Reforma legislatiei electorale

REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE

2015

E timpul pentru un proces incluziv și o discutie logică și informată

Mihail Chiru, Marina Popescu, Raluca Toma

2

DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR

REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE

E timpul pentru un proces incluziv și o discutie logică și informată

Mihail Chiru, Marina Popescu, Raluca Toma

4


CUPRINS

I. REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI 6

I.1. SISTEMUL ELECTORAL, DE LA PANACEU LA DEZASTRU 7 I.1.A.Confuzialegatădesistemulelectoral 8 I.1.BDiscuțiadesprereformaelectoralăînRomânia 10 I.2. REFORMA ELECTORALĂ DIN 2008 ȘI „CALITATEA”

PARLAMENTARILOR 12 I.2.A.Corupția 12 I.2.B.Migrațiapolitică 13 I.2.C.Activitateaparlamentarășipercepțiileparlamentarilor 15 I.2.D.Reprezentareacircumscripțieișilegăturacucetățenii 18

II. DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR 21

II.1. SISTEMUL ELECTORAL PROPRIU ZIS 21 II.1.A.Cele3dimensiuniprincipalealesistemelorelectoraleși

alternativele 22 II.1.B.Evaluareaalternativelor 30 II.2. PROCESUL ELECTORAL 39 II.2.ALiberalizareaaccesuluilapolitică,nominalizareacandidaților

șicontexteelectorale 39 II.2.B.Accesullavot-întredreptullavotșicombatereafraudei 44

III. RECOMANDĂRI 59

III.1. RECOMANDĂRI PRIVIND PROCESUL DE REFORMĂ A LEGISLAȚIEI ELECTORALE 60

III.1.A.Clarificareașiprioritizareascopului,înaintea mijloacelor 60

III.1.B.Unprocesdemocratic:expertiză,audieripublice,informareașiimplicareaopinieipublice 62

III.2. RECOMANDĂRI PRIVIND LEGISLAȚIA ELECTORALĂ 63 III.2.A.Sistemulelectoralpropriuzis 63 III.2.B.Accesullapolitică 64 III.2.C.Accesullavot 64

REFERINȚE 66

2


REZUMAT

StudiulFundațieiMRC-MedianResearchCentrepropuneoevaluarecomprehensivăa problemelorlegislațieielectoraleromâneștișioseriederecomandăriasupraposibilelorsoluții.Nebazămpeliteraturaacademicășidindomeniulpracticiielectoraleșiinsistămasupracalitățiiprocesuluidereformăelectorală.

DemersulnostruevidențiazăproblemerecurentealedezbateriidinRomâniaasupralegislațieielectorale,urmărindconfuziileșierorilecareaumarcatreformadin2008șicareseregăsescșiîndiscuțiaactuală.Pentruaclarificacesepoateașteptaînmodrealistdelaoreformăelectoralășiailustrastareadefaptactuală,prezentămoanalizăempiricăaconsecințelorreformeipentrucalitateaparlamentariloraleșidupă2008,bazatăpeanalizestatisticeșipeundesignlongitudinal.

Parteaadouaastudiuluianalizeazăcomparativtoateopțiuniledeformulăelectorală relevantepentruobiectivelevehiculateprivindnouareformă,utilizândogrilădeevaluare inovativăadaptatăcontextuluiautohton.Însăingineriaelectoralănupoatefisingurasoluțiepentruîmbunătățireareprezentăriipoliticeșiaguvernării,încondițiilereglementărilorcelimiteazăparticipareapolitică,atâtlamomentulalegerilorcâtșiîntrealegeri.Tocmaideaceeaaceastăanalizăestecompletatădedouăsecțiunicediscutăproblemaliberalizăriiviețiipoliticeșiceaaextinderiiaccesuluilavot.Primaareînvederelegislațiaprivindînființareadenoipartideșireglementareacandidaturilor.Ceade-adouaevalueazărestricționareaaccesuluilavotlatoatetipuriledescrutin,beneficiileșicosturileatașatevotuluiprincorespondențășiceluielectronicdarșiproblemafraudelorelectorale.

Parteaatreiaastudiuluiprezintăsuccintrecomandărilenoastrepentrucomisia parlamentară.Acesteaseconcentreazăasupramoduluiîncarepoateficonstruitunproces dereformăincluzivșicompetent,respectivasupraalternativelorpentrurealizareaobiectivelorvizatepeceletreipaliere:mecanicaelectoralășiefecteleeiasuprareprezentăriipolitice,liberalizareaaccesuluilapoliticășiextindereaaccesuluilavot.

4

REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOI

REFORMA LEGISLAȚIEI ELECTORALE: E TIMPUL PENTRU UN PROCES INCLUZIV ȘI O DISCUTIE LOGICĂ ȘI INFORMATĂ

ÎnRomâniadiscuțiadesprelegislațiaelectoralănuaplecatniciodatădelaideeadeacădeadeacordasupraunuisetdeobiectivepreciseși,implicit,aunorcriteriipebazacărorasăfiejudecatealternativeletehniceșidetaliilejuridice.Primaprioritateauneireformeelectoraleesteointerogarecolectivădesprecesedoreștesăserealizeze,lacarerăspunsultrebuiesăfiefoarteprecis,dupăcumausubliniatoseriedespecialiști(Norris1995;Dummet1997,darșiReynoldsșiReillyînInternationalIDEAHandbookonElectoralSystemDesign1997).

Acestprimpasdeadefiniscopurileuneireforme,pasesențialînoriceprocesdepoliticipublice,estemaidegrabăabsentîncontextuldiscuțieiromâneștidesprereformaelectorală.Dincontră,„reformaafostmotivatădedorințadeîndepărtaredeunsetdecomportamenteșipoliticișinudestrategiadeaajungelaunsetdecomportamenteșirezultatepolitice”(CrispșiRey2001:174).AceastăpropozițiescrisădesprereformaelectoralădinVenezueladin1993rezumăextremdebineeforturiledereformădinRomâniaultimilor25deani,deșiaspectelelegatedesistemulelectoralcarenemulțumescnusuntneapărat„probleme”însine,cimaidegrabădisfuncțiilegatedeniștescopuri/obiectivealesistemului.

Reformalegislațieielectoraleeînpericolsărămânăoreacțiepopulistălanișteproblemerealeînsăneînțeleseîntr-uncontextinstituționalgeneral.Este nevoie de o reformă bazată pe o evaluare globală și sistematică a actualului sistem,înfuncțiedescopurileurmăriteînreformadin2008șideproblemeleobservatedeatunci.Reflecțiaasupraobiectivelordereformătrebuiesăatingătemelecentralealelegislațieielectorale,șinudoarpunctualpecelecaredaubine,cumarfireducereanumăruluideparlamentari,saucelecarenupotfiignorate,precumvotulînstrăinătate.Acesteanecesităapoiunprocesdeevaluareaopțiunilortehniceînfuncțiedescopurileurmăriteșicuincluderearealăacetățenilorșiaexperțilorînacestproces.

Dinrațiunidelegitimitateeste în interesul tuturor partidelor parlamentare și al tuturor parlamentarilor ca alegerea sistemului electoral să nu pară o decizie grabită, pripită și bazată integral pe calcule electorale de termen scurt. Compromisurioriginaleprecumceldin2008,careacombinatlogicaproporționalășiredistribuireavoturilordinvechealegeelectoralăcuintroducereaunorcolegiiuninominaleșicâștigareadirectăamandatuluicumajoritateabsolută,suntdeasemeneadeevitat.Experiențatrecutăaratăcădeciziilecarenuauluatîncalcultoatealternativeleșicares-aubazatpepopulismaucreatefectenedorite,iarconsecințeleaufostresimțiteșidecetățeniiRomâniei,șidecătre

5

parlamentari.Celemaipericuloasedintreacesteefectesuntcontinuareaprocesului dede-legitimareainstituțieișideerodareacapitaluluideîncredere.Tocmaideaceea este responsabilitatea politică a parlamentuluisăcauteînmodactivceamai bunăexpertizăposibilă,săevaluezeprofesionistinformațiileprimiteșisăleagrege într-omanierătransparentă.

AnalizaFundațieiMRCvineinîntâmpinareaacestornevoiși:

a. Urmareștesistemulelectoralînsenslarg(Renwick2010)1,adicătoateprevederilelegatedealegeri,înspecialceleparlamentare,carepotfaceobiectullegislațieielectoralefărăanecesitaschimbărialereglementărilorconstituționale.

b. Seaxeazăpetoatedimensiunileprincipalealesistemelorelectorale:cumsevotează;cumsuntstructuratecircumscripțiileșialocatemandateleîncircumscripție;cumsetransformăvoturileînlocuriînparlament(formulaelectorală-proporțională/majoritară,șamd).Acesteaspectetrebuiecântăriteîmpreună,pentrucăexistămodalitățimultipleîncareopțiuniletehnicepotficombinate,daresteimportantcaacesteasăaibăologicăcoerentăcaresăurmăreascăobiectiveleprioritare.

c. Seconcentreazăpelegislațialegatădealegerileparlamentareșiofaceînrelațiecuscopurileșiefectelereformeidin2008,darșiîncontextulinstituționalmaigeneral(deexemplulegeapartidelor).

d. Iaîncalculobiectivelediscutateînmodobișnuitînliteraturadespecialitateînlegăturăcusistemulelectoralșireformeleelectorale,nudoarliteraturaacademică,cimaialesceadindomeniulpracticiielectorale(deex.studiileIDEA)saumenităaexplicasistemeleelectoraleunuipubliclarg(deex.Renwick2010).

e. Considerătoatealternativeleposibileșileevalueazăcomparativ.f. Iaînconsiderareansamblulprevederilorlegislativecarepotconducelaatingerea

anumitorscopuri.Deexemplu,unposibilscopestefacilitareaexprimăriivotului,înstrăinătateșinunumai,șipromovareaparticipăriilavot-scoppentruatingereacăruiaexistămijloacemultiple.Schimbareareglementărilorprivindvotulîndiasporanuesteunscop,ciunmijloc,șieanupoatefidecisăseparatdealteaspecte,precumsistemulelectoralsauproceduriledevotimplementateînțară.

1 Sistemulelectoralpropriuziscuprinderegulilecaredeterminăcefeldevotauladispozițiealegătoriișimecanismeleprincarevoturilesunttransformateînmandateparlamentare.Înschimb,legislațiaelectoralăincludetoateregulilecareguverneazăprocesuldealegereaParlamentului(Renwick2010).

6


I. REFORMA ELECTORALĂ: PROBLEME VECHI ȘI NOIAtâttimpcâtdeficituldereprezentarepolitică,nemulțumireafațădeperformanțapoliticienilorșidistanțaresimțitădecetățenifațădepartidesuntextremdemari(PopescușiSoare2014),reformasistemuluielectoralvaramâneotemăcupotențialelectoralmajorșipecarepartidelepoliticeaunevoiesăoabordeze.

Opartedinnemulțumirilelegatedecontextulpoliticsunttransferateasupasistemuluielectoral,desprecares-aspuscăareunimpactdeterminantasupracalitățiiparlamentarilorsaucăducelaunnumărexcesivdemaredemembriaiparlamentului.Sistemulactualnemulțumeștepeaproapetoatălumea.Defapt,puținiînțelegexactcumfuncționeazăsistemulcareeramenitsăsimplificeșisăfacămaidirectăalegereaparlamentarilor.TransformareavoturilorînlocuriînParlamentșimoduldealocareamandatelorsuntdificildeințelesșiconfuziaestefoartemareatâtînrândulpoliticienilor,câtșiînmassmediașiprintrecetățeni.

Nemulțumireaprovinedin:n așteptărilenerealistecreatedediscuțiapopulistășivagăcareaprecedatreforma

din2008.Aceastaaconduslaunsistemelectoralpecarepoliticieniișicetățeniinuîlînțeleg,întimpceexistănișteașteptărifoartemarișideseorinepotrivitelegatedeefecteleasupracalitățiiparlamentarilorșiademocrației,comparatcuefecteleposibilealeunuisistemelectoral.

n observareaunorefectealesistemului,caredecurgfirescdinlogicasaproporțională,cenecesităredistribuireavoturilor,însădeneînțelesșideneacceptatpentrucetățean,carelepercepemomentancapenișteanomalii:

-Câștigareamandatuluidepelocul2,3sau4; -Creștereanumăruluiparlamentarilorcu25%în2012(dela314deputațiîn2004la

316în2008șila394în2012); -Alocareadecâte2sau3mandatedeparlamentarîntr-ocircumscripție

uninominală.

Pentrucăreformeleelectoralenecesităopunereîncontext,FundațiaMRCvaprezentamaiîntâipescurtconfuziaactualălegatădesistemulintrodusîn2008.Apoi,vaanalizaîncemăsurăsistemulelectoralintrodusîn2008aavutefecteleașteptate.Deșiesteîncădevremepentruoevaluarecategoricăaefectelorreformei,existăsuficienteelementecareindicăneîmplinireaașteptărilor(nejustificatdemari)legatedecalitateaparlamentarilorlanivelulcorupției,almigrațieiparlamentareșiparțiallanivelulimplicăriiînactivitățileparlamentare.Înschimb,analizanoastrărelevăooarecareîmbunătățirealegăturilorparlamentarilorcucetățeniidincolegii.

I.1. SISTEMUL ELECTORAL, DE LA PANACEU LA DEZASTRU

ReformaelectoralădinRomâniaafostpromovatăcasoluțieimediatăpentrucreștereacalitățiiparlamentarilorși,implicit,areprezentăriipoliticeacetățenilor.Dupăcinciciclurielectoraledesfășuratepebazasistemuluidereprezentareproporționalăpelisteînchise,alegeriledin2008auutilizatunsistemmixtîncaretoțicandidațiicandideazăîncolegiiuninominale,darsuntaleșidirectnumaiceicareobținpeste50%dinvoturi.Restulmandatelorseatribuieprinredistribuire,înconformitatecunumăruldelocuripecare unpartidesteîndreptățitsăleprimeascăpebazavoturilorsale,datăfiindlogicaproporționalăasistemului.

UDMRafostsingurulpartidcares-adeclaratconstantîmpotrivarenunțăriilasistemulelectoraldereprezentareproporțională.ReprezentanțiiUDMRaususținutideeacăpentruaasiguracalitateaparlamentarilorexistămetodemaieficiente,cețindeselecțiainternăbazatăpealegeriprimareșidecapacitateaorganizaționalăapartiduluișiagrupuluisăuparlamentar(Popescu2005;Birchetal.2002).

Preluareadecătrepartideaprocesuluidereformăelectoralăafostdominatădeoatitudine„pragmatică”șipuțindeschisălacântărireatuturoralternativelor.Oanalizăaunuisondajparlamentardin2003aarătatcădeputațiiromânieraudispușisăaccepteînlocuireasistemuluidereprezentareproporționalăcuunulbazatpecircumscripțiiuninominaledoaratuncicândpercepeaubeneficiiclarepentrupropriacarieră,cumarfirealegereamaiușoară,saupentrupartiduldincarefăceauparte,precumunnumărmaimaredemandate(Gherghina,ChirușiŞtefan2013).Înacelașitimp,dincercetărianterioareștimcănicilideriipartidelornuerausiguridealternativeledisponibileșideimplicațiilelorcorectepentrupartidlamomentuldiscuțiilor(Birchetal.2003,Popescu2005).Lipsainformațieieradublatădecredințaînposibilitateadeainfluențacompetițiapoliticăprinreformasistemuluielectoral(PopescușiSoare2014).

7

8


I.1.A. Confuzia legată de sistemul electoral

Reforma sistemului electoral, maiprecisînlocuirealistelorcuvotul„uninominal”,adevenitprioritarăpeagendapublicăînmomentulîncaremembriaisocietățiicivile(jurnaliștișiactiviștinonguvernamentali,înspecialaiAsociațieiProDemocrația-APD)aureușitsăoprezintecafiindmodalitatea cea mai eficientă de a reponsabiliza clasa politică, de a limita corupţia acesteia şi de a creşte calitatea politicienilor2.Insistențainițiatorilorasupraunuiconceptvag,darșimodulîncarepartideleaupreluatdihotomialiste-uninominal,aulimitatșanseleuneidezbateriinformatedesprescopurilepecarereformaelectoralăeramenităsăleserveascășiauconduslaaparențaunuiconsenscareascundeaînsăprincipiidereprezentarecontradictoriișichiarincompatibile.

Așadar,înaccepțiuneacelorcareaupromovat„uninominalul”,acestasereferăatâtlavotulpentruuncandidat,câtșilaideeadecircumscripțiicuunsingurales.Termenulnuconține,însă,niciunindiciuasupraceluimaiimportantelementalunuisistemelectoral:mecanismul de transformare a voturilor în mandate.Tocmaideaceea,propuneriatâtdediferiteprecumsistemulFirstPastthePost(încareestenevoiedoardemajoritatearelativăavoturilor)șiformulamixtăadoptatăîn2008suntaproapelafelde„uninominale”.ToatepropunerileAPDincludeauideeamențineriiproporționalității,daracestaspectesențialnuarăzbătutîndezbatereadominatădedemonizarealistelorșiprezentareauninominaluluicasoluțielatoatetarelesistemuluipolitic.

Esteinteresantdemenționatcădeșiîndezbatereapublicădesprereformaelectoralăafostvorbadespreunsistemîncaresăfiealeșioameni,nupartide,defaptformulaadoptatăîn2008nupermitealegereadintremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid.Fiecarepartidsauformațiunepoliticăceparticipălaalegeripoatedesemnadoaruncandidatînfiecarecolegiu.Îngeneral,înastfeldesituațiișimaialesavândînvederepolarizareapoliticădinRomânia,dacăunuicetățeannuîiplacecandidatulnominalizatdepartiduldecaresesimteapropiat,atunciestemultmaiprobabilcaacestasănuvotezedelocdecâtsăoptezepentrucandidatulunuipartidpecareîlrespinge.Înacestecondiții,nuestedemirarefaptulcădoar14,7%dintrerespondențiiunuisondajreprezentativnaționalaudeclaratcăpersoanașicalitățilecandidatuluiaucontatpentrudecizialordevotlaalegerileparlamentaredin2012(Comșa2013).

2 VeziPopescu2005și,dinpresavremii:http://arhiva.apd.ro/proiect.php?id=8;http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1109737-avantajele-dezavantajele-votului-8216-uninominal-8217-ale-referendumului-aceasta-tema.htm;http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1109758-proiectul-cod-electoral-asociatiei-pro-democratia.htm;http://www.thediplomat.ro/reports_0707_1.php;http://www.gandul.info/stiri/comisia-de-cod-electoral-si-a-insusit-proiectul-pro-democratia-privind-uninominalul-893874;http://www.revista22.ro/cea-mai-buna-solutie-de-compromis-ce-putea-fi-gasita-in-actualele-conditii-politice-4411.html.

Înacestcontext,neînțelegereamecanismelorlegiielectoraledin2008decătrecetățeni,inclusivjurnaliști,pareabsolutfirească.Eaafostaccentuatădeevenimenteleulterioare.Astfel,atribuireamandatelorunorcandidațicareauterminatpelocul2,3sauchiar4încolegiiîncareniciunpoliticiannuobținusemajoritateaabsolutăavoturilorafostprezentatăînmediafiecaociudățenie,fiecaoaberație.Respectiviibeneficiariaufostprivițicareprezentanțiderangsecund.Aceastadeșiproceduraesteabsolutlegitimăîncontextulagregăriivoturilorlaniveljudețeanșinaționalșiaredistribuiriimenite săproducăoreprezentarecâtmaifidelăapreferințelorpoliticealecetățenilor.Maimult,diferențeledeexperiențăinstituțională,carierădepartidsauexpertizăprofesionalădintreceicareaucâștigatcolegiileșiceicareaubeneficiatderedistribuiresuntnesemnificativestatistic(Chiru2010).

Confuziaafostperpetuatășidereformaelectoralăeșuatădin2012,careaintroduspentruscurttimpsistemulmajoritarîntr-unsingurtur–printr-olegedeclaratăulteriorneconstituționalădecătreCurteaConstituțională.Chiarexpunereademotivealegiiinițiatedeco-președințiiUniuniiSocialLiberale(USL),VictorPontașiCrinAntonescu,defineaetapelederedistribuirealeformuleidin2008ca„elementediscriminatorii”.

Legeaelectoralădin2008conțineadelabunînceputpremiselecreșteriinumăruluideparlamentaridatfiindcăgarantafiecăruipartiddreptullaunnumărdemandateproporționalcunumăruldeatingerialecoeficientuluielectoral,indiferentdacătoatesaufoartemultedintrecolegiileelectoraleaufostdejacâștigatedirectcumajoritatea absolutăavoturilor.Aceastăconsecințălogicăasistemuluinuafostfoartevizibilălaalegeriledin2008,cândstructurapreferințelorvotanțilorafostextremdeechilibratăîntretreiforțepolitice(PDL,PSD-PCșiPNL).Astaaprevenitcâștigareadirectăamaimultormandatedecâtaveadreptulpartidulrespectivconformdistribuțieiproporționale avoturilordincircumscripție,anulândnecesitateaalocăriiunormandatecompensatoriisuplimentare.Singurulcazdeacestfelafostîncolegiulnumărul7dinArad,undeaufostalocatedouămandatededeputat:unulamerslacandidatulPDLcarecâștigasemajoritareaabsolutăavoturilorșiunulaajunslaUDMR,maiprecislacandidatulUDMRcucelemaimultevoturidinjudeț.

Înschimb,în2012,alocareamandatelorcompensatoriisuplimentarealuatprinsurprindereobunăparteaopinieipublicecaproces(dincauzaneînțelegeriisistemuluielectoral),darșicamagnitudine,tocmaiîncontextuldiscuțiilordesprereducereanumăruluideparlamentarișiareferendumuluicuaceastătemădin2009.Rezultateleerau,însă,previzibiledatefiind,pedeoparte,mecanismuldealocareamandatelorși,pedealta,popularitateaUSL.PopularitateaUSLurmasăfietranspusăîntr-unnumărsubstanțialdemandatecâștigatedirect,pestenumărulcorespunzătorproporțieitotaleavoturilorUSLîncircumscripție(județ),ceeaceimplicaalocareademandatesuplimentarepentrurestulpartidelorpolitice.

9

10


Lipsadeînțelegereamecanismelorsistemuluielectoraldecătrejurnaliștișipoliticieniafostaccentuatășidelipsadeînțelegereacelormaicunoscuțiconsultanțidemarketingpolitic,așacumreiesedininterviurilepecareaceștiale-auacordatdupăreforma electorală(Tudor2008).

I.1.B Discuția despre reforma electorală în România

Discuțiapublicădespresistemulelectoralaevoluatdelaobsesiafragmentăriidinanii‘90(cuimplicațiipentruguvernabilitateșistabilitateguvernamentală)-„rezolvată”princreștereasuccesivăapraguluielectoralșiabarierelordenominalizare-laobsesiareformăriiclaseipolitice,însensulresponsabilizăriișialcreșteriicapacitățiideaîieliminapepoliticieniicorupțișipeceiincompetențiprinmecanicalegislațieielectorale.

Dupaceuninominalulafostgolitdeconținut,continuăconfuzialegatăatâtdeopțiuniledeformuledealocareamandatelor,demărimeacircumscripțiilorsaufelulîncarecetățeniialegcandidații(ballotformat),câtșideimplicațiilediferitelorsistemeelectorale.Așacumîndiscuțiadespreuninominallipseatocmaiformulamajoritarăsauproporțională,șiîndiscuțiaactualăaceastaocupaunlocsecundar.Preferințapentruunsistemproporționalpelisteînchiseșiunsistemmixt(carepoatefimajoritarsauproporționalîntendințe!)suntprezentatecaperfectechivalente3.Sistemecompletdiferiteprecumsistemulmajoritarîndouătururi,votulunictransferabilșisistemulpelistedeschisesuntprezentatecaavândaceleașiefecte,iarproporționalitateaesteconfundatăcureprezentativitatea4.

Cașiîn2008,discuțiaactualădesprereformaelectoralăsefacefieînjurulunormodelegenericeprecum„sistemulmixtgerman”,fieînjurulunorformulărivagidegenul„votulpeliste”sau„uninominalul”5.Aceastăimprecizielasăîncăodatăînaerchestiunifundamentalealefuncționăriiunuisistemelectoral,ceeacesporeșteconfuziapublicălegatădealternativeleviabile,darșideceeacepotașteptacetățeniiînmodrealistdelaoreformăelectorală.

Celetreielementemajorealeunuisistemelectoral(formuladealocareamandatelor,magnitudineacircumscripțieișiformatulvotului)nusuntaproapeniciodatăluateîndiscuțieîmpreună.Oastfeldeabordareafacilitatintroducereaînsistemuladoptatîn2008aunor

3 http://www.mediafax.ro/politic/consultari-intre-presedintele-iohannis-si-partide-pe-tema-legislatiei-electorale-13789958

4 http://www.romaniacurata.ro/ce-vrem-de-la-noul-cod-electoral/5 http://www.mediafax.ro/politic/consultari-intre-presedintele-iohannis-si-partide-pe-tema-legislatiei-

electorale-13789958

prevedericețindelogicicontradictorii,generândsituațiaunicăînlumeaunorcolegiiuninominalereprezentatede2sauchiarde3parlamentari.

Deasemenea,încadrulactualuluisistemelectoralcompetițiadintremembriiaceluiașipartidpentrumandateleredistribuitesedesfășoarăpebazanumăruluiabsolutdevoturiobținuteșinupebazaprocentuluidevoturi,încondițiileîncareexistăvariațiiimportantedepopulațieîntrecolegiileelectoraledintr-unjudeț.Acestfaptpericliteazăegalitateavoturilorcetățenilor,dândefectivoponderemaimarevoturilordincolegiimaipopulate.

Discuțiaartrebuisăaibăînvederecaacestgendeerorișiscăpărisăfieevitate.Estenevoietotodatăcaefectelemecanice(transpunereavoturilorînmandate,graduldeproporționalitate)șipsihologice(asupracompetițieidintrepartide,asupradeciziilorelitelorpoliticedeaformanoipartidesaudeasecoalizacualteleșiasupravotanților-deciziidevotstrategicetc.)alesistemelorelectoralesăfieluateîncalculînmodsistematic.

Temaintegritățiielectorale,esențialăpentruoricealegeridemocratice,esteînprezentdiscutatăciuntit,cureferiredirectălaoseriedeaspectetehnicecarenusuntevaluateniciinfuncțiedescopurilenormativeșinicidelimităripracticebinecântărite.Alteaspectealelegislațieielectorale(proceduriledenominalizareacandidaților,reglementareacampaniei,administrareaalegerilor)suntatinsedoarreferitorlascandalurilecareauexistatlaalegerilerecenteșinuîntr-unmodsistematic.

Reformaactualăparesăurmareascăacelașimecanismde„consultare”delaForumulConstituțional,carenureflectănicibunapracticăparlamentarădeconsultare(v.JenkinsCommissiononElectoralReform6șimairecentdiscuțiiledesprereformaCamereiLorzilor7),șicuatâtmaipuținmodeleledesuccessdereformăelectorală-NouaZeelandă,saumodeleledeimplicareacetățenilor(delacunoscuteleCitizens’AssembliesdinCanadalaCitizensConstitutionalConventiondinIrlanda,carediscutășioseriedetemedelegislațieelectorală8).Suntsalutareinvitareaorganizațiilorsocietățiicivileșideschidereacătreopiniiletuturorcetățenilor,însădoardacăelesuntagregateînmodtransparentșisețineseamadeacuratețeașicalitateaargumentelor.

6 Raportulcomisieiestedisponibilaici:http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20140131031506/http://www.archive.official-documents.co.uk/document/cm40/4090/contents.htm

7 Maimultedetaliiaicihttp://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.dca.gov.uk/constitution/holref/index.htm sauaici:http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/+/http://www.dca.gov.uk/constitution/holref/holrefresp/index.htm

8 MaimulteinformațiipeOpenPolitics:http://www.openpolitics.ro/noutati/cele-mai-noi/irlanda-constitutia-si-cetatenii-obisnuiti.htmlșihttp://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/revizuirea-constitutiei-in-irlanda-cetatenii-obisnuiti-contribuie-la-fel-de-mult-la-dezbateri-ca-politicienii.html.

11

12


I.2. REFORMA ELECTORALĂ DIN 2008 ȘI „CALITATEA” PARLAMENTARILOR

ReformaelectoralădinRomâniaafostpromovatăcafiindsoluțiaimediatăpentrucreștereacalitățiiparlamentarilorșiimplicitareprezentăriipoliticeacetățenilor.Dupăcinciciclurielectoraledesfășuratepebazasistemuluidereprezentareproporționalăpelisteînchise,alegerile din 2008 au utilizat un sistem mixt în care toţi candidaţii candidează în colegii uninominale, dar sunt aleşi direct numai cei care obţin peste 50% din voturi. Restulmandatelorseatribuieprinredistribuireînconformitatecunumăruldelocuripecareunpartidesteîndreptățitsăleprimească,datăfiindlogicaproporționalăasistemului.

Sepotfacecâtevacomparațiiînprivințacalitățiipoliticienilorîntrelegislaturileanterioareșiceledouăalesepebazanouluisistemelectoralîn2008și2012.Vomurmăriacelecaracteristicialeparlamentarilor,pecaremassmediașiorganizațiileneguvernamentalele-auproiectatcamotivealenecesitățiireformeielectorale:

A.CorupțiaB.Migrațiapolitică(schimbareagrupurilorparlamentare)C.NivelulredusdeimplicareînactivitățileparlamentareD.Legăturileslabecucetățeniidincircumscripție

I.2.A. Corupția

Reformaelectoralăurmasăfacămaiușoarăeliminareaprinalegeriapoliticienilorcorupțitocmaifiindcăîntr-unsistem„uninominal”aceștiarămânfărăprotecțialisteidepartid.Într-adevăr,proporțiadecandidațiacuzațideactedecorupțiecareaufostaleșiîn2008fațăde2004estemairedusă:58%fațăde74%(Coman2011).

Aceastăscăderenupoatefiînsăatribuitădirectsistemuluielectoral,pentrucănuexistădatecaresăaratecăpartideleauînregistratrezultatemaislabeîncolegiileîncarecandidațiiauavutproblemedeintegritate.Maiimportant,omultitudinedefactoripotinfluențanominalizareaunorcandidațimaipuțincontroversați,deexemplusporireaimportanțeitemeiintegritățiicandidaților.Totodată,numaipuținde23deparlamentaridinlegislatura2008-2012aufosttrimișiînjudecată,6dintreeifiindcondamnațidefinitivsauînprimăinstanță–opremierăpentrujustițiadinRomânia9.Înlegislaturacurentă,după

9 http://www.digi24.ro/stire/22-de-parlamentari-au-avut-probleme-cu-legea_57169Veziși:http://www.monica-macovei.ro/blog/2012/02/19/parlamentari-cu-dosare-penale-in-instanta-

sinteza-ceruta-de-cititori/sauhttp://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Mircea-Diaconu-trimis-judecata_0_815918560.html

jumătatedemandat,42dincei588deparlamentariauproblemeculegea.Dintreaceștia,11aufosttrimișiînjudecată,iar3aufostcondamnațidefinitivsauînprimăinstanță10. Dincolodefaptulcăaspectulpoateficonsideratmaidegrabăunefectaleficientizăriijustiției,elnuindicătotușidiminuareacorupțieiînrândulparlamentarilor.

I.2.B. Migrația politică

Schimbareaafilieriipoliticeîntimpulexercităriimandatuluiconducelasituațiaproblematicănormativîncarecetățeanulestereprezentatdeacelașipolitician,însănuînvirtuteaprogramuluipoliticpentrucareacestaaprimitmandatul.

Oastfeldeschimbarepoatesăseîntâmplecvasi-naturaldacăparlamentarulnusemairegăseșteînpozițiileideologicealepartidului,însăpoateaveașimotivațiicețindeavansareaîncarierapoliticăorideșanselederealegere.ÎnRomânia,migrațiaparlamentarăarămasunfenomendeamploareșidupă2008,lacotemultsuperioarealtorlegislative(HellerșiMershon2009),periclitândstabilitateașipredictibilitateaguvernării.

Figura 1: Deputaţi care şi-au schimbat afilierea politică (1992-2014)

Surse:Chiva,C.2007.„Theinstitutionalisationofpost-communistparliaments:HungaryandRomaniaincomparativeperspective”,ParliamentaryAffairs,60:2;calculeleautorilor.

10 http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Politicieni+penali/Parlamentari+fara+de+lege+Parlamentul+bila+neagra+a+Romaniei

13

14


Figura1demaisusaratăcănivelulagregatalmigrațieipoliticearămasaproximativlafelcaînperioadaceaprecedatreformaelectorală:23,1%fațăde23,8%în2004-2008.Acestnivelalmigrațieiafostaproapeegalatdupănumaidoianiscurșidelaalegeriledin2012:22,1%dintredeputați(88)aumigratpânălafinelelui2014.Oparteconsiderabilădintreacesteschimbărideafilieres-aproduscaurmareaunorsciziuniprecumcelecareauduslaaparițiaPartiduluiMișcareaPopulară(PMP)sauaPartiduluiLiberalReformator(PLR),acesteanefiindcazuridemigrațieindividuală.CelmaiprobabilunnourecordnegativdemigrațievafistabilitînCameraDeputațilorînurmătoriidoiani.

Înplus,înultimiianiparecăs-aamplificatmigrațiasuccesivă:aceiașiparlamentaricaremigreazădemaimulteori(vezitabelul1demaijos),înunelecazuriaceștiabifândchiartoategrupurileparlamentare,cuexcepțiaUDMR.

Tabelul 1: Migraţia parlamentarilor (2008-2012) şi situaţia partidelor

Plecărideputați Primirideputați Plecărisenatori Primirisenatori (out-switching) (in-switching) (out-switching) (in-switching)PSD 27+3PC 15 11+1PC(lafel 8 (plecațiîngrup caîncazul cândPCs-a deputațilorPC) alăturatPNL)PDL 23 15 18 4PNL 16 12+3(PC) 9 11+1(PC)UNPR 2 18 1 14UDMR 0 0 0 0

Notă: Totalulplecărilorestemaimaredecâttotalulprimirilordeoareceunnumărimportantdeparlamentariaurenunțatlaafiliere,rămânândindependenți/fărăasealăturaunuialtgrupparlamentar;dateleînregistreazăinclusivcazurileîncareacelașideputatafostprimitsauaieșitdemaimulteoridingrupulunuipartid.

Omotivațienouăpentrumigrațieparesăfie,după2008,obținereadefonduridelabugetuldestatsaudinfondulderezervăalguvernuluipentrulocalitățilecomponentealecolegiului(„porkbarrel”),maialesdatăfiindcreștereaniveluluialocărilorpreferențialealeacestorfonduri:înspecialprimăriilordeaceeașiculoarepoliticăprecumguvernul(Volintiru2012:17-18;Aritonetal.2011:17).

Interzicerea migraţiei parlamentarilor afostvehiculată,însăexistăoprobabilitatefoartemarecaoastfeldelegesăfiedeclaratăneconstituționalăîntemeiularticolului69dinConstituție:„Înexercitareamandatului,deputațiișisenatoriisuntînserviciulpoporului.

Oricemandatimperativestenul”.Înplus,CCRs-apronunțatînfavoareacreăriigrupuluiindependențilorînparlament,deșiînmodlogicoricegrupparlamentarartrebuisăaparținăunuicompetitorînalegeri,iarparlamentarii„independenți”nuaufostaleșicaindependenți,ciprincandidaturisusținutedepartide.Însăexistăprecedentulcreatdelegeanr.249/2006princareconsilieriilocali,viceprimariișiconsilieriijudețeniîșipierdmandatulodatăcustatutuldemembruînpartidulpoliticpealecăruilisteaufostaleși,iarprimarii,aleși„uninominal”,îșipierdmandatuldacădemisioneazădinpartiduldincarefăceauparteladatascrutinului.

Dupăprimulcicludealegeribazatpenouaformulăelectoralămigraţia nu a scăzut,cauzeleeifiindparțialînafarasistemuluielectoral,șianumeînformareademajorități.Unnumărde41deparlamentariaucandidatlaalegeriledin2012subsiglaaltuipartiddecâtcelpentrucareaufostaleșiîn2008,aproximativjumătatedintreaceștiafiindfoștimembriPDLcareautrecutlaPSDsauPNL11.Sursemediaauestimatcă,incluzându-ișipepoliticieniicareauactivatlanivellocalsaujudețean,aproape100dintrecandidațiiUSLaufăcutpartedinPDL12.Oanalizăproprieasupradeputațilorcareauparticipatlaalegeriledin2008și2012aindicatcăparlamentariicareși-auschimbatafiliereaauprimitînmedieîntre3și5%maipuținevoturidecâtcolegiilorcarenuși-auschimbatpartidul.

Chiarșidupăschimbareasistemuluielectoral,principalulfactorîndeciziadevotaromânilorarămaspercepțiaasuprapartiduluidincarefacepartecandidatul. Astfel,doar14,7%dintrerespondențiiunuisondajrealizatdupăalegerileparlamentare din2012audeclaratcăpersoanașicalitățilecandidatuluiaucontatpentrudecizialor devotlaacelealegeri(Comșa2013).Înacestecondițiiestepuținprobabilcaparlamentariicareîșischimbăafilierea,migrândlaunpartidcareestepecalesăcâștigealegerile, sănuobținărealegerea.

I.2.C. Activitatea parlamentară și percepțiile parlamentarilor

Pentrucaunguvernsăpoatăimplementapoliticilepecareșile-aasumatșipentrucareafostmandatat,estenevoiecamajoritateaparlamentarăcareîlsusținesăacționezecoordonatșicoeziv,votândpentrupropunerileșiinițiativelepropusedeexecutiv.

Deșiexistapotențialulcanoulsistemelectoralcentratpecandidațisăfavorizezepoliticienimaipuțindependențidepartidșidecimairebeli,nivelul disciplinei la voturile din Parlament a rămas în linii mari acelaşi ca înainte de reformă,atâtlanivelindividualcât

11 http://ipp.ro/pagini/propunerile-de-candida355i-ale-partid.php12 http://www.realitatea.net/dosar-de-candidat-doru-lese-flavius-maduta-si-gigi-netoiu_1042854.

html#ixzz2BCT4sSj2

15

16


șiagregat,dacăcontrolămpentruefectulmigrațieiparlamentare(Coman2012;GherghinașiChiru2013).Așadar,instabilitateaguvernamentalăafostcauzatădemigrațiaîncurajatădeformareademajoritățiprezidențialesauanti-prezidențiale,însăaceastanus-areprodusînactivitateacurentădelegiferare.

Unindicatoralperformanțeiindividualeaparlamentarilorîlreprezintăproporțiaproiectelordelegeinițiatedeaceștiacareaufostrespinse.Numaipuținde97%dintotalulproiectelorrespinseîncei4aniailegislativuluialesuninominalaparținparlamentarilor(Alexandruetal.2012),ceeacenuesteînsăsurprinzător,pentrucășiînalteparlamentepropunerileindividualeaumaipuțineșansesăfiedezbătute.Datăfiindnunumaischimbareadesistemelectoral,darșiatențiasporităathinktank-urilorșiamass-mediafațădeactivitateaparlamentară,eraprevizibilăocreșteresubstanțialăacantitățiideproiectelegislativedepuse.

Într-adevăr,numărulacestoraacrescutdela3.067între2004-2008la5.472înlegislatura2008-2012(Ciochină2012;Alexandruetal.2012).Însăcalitateainițiativelordepuseparesăsefidiminuat:doar23%dintotalulproiectelordepuseaudevenitlegi,fațăde53%înParlamentulanterior(Ciochină2012;Alexandruetal.2012).Dublareaunorprevederinormativeexistente,absențaindicăriisurselordefinanțare,lipsadefundamentaretehnicășiîncercareadealegiferaîndomeniiceținstrictdecompetențaexecutivuluisuntprincipalelemotivepentrucarefoartemultedintreinițiativeauprimitaviznegativdelaguvern(Alexandruetal.2012).

Figura 3: Activitatea parlamentară medie a deputaţilor care au candidat pentru realegere

Deasemenea,participarealalucrărilecomisiilorșilaședințeledeplen„nus-aîmbunătățitsubstanțial”(MihaișiAlexandru2009).Înschimb,număruldeîntrebăriparlamentares-adublatfațădelegislatura2004-2008:peste11.600.Ocreșteresemnificativmairedusăs-aînregistratșiîncazulinterpelărilor(Alexandruetal.2012).

Auexistatcreșterișiînprivințaaltorindicatorideactivitate,precumnumărulmediudedeclarațiipoliticeșiceldemoțiunidepuse.Figura3demaisusilustreazăacesteevoluțiipentrumembriiCamereiDeputațilorcareaucandidatpentrurealegereîn2008și2012.

DouăsondajeparlamentarerealizateînParlamentîn2003și2011relevăodeteriorare importantă a atractivităţii politice a instituţiei (Ştefan2011).Astfel,doar45,2%dintrerespondențiidin2011erausigurideonouăcandidaturăîn2012,fațăde68,9%în2003.În2003,maimultdejumătatedintredeputațiidineșantion(53.6%)consideraucăParlamentuladevenitprofesionalizat,comparativcudoar37.6%șapteanimaitârziu.Deteriorareaestereflectatășidescădereaproporțieicelorcareconsiderămandatulparlamentardreptceamaiimportantăfuncțiepolitică,precumșiacelorcaresuntdecișisănumairevinălacarieraanterioară,pre-politică.

17

18


Figura 4: Percepţiile deputaţilor faţă de profesionalizarea Parlamentului

Desigur,principalelecauzealeacestorevoluțiitrebuiecăutateînmarginalizareaParlamentuluidinultimiiani–atâtlaniveldiscursiv(„cei322”),câtșilanivelfactual,prinabuzuldeordonanțedeurgențășiasumărialerăspunderiiguvernamentale.Unfactoradiționalîlreprezintăalegereaîn2008aunorcandidațifărăcarierăpolitică,darcareaufostnominalizațipentrucăputeausăîșifinanțezepropriilecampanii(Chiru2010;Coman2011).

I.2.D. Reprezentarea circumscripției și legătura cu cetățenii

Noulsistemelectoralafavorizatselecțiacandidațilorcuprofilșinotorietatelocale(laniveldecarierădepartidșiexperiențăpolitică),producându-seastfelodiminuarecupeste50%anumăruluiparlamentarilorcarereprezintăaltejudețedecâtceledereședință(Chiru2010).

Figura 5: Parlamentari care reprezintă alte judeţe decât cele de reşedinţă

Aceastăselecție,precumșinumărulmaredepromisiunielectoralecurelevanțălocală(chiardacăaflateînafaracompetențelorunuiparlamentar),aucreatpremiselestabiliriiuneilegăturimaistrânsecucetățeniidincircumscripție.

Proporțiaparlamentarilorcareseconsiderăînaintedetoatereprezentanțiaialegătorilorșiaicircumscripțieilorestefoarteasemănătoareînainteșidupăreformaelectorală:

56.6%(2003)vs.54.9%(2011).Parlamentariialeșiuninominalpretindcăpetrec opartefoartemareatimpuluilordelucruîncolegii:47.8%înmedie(abaterestandard de1.8%)(Ştefan2011).

Schimbareadesistemelectoralnuaadusocreșteresemnificativăstatisticanumăruluideîntrebăriparlamentarepetemedincircumscripțiaparlamentarului-datfiindcăacesteaerauoricumextremdefrecvente-vezifigura6demaijos.Pentruaidentificaîntrebărilelocale,pelângăcodareaautomatăatuturorîntrebărilordeputațilordin1998pânăîn2013,echipaMRCacodatmanualaproape12.500deîntrebărișiinterpelăriparlamentaredinprimiidoianidemandataicelordouălegislaturi:ceadedinaintedereformaelectoralășiceaaleasăimediatdupă.Întotal,53,2%dincele4.644deîntrebărișiinterpelăriridicatededeputațiînintervalul2005-2006s-aureferitlaproblemelocaledinjudețulacestora. În2009-2010,proporțiaechivalentădeîntrebărilocaleafostde44,5%,dardintr-untotalde7.843întrebărișiinterpelări.

Figura 6: Evoluţia întrebărilor şi interpelărilor parlamentare pe teme locale

Înschimb,acrescutsemnificativnumărulîntrebărilorșiinterpelărilorparlamentaredespreproblemedeinfrastructurădinjudețulparlamentarului,respectivdespreproblemeindividualealecetățenilorpecareacestaîireprezintă.Acesterezultate,prezentatedescriptivînfigura7demaijos,suntconfirmatedeanalizestatisticemultivariatecarefolosescalgoritmidematchingaparlamentariloraleșiînainteșidupăschimbareasistemuluielectoral.

19

20


Figura 7: Numărul mediu de întrebări locale pe cinci teme majore

Legăturacucircumscripțiapoatefievaluatășicomparândprocentulcelorcareschimbăîntimploculundecandidează.Întotal,laalegeriledin2012,49deparlamentariși-auschimbatcolegiul,20dintreaceștiaschimbândșijudețul13.Astfeldeschimbărimicșoreazăposibilitateacetățeanuluidea-șievaluareprezentantul,unuldintreargumenteleprincipalealecampanieipentru„uninominal”.

13 http://filme-cu-prosti.blogspot.ro/2012/11/transhumanta-politica.html

II. DOMENII DE REFORMĂ ELECTORALĂ: SCOPURI, ALTERNATIVE & EVALUAREA OPȚIUNILOR

II.1. SISTEMUL ELECTORAL PROPRIU-ZIS

ÎnrecomandărilesalepentrucomisiadereformăelectoralăaParlamentuluicanadian,AndreBlais14 noteazăcăexistăoseriedecriteriilaniveldeprincipii/scopuripentruevaluareasistemelorelectoraleșialegislațieielectoraleîngeneral.Acesteasunt:capacitateadeatragelarăspunderealeșii,reprezentativitatea,echitatea,egalitatea,eficacitatea,coeziuneapartidelor,libertateareprezentanților,simplitateașiprecizia15.

Elenupotfitoateatinseînegalămăsură,însăsistemeleelectoraleînaccepțiunealargăatermenuluiurmărescsăleatingăîntr-ooarecaremăsurăpetoateșisăprioritizezeîntreele.

Acesteprincipiigeneralesugereazăcăalegereasistemuluielectoralnuestedoarodecizietehnică,ciunacareurmăreșteniștevalorișiprincipii,înfuncțiedecaresuntselectatealternativeletehnice(Renwick2010).Eletrebuiesăfieseparatepedeoparteîncriteriimaiconcretepentruavedeacaresuntscopurilespecifice,atâtpentrusistemulelectoralpropriu-zis(transformareavoturilorînlocuriînparlament),câtșipentrurestulprocedurilorelectoraleșipentruapermiteevaluareaalternativelortehnice.

Legislațiaelectoralăincludeprevedericarenupotfipriviteînmodizolatșicarelarândullorpornescdelaoseriedescopurinormativeșipracticedecaredepindecoerențasifuncționalitateastructurilorinstituționale.Deaceea,luândînconsiderareseriadeproblemelegatedealegeri,structurămîncontinuarediscuțiaurmărindsistematicscopuri,alternativetehniceșievaluareaopțiunilorpedomeniileesențialeîncareamnotatproblemeînprimaparte.

n Dinpunctuldevederealsistemuluielectoralpropriuzis(II.1),aceststudiusugereazăurmatoarele5obiectivedreptcelemairelevante.Elesuntenumerateînordineasugeratădeanalizaproblemeloractualuluisistem:

1. Claritateaopțiunilorsifinalitățilorpentrucetățean/votant.2. Egalitateavotului(ceeaceseconsiderăaînsemnacăunvotareșanseegalesă

fieexprimatșisăconteze,căpopularitateainfluențeazănumăruldemandate

14 ProfesorlaUniversitedeMonteal,Chairînstudiielectoraleșiosomitateînmateriedesistemeelectorale.15 „accountability,representativeness,fairness,equality,effectiveness,accommodation,partycohesion,

freedomforrepresentatives,simplicityandprecision”-vezihttp://www.elections.ca/res/eim/article_search/article.asp?id=113&lang=e&frmPageSize=)

21

22


obținuteșiparticiparealaguvernare).Demulteori,eaesteechivalatăcuoproporționalitatelargăîntrevoturișimandatelealocate,darelegatășidemărimeașidelimitareacircumscipțiilorelectorale.

3. Guvernstabilsieficient(limitareafragmentării,existențaunor majoritățistabile)

4. Posibilitatiledecontribuție(input)șialegere(choice)pentruvotant(existențaunorvariantemultipledeexprimareapreferințelor).

5. Responsabilizareaindividualăaparlamentarilor(legaturaparlamentarilorcucircumscripțiașicalitateaperformanteiînparlament,inclusivmigrațiaparlamentară).

Aceastălistănupretindeafiniciexhaustivă,niciceamaiconcisăposibil.Nueolistăatuturorobiectivelorposibileșiniciunmeniudincaresepoatealege,cimaidegrabăunsetdeobiective.Dinacestmotiv,sefoloseșteuntongeneralșimoderat,darmaispecificdecâtcriteriilenormativedeechitate,reprezentativitate,responsabilitate,egalitateetc.dincareprovin,deoareceacesteasuntmodelatecaunsetmenitsăfieaplicatpecazulempiricspecificalRomâniei.Deaceeaaparecaprimcriteriuclaritatea,tocmaipentrucăsistemulelectoralactualnemulțumeștepetoatălumeatocmaipentrucăestegreudeînțelesși,înconsecință,perceputcaimprevizibilșichiarilegitim.

n Înlegaturăcurestulprocedurilorelectorale(II.2),scopulfundamentalestedeaasiguraaccesechitabiltuturor–cetățeni,competitorielectorali–ceeaceincludetransparențașiintegritateaprocedurilor.

II.1.A. Cele 3 dimensiuni principale ale sistemelor electorale și alternativele

Nicio schimbare

Primaopțiuneestederegulă„nicioschimbare”(menținereastatusquo)și,cusiguranță,menținereasistemuluielectoralactualînceeacepriveșteformulaelectorală, structuracircumscripțiilorșiaopțiuniloroferitevotantuluiesteoposibilitate,cuanumiteavantajeșidezavantaje.

Acest lucru ar însemna:

Formatulvotului16:1candidatdelafiecarepartid,nuexistăposibilitateadeaalegeîntrecandidațiiaceluiașipartid.Structuracircumscriptiilor:colegiiuninominaleincluseîncircumscripții,fiecarejudeț esteocircumscripție.Formulaelectorală:rezultatulfinalproporționallanivelnațional,încolegiuoprimăetapămajoritară(candidatulcareobținepeste50%obțineloculindiferentderezultatelepartiduluidincelelaltecolegii);alocarelaniveldecolegiu,decircumscripțiecuredistribuireavoturilorlanivelnaționalpentruaasiguraproporționalitatelanivelnațional.

Avantajen Primulaspectimportantesteideeacăestebine,uneorisauchiarîngeneral,să

lăsămînpacesistemeleelectorale(Farrell2001:182).Seconsiderăcăuneledinefectelesistemelorelectoralenusuntvizibiledecâtpetermenlung;astfel,modificărileprevinadaptareastrategicășipsihologicăavotanțilorșipartidelorlasistem.Acestlucruestecuatâtmaisemnificativatuncicândseadoptămodificăriradicale,careduclaorealiniereasistemuluipoliticșialegăturilorîntrepartideșialegători.Schimbărileradicaleaușansedesuccesmaidegrabăatuncicândsistemulelectoralesteconsideratcafiindtotalneadecvatpentrureprezentareaanumitorgrupuri-deexempluatuncicândunpartidsauungrupesteînmodsistematicexclusdinParlament(cumeracazulînNouaZeelandă)saucândagențiipoliticieșueazăînatingereaunorscopurifundamentale-precumstabilitateaguvernamentală(cazulItaliei)saualternareaforțelorpoliticelaguvernare(Japonia).Totuși,chiarșiînastfeldesituații,estegreudeanticipatdacămodificărilefăcutenuvorducelaalteproblemenoi,fărăalerezolvapeceleprecedente,cums-aîntâmplatînItalia(Katz2001;D’Alimonte2001;GambettașiWarner2004).Dincauzadificultățiiînaanticiparezultateleuneireforme,mulțidintreexperțiiîndomeniulsistemelorelectoraleconsiderăcădeobiceiceamaibunăsaumăcarceamaisigurăsoluțieestesănuseschimbenimic.TaageperașiShugart(1989)suntprintreceicareconsiderăcă„[s]ărămânemlaproblemelepecarelecunoaștemarputeafimaibinedecâtsănearuncămînnecunoscut”.

n Aldoileapunctlegatdeavantajearficălegăturaparlamentaruluicucircumscripțias-aîmbunătățitsubacestsistemelectoral,deșinuputemspunecusiguranțăcădatoritălui(v.secțiuneaI.2.D).

16 Formatulvotului,sau„ballotformat”,sereferălaopțiunilepecarelearealegătorulpusînfațabuletinuluidevot-deexempludacăpoatealegedintremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid,dacăareunsingurvotsaumaimulte,dacăareînfațăolistăînchisăsaudacăpoateordonacandidațiidupăplaculsău,șamd.

23

24


Dezavantajen Primuldezavantajsereferătocmailafaptulcănueunsistempecareîlcunosctoți

ceiinteresați,dimpotrivă,elnuesteînțelesdefoartemulțiactori(politicieni,activiști,cetățeni),decinubeneficiazădeargumentelemenționateanteriorlegatedepăstrareasistemuluiexistent.

n Deasemenea,statusquo-ulesteasociatcuefectelenedoritedecreștereanumăruluideparlamentarișideaaveamaimultdeunreprezentantalunuicolegiuuninominal.Chiardacăunnumărfixdeparlamentarinuestesingurasoluțieposibilă,existăsistemeelectoralecarenunecesităpeste20%demandatesuplimentarepentruaasiguraproporționalitatea,chiarșiîncazulîncareexistăunpartiddominantlaunmomentdat.

n Dinpunctuldevederealresponsabilizăriiparlamentarilor,acestsistemnuaadusoîmbunătățire,fiindasociatcumenținerealanivelridicatamigrațieipolitice,precumșicuoscădereacalitățiianumitoractivitățiparlamentare.

Întoarcerea la sistemul proporţional cu liste închise (cel pre-2008)

Avantajen Sistemulproporționalsimpluareavantajecaresuntdestuldebinecunoscutede

publiculromân,printrecarefaptulcăesteușordeînțeles,opțiunilesuntclareșimoduldealocarealmandatuluirelativușordeînțeles,și,desigur,sistemulsebucurădeungradridicatdeproporționalitate.Cualtecuvinte,felulîncarevoturilesetransformăînmandateînParlamentestedestuldeevidentșipare„corect”,ceeaceconferăoanumitălegitimitatesistemuluiînfațapublicului.

n Dinpunctdevederealegalitățiivoturiloracestsistempoateficonsideratmaibundecâtcelactual.

Dezavantajen Readoptareaacestuisistemarînsemnaîntoarcerealaoformulăcareafostaspru

criticatășidelegitimatăîncursulcampanieipentrureformadin2008.Acestlucruesteposibilcucondițiacapubliculsăînțeleagădecealegerilepelistăînchisăsunttotușibune,deșinuerauconsideratecaatareșieraudemonizateacumcâțivaani.

n Înceeacepriveșteopțiunilevotantului,arînsemnaîntoarcerealaunbuletindevotundesealegeîntreolistă(închisă)aunuipartidsaualta.

n S-arrenunțalaposibilelecâștiguriînrelațiamaistrânsădintrealegătoriidincircumscripțieșireprezentanțipost-2008.

Reforme radicale: sisteme majoritare

Sistemeleelectoralecaresebazeazăpeobținereauneimajoritățisaupluralitățiavoturilor-caresuntfrecventnumite„sistememajoritare”pentrutendințalordeacreaomajoritateparlamentarăpentrupartidulcâștigător17-nusuntdoarcelemaivechi,darșicelemairăspânditedinlume. Sistemeleincluseînaceastăcategoriesunt: a)„FirstPastthePost”(FPTP)sau„câștigătoruliatotul”(cumsuntalegerilepentru

ParlamentulRegatuluiUnit) b)Sistemulmajoritarîndouătururi(practicatînFranța) c)VotulAlternativ(VA)Australian

Acestesistemeauunelecaracteristicidebazăîncomun:aucircumscripțiicuunsingurreprezentant(„uninominale”,dacăvreți)șiopluralitatesauomajoritateavoturilorestesingurulcriteriupentrualocareaunuimandat.Înconsecință,eleprezintășianumiteavantajeșidezavantajecomune.

Avantajen Celmaidesmenționateavantajesunt:majoritățilegislativeclare,carefacilitează

guvernareadecătreunsingurpartid,șilegăturistrânseîntrereprezentanțiiindividualișiungrupdefinitgeograficdecetățeni.Încemăsurăsevădacesteefectedepindedetipuldesistemmajoritarșicuminteracționeazăacestacuclivajeleexistenteînsocietateșicupartidelepolitice,înfuncțiedecontextullocal.

Dezavantajen Sistemulnuestefoarte„reprezentativ”dinpunctdevederealcumsereflectăvoturile

înmandate,șipoateconducelainegalitățiîntrevotanți,pentrucăanumitesecțiunialeelectoratuluipotfiexclusedelareprezentareaînparlament.Partidelemicișimediicarenusunt„compacte”dinpunctdevederegeografic,adicănudominăoanumităzonăgeografică,suntdeosebitdedezavantajate,pentrucăpotfiexclusechiarșiatuncicândobținmultevoturilanivelnațional,dacănucâștigăsuficientecircumscripții.Înfuncțiedeundelocuieșteuncetățean,șanselecavotulacestuiasăaibăunimpactsemnificativvariazădestuldemult,acestlucrudepinzânddecumsetraseazălimitelegeograficealecircumscripțiilor.

17 Partidulcâștigătorestepartidulcucelmaimarenumărdelocuriobținute,nuneapăratcelmaimarenumărdevoturi,dinmomentcesepoateîntâmplacapartidulcucelemaimultevoturisănuobținăcelemaimultemandate.

25

26


Existădiferențesemnificativeîntrediferitelesistememajoritaredinpunctul devederealformatuluivotului(ceopțiuniareînfațăalegătorul)șicumsuntagregatepreferințeleelectoratului:n Firstpastthepost(FPTP)esteunsistemîncarefiecarecircumscripțieareunsingur

mandat,iarcandidatulcarearemaimultevoturidecâtoricarealtulcâștigă.SefoloseșteînStateleUniteșiînRegatulUnit.

n Sistemulmajoritarîndouătururiimplicăorganizareaunuialdoileaturdescrutindacăniciuncandidatnucâștigămaimultdeomajoritateabsolutăînturulîntâi.Sistemeleîndouătururivariazăînfuncțiedecâțicandidațipotajungeînturulaldoileasaudacăpentruacâștigaînturuldoitrebuieobținutăomajoritateabsolutăsaudoaropluralitateavoturilor.

n VotulAlternativ(VA)lasăsauchiarobligăvotanții,precumînAustralia,săexprimemaimultdeoopțiune,iaraceștiatrebuiesăplasezecandidațiiîntr-unclasamentînfuncțiedepreferință.Teoretic,unpartidarputeanominalizadoicandidați,darînpracticăacestlucrunuseîntâmplăpentrucăardivizaelectoratulșii-arputeapermiteunuialtcandidatdelaunpartidcompetitorsăiamaimultevoturi.Candidatulcareafostpuspeloculîntâidemaimultde50%dintrevotanțicâștigă.Dacăniciunulnuaobținutomajoritate,voturilesuntrealocatepânăcânduncandidatiaomajoritateabsolutăavoturilorexprimate.

Înceeacepriveștesimplitatea/claritatea,s-arputeaspunecăFPTPdepășeștesistemulîndouătururisauVotulAlternativ.

Laniveldestabilitateguvernamentală,FPTPesteconsideratmaibundecâtsistemulmajoritarîndouătururi,carepoateducelafragmentare.

Câtdespreșanselecauncandidatsăreprezinteorealămajoritatedincircumscripție,votulîndouătururișiVotulAlternativsuntsuperioareFPTP.

Înacelașitimp,dacămoderațiașiformareadecoalițiisuntconsideratepozitive,atunciVotulAlternativarfipreferabilsistemuluimajoritarîndouătururi,carearfimaibun,totuși,decâtFPTP,pentrucăpartidelevorfiîncurajatesăconstruiascăalianțe(ex.:susținândînturulaldoileacandidatulalianțeicelmaibineplasat).

Înfinal,VotulAlternativpoateficonsideratpreferabilsistemuluimajoritarîndouătururidinpunctdevederealcontroluluiexercitatdevotantșipentrucăalegătoriisuntceicaredecidcareestecandidatulcususținereaceamailargă,înloccapartidelesăhotărascăpecinesăpromovezeînturuldoi.

Reforme incrementale

Reformeleincrementalesaulascalămediesuntconsideratecelemaieficientedeomareparteaspecialiștilorîndomeniu.Taagepera,ShugartșiLijphartsugereazăcăîmbunătățirileincrementale,nuschimbărilerevoluționare18suntdepreferatpentrucăefectelesistemelorelectoralesemanifestăpetermen lungșischimbărilenuartrebuisămeargăîmpotrivaacestorefectecidoarsăseocupedeproblemespecificeșidelimitate.Genulacestadereformeestereprezentatdeintroducereaunorsistememixtesauavotuluipreferențialpelistă.

Deșiexperiențacusistemulelectoralactualestenegativă,estenecesarsaluămînconsiderarealtesistemeelectoralemixte,maibinegânditeșimaipuținîncropitepecolțulmeseiînultimaclipă.

Sisteme electorale mixte

Sistemeleelectoralemixteaufostpopulareînultimeledeceniipentrucăacesteatindsăpermităatingereaunuisetdeobiectivemultiple.Cașimajoritatealiteraturiidespecialitate,considerămunsistemmixtacelacarecombinăocomponentănominalăcuunapeliste(ShugartșiWattenberg2001:9).Sistemelemixtesuntcategorizatederegulădupătipulderelațieîntreceledouăcomponente,cafiindfieparalele,fiecompensatorii.

1.Sistemelemixteparalelesaumajoritare(Mixed-membermajoritarian-MMM)-cumesteceldinLituania,folosescdouăvoturi,unulpentrufiecarecomponentă,celedouănefiindlegateîntreeleșideterminândseparatalocareamandatelor.2.Sistemelemixteproporționale(MixedMemberProportional-MMP)saucu„compensare”,potfiîmpărțiteînfuncțiedenumăruldevoturiladispozițiacetățeanului:a) Sistemecudouăvoturi,precumcelgermansauceldinNouaZeelandă.b) Sistemecuunsingurvot,oinovațiemairecentă,utilizatepentruSenatulitalianpina

in2005(sauînRomânialaoraactuală).

Avantajen Celmaicitatavantajalacestuisistemestecăarpermitepedeoparte

responsabilizareaaleșilorșilegăturilemaistrânsecualegătorii,odatăcuomaimarestabilitate(avantajealesistemelormajoritare)și,pedealtăparte,ungradridicatdereprezentativitate(precumînsistemulproporțional).

18 Înengleză,„incrementalimprovements,notrevolutionaryupheaval”.

27

28


Dezavantajen Seconsiderăcăcelmaimaredezavantajalsistemelormixteestecomplexitatealor.n Altdezavantajestecăarcreadouătipurideparlamentari,cuinterese,obiectiveși

niveluridelegitimitateșiresponsabilitatediferite.

Sistemul mixt majoritar (MMM)

Avantajen Estemaiușordeînțelesdecâtsistemulmixtproporțional.n Proceduriledealocareamandatelorsuntmaisimpludeadministratdecâtceleîn

sistemulmixtproporțional.n Maipuțineelementetrebuienegociateșiagreateîntreactoriipolitici,pentrucă

sistemulestemaisimplu.n Existențaadouăvoturipermiteevaluareacandidațilorseparatdeevaluarea

partidelor,dândmaimultăputerealegătorilor.

Dezavantajen Lafelcaînsistemulmajoritar,felulîncaresunttrasatecolegiileși

dimensiuneaacestoraareunimpactfoartemareasuprarezultatelorșipoatefi osursădeprobleme.

n Laniveluldevotnominal,sepoateproduceotendințădefragmentareîncâmpulpolitic.

Sistemul mixt proporţional (MMP)

Avantajen Semențineprincipiulreprezentăriiproporționale(susținutînRomâniașide

publicșiconsideratcafiindpotrivitpentruosocietatemulti-etnicășidiversăprecumanoastră),introducândtotodatăvotulîncircumscripțiicuuncandidat unic(„uninominale”).

n Atuncicândincludedouăvoturi,permiteevaluareacandidațilorseparatdeceaapartidelor,dândmaimultspațiudemanevrăalegătorilor.

n Înfuncțiedeopțiuniletehnice,sepoateobțineungradmairidicatsaumaiscăzutdeproporționalitate.

n Problemelesistemelormajoritarecutrasareacircumscripțiilorsuntminimizate,maialescândsistemulestestabilitcuprincipiulproporționalitățiicaprioritate.

Dezavantaje:n Complexitatea.Așacums-avăzutșiînRomânia,chiarșiîntr-unsistemcu

unsingurvot,felulîncaresealocămandateleșisetransformăvoturileînlocuriînParlamentnuestefoarteclarpentruvotant(deșinueimposibildeexplicatdacăsefaceforturilenecesare).

n Modificareaoricăruielementtehnicvaaveaunimpactasupraproporționalitățiirezultatuluifinal,deciemaidificildenegociatcombinațiacorectădeopțiunitehnice.

n Atuncicândnuexistădecâtunsingurvot,existăposibilitateauneifragmentări,pentrucăteoretic,toatepartidelevorvreasă-șimenținăindividualitateadarșisăobținăcelpuținunlocîncircumscripțiileuninominale.S-arputeaproduceșiunefectdefragmentareînlanțcândprocesuldealocarealocurilorprin„compensare”estebazatpevotulîncircumscripțiileuninominaleiarunpartidmiccarecâștigăocircumscripțiedevineeligibilsăparticipeînprocesuldecompensare.

Vot preferenţial pe listă

Alternativeledisponibleîngamavotuluipreferențialsunturmătoarele:1.Votunictransferabil(VUT)-folositînIrlandașiMalta,propusîn2005dePNLcaalternativăpentruCameraDeputaților.2.Votunicnon-transferabil(VUNT)-folositînJaponiapânălareformaanilor‘90.3.Sistemepreferențialeculistedeschise-folositeînmajoritateasistemelorproporționaleeuropene.Existămaimultetipurideastfeldesisteme.PrintrecelemaiconcentratepecandidațisenumărăceldinFinlanda,undenuexistăoordinepredefinităacandidațilorpelistă,alegătorulopteazăpentruuncandidatșinumăruldevoturiobținutedeterminăcineesteales.CelemaimulteopțiunipentrualegătorlevedemînțăriprecumElvețiașiLuxemburg,undesepotexercitamaimultevoturipentrumaimultepartide.ÎnSloveniacircumscripțiilesuntuninominale,întimpceînGrecia,PoloniasauLetoniaexistăolistăcuoordinepre-determinatădecătrepartiddarnumăruldevoturiobținutdefiecarecandidatstabileșteclasamentulfinal.Belgia,OlandasauRepublicaCehăausistemepreferențiale,încareînsătrebuieîndepliniteanumitecondițiipentruaseschimbaordineacandidaților,ceeacelefacemaipuțineficacedinpunctdevederealreflectăriipreferințelorindividuale.

Avantajen Înmodsimilarcusistemelemixte,sistemelepreferențialeprezintăavantajuldea

combinaprincipiilereprezentăriiproporționalecuunelementdevot„nominal”,pentruuncandidatanume.

n Fațădetoatecelelaltesisteme,celepreferențialeoferăcelemaimulteopțiuni pentruvotant.

29

30


n Responsabilizareaestefacilitatădeposibilitateadeasancționaanumițicandidațifărăarenunțalasusținereapentruunanumitpartid.Întimp,responsabilizareaseproducenudoardirect(cânduncandidatpoatefipromovatdealegătorideșiințialfiguramaijospelistă),cișiindirect(cândpartideleîncepsăținăcontderezultatelealegerilorcândstabilesccomponențalistelor).

Dezavantajen Comparatcusistemelebazatepecircumscripțiinominale,sistemelepreferențiale

implicădeobiceifaptulcăunalesreprezintăozonăgeograficădestuldemare,șinuesteuniculreprezentantalaceleizone.Deșiresponsabilizareasepoateproduce(directsauindirect)datorităvotuluipreferențial,aleșiisuntcevamaigreudemonitorizat.Înmodevident,aceastăproblemăestemultdiminuatăînsistemelepreferențialecareincludcircumscripțiinominale,cumestecazulSloveniei.

n Altedezavantajecitatefrecventdarcarenusuntneapăratsusținuteempiric: ocoeziunemaiscăzutălanivelulpartidelor(disciplinalavotaredesuferit); ofragmentare.

II.1.B. Evaluarea alternativelor

Urmândobiectivelestabiliteanteriorșiținândcontcăalternativelelasistemulelectoralnupotrezolvaîntreagaproblemă,aceastăpartesevaconcentrapeinventariereaacestoralternativeșipeevaluareamoduluiîncarecontribuielaatingereaobiectivelestabilite.

Analizaefectelorsistemuluielectoralactualșiaproblemelorreliefatesugereazăcăestenecesarsăneconcentrămpeelementeledecaredepindcreștereaclaritățiișisimplitățiisistemului,aputeriișiaopțiunilorpentruvotanțiși,posibil,aresponsabilizăriiparlamentarilor(v.secțiuneaI.2).Deasemenea,consideramcăesteutilsăseîncercemenținereaunorevoluțiipozitivepost2008(ex.legăturimaistrânseintremembriiparlamentuluișielectorat,așacumsevededinactivitateadincircumscripțieI.2.D)șisăseeviteadâncireaconflictuluipoliticdatdetendințelemajoritariste.

Celemaimultedintrealternativelediscutateînaceastăsecțiuneaufostpropuse,susținutesaumenționatedediferițiactoridepescenapublicăromânescă(partidesauorganizațiicivice),darsuntinclusedeasemeneașiunelealternativenoi,carenupotlipsidinmeniuluneialegeriinformate.Aceastăsecțiuneaducedouăaspecteimportante,neglijatededezbatereacurentădinRomânia:

a.Includereatuturorsistemelorelectoralepecareliteraturadespecialitateleconsiderăcapabilesăîntăreascălegăturadintreparlamentarișialegătoriilor,precumșirolulșicapacitateacetățenilordea-itragelarăspunderepealeșiilor.

b.Oevaluaresistematicăapropunerilorbazatăpeexpertizapolitologicărecentășipeluareaînconsiderareaunorexemplecomparativerelevante.

Dupăcumeradeașteptat,nuexistăunsistemcaresăfuncționezecelmaibinepetoatecriteriile.Datfiindfaptulcănoiconsiderămcriteriiledemaijosimportantecaset,primaopțiuneafostaceeadeaexcludesoluțiileradicalecareauunscorridicatpeunanumitobiectivdarunscorfoartemicpealteobiective.Înaldoilearând,estenecesarsăevaluămcumpotficombinatediverseleapectetehnicepentruaobțineunscortotalcâtmaibun.Înaltreilearând,deșiniciuncriteriunuesteintrinsecmaiimportantdecâtaltul,trebuiespuscăprimeledouăcriteriisuntcelecareaulipsitdinsistemuldereprezentarepelisteînchiseșiaumotivatcereriledereformă.

Tabeluldemaijosprezintăscorurileobținuteînurmaaplicăriiacesteigriledeevaluare:

n Unscorde„1”esteacordatcândsistemulpoateinfluențaînsenspozitivatingereaunuiscop.

n „0”esteacordatcândimpactulunuisistemesteneclar,evalulărilefiinddiferite,oricândimpactulacestuiadepindedeomultitudinedealteaspecte.

n Unscorde„-1”esteacordatatuncicândesteprobabilcasistemulsăaibăunimpactnegativasuprașanselordeaatingeunanumitobiectiv.

n Osteluță(„*”)seadaugăpentruasubliniaprobabilitateacrescutăcaunanumittipdesistemsăcontribuielaatingereaunuiobiectivanume.

Deexemplu,unsistemMMP(mixtproporțional)cudouăvoturiestesuperiorunuisistemMMPcuunsingurvot,sauunuisistemMMM(mixtmajoritar)dinpunctdevederealrăspunderiiindividualeaparlamentarilor,pentrucă,avânddouăvoturiladispoziție,alegătorulpoatesăîltragălarăspunderepeunpoliticiancarecandideazăîntr-ocircumscripțieuninominalăfărăsăfieobligatsărenunțelavotulpentrupartidulpreferat.Sistemuldevotpelistedeschiseîncarefiecarereprezentantcandideazăîntr-undistrictanumeemaibundecâtsistemulpelistedeschisefărădistricte,pentrucăîntr-unsistemîncareozonăgeograficăareunsingurreprezentanteplauzibilcăvafimaiușordemenținutolegăturăîntrereprezentanțișireprezentați.

31

32


Tabelul 2. Evaluarea alternativelor

Obiectiv/Criteriu SistemulRP FPTP TRM VA MMP1 MMP MMMVUTListe Liste actual vot,listă cu2 deschise deschise națională voturi cu circumscripții nominale1 Claritatea -1 1 0 1 0 1 0 0 -1 0 0 opțiunilorșia finalitățilorpentru votant

2 Egalitateavotului -1 1 -1* -1 -1*0 0 -1 1 1 1

3 Stabilitatea 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 1 guvernului

4 Puterea -1 -1 -1 -1 0 0 1 0 1 1 1 (opțiunile) alegătorului

5 Responsabilizarea 0 0 -1 -1 1 0 1 0 1 1 1* individualăa parlamentarilor

TOTAL -2 1 -3 -2 1 1 3 -1 2 4 4

RP-ReprezentareProporțională(listeînchise)FPTP-FirstPastthePost(„câștigătoruliatotul”)VA-VotAlternativTRM-SistemmajoritarîndouătururiMMP-MixedMemberProportional(sistemmixtproporțional)MMM-MixedMemberMajoritarian(sistemmixtmajoritar)VUT-VotUnicTransferabil(SingleTransferableVote-STV)

Claritatea opțiunilor şi finalităților pentru cetățean/votant

Dinpunctdevederealexprimăriivotului,sistemulactual,caoricesistemcarenudămaimulteopțiuni(douăsaumaimultevoturisauopțiuneadeaalegeîntremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid),esteaparentsimplu.

Înanalizanoastrăprimulelementcareconteazășicareestepusînbalanțăvis-à-visdeclaritateaopțiuniloresteexistența/numărulopțiunilorpecarelearedeexprimatvotantul.Deaceeasistemelecaredaumaimulteopțiunidevotnuobținniciodată1.Dificultateavotuluiîncazulsistemelorcuformulepreferențialedepindededetaliile

acestoralegatdecumseexercităopțiuneașidemărimeacircumscripției(lungimealisteidepecareaideales).Deaceeaaufostcotatecănuinfluențeazăautomatsimplitateașiclaritateasistemuluipentrucetățean.

Însăclaritateanusereferădoarlaexprimareavotului,cișilaalocareamandatelorșilarezultatulalegerilor(încircumscripțiarespectivăsaulanivelnațional).

Deexemplu,însistemeleuninominalemajoritareîncircumscripțieestedestuldesimplusăînțelegicinecâștigă(chiardacănușisăestimezicineareșansesăcâștigeavândînvederecăsondajeledeopiniesuntîngenerallanivelnațional).Însănuestelafeldesimplusăînțelegicinecâștigălanivelnaționalpentrucăestimareaînprocentedevoturinuestedirectcorelatăcuprocentuldemandateobținute.Pentrucădepindedecompetițiapolitică,desistemuldepartideșidenaturainformațieiexistentelegatedeșanseleunuicandidat/partid,acesteopțiunicucumponentămajoritarăaufostmarcatecu0.

Înconcordanțăculiteraturadespecialitateamconsideratcadificil(-1)votulunictransferabilpentrulipsadetransparențăpentruunvotantobișnuitaprocedurilordealocareaimandatelorînfuncțiedevoturileobținute.Acestaspectrămânesemnificativchiardacăarputeafidepășităbarieradedificultatelegatădeexprimareavotului,însineoproblemăînfuncțiedeniveluldeeducațiealuneisocietățișidedimensiuneacircumscripțiilor(cucâtestemaimarecircumscripțiacuatâtmaimultepersoanesuntdepusînordineapreferințelorsidecicuatâtmaisolicitantpentrualegător).

Deasemeneaunsistempreferențialdelistăcaredăposibilitateadepanachage(constituireadecătrevotantauneilisteproprii,combinândcandidațiimaimultorpartide),arficonsideratdificil.Aceastăvariantănuafostluatîncalculcaalternativăpentrucăaccentulpeindiviziîmpiedicăformareașiexprimareaunorpreferințelegatedepartidelepoliticeîncontextuluneicompetițiipoliticeșiașafoartepuținconcentratepeprogramedepoliticipublice.

Sistemeleelectoralecuformuledealocareamandatelormultipleșicomplexe(precumsistemulactualdinRomânia)facdificilăînțelegereaacineexactvafiales,deșiesteintuitivcâtemandatepertotal/pețarăobținepartidul,avândînvederecăobțineaproximativaceleașiprocentedinpunctdevederealvoturilorșimandatelor.Sistemulactualridicămulteproblemedeînțelegerepentrumulțiactoriimplicațidincauzaexistențeiunormultipleetapedealocareamandatelor(colegiu,circumscripție,național)șiaformulelorfolosite.Amreliefatanteriorneînțelegereacâștigăriidepelocul2,3sau4arealocăriiîngeneralșianumăruluisuplimentardemandate(v.secțiuneaI.1.).Deaceeasistemulactualafostconsideratcafiindopusulclaritățiișisimplității.

33

34


Egalitatea votului

Acestprincipiufundamentalaldemocrațieireprezentativeseconsiderăaînsemnacăunvotareșanseegalesăfieexprimatșisăconteze,căpopularitateainfluențeazănumăruldemandateobținuteșiparticiparealaguvernare.Demulteori,egalitateavotuluiesteechivalatăcuoproporționalitatelargăîntrevoturișimandate.Aceastadepindedeopotrivădeformulaelectorală(dealocareamandatelor)șidemărimeașidelimitareacircumscipțiilorelectorale.

Sistemulelectoralactual,deșiproportional,nurespectăîntotalitateegalitateavotuluidatoritămoduluidedesenareacircumscripțiilor(v.I.1)șiamoduluidealocareamandatelorredistribuitepentruunpartidlaniveldecircumscripție.Deaceea,esteevaluatcainferiordinacestpunctdevederesistemuldelistăînchisă.Îngeneral,nevoiadeadelimitacircumscripțiiuninominaleconducelaproblemelegatedeșanseledeaaveaegalitateavotului.Deaceea,niciunsistemcucircumscripțiiuninominalenupoateobținepunctajulmaxim.

Deasemenea,egalitateavotuluipresupuneșiunnumarcâtmaimicdevoturiirosite-voturicarenuconduclaalegereanimănui(wastedvotes).Acesteaatingcotefoartemariînsistemelemajoritare,maialesdacăpartidelecareiespeloculdoi,trei,etc.suntaceleașiînîntreagațară.Astfel,niciunsistemmajoritar/neproporționalnupoateobținemaximumdepunctelegatdeegalitateavotului,chiardacăgraduldeinegalitatedepindedesistemuldepartideșideprocedurilededelimitareagranițelorcolegiilor.

Într-unsistemcudouătururidoarominoritatedintrevoturi(maipuținde50%)nuconducelaalegereaunuiparlamentar,pecândîntr-unsistempluralitarominoritatepoatealegeundeputat;înambelesistemeunprocentmaredecetățenicareși-auexprimatvotulpotsărămânănereprezentați.

Denotatcăsistemeleproporționalenusuntimunelaaceastăproblemă.Pragulelectoralmarepoateaveaunefectsemnificativasupranumăruluidevoturiirosite. Însistememixteproporționale,unnumărfixdemandateînparlamentpoateconducedeasemenealaacelașiefect.Înambelesituațiistructurasistemuluidepartideșiapreferințelorcetățenilorlanivelterritorialconteazăfoartemult,ambeleaspectenecontrolabileprinreformeinstituționale.

Dificultateadeaexprimavotulîncazulunorsistemefoartecomplexepoateduce lainegalități,însăelesuntgreucuantificabileșinudepășescproblemeleluateîncalcullegatdeclaritateșisimplitate.Deanalizatsuntînsăpotențialeleinegalitățiderivate dinrestullegislațieielectorale,prevederiprivindvotulînafaradomiciliuluișilisteleelectorale(v.II.2.2).

Guvern stabil

Pentrucăsistemulelectoralnuestenicisingurulșinicicelmaiimportantdeterminantalstabilitățiiguvernamentale(maialesîntr-unsistemsemi-prezidențialprecumceldinRomânia),vomluaîncalculopțiuniletehnicecaresuntlegatedelimitareafragmentăriișideexistențaunormajoritățirezultatedinalegeri.

-Sistemulmajoritarîntr-unsingurtur:genereazămajoritățiartificialepentrucelmaimarepartid,însăfragmentareaesteposibilădacăexistămulțicandidațiindependențisaumultepartidemici

-Sistemulmajoritarmixt:componentamajoritarăscadeproporționalitateașicreșteprobabilitateauneimajoritățipentruunsingurpartid

-Sistemeleproporționale:fiepelisteînchise,fiemixte,potmărifragmentarea

Sistemelemajoritareoferămajoritățiparlamentarestabiledaracesteaaparfoarterarcaurmareaobțineriiunormajoritățidevoturi.Totodatăexistărezultateempiricefoarteclarecearatăcăguverneledecoalițiecesebazeazăpeomajoritateparlamentarăconstituităînurmacâștigăriimajoritățiivoturilornusuntdelocmaipuținstabiledecâtguverneleformatedeunsingurpartidcareaobținutmajoritateamandatelor(Katz1997:164).Însecțiuneaderecomandărivomreveniasupraacestuipunct,pentruasugeracăobținereauneimajoritățidevoturiartrebuisăfiemultmaiimportantădecâtcreareaartificialăauneimajoritățidemandate,înspecialîntr-osocietatediversăcaRomânia.

Câtevaprecizărisuntnecesare:(a)Premisadinspateleierarhieidemaisusestecăpartidelesuntactoriunitaricoerențișicămărimeamajoritățiiparlamentareaunuipartidestedirectproporționalăcustabilitateacabinetuluiformatdeacelpartid.(b)EstedificildeprezismodulîncaresistememajoritarearfuncționaînRomânia,datfiindcontextulpoliticșisocial.Estecrucialsăînțelegemcă,spredeosebiredeefectelemecanicealeunuisistemelectoral,caresuntrelativușordeprezis,efectelestrategiceșipsihologicesuntmultmaiimprevizibile;nuputempresupunecăîncazuluneischimbări,comportamentulalegătorilor,partidelorșicandidațilorindividualivarămâneacelașicaîncazulactualuluisistem.Nuînultimulrând,trebuiesubliniatcăefecteleunuisistemelectoralsenascdininteracțiuneaconsecințelorsalemecaniceșipsihologice.

Douăparticularitățialecazuluiromânesccomplicăvăditdiscuțiadespreefectelesistemuluielectoralasuprastabilitățiiguvernamentale.Înprimulrând,posibilitateadeafacemajoritățiprezidențialeesteproblemaceamaimare.Amploareafenomenuluidemigrațieșiinstabilitateaguvernamentalăprovindinfaptulcăparlamentariinuconsiderăcăaschimbapartidulpentruadevenipartedinmajoritateaguvernamentală/prezidențială

35

36


poateavearepercusiuniasuprașanselorderealegere.Deaceeaformulaelectoralănuestesinguracarepoateasiguraomajoritatestabilă,cimaidegrabămijloaceextrernesistemuluielectoral.Legislațiaelectoralăpoateoferidoarposibilitateadeevaluareindividualăafiecăruiparlamentarșiadecizieisaledeaschimbapartidul(fieeapentruaramânefidelelectoratuluișiideilorpentrucareafostales,fiedimpotrivă).

Înaldoilearând,pragulelectoralnuestesuficientpentrulimitareafragmentării,atâtavremecât,prinintermediulalianțelorelectorale,partidelemajoresuntdispusesăintroducăînParlamentpartidefărăniciunsprijinelectoral.Acesteadinurmăsedovedesculteriorpivotaleînconstituireasaurăsturnareaunormajoritățiparlamentare.Unefectnegativsuplimentarsedatoreazăfragmentăriipost-electorale,consacratăconstituționaldecâțivaaniprinacceptareafuncționării„independenților”cagrupparlamentar.

Posibilitățile de contribuție (input) și alegere (choice) pentru votant

Sistemelecaredaualegătoruluimaimultevoturisuntceleconsideratecădaumaimultăputerecetățeanului.Așadarsistemelepotfipuseînordineînfuncțiede„voterchoice”--câteopțiuniaualegătorii(v.deasemeneaFarrell2001:170):n Vot unic transferabil. Deșifiecareareunsingurvot,existămaimulteșansecaelsă

fiefolosit,adicăsăîltransformepeuncandidatîntr-uncâștigător,avândînvederecășifaptuldeafialescapreferințaadouasauatreiaconteazălanumărareavoturilorșilaalocareamandatelor.

n Liste deschise. Însistemeleîncareesteposibilpanachage,sepoatecauncetățeansăexprimevoturipentrumaimultdeunpartid,elputânddecisătraversezeliniiledepartidșisăsusținăcandidațiibunifărăa-șipărăsitotalpartidulpreferat.Însistemeleîncarenumăruldevoturideterminăordineafinalăacandidaților,alegătorulvoteazănudoarpentrupartid,cișipentruopersoană.Înfuncțiededetaliiletehnice,votantularemaimultăsaumaipuținăputere.

n Votul Alternativ. Dăposibilitateadeaexprimapreferințapentruunaldoilea/altreileacandidatșamd.

n Votul majoritar în două tururi (TRM).Dăposibilitateadeaalegeînturulaldoileapecandidatulpecareîldisplacecelmaipuțin,atuncicândcandidatulpreferatafosteliminatînturulîntâi.

n Laextremacealaltăsuntsistemelefărăniciocomponentăpreferențială,sistemeleculisteînchiseșisistemelemajoritareîntr-unsingurtur(FPTP).

Sistemulromânescactualnudăposibilitateadeaalegeîntrecandidați,deciînacestsensnuschimbănimicfațădesistemuldepânăîn2008șiesteevaluatla-1.

Responsabilizarea individuala a parlamentarilor

Creștereacalitățiiparlamentarilorșiînspecialîntărirealegăturiilorcucircumscripțiașiaresponsabilitățiilorfațădeelectorataufostmotivelereformeielectoraledin2008.

Dacădinpunctdevederealmunciidereprezentareacircumscripției(„constituencyservice”)existăoîmbunătățireaperformanței,acelașilucrunusepoatespunelegatdealteelementealeperformanțeiparlamentarilor(înspecialmigrațiașicalitateaprocesuluilegislativ).Acestlucrusedatoreazăfaptuluicănuexistăpentrucetățeanposibilitateadeaalegeîntrecandidațiiaceluiașipartidșiaefectelorcontradictoriialediferiteloraspectealesistemuluielectoralîninteracțiunecunaturapartidelor.Deaceeaconsiderămcăsistemulactualnuareunefectdirectpozitivasupraresponsabilizăriiindividualeaparlamentarilor.Estenecesarăevaluareatuturordimensiunilortehnicealesistemelorelectoraleșiîngeneralalelegislațieielectoralepentruaputeavedeacumarputeasăfiemărităresponsabilizarea,șicumarputeaunparlamentarcarenuperformeazăsăaibășansemaimicidevictorie.

Esteimportantcainteresulfațădecircumscripțiesănufiedoarlegatdeclientelismșipatronajșisăsepăstrezeangajamentulparlamentarilorpentrureprezentareaintereselorșinevoilorlocale,ceeaceînseamnăcăcircumscripțiilefoartemarinusuntrecomandabile.

Niciunsistemelectoralnupoateaveaocontribuțiedecisivălastopareamigrațieiparlamentarefărăvoințapoliticăapartidelor19.Totuși:n Singuracaleprincareunparlamentarrenominalizatdepartidpeunlocpotențial

eligibilpoatefieliminatdecătreelectoratesteevaluareaindividualăacandidațilorseparatdeevaluareapartiduluidincareprovine.AcestlucruestenecesarpentrucăîncontextulpolarizăriipoliticedinRomânia,dacăapareuncandidatpecareelectoratulpartiduluinuîlplace,acestlucruconducelademobilizareșinulavotulpentruunaltcandidat(careînseamnăvotulpentrualtpartid).

n Pentruapermiteevaluareașiastfelefectuldeselectarelanivelindividual,enevoiedeinformațiișideposibilitateadeamonitorizaperformanțaparlamentarilor.Acestelucrurisuntmaiușoarepentrucetățeanîncircumscripțiimici.Deaceeaefectulasupraresponsabilizăriidepindeșidedimensiuneacircumscripției.

n Efectulnupoatefimajordacăunpartidaremulțicandidațivenițidelaaltepartideînsăpoatesăfierelevantîncompetițiaîntreunparlamentarloialpartiduluișiideilorpentrucareafostalesșiunulcareapărăsitpartiduldinmotiveprincipialesaunu,pluscăarputeapermiteevaluareaperformanțeiparlamentarepealtedimensiuni(v.I.2.A,I.2.C,I.2.D).Arputeadeasemeneaaveaunefectasuprapoliticilorintrapartinicedeselectareacandidaților.

19 Pentrumaimulteinformații,infograficOpenPolitics:https://www.youtube.com/watch?v=9mYRAv28F7c

37

38


Concluzii

Pertotalamconsideratcaegaletoatecriteriileșiamcreatunindexcareînsumeazăscorurile.Esteînsăposibilă,porninddelainformațiileprezentate,șioprioritizare.Analizanoastrăaratăurmătoarele:n Complexitateamoduluideexprimareavotuluiconteazălafeldemultprecum

complexitateașitransparențaformuleidealocareamandatelorlaniveldecircumscripțieșilanivelnațional,pentruafacesistemulinteligibilpentrucetățeanșicompetitoriielectorali.

n Formulaelectorală(i.e.proporționalitatea)estedecisivăpentruegalitateavoturilor,însăîninteracțiunecustructuracircumscripțiilor,chiarșiîntr-unsistemproporțional.Sistemulactualestedeficitarînacestsens.

n Moduldeexprimareavotului,înspecialexistențaposibilitățiideaexprimapreferințeîntrecandidați,conteazămaimultdecâts-adiscutatînRomânia.Eapoatedacetățeanuluirealmentemaimultăputereșimaimulteopțiuni,inclusivînatenuareaproblemelorlegatedecalitateaparlamentarilorșiaactivitățiiparlamentare.Posibilitateadeavotapecinevadintrecandidațiipartiduluipreferatchiardacănuestecelpecare-lrecomandăpartidulesteextremdeimportantă,nudoarpentrucetățenicișipentruparlamentariicuoactivitatebună,careaunevoiedeîncurajareșimijloaceinstituționaledesprijin.EaafostfolosităfoartemultînțăriledinEuropapost-comunistăînsituațiidenemulțumire(v.Cehia2010,Polonia,v.Millard,PopescușiToka2013).Dacăsedecidedeschidereaacesteiposibilitățiestenecesarsăseanalizezediverseleformuledevotpreferențialpelistășialesecelemaieficace.

n Dimensiuneacircumscripțieiconteazășipentruposibilitateadeaaveaparlamentaripreocupațide„constituencyservice”,șipentruposibilitateadeamonitorizaaleșii.Pedeoparte,circumscripțiauninominalăridicămaimulteproblemedecâtrezolvă,avândînvederedificultățiledeaasiguraegalitateapopulațieiarondatelorșiastfelegalitateaputeriiunuivot,inclusivînsistemelecuformulădealocareproporționalăamandatelor.Pedealtăparte,circumscripțiilecumaimultemandatefacdificilămonitorizareacandidațilorșiexprimareauneipreferințeindividuale,însăacestlucrudepindedetipuldevotpreferențial(înspecialvalabillegatdeVotulUnicTransferabil).Proporționalitateaîncazulunorcircumscripțiimicipoatefimărităprinexistențauneiredistribuirilanivelnațional,cucondițiasăfieometodătransparentă(v.primulpunctdinaceastălistă).

Evaluareaopțiunilorpentruunnousistemelectoralculuareaîncalculsimultanăaacestoraspecteconducelaurmatoareleconcluzii:n Dinpunctuldevederealformuleielectorale,arfirecomandabilăpăstrarea

proporționalității,însăalocareamandatelorsăsefacămaisimplășimaitransparentă.

n Înceeacepriveșteformatulvotului,arfibinesăsedeaposibilitateadeaalege întremaimulțicandidațiaiaceluiașipartid.

n Circumscripțiileartrebuisăfiededimensiunemedieșisănuexistediferențe mariîntreele.

Sistemelecareîndeplinescacestecondițiisuntproporționale,fiemixtefiedoarculiste,șinecesităposibilitateadeexprimareapreferințeipentruuncandidat.

II.2. PROCESUL ELECTORAL

II.2.A. Liberalizarea accesului la politică, nominalizarea candidaților și contexte electorale

Asigurareauneiegalitățiefectiveînfațalegiișiaunorcondițiiechitabiledeparticipare(„levelplayingfield”)pentrutoatepartidele,formațiunilepolitice,organizațiileșicandidațiicareconcureazăînalegeriesteunprincipiufundamentalaldemocrației.AcestprincipiuafostconstantrestricționatînRomânia,dupăalegerileinițialedin1990,înnumelenevoiideconsolidareasistemuluidepartideșideasigurareastabilitățiiguvernamentale.

Menținereaacestuitipdeinegalitatepoliticănumaipoatefijustificatăprinacelașiraționamentlamaibinededouădeceniidelaalegerilefondatoare,dupăscădereaconstantăanumăruluidepartideșidupăceunsingurpartidnouacâștigatreprezentareparlamentarălatoatealegeriledintre1996și2012.Susținemnevoiadeaeliminarestricțiiledeaccesînpoliticăprinfacilitareaînființăriidenoipartide,inclusivpartidelocaleșiregionale.Înopinianoastrăunnumărredusdemembrifondatori20caresăseangajeazesăparticipeînalegerilaoricenivelnutrebuiedublatdecriteriilegatedenumăruldesusținătorisaudedistribuțiageograficăaacestora.

Inițiativeledeasocierepoliticădejosînsus(detipul„grassroots”)suntbeneficepentrusănătateaoricăreidemocrațiișipotfacilitaatâtcreștereainteresuluipentrupoliticălanivelulcomunitățiicâtșiasentimentuluiindividualcăimplicareacetățenilorobișnuițiînpoliticăpoateinfluențasubstanțialrezultatelejoculuipolitic(ceeacepolitologiinumesc„politicalefficacy”).

20 Acestapoatefide3,caîncazulmembrilorfondatoriaiuneiasociații-veziOrdonanța26/2000cuprivirelaasociațiișifundații-saumaimare,darnudeordinulsutelorsaumiilor,nivelcearîmpiedicasemnificativcapacitateacetățenilordeasocierepolitică.

39

40


Menținereamonopoluluipartidelorparlamentarenaționaleprinmijloacecețindelegislațiapartidelor,deceaafinanțăriipoliticiișidelegislațiaelectoralălescuteștepeacesteadinurmădeocompetițieautenticăcele-arputeaobligasăsereformeze.Dincolodeproblemeledeintegritate,deschidereacompetițieipoliticepoateajutapartideleromâneștisăîșiclarificeșiconsolidezeprofilurileideologice,astfelîncâtacesteasănumaipoatăfiabandonatelafiecarenouărundădealegeridoarpentruamaximizacâștigurilepetermenscurt,fiecăevorbadevoturisaudebeneficiileguvernării.

Frica„nouăzecistă”defragmentareaspațiuluipoliticșideinstabilitateguvernamentalăcaoconsecințădirectăaacesteifragmentăriascundeadevăratulmotivaleșuăriimajoritățiicoalițiilorromâneștideguvernare.Estevorbadespreincapacitateadearealizaunprotocoldeguvernaresuficientdedetaliat,deacreamecanismeșiproceduriinstituționalepentruimplementarealuișiîndefinitivdea-lrespectapunândprioritareaimplementăriiunorpoliticideasupraorgoliilorșineînțelegerilorpersonaledintrelideriidiferitelorpartide.

Liberalizareaaccesuluilapoliticăarputeaproducepetermenlungosoluțielaoaltăpro–blemămajoră.Înultimiidouăzecideaniamasistatlaoscăderecontinuăacompetitivitățiilanivellocalînalegerileparlamentare:înmareamajoritatealocalitățilorțăriiunuldintreceletreipartidemajore(PSD,PDLșiPNL)tindesămonopolizezevoturile.Astfel,proporțialocalitățilorîncarepartidulclasatpeprimullocacâștigatmaipuținde40%dinvoturis-aprăbușitdela64,5%în1996la18,5%în2008șila4,2%în2012(Ciobanu2013:246-247).Înacestfelcoexistămaimultesistememonopartidistelocale.Aspectulnegativdinpunctdevederealteorieinormativeestefaptulcăacesteas-auformatșisemenținnuprinsprijinulcovârșitoralcetățenilorpentruunsetdepoliticipublicepentrucarearmilitapartidelerespectivecipebazaputeriipatrimonialeaunorprimarișipreședințideconsiliijudețenerealeșiconstantprinpracticidemobilizareavotuluiceincludclientelismșipatronaj.

Existăotensiuneîntreridicareatuturorbarierelordeparticipareînalegerișinevoiacavotanțiisăaibăladispozițieunnumărdeopțiuniautenticeșirelevantepecaresălepoatărecunoașteșifațădecaresăpoatădezvoltaoafinitate.Deaceealiberalizareaaccesuluilaviațapoliticătrebuieevidentînsoțitădemăsuricaresăeviteposibilitateaaparițieiunorpartidesurogatcecreeazăconfuzieprinutilizareaunornumeșisimboluriasemănătoarecucelealeunorpartideexistente,șiparaziteazăzestreaacestoradevoturi.

Procedurile interne de selectare și nominalizare a candidaților

Încelemaimultedintredemocrațiileconsolidateproceduriledeselectareșinominalizareacandidațilorpentrualegerileparlamentarenusuntreglementateprinlegislațienațională(cuexcepțiacazuluiGermaniei),partidelefiindcelecaredecidcâtdecentralizat/descentralizat,respectivdeincluzivesteprocesul.

Tendințacontemporanăparesăfiecătreodemocratizareaprocedurilordeselecțieacandi–daților,cepermitefietuturormembrilorpartiduluisăvotezeîncadrulprocesului(alegeriprimareînchise),fietuturorsimpatizanțilorsaupubliculuilarginteresat(alegeriprimaredeschise).

Nuconsiderămoportunăolegiferareaprocesuluideselectareșinominalizareacandidaților.Pentrucareformasăfieeficientă,presiuneapentrudemocratizareaacestuiprocestrebuiesăvinăînprimulrânddinparteamembrilorșisimpatizanțilorpartidelor,nusăfieimpusădesusînjos.

Reglementarea candidaturilor

Solicitareaunuinumărsubstanțialdesemnăturidesusținerepentrucandidațiiindependențidarnușipentrupartideestemaidegrabădiscriminatorie.Înprezent,eaestefixatăla4%dinnumărultotalalalegătorilorînscrișiînlisteleelectoralepermanentedincolegiuluninominalîncarecandideazăcandidatulindependent,darnumaipuținde2.000dealegătoripentruCameraDeputațilorși4.000dealegătoripentruSenat.Susținemeliminareanecesitățiilisteidesusținători.

Considerămvaloareadepozituluisolicitatpentrufiecarecandidatură(5salariiminimebrute)multprearidicată,maialespentrupartidelenouînființatecarenuaugaranțiaatingeriipraguluide2%lanivelnațional21 necesarconformlegii35/2008pentrurestituireadepozitului.Solicitămreducereaacestuidepozitlanivelulunuisalariuminim.Nusuntemdeacordcuabrogareatotalăadepozituluișiînlocuireasacuunnumărdesemnăturidesusținere(așacumsolicităPoliticafărăBariere)deoareceliteraturadespecialitateconsiderădepunereadegaranțiifinanciaremaieficientădecâtcelelaltemijloace(semnăturidesusținere,listedemembri)pentruobținereaunorcandidaturiautentice.

Pentrumaibunainformareaalegătorilorcașipentruscopuricețindecercetareaacademică,susținemînființareaunuiregistrualcandidațilorlaalegerilenaționaleșilocalecaresăfiepublicșisăconținădatedesprevârsta,profesiașiexperiențapoliticăaacestora.

21 Acelașilucruestevalabilpentrupragulde20%dinvoturiledincolegiuimpuscandidațilorindependenți.

41

42


Egalitatea votului și dimensiunea colegiilor electorale

Estenecesarăretrasareacolegiilorelectoraleastfelîncâtsăfieeliminatevariațiilesubstanțialedealegătoriarondațiacestora.Acestevariațiiafecteazăînmoddirectegalitateavotului.Laalegeriledin2012număruldealegătoriînscrișiînlistelepermanentedincolegiilepentruCameraDeputațiloravariatîntre33.561și103.432(devierestandardde9740,5).Figura8demaijosilustreazăaceastăvariațieprecumșivariațiaprezențeilavotaalegătorilordinlistelepermanentedincolegiilerespective.Celedouăsuntputerniccorelate(coeficientulPearsonR=0.680***).

Figura 8: Variaţia de mărime a colegiilor electorale pentru Camera Deputaţilor (2012)

LacolegiileorganizatepentruSenatnumăruldealegătoriînscrișiînlistelepermanenteavariatîntre78.919și223.253(devierestandardde26359,3).Figura9demaijosilustreazăaceastăvariațieprecumșivariațiaprezențeilavotaalegătorilordinlistelepermanentedincolegiilerespective.CorelațiadintreceledouăvariabileesteșimaiputernicădecâtîncazulcolegiilordelaCameraDeputaților(coeficientulPearsonR=0.802***).

Figura 9: Variaţia de mărime a colegiilor electorale pentru Senat (2012)

43

44


II.2. B. Accesul la vot - între dreptul la vot și combaterea fraudei

Douăteme,caresuntstrânslegateunadecealaltă,aufostextremdediscutateînultimiiani-condițiileîncareromânii,maialesceidindiaspora,îșipotexercitadreptullavotșiposibilitateacaprocesulelectoralsăfieviciatdefraudă,înspecialprinașa-zisulturismelectoral.Deșilaprimavedereaccesullavotșifraudasuntdouăproblemediferite,omăsurăpentruadresareauneiadinelepoatesăintreînconflictcurezolvareaceleide-adoua.Spreexemplu,introducereaderegulimenitesăcombatăfrauda,precumînregistrareaobligatorieînaintedealegeri,poatesăridicenoibariereînaccesullavotpentruceicarenusuntinformațisaudindiversemotivenufacdemersurilenecesare.Înmodsimilar,desprefaptulcălaalegerileprezidențialeunromânpoatevotalaoricesecțiedacănuesteînlocalitateadedomicilius-aspuscăfaciliteazăturismulelectoral.

Nuexistăunsistemperfect,nicipentruvotulîndiaspora,nicipentruvotulînțară,daroptimizareaprocesuluidereformăesteposibilădoardacăobiectivelesuntclare.Pentruastabiliobiectivelereformeitrebuieînsăsăînțelegemcontextulactualmaiînprofunzime-caresuntnemulțumirileșiproblemelerealeșiceameliorărisuntposibileînsistemulactualelectoralșisubreglementărileactuale.Lafinal,pentruaevaluameriteleoricăreimodificări,micisaumari,trebuiesăavemînvedereinevitabilelecompromisurinecesare.Toateopțiunileaușiavantajeșidezavantaje,carepotficântăritedacăobiectiveleșiprioritățilesuntclare(deexemplu,primeazăaccesulcâtmaifacillavotaltuturorcetățenilorsauatenuareasuspiciunilorlegatedefraudă?).

Câtevaobservațiiimportante:n Majoritateaschimbărilorvornecesitainvestițiisemnificative,înspecialmăsuri

precumintroducereavotuluipeInternetsauprincorespondențăoristabilireaunuiregistruelectronicalalegătorilor.

n Atuncicândvorbimdespreextindereaaccesuluilavotpentruceidindiaspora,trebuiesăluămînconsiderareraportulcost-beneficiuși,totodată,situațiavotanțilordințară.VotulînstrăinătatenuestenicimaimultnicimaipuținimportantdecâtvotulînRomânia,deciunuldinconsiderentetrebuiesăfieșiunanumitgraddeechitateînaccesullascrutin.

n Oanalizăamăsurilornecesarepentrusecurizareavotuluiîmpotrivatentativelordefraudănupoateevitaocântărireabeneficiiloruneimaimarilegitimitățiavotuluiîncomparațiecubeneficiileaccesuluilavotpentrunumerecâtmaimaridecetățeni.

n Înfuncțiedesistemulelectoralpentrucareseoptează,maialeslaalegerileparlamentare,vorexistaconsecințedirecteasupraniveluluidedificultateademersurilorpecaretrebuiesălefacăatâtautoritățilecâtșicetățeniiînainteaalegerilor.

Principii și provocări

Înurmacontroverselorlegatedealegerileprezidențialedin2014,majoritateadiscuțiilordespreexercitareavotuluis-auconcentratpecetățeniiaflațiînstrăinătateșipresupusaîncălcareadreptuluiacestoralavot.Pentruaputeaajungelasoluțiirealiste șiechitabileprivindameliorareaaccesuluilavot,trebuieînsăsăavemînvederedouălucruri:1)dreptullavotestelafeldeimportantpentrutoțiromânii,dinafarațăriisaudinstrăinatate,iaroricediscuțiedespreaccesullavotnutrebuiesăignoreungrupîndefavoareaceluilalt;2)existălimiteatâtlegale,câtșipracticeprivindexercitareadreptuluilavot,iarprocedurileadoptatetrebuiesăatingăunechilibruîntreceeaceestededoritdinpunctdevedereprincipialșiceeaceesteposibil,dinpunctuldevederealsistemuluielectoralșialresurselordisponibile.

Esteobiectivuldeafacilitaaccesulunuinumărcâtmaimarederomâni-șidințarășidinafară-latoatealegerilesau,maidegrabă,deaasiguraaccesullavotalromânilordinstrăinătatelascrutinuriledemaximinteres,precumceleprezidențiale?Considerămcădeșidezbatereaactualăseconcentreazăpeaccesullavotînstrăinătate,maialesîncazulalegerilorprezidențiale,careatragmaimulțivotanți,epreferabilsăgândimopotențialăreformăaprocedurilorglobalșicoerent.

Primulaspectalproblemeiaccesuluilavotestemultitudineadelegicareîlreglementeazășidiferiteleprevederiprivindexercitareaacestuidrept,înfuncțiedetipuldescrutin.Deșiatențiapublicăseaxeazăpevotulîndiaspora,înfuncțiedetipulalegerilor,înrealitateposibilitateadeaparticipalavotestelimitatădeanumițifactorilegalișipracticiîncazultuturoralegătorilorromâni.

Accesul la vot - în diaspora și nu numai

Încazulalegerilorlocale(legea67/2004),înmodnatural,dreptullavotsepoateexercitadoarînunitateaadministrativ-teritorialăîncarealegătorularereședința.Așacumoilustreazănumărulmaredevotanțipelistelesuplimentarelaalegeriileprezidențiale(10%dinvotanțiidin2014,deexemplu),dindiversemotive,situațiadinbuletinamultorromâninureflectăsituațialorlocativăreală.Oricinelocuiește,defapt,într-oaltălocalitatedecâtceacarefigureazăînbuletin,pentrucănuafăcutsaunuapututfacedemersurilenecesarepentrua-șimodificaadresaoficială,nupoatevotaacolo.Înmodevident,nicicetățeniicareseaflăînstrăinătatenupotvotalaalegerilelocaledinRomânia.

Niciîncazulalegerilorparlamentare(legea35/2008),uncetățeanobișnuitnupoatevotadecâtlasecțiadevotareundeestearondatconformadreseidinactuldeidentitate.Avem

45

46


de-aface,practic,cuaceeașisituațiecalaalegerilelocale.Exercitareadreptuluilavot estecondiționatădefaptuldeaaveaoadresăînactuldeidentitatecaresăreflecte situațiarealădelocuire.Înceeace-ipriveșteperomâniidinstrăinătate,aceștiapotvotalaalegerileparlamentaredoardacăfacdovadareședințeiînțaraîncareseaflăînziuaalegerilor22.Dacănudispundeundocumentcaresădovedeascăacestlucru,nu-șipotexercitadreptullavot.

Doarlareferendumurilenaționale(legea3/2000),alegerilepentruParlamentulEuropeanși,mainou,alegerileprezidențiale(legea370/2004,cumodificăriledin2014),uncetățeancarenuseaflăînlocalitateacefigureazăînbuletinpoatevotalaoricesecție.Dacălaalegerileprezidențialedin2014s-apututvotapelistelesuplimentarelaoricesecție,laceledin2009,suboversiunemaivechealegii370/2004,votanțiicarenuerauînlocalitateadereședințăerauobligațisăseprezintelasecțiilespeciale(organizateîngări,aeroporturi,centreuniversitare).Înceeace-ipriveșteperomâniidinstrăinătate,laprezidențiale,referendumurinaționaleșieuroparlamentare,potvotafărăvreunactdoveditorcăarlocuialtundevadecâtRomânia.

Faptulcăexistădejaanumitebarierelaaccesullavotnuînseamnăcăuneleînplussuntjustificate.Înmodsimilar,faptulcăpotapăreaobstacolelavotșiîncazulcetățenilordininteriorulțăriinufaceproblemelecelordindiasporamaipuținimportante.Diversitatearegulilorromâneștiilustreazăînsăcăsistemulelectoral,cerințelelegatededovedirearezidenței/domiciliuluișidisponibilitateaautoritățilordeafacilitavotulînmaimultelocuri(oricesecțieversussecțiispeciale)joacătoateunrolînstabilireacondițiilorîncareuncetățeanîșipoateexercitadreptulfundamentallavot.

Estenecesarsăavemînvederedacănuextindereafacilitățilormăcarmenținerea celorexistentenunumaipentrudiaspora,cișipentrurezidențiidinRomânia,unaspectcaredevinecuatâtmaiimportantîndiscuțiadesprecombatereafraudeișipresupusuluiturismelectoral.

Votul în străinătate - probleme semnalate

Româniidindiasporapotașadarvota,cuîndeplinireaanumitorcondiții,lareferendumurinaționale,alegeriparlamentare,europarlamentareșiprezidențiale.

Înceeacepriveșteproceduradevot,Româniaesteunuldinmultelecazuriîncaresepermitedoarvotulînpersoană,lasecțiadevotare.În2007,IDEAnumăra54destate(din

22 http://roma.mae.ro/sites/default/files/file/Ghidul%20alegatorului%20roman%20din%20strainatate%281%29.pdf

114țăristudiate)carepermitvotulînstrăinătatedoarînaceastămanieră,învremece25dețăripermiteaudoarvotulprincorespondențăși27destateaveaumaimultetipurideproceduri(IDEA2007:23).

Plângerileprivindalegerileîndiasporasuntlegatededouăaspecte:condițiilecaretrebuieîndeplinitepentruexercitareavotuluișifacilitățilepuseladispozițiepentruvot.

Încazulalegerilorparlamentare,majoritateacriticilordintrecuts-auformulatcuprivire lanevoiadeafacedovadadomiciliuluisaureședințeiînțaraîncaresedoreșteexercitareavotului23.Așacumausemnalatuneleorganizațiialeromânilordinstrăinătate, mulțiromânisuntînimposibilitateadeadovedireședința,ceeacelerestrângeaccesul lavot.Dinpăcate,nuexistăcifreexactedesprenumărulderomânidinafarațăriicareseaflăînaceastăsituație.

Nevoiadeadovedidomiciliul,însă,decurgedinformasistemuluielectoral,careleagă votulpentruParlamentdeoanumităzonăgeografică.Astfel,laalegeriledin2012,auexistat4colegiiuninominalepentrudiaspora,fiecăruiafiindu-ialocateunsetdețări.Înacestecondiții,pentruavotapentruunanumitcolegiu,lafelcaromâniidințară,ceidinstrăinătatetrebuiesădemonstrezecălocuiescînzonageograficăcorespondentăacestuicolegiu.Doarînscenariulîncareîntreagațarăarreprezentaocircumscripțieunică-dacă,spreexemplu,s-aroptapentruunsistemproporționalculistenaționale-s-arputeacreaposibilitateacaoricecetățeanromân,nudoarceidinafarațării,cișiceidințară,săvotezeoriundepentruParlament.

Altfel,pentruaabordaexclusivproblemaromânilordindiaspora,s-arputeagândimăsuridedemonstrareareședinței/domiciliuluimaiadaptatecondițiilorlocale,cuolistămailungăadocumentelorcepotfioferitedreptdovadă.Aceastăsoluțiearimplica,însă,oanalizăalegislațieilocaleșiasituațieiromânilordințărilerespectiveși,desigur,anumitecosturiadministrative.

Înceeacepriveștealegerileprezidențialeșieuroparlamentare,majoritateaproblemelor,întâlniteînspecialînțărilecunumeremarideromâni,decurgdinnumărulaparentinsuficientdesecțiidevotareșiașezarealor,carenureflectăîntotdeaunadistribuțiageograficăapotențialiloralegători.Dificultățilesemnalateșilascrutinuriprecedentes-auexacerbatîn2014,dândnașterelaprotesteșirevendicăripentrumărireanumăruluidesecțiisauschimbareamodalitățiidevot(prinintroducereavotuluiprincorespondențăsaupeinternet,deexemplu).

23 http://www.realitatea.net/alegeri-parlamentare-2012-diaspora-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-vot-daca-traiesti-in-afara_1069383.html

47

48


Cifreledisponibiledesprenumăruldecetățeniromâniînstrăinătatesuntpuțineșinufoarteprecise.Ceeaceștimestecăaproximativ3,5milioanederomânisuntîndiaspora,deșiacestnumărincludeminorii24.Existășidateaproximativedesprenumărulderomâniînțărilecucelemaimariconcentrațiideemigranți-precumItaliasauSpania(peste900.000)oriStateleUnite(aproape500.000).

Dincolodeinformațiileinsuficiente,ocontribuțieimportantăoareșiinteresulfațădealegeri,fluctuantînfuncțiedetipuldescrutin,daraparentîncreștereînultimiiani.

Înplus,estimareanumăruluidesecțiinecesarepentruunscrutinprezidențialparesăsefacăpebazauneicombinațiideconsiderente-numărulaproximativderomânidintr-oțară,număruldevotanțilaalegerileprecedenteșiresurselepecareautoritățilesuntdispusesălepunăladispoziție.Pentruaseevitaproblemeledinanul2014,estenevoiecelpuțindeoevaluaremaisistematicășirealistăaresurselornecesare,bazatăpecifremaidetaliatedesprenumărulșidistribuțiacetățenilorromâni.

Tabelul 3. Prezenţa la vot şi numărul de secţii în străinătate 2004 - 2014.

An Scrutin Număralegătoriîndiaspora Numărsecțiiîndiaspora2014 Prezidențiale-turII 379.116 294 Prezidențiale-turI 161.262 294 Europarlamentare 30.248 1902012 Parlamentare 60.878 306 Referendumpreședinte 73.016 n/a2009 Prezidențiale-turII 147.754 294 Prezidențiale-turI 95.068 2942008 Parlamentare 24.008 2212007 Referendumpreședinte 75.027 n/a Europarlamentare 22.557 1902004 Prezidențiale-turII 40.149 153 Prezidențiale-turI 40.869 153 Parlamentare 40.869 153

24 http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18413406-votul-strainatate-topul-comunitatilor-romanesti-din-afara-granitelor-lista-sectiilor-votare.htm

Votul în țară - probleme semnalate

Înmassmediașiînspațiulpublic,celemaimulteplângerilegatedeprocesulelectoralîninteriorulțăriidinultimiidoianisuntlegateexistențalistelorsuplimentarelascrutinurileeuroparlamentare,prezidențialeșilareferendum,șiutilizareaacestoradecătreunnumăr,sespune,suspectdemarederomâni.

Aproape10%dintreceicareauieșitlavotînRomânialarecentelealegeriprezidențialeaumerslaaltăsecțiedecâtceadecareaparținșiaufigurat,astfel,pelistelesuplimentare25. LaalegerilePEdin2014,aproximativ11%dinromâniidințarăauvotatpelistelesuplimentare26.Votulpelistelesuplimentareseîntâmplănudoarînzoneurbanesauorașeuniversitare,cișiînlocuriundelaprimavederenuexistănicioexplicațiepentrunumeremaridevizitatori.Înturulîntâialalegerilorprezidențiale,50,3%dintreceicareauvotatpelistelesuplimentareaufostînzonerurale,conformdatelordelaBiroulElectoralCentral(BEC).Înturulaldoilea,49,1%dintrealegătoriidepelistelesuplimentareaufostdinnoudinmediulrural.

Fărămaimultedate,estegreudespusdecesuntatâtdemulțivotanțipelistelesuplimentare,inclusivînlocuriundenune-amașteptasăvedemstudențisaunavetiști.Comparațiilecuscrutinuriprecedentesuntdificilepentrucă,celpuținîncazulalegerilorprezidențiale,în2009nus-apututvotaînafaralocalitățiidedomiciliudecâtlasecțiispeciale.Existăînsăindiciicămulțioameninulocuiesclaadresacarefigureazăînbuletin.Posibilpentrucăschimbareaadreseidedomiciliupoatefiunprocesanevoiossaupentrucăpreferăsăpăstrezeoaltăadresăoficială.

Dispunemdefoartepuțineinformațiicaresăsusținăsuspiciunilecălistelesuplimentarearfavorizaturismulelectoralșicăacestfenomens-arproducelascarămare.

Încazulreferendumuluidin2012,overificareaAutoritățiiElectoralePermanenteadescoperitcă55.660deCoduriNumericePersonaleaufostfolositemaimultdeodatăîncadrulscrutinului,compromițând,întotal,118.881deînregistrăridepelistelepermanenteșisuplimentare.Desigur,acesterepetărialeCNP-urilorpotficauzatedevotmultiplu,darșideeroriumanesaualțifactori.Investigațiileînacestdosarîncăsuntînderulare.ConformcifrelorAEP,însă,reiesecășidacătoateaceste118.881deînregistrăriaufostinstanțedevotmultiplu,atunciastaaafectat2%dintoatevoturileexprimateîninteriorulțării27.

25 http://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/misterul-voturilor-pe-listele-suplimentare-mituri-realitati-si-4-experimente-pot-numerele-sa-ne-spuna-daca-un-partid-practica-frauda-electorala.html

26 http://www.roaep.ro/bec_europ2014/?page_id=200027 http://www.roaep.ro/prezentare/comunicat-de-presa/comunicat-de-presa-din-data-de-26-

septembrie-2012/

49

50


Înceeacepriveștealegerileeuroparlamentaredin2014,AEPaidentificat9.310deînregistrăriafectatedeutilizareaunuiCNPmaimultdeodată,ceeacesereduceladoar0,15%dinvoturileexprimateîncadrulacestoralegeri28.Şidacătoateacestesituațiiaufostinstanțedeturismelectoral,aufostpreapuținepentruaafectarezultatulalegerilor.

VerificărileAEPpentrualegerileprezidențialedin2014suntîncăînderulare.Înanumitelocalitățiexistăancheteînderulare,bazatepesesizărialepresei,observatorilorsauintervențiialeautorităților29.

Desigur,chiarșiosingurăsituațiedeîncălcarealegiiesteindezirabilă,darmăsurileluatepentrucombatereafraudeitrebuiesăfiebazatepefapte-nususpiciuni.Înplus,oricemăsurăcarearputearestricționaaccesullavotînnumelecombateriifraudeitrebuiesăpunăînbalanțăimportanțadreptuluilavotșiimportanțasecuritățiișivaliditățiivotului,ținândcontderealitateadepeteren.

Deocamdată,nuconsiderămcădateledisponibilejustificăpropuneriledeeliminarecompletăalistelorsuplimentare,înlipsaaltormetodedeasigurareavotuluipentruceicarenuauactecedovedescdomiciliulsaureședințaînorașulîncarelocuiesc.Avândînvederenumărulsemnificativdeoamenicarevoteazăpelistasuplimentarălaalegerilelacareacestlucruesteposibil,eliminareaacesteiopțiuniarrestricționa,probabil,accesullavotpentruzecisausutedemiidecetățeni,înfuncțiedetipuldescrutin.Amintim,totodată,călaalegerileprezidențialedin2009s-auînregistratcozimarilasecțiilespecialedinuneleorașe,precumBucurești,șiautoritățilorlis-areproșatfaptulcănutoțidoritoriiși-aupututexercitadreptullavot30.

Alternative pentru asigurarea accesului la vot în diaspora

Pentrufacilitareaaccesuluilavotîndiasporas-auvehiculatpânăacumcâtevapropuneri,printrecarevotulprincorespondențășivotulprinInternet.Prezentămînceleceurmeazăcâtevaargumenteînfavoareașiîmpotrivadiferiteloropțiuni.Pelângăavantajeleșideza–vantajelefiecăreialternative,armaitrebuiluateînconsideraredouăaspecte:1)dacăintroducereaunornoimetodedevotareîndiasporanuartrebuisăaducăcueaintroducereaacestoropțiunișipentrucetățeniidințară,pentruaasiguraaccesulegallavotpentrutoțicetățeniișiaîncurajaparticiparealaalegeri;și2)dacăoricealternativălasistemulactualdevotareîndiasporaartrebuisăconstituieomodalitateînplusdeavotasauoînlocuire

28 http://www.roaep.ro/prezentare/comunicat-de-presa/comunicat-de-presa-112/29 http://www.openpolitics.ro/noutati/homepage/partea-iii-rezultate-suprinzatoare-indicii-reale-sau-piste-

false.html30 http://www.ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/peste-2-100-de-persoane-stau-la-coada-in-

sectiile-speciale-din-bucuresti-968050;http://m.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/capitala-trebuia-sa-aiba-de-patru-ori-mai-mult-sectii-de-vot-speciale-170926

completăasistemuluiactual.Desigur,introducereademetodeadiționaledevotareînafarațăriivaimplicaanumitecosturiînplus,iarextindereaacestorfacilitățișicelordințarăvaadăugalacosturileacestea,darambeleopțiuniaumerituldeapromovaparticipareașiaoferiposibilitateadeavotaunuinumărmaimaredeoameni,încondițiicâtmaiechitabile.

a. Votul prin corespondenţă

Laoraactuală,peste35dețări,printrecareAustria,Estonia,Germania,PortugaliasauSpania,permitvotulprincorespondențăcaunicămodalitatedevotaredinstrăinătatesaucaoopțiuneîntr-ogamămailargă(deexempluvotpersonalșivotprinpoștă).ÎnstateprecumCanada,NorvegiasauElveția,estesingurametodădeavotadinafarațării(IDEA2007:24).

Primullucrucaretrebuiemenționatlegatdevotulprincorespondență,unlucrucarearputeaconstituioproblemă,estenecesitateauneiprocedurideînregistrareaalegătorilorînainteascrutinului-întimputilpentruaseputeaimprimașitransmitebuletineledevot.Momentannuexistăoastfeldeprocedură,iarintroducereaeiarînsemnaanumitecosturidemanagementșiunefortdeorganizaredinparteaautoritățilorși,desigur,unpasînplusdefăcutpentrualegător,carepânăacumnutrebuiedecâtsăseprezintelasecție.

Unaltdezavantajalacesteimetodeesteotransparențăcevamaiscăzutăaproceduriidevot(IDEA2007:115).Într-oțarămarcatădeneîncredereaîninstituții-șiînconcetățeni-precumRomânia,undeprocesulelectoralestedejasupussuspiciunilordefraudă,votulprincorespondențăarputeasăaibăoproblemădelegitimitate.

Oaltăconsiderațieoreprezintăcalendarulalegerilor.Dacădatalimităderecepționareabuletinelordevotdelaalegătoricoincidecuziuaalegerilorînțară,atuncivotanțiidinstrăinătatetrebuiesăiaodeciziemairepededecâttoțiceilalți(ceeacepoatefioproblemămaialesdacăcampaniaesteîncăînderulare).Înplus,pentruscrutinurileîndouătururi,precumceleprezidențiale,vorexistaprovocărilogisticecarearputeanecesitaomodificareacalendarului,pentruaseasiguratimpulnecesardepregătireșitransmitereabuletinelordevot(IDEA2007:47).

Tipuldesistemelectoralinfluențeazășielniveluldedificultateaorganizăriialegerilorprincorespondență.Pentrualegerileprezidențialesaucelelegislativecareprevădolistăunicăpentrutoatățara,procesularfimaisimplu,pentrucătoatebuletineledevotararăta lafel.Înschimb,unsistemcarepresupunediferiteopțiunipentrudiferițicetățeni, înfuncțiededomiciliusaualtecriterii(precumsistemulelectoralactualsaualtesistemebazatepecolegii,uninominalesaunu),vaimplicaunefortmaimarepentruadministrareabuletinelorcorecte.

51

52


Totuși,caalternativălavotulînsecții,votulprincorespondențăarputeaficonsiderabilmaipuțincostisitordeorganizatpentruautorități.Votulprinpoștăarfimaiieftinșipentrualegători,înspecialceicaremomentansuntobligațisăcălătoreascăpedistanțemaripentruaajungelaosecțiedevotare.Potențialuldeacoperirealvotuluiprincorespondențăesteșielaproapenelimitat,însensulcăastfels-arputeaoferiposibilitateadeavotaaproapeoricăruiromândindiaspora,indiferentdeundeseaflă.Încomparațiecualteopțiuni,precumvotulprininternet,acestaarfișimaisimpludeîntreprinspentruunmaimarenumărdeoameni,nefiindnecesarecunoștințeprivindutilizareacalculatoruluisauaInternetului.Înplus,votulprinpoștăestedejafolositcusuccesînmultestate,spredeosebiredevotulprinInternet,carenuafostîncercatdecâtîncâtevațări.

b. Votul electronic prin Internet

Înmodsimilarcuvotulprincorespondență,votulprinInternetpresupuneanumitepotențialeproblemedesecuritateșiîncredere.Protecțiaîmpotrivafraudeișimenținereaconfidențialitățiivotuluisuntcelemaiimportanteprobleme-atâtdinpunctdevederelogisticcâtșidinperspectivaasigurăriilegitimitățiișipopularitățiiprocesului.Înprimulrând,suntnecesareasigurareasecretuluivotuluișiasecuritățiidatelorpersonale,șiasigurareavotanțilorcăsistemulesteprotejatdeatacurisauingerințefiedinparteaunoractoriexterniprocesuluipolitic(hackerideexemplu)saudinparteapartidelororicandidațilorparticipanțilaalegeri.VotulprinInternetimplicășipreocupăriadiționalelegatedepresiunilepecarele-arputeasuportaalegătoriidinparteamembrilorfamilieisaualtorpersoanecucareîmpartuncalculatororialtaparatprecumunsmartphone,sauposibilitateacaaltepersoanesăvotezeînloculcelorcareartrebuisă-șiexercitedreptullavot.

ImplementareainfrastructuriinecesarevotuluiprinInternetarimplica,înmodevident,costuriinițialesemnificative.Maimult,deșivotulprinInternetaraveaavantajuldeafidisponibiloricuiareacceslainfrastructuranecesară,indiferentdeundeestelocalizat,adoptareaacestuianuartrebuisăsefacăfărăasestabilidacă,într-adevăr,măcarmareamajoritatearomânilordindiasporaauacceslauncalculator,telefonsaualtfeldeaparatcarearpermitevotarea.Înplus,simplulacceslaInternetnuestesuficient;suntnecesareșicunoștințeledeutilizareacalculatoruluisauInternetului.Ungradinegaldeacceslainfrastructuranecesarășideabilitatedeaofolosiînrândulpopulațieivaaducecusineinegalitățiînposibiltateacetățenilordea-șiexercitadreptullavot.

Nuaveminformațiidespreromâniidindiaspora,darunEurobarometrurecentconținedaterevelatoaredespreaccesulromânilordințarălaInternet,graduldeutilizareaInternetuluișiîncrederearomânilorînsecuritateaonline31:

31 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_423_fact_ro_ro.pdf

n 12%dinrespondențiaudeclaratcănuauacceslaInternet,iar34%dintreceicareauaccesnuîlfolosescniciodată;

n 68%dintreromâninuseconsiderăbineinformațicuprivirelariscurile criminalitățiiinformatice;

n 28%dintreromânisuntîngrijorațicăcinevaarputeasăabuzezededatele lorpersonale;

n 36%suntpreocupațidesecuritateaplățiloronline;n 66%dintrerespondențiși-auexprimatneîncredereaînautoritățicândvinevorbade

protecțiadatelorlorpersonale.

VotulelectronicviaInternetprezintășimulteavantaje,caopțiuneînplusfațădevotulprincorespondențăsaulasecție.Acestaarfimultmairapid,dinpunctuldevederealprocesuluidevotaredarșideevaluarearezultatelor,decâtcelelalteopțiuni.Dinpunctdevederelogistic,odatăimplementatăinfrastructuranecesară,arfimaisimpludeorganizatdecâtvotullasecțiesauprinpoștă.Totodată,votulprinInternetarextindeconsiderabilaccesullaalegeripentrutoțicetățeniidinstrăinătate,atâtavremecâtdispundeuneltelenecesare.

AvândînvedereexperiențaaltorstateprecumEstonia,OlandasauSpania,arfirecomandabilăimplementareaunuiproiect-pilotpeungrupmairestrânsînaintedeadoptareauneideciziifinale(prosaucontra)privindvotulpeInternet.

c. Îmbunătăţirea sistemului actual

ÎneventualitateaîncarenusedoreștetestareaoriintroducereavotuluiprincorespondențăsaupeInternet,oopțiunecevamaiconservatoarearfisimplaîmbunătățire,pecâtposibil,asistemuluiactual.

Datefiindnumerelemarideromâniîndiasporașirăspândirealor,niciodatănuvaputeaexistaosecțieapropiatădevotarepentrutoțicetățenii.Este,însă,fezabilăomărireanumăruluidesecțiișiooptimizareadistribuțieiacestora,maialesînțărilecarereprezintăcelemaipopularedestinațiișiînmarilecentreurbanepreferatederomâniprecumLondra,Paris,Roma,Madridșamd32.Pentruaseevitaproblemeledintrecut,vortrebuigăsitemetodemaibunedecolectareainformațiilordesprenumărulderomânicudreptdevotceseaflăînfiecarezonăgeograficăși,eventual,numărulacestoracaredoreștesăparticipelaprocesulpolitic.

32 Unelestate,precumSpania,auregistrelocaledestuldebuneprivindnumărulderezidențistrăini,ceeacepoatefacilitacolectareadatelor.

53

54


Pasulurmătorarfievaluareanevoilorșiaresurselordisponibileîntr-unmodrealistșicâtmaitransparent,pentruasporilegitimitateaprocesuluiînfațacetățenilor.

Organizareaunuisistemdeînregistrareacetățenilorinteresațideparticiparealascrutinarputeareprezentaosoluțiepentruaaveamaimulteinformațiidespreresurselenecesareorganizăriivotului.Costurileadministrativealeacestuisistemarputeafiînparterecuperateprinoptimizareaalocăriiresurselorînziuavotului,carearrezultadintr-omaibunăevaluareanevoilor.

Înceeace-ipriveștepealegători,înregistrareaînprealabilarînsemnamaimultăimplicareșiplanificarenecesară,ceeacearputearestrângeaccesullavotîncazulcelorcarenuvorfiinformațidintimpsaunuvorputeafacedemersurilenecesare.Înschimb,fiindînregistrați,dacăalegerilesuntbineorganizate,aceștiaartrebuisăaibăcertitudineacăvorputeavotaodatăajunșilasecție.

Odecizieprivindînregistrareavotanțilorimplică,așadar,uncalculcost-beneficiudestuldeimportant,nudoardinperspectivăfinanciară,cișidinprismacerințelorlacaresuntsupușipotențialiivotanți,carepotficonsiderateacceptabilepentruasigurareacondițiilornecesarepentruvotullasecțiesaupotfi,dincontră,considerateprearestrictiveîncomparațiecucerințeleminimaleactuale.Înplus,cașiîncazulcelorlaltealternative,trebuieluatăînconsiderareșiproblemaegalitățiiîntrevotanțiidinafarațăriișicei dințară.Dacăsesolicităînregistrareaalegătorilordindiaspora,dinpunctdevederenormativ,s-arputeapuneîntrebareadecenuartrebuisupușiacelorașicondițiișialegătoriidinRomânia.

Dincolodenumărulșidistribuțiasecțiilor,alteaspecterelevantesemnalateînurmaalegerilordin2014suntlegatedeinfrastructuradinsecțiișidispozițiileadministrative.Număruldemembriaisecțieidevotcarepotînregistraalegătoriipelisteșinumăruldecabineșiștampiledisponibleauunimpactsemnificativasupraeficiențeiprocesuluiși,așadar,asupranumăruluidepersoanecare,odatăajunselasecție,îșipotexercitadreptuldevot33.CelpuținîncazulunoradinsecțiiledinEuropa,dispozițiileînacestsensdin2014parsăficontribuitlacozilelungi.Înplus,necesitateadeacompletao„Declarațiepepropriarăspundere”,înprezențamembrilorcomisieidinsecție,aîncetinitșieaprocesuldevotare.Toateacesteasuntaspectecaresuntrelativușordeîmbunătățit.

Înceeacepriveștevotulîndiaspora,nuexistăniciosoluțieideală.Ceamaibunăcalearputeafiocombinațieamăsurilorprezentatemaisus.Importantesuntevaluareaproblemelorșinevoilorreale,cucâtmaimultedatelaîndemână,șiunprocesdedecizie

33 http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/

câtmairiguros,bazatpeocântărireainevitabileloravantajeșidezavantajeșipeimplicareaactivăaexperțilorîndomeniu,aactorilorpoliticișiacetățenilor.

Nuînultimulrând,discuțiadespreaccesullavottrebuiesafiecâtmailargă,luândînconsiderareproblemelecucareseconfruntănudoarvotanțiidindiaspora,cișiceidințară,nudoaralegerileprezidențiale,citoatetipuriledescrutin,șinudoaraspectelelogistice,cișicelelegatedesistemulelectoral.

Alternative pentru prevenirea fraudei în țară

AșacumamexplicatînsecțiunealegatădeproblemelesemnalatecuvotulînRomânia,nuesteclardacăneconfruntămcuunfenomenrealșimasivalfraudeipelistelesuplimentare(saupelistelepermanente).Totuși,atențiaacordatădemassmediașidesocietateacivilănumăruluimaredevotanțipelistelesuplimentareșiincidentelesemnalatedediverșiobservatori,laolaltăcunumărulmaredeînregistrărisuspectefăcutelareferendumuldin2012,aucondusladiversepropuneripentrusecurizareavotului.Printreacesteasenumărăeliminareacompletăavotuluipelistelesuplimentare,aducerealaziaregistrelorelectorale,introducereauneibazededateelectroniceșialtele.Trecemînrevistăcâtevaaspectedeluatîncalculîncântărireareformeisistemuluidevot,dinperspectivaunuiechilibrucâtmaibunîntreaccesullavotșiasigurareavaliditățiiacestuia.

a. Înregistrarea înaintea alegerilor

Oopțiuneevidentădarcarepresupuneșidestuledezavantajeamdiscutat-oîntr-oanumitămăsurășiînsecțiunilelegatedevotulînstrăinătate.Dacăîndiasporaînregistrareavotanțilorînprealabil(fieodatălacâțivaanioricucâtevalunioriunanînaintedefiecarescrutin)poatefiosoluțiepentruasigurareaevidențeipopulațieicudreptdevotînfiecarețarășilocalitate,acestdemersarputeafiutilșiînRomânia.

Înregistrareapentruvotartrebuisăelimine,pedeoparte,necesitatealistelorsuplimentare,dacătoțicetățeniis-arputeaînregistraînlocalitateaîncaretrăiesc,șiartrebuitotodatăsăducălalisteelectoralepermanentecaresăreflecterealitateamaibine,fărăpersoanecareauplecatdemultdinlocalitatesaucarenumaisuntînviață.Desigur,înregistrareaprealabilănui-arajutapevotanțiicareseîntâmplăsăfieîntranzitînziuaalegerilor.Dacăs-arfacetotpebazadatelordinbuletin,aceastămetodănuarrezolvaniciproblemaromânilorcarenulocuiesclaaceaadresăînrealitate(unnumărmare,dacăestesăjudecămdupăproporțiadevotanțipelistelesuplimentarelaultimelescrutinuri).Dinpunctuldevederealaccesuluilavot,așadar,esteneclardacăînregistrareaalegătorilorarajutapevreopersoanădintrecelecarenu-șipotexercitaacestvotlaoraactuală.În

55

56


schimb,prinsimplulfaptdeaintroduceacestdemersbirocratic,s-arputeacreanoibarierepentruceicaredinvariimotivefienuvorfifamiliarizațicuprocesul,fienuîlvorparcurgelatimp,darmomentannutrebuiesăfacănimicînpluspentruavota,pentrucălisteleelectoralesuntcreatedeautoritățipebazaevidențeipopulațieiexistente.

Dinperspectivacombateriipresupuseifraudepelisteleelectorale,dupăcumamexplicatdeja,esteneclarînprimulrânddacăproblemapecareîncercămsăorezolvămchiarexistă,estesistematicășisemnificativă.Deșiintroducereaînregistrăriivotanților,comunicatăadecvatpublicului,araveașansesăconferemaimultălegitimitatevotului,arputeașisăcreezenoifrustrări,fielegatedeprocesulonerosdeînregistrareoridelipsadeîncredereîncorectitudineaacestuidemers.

b. Eliminarea listelor suplimentare la referendum, prezidențiale și europarlamentare

Laoraactuală,pentrualegerileeuroparlamentare,referendumurinaționaleși,mainou,alegerileprezidențiale,cinenuseaflăînlocalitateadedomiciliupoatevotalaoricesecție,pelistelesuplimentare.Acestlucrunuestevalabilpentrualegerileparlamentaresaulocale.Cummajoritateacontroverselorsuntlegatedefaptulcălistelesuplimentarearfavoriza„turismulelectoral”,poatepăreaosoluțieelegantăeliminareacompletăaacestorfacilitățisaurestrângerealorlasecțiispeciale(cumeracazulpentruprezidențialepânănudemult).

Restrângereaaccesuluilavotulpelistelesuplimentarearputeaatragenoicritici,însă,inclusivdacăsemenținsecțiilespeciale.Odatăextinsundrept,acestaestegreuderetras.Întrecut,secțiilespeciale,celpuținînuneleorașe,s-audoveditinsuficiente.Dacăplecămdelapremisacămăcarjumătatedinceiaproapeunmiliondecetățenicareauvotatpelistelesuplimentarelaprezidențialeaufostcetățenioneșticareauavutnevoiedeaceastăfacilitatepentrua-șiputeaexercitadreptullavot(dindiversemotive),atuncieliminarealistelorsuplimentarefărăasefacealtedemersuripentruasigurareaaccesuluiacestoralavotarînsemnacăsutedemiideromâninuarmaiputeavotadecâtdeplasându-seînapoiînlocalitateadereședință/domiciliu.Considerămcăoastfeldemăsurănusejustificădeocamdată,avândînvederecănuexistăsuficienteprobeprivindutilizarealistelorsuplimentarepentrufraudaelectorală.

c. O bază de date electronică

Probabilceamaimodernămetodădeaverificafiepealegătoriidepelistelesuplimentare,fiepeceidepelistelepermanente,estecreareauneibazededateelectronice,caresăpoatăfiaccesatășicompletatăîntimprealdecătreoficialiidelasecțiiledevotare.

Caînlocuitorallistelorsuplimentaresaualambelortipurideliste,carenupotfiverificatedecâtmultmaitârziu,saucaelementadițional,sepoateintroduceunsistemelectroniccaresăpermităalertareaimediatăaoficialilorîncazulîncarecinevaîncearcăsăvotezededouăsaumaimulteori.Unproiectpilotbazatpeaceastămetodăafostdejaimplementatîn201034.Fațădealtepropuneri,aceastaareșiavantajuldeanuimpunecondițiiînplusalegătorilor.Dinperspectivalor,procesularfiaproapelafelcașipânăacum.

ReprezentanțiiAutoritățiiElectoralePermanentesusținînsăcăpropunereaacestoradeaextindeprogramulnus-abucuratpânăacumdesusținerepolitică.

Principaluldezavantajalacesteimetodearficosturileinițialedeimplementareșidepregătireamembrilorsecțiilordevotare.Informatizareaapeste18.000desecțiidevotareșipregătireapersonaluluipentruutilizareainfrastructuriiarnecesitaoinvestițieimportantă.Aceastăideemerită,poate,exploratăîncontinuareprinintermediulaltorprogramepilot,pentruaseevaluadacăechilibrulcost-beneficiuestepozitiv.

d. Alte posibilități

Dinmomentceunregistruelectronicarecosturiinițialedeimplementaredestuldemari,putemgândișialtemetodemaisimpledealimitaposibilitateavotuluimultiplu,precumutilizareacerneliielectorale,careseaplicăpemânăsaupeundegetdupăvot.Atâtavremecâtseaplicălatoatesecțiileșisefolosescmaterialelepotrivite,aceastaarputeafiomodalitaterelativieftinădeadescurajaturismulelectoral.Oaltăopțiunearfi(re)introducereacărțilordealegătorșifolosireaexclusivăaacestorapentruvot.Ştampilaaplicatăpecarteadealegătorartrebuisăfieunobstacolcevamaigreudedepășitpentrucinevacareîncearcăsăvotezedemaimulteoridecâtoreprezintămomentanabțibildulșiștampilaaplicatecărțiideidentitate.

Înproblemacombateriifraudei,primaconsiderațieartrebuisăfiestabilireadimensiuniișigravitățiifenomenului,șiacauzelorrealealeacestuia.DiscuțiaînRomâniaseaxeazăacumpelistelesuplimentare,darexistăpreapuțineprobecăacesteaarcauzaatâtdemulteproblemepecâtsesusține.Nusepoatevotapelistelesuplimentarelaoricesecțieîncadrultuturorscrutinurilor,șioricumexistămultiplemetodeprincarerezultatelealegerilorpotficompromisedecătrevotanți,membriisecțieisaualții,decifocalizareaexcesivăpeacestaspectnuestejustificată35.

34 http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/un-proiect-al-autoritatii-electorale-permanente--uitat-in-sertare-din-2011-358116

35 http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-parlamentare-2012/alegeri-parlamentare-metode-de-fraudare-a-

57

58


Înfinal,dupăstabilireadimensiuniișigravitățiiproblemeișiasurseloracesteia,oriceefortdecombatereafraudeitrebuiesăfieechilibratdeconștientizareafaptuluicămăsurileînacestsenspotintraînconflictcuprincipiulaccesuluicâtmailiberlavot.PrintrețărilecareseconfruntăcuastfeldedilemesenumărăinclusivStateleUnitealeAmericii,undeoratăextremdescăzutăafraudeiconstituie,totuși,pentrumulțiactoripoliticiopreocuparemajoră.Acestlucruaduslamăsuridecombatereafraudeicaresuntvăzutedealțiidreptsimplemodalitățidearestrângeaccesullavotalvotanților„indezirabili”.Pentruaseprotejadreptullavotșiaconservatotodatălegitimitateaalegerilor,eimportantsănuseadresezeoproblemăcarenuexistăsauestefoartemică,creându-sesimultanalteproblememaigrave36.

votului-de-la-inghesuiala-si-suveica-pana-la-stalin-120188236 http://www.vox.com/2014/8/7/5979377/voter-id-laws-fix-a-fake-problem-by-creating-a-real-one

III. RECOMANDĂRIRecomandărilenoastresereferăînprimulrândlaprocesuldereformă,lanevoiadeaurmalogicadedefinireaproblemei,aobiectivelorreformeișiaopțiunilordisponibile,într-unprocesincluzivșiînacelașitimpinformatși,înaldoilearând,laalternativeletehniceșievaluarealor,insistândpealuaînconsideraretoatevarianteleposibilepentruîndeplinireaobiectivelordereformă.

DezbaterilelegatedemodificareasistemuluielectoralînRomâniaaufostmarcatedeoeroarefundamentală-prioritizareadiscutăriiaspectelortehnice,cașicumopțiuneapentruunsistemelectoralesteundetaliutehnicșinuodeciziepolitică,desprecefeldedemocrațienedorim.Pelângăgândireaaprofundatășicriticălegatădeprincipiileșirezultatelefinaledorite,alipsitînmodtradiționalșioanalizăcomparativășibazatăpeliteraturaexistentăînștiințelepolitice.Deșidesign-ulsistemelorelectoraleesteconsideratdemulțicafiindmaimultoartădecâtoștiințăexactă,elesteoartăcaretrebuiesăținăcontdestiințășisăurmezeoanumitălogică.

Ceeacereiesedininițiativeledereformărecentedinaltețăriestecă:

a)publicullargareunanumitgraddeimplicareînprocesuldereformă,decizianefiindexclusivrezervatăelitelorpolitice(Farrell2001);

b)existăoanumităpreferințăpentruformeledesistemelectoralmixt(ShugartșiWattenberg2001);

c)existăotendințăcătrepersonalizareaopțiunilor,adicăadaposibilitateacetățeanuluisăexprimeoopțiunepentruuncandidat,nudoarpentruunpartid(Renwick&Pilet2011).

59

60

RECOMANDĂRI

III.1. RECOMANDĂRI PRIVIND PROCESUL DE REFORMĂ A LEGISLAȚIEI ELECTORALE

III.1.A. Clarificarea și prioritizarea scopului, înaintea mijloacelor

Înaintedeademaraprocesuldereformă,trebuieclarificatcareesteproblemacaresedoreșteabordatăși,așadar,careestescopulacestuidemers.Dinacestpunctdevedere,esteimperativsăadresămmaiîntâiprocesulviciatdeluareadeciziilorînRomânia,înaintedeaputeavorbideameliorareafuncționăriidemocrației.

Reformeleelectoraledesucces,cumafostceadinNouaZeelandă,auplecatdelaagreareaunuisetclardeobiectiveșidecriteriipebazacăroras-auevaluatmeritelediferitelorpropuneri.Încazurilemaipuținfericite,cumafostreformadinIalia,compromisurileșifaptulcăobiectiveleaufostdelabunînceputvagiaucontribuitlaoreformămultmaislabă,caren-areușitsărezolveproblemelesistemuluipoliticcareauconstituitimpulsulpentruaceareformă.ComisiaJenkinsdinMareaBritanieastabilitunsetclardeobiectiveșicriteriipebazacăreiasăsejudeceoricealternativătehnicășiapoiausolicitatopinii/evaluăridelaorganizațiișipersoanecuintereseîndomeniuinclusivdelaspecialiștiiceimaicunoscuțipeplaninternaționalașacumafostcazulșiînNouaZeelandă.

Esteostrategieextremderiscantășifoartepuținproductivăsăsemimezeconsensulpeanumiteaspecte,cânddefapts-aagreatdoarunaspectminorsauvaglegatdealternativeletehnicedarexistădiferențedeopinieinsurmontabilelegatedeaspectelefundamentale.Așadarorecomandareprincipalăestedeadiscutașiagreaînprimulrândproblemelespecificecesedorescabordateșiobiectiveleprecise.Acesteatrebuiesăfiesusținutedeunnumărcâtmaimaredeactoripolitici.

Câtevarecomandărilegatedeprocesuldestabilireaobiectivelorșicriteriilorșideevaluareasistemelor:

a)Obiectivelereformeitrebuiestabilitepebazaunorprincipiinormativeșiprinanalizacontextuluipolitic.Ambeleconsiderente-celprincipialșicellegatdecontext-suntimportante,pentruastabilicriteriileșipentruamențineașteptărileprivindrezultatelereformeiîntr-ozonărealistă.Estenevoie,pentruarealizaacestelucruri,demaimulteanalizeșideanalizemaibunelegatedeelitelepoliticeșisistemulpolitic,precumșideunstudiuseriosșisistematicallegăturilorîntrevotanțișireprezentanțiilor(parlamentariișipartidele).Fărăaclarificaproblemele,obiectivelevorrămânevagi.

b)Deșiexistăuneoriincompatibilitățiîntrediverseobiective,acesteapotfireconciliateîntr-oanumitămăsură.Esteposibil,deexemplu,săfavorizămșistabilitateaguvernamentalășisămenținem,totodată,ungradridicatdereprezentareadiverselor

forțepoliticeînParlament.Acestedouălucrurinusuntireconciliabile.Sigur,putemprioritizaunuldinobiectivefațădecelălalt,darnimeninupoatenegacăambelesuntimportanteșicătrebuieatinsunechilibru,maialescăstabilitateanuînseamnăneapăratcăguvernareatrebuiefăcutădeunsingurpartidșireprezentareasporitănuînseamnăneapăratproporționalitateperfectă.

c)Înceeacepriveștecriteriile,enevoiesărecunoaștemcăvorexistaplusurișiminusuripentrufiecareopțiunedesistemelectoral.Sistemeleelectoraleauefectemultipleși,înconsecință,nuexistăniciunsistemcaresăfieperfect„cuprivirelatoatecriteriileposibiledeevaluare”(GrofmanșiBowler1996).

61

62

RECOMANDĂRI

III.1.B. Un proces democratic: expertiză, audieri publice, informarea și implicarea opiniei publice

Manieraîncareoreformăesteadoptatănuestedelocirelevantă.Oricâtdemarearficlaritateaprivindobiectivelestabilitelaînceput,dupăcumexplicăHorowitz(2003),unsistemperfectcoerentnuvafiposibil.Darcoerențanuestesingurulcriteriu.Ceeacevaasiguralegitimitateareformeivafișiincludereatuturoractorilorrelevanțiînprocesuldedecizie,pentrualimitaprobabilitateacasistemuladoptatsădezavantajezeînmodsistematicanumitepartidesauforțepolitice.ÎnRomâniaestedeevitatșipericolulalegeriiunuisistemelectoralpecarenuîlînțelegenimeniașacums-aîntâmplatîn2008înurmauneicompetițiipopulistedublatădefricadedelegitimareșidegrabă.

Dintr-unpunctdevederenormativ,esteîntotdeaunamaibinesăfieinclușicâtmaimulțicetățeniînprocesuldedecizieșisăfieluateînconsiderarecâtmaimulteopinii înprocesuldedeliberare.Însănuajungesăparăcăsuntascultateopiniilesocietățiicivilestructurate.Esteesențialanuomitepozițiileexperțilorîndomeniușiaasiguracăseiau încalculcelemaiavansatecunoștințedindomeniu.Deciziilebineinformatesunt maibunedecâtdeciziileslabinformate.Implicareacetățenilorșiaexperților,șinudoarapartidelor,adreseazăîntr-oanumitămăsurăproblemadelegitimitatedatădefaptulcădecidențiifinalisuntexactaceiacarevorfidirectafectațidesistemulales(politicieniișipartidelepolitice).

Dinpunctdevederepractic,odecizieîncareaufostimplicațimaimulțiactoriînafaraorganizațiilordepartidareșansemaimarisăsebucurepetermenlungdesprijinulpopulațieiși,totodată,altuturorforțelorpolitice.Acestlucruînsădepindedecumsuntagregateopiniile,dacaseținerealmentecontnudoardeopiniimaivocalexprimatecișideargumenteșicunoștințe,iaragregareaopiniilorestetransparentă.

Reformelecelemaidesuccesaufostbazatepeunprocesdemocraticdedecizie,careainclusconsultareaexperțilorșiapubliculuișieforturirealedecomunicarecucetățeniiobișnuiți,princampaniideinformare.

III.2. RECOMANDĂRI PRIVIND LEGISLAȚIA ELECTORALĂ

II.2.A. Sistemul electoral propriu-zis

Evaluareaopțiunilorpentruunnousistemelectoralculuareaîncalculsimultanăaunuisetdecriteriișialegăturilordintrediverselecomponentealesistemuluielectoralîninteracțiunecusistemuldepartideșirestularhitecturiiinstituționaleneconducelaurmătoareleconcluzii:n Estenecesarăpăstrareaproporționalitățiiînsăcuoalocareamandatelormai

transparentășimaiușordeexplicatdecâtpânăînprezent(atât1992-2008câtșipost2008).Mărireaconflictuluipoliticșiatendințelordetipcâștigătoruliatotulprinmajoritarismarputeaaveaefectenegativeasupraconsolidăriidemocraticefărăaconducelaefectepozitiveasuprastabilitățiiguvernamentale(legatămaidegrabădealianțeleelectoralevagidintrepartide,migrațiapoliticășiintervențiapreședintelui).

n Dinpunctdevederealdimensiunilorcircumscripțiilorconsiderămnecesarecircumscripțiidedimensiunimediicarepedeopartepotmenținecâștigurileobținuteprivindinteresulparlamentarilorfațădecircumscripțiapecareoreprezintășipedealtăpartesăpermităomaibunăproporționalitateșideschiderecătreexprimareadepreferințefațădeuncandidatalaceluiașipartid.

n Moduldeexprimareavotului,înspecialexistențaposibilitățiideaexprimapreferințeîntrecandidați,conteazămaimultdecâts-adiscutatînRomânia,fărăapretindeînsăcăestesinguramodalitatedemocraticădealegere.Posibilitateadeavotapecinevadintrecandidațiipartiduluipreferatchiardacănuestecelpecareîlrecomandăpartidulesteextremdeimportantă:

- Pentrucăpoatedacetățeanuluirealmentemaimultăputereșimaimulteopțiuniceeacearputeascădeadezinteresulșialienareașichiarîncurajaparticiparea.

- Poatecontribuilaatenuareaproblemelorlegatedecalitateaparlamentarilorșiaactivitățiiparlamentareatâtprinpenalizarecâtșiprinrecompenseelectorale.Parlamentariicuoactivitatebunăexistășiaunevoiedeîncurajareșidemijloaceinstituționaledesprijin.

n MetodadeapăstravotulpentrupartidșiasancționaîninteriorulpartiduluiafostfolosităfoartemultînțăriledinEuropapostcomunistăînsituațiidenemulțumire(v.Cehia2010,Polonia,v.Millard,Popescu,Toka2013).

n Dacăsedecidedeschidereaacesteiposibilitățiestenecesarsăseanalizezediverseleformuledevotpreferențialpelistășialesecelemaieficaceatâtpentrucetățeancâtșipentrucoeziuneapartidelor.

63

64

RECOMANDĂRI

II.2.B. Accesul la politică

Susținemeliminarearestricțiilordeaccesînpoliticăprinfacilitareaînființăriidenoipartide,inclusivpartidelocaleșiregionale.Unnumărredusdemembrifondatoricaresăseangajezesăparticipeînalegerilaoricenivelnutrebuiedublatdecriteriilegatedenumăruldesusținătorisaudedistribuțiageograficăaacestora.

Liberalizareaaccesuluilapoliticătrebuieînsoțitădemăsuricaresăîmpiediceaparițiaunorpartidesurogatcecreeazăconfuzieprinutilizareaunornumeșisimboluriasemănătoarecucelealeunorpartideexistenteșicarepotparazitavoturileacestora.

Susținemeliminareaobligativitățiilisteidesusținătoripentrucandidațiiindependenți șireducereadepozituluisolicitatpentrufiecarecandidaturădela5salariilaunsalariuminimbrut.Deasemenea,susținemînființareaunuiregistrupublicalcandidațilorlaalegerilenaționaleșilocalecaresăconținădatedesprevârsta,profesiașiexperiențapoliticăaacestora.

Estenecesarăredesenareacolegiilorelectoraleastfelîncâtsăfieeliminatevariațiilesubstanțialedealegătoriarondațiacestora.Acestevariațiiafecteazăînmoddirectegalitateavotului.

II.2.C. Accesul la vot

Discuțiadespreaccesullavottrebuiesafiecâtmaicuprinzătoare,luândîncalculproblemelecucareseconfruntănudoarvotanțiidindiaspora,cișiceidințară,nudoarlaalegerileprezidențiale,cilatoatetipuriledescrutin,șinudoaraspectelelogistice,cișicelelegatedesistemulelectoral.

Datefiinddezavantajelevotuluielectronic(problemelegatedesporireainegalitățiideaccesșideasigurareasecuritățiiprocesului),câtșicelealevotuluiprincorespondență(necesitateaînregistrăriișialteproblemelogistice),nuexistăniciosoluțieidealăpentruextindereaaccesuluilavot.Deaceeasuntfoateimportanteevaluareaproblemelorșinevoilorreale,cucâtmaimultedatelaîndemânășiunprocesdedeciziecâtmairiguros,bazatpeoanalizăcost-beneficiușipeimplicareaactivăaexperțilorîndomeniu,aactorilorpoliticișiacetățenilor.

Soluțiaceamaibunăarputeafitestareamaimultormetodeprinproiecte-pilotși,înfinal,utilizareauneicombinațiidemodalitățipentruvotulîndiaspora,înlocdeunasingură(precumvotulînpersoană,lasecție).Înoricecaz,unprimpasînrezolvareaproblemei

votuluidindiasporaesteevaluareasistematicăaresurselornecesare,bazatăpecifrecâtmaiexactedesprenumărulșidistribuțiacetățenilorromâni.

Înproblemapreveniriivotuluimultiplu,înlipsamaimultorprobecumcălistelesuplimentarearducelafraudăelectoralăsistematicălascarămare,nususținemînacestpunctmăsuricaresălimitezeaccesullavot,precumeliminarealistelorsuplimentaresaunecesitateaînregistrăriipentruavota.Informatizareasecțiilordevotareșicreareaunuiregistruelectronicsauutilizareacerneliielectoralearputeafimăsuriutileșicarenuarrestricționaposibilitateacetățenilordea-șiexercitadreptullavot.

65

66

REFERINȚE

REFERINȚEAlexandru,V.,Moraru,A.șiR.Mihai.2012.„Sintezaactivitățiiparlamentarilorînmandatul2008‐2012”,

SeriadeRapoartedemonitorizareaactivitățiiparlamentare,București:InstitutulpentruPoliticiPublice.Ariton,V.,Dobra,S.,Ioniță,S.,Nuțu,A.O.șiA.MungiuPippidi.2011.„Româniaîn2011.RaportAnualde

AnalizășiPrognoză”,București:SocietateaAcademicădinRomânia.Bergman,T.,Müller,W.șiStrøm,K.2003.“ParliamentaryDemocracy:PromiseandProblems”inKaare

Strøm,WolfgangC.Müller,andTorbjörnBergman,(eds)Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies.Oxford:OxfordUniversityPress.

Birch,S.,Millard,F.,Popescu,M.șiK.Williams.2002.EmbodyingDemocracy:ElectoralSystemDesigninPost-CommunistEurope.Londra:Macmillan–Palgrave.

Blais,A.1999.“Criteriaforassessingelectoralsystems”PaperpresentedtotheAdvisoryCommitteeofRegisteredPoliticalParties,Ottawa,Ontario,Canada.

Blais,A.2000.‘Mixedelectoralsystems’inRichardRose(ed.)InternationalEncyclopediaofElections.Washington,DC:CQPress.

Ciochină,M.2012.“Aspecteteoreticeșipracticeprivinddreptuldeinițiativălegislativăalparlamentarilor”,BuletindeInformareLegislativă,ConsiliulLegislativ1:3-9,disponibilla:http://www.clr.ro/eBuletin/1_2012/Buletin_1_2012.pdf

Chiru,M.2010.„Legislativerecruitmentandelectoralsystemchange:thecaseofRomania”,disertațieMA,CentralEuropeanUniversity,Budapesta.

Chiru,M.2014.‘ImprovingMPs’ResponsivenessthroughInstitutionalEngineering?ConstituencyQuestionsUnderTwoElectoralSystems’,EleventhWorkshopofParliamentaryScholarsandParliamentarians,WroxtonCollege,Oxfordshire,July26-27.

Chiva,C.2007.„Theinstitutionalisationofpost-communistparliaments:HungaryandRomaniaincomparativeperspective”,ParliamentaryAffairs,60:2.

Ciobanu,I.2013.‘Competitivitateasistemuluidepartidelanivellocal,1996-2012:delaechilibrulamonopolpolitic’in:Miroiu,A.andCerkez,S.CompetițiapoliticăînRomânia,Iași:Polirom,pp.224-250.

Colomer,JosepM.2003.“It’sPartiesthatChooseElectoralSystems(OrDuverger’sLawsUpsideDown).”Paperpresentedatthe2003AnnualMeetingoftheAmericanPoliticalScienceAssociation,Philadelphia,NJ,28-31August2003.

Coman,E.E.2011.‘IncreasingRepresentativeAccountabilityThroughElectoralLaws:TheConsequencesofthe2008RomanianElectoralReform’,DISCWorkingPaperSeries18.

Coman,E.E.2012.„LegislativeBehaviorinRomania:TheEffectof2008RomanianElectoralReform”,LegislativeStudiesQuarterly37(2):199-224.

Comșa,M.2013.RomanianElectoralStudy2012,setdedatecolectateîncadrulproiectului“ChangeandstabilityinRomanianelectoralbehaviour,2009-2014”,finanțatdeUEFISCDI.

Curtice,John,siPhilippeW.Shively.2000.“WhoRepresentsusBest?OneMemberorMany?”WorkingPaper.Oxford:CentreforResearchintoElectionsandSocialTrends.

D’Alimonte,R.2001.MixedElectoralRules,PartisanRealignment,andPartySystemChange.ÎnM.S.ShugartandM.P.Wattenberg(eds.).Mixed-MemberElectoralSystems.Thebestofbothworlds?.Oxford,OxfordUniversityPress.

Dummett,M.A.1997.Principlesofelectoralreform.Oxford:OxfordUniversityPress.Farrell,DavidM.2001.ComparingElectoralSystems.Basinstoke:Macmillan-Palgrave.Gambetta,DșiWarner,S.2004.„Italy:loftyambitionsandunintendedconsequencesofthe1994electoral

reform.”ÎnColomerJ.M.(ed.).HandbookofElectoralSystemChoice.London-NewYork:Palgrave.Gherghina,S.șiChiru,M.2013.”LegislativeVotingLoyaltyafterElectoralReform:EvidencefromaNew

Democracy”,InternationalPoliticalScienceReview.

Grofman,B.șiBowler,S.1996.„STV’sPlaceintheFamilyofElectoralSystems:TheoreticalComparisonsandContrasts.”Representation34:43-47.

Heller,W.B.andMershon,C.(eds.)PoliticalPartiesandLegislativePartySwitching,NewYork:PalgraveMacmillan.

Horowitz,DonaldL.(2003)“ElectoralSystems:APrimerforDecisionMakers.”JournalofDemocracy14(4):115-127.

Katz,RichardS.1997.DemocracyandElections.Oxford:OxfordUniversityPress.Katz,RichardS.2001.„TheProblemofCandidateSelectionandModelsofPartyDemocracy.”PartyPolitics7:

277.InstituteforDemocracyandElectoralAssistance(IDEA).2007.VotingfromAbroad:TheInternationalIDEA

Handbook.http://www.idea.int/publications/voting_from_abroad/index.cfmMihai,R.șiAlexandru,V.2009.„Participarealaprocesullegislativînplenșicomisii”,SeriadeRapoartede

monitorizareaactivitățiiparlamentare,București:InstitutulpentruPoliticiPublice.Millard,F,Popescu,MșiToka,G.2013.„TheImpactofPreferenceVotingSystemsonWomen’s

RepresentationandtheLegitimationofQuota-basedNominationResults.”LucrareprezentatălaJointSessionsofWorkshopsoftheEuropeanConsortiumforPoliticalResearch,Mainz,Germania,11-16martie2013.

Norris,P.(1995).Introduction:Thepoliticsofelectoralreform.InternationalPoliticalScienceReview,16(1),3-8.

Norris,P.1997.“ChoosingElectoralSystems:Proportional,MajoritarianandMixedSystems.”InternationalPoliticalScienceReview18:297-312.

Norris,P.2003.ElectoralEngineering:VotingRulesandPoliticalBehavior.NewYork:CambridgeUniversityPress.

Popescu,M.2002.„ElectoralsystemdesigninRomania:Objectivesandconsequences.”LucrareprezentatălaJournéeRoumanie,organizatădeCERI–IEP,InstituteofPoliticalScience,Paris,24aprilie2002.

Popescu,M.2003a.‘Ledesigndusystèmeélectoralroumain:objectifsetconséquences’,in‘SociétéetPolitiquedanslaRoumanieContemporaine’,Eds.AlexandraIonescuetOdetteTomescu-Hatto,Paris:L’Harmattan.

Popescu,M.2003b.‘TheparliamentaryandpresidentialelectionsinRomania,November2000’,ElectoralStudies,Vol.22(2)June2003,pp.325-335.

Popescu,M.2003c.‘TheRomanianElectoralSystem:HandlingMultipleInterestsinaDominantPartySystem’,paperpresentedattheAnnualMeetingoftheAmericanPoliticalScienceAssociation,Philadelphia28August–1September2003.

Popescu,MsiStefuriucI.2003.‘CleavageMobilization,PerformanceEvaluationsandSupportforDemocraticInstitutions:ALongitudinalAnalysisofRomania’,paperpresentedattheECPRJointSessionsofWorkshops,Edinburgh,28March–2April2003.

Popescu,M.2005.„Inquestofabetterpoliticalsystem:moreaccountabiltyandbetterrepresentation.”Disponibilla:http://www.policy.hu/popescu/POLICYPAPER.pdf.

Popescu,M.șiSoare,S.2014.‘Engineeringpartycompetitioninanewdemocracy:post-communistpartyregulationinRomania’,EastEuropeanPolitics,30(3):389-411.

Rae,DouglasW.1967.ThePoliticalConsequencesofElectoralLaws.2nded.NewHaven,CT:YaleUniversityPress.

Renwick,D.șiPilet,J-B.2011.„ThePersonalizationofElectoralSystems:TheoryandandEuropeanEvidence.”LucrareprezentatălaECPRGeneralConference,UniversitateaReykjavik,Islanda,25-27august2011.

Reynolds,A.2000.‘ElectoralSystemDesign’inRichardRose(ed.)InternationalEncyclopediaofElections.Washington,DC:CQPres.

Reynolds,A,siReilly,B.eds.1997.TheInternationalIDEAHandbookofElectoralSystemDesign.Stockholm:InstituteforDemocracyandElectoralAssistance.

67

68

REFERINȚE

Shabad,G.2004.‘Inter-partymobilityamongparliamentarycandidatesinpost-communistEastCentralEurope’PartyPolitics10(2):151-176.

ShugartSoberg,M.siWattenberg,MartinP.eds.2001.Mixed-memberElectoralSystems:TheBestofBothWorlds?NewYork:OxfordUniversityPress.

Ştefan,L.2003.Sondajdeopinieînrândulparlamentarilorromâni.Ştefan,L.2011.Sondajdeopinieînrândulparlamentarilorromâni.Strøm,K.2003.‘Parliamentarydemocracyanddelegation’inKaareStrøm,WolfgangC.Müller,andTorbjörn

Bergmaneds,Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies,Oxford:OxfordUniversityPress.

Strøm,K,Müller,W.C.,siBergmanT.Eds.2003.Delegationandaccountabilityinparliamentarydemocracies.Oxford:OxfordUniversityPress.

Tudor,S.2008.Politica2.0.08:politicamarketinguluipolitic,Bucharest:Tritonic.Taagepara,R,siShugartSoberg,M.1989.SeatsandVotes:TheEffectsandDeterminantsofElectoral

Systems.NewHaven,CT,&London:YaleUniversityPress.Volintiru,C.2012.„InstitutionalDistortions,ClientelismandCorruption:EvidencefromRomania”,CCREI

WorkingPapersSeries1.Disponibilla:http://www.rei.cercetare.ase.ro/WP/Archive/Volintiru%20Clara_Working%20Paper.pdf

Date post:	15-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	hank
View:	238 times
Download:	0 times

Reforma legislatiei electorale

Documents