50 de Ani in Cautarea Extraterestrilor

8/13/2019 50 de Ani in Cautarea Extraterestrilor

1/35


2/35


3/35


4/35

lumina a ceea ce stim pana acum, se considera ca planetele pe care e cel mai probabil sa apara viata ar fi celesolide, alcatuite, adica, in cea mai mare parte, din roca, asemeni Pamantului nostru natal. 2sa incat una dintredirectiile pe care se dezvolta explorarea este cea a cautarii unor astfel de planete.

2vem patru c!iar in sistemul nostru solar( ercur, =enus, Pamantul si arte. /ar, cum te!nologia ne permite samergem mai departe de atat, cel putin cu oc!ii si mintea, in /00 astronomii europeni au anuntat ca ar fidescoperit inca doua asemenea planete, intr-un alt sistem solar a treia si a patra planeta din 2urul uneistele - o pitica rosie - numita $liese * 1 . 2 treia si a patra< interesant, la fel ca Pamantul si arte in sistemulnostru solar >emarcam o coincidenta, atata tot.

Iar in luna fe(ruarie a acestui an, tot cercetatorii europeni au descoperit Co3oT- (, o mica planeta aflata lacca. *00 ani-lumina departare de Pamant. #pre placuta surpriza a astronomilor, "o>o%-*b s-a dovedit a avea odensitate apropiata de cea a %erei. ;u e destul pentru a o face locuibila deoarece orbiteaza foarte aproape desteaua ei si temperaturile pe suprafata dinspre stea ajung la 1000 de grade "elsius - dar, cel putin, incurajeazasperanta ca undeva, acolo, exista planete ferme pe care materia vie ar putea aparea si prospera.

pa pe %arte

? descoperire nou-nouta agita spiritele( ars >econnaissance ?rbiter a gasit, in cinci locuri de pe arte, dove"iale pre"entei g etii $ cea mai proaspata dintr-o serie de descoperiri care anuntau pre"enta apei pe Planeta3osie , aratand ca arte a avut candva o clima mult mai umeda decat cea de acum. ?r, cum apa e necesaraexistentei oricarei forme de viata, prezenta pretiosului fluid pe o planeta oarecare din 'nivers mareste sansele caacolo, pe acea planeta, sa existe viata.

;u ca ar exista neaparat viata pe arte nu asta e ideea, ci aceea acea ca, daca s-a gasit apa pe %arte - lucru inprivinta caruia nu ne faceam prea mari sperante in urma cu -+ decenii - ea s-ar putea afla si pe alte corpuri

ceresti si, deci, suntem motivati sa ne cautam cautarile.

4
http://www.descopera.ro/dnews/3859328-noul-pamant-descoperit-la-475-ani-lumina-de-terrahttp://www.descopera.ro/dnews/3859328-noul-pamant-descoperit-la-475-ani-lumina-de-terrahttp://www.descopera.ro/dnews/3859328-noul-pamant-descoperit-la-475-ani-lumina-de-terrahttp://www.descopera.ro/dnews/4587726-trecutul-acvatic-al-lui-marte-a-devenit-incontestabilhttp://www.descopera.ro/dnews/4587726-trecutul-acvatic-al-lui-marte-a-devenit-incontestabilhttp://www.descopera.ro/dnews/4587726-trecutul-acvatic-al-lui-marte-a-devenit-incontestabilhttp://www.descopera.ro/dnews/4014900-suvoaie-de-apa-au-strabatut-planeta-marte-de-curandhttp://www.descopera.ro/dnews/4014900-suvoaie-de-apa-au-strabatut-planeta-marte-de-curandhttp://www.descopera.ro/dnews/4014900-suvoaie-de-apa-au-strabatut-planeta-marte-de-curandhttp://www.descopera.ro/dnews/3945533-misterele-planetei-marte-incep-sa-iasa-la-luminahttp://www.descopera.ro/dnews/3945533-misterele-planetei-marte-incep-sa-iasa-la-luminahttp://www.descopera.ro/dnews/3859328-noul-pamant-descoperit-la-475-ani-lumina-de-terrahttp://www.descopera.ro/dnews/3859328-noul-pamant-descoperit-la-475-ani-lumina-de-terrahttp://www.descopera.ro/dnews/4587726-trecutul-acvatic-al-lui-marte-a-devenit-incontestabilhttp://www.descopera.ro/dnews/4587726-trecutul-acvatic-al-lui-marte-a-devenit-incontestabilhttp://www.descopera.ro/dnews/4014900-suvoaie-de-apa-au-strabatut-planeta-marte-de-curandhttp://www.descopera.ro/dnews/4014900-suvoaie-de-apa-au-strabatut-planeta-marte-de-curandhttp://www.descopera.ro/dnews/3945533-misterele-planetei-marte-incep-sa-iasa-la-lumina


5/35

Ecuatia lui 4ra5e

"at de dornici sunt oamenii sa gaseasca in 'nivers alte fiinte, se vede si din faptul ca pro(a(ilitatea ca omul saintre in contact cu o forma de viata extraterestra a fost calculata si este exprimata de asa-numita ecutie a lui

/ra4e, care arata asa( ;@fp ne fl fi fc .

In traducere( in cazul in care am cunoaste rata formarii stelelor, procentul de stele care au planete locuibile siprocentul de planete in stare sa adaposteasca forme de viata capabile sa-si semnaleze prezenta in 'nivers,atunci putem estima cu cate civilizatii din galaxia noastra am putea comunica. ;umai ca avem o mare problema(nici unul dintre cei trei factori de mai sus nu sunt cunoscuti, asa putem la fel de bine sa mergem pe g!icite.

%esa2ul din reci(oIn noiembrie 19*+, de la r adiotelescopul din reci(o a fost trimis un semnal spre grupul de stele 1 , aflat lavreo 35.000 ani-lumina departare. esajul - creat de catre 7ran4 /ra4e autorul ecuatiei de mai sus siastrofizicianul "arl #agan, cuprindea imaginea unui om si informatii despre 2/;. Problema e ca, pana cand vaajunge mesajul, punctul oc!it nu va mai fi si lovit, caci constelatia 1 isi va fi sc!imbat pozitia in 'nivers.

5
http://www.descopera.ro/dnews/3508956-2025-anul-in-care-vom-intra-in-contact-cu-extraterestriihttp://www.descopera.ro/dnews/3508956-2025-anul-in-care-vom-intra-in-contact-cu-extraterestriihttp://www.descopera.ro/dnews/3508956-2025-anul-in-care-vom-intra-in-contact-cu-extraterestriihttp://www.descopera.ro/dnews/3945687-planetele-asemanatoare-pamantului-la-o-distanta-30-de-ani-luminahttp://www.descopera.ro/dnews/3850142-suntem-pe-urmele-extraterestrilor-de-peste-150-de-anihttp://www.descopera.ro/dnews/3850142-suntem-pe-urmele-extraterestrilor-de-peste-150-de-anihttp://www.descopera.ro/dnews/3508956-2025-anul-in-care-vom-intra-in-contact-cu-extraterestriihttp://www.descopera.ro/dnews/3508956-2025-anul-in-care-vom-intra-in-contact-cu-extraterestriihttp://www.descopera.ro/dnews/3945687-planetele-asemanatoare-pamantului-la-o-distanta-30-de-ani-luminahttp://www.descopera.ro/dnews/3850142-suntem-pe-urmele-extraterestrilor-de-peste-150-de-ani


6/35

6o7ager

"ele doua sonde =oAager au fost lansate in 19** si contineau, in afara de aparatura necesara cercetarilor, discuridin aur cuprinzand informatii despre %erra, printre care muzica de ozart si saluturi in 5+ de limbi.

=oAager 1 se gaseste, in acest moment, la cca. 10 miliarde de 4m departare de Pamant, iar semnalele radio emisede pe ea au nevoie de 15 ore pentru a ajunge la noi.

In 3005, ;2#2 a anuntat ca 6o7ager 1 a ajuns in zona de granita de la marginea sistemului nostru solar. ? vastrabate in urmatorii ) ani si, in 3015, ar urma sa devina primul o(iect creat de om care va a2unge in spatiulinterstelar.

6


7/35

Telescopul 8epler

%isiunea 8epler a fost lansata in luna martie a acestui an, cu scopul precis de a cauta planeteasemanatoare Pamatului, in 2urul altor stele . "um va face asta =a supraveg!ea atent stelele si va depista miciplanete observand momentul cand o stea devine mai putin stralucitoare, ceea ce arata ca un corp ceresc a trecutprin fata ei. Pentru o planeta de marimea Pamantului, asta presupune o diminuare a stralucirii stelei cu doar 0,01B. #a vedem ce gaseste. $!man,intrebat cu insistenta &despre ce era vorba& a declarat ca banuieste ca semnalul captat de el fusese, pur si simplu,un semnal emis de pe Pamant si care fusese reflectat de vreo (ucata de


8/35

#i inca un semnal faimos( se numeste #:Fb03G1+a si a fost receptionat de trei ori in martie 300 . #a fi fost de la&ei& 2rgumentul pro este ca semnalul are o frecventa pe care ne-am putea astepta sa o foloseasca extraterestri

dupa parerea noastra , respectiv frecventa la care atomii de !idrogen emit si absorb fotonii. 2rgument contra(semnalul a venit dintr-o directie in care, dupa cate stim, nu exista stele de aici si pana la 1000 de ani-lumina departare.

"oncluzia 2mestecata( desi e imposibil sa respingem in totalitate ipoteza &mesaj de la extraterestri& a semnalului#:Fb03G1+a, el ar putea, la fel de bine, sa fie un semnal distorsionat provenit de la un pulsar sau pur si simplu un&zgomot cosmic& oarecarende sunt extraterestrii? ai multe studii astronomice de data recenta arata ca toate sistemele solare pe care ar putea exista conditii

pentru aparitia vietii , pe langa faptul ca se afla la distante uriase fata de %erra, sunt cu cel putin un miliard de animai batrane decat sistemul nostru. "eea ce da credit ipotezei ca, daca in sistemele solare respective ar existaextraterestri, atunci, cu siguranta, ei ar fi mult mai de"voltati decat oamenii . Prin urmare, ar putea folosicalatoria 7% , calatorie care - contrar credintei comune - nu da seama de legile stiute ale fizicii.%eoria generala a relativitatii a lui $instein ofera cateva indicii care duc catre calatoria 7% , iar de la mijlocul anilorK90, problema unei viteze mai mari decat cea a luminii este subiectul unor cercetari foarte serioase. 2cestecercetari au la baza fenomenul de &deformare&, creator al spatiului si al timpului unde conceptul obisnuit dedistanta nu se mai aplica . #cepticii si cei care nu cred in existenta extraterestrilor spun ca &deformarea&presupune cantitati uriase de energie exotica, pe care nimeni nu stie cum sa o produca. %otusi, astronomiamoderna stipuleaza ca aceasta energie ar fi motorul prim al expansiunii 'niversului si ca, prin urmare, ea isi arebaza in niste legi naturale ce pot fi invatate - c!iar daca fizicienii pamanteni inca nu au reusit sa le descopere. ;uacelasi lucru se poate spune despre fizicienii extraterestrilor./e asemenea, ma2oritatea celor care neaga fenomenul !AB spun ca pentru ma2oritatea ca"urilor se potgasi explicatii


19/35

Insa, la o privire mai atenta asupra >aportului "ondon, putem observa ca, pentru aproximativ o treime din cazurilede aparitii ? ; raportate in #'2, cei din 8lue 8oo4 nu au gasit nici o explicatie. %otodata, asumandu-si riscul de afi ridiculizati de public, mai multi oameni cu scaun la cap &piloti civili, ofiteri, politisti, profesori si c iarpreoti', care, in aparenta, nu au vreun motiv evident sa minta, an de an, continua sa raporte"e aparitii !AB-uri . In plus, au inceput sa se inmulteasca acele cazuri in care martorul aparitiei este un grup considerabil deoameni, nu o singura persoana. /e exemplu, cel mai cunoscut caz european( pe 0 martie 1990, politia belgiana afost asaltata de sute de telefoane care anuntau ca un ? ; in forma de triung!i se afla deasupra satului Cavre, lasud de 8ruxelles. 'n radar din apropiere a confirmat existenta obiectului neidentificat, la altitudinea de .000 demetri. 2rmata belgiana a trimis doua avioane de vanatoare 7-1) pentru a-l intercepta, iar ? ;-ul a aparut si peradarele acestora. $vident, in momentul in care avioanele s-au apropiat de el, obiectul si-a luat zborul si dus a fost."um spuneam la inceput, nimeni nu a gasit o dovada incontesta(ila si general acceptata a faptului ca nusuntem singuri in >nivers . In fond, ? ;-urile sunt obiecte zburatoare neidentificate, nu neaparat obiectezburatoare extraterestre. %otodata, este evident ca printre miile de oameni care pretind ca au vazut ? ;-uri sunt sicativa, nu stim cati, care spun adevarul. Iar unii dintre cei care le acorda credit si, in plus, identifica ? ;-urile cumijloace extraterestre de transport, au si incercat sa intre in legatura cu extraterestrii, prin programe precum #$%I.

19
http://www.descopera.ro/dnews/4641850-in-2009-se-anunta-numar-record-de-ozn-urihttp://www.descopera.ro/dnews/4641850-in-2009-se-anunta-numar-record-de-ozn-urihttp://www.descopera.ro/dnews/4641850-in-2009-se-anunta-numar-record-de-ozn-urihttp://www.descopera.ro/dnews/4641850-in-2009-se-anunta-numar-record-de-ozn-urihttp://www.descopera.ro/dnews/4641850-in-2009-se-anunta-numar-record-de-ozn-uri


20/35

CTS

Sec. al II-lea d. r. ucian din #amosata imagineaza in cartea sa &=erae !istorica& extraterestri care dispun deun sistem universal de observare, sonor, tactil si vizual un fel de megasimt .

Sec. al @6III-lea #avantii concep sisteme vizuale de comunicare cu una focuri in desert etc.

1 * Fiuseppe "occoni si P!ilip orrison dau startul stiintei moderne a cautarii extraterestrilor, printr-un articolaparut in revista "Nature" , in care demonstreaza capacitatea undelor radio de a trimite semnale interstelare.

1 F0 7ran4 /ra4e initiaza Proiectului ?zma, prima cercetare serioasa care dezbate problema semnalelorextraterestre. Pentru partea practica a proiectului, /ra4e foloseste telescopul radio cu diametrul de 3) de metri al?bservatorului Freen 8an4, #'2.

1 F1 Intr-o reuniune a celor de la #$%I la Freen 8an4, in vestul =irginiei, 7ran4 /ra4e prezinta o ecuatie prin care

20


21/35


22/35

#a ne indepartam putin de lumile utopice din #tar Cars sau Star Tre5 , in care extraterestrii si oamenii se cunoscsi convietuiesc deja de secole, si sa ne concentram asupra intalnirilor de gradul ale civilizatiei noastrecontemporane. "u putine exceptii, ca simpaticul personaj $.%. din celebrul film omonim al lui #pielberg,cinematografia si televi"iunea ne-au o(isnuit sa vedem orice potentiala fiinta extraterestra drept uninvadator respingator, agresiv si, de cele mai multe ori... de"(racat . In lumina imaginatiei cineastilor, stai si teintrebi daca &alienii&, cu infatisarea lor, care, de cele mai multe ori, numai inteligenta nu sugereaza, cu miscarigreoaie si membre destinate, parca, numai loviturilor directe sau manipularii de cadavre, nu sunt cumva nisteparaziti care au preluat te!nologii superioare, migalos elaborate, de la vreo civilizatie demult apusa. /ar cand totulse petrece in numele s!oD-ului si noi trebuie sa fim baietii buni...

/escrierile din literatura de specialitate serioasa sunt, totusi, mai sensibile la aspectele practice pe care evolutia

unor specii capabile de voiaje interplanetare le-ar presupune. ai mult decat atat, zecile de ani ani dedocumentare asupra observatiilor unor presupuse fiinte din alte lumi par sa distinga intre mai multe specii. /esigur,descrierile caracteristicilor fi"ice si comportamentale ale extraterestrilor nu sunt rodul vreunui studiustiintific riguros, (a"at pe interviuri, fotografii si disectii, ci, mai degra(a, o colectie de relatari su(iectiveale celor care sustin ca au fost martorii unor astfel de aparitii . /esi numeroase puncte de referinta comunefac posibila o catalogare relativa a speciilor de vizitatori extraterestri ce confera veridicitate existentei unora dintreei, trebuie sa tinem cont de factorii - deloc putini sau neglijabili - care pot influenta observatorii in descrierile lor.

ediul cultural, nivelul intelectual, profilul psi!ologic, locatia si traditiile sau religia sunt doar cativa dintre acestia.

22
http://www.descopera.ro/stiinta/4357489-star-trek-fizica-viitoruluihttp://www.descopera.ro/stiinta/4357489-star-trek-fizica-viitorului


23/35

1. Imaginea consacrata din zilele noastre a unui extraterestru &real& este aceea aunei creaturi asemanatoare unui fetus, firava, cu cap supradimensionat,oc i mari si migdalati de un negru a(solut, putine sau nici o alta trasaturafaciala si extremitati su(tiri. "ercetatorii si pasionatii ? ; stiu, insa, cainfatisarea vizitatorilor poate fi cu mult diferita de aceasta. ;umarul urias deraportari a unor intalniri de gradul din cea de-a doua jumatate a secolului HH sivarietatea caracteristicilor rezultate din relatarile martorilor a ridicat o nouaproblema in studierea fenomenului. 2stfel a aparut necesitatea elaborarii unuisistem de clasificare. 2sa cum era de asteptat, prima pozitie pe lista esteocupata de fiintele cu trasaturi aparent umane, im(racate, in general, incostume dintr-o (ucata si care vor(esc si se comporta asemeneaoamenilor.

3. "ea de-a doua categorie este, probabil, cea mai raspandita in observatiile deacest gen( umanoi"ii. semanatori cu oamenii, insa cu diferente anatomicevi"i(ile, acestia au adesea capul disproportionat de mare in raport cucorpul, iar trasaturile faciale varia"a intre a(ia sc itate si inexistente . ?caracteristica comuna in cazul umanoizilor o reprezinta oc!ii extrem de mari, farapupile si care nu clipesc. /imensiunile acestor extraterestrii &clasici& rareori ledepasesc pe cele ale unui om de statura medie, variind de obicei intre 1 si 1,*metri. or li se adauga constitutia slaba, acoperita de costume stranse pe corp,

23


24/35

de obicei gri sau argintii au existat insa cazuri in care descrierile au ilustrat ceeace ar putea fi costume spatiale .

. Creaturile cu aspect animalic, ceva mai rare, sunt caracteri"ate de trasaturispecifice mamiferelor, reptilelor sau pestilor ( blana, g!eare, coada, solzi saualte texturi ciudate ale pielii, urec!i ascutite si oc!i neumani. ajoritatea, insa,par sa imprumute detalii fizice ale primatelor, dublate de mersul biped. Inaltimeatipica a fiintelor din aceasta categorie variaza intre 1,6 si 3,5 metri, iarcomunicarea se face, de regula, fie prin sunete animalice, fie prin telepatie.

+. "el de-al patrulea tip este reprezentat de extraterestrii ro(otici. Ei par a aveacorpul construit din metal sau din alte materiale artificiale iar miscarile iisunt nenaturale . /eseori, in cazul acestei &specii&, au fost raportati oc!i luminosisi abilitatea de a pluti prin aer sau de a face martorii sa pluteasca. 7izic,creaturile robotice pot avea diverse forme, de la umanoide pana la masinariiuriase, iar inaltimea poate varia intre cativa centimetri si 5-) metri. =oceametalica fara inflexiuni si telepatia par a fi metodele de comunicare specificeacestora.

5. "ea mai permisiva clasa, in materie de infatisare si de comportament, este cea aentitatilor exotice . 2cestea pot avea trasaturi umane sau animalice grotescexagerate si combina, uneori, caracteristicile biologice cu cele artificiale gencAborg . /e obicei in pozitie bipeda, creaturile exotice au inaltimi cuprinse intre

0 de centimetri si metri si comunica in special pe cale telepatica.). 2 sasea si ultima categorie - cea aparitionala - este si cea mai controversata,

aflandu-se la granita dintre pseudostiinta fenomenului ? ; si cea aparanormalului. ai mult decat orice, entitatile aparitionale imprumutacaracteristicile fantomelor , fiind capabile sa se materializeze saudematerializeze si sa-si sc!imbe forma. anifestarea in fata martorilor poate fiselectiva si, cu unele ocazii, a fost semnalata abilitatea tele4inetica de a mutaobiecte si oameni fara contact fizic. /imensiunile aparitiilor sunt asemanatoarecelor umane, in timp ce modalitatea tipica de deplasare este plutirea prin aer. "asi celelalte categorii, extraterestrii &eterici& par sa prefere telepatia pentru a

comunica.

24
http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/fenomenele-paranormale/4607639-fantomele-noaptea-mortilor-viihttp://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/fenomenele-paranormale/4607639-fantomele-noaptea-mortilor-vii


25/35

#impla asociere a termenului de extraterestru cu astfel de aparitii nu atribuiemodernitate ideii de fiinte nepamantene care au intrat in contact cu civilizatia noastra.>n studiu superficial al istoriei si mitologiei grecesti, crestine sau celtice, deexemplu, ne de"valuie existenta inca din cele mai vec i timpuri a unor figuristranii si inexplica(ile . #a fie demonii, gnomii sau zeii vizitatori de pe alte planete ?ri,poate, $.%.-ul zilelor noastre este o tranzitie fireasca de la misticism la o culturadominata de stiinta si de nevoia de a crede ca nu suntem singuri in 'nivers.

Incertitudinea in aceasta problema nu va fi risipita, probabil, decat in momentul in carevocea divina se va face auzita din cer sau primul extraterestru va lua cuvantul in cadrul

2dunarii ;atiunilor 'nite. #au, de ce nu, amandoua

25
http://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostruhttp://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostruhttp://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostruhttp://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostruhttp://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostruhttp://www.descopera.ro/stiinta/4697963-cine-este-adevaratul-dumnezeu-al-universului-nostru


26/35

7otografii secrete atesta teoria conspiratiei 7?%?

'n user al portalului /$#"?P$>2.ro ne-a trimis pe e-mail o serie de fotografii &incredibile& care fac de ceva timpinconjurul internetului. 2ceste fotografii incearca sa prezinte dovezi care sa ateste o parte a celor mai socanteteorii ale conspiratiei( baze extraterestre pe una, existenta uriasilor, formatiuni extraterestre pe %erra, 2tlantidasau scopul adevarat al piramidelor. 2utenticitatea acestor poze este greu de stabilit - cel mai probabil ele au fost

26


27/35

realizate cu ajutorul unui program de prelucrat imagini. =oi ce parere aveti "are dintre fotografiile de mai joscredeti ca are cea mai mare sansa sa fie reala

27


28/35

28


29/35


30/35

30


31/35

31


32/35

'n ofiter de politie din 2nglia i-a contactat pe expertii britanici in fenomenologie ? ; dupa ce a observat treipersonaje misterioase examinand un cerc aparut recent intr-un lan de porumb din apropierea localitatii 2veburA,Cilts!ire.#ergentul, al carui nume nu a fost dezvaluit, se afla in timpul sau liber atunci cand a observat trei prezente aparentumane miscandu-se printr-un camp din regiunea #ilburA :ill. Intrigat de scena, a oprit masina in care se afla si acoborat pentru a cerceta mai atent evenimentul.

32


33/35

2propiindu-se de liziera campului si de cei trei &oameni& - cu totii mai inalti de 1.60 metri si cu parul blond - ainceput sa sesizeze &un sunet asemanator celui emis de electricitatea statica&. ?bservandu-l pe politist, trio-ulmisterios a luat-o la fuga, deplansadu-se cu o viteza pe care martorul a declarat-o nepamanteana.

Intors acasa, in arlboroug!, Cilts!ire, ofiterul a contactat o ec!ipa de experti in fenomene supranaturale,declarand ca a vazut un ? ;. Politia din Cilts!ire a refuzat sa comenteze incidentul, sustinand ca este o&problema personala& a politistului implicat si nu o c!estiune a departamentului.

#pecialistul in problematica cercurilor misterioase din campurile agricole 2ndreD >ussell, care investig!eazabizara marturie a sergentului, a descris momentul observarii astfel( & a inceput, sergentul a crezut ca suntanc!etatori legisti, deoarece erau imbracati in uniforme albe. 2 oprit masina si s-a apropiat de camp. 2 inceput saauda ceva ce i s-a parut asemanator cu sunetul electricitatii statice. 2 strigat la cele trei personaje, insa ele l-auignorat. 2tunci cand a incercat sa intre in camp, insa, cei trei au privit in sus si au inceput sa fuga cu o viteza

uluitoare. 2 fost de ajuns o clipa in care ofiterul sa ii scape din vedere pentru a disparea&.

8izarul incident s-a petrecut in acest an, pe data de ) iulie. Politistul sustine ca cele trei prezente misterioaseexaminau un cerc, aparut in lanul de porumb cu numai cateva zile inainte. /esi nu exista dovezi ale relatarii,

2ndreD >ussel se declara increzator ca ofiterul a avut intr-adevar o experienta ciudata in acea zi, care nu a fostinsa explorata suficient.#ursa( Telegrap

33
http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/ufo/6394256/UFO-alert-police-officer-sees-aliens-at-crop-circle.htmlhttp://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/ufo/6394256/UFO-alert-police-officer-sees-aliens-at-crop-circle.htmlhttp://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/howaboutthat/ufo/6394256/UFO-alert-police-officer-sees-aliens-at-crop-circle.html


34/35

Peter Celton, un pensionar din area 8ritanie, a avut o surpriza de proportii atunci cand o bucata de materialincins i-a distrus acoperisul, in luna iulie a acestui an. >ecent, expertii au confirmat ca bucata de materialcalatorise multa vreme prin spatiu, pana sa ajunga pe acoperisul britanicului.Pensionarul de *5 de ani a auzit un zgomot puternic, inainte de a gasi un obiect de marimea unui mingi de fotbal,care cumva, aterizase in podul sau, prin acoperis. Pentru ca era prea fierbinte, locatarii casei au folosit manusipentru a o transporta jos. ?biectul greu, de culoare gri inc!is, a fost preluat de catre politia :umberside, iar apoi aajuns in custodia inisterului 2pararii pentru mai multe investigatii.

In urma analizarii obiectului cu continut metalic, expertii au ajuns la concluzia ca acesta este compus din materiespatiala si ca poate proveni de la orice, incepand de la un satelit abandonat pana la o nava extraterestra.

&/upa ce ne-am consultat cu cei de la 2gentia #patiala $uropeana si cu cei de la ;2#2 suntem siguri ca obiectuleste cel mai probabil o mostra din materia spatiala, care a orbitat timp de mai bine de 10 ani&, declara purtatorul de

cuvant Eeff 8roc4.

&2 fost un soc teribil. /aca ar fi aterizat pe strada si ar fi lovit pe cineva, in mod sigur existau victime&, sustinebunicul familiei Celton.

#ursa( 4ail7 %ail

"el mai rasunator eveniment din #cotia avand in centrul atentiei problematica ? ; va fi folosit pentru realizareaunei pelicule cinematografice. 7ilmul va ilustra povestea a doi barbati care pretind ca au fost rapiti de extraterestripe autostrada 2*0 din diviziunea scotiana Cest ot!ian, in anul 1993.#cotia a reprezentat dintotdeauna un &punct fierbinte& in privinta ? ;-urilor si a activitatilor extraterestre. 2cum,studiourile />8 $ntertainment din ondra spera sa poata rescrie povestea lui FarrA Cood si a lui "olin Crig!t,care sustin ca au fost rapiti de fiinte extraterestre pe cand se indreptau catre satul %arbax, cu saptesprezece ani in

urma."alatoria care, in mod normal, ar fi trebuit dureze aproximativ treizeci de minute a luat o turnura neasteptata atuncicand un obiect de forma discoidala s-a abatut asupra soselei libere inaintea lor, in jurul orei 6 P. ., pe cand isiconduceau ve!iculul.

"urprins de teama, FarrA a incercat sa accelereze pe sub obiect dar in momentul in care a ajuns c!iar dedesubtulsau, o lumina a presupusei nave a acoperit masina. 2poi s-au aflat intr-un intuneric total si urmatoarele amintiri leevoca imagini ale masinii care mergea imprastiat pe tot drumul, inainte ca FarrA sa o stabilizeze.

Fradual, au inceput sa isi aminteasca fragmente ale noptii, vorbind apoi despre mici creaturi ce ii inconjurau pecand erau transportati in nava plutitoare unde aveau sa fie examinati.

34
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1220621/Red-hot-piece-space-junk-crashes-pensioners-roof.html?ITO=1490http://www.dailymail.co.uk/news/article-1220621/Red-hot-piece-space-junk-crashes-pensioners-roof.html?ITO=1490


35/35

alcolm >obinson, investigator paranormal, care s-a ocupat de cazul celor doi si de numeroasele situatiiasemanatoare de pe teritoriul #cotiei sustine ca, desi oamenii au tendinta sa rada auzind aceste istorii, uneledintre ele ar putea avea un miez de adevar.

& ulte incidente ? ; au explicatii plauzibile, adesea navele considerate de catre martori ca avand facturaextraterestra fiind rezultate ale proiectelor militare secrete. %otusi, fie si macar cinci la suta din toate aceste cazuri,sunt inexplicabile si te fac sa crezi ca lucruri reale si foarte misterioase se intampla in ceruri&.#ursa( ST6
http://entertainment.stv.tv/tv/128129-scotlands-biggest-ufo-incident-to-hit-the-big-screen/http://entertainment.stv.tv/tv/128129-scotlands-biggest-ufo-incident-to-hit-the-big-screen/

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	anonymous-gbzlwnt
View:	241 times
Download:	4 times

50 de Ani in Cautarea Extraterestrilor

Documents