Indrumar de afaceri - Ministerul pentru Mediul de Afaceripensii. "Noul model social" implementat în...

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT Departamentul de Comerţ Exterior Direcția Europa UE

1

REPUBLICA LITUANIA

ghid de afaceri



2

Obiectivul Ghidului de Afaceri Lituania este de a prezenta informaţii de interes pentru operatorii economici români privind accesul pe piaţa Republicii Lituania. Informaţiile cuprinse în Ghidul de Afaceri constituie obiectul unor permanente revizuiri şi actualizări, fiind depuse toate eforturile pentru asigurarea unui conţinut corect şi obiectiv. Cu toate acestea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat nu îşi asumă răspunderea pentru eventualele neconcordanţe sau erori care pot apărea la un moment dat între conţinutul Ghidului şi informaţiile reale. Ghidul de Afaceri se publică pe Portalul Românesc de Comerţ Exterior şi este supus Termenilor şi Condiţiilor de Utilizare al acestuia, care pot fi consultaţi la adresa: http://www.portaldecomert.ro/AspecteLegale.htm

Capitolul 1: PROFIL DE TARA 4

Capitolul 2: ECONOMIA LITUANIEI 6

Capitolul 3. MEDIUL DE AFACERI 11

Capitolul 4: INVESTIŢII STRĂINE 17

Capitolul 5: RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO- 19

LITUANIENE

Anexa: Lista de link-uri utile

http://www.portaldecomert.ro/AspecteLegale.htm



3

Capitolul 1: PROFIL DE ȚARĂ

Date generale

Denumirea oficială: Republica Lituania

Forma de guvernamânt: Republică parlamentară. Parlamentul unicameral (Seimas)

format din 141 de membri dintre care 71 sunt aleși printr-un sistem cu două tururi în timp ce restul de 70 sunt aleși printr-un sistem proporțional național pe listă. Partidele trebuie să se asigure de cel puțin 5% din voturile la nivel național pentru a intra in parlament. Membrii au un mandat de patru ani. Președintele este ales direct pentru un mandat de cinci ani și aceeași persoană nu poate obţine mai mult de două termene consecutive, Actualul președinte este dna Dalia Grybauskaitė, realesă pentru al doilea mandat în 2014. Prim-ministru actual este Saulius Skvernelis, care conduce o coaliție de centru-stânga

Suprafaţa: 65 300 km2.

Aşezare geografică: Lituania este situată în nordul Europei de-a lungul țărmului sud-estic al Mării Baltice. Se învecinează cu Letonia la nord, Belarus la est și la sud, Polonia la sud, și cu exclava rusească (Kaliningrad Oblast) la sud-vest.

Populatia: 2,81 milioane locuitori (est. sept. 2018) Populaţie activă 1,41 mil. persoane;

Populaţie urbană 68.6%; Populaţie rurală 31,4%; Grupe etnice 83,4% lituanieni, 6,7% polonezi, 6,3%

ruși, 1,2% bieloruși și 2,3% membri ai altor grupuri etnice.

Ora locală: GMT + 2h

Capitala: Vilnius (574.300 locuitori).

Oraşe importante: Kaunas – 288.400 locuitori

Klaipeda – 149.000 locuitori



4

Šiauliai – 100.500 locuitori Panevėžys – 88.700 locuitori.

Clima: Clima variază între zone maritime și continentale și este una temperată. Temperaturile medii pe coastă sunt -2,5° C în ianuarie și 16° C în iulie.

Structura administrativă: Prin reforma administrativă teritorială din 2010, Lituania a schimbat diviziunile administrative de la judeţe la municipalități, care au devenit cea mai importantă unitate administrativă. Fiecare municipalitate are propriul guvern ales. Alegerea consiliilor municipale are loc acum la fiecare patru ani. Primarii sunt aleși direct din 2015, candidaţii fiind numiți de consiliu înainte de aceasta.

Limba oficială: Limba oficială a Lituaniei este lituaniană, din familie limbilor indo-europene. Limbile minoritare semnificative sunt poloneză și rusă.

Moneda oficiala: Euro (€)

Sarbători naţionale: 16 februarie, Ziua Naţională;

11 martie Ziua Independenţei;

Sarbători religioase 1 ianuarie - Anul Nou; şi publice: Prima şi a doua zi de Paşte;

1 mai - Ziua muncii; 24 iunie – Ziua Sf. Ion 6 iulie - Ziua încoronării regelui Mindaugas 15 august - Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului 1 noiembrie – Ziua tuturor sfinţilor 24 decembrie – Ajunul Crăciunului 25 decembrie - Crăciunul; 26 decembrie – a doua zi de Crăciun; 31 decembrie – ajunul Anului Nou Mai există, de asemenea, 3 zile de sărbători naţionale, dar care nu sunt considerate zile libere.

Religia: Lituanienii sunt predominant romano-catolici (79% din populație). Aproximativ 4% din populație este de religie ortodoxă;



5

Program de lucru: Ministere şi instituţii centrale: 8:00-17:00 (1 oră liberă pentru prânz);

Reţeaua comercială (supermarketuri şi detail): programe de lucru variabile, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Regimul vizelor: Lituania aplică regimul de vize, drepturi şi restricţii de circulaţie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene.

Republica Lituania este membră NATO din 29 martie 2004, iar din 1 mai 2004, membră UE. Din 5 iulie 2018 este membru OECD.

Capitolul 2: ECONOMIA LITUANIEI

2013 2014 2015 2016 2017

2018 (est.)

Pordusul Intern Brut (mld.€) 35,0 36,6 37,4 38,7 41,9 43,7

Dinamica PIB (%) 3,5 3,5 2,0 2,3 4,1 3,4

Populaţia (mil. loc.) 2,85 2,84 2,83 2,81 2,81 2,81

PIB/locuitor (€) 11.832 12.483 12.874 13.494 14.832 15.200

Şomaj (%) 11,4 10,1 8,8 7,6 6,7 7,1

Datoria publică (% PIB) 38,8 40,5 42,6 40,1 39,7 40,5

Inflaţia (%) 0,4 -0,3 -0,1 1,7 3,7 3,2

Dinamica importurilor (%) 5,2 -1,1 -1,9 -2,8 16,6 3,2

Datoria externă (% PIB) 70,3 69,8 75,8 85,5 83,1 82,5

Creşterea economică: 2,3 % in 2016; 4,1 % in 2017; 3,4 % in 2018 (est.)

Produsul Intern Brut: 38,7 mld. € (2016); 41,9 mld. € (2017); 43,7 mld. € (2018 est.)

PIB/locuitor: 15.200 €/loc (est. 2018) sau 17.480 USD/loc. la cotaţie euro-dolar 1,15

Ponderea principalelor

sectoare de activitate agricultura, pescuit, industria lemnului (4,1%), industrie



6

la formarea PIB: (26,4%), servicii (69,5%)

Lituania are printre cele mai ridicate ratinguri de credtit din regiune:

Standard & Poor’s: A

Moody’s: A3

Fitch IBCA: A-

Rata inflaţiei: In 2018 (sept.) rata medie anuală a inflaţiei a fost 3,2%

Rata somajului: 2018 (aug.) – 7,1 %

Sistemul bancar: Sectorul bancar din Lituania este foarte concentrat și dominat de proprietatea străină. La sfârșitul anului 2017 erau 6 bănci și 7 sucursale străine, respectiv, pentru 84% și 8% din piață (atât pe active, cât și pe credite). Cele mai mari trei bănci (SEB, Swedbank și Luminor) au acoperit 81% și, respectiv, 83% din piața de active și împrumuturi. Principalele bănci:

Swedbank Lithuania Luminor AB SEB Banka AB Siauliu Banka Citadele Bankas AB UAB Medicinos Banka.k

Investiţii străine: 2018 sem. II –15,6 miliarde € (cumulat)

FDI pe sectoare (2018): 25,6% sectorul financiar-asigurări

19,7% industria prelucratoare

13,7% comerţ cu ridicata și cu amănuntul

13,6% imobiliare

1,9% energie

1,9% transporturi si depozitare

1,5% agricultura, pescuit

Comerţul exterior: Export 2017: 26,4 mld.€

Import 2017: 28,8 mld. €

Sold 2017: -2,4 mld. €



7

Aproximativ 70% din comerţul exterior al Lituaniei se derulează cu state membre UE. Principalii parteneri ai Lituaniei sunt: Federaţia Rusă, Germania, Letonia, Polonia, Suedia şi Estonia.

Salariul mediu brut lunar (iunie 2018) - 722 € Sursa: https://www.lb.lt

De la recâştigarea independenței în 1991 și tranziția de la economia planificată la nivel central la o economie de piață, Lituania a înregistrat o creștere substanțială a bunăstării cetățenilor săi. Mulțumită unui mediu favorabil concurenței, economia Lituaniei a crescut mai repede decât majoritatea ţările OCDE în ultimii zece ani. Cu toate acestea, productivitatea a rămas mult sub media OCDE. Inegalitatea salariilor și veniturilor este ridicată, alimentând emigrarea. Populația îmbătrânește rapid și este în scădere, în special din cauza emigrației, exercitând presiuni asupra sistemului de pensii. "Noul model social" implementat în 2017, care include beneficiile pentru șomari și reforma sistemului de pensii, este de așteptat să revigoreze inclusiv creșterea economică și susținerea finanțelor publice.

Economia Lituaniei este relativ energetic intensivă. De la închiderea reactorului său nuclear la sfârșitul anului 2009, Lituania a fost dependentă de importuri, în principal din Rusia.

Interconectările cu Suedia și Polonia, puse în funcțiune la sfârșitul anului 2015, au redus această dependență, însă sunt necesare interconexiuni suplimentare și sincronizarea planificată cu Europa Centrală și de Vest pentru ca Lituania să beneficieze de piața europeană integrată a electricității.

Investițiile continuă să crească într-un ritm constant. Investițiile în construcții au înregistrat o creștere semnificativă în prima jumătate a acestui an, după încetinirea lentă în a doua jumătate a anului 2017, iar investițiile în locuințe şi-au revenit. Segmentul non-rezidential a înregistrat, de asemenea, un ritm anual mai rapid de creştere.

Activitatea economică s-a consolidat în 2017, revenind după încetinirea ritmului de creștere în 2015 și 2016 și rămâne solidă în 2018. Consumul populației este susținut de scăderea șomajului, de creșterea rapidă a salariilor și de condiții favorabile de creditare. După performanța impresionantă de anul trecut pe fondul redresării cererii externe pe scară largă, creșterea exporturilor a slăbit. Investițiile interne au revenit în 2017, în mare parte datorită creșterii investițiilor în afaceri. Creșterea investițiilor bazate pe cunoaștere a fost deosebit de puternică. Utilizarea înaltă a capacității continuă să stimuleze investițiile private, deși rata investiției în sectorul de afaceri este mult sub nivelul său dinaintea crizei. Încrederea în mediul de afaceri scăzută poate fi parte a explicației, dar și alți factori, inclusiv dificultățile cu care se confruntă



8

firmele în găsirea de lucrători calificați și informatizarea pot, de asemenea, să descurajeze investițiile. Ca economie, Lituania are nevoie de mai multe investiții pentru a stimula productivitatea și a reduce diferența de venituri. Inflația a scăzut la începutul anului 2018, pe măsură ce impactul majorărilor de anul trecut asupra unor accize scade. Inflația prețurilor la servicii rămâne în continuare ridicată, însă reflectă creșterea puternică a salariilor și a cererii interne.

Poziția Lituaniei pe pieţele externe este destul de bună, datorită datoriei externe de cca. 83% din PIB în 2017, iar poziția investițională internațională netă pe o tendință de îmbunătățire. Deficitul este finanțat în principal de o creștere a investițiilor străine directe (ISD) și a investițiilor de portofoliu. Valoarea FDI a fost de 37% în 2017, mai puțin decât în alte țări baltice. Multe proiecte din ultimii ani au vizat centre de servicii comune, care necesită cheltuieli de capital mici și, prin urmare, nu contribuie mult la stocul de ISD. În acest sens, mai multe ISD nu numai că vor îmbunătăți sustenabilitatea externă, ci vor contribui la creșterea productivității prin transferul de know-how. Prin urmare, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru atragerea investițiilor străine directe rămâne importantă.

Perspectivele de creștere ale Lituaniei depind atât de factori externi, cât și de factori interni. O creștere mai slabă decât cea anticipată în zona euro ar afecta exporturile și investițiile Lituaniei. Brexit-ul poate afecta economia lituaniană, deoarece sporește incertitudinea în Uniunea Europeană și poate, de asemenea, să reducă remitențele emigranților lituanieni. O forță de muncă în scădere ar putea limita creșterea ocupării forței de muncă mai mult decât se preconizează, iar creșterile salariale ar putea duce la o creștere mai mare decât cea prevăzută a costurilor unitare cu forța de muncă, afectând competitivitatea. Deși există măsuri de prudență macroeconomică bune, evoluțiile pieței imobiliare ar putea destabiliza economia pe termen mediu. În cele din urmă, economia se poate confrunta cu șocuri neprevăzute, ale căror efecte sunt greu de anticipat.

Principalele sectoare ale economiei

Agricultura contribuie cu o 3,3% la PIB și are 9,1% din forța de muncă activă (estimările 2018). Principalele produse agricole din Lituania sunt grâul, lemnul, orzul, cartofii, sfeclă de zahăr, vinul și carne (carne de vită, carne de oaie și carne de porc).

Principalele sectoare industriale sunt electronică, industria chimică, construcţia de mașini-unelte, prelucrarea metalelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară, industria ușoară (inclusiv textile), îmbrăcăminte și mobilier. Lituania este implicată şi în rafinarea petrolului și construcţii navale. Sectorul industrial contribuie cu 28,5% la PIB şi are aproximativ 25% din populația activă.

Sectorul serviciilor contribuie cu 68,3% la PIB și ocupă 65,8% din populația activă. Sectoarele tehnologiei informației și comunicațiilor reprezintă cele mai importante contribuții la PIB. De asemenea, serviciile de transport şi depozitare.



9

Politica fiscală

Poziția fiscală a Lituaniei este solidă. După ce veniturile au scăzut brusc în urma crizei din 2008, guvernul a început să consolideze finanțele publice pe partea de cheltuieli prin reducerea cheltuielilor cu salariile, reducerea cheltuielilor sociale și reducerea investițiilor în infrastructură.

Bugetul din 2016 a dus la un excedent de 0,3%, pentru prima dată în ultimul deceniu. Drept urmare, datoria brută se stabilizează acum la aproximativ 50% din PIB, care se dovedeşte a fi sustenabilă în urma diferitelor simulări. Deficitul bugetar a rămas pozitiv în 2017 și este așteptat ca acesta să fie atins în 2018. Se așteaptă ca noul model social să facă bugetul mai durabil și mai incluziv, îmbunătățind echilibrul bugetar cu aproximativ 3% din PIB pe termen lung, în timp ce creșterea beneficiilor sociale să fie de aproximativ 0,5% pe termen scurt.

Cadrul fiscal al Lituaniei a fost consolidat prin adoptarea unui cod fiscal la nivelul UE și înființarea unui consiliu fiscal independent, care funcționează încă din 2016.

Reguli fiscale. Cadrul regulilor fiscale cuprinde un buget și o regulă de cheltuieli. Norma bugetară impune ca soldul să atingă obiectivul pe termen mediu - în prezent stabilit la minus 1% din PIB - când creșterea PIB este sub potențial și să se îmbunătățească până când se atinge un excedent structural atunci când creșterea PIB-ului depășește potențialul. Norma privind cheltuieli limitează creșterea acestora la o jumătate din media multianuală din creșterea potențială a PIB-ului, dacă un deficit este înregistrat în medie pe o perioadă de cinci ani. Regulile sunt considerate destul de stricte și se bazează pe creșterea potențială, adesea dificil de măsurat. Cu toate acestea, bugetul multianual cadru nu este pe deplin obligatoriu.

Consiliul fiscal. Consiliul fiscal a început să monitorizeze respectarea legislației fiscale, regulile și pregătirea avizelor și transmiterea acestora către Parlament. Misiunea Consiliului este importantă, în conformitate cu recomandările OCDE. Cu toate acestea, alinierea la principiile OCDE pentru o fiscalitate independentă este la început, iar managementul intern și procedurile nu au fost încă definite. Consiliul rămâne sub autoritatea Oficiului Național de Audit a cărei reputație este ridicată, dar unele tensiuni ar putea apărea dacă obiectivele celor două instituții ar fi diferite.

Ca o economie relativ mică dar deschisă, Lituania este vulnerabilă la șocuri externe și, prin urmare, ar trebui să păstreze datoria scăzută pentru o politică fiscală anticiclică. Autoritățile estimează că o centură de siguranţă fiscală, de la 5% la 10% din PIB, este necesară pentru amortizarea șocurilor. Actuala normă de deficit ar reduce datoria până la aproximativ 40% din PIB în 2040, care este considerată prudentă având în vedere o populație în declin.

Cu toate acestea, aceasta este cu puțin sub nivelul datoriei atinse în 2017, iar datoria ar putea crește rapid spre pragurile stabilite de Uniunea Europeană în cazul în care



10

economia a fost lovită de criză. Pentru a reduce în continuare datoriile și pentru a consolida rezervele fiscale anticiclice, deficitul bugetar pe termen lung nu trebuie să depășească 0,5% pe an.

Cadrul fiscal ar putea fi consolidat în continuare prin ancorarea unei ținte numerice pe termen lung și prin crearea unei căi credibile de reducere a datoriei. Procesul de bugetare trebuie să fie bine coordonat și transparent. În cele din urmă, consiliul fiscal ar putea fi consolidat prin creșterea independenței sale instituționale și ar putea folosi mandatul său mai activ în pregătirea bugetului.

Piața forței de muncă

Piața forței de muncă din Lituania şi-a revenit puternic de la începutul crizei, dar unele grupuri, în special persoanele cu un nivel scăzut de calificare, au rămas cu venituri mai mici decât alte grupuri. În același timp, munca nedeclarată extensivă, inegalitatea salarială ridicată și condițiile de muncă adesea slabe influențează calitatea locurilor de muncă pentru mulți lituanieni.

Nivelul ridicat de impozitare face ca lucrătorii cu calificare redusă să fie mai puțin atrăgători pentru angajatori. Creșterile recente ale pragului impozitului pe venit sunt binevenite în această privință, dar o reducere a ratelor contribuțiilor la asigurările sociale ar trebui să fie făcută în continuare pentru a scădea povara fiscală a muncii. Ca o etapă binevenită, Consiliul de Stat al Fondului de Asigurări Sociale a început de la începutul anului 2017 să publice datele privind salariul mediu în întreprinderi și instituții.

Capitolul 3: MEDIUL DE AFACERI

Principalele forme de organizare a afacerilor

Forma de organizare

Restrictii de proprietate

Capitalul social minim (EUR)

Conducere

Societate cu raspundere limitata (UAB)

Nu 2 500

Adunarea generală a acționarilor,

director general

Societate pe actiuni (AB)

Nu 40 000

Adunarea generală a acționarilor, director

general; board de

directori

Intreprindere individuala (IĮ) Nu -

Proprietarul, care nu poate conduce o alta

societate



11

Parteneriat general (TŪB)

Nu - Partnerii

Parteneriat limitat (KŪB)

Nu - Partnerii

Reglementarea afacerilor

Afacerile deținute de străini și localnici sunt reglementate deopotrivă. Gradul de reglementare depinde în principal de activitățile urmărite. Unele activitățile necesită licențe speciale și aprobări din partea organismelor guvernamentale, dar, în general, reglementarea afacerilor depinde de tipul entității, legile fiscale valabile și alte legi și reglementări aplicate în general. Cerințele de licență pentru activitățile comerciale sunt descrise detaliat în pagina web a Enterprise Lithuania (www. enterpriselithuania.com). Legea privind mărcile din Republica Lituania stabilește și protejează proprietatea intelectuală și este armonizată cu legislația UE.

Sistemul de taxare

Autoritățile fiscale

Inspectoratul Fiscal de Stat (Valstybinė mokesčių inspekcija - VMI) administrează evaluarea și plata impozitelor și alte taxe datorate statului sau autorităților locale.

Impozite principale

Principalele impozite percepute în Lituania sunt: • Impozitul pe profit • Impozitul pe venitul personal • Taxa pe valoarea adăugată (TVA) • Taxa pe moștenire • Impozitul pe resursele naturale naționale • Taxa pe resursele de petrol și gaze • Impozitul pe bunurile imobile • Impozitul pe teren • Accize • Taxe vamale

Impozitul pe profit

În principiu, toate persoanele și entitățile juridice, în cazul în care nu sunt scutite în mod specific, sunt supuse impozitului pe profit. Persoana juridică lituaniană este supusă impozitului pe profitul obţinut din venitul său global, în timp ce o persoană juridică străină este supusă impozitării numai pentru veniturile cu sursă din Lituania,



12

cu excepția cazului în care are sediul permanent în Lituania, caz în care această unitate este tratată ca și cum ar fi o persoană juridică din Lituania.

O entitate lituaniană care are o reprezentanță permanentă în străinătate într-o jurisdicție care se află fie în Spațiul Economic European, fie care are un tratat de evitare a dublei impuneri cu Lituania, nu este impozitat în Lituania cu privire la profiturile acelei unități permanente, dacă acestea sunt impozabile în acea jurisdicție.

Venitul impozabil

Venitul impozabil include orice tip de venit obținut și/sau primit în numerar și/sau în natură dintr-o sursă din sau din afara Lituaniei. Veniturile și costurile sunt, în general, recunoscute pe bază de angajamente și în conformitate cu principiile contabile general acceptate din Lituania.

Companiile pot opta pentru contabilitatea în numerar, dacă venitul lor anual nu depășește 30 000 EUR în oricare din ultimele trei perioade de impozitare. Atunci când venitul anual al unei companii depășește această sumă în orice perioadă impozabilă, trebuie să treacă la contabilitatea de angajamente de la începutul perioadei următoare și nu poate reveni la contabilitatea de numerar ulterior. În contabilitatea de numerar, veniturile nu sunt recunoscute până la primire, iar cheltuielile, determinate ca bază de angajamente, sunt recunoscute în perioada în care veniturile de care se leagă sunt recunoscute.

Venitul impozabil se bazează pe profitul net recunoscut în contul de profit și pierdere, ajustat după cum urmează:

• prin deducerea venitului neimpozabil

• prin adăugarea unor cheltuieli neeligibile și a unei părți corespunzătoare a cheltuielilor cu deductibilitate limitată

Venitul neimpozabil include:

• încasări din polițe de asigurare pentru pierderi sau daune

• excedente de reevaluare din reevaluarea mijloacelor fixe sau valorilor mobiliare

Stimulente fiscale

Anumite bunuri fixe, cum ar fi mașinile, echipamentele informatice și software-ul, utilizate în scopul cercetării și dezvoltării, pot fi amortizate cu rata fixă de 50%.

În cazul în care societățile investesc în anumite tipuri de active fixe în anii 2009-2023 (inclusiv) pentru a produce noi produse, a furniza servicii noi sau a efectua modificări substanțiale în procesele de afaceri existente, pot solicita o deducere a venitului impozabil de 100% din investiții, dar nu pentru a reduce venitul impozabil sub zero. Deducerea care depășește un venit impozabil poate fi transferată în exces timp de maximum patru ani.



13

Investițiile eligibile includ achiziția de instalații și mașini, structuri, echipamente informatice și de comunicații, drepturi la proprietăți necorporale etc. Activele trebuie să fie neutilizate și nu mai vechi de doi ani și trebuie aplicate în operațiunile de afaceri ale companiei pentru cel puțin trei ani.

Scutiri fiscale în zone libere

În cele șapte zone economice libere existente (Akmenė, Kaunas, Kėdainiai, Klaipėda, Marijampolė, Panevėžys, Šiauliai), în schimbul unei investiții cel puțin 1 milion de euro, sunt disponibile scutiri fiscale speciale. Acestea includ:

• Scutire de la impozitul pe profit pentru primii zece ani

• Profiturile pentru următorii șase ani sunt impozitate la 50% din rata normală (adică la 7,5%)

• scutirea de la impozitul pe proprietăți imobiliare

• Scutire pentru dividende

Rata impozitului

Rata standard a impozitului pe profit este de 15%.

O rată redusă specială de 5% (și 0% pentru primul an) se aplică societăților "mici", definite ca având:

• un număr mediu de angajați care să nu depășească 10

• și venituri impozabile care nu depășesc 300 000 EUR

O rată de 5% se aplică, de asemenea, societăților cooperative, din venituri care provin în proporţie de peste 50% din activitățile agricole.

Taxa pe valoare adaugata

Activități impozabile

Ca stat membru al Uniunii Europene, Lituania are un regim de taxă pe valoarea adăugată (TVA) similar cu alte regimuri de TVA din Uniunea Europeana. În general, TVA se datorează pentru livrări de bunuri și servicii, importul de bunuri din afara Uniunii Europene și "Achiziții intracomunitare" de bunuri din alte state membre ale UE. În cazul în care aceste tranzacții au loc în Lituania, acestea sunt, în principiu, supuse TVA lituanian.

Întreprinderile ("persoane impozabile") care plătesc TVA clienților lor sunt obligate să raporteze și să plătească această taxă autorităților fiscale lituaniene. Orice plată TVA efectuată în cursul activității impozabile a persoanei impozabile (de exemplu, taxate de furnizorii persoanei impozabile), pot fi, în principiu, deduse sau compensate cu TVA datorată. Numai suma netă trebuie plătită autorităților fiscale. În cazul în care există un echilibru al TVA deductibil, suma este în principiu recuperabilă de la autoritățile



14

fiscale. În consecință, povara reală a TVA revine consumatorului final, cu intermediarii în calitate de agent de colectare pentru autoritățile fiscale.

Cotele de TVA și scutirile

Rata standard a TVA în Lituania este de 21%, cu rate reduse de 5% și 9%.

Rata de 5% se aplică, printre altele, medicamentelor și ajutoarelor medicale, ale căror costuri sunt integral sau parțial rambursate de către stat. Rata de 5% se aplică ajutoarelor tehnice pentru persoanele cu handicap și reparării acestora, începând cu 1 ianuarie 2013.

Rata de 9% se aplică pentru:

• Anumite cărți și ziare

• Transportul public

• Încălzire internă

• Cazare la hoteluri și alte servicii speciale de cazare furnizate conform procedurii prevăzute în actele juridice de reglementare a activităților turistice.

Impozitul pe venit

Persoanele fizice rezidente în Lituania sunt supuse impozitului pe venit pentru toate veniturile lor globale. Nerezidenții sunt responsabili doar pentru veniturile din surse lituaniene.

O persoană fizică este considerată rezidentă în Lituania în scopuri fiscale dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:

• Persoana fizică are un loc permanent de reședință în Lituania. O reședință permanentă este un apartament, o casă, sau altă încăpere potrivită ca locuință, pe care individul o are la dispoziție și în care locuiește permanent sau predominant (nu numai în timpul călătoriilor de afaceri sau de sărbători). Dacă persoana are o astfel de reședință atât în Lituania, cât și în altă țară, reședința permanentă este considerată a fi cea în care persoana fizică locuiește mai mult sau mai des

• Interesele personale, sociale sau economice ale persoanei sunt în Lituania

• Persoana fizică este prezentă în Lituania timp de 183 de zile sau mai mult în anul calendaristic

• Persoana fizică este prezentă în Lituania timp de 280 de zile sau mai mult timp de doi ani calendaristici succesivi și a fost prezentă timp de cel puțin 90 de zile într-unul din acei ani

• Persoana fizică este cetățean lituanian care lucrează în străinătate și este întreținută de statul lituanian sau de o autoritate locală lituaniană



15

Venitul impozabil se calculează separat pe tip recunoscut al sursei de venit. Legea recunoaște următoarele tipuri de venituri:

- Venituri din angajare și relații echivalente

- Venituri din activități de afaceri independente

- Venituri din exercitarea unei profesii

- Interese

- Dividende și alte distribuții ale profitului

- Chiriile și alte venituri din proprietăți imobiliare

- Venituri din spectacole sportive și artistice

- Încasări din vânzarea de bunuri mobile și imobile

- Diverse alte venituri

Venitul din încadrarea în muncă include toate tipurile de remunerații dintr-o relație de muncă sau dintr-o relație echivalentă (salarii, beneficii, bonusuri, compensații pentru încetarea contractului de muncă, remunerația directorilor etc.).

Toate veniturile impozabile sunt supuse unei singure rate forfetare de 15%, cu toate acestea rata impozitului pe venit de 5% se aplică venitului din vânzarea deșeurilor.

Taxa de moştenire

Persoanele impozabile rezidente sunt supuse impozitului pe succesiune asupra transferului către ele a mortis causa a tuturor bunurilor, oriunde s-ar afla. Nerezidenții sunt responsabili pentru bunurile imobile situate în Lituania și pentru bunurile mobile care trebuie înregistrate în mod legal în Lituania.

Există doar două rate de impozitare, pentru moşteniri evaluate la mai puţin de 150 000 EUR, cota de 5% şi respectiv peste 150 000 EUR, cota de 10%.

Alte taxe

Impozitul pe proprietate imobiliară

Impozitul pe proprietate imobiliară se plătește de către o persoană fizică care este proprietarul sau locatarul (pe o perioadă de închiriere de peste o lună) la o rată cuprinsă între 0,3% și 3% din valoarea impozabilă a proprietății.

Rata exactă este stabilită de autoritatea locală relevantă, care poate, de asemenea, să introducă scutiri. Neplata unei rate până la data de 1 iunie a anului fiscal duce la o penalizare de 0,3%.

În cazul proprietăților rezidențiale se aplică rate de impozitare progresive:

• Sunt scutite proprietățile cu o valoare de până la 220 000 EUR;



16

• O cotă de impozitare de 0,5% se aplică valorii totale a bunurilor evaluate între 220 000 și 300 000 EUR;

• O cotă de impozitare de 1% se aplică valorii totale a bunurilor evaluate între 300 000 și 500 000 EUR;

• O cotă de impozitare de 2% se aplică valorii totale a bunurilor evaluate mai mare de 500 000 EUR.

Taxa pe teren

Impozitul pe teren se plătește de către persoanele fizice și juridice pe bunuri imobile care nu reprezintă o clădire sau o construcție. Rata impozitului variază de la 0,01% la 4% și este stabilită de fiecare autoritate locală independent de valoarea de piață a terenului.

Taxe vamale

Codul vamal al UE este în vigoare în Lituania începând cu 1 mai 2004. Dispozițiile sale în mare parte sunt enunțate în Regulamentul nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul delegat nr. 2015/2446 al Comisiei.

Accize

Accizele se impun asupra următoarelor mărfuri produse sau importate în Lituania:

- Alcool etilic și băuturi alcoolice, inclusiv bere și vin

- Țigarete, trabucuri și tutun de fumat

- Combustibil, inclusiv benzină, kerosen, motorină, păcură și înlocuitorii acestora și aditivii acestora

- Cărbune, cocs și lignit

- Electricitate

Contribuții la asigurările sociale

Angajatori și angajați

Toate persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă în Lituania trebuie să beneficieze de un sistem de securitate socială.

Contribuțiile pentru asigurări sociale se plătesc la:

• Fondul de asigurări sociale de stat

• Fondul de asigurări obligatorii de asistență medicală

• Fondul de garantare

• Fondul de angajare pe termen lung



17

Angajatul contribuie numai la primele două fonduri.

Contribuțiile se percep pe salariul brut al salariatului, inclusiv la beneficii în natură, deși unele beneficii (cum ar fi costurile de formare și asigurarea de sănătate plătită în numele angajatului) sunt scutite. Nu există un plafon pentru contribuții.

Angajatorul deduce contribuțiile din salariul angajatului și conturile pentru sumele deduse, precum și răspunderea proprie nu mai târziu de a cincisprezecea zi a lunii următoare.

Ratele aplicabile în 2018 sunt:

Fondul Rata angajatului (%) Rata angajatorului (%)

Asigurări sociale de stat 3.00

31.18 – 32.80*

Asigurarea obligatorie de sănătate

6.00

Garanție 0.00

Angajare pe termen lung 0.00

Total 9.00 31.18 – 32.80

* Suma variază în funcție de frecvența accidentelor reale din ultimii trei ani

Capitolul 4: INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN LITUANIA

Fluxurile de ISD către Lituania au fluctuat în ultimul deceniu, în primul rând datorită crizei financiare globale, datorită crizei regionale care implică Rusia și Ucraina, ca urmare a unei tendințe observate în alte țări baltice. În timp ce fluxurile au fost de 264 milioane USD în 2016, acestea au atins 595 milioane USD în 2017. Stocul total al ISD a fost de 17,5 miliarde USD (41% din PIB) la sfârșitul anului 2017.

Fluxurile de investiții străine directe sunt în mod tradițional îndreptate spre sectoarele producției, financiar și al asigurărilor, comerţul cu ridicata și cu amănuntul, cu toate acestea serviciile în general și serviciile IT au fost printre sectoarele cheie în 2017. Suedia rămâne principalul investitor, în special în sectorul energetic, urmată de Olanda și Germania.

Lituania oferă scutiri fiscale companiilor străine, care pot beneficia și de infrastructură de înaltă calitate și de o forță de muncă calificată. În 2017, obținerea autorizațiilor de construire a fost facilitată, accesul la energie electrică a fost îmbunătățit, investitorii minoritari au fost mai bine protejați și sistemul de plăți fiscale a devenit electronic. Țara și-a îmbunătățit poziția și se situează pe locul 16 din 190 de economii în Raportul 2018 Doing Business al Băncii Mondiale.

Principalele puncte forte ale Lituaniei în domeniul investiţiilor sunt:



18

- Un sistem politic democratic și stabil

- Creștere economică dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană (4,1% în 2017) pe baza unei economii relativ diversificate

- Infrastructura de transport de calitate cu una dintre cele mai dezvoltate rețele rutiere din regiune

- Relații internaționale bune (membru al Uniunii Europene și NATO din 2004), conferindu-i un acces bun la piețele internaționale

- Un mediu de afaceri favorabil investitorilor, evidențiat de locul 16 în raportul Doing Business 2018 al Băncii Mondiale. Rata de impozitare pentru companii este scăzută, iar legislația lituaniană oferă investitorilor străini și lituanieni același tratament

- Conturi publice și externe stabile și sănătoase

Țara are o serie de puncte slabe:

- Atractivitatea pieței interne moderată de nivelul veniturilor din Lituania, care rămâne sub media statelor europene. Aceasta presupune o reajustare a prețului de vânzare al produselor

- Rata ridicată de emigrare a lituanienilor în alte țări europene, ceea ce face ca forța de muncă calificată să fie din ce în ce mai greu de găsit

- Birocrația este relativ ineficientă. Corupția și lipsa de transparență în unele părți ale economiei împiedică dezvoltarea țării și pot descuraja investitorii potențiali.

- Înaltă dependență de exporturile către Rusia și țările emergente, ceea ce face economia vulnerabilă la șocurile externe

- Datoria externă relativ ridicată

Lithuania asigură tratamentul egal al investitorilor străini și locali. Nu este necesar un permis special din partea autorităților guvernamentale pentru a investi capitalul străin în Lituania. Cu excepția câtorva domenii, aproape toate sectoarele economiei sunt liber accesibile. Pentru a încuraja investițiile, guvernul a creat, de asemenea, zone economice libere cu beneficii fiscale și servicii de ghișeu unic.

În ultimii ani, au fost luate, de asemenea, diferite măsuri pentru a proteja investitorii minoritari și pentru a facilita procedurile administrative (plata taxelor și a contribuțiilor sociale se face acum online).

Lituania a semnat 55 de tratate bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor.

Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2015 - 2017

Investițiile străine directe 2015 2016 2017



19

Investițiile străine directe 2015 2016 2017

FDI fluxul intern (mil. USD) 870 264 595

FDI total cumulat (mil. USD) 14.694 14.679 17.576

Numărul de investiții greenfield 51 53 69

FDI Intrări ( % formarea brută de capital) 10,9 -2,6 n/a

FDI total (% din PIB) 35,5 32,2 n/a

Conform statisticilor oficiale ale Băncii Naţionale lituaniene, la sfârşitul trimestrului II 2018, investiţiile româneşti în Lituania erau în valoare de 3,12 mil. EUR.

Capitolul 5: RELAȚIILE ECONOMICE ROMÂNO - LITUANIENE Cooperarea economică dintre România și Lituania se desfășoară în conformitate cu Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

5.1. Schimburile comerciale - mil. € -

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

(10 luni)

Total 51,39 69,74 91,53 97,57 103,8 112,7 129,7 143,6 168,4 162,58

Export 28,40 35,34 35,51 43,50 44,56 51,02 59,03 63,53 77,9 76,43

Import 22,99 34,40 56,02 54,07 59,26 61,66 70,64 80,10 90,5 86,15

Sold +5,41 +0,94 -20,5 -10,6 -14,7 -10,6 -11,6 -16,6 -12,6 -9,73

În anul 2017, valoarea schimburilor comerciale româno-lituaniene a fost de 168,40

milioane €, din care 77,92 milioane € export, în creştere cu 22,46%, atingând o

pondere în total export de 0,12% şi 90,48 milioane € import, în creştere cu 0,12%,

reprezentând o pondere în total import de 0,31%. Soldul balanţei comerciale a fost

defavorabil României, respectiv de -12,56 milioane €.

În anul 2018, valoarea schimburilor comerciale româno-lituaniene pentru primele zece

luni a fost de 162,58 milioane € (+14,67% faţă de primele 10 luni 2017), din care

export 76,43 milioane € (+16,75%) şi import 74,97 milioane € (+12,89%). Soldul

balanţei comerciale a rămas negativ, respectiv -9,73 milioane €.

Structura schimburilor comerciale cu Lituania în anul 2018:

România exportă în Lituania, cu precădere, următoarele grupe de mărfuri:



20

• produse chimice (19,5%); • maşini, aparate, echipamente electrice (18,5%); • mase plastice şi cauciuc (11,3%); • materii textile şi articole (10,3%); • metale comune (9,4%); • produse alimentare, băuturi, tutun (9,1%); • lemn, cărbune din lemn (7,7%) • mobilă (7,5%); • automobile (2,6%).

Aceste grupe detin 94% din totalul mărfurilor româneşti exportate in Lituania.

La import sunt predominante următoarele categorii de produse:

• produse chimice (20,6%); • maşini, aparate, echipamente electrice (17,9%); • produse alimentare, băuturi, tutun (10,5%); • mase plastice şi cauciuc (10,4%); • vehicule, aeronave şi echipamente (10,2%); • produse ale regnului animal (9,3%); • metale comune (5,7%); • produse minerale (4,0%); • materii textile şi articole (3,4%).

Aceste grupe deţin 92% din totalul mărfurilor lituaniene importate în România.

Concretizarea de afaceri pe această relaţie impune prezenţa permanentă pe piaţă a

firmelor româneşti sau colaborarea cu un distribuitor sau comisionar local, cât şi

participarea la târguri şi expoziţii.

5.2. Investițiile lituaniene în România

Potrivit datelor statistice ale ONRC, la 30.04.2018 numărul societăţilor româneşti cu

capital lituanian era de 111, cu un capital total investit de 5,829 milioane euro şi o

pondere de 0,01% în totalul investiţiilor străine în România.

Structura pe domenii de activitate a înmatriculărilor de societăţi cu participare din LITUANIA la capitalul social, înregistrate în perioada Decembrie 1990 – Aprilie 2018



21

Structura pe domenii a capitalului lituanian investit în România:

- Comerț cu ridicata și amănuntul 33,7%

- Activ. prof., științifice, administrative 20,4%

- Intermedieri financiare, asigurări 20,4%

- Construcții 10,2%

- Hoteluri și restaurante 6,1%

Investiţiile româneşti în Lituania erau la 30 iunie 2018 de 3,12 mil. €, conform

statisticilor oficiale lituaniene.

Anexa

Link-uri utile



22

Ambasada României în Lituania Adresa: Str. Gaono nr. 6, LT- 01131, Vilnius

Telefon: +370 (5) 2310557

Fax: +370 (5) 2310652

E-mail: [email protected]

Presedintiea Lituaniei: https://www.lrp.lt/en/

Guvernul Lituaniei: http://lrv.lt/en

Ministerul Afacerilor Externe: https://www.urm.lt/default/en/

Ministerul Economiei: http://ukmin.lrv.lt/

Ministerul Finanţelor: http://finmin.lrv.lt/

Banca Naţională a Lituaniei: https://www.lb.lt/

Asociaţia Camerelor de Comerţ din Lituania: www.chambers.lt/en/

Camera de Comerţ, Industrie si Artizanat Vilnius: http://www.cci.lt/en/

Agenţia de Promovare a Investiţiilor: https://investlithuania.com/

Enterprise Lithuania: www. enterpriselithuania.com

mailto:[email protected]

Date post:	19-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	14 times
Download:	0 times

Indrumar de afaceri - Ministerul pentru Mediul de Afaceripensii. "Noul model social" implementat în...

Documents