiv sau extensiv supus restructurării şi privatizării; obţinerea unor garanţii materiale, şi profesionale, în cazul arendării terenurilor, de către agenţii economici.i Sc pare, însă, că programul propus sub presiunea unui termen “contractual”, stabilit mult prea pripit, păcătuieşte prin doza prea mare de optimism, fără să ţină seama de boala de care suferă agricultura noastră, maladie care se agravează de la un an Ia altul. Vindecarea este posibilă. Numai că trebuie început cu ceea ce a mai rămas bun dintr-un organism, nu cif ceea ce este mai greu recuperabil. Privatizarea este un medicament, dar folosirea acestuia pe scară generală, poate duce la eşecuri. Nu lipsesc exemplele în acest sens. O privatizare forţată şi a agriculturii de stat, ar putea avea consecinţe grave.
. Prof. dr. V ictor TĂTARU
Ţările din America Latină ■i
o creştere economică de 4,5°/oŢările latino-americane vor
înregistra în 1997, pe ansamblu,o creştere economică de 4,5%, f a ţ ă ’ de 3,1% în 1996,
. informează REUTER, citînd un comunicat al Băncii Inter- Americane de Dezvoltare (BIAD), dat publicităţii luni.
Creşterea economică rapidă , înregistrată în , regiune se datorează, în principal, ritmului dinamic de dezvoltare a Mexicului şi Argentinei, ţări • care în 1995 traversaseră o perioadă de recesiune. Totuşi, creşterea economică a regiunii
nu va fi suficient de putemiă^J pentru a determina o reducere l t şomajului.
Rata medie a inflaţiei a se ă j_ în 1996 la 11%, de la 13% 1995, acesta fiind cel mai scă2 nivel înregistrat din 1977. Ai — trecut s-a înregistrat şi o creşti a investiţiilor de capital j ş în această regiune faţă A® trecut. BIA D a precizat împrumuturile acordate ţări! din această regiune s-au axat finanţarea proiectelor sociale de reformare a sistemului asigurări sociale.
c
)iesf■issicsdit■sarimatAl
OptimismGermania ar putea să nu
îndeplinească la timp criteriile de aderare la Uniunea Econom ică şi M onetară europeană, a declarat Udo Ludwig, economistul şef al Institutului* de Cercetări Economice de la Halle, citat de REUTER.
Ludwig a declarat că deficitul bugetar al Germaniei se va situa în acest an între 3 şi 3,5% din PIB, iar datoria publică va depăşi 60% din
PIB. Economistul gennans-a aîătat optim ist în privinţa şanselor ţării sale de a îndeplini alte două criterii de aderare la
[EM U ,, şi , anume cele referitoare la rata dobînzii şi la rata inflaţiei, ambele încadrîndu-se în limitele stabilite prin Tratatul de la M aastricht. Pe baza rezultatelor obţinute în 1997, Uniunea Europeană va care vor fi ţările care vor adera la EMU în 1999.
.muaCiileiace
j (o :
*
v
\
\
\
| Comuna Iclod este renumită■ pentru - rezultatele bune -ob ţinu te în agricultură. ■Oamenii din zonă au vrut să I f ie mereu - la înălţim ea |renum elu i cucerit. Dar în■ această primăvară lucrurile
Imerg mai greu.”Sîntem într-o stare de
I derivă din carc cu greu vom | putea ieşi, ne spunea ing.■ Chirilă Pîrţoc de la Centrul- agricol Iclod. Lucrurile merg ■mai greu ca în alţi arii. I Dispunem dc 2.741 ha dc teren | agricol. Faţă dc alţi ani sîntem■ rămaşi în urmă. Arăturile sînt . lăcute în proporţie dc 70 la■ sulă. ”Agromecul” este pc cale I Je privatizare şi nu sc lucrează | in ritmul pe care l-am vrea noi.■ Mecanizatorii încă nu sînt -o rgan iza ţi, iar credite nu ■primesc fiindcă au datoriiI vechi si ncachitate. în această
situaţie sînt necazuri cu reparaţiile, cu carburanţii şi lubrifianţii. Ei mai mult stau acum. Lucrează doar particularii, în raza comunei avem peste 50 de tractoare. în mod normal, la
Numai că aceasta nu este majoritate sînt în vîrstă, auagricultură modernă, venituri reduse şi se descurcăcompetitivă. De fapt, necazurile greu.pleacă de la fărîmiţarea Terezia Timandi are 4 ha de terenurilor. Nu poţi aplica teren, şi 75 de ani. Dar nu vreatehnologii m oderne pe o să-şi lase terenul nelucrat. Am
mai gravă, se află numeroşi producători agricoli din zonă.
Apelăm, în continuare la opinia d-lui ing. Chirilă Pîrţoc: "După părerea mea, chiar dacă se mai dau subvenţii, acestea nu
0 primăvară cu cîntec pentru producătorii agricolifixarea costurilor lucrărilor agricolc ar trebui să participc şi ”Agromec"-urile. Dar accstea fiind în reorganizare, avînd datorii mari şi o dotare depăşită, nu sînt concurcnţiale. Vrem, nu vretn, nc întoarccm iarăşi la agricultura cu animalele. Pentru subzistenţă, sc poate merge şi aşa. D ar dacă tindem spre ' agricultura de performanţă, este nevoie să schimbăm optica. Pc raza comunci sînt vreo 400 dc atelaje, aşa că la un nivel "tradiţional” mai putem lucra.
jumătate sau un sfert dc hectar. S-au conturat forme asociative. Sînt şi alte idei. O comasare a terenurilor care să permită aplicarca unor tehnologii complcxe. Există, apoi, posibilitatea sâ se acorde specialiştilor terenuri arabile, carc pot deveni exploataţii model. Pămînt bun avem, specialişti, dc asemenea. Este nevoie însă dc un sprijin al statului pentru a ieşi la liman”.
Ţăranii nu sc află într-o situaţie prea fericită. Marea
întîlnit-o la Centrul agricol. Dorea să cumpere îngrăşăminte complexe. Semănatul o costă 150.000 lei. Va scoate cumva şi accşti bani. Norocul este că are un cal şi un plug, iar pînă o mai ţin puterile, nu se lasă. Ioan Pop, tot un om în vîrstă, dispune dc 4,5 ha de teren arabil. A semănat în toamnă 0,60 ha cu grîu, mai seamănă o parte în primăvara accasta, dar mai bine de un hcctar^va rămînc pustiu. Nu arc altă soluţie. .
în acccaşi situaţie, dacă nu şi
respectă acclaşi ritm cu costurile, cu evoluţia acestora. Producătorul agricol este mereu cu un pas în urmă. Agricultorul ştie cît îl costă înfiinţarea unei culturi, dar nu ştie cum îşi va vinde producţia. Cei care au contract cu vreo unitate integratoare sînt mai avantajaţi. Pentru ceilalţi, însă, care vreau să aplicc tehnologii complete, accstea nu sînt suportabile, înfiinţarea unui hectar de porumb costă în ju r de 2,3 milioane lei (cu aplicarea unei
tehnologii complete). Nu [ cunosc producători agricoli J care să-şi permită să - investească asemenea sume. . în acest caz, nu se efectuează I cum trebuie pregătirea | terenului, semănatul, nu se f foloseşte sămînţă de calitate, j îngrăşăminte chimice, nu se ‘ aplică tratamentele cerute”. .
Din opiniile culese, reiese că este nevoie de schimbarea unor optici. Oameni de valoare, pricepuţi în mesene există, numai că aceştia au nevoie de surse sigure de finanţare, de anumite facilitaţi. Sistemul nostru de a merge pc rezistenţă minimă, nu ne poate duce la nimic bun. Noi va trebui să intrăm într-o competiţie severă, în carc nu se bucură nimeni de menajamente. ^ ^ j,
II
} joi, 20 martie 1997 EVENIMENT Â D E V A R U Lc 3e C i u l
Mona Lisa etichetelor şi s-a vîndut peste tot în Imperiul Britanic. Three*stars a fost, rea lm en te ,' capodopera în materie a fabricii de chibrituri din Jonkoping.”
- Ne mai spuneţi, domnule Pop, cîte ceva despre această lume ciudată, a fllumeniştilor?
-D upă cum susţin şi documentele, unul dintre cei mai mari colecţionari de etichete de cutii de chibrituri a fost ex-regele Farouk al Egiptului. Odată, el a venit la Copenhaga cu un avion charter, numai ca să cumpere o singură etichetă pentru colecţia sa, cu suma de 3ooo de Coroane suedeze. Eticheta respectivă provenea de la fabrica din
ram promis in episodul,-jl dle ceva din “tainele
|\etelor”. în traducerea ritului de la “Muzeul ^jurilor - Jonkoping”, "-uni Zamfir Pop susţine , ‘Eticheta cutiei de ’vjturi a devenit tot mai portantă în procesul de Acirializare a chibriturilor, pieile produceau etichete jile, pentru ţări diferite, -«j produs circa 9000 de Jele pentru export. Jucătorii aveau propriii ; desenatori. Cea mai joscută etichetă este Three ■ jrs (trei stele n.n.), care a ! tipărită pentru prima oară ■
A fost supranumită
Jonkoping şi avea textul: “Drawing-Room Matches Without Sulphur”.
- în ţeleg că mai colecţionaţi şi altceva.
- Orice ^filumenist îşi completează colecţia de cutii de chibrituri cu brichete, ultimele făcînd ca , încet- încet, să dispară primele. ,.
A fost scurtă călătoria printre etichetele de chibrituri ale domnului Zamfir Pop (Turda). Sintetizînd, n-a rămas decît gîndul. amalgamat, în vîrtejul divertism entelor multicolore. Alb catifelat, roşu fulgerat, etichete-istorie, etichete-evenim ent,.. în totalitatea lor un enorm sentiment. Sigur, dublat de o pasiune rară, de dragoste şi, de ce nu, obsesie...
Radu V ID A
"Diesel", “l/Vake-up" şi “Music Pub'
O noapte de muzicăn accastă seară, cu :epere de la ora 21, în Jiesel”, “W ake-up” şi hisic Pub”. va avea loc un' alit spectacol prilejuit de ■sarea noului album al naţiei clujene “Semnal .Alături de Iuliu Merca, ;fan Boldijar şi Fane Nagy ;enii îi yor putea vedea pe j Gyuri Pascu şi “The itlosers”. Semnal-M îşi icepe recitalul în Music J (ora 21,30), continuînd
cu W ake-up (ora 23) şi terminînd cu Diesel (ora 0,30). Gyuri Pascu îşi va începe seară
. de joi în Diesel (21,30), de unde se va deplasa la Music Pub (23,00) şi îşi va încheia “turneul” în Wake-up (0,30). în sfirşit, discoteca W ake-up program ează în deschidere concertul trupei j . “The N ightlosers”, care va cînta ulterior în Diesel (ora 23,00) şi în Music Pub (ora 0,30).
- Aşa cum v-am informat si
într-unul din num erele noastre anterioare, această inedită manifestare se bucură şi de participarea’(în afara programului!) a maestrului V irgil Tom uleţ, care va expune cîteva dintre cele mai reuşite lucrări şi va sta în perm anenţă la tlispoziţia amatorilor de portrete “la minut”. Dacă se va întîmpla să lipsiţi de la sărbătoarea veşnic tinerilor “Semnal-M”, în numărul de sîmbătă al “Adevărului de Cluj” veţi putea afla-cum au decurs “ostilităţile” în cele trei locuri de desfasurare.
' M ihai HO SSU
st dc afaceri kmveitian a donat 10.000 de pentru a o ajuta pc mama soldatului
•ian care a ucis şapte eleve israclienc, ;® trccută, au anunţat, miercuri, ziarele J®e, citate de REUTER. • , - Jde afaceri Abdul-liamecd Mansour al- •ii a donat 10.000 dc dolari mamei •^■iordanian Ahmed Mousa al-Daqamsa.
CONSTRUCTORUL FRANCEZ RENAULT ŞI-A RELUAT | CONTACTELE CU SOCIETATEA ROMÂNA DACIA !
Constructorul francez Renault şi-a reînnoit recent contactele cu societatea română Dacia, care fabrică de peste 30 de • ani maşini de tip Renault 12 ’sub .licenţă proprie şi este în căutare de parteneri noi,- a declarat Nicolae' Badiu, purtătorul de cuvînt al companiei Dacia. "O delegaţie de la Renault s-a deplasat la sfîrşitul
autoturismele “Oltcit” (versiunea românească a Citroen-ului Axei), a obţinut în cîteva luni o poziţie foarte puternică în România. Firma a importat şi a vîndut aproximativ 20.000 de “Cielo" şi a devenit, cu 156 de milioane de dolari, primul investitor străin din România.
Pentru a face . faţă concurenţei 'europejie,
închidă această uzină, belgiană, trecînd la reorganizarea “unui aparat industrial prea dispersat” şi la reducerea numărului de salariaţi din Franţa.
Pentru Renaultj anul 1995 s-a tradus printr-un insucces în exploatarea ramurii de automobile, insucces mascat de obţinerea unor rezultate bune în ceea ce priveşte construcţia de camioane. grele. Continuarea acestui război comercial în 1996 nu a ameliorat situaţia firmei Renault, care’ a pierdut segmente de piaţă în Franţa. De atunci, responsabilii grupului au declarat că este urgentă aplicarea unui plan de acţiune care viza, acum un an, reducerea costurilor de fabricaţie. în toamnă a fost anunţată o politică comercială bazată pe reduceri importante de
lunii februarie la Piteşti”,' unde se află uzina Dacia
(cu 29,000 angajaţi), perltru "a analiza posibilităţile unei noi colaborări cu noi pentru licenţa unui motor Renault”, a adăugat Badiu. "Francezii au fost foarte impresionaţi de uzina de la Piteşti şi au declarat că speră câ se va deschide o nouă etapă pentru un proiect comun Dacia-Renault”, a precizatel-"
■ Dacia - creată în -1966 în asociaţie cu Renault, cu care a întrerupt colaborarea la mijlocul anilor ’70 - este prima uzină de automobile construită în România. După ce a fabricat tipurile Renault R8, R10, apoi R12, care reprezintă 70 la sută din cele 2.200.000 de maşini care circulă în România, societatea Dacia şi-a. adăugat gamei de produse prototipul “Nova”; •
. . .
7 . f W
constructorul francez de automobile Renault a hotărît să-şi, restructureze în profunzime întreprinderea sa industrială ; odată cu închiderea "uzinei din Belgia (uzina de la Vilvorde cu 3.100 de angajaţi) şi să creeze un plan social în Franţa privind 2.764 de posturi în acest an. Louis Schweitzer, preşedintele Renault, a oferit explicaţii la Geneva în legătură cu logica strategică şi economică care a determinat grupul să
I-
" \ X \
‘ 4 *
preţ la maşinile sale. în pofida adoptării acestor măsuri, situaţia de la Renault nu s-a redresat, iar analiştii preconizează o pierdere de aproape 5 miliarde de franci (aproape un miliard de dolari). Surse sindicale afirmă că pierderea în 1996 va fi de şase miliarde de franci, inclusiv 2,5 miliarde de franci pentru închiderea uzinei de la Vilvorde şi 1,5 miliarde de franci peritru planul social-din Franţa, care se adaugă unor pierderi în exploatare de aproximat[v 2 miliarde de franci, fn noua sa strategie, care ar trebui să-i perrpită să realizeze o economie de 850 milioane' de franci după închiderea uzinei de la Vilvorde, Renault a ales cu ferm itate logica costurilor de fabricaţie, concentrînd producerea unui model de maşină la o uzină din Europa.
om de afaceri laiweitlan a oferit 10.000 de dolari mamei soldatului Manlan care a ucis şapte eleve israelleue săptămîna trecută
Mazecdi a luat accastă decizie cînd a aflat că autorităţile iordaniene au suspendat plata salariului soldatului, care era singuţul susţinător material al maniei sale”, se arată în ziarul “Al-Rai al-Aam”.
> Daqanisa a deschis focul, joia trccută, la graniţa iordaniano-israeliană, asupra unui autobuz cu eleve israclienc aflate în'cxcursie, omorînd şapte dintre acestea. ..-•
care se îndepărtează din punct de vedere tehnologic de Renault După căderea regimului
.Ceauşescu, în decembrie 1989, dialogul dintre Renault şi Dacia a fost .reluat pentru fabricarea prototipului R5, dar negocierile au eşuat Firma sud-coreeană Daewoo, care a preluat
-fabrica din Craiova unde se construiau înainte
i S t i l I1
ADEVARULde 08ui ULTIM A ORA joi, 20 martie 1997
CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 20.03, a.c. în jurul orei 15.
Iltsi-rop-ul antieonipţieiurmare din pagina 1
economic al „odiosului” şi-l toarnă, pe bani. Pc degeaba, sau pe motive de conştiinţă nu se pune anticorupţia în mişcare. Poate dacă cei care sînt dispuşi să vorbească sînt recompensaţi prin iertarea propriilor păcate!
Atenuarea corupţiei nu cred să se poată înfăptui dc jos în sus, cum se doreşte, ci, invers, de sus în jos, exact aşa cum s-a născut. . Cu toată bunăvoinţa, cei ce se oferă cu generozitate, în stilul Cîntării României, să participe la stîrpirea corupţiei, nu au cu ce o face, iar cei ce ar avea, n-au' motiv sâ o facă.; în concluzie, nu ne putem bizui pc participarea maselor la stîrpirea corupţiei. Căci o bună parle a cetăţenilor trăiesc cum pot: mai un ciubuc
din fabrică, mai o marfă de contrabandă, mai un venit suplimentar pe lîngă. ajutorul de
< şomaj ş.a.m.d.Dar cum arată anticorupţia de
sus în jos? Nici din respectiva perspectivă nu-i prea încîntâtoare priveliştea. Nu apucă să spună preşedintele că vor fi arestări iminente, că şi sună cătuşele Cei arestaţi, cu mare zarvă, sînt invitaţi ai poliţiei, pentru diverse lămuriri. Odată intraţi, nu mai ştiu cînd ies. Curios este că „procedura” exclude elementara regulă, cunoscută românilor mai cu seamă din filmele amejncane, a citjrii drepturilor. Or, cu asemenea paradă justiţiară nu ajungem departe! în schimb, riscăm să ne transformăm într- un popor de pîricipşi şi acuzaţi.
Vînzarea caselor naţionalizate: — ~
Verificata si "rdsvcrificatâ" şi de câtre consilieri“O nouă comisie” este, mai
nou, şlagărul fiecărei şedinţe de consiliu local. Dacă şi-ar dovedi şi utilitatea, dările de seamă ale acestor comisii ar fi mai suportabile (de audiat).
La ultima şedinţă extraordinară (şi la propriu şi la figurat) s-a aprobat constituirea unei comisii mixte pentru verificarea contractelor de vînzare- cumpărare întocmite în baza L. 112/1995, de către S.C.”Constructardealul”.
Consilierul PNŢCD Radu Moldovan a propus ca această verificare să fie făcută de persoane avizate , care să poată lucra opt ore pe zi şi a
remarcat faptul că şi dacă ar face parte din comisie toţi consilierii, tot nu ar reuşi să facă mare lucru. Ca urmare a propus organizarea unei licitaţii penlru numirea unui verificator avizat în această importantă problemă. Alţi bani, altă distracţie! Oricum, majoritatea consilierilor nu au îmbrăţişat ideea licitaţiei.
“Ideea a pornit de la unele reclamaţii primite de la cetăţeni, privind diferenţele de preţ între locuinţele similare. Prin aceasta' nu dorim să lucraţi ore în şir la primărie, ci doar să consultaţi diferite documentaţii unde sînt semnalate nereguli”, precizează primarul Gheorghe Funar. Impresia consilierilor a fost că
prin înfiinţarea acestei comisii se face un transfer de responsabilitate de la agentul • economic care trebuie să se ocupe de aplicarea legii în cauză.
Conducerea societăţii “Constructardealul” nu este deranjată de controlul care se “profilează”, menţionînd că şi pînă acum a existat o verificare din partea unei comisii proprii. Doamna Liana Ardelean, şef serviciu la societatea mai sus menţionată, ne-a declarat că sesizările de pînă acum au fost făcute mai mult verbal şi au fost soluţionate în lim ita posibilităţilor. Majoritatea s-au referit la modul de încadrare a imobilelor, la capitolul finisaj şi
vechime, doi indici i i n p 0 1 ! ^ ^ în stabilirea p re ţu lu i- inspectori de teren a u eronat aceşti factori, d i n unor carenţe din d o s a r e proastei documentări î »
Pînă la urmă, s-a a c C e ptaj formarea unei comisii de viceprimaml N icoL ae din care vor face p a r t e . ^ consilieri (“opoziţia” deţine majoritatea în c o m is - directorul DAIS, şi t r e i Şe H <je servicii din cadrul a c e l e i asj direcţii. După trecerea c e l o r 3q de zile legale de la a d o p t a ^ hotărîrii, vom publica “ u ş a ” ^ care se pot adresa c e tă ţe n i i ^ sesizări. - ,
L-P.
! A doua scrisoare a lui Ion U im i către preşedintele Emil Constantinescu
— Liderul UDMR Cluj îl pîrăşte pe Funar — | la Prefectură si laC urtea de conturi
-
\
Janos fioros, liderul UDMR Cluj, l-a pîrit pe primarul municipiului Cluj-Napoca la Prefectură şi la Curtea de conturi că foloseşte faxurile din Primărie în interesul PUNR. Janos Boros a declarat în mai multe rînduri ca Gheorghe Funar va fi suspendat din
funcţie pînă în luna septembrie, pe baza unui dosar penal ale cărui date sînt adunate de către.UDMR. Gheorghe Funar declară că acţiunea Iui Boros este o modalitate de răzbunare după adoptarea de către Consiliul local Cluj-Napoca a poziţiei contrarii folosirii limbii maghiare în administraţie şi justiţie, inscripţionării bilingve, reînfiinţării Universităţii ”Bofyai”, restituirii bunurilor revendicate de reformaţi şi catolici. Primarul crede că liderii UDMR sînt supăraţi şi pe faptul că denumirile maghiare ale unor străzi din municipiul Cluj-Napoca au fost schimbate. Funar nu dezminte acuzaţiile lui Boros. El spune că va informa Preşedinţia României în legătură cu ”dubla finanţare a UDMR.” D .B .
| Ion Iliescu a adresat, miercuri, o a doua scrisoare preşedintelui■ Constantinescu, ca răspuns la mesajul pe cate acesta l-a trimis,* marţi, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi liderilor | grupurilor parlamentare ale PDSR, PUNR şi PRM (n.n. grupuri | aflate în grevă parlamentară)._ în mesajul său, Constantinescu a apreciat că blocarea activităţii I Parlamentului, exact atunci cînd Legislativul trebuia să ia în discuţie | şi şă aprobe Legea bugetului de stat, indispensabilă pentru■ demararea reformei structurale, ca şi pentru buna funcţionare a* tuturor instituţiilor statului, a armatei, poliţiei şi justiţiei “este în | cel mai bun caz semnul unei condamnabile indiferenţe faţă de | interesul naţional”._ Preşedintele României şi-a arătat disponibilitatea pentru mediere I şi dialog, “cu condiţia ca toţi partenerii dezbaterii politice să respecte | priorităţile dictate de interesul naţional în acest moment”.
Redăm integral scrisoarea lui Ion Iliescu remisă, miercuri, agenţiei MEDIAFAX:
“Domnule Preşedinte al României,Probabil că, datorită faptului că nu v-aţi aflat în Bucureşti în
ultima perioadă, nu aţi cunoscut în detaliu conţinutul demersurilor noastre şi motivele care au stat la baza deciziei de a ne retrage de la lucrările în plen ale Parlamentului. Este evident că temele ridicate
de noi nu au fost receptate Ia nivelul instituţiei p rez iden ţia le .îngrijorarea dumneavoastră privind «obstrucţionarea d iscu tă rii
şi adoptării bugetului de stat» nu are obiect, de v r e m e C( ‘ reprezentanţii Partidului Democraţiei Sociale din R o m â n ia ai declarat în mod repetat, inclusiv în conferinţele de p resă d e ieri că PDSR va prezenta un punct de vedere general asupra aces tu i, dar nu se va opune adoptării bugetului într-un ritm rap id .
în schimb, problemele pe care vi le semnalăm în s c r is o a re , c; au introdus o tensiune gravă atît în Parlament cît şi în societate! putînd conduce la un veritabil blocaj politic, necesită - a ş a cx n n v< am propus - o discuţie de fond, pentru care considerăm necesar; organizarea unei întîlniri cu reprezentanţii partidelor p o lit ic i parlamentare. Noi credem că interesul naţional nu poate f i d e f i în afara bunei funcţionări a sistemului democratic şi a in s t itu ţi i le statului de drept. Aceasta este tema esenţială pe care n o i v-ar supus-o atenţiei, dumneavoastră şi tuturor liderilor p a r t id e le parlamentare. De aceea, aşteptăm în continuare să v ă e x e r c i ta rolul constituţional ce vă revine în calitate de Preşedinte a l R o m â n ie convocînd o reuniune a liderilor partidelor politice p a r la m e n ta re i informîndu-ne cînd ar putea avea loc aceasta. Pentru a nu f i a f c ţ \ lucrările Parlamentului, credem că ar fi util ca întîlnirea p e c sere, propus-o să se desfăşoare cît mai curînd posibil.”
România şi Turcia se vor sprijini reciproc în procesu lde integrare europeanăRomânia va sprijini Turcia în
eforturile ei de aderare la Uniunea Europeană, iar Turcia va susţine candidatura României la NATO, a declarat, miercuri, generalul de armată Cervik Bir, locţiitorul şefului de Stat Major al Armatei Turce, aflat într-o vizită de două zile la Bucureşti/
Turcia încearcă să obţină aderarea la UE şi s-a declarat frustrată de reţinerile Uniunii în această d irecţie.‘Autorităţile turce au ameninţat că vor uza de dreptul lor dc veto in
chestiunea extinderii NATO dacă UE nu va include Turcia pe lista candidaţilor, la aderare.
Discuţiile generalului turc cu ministrul român al Apărării, Victor Babiuc, au vizat, de asemenea, continuarea colaborării în domeniul industriei de apărare, pentru producerea, în Turcia, a unui transportor auto blindat de concepţie comună. “Am fost bucuroşi să constatăm faptul că
punctele de vedere ale României şi Turciei coincid şi în ceea cc priveşte lupta îm potriva organizaţiilor teroriste. Am constatat că şi statul român condamnă acţiunile teroriste ale Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK)”, a conchis generalul turc.
si hl it-1 eri
-Ankara duce, d e m a i xm ;cre ani, o susţinută ca m p a n ie p e n ;eas anihilarea PKK, o rg a n iz a ţie Vesi luptă pentru formarea u n u i s ide independent kurd, în su d -e s f *nn Turciei. Campania a n t i-k u rd â as luat uneori form e m i l i t a r i \ Ci armata turcă lansînd o p e r a ţ i1" J. de bom bardam ent a su P * taberelor kuizilor din T u r c ia ii din nordul . Irakului.
TJ,air :e i seleMilui ■i d
Iu ■tind :ftţâ CU
Ziarul nostru foloseşte serviciile inform ative a f e ’ agenţiilor de presă R om presşi M ediafax
A ctu a lita te a cu ltu ra lă • A ctu a lita te a cultura lă • A ctu a lita te a cu ltura lă • A c tu a lita te a cu ltu ra lă *
In v ita t ie la ba letwOpera Română din Cluj-Napoca prezintă mîine, 21 martie a.c., Ia ora 18,30,
baletul "Lacul lebedelor” de P.I.Ceaikovski. în rolurile principale: Odctta şi Odillia- evoluează balerina Corina Dumitrescu, iar în rolul Prinlului Siegfried - balerinul Mihai Babuska, ambii deja Opera Naţională din Bucureşti. îşi vor da concursul balerinii clujeni: Dan Orăilan (Vrăjitorul Rolhbart), Ioan Dorin Coşeriu (Bufonul), soliştiişi ansamblul de balet al Operei; coregrafia: Oleg Danovskt, asistent coregraf: Ileana Todea. Spectacolul este prezentat înaintea turneului ansamblului de balet al Operei Române în Germania.
Apariţii editoriale • Lansări de carte• Biserica Română Unită - vocaţie, destin, responsabilitateîn preajma deschiderii primei sesiuni a celui dc al IV-Ica Conciliu Provincial
al Bisercii Unite, de la Blaj, în editura "Viaţa Creştină” a apjrut volumul "lliscrica Română Unită - vocaţie, destin, responsabilitate - dc Ioan Z. Boili.
Cartea reprezintă un argument viguros pentru iluminarea existenţei "Bisericii Martire”, grcco-calolice.
Relevind scmniiicaţiilc evenimentelor din anul 1700, cînd o parte însemnată a românilor ardeleni şi ierarhii lor s-au reunit cu Biserica Romei, confirmînd faptul că noi "De la Râm ne tragem” autorul cărţii enunţă: "Prin unirea cu Roma
s-a refăcut unitatea de tradiţie şi rit, limba românească răsunînil din nou în bisericile românilor.” ..."Prin tuminacîştigată la Roma şi în şcolile occidentale, Biserica Română Unită a născut fn toţi românii conştiinţa naţională, dragostea de neam, unindu-i în aspiraţia cea mare a unei Românii Mari”. O însemnată parte a cărţii relatează despre "destinul de suferinţă al Bisericii Române Unite”, idee din care se răslrîng alte "destine”, "făcătoare dc pace”, "de luptă pentru cauza şi biruinţa lui Cristos”.
Emiliu DRAGEA
Academia Română - Filiala Cluj-Napoca şi Institutul “Arhiva de folclor a Academici Române”
organizează lansarea a două cărţi interzise sub comunism: Petru Caraman: “Descolindatul in Orientul şi Sud-Estul Europei”, ediţie îngrijită dc Ion H. Ciubotaru, Iaşi, Ed. Universităţii “Al. Ioan Cuza", 1997; Ion I. Ionică: ‘‘Dcalu Mohului’. Ceremonia agrară a cununii în Ţara Oltului”, ediţie îngrijită de Constantin Mohanu, Bucureşti, I;d. Mincrva, 1996. Cărţile vor fi prezentate dc: acad. Ionel Haiduc, preşedintele Filialei, prof. dr. Dumitra Pop, prof. dr. Ion II. Ciubotaru, prof. dr. Nicolae Constantincscu, prof. dr. Iordan Datcu, prof. dr. Sabina Ispas, prof. dr.
Ion Şeulcanu. Manifestarea va avea loc mîine, 21 martie a.c., ora 13,30 la scdi°! Filialei clujene a Academiei Române, str. Gh. Bilaşcu (fostă Republicii) n r . 9-.
. Ca în fiecare primăvară, la 21 martie, de ziua în care s-a născut a c a d . V I , Vătăşianu (în acest an ar fi împlinit 95 de ani), Academia Română, In s titu tu l ^ Arheologie şi Istoria Artei şi Muzeul Naţional de Artă Cluj organizează s i m p o z i o ^ dedicat savantului. Şi în acest an, discipoli şi colaboratori din întreaga ţa r ă 5 întruncsc la Cluj-Napoca în cadrul simpozionului omagial de comunicări, prograrr**j la Muzeul Naţional de Artă, mîine, 21 martie a.c., începînd cu ora 10. Pârtie i?* istorici de artă din Cluj-Napoca, Bucureşti, Sibiu, Alba Iulia, Oradea, T îm iş c Baia Marc, care prezintă rezultate ale ultimelor cercetări în domeniu.
S elecţie#Casa Municipală dc Cultură din Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 24) o r g a n i z ă
la sediu mîine, 21 martie a.c., Ia ora 16, o sctccţie pentru completarea t r u p ^ j 1 manechine. Informaţii suplimentare la numărul dc telefon 19-53-22.
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Jciuj-Nepoca, înmatriculată la Oficiul Registrului ■Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 122.03.1991 cod fiscal, 204469 ____
IL IE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28
S ecre ta r d e redacţie de serviciu: lu liu P E TR U Ş Tel/fax: 19.74.18
RED A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16T elefoane: Publicitate: te l-fâx : 197 :304 ; Contabilitate: 19 7 .3 0 7
