Capitolul I. Pădurea în curriculum-ul pentru învățământul primar Paragraful 1. Comunicarea în limba maternă LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE a III-a – a IV-a Conţinuturi Domenii de conţinut Clasa a III-a Clasa a IV-a Funcţii ale limbii (acte de vorbire) - descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat) - relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) - oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - cererea simplă familiară, cerere politicoasă - prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi) - iniţierea unui schimb verbal - descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte) - relatarea unei întâmplări imaginate - oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii sau extraşcolar - formularea de solicitări formale şi informale - prezentarea (unor rezultate/ proiecte) - iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal Textul - textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte - textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive - textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte - text literar narativ; text descriptiv de tip portret; poezii scurte 62
Transcript
Capitolul I. Pădurea în curriculum-ul pentru învățământul primar
Paragraful 1. Comunicarea în limba maternă LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a III-a – a IV-aConţinuturi
Domenii de conţinut
Clasa a III-a Clasa a IV-a
Funcţii ale limbii (acte de vorbire)
- descrierea (de obiecte, fiinţe din universul imediat) - relatarea unei acţiuni/ întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite) - oferirea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - solicitarea de informaţii (referitoare la universul apropiat) - cererea simplă familiară, cerere politicoasă - prezentarea (de persoane, de cărţi, a unor activităţi) - iniţierea unui schimb verbal
- descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte) - relatarea unei întâmplări imaginate - oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii sau extraşcolar - formularea de solicitări formale şi informale - prezentarea (unor rezultate/ proiecte) - iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal
Textul - textul pentru lectură are minimum 450 cuvinte - textul literar: cu precădere narativ; fragmente descriptive scurte; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă - text de informare şi funcţional: afiş, fluturaş, tabel sau alt tip de organizator grafic, carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – email
- textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte - text literar narativ; text descriptiv de tip portret; poezii scurte adecvate nivelului de vârstă - text de informare şi funcţional: afiş, tabele, diagramă Venn sau orice alt tip de organizator grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/ traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în funcţie de dotări – mesaj text şi email
Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite
- intuirea persoanei, a timpului - intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-predicat
62
Modele de itemi la limba și literature română legate de tema: „Pădurea din punctul de vedere al disciplinelor școlare” :
1. Textul pentru lectură are minimum 800 de cuvinte 1. Citeşte textul cu atenţie:
Căprioara
( fragmente)
de Emil Gârleanu
Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte, şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise de mult încă. Şi cum se uită aşa, cu ochii îndureraţi, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbuşit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe, să încerce puterile iedului. Şi iedul i se ţine voiniceşte de urmă; doar la săriturile ameţitoare se opreşte câte o clipă, ca şi cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o săgeată şi, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subţiri ca nişte lujere. Dar trebuiesc să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara conteneşte fuga; păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Şi-au mers mult aşa, până ce au dat în sfârşit de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeaşi clipă căprioara se opreşte, ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de sub o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, şi iedul ar fi fost sfâşiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâşietor, cum nu mai scosese încă, şi, dintr-un salt, cade în mijlocul liminişului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul şi se repede la ea... Prăbuşită în sânge, la pământ, sub colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi numai când acesta, înspăimântat, se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morţii.
Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare 2. Răspunde la întrebări pe baza textului citit:
Care sunt personajele povestirii?
……………………………………………………………………………………….
63
Ce trebuie să facă mama o dată cu vremea înţărcatului?
…………………………………………………………………………………………
Ce pericole îl pândesc pe ied, când va fi lăsat singur să se descurce?
…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare 3. Selectează din text cuvintele cu sens asemănător pentru cuvintele date:
jale - ....................................
poiană - ................................
săritură - ...............................
moment - ...............................
pricepere - .............................
codru - ...............................
4. Selectează din text antonimele cuvintelor date:
rai - .................................
uscat - ................................
să coboare- ...............................
luminată - ...............................
mic - ...............................
prietenia - ...............................
Descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)
5. Descrie în 4-5 enunțuri puiul de căprioară, pe baza textului citit.
Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
64
6. Realizaţi în scris un dialog de 6-8 replici între căprioară și lup.
Relatarea unei întâmplări imaginate
7. Propuneţi în 3-4 enunțuri un alt sfârşit pentru textul „Căprioara”.
Paragraful 3. Matematică şi explorarea mediuluiConţinuturi
Clasa a II-a, a III-a și a IV-a1. Numere
Numerele naturale 0-1000: -recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu cifre şi litere) comparare, ordonare, numere ; -nr.pare/impare: - de la 0 la 100 - de la 100 la 1000 .Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin; Înmulţirea în concentrul 0-1000; Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea terminologiei). Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100.Proba înmulţirii. Proba împărţirii ;Fracţii: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime) Fracţii echivalente: ½= 2/4 ;Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii de adunare şi/sau scădere, înmulţire, împărţire.
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie, ruleta Capacitate Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml) .Masă Unităţi standard: kilogramul, gramul (1 kg = 1000 g); Instrumente de măsură: cântarul, balanţa .Timp Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră, sfertul de oră); Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine), săptămâna, luna, anul (calendarul); Anotimpurile: lunile corespunzătoare; Instrumente de măsură: ceasul .Bani Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei Euro (1 euro = 100 de cenţi) monede şi bancnote ;Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- 1000.
4. DateOrganizarea şi reprezentarea datelor (tabele, grafice cu bare)
5. Ştiinţele vieţiiCorpul omenesc Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc. Boli provocate de virusuri - metode de prevenţie şi tratare Plante şi animale Caracteristici comune vieţuitoarelor (reproducere, creştere, nevoi de bază: aer, hrană, apă) Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea, Delta Dunării, Marea Neagră, deşertul, Polul Nord, Polul Sud
6. Ştiinţele PământuluiElemente intuitive privind: Pământul Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii Universul Planetele sistemului solar Ciclul zi-noapte
7. Ştiinţele fiziciiForţe şi mişcare Forţe exercitate de magneţi;Forme şi transfer de energie Electricitate: corpuri şi materiale care conduc electricitatea; Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor.
Modele de conținuturi matematice legate de tema:”Pădurea din punctul de vedere al disciplinelor școlare” :
66
Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000, fără trecere și cu trecere peste ordin Problema 1În pădurile din zona de deal au fost identificate 1 234 de vulpi, cu 465 mai puțini lupi,
iar căprioare cu 198 mai multe decât lupi.Câte animale au fost identificate în total?Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000. Înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifreProblema 2Pentru adunarea deșeurilor din pădurile din regiune au participat în 3 zile câte 9 grupuri a
câte 68 de fete și 7 grupuri a câte 49 de băieți.Câți copii au participat în total la acțiunea de ecologizare a pădurilor din zonă?Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute
Problema3 Pentru împădurirea unei suprafețe de teren s-au folosit 497 de brazi, cu 98 mai puțini
molizi, iar pini de 2 ori mai puțini decât brazi și molizi la un loc.Câți puieți de conifere au fost plantați?
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute: metoda reprezentării grafice
Problema 4 O ursoaică din pădure are de 4 ori mai mulți ani decât puiul ei, iar ursul are cu 2 ani mai
puțini decât ursoaica și puiul la un loc. Câti ani are fiecare, dacă împreună au 28 de ani?Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
Problema 5 Suprafața de pădure de pe un munte a fost dată pentru administrare la 3 pădurari. Primul
dintre ei primește 2/ 10 din suprafață, al doilea primește 3/ 10, iar al treilea primește restul suprafeței.
Ce parte din întreaga suprafață primește al treilea pădurar pentru administrare? Perimetrul
Problema 6 O pepinieră cu puieți de brad are formă de dreptunghi, cu lungimea de 234m, iar lățimea
este cât o treime din lungime și încă 9m.Care este perimetrul pepinierei? Transformări pentru lungime în limita operaţiilor cunoscute
Problema 7 Un grup de turiști a parcurs 28 Km prin pădurile de foioase și cu 1900dam mai puțin prin
pădurile de conifere. Câți hm au parcurs turiștii în total prin păduri?Grafice cu bare şi liniare: construire, extragerea unor informaţii şi prelucrarea lor
Problema 8 Graficul de mai jos reprezintă temperatura medie dintr-o pădure, pe parcursul zilelor unei
săptămâni de toamnă.
67
Temperatura medie0
1
2
3
4
5
6
7
8
LuniMarțiMiercuri JoiVineriSâmbătăDuminică
Ziua cu temperatura cea mai scăzută este ……………………………… .Ziua cu temperatura cea mai ridicată este …………………………… .Diferența de temperatură dintre zilele de miercuri și vineri este de …….. °C.
Continuturi propuse de Mihaela Sălătioan, înv. la Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej
Lemnul
Selectați adevărat sau fals:1. Lemnul este format dintr-o combinație de cellule vii, cellule care mor si cellule moarte.
□ Adevărat □ Fals2. Arborii mor de bătrânețe?
□ Adevărat □ Fals3. Există pe glob 10 000 de specii diferite de arbori?
□ Adevărat □ Fals4. Termenul ”Lemn de esență tare sau moale” descrie frunzele, semințele și structura coroanei mai degrabă decât tipul de lemn pe care arborii îl produc. □ Adevărat □ Fals5. Scoarța copacului din specia Lemn Roșu poate avea până la două picioare grosime?
□ Adevărat □ Fals6. Stejarul alb este lemnul care se îndoaie cel mai ușor cu ajutorul aburului?
□ Adevărat □ Fals7. Toate speciile de lemnoase sunt biodegradabile?
□ Adevărat □ Fals8. Spre deosebire de lemnul uscat, lemnul ud poate conduce electricitate?
68
□ Adevărat □ Fals9. Arborii obțin 90% din hrana lor din aer și numai 10% din sol?
□ Adevărat □ Fals10. Cel mai înalt arbore poate atinge o înălțime de 100m, adică mai mult de 320 de picioare ?
□ Adevărat □ FalsSusana Salvador, învățătoare la
CEIP Saint Luis, Almeria, Spania
Întrebări pe tema ”produse fabricate din lemn, de-a lungul timpului”
Întrebarea 1:
Ce produse și specii provenind din pădure, prețuiau oamenii din trecut ?
Răspuns: Vâscul, mierea, rășina de pin, frunzele, fructele de pădure, ciupercile, alunele, fazanii și iepurii.
Întrebarea
2:La ce erau folosite butoaiele din lemn?
Răspuns: Pentru păstrarea berii și a vinului.
Întrebarea 3:
Pentru ce unelte a fost folosit lemnul?
Răspuns: Mânere cu ax, perii( încă se mai folosește și acum)
Întrebarea 4:
Cum a fost folosit lemnul drept combustibil?
Răspuns: Cărbune sau lemn brut pentru foc.
Întrebarea 5:
Sub ce formă a fost folosit lemnul în medicină?
Răspuns: Aspirina din coaja de salcie.
Întrebarea 6:
Ce specii de lemn s-au folosit pentru prelucrarea pielii?
Răspuns: Cheresteaua de stejar.Întrebarea
7:Ce instrumente de gătit au fost prelucrate din lemn?
Răspuns: Castroane pentru mâncare, farfurii și linguri.
Întrebarea 8:
Ce alte produse erau făcute din lemn în trecut?
Răspuns: Porți, garduri, ambarcațiuni, clădiri, roți, pensule și mobilier.
Susana Salvador, învățătoare la69
CEIP Saint Luis, Almeria, Spania
Capitolul 2. Conținuturi și subiecte propuse pentru școlile gimnaziale
Paragraful 1. Comunicare în limba maternă
Citește, cu atenție, textul:O bem, o folosim la gătit, ne spălăm cu ea, înotăm în ea... Suntem alcătuiți în mare
măsură din ea. Este cea mai prețioasă substanță, dacă luăm în calcul importanța ei. Doar faptul că e atât de răspândită ne face să o privim cu oarecare nepăsare. Totuși, avem cu ea o legătură veche, adâncă și cu totul aparte: n-am putea trăi dacă n-ar fi ea.Și, totuși, o creație bizară
La prima vedere, nimic mai simplu și mai obișnuit ca apa – banala apă de care avem parte toată ziua. Curge la robinet, cade din cer, se găsește de cumpărat peste tot – într-adevăr, în țările binecuvântate cu resurse hidrice, ca marea majoritate a statelor Europei – APA E CEVA CUM NU SE POATE MAI BANAL.
Nici din punct de vedere chimic nu pare să fie vorba despre ceva prea complicat: o moleculă alcătuită din doi atomi de hidrogen și unul de oxigen, o formulă chimică scurtă și simplă: H2O. Mare lucru! Și copiii știu asta! Dar savanții care studiază straniul lichid ce ne alcătuiește și ne înconjoară sunt în continuare entuziasmați, uluiți, frustrați uneori – căci apa dezvăluie noi și noi ciudățenii, iar uneori refuză cu încăpățânare să-și dezvăluie secretele…Apa este poate cea mai bizară dintre creațiile chimice ale naturii. E cea mai studiată substanță de pe Pământ și, totuși, are încă atât de multe necunoscute, încât cercetătorii se simt îndemnați să o studieze în continuare, cu mijloace din ce în ce mai sofisticate. E un compus plin de ciudățenii, o substanță paradoxală: în starea sa lichidă, are multe proprietăți neobișnuite pentru un lichid. În stare solidă – gheața – se comportă diferit de multe alte solide. Și vaporii de apă au ciudățeniile lor. Proprietățile electrice ale apei, vâscozitatea, tensiunea superficială și numeroase alte trăsături sunt surprinzătoare pentru savanți. […]
(Mihaela Stănescu, Esența vieții, www. descoperă.ro)A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:- formula chimică a apei;- două proprietăți electrice ale apei;
2. Completează spațiile punctate cu răspunsurile potrivite:- Apa este alcătuită din…………………………………………………………………...- Savanții care o studiază sunt……………………………………………………………- Apa poate fi considerată …………………………………………..dintre creațiile
chimice ale naturii.
3. Alege varianta corectă prin încercuire:
1. Apa în stare solidă este:a. gheațăb. vapori de apăc. lichid
70
2. Apa este o resursă:
a. mineralăb. hidricăc. materială
4. Subliniază varianta corectă de răspuns și justifică alegerea făcută cu citat din text:a. Oamenii sunt / nu sunt alcătuiți în mare parte din apă.
b. Majoritatea statelor Europei beneficiază / nu beneficiază de resurse de apă.Justificare……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
5. Exprimă-ți opinia, într-un text de 70 – 100 de cuvinte, despre importanța apei, folosind și informații din text.
Varga Nicoleta și Iulia Lador, profesoare la Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej, Romania
Paragraful 3. Matematică și științe
Cerințe de matematică și științe pe tema apei
Cerința 1.
Calculează câți litrii de apă trebui să bea într-o zi, un om care cântărește 54 kg, știind că organismul uman este format în proporție de 65% din apă și că omul elimină aproximativ 4% din cantitate în fiecare zi. Dați rezultatul folosind două zecimale exacte.
Cerința 2
Calculați concentrația procentuală a unei soluții de saramură folosită pentru conservarea castraveților în care la fiecare 1 dm3 de apă se adaugă 30g de sare.
Cerința 3
Calculați concentrația procentuală a unui sirop de zahăr folosit pentru prepararea compotului de căpșune dacă se folosesc 0,4 dm3 apă și 0,4 kg zahăr.
Cerința 4
Unește cuvântul cu definiția corectă:
71
1.osmoză A. Cantitatea de substanță solidă aflată în fiecare 100g de soluție de apă exprimată în procente.
2.sublimare B. Formula chimică a apei.
3.Concentrația procentuală C. Soluție în care dizolvantul este apa.
4.Soluția apoasă D. Difuzia apei din o soluție cu concentrație mai mică în una cu concentrație mai mare.
5.H2
O E. Apa în stare solidă.
6.gheața F. Transformarea directă din stare gazoasă în stare solidă.
1 2 3 4 5 6
Cerința 5
Alege răspunsul corect:
Cel mai adânc lac – Marea Caspică, Lacul Loch Ness Lacul Baikal
Cea mai adâncă mare – Marea Mediterană, Marea Filipinelor, Marea Moartă.
Cel mai lung râu – Amazonul, Sena, Dunărea.
Cerința 6
Ce se întâmplă cu scufundarea unui vas, când navighează în mare din râu?
Cerința 7
O navă docată într-un port cântărește 100.00 kN. Ce este flotabilitatea care afectează nava?Considerând că densitatea apei este 1g pe 1 cm3, calculați volumul
părții scufundate.Cerința 8
Calculați flotabilitatea care afectează un cub de aluminiu cu lungimea laturii de 3 cm când este complet scufundat in apă.Densitatea apei este 1g/cm3 (1000kg/m3)Densitatea aluminiului este 2,7/cm3 (2700kg/m3)
Cerința 9
72
Turnăm apă într-un recipient cu înălțimea de 20m și o bază circulară cu lungimea de 4cm. Apa cade cu viteza de 2 litrii la fiecare 30 de secunde. Cât timp est necesar pentru a se umple recipientul până la nivelul de trei pătrimi?
Cerința 10
Alege varianta corectă a propoziției:
1. Apa este prezentă în natură in A/B stări de agregare.2. Conținutul de vapori din aer este C/D.3. Dovezile prezenței vaporilor din aer sunt E/F.4. Roua este G/F vaporilor care se formează în timpul scăderilor bruște de temperatură.5. Condensarea este schimbarea starii de agregare din I/J în K/L.
1. A. două B. trei
2. C. variabil D. constant
3. E. Furtuni F. Ploi
4. G. condensarea H.înghețarea
5. I. lichidă J. gazoasă
6. K. solidă L. lichidă
Jarosław Pietrak –profesor de matematică și informatică, Zespol Szkol nr 10 w Lublinie, Polonia
Test
1) Priviți cilindrii umpluți cu apă:
20 cl 9 cl 22 cl 25 cl
Câtă apă trebuie pusă în cilindrul gol dacă se dorește ca media să fie 20 cl?
2) Un bloc de gheață are forma unei prisme patrulatere, cu înălțimea de 1.2 m și latura bazei de 4 dm. Calculați volumul prismei, indicați temperature de topire a apei, calculați cantitatea de apă obținută prin topirea gheții, sțiind că prin topire volumul se reduce cu 1/6.
3) Se măsoară debitul de apă al unui robinet si se obține 120 litri în 10 minute
73
- află debitul în litrii pe minut;- calculează timpul necesar pentru a umple un recipient cu o capacitate de 45 de litri;- câtă apă va curge în 7 minute dacă se menține debitul de curgere?
4) Graficul prezintă folosirea apei în Ialia :
30°
Agricultură Industrie Uz domesticCe tip de preprezentare s-a folosit pentru grafic? Completează tabelul:
Domeniul Unghiul la centru %AgriculturăIndustrieUz domestic
5) Care este procentul de apa din organismul uman?
□30% □55% □90% □70%
6) La ce temperatură apa se transform în vapori?
□100°C □10 °C □0 °C □1000 °C
7) Molecula de apă este o moleculă ionică. Din ce tip de ioni este formată?a. un ion pozitiv și doi negative;b. un ion negativ și doi ioni pozitivi;c. unul pozitiv și unul negativ; d. doi ioni negative și unul pozitiv.
8) Ce proprietate a apei permite unor insect să meargă pe suprafața apei?
74
○Capilaritatea ○Tensiunea la suprafață ○Îmbibarea ○Căldura specifică ridicată
9) "Apele liniștite sparg podurile": Instabilitatea hidrogeologică, adesea cauza alunecărilor de teren și a inundațiilor este legateă de o interconectare a factorilor naturali și artificiali. Poți indica cause și consecințe ale fenomenului?
10) ”Apă curată, proaspătă și dulce”. Apa care la prima vedere poat părea curată și limpede poate să nu fie potrivită pentru viața unor organism vii. Poți identifica cauzele?
11) ”Aurul albastru” . Planeta noastră este formată în primul rând din apă 70%, din care 97.5% este ară sărată și 2.5% este apă dulce, iar numao 0.1 din aceasta este accesibilă consumului uman. Reprezintă grafic acest fenomen.
12) Apa dintr-un preparat comestibil. Identifică în produsele următoare cel pentru care este necesară o mai mare cantitate de apă de la primul pas al procesului de producție până pe masa noastră:
1 kg de pâine 1kg de carne 1 kg de cartofi 1kg de zahăr
Lucia Valenti, Roberta Motta and Francesco Spinello,profesori de matematică la
Istituto Comprensivo Salvatore Casella, Pedara, Sicilia, Italia
Conținuturi matematice legate de tema:”Apa din punctul de vedere al disciplinelor școlare” :
1. Media aritmetică și media aritmetică ponderată ( cum aflăm teperatura medie a unui amestec de cantități diferite de apă la temperature diferite)
Problema1. Se amestecă 100 ml de apă cu temperatura de 60 ° C cu 300 ml de apă cu temperature de 80° C și cu 400 ml de apă la temperature de 10° C .Care va fi temperature medie a amestecului, ignorând pierderile de căldură.
Problema 2. Un recipient conține 400 ml de apă la temperature de 80° C. Ce cantitate de apă cu temperatura de 40° C trebuie adăugată, astfel încât amestecul să aibă temperature de 50° C( se neglijază pierderile de căldură)?
Problema 3. Într-un recipient adăugăm 300 ml apă la 60° C ,un elev toarnă încă 600 ml apă fără z măsura temperature. Amestecul final are 70° C. Calculați temperature apei adăugate de elev.
2. Interpretarea datelor cuprinse intr-o diagamă, utilizarea datelor citite din diagrame în calcule matematice simple
Problema 4. Diagrama de mai jos reprezintă temperatura medie a zilelor unei săptămâni. Aflați temperatura medie a săptămânii.
75
Temperatura medie0
1
2
3
4
5
6
7
8
4.3
2.42
7
3.5
5
1
LuniMarțiMiercuri JoiVineriSâmbătăDuminică
3. Alcătuirea unei diagrame (circulare, histograme, prin puncte sau prin benzi) pornind de la datele cuprinse in tabele.
Problema 5: Alcătuiți o diagramă circulară pentru a surprinde distribuția procentuală a substanțelor anorganice solide dizolvate în 1 l de apa minerală ”Perla Harghitei”
Calciu (Ca2+),
Magneziu (Mg2+ )
Sodiu (Na+)
Potasiu (K+)
0,15 mg/l 0,2mg/l 0,25mg/l 0,1mg/lIndicați masa totală de substanță solidă dintr-un litru de apă si procentul pe care il
reprezintă fiecare cation din totalul masei solide.4. Procente, calculul unui procent dintr-un număr, calculul procentului pe care il
reprezintă un număr din alt număr, aflarea numărului când se cunoaște un procent din el.
Problema 6. Lacul Roșu este unul din cele mai frumoase lacuri din România. Volumul apei care se acumulează la începutul verii este de 587.500 m³. În timpul unei veri secetoase volumul apei scade cu 15%. Aflați cantitatea de apă rămasă în lac după o asemenea perioadă. După o săptămână de ploi torențiale, noul volum de apă s-a mărit cu 25%. La ce valoare a ajuns. Ce procent reprezintă noua cantitate de apă, față de cantitatea inițială?
5. Calculul volumului de apă dintr-un recipientProblema 7. O piscină are adâncimea de 3 m, lungimea de 12 m și lățimea de 6 m. Dacă
piscina se umple cu apă până la 2,5 m câți litri de apă se află în piscină? Știind că sistemul de umplere al piscine are un debit de 1 m3 la 10 minute, în cât timp se umple piscina?
6. Unități de măsură pentru lungime, suprafață și volumProblema 8. Pentru îmbutelierea apei minerale se captează un izvor subteran care are o
producție de 3000 l de apă pe zi. Câte sticle de 250 ml se pot ambala într-o săptămână de lucru?7. Calculul cu numere raționale și întregi negative.
76
Problema 9. Temperatura de la suprafața apei unui lac cu salinitate foarte mare este măsurată la ora 12 a fiecărei zile a unei săptămâni. Valorile sunt înregistrate în tabelul urmator:
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
-3° C
-4° C
-2° C
0° C
-1° C
-2° C
-3° C
Care este valoarea medie a temperaturii? În ce zi s-a înregistrat cea mai mică valoare a temperaturii? Cât trebuia să fie temperatura de vineri astfel încât temperatura medie a săptămânii să fie -2° C?
8. ProportionalitateProblema 10. Cantitatea de apă dintr-un magazine este îmbuteliată în 800 sticle cu
capacitatea de 5 litri, 2 litri 1 litru și 0,5 litri. Numărul sticlelor de fiecare fel este direct proporțional cu 2, 3, 5 și respectiv 6. Aflați câte sticle sunt de fiecare fel.
Diana Rafa, profesor de matematică la Școala Gimnazială “Avram Iancu”, Dej, Romania
Cerințe legate de umplerea piscine cu apă
Problema 1Un robinet umple piscina cu apă în două ore, altul în 3 ore. În cît timp se va umple
piscine dacă ambele robinete sunt deschise?
Problema 2Un robinet deschis umple piscina cu scurgerea închisă în 5 ore. Dacă se deschide
scurgerea piscine se golește în două ore (cu robinetul închis). Piscina s-a umplut cu apă, iar scurgerea și robinetul s-au deschis simultan. Cât timp este necesar pentru golirea piscinei?
Problema 3Trei robinete au fost instalate pentru umplerea piscine cu apă. Primul robinet poate
umple întreaga piscină în 5 ore, al doilea în 7 ore și 30 minute, iar al treilea în 15 ore. Cât timp este necesar pentru umplerea piscine cu apă dacă toate cele trei robinete sunt deschise simultan?
Problema 4Primul robinet umple piscina în 12 ore, al doilea de două ori mai repede, iar al treilea de
trei ori mai repede decât primul. În cât timp vor umple piscina toate cele trei robinete deschise?
Problema 5Apa din robinetele A, B, C umple piscine în 4 ore. Apa care se scurge din robinetul A
umple 1
10 din piscină într-o oră. Apa care se scurge din robinetul B umple 1
12 din piscină într-o
oră. Cât timp va fi necesar pentru umplerea completă a piscine folosind doar robinetul C?
Problema 6Piscina este golită în trei ore printr-un dren aflat pe fundul acesteia. Pentru umplerea
piscine sunt instalate două robinete. Unul umple complet piscina în două ore, altul în patru ore.
77
În cât timp se va umple piscine dacă ambele robinete și drenul de scurgere sunt deschise? Exprimați rezultatul în ore și minute!
Anna Gębska- profesor de matematică laZespol SP nr2, P i Gimnazjum Zagnansk, Polonia
Cerințe la disciplina ”biologie” pe tema ”apa”
”Apa a fost binecuvântată cu puterea magică de a fi lichidul vieții pe Terra”
Leonardo da Vinci
Organisme vii și mediu de viață.-viața în mediul acvatic
I. Iazul (balta)Exemple de cerințe:
1. Alege o algă care trăiește în mediul acvatic:a) nufărul galben b) mătasea broașteic) bacteriid) lâna broaștei
2. Completează spațiile din textul următor: “ Tulpina și frunzele nufărului de apă au porțiuni pline cu……….., pentru a asigura plutirea.”
3. Încercuiește caracteristicile broaștei de lac:a) pielea cu solzi b) pielea netedă, umedă, puternic vasdcularizată c) degetele unite cu membrană interdigitalăd) degetele cu discuri adezive.
II. Lacul4. Încercuiește răspunsul corect:
Animalul nevertebrat care iese la suprafața apei pentru a colecta bule de aer și a le introduce într-un adăpost subacvatic, sub formă de clopot sunt:
a) racul de râub) parameciulc) păianjenul de apăd) tânțarul.
5. Prezintă câteva motive pentru care nufărul alb și cel galben captează atât de bine, razele soarelui.
6. Încercuiește răspunsurile corecte:Pe malul lacurilor pot fi întâlnite următorele plante:
a) nufărulb) trestiac) papura
78
d) salcia.Adaptările peștilor pentru înotat sunt:
a) branhiileb) aripioarele înotătoarec) forma hidrodinamică a capuluid) operculii.
III. Râul7. Completează spațiile libere:
”Racul de râu trăiește pe fundul…….. Acest animal are corpul acoperit cu ……… și se deplasează cu ajutorul picioarelor formate din………. Dina acest motiv acest animal face parte din grupa…………………
8. Asociază cuvintele din coloana A cu corespondentele lor din coloana B:
A B1. Salcia a) pește omnivor2. Pstrăvul b) pește răpitor3. Egreta c) plantă4. Crapul d) pasăre omnivoră.
9. Alege afirmația corectă cu privire la rața sălbatică:a) member posterioare lungib) degetele unite prin membranăc) gheare scurte încovoiate d) gheare lungi curbate
10. Alege afirmația corectă despre vidră:a) trăiește în mediul terestru b) are blană densă, scurtă, impermeabilă c) are coadă subțired) are cioc lung și ascuțit.
11. Scrie trei exemple de animale din grupe diferite care se deplasează prin înot.a)b)c)
13. Alege răspunsul corect:Speciile de pești care trăiesc în râurile de munte sunt: the cat fishes
a) păstrăvulb) știucac) crapul.
14. Scrie un scurt eseu pe tema: dacă ai fi o plantă sau un animal acvatic, ce ai dori să fi?
79
15. Scrie trei aspecte de care trebuie să ții cont când plasezi un pește dintr-un ecosistem acvatic într-un acvariu domestic.
a) b)c)
16. Explică de ce adaptarea este o cerință necesară pentru un organism acvatic. 17. Un organism unicellular nevertebrat trăiește în mediul acvatic. Acesta se poate
hrăni în prezenta luminii și pe întuneric. Acest organism este o verigă important între regnul vegetal și cel animal.
a) numește animalul b) scrie grupa din care face parte c) Spunc ce face posibilă hrănirea autotrofă.
Cristina Dascalu, Profesor de biologie, Școala Gimnazială “Avram Iancu”, Dej, Romania
TEST HIDROSFERA
Hidrosfera este învelișul de apă al Terrei. 71% din suprafața planetei noastre este acoperită cu apă. Oceanul Planetar reprezintă 97% din hidrosferă și este format din totalitatea mărilor și a oceanelor.
Din volumul total al planetei, 97% este apă sărată din oceane și mări și doar 3% reprezintă ape dulci care sunt situate pe suprafața uscatului (râuri, lacuri,mlaștini, ghețari) și în sol și subsol – ape subterane, dar și în atmosferă sub formă de vapori, picături de apă și cristale de gheață.
1. Învelișul de apă al Terrei se numește:a) Litosferăb) Atmosferăc) Hidrosferăd) Biosferă
2. Cea mai mare parte din apa de pe Terra este concentrată în:a) Râurib) Oceanec) Lacurid) Ghețari
3. Completează spațiile punctate din schema de mai jos cu termenii din lista dată :
4. Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată,încercuieşte litera A; dacă apreciezi că afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F.
a) Cea mai mare parte a suprafeţei terestre (71%) este ocupată de continente.□ A ; □F
b) Emisfera nordică este considerată emisfera oceanică. □ A ; □F
c) Oceanul Planetar este alcătuit din totalitatea mărilor şi oceanelor □ A ; □Fd) Apa mărilor şi oceanelor conţine săruri dizolvate, dominantă fiind sarea de
bucătărie (clorura de sodiu). □ A ; □F
5. Completează spaţiile libere din textul următor cu termenii corespunzători.
Totalitatea apelor de pe planeta noastră formeazăînvelişul numit ……….. . cel mai mare volum de apă dulce se aflăîn stare de agregare …….. . Pâraiele, râurile şi fluviile sunt ape ………….. . lacurile, bălţile şi mlaştinile sunt ape …………… . În scoarţa terestră se află apele …………….. .
6. Urmăreşte pe harta Europei cursul Dunării şi completează spaţiile punctate cu informaţiile corecte:
- denumirea munţilor din care izvorăşte Dunărea: ……….- ţările şi capitalele traversate de Dunăre: ……..- cei mai mari afluenţi: ……- marea în care se varsăşi tipul de gură de vărsare: ……… , …………..- importanţa Dunării pentru Europa: …………..
7. Identifică pe harta fizică a lumii oceanele: a) Oceanul ………..b) Oceanul ………..c) Oceanul ………..
81
Stare solidă Stare lichidă
d) Oceanul ………..
8. Utilizând harta fizică a lumii asociază elementele din coloana A cu elementele din coloana B:
A BAmazon Africa Gange America de Sud
Mississippi AsiaVolga America de Nord
Darling Europa Nil Australia
9. Încercuieşte răspunsul corect: o Cel mai întins ocean de pe glob este:
a) Atlantic; b) Pacific; c) Arctic; d) Indiano Marea Mediterană comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtoarea:
a) Messina; b) Gibraltar; c) Dardanele; d) Ormuzo Mare continentală, înconjurată din toate părţile de uscat, este:
a) Marea Caspică; b) Marea Nordului; c) Marea Bering; d) Marea Caraibiloro Continentul Europa se desparte de continentul Africa prin marea:
a) Marea Arabiei; b) Marea Roşie; c) Marea Mediterană; d) Marea Albă
10. Completează casetele goale din schema de mai jos cu termenii din lista următoare: fluvii, pâraie, ape subterane, ghețari montani, lacuri, mări, mlaștini, oceane, râuri, calote glaciare, bălți.
82
HIDROSFERA
APE OCEANICE APE CONTINENTALE GHEȚARI APADIN
ATMOSFERĂ
Ape de suprafață
Ape stătătoareApe curgătoare
Pop Livia, profesor de geografie la Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej, Romania
”Apa” în curriculum-ul de la Educația tehnologică
Apa este un aliment de origine minerală, deoarece se găseşte în scoarţa terestră. Viața omului nu ar fi posibilă fără apă. Pentru un organism sănătos este important consumul a cel puțin 2 litri de apă zilnic. La adulți apa reprezintă 60% din masa corporală, în timp ce la copii procentul este de 70-80 %.
Apa din corpul uman are un rol important în: • menținerea în activitate a funcțiilor organice; • eliminarea toxinelor și a reziduurilor din organism; • procesele de termoreglare și de transpirație. Apa este utilizată, într-o mare măsură, ca materie primă în realizarea multor produse
alimentare. Apa trebuie să fie potabilă (bună de băut), de foarte bună calitate; prezența unor gusturi sau mirosuri poate influența nefavorabil calitatea produselor alimentare. Proprietăţile apei potabile:
- incoloră (fără culoare), - inodoră (fără miros),- insipidă (fără gust).- să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care pot constitui un
pericol pentru sănătatea umană.Sursele de apă pot fi: • de suprafață – râuri, fluvii, lacuri; • de adâncime – izvoare, pânze freatice. Pe Pământ, apa se găsește sub mai multe forme: lichidă, solidă și gazoasă.Apa minerală îmbuteliată poate fi carbogazoasă (cu efervescență) sau plată (fără
efervescență). Apa este conținută de anumite produse alimentare, în diferite proporții. Cantități mari de apă conțin laptele, fructele, legumele și carnea. Aceste produse, în prezența temperaturii și umidității atmosferice, se degradează ușor, determinând scăderea calității nutritive a produselor.
Apa este elementul vital pentru oameni, plante, animale și poate fi consumată în stare naturală (izvoare, fântâni) sau tratată (în instalaţii speciale). Este absolut necesar ca apa să fie potabilă, fie că e pentru băut, fie că o folosim pentru prepararea alimentelor.
APA - test de evaluare a cunoştinţelor
SUBIECTUL I – (40 puncte)
A. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect: (20 puncte) 1. Apa este un aliment de origine:
a) mineralăb) vegetală
83
c) animală2. Râurile, fluviile, lacurile sunt surse de apă:
a) de suprafaţăb) de adâncimec) de suprafaţă şi de adâncime
3. Izvoarele, pânzele freatice sunt surse de apă:a) de suprafaţăb) de adâncimec) de suprafaţă şi de adâncime
4. Pentru un organism sănătos este important consumul a cel puțin:a) 1 litru de apă zilnicb) 2 litri de apă zilnicc) 3 litri de apă zilnic
B. Transcrieţi pe foaia de concurs cifra corespunzătoare fiecărui enunţ şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. (20 puncte)
1. Viața omului este posibilă fără apă. 2. Apa potabilă trebuie să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care pot
constitui un pericol pentru sănătatea umană. 3. Prezența unor gusturi sau mirosuri ale apei poate influența nefavorabil calitatea produselor
alimentare.4. Apa nu se găseşte în scoarţa terestră.
C. În coloana A sunt enumerate proprietăţile apei potabile, iar în coloana B explicaţiile corespunzătoare. Scrieţi pe foaia de concurs asocierile dintre cifrele din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.
(15 puncte) A B
1. incoloră … a) fără gust2. inodoră … b) fără miros 3.insipidă … c) fără culoare
SUBIECTUL II (35 puncte)
A. Scrieţi pe foaia de concurs informaţia corectă care completează spaţiile libere astfel încât enunţurile să devină corecte din punct de vedere ştiinţific: (20 puncte)
1. Apa care are calităţile necesare pentru a se putea bea se numeşte apă ...................................... (1).
2. Apa minerală îmbuteliată poate fi carbogazoasă (………………..2) sau plată (………………3).
3. Apa este elementul vital pentru oameni, plante, animale și poate fi consumată în stare …………………………..4 (izvoare, fântâni) sau ……………….5 (în instalaţii speciale).
84
B. Enumeraţi 3 roluri ale apei. (15 puncte)
Apa – barem corectare
Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I (55 puncte) A. 20 puncte ( 4 x 5 puncte=20)
1a, 2a, 3b, 4bB. 20 puncte ( 4 x 5 puncte=20)
1F 2A 3A 4FC. 12 puncte ( 3 x 5 puncte=15)
1c, 2b, 3a
SUBIECTUL II (35 puncte) A. 20 puncte (5 x 4 puncte)
1. potabilă 4p2. cu efervescenţă 4p3. fără efervescenţă 4p4. naturală 4p5. tratată 4p
B. 15 puncte (3 x 5 puncte)• menținerea în activitate a funcțiilor organice 5p• eliminarea toxinelor și a reziduurilor din organism 5p• procesele de termoreglare și de transpirație 5p
Daniela Herineanu, profesor de Educație Tehnologică laȘcoala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej
Test cross-curricular
1. Care din următoarele plante au capacitatea de stocare a apei și de prevenție a inundațiilor? A. șofranulB. feriga obișnuităC. mușchiul de turbăD. feriga struțului
2. Animalele și plantele acvatice pot supraviețui în timpul iernii în lacuri și iazuri pentru că:
A.apa din acestea nu îngheațăB.Temperatura apei nu scade sub limita înghețului pe fundul lacului sai iazului.
85
3. Alege afirmația corectă:
A. Există mai multe rezerve de apă sărată decât de apă dulce pe Terra.B. Există la fel de multe resurse de apă sărată ca si cele de apă dulce pe Terra.C. Există mai multe resurse de apă duce decât de apă sărată pe Terra.
4. Care este denumirea regiunii de coastă unde fundul mării atinge 200m adâncime?
A. Zonă deschisă de apăB.InsulăC.RaftD.Iaz continental
5. Cele mai mari rezerv de apă potabilă de află în:
A. OceaneB. ghețariC. râuri
6. Care mare are cea mai mare salinitate?
A. Marea RoșieB. Marea BalticăC. Marea NeagrăD. Marea Moartă
7. Pe ce continent se află Lacul Superior?
A. AfricaB. AsiaC. EuropaD. America de Nord
8. Apa dulce are o pondere de:
A. 21% din rezerva de apăB. 2,5% din rezerva de apăC. 74% din rezerva de apăD. 97% din rezerva de apă
9. Cea mai mare răspândire a gheizerelor se află în:
A. IslandaB. Insula Victoria
86
C. DanemarcaD. Irlanda
10. Mlaștinile ocupă în jur de:
A. 6% din suprafața de uscatB. 12% din suprafața de uscatC. 4% din suprafața de uscatD. 9% din suprafața de uscat.
11. Care dintre oceane are cea mai mare suprafață?
A. Oceanul IndianB. Oceanul AtlanticC. Oceanul ArcticD. Oceanul Pacific
12. Apa din râuri este înlocuită complet la fiecare:
A. 4 luniB. 6 luniC. 5 aniD. 2-3 years
13. Ce evenimente cauzează valurile tsunami?
A. furtunileB. erupțiile vulcanice și cutremurele sugacvatice. C. curenții mariniD. gravitația solară și a Lunii
14. Râurile periodice
A. curg in zone tropicale în sezonul polios B.apar ocazional după ploi puterniceC. curg în zone ecuatorialeD. apar constant pe durata întregului an.
Jarosław PietrakZespol Szkol nr 10 wLublinie, Polonia
Adevărat sau fals?- test
1. 96.5% din resursele de apă de pe Terra se află în mări sau oceane. A/F
87
2. Apa înghețată âsi reduce volumul cu aproximativ 9%. A/F
3. Evaporarea de la suprafața gheții sau de la suprafața zăpezii este o sublimare. A/F
4. Evaporarea de la suprafața pământului este transpirație. A/F
5. Oceanele constituie aproximativ 71% din suprafața Terrei. A/F
6. Suprafața de uscat este mai mare în emisfera sudică decât în cea nordică. A/F
7. Cel mai adânc punct de pe glob este Groapa Marianelor. A/F
8. Mările de coastă (mărginașe) sunt înconjurate pe toate părțile de insule. A/F
9. Temperatura medie de la suprafața oceanelor în zona tropicală variază între 25 și 28 ° C. A/F
10. Salinitatea medie a oceanelor este în jur de 25‰. A/F
Jarosław Pietrak –prof. de matematică și informatică, Zespol Szkol nr 10 wLublinie, Polonia
Test cross-curricular pe tema apei
Cerința 1.Scrie
a) formula chimică a apei……………………………………………………………………………………………
b) modelul atomic al apei……………………………………………………………………………………………
Cerința 2. Care este pH-ul apei? a) acidb) neutruc) basic
Cerința 3. La ce teperatură se solidifică apa? a) la o temperatură sub 0 ° Cb) la o temperatrură peste 0 ° Cc) apa nu se solidifică.
Cerința 4. Molecula de apă oxigenată este formată din:
88
a) 2 atomi de hidrogen și 1 atom de oxigenb) 2 atomi de oxygen și 1 atom de hidrogenc) 2 atomi de hidrogen și 2 atomi de oxygen.
Cerința 5. Citește graficul de solubilitate:
Solubilitatea KCL la 323 K în 100 grame de apă;
a) La ce temperatură trebuie să se dizolve 110 g KNO3 ca să se obțină o soluție saturată?
b) Solubilitatea NaNO3 la 313 K în 200 g de apă este...
Cerința 6. În corpul uman apa funcționează ca:
a) solvent,b) funcție de transport,c) funcție de protecție,d) toate de mai sus.
Cerința7. Enumerează cele trei surse principale de poluare a apelor din râuri și lacuri.
Cerința 9. Desenul arată un scafandru( căutător de comori) care urcă în mișcare uniform spre suprafața apei, ducând un sac cu comori găsite în apă. Vectorii celor două forțe care accționează asupra pungii sunt marcați pe desen: forța de flotabilitate( plutire) și forța cu care scafandrul ridică sacul. Cele trei forțe care acționează asupra sacului îl lasă în echilibru.
89
SOLUBILITATEA IN GRAME LA 100G APĂ
Calculați masa sacului dacă forța de plutire este de 20 N, iar forța de acțiune a scafandrului este de 15 N.
Cerința 10. Un mic iceberg cu masa de 1000 t plutește în ocean. Acesta este format din gheață cu o densitate de 920 kg/m3, apa oceanului are o densitate de 1020 kg/m3.
a) Calculați vlaoarea forței de plutire care accționează asupra iceberg-ului. b) Calculați volumul părții scufundate a iceberg-ului. c) Calculați ce procent din întregul iceberg se află sub apă. d) Calculați câți urși polari cu masa de 250g fiecare pot încăpea pe iceberg, fără să-l facă să se scufunde, presupunând că forma geometrică a icebergului permite urșilor să spea pe acesta.
Anna Gębska- profesor de matematică laZespol SP nr2,P i Gimnazjum Zagnansk, Polonia
Ce factori determină volumul unei picaturi de apă?
Cerințele implică cunoștințe de matematică, fizică și chimie.
Dragă Elevule,
Sarcina voastră de lucru este să măsurați volumul ocupat de o picătură de apă și ce parametrii influențează mărimea acesteia. Adesea ne întâlnim cu picături de apă de-a lungul experiențelor cotidiene: în timp ce observăm picăturile de ploaie, când măsurăm substanțe cum sunt medicamentele, vitaminele sau aromele adaugate în prăjituri. De asemenea în chimie o mulțime de substanțe chimice sunt adăugate sub formă de picături. O particularitate a unei
90
picături este aceea că pentru o anumită substanță în aceleași condiții, dimensiunea picăturii este neschimbată.
Toate instrumentele și reactivii necesare au fost déjà pregătiți de profesori și se află pe masă la dispoziția elevilor.
Se cere să se măsoare cu ajutorul unei pipete, volumul unei picături din următoarele substanțe:
Substanța Densitatea aproximativăapă distilată 1,00 g/cm³apă distilată amestecată cu lichid detergent (pentru a se reduce tensiunea la suprafață)
1,00 g/cm³
20% soluție de apă cu clorură de sodiu (NaCl) 1,15 g/cm³Glycerol 1,26 g/cm³
Trebuie să pregătiți singuri, o solutie de clorură de sodium, 20%. Trebuie să obțineti 10g de soluție. Rezultatele măsurătorilor și claculele trebuie făcute dedesubt.
1) Descrieți sistematic metoda de preparare a soluției de clorură de sodium.
2) Măsurați volumul unei picături de apă distilată .
Volumul picăturii de la prima pipetă(picurător) ................... cm³
Volumul picăturii de la a doua pipetă(picurator) ................... cm³
3) Măsurarea volumului de apă distilată cu un adaos de lichid de spălat.
Volumul picăturii de la prima pipetă(picurător) ................... cm³
Volumul picăturii de la a doua pipetă(picurator) ................... cm³
4) Măsurarea volumului unei picături de solutie de apă cu clorură de sodium 20%.
Volumul picăturii de la prima pipetă(picurător) ................... cm³
Volumul picăturii de la a doua pipetă(picurator) ................... cm³
5) Măsurarea volumului unei picături de glycerol.
Volumul picăturii de la prima pipetă(picurător) ................... cm³
Volumul picăturii de la a doua pipetă(picurator) ................... cm³
Concluzii în urma măsurătorilor din cadrul experimentului:
..................................................................................................................................... .....................................................................................................................................6) Imaginați-vă că sunteți într-un lift, mișcându-vă în sus de o accelerație uniformă cu
valoarea egală cu accelerația gravitațională standard( g= 9,81m/s²). Picăturile obținute în lift vor fi mai mari au mai mici decât cele obținute în laborator astăzi?
.....................................................................................................................................................7) Acum imaginați-vă că liftul a început o cădere liberă, de ici se mișcă cu accelerație
uniformă egală cu accelerația gravitațională standard ( g= 9,81m/s²). Picăturile obținute în lift în acele condiții vor fi mai mici sau mai mari decât cele din laorator?
Concluzii: mărimea picăturilor depinde de asemenea de .................................................................
Anna Gębska- profesor de matematică laZespol SP nr2,P i Gimnazjum Zagnansk, Polonia
CHIMIE- programa școlară
Clasa aVII-a 1.CORP. SUBSTANTĂ. AMESTECIntroducere în studiul chimie și importanța acesteia Proprietăţi/ Fenomene fizice și chimice
Amestecuri omogene și eterogeneSepararea substanţelor din amestecuri.Metode de separare.
2. SOLUTIISoluții
Concentraţia în procente de masăClasa aVIII-a
LEGEA CONSERVĂRII MASEI SUBSTANŢELOR. CALCULE STOECHIOMETRICE
Legea conservării masei substanţelor Ecuaţia stoechiometrică Probleme de calcul stoechiometric (masic) Probleme de calcul stoechiometric (molar) Probleme cu soluţii
METODE DE OBTINERE ALE APEI: Sinteza directă din elemente, Reacţia de neutralizare(acid+baza=sare +apa).
PROPRIETAŢI CHIMICE ALE APEI: Reacţia cu metale(Na, K, Ca, Mg, Zn, Al, Fe ) Reacţia cu carbonul Reacţia cu oxizii (metalici şi nemetalici)
Probleme pt. clasa a VII-a
1. Instalaţia din figură poate fi utilizată în laborator pentru separarea unor amestecuri
92
a. Notează denumirea metodei de separare în care se utilizează instalaţia de laborator din figură.
b. Scrie denumirea componentelor instalaţiei notate cu cifre în figură.
c. Precizează tipul de amestec care poate fi separat cu ajutorul acestei instalaţii.
d. Scrie un exemplu de amestec care poate fi separat în substanţele componente, în laboratorul de chimie, folosind această instalaţie.
2. În laboratorul de chimie, un elev amestecă 300 g soluție de acid clorhidric de concentrație 32% și densitate ρ = 1,2 g/mL cu 500 mL soluție de acid clorhidric de concentrație 10 % și densitate ρ = 1,1 g/mL și cu 150 g de apă cu densitate ρ = 1 g/mL. Calculați concentrația procentuală a soluției de acid clorhidric obținută de elev.
Probleme pt. clasa a VIII-a
1. Sucul gastric este secretat de stomac și contribuie la digestia alimentelor. Sucul gastric conține, în principal, apă și acid clorhidric. Notați modificarea de culoare observată la adăugarea a 2-3 picături de turnesol în proba de suc gastric.
2. In 30 g apă se adaugă 20 g soluţie HCl de c=36,5%. Jumătate din aceasta soluţie se adaugă peste o soluţie de AgNO3, iar cu restul soluţiei se tratează o cantitate de Zn metalic.Determinaţi:
a. Cantitatea de acid din soluţia iniţială;b. Cantitatea de precipitat (AgCl)obţinută;c. Cantitatea de zinc metalic care reacţionează.
Cristina Georgeta Nițu, profesor de chimie laȘcoala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej,
Romania
Exemple din curruiculum-ul Turciei la matematică și științe, cu privire la apă
1. În timp ce traversa un râu de 8 m, lățime, căpitanul vasului a ajuns în punctul C, situate
93
la 15 m distanță de punctul B. Ce distanță a parcurs ambarcațiunea din punctul A în punctul C?
2. Cilindrii următori au razele și înălțimile date . Cilindrul I este complet umplut cu apă. cel de-al doilea cilindru este un bloc de beton. După ce cilindrul al doilea este scufundat și scos din cilindrul I, ce cantitate de apă mai rămâne în cilindrul I? Ce înălțime (exprimată în dm) va atinge cantitatea de apă rămasă în cilindru I?
3. Rationamentul picaturilor
Serul medicinal este folosit pentru transferul medicamentelor și fluidelor în organismul uman. Frecvența picăturilor D (numărul de picături pe minut)
pentru ser va fi claculat de asistentele medicale. Asistentele folosesc formula: D= d ∙ ht ∙ 60 În
formulă d reprezintă factorul picurător, h reprezintă volumul de soluție, iar t reprezintă numărul de ore pe parcursul cărora se administrează soluția.
Întrebarea 1: RATA PICĂTURILOR
O asistentă dorește să dubleze fluxul serului. Dublând d, cu h constant, poti explica cum se modifică D?
Asistenta medicală trebuie să indice volumul de ser h” în funcție de rata picăturilor d. Un ser cu rata picăturilor de 50 picături pe minut trebuie adminitrat pacientului în 3 ore. Factorul picăturilor este 25 de picături pe milimetru. Care este volumul de ser?
Volum de ser: ....................................ml
4. Un rezervor de apă are forma unui cilindru vertical având baza cu diametrul de 22 m și înălțimea de 25 m. Rezervorul este plin. În prima zi 1/3 din apă este utilizată. A doua zi jumătate din restu de apă se folosește. Câți metrii cubi de apă au rămas?(3,14¿ π<3,15¿
5) Mehmet pune o piatră într-un recipient de metal gol. Apoi mută recipientul mai departe ca să nu se vadă piatra. Câtă vreme Mehmet este departe de recipient, Omer umple recipientul cu apă
94
încet, fără să miște piatra. Mehemet poate din nous ă vadă piatra. Considerând că razele de lumină la străbaterea unui nou mediu își schimbă direcția, care din desenele de mai jos descrie faptul că Mehmet vede din nou piatra?
6) Care din următoarele grafice prezintă cantitatea de gheață aflată la −10 °C încălzită la 40 ° C devine apă?
ASLI ALPOZ Bagcilar Mustafa Kemal Secondary School
(ISTANBUL TEAM)Apa- prietenul valoros și vital
Fără îndoială, în lipsa apei nu poate exista viață pe Pământ
Ținând cont că apa este un solvent fantastic, apa nu există în stare pură nicăieri cu excepția laboratoarelor. De fiecare dată când facem un studiu al apei, studiem și substanțele dizolvate în apă. La Liceul nr. 5 din Volos, Grecia, soluțiile pe bază de apă se studiază din primul an de studiu din perspective a cinci tipuri de conținuturi:
95
Temperatura
Temperatura Temperatura
timp (min)
timp (min)
timp (min)
timp (min)
Temperatura
o Concentrația procentuală și parametrii ai soluțiilor apoase: masa/masă%, masa/volum %, volum/volum%
o molaritatea (simbol M) M=moli/litru de soluție, m= molalitatea=moli/litru de soluție
o solubilitatea: adică cantitatea maximă de substanță ce poate fi dizolvată într-o cantitate de solvent în condiții specifice (cum ar fi temperature). Soluțiile care conțin cantiatatea maximă de substanță dizolvată se numesc saturate. Solutiile care conțin o cantitate mai mică de dizolvant decât nivelul maxim. sunt numite soluții nesaturate.
Să facem câteva precizări:• 1. În conținutul următor vor fi situații când ne vom referii numai la soluții gazoase, de
exemplu la aer. Deci nu numai apa poate fi considerată solvent. • 2. Substanțele care pot fi dizolvate în soluții pe bază de apă pot să se fie în toate cele trei
stări de agregare: lichide (alcool, glucoză, miere), solide (sare de bucătărie, zahăr, praf de copt), gaze( hidorgen, oxygen, dioxid de carbon).
• 3. Temperatura influențează soluțiile pe bază de apă după cum urmează: • A) Când temperature crește și solubilitatea solidelor crește; • B) Spre deosebire de solubilitatea gazelor care scade odată cu creșterea temperturii.
Câteva definiții suplimentare:Când soluțiile sunt rarefiate (de exemplu poluanții din aer sau din ape) se pot folosi
următoarele exprimări: o ppm care reprezintă cantitatea de substanță dizolvată conținută într-un million de părți de
soluție (106)o ppb care reprezintă numărul părților de substanță dizolvată conținută într-un milliard de
părți de soluție (109)Iată câteva exemple:
1. O soluție de clorură de potasiu (KCl) cu conccentrația 10% M/M are masa de 80g. Calculează masa substanței dizolvate (KCl) și masa solventului (H2O), conținute în substanța apoasă.
Folosim regula de trei simplă după cum urmează:100g soluție………..10 g dizolvat…………..90 g solvent80g soluție…………x g dizolvat……………y g solvent
x=80 ∙10100
=8 g KCl
y=80 ∙90100
=72g H 2 O.
2. În 400 ml de soluție de acid clorhidric(HCl) (acidul clorhidric sub formă gazoasă este dizolvat în apă) sunt dizolvate 12 g de acid clorhidric(HCl) Calculați % m/v al soluției.
Vom folosi din nou regula de trei simplă după cum se vede mai jos:400 ml de soluție…………….12 g HCl
96
100 ml soluție…………………x g HCl
x=100∙ 12400
=3 g HCl, % m/v.
În următorul exemplu folosim de asemenea densitatea:
3. Avem 400 ml de soluție apoasă de acid sulfuric (H2SO4) care conține 30g de H2SO4 . Densitatea soluției este de 1,2 g/ml. Calculați % m/m a concentrației soluției.
Trebuie să aflăm masa în grame a celor 400 ml de soluție.
ρ=mv⟹m=ρ ∙ v=1,2 ∙400=480 g (masa soluției apoase)
Din nou folosind regula de trei simplă avem:480 g soluție…………………30 g H2SO4
100g soluție………………….x g H2SO4
x=100∙ 30480
=6,25 % m /m
Să calculăm molaritatea și molalitatea:4. Care este molaritatea unei soluții de 6g de NaCl (în medie, echivalentul unei lingurițe),
dizolvată ân 500 ml de apă.Primul pas este să aflăm câți moli de sare se află în cantiatea de sare. Din tabelul periodic, Na=23g/mol, cl=35.5 g/mol, deci NaCl=23+35,5=58,5g/mol
nr de moli=1mol58,5 g
∙6 g=0,1 moli
Acum să determinăm molii pe litru de soluție:
M=0,1 moli0,5 l
=0,2 M (soluție molară 0,2)
Observați că am presupus că volumul soluției nu se modifică semnificativ prin adaugarea a 6 g de sare. La prepararea unei soluții molare, pentru a evita această situație adăugați solvent la soluție pentru a obține un volum dorit.
5. Încă un exemplu: Avem 400g de apă, 40g de substanță A, 20g de substanță B, 30g de substanță C și 10g de substanță D. Amestecăm substanțele A,B,C,D în apă și obținem o soluție apoasă nesaturată.Calculați concentrația %m/m a tuturor substanțelor dizolvate în apă și prezentați concentrațiile într-o diagramă circulară.
masa soluției a fi m=400+40+20+30+10=500 gAtunci folosind regula de trei simplă obținem500 g soluție………………400g apă100 g soluție………………x g apă
x=100∙ 400500
=80 % mm
,apă
și y=100 ∙ 40500
=8% A
97
z=100 ∙20500
=4 % B
t=100∙ 30500
=6% C
r=100 ∙ 10500
=2% D
80%
8%4% 6% 2%
ProcentulApaABCD
Urmează câteva exerciții aplicative pentru a ști mai bine noțiunile teoretice prezentate:6. Avem o soluție saturată apoasă cu o substanță X la temperature de 40° C cu masa de
140g. Soluția se răcește la 30° C . Află ce cantitate de substanță se depune sub forma de sediment.a) 15 gb) 5gc) 0 gd) toată substanța
7. Avem o soluție gazoasă pe bază de aer și CO2 la temperatura e 2° C. Dacă încălzim acest amestec la 12° C, atunci cantitatea de substanță dizolvată va fi:
a) mai mică;b) mai mare;c) va rămâne aceeași.
8. Într-un borcan cu o cantitate de apă se adaugă cantități din doi acizi, acidul A și acidul B. Diagrama circulară alăturată prezintă procentajul substanțelor din soluție. Dacă știm masa acidului A din soluție de 8 g, atunci masa soluției este de :
a)100 gb) 60gc) 80g.9. Într-o cantitate de apă dizolvăm 4 g de sare(NaCl), pentru a obține o soluței care este
10% m/v care cântărește 50g. Află densitatea soluției.a) 0,8 g/mlb)1,4 g/mlc)1,25 g/ml.
98
10. Avem o soluție apoasă din acid sulfuric 0,5 M, cu o densitate de 1,299 g/ml. Molalitatea soluției este de:
a) 0,2Mb) 0,4Mc) 0,6M
Justificați alegerea.
11. Amestecăm apa cu hidroxid de sodium cu proporția de moli 9:1. Calculați molalitatea soluției rezltate.
Răsp. 6,17m
12. În 400g soluție de HNO3 cu concentrația 15% m/m se adaugă 100g de apă. Atunci concentrația % m/m a soluției rezultate este de:
a) 10%b) 12%c) 14%.
13. O soluție de hidroxid de sodium are concentrația de 25% m/m. Volumul și densitatea soluției sunt respective 400 ml și 1,6 g/ml. Atunci cantiatea substanței dizolvate este:
a) 120 gb) 160 gc) 180 g.
14. Pentru un experiment avem nevoie de 49 g de H2SO4 pur. Avem la dispoziție o soluție apoasă cu molaritatea de 2,5M. Câți ml de soluție vor fi necesari pentru acest experiment?
a) 100 mlb) 200mlc) 300ml.
15. Avem o soluție gazoasă formată din gazele a,b,c,d,e. Diagrama alăturată prezintă procentajul substanțelor din soluție. Volumul soluției este de 40 ml. Calculați volumul fiecărui component al soluției.
Răspuns: 4, 10, 6, 5, 15 ml.Nikolaos Chatziskakis, director adjunct la
5TH LYCEUM OF VOLOS, Grecia
99
substanța a substanța b substanța c substanța d substanța e0
5
10
15
20
25
30
35
40
Procentaluj substanțelor
ALTE PROBLEME CU TEMATICĂ TRANSDISCIPLINARĂ
1. Un gospodar are în curtea sa 15 găini, care într-o săptămână consumă 1,953 kg grăunțe de porumb. Calculați câte grame de porumb sunt necesare pentru 20 de găini în zece zile.
2. O tavă în care se pun grăunțele pentru găini are formă triunghiulară cu aria de 280 cm2. Din foile (de xerox) primite decupați câte o suprafață triunghiulară care să ilustreze o astfel de tavă. Suprafețele trebuie să fie mărginite de tipuri diferite de triunghiuri.
3. Patru prieteni având vârstele de 15,16,17 și 18 ani pleacă într-o excursie la munte. Bagajul pe care-l au conține 20kg de mâncare, 32kg echipamentul, 14kg hainele și se împarte între cei trei prieteni direct proporțional cu vârstele lor. Câte kilograme va cântări bagajul fiecărei persoane?
4. Mihai vrea să decupeze dintr-o bucată de carton, care are formă de patrulater convex, un paralelogram care are vârfurile pe laturile patrulaterului. Cum va proceda?
5. Ioana vrea să afle distanța aproximativă dintre două localități. Ea are la dispoziție doar o hartă cu scara de 1:750000, un fir de ață și un liniar. Ce rezultat va obține Ioana?
6. Se știe că o dată cu creșterea altitudinii, temperatura scade, și anume la fiecare 1000 metri înălțime, temperatura scade cu 6°C. Știind că la baza unui munte temperatura este de 20°C, calculați temperatura în vârful muntelui, dacă diferența de nivel față de baza muntelui este de 2016m. Rotunjiți rezultatul la un număr natural.
Propunător Prof. IZGĂRIAN MONICA, Școala Gimnazială ”Avram Iancu”, Dej, Romania
