GSndire politic6 european[

siiptiimina 6: Analiza marxisti a capitalismului.

9 noiembrie 2010

Introducere.Importanga gi relevanla lui Marx pentru Etiinlele sociale.Influenla lui Marx in evolulia gdndirii politice socialiste ;i controversele legate de rela;ia dintre marxism gi regimurilepolitice comuniste. iAceasti temi va fi reluatii in detaliu in cursul urmltoq cu accent pe receptarea lui Marx insocietf,lile post-comuniste din Europa Centrala 9i de Est).

Determinismul economic. Mod de producfie gi relafii de producfie.Bazd gi suprastructurii.Modul de producfie este metoda prin care sunt produse bunurile materiale necesare intr-o societate. Marx studiaztr lnprimul rAnd modul de produc;ie capitalisq dar lucririle lui includ analize ale modurilor de produclie sclavagist 9i feudalin societdlile europene, precum gi modul de producfie asiatic. Mijloacele de produc{ie sunt insrrumentelJgi resurselenecesare producgiei de bunuri, iar relaliile de produclie se definesc ca suma interacliunilor dintre indivizi in interiorulunui mod de produc;ie.Una dintre ideile fundamentale ale marxismului este aceea ci rela;iile economice au o influenla determinanti inconfigurarea institu{iilor politice sau, pe scurt, cE economicul determina politicul. tn Prefald la ContribuSii la criticqeconomiei politice Marx afirmd ci "relaliile juridice, ca gi formele de staf, nu pot fi in{elese nici din ele ?nsele, nici dinaga-numita dezvoltare generali a spiritului omenesc, ci, dimpotrivd, ele ?5i au rddicinile in relafiile de trai materiale",deci cd "anatomia societilii civile trebuie cdutatd in economia politica'. Mai departe, Marx definegte aceasta problem[in termeni de relafle dintre bazd qi suprastructur5 astfel: ,,tn produclia sociala a vieEii lor, oamenii intrd ?n relaliideterminate, necesare, independente de voinla lor - relafii de produclie -, care corespund unei frepte de dezvottaredeterminate a forfelor lor de produc{ie materiale. Totalitatea acestor relalii de produclie constifuie structura economic6a societi{ii, baza real6 pe care se inal}i o suprastructur[ juridici gi politicd pi c]reia ti corespund forme determinate alecon$tiinfei sociale".Marx considerf, cd trdsdturile sfatului burghez derivl din nevoile qi interesele economice, sociale gi politice aleburgheziei. Dat fiind ca aceste interese se afli in contradicfie cu interesele majoritagii populafiei, in capitatism statuteste insfiumentul domina{iei de clastr. De aceea, in Manifestul Comunist, Marx considerl statul nu este decat uninsffument al burgheziei: ,,puterea de stat modernn nu estc decdt un comitet care administreaztr treburile obgteqti ale?ntregii clase burgheze" (p. l4).

Capitalismul. Definifie gi caracteristici.Capitalul se definegte in marxism ca acumularea de plus valoare (vezi si Callinicos, 1996, p- 312).Printre definitiile curente ale capitalismului, cea mai sirnpli este umatoarea: ,,sistem "rbno*i,

alc6tuit cu precdderedin intreprinderi private aflate in concuren{5 pe o piap liber6" (Enciclopedia Blackwell a Gandirii politice, p. 99).ln sens marxist, capitalismul este ,,o formaliune socialS care se intemeiaza pe proprietatea privat-capitalista asupramijloacelor de produclie 9i pe exploatarea muncitorilor salariali gi in care uur[treila, in vederea coniolid6rii dominafieisale economice, detrine puterea politici" (Arhiva MarxiStilor pe lnternet disponibil iahttp ://www. marxists.crglromanaldiction ar I cl Capitalism.htm).Modul de produclie capitalist sebazeazhpe investirea banilor tn producerea mirfurilor, care mai apoi sunt valorificate?n vederea oblinerii unui profit. Modul de produqie capitalist se iaracerizeaza printr-o formuid a ielaliei dinrye mlrfuri9i bani de tipul M-C-Mt, in timp ce in societS;ile pre-.sau non-capitaliste rnodelul circulafiei mf,rfurilor este de tipul C-M-C (vezi Marx, Capitalul, Vol.I, partea II, cap. IV giCallinicos, p. 129 ff; C= marf6,l,t=bani;.0 societate este capitalistd atunci cdnd sisiernul de producfie esie bazat preponderent pe utilizarea muncii salariate,munci vanduti de sei care nu delin mijloace de produc$e gi cumprrata d€ cei care controlea?a aceste mijloace, invederea realirdriiprofitului de cdrre cei din urmd(vezi Miller, 1991" b. ss)Degi este un critic radical al capitalismului, Max r€cunoaste o s"ri* d" contribulii pozitive ale burgheziei la progresulsocial gi economic * vezi textul Manifestalui Comunist,pasajele despre burghezie.

Capitalism gi exploata re.Marx este autorul practic idenfificat cu critica sistemului de exploatare capitalisti gi care consideri cd sistemul

capitalist este in mod intrinsec injust, bazat pe exploatarea continud a prbletariatului.Marx vorbe$te frecvent despre ,,rata exploatf,rii", prin cari inletege propo4ia muncii {neplrtite, adilionala

muncii necesare pentru a produce valoarea echivalentd saliriului pe care munciiorii il primesc) n*""*ure pentru aproduce surplusul valoric, gi deci profitul in avantajul delinitorilor de capital. Marx anatizeazi exploatarea io4ei dernunctr prin corelarea dintre timpul de lucru $i rata profitului.

Un aspect neclar al criticii marxiste a iapitalismului a urmdtorul: condamnarea capitalismutui reflecttr unpunct de vedere moral neutm (capitalismul este in mod intrinsec imoral) sau aceast6 condamnare reflectf, punctul devedere al proletariatului (vezi Reiman, 1991, p. 144).

(Tema exploatdrii va fi reluat6 in detaliu ultimul curs, despre problema aliendrii)

Cdndire politici europeanl 9 noiembrie 2010

^ Clasele: proletariat 9i burghezie. Lupta de clasi.In sens marxist, clasa sociala e$e determinati prin locul ocupat in relalie cu mijloacele gi procesul de produclie- Pe

l6ngd poz{ia in sistemul economic, o clasi este camcterizatd printr-o identitate colectivtr con$tientizag social gi prinrelalii de opozi;ie fa15 de celelalte clase sociale {vezi qi Aron, 1999, pp.27-28}.In societatea capitalistil, clasele sociale fundamentale sunt burghezia gi prolerariatul. Prin defini1ie, orice societatedivizath pe clase conduce la exploatarea exercitati de clasa dominanti asupra clasei sau claselor dominate. Trdsdturilegi organizarea oricirei societi{i sunt determinate de clasa dominantS. intr-un sistem social dominat de burghezie,societateaeste de tip capitalist, iar statul este burghez.Burghezi4 sau clasa capitaligilor, se definegte agadar prin posesia mijloacelor de produclie gi prin faptul ci estebeneficiara profitului financiar extras din modul de produclie capitalist. Proletariatul sau clasa muncitoare se defineEtepril nedefinerea mijloacelor de produc{ie gi prin faptul cii se constituie ca munc6 salariati.Prolerariatul este expus riscurilor rociale prin chiar modul de organizare al producgiei in capitalisrn: ,,... nu trEiesc decdtatdta weme cit gdsesc de lucru gi gf,sesc de lucru numai atita weme cdt munca lor sporegie capitalul. Acegti muncitori,care sunt silili s{ se vindl cu bucata, sunt o mar{tr ca oricare alt articol de comerf qi, prin urnare, sunt expu$i in egal6mEsurtr tuturor vicisitudinilor concurentei, tuturor oscilaliilor piefef' {Manifestul, p. 20). Marx nu este primul autor careutiliznart vocabularul claselor sociale. Marx impune insd vocabularul classlor in gtiinlele sociale, impreuni cu ideealuptei de clas6 in sgcietefile capitaliste.Lupta de clasi este un principiu fundamental al teoriei marxiste, formulat inci din primele paragrafe ale Manifestului:,,istoria tuturor societtrtilor de pdnl azi este istoria luptelor de clas6" (p. I l)hemisa teoriei marxiste a luptei de clasd este cea a exploatiirii proletariatului de c6tre clasa capitaliqtilor.in viziunea lui Marx, lupta de clastr explicf, in mare m6suri ichimbnrile politice radicale piin *r" trec societElile inanumite etape istorice; lupta de clasS ,,se sfiirgea de fiecare datd printr-o prefbcere revolutionard a intregii societiiii sauprin pieirea claselor aflate in lupti" {Manifestul, p. L2).Lupta de clastr nu este proprie exclusiv societtrfilor capitaliste, dar in capitalism se produce ccca ce Marx numeqtesimplificarea antagonismelor de clas6: ,,societatea intreagd se scindeazi din ce in ce mai muh in doutr mari aberedugmane, in doud mari clase direct opuse una alteia: burghezia gi proletariatul" (Manifestul,p. l2).

Problema ideologiei.Ideologia a devenit un concept central al gtiinlelor sociale prin influenla majord a operei lui Man< pi Engels, lncepindcu ldeologia germand (1846). Prima trdsitur{ a ideologiei este la Marx aceea ci men}ine o falsl reprezentare sauviziune despre lume, numiti mai apoi^"congtiin16 falsi". Ideologia este un fenomen in intregime negativ, o reprezentarefalsd, asemin4toare erorii sau iluziei. in al doilea rind, acest fenomen este analizat in termeni de clase sociale, ca mijlocsau instrument de justificare pentru clasa dominantil. Ideologia apar[irie unei clase ale c6rei interese ea le reflect6,servind la a disimula proletariatului faptul propriei sale exploatlri. Dar, in viziunea lui Marx, ideologia este dsar unfenomen temporar. Proletariatul va prelua controlul sociedlii, or aceasta este "singura clasd ce nu are nevoie de iluzii",adicd nici de ideologie.

Criza capitalismului.0 tezfi centrald in g6ndirea politici a lui Marx este aceea c6 sistemul capitalist va intra intr-o crizi tot mai pronunfat[ qi?n cele din urm6 se va prdbugi impreunl cu statul burghe4 fiind urmat de un regim socialist. Momentul decisiv alpr5bugirii capitalismul este revolulia proletarLCriza capitalismului. Criza prEbugirii pregurilor: tendinla de prlbugire a ratei profitului ,,demonsfreazl cum capitalismul... nu estc ceamai rationaltr formd de societate" (Callinicos, 1996,p. 159't'.

Criza de supra-acumulare (vezi teoria lui David Harvey despre erizclc de supra-acumulare in capitalismul rnatur).Supraviefuirea capitalismului in raport cu aceste crize structurale.Influenla marxismului in mediile intelectuale gi pclitice este €xplicabil{ gi pornind de la contradicliile observabile alesocietililor capitaliste contempomne: ,,societdlile moderne, in m6sura in care sunt in acelagi timp industriale gidemocratice, sunt afectate de o dubld contradicJie: convinse de o putere de produclie nelimitata, ele sunt gocate deinsulele de s6ricie care nu au dispdrut; ele proclamd sus gi tare egalitatea fundamentali a ruturor indivizilor gi sunt inacelaqi timp surprinse de inegalitdlilc care persisti intre cetileni" (Aron, 1999, p. 6$.

Bibliografie:Karl Marx, Friedrich Engels, Manifestul partidului comunist, ediTiaa}-a, Nemira, 2006.Marx, Contribulii la critica economiei politice, htrp:l/www.marxists.org/romana/m-e/1859/critica-ec-

pol/prefata.htrnRaymond Aron, Lupta de clasd, Polirom, 1999, cap.2,3,5, pp.2546,59-70.Alex Callinicos, The Revolutionary Ideas of Karl Marx, Bookmarks, London, 1996.Jeffrey Reiman, Moral Philosophy: The critique of capitalism and the problern of ideology, in Tenell Carver

(editor), C umbridge Companion to Merx, CUP" I 99 I.Richard Miller, Social and political theory: class, state, revolution, in Tenell Carver (editor), Cambridge

Companion to Marx, CUP, 1991.

Gdndire politicd europeand

siptimdna 6. Marx: Problema alienirii.

Tema aliendrii este una dintre cele mai cunoscute probleme ale gdndirii politice marxiste. Aceastatemd a fost dezvoltatd qi amplificatd in filosofia politica a secolului al XX-lea, in directii precum

existenlialismul marxist, $coala de la Frankfurt gi filosofia postmodernS. Uneori se considerd cd temaaliendrii reprezintd o moqtenire intelectuald a marxismului la fel de importantd ca analizacapitalismului, in ciuda absenfei unei examindri la fel de sisternatice a acestei problerne. Existd de

asemenea qi sugestia unei mai mari relevanle a problemei aliendrii pentru inlelegerea societd{ilorcontemporane, date fiind lirnitele cunoscute ale criticii marxiste a capitalisrnului (precumreduclionismul irnplicit al deterrninismului economic sau inactualitatea determinisrnului istoric). Pe de

altd parte, tema aliendrii a fost receptatd (degi acest lucru e discutabil) ca fiind rnai pulin sau maiindirect legatd de socialismul lui Marx, qi ca atare a fhcut posibila o receptare pozitivd. gi in medii ingeneral ostile gAndirii politice socialiste. Toate aceste elemente au contribuit la popularitateaconceptului de alienare ir-r filosofia politicd recentd.

Textul de referinfd pentru problerna aliendrii, Manuscrise economico-filosofice din 1844, nu a fostpublicat in timpul viefii lui Marx, ci postum (in 1932), iar de aceea influenfa acestei probleme inmarxisr-nul clasic este relativ tdrzie.

Capitolul ,,Mllnca instrlinatd" din Manuscrise trebuie in{eles in contextul influenJei profunde a luiHegel asupra teoriei sociale marxiste. Capitolul relevant pentru inlelegerea influenlei lu Hegel asupraproblematizlrii aliendrii de cdtre Marx este cuprins in Fenontenologia spiritului gi poarta titlul,,Independenfa gi dependenfa congtiniei-de-sine: stlpAnire qi servitute".

inca din prima frazl a capitolului munca instrdinatd Marx enunld urmdtoare concluzie referitoare lacondilia muncitorului in sistemul capitalist: ,,muncitorul este redus la rolul de marfE". Aceastd idee,

care va deveni nai tdrziv o constantd a analizei marxiste a capitalismului, reflecta deja dihotomia qi

antagonismul celor doud clase fundamentale ale societAtrii qapitaliste, anurne ,,clasa proprietarilor qi

clasa muncitorilor lipsili de proprietate" (Marx, 1960, p. 549). Aceastd problemd, a condiliei umane a

muncitorului in capitalism va fi analizatd rnai departe in detaliu in Manuscrise

Pornind deci de la observalia cd muncitorul este redus la rolul de marfE, Marx descoperd mai multedimensiuni sau consecirr{e ale acestei condilii a fiinlei ufflane.

Prima dimensiune a aliendrii Lrffrane in cadrul relaliilor de produclie specifice capitalismului se

referd la alienareafald de produsul muncii.Iatl formularea tipicd analizei marxiste a aliendrii in rapoftcu produsul muncii: ,,muncitorul se raporteazd la prodr-rsul muncii sale ca la un obiect strdin" (Marx,1960, p.551).

A doua dimensiune a alienbrii este alienarea fatrd de ntuncd'. ,,munca ii este exterioardmuncitorului, adicl nu line de esenla sa, cd, de aceea, el nu se afirmd, ci se neagd in munca sa, nu se

simte rnullumit, ci nefericit, nu-gi desfEgoard liber energia fizica gi spirituald, ci iqi mortificd trupul qi-gi distruge spiritul." (Marx, 1960, p. 553)

A treia dimensiune a aliendrii se referd la alienarea individului uman fald de natura Lrmand,

adica la alienarea muncitorului in raport cu umanitatea: ,,rrrunca instrdinatd ... instrS.ineazd de orn gi

gennl uman: ea face ca pentru om viala generici sd devind ur-r rnijloc de intre{inere a vie{ii individuale.... Viafa ins6gi apare doar ca mijloc de trai" (Marx, 1960).

A patra dimensiune a aliendrii, mai succint discutatd, este alienarea individului unanfa1d deceilal1i, fata de sernenii sdi: ,,in cadrul relaliei de muncd instrdinatd, fiecare om il considera pe altulpotrivit etalonului qi relalieiin care se fal6 elinsugi ca muncitor" (Marx, 1960, p. 557)

Analiza marxistd a aliendrii se referd agadar strict la relaiiile de producfie specificeeconomiilor capitaliste. Degi munca instrdinati nu pare un fenomen specific exclusiv modului deproduclie capitalist, pentru Marx, munca instrdinatd e nn fenomen caracteristic in primul rAnd acestuia.De aceea, Marx coreleazdalienarea nu doar relaliilor de produclie bazate pe mllnca salariatS, ci chiarproprietalii private a rnijloacelor de produc{ie (specificd sistemelor capitaliste).

GAndire politicd europeand

Toate cele patru forme ale aliendrii discutate de Marx presupun ca acceptat gi deterrninatconceptul de naturd ulnanA. in Manuscnse nu este inclusd o discujie prea ampld despre natura umand.Indirect, prin analiza criticd a aliendrii in rapoft cll lrrlrnca, Marx ne comunicd faptul ca fiinla umandeste caracterizatd. de o relalie fundamentald cu propria activitate creatore, cd prir-r muncd individul seafirmd ca fiinfd umand. Apoi, Marx determind specificul fiin{ei Llrrane prin existenla congtiinfei sau araliunii. Iar legdtura dintre muncd gi congtiinld este urmdtoarea: munca este o activitate fundamentalumand, prin care omul uu doar igi satisface nevoile primare, ci igi exprimd valorile umane.

Principaia functie a muncii ar trebuie agadar sd fie tocmai irnplinirea individului uman.Aceasta ar presllpune ,,cooperarea liberd intre egali, ins5., din perspectiv[ istoricS, munca a fost adeseairnpusd prin disciplind externd, fie cd a fost vorba de coercilie, ca in cazul construirii piramidelor, fiecd a fost vorba de un contract, ca in sistemul modern al fabricilor in care muncitorii nu au nici ocontribufie creativS. in viziunea lui Marx, munca alienatd transformd esenla noastrd umand intr-unsimplu mijloc pentru existenld" (Wilde, 2008, p. 376).

Discu{ia despre alienare semnaleazd mai intAi sitLra}ia dificild in care trdiegte muncitorul incapitalism, precum condiliile grele de mur.rcd, salarizarea improprie, timpul de lucru foarte lung etc.Dar, ?n acelagi timp, alienare reprezintd gi o problemd rnai addncd, de ordin sistemic, a rela{iilor dintreangajator qi angajat gi a poziliei mr.rncitorilor in cadrul econorniilor capitaliste, annme reducereaindividului uman la statutul de marli care poate fi tranzaclionatd pe piatd, de unealtd sau magind acarei principalS funclie este cea de a produce profit pentru angajator. Sigur, aceste observa{ii par astdziexagerate, inactuale, sau chiar eronate. Totugi, analiza marxistd a aliendrii are meritul de a formula oproblernd care va fi rnai apoi reluati in secolul al XX-lea, in contexte teoretice diferite, cu nuan{e carelipseau din textul lui Marx, qi cu importante modificdri ale poziliei specifice marxismului in aceastdproblemd.

Conceptul despre alienare este gi Lul concept critic, prin care Marx incearcd sd explice de cecapitalismul este injust, inacceptabil qi de ce e nevoie de o schimbare radicald a acestui sistem. Tocmaipentru cd relaliile de produc{ie specifice capitalisrnului alieneazd fiinla umand, aceste relalii trebuieabandonate.

Problema aliendrii a fost reluatd qi arnplificatd in cadrul marxismului existenlialistcontemporan. Autori precLlm Jean Hyppolite, Roger GaraLrdy sau Henri Lefebvre scriu despre condiliaindividului alienat in lumea contemporan6., mai ales in viala cotidiand, gi despre posibilitdlile dedepagire a acestei condilii. In Franfa, doud grupari intelectuale dezvoltd cu precddere aceastd temd:grupul Arguments (Morin, Chatelet) gi grupr-rl Socialisme ou Barbarie (Lefort, Castoriadis). Spredeosebire de Marx, existeniialigtii vor fi mai sceptici in privin{a posibilitalii de dez-alienare a fiin{eiumane prin trecerea la societatea comunistd. (vezi Mclellan,207)

Lecturd gi discutrii pe marginea textr-rlui: Ciprian Mihali, ,,Moarte pe credit". Le mondediplomatique, edilia rom6nd, Iunie, 2007, p. 3.

BibliografieKarl Marx, Manuscrise economico-filosofice din 1844, in K. Marx, F. Engels, Opere, vol. I,

Editura Politic6, Bucr-rregti, I 960.Laurence Wilde, Tdndrul Marx, in David Bouclrer gi Paul Kelly, Mari gdnditori politici,

EditLrra ALL, 2008, pp.372-384.Ciprian Mihali, ,,Moarte pe credit". Le monde diplomatique, edilia romAni., h-rnie, 2007, p. 3.

(articolul este disponibil la urmdtoarea adresd: http:/lwww.monde-diplornatique.rolMoafie-pe-credit.html)

David Mclellan, Marxism after Marx, Palgrave Macrnillan, 2007

GAndire politicd europeand

Slptlmf,na 8. Lenin: capitalism gi imperialism.

Termenul ,,imperialism" este unul dintre termenii fundamentali ai teoriilor marxiste. Disculiiledespre tendinfele ,,imperialiste" ale statelor capitaliste dezvoltate contemporane fac obiectul unei disputeaprinse intre autori care se revendicd de la tradi{ia marxisti (Alex Callinicos, Norman Geras sau Leo Panitch)qi suslindtorii contemporani ai globalizdrii economice. Dezbaterile despre imperialism s-au reluat cuintensitate in ultimul deceniu, cdnd evaluarea efectelor sociale gi economice ale globalizdrii a polarizat lumeaacademici qi mediaticd in critici ai globalizdrii Q.troam Chomsky sau Naomi Klein fiind printre cei maicunoscuti) qi apardtori ai acesteia (Fukuyama, Huntington).

Tema imperialismului este una dintre problemele clasice ale teoriilor marxiste. Totugi, disculiiledespre imperialism sunt astdzi frecvent intilnite in arii de cercetare care sunt mult mai diversificate teoretic qi

ideologic, cum ar fi studiile culturale sau studiile de dezvoltare.

in sens general, ,,imperialismul" poate fi definit ca ,,o politic[ sau scop de extindere a puterii gi

guverndrii dincolo de granilele orginare ale unui stat gi preluarea altor naliuni sau teritorii de cdtre acel stat"(David Robertson, Dictionary of Politics,p. 154).

intr-un sens mai restrAns, dar mai relevant pentru istoria contemporanS, imperialismul reprezinti ,,unsistem mondial de dominaJie politici sau exploatare economicd" (Enciclopedia Blackwell a GdndiriiPolitice). Acest sens este cel mai apropiat de utilizarea marxistd a termenului. Aspectul central al teoriilormarxiste ale imperiasmului il reprezintd identificarea cauzei imperialismului in chiar modul de productie

capitalist.

Pentru Lenin, imperialismul este ?n primul r6nd un concept economic qi descrie efectele globale ale

concentrdrii monopoliste a economiilor capitaliste. Cea mai importantd contributie teoreticd a lui Lenin dinlucrarea Imperialimsul esle legati de studierea legiturilor dintre tendinlele imperialiste ale stateloroccidentale gi sistemul capitalist. Aceastd legitura este definitd simplu de cdtr Lenin in chiar titlul acestei

lucrdri: ,,stadiul cel mai inalt al capitalismului".

Definilia propusd de Lenin: ,,imperialismul este stadiul monopolist al capitalismului". Sau, odefinilie mai complex5: ,,Imperialismul este capitalismul ajuns in stadiul de dezvoltare in care s-a statornicitdominalia monopolurilor gi a capitalului financiar, a cdpdtat o insemndtate deosebit de mare exportul de

capital, a inceput impirfirea lumii intre trusturile interna]ionale gi a luat sfirgit impd(irea intregului teritoriual globului intre cele mai mari ldri capitaliste."

Lenin discutd in principal urmdtoarele caracteristici ale imperialismului:

- accentuate tendinle monopoliste (vezi capitolul I, ,,concentrarea producliei gi monopolurile"). ir-r

demonstrarea tendinlelor monopoliste ale capitalismului, Lenin utilizeazd literatura economicd de lasf6rgitul secolului al 19-lea qi inceputul secolului al20-1ea gi o serie de date economice qi statisticecare descriu evolu{ia cdtorva sectoare economice importante din economiile occidentale la inceputulsecolului al 20-lea (industria electricd, siderurgia, ciile ferate, bdncile etc). Aceste date suntinterpretate in grila marxistd, Lenin folosind atdt ideile elaborate de chiar Marx pe aceastd temd, dargi contribu{iile unor marxigti precum Hilferding"

- imperialismul este o consecinfd inevitabild a capitalismului, care decurge din chiar modul de

organizare a acestui mod de producJie qi din organizarea puterii politice in acord cu intereselecapitalului

ireversibilitate; intoarcerea la legile pielei gi concurentei libere discutate de gAnditorii politici liberaliqi de gcoala economicd clasicd (Adam Smith, David Ricardo) i se pare lui Lenin imposibild.

expansiunea de tip imperialist este determinatd de necesitatea deplasdrii surplusului de capital dinstatele capitaliste avansate

Gindire politicd europeand

- expanslune coloniale sprijintd politic ai militar de statele capitaliste; expansiunea coloniald este

;"f;3rTtffi"*"",,".r;iiotr!ire a lumii" int" ..t.--ai puternice ,,uniuni Lonopoliste,, (exemprur

Sistematizarea oferitd de Lenin a teoriei imperialismului:

l) concentrarea producliei gi a capitalului, concentrare care a atins o treaptd de dezvoltare atit deinalt5' incit a creat monopolurile, ,u.. uu "" ."l"i"raritor in uiulu L.ino mic6; 2) contopireacapitalului bancar cu cel iniustrial pi ro*u..u, p""i-u u".rtui ,,capital financiar,,, a unei oligarhiifinanciare; 3) exportul de capital,-sp." deosebir" a.'.*portul de mirfuri, capdtd.o insemndtatedeosebit de mare; 4) se formeaza.uniuni **opor*" internalionale a1e capitaliqtilor, care impartintre ele lumea, qi 5) impdrfirea teritoriald;gl;i"hri"p-amintesc intre cele,nu'i ,-,,uri puteri capitalistea luat sfirgit.

Polemica lui Lenin cu Kautsky pe tema relafiei dintre capitarism/imperialism gi pacea mondiald.Dificultdli gi probleme ale teoriei leniniste a imperialismului:

- dificultatea de a explica sfdrgitul colonialisrnului

- ingorarea faptului cd rela{iile economice cele mai intense conectau ?ntre ele statele capitalistedezvoltate gi mai pulin cenirele de periferiile coloniale

Problema imperialismului in teoria politicd recentd.:

David Harvey: teoria ,,fixrrii spaliotemporale a capitalului" (efecte coloniale) gi ,,acumularea prindeposedare" - exemple: TRIPS (Trade d-elated Asp".r. #in*nectua-l porperty Rights, de pildd in cazulpatentrrii materialelor genetice), supra-exploata.ea .eru.s"lor naturale, bio-pirate ria, privatizarea cvasi-general5 a resurselor gi serviciilor pubiice etl (vezi Harvey, ZOOil, pp. 147-9).

Teoria dependenfei (Frank, Valenzuela,Wallerstein).

Michael Hardt gi Antoniopp. x-iiv, 222-239.

Dos Santos) gi teoria sistemului mondial (Immanuel

una dintre cele mai populare dezbateri ale ultimilor ani este legatade cartea lui Hardt gi Negri,Empire.Iatd un pasaj ilustrativ plntru tipul de pr"ti;;;;;;;;;;;p", de Hardt eiNegri.

"in paralel cu piata global5 9i circuitele globale.ale_producliei, a apdrut o ordine globald, o noud logicd gistructurd a guverndrii - pt scurt, un nou tip a. ,u,rounitate. Imperiul estJ subiectul politic carereglementeazd in mod real iceste schimburi globale, pu;.;-;;"rana caie guverneazd lumea,, (2000,p. xi)."Imperialismul a fost dg fa.nt doar o prelungiie u ,uuliun-itaiii ,lut"ror.nulionare europene dincoro de granilerelor' "' spre deosebire de imper.ialism, tmieriul n, igi ,tuiiieptl nici un centru i"ri,o.iur de putere gi nu sebazeazd' pe granile fixe^sau baliere Imper'iul ..t".*'uiu.;;^l;;r"".nare descentrat gi de-teritoriarizat careincorporeazd progresiv intregul glob intre frontierele ,ur" a"r.rrir'. gi aflate ?n expansiun e,, (2000,p. xii).

Bibliografie

Lenin' Imperialismul' stadiul cel mai inolt al capitalismurui, introducere si capitolele I, IV, v, vII,(text disponib' ra: http://www.marr,ists.o.gi, omanakeniitgi;;^putindex.htm).

Negri, Empire, Harvard University press, 2000, prefala gi capitorur 3.r..

David Harvey, The New Imperiarism, oxfod university press, 2003.

,nno,.#lJ,'"l';:*1llfi.lJ,f;:'Jff''ii'.,rf;x{liite potitice ate secotutui xx, Hurnanitas, Bucuresti,