8/19/2019 În mito

1/31

În mitologia greacă hiperboreenii, sau hiperboreii (în greacă: περβόρεοι sau περβόρειοι, înὙ Ὑlatină Hperborei!, erau un popor mitologic" #recii cre$eau că %oreas (greacă: &ορ')!, *+ntulnor$ului, a trăit în racia, i că, prin urmare, Hiperboreea era o regiune nespeci-icată în inuturileș țnor$ice $incolo $e *+ntul $e nor$"

ara hiperboreenilor, numită în greacă Hiperboreea ( περβορ' sau περβορε. ! / 0$incolo $eȚ Ὑ Ὑ%oreas1 / era una per-ectă, cu soarele strălucin$ $ouă2eci i patru $e ore pe 2i, iar pomii erauș-oarte ro$itori ast-el înc+t pro$uceau $e $ouă ori -ructe pe an" 3e aceea surse mo$erne sugerea2ăo posibilă locali2are la 4ercul 5rctic sau la nor$ $e acesta"

6n cartea sa, 07ara$isul regasit sau leaganul rasei umane1, 8illiam 9" 8arren, -ormulea2a ipote2acon-orm careia rasa umana siar a*ea originea pe un continent arctic, -aimoasa Hperborea a a*echilor greci, o tara a soarelui si a -ructelor, ai carei locuitori, un neam $e 2ei ;n"e$" arieni>> $e ani -ara sa imbatraneasca"

8/19/2019 În mito

2/31

?can$ina*ii pastrea2a legen$a $espre @ltima hule, tara minunata $in nor$ul in$epartat, un$esoarele nu apune nicio$ata si un$e au trait stramosii rasei ariene" ?e cre$e ca @ltima hule a -ostcapitala primului continent populat $e rasa ariana, care se numea Hperborea si era mai *eche$ecat 5tlanti$a"

Hperborea sar -i a-lat pe atunci in Aarea Bor$ului si sar -i scu-un$at in cursul unei ereglaciare" @nele ipote2e plasea2a originea initiala a hiperboreenilor in sistemul solar 5l$ebaran, alcarui astru principal se a-la in constelatia aurus"

Cocuitorii continentului $isparut ar -i a*ut o inaltime $e patru metri, ar -i -ost albi si blon2i cuochii albastri" ?e presupune ca nu au cunoscut ra2boaiele -iin$ *egetarieni" 4on-orm unor pre2umti*e teDte re-eritoare la hule, hiperboreenii erau a*ansati $in punct $e *e$ere tehnic si pilotau Erilla, aparate $e 2bor ce pot -i asemanate FGBurilor"

5ceste $iscuri 2buratoare utili2au le*itatia, ce se obtinea prin generarea unui puternic campmagnetic, $e catre $oua $iscuri ce se roteau cu mare *ite2a in sensuri opuse" le utili2au ca

suport pentru $eplasare campul magnetic al 7amantului"Cegen$a aminteste ca atunci can$ Hperboreea a inceput sa se scu-un$e, hiperboreenii au sapatcu aIutorul unor masini mari, tuneluri uriase in scoarta pamantului si sau stabilit sub regiuneaHimalaa" 6mperiul subpamantean, ast-el creat, a luat numele $e 5gartha, iar capitala sa numit?hambhala"

6n realitate, 5gartha si ?hambhala au -ost $escoperite in 4entrul 7amantului $e catre amiralulJichar$ %r$, in =KLM, in Fperatiunea High Nump, atunci can$ a 2burat catre 4entrul7amantului, gasin$ui pe na2isti, acestia bene-iciin$ $e protectia arienilor"

0hule1 si 0Eril1 au -ost societati secrete ale na2istilor al caror scop era acela $e a aIunge laarienii $in 4entrul 7amantului, ei -iin$ aIutati si $e #lugile #albene si #lugile Begre, aceitibetani cu care a luat contact Oarl Hausho-er can$ a -ost in eDpe$itiile $in ibet" 0?oarele Begru1 (??! era, practic, loIa elitei celui $eal reilea Jeich, insasi numele -iin$ o re-erinta lasoarele $in interiorul 7amantului"

3etasarea $e *i2iunea o-iciala asupra istoriei, impusa $e suprastructura oculta prin miIloaceclasice $e propagan$a, in scopul mentinerii sub control a omenirii, poate -i -un$amentata, ina-ara argumentelor e*i$entiate anterior si $e o serie $e $escoperiri $e or$in etnologic"

Despre originea traco-getă a mitului hiperboreenilor

Para hiperboreenilor este a$esea pomenită în mitologia greacă" Bimeni nu Qtie eDact un$e se a-lăea, $ar se presupune că un$e*a în nor$ul eDtrem, -ără $oar Qi poate, $incolo chiar $e Rinutul$inspre care su-lă %oreu, *+ntul $e mia2ănoapte" @nii istorici consi$eră că pentru greciHiperboreea era un -el $e para$is în$epărtat, $e sălaQ al 7rea-ericiRilor"

5colo era Rara *iselor, a tuturor prunciilor Qi a *+rstelor $e aur" 5pollo trăise acolo în tinereRe, totacolo se născuse Ceto, mama lui Qi acolo se întoarce el $upă -iecare ciclu astral $e =K ani" ?e

8/19/2019 În mito

3/31

spune că un hiperboreean, pe nume Flen, ar -i întemeiat oracolul $in 3el-i, iar 7itagora trecea$rept reîncarnarea unui hiperborean" Hiperboreanul era consi$erat a -i un -el $e supraom, caretrăieQte în -ericire Qi înRelepciune Qi este în2estrat cu puteri magice"

7oporul -abulos al hiperboreenilor trăia, $upă cea mai mare

 parte a scriitorilor greci, întrun Rinut situat la nor$ulla$ei" ?e pare că Hesio$ îi menRionea2ă pentru prima oară,apoi epigonii lui Homer" 4+t $espre Hero$ot, acesta consi$erătot ceea ce se po*esteQte $espre Hiperboreeni este onăscocire, Iusti-ic+n$ aceasta prin -aptul că ?ciRii, carelocuiau la nor$ $e #recia nu *orbesc $espre ei Qi nui cunosc"În schimb, Hero$ot po*esteQte ce spun oamenii $in 3elos pri*in$ Hiperboreenii" Aai t+r2iu, ei sunt menRionaRi$e 7ausanias, 7in$ar, HelleniSos, apoi $e 3io$or $in ?icilia, 7liniu cel %ătr+n Qi 4lement $in5leDan$ria"

4+t $espre etimologia numelui lor, $upă 5ntici, Hiperboreenii ar -i cei care locuiesc $incolo $e*+ntul $in nor$, %oreas, Qi $incolo $e munRii 9ipes (7hipees!, munRi -abuloQi $in nor$ul ?ciRiei,întro Rară cal$ă" timologiile mo$erne nu par mai eDacte" 3ar legen$ele $espre Hiperboreeni$i-eră la templul $in 3el-i Qi la cel $in 3elos" Ca 3el-i, se a-irmă că -aimosul oracol a -ost -on$at$e hiperboreeni, care lau asociat cu 5pollo, Qi că acesta călătorea în Rara hiperboreenilor întruncar tras $e lebe$e albe" Bimeni nu poate găsi $rumul care $uce în Rara hiperboreenilor, un$e nuse poate aIunge nici pe păm+nt, nici pe mare" 3oar eroii Qi cei pe care 2eii îi în$răgesc pot aIungeacolo" Hiperboreeni, se spune la 3el-i, trăiesc o mie $e ani, mereu tineri, -ericiRi Qi bucuroQi, căcinu eDistă la ei boală, oboseală sau bătr+neRe" oRi c+ntă Qi $ansea2ă în onoarea lui 5pollo, 2eulluminii" În plus sunt *egetarieni, sunt oameni paQnici, $repRi Qi prietenoQi" ?e spune că ei iauaIutat pe greci să respingă in*a2ia #alilor în TMK î"e"n"

otuQi la 3elos se spuneau alte lucruri $espre Hiperboreeni, care erau, $upă preoRii templului,-ericiRi, mereu tineri, pioQi, $repRi, paQnici Qi $otaRi cu puteri miraculoase" i trimiteau la templul$in 3elos $aruri acoperite cu paie, prin *ecinii lor sciRi" În acele timpuri antice, aceste $arurisoseau la templu a$use $e -ecioare s-inte însoRite $e cinci hiperboreeni" 3e alt-el, $ouă $in aceste-ecioare ar -i -ost înmorm+ntate la 3elos" @n alt hiperboreean, 5basis, ar -i purtat o săgeată în Iurul păm+ntului -ără sa măn+nce nimic în acest timp"

Aitul hiperboreenilor e $e aproape înru$it cumitul *+rstei $e aur, a c+mpiilor lisee sau a 6nsulei7rea-ericiRilor" 5nticii au căutat să locali2e2e Rarahiperboreenilor în numeroase regiuni mai mult sau mai puRinîn$epărtate: insula hule, o altă insulă situat ă aproape $e6n$ia, în 6rlan$a, întro insulă $incolo $e 5tlantic, întroinsulă aproape $e 5rabia, în Aarea Ae$iterană, $incolo $eHimalaa etc"

3ar $incolo $e toate, po*eQtile $espre Hiperboreeni nu sunt at+t $e -antastice Qi imposibil $ea$mis cum cre$ unii istorici" Întra$e*ăr, $e ce nu ar -i posibil să -i eDistat la nor$ $e #recia

8/19/2019 În mito

4/31

grupuri $e oameni religioQi care să semene prin multe trăsături cu aceQti -abuloQi oameni *irtuoQi,înRelepRi, paQnici, *egetarieni Qi celibatariU Vi asta cu at+t mai mult cu c+t asemenea oameni aueDistat întra$e*ăr, aQa cum *om arăta în continuare, ei -iin$ chiar strămoQii noQtrii, $acii"

3e alt-el, 6lia$a atestă eDistenRa unor oameni -oarte religioQi la nor$ul 3unării, în timpul

ră2boiului troian" În c+ntul W, *ersurile XW se spune: YGeus contempla Rara tracilor, ca*aleri pricepuRi: păm+ntul Aisienilor, eDperRi în lupta corp la corp, cea a Hippimolgilor, Rara#allacto-agilor, cea a 5bioilor, cei mai $repRi $intre oameni1" ermenul YHippimolges1înseamnă Ycei care mulg iepele1 Qi Y#alactophages1 sunt Ycei care se hrănesc cu lactate1" oRiaceQtia sunt traci, $eQi ?trabon a-irmă că cele trei popoare menRionate anterior aparRin neamului?ciRilor" 5ceasta este imposibil, pentru că ?ciRii au *enit în uropa în secolul M î"e"n, iar ră2boiultroian a a*ut loc în sec =Z sau =T î"e"n" 3eci aceste trei popoare menRionate erau trace Qi locuiaula nor$ul 3unării"

?ensul $enumirii $e 5bioi este mai greu $e eDplicat, selectăm c+te*a posibile *ariante: Ycei -ără-amilie, care trăiau -ără -emei1 sau Ynoma2i, oameni săraci, -ără arc1, sau Yoameni liniQtiRi,

 paQnici1, sau Ycei care au *iaRa lungă1" eDtul lui Homer susRine i$eea că aceQti 5bioi erau ceimai $repRi $intre oameni Qi numele lor in$ică -aptul că sunt oameni religioQi $in moment cetrăiau în celibat (ceea ce pentru lumea greacă era un act eroic!" 5bioii se hrăneau cu lapte, erau*egetarieni Qi acest ascetism se $atorea2ă $octrinelor religioase ($e -apt, tehnicilor spirituale! pecare tracii le practicau, $upă cum arată 7osi$onios, citat $e ?trabon"

@nii istorici a-irmă că marele iniRiat $ac GalmoDis a -ost contemporan cu 7itagora (Qi chiar că ar-i -ost $iscipolul lui, a-irmaRie care, spune Easile Co*inescu, trebuie atribuită incre$ibilei semeRiia grecilor" Easile 7+r*an consi$eră Qi el această ipote2ă ca -iin$ nai*ă Qi citea2ă $i*erQi istoricicare menRionea2ă -aptul că $e -apt 7itagora a -ost un $iscipol spiritual al tracilor!" Fricum ar stalucrurile, este clar că spiritualitatea $acilor nu începe cu GalmoDis Qi nici *egetarianismul în

ca2ul lor nu pro*ine $e la Qcoala lui 7itagora, $eoarece, repetăm, acesta a trăit în secolul M î"e"n"?e presupune $e alt-el că ceea ce a a$us nou GalmoDis în practicile spirituale ale $acilor a -ost-olosirea camerelor subterane sau a grotelor pentru asce2a spirituală, în scopul atingerii nemurii"5ceQti aceQti -ermi trebuiau să trăiască i2olaRi, $eparte $e 2gomotul satelor Qi $e locuitorii lor" itrebuiau să trăiască ascunQi, $e alt-el locuiau $estul $e mult în grote" EiaRa misterioasă a a$epRilor lui GalmoDis, care trăiau ascunQi în peQterile lor, nu se căsătoreau, erau *egetarieni Qi re-u2au bunurile lumeQti, poate cu siguranRă să -i -ost sursa istorică a mitului hiperboreenilor, $inmoment ce $iscipolii lui GalmoDis trăiau în munRi un$e se a-lau peQteri, în 4arpaRi, la nor$ul3unării Qi al #reciei"

F *i2une mai elaborată asupra mitului hiperporeeniloreste pre2entată $e Easile Co*inescu în lucrarea sa Y3aciahiperboreeană1, care ne pre2intă o abor$are iniRiatică aistoriei, asociată cu o geogra-ie sacră a 7lanetei noastre" Înaceastă *i2iune, poporul iniRiat al hiperboreenilor migrea2ăîn $i-eritele cicluri istorice în 2one geogra-ice cu o semni-icaRiesacră aparte" Vi, am completa noi, în aceste 2one speciale sea-lă în $i-eritele etape istorice proiecRia în planul -i2ic a

8/19/2019 În mito

5/31

?hambalei, centrul spiritual al panetei" @na $in etapele acestei migraRii a hiperboreenilor a -ost în3acia, iar tra$iRia spirituală $acică este YurmaQa1 culturii lor" (6nsula Verpilor mai era numită Qi6nsula 5lbă sau Ceuce, Qi templul lui 5pollo care a eDistat aici, ale cărui ruine eDistă Qi a2i, ca Qitoponimia $in 2onă atestă această coneDiune!" Auntele Fmu, numit în popor YFsia lumii1 sauY%uricul 7ăm+ntului1 este aDul central al geogra-iei sacre a Jom+niei"

Friginea poporului arian

În tra$iRia orientală se arată că originea poporului arian trebuie căutată în munRii 4arpaRi, un$e sa a-lat anterior 2ona $e proiecRie a ?hambalei, 2onă care *a re$e*eni centrul spiritual al planeteiînaintea încheierii actualului ciclu planetar" F $o*a$ă ine$ită a acestei origini este pre2entată înlucrarea lui Bicolae Aiulescu: Y3aSQa, Rara Geilor1, care $in păcate este greoaie pentru cel carenu cunoaQte mitologia in$iană Qi epopeele istorice in$iene" În esenRă, Aiulescu $o*e$eQte cuargumente ling*istice -aptul că principalele episoa$e ale acestor epopee[mituri sau $es-ăQurat în3acia, prin -aptul că numele localităRilor Qi a personaIelor se regăsesc în multe nume $e localităRi,munRi sau r+uri păstrate p+nă în pre2ent, iar acestea sunt Qi grupate con-orm miturilor sau

 po*estirii respecti*e"3esigur că unii pot -i sceptici în ceea ce pri*eQte aceste asemănări, $ar uluitoarele Ycoinci$enRe1îi *or pune pe g+n$uri" 7oate ar mai trebui menRionat că actualmente, limba care este consi$erată($e către ling*iQti! a -i cea mai apropiată $e rom+nă este catalana (*orbită în nor$ul ?paniei!, Qinici măcar cu această limbă nu eDistă at+tea corespon$enRe $e nume ca în acest ca2"

Romania trebuie sa revina la denumirea

antica – Dacia: noi nu suntem urmasii Romei

?cris $e Dragoş Anunnaki pe Ioi, =M $ecembrie T>=\Publicat în: 6storia Jomaniei

http://www.dzr.org.ro/romania-trebuie-sa-revina-la-denumirea-antica-dacia-noi-nu-suntem-urmasii-romei/http://www.dzr.org.ro/romania-trebuie-sa-revina-la-denumirea-antica-dacia-noi-nu-suntem-urmasii-romei/http://www.dzr.org.ro/author/dragos/http://www.dzr.org.ro/category/istoria-romaniei/http://www.dzr.org.ro/author/dragos/http://www.dzr.org.ro/category/istoria-romaniei/http://www.dzr.org.ro/romania-trebuie-sa-revina-la-denumirea-antica-dacia-noi-nu-suntem-urmasii-romei/http://www.dzr.org.ro/romania-trebuie-sa-revina-la-denumirea-antica-dacia-noi-nu-suntem-urmasii-romei/

8/19/2019 În mito

6/31

6storia Jomaniei este una compleDa si $upa cum o sa *e$eti, peste 2ece istorici si arheologi, $arsi alti oameni $e cultura, straini, au recunoscut ca istoria pe aceasta planeta a inceput in 4arpati"3incolo $e acesti eru$iti, raman $rept proba argumentati*a $escoperirile arheologice $e peteritoriul Jomaniei, unele -iin$ recunoscute public, altele -iin$ trecute la genul $e in-ormatiiclasi-icate"

8/19/2019 În mito

7/31

Aai Ios a*em cate*a a-irmatii pe care ar trebui sa le tinem minte, atunci can$ *orbim $e 0istoriao-iciala1:

„Istoria e o minciuna acceptata de comun acord” Voltaire„Si ca o completare, limba sa este atat de armonioasa si bogata ca s-ar potrivi celui mai cult

 popor de pe pamant”W.Hoffman !"#$% vorbind despre neamul romanesc

@n personaI care a reusit sa pro*oace o un$a $e soc in Jomania a -ost Aiceal Ce$]ith, care eraconsilier al 7apei 6oan 7aul al 66lea si care nu sa s-iit sa spuna ca, 0nu limba romana e o limbalatina, ci limba latina e o limba romana1"

8/19/2019 În mito

8/31

*i$ent ca aceste a-irmatii ale sale ime$iat 2$runcinat $ogma impusa cu atata ar$oare $e catre$ogmaticii numiti 0istorici1" 7roblema era -aptul ca aceste a-irmatii nu *eneau $e la un istoricsimplu, nici $e la un asa2is 0amator1, care putea -i 0combatut1 $e altii, ci *enea $e la unconsilier al 7apei, care a*ea si cheile $e la 5rhi*a 7apala a Eaticanului, -iin$ unul $intre membriicare a*eau acces nelimitat"

6storicii, nu prea au in$ra2nit sal contra2ica, ci contrar caracterului lor in*ersunat si impulsi*, autacut malc, ei stiin$ ca $aca lar pro*oca -acan$ul 0mincinos1 / o strategie $ea lor binecunoscuta $e noi / atunci, acesta, la *aloarea sa, ar -i *enit cu o sume$enie $e $ocumente istoricein -ata lor, $esi el can$ spunea asta, o-erea tot -elul $e citate $in lucrari istoriogra-ice"

6n ca$rul acestui articol, *eti *e$ea un top 2ece personalitati istorice, straini, care nu sau s-iitnicio clipa sa spuna ca, 0Jomania este leaganul ci*ili2atiei mon$iale1"

!. &iceal 'ed(ith: „nu limba romana este o limba latina ci limba latina este o limba

romaneasca” 

„Istoria, de cele mai multe ori prezentată în mod subiectiv sau pur i simplu eronat, ne înva ă căș ț romanizarea Daciei s-a produs prin cucerirea acesteia în !"# $omanii au pus stăp%nire pe &anat, 'ltenenia i o parte din Ardeal, restul teritoriilor răm%nd libere# (ot istoria ne mai spuneșcă romanii i-au impus limba latină ca limbă o)icială, iar dacii au )ost obliga i să renun e laș ț ț  propria limbă# De asemenea, cultura romană, dar i căsătoriile mi*te au contribuit lașromanizare#

 Aceste c%teva respective istorice sunt contestate de teoria lui +iceal edit., con)identului /apei Ioan /aul al II-lea i omul care a avut acces la cele mai bine păstrate documente istoriceșde la 0atican# Acesta a )ăcut o declara ie ocantă pentru postul de televiziune (0$ 1lu2, în 3!3,ț ș

c%nd a acordat un interviu mai amplu# 1on)orm documentelor secrete de la 0atican, limba latinăcultă, adică limba romanilor din anii c%nd a )ost cucerită Dacia, se trage din limba rom%nă străvec.e#

 Acest )apt sc.imbă total istoria pe care o învă ăm la şcoală în zilele noastre pentru că atunciț c%nd romanii au reu it să stăp%nească o parte in)imă din Dacia, vec.ii daci tiu de2a limbaș șromanilor i nu a mai )ost nevoie de romanizare# Dacii nu au avut nevoie să renun e la limba lorș ț  pentru că în elegeau )ără nicio problemă latină cultă a rom%nilor# Din această perspectivă,ț romanii i cu dacii au )ost unul i acela i popor, iar Dacia nu a mai avut nevoie de romanizare,ș ș șa a cum au presupus istoricii#ș

4n alt )apt ciudat s-a petrecut în clipa în care romanii i-au pierdut interesul asupra Daciei,șaceasta urm%nd să )ie pierdută de)initiv în clipa în care carpii 5dacii liberi6 au atacat trupelerom%ne în 37"# De asemenea, împăratul 8adrian a mani)estat dezinteres )a ă de Dacia, iarț motivele nu sunt pe deplin cunoscute# /robabil că romanii nu s-au a teptat la o asemeneaș greutate să trans)orme Dacia într-o provincie $omană#”9:

$. William )chiller – arheolog american

8/19/2019 În mito

9/31

8illiam ?chiller este un reputat arheolog american care pe $easupra cunoaste bine istoriaci*ili2atiilor stra*echi $e pe batranul continent" 6n lucrarea sa eDplo2i*a, 0@n$e sa nascutci*ili2atiaU1 scrie urmatoarele:

;1ivilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul roman, raspandindu-se apoi, atat spre

rasarit, cat si spre apus, acum circa >Z, echipele romanoamericane au $escoperit sub platoul %ucegi, ?ala 7roiectiilor, un loc un$e se a-la o tehnologie superioara celei o-iciale"

#. &ari,a imbutas specialista americana cunoscatoare de istorie si arheologie

6n general, stu$iile AariIei #imbutas (n" TZ ianuarie =KT= / $" T -ebruarie =KKL! se recoman$a prin stilul clar si concis, prin originalitate si prin -orta argumentatiei, autoarea re-u2in$numeroase clisee tra$itionale care au $us, nu rareori, la -ormularea unor ipote2e in-irmate $ecercetarile ulterioare" 7o2itia a$optata $e autoare este / contrar a ceea ce se cre$ea pina nu $emult / ca cele mai *echi ci*ili2atii ale uropei neolitice nu pot -i eDplicate eDclusi* ca imigratii$inspre 5natolia ci, mai ales, prin $i-u2iune $e i$ei si $e tehnologie, ceea ce a $us la$omesticirea animalelor / mai intii oaia si capra, apoi porcinele si bo*i$eele, nu insa si calul /

http://www.bcvideo.com/bperu.htmlhttp://www.bcvideo.com/bperu.html

8/19/2019 În mito

10/31

8/19/2019 În mito

11/31

in$oeuropeana / a $us la cristali2area populatiilor europene asa cum le cunoastem $in 2oriiepocii istorice pina asta2i"

Japortul $intre componenta 0*eche europena1 (prein$oeuropeana! si cea in$oeuropeana (sau0Surgan1! / anali2abil atit arheologic, cit si ling*istic / a -ost $i-erit: greaca are o puternica

in-luenta autohtona prein$oeuropeana, latina ce*a mai re$usa, $e tip etrusc^ limbile baltice sinteDtrem $e conser*atoare $in perspecti*a in$oeuropeana, $esi nu sint nici ele lipsite $e o certain-luenta nein$oeuropeana"

AariIa #imbutas, specialista americana $e origine lituaniana:

;$omania este vatra a ceea ce am numit 0ec.ea >uropa, o entitate culturala cuprinsa intre anii"#7!! ? l spune că cea mai vec.e scriere din lume eț cea de la (ărtăria ? $om%nia i că 1iviliza ia Danubiană este prima mare civiliza ie din istorie,ș ț ț mai vec.e cu mii de ani dec%t cea sumeriană 5considerată încă leagănul civiliza iei6#ț 

 $ezultatul cercetărilor sale sunt prezentate într-un )ilm documentar numit 1iviliza ia Danubianăț 5Danube 1ivilization6# ără îndoială că această perspectivă dată de un savant german premiat de institu iile europeneț  pentru contribu iile sale tiin i)ice, membru al 1entrului de 1ercetare pentru +ultiligvism de laț ș ț  &ru*elles, poate să răvă ească tot ce se credea ca )iind de2a bine stabilit în legătură cu istoriaș străvec.e a umanită ii#ț  Desigur, el nu este primul care sus ine că civiliza ia străvec.e din spa iul locuit astăzi i deț ț ț ș $om%nia este locul primelor mari culturi europene# Ast)el, savanta americană de originelituaniană, +ari2a Bimbutas, a a)irmat ceva asemănător acum mult timpC ;$om%nia este vatraa ceea ce am numit 0ec.ea >uropă, o entitate culturală cuprinsă între anii "#7!! ? urope,ț ș ț   iar unii dintre ceicare predau în universită ile de la noi se luptă să ne convingă că nu e a a, în po)ida tuturorț ș probelor i eviden elor#ș ț 

8/19/2019 În mito

12/31

'are c%t o să le mai meargă cu ascunderea adevărului istoricE >u zic că )oarte pu in= Să )imț optimi ti pentru că adevărul va ie i la iveală în toată )rumuse ea lui=”97:ș ș ț 

1. &arco &erlini – celebru arheolog italian sustine ca scrisul a aparut pe teritoriul

Romaniei acum peste 2000 de ani3

” Celebrul profesor i arheolog italian Marco Merlini, la care voi face referire în acest articol  ș  5Director e*ecutiv al institutelor de cercetare InnovaGet i >4$' IGG'0AG>(, director general șal ;/roiectului de cuno tin e /reistorice” din $oma, Italia, coordonator al +#4#S#>#4#+# ?ș ț  $e eaua de muzee ar.eologice, istorice si preistorice din capitalele europene ?, director deț comunicare al Institutului de Ar.eomitologie din $oma i autor al ;a scrittura H nata înș >uropa” ? 3!!@ 6, este cel căruia îi datorăm datarea Tăbli elor de la Tărtăria, a căror vechimeț a fost stabilită la aproximativ 7!"" de ani, cu mult înainte ca sumerienii să existe###

 /ovestea datării lor este de o simplitatea dezarmantă iar )aptul că speciali tilor din 1lu2 nu ;le-șa trecut prin cap” să procedeze în acest )el este straniu=F A)lat în anul 3!!@ în $om%nia, +arco +erlini a2unge la 1lu2, unde se găsea inventarul

descoperit la (ărtăria odată cu celebrele tăbli e# n acest inventar se a)lau i piese osoase găsiteț șîmpreună cu tăbli ele# 1um tăbli ele nu mai puteau )i datate deoarece descoperitorul lor le-a arsț ț ca să nu se deterioreze complet, +arco +erlini le solicită ar.eologilor din 1lu2 )ragmenteosoase găsite împreună cu tăbli ele pentru a le testa cu 1arbon @#ț  ogica este simplăC at%ta vreme c%t oasele i plăcu ele au )ost găsite împreună, înseamnă că auș ț aceea i v%rstă# (est%nd oasele, a)lăm i v%rsta plăcu elor, lucru care s-a i petrecut în scurt timp,ș ș ț șrezultatele testelor cu 1arbon @ elimin%nd orice discu ii sau specula ii despre vec.imeaț ț (ăbli elor de la (ărtăriaC peste J#!!! de ani vec.ime#ț  Iată ce ne spune ar.eologul italian despre acest lucruC ;'asele, ca i tăbli ele, sunt )oarteș ț vec.i# Acum este o certitudine# Acum este r%ndul nostru să dovedim că scrierea a început în >uropa cu două mii de ani înaintea Sumerului# n $om%nia, avem o comoară imensă, dar ea nu

apar ine numai $om%niei, ci întregii >urope#”ț  n )inal vă întreb retoricC i-a i văzut pe speciali tii din 1lu2, care au în administrare acesteț șobiecte, să promoveze public ceea ce speciali tii străini a)irmă de mul i ani 5a se avea în vedereș ț i un 8arald 8aarmann sau o +ari2a Bimbutas6E 'are )aptul că în 1lu2 este cel maiș

încr%ncenat nucleu de istorici i ar.eologiș romanopa i ț   să )ie cauza acestei tăceri suspecteE Acestor indivizi b%ntui i deț  romanomanie nu pare să le placă nici cultura dacilor, nici culturile străvec.i de pe aceste meleaguriF Adevărul însă va strivi orice minciună, mai devreme sau mait%rziu= >u zic că )oarte cur%nd=F”9":2. 'ouis de la 4alle Poussin: YCocuitorii $e la nor$ul 3unării $e Nos pot -i consi$era i caț*orbitorii unei limbi care stă la originea limbilor in$oeuropene, a$ică strămo ii Fmenirii"1ș". 56strom Par 7lof , scriitor si lingvist suede+: YCimba rom+nă este o limbăcheie, care a

in-luen at în mare parte toate limbile uropei"1ț8. ordon W. 9hilde: YCocurile primare ale $acilor trebuie căutate, $eci, pe teritoriulJom+niei"Întra$e*ăr, locali2area centrului principal $e -ormare si eDtensiune a in$oeuropenilortrebuie să -ie plasată la nor$ul si su$ul 3unării"1!0. osch impera, cercetător german: Y?pa iul $in care au pornit in$oeuropenii este situatțîntre Ealea 3unării, Aarea gee si Aarea Beagră"1

8/19/2019 În mito

13/31

!!. 5ugene Pittard, antropolog: Y?trămo ii etnici ai rom+nilor urcă neîn$oielnic p+nă înș primele *+rste ale @manită ii, ci*ili2a ia neolitică rom+nă repre2ent+n$ $oar un capitol recent $inț țistoria arii"1ț !$. Prof. ;abio )cialpi: Y?unt intrigat $e pre2en a, pe teritoriul Jom+niei, a maițmultor toponime cu re2onan a sanscrită"1ț !*.

8/19/2019 În mito

14/31

7itagora (\W> / LK\ î"4"! -ace re-eriri la *alorile superioare ale geRilor" În YCegea ==LZ1 el spune:14ălătoreQte la geRi nu ca să le $ai legi, ci să tragi în*ăRăminte $e la ei" Ca geRi toate pam+nturilesunt -ără margini, toate pam+nturile sunt comune" 1

Aarc 7agel (pro-esor, Qe- al laboratorului $e bio in-ormatică la @ni*ersitatea Jea$ing, 5nglia!:

Y5cum =>">>> $e ani în spaRiul carpatic a eDistat o cultură, un popor care *orbea o limbă unică Qi precursoare a sanscritei Qi latinei1

4lemance Joer (în %uletin $e la ?ociete $`5ntropologie, 7aris, =WMK!: Y_ celRii, germanii Qilatinii *in $in stul uropei_ iar tra$iRiile arienilor istorici $in 5sia îi arată *enin$ $inFcci$ent_ noi trebuie să le căutam leagănul comun la 3unarea $e Nos, în această #eRie a căreilimbă o ignorăm1"

Nean Caumonier (în cartea Ca nationalite -rancaise, 7aris, =WKT!: YJom+nul sau $acul mo$erneste a$e*ăratul celt al uropei Jăsăritene1"

5b$olonme @bicini (Ces origines $e l`histoire roumaine, 7aris, =WXX!: Y3acii sunt primiistrămoQi ai rom+nilor $e a2i" 3in punct $e *e$ere etnogra-ic $acii par să se con-un$e cu geRii,aceeaQi origine, aceeaQi limbă" 5supra acestui punct $e *e$ere toate mărturiile $in *echimeconcor$ă1"

4arlo roa (=MWL=W\W, istoric italian!: YBici un popor $in cele pe care grecii le numeau barbarenu au o istorie mai *eche Qi mai certă ca a geRilor sau goRilor" ?copul lucrării mele, 6storie #eticăsau #otică se împarte în $ouă părRi Qi una $in ele arată că geRii lui GamolDe Qi ai lui 3ecebal au-ost strămoQii goRilor lui eo$oric $in neamul 5malilor"1

NaSob #rimm (6storia limbii germane, =MW\=WXZ!: Y3enumirile $acice $e plante, păstrate la

3ioscori$e (me$ic grec $in perioa$a împăraRilor 4lau$ius Qi Bero! pot -i găsite Qi în -on$ullimbii germane"1

7illon, în 3ictionnaire grec-rancais al lui 5leDan$re, 7aris, Hachette, =WMM: 0$aces, peuple $e la-amille $es getes_1 ($acii, neam $in -amilia geRilor!"

rogus 7ompeius, ap" abra*iatorul Nustin, $" Bisar$, 7aris, =WL=, 4"66, 66: 1 3acii, mla$iReale geRilor_1

Eircho], =WML 0Ces celtes getes ui peuplerent la 9rance $`auIour$ hui *inrent $e la Aer Boire, en remontant le 3anube1(celRii geRi care alcatuira ceea ce a2i numirăm 9ranta, *eniră aici

$in 2ona Aarii Begre, urc+n$ în susul 3unării!3io 4assius, 06storia Jomana1: 04ei care iQi 2ic $aci sau traci aparRin marelui neam al geRilor_1

Jobert ?heringham (sa*ant, =XM>! scrie o enciclope$ie $e X>> $e pagini, în care susRine printrealtele că 0geRii $e la Aarea Beagră, $enumiRi a2i goRi sunt părintii anglilor Qi ei sunt cei carein*entară toate tipurile $e scriere cunoscute a2i _1

8/19/2019 În mito

15/31

4arol Cun$ius (4ronica $ucilor $e Borman$ia!: Y3aco#eRii sunt consi$eraRi -on$atorii popoarelor nor$ice1

Ceibnit2 (4ollectanea tmologica!: Y3aco#eRii sunt consi$eraRi -on$atorii teutonilor prinsaDoni Qi -ri2ieni, ai olan$e2ilor ($aci! Qi ai anglilor"1

4ronicile spaniolilor, pag" =MK: Y3aco#eRii sunt consi$eraRi -on$atorii spaniolilor"1

AariIa #imbutas / 7ro-esor la @ni*ersitatea 4ali-ornia $in C"5" 4i*ili2aRie Qi 4ultură:YJom+nia este *atra a ceea ce am numit Eechea uropă, o entitate culturală cuprinsă între X\>>Z\>> î"4", aDată pe o societate matriarhală, teocrată, paQnică, iubitoare Qi creatoare $e artă, care a prece$at societăRile in$oeuropeni2ate, patriarhale, $e luptători $in epoca bron2ului Qi epoca-ierului" 5 $e*enit $e asemenea e*i$ent că această stră*eche ci*ili2aRie europeană prece$e cuc+te*a milenii pe cea sumeriană" 5 -ost o perioa$ă $e reală armonie în $eplin acor$ cu energiilecreatoare ale naturii"1

Aiceal Ce$]ith (4onsilier al 7apei 6oan 7aul al 66lea!: Y4hiar $acă se Qtie că latinaesca e limbao-icială a %isericii 4atolice, precum Qi limba 6mperiului Joman, iar limba rumună este o limbălatină, mai puRină lume cunoaQte că limba rom+nă sau precursoarea sa, *ine $in locul $in care setrage limba latină Qi nu in*ers 4u alte cu*inte, nu limba rom+nă este o limba latină, ci mai $egrabă limba latină este o limbărom+nă" 5Qa$ar, *reau sai salut pe oamenii $in AunRii %ucegi, $in %raQo*, $in %ucureQti" EoisunteRi cei care aRi o-erit un *ehicul minunat lumii occi$entale1"

3aniel Ju2o (arheolog su$american, =KXW!: Y5m cercetat munRi $in cinci continente, $ar în4arpaRi am găsit monumente unice $o*e$in$ că în aceste locuri a eDistat o ci*ili2aRie măreaRă,constituin$ centrul celei mai *echi ci*ili2aRii cunoscute astă2i"1

8illiam ?chiller / arheolog american: Y4i*ili2aRia sa născut acolo un$e trăieQte astă2i poporulrom+n, răsp+n$in$use apoi spre răsărit Qi apus1

%ocignolli (=\TL!: Y_ rom+nii, $espre care am spus că sunt $aci"1

6ncet incet cercetatorii istorici mon$iali recunosc, multi chiar -atis ca primele -iinte umane au-ost in ransil*ania, sau mai eDact in 5r$eal cum sustine un $ocument $in %iblioteca $e la Eiena,$espre trecutul -abulos al acestui teritoriu $in spatiul 4arpato3anubiano7ontic"

Romania trebuie sa revina la denumirea antica – Dacia: noi nu suntem urmasii Romei

7roblema re*enirii ării noastre la $enumirea antică 35465 a -ost $iscutată la începutul anuluiț=KW>, $e $r" în istorie Bicolae 4opoiu, secretarul tiin i-ic al 6nstitutului $e ?tu$ii istorice iș ț șsocialpolitice i subsemnatul, care în acea *reme colaboram ca eDpert pentru *eri-icarea în terenșa unor raportări pe care le -ăceau unii istorici, $e pe antiere $e cercetare arheologică"ș

7rintre argumentele a$use $e mine în -a*oarea re*enirii la $enumirea antică a ării, era i -aptulț șcă în cancelariile europene c+n$ *ine *orba $e Jom+nia, $in punct $e *e$re psihologic

8/19/2019 În mito

16/31

 personalită ile $e $eci2ie au în *e$ere -rontierele $e a2i ale Jom+niei" 7reten iile maghiareț ț pentru în-iin area a a2isului inutul secuiesc, ar putea să -i cu u urin ă anihilate prin schimbareaț ș ț ș ț$enumirii Jom+niei în 35465, care este în str+nsă legătură cu *echimea noastră pe acest păm+nt strămo esc"ș

3ocumente istorice, printre care se numără i 4ronica notarului 5nonmus al regelui %ela alș@ngariei, intitulată 4hronicon 5nonmi %ele Jegis Botari #?5 H@B#5J@A, sunt -ărăechi*oc: în momentul nă*ălirii celor trei triburi $e unguri $in %a Siria, împreună cu alte patruștriburi migratoare $upă pra$ă pe păm+ntul 35466, ransil*ania i 4+mpia 7anoniei erauș populate $e *alahi, a$ică $e rom+ni"

Ci$erii politici $in cancelariile europene / i nu numai europene / c+n$ *a *eni *orba $eș35465, sub raport psihologic se *or g+n$i automat la -rontierele antice ale 35466" Bu se Iusti-ică nici eDpresia rom+n, întruc+t î i are originea în rum+n, ceea ce înseamnă iobag, erb,ș șclăca " rebuie să re*enim la $enumirea antică $ac"ș

 Bicolae 4opoiu a -ost $e acor$ cu propunerea mea" În aceea i 2i a $iscutat cu $irectorulșinstitutului, iar a $oua 2i acest lucru a -ost raportat la 4"4" al 74J" În 2ilele următoare, problemaa -ost a$usă la cuno tin a lui Bicolae 4eau escu, care a aprobat schimbarea $enumirii ăriiș ț ș țnoastre în 35465 i a spus că trebuie a teptat un moment -a*orabil pentru acest lucru"ș ș

În spriIinul acestui proiect a -ost -on$ată, $e către Bicolae 4opoiu, C6#5 7BJ@JB5 J5 35466, care urma să aibă $rept obiecti* principal schimbarea $enumiriiȘJom+niei în 35465" 7roiectul a -ost oprit în mo$ brutal, Bicolae 4opoiu -iin$ găsit $ece$at înlocuin a sa" ste lesne $e $e$us cine a a*ut interesul să $ispară omul care sa angaIat să re$eațării noastre strălucirea $e altă$ată" @lterior a -ost $eturnat i scopul pentru care a -ost în-iin atăț ș ț

C6#5 7BJ@ JB5 J5 35466" AaIoritatea rom+nilor $in ară i $e peste hotare,Ș ț ș

spriIină proiectul re*enirii ării noastre la $enumirea antică 35465ț

7otri*it semnalelor pe care leam primit în $ecursul anilor, co*+r itoare maIoritate a rom+nilorș$in ară i $in străinătate $oresc schimbarea $enumirii Jom+niei în 35465, întruc+t sau săturatț șsă -ie con-un$a i cu iganii ce î i spun romi" 3e pil$ă, $in $eclara iile rom+nilor ce trăiesc înț ț ș ț5nglia, re2ultă că autorită ile britanice nu mai -ac nicio $eosebire între igani i rom+ni, to i -iin$ț ț ș ținclu i $ea *alma în etnia igănească ca gips ( igani!"ș ț ț

5 sosit momentul oportun pentru re*enirea ării noastre la $enumirea antică 35465" Bicițactualul pre e$inte al ării, nici premierul recent înscăunat, nu sunt tributari etniei igăne ti" 7rinș ț ț șre*enirea la $enumirea antică 35465, se *a pune capăt i gre elilor pe care le -ac na iunileș ș ț

europene, con-un$+n$ pe romi cu rom+nii" 6nclu$ în acest sens un eDemplu, $intre miile $econ-u2ii pe care le -ac străinii între termenele rom i rom+n"ș

1Fpt rom+ni, con$amna i la închisoare pentru -urt $in maga2ine în Aarea %ritanie1" (?ursa: %%4ț Be]s Fnline!" 3e ce rom+ni, în loc $e iganiU 7entru că străinii -ac con-u2ii între cu*intele romț

i rom+n"ș

8/19/2019 În mito

17/31

?ă -iu bine în eles: nu sunt Deno-ob" i printre igani se găsesc oameni $e caracter i personalită iț Ș ț ș ț$emne $e respect" Ereau $oar, laolaltă cu ceilal i trăitori pe acest binecu*+ntat păm+nt alț35466, ca -iecare na ie să i asume -aptele membrilor săi, să nu le pună în spatele unui întregț ș popor prin tertipul con-u2ional rom, $e la rom+n"

6ată pentru ce ple$e2, împreună cu sute $e mii $e rom+ni $in ară i $e peste hotare, pentruț șre*enirea ării la $enumirea antică 35465" ?ă nu a teptăm ca străinii să -acă în locul nostruț șaceastă imperioasă schimbare" 6nteresul cancelariilor occi$entale i răsăritene constă înș-ăr+mi area statelor, pentru a -i mai u or subIugate" Je*enirea ării noastre la $enumirea anticăț ș ț35465 trebuie să o -acem noi în ine, prin -or e proprii"ș ț

Pietrele scrise ale dacilor de pe Muntele Goia

7iatra ?crisa se a-la pe At"#oia (==\>m! acesta -iin$ situat intre At"%aisescu (=ZL>m!si At"%atca 4omorii (=\=Zm!, apartinan$ subunitatii montane ?abasa $in Auntii?tanisoarei parte a 4arpatilor Jasariteni" 5 -ost o piatra $e -orma paralelipipe$ica, a*an$lungimea în Iur $e Z metri, înaltimea $e aproDimati* T metri Qi latimea cam $e =,\ metri"

5m să -ac c+te*a consi$era ii în legătură cu pietrele scrise $e pe muntele #oia" Bu tiu sigur c+teț șsunt" u am i$enti-icat trei pietre" @na $intre ele, cea mai importantă $in punct $e *e$ere alnumărului $e i$eograme inscrip ionate pe ea,ț a -ost aruncată în aer, $upă re*olu ie, $e către ni teț șin$i*i2i care căutau comori"

?crierile $e pe pietrele scrise par a -i scrieri i$eogra-ice, a$ică -iecare simbol repre2intă uncu*+nt sau un mor-em" Bu au -ost $esci-rate p+nă acum i $atorită -aptului că nu a -ost -ăcutșniciun stu$iu serios asupra lor"

http://www.dzr.org.ro/pietrele-scrise-ale-dacilor-de-pe-muntele-goia/http://www.dzr.org.ro/pietrele-scrise-ale-dacilor-de-pe-muntele-goia/

8/19/2019 În mito

18/31

8/19/2019 În mito

19/31

8/19/2019 În mito

20/31

8/19/2019 În mito

21/31

4are este *echimea lorU #reu $e spus" 5m putea să le comparăm cu alte scrieri mai cunoscute ișasupra cărora sa -ăcut o $atare aproDimati*ă" 4um ar -i, $e pil$ă, ăbli ele $e la ărtăria,țscrierea ur$a Einca, scrierea ?umeriană_ ?ă -acem mai înt+i o compara ie cu tăbli ele $e laș ț țărtăria" Bicolae Elassa a găsit la ărtăria trei plăcu e ceramice -iecare cu mai multe i$eogramețsau pictograme" 7lăcu ele sunt repre2entate mai Ios, iar l+ngă ele sunt ase -otogra-ii cu $ouă $inț ș

 pietrele scrise"

8/19/2019 În mito

22/31

8/19/2019 În mito

23/31

8/19/2019 În mito

24/31

?e poate obser*a cu u urin ă că o parte $intre i$eogramele $e pe tăbli ele $e la ărtăriaș ț ț  sunti$entice sau -oarte asemănătoare cu cele $e pe pietrele scrise" 5*+n$ în *e$ere numărul mic $esemne $e pe cele trei tăbli e, este remarcabil procentul $e i$eograme i$entice ( sau -oarteț

asemănătoare! cu cele $e pe pietrele scrise, ceea ce ne $uce cu g+n$ul că cele $ouă scrieri auaceea i origine i au -ost e-ectuate în perioa$e apropiate" 5*+n$ în *e$ere că unii speciali tiș ș ș$atea2ă scrierea $e la ărtăria aproDimati* pe la anii \\>> î"h" putem aprecia că i scrierea $e peș pietrele scrise $atea2ă cam tot $in acea perioa$ă"

3acă am compara scrierea $e pe pietrele scrise cu scrierea ur$a EinSa(\\>>ZT>> î"h"!, amș$escoperi multe asemănări, ceea ce mă -ace să cre$ că cele $ouă scrieri apar in aceluia i arealț ș

8/19/2019 În mito

25/31

cultural situat un$e*a între X>>>ZT>> î"h" în su$estul uropei" 5 în$ră2ni chiar să aprecie2 cășscrierea $e pe pietrele scrise $e pe muntele #oia este pu in mai *eche"ț

8/19/2019 În mito

26/31

8/19/2019 În mito

27/31

8/19/2019 În mito

28/31

8/19/2019 În mito

29/31

?e poate obser*a cu u urin ă pe pietrele scrise $e pe muntele #oia un sistem $e numera ieș ț țasemănător sistemului $e numera ie utili2at în scrierea hierogli-ică cretană"ț

8/19/2019 În mito

30/31

Distă $e asemenea asemănări cu scrierea $e la CepensSiEir care ar -i, $upă unii cercetători, prima scriere sau protoscriere $in lume"

3acă ar -i să comparăm simbolurile $e pe pietrele scrise cu simbolurile $e pe plăcu a $e lemn $ețla 3ispilio putem constata că eDistă cel pu in opt simboluri i$entice sau -oarte asemănătoare"ț

8/19/2019 În mito

31/31

Je eta mea pentru a terge =>=\ ani $e pe 95 d" 5mestecă sare $e bucătărie cuț ș Ț

http://n.ads3-adnow.com/click?impid=SCI-107-92774-iiejpg0m-s5s&bidid=SCB-107-d9945f4c-a70c-11e5-b3e1-002590c7ef82-iiejpg0m-3m2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhWbkZrTWxablFVRkJRVVF0UzAwMFNFRkJRVUZCVDFkU1ZrTkZLaEN0NV9UU0NSald6dHF6QlEqKg==&h=353c071e546b034a145b51ef8b3ad19dhttp://n.ads3-adnow.com/click?impid=SCI-107-92774-iiejpg0m-s5s&bidid=SCB-107-d9945f4c-a70c-11e5-b3e1-002590c7ef82-iiejpg0m-3m2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhWbkZrTWxablFVRkJRVVF0UzAwMFNFRkJRVUZCVDFkU1ZrTkZLaEN0NV9UU0NSald6dHF6QlEqKg==&h=353c071e546b034a145b51ef8b3ad19dhttp://n.ads3-adnow.com/click?impid=SCI-107-92774-iiejpg0m-s5s&bidid=SCB-107-d9945f4c-a70c-11e5-b3e1-002590c7ef82-iiejpg0m-3m2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhWbkZrTWxablFVRkJRVVF0UzAwMFNFRkJRVUZCVDFkU1ZrTkZLaEN0NV9UU0NSald6dHF6QlEqKg==&h=353c071e546b034a145b51ef8b3ad19dhttp://n.ads3-adnow.com/click?impid=SCI-107-92774-iiejpg0m-s5s&bidid=SCB-107-d9945f4c-a70c-11e5-b3e1-002590c7ef82-iiejpg0m-3m2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhWbkZrTWxablFVRkJRVVF0UzAwMFNFRkJRVUZCVDFkU1ZrTkZLaEN0NV9UU0NSald6dHF6QlEqKg==&h=353c071e546b034a145b51ef8b3ad19d