putemice dureri sufletesti: ,,Nu putem merge astaseara la voiflindca a~ avea tot timpul impresia ea tree pe sub niste furci eau-dine pe care nu le merit. Nu e vorba aici de 0 ciocnire oarecare,obi~nuita ill critica - argumenta, cu aluzii la Comelia - si care,oricat de violenta, ramane de inteles, ci de 0 calomnie repetatacu obsesie, de un lant de calomnii ..."246.

Toata scrisoarea era redactata pentru a justifica si motivarefuzul si asa ar fi ramas daca nu ar fi intervenit Nela. Ion Chinezu~i-a reamintit atunci ultima propozitie din scrisoarea lui LucianBlaga si, ill clipa aceea, intreaga lui pretuire se intoarce asuprascriitorului: " ...m-am gandit la piesa ta a carei liturgica frumuseten-a razbit intreaga prin traducerea ~i interpretarea unguroaicei(aceasta a fost de fapt critic a rostita de Ion Chinezu ill seara pre-mierei, opinie care a suparat-o pe Comelia). Si mi-arn adus arninteca asta seara vor fi acolo, ill casa celui dintai scriitor al nostru,atalia unguri care ma stiu si ea oricum si inainte de orice, eu suntsoldatul unei cauze in fata lor si astfel, oricat a~ fi lovit si batjo-corit de ai mei, nu-mi pot parasi postuL.."246.Ion Chinezu a venitin seara aceea, se vor reintalni in lunile ce vor veni, dar relatiiledintre Ion Chinezu si Lucian Blaga se vor reduce ID urmatoareledoua decenii la simple raporturi conventionale. Era intaiadespartire de un prieten! In curand, vor urma altele!

2. Refugiul

La inceputul lunii mai 1940, Lucian Blaga a hotarat, dupa 0

prealabila discutie cu fratele lui, Lionel, ea, pentru lunile mai ~i'Ulnie, cat timp va fi ocupat cu sesiunea generals a Academiei

ornane si cu eventuala prezidare a examenului de bacalaureat,COmelia si Dorli sa locuiasca la Sibiu. Decizia a fost determi-

263

nata de evolutia evenimentelor internationale. Razboiul se con-tura tot mai amenintator In spatiul european; dupa invadareaNorvegiei si a Danemarcei la 9 aprilie 1940 de catre armatel-germane, a urmat atacul asupra Olandei, la 10 mai, ruperea fron-tului francez la Sedan In zilele de-l 3 si 14 rnai, ocuparea Belgieila 17 mai, invadarea Frantei ...

La Bucuresti, unde seafla de miercuri 15 mai, LucianBlaga a partrcipat la toate sedintele, a votat, in sectie si In plen,primirea lui Nichifor Crainic, membru activ al Academiei, S-aimpotrivit "vehement"190 - nota Liviu Rebreanu In Jurnalulsau - propunerii facute de I. Petrovici de a-l premia pe proza-torul minor Mircea Radulescu, si a acceptat, la 21 mai, alaturide Sextil Puscariu ~i Liviu Rebreanu, invitatia la masa a luiRadulescu-Motru, care i~i serba ziua numelui; la 25 mai, LucianBlaga a telegrafiat din Bucuresti Facultatii, rugand Decanatul saanunte examenele la "sociologia rurala" pentru ziua de 4 iunie siexamenul de licenta pentru 5 iunie. '

La 26 mai, impreuna cu fratele Corneliei, Caius Brediceanu, asosit la Cluj. La 1 iunie a cerut audienta la rezidentul C. Tataru,solicitand admiterea fiicei sale la examenul particular pentru clasaa Ill-a primara. in dupa-amiaza zilei de 3 iunie a plecat la Cluj pen-tru examenele de sfarsit de an. Alaturi de profesorii D. D. Rosca ~iLiviu Rusu a facut parte din comisia de licenta, din ziua de 7iunie, unde Gh. Pavelescu si-a prezentat teza, Vraje si metafotism.La 12 iunie, Lucian Blaga a venit la Sibiu, unde a prezidat exa-menul de bacalaureat al liceului de limba germana. Anul uni-versitar 1939-1940 se incheiase; din cele 36 de ore de curs,Lucian Blaga a efectuat 29, iar din 34 de ore de seminar, numai28; cele 13 absente, sapte la curs ~i~ase la seminar au fost, toate,motivate'?'.

Dupa ce toate obligatiile profesionale se incheiasera, sotiiBlaga au stabilit sa se mute "la gradina" pe tirnpul verii, dupa unpopas de cateva zile la Cluj. Lucian voia sa-l vada pe fratele sa~Longin, de aceea a plecat impreuna cu Dorli, cu masina lUlLionel, la Sasciori ~i a trecut, apoi, prin Lancram, cu un scurt

264

popas la casa parinteasca, m timp ce Comelia a sosit la Cluj cutrenul.

La 27 iunie, toti trei se aflau la Bistrita. Lucian voia sa seocupe singur de conducerea lucrarilor agrare "la gradina". Insaluna iulie a fost m acel an ploioasa; intemperiile au prins ovazulm snopi, pe miriste, incat, m prima zi cu soare a trebuit sa-i des-faca fiindca mucegaisera, Au izbutit sa puna la adapost graul,fanul si 0 parte din ovaz ...

In tot acest timp, evenimentele politice evoluau nelinistitor,si Lucian Blaga le recepta cu neascunsa ingrijorare: la 26 iunie,Rusia a invadat stravechiul teritoriu rornanesc al Basarabiei sil-a inglobat m hotarele imperiului sau; m iulie, In urma tratati-velor de la Craiova, Bulgaria a primit Cadrilaterul. La 1 august,Lucian Blaga a expediat Decanatului cererea urmatoare:

"...luand cunostinta de cele ce ati binevoit a-mi comunicaprin adresele cu privire la concediile functionarilor, am onoareaa va aduce la cunostinta ea subsemnatul nu mii consider in con-cediu (subl. exped.), cu toate ea In timpul verii nu stau m Cluj.Sunt la dispozitia Universitatii pentru orice lucrari impuse detmprejurari. Domiciliul meu este Bistrita, judo Nasaud, str. Re-gina Maria, ne. 86. Mi-am ales acest domiciliu; fiindca legea, Incalitatea mea de membru activ al Academiei Romane, nu mabliga sa stau la Cluj nici macar In timpul cursurilor. Pe de alta

te tin sa va ~omunic ca In calitate de Senator am asupra meadin de mobilizare pentru lucru la Senat. Totusi, daca e nevoieprezenta mea la Cluj, va rog sa binevoiti a ma chema printr-o

legrama, careia n voi da numaidecat urmare"l94.Lucian 0 rugase pe Lelia Rugescu sa asculte cu regularitate

. ile transmise atat la radio Bucuresti, cat si de posturile straine 'sa-i intocmeasca "un fel de buletin de stiri", pe care i-l trimi-

"m fiecare dimineata prin omul de la gradina"!". Lelia. itionase inca din vara anterioara un Crysler de ocazie si,dci'i sotul ei nu manifesta nici un interes pentru conducerea~inii, a obtinut ea permis de conducere. Cand a venit intaia

cu masina "la gradina", Lucian i S-"3 adresat razand: "Tic1us, , ,

265

cand vei avea 10 000 de km facuti ma voi incumeta ~i eu sa urcill ea"!". Dar nu parcursese nici 0 mie de km, si, ill ziua de 22august, Lucian a rugat-o sa-l duca imediat la Cluj. La radio seanuntase ea toti cei ce poseda lire englezesti sunt obligati sa ledepuna la banca. Lucian, care avea aproximativ trei sute de lire,s-a hotarat sa-i predea: "Am pierdut 0 suma mare - se lamentaComelia. Puteam face cu ea toate amenajarile planuite la gra-dina - si cate altele"!".

In dupa-amiaza zilei de 30 august 1940, la ora 15,00, LucianBlaga a coborat In ora~. La 17,30, Frau Roth, vecina a carei locu-inta se afla In apropiere de casa farniliei Blaga, i-a spus Cornelieio veste naucitoare: radio Budapesta a transmis un comunicat spe-cial: la 29 august, s-a hotarat la Viena, "dezlipirea partii celei maimari a Ardealului de Tare-Mama"!". Cornelia a inceput sa plangaill hohote: tot ce agonisisera ill ultimul an era iremediabil pierdutin urmatoarele doua saptarnani, trebuia sa paraseasca teritoriulcedat Ungariei.

Lucien a aflat vestea ill ora~. S-a indreptat imediat sprelocuinta Letitiei Pavel. Aici, i-a gasit pe toti "plangand cu des-perare"!". Lelia a retinut starea sufleteasca a lui Lucian: "Erapalid si total descumpanit, 0 durere mum i se citea pe faW'17.Lucian a rugat-o pe Lelia sa-i duca la Cluj; tanara soferita aacceptat; la ora 18,00 erau amandoi .Ja'gradina". Au irnpachetattot ce au crezut ea trebuie luat Oamenii de serviciu, Ion ~iMaria, i-au anuntat ea se intorc la Orastie, Locuinta a ramas subsupravegherea Floricai, fata din casa, Frau Maria, bucatareasa, aacceptat sa plece la Vatra Domei si sa aiba grija de vila "Bel-vedere". Injurul orei noua seara, farilia Blaga a parasit Bistrita;la miezul noptii erau la Cluj. . . ~

Cornelia si Lucian nu au dormit intreaga noapte. In primulrand au strans toate manuscrisele si cartile de valoare si, Indirnineata zilei de 31 .august, au rugat-o d~ nou pe Lelia s~ facaun drum' pana la Turda, aproximativ 30 de km departare de Cluj,intaiul ora~ .Jiber", de pe soseaua Cluj-Sibiu, ce cadea In afarateritoriului cedat Ungariei, si sa lase la poetul Teodor Mura~anu

266

intreaga incarcatura: "Am incarcat irnpreuna cu el tot ce a crezutca trebuie In primul rand salvat si, dandu-mi adresa prietenulhisilu, am plecat la Turda"!", rememora evenimentele Lelia.Teodor Murasanu (1881-1968) l~i amintea, eronat, ca LucianBlaga a poposit In locuinta lui "vreo trei zile, Doamna II trans-porta biblioteca cu un turism, cartile le depozita la mine - apoide-aici la Sibiu"247. Mentionarea turismului este 0 dovada ea,intr-adevar, Lelia Rugescu a facut un transport la Turda, fiindcatoate celelalte s-au facut cu un camion, dar Teodor Murasanu atinut minte turismul, confundand-o pe Lelia cu "doarnnaComelia".

Abia plecase Lelia si amandoi sotii s-au gandit ca ar fi trebuits-o duca mai intai pe Dorli la Sibiu; era, apoi, necesar sa inchi-rieze 0 locuinta In oras; nu puteau ramane pe un timp nedeter-minat m casa lui Lionel. Cand Lelia a revenit la Cluj, Lucian i-acerut sa-l duca la Sibiu cu Dorli. Au mai pus In masina carti,imbracaminte si au plecat, intimp ce Comelia, cu ajutorulbucataresei, a inceput sa impacheteze lucrurile.

in ziua de 1 septembrie, la amiaza, Lucian si Lelia au revenitla Cluj. in Sibiu, indrumat de Lionel, a Inchiri'at, provizoriu, unapartament cu trei camere, intr-o casa noua, pe strada Goldis, laDr.38. Tot prin fratele sau, a contactat firma Thiess, ce urma satrimita la Cluj a doua zi un "carnion mare"!". Dupa ce s-a odih-nitcateva ore, Lelia a plecat spre bistrita; Comelia si-a amintitca lasase "la gradina" sanurile lui Dorli, cumparate special dinElvetia, ~ia rugat-o staruitor sa i le aduca. Lucian ~i Comelia aucontinuat sa impacheteze lucrurile. Ion Chinezu, care intentionasa plece la Bucuresti, Georgina ~i Ion Gheorghe au venit sa ledea 0 mana de ajutor. Pe strazile orasului se desfasurau

.manifestatii de protest ~i se intretaiau zvonuri contradictorii. .La 2 septembrie, In jurul pranzului, a sosit camionul firmei

Thiess; cu soferul a venit si Tunti, fiullui Lionel, pentru a-I ducedirect pe strada Avram lancu. La ora 16,00, Lionel si Tunti auplecat ell primul transport tot la Turda; tanarul l-a auzit pe

267

Teodor Murasann spunandu-i lui Lucian ca "manuscrisele seafla la el m deplina siguranta"!". Tunti a ramas la Turda si, " ,Lucian s-a intors cu soferulla Cluj.

In amurg, Lelia, cu masina plina cu lucrurile sale "cele maide pret" a facur 0 scum oprire pe strada Avram lancu sa lase sa-nurile pentru Dorli. Vazand-o, Comelia a strigat cu ochii maritide spaima: ,,- Vai, si n-am nimic Sa-ti dau de mancare!"!",

, Excedata de oboseala, intata din cauza ~ului facut .Ja gradina",Lelia a strigat furioasa, cum nu 0 mai facuse niciodata:

,,- La naiba cu mancarea tal Crezi ea de mancare imi ardemie cand trebuie sa ajung m noaptea asta inca m Lancram?".Lucian tocmai intra pe u~a ~i auzind fraza rostita de Lelia a intre-bat speriat: '

,,- Ce s-aintimplat Ticlus?- Uite cum ma p~e~te: dupa ce am pierdut timpul atat de

pretios acum, urcand la gradina pentru sanurile alea nenorocite ...- Cum, te-a rugat Cornelia sa mergi la gradina pentru ~a-

nurile acelea?". Lucian a incercat sa-si scuze sotia, dar Lelia l-acuprins "cu bratele de dupa gat ea pe vremea -copilariei", spu-nandu-i:

,,- ...imi pare nespus de rau ea ai nimerit tocmai acum acasa~i ai fost martorul acestui stupid incident, numerita sa-ti facisange rau pentru atata lucru! Pe de alta parte ma bucur ca aivenit, fiindca eine stie cand ne vom mai vedea de-acum in-colo"!", '

Lelia a ajuns ill Lancram dupa miezul noptii, a lasat masinam ograda lui Ghita si Ion Petraseu, rudele din partea lui loanPavel, iar a doua ~i, l~n Petrascua dus-o eu propria luicaruta ingara la Alba- Iulia, de unde a luat trenul spre Bistrita, Letitia van=duse casa unui eunoscut, a incarcat intreaga mobila m douavagoane ~i dupa 0 saptamana au ajuns la Bucuresti, unde ~i-aucumparat 0 noua locuinta.

Dupa plecarea Leliei, Lueian Blaga ~i soferul, ajutati de !~nChinezu si de Ion Gheorghe, au incarcat iarasi carnionul ~1 III

268

orei zece seara au pomit din nou spre Turda; a doua zi. eata, In 3 septembrie, au descarcat masina, asezand toate

sele astfel incat sa fie ferite de posibilele intemperii. Lucian,sit peste masura, a ramas In casa poetului Muresanu, In timp

ferul s-a reintors la Cluj; din cauza aglomeratiei de pe.a, a ajuns In ora~ abia la ora 23,00. Intre timp, C~rnelia, cu"jinul ~ doi oameni, a izbutit sa impacheteze si sa stranga illoturi toate lucrurile din casa: ,,N-am lasat ungurilor nici un

·"141, nota ill Jurnal. Vreme 'de doua ceasuri, au asezat illion "liizi grele cu carti, etajere. man demontate, mobila,

tele..."141. Cand au terminat.fncepuse 0 noua zi. Comelia a~ s intr-o valiza strictul necesar si a luat "ceva de-ale man-.., pentru cazul ea ni s-ar intampla ceva pe drum" si ill juruli unu si un sfert au parasit Clujul. ~oseaua era plina de ma-i si carute cu romanii ce se refugiau din oras, incat abia la orai ~ijumatate noaptea au ajuns la poarta Iocuintei lui Teodoruresanu. Lucian 0 astepta nelinistit: "...credea ea nu mai so-SC"141. Dupa ce au dormit cateva ore, ill dimineata zilei de 4ptembrie s-au indreptat spre Sibiu. In urmatoarele doua zile auadus de la Turda la Sibiu toate lucrurile depozitate temporar laeodor Muresanu. in seara zilei de 6 septembrie, Lucian Blagaauzit la radio Bucuresti 0 noua veste: regele Carol al II-Iea a

18bdicat,ill favoarea fiului sau, Mihai 1.Locuinta inchiriata pe strada Goldis s-a dovedit neincapa-

.toare pentru intregul mobilier si; atunci, Caius Brediceanu le-a~ferit propria lui casa de pe strada Bedeus nr. 7, unde familia'laga va locui pana in anul 1946.

Graba eu care sotii Blaga au parasit Clujul era justificata,Termenul legal acordat pentru refugiu era de 14 zile, dar ungurii,asemenea rusilor in Basarabia, nu l-au respectat Chiar in ziua de1 septembrie 1940, bandele de unguri, inarmate, din organizati-ile paramilitare "Vanatorii Turanici", "Uniunea camaradereascaTurul", .Asociatia Generala a Turanilor Unguri" au trecut fron-

269

270

tiera in Sighetul Marmatiei, jefuind, ucigand, ineendiind siterorizand populatia, In urma lor, intra-in !arii armata maghiad

La 9 septembrie, in loealitatea Tresnea din judetul SiHaj, aufost ineendiate patruzeci de gospodarii ~i ucisi peste 0 sutii deromani; preotul Traian Costea a fost legat de 0 grinda, iarsoldatii unguri taiau din el bucati eu baionetele. Casa i-a fost

. apoi incendiata, L-au mistuit ~i pe el flacarile. Tot la Tresnea,cativa eopii au fost aruncati 'in foe, arzand de vii; la Mure~eniide Campie, din judetul Cluj, au fost ucisi de unguri "preotu]Andrei Bujor, de 51 de ani, sotia sa, Lucretia, de 48 de ani, fatalor, Lueia, de 24 de ani, licentiata 'in Litere, baiatul lor, Victorelev in clasaa VIII-a"; 'in judetele Trei Scaune, Ciuc si Odorhei"au fost devastate si daramate panii 'in temelii 16 biserici roms,nesti"; alte 63 de biserici au fost daramate 'in judetele Mures siSatu-Mare248•· " ,

In prima saptamana a lunii septembrie 1940, intreaga Uni-versitate clujeana a fost mutata. Cea mai mare parte a inventa-rului a fost depozitata la Turda, Alba-Iulia si ill alte erase, inscoli ~i ill magazine. Cu reorganizarea Universitatii a fost deta-sat ~i profesorul Sextil Puscariu. In ciuda impotrivirii temporarea populatiei satesti, profesorul Puseariu a decis ca Universitateasa se stabileasca' la Sibiu. In acest scop, a format un nou Senatuniversitar si a chemat profesorii, obligand pe fiecare sii se ocupede instalar~a laboratoarelor. In scoala de ofiteri si 'in CazarmaDragalina, au fost adapostite Fac~ltatea de M~dic~ii si Institutulde Igiena, precum si Institutul de Psihologie Experimentala, dePedagogie, de Istorie Nationala, Institutul Sud-Est European ~iMuzeul Limbii Rornane; Facultatile de Drept, de Filosofie ~iLitere, Impreuna cu Decanatele lor, cu Rectoratul si Biblioteca·au primit cladirea Liceului .DomnitaIleana"; Sextil Pu~cariu.adecis ca Faeultatea de stiinte sa se mute la Timisoara, si a stabihtca toate facultatile sa:~i inceapa cursurile 'in 'prima' zi a luniinoiembrie. Datorita tenacitatii sale, la data anuntata, a-avut locdeschiderea festiva a Universitatii 249.