Peter Mayle

3^ cAt&area,

lrn CdmtN^e

I

tfr

Receplionera era un ecou al decorului - un accesoriu

uman in des[virqitl armonie cu farmecul refinut, aproape

sever, din jurul ei. Elegantd Ei foarte atrS'gltoare in bej 9i

negru, ea mormiia in receporul telefonului, ignorAndu-l

pe tAnirul ciufulit din fala ei. O uEoard incruntare ame-

nin{a si transforme masca imperturbabili a machiajului

ei atunci cdnd privire aii aterizir pe geanta uzati din piele

pe care tAnirul o pusese pe tejgheaua goal6 gi lucioasi de

sicomor a recepfiei. Ea lisi receptorul jos, inliturindu-gio guvifi de plr blond pentru a-qi pune la loc ln ureche

;ercelul din aur pe care gi-l scosese pentru facilitarea

;onversafiei telefonice. SprAncenele ei perfect pensate se

ridicari intrebitor ca doui arce de cerc.

TAnirul zdmbi.

- Buni dimineala. Am o intdlnire cu Camilla.

SprAncenele rimaseri ridicate.

- $i dumneavoastri suntefi?

- Andre Kelly. Sunteli noui aici?

Receplionera nu catadicsi s[-i rlspundl, preferdnd

si-si scoatd din nou cercelul qi sd rldice receptorul. Andre

8 PETER MAYLE

se intreb[ de ce Camiila continua sd angajeze astfel de

fete. Acestea nu rezistau mai mult de doul luni pe post

inainte de a fi inlocuite de o noui clon[ elegant[ - deco-

rativi, ugor ostil[ Ei mereu blazatb. $i unde se angajau ele

odatd ce plecau de acolo? La departamentul de cosmetice

de la Barney's? La receplia vreunei firme moderne de

pompe funebre? Sau se indrigosteau nebunegte de unul

dintre numerogii prieteni ai Camillei ce {bceau parte din

mica aristocralie european5?

- $edinla s-a prelungit. Un deget al receplionerei se

indrepti cltre cel mai indepirtat punct din zona recep-

fiei. Puteli agtepta acolo.

Andre ii zAmbi din nou femeii in timp ce-gi ridica

geanta de pe tejghea.

- Ai fost mereu atAt de urdcioasi sau ai luat lecfii pen-

tru asta?

Dar nimeni nu-l mai asculta. Receptorul dispiruse

deja sub guvifa lucioasi de pir, murmurul reluAndu-se.

Andre se install intr-un fotoliu, pregitindu-se pentru o

agteptare indelungati.

Camilla era cunoscuti - Ei chiar admirati de unii -pentru lipsa ei deliberati de punctualitate, pentru sta-

bilirea a cdte doui intrevederi la aceeagi ori gi pentru

generarea unor situalii care si scoati in evidenfi atAt

carisma ei de editor, cAt gi importanla ei social6'. Ea fu-

sese de fapt iniliatoarea a$a-numitelor ,,dejunuri de afa-

cer|", rezervAnd doul mese la Royalton in aceeas,i zi ;itrecAnd de la o mas[ la alta - niEte rucola gi andive la

una, o inghilituri de Evian la cealalti * in timp ce se in-trelinea simultan cu un important agent de publicitate 9i

iu c[utarea lui C6zanne

cu un talentat arhitect sud-american. Era un tribut adus

reputafiei ei faptul ci nici unul dintre cei doi nu se sim-

fise ofensat, iar dejunul la doui mese odati devenise

de atunci o componenti ocazionali a repertoriului so-

cio-corporatist al Camillei.

in cele din urmd, desigur, ea reugise si scape atAt de

ugor doar pentru cd oblinuse succesul - care, in New

York, este mai important decdt orice gi pentru care este

iertat orice tip de comportament imoral. Ea salvase o re-

visti venerabili de la o moarte lenti qi o modernizase - iischimbase denumirea, ii pensionase pe venerabilii ei co-

laboratori gi ini{iase o impresionantd, dar plinl de res-

ponsabilitate sociall,,,Scrisoare din partea editorului",

actualizAndu-i copertele, stilul tipografic, ilustratiile gi,

desigur, recepfionera gi zona de recepfie. Tirajul se tri-plase, paginile de publicitate se inmulleau constant, iar

patronii revistei, degi inci pierdeau bani, se scildau instrilucirea unei proprieteti ce devenise brusc foarte ispi-

titoare. Se vorbea foarte mult despre revisti, iar Camilla

Jameson Porter, pentru moment, era desdvdrgiti.

Rapida ascensiune a revistei - la care, cu siguranli,contribuiserl gi cosmetizirile - se datora de fapt unui lu-cru mult mai important: filozofia eitorial[ a Camillei.

Aceasta evoluase intr-un mod curios. in primii ani ai

carierei sale de jurnalisti ambilioasi, dar necunoscut[, care

Iucra la pagina ,,2 si C" (,,Zvonuri qi Calomnii") a unui:abloid din Londra cu pretenfii sociale, ea reugise sd-gi gd-

'easci un sof bogat, din cele mai inalte cercuri ale socie-

iatii - inaltul, brunetul gi superficialul |eremy ]amesonPorter. Camilla ii preluase numele (care suna mult mai

10 PETER MAYLE

soflsticat decAt cel cu care se niscuse ea, Camilla Boot) qi,

de asemenea, pe prietenii influenfi ai acestuia. Dar, vai, ea

il ,,preluase" pe unul dintre aceqtia cu prea mult entu-

ziasm gi fusese prins[ ficind acest lucru. Urmase divor-

1ul, dar in acel moment Camilla era deja integrati in clasa

superioari a societifii de ceva vreme pentru a invifa lec-

|ia care avea s[ o ajute atit de mult in New York.

Era fbarte simplu. Oamenii bogali obignuiesc s[ achi-

zifioneze gi, cu cAteva excep]ii notabile, acestora le place

s[-gi etaleze achizifiile in fafa celorlalli" La urma urmei,

jumitate din satisfaclia unei vieli privilegiate este ob[i-

nutd stArnind invidia celor din jur; qi ce rost mai are sd

delii nigte bunuri rare gi costisitoare daci ceilalli nu gtiu

ci ifi aparfin.

Aceastl revelalie - destul de evidentl, de altfel - tifrimAnta mintea Camiliei atunci cind se gAndea la viito-

ml ei de femeie fbri obligafii care avea nevoie de o slujbi'

$i intr-o buni zi ea gisi catalizatorul care reuEi s[-i trans-

forme aceastd revelalie intr-o carieri.

Se atla in sala de agteptare a dentistului ei 9i alesese

de pe misuli o revisti viu colorat[ de gtiri mondene, in-

trigatd de fotografia de pe copertl, care infhflga un aris-

tocrat cunoscut in lutnea intreagl drept un impetimit

colecfionar de arti, pozind in fafa ultimului siu Tilian,

al[turi de ultima sa sofie. De ce - se intrebi Camilla - ar

accepta un astfel de cuplu s[ aparl intr-o astfel de revistl?

intrebarea ei iEi gisi rispuns in povestea din interior'.

Aceasta fusese scrisi la repezeald, descrierea in termeni

exagerat de elogiogi a coleclionarului, a tinerei sale mi-

rese gonflabile gi a cuibugorului lor de nebunii cu

in clutarea lui C6zanne 11

cincizeci qi gapte de camere, ticsit cu opere de arti Ei co-

cofat pe cea mai selecti colini cu vedere spre lacul Como,

fiind de-a dreptul neobrlzati. Numeroase fotografii - lu-

minate artistic Ei Ia fel de migulitoare - insoleau avalanga

de exagerdri din articol. Fiecare cuvAnt, fiecare imagine

atestau faptul ci acel cuplu absolut minunat avea o viafir

minunatl intr-o cas[ minunati. Era o manipulare ieftin[

care ocupa gapte Pagini.Camilla risfoi restul revistei, o cronic[ ilustratiL a ac-

tivitlfilor sectorului neocupat al societIlii europene -baluri de caritate, lansiri de parfumuri, vernisaje -, acel

gen de distraclii frivole care serYesc drept scuzi aceluiaqi

grup de oameni s[ se tot ciocneasc[ unii de alfii la di-

verse ocazii - quelle zurpriselt - la Paris, Londra, Geneva

gi Roma. Pagini pline de fele zAmbitoare, titluri insipide gi

evenimente false.

Cu toate acestea, Camilla lui revista cu ea cdnd plecl

de la dentist Ei igi petrecu seara gAndindu-se la poYestea

cuplului de pe coperti. Treptat, o idee lncepu sd prindicontur in mintea ei.

Succesul poate fi cu greu oblinut frri un dratn de no-

roc, iar in cazulCamillei acesta veni sub forma unui apel

telefonic din partea unei prietene care era ziatistb in New

lbrk. Se pirea ci toatl mass-media din Manhattan co-

nenta despre fralii Garabedian gi intrarea lor neagteptat[

:n publicistici. Dupl ce oblinuserd profituri imense in-','estind in aziluri de bitrAni, imprumuturi bancare 9i de-

:ozitarea deqeurilor, aceEtia achizifionaseri recent un

,'ai, ce surprizil (in francezi, in orig.) (n.tr.)

12 PETER MAYLE

grup de companii care includea o edituri minor[, tnziardin Long Island gi cAteva reviste specializate aflate in di-verse stadii de decrepitudine sau colaps.

Se presupunea ci fralii Garabedian preluaseri grupulpentru principala proprietate a acestuia - o clidire de pe

Madison Avenue, dar se zyonea ci una sau doui dintrereviste puteau fi salvate si ,,revitalizate" - cum spunea cel

mai tAnir dintre frafii Garabedian. Analiqtii financiariinterpretau acest lucru ca un indiciu al unor masive infu-zii de capital, iar una dintre revistele considerate potri-vite pentru revitalizare era Decorating Quarterly.

Era genul de publicalie pe care te agteptai si o gI-seqti, cu paginile ei increlite gi ingdlbenite, in salonulunui conac abandonat din Newport. Revista avea unaspect auster 9i demodat. Paginile de publicitate - foartepuline - erau dedicate in special materialelor pentrudraperii Ei instala{iilor de ilurninat fals aristocratice.Articolele ridicau in sldvi frumuselea bronzului aurit gi

intrefinerea corespunzitoare a porfelanurilor din seco-

lul al optsprezecelea. Revista lgi intorcea ferm fala edi-toriali de la orice aspect contemporan. $i totugi reugise

sd-gi pdstreze un grup de cititori in timp ce supraviefuiacu dificultate, fhcind un profit nesemnificativ qi din ce

in ce mai mic.

Cel mai vArstnic dintre fralii Garabedian se uitd la ci-fre gi accepti si inchidd revista. Dar fratele lui era insuratcu o tAniri care se descria drept femeie de casi si care

citise nigte lucruri senzalionale despre Phiiippe Stark. Ea

il convinse pe soful ei sd se gAndeascd la o operaliune de

salvare, aga cd disparifia revistei Decorating Quarterly fu

[n ciutarea lui C6zanne

amanati. Dacd cineva ar fi gisit formula redacfionali sal-

vatoare, revista putea chiar sd aibi un viitor.Vestea se rdspAndi; zvonul fhcu vAlvi. Camilla, infor-

matd de prietena ei, sosi la New York cu o propunere de-

taliat[, pe care o prezentd - in fusta cea mai scurti pe

care o avea - celui mai tAnir dintre fralii Garabedian.

Prezentarea linu de la zece pAnd la patru, cu o pauzi de

dou[ ore pentru un prdnz aproape romantic. Garabedian,

trebuie spus, era impresionat nu numai de ideile Camillei,

ci gi de picioarele ei, aga ci in cele din urm[ o angaji. Ca

primd acliune editoriall, ea anunfi o schimbare in de-

numirea revistei, Decorating Quartefly, care urma se se

numeasce DQ. New Yorkul urmlrea Ei agtepta.

Aqa cum noii editori igi pun amprenta asupra unei

publicalii, Camilla investi prompt o suml considerabil[

din banii frafilor Garabedian in autopromovare. Ea pu-

tea fi vizuti - imbr[cat[ corespunzltor qi pretenlios, de-

sigur - la toate ocaziile importante, zAmbindu-le tuturorpersoanelor importante, momentele magice fiind foto-

grafiate de citre Paparazzo-al ei personal. Cu mult ina-

inte ca primul ei numir din DQ si apari, ea reugise sicdgtige o oarecare faiml bazdndu-se pe nimic mai sub-

stanlial decAt recunoaqterea sociali.

Dar acele nenumirate seri in care vezuse lume Ei fu-sese vdzuti etaldndu-se, acele zeci de prAnzuri la care

:articipase aveau si se dovedeasci utile intr-un final.

-amilla ajunse rapid s5-i cunoasci pe tofi cei pe care tre-

:uia sd-i cunoascl - adic[ pe cei boga]i gi plictisi]i, acea

:-ita a societifii, dar gi pe cei care erau mai importanfi:ecit to1i, probabil - decoratorii de interioare. Camilla le

l3

14 PETER MAYLE

acorda o atenfie deosebiti decoratorilor, gtiind cd influenla

lor asupra clienlilor se prelungea adesea cu mult peste sfa-

turile cu privire la materiale Ei mobilier; gtiind, de aseme-

nea, 9i cAt de mult fineau decoratorii la publicitate.

$i astfel, intr-una dintre acele rare ocazii, cAnd una

dintre victimele alese de revisti se impotrivi oarecum

si-gi lase casa invadatl de fotografi, textieri de reclame,

florari, stiligti gi numerogi asisten{i invegmAntafi in negru

care aveau telefoane celulare, Camilla chemi decorato-

rul de interioare. Acesta fort[ mAna clientului siu. Ugile

erau deschise.

in acest fel, Camilla reugi s[ pitrundi acolo unde nicio alti revisti de amenajiri interioare nu mai ajunsese

inainte. De fapt, primul ei exemplar conlinea un pont, ca

un dublu triumf - triplexul de pe ParkAvenue (avAnd cdte

un tablou impresionist in fiecare baie) gi vila Mustique (cu

cAte trei servitori la fiecare oaspete) aparlinAnd lui fuchard

Clement de la Wall Street Clements. Deqi era un burlac

care triia destul de retras, aproape izolat, acesta capitu-

lase in fafa presiunii exercitate asupra sa de tinirul lui par-

tener italian (el insugi un decorator neofit) qi de Camilla.

Articolul care rezultase ln urma acestei manevre, doud-

zeci de pagini de descrieri elogioase, ilustrate cu fotogra-

fii atrlgitoare, fusese remarcat gi admirat de foarte mullicititori. DQ eralansati.

Trecuseri trei ani de atunci gi datoriti faptului ci re-

vista rimisese fideli crezului ei - ,,nicio vorbi riuti-cioas[, niciodatd, la adresa cuiva' -, aceasta cunoscuse

succesul. in anul urmdtor, in pofida cheltuielilor Camillei,publicafia avea si realizeze un profit substanlial.

tn ciutarea lui Cdzanne

Andre ridic[ de pe misule ultimul numer al revistei qi

incepu si o rS,sfoiasci, oprindu-se la fotografiile fhcute de

el in apartamentul lui Buonaguidi din Milano. El zimbi

eunintindu-gi cum le ceruse Camilla micului industriaE gi

bodyguardului acestuia sd agafe un tablou de Canaletto

intr-un loc mult mai fotogenic. De fapt, ea avusese drep-

tate. Lui ii pllcea si lucreze cu ea. Era atnuzantl, avea gust

gi era generoasS cu banii fralilor Garabedian. incl un an

de comenzi obignuite din partea ei, iar el ar fi al'ut destui

bani ca si dispar[ gi si lucreze la carte.

Se intreb[ ce comandi avea Camilla pentru el in ziua

aceea. Spera sd poatl merge undeva la soare. Iarna ne-

wyorkez[ fusese atAt de rece, incAt atunci cAnd serviciul

de salubrizare al oragului intrase in grevd - aga cum se

intAmpla frecvent, de aitfel - foarte putini oameni obser-

vaseri. Mirosul greu de gunoi putred, de obicei un instru-

ment eficace de negociere, fusese neutralizat de inghe!.

Membrii sirrdicatului numdrau zilele pind la venirea pri-

miverii, cAnd avea si se simti duhoarea dezgheplui.

Jlcinitul tocurilor inalte pe pardoseala lucioas[ de

gresie il fbcu pe Andre si ridice privirea - la timp si ovadi pe Camilla trecAnd prin fafa lu.i. MAna ei era as-

cunsi sub cotul unui tinir cu barbl ce p[rea imbricatintr-un cort negru. CAnd cei doi se oprir[ in fata liftului,

-\ndre il recunoscu pe Olivier Tourrenc, un designer

parizian la modi, fhimos pentru colecfiile sale de mobi-

lier in stil minimalist gi care se ocuPa in prezent cu trans-

:crmarea unei fabrici de ambalare a cirnii din So Ho

-:.tr-un hotel butic.

15

16 PETER MAYLE

Ugile liftului se deschiseri. Urmi un schimb de siru-tlri ln aer - cAte una pentru fiecare obraz gi una pentrunoroc. Cdnd uqile liftului se inchiseri, Camilla se in-toarse spre Andre.

- Scumpule! Ce mai faci? Ce ur6t din partea mea si tefac sd agtepfi. Ea il apuci de cot cu fermitate, propul-sAndu-l pe lAngi biroul recep{ionerei. Ai cunoscut-o pe

Dominique, desigur.

Receplionera ridic[ privirea, oferindu-le un rictus vag,

care abia daci-i intinse rujul de buze.

- Da, zise Andre. Md tem cd da.

Camilla ofti in timp ce-l conducea pe Andre pe coridor.

- Personalul e atdt de difrcil. E cam arfigoasi, qtiu

asta, dar are, ce-i drept, un tati foarte influent. Camilla ilprivi pe Andre pe deasupra ochelarilor ei cu rami nea-

gri, adiugind: De la Sotheby'st.

Asistentul personal al Camillei ii urmi in birou.Acesta era un b[rbat inalt gi sublire, intre doui vArste,

inarmat cu un carnelel gi avdnd un bronz pronunfat, de

extrasezon. El ii zdmbi lui Andre.

- Tot cu fotografiile acelea grozave ne ocup5.m, nu-i aga?

- Facem tot ce putem, Noel. Dar unde ai fost?

- La Palm Beach. Nici sri nu-fi treacd prin minte sLmitintrebi cu cine am stat acolo.

- Nici nu m-a$ g6ndi la aga ceva.

Noel pdrea dezamigit si se intoarse spre Camilla.

- Domnul G. ar vrea sI vi vorbeasci. Celelalte apelurimai pot as,tepta"

' Cunoscuti casi de licitatii. (n.tr.)

in ciutarea lui C6zanne 17

Camilla incepu si pdgeasci dintr-o parte in alta in spa-

tele biroului ei, cu telefonul proptit intre umir gi ureche,

vocea ei reducAndu-se la un susur intim, abia auzit. Andre

recunoscu acest ton drept cel folosit in conversatiile ei cu

Garabedian Ei se intrebl, nu pentru prima dati, dacl rela-

fla lor se limita doar la afaceri. Camilla era cam autoritarl

pentru gustutr lui, seminAnd prea rnult cu o rachet[ cor-

poratisti, dar era, fbrl indoiali, o femeie atrigltoare,

care rezista cu succes trecerii timpului folosindu-se de

toate artificiile disponibile. Era sublire - frrl a pirea ano-

rexicd - avind gAtul inci neted s,i suplu, pielea de pe brafe,

la fel ca gi coapsele 9i fesele ei, fiind fermi gi tonifiati ca

rezultat al exerciliilor zilnice de la Ease dimineafa.

O singurd parte a Camillei era voluminoas[: pdrul.

Tuns in stil cascd gi fabulos de siltlre!, pirul castaniu al

Camillei, atAt de drept, de curat gi de strllucitor, era o

adevirati legendi la Bergdorf's, unde era ingrijit de trei

ori pe siptimAni. Andre privi guvifele grele care-i aco-

pereau obrazul atunci cAnd ea se apleci in fafi, in timp

ce-gi lua rimas-bun cu voce suavd de la Garabedian ina-

inte de a inchide telefonul.

Camilla se uit[ la Andre qi se strdmb[.

- Dumnezeule, cAte am de frcut. El vrea si dea un

lineu armenesc. i1i poli imagina?

- O si-!i placi. Vei avea ocazia sI porti costumul

:lational.

- Dar care e acela?

- intreabl-l pe Noel. O si p-l imprumute probabil pe

.- lui.

18 PE'IER MAYLE

- Nu e amuzant, scumpule. Nu e amuzant deloc.Camilla lgi notl ceva gi aruncd o privire la cadranulRolexului supradimensionat ce pdrea enorm pe inche-ietura ei. Doamne, trebuie si o iau din loc.

- Camilla? M-ai chemat s[ rrcrbim. i]i amintegti?

- Am lntirziat la masa de pr1nz. E vorba de Gianni.Nu aq indrizni si-l fac si agtepte. Nu din nou. Ea se ri-dic[. Asculti... e vorba de icoane, scumpule. Nigte icoane

de pe Riviera, poate un mic Fabergd, de asemenea. Va

trebui si studiezi terenul. Proprietara lor este o bltrinivdduv[ bogatd din Rusia. Noel are toate detaliile. Camillaiqi pescui geanta de pe birou. Noel! Magina e jos? Unde e

haina mea? Sun[-l pe Gianni la Royalton qi spune-i clsunt blocati ln trafic. $i ci mi intorc de la o inmormdn-tare care m-a intristat foarte mult.

Camilla ii trimise un sirut lui Andre pe calea aeruluiinainte de a se indrepta spre lift, pirul ei executind fabu-losul balans, in timp ce o secretari mai tAndri alerga dupd

ea cu haina si cu un minunchi de mesaje. Andre clitlnidin cap gi se indrepti spre biroul lui Noel, aqezindu-se pe

marginea acestuia.

- Ei bine, zise Andre, e vorba de nigte icoane, scumpule.

Pe Riviera. Asta e tot ce am infeles.

- Nu egti tu atAt de norocos. Noel igi consulti carne-

felul. Hai si vedem. Casa e la vreo treizeci de kilometride Nisa, ceva mai jos de Saint-Paul-de-Vence. Numelebibufei este Ospalloff, iar ea spune ci e prinlesi. Noel

. 1r vridica privirea gi-i ficu semn cu ochiul. Dar nu asta fa-cem cu totii in ziaa de ast[zi? Oricum, ai deja rezervate

trei nopfi la Colombe d'Or. Camilla va trece in drum spre

ln ciutarea lui C6zanne 19

Paris si-i ia interviul. Va rdLrndne peste noapte acolo, aqa

c[ r,oi doi ve]i putea avea o cini pldcuti gi linigtiti. Doar

si nu f'aci ceva ce nu ag face nici eu.

- Nu-!i face grijipentru asta, Noel. Am si spun ci midoare capul.

- Aga si faci. Poftim. Noel impinse o mapl peste bi-rou. Biletele, maEina, confirmirile de la hotel, precum gi

adresa gi numlrul de telefon al ,,Maicii Rusia'. S[ nu pierzi

avionul. Ea te agteapti poimAine.

Andre strecuri mapa in geanta lui Ei se ridicd.* Vrei s6-!i aduc ceva cind md intorc? Espadrile?

Cremi anticelulitici?Noel igi ridici ochii spre tavan, entuziasmat.

- DacI tot ai intrebat, pufini esenfi de lavandi mi-ar

prinde foarte bine. Ielefonul incepu sL sune. Noei ridicireceptorul fluturindu-qi degetele spre Andre in semn de

r5-mas-bun, iar Andre se intoarse si plece.

Riviera. Andre se infhguri in acest gAnd ca intr-o pI-turi. inainte de a iegi sI infrunte mizeia lnghelati de pe

Madison Avenue. Un vAnt aspru, destul de rece ca si gfi-

chiuiasci pielea trec[torilor, ii fdcea pe acegtia si se infi-oare qi si coboare capetele.

Frilia nicotinei - acele mase zgribulite care tAnjesc

sa inhaleze fum Ei care se aduni in mici grupuri vino-i'ate in fala ugilor principale ale cl[dirilor de birouri din\lahattan pireau mai ciudate qi mai stinjenite ca nicio-datl, felele lor fiind crispate din cauza aerului inghefat,

:rigA"nd cu nesaf din ligirile lor gi dArddind. Lui Andre i.e plruse mereu o ironie faptul ci furni,torilor le erau re-

:uzate anumite privilegii, neav6nd drepturi egale cu